Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Termenul de Rzboiul din Kosovo (sau Conflictul din Kosovo) este folosit pentru a descrie dou
conflicte militare paralele din Kosovo:
Cauze
Este greu de stabilit cu precizie care a fost punctul de plecare real de la care a pornit razboiul si
probabil ca nici nu a fost un motiv singular. Cel putin la suprafata au fost vizibile mai multe feluri de
interese care au fost jucate in conflictul din Kosovo: de la incercarea disperata a NATO de a juca un rol
dupa Razboiul Rece pana la dorinta lui Clinton de a gasi un dusman concret in perioada post-Lewinsky,
pentru a arata urbi et orbi ca este un om de stat moral responsabil. De la dorinta SUA de a-si reafirma
pozitia in relatiile transatlantice in contextul Tratatului de la Amsterdam si a aplicarii uniunii monetare
europene la dorinta statelor UE de a preveni afluxul de milioane de refugiati kosovari. De la
autoprezentarea fortei militare ca un fel de elita transnationala la interese industriale si tehnologice.
Un rol covarsitor in declansarea razboiului impotriva Serbiei il poarta si un anumit discurs despre
putere, de sorginte americana in cea mai mare parte, discursul moral al Occidentului (de exemplu,
NATO ca o comunitate de valori) in perioada de dupa Razboiul Rece. Incercand sa se autoimpuna ca o
norma de comportament globala, discursul moral pretinde ca sprijina uneori suveranitatea (Kuweit),
alteori drepturile omului (Kosovo) ba chiar recent, brusc, ii invoca pana si pe kurzii turci de care nu a
pasat nimanui in ultimii zece ani. Noutatea povestirilor, ca sa nu spunem basmelor, despre axa Raului
cu care s-ar confrunta aprig cavalerii americani ai justitiei universale, istorisite la gura sobei de inteleptul
Obi One Kenobi din Texas este structura narativa specifica superproductiilor de gang Hollywoodiene.
Poleiala si paietele acestui nou discurs etic - in realitate unul despre putere si expansiune, nu pot
ascunde tenebrele din fundal unde se ghiceste instrumentalizarea in propriu avantaj a conflictelor
specifice, actualele afirmatii povestiri cum le-am zis cu ingaduinta - urmand o veche traditie, de
secole, ce aminteste retorica Omului Alb, discursul care a insotit colonizarea occidentala in ultimii 500 de
ani.
NATO a devenit dintr-o forta defensiva de protectie a Europei in fata amenintarii rusesti o forta de
interventie americana, un instrument de impunere manu militari - a intereselor economice, politice si
geostrategice americane, in principal. Aceasta transformare care a remodelat NATO pe liniile de forta ale
conceptelor geo-strategice americane este una dintre semnificatiile importante ale razboiului pentru
Kosovo. Ca urmare a schimbarii vadite a rolului si functionarii Aliantei pe durata razboiului dar mai ales
incheierea bombardamentelor au aparut la suprafata profunde discordante dintre partenerii NATO asupra
rolului si rostului aliantei. Dezbaterea asupra utilitatii reale a NATO are deja un istoric.
Intre timp, odata cu transformarea NATO intr-o forta de interventie globala, Statelor Unite revenindu-le
rolul dominant, Franta a tras concluzia ca este necesara o mai puternica integrare militara alaturi de
NATO. Ca atare in timpul interventiei militare impotriva Yugoslaviei, dintre toate natiunile europene Franta
a contribuit cu cel mai important contigent de soldati. Cu toate acestea, sistematic, Franta a fost evitata
sau chiar exclusa din procesul deciziilor
militare in timpul ostilitatilor.
Razboiul impotriva Iugoslaviei a readus la suprafata tensiunile dintre Lumea Veche si Lumea
Noua iar hegemonia americana a reinceput sa fie pusa in discutie in plan european, cu atat mai mult cu
cat imediat dupa razboi, dolarul american a surclasat proaspata moneda europeana, care a ajuns in raport
de subordonare fata de dolarul american.
Forte implicate
Combatani
Conductori
Agim eku
Efective
Cei mai muli albanezi au vzut UCK ca "lupttori de libertate" legitimi, n timp ce
guvernul iugoslav i considera "teroriti" atacnd poliia si civilii.
n 2000, un articol BBC, a declarat c NATO n rzboi arat modul n care Statele
Unite, care a descris UCK ca "organizaie terorist", dorete s formeze o relaie cu
aceasta[18].
Ministru plenipoteniar din partea SUA, Robert Gelbard a raportat c UCK este o
organizaie de teroriti. Rspunznd la critici, el a precizat ulterior la Casa de Comisie pentru
Relaii Internaionale, c "n timp ce au comis 'fapte teroriste' nu au fost clasificate legal de
ctre Guvernul SUA ca o organizaie terorist". n iunie 1998, el a discutat cu doi brbai care
pretindeau c sunt lideri politici.
De asemenea, trebuie remarcat faptul c nici Statele Unite, nici alte puteri
influenabile n-au fcut nici un efort serios pentru a opri banii sau armele canalizate n
Kosovo.
n acelai timp, SUA a inut un "zid exterior de sanciuni" asupra Iugoslaviei, care a
fost legat de o serie de probleme, Kosovo fiind una dintre ele. Acestea au fost meninute n
ciuda acordului de la Dayton, pentru a termina toate sanciunile. Administrarea Clinton a
susinut c Dayton a obligat Iugoslavia in discuii cu Rugova despre Kosovo.
Acesta a fost urmat de ntoarcerea din Grupul de Contact, care a supravegheat ultimele
faze ale conflictului bosniac, i declaraiile puterii europene cernd Serbiei s rezolve
problema cu Kosovo.
Brusc, atacurile UCK s-au intensificat, centrate n zona vii Drenica aranjate de Adem
Jashari la un anumit punct focal. Dup cteva zile cnd Robert Gelbard a descris UCK ca un
grup terorist, poliia srb a rspuns atacurilor UCK n zona Likosane, prigonind o parte din
UCK la Cirez, ducnd la moartea a 30 de civili albanezi i patru poliiti srbi. Prima aciune
serioas de rzboi a nceput.
Un alt centru de activitate UCK a fost o parte din nordul Albaniei n apropierea
frontierei, n centrul oraului Tropoje. Ca urmare a conflictului civil albanez din 1997, unele
pri din Albania au ajuns dincolo de raza de aciune a autoritilor naionale. Mai mult dect
att, armurile armatei albaneze au fost jefuite. Multe din aceste arme jefuite au ajuns n
minile a UCK n timp ce UCk a preluat zona de frontier. Acesta a fost un teren de ateptare
pentru atacuri, precum i pentru transportul maritim de arme la fortreaa Drenica. Drumul
dintre ceste zone au ptruns din Djakovica, cmpiile din Metohia, ctre Kilna i au fost cele
mai afectate zone de activitate UCK la nceput.
Primul scop al UCK a fost s se mute de la fortreaa din Drenica mpreun cu aceasta
n Albania iar acest lucru ar putea contura primele luni de lupt.
De asemenea un nou guvern srb a fost format n acest moment, condus de ctre
Partidul Socialist din Serbia i Partidul Radical Srb. Preedintele ultra-naionalist al
Partidului Radical Vojislav eelj a devenit viceprim-ministru. Aceasta a crescut
nemulumirea cu poziia Serbiei ntre diplomaii occidentali i purttori de cuvnt.
Din iunie pn la mijlocul lunii iulie UCK s-a meninut n avans.UCK a nconjurat
Pec, Djakovica, i au nfiinat o capital intermediar n oraul Malievo (la nord de
Orahovac). Trupele UCK s-au nfiltrat n Suva Rka i la nord n zona de vest din Pritina.
Acetia au ameninat mina de crbuni Belacevec i i-au prins la sfritul lunii iunie,
ameninnd rezervele de energie din regiune.
Cursul s-a schimbat n mijlocul lunii iulie atunci cnd UCK a capturat oraul
Orahovac. De asemenea pe 17 iulie 1998 cele dou sate din apropiere de Orahovac, Retimlije
i Opterua au fost capturate. Similar, sau chiar mai puine evenimente sistematice au avut loc
in oraul Orahovac i n satul srb Velika hoa. Mnstirea ortodox din Zociste situat la 5
km de Orehovac - renumita pentru relicve din Vieile Sfinilor Kosmas i Damianos i
venerate de albanezi - a fost jefuit, clugrii acesteia deportai la o nchisoare din tabr
UCK i, n timp ce a fost pustiit, biserica mnstirii i construciile sale au fost a drmate
pn n temelii de mine explozive. Aceasta a condus la o serie de ofensive srbe i iugoslave,
care vor continua pn la nceput de august.
Un nou set de atacuri UCK la mijlocul lunii august a declanat operaiuni ale
Iugoslaviei n sud-centrul provinciei Kosovo la sud de drumul dintre Pristina-Pec. Acesta s-a
sfrit odat cu capturarea Klecka pe data de 23 august i cu descoperirea a unei activiti de
crematoriu conduse de UCK n care unele dintre victime au fost de gsite. La 1 septembrie
UCK a continuat o ofensiv n jurul oraului Prizren, cauznd prezena armatei Iugoslaviei.
n Metohia, n jurul oraului Pec, un alt ofensator a cauzat condamnarea n timp ce oficialii
internaionali i-au exprimat teama c o coloan mare de persoane strmutate fi atacat.
La nceputul mijlocul lunii septembrie, pentru prima dat, au fost raportate activiti
UCK n nordul provinciei Kosovo, n jurul oraului Podujevo. n cele din urm, la sfritul
lui septembrie a determinarea unui efort a fost fcut pentru a elimina prezena CUK din
prile nordice i centrale n Kosovo i din valea Drenica. n acest timp mai multe ameninri
au fost fcute de capitalele occidentale, dar acestea au fost mai temperat oarecum de alegerile
din Bosnia aa cum ei nu au dorit ctigarea alegerilor de ctre radicalii i democraii srbi.
n urma alegerilor, cu toate acestea, ameninrile s-au intensificat din nou, dar a fost nevoie de
un eveniment entuziasmat. Acesta a aprut pe 28 septembrie cnd cadavrele mutilate ale unei
famili au fost descoperite de ctre KDOM n afara satului Gornje Obrinje; sngeroasa
descoperire a devenit ntruchiparea imaginii pentru urmtorul rzboi.
Cealalt problem major pentru cei care nu au vzut nici o opiune, dect s recurg
la folosirea forei a fost estimat la 250,000 de albanezi strmutai, dintre care 30000 au fost
n pdure, fr mbrcminte pentru a ine de cald sau adpost, cu apropierea rapid a iernii.
Operaiunile militare NATO s-au schimbat din ce n ce mai mult la atacarea pe teren a
unitilor iugoslave-lovind obiective mici precum tancurile i piese de artilerie-precum i
continuarea cu bombardament strategic. Aceast activitate a fost, totui, foarte limitat de
politic, ca fiecare int necesar s fie aprobat de toate cele nousprezece statele membre.
Muntenegru a fost bombardat de mai multe ori, dar n cele din urm NATO a ncetat cu scopul
de a propti poziia important a liderului anti-Miloevici, ukanovi. Aa numitele obiective
"cu dubl utilizare" folosite asupra civililor ct i asupra armatei, au fost atacate: acesta
include podul de peste Dunre, fabrici, centrale electrice, instalaii de telecomunicaii-
contoreznd mai ales-sediile centrale ale membiilor unui partid iugoslav de stnga, un partid
politic condus de soia lui Miloevici, i turnul de difuzare a programelor de televiziune a
statului srb. Unii au vzut aceste aciuni ca nclcri ale legii internaionale, n special
Conveniile de la Geneva. NATO, ns a susinut c aceste facilitati au fost potenial utile
pentru armata iugoslav i c bombardarea lor a fost astfel justificat.
n urma campaniei militare, implicarea soldailor de meninere a pcii din Rusia s-a
dovedit a fi dificil i tensionat pentru forele NATO din Kosovo. Ruii se ateptau s aib
un singur sector n Kosovo, doar pentru a nu fi cu perspectiv de exploatare, sub comanda
NATO. Fr comunicare sau coordonare cu NATO, forele NATO au ptruns n Kosovo din
Bosnia i au asediat aeroportul din Pritina. n plus, n iunie 2000, relaiile de comercializare
a armelor dintre Rusia i Serbia au fost expuse, care au dus la represalii i bombardamente a
zonelor de control ruse i de poliie. Avanpost pentru artilerist a fost stabilit pe un punct nalt
pe Valea Preevo, de artilerie de cmp Echo Battery 1/161 ntr-o ncercare de a monitoriza i
a ajuta la eforturile de meninere a pcii n sectorul rus. Opernd cu suport din partea artileriei
de cmp 2/3 a primei divizii armate, Battery a fost capabil de a implementa cu succes i n
mod continuu de a opera radarul Firefinder care a permis forelor NATO s ine sub
supraveghere activitile n sector i n valea Preevo. n cele din urm s-a ivit o nelegere n
care forele ruse au fost operate ca o unitate KFOR, nu sub comanda NATO.
Efecte
Pierderi omeneti
Iugoslavia
UCK: 2,000
NATO: 2 non-combatani
Serbia 3,000 + mori
Evaluarile variaza dar, in conformitate cu surse locale, dintre statele vecine, Croatia a
pierdut aproape 1,5 miliarde USD din PIB in 1999, Macedonia 0,5 miliarde USD, Bosnia
Hertegovina (inclusiv Republica Srpska) aproape un miliard USD iar Romania si Ungaria
peste un miliard USD.
Cea mai mare tensiune a nceput pe data 15 Martie 2004, prin mpucarea lui Jovica
Ivi, un srb de 18 ani, din satul aglavica, situat n centrul regiunii din Kosovo. Srbii din
localitate s-au adunat pentru a protesta atacul tnrului, blocnd traficul.
Pe data de 16 martie, trei copii de origine albanez au fost nnecai n rul Ibar, din
satul abar, n apropierea unei comuniti srbe din Zubin Potok. Al patrulea copil a
supravieuit. Se presupune c el mpreun cu prietenii si, au fost fugrii de srbi, pentru a
rzbuna mpuctura lui Ivi, din ziua precedent. Adevrul din spatele acestui incident
rmne neclar.
Situatia copiilor
n aproape fiecare caz, jumatate din cei refugiai sunt copii. And for
them, running from war can be just as dangerous as war itselfor even
worse. i pentru ei, ncepnd de la rzboiul poate fi la fel de periculos ca
rzboiul n sine, sau chiar mai ru.
"Putei vedea mai multi dintre copii sunt violenti fr motiv", a spus
ea. "Ei au suferit din cauza rzboiului i a acelor cicatrici pot s-i fac
rzboinici,lucru care nu vrem. S aib mai muli medici i profesori.."
Bibliografie
1. http://civicmedia.ro/acm/index.php?
option=com_content&task=view&id=567&Itemid=1
2. http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C4%83zboiul_din_Kosovo
3. http://www.jandarmeriaromana.ro/ro/pagini/ci_misPace.html
4. http://ro.wikipedia.org/wiki/Revoltele_din_Kosovo_din_2004
5. http://www.warchildren.org/dangerous_escapes.html