GRECIA

Numele poporului i al rii difer fa de cele utilizate n alte limbi, locuri sau culturi. Dei
grecii i denumesc ara Hellas sau Ellada (n greac sau ) i numele oficial
este Republica Elen, n romn ea este denumit Grecia, termen latin utilizat de
ctre romani (n scrierea Graecia), ceea ce nseamn literal ara grecilor, i care deriv el
nsui de la numele grecesc (transliterat Graikos). i n romn se utilizeaz uneori i
termenul de Elada.

ASEZARE

Grecia se afl amplasat strategic la intersecia ntre Europa, Asia de Vest i Africa i se
nvecineaz la nord-vest cu Albania, la nord cu Republica Macedonia i cu Bulgaria, i la
nord-est cu Turcia. ara este format din nou regiuni istorico-geografice: Macedonia, Grecia
Central, Pelopones, Tesalia, Epir, Insulele din Marea
Egee (inclusiv Dodecanezele i Cicladele), Tracia de Vest, Creta i Insulele din Marea Ionic.
Marea Egee se afl la est de partea continental, Marea Ionic se afl la vest, iar Marea
Mediteran la sud. Grecia are cea mai lung coast din bazinul Mediteranei i a 11-a ca
lungime din lume, cu 13.676 km lungime, deinnd i un mare numr de insule (aproximativ
1.400, dintre care 227 sunt locuite). Optzeci la sut din teritoriul grec este format din muni,
dintre care cel mai nalt este Muntele Olimp cu 2.917 m.

POPULATIA

Grecia (n greac ), oficial, Republica Elen i cunoscut nc din antichitate i sub

denumirea de Elada, este o ar din Europa de Sud. Conform recensmntului din 2011,
populaia Greciei este de circa 11 milioane de locuitori. Cel mai mare ora i capitala rii
este Atena.

Grecia se afl n sud-estul Europei, n Peninsula Balcanic. Se nvecineaz la nord cu Bulgaria,

cu Republica Macedonia i Albania, la est cu Turcia i Marea Egee, la vest cu Marea Ionic iar la
sud cu Marea Mediteran. Se afl cuprins aproximativ ntre paralele 3500N i 4200N i ntre
meridianele 1900E i 2830E.

Grecia este format dintr-o parte continental cu numeroase golfuri i peninsule ( Peloponezul, o
peninsul legat de continent prin istmul Corint) i o parte insular (aproximativ 3 000 de insule
n Marea Egee, Marea Ionic i Marea Mediteran). Insulele cele mai importante
sunt Creta, Rodos, Corfu i grupele Dodecaneze i Ciclade. Grecia are aproximativ 15 000 km de
coast.

Aproximativ 80% din teritoriul rii este muntos sau deluros, lucru care face Grecia una dintre cele
mai muntoase ri din Europa. n Grecia occidental se gsesc lacuri i inuturi umede. Lanul
muntos central al rii este reprezentat de Munii Pindus, cu o nlime medie de 2 650 m. Lanul
se continu cu insulele Kythera i Antikythera, pn la Creta i Rodos. Insulele Mrii Egee sunt
piscuri ale munilor subacvatici care reprezint o extensie geologic a lanului.
 Grecia occidental i central conine zone abrupte, nalte, intersectate de numeroase defileuri i
alte forme de relief carstic, cele mai cunoscute fiind Meteora i Defileul Vikos - ultimul fiind unul
dintre cele mai mari din lume, al doilea ca adncime dup Marele Canion, cu 1 100 de metri.

n lanul Olimp se afl cel mai nalt punct din Grecia, vrful Mytikas, cu o altitudine de 2 919 m. n
nordul rii se afl un alt lan muntos, Munii Rodopi, la grania cu Bulgaria. Zona este acoperit
de pduri ntinse, vechi de secole.

Cmpiile ocup suprafee mai mari n nord, n special n Tesalia de est, Macedonia central
i Tracia.

Cuprins
[ascunde]

1Clima

2Detalii

3Vezi i

4Imagini

5Legturi externe

Clima[modificare | modificare surs]

Clima Greciei se mparte n trei categorii:

1. clim mediteranean, cu ierni blnde, umede, i veri clduroase, secetoase.

Temperaturile depesc rareori extremele, dei uneori au loc ninsori chiar i
n Atena sau Creta n timpul iernii.

2. clim alpin n special n Grecia occidental (Epir, Grecia Central, Tesalia, Macedonia
occidental precum i n prile centrale ale Peloponezului, cum ar fi Ahaia, Arcadia i
pri din Lakonia pe unde trece lanul muntos).

3. clim temperat n Macedonia central i estic, precum i n Tracia, n locuri

precum Komotini, Xanthi i Evrosul de nord, cu ierni umede i geroase i veri secetoase
i clduroase.

Suburbiile sudice ale Atenei se afl n zona mediteranean, iar cele nordice n cea alpin.

Localizare: Europa sudic, mrginindu-se cu Marea Ionic i Marea Mediteran,

ntre Albania i Turcia

Coordonate geografice: 3900N 2200E

Suprafa:
Total: 309 050 km
Pmnt: 130 860 km continent-insule
Ap: 1 140 km lacuri-ruri 177 050 km bazinul Egeei (atenie, nu se refer la apele teritoriale, ci
doar la regiunea egee inclus)

Granie terestre:
Total: 1 935 km
rile vecine: Albania 282 km, Bulgaria 494 km, Turcia 931 km, Republica Macedonia 228 km

Coast: 15 021 km
Apele teritoriale: 12 mile marine

Clima: Trei zone climatice bine definite: mediteranean, alpin i temperat

Relieful: n general muntos, lanurile muntoase se continu n mare sub form de peninsule sau
lanuri de insule

Extremele altitudinii:
cel mai jos punct: Marea Mediteran 0 m
cel mai nalt punct: Muntele Olimp 2 919 m

Resurse
naturale: bauxit, lignit, magneziu, petrol, marmur, zinc, nichel, plumb, hidroenergie, gru,
fructe i legume, tutun, msline, sare, sfecl de zahr, struguri, bumbac, vite

Folosirea terenurilor:
teren arabil: 19%
culturi permanente: 8%
pduri: 50%
altele: 23% (1993 est.)

Dezastre naturale: cutremure puternice

Geografie - not: Localizare strategic, dominnd Marea Egee i drumul sudic ctre strmtorile
turceti; o ar peninsular, cu un arhipelag de aproximativ 3 000 de insule. Poate fi mpr it n
trei zone geografice principale: continetul, insulele i bazinul Egeei.

REGIUNI
De la programul Kallikratis, care a reformat organizarea administrativ-teritorial a rii
ncepnd cu 1 ianuarie 2011, Grecia este mprit n treisprezece regiuni mprite mai
departe n 325 de comune. Cele 54 de foste prefecturi i administraii la nivel de prefectur au
fost pstrate n mare parte ca subuniti ale regiunilor. apte administraii descentralizate
grupeaz de la una la trei regiuni n scopuri administrative. Exist i o regiune
autonom, Muntele Athos (n greac Agio Oros, Muntele Sfnt), care se nvecineaz cu
regiunea Macedonia Central.
 Arie
No Regiun Reedin Populaie[8
(km 8]
. e
)

1 Attica Atena 3,808 1,470

Grecia
2 Lamia 15,549 6,004
Central

CLIMA
Macedoni
3 Salonic 18,811 7,263
a Central
Clima Greciei este n
principal mediteranean cu ierni
4 Creta Heraklion 8,259 3,189 blnde i umede i cu veri uscate
i clduroase. Acest tip de clim
este prezent n toate zonele de
Macedoni coast, inclusiv n Atena, n
5 a de Est i Komotini 14,157 5,466 Ciclade, Dodocaneze, Creta i
Tracia Pelopones, n Insulele Ionice i n
unele pri din Grecia continental
central. Munii Pindului
6 Epir Ioannina 9,203 3,553
afecteaz puternic clima din ar,
zonele de la vest de muni fiind
Insulele considerabil mai umede n medie
7 Corfu 2,307 891 (din cauza expunerii mai mari la
Ionice
vnturile de vest care aduc
umezeal) dect cele aflate la est
Egeea de de muni (din cauza unui efect
8 Mytilene 3,836 1,481
Nord de umbr pluviometric(en)).

Zonele montane din Grecia de

9 Pelopones Tripoli 15,490 5,981
nord-vest (pri din Epir, Grecia
Central, Tesalia, Macedonia de
Egeea de Vest) ca i n zonele centrale
10 Ermoupoli 5,286 2,041 muntoase ale Peloponesului
Sud
inclusiv pri din
regiunile Aheea, Arcadia i Lacon
11 Tesalia Larissa 14,037 5,420 ia prezint o clim alpin(en) cu
zpezi abundente. Zonele
interioare ale Greciei nordice, din
Grecia de
12 Patras 11,350 4,382 Macedonia central i din
Vest
Macedonia de Est i Tracia
prezint o temperate climate(en), cu
Macedoni ierni reci i umede i cu veri calde
13 Kozani 9,451 3,649 i uscate marcate de furtuni
a de Vest

Stat Arie
No. Capital Populaie[90]
autonom (km)
frecvente. Zpada cade anual n muni i n nordul rii, aprnd ns uneori i n zonele mai
joase, cum ar fi Atena.

Fitogeografic, Grecia aparine regatului boreal(en) i este mprit ntre provincia est-
mediteranean a regiunii mediteraneene(en) i provincia iliric a regiunii circumboreale(en).
Conform World Wide Fund for Nature i Ageniei Europene de Mediu(en), teritoriul Greciei
poate fi mprit n ase ecoregiuni: pdurile de foioase ilire(en), pdurile de amestec ale
Munilor Pindului(en), pdurile de amestec balcanice(en), pdurile de amestec din
RodopiRhodope montane mixed forests, pdurile de amestec i de sclerofile ale Egeei i
Turciei de Vest, i pdurile mediteraneene din Creta.

MITOLOGIA

Mitologia greac cuprinde o colecie de mituri care provin din Grecia antic. Aceste povestiri,
familiare tuturor grecilor antici, formau fundamentele ritualurilor lor i erau o reprezentare
a lumii, cel puin pn la Pitagora.

Mitologia greac este una dintre mitologiile cele mai temeinic prelucrate poetic, astfel c nu
dispunem dect aproape numai de izvoare literare i filozofice
(Homer, Hesiod, Pindar, Platon, Lukian), speculaii anecdotice (Ailianos), antimitografii
(Euhemeros, Xenophanes), eseuri teologice (Plutarh) i rareori de informaii ale istoricilor,
capturate direct din tradiie (Herodot, Pausanias, Thukydides); totui dei chiar acestea din
urm au pus n circulaie informaii intermediare, preluate de alii anterior, mitologia greac
este o mitologie pragmatic, adesea anecdotic, reflectnd fie cruzimile slbticiei
precivilizaiei arcadice, fie conflictele ntre ionieni i dorieni, fie chiar lipsa de scrupul n
lupta de organizare a vieii primelor grupuri sociale statornice i a spaiului comercial
maritim.

Mitologia greac i-a elaborat un panteon aproape exclusiv antropomorfic, amoral,

sacraliznd defecte umane capitale (viclenia, adulterul, incestul, paricidul i fratricidul i n
genere crima, vanitatea, trufia, lcomia, nedreptatea).

Oratorul Isokrates (436 - 338 .Hr.) scrie c poeii "au istorisit asemenea poveti despre zei,
cum nu ar cuteza nimeni s rosteasc nici despre dumani; cci ei le-au reproat zeilor nu
numai rpiri, adultere i acceptare de plocoane de la oameni, ci i c s-ar fi nfruptat din
carnea propiilor copii, c i-ar fi emasculat taii, c i-ar fi pus n lanuri mamele precum i
multe alte frdelegi nscocite pe seama lor" (Asupra schimbului de bunuri, XI, 38).

Zeii greci nu sunt numai prin excelen antropomorfi, nu au numai firi omeneti, dar de fapt
nu dispun de atribute divine n sens major (departe de absolutul concept ulterior din filozofia
greac); n miturile timpurii, aceti zei au chiar puteri limitate (mai ales n epopeile homerice);
de ex. cnd Zeus i izgonete fiica (Thetis), i cere: "Du-te fr ca Hera s te poat zri"
(Iliada, I, 522-523); acetia au nevoie de informatori i crainici, ca s afle despre mersul
lumii; sunt supui surprizelor i manevrai de certuri, ambiii, orgoliu, capricii, fiind impulsivi
i rzbuntori (dei unii "teologi" antici, ca Hesiod, au ncercat s justifice aceste trsturi).
Tot panteonul olimpian - lipsit de mreie -duce o via de clan certre lipsit de norme
morale, incestuos, excesiv n actele erotice. n ciuda faptului c hrana i butura lor sunt,
teoretic, ambrozia i nectarul, zeii Helladei mnnc i beau din belug vin i crnuri, iar
atunci cnd viziteaz pe oameni, dorm, sufer de boli i, ca orice societate primitiv, ascult
muzica lui Apollon i a Muzelor numai la ospee. Dei lacomi de sacrificii, pe care le doresc
adesea n hecatomb, n mod paradoxal, ei nu suport s vad cadavre.

Spirit lucid, Euripides pune n gura unui personaj din tragedia Hyppolitos o afirmaie dur:
"Zeii ar trebui s fie mai nelepi dect muritorii".

Miturile apar n societile primitive cnd nu au nici un scop artistic n sine, fiind absorbite de
cultur, ca o materie prim a ei, n etapele istorice ulterioare, de consolidare a civilizaiei.
Ramura indoeuropean, venind n sudul Europei, i-a adus propiile mituri arice (n primul
rnd cultul lui Dyaus Pitar, devenit Zeus) i a absorbit mitologiile locale (egeean, pelasg),
ca i miturile dispersate ale unor populaii mrunte, despre care nu mai tim dect ce ofer tot
miturile greceti, de ex. frecvena pomenirii traiului troglodit al arcadienilor. Probabil de acolo
i persistena pn ntr-o anumit epoc a sacrificiilor umane, ca i a fetiismului (zeii nei
au fetiuri); de asemeni, supravieuirea animismului, n
nenumratele Nimfe, Dryade, Hamadryade, Naiade, Oceanide .a. Erau struitoare i
tradiiile totemice, aduse din fondul aric comun sau mprumutate de la populaiile
locale: Hera era uneori simbolizat de o vac (Homer o numea "cea cu ochi de
vac"); Zeus era uneori taur, doica sa Amaltheia era capr, Athena era bufni,
iar Apollon lup; tribul mirmidonilor avea ca strmo totemic furnics (myrmex), iar imaginile
culturale cretene trdeaz i ele o ampl zoolatrie, provenit din totemuri.

Lumea mitologiei greceti este complex: montrii, rzboaie, intrigi i zei indiscrei sunt
numeroi, iar genealogia lor se ncrucieaz deseori.

OLIMPIADA SI JOCURILE OLIMPICE ANTICE

Jocurile olimpice antice, denumite originar Jocuri olimpice (Olympiakoi Agones) au constat
dintr-o serie de competiii atletice care aveau loc pe o aren ntre diferite orae ale Greciei
Antice. Acestea au nceput n anul 776 .Hr. n Olympia, Grecia, i s-au serbat pn n
anul 393 cnd au fost desfiinate de mpratul roman Teodosiu I. Unele surse consider
anul 884 .Hr. ca dat probabil a primelor Jocuri Olimpice, totui, pentru istorici ncepnd cu
anul 776 .Hr. exist o cronologie exact a jocurilor.

Jocurile se desfurau la fiecare patru ani, vara, n zilele srbtorilor lui Zeus, n nord-vestul
Peloponesului, n cmpia Olimpia. Participau doar brbaii de origine greceasc n timp ce
femeilor nu le era permis prezena nici ca spectatoare. De asemenea, doar cetenii liberi
erau admii, sclavii fiind exclui.

Organizarea jocurilor, judecarea rezultatelor i decernarea premiilor se fceau de ctre

magistrai numii Helladonike. Jocurile durau cinci zile i ncepeau cu o procesiune solemn
i cu jertfe, cu defilarea concurenilor i jurmntul olimpic. n ziua a doua avea loc ntrecerea
tinerilor de 18-20 ani dup care, n ziua a treia ntreceri de alergare, lupte, pugilat i pancraiu.
Cea mai disputat prob, cea de pentatlon avea loc n ziua a patra urmat de ntrecerile
hoplitodorilor (oameni narmai), alergrile de care i clria. De-a lungul timpului, ordinea
ntrecerilor s-a modificat de nenumrate ori. n ziua a cincea erau premiai nvingtorii
(Olimpionike, nvingtor la Olimpia) care primeau o cunun din ramuri de mslin slbatic.
Cei care i menineau titlul de campion la mai multe ediii succesive sau erau ctigtori a
mai multor jocuri care se desfurau pe teritoriul Greciei se numeau periodonikes.

Jocurile Olimpice au fost cele mai vechi dintre cele patru evenimente atletice naionale care
fceau parte din jocurile periodos, sau de circuit. Celelalte trei au fost: Jocurile Pytice din
Delphi, Jocurile Istmice din Corint i Jocurile din Nemeea.

O deosebire important dintre Jocurile greceti i cele moderne este c toate evenimentele
atletice indiferent de gradul de importan erau organizate sub patronajul unei diviniti. La
Delphi era onorat zeul Apollo, iar n Corint i Nemeea zeul Poseidon. Se credea c zeii le dau
atleilor fora fizic i abilitatea necesar pentru a putea participa cu succes la Jocuri, i drept
urmare, atleii se nchinau la zeitile respective.

Exista i o competiie mai brutal numit pankraion n care era permis strngerea de gt, dar
era interzis mucarea, scoaterea ochilor sau ruperea degetelor.

n timpul jocurilor olimpice ncetau orice conflicte politice i militare dintre cetile greceti,
instituindu-se aa-zisa pace olimpic. Intervalul dintre dou ediii se numea olimpiad.
Evenimentele importante din istoria acestei perioade sunt exprimate prin numrul de ordine al
Olimpiadei: de exemplu, lupta de la Termopile a avut loc n primul an al Olimpiadei 75 (480
.Hr.).

n anul 776 .Hr. a fost consemnat n Olimpia numele ctigtorului primei curse pe stadion,
buctarul Koroibos din Elis, i se presupune c acest an marcheaz nceputul Jocurilor
Olimpice, dei data real a primelor jocuri este necunoscut.

Tradiia spune c ncepnd cu anul 720 .Hr. atleii concurau dezbrcai.

Ultima ediie a jocurilor a avut loc n anul 392, fiind interzise doi ani mai trziu printr-un edict
al mpratului roman Teodosiu I, din prejudecat religioas (acesta era cretin, iar membrilor
acestui cult le repugnau toate tradiiile legate de religiile pgne), el ordonnd distrugerea
cldirilor Olimpiei[6]. Pn la acest moment final, timp de 12 secole Jocurile Olimpice s-au
desfurat nentrerupt o dat la patru ani; au avut loc 293 de ediii. n anul 426, Teodosiu al II-
lea a ordonat distrugerea edificiilor din Olimpia.
PERSONALITATI DIN ANTICHITATE

Solon (638-559i.Hr)

Politician si legiuitor athenian, considerat fondatorul democratiei atheniene. Nascut dintr-o

familie nobila, ca tanar s-a angajat in comertul extern, castigand experienta valoroasa. In
timpul vietii sale, o criza a aparut in conditiile economice si sociale din Grecia. Stapanea o
depresiune agriculturala, si multi athenieni liberi, mici agricultori care nu si-au putut plati
datoriile au fost vanduti ca sclavi. In 594 i.Hr., Solon a fost ales arhonte, pentru a reforma
conditiile aspre. Solon a facut o noua impartire a cetatenilor Athenei, pe baza de avere, dupa
cantitatea de grau, inlocuind astfel criteriul gerontocratiei (dupa origine) cu criteriul
timocratiei (dupa avere);
Solon a infiintat "consiliul celor 400" numit bule si un tribunal popular numit heliaia
dimin uand puterile areopadului;

Clisthene (sec.VI i.Hr)

Om politic athenian, autor al unor reforme initiate in 507 i.Hr.: impartirea populatiei Atticii
dupa criteriul teritorial, infiintarea "consiliului celor 500", instituirea ostracismului; care au
pus bazele democratiei sclavagiste in Athena.

Pericle (490-429 i.Hr)

Om politic athenian, conducator al partidei democratice. Sub conducerea lui (445-429 i.Hr),
democratia sclavagista cunoaste apogeul dezvoltarii, Athena devenind centrul economic,
politic si cultural al lumii grecesti. Protector al artelor si stiintelor. In timpul sau a inceput
Razboiul Peloponesiac (431-404 i.Hr.), pricinuit de ciocnirea de interese dintre Liga de la
Delos si Liga peloponesiaca.

Eschil (525-456 i.Hr.)

Dramatist grec, printre primii mari dramaturgi ai Athenei. Ca predecesor al lui Sofocle si
Euripide, este numit parintele tragediei grecesti. S-a nascut la Eleusis, langa Athena. A luptat
cu succes impotriva persilor la Marathon in 490 i.Hr., la Salamis in 480 i.Hr. si la Palateea,
anul urmator. A scris mai mult de 90 de tragedii. Tragediile sale, jucate prima data in anul 500
i.Hr., erau prezentate ca trilogii. Se cunosc titlurile a aproape 80 din tragediile sale dar numai
7 au supravietuit. Cea mai veche tragedia a sa este "Persii". Alte tragedii: "Cei 7 contra
Tebei", "Prometeu inlantuit", "Rugatoarele". Este autorul trilogiei "Orestia", singura trilogie
pastrata in intregime din Antichitate. A introdus al II-lea actor.

Sofocle (496-406 i.Hr.)

Unul dintre cei mai mari dramaturgi ai Athenei antice. A compus mai mult de 100 de piese din
care s-au pastrat 7 intregi si fragmente din alte 80-90. Tragedii: "Antigona", "Oedip la
Colonos", "Oedip rege", "Electra", "Ajax". A infatisat tragedia barbatului.
Euripide (480-406 i.Hr.)

Dramaturg grec. S-au pastrat tragediile: "Medeea", "Ancesta", "Andromaca", "Ifigenia in

Aulida". A fost legat de sensibilitatea feminina infatisand tragedia femeii.

Aristofan (448-385 i.Hr.)

Scenarist athenian, considerat unul dintre cei mai mari autori de comedii din istoria literara.
Dintre comediile sale s-au pastrat: "Norii", "Viespiile", "Broastele", "Cavalerii".

Tucidide (460-400 i.Hr.)

Istoric grec cunoscut pentru lucrarea sa "Razboiul peloponesiac", conflict la care a luat si el
parte. Aceasta opera I-a adus titlul de unul dintre cei mai importanti istorici ai antichitatii.

Thales din Milet (625-546 i.Hr.)

Filosof grec, nascut in Milet. Fondatorul Scolii din Milet, cu care incepe propriu-zis gandirea
filozofica europeana. A considerat apa ca principiu al tuturor lucrurilor. I se atribuie teorema
care ii poarta numele si prezicerea eclipsei de soare din anul 585 i.Hr.

Socrate (469-399 i.Hr.)

Filosof athenian, precursor al idealismului obiectiv, a fost condamnat la moarte sub acuzatia
nedreapta de corupere a tineretului athenian. Intrucat nu a lasat nimic scris, expunandu-si
ideile in cadrul unor convorbiri, doctrina lui constituie pana astazi obiectul unor controverse.
A orientat gandirea filosofica spre subiect, spre om, spre problemele gnoseologice si morale.
Considera ca adevarul poate fi descoperit prin reflectie filozofica si prin maieutica. Dupa
marturia lui Aristotel, principalele contributii ale lui Socrate ar fi teoria conceptului si teoria
reductiei, pe care insa le-a aplicat exclusiv in domeniul meditatiei etice. A avut numerosi
discipoli printre care Platon, Antistene, Aristip si Xenofon.

Platon (427-347 i.Hr.)

Filosof athenian, a fost unul dintre cei mai mari ganditori ai antichitatii. A intemeiat la Athena
scoala filozofica numita Academia. Discipol al lui Socrate, care apare ca purtatorul lui de
cuvant in dialogurile sale. Adevarata realitate o constituie, dupa Platon, Ideile sau Formele,
esente inteligibile, constituind o existenta in sine in afara spatiului si timpului. Copiile sau
umbrele degradate ale Ideilor ar fi lucrurile din realitatea sensibila. Acestea din urma, fiind
intr-o continua curgere, devenire, nu au deplina realitate, nu pot fi obiect al stiintei, ci numai
al "opiniei". Adevarata stiinta se intemeiaza pe "reamintirea" Ideilor, pe care sufletul
nemuritor al omului le-ar fi contemplat intr-o existenta anterioara. In ciuda fondului sau
idealist, teoria platoniana a Ideilor contine o gandire dialectica pretioasa. Platon a pregatit
terenul pentru constituirea logicii ca stiinta de catre Aristotel. Conceptia filozofica a lui Platon
constituie fundamentul unei utopii sociale aristocratice.

Homer

Conform traditiei grecesti, Homer a fost un poet orb, nascut in Ionia, dar revendicat de mai
multe cetati. In secolul al VIII-lea, cand se presupune ca a trait, el a prelucrat numeroase
cantece referitoare la expeditia aheilor impotriva Troiei si a compus doua epopei, Iliada si
Odiseea, insumand peste 27.000 de versuri. Astazi se stie ca lungi poeme, care povesteau
faptele de arme ale aheilor, in care adesea interveneau zeii si zeitele, erau transmise din
generatie in generatie de cantaretii ambulanti numiti aezi. Aceste cantece au fost asamblate de
catre Homer, intr-o conceptie unitara, in cele doua poeme. In secolul trecut, existenta lui
Homer a fost pusa sub semnul intrebarii, desi vechii greci nu s-au indoit niciodata de acest
fapt.

Herodot

Herodot (484-429 i.Hr.) s-a nascut in anul 484 i.Hr., la Halicarnas, oras situat pe tarmul vestic
al Asiei Mici. El apartinea inaltei aristocratii ionice din aceasta regiune. A primit o educatie
aleasa pe care si-a completat-o cu studii superioare la Athena, in domeniul literaturii, istoriei
si filosofiei. Din motive politice a fost nevoit sa paraseasca Halicarnasul. In perioada care a
urmat a efectuat numeroase calatorii pe un spatiu foarte intins. A vizitat Egiptul si nordul
Africii, Siria, Persia si orase grecesti de pe tarmul Marii Negre. A fost unul dintre colonistii
greci care s-au asezat pe ruinele orasului Sibaris, distrus in 441 i.Hr. de colonia rivala
Crotona. In noul oras intemeiat, Thurioi, si-a gasit sfarsitul in anul 429 i.Hr.
Opera sa, "Istorii", impartita mai tarziu de invatatii din Alexandria in noua carti, este prima
lucrare demna de acest titlu. Ea s-a intemeiat pe cercetari intreprinse in acest sens. Este prima
lucrare care are un subiect unic, razboaiele greco-persane, in ciuda multor digresiuni pe care
le face autorul. Herodot depaseste modestele cronici locale si speculatiile genealogice ale
predecesorilor. De aceea, a fost numit "parintele istoriei".

Phidias

Phidias este primul mare nume din istoria sculpturii. S-a nascut la Athena in jurul anului 500
i.Hr. si a fost prietenul lui Pericle. Datorita acestei prietenii dar mai cu seama datorita geniului
sau artistic, I s-au incredintat proiectarea si realizarea templului de pe Acropole. Lucrarile care
I-au adus celebritatea sunt: statuia lui Zeus din Olimpia si statuia Atenei din Partenon. Prima
statuie il reprezenta pe Zeus stand pe tron si este considerata una din cele sapte minuni ale
lumii antice. Statuia zeitei Atena, inalta de 10 metri, o infatiseaza pe aceasta in echipament
razboinic si cu coif pe cap. Statuia este animata de conceptia superioritatii ratiunii si de
aspectul monumental. Phidias, supranumit "facatorul de zei", a fost considerat creatorul fiintei
desavarsite, prin realizarea unei armonii ideale intre frumusetea fizica si cea morala.

Alexandru Macedon

S-a nascut la Pella, capitala Macedoniei si a mostenit de la tatal sau, Filip al II-lea, o
inteligenta sclipitoare, energie si indrazneala in momentele grele, iar de la mama sa,
Olimpiada, dorinta de glorie. Pana la varsta de 13 ani a primit o educatie spartana, dupa care,
impreuna cu alti copii de vita nobila, l-a avut ca profesor pe celebrul filosof Aristotel. Instruit
si aruncat de timpuriu in lupte, el a fost pregatit sa ia conducerea regatului dupa moartea
tatalui sau si sa-I indeplineasca visul: cucerirea Asiei. Aceasta intentie I-a fost intarita de
intamplarea de la Gordion, caci un oracol prevestise ca va deveni stapanul Asiei cel ce va
dezlega nodul care leaga jugul de protapul carului de lupta, manat odata de legendarul rege
Gordios. Dupa mai multe incercari nereusite, Alexandru a scos sabia si l-a taiat, implinind
astfel profetia oracolului. Era iubit de soldati, deoarece ducea aceeasi viata simpla ca si ei: se
antrena cu ei, manca aceeasi hrana, dormea alaturi de ei.
Dar indelungatele expeditii, adoptarea obiceiurilor si vestimentatiei persane, casatoriile mixte,
au facut sa scada afectiunea cu care era inconjurat. Toate acestea, dar in primul rand
campaniile extenuante, au nemultumit pe toata lumea, astfel incat moartea sa subita a lasat
unele semne de intrebare. In cei 11 ani de expeditii in Orient a parcurs peste 20 000 de
kilometri, fara sa fi pierdut nici o singura batalie, a construit peste 70 de orase, dintre care
multe ii poarta numele. A capatat o faima fara egal, fiind supranumit "cel Mare".

TEATRU

Arta teatral s-a nscut n Grecia. Oraul-stat antic Atena, care a devenit o important putere
cultural, politic i militar n aceast perioad, a fost centrul principal unde s-a practicat
aceast art, unde a fost instituionalizat ca parte a unui festival denumit Dionysia, n cinstea
zeulul grec Dionis. Tragedia (sfritul secolului al VI-lea .e.n.), comedia (486 .e.n.) i satira
au fost cele trei specii ale genului dramatic aprute aici.
n perioada bizantin, arta dramatic a sczut mult. Marios Ploritis arat c unica form care a
supravieuit a fost teatrul popular (Mimos i Pantomimos), n ciuda ostilitii
autortitilor. Ulterior, n perioada dominaiei otomane, principala art dramatic practicat a
fost Karagiozis. Renaterea care a dus la teatrul grecesc modern a avut loc n Creta Veneian.
Dramaturgi importani au fost Vitsentzos Kornaros i Georgios Chortatzis.
Teatrul grecesc modern a aprut dup independen, la nceputul secolului al XIX-lea, i a fost
influenat la nceput de teatrul i melodrama heptaneziene, i de opera italian. Nobile Teatro
di San Giacomo di Corf a fost primul teatru i oper din Grecia modern i locul unde a fost
interpretat prima oper greceasc, Candidatul parlamentar de Spyridon Xyndas (dup
un libret exclusiv grecesc). La sfritul secolului al XIX-lea i nceputul secolului al XX-lea,
teatrul atenian a fost dominat de teatru de revist, comedii muzicale, operete i nocturne, iar
dramaturgi remarcabili au fost Spyridon Samaras, Dionysios Lavrangas, Theophrastos
Sakellaridis i alii.
Teatrul Naional al Greciei a fost nfiinat n 1880. Dramaturgi moderni cunoscui
sunt Gregorios Xenopoulos, Nikos Kazantzakis, Pantelis Horn, Alekos Sakellarios i Iakovos
Kambanelis, iar cei mai cunoscui actori sunt Cybele Andrianou, Marika Kotopouli, Aimilios
Veakis, Orestis Makris, Katina Paxinou, Manos Katrakis i Dimitris Horn. Regizori importani
sunt Dimitris Rontiris, Alexis Minotis i Karolos Koun.

FILOSOFIA

Tradiiile filosofice occidentale au nceput n Grecia Antic n secolul al VI-lea .e.n. Primii
filosofi sunt denumii presocratici, ceea ce arat c au fost nainte de Socrate, ale crui
contribuii marcheaz un punct de cotitur n gndirea occidental. Presocraticii proveneau
din coloniile estice i vestice greceti, i s-au pstrat doar fragmente din operele lor originale,
n unele cazuri doar cte o singur propoziie.
Odat cu Socrate a nceput o nou perioad filosofic. Ca i sofitii, el respingea ntru totul
speculaiile fizice pe care le lansau predecesorii si, i a pornit de la gndurile i prerile
oamenilor. Aspecte din filosofia lui Socrate au fost unificate de Platon, care le-a combinat cu
numeroase principii stabilite de filosofi mai vechi, dezvoltnd acest sistem complet.
Aristotel din Stagira, cel mai important discipol al lui Platon, mparte cu dasclul su titlul de
cel mai mare filosof al antichitii. Dar n timp ce Platon ncercase s elucideze i s explice
lucruri din punctul de vedere suprasenzorial al formei, elevul su a preferat s nceap de la
faptele provenite din experien. Cu excepia acestor trei mari filosofi greci, alte mari coli
filosofice greceti cu ali fondatori au fost n
antichitate stoicismul, epicurianismul, scepticismul i neoplatonismul.
Filosofia bizantin se refer la ideile filosofice distinctive ale nelepilor din Imperiul
Bizantin, mai ales ntre secolele al VIII-lea i al XV-lea. Ea se caracterizeaz printr-o
perspetiv cretin, dar una care poate extrage idei direct din textele greceti ale
lui Platon, Aristotel i din ale neoplatonitilor.
n perioada modern, diafotismos (n greac , iluminarea) a fost expresia
greac a iluminismului i a ideilor sale filosofice i politice. Reprezentani notabili au
fost Adamantios Korais, Rigas Feraios i Theophilos Kairis
ARHITECTURA
Creta

Creta a reprezentat locul de batin al celei mai timpurii civilizaii europene, civilizaia
minoic. Membrii acesteia au construit pan n anul 2000 .Hr. palate i aezri cu drumuri
pavate. Palatul din Cnossos, construit n 1500 .Hr., era alctuit din peste 1000 de camere,
situate la etaje diferite, beneficiind de alimentare cu ap prin apeducte, de sisteme sanitare i
de canalizare. Trstura specific a arhitecturii minoice consta n forma coloanelor, mai
nguste la baz i cu diametrul tot mai mare ctre vrf. Trunchiurile de chiparos folosite
pentru coloane erau nfipte n pmnt invers, pentru a preveni nmugurirea. Aceast estetic s-
a pstrat pn i atunci cnd minoicii au trecut la folosirea coloanelor de piatr.
Palatul cretan nu are aspect de fortrea precum cel mesopotamian, deoarece primejdia
invaziilor exterioare era mai mic. Din acest motiv, accentul nu cade pe zidurile de
fortificaie, ci pe deschiderea ctre peisaj i pe confort.

Micene

Popor de rzboinici, micenienii aveau palatele fortificate, nconjurate de ziduri groase din
blocuri de piatr nefasonat (ziduri ciclopice) i prevzute cu turnuri de aprare. n interior
aveau o camer central, numit megaron, care era o sal de mari dimensiuni. Megaronul va fi
preluat de greci n construcia templelor.

Mormintele miceniene sunt de form circular i acoperite cu o cupol. Cele ale famililor
bogate puteau avea un diametru i de peste 10 m. Exemplu: mormintele regale de la Micene
(mormntul lui Atreu).

Troia

Ca i n cazul cetii din Peloponez, aezrile din Troia sunt dominate de construciile de tip
megaron. Ca material de construcie se utiliza piatra, crmida crud sau lemn. n cadrul
aezrii Troia II a fost identificat i o colonad, prima cunoscut n arhitectura greac.

Gecia antica
Templele i teatrele greceti reprezentau cldiri mree ale Greciei antice. Templele erau
construite pe piloni, fiind alctuite din structuri rectangulare nchise, cu acoperiuri joase, ce
se sprijineau pe coloane. Teatrele erau prevzute cu locuri pentru ezut (gradene), amplasate
circular i pe niveluri diferite (trepte). Arhitectura greceasc a motenit numeroase elemente
din culturi i timpuri diferite. Coloana doric a aprut pentru prima dat pe teritoriul Greciei
antice mbinnd capitelul micenian cu o coloan vertical de form conic, n stilul
arhitectural al egiptenilor, cu care grecii au avut legturi strnse nc din sec. VII .Hr.
Coloana doric a fost apoi nlocuit cu coloana ionic, originar din Asia Mic. Prima coloan
corintic se afl n templul lui Apollo Epicurius din Bassae. Ea pornete de la stilul ionic, ns
reprezint un capitel floral elaborat. Acest stil a devenit popular odat cu dezvoltarea
civilizaiei romane.

Arhitectura Greciei antice ilustreaz interesul grecilor pentru organizarea oraelor-state,

realizarea de construcii funcionale pentru necesitile lor materiale i spirituale i stabilirea
unor principii estetice.

Pentru a obine perfeciunea construciilor, grecii au inventat ordinele de arhitectur:

doric, elaborat n perioada arhaic, se caracterizeaz prin robustee, forme puternice i

decoraii sobre.

ionic, elaborat n aceeai perioad, este mai bogat decorat i are proporii mai zvelte i
elegante.

corintic, aprut mai trziu, la sfritul perioadei clasice, este asemntor cu ionicul,
dar are capitelul mai bogat decorat.

Edificiile construite de greci au constituit adevrate modele pentru arhitectura roman. Printre
forme constructive amintim:

agora (piaa public): centrul spiritual, juridic, politic i comercial al comunitii,

templul: lcauri de cult nchinate zeilor,

teatrul: loc public destinat desfurrii spectacolelor,

stadionul: loc public destinat ntrecerilor sportive i olimpiadelor,

palestr: construcie mai mic, acoperit, pentru ntrecerile de gimnastic sau luptelor
corp la corp,

monument comemorativ: construit n cinstea unor evenimente importante sau unor

eroi,

mausoleu,

bibliotec,
 muzeu,

pinacotec.

Acropole (gr:"oraul de sus")

Apogeul arhitecturii monumentale greceti a fost atins prin realizarea templelor de

pe Acropola Atenei, devenite ulterior tezaur al ntregii umaniti.

Arhitectura greac clasic se regsete n numeroasele temple care s-au pstrat n coloniile
greceti din sudul Italiei i din Sicilia.

Printre construciile monumentale ale Greciei antice menionm: Farul din

Alexandria, Acropola din Atena, Partenonul, Templul Atenei Nike, Erechteionul.

Stilul elenistic

Dup nfrngerea suferit de atenieni n rzboiul peleponesiac cu Sparta, [[Grecia]] a cunoscut

un haos politic i economic. Redresarea a nceput abia n perioada lui Alexandru cel Mare,
odat cu dezvoltarea civilizaiei elenistice. Noul imperiu a nlesnit rspndirea stilului
arhitectonic grecesc i nflorirea economic, favoriznd dezvoltarea unei arhitecturi
impresionante. Scrile grandioase au devenit un motiv destul de popular, iar fostele locuine
modeste ale grecilor s-au transformat n construcii somptuoase, coloanele fiind mpodobite
cu statui reprezentnd oameni nstrii. n acest context au existat voci care au considerat
transformrile ca fiind decadente, o ntruchipare a exceselor imperiului i a abandonrii
simplitii.

LITERATURA

Literatura greac poate fi mprit n trei mari categorii corespunznd a trei mari perioade:
antic, bizantin i modern.

La nceputul literaturii greceti stau cele dou opere monumentale ale

lui Homer: Iliada i Odiseea. Dei exist diferite datri istorice, ele apruser deja pe la
800 .e.n. sau puin dup. n perioada clasic au aprut multe dintre speciile literare
occidentale: poezia liric, oda, pastorala, elegia, epigrama; teatrul
de comedie i tragedie; istoriografia, retorica, dialectica filosofic, i tratatul filosofic au
aprut toate n aceast perioad. Cei mai mari poei lirici au fost Sappho i Pindar.

Dintre sutele de tragedii scrise i jucate n perioada clasic, s-au pstrat doar nu numr
restrns de piese ce provin de la trei autori: Eschil, Sofocle i Euripide. Piesele ce au rmas de
la Aristofan sunt i ele o valoroas comoar comic, n timp ce Herodot i Tucidide sunt doi
dintre cei mai influeni istorici ai vremii.
Literatura bizantin a fost scris n dialectele atic, medieval i timpuriu modern ale limbii
greceti, i este expresia vieii intelectuale a grecilor bizantini n Evul Mediu cretin.

Literatura greac modern este scris n greaca modern i i trage originile din operele
bizantine ale secolului al XI-lea. Poezia renascentist cretan Erotokritos este fr ndoial
capodopera acestei perioade n literatura greac. Este o balad cavelereasc n versuri scris
pe la 1600 de Vitsentzos Kornaros (15531613). Ulterior, n perioada iluminismului grecesc
(Diafotismos), scriitori ca Adamantios Korais i Rigas Feraios au pregtit Rzboiului de
Independen (18211830).

Principalele figuri literare ale Greciei moderne sunt Dionysios Solomos, Andreas
Kalvos, Angelos Sikelianos, Emmanuel Rhoides, Kostis Palamas, Penelope Delta, Yannis
Ritsos, Alexandros Papadiamantis, Nikos Kazantzakis, Andreas Embeirikos, Kostas
Karyotakis, Gregorios Xenopoulos, Constantin Cavafy i Demetrius Vikelas. Doi autori greci
au primit Premiul Nobel pentru Literatur: George Seferis n 1963 i Odysseas Elytis n 1979.

SPORT

Grecia este locul de natere al Jocurilor Olimpice antice, atestate pentru prima oar n 776
.e.n. la Olympia, i au gzduit de dou ori Jocurile Olimpice moderne, ediia inaugural din
1896 i cea din 2004. Delegaia greac deschide fiecare parad a naiunilor de la deschiderea
Jocurilor Olimpice, ntruct este ara fondatoare a precursorului antic al competiiei. Grecia
este una dintre cele doar patru ri care au participat la toate Jocurile Olimpice de Var.
Ctignd n total 110 medalii (30 de aur, 42 de argint i 38 de bronz), Grecia se afl pe locul
32 n clasamentul olimpic istoric pe medalii. Cea mai bun performan a fost la prima ediie,
cnd Grecia a terminat pe locul al doilea cu 10 medalii de aur.
Echipa naional de fotbal, aflat n 2014 pe locul 12 mondial (i care nregistrase
performana maxim n 2008 i n 2011, cnd a fost pe locul 8), a fost ncoronat campioan a
Europei la Euro 2004 la una dintre cele mai mari surprize din istoria competiiei i a devenit
una dintre cele mai de succes echipe naionale din fotbalul european, una dintre cele nou
ctigtoare ale Campionatului European. Superliga Greciei este prima lig a rii, n care
particip optsprezece echipe, dintre care cele mai de succes
sunt Olympiacos, Panathinaikos i AEK Atena.
Echipa naional de baschet a Greciei are o tradiie de excelen pe mai multe decenii, fiind
considerat printre cele mai mari puteri ale baschetului mondial. n 2012, ea era pe locul 4 n
lume i pe locul 2 n Europa. Ea a ctigat Campionatul European de dou ori n 1987 i n
2005, i au ajuns n semifinale la dou Campionate Mondiale, obinnd locul al doilea
n 2006, dup o spectaculoas victorie cu 10195 contra echipei SUA n semifinale. Prima
lig intern de baschet, A1 Ethniki, este format din paisprezece echipem dintre cale cele mai
titrate sunt Olympiacos, Panathinaikos, Aris Salonic i AEK Atena. Echipele de club elene
sunt cele mai titrate din Europa n ultimii 25 de ani, ctignd 9 Euroligi de la trecerea la noul
format n 1988, nicio alt ar neavnd mai mult de 4 titluri similare n aceast perioad. n
afara celor 9 Euroligi, echipele greceti au ctigat 3 Triple Coroane, 5 Cupe Saporta, 2 Cupe
Kora i un trofeu EuroCup Challenge.
Echipa feminin de polo pe ap este i ea una din forele mondiale ale acestui sport,
campioan mondial n 2011 dup victoria obinut pe terenul adversarelor contra Chinei. Ea
a obinut i medaliile de argint n 2004, aurul la Liga Mondial din 2005 i medaliile europene
de argint n 2010 i n 2012. Echipa similar masculin a ajuns pe locul trei mondial n 2005,
nvingnd Croaia n finala mic a Campionatelor Mondiale de Nataie din 2005 desfurate
n Canada. Principalele ligi naionale sunt considerate a fi printre cele mai puternice
campionate din poloul european, cluburile participante avnd i ele succes n competiiile
europene. La masculin, Olympiacos a ctigat Liga Campionilor, SuperCupa Europei i Tripla
Coroan n 2002 devenind astfel primul club din istoria poloului pe ap care a ctigat toate
competiiile la care a participat ntr-un singur an (campionatul grec, Cupa Grecia, Liga
Campionilor i Supercupa Europei), iar NC Vouliagmeni a ctigat n 1997 Cupa Cupelor. La
feminin, echipele greceti NC Vouliagmeni, Glyfada NSC, Olympiacos, Ethnikos Piraeus)
sunt printre cele mai puternice din Europa, avnd la activ 4 Cupe ale Campionilor, trofee LEN
i 2 Supercupe.
Echipa masculin de volei are dou medalii de bronz, una la Campionatul European de Volei
i alta la Liga European de Volei, locul 5 olimpic i locul 6 la Campionatul Mondial.
Campionatul grec este considerat unul dintre cele mai puternice de pe
continent, Olympiacos fiind cea mai titrat echip, cu cel mai mare numr de titluri naionale
i singura echip greceasc care a ctigat titluri europene; ea a ctigat dou Cupe CEV, au
fost de dou ori finalist a CEV Champions League i au jucat 12 semifinale n competiiile
europene. Iraklis a avut i ea succes n competiiile europene, fiind de trei ori finalist n Liga
Campionilor.
Din alte sporturi, cricketul i handbalul sunt populare n Corfu, respectiv n Veria.
COSTUMUL TRADITIONAL
Costumele grecesti reprezinta o frumoasa parte a unei culturi deosebit de bogate. O parte din
caracteristicile acestora poate fi gasita la costume bizantine si hellenice.

Pot fi facute unele generalizari in ceea ce priveste stilul si componentele costumelor. De

exemplu, costumele continentale si cele insulare sunt diferite. Mai mult decat atat, costumele
au anumite particularitati in functie de zona din care provin, in ceea ce priveste modelul,
materialul din care sunt confectionate, numarul pieselor componente si bijuteriile care
impodobesc gatul sau mijlocul femeilor.

O observatie asupra unor elemente ale costumelor, in special a celor continentale, este aceea
ca la prima vedere toate costumele grecesti ale femeilor par a fi asemanatoare, insa privite cu
atentie au anumite particularitati ceea ce reprezinta pozitia sociala a celor care le poarta.
Astfel ca in aceeasi zona pot fi intalnite mai multe tipuri ale aceluiasi costum. Este cel de zi cu
zi, care e confectionat din materiale simple, apoi este costumul de ceremonie, purtat in zilele
de sarbatoare, confectionat din materiale mai scumpe, mai fine si adesea alcatuit din mai
multe piese. Cel mai important este costumul de nunta. Acesta este cel mai fin, mai bogat in
elemente si decoratiuni dintre costumele populare si reprezentativ pentru nivelul social al
celui care il poarta.

In Romania, cel mai intalnit costum popular grecesc este cel din partea continentala, Attica.
Acesta este cel mai popular, nu atat in Diaspora, dar si pe teritorul Greciei. Si-a castigat
popularitatea in timpul Razboiului pentru Independenta din 1821.
Costum din Attica - barbati

Este un costum de oras al carui element de baza este fustanella sau fusta si o jacheta brodata
cu fir de aur. O versiune simpla a acestui costum a fost purtata initial de kleftes, partizani in
razboiul de eliberare. Pe la mijlocul secolului al XIX-lea, Regele Bavarian Otho, primul rege
al noii natiuni grecesti independente, l-a "intronat"drept costum al curtii. A fost o schimbare
dramatica de la uniforma militara a capeteniilor grecesti.

Fustanella continea 375 pliseuri triunghiulare adunate si prinse in talie pe sub vesta. Aceasta
variaza mult in culoare, material si dimensiuni, in functie de zona. Ea este decorata cu fir de
aur, iar nasturii erau confectionati de asemenea din aur.

In amintirea tinutei impuse de regele Otho, garda regala din Atena, care e cunoscuta cu
numele de Evzoni sau Tsoliades, poarta o fusta scurta - fustanella, vesta brodata, ale carei
maneci sunt taiate si prinse pe spatele ei, pentru a usura miscarile, camasa cu maneci largi si
celebrele incaltari cu ciucure mare si negru - tsarouhia.

Costum din Attica - femei

Cel mai remarcabil element al costumului din Attica este firul de matase colorata cu care este
brodata camasa alba de bumbac. Matasea este cel mai frecvent de culoare rosie purpurie sau
aurie, iar broderia consta in forme geometrice.

Peste camasa se poarta o vesta, cel mai adesea confectionata din lana, ce poate fi scurta sau
lunga, de multe ori lana din care se confectiona vesta era lucrata in casa, de culoare alba sau
neagra. In unele zone, in loc de lana vom intalni veste lucrate din catifea. Pe cap femeile din
aceasta regiune poarta un batic alb care are pe margini ciucuri tot de culoare alba si lucrati
manual.

Costum din Creta - barbati

Costumul baietilor are ca element distinctiv pantalonii foarte largi care se strang la jumatatea
gambelor. Peste camasa poarta o vesta de lana pentru a-i proteja de frig. Si aceasta este
brodata, dar spre deosebire de cea din partea continentala care folosea fir de aur, pentru
aceasta se folosea tot lana, poate si datorita faptului ca acestea nu sunt costume de gala, dar si
din cauza climei diferite.

Culorile vestei nu mai sunt pline de culoare. In general combinatia e de negru sau bleumarin
cu rosu. La mijloc poarta brau, de culoare rosie. Costumul original are peste brau o centura cu
teaca de aproximativ 9 cm in care este tinut pumnalul. In picioare poarta cizme de culoare
alba, pentru a-i ajuta la urcatul muntelui. Aceste ultime accesorii nu sunt intalnite la costumele
grecesti din Romania. Batista pe care o tin in mana este de culoare neagra semn de doliu
pentru pierderea capitalei Imperiului Bizantin - Constantinopole. Lungul ciucure negru care
atarna de la caciula pe umar reprezinta lacrimile de tristete pentru oamenii pierduti in timpul
exploziei manastirii Arkadi din Creta. Cand batista este lasata in jos, este un semn ca nimeni
nu trebuie sa se apropie de ei.
Costum din Creta - femei

Provine din regiunea Anogia din districtul Milopotamos. Fetele poarta pantaloni, element
comun cu celelalte insule grecesti din sudul Greciei. De asemenea ele poarta fusta alba, lunga
si doua sorturi: unul in fata si unul in spate cel din spate de culoare rosie. Camasa este alba si
impodobita cu banuti de aur. Peste aceasta poarta o vesta cu maneci din lana de culoare neagra
si brodata din belsug cu fir de aur.

Gatul le este impodobit cu un lant de care sunt prinsi banuti din aur. Pe cap poarta batic, de
aceasta data nu de culoare alba, el este cel mai des intalnit de culoare rosie, iar pe margine
brodat cu fir de aur.

Costum din Pont - barbati/femei

Costumul barbatesc din Pont este compus dintr-o pereche de pantaloni si o haina neagra,
principala caracteristica a acestui costum se regaseste la pantaloni - largi si cu turul foarte
mare. In picioare poarta cizme negre. La mijloc poarta un harnasament cu gloante si un pistol.
Pe cap poarta o caciula neagra, stil turban cu un ciucure mare galben. Singura pata este data
de galbenul strasurilor. Este unul din costumele austere, fara nici un element de podoaba.

Costumul femeilor din Pont este alcatuit dintr-o pereche de pantaloni lungi stil "salvari", o
rochie lunga, desfacuta in fata si in parti, cu un pieptar alb care sa pune pe sub rochie, o haina
de catifea neagra sau grena cu decoratii aurii, la mijloc poarta un batic gros, si bijuterii atat la
gat cat si la mijloc. Pe cap poarta o mica palarie numita "tapla" decorata cu banuti de aur.

Costum de nunta

Acest costum de nunta, cunoscut ca mesogeitiki sau arvantiki foresia, este reprezentativ
pentru satele din regiunea Mesogeia. Rochia - fustana- neagra cu motive naturale de origine
ruseasca in partea de jos, este fara maneca, cu pliuri adanci si cade libera de la brau in jos,
fara a fi prinsa de curea la mijloc.

Se combina cu patru rochii, care care se poarta pe sub aceasta. Una dintre acestea, are un cerc
de metal care deschide rochia in partea de jos. Manecile sunt brodate cu fir de aur si se prind
de ilic - tzakos - Acesta era facut din fir galben, dar in familiie instarite era facut chiar din fir
de aur.

DANSUL TRADITIONAL

Kalamatiano-Numele dansului vine de la frumoasele batiste din matase facute in Kalamata,

oras foarte cunoscut pentru matasea sa in timpul Imperiului Bizantin. Aceste batiste erau
oferite in semn de mare afectiune sau dragoste. Ritmul muzical este de 7/8, iar dansul are 12
pasi.

Tsamiko- Acest dans este numit probabil dupa Tsames din Epir, dar unele surse afirma ca este
numit dupa "tsamika", imbracamintea luptatorilor din munti in timpul Razboiului de
Independenta al Greciei. Traditional este un dans de baieti si este cea mai buna oportunitate a
unui dansator de a-si arata talentele acrobatice. Ritmul este de 3/4, 3/8, sau 6/8. Dansatorii se
pot tine de mana, dar cel mai bine este sa aiba mana la nivelul umerilor.

Karagouna- Dans originar din regiunea Thesalia, numele sau vine de la denumirea femeilor
care locuiau in zona de campie a acestei regiuni. Cantecul traditional are mai multe izvoare. In
unele melodii, este vorba despre o foarte fumoasa karagouna, care reprezinta mandria satului,
iar altele vorbesc despre un baiat care vede la geam o karagouna si se indragosteste de ea. La
origine este un dans de fete, dar in zilele noastre este dansat si in perechi.

Sirtaki- Datorita filmului "Zorba Grecul" a devenit cel mai cunoscut dans grecesc. Spre
deosebire de alte dansuri grecesti care s-au dezvoltat in sate, acesta a fost in mod special
intalnit in tavernele din orase. Este o combinatie intre Hasapiko (partea lenta) si
Hasaposerviko (partea rapida). Se danseaza cu mainile pe umeri, dansatorii improvizand
ordinea figurilor si putand comunica intre ei prin strangerea umerilor.

Zeibekiko-Este un dans solo faimos in toata lumea greaca, cu pasi improvizati, oferind
oportunitatea expresiei proprii a individului. Numele vine de la zeibek, un popor razboinic din
regiunea Anatolia. Ritmul este de 9/4 sau 9/8. Este foarte popular in tavernele grecesti,
atragandu-si supranumele de "dansul betivului".

VASILOPITA

Din multiplele traditii crestinesti ale poporului elen, o mare semnificatie o are sarbatoarea
taierii pitei Sfantului Vasile cel Mare - numita Vasilopita - de catre fiecare familie in prima zi
a anului nou.

Cu acest prilej, in prima zi a anului,se face o pita (placinta) in care se introduce un banut. In
jurul ei se aduna toti membrii familiei, intr-o atmosfera de bucurie si se taie pita, in mai multe
felii, de catre capul familiei. Prima felie este pentru iconostasul familiei, a doua pentru casa si
in continuare cite o felie pentru fiecare membru al familiei de la cel mai varstnic la cel mai
tinar. Cel care fi norocosul si va gasi in felia sa banutul, va fi norocosul anului.

Obiceiul provine din Saturnaliile (Kronia) Romane, serbare agricola, in timpul careia erau
oferite zeilor primele roade ale pamintului si concomitent, se alegea prin tragere la sorti
"Regele Saturnaliilor", care era considerat personajul norocos al zilei si i se acordau onoruri.
Obiceiuri asemanatoare intilnim si la serbarile agricole antice grecesti:Thalisia (dedicate zeitei
agriculturii si a cerealelor: Demeter - Ceres) si Tharghilia (dedicate zilei de nastere a lui
Apolo- zeul soarelui, luminii, muzicii, poeziei si artelelor si lui Artemis Diana, zeita
vanatorii, care se tineau in lunile mai si iunie. Ulterior, traditia populara a asociat obiceiul cu
Vasilios (Sfantul) cel Mare (330-379 d Hr).

Una din variantele pentru serbarea Vasilopitei

Se spune ca atunci cind Sfantul Vasile era arhiepiscop in Cezareea Capadochie, ca sa salveze
orasul de jefuirea lui de catre prefectul de Capadochia, a cerut locuitorilor sa-i dea tot aurul pe
care il aveau, ceea ce au si facut spre al oferi prefectului. Dar se pare ca prefectului i s-a facut
rusine de arhiepiscop si a plecat fara sa ia nimic. Atunci, arhiepiscopul, care nu mai stia ale
cui sunt monezile de aur, a poruncit sa se faca placinte in care sa se introduca monezile si apoi
sa fie impartite locuitorilor si astfel fiecare a luat ceea ce a gasit in placintele care li s-au
oferit. De atunci obiceiul taierii Vasilopitei s-a consacrat. Tot de atunci se pastreaza credinta
potrivit careia cel care va nimeri moneda va fi norocosul anului.

25 MARTIE - ZIUA NATIONALA A GRECIEI

Marea Revolutie a poporului elen din 1821 a fost un urias efort al neamului nostru pentru
scuturarea unei indelungate sclavii de 4 veacuri si restabilirea libertatii si demnitatii natiunii
noastre. Aceasta revolutie, de noua ani, a fost un sir nemasurat de lupte cu succesive victorii si
infrangeri, cu toate grozaviile pe care le presupune un razboi, precum si un sir de evenimente
politice si demersuri diplomatice. Va prezentam in continuare o scurta trecere in revista, in
ordine cronologica, a acestui eveniment istoric remarcabil.

Alexandru Ipsilante, impreuna cu revolutionarii lui din Batalionul Sacru, trece Prutul si
ajunge la Iasi. Batalionul Sacru, care a depus juramantul la Focsani, a fost decimat de
armatele otomane in batalia de la Dragasani. Comandantul Iorgachis Olimpiotul cu luptatorii
lui care se refugiasera la Manastirea Secu, au luptat cu darzenie si, ca sa nu cada in mainile
dusmanului, au aruncat manastirea in aer. Astfel, se termina revolta in Moldova si Tara
Romaneasca. Dar revolutia nu se termina, ci izbucneste in Grecia si, concret, in Peloponez.
Oficial, Revolutia din 1821 izbucneste la 25 martie la Manastirea Sfanta Lavra, avandu-l in
frunte pe episcopul Palaion Patron Ghermanos. Intre timp, revolutia se extinde in insulele
Spetes, Idra, Psara, Kasos si Mikonos, precum si in Grecia Centrala. De acolo cuprinde
Tesalia si Macedonia. Urmeaza cucerirea orasului Tripolis. Atunci s-au constituit primele
senate, in Peloponez si in Grecia Centrala, si s-a redactat prima Constitutie.

Marile Puteri nu aproba Revolutia Elena , dar in Occident, gratie oamenilor de cultura, apare
miscarea filolena.

In martie-aprilie 1822 fortele otomane distrug insula Hios. In acest timp Kanaris incendiaza
nava amiral a otomanilor. Incepe campania fortelor otomane impotriva Peloponezului, care se
termina cu victoria grecilor iar Kolokotronis este numit comandant suprem. Revolutia, insa,
nu aduce rezultatele asteptate. Intre timp, in Macedonia Centrala, Mesolonghi este asediat
pentru prima oara si problema elena devine internationala.

Se da lupta de la Karpenisi si Aitoliko. In aceeasi perioada, in batalia de la Karpenisi, este ucis

Maskos Botsaris. Dar ambitiile si disputele intre politicienii si militarii greci au rezultate
dezastruoase. Politica engleza incepe sa ii sustina pe greci si in Grecia incep sa ajunga
filoeleni, ca Lordul Byron, care insa moare la Mesolonghi datorita suferintelor.

Caracteristica celui de-al patrulea an al Revolutiei Grecesti este inceputul razboaielor civile.
La Tripoli este declansat de Kolokotronis iar Kranidi altul declansat de Kundurioti. In cel de-
al doilea razboi civil isi pierde viata Odisseas Andrutos. Fortele otomane se aliaza cu
egiptenii, care ocupa Creta si Kasos, in timp ce otomanii distrug Psara. Batalia navala de la
Gherondas impotriva flotei turco-egiptene iese invingatoare. Urmeaza primele propuneri ale
rusilor si austriecilor, pentru o Grecie autonoma sau independenta.

Ibraim debarca in Peloponez si in trecerea lui distruge totul. La Maniaki se da o batalie unde
este ucis Papaflessas. In acest an incepe sa se organizeze prima armata regulata greceasca cu
comandant pe filoelenul Favieros. La Methoni si la Kafiria se dau batalii navale victorioase.
Anglia si Rusia incep sa manifeste interes pentru Revolutia elena.

In cel de-al saselea an al Revolutiei incepe cel de-al doilea asediu de la Mesolonghi si totodata
blocada lui. Locuitorii lui sunt supusi unei cumplite infometari, de aceea se hotaraste marea
evadare, cind se inregistreaza mari pierderi de vieti omenesti. In acest timp in Attica se dau
batalii violente si se semnaleaza victorii la Arahova si Distomo, sub conducerea lui
Karaiskakis. Se alcatuieste un Guvern cu 11 membri. avandu-l ca presedinte pe Andreas
Zaimis si din care face parte si idriotul Koundouriotis.

Din perspectiva evenimentelor de razboi, avem asediul Akropolei. Karaiskakis, care se afla in
tabara lui Keratsini din Pireu, dispune de 3000 de luptatori. Karaiskakis, care isi intareste
fortele, este insa obligat sa se conformeze hotararii ofiterilor straini pentru o ofensiva la 23
aprilie. Evenimentele insa se precipita si, in timp ce Karaiskakis este ucis, atacul are loc la 25
aprilie cu rezultate dezastruoase pentru greci care pierd 1500 de luptatori si multi conducatori.
A urmat vestita batalie navala de la Navarino intre flota anglo-franco-rusa si, pe de alta parte,
cea egipteana. Distrugerea completa a flotei egiptene a insemnat ,in realitate, eliberarea
Greciei. Ca politica, in acest an avem evenimente ca a 3-a Adunare Nationala care se
intruneste la Trizina, unde se voteaza o noua Constitutie si este numit ca Guvernator al
Greciei Kapodistrias.

Din punct de vedere diplomatic, in al saptelea an avem Tratatul de la Londra. Situatia este
grea. Grecia Centrala este in intregime ocupata , in timp ce Ibraim pustieste Peloponezul.
Marile Puteri, Anglia, Franta, Rusia, se intrunesc la Londra si semneaza Conventia Iuliana
(1827) care stipula condamnarea oricarei asupriri a Greciei. Grecii o accepta cu entuziasm, in
timp ce sultanul o respinge fara discutie.

Guvernatorul Greciei, Ioannis Kapodistrias, ajunge la 6 ianuarie 1828. cu un vas de razboi, la

Nafplio unde i se face o primire entuziasta. De acolo, merge la Aighina capitala de atunci,
unde la 26 ianuarie depune oficial juramantul ca Guvernator al Greciei, inainte ca aceasta sa
se elibereze.

Se elibereaza Nafpaktos, Agrinio si eroicul Mesolonghi. In Grecia Centrala de Rasarit,

Dimitrios Ipsilante - fratele lui Alexandru Ipsilante, cel care a dat prima batalie la Dragasani -
da ultima batalie la Petra unde iese victorios. Cu aceasta victorie Revolutia ia sfarsit!

La 10 martie 1829 se semneaza protocolul de la Londra care consfintea Statul Elen, cu granita
nordica pe linia Volos-Arta, sub suveranitatea sultanului, in timp ce al doilea protocol de la
Londra, din ianuarie 1830, prevedea statul grecesc independent cu rege ereditar. Dupa
asasinarea lui Ioannis Kapodistrias, avem Tratatul de la Londra (1832). La 1 februarie 1832 se
hotaraste ca rege al Greciei sa fie bavarezul Otto. In sfarsit, in urma Conventiei de la Londra
din 7 mai 1832, Turcia este obligata sa recunoasca ca granite ale Greciei linia Volos-Arta, cu
insulele Ciclade, Eubeea si Skiros.
Astfel au luat sfarsit uriasele jertfe ale poporului elen din 1821. S-a nascut un mic nucleu al
statului grecesc independent.Jertfele generatiilor ulterioare au condus la aparitia Greciei de
azi,mandra si demna membra a Uniunii Europene.

28 OCTOMBRIE - ZIUA MARELUI NU

Dupa prabusirea frontului francez in iunie 1940, Italia incepe, prin provocari continue, sa
pregateasca atacul ei impotriva Eladei. In noaptea de 27-28 octombrie 1940, ambasadorul
Italiei la Athena soseste in casa din Kifissia a primului ministru elen, Ioannis Metaxas,
prezentand un ultimatum prin care guvernul italian cerea sa i se permita armatei italiene sa
intre in Grecia si sa ocupe pozitii strategice. Pretentiile Italiei erau formulate in asa fel incat sa
fie sigur ca Grecia le va refuza. De altfel, lucrul acesta s-a vazut si din graba cu care armata
italiana a inceput sa atace granita Greciei cu Albania, inaintea expirarii termenului de trei ore
care fusese acordat.

Raspunsul negativ a fost dat de primul ministru Metaxas, prin urmatoarea fraza istorica Deci
acesta inseamna razboi (Cu alte cuvinte: Nu ne vom supune pretentiilor Italiei, deci vom
lupta!).

Imediat ce s-a dat publicitatii decretul mobilizarii, toti cei care erau apti de lupta din satele si
orasele Eladei s-au indreptat spre unitatile lor, iar reactia tuturor fata de invazia italiana a fost
exprimata printr-un "NU" raspicat. In dimineata zilei de 28 octombrie s-a anuntat mobilizarea
generala si unitatile militare se indreptau spre front.

Pe data de 14 noiembrie 1940 armata elena, intarita cu noi unitati de lupta, incepe contraatacul
pe toata lungimea frontului. Adversarul se opune cu perseverenta, dar pana la urma pe 17 si
18 no-iembrie fortele armate ale Greciei rup linia de aparare a armatei italiene si ocupa
culmile Ivan si Koritsa, primul oras de la inceputul razboiului care iese de sub controlul
fortelor armate ale Axei. In Atena si alte orase ale Eladei lumea iese in strada sarbatorind
victoria MARELUI "NU"!

In aceeasi perioada, marina militara si aviatia militara ale Eladei, inregistreaza si ele pe front
succese importante. Submarinele grecesti "Papanikolis", "Katsonis", "Proteus" si "Triton"
scufundau vasele italiene care duceau intariri in Albania, iar cele 115 avioane ale armatei
grecesti, executand zboruri indraznete in regiunea frontului, sprijineau cu rezultate bune
fortele armatei elene de uscat, bombardand importante pozitii militare in Avlona, Dirahio si
Tirana. Locuitorii regiunilor montane beligerante, ca cele din Pindos, ajutau cu orice mijloc
unitatile grecesti care se aflau in lupta. Femeile Pindului, de exemplu, au contribuit eroic
transportand munitii si alte materiale soldatilor greci.

Cu toate marile pierderi si suferinte provocate de iarna grea din 1940-1941, moralul soldatilor
greci s-a mentinut ridicat in toata perioada razboiului eleno-italian. In martie 1941 Italia, care
intre timp isi intarise fortele pe frontul albanez, incearca o noua ofensiva care, cu toate ca a
fost bine organizata, a fost respinsa de catre fortele grecesti si astfel, la sfarsitul aceleiasi luni,
italienii renunta la incercare. Asa a fost invinsa definitiv Italia si lumea intreaga a fost uimita
de "minunea elena".

Insa poporul si armata elena trebuiau sa faca fata unui alt adversar mai puternic - Germaniei
lui Hitler care, inainte de a ataca Uniunea Sovietica, a considerat ca este nevoie sa cucereasca
Balcani. Si astfel, in zorii zilei de 6 aprilie 1941 ambasadorul german in Grecia prezinta
primului ministru grec, Alexandros Korizis (loannis Metaxas murise la sfarsitul lui ianuarie
1941), o comunicare diplomatica cu reprosuri stereotipe ale celui de-al treilea Reich si care, in
esenta, era o declaratie de razboi impotriva Greciei.

Raspunsul primului ministru al Greciei a fost direct: Grecia va infrunta ofensiva germana pe
pamantul propriu. Dar germanii, inainte de a primi acest raspuns, pornisera deja ofensiva
impotriva Greciei si Iugoslaviei. Atunci la Rupel, la fortificatiile granitei dintre Grecia si
Bulgaria, s-a scris una din cele mai stralucite pagini ale istoriei militare grecesti. Pe data de 20
aprilie, dupa infrangerea rezistentei iugoslave, nemtii trec granitele Eladei si ocupa Salonicul.
Cotropitorul isi continua ofensivele violente, iar pe 24 aprilie a acelui an, fortele aliate Greciei
sunt obligate sa se retraga in Peloponez si de acolo in Creta. Pe 27 aprilie armata germana
intra in Athena, unde urma sa ramana pana la sfarsitul celui de Al doilea Razboi Mondial.

Ocupatia nazista a produs multe suferinte Greciei si poporului sau. Au murit multi greci atat
din randul luptatorilor cat si din randurile populatiei civile, din cauza foametei, a executiilor si
a chinurilor fizice. Faptul ca poporul elen a infruntat cu mult curaj si eroism acei ani, nu va fi
uitat oricate generatii vor urma!

TRADITII DE PRIMAVARA

Primavara, in Grecia este perioada din an in care se sarbatoreste o intreaga gama de sarbatori.
Totul incepe cu Sarbatoarea de "Lasata secului" sau ceea ce se numeste Carnaval. Perioada
postului incepe cu "Lunea ce curata" si se incheie cu Sambata mare. Dureaza 7 saptamani,
incluzand si Saptamana Sfanta pentru Biserica Greco-Ortodoxa, diferita fata de biserica
Romano-Catolica, in care postul dureaza 6 saptamani.

Lunea cea curata marcheaza inceperea celor 48 zile de Post si saptamana sfanta "Megali
Evdomada". Toate acestea culmineaza cu sarbstoarea Pastelui, "Lambri sau Pasha", care a fost
stabilita de calendarul Iulian si este cea mai mare sarbatoare pentru poporul grec ortodox.

Sambata mortilor Psihosavato

Sambata dinaintea inceperii postului se numeste "Psihosavato" sau "Ziua tuturor sufletelor".
Se fac slujbe de pomenire a mortilor in biserica. Familiile dau preotilor liste cu numele celor
decedati care vor fi cititi in timpul slujbei. Tot atunci se imparte si Coliva celor prezenti.

In aceeasi seara oamenii se imbraca in costume de carnival si merg din casa in casa, ceea ce
marcheaza seara Carnavalului.

Carnavalul Apokries
Inaine de inceperea postului are loc carnavalul. Pe toata durata acestuia pana in saptamana
mare, nuntile, petrecerile, festivalurile sunt interzise. Datorita faptului ca sunt mai multe zile
si cum este cunoscut faptul ca poporul grec este un popor vesel, ei folosesc cele trei saptamani
inaintea inceperii postului pentru a sarbatori, pentru "a-si curata spiritul". Au loc trei mari
festivitati in zilele de duminica. Prima se numeste "Protofoni" Prima voce. Numele vine de
la unul din inteleptii greci care spunea sau striga ca se apropie Postul.

Sigura zi de sarbatoare in acea saptamana este vineri deoarece precede "Psihosavato" si sunt
pregatite vasele de inceperea postului. A doua sarbatoare este "Kreatini" sau "Plina de carne"
deoarece in timpul acestei saptamani se permite sa se manance carne Miercuri si Vineri.

Cea de-a treia sarbatoare se numeste "Tirini" sau "Plina de branza". Dupa cum este sugerat de
nume, se consuma branza toata saptamana in toate orasele si de asemenea multe paste. In
duminica acestei saptamani, ultima inainte de Lunea cea curata, nu se consuma carne, dar se
pot bucura de produsele de branza si lactate.

In timpul postului, oamenii se viziteaza reciproc, joaca jocuri, canta cantece si spun glume.
Mandria si prejudecata sunt lasate de o parte si buna dispozitie primeaza. Totul este decorat si
nu este neobisnuit sa mergi pe strada si sa te trezesti cu fata acoperita de confetti. Este
perioada de cerebrari si bucurii.

Adultii alaturi de copii se imbraca in costume de toate felurile. Poti gasi femei in varsta cu val
pe fata sau manjite cu funingine de la sobe pentru a-i speria pe cei mici. Noaptea, ei merg pe
strazi cantand, jucand si spunand glume. Barurile, cluburile si restaurantele sunt pline in
perioada aceasta de oameni costumati si adesea nu-ti poti da seama cu cine vorbesti. Ultima
noapte a carnavalului este cea mai importanta, cea mai celebrata si se aprind focuri de artificii
pe strazi.

In unele orasele mai pastreaza traditia ca barbatul casei procura un ou fiert pe care-l leaga cu o
sfoara si-l balanseaza ritmic deasupra gurilor deschise ale membrilor familiei. Semnificatia
gestului este urmatorul :"Cu un ou inchidem gurile si cu un ou le deschidem din nou" adica
venirea Pastelui si ouale de Paste.

De asemenea se spune ca in ultima zi a carnavalului, tinerii membri ai familiei ingenuncheaza

in fata celor in varsta cerandu-le iertare pentru toate pacatele pe care le-au putut comite. Isi
lasa sufletele "curate" pentru a putea sarbatori in ziua urmatoare, adica "Lunea cea curata"
Katari Deftera.

Toate zonele Greciei tin parade care abunda de extravaganta. Probabil ca cel mai faimos este
Carnavalul din Patra. Unii spun ca ritualurile carnavalului au radacini pagane. Acest lucru nu
poate fi precizat, dar oricum ar fi acest lucru carnavalul in Grecia este o perioada minunata
atat pentru cei mici cat si pentru cei mari.

Bratara din luna martie

Pe 1 martie se obisnuieste ca mamele sa impleteasca bratari pentru copii lor. Aceste bratari se
numesc "martis". Sunt confectionate din snur alb si rosu si se leaga la incheietura mainii
copiilor. Superstitia spune ca ei ar trebui sa poarte aceste bratari pentru ca soarele de
primavara sa nu le arda obrajii. Bratara este rosu cu alb, simbol al obrajilor rosii pe un ten alb.
Bratarile sunt purtate pana la masa de la miezul noptii in Noaptea Sarbatorilor de Paste. Cand
sunt aprinse artificiile traditionale, bratarile se scot si se arunca in foc.

1 Mai

1 mai este vazuta ca o sarbatoare a primaverii si fertilitatii si este considerata ca "Zi libera "
pentru greci. Familiile merg la picnicuri la tara unde copiii se pot juca si pot culege flori
primele flori de primavara. Florile sunt cu grija impletite in coronite cu care sunt decorate
usile de exterior. Locuitorii din insule, in special soferii de taxi pun aceste coronite la masini.
Ghirlandele sunt pastrate pana la Sarbatoarea Taierii capului Sfantului Ioan Botezatorul pe 29
August cand sunt arse in timpul festivitatilor.

OBICEIURI DE PASTE

In 325 dupa Hristos, primul Sinod Ecumenic a stabilit sa se sarbatoreasca Pastele Crestin,
"Invierea Domnului", in prima duminica dupa luna plina a echinoctiului de primavara.
Obiceiurile de Pasti sunt ecoul traditiilor vechi grecesti pe care religia crestina le-a acceptat si
pe parcursul timpului si le-a insusit. Acestea alcatuiesc o veriga vie de legatura intre trecut si
prezent. Acestea ne vor ajuta sa nu ne pierdem identitatea in viitor. Inainte de 1930 nu se
spunea Pasti, ci "Stralucita" si evenimentele se stabileau inainte si dupa aceasta. In duminica
de Lasata Secului nurorile duc portocale la soacre si-si cer iertare. La fel fac si pentru nasele
lor.

In Insulele grecesti se confectioneaza o papusa Kira-Saracosti, cu sapte picioare atitea cite

saptamini sint pina la Paste, fara gura ca sa nu manince (datorita postului) si sa nu-i vorbeasca
pe ceilalti, fara nas ca sa nu miroasa mancarurile, cu urechi ca sa auda si cu mainile
impreunate pentru a se ruga. In fiecare vineri cind merg la biserica, rup un picior al papusii,
iar ultimul in Vinerea Mare.

In ajunul Sambetei lui Lazar, copiii merg de dimineata, din casa in casa, chiar si in satele
vecine, purtind efigia simbolica a lui Lazar facuta din trestie (papura) si alte materiale,
impodobita cu panglici multicolore, flori de primavara si cosulete cu flori de primavara. Ei
fredoneaza cantecele lui Lazar, iar in partea a 2-a preaslavirea familiei: ei sunt rasplatiti cu
oua pentru a le vopsi rosii de Paste, nuci, mere, smochine si alte bunatati. In multe locuri
gospodinele fac omuleti din aluat, numiti Lazaruti, pe care ii ofera calzi, dimineata, copiilor
veniti la colindat. In Tessalia, cu colindele "Lazarului" merg de obicei fete numite "Lazarine".

In ziua urmatoare Duminicii Floriilor, toti mici si mari merg la biserica sa se pregateasca
sufleteste pentru incercarea din Saptamina Mare (Saptamina Patimilor), care este o prelungire
si o traire intensa a Postului (perioada Postului Mare). Credinciosii duc in Duminica Floriilor
la biserica ramuri de dafin, iar in Tracia, rodii, care sint luate de catre fetele tinere si cele
proaspat maritate pentru a face multi copii. Seara merg toti la biserica, ca sa fie iertati, iar
preotul, la rindul sau isi cere iertare.
In Miercurea Mare, cu totii se merge la Maslul Bisericii. Iau faina pe care o pastreaza tot anul
ca sa alunge raul. In Joia Mare, lumea vopseste ouale rosii, de dimineata inainte de rasaritul
soarelui. Primul ou vopsit care va fi scos din oala este pastrat la icoane tot anul. Apa rosie se
arunca intr-o groapa in pamint si se acopera cu pamint.

Copiii merg la biserica sa se impartaseasca; totodata, cind rasare soarele se scoate din casa o
batista rosie, care se atirna la intrarea in casa pentru a impartasi suferinta crucificarii lui Iisus
ce va avea loc seara. Seara, cind se trag clopotele, se duc cununi de flori pentru cruce sau
cadouri (batiste, servete, camasi). Acestea mai tarziu sunt vandute de catre biserica, asa cum
s-a procedat si cu hainele lui Iisus. Toata noaptea bisericile sunt deschise, iar credinciosii tin
sa ramina alaturi de Mantuitorul lor cel crucificat in acea zi.In Vinerea Mare se merge la
Epitaf o masa impodobita cu flori. Copii trec pe dedesubt in forma de cruce, iar cei mari se
inchina. Toata ziua clopotele bat.

Oamenii nu fac nici o munca (curatenie sau mancare) si maninca fara ulei. Seara se face
inconjurul Epitafului. Credinciosii aleg pe cei care vor cara epitaful. Acesta este urmat de
preoti, cantareti si toti credinciosii cu luminari aprinse.

Procesiunea Epitafului parcurge toate strazile si se intoarce la biserica. La fiecare rascruce

preotul face urari, iar pe tot parcursul, cantaretii si credinciosii aduc osanale. Toate casele care
se afla pe drumul procesiunii au aprinse la balcoane luminari si cadelnite cu tamaie. La
intoarcerea in biserica toti credinciosii trec pe sub Epitaf sustinut de cei alesi, la intrarea in
biserica. Cea mai profunda importanta a Procesiunii Epitafului este purificarea morala a
intregului teritoriu, a caselor si a paminturilor comunitatii. Vinerea Mare este dedicata celor
plecati dintre noi.Toti merg la cimitire si aduc celor morti oua ,flori si aprind candelele. Este
ziua postului celui mai sever cand unii isi umezesc buzele numai cu otet.In Sambata Mare
gospodinele pregatesc cozonaci. Seara pregatesc maghirita.

Nasterea Domnului Craciunul, alaturi de Invierea Mantuitorului - Pastele reprezinta cele

mai importante sarbatori ale crestinilor eleni.

MAREA SARBATOARE ORTODOXA A LUNII AUGUST

In aceasta luna august, in ziua a cincisprezecea, se cinstiteste Adormirea Preamaritei Stapanei

noastre Nascatoarei de Dumnezeu si pururea Fecioarei Maria.

Cand a binevoit Hristos Dumnezeul nostru ca sa ia pe Maica Sa la Sine, atunci cu trei zile mai
inainte a facut-o sa cunoasca, prin mijlocirea ingerului, mutarea sa cea de pe pamant. Caci
Arhanghelul Gavriil, venind la dansa, a zis: Acestea zice Fiul Tau: Vremea este a muta pe
Maica Mea la Mine. Nu te teme de aceasta, ci primeste cuvantul cu bucurie, de vreme ce vii la
viata cea nemuritoare". Nascatoarea de Dumnezeu s-a bucurat cu bucurie mare, si cu dorul ce
avea ca sa se mute la Fiul sau, s-a suit degrab in Muntele Maslinilor ca sa se roage, caci avea
obicei de se suia adesea acolo de se ruga. Si s-a intamplat atunci un lucru minunat. Cand s-a
suit acolo Nascatoarea de Dumnezeu, atunci de la sine s-au plecat pomii ce erau pe munte, si
au dat cinstea si inchinaciunea ce se cadea catre Stapana, ca si cum ar fi fost niste slugi
insufletite.
Dupa rugaciune s-a intors acasa, si indata s-a cutremurat casa cu totul, iar ea, aprinzand multe
lumanari si multumind lui Dumnezeu si chemand rudeniile si vecinii, si-a grijit toata casa, si-a
gatit patul si toate cele ce se cadea de ingroparea ei.
Si a spus cele ce i-a zis Ingerul, despre a sa mutare la cer. Iar spre incredintarea celor zise, a
aratat si darul ce i se daduse: o stalpare de finic. Iar femeile chemate, daca au auzit acestea, au
plans cu tanguire si cu lacrimi si au suspinat cu jale. Deci potolindu-se ele din tanguire, s-au
rugat sa nu ramana sarace de dansa. Iar
Preacurata le-a adeverit, ca mutandu-se la Ceruri, nu numai pe dansele, ci si pe toata lumea o
va cerceta si o va umbri. Si asa alina intristarea cea mare cu cuvinte manga ietoare. Apoi a
aratat despre cele doua vesminte ale sale ca sa le ia doua vaduve sarace, fiecare din ele cate
unul, care-i erau ei prietene si cunoscute si de la dansa le era hrana.

Si vorbind ea acestea si invatand, s-a facut fara de veste sunet de grabnic tunet, si aratare de
multi nori, care aduceau de la marginile lumii, pe toti ucenicii lui Hristos la casa Maicii lui
Dumnezeu. Intre care erau si de Dumnezeu inteleptii ierarhi: Dionisie Areopagitul, Ierotei si
Timotei. Acestia, daca au aflat pricina venirii lor, asa adunati fiind, au zis aceste cuvine catre
dansa: "Noi, o, Stapana, stiindu-te in lume, ca si cu singur Stapanul nostru si Dascalul ne
mangaiam; dar acum cum vom putea sa suferim greul acesta?

Insa de vreme ce cu voia Fiului si Dumnezeului tau te muti spre cele ce sunt mai presus de
lume, pentru aceasta plangem, precum vezi si la cri mam, cu toate ca intr-alt chip ne bucuram
despre cele ce sunt asupra ta randuite". Acestea au zis si varsau lacrimi, iar ea a zis catre
dansii: "Prietenii mei si ucenicii Fiului si Dumnezeului meu, nu faceti bucuria mea plangere,
ci-mi ingrijiti trupul, precum eu il voi inchipui pe pat".

Cand s-au savarsit cuvintele acestea, iata a sosit si minunatul Pavel, vasul cel ales, care
cazand la picioarele Maicii lui Dumnezeu, s-a inchinat si deschizandu-si gura a laudat-o cu
multe cuvinte, zicand: "Bucura-te Maica Vietii, implinirea si incheierea propovaduirii mele;
ca macar ca pe Hristos Fiul tau trupeste pe pamant nu L-am vazut, insa pe tine vazandu-te, mi
se parea ca pe Dansul Il vad". Dupa aceasta, luand Fecioara iertaciu ne cu toti, s-a culcat pe
pat si si-a inchipuit preacuratul sau trup precum a vrut; si a facut rugaciune pentru intarirea
lumii si pasnica ei petrecere, si i-a umplut si pe dansii de binecuvantarea ei.

Si asa in mainile Fiului si Dumnezeului sau si-a dat sufletul. Si indata ochii orbilor s-au
luminat si auzul surzilor s-a deschis, ologii s-au indreptat si tot felul de patima si de boala
lesne se tamaduia. Dupa aceea a inceput Petru cantarea cea de iesire si ceilalti Apostoli; unii
au ridicat patul, altii mergeau inainte cufaclii si cu cantari, petrecand spre mormant trupul cel
primitor de Dumnezeu. Atunci s-au auzit si ingerii cantand si vazduhul era plin de glasurile
cetelor celor mai presus de firea omeneasca. Pentru aceste lucruri, mai-marii iudeilor, invitand
pe unii din popor, i-au plecat sa se ispiteasca a surpa jos patul in care zacea trupul cel de viata
incepator, si a-l lepada pe dansul.

Dar dreptatea lui Dumnezeu ajungand pe indraznetii si obraznicii aceia; le-a facut pedeapsa
tuturor prin orbirea ochilor. Iar pe unul dintr-insii, care mai nebuneste se pornise de apucase
acel sfant pat, l-a lipsit si de amandoua mainile, care au ramas spanzurate de pat, taiate de
dreapta judecata a lui Dumnezeu. Iar acela, crezand din tot sufletul, a aflat tamaduire, si s-a
facut sanatos ca si mai-nainte. In acelasi chip si cei ce orbisera, crezand si punand asupra lor o
parte din poala patului, au dobandit vindecare.

Iar Apostolii, sosind la satul Ghetsimani, au asezat acel de viata incepator trup in mormant, si
au stat trei zile langa dansul, auzind neincetat glasuri ingeresti. Si de vreme ce, dupa
dumnezeiasca randuiala, a lipsit unul din Apostoli, adica Toma, care nu s-a aflat la prea marita
ingropare, ci sosind cu trei zile mai pe urma, era mahnit foarte si intristat, ca nu se
invrednicise sa vada si el ca si ceilalti Apostoli trupul; si au deschis cu socoteala mormantul
pentru dansulca sa se inchine si el acelui preasfant si preacurat locas, adica trupului
Nascatoarei de Dumnezeu.

Si daca a vazut s-a minunat ca a aflat mormantul fara de sfantul trup, si era numai giulgiul,
care ramasese mangaiere Apostolilor si tuturor credinciosilor, si marturie nemincinoasa a
mutarii Nascatoarei de Dumnezeu. Ca si pana astazi mormantul cel cioplit in piatra, asa se
vede desert de trup si este cinstit ca inchinaciune, intru marirea si cins tea preabinecuvantatei
maritei stapanei noastre, de Dumnezeu Nascatoarei si pururea Fecioarei Maria. Tot in aceasta
zi, praznuim pomenirea preamarii si nespusei iubiri de oameni ce a aratat Dumnezeu catre
noi, intorcand cu rusine pe necredinciosii agareni prin mijlocirea Preasfintei Stapanei noastre
de Dumnezeu Nascatoarei si pururea Fecioarei Maria.

La inceputul imparatiei lui Leon Isaurul, numit si Conon, se ridica multime de saracini, cu o
mie noua sute de vase asupra marii cetati a Constantinopolului, ca sa o cucereasca cu razboi.
Si spunand im paratul ca le va da dajdie, ei cereau sa puna si pazitori de ai lor la cetate. Pentru
aceasta aflandu-se lucrurile la nedumerire, si nestiind ce vor mai face, au cazut la Nascatoarea
de Dumnezeu, rugand-o sa ajute cetatii ei si sa o sca pe de dusmani, fiind la primejdie. Si le-a
ascultat rugaciunea Nascatoarea de Dumnezeu, si a pedepsit pe cei fara de Dumnezeu, precum
li se cadea. Intai a surpat intr-o groapa cu cal cu tot, de a murit, pe agareanul care, hulind,
numi se numai Sofia, marea lui Dumnezeu Biserica, nu si sfanta, iar cetatea Cons tantia. Dupa
aceea cel ce se suise sa strige obisnuita lor rugaciune a fost surpat de acolo, si cazand jos s-a
prapadit. Dupa aceea a iconomisit

Nascatoarea de Dumnezeu, ca sa se bata ei cu bulgarii, si au pierit douazeci de mii de saracini,

risipindu-le si vasele, unele intr-o parte, altele intr-alta. Si a facut si pe Soliman, mai-marele
lor, de s-a smerit la Icoana Nascatoarei, si a venit pedestru in cetate, dosadindu-se singur pe
sine de semetia si obraznicia lui cea mai dinainte. Astfel cu mana tare a pazit cetatea sa
Nascatoarea de Dumnezeu. Cu ale ei sfinte rugaciuni, Doamne, miluieste-ne si ne mantuieste
pe noi. Amin.

SARBATORILE DE IARNA

Perioada sarbatorilor de iarna in Grecia incepe in ajunul Craciunului si dureaza pina la

Boboteaza. In aceste 12 zile (Cele 12), numeroase traditii, nu o data proprii diferitelor zone,
sint celebrate pe tot intinsul Greciei. Aceste traditii sint rezultate din contopirea sarbatorilor
crestine clasice cu cele pagine. Catre sfarsitul epocii romane, Biserica a inlocuit sarbatorile
pagine, precum Saturnaliile, Calendele etc.,transformandu-le in sarbatori crestine.
In timpuri stravechi, perioada Craciunului nu reprezenta zile de bucurie si destindere, ci
reprezenta victoria luminii asupra intunericului. Nu intimplator 25 decembrie se afla la putine
zile de solstitiul de iarna, cind noaptea este mult mai lunga decit ziua. Era celebrata atunci
nasterea zeului Mithra, Neinvinsul Soare, la 25 decembrie, sarbatoare ce avea sa devina, la
mijlocul secolului IV d.Hr., ziua de aniversare a Nasterii lui Iisus Hristos, Noua Lumina a
lumii. Conform obiceiurilor, fiecare casa se impodobea cu macheta unui vas de lemn, mai
mica sau mai mare, impodobita cu ghirlande luminoase sau cu luminari. In antichitatea
clasica, la Atena dar si in insulele Ionice, reprezentarea unui vas era plimbata prin oras, pentru
a vesti tuturor sfirsitul iernii. Apoi, in primele veacuri ale crestinismului, grupuri de tineri
umblau din casa in casa, tinind in brate un vas in miniatura si cantind "Kalanta", ce vesteau
sosirea Sfintului Vasile.

Bradul de Craciun inlocuieste azi traditionala miniatura a corabiei antice, desi vechea credinta
se perpetueaza in unele insule, ba chiar in vitrinele si casele oraselor se constata o revenire a
ei. Pomul de Craciun nu reprezinta o traditie greceasca, in anumite zone ale tarii precum si in
Asia Mica grecii, in seara de Craciun, puneau pe masa o paine in forma de cruce, in care
infigeau o ramura de maslin si o inconjurau cu fructe uscate, portocale si smochine.

Intreaga familie se reunea in jurul acestei paini rituale, o ridicau cu totii de trei ori de pe masa,
cantind in acest timp Hristos a venit pe lume, iar masa asta era inchinata Sfintei Fecioare.
Astfel impodobita, painea era pastrata in fata Inconostasului pina la Boboteaza, cand putea fi
mancata.

Bradul de Craciun reprezinta, intrucitva suprinzator, o traditie bavareza, ce a aparut in Grecia

odata cu inscaunarea regelui Othon, mai exact cu venirea curtii princiare a acestuia (1839).
Foarte curind, bradul impodobit cu cadouri si luminarele a patruns in saloanele aristocratiei,
dar a fost nevoie sa vina epoca de dezvoltare economica, de prosperitate de dupa al doilea
razboi mondial pentru a-l intilni si in caminele oamenilor de rind. Sarbatorile de sfarsit de an
din Grecia sunt marcate de trei mari sarbatori: Craciunul, Anul nou si Boboteaza, cit si de
doua personaje legendare, Sfintul Vasile si Kalikantzari.

GASTRONOMIA

Etimologie

Gastronomia, cuvant ce provine din limba greac veche, nsemnnd stomac iar
, lege, denumete arta de a prepara mncruri alese i semnific legtura dintre simuri
i mncare, reprezint nsuirea de a aprecia calitatea mncrii, a gustului. Gastronomia elen
descrie atitudinea grecilor fa de via i hran.

Tradiie i influene

Ingredientele i stilurile buctriei greceti au fost stabilite cu mai mult de 3000 ani n urm.
Sunt prezeni n istorie muli buctari greci renumii, precum Thimbron din Atena,
Archestratus care a scris prima carte de bucate cunoscut (330 .Hr.), Soteriades cel nelept
care i revendica calitatea de a fi preparat feluri de mncare pentru diferite stri de spirit i
vrste pentru tineri, pentru iubii, pentru oamenii n vrst i pentru filozofii antici.
 Buctari celebri au locuit n mnstiri. Astfel, nu este deloc neobinuit s gsim nc
mnstiri greceti n care se scriu cri de bucate. n antichitate, buctarul avea funcie
juridic, ns cei mai buni buctari isi desfasurau activitatea ntrun mod competitiv cnd erau
angajai n casele celor bogai.

Dintre toi buctarii greci, Archestratus este considerat ca fiind parintele gastronomiei. El a
inspirat enorm Greekalicious. n antichitate, crile de bucate erau foarte diferite de cele de
astzi. Cartea de bucate a lui Archestratus cuprinde un stil epic tradiional i intercaleaz
poezii despre gastronomie cu anecdote, colinde i este prezentat intr-un stil comic. Din punct
de vedere istoric, oamenii foarte rar citeau in intimitate, aadar, crile de bucate erau scrise n
versuri, ca s fie citite la baluri sau spectacole.

Oricum, Archestratus a dezvoltat reetele sale, mai mult, indicnd i regiunea din Grecia
Antic din care ar fi putut fi cumprate ingredientele pentru reetele sale. Stilul su era bazat
pe simplitate, pe folosirea armonioas a ingredientelor, folosind cu moderaie reetele cu
ingrediente de sezon i punnd accent pe calitate. Considera c hrana de calitate este
ndeajuns s fie folosit ca atare deoarece este placut prin ea nsi i are nevoie doar s fie
asezonat cu sare si ulei de msline i eventual puin chimen.

Arta de a mnca

Hrana influena echilibrul uman iar mncatul era o experien senzual. El promova un stil
uor de a gti. Prospeimea i calitatea erau primordiale. n gtit sunt combinate aspecte
comice ale vieii buctarului, la un nivel la fel de complex ca i abilitile de gtit. Este un
contrast evident ntre febra din buctrie i linitea de la bal, doar pentru c exist un element
de divertisment n prezentarea mncrii. Mult din mncarea preparat n mare parte a Greciei
din vremurile antice era relativ simpl i condimentat rudimentar. Amprentele antice erau
combinaii de dulce cu acru, precum mierea i oetul, sos de pete () cu miere, pete i
struguri, acestea fiind foarte importante n buctria Greciei antice.

Pentru greci, hrana a avut mereu tot felul de semnificaii religioase i filosofice. De exemplu,
grecii nu mancau niciodata carne dect dac ar fi provenit de la sacrificiu fcut pentru un zeu.
Chiar i despre legume, grecii credeau c unele erau mai curate i preferate de ctre zei.

Felurile de mncare elene au influenat alte culturi. Multe reete greceti sunt gsite n
prezent sub nume turceti iar buctriile ambelor culturi sunt asociate foarte des.

Filosofia

Romanii, n antichitate, au adoptat i imitat, de asemenea, felurile de mncare greceti i stilul

acestora de gtit dup ce au angajat buctari atenieni. Buctria elen este una antic n care
se regsesc multe tradiii culinare. Diverse elemente i dimensiuni au fost adugate i
adaptate, dezvoltnd i crend ceva special n buctriile aglomerate de azi.

Arome proaspete i sezoniere i uneori ingrediente neobinuite permit perioadelor de sezon s

fie fructificate, punnd accent pe aromele naturale i pe prospeimea ingredientelor.
Mancarea este un ritual, reprezint iubirea, spiritualitatea, filosofia, o experien care trebuie
mprtit i savurat n compania familiei i a prietenilor. Aceasta este experiena de a lua
cina la greci. Noiunea de a mpri i a oferi are o importan deosebit i se numete
kerasma.

Mncarea reprezint mai mult dect hran. Accentueaz cele mai importante momente i
evenimente ale vieii noastre. La mas se formeaz amintiri, se mprtesc experiene, se fac
afaceri, se spun poveti. Uneori ne certm, ne mpcm. Putem ine un toast, pecetlui iubirea
i nelegerea.

Dar, mai presus de toate, celebrm viaa. Procesul de selecie a ingredientelor, prepararea
felurilor de mncare, servirea acestora i consumul lor se aseamn cu o ceremonie ritualic
strveche greceasc. Ingredientele trebuie tratate cu respect i mnuite cu grij.

Unul dintre cele mai importante ingrediente n fiecare stadiu al preparrii mncrii este
plcerea de a gti i iubirea. Interesul manifestat pentru prezentarea mncrii d dovad de
respect, n timp ce mprirea bucatelor arat iubirea fa de ceilali i invit pe toat lumea s
o consume. Acest proces a fcut din pregtirea i consumarea hranei o ocazie de srbtoare.

Mncarea trebuie binecuvntat de fiecare dat nainte de ritualul mesei, ncepnd cu urarea
Kalli Orexi i urmate de Stin ighia Sas (Pofta buna i n sntatea ta) i nu poate fi
denumit mas greceasc dac nu va fi nchinat un pahar de vin sau ouzo. n mod natural
masa este acompaniat de muzic greceasc pe fundal pentru a desvri experiena.

n cuvintele anticului filosof i istoric Hesiod, cel care a scris poezia Munci i Zile:
Respectai msura cuvenit, moderaia n tot este cel mai bun lucru (Pan metro ariston)
totul cu moderaie... acesta este secretul unei viei lungi i sntoase!

Preparate si ingrediente de baz

Stilul culinar grecesc se remarc prin condimentele utilizate ntr-o masur mai mare dect n
celelalte bucatarii din zona mediteranean: oregano, ment, busuioc, cimbru, fenicul, chimen,
mrar, dafin, ceap, usturoi. Multe reete greceti folosesc condimente dulci alturi de
sortimente de carne: scortioara, cuioarele dau gust tocnielor greceti marcheaz o
influen persan i arab.

Ca si carne folosita la prepararea diferitelor retete tipice sunt carnea de miel si vita .In mai
mica masura se foloseste carnea de porc si pui.Se folosesc msline, branz feta, frunzele de
vi devie, dovlecei si iaurt. Celebra branz feta este deseori imitata, dar niciodat egalat i
este strns legat de imaginea Greciei. Dulciurile sunt fcute n general cu nuc i miere.

Buctria elen are patru secrete: ingrediente proaspete de bun calitate, folosirea corect a
ierburilor i a mirodeniilor si faimosul ulei de msline grecesc.

Uleiul de msline grecesc merit o meniune special. Este prezent n aproape toate felurile de
mncare greceti iar n majoritatea din abunden, este de foarte bun calitate i este foarte
sntos.
Legumele i ierburile

Datorit climei blnde, cultivarea n sere a legumelor nu este rspndit foarte mult. De
aceea, cele mai multe legume sunt crescute n aer liber i sunt foarte gustoase i aromate. Cele
mai folosite sunt vinetele, roiile, cartofii, fasolea verde, bamele, ardeii grai i ceapa. Vei fi
ncntai de gustul roiilor greceti, a lptucilor, a morcovilor, cepei, a ptrunjelului i a
usturoiului, frs amintim de aroma bogata a fructelor proaspete: struguri, caise, piersici,
ciree, pepeni galbeni, pepeni verzi, etc.

Mierea provine n special de la citrice: lmi, portocale, portocale amare, dar i de la cimbru
i pinul mediteranean. Masticul, o rin aromat, este nc mndria insulei Chios.

Plantele medicinale cultivate de majoritatea grecilor de la munte i din mediul rural sunt
renumite pentru gustul, mirosul i proprietile lor de vindecare. Cnd mncm unul dintre
feluritele tipuri de mncare greceti ne mbie aroma de oregano, cimbru, ment sau rozmarin.

Aromele preferate sunt: oregano, ment, usturoi, ceap, mrar, foi de dafin.

Nu uitai s ncercai brnzeturile greceti i n special, feta. Sortimentele din lapte de oaie i
de capr specifice, pe lng feta, sunt: Kefalotyri, Kasseri, Graviera, Anthotyros, Manouri,
Metsovone i Mizithra. Aa cum mieii i caprele n Grecia cresc liber i punile sunt foarte
bogate n plante aromatice, carnea are un gust unic care nu se mai ntlnete nicieri n lume.

Delicatese greceti

Mezze este un termen generic pentru gustri, servite cu vin, ouzo sau tsipouro. Printre acestea,
cele mai cunoscute sunt boureki (plcinele cu legume i carne), spanakopita (plcint cu
spanac, feta, ceap, ou i condimente), melitzanosalata (salat de vinete), saganaki (brnz
prjit), taramosalata (icre amestecate cu cartofi fieri, sau pine, ulei de msline i suc de
lmie), dolmades (sarmale din vi-de-vie cu umplutur de orez, legume, sau carne),
skordalia i tzatziki.

Dolmades un fel de sarmalue, din orez amestecat cu carne de miel, nvelite n foi de vi.

Avgolemono O sup care conine ou i suc de lmie.

Salata greceasc conine salat verde, branz feta, roii, msline, ceap roie, ardei gras i
un sos fcut din ulei de msline si lmie.

Musaca specialitate ce const n straturi succesive de vinete i carne de miel, peste care se
pune sos alb.

Pastitsio este un tip de lasagna greceasca, fcut din paste cu ou i branz, carne
condimentat i sos.

Souvlaki carne (de miel, pui, porc, vit) fript pe frigaruie, apoi servit ntr-o pit.
Fructele de mare din Marea Mediteran sunt cu mult mai gustoase dect cele din oceane. n
Mrile Egee i Ionic, apele sunt curate precum cristalul i abund de pete. Petele proaspt
fript pe grtar este considerat o desftare.

Deserturile greceti (Glyka): sunt i ele vestite: baclava - prajitura facut din foi de aluat, nuci
sau migdale si nsiropat cu miere sau sirop de zahr, galaktoboureki (straturi de cremntre
foi de plcint), kourabiedes (prjituri din fin, unt i migdale), loukoumades (un fel de
gogoi cu scorioar), loukoumi (rahat), tsoureki (un fel de cozonac) i nelipsitul iaurt cu
miere.

Buctaria greceasca prezint i influene arabe (musaca) i Italiene (diferite tipuri de paste).

n ultimii ani, mncarea american a devenit foarte popular n Grecia, iar lanurile de
magazine fast-food se extind foarte mult.

Bauturi grecesti

Retsina

Are o culoare clar, de la galben pai la galben-auriu. O arom delicat de pin .Vinul dezvolta
caracteristicile strugurilor de Savatiano, cu o aroma de pin. Are un buchet echilibrat,
parfumat. Se poate consuma in special la mncruri puternic aromate si picante.Grecii il
consuma ca aperitiv (meze), dar poate nsoi, de asemenea, mncruri din carne i pete alb. n
Grecia retsina se produce in trei regiuni de baz care posed si denumirile lor de origine, din
aceste regiuni cea a Attici este cea mai cunoacuta .Alte regiuni din Grecia poate utiliza orice
must de struguri sau amestec de struguri pentru a produce retsina. Se foloseste o cantitate
minima de rin care ii confera aroma .

Ouzo

Ouzo este o bautura cu aroma de anason, consumata foarte mult in Grecia si Cipru. La gust
este asemanatoare cu arak (raki) din Levant si Turcia, pastisul sau absintul din Franta,
sambuca din Italia Ouzo se produce din alcool distilat din cereale (96% alcool), in care este
macerat anason, iar optional se pot adauga si alte arome coriandru, scortisoara etc.
Maceratul acesta este de fapt o solutie alcoolica foarte parfumata (fiecare producator de Ouzo
tine secret amestecul de arome), numita si alcool etilic parfumat, sau drojdie de ouzo (un
termen impropriu, avand in vedere ca nu are loc nici un proces de fermentare). De obicei,
drojdia de ouzo este amestecata apoi cu alcool de 96 de grade si se mai poate adauga zahar.
Unii producatori greci de ouzo nu mai adauga alcool in drojdia de ouzo ci o dilueaza pur si
simplu cu apa si adauga zahar daca este nevoie. Acesta este ouzo de calitate inalta. De obicei
ouzo se serveste ca aperitiv si se dilueaza cu apa. In acel moment bautura capata un aspect
laptos (initial este incolora) deoarece uleiul esential de anason este solubil in alcool, dar nu si
in apa. Diluand alcoolul din bautura, se separa uleiul esential de anason.

ATENA
Atena abunda in obiective turistice si istorice. Orasul istoric Atena, locul de nastere al artei,
stiintei si democratiei, rascrucea dintre civilizatia estica si cea vestica, este capitala si centrul
politic, cultural si economic al Greciei. Pentru turistii care viziteaza acest oras, abundenta de
obiective turistice si istorice este aproape coplesitoare. Turistii pot alege din multitudinea de
atractii turistice care le pot crea o imagine cat mai corecta asupra inceputurilor civilizatiei asa
cum o cunoastem. Atena are o oferta interminabila de atractii turistice dar dintre aceasta, am
ales cateva obiective turistice pe care le prezentam mai pe larg in paginile urmatoare.

Acropole

Cel mai important si mai frumos templu din Atena numit si Piatra Sfanta a Atenei, dedicat
initial protectoarei sale, zeita Atena, domina centrul orasului modern de pe piscul de piatra
cunoscut ca Acropole. Cele mai vechi mituri, festivaluri marete religioase, culte stravechi si
cateva evenimente decisive din istoria orasului sunt toate conectate in acest loc sacru.
Monumentele Acropole stau in armonie cu asezamantul natural. Aceste unice opere de arta ale
arhitecturii timpurii combina diferite porunci si stiluri ale artei clasice intr-o maniera foarte
inovativa si a influentat arta si cultura de-a lungul a mai multor secole. Acropolele, datand din
secolul V i. Ch., este cea mai buna reflectie a splendorii, puterii si bogatiei Atenei.

Dupa urcarea scarilor urmeaza intrarea, numita Propilaea, care a fost terminata in anul 432
inainte de izbucnirea razboaielor peloponeze. Intrarea a fost construita de arhitectul Mnesicles
din marmura de Pentelic, proiectul ei fiind avangardist. In partea de sud-vest a intrarii, pe
zidul care apara intrarea principala a Acropolelor, se afla templul Ionian al lui Apteros Nike,
care astazi este restaurat. Acest mic templu este asezat pe o platforma indreptata spre golful
Saronic si detinea, in trecut, o statuie a zeitei Atena. A fost demolat de turci in anul 1686 dar a
fost reconstruit intre 1836-1842 si din nou in 1936 cand au descoperit ca platforma se
faramiteaza.

Partenonul si alte cladiri principale ale Acropolelor au fost construite de Pericles in sec V i.
Ch. ca monumente ale realizarilor politice si culturale ale locuitorilor Atenei.

Temenul acropole inseamna orasul de sus, multe dintre statele-oras din vechea Grecie
sunt construite in jurul Acropolelor, locuitorii Atenei putand sa se refugieze in vremuri de
invazie, Acropolele fiind considerate cel mai sigur loc din oras.

Partenonul
Cladirea Partenonului a fost realizata de arhitectii Kallikrates si Iktinos ca resedinta a imensei
statui a Atenei. Constructia ei a durat 9 ani fiind terminata in anul i. Ch. fiind probabil cea mai
cunoscuta cladire din lume. Din templu a devenit biserica, moschee si in final depozit pentru
armele turcesti.

Ceea ce e fascinant la Partenon este ca iti creeaza senzatia ca este construit din piese ce pot fi
modificate intre ele. De exemplu, coloanele sunt pietre puse una peste alta, prima senzatie este
ca ai putea sa schimbi o piesa cu cealalta dar acest lucru nu este posibil. Fiecare piesa din
Partenon este unica si se potriveste cu locul unde este asezata ca in cel mai greu puzzle.
Liniile ce par drepte, in realitate nu sunt. Vechii greci au inteles mecaniza locului si ca pentru
a face o linie sa arate dreapta trebuie sa fie curbata.

Agora Ateniana

Agora a fost centrul vechii Atene, centrul activitatilor politice, comerciale, administrative si
sociale, un centru religios si asezamantul justitiei. Locul a fost cucerit fara intrerupere in toate
perioadele din istoria orasului. A fost folosit ca zona rezidentiala in era neolitica tarzie (anul
3000 i. Ch.). La inceputul sec XI, Agora a devenit o zona publica.

In urma reparatiilor si restaurarilor, a ajuns la forma rectangulara in sec al II-lea i. Ch..

Reparatiile au urmat in urma atacurilor persanilor in anul 480 i. Ch., romanilor in anul 89 i.
Ch. si a slavilor in anul 580 dupa Hristos. Incepand cu perioada bizantina si pana in anul
1834, atunci cand Atena a devenit capitala statului independent Grecia, Agora a fost din nou
dezvoltata ca zona rezidentiala.

Primele excavatii au avut loc intre anii 1859-1912 si au fost organizate de Societatea
Arheologica Greceasca. In anul 1931, Scoala Americana de Studii Clasice au inceput
excavatiile avand sprijinul financiar al lui J. Rockefeller si au terminat in 1941. Pentru ca
aceste excavatii sa aiba loc, au fost demolate in jur de 400 de cladiri moderne ce acopereau o
suprafata de 12 hectare.

In sec al XIX-lea au fost restaurate de Societatea Arheologica Greceasca, cele 4 statui ale
Gigantilor si Tritonilor de pe fatada gimnaziului.

Templul lui Zeus din Atena

Templul lui Zeus din Olimp, cunoscut si sub denumirea de Oplympeion, este localizat pe
strada Amalias, la 500 de metri sud-est de Acropole si 700 de emtri sud de Piata Syntagma.
Fundatia apartine unui templu ce era inchinat tiranului Pisistratus in anul 515 i. Ch. dar
lucrarile au fost abandonate cand fiul lui Pisistratus, Hippias, a fost indepartat de la tron in
anul 510 i. Ch.

Lucrarile de constructie a templului lui Zeus au fost desfasurate in sec III d. Ch., in timpul
dominatiei macedonienilor care l-au angajat arhitectul roman Cossutius sa proiecteze templul.
Templul a fost terminat in anul 129 d. Ch. cand un admirator al culturii grecesti, Hadrian, a
preluat conducerea lucrarilor.

Templul lui Zeus din Olimp a fost construit din marmura adusa de pe Muntele Pentelus si
masura 96 de metri lungime si 40 de metri latime. Consta in 104 coloane corintiene fiecare
avand 17 metri inaltime, 48 dintre ele formau 3 coloane iar 56 dintre ele erau asezate in doua
coloane. Pana astazi, doar 15 stalpi au supravietuit, ultimul stalp cazand in timpul unei furtuni
in anul 1852.
Hadrian a dedicat templul lui Zeus (cunoscut romanilor ca Jupiter), zeul zeilor. El a ridicat o
statuie imensa de aur si fildes dedicata lui Zeus adaugand una a sa pe care a asezat-o langa cea
a lui Zeus. Nici una din ele nu a fost pastrata. Nu se stie in ce perioada a fost distrus templus
dar se presupune ca, la fel ca multe alte cladiri din Grecia, e posibil sa fi fost distrus in timpul
unui cutremur din evul mediu.

Templul lui Poseidon

Constructia Templului lui Poseidon, zeul Marii, a inceput prin anul 500 i. Ch. dar monumentul
nu a fost niciodata terminat. Templul si atractiile sale au fist distruse de persani in anul 480 i.
Ch. Templul lui Poseidon pe care il puteti vizita in zilele noastre a fost construit pe locul unor
ruine al unui alt templu. In acelasi timp a fost construit si Templul Atenei, pe locul unde era
sanctuarul oferit zeitei.

Sanctuarul a inceput sa se darame in sec I d. Ch. Pausenii, care navigau de-a lungul coastei in
anul 150 d. Ch. credeau ca templul proeminent de pe deal era de fapt Templul Zeitei Atena.

Calatorii moderni au vizitat Sounio cu mult inaintea de inceperea excavatiilor, printre ei fiind
si Lord Byron in anul 1810. Excavatiile au inceput in anul 1897 si se continua si astazi.

Marmura locala a fost folosita pentru coloanele Templului, din cele 34 de coloane initiale
supravietuind doar 15 astazi. Coloanele au fost taiate cu 16 fete in loc de 20, fiind redusa
suprafata expusa la vant si apa de mare.

Pe partea de est a Templului lui Poseidon se afla o friza ionica (partea ce se gaseste deasupra
coloanelor) realizata din 13 placi de marmura pariana. Astazi foarte erodata, ea contine scene
din batalia lapitilor cu centurii precum si aventurile lui Tezeu ( care dupa unele legende era
fiul lui Poseidon). Tot pe partea estica este descrisa si batalia dintre Poseidon si Atena pentru
dominarea Aticii (una dintre provinciile Greciei unde se afla si Atena).

Lordul Byron si-a sculptat numele sau in marmura pe una din coloane in anul 1810. El a
declansat un adevarat curent, templul fiind astazi zgariat cu semnaturi si initiale ale
calatorilor.

Portul Pireu

Portul Pireu este cel mai mare port al Greciei. A fost construit in vremea lui Temistocle, cand
zidurile orasului au fost si ele ridicate (anul 478 d. Ch.), iar intreaga capitala a Greciei capata
forma sub atenta supraveghere a arhitectului Hippodamus. A castigat foarte repede importanta
atunci cand Atena a devenit o adevarata putere navala.

Portul Pireus se intinde pe o distanta de 8 kilometri la sud-vest de Acropole, de aici plecand

multe ferryboat-uri grecesti spre diferite destinatii.
Pireu este compus din 3 porturi dintre care Marele port este asa cum sugereaza numele cel
mai mare fiind asezat in partea de vest. De aici pleaca toate navele mari. Jumatate de
kilometru mai la est, dupa un deal, se intinde portul Zea, care este mai mult un port de yacht-
uri dar si punctul de plecare pentru multe excursii spre insule. Ultimul port este Flisvos, la 7
kilometri est de Zea, si este un port exclusiv pentru excursii. Portul Pireu este un port
comercial si de aceea, nu o sa gasiti prea multe restaurante si hoteluri aici dar merita sa-i
faceti o vizita fie doar si numai pentru rolul sau in istoria Greciei.

Pireu este unul din cele mai importante porturi comerciale din Marea Mediterana. Zona
portului este considerata zona industriala avand o importanta particulara in economia Greciei,
si are de altfel piete mari, strazi cu 3 benzi si parcuri.

SALONIC

Capitala Macedoniei, Salonic (Thessaloniki), este o metropola plina de viata situata pe malul
Marii Egee, cu o istorie foarte bogata, dar cu prezentul unui oras modern. Mare parte din
populatia sa este alcatuita din studenti, iar plimbarile de seara de-a lungul tarmului tepoarta pe
langa baruri si cafenele pline de greci tineri si energici.

Rotonda

Despre Rotonda care se crede ca a fost construita pentru a deveni mausoleul lui Galerius, desi
nu a servit niciodata acestui scop. De-a lungul timpului a fost folosita si ca biserica "Sf
Gheorghe" si ca moschee, iar astazi adaposteste ocazional expozitii de arta. Cladirea are o
structura circulara cu ziduri groase adapostesc mozaicuri superbe.

Turcii au transformat biserica in moschee - Hortaci Suleiman Effendi Camii. Dupa cutremurul
din 1978 cladirea a trecut prin restaurari extinse, fiind redeschisa publicului in 1999.

Turnul Alb

Cel mai cunoscut monument al orasului si poate fi vazut in numeroase postere si carti postale.
Pe vremuri era denumit Turnul insangerat, din cauza ca fusese folosit drept inchisoare si loc
pentru executii, in prezent, aici se afla un Muzeul Bizantin de o varietate fascinanta, care se
intinde pe cinci niveluri si reuneste o multime de obiecte bizantine, inclusiv mozaicuri,
bijuterii si icoane.

Asigura-te ca urci pana pe acoperis, de unde poti admira frumoasa panorama a tarmului din
Salonic.

Monumentul este inchis lunea dimineata.

Arcul lui Galerius

Ridicat de imparatul Galerius Maximianus (mort 313 d.Hr.) pentru a-si comemora victoria
asupra persilor. Monumentul este acoperit cu sculpturi care prezinta in detaliu victoria lui
Galerius.

Arcul de trium, cum i se mai spune, a fost construit din blocuri de marmura si caramida, avea
patru pilastri mari in centru si alti patru mai mici in lateral.

Pe fiecare din cele patru fete ale pilastrilor erau sculptate in relief scene din lupta impotriva
persilor, imparati si divinitati grecesti in diverse ipostaze imortalizand scene istorice, restul
fiind decorat cu marmura colorata.

Agia Sofia

Construita in secolul al Vlll-lea, Agia Sofia este o adevarata emblema pentru centrul orasului.
Este usor de recunoscut datorita asemanarii sale foarte mari cu Agia Sofia din Istanbul si, la
fel ca si cea din Turcia, aceasta a fost, la randul ei, folosita drept moschee intre 1585 si 1912.

Observa baza unui minaret, ramasa intr-unui dintre colturile bisericii, dar si frescele si
mozaicurile din secolele al IX-lea si al X-lea, care au rezistat in mod remarcabil.

MUNTELE ATHOS

Daca viata monahala ar fi tot atat de usoara pe cat este de frumoasa, toti am urma-o. Dar ea se
arata a fi o cale a celor putini si nu a celor multi tocmai din pricina faptului ca poverile ei ni se
par a fi peste puterile noastre. Noi, ca mireni, suntem caracterizati de un anume pragmatism,
facandu-ne un scop din a ne usura cat mai mult viata. Monahii, dimpotriva, cauta partea cea
grea, cea care necesita staruinta si efort continue. Poate nicaieri nu se face simtit acest fapt ca
in Sfantul Munte Athos, singurul stat monastic al Bisericii Ortodoxe.

Nu incape indoiala in sufletul celui care i s-a dat a trai, chiar si pentru o singura zi, in Muntele
Athos, ca locul acesta este unul binecuvantat de Dumnezeu. Athos-ul este unul din putinele
locuri care, odata ce l-ai parasit, te cheama tainic sa revii. Te impresioneaza profund atat prin
frumusetea deosebita a cadrului natural, cat mai ales prin frumusetea monahilor de aici, pe
chipul carora se rasfrange necontenit fericita tristete.
Manastirile si schiturile, precum si viata monahala din Sfantul Munte, ii ofera omului
contemporan, sansa de a descoperi Ortodoxia prin ceea ce are aceasta mai autentic si mai
frumos. Pe langa istoria milenara si valorosul tezaur cultural de factura bizantina,
asezamintele monahale atonite pun inaintea pelerinilor marturia traditiei vii a Bisericii
Ortodoxe.

Toate acestea sunt expresia spiritualitatii rasaritene, caracterizate de dorinta omului de a

pregusta inca din viata aceasta, bucuriile vietii vesnice. De aceea, aici toate Il marturisesc si Il
slavesc pe Dumnezeu, toate se fac in numele Sau. Cu usurinta se poate observa in acest loc ca
rugaciunea este lucrul cel mai de pret al monahului.

METEORA

este unul dintre cele mai mari i cele mai importante complexe de mnstiri ortodoxe
din Grecia, al doilea dup Muntele Athos.

Cele ase mnstiri sunt construite pe piloni din piatr natural (gresie), la marginea de nord-
vest a Cmpiei Tesaliei n apropierea rului Pinos i Munilor Pindului, n centrul Greciei. Cel
mai apropiat ora este Kalambaka. Meteora este nregistrat n lista Patrimoniului Mondial
UNESCO din anul 1988.

Ca fenomen fizic este unic n toat lumea. Aceast formaiune de stnci a luat natere datorit
unui con n form de delt, constituit din pietre de ru i nmol, care se vrsau n vechiul lac
tessalic. Dup separaia geologic a masivilor muntoi ai Olimpului i ai Ossei, apele lacului
au gsit ieire la Marea Egee prin valea Tembi. Atunci, acest masiv n form de delt s-a
scindat n pietre i stnci uriae compacte cu nlimi de pn la 400 metri.

n prezent exist 24 de mnstiri, unele se gsesc ntr-o stare de ruin (Sfntul Duh, Sfntul
Dimitrie, Sfntul Nicolae Padova i altele), n timp ce altele se conserv foarte bine, intacte i
funcioneaz (Marele Meteor, Varlaam, Sfnta Treime, Sf. tefan, Rusanou, Sf. Nicolae).

OLIMPIA

Jocurile Olimpice moderne au o vechime de doar o suta si ceva de ani, insa jocurile originale
s-au organizat prima data cu aproape 3.000 de ani in urma, incepand din 776 i.Hr. Acestea s-
au desfasurat o data la fiecare patru ani timp de peste un mileniu.

Pentru multi, o vizita la stadionul in care se derulau aceste intreceri, si unde este aprinsa
flacara olimpica prin care se anunta inceputul jocurilor moderne, este un vis devenit realitate.
In 2004, orasul a sarbatorit reintoarcerea acasa a jocurilor printr-o renovare in valoare de mai
multe milioane de dolari, care a inclus o noua sosea de centura, transformarea strazii
principale in strada pietonala, constructia unui pod pietonal care duce pana la vechiul sit,
promenade de-a lungul raului, un centru cultural, doua muzee noi, dar si organizarea uneia
dintre probe - cea cu aruncarea greutatii, in vechiul sit.

Cu toate acestea, nimic nu se poate compara cu senzatia pe care o incerci cand pasesti prin
tunelul de intrare aflat sub o bolta datand din secolul al III-lea i.Hr., dupa care ajungi in arena
din Olimpia antica si iti inchipui vuietul multimii de spectatori. Dar inainte de a junge la
stadionul propriu-zis, ai ocazia sa vezi o parte mult mai mare din sit, care isi dezvaluie
dimensiunile generoase din vechime, fiind echivalentul satelor olimpice din prezent.

Orasul se gaseste in partea de sud-est a Greciei, la 20 de km de Pyrgos si la aproximativ 350

km de Atena.

INSULELE GRECESTI

Lindos

Este o asezare medievala de pe insula Rhodos, alcatuita dintr-o retea de strazi pietruite si case
cu peretii vopsiti in alb. Deasupra sa se afla acropola din Lindos, care ofera privelistea
spectaculoasa a porturilor din imprejurimi si a liniei de coasta. Plajele Lindos si Saint Pauls se
afla la mica distanta de centrul orasului.

Mykonos

Este o destinatie turistica cosmopolita printre insulele grecesti si unanim recunoscuta drept
una dintre cele mai tari din Grecia. Orasul Mykonos (Chora) este un oras pitoresc din Ciclade,
unde stradutele sunt inguste si casele vopsite in alb. El este renumit si pentru plajele
magnifice si viata de noapte diversa si intensa, evidentiata de numarul mare al barurilor si
cluburilor de noapte.

Santorini

Este o insula vulcanica din grupul Cicladelor. Ea este faimoasa pentru privelistile sale
fantastice, apusurile magnifice de soare, casele specifice, vopsite in alb si vulcanul sau activ.
Fira, capitala insulei Santorini, este un amestec de arhitectura venetiana si cicladica, cu
stradute pietruite, impanzite de magazine, taverne, hoteluri si cafenele, aflate pe stanci inalte
de 400 metri.

Creta

Creta este cea mai mare insula a Greciei. Cunoscuta si sub numele de Insula Miracolelor,
Creta este considerata leaganul civilizatiei mediteraneene. Aceasta insula, situata in partea
sudica a Greciei este un conglomerat de plaje tropicale, vestigii ale civilizatiilor demult apuse,
numeroase sate traditionale, si un numar impresionat de situri arheologice, care si la ora
actuala, dupa 5000 de ani de istorie, traditie, sapaturi si descoperiri, inca mai pastreaza
secretele zeilor.

Pentru cei ce au avut placerea sa citeasca, sau macar au auzit de Zorba Grecul pot pasi pe
urmele scriitorului de renume mondial Nikos Kazantzakis, care a locuit in Creta pe perioada
redactarii faimoasei carti. Combinatia de istorie si traditie fac din Creta un loc al regasirii, al
contemplarii si al linistii interioare. O simpla privire aruncata spre peisajele ce
inconjoara Creta va fi de ajuns. Pe langa locatiile incarcate de frumusete si istorie, Creta pune
la dispozitie facilitati ultramoderne de cazare, transport si agrement. Aceste elemente
combinate, fac din Creta una dintre cele mai atractive locatii de vacanta de pe pamant.

In comparatie cu alte locatii si alte localitati din Grecia, Creta poate fi considerata o tara, sau
prin extensie, o lume aparte ce isi pastreaza propriile traditii si propriul dialect. Localnicii se
mandresc cu statutul lor de cretani. Privind spre structurile vechi si spre apeductele antice,
se pot vedea foarte clar urmele lasate de invadatorii romani sau turci. Cu toate acestea, insula
Creta a ramas in continuare a cretanilor, iar toate traditiile lor au supravietuit multiplelor
transformari de cultura. Ferice pentru turisti este faptul ca pe toata insula se vorbeste atat
limba cretana, cat si limba engleza ceea ce inseamna ca o simpla intrebare se poate extinde
catre o conversatie interactiva si educativa care nu poate avea loc decat doar la un pahar de
vin si o masa copioasa cum numai pe una din terasele lor se poate gasi.

Insula Creta este un loc al muzeelor, vestigiilor si siturilor arheologice. Este recunoscuta ca
una din cele mai populate zone ale Mediteranei in materie de turisti. Oricine a trecut prin
Creta, daca nu a trecut macar odata prin Knossos, Phaestos sau Malia, nu poate spune ca a
viziat cu adevarat insula. In functie de orasul ales, veti gasi zeci si sute de obiective turistice si
peisaje de vizitat.

PLAJE CELEBRE

Plajele Greciei sunt probabil unele dintre cele mai vizitate din lume, in special datorita
faptului ca sunt deosebit de accesibile, dar si pentru ca au o frumusete unica. Inconjurate de
vestigii antice, toate locatiile din Grecia se transforma in suporturile perfecte pentru vacante
complete si complexe, care sa includa atat relaxarea pe plaja, cat si descoperirea fascinantei
culturi locale.

Shipwreck- Zakynthos

Plaja Shipwreck din Zakynthos este una dintre cele mai frumoase plaje din lume. Culoarea
marii in combinatie cu nisipul impecabil si cu muntele acoperit de vegetatie fac ca acest loc sa
para desprins din paradis. Zakynthos este una dintre cele mai renumite locatii ale Greciei,
incluzand numeroase plaje si unitati de servicii turistice speciale, dar si plaja disponibila aici
este cunoscuta in sinea ei, datorita spectacolului natural pe care il ofera si a micilor golfulete,
portiuni stancoase si portiuni de nisip, in care turistii pot descoperi locul perfect pentru plaja
si relaxare in intimitate. Numele plajei este dat de faptul ca aici se presupune ca a naufragiat
vasul de contrabanda Panagiotis, ale carui ramasite pot si astazi vazute pe frumoasa plaja.

Porto Katsiki- Lefkada

Plaja Porto Katsiki este situata in insula Lefkada si este un loc care ofera conditii ideale
pentru windsurf si kitesurfing, datorita vanturilor termale de dupa-amiaza. Considerta una
dintre cele mai cunoscute plaje ale Greciei, dar si ale Europei, porto Katsiki poarta un nume
interesant, in traducere Portul Caprei, deoarece in trecut doar aceste animale aveau acces la
plaja. Intre timp, plaja s-a transformat intr-una preferata de multi turisti din toate partile
lumii. Intr-o parte a plajei, o formatiune stancoasa iese din mare si se continua in spatele
nisipurilor, creand astfel una dintre cele mai fotogenice locatii de vacant, in care spectacolul
natural contribuie infinit la realizarea unui sejur de succes.

Tsigrado- Milos

Plaja Tsigrado este un loc ascuns intre stanci, pe insula Milos, loc in care se poate ajunge doar
cu barca sau printr-un pasaj stancos ingust. Nisipurile albe si apa cristalina au atras atentia
turistilor, dar si a localnicilor, motiv pentru care se organizeaza drumuri cu barca pana la acest
loc minunat. Datorita dimensiunii reduse, plaja ofera o locatie unica pentru cei ce isi doresc
intimitate si liniste in vacanta. Spatiul nisipos este marginit de o formatiune stancoasa de mari
dimensiuni, ce face accesul spre celelalte parti ale insulei dificile, dar ce contureaza un fundal
ideal pentru cele mai frumoase fotografii de vacanta si pentru amintiri de neuitat intr-un cadru
natural feeric.

Myrtos- Kefalonia

Este foarte greu de descris un astfel de loc in cuvinte, mai ales daca iubesti marea, insa poti, in
11 litere, sa definesti plaja Myrtos: PERFECTIUNE. Locatia desavarsita este conturata de
asezarea plajei intre bazele a doi munti: Agia Dynati si Kalon Oros. Deschiderea la Marea
Ionica de o parte si carte lanturile muntoase de cealalta, arcuirea suprafetei de nisip si
pietricele i-au adus faima acestei plaje ca una dintre cele mai spectaculoase plaje ale Greciei.
Datorita plasarii in vecinatatea muntilor, plaja este usor despartita de locatiile invecinate, ceea
ce o face mult mai linistita. In schimb, de-a lungul drumului de acces turistii vor putea gasi
restaurante si baruri, iar pe plaja pot inchiria cele necesare unei experiente comfortabile.

Peroulades- Corfu

Corfu este o insula din vestul Greciei ce gazduieste numeroase plaje albe, inconjurate de
stanci de calcar si vegetatie bogata. Dintre toate, palja Peroulades este cea mai renumita. Plaja
poarta numele satului din apropiere, care se bazeaza pe turism in special, dar si pe industria de
cultivare a maslinilor. Astfel, turistii se vor bucura de servicii de calitate pe parcursul vacantei
lor in Corfu, dar vor avea si ocazia sa admire intinderi fascinante de palntatii de maslini.
Plajele sunt marcate de golfulete inguste, create de stancile din imprejurimi, astfel incat aici se
pot gasi atat spatii mai largi de plaja, cat si unele complet izolate in care sa va puteti bucura de
intimitate si de relaxare.

Balos- Creta

Balos este o plaja pustie, de mari dimensiuni, insa impresionanta si apreciata de cadrul intim
si linistit pe care il ofera, din nordul celei mai mari insule din Grecia, Creta. Plaja dispune de
o superba laguna naturala, in mijlocul careia se afla o mica portiune de uscat, denumita Cap
Tigani, Acesta poate sa fie locul spre care sa inotati sau spre care sa va faceti expeditiile
subacvatice in anumite perioade ale mareei sau puteti chiar sa gasiti un traseu pe uscat pana la
acesta. Plaja este mai degraba salbatica, motiv pentru care este preferata de turistii ce isi
doresc un cadru natural pentru vacanta lor. De asemenea, aici puteti vizita ruinele orasului
antic roman Aginon, ce include si templul lui Apollo.

Elafonissos

Elafonisos este una dintre cele mai frumoase plaje lipite de continent si se afla in sudul
Greciei. Plaja apartine, de fapt, insulei cu acelasi nume, insa aceasta este vazuta ca o parte
integrata in ncontinent, dat fiind faptul ca exista o fasie ingusta de uscat ca punte de legatura
intre cele doua. Plaja are portiuni salbatice, in care nisipul se combina cu verdeata si poate fi
folosita pe toata intindere, inclusiv pe legatura dintre insula si uscat, loc ce face peisajul si mai
spectaculos. Coasta Elafonissos include si un sit arheologic, pavlopetri, plasat pe ruinele unui
fost oras, care in timp, a fost inghitit de ape.

Fakistra

Plaja Fakistra se afla in centru tarii, intre Saloni si Atena, in Peninsula Pelion. Este o plaja
inconjurata de stanci si paduri, acoperita cu nisip auriu si marginita de o apa cristalina de
culoare turcoaz. Micuta suprafata de plaja utilizabila este ideala pentru cei care isi doresc
liniste si relaxare in vacanta. In plus, peisajul stancos din imprejurimi va desena cadrul perfect
al amintirilor de vacanta pentru toti cei care aleg aceasta destinatie. Plaja este accesibila din
satele apropiate numai prin urmarirea unor poteci, fapt ce va adauga farmec zilelor petrecute
pe aceasta coasta insorita a Eladei.

Paradise- Mykonos

Plaja Paradise este cea mai renumita din insula, cunoscuta inc adin timpurile Hippie. Aici
exista o varieate de puncte de distractii si activitati diverse, cum ar fi beach-baruri, sporturi
acvatice, centre de scufundari si cluburi. Desi Mykonos dispune de mai multe sectoare de
plaja, Paradise este cea mai faimoasa, mai ales in randul tinerilor turisti, ce poposesc aici
pentru vacanta de vara, avand in vedere umarul mare de cluburi si de petreceri organizate
anual. Cluburile de pe plaja Paradise nu sunt cunoscute doar la nivelul Greciei, ci si la nivel
european, fiind considerate unitati de inalta calitate. Plaja este special amenajata astfel incat
nimic sa nu le lipseasca tinerilor petrecareti.
Red- Santorini

Plaja Red din Santorini este deosebita deoarece este acoperita de nisip negru, fierbinte. Este
intinsa atat in lungime, cat si in latime si este marginita de un munte fara vegetatie. Intregul
peisaj creeaza imaginea unui taram rosiatic, incins, motiv pentru care multi turisti o prefera,
dat fiind faptul ca sunt in cautarea unui loc unic pentru a isi petrece vacanta. Peisajul superb
este acompaniat de posibilitatile de agrement turistic oferite, ce va vor face vacanta completa,
indifrent de pasiunile sau dorintele dumneavoastra. Plaja Red este o alegere ideala pentru
familii si pentru grupuri si va fi locatia vacantei pe care v-ati dotit-o intotdeauna. In apropiere
se afla si situl antic Akrotiri si satul cu acelasi nume, locatii de neratat pentru un sejur complet
in aceasta parte din Santorini.