ACADENA ROCAANA

DIN VIEATA POPORULUI ROMAN

CULEGERI ,51 STUD!!

XXVII.

CREDINTT
SUPERSTITII
ALE POPORIMUI ROMAN
DE

ARTUR GOROVEL

SEDINTA DELA 14 MAIL I9H.

0000000.00100o0o0ww000Wwg
egloiftooloqi aoloomboa0aoiaoisO0
04 Of
00
Of Of
W0 00
00 Of
kV OA
WO 00
04 E4
OA Oa
00 Of
W0 OO
04 04
00 00
Olgoloomoeww,goolouwalwoo Of
4.0,04goaOao4oAodelowoomiaigg00
LIBRARIILE
LEIPZIG VIENA
OTTO HARRASSOWITZ GEROLD & Comp.
1915

www.digibuc.ro
Pretul "I Lei
 PREF ATA
Credintele superstitiile din colectiunea aceasta, sunt
i

4diiilaitO din localitlitile arAtate mai jos, si comunicate de

diferite persoane, cArora art, prin aceasta, multAtni-
11

rile Fnele,
Judetkil Arges, din comuna Rudeni, comunicate de ck Gh.
Rudeanu;
judetul Bac6u, din comuna l3uhociu, amunicate de d. I
Dimilrescu.;
juctetul Bolosani, din camnna Bucegea, corn. de d. N. V.
flnlespu ;
judetul Covurluiu, din comuna Bursucani, corn. de
si din alle localitAti din acelas judet, comunieate
de d. G. P. Salviu;
judetul Dolj, din comuna Calane, comuniaate de- d. $14 SA
Tulescu;
judetul Dorohoiu, din tidn/esti, corn. de cL N V. Ileintesew
jacletul lalornila, din CaLlnilp, corm de d. I.. AL ConsIenti-
nescu; din comuna Grindu, corn, de d. Dobre $lefanescui
si, CQ111. de cl. Crislui dela Splrei;
judetul Iasi, din Bosia, comuna Slnca, com. de d. I. T.
Popovici;
judetuPdifov, din comunnle Bblinlinu-din-Vale i Maia,
corn. Wd. Mr Timis.;
jdtil Me-hedinli, din Gmzesli, coin, de d. C. Gherylll,
nescu, si din Degerali,! corn. de d. S.T. Kirileanw;
judetwl Neamlu.:ctin Urecheni, com. de. d. S. T. Kirileanu,
de calre un elev al gimnaziului din Roman, al arid nurne
nu-1 cunosc, cum si din Mrgjneni, ace1as judet, comunicate-
de acelas elev ;

www.digibuc.ro
 Iv

judetul Punta, din Pdureni, corn. de d. S. T. Kirileanu;

judetul 'Rmnicu-Sral, din Urechesli, corn. de d. firislian
Tapu,' si din Bogza i Mrgrllesli, corn. de d. S. T. Kiri-
leanu;
judetul Roman,:din Simionesli, Saboani,Dmienesli, Eli-
sabela si Uniceni, corn. de elevuLgimnaziului din Roman;
judetul Suceava, din 13rosleni, corn. de d. M. Lupescu;
din liolda (comuna Brosteni), corn. de d. S. T. Kirileanu;
din Gainesli, corn. de d. P. flerescu; din $arul-Dornei, corn.
de d. V. Tifescu; din 13ogdnes1i, com. de d. V.Hudil; din
Tlrusi, corn, de d. Al. Vasiliu ; din Lespezi si :Vascani,
corn. de d. S. T. Kirileanu; din Giurgesii,-com. de d. N. To-
mescu ; din Giulesli, corn. de d. S. Mihaitescu; din Dolhas-
ca, corn. de d. T. C. Ionescu. si din alte localitti din acest
judet, corn. de d-nii: P. Marinescu, S. Mihailescu, Pelru Oh.
Vsescu, V. A. Florescu i Nicu Rojnij, i culese si de
mine personal;
judetul Tecuciu, din comuna Tpu, com, de d. Tudor Pam-
file, si din Podul-Turcului, corn. de S. T. Kirileanu;
judetul Teleorman, din Adarnesli, corn. de d. M. T. Ada-
mesleanu; .
judetul Tulova, din Banca, corn. de d. Gr. Coalu ; din Pe-
rieni. corn. de d. G. Popescu, si din Popeni si Zorleni, corn.
de d. S. T. Kirileanu ;
judetul Vlcea, com, de d-nii Oh. Fira si loan N. Pope-
$lefnes1i, culese personal;
judetul Vasluiu, din Parpanila i Lipova, corn. de d. S. 7.
Kirileanu ;
judetul Vlasca, din Slobozia, corn. de d. Gruia M. Pju-
nescu.
In acest material, comunicat direct de culeggtori, am
Mai ad6ogat credintele si superstitiile adunate in diferite
pArti locuite de Romani, si publicate prin reviste si ziare
greu de gAsit, precum :
Credinti si superstitii culese de 81. SI. Tujescu, din Calane.
Ghidici, Golcea-mic, Mcesii-de-sus si Mischi, judetul DoIj;
Copcioasa, Creasna si Petreslii-de-jos. jud. God; Milula

www.digibuc.ro
 V

si Plulele, jud. Mehedinli; Suica, jud. CM; si Dios li, jud.

Romanali, si publicate sub titlul: Pagini din melaliz ca po
porului romn in 1?evisla Tinerimea Romn. vol. III, pag.
448-453, si vol. VI, pag. 89 96;
Credinle poporale bucovinene., culese de d. Dimilrie
Dan, si publicate in mai multe numere din Gaze la I3ucovi-
nei, din Cernuti;
Credinti si superstitii din Pa Ben, judetul Pulna, culese de
d. Simion Crainic, si publicate in Revis la Crilicd-lilerar,
din Iasi, ,An. Ill, 1895;
Credinti si superstitii din Moldova, probabil din judetul
Bacau, publicate in revista Rsrilul, An. I, 1905-1906. din
Bacu ;
Credinti din Luncusoara, comitatul Bihorului, Transilvania,
culese de d. Pelru Cipou, si publicate in revista Familia, 1896,
pag. 142, 236, 238 si 356;
Credinti din Sabolciu, comitatul Bihorului, culese de d.
Avram Igna, si publicitate in revista Familia, 1896, p. 56,
116, 201, 260 si 296;
Credinti din Transilvania, din o localitate neindicata de cule-
gtorul Iosif Slanca, publicate in Familia, 1896. p. 224 si 405;
Superstilii din Munlenia, adunate de George S. loneanu,
publicate sub titlul: Mica colecliune de supersliliile popo-
rului romn., Buzau, 1888.
In fine, un rurnr de credinti si superstitii sunt luate
din urmtoarele lucrri:
Hasdeu, Elymologicum magnum Romaniae, in care sunt
date credinti din : Rnghilesli, jud. Bolosani; din judetul
Brila; din judetul lalornila ; din ipole si Bivolari, jud.lasi;
din_Prunisor, jud. Mehedinli; din Voinesli, jud. Muscel; din
Roznov, jud. Neam/; din Alimnesli, jud. 011; din Rugi-
noasa, jud. Suceava; din Socel, si Rioasa, jud. Teleorman;
din 1bnesli, jud. Tulova; din judetul Vlcea, precurn si din
Dobrogea, Banal si Transilvania;
Sim. Fl. Marian, Naslerea la Romni si Immormnlarea
la Romni, in care sunt credinti si superstitii din Banal, Bu-
covina, Transilvania si Macedonia;

www.digibuc.ro
 VI

Elena Sevastos, Cltorii prin Tara romkeasca ,.i iVun-

la la Romni, crecfinti din Moldova i Muntenia;
Dirnitrie Dan, Comuna Strola i locuilorii ei, Ceritasqi,
1897,credinti din acea localitate;
Credinti si superstitii dela Roninii din !stria ki Ya lphia
morava, scoase din lucrri'le d-lui Teodpr T. l3pray1q: 0
cl lorie la romnii din Moravia, IhaSi, 1819,4 si O cd/Worie
In salele romnep din Istria, lai, 1896.
Sb .fiecare credint orn indipat localitatea de unde e
culeas; cnd nu am avut datele necesare, am pus nu-
mai numele culegtorului.
Pentru ornduirea materialului, am adoptat sistem0
gruprei credintelor dup obiectele la cads se rOv-4 rpai
mult, puse in ordine alfabetic, iar pentru inlesnirea cer-
cetrilor, am alcAtuit un indice amnutit al tutigo Luca-
rilor la cari se refera credintele si superstipe din a-
ceast colectiune.

Folticeni, Martie 1915.

www.digibuc.ro
 I. Ac.
1. Ac daca gasesti, e semn de sfada.Stanca,
2. Ac daca gsesti, e a saracie. Tapu, Tecuciu.
3. Cand gasesti ac cu urechi, ti face nevasta o fata; far
urechi, baiat.Maia, Ilfov.
4. Ace aflate infipte In pAmant sau gard, nu este bine a le
lua, caci se crede ca ele ar fi pline de boale, i acel ce le
ia, se poate apoi greu bolnavl, ba chiar poate mur1.Straja,
Bucovina.
5. Acul cand II dai Imprumut, sA-1 Infigi In ceva, si de a-
colo sa-1 eie cel caruia Il Imprumuti, de voesti a nu te stA-
dI el.Judetul Suceava.
6. Daca se da cuiva un ac, apoi e bine a i-1 da cu atA, fi-
indca se zice cA dacd ar fi sufletul aceluia in iad, va fi
de care trgandu-1, se va scoate afarA.Straja, Bucovina.
7. Cand dai cuiva un ac, sa nu-1 asvarli, cjci cat li-i as-
varli de departe, atata are sa-ii moara un copil de lung.
Jud. Covurluiu.
8. Cine da acul cu atA Intransul, i (Fa zilele.
Ialomila.
9. Dacd se imprumuta cuiva un ac, apoi i se d si se ia
Inapoi cu alA, cA 'n altfel ar fi pacat.---Straja. Bucovina
10. SA nu arunci acul, cand cere cineva, cAci te lun-
www.digibuc.ro
gesti, cat e de la tine Oa la cerator.Tapu, Tecuciu.
A. Gorovei, Superstifii.
 2

11. Se crede c5 nu e bine a da cuiva un ac sau bold, cad

prin aceasta i s'ar da i o antipatie; ins, de necesitate ma-
re, si spre a paralizA antipatia, trebue a impunge cu acul sau
boldul acea persoan, cdreia are s se deie instrumentul.
Straja, Bucovina.
12. S nu te scobesti cu acul printre dinti, cci ti se stric.
Jud. Vlcea.
13. Femeia s nu puie acul in cap, pe perini sau prin alte
prti, caci e semn de prosteal, i cu timpul Isi va pierde
mintea.Tpu, Tecuciu.
14. Acul cu care s'a cusut ceva pentru mort, i ata rma-
s, se pune lng5 mort, cci dacA ar rmnea in cas, si ar
coas cu el cineva, apoi i-ar amortl mnile.Straja, Bucovina.
II. Acoperemnt.
15. Cine trage acoperemntul (invalitoarea, asternutul) cu
dintii, fiind sub el, acela imbatrneste degrab. Tpu, Te-
cuciu.
III. Adam.
16. Odat cu inselarea Evei, diavolul stiind viitorul lumei,
a cautat s subjuge pe Adam, cautnd s-1 conving5 a face
zapis. Adam nestiind carte, diavolul l-a pus s-si apese chi-
pul palmei pe o crmid moale, care fiind uscat in urm,
constitui puternicul zapis cu car ocrmui lumea pAn la ve-
nirea Mntuitorului.--Tpu, Tecuciu.
IV. Agurids.
17. Ca s ti se increascd agurida, d cu chisoiul (un fel
de pislog de lemn) cu care ai pisat-o, pe la nasul baietilor
mid, si de acreal plng, i asa acreala se oteteste.Tpu,
Tecuciu.
V. Ajun.
18. Cnd dai ceva din cas, in ziva de Ajun, nu-i bine.
Ttrusi, Suceava.
VI. Albia.
19.Albia s nu o pui pe foc, c te caci mort. Jud.
Valcea.
www.digibuc.ro
 3

VII. Albina.
20. Cnd In ziva de Sfrelenie (2 Februar) picura din sire-
sin, va fi mana la albine.Jud. Suceava.
21. Cei ce cresc albine, nu dau nimic din cas In ziva a-
junului Craciunului, ca albinelor sa le mearg bine, si sa nu
le scape pe vremea roitului.Straja, Bucovina.
22. Spre a avea mult miere de la albine, este bine a le
lasa sa las afar in ziva de Buna-Vestire, printr'un gtlan
de lup, s'apoi ele devin foarte rele, ucid pe albinele vecini-
lor 41 li fur mierea.Bucovina.
23. Dacd vei pune o ppusa In gradina la stupi, nu ai baiu
de deochiat.Iosif Stanca.
+ 24. Cnd albinele roiesc, si nu se prind degraba de un co-
pac sau altceva, atunci s stai jos, s te prinzi cu marine
de iarba, sisa zici: cum m'am prins eu cu mnile,asa sa se
prind albinele de un copac". Brosteni, Suceava.
25. Spre a face ca albinele s roiasc de multe ori pe va-
r i s adune miere multa, este bine a frige o OITA si a o
pune sub stupi.Bucovina.
26. Se crede ca daca viseazd un orn tnr albine sburand,
ii va merge foarte bine.Bucovina.
27. Se crede ca daca viseaz un orn btran albine sbu-
rand, ii va arde goSpodria.Bucovina.
28. Se crede c cel ce imbla pe langa albine s nfl ma-
nnce usturoiu, c'apoi ele II musca, fiind c ele nu sufr
rosul usturoiului.Bucovina.
29. Cnd albinele dau nval la urdinis, e sernn CA in scull
are sa ploaie grozav.Stnca,
VIII. Albinrel.
30. Se crede c paserea numita albin-rel, de aceia
pentru c i s'a uscat limba i vrea ploaie, care apoi si ur-
meaz, si el apoi i astampra setea numai cu apa de ploaie.
Bucovina.

www.digibuc.ro
 4

IX. Abia-ma*.
31. Cnd bei aldmas, vars din pdhar o leacd, ori varsd
pe vit, dcd vrei s ai noroc la ea. Tapia, Tecuciu.
X. Alexie.
32. Spre Alexi Boll, omul lui Durnnezeu, cnd ies juvinile
din pmnt (17 Mart), se ia o cdtuie, se pune jar, se pune
peste ei tmaie, se imprejurd casa clntnind din cleste.
Brosteni, Suceava.
33. In spre seara Sf. Alexie se leagd foarfecele cu at, ca
gurile juvinilor, adica a serpilor, helgilor, s. a., sd fie peste
intreg anul legate, ca ele sd nu se poat atinge de vite. Tot
spre acest scop, se afum atunci Imprejurul casei cu o pete-
cd, cu busuioc i cevA ln tiatd din cojoc.Straja, Bucovina
34. In ziva de Alexi BO invie toate juvinile de pe pmnt.
Brosteni, Suceava.
35. Ziva Sf. Alexie, sau bojiile (17 Mart) se tine, pentruc
atunci ies toate jivinile, la care nici nu trebue a gndi, i ca
ele s nu muste vitele. Tot atunci se mturd ograzile i li-
vezile, si gunoaiele se aruncd departe, ca locurile s se cu-
rteasc de gndaci, i ca asa curn s'au aruncat gunoaiele
de lngd cas, s nu se apropie nici o jivind de ea. In acea
zi nu e bine a urnbla cu pieptenele.Straja, Bucovina.
36. In ziva de Alexi BO nu se zice serpe, c vezi serpi multi,
ci se zice peste.--Jud. Suceava.
XI. Aluat.
37. Aluatul frmntat In noaptea Crciunului, e bun de de-
ochiu pentru vite.Jud. Vlcea.
38. Aluatul de pe covatd, care rdrnne, e pstrat, fiind bun
de trepdare.- Tpu, Tecuciu.
XII. Alun.
39. In noaptea de Indllarea Domnului (Ispas), se duc fl-
ci si fete mari prin alunisuri, ca s culeag flori de alun,
care infloresc si se scutur In aceeas noapte. Florile 'acelea
sunt bune de fcut de dragoste si de leac.loneanu.
www.digibuc.ro
 5

40. Daca ai un bat de alun, i umbli cu el, ai noroc; figa-

nii mai ales, numai cu acest fel umbla. and o fat de ti-
gan se marit, ginerile fi d socrului soacrei i cum-
natilor, cate un bat de alun, cat se poate de mesteugit lu-
crat.Tpu, Tecuciu.
41. In ziva de sf. Ilie de va tuna, toate alunele vor sea.
Ioneanu.
42. In anii In care nu se fac alune, Durnnezeu a poruncit,
aci in loc sa se clued oamenii, fn zi de sarbtoare, la
ei se duc la cules alune, si le sfarmii cu piatra, pa-
cat.Holda, Suceava.
XIII. Alunit.
43. Alunelele-s semne de mare noroc, i de aceia sa nu
tai prul de pe ele, ca perzi norocul. Tapu, Tecuciu.
XIV. AmAgire.
44. Sa nu amgesti pe nirneni, and vrei s dai cuiva de
facere de bine, cd plang mortii a-i amagesti pe ei. Tapu,
Tecuciu.
XV. AnCaraciune.
45. and s'a scutura anele ori mata langa tine, ai s ai
arnaraciune, suparare.--Tapu, Tecuciu.
XVI. Amutire.
46. In mijlocul Paresimilor innumr-li ouale gainelor, ca
daca nu, vei amutl. Jud. Valcea.
XVII. Ana.
47. In ziva Conceptiei Sf. Ana (9 Decembre), se scoala fe-
tele i femeile disdimineal i Incep felurite lucruri, fnainte
de rasritul soarelui, ca s li creasa fiecare lucru peste an,
precum creste de atunci ziva.Straja, Bucovina.
48. In ziva de Adormirea S-tei Ana, taranii nu lucreaza,
nici nu dorm in acea zi, crezand a nu s'ar mai puta des-
tepta.Vlaici, Olt.
XVIII. Andrei.
49. Spre Sf. Andrei se fac crud, pe la feresti, cu usturoiu;
www.digibuc.ro
 6

se ung coarnele vitelor i mnnc cu tolii usturoiu, de ca-

re miros fug strigoii. Jud. Suceava.
50. La Sf. Andrei umbra strigoii. Ca s scapi de ei, trebue
s ungi casa, pe la 10 i fereti, cu usturoiu. Broteni, Su-
ceava.
51. In ziva Sf. Andrei nu se lucr, ca dihniile s nu mnn-
ce vitele, i ca vitele s fie ferite de toate relele Bursucani,
Covurluiu; Straja, Bucovina.
52. La Sf. Andrei, oarnenii din popor nu se irnprumut cu
nimic, unii pe altii.Corod, Tecuciu.
53, Toate animalele vorbesc in noaptea de Sf. Andrei.
Holda, Suceava.
54. Oamenii cari ascult cum vorbesc anirnalele, in noap-
tea Sf.-71-ndrer, aceia mor.- Holda, Suceava.
XIX. Animale.
55. Cnd slbtciunile infra in sat ziva, nu-i a bine. -Bro;;;-
teni, Suceava.
56. Se crede c o cas Ing care se afl un cuco, dine
i maid neagr, trebuie sa fie bntuit adese de nenorociri.
Bucovina.
57. Prirnavara, cel care vede, pe nernncate, un animal in-
tiu nscut, precum un vijel, un mnz, etc., sau aude cfmtul
cucului sau al pupezei, se spurc.--Ioneanu.
58. Mta i cnele, cnd au durere de cap, rnnncd iarb.
Broteni, Suceava.
XX. Antehrist.
59. Antehristul are s se nasc, in vremea de apoi, dintr'o
femeie roie.Valea-rnare, Muscel.
XXI. Anul Nou.
60. In ziva de Anul nou, nimeni nu doarme, c5 tot anul
va fi somnoros; nu dau bani imprurnut, i cine n'are bani a-
tuncea, va fi tot lipsit.Fgra, Transilvania.
61. La anul nou, de dernnecate, fiecare orn trebuie s ia
in mn unealta cu care lucreaz in cursul anului, i s'o m-
www.digibuc.ro
 7

nuiasc de trei ori. Aa, plugarul ia sapa, cu care da de trei

ori in pamnt, i furca, cu care ridica de trei ori. De ase-
menea fac, fiecare in felul sau, ciubotarul, croitorul, dulghe-
rul, chetrariul i morariul, ca semn de barbatie i spor la
lucru.Movileni, Tecuciu.
XXII. Anus.
62. S nu se spele rufele unui copil pe dos, pand nu va
implini trei ani, cad i se va intoarce i lui anusul pe dos.
63. Copilul mic s nu se pupe la ezut, caci cnd se va
face mare, va intoarce dosul la cel ce 1-a pupat.
64. Un copil pana nu implinete anul, s nu se imbrace
cu haine pe dos, caci i se intoarce anusul. loneanu.
XXIII. Apd.
65. S nu torni apa indrpt, ca nu-i ticnete omului.
IVIoldova, (Sevastos, Calatorii).
66. Nu-i bine sa torni cuiva apa indrt, c'apoi faci bieli
incruciati.Ttr4, Suceava.
67. In Vinerea seaca, in zori de ziu, cine vrea s fie sa-
natos peste an, &A se duca la fntn sau la apa curgatoare,
i toarne trei cofe de apa din cap.Moldova, (Sevas-
tos, Caltorii).
68. Lunia nu e bine sh te speli cu apa rarnasa prin vase
de dumineca. Adameti, Teleorman.
69. Cand te spell i bei apa care ramne in vasul cu care
te-a splat, te imbolnve0.Ttrui, Suceava.
70. In ziva de Joimari, danacii i fetele se due disdedi-
mine* la balta, inainte de a rasari soarele, arunc apa in-
teo parte i in alta, i pleac, cu gndul ca vor fi santoi
tot anul.Catanele, Do lj.
71. Fete le se spala cu apa cu care s'a splat limba clopo-
tului, creznd c'apoi vestea li va merge a*a departe, cum
merge sunetul clopotului, i va fi w de curat, ca i clo-
potul.-- Bucovina.
72. Copiii cei mici sd nu se scalde in apid ramas din ziva

www.digibuc.ro
 8

cealalt, aci nu mai cresc, ci s se scalde totdeauna cu a-

p proaspt.Jud. Valcea.
73. Apa care rmne dumineca, sa se arunce; e buna nu-
mai pentru viermi. Jud. Valcea.
74. Apa de la intalnitur e bun de scldat, ca S nu se
lipeascd de cel scldat boale i farmece.Ioneanu.
75. Pentru ca s nu te prindd frigurile, durerile de cap, de
piept si de stomac, e bine ca la Boboteaz, cnd se afund
steagul in rail, s te speli in acel momert cu ap de rat!,
caci tot anul esti sntos.Jud. Valcea.
76. Apa in care se ciupeste pruncul sambt seara, nu se
ip afar.Sabolciu, Ardeal.
77. Cnd ai pus la foc o oal sau un ceaun, pentru sc51-
dtoarea unui copil, i dac apa se umfl, ii semn ca copi-
lul are s imbtrneascd.Ttrusi, Suceava.
78. In timpul cat un copil suge, femeia ce-1 alapteaz s
nu bea apti, cci ia copilul Out in nas.Ioneanu.
79. Apa primit pe fereastr nu se bea, nici se arunc ni-
mic la Cane, cci turb.Sabolciu, Ardeal.
80. Cine bea ap dintr'un vas nou, trebuie s verse mai intiu
jos cteva piaturi, apoi s bea, ca mai intiu mortii s bea,
apoi viii.Ioneanu.
81. Cnd cineva e bolnav, si are credinl ca i-a fosl dal,
II trece boala, dac va bea ap din pumnii celui presupus
c i-a dat.Giulesti, Suceava.
82. Dac cineva bea al:id din veun lac, sa lese pe malul
lui semn din haine, caci dac lacul nu va fi curat, s nu se
prind de cel care bea, nimic, fiind in lo semnul.--Ioneanu.
83. Copilului nou-ndscut i se d de but apa dintr'un clo-
poIel sleit, ca s fie cntref mare.Ungaria, (Marian, Nas-
terea).
84. Cand bei ap sau vin dintr'u'n vas descoperit, s sufli
peste fala lui, i s versi o leac, pentru d noaptea dracul
se baga in ap, vin, etc.Tapu, Tecuciu.
85. Se crede ca seara apa-i necuratd, si aducand cineva

www.digibuc.ro
 9

seara apd In cask trebue s zica: binecuvntati apa, iard

cei din cas sa raspund: Dumnezcu s'o binecuvinteze, si
apoi abia devine ea curat.- Bucovina.
86. Noaptea s nu se aducd apd de la vreo fantana, caci
imprejurul ei joaca ielele, i cel care va lua ap, II va lua
din iele.-Ioneanu.
87. S nu aduci apa seara, Cad e ru de isbituri; sau, da-
c aduci, s versi din ea In foc, de trei ori.-Valcea.
88. Donita cu apa, din care se bea, sd nu se lase noaptea
afara, caci bea soimritele din ea, si soimreste pe cel ce
bea la urm.-Ioneanu.
89. In donita din care se bea ap, noaptea, s se stangd
seara trei carbuni, ca s nu se lipeasca ceva de ea.--loneanu.
90. Apa mare, Cand vine slbateca, din cauza ploilor ori
topirei zapezilor, e stpnit de duhuri rele. Pentru aceasta
copiii se tern de a sta pe mal.
91. Apa de fantand, de izvor-din contra -e locasul duhu-
rilor bune.
92. Aceasta arat fetelor mari pe mirii lor.
93. Apa-i sfant, numai din cauza cd-i locasul broastelor
protejatele Maicei Domnului.-Tpu, Tecuciu.
94. Cand o ferneie se rndrit al doilea, fiindu-i barbatul
mort, o altd femeie, In tirnpul cununiei, toarn o donit de
ap pe mormantul celui de'ntaiu barbat, ca sa-i tralascd cel
de al doilea, i s stang focul ce arde pe mort pe lumea
cealalta, caci altfel, cat va sta femeia maritata cu al doilea
brbat, cel mort sede In foc.-Ioneanu.
95. Se crede Ca' acel ce viseazd apa, va avea vreo suparare.
-Bucovina.
96. Dac viseaz cineva cd se scalda intr'o ap curata, a-
poi se crede c va fi sanatos si cu voie blind; dacd insa se
viseazd apd tulbure, apoi se va Imbolnvi.-Bucovina.
97. Inturnandu-se mirii de la cununie, se varsd Inaintea lor
cofe pline cu ap, ca prin toat viata lor s li mearg In
plin.-Bucovina.

www.digibuc.ro
 10

98. Cnd vin dnacii i fetele mari, la Pasti, de la bise-

sd se uite In fntnd, ca sd fie ca apa de frumosi tot
anul. Catanele, Do lj.
99. In ziva de Drdgaica (24 lunie), s nu se scaide nimeni,
cAci e rdu de Innecat.Ioneanu.
100. In ziva de Drdgaica, cine va trece o apd de trei ori innot
frd sa se Innece, nu se va mai inneca tot anul. loneanu.
101. Cnd dai smbata apd, ai pomand.Tdtdrusi, Suceava.
102. Mar11 seara si smbdt seara ii fac fetele de mril
pe vale; deci nu e bine a umbla pe Ingd ape. Luncusoa-
ra, Ardeal.
103. Cnd treci smbdtd ori marti seara peste ape, fd ti
cruce i sufl peste apd, ca sd nu fii bolnav, cdci atunci se
scaldd nemilostivele. Luncusoara, Ardeal.
104. Cand te duci la apd (fntnd) cntnd, vei uita unde
vei pune un lucru.Moldova, Ilntescu.
'105. Apa in care s'au splat pestii pregtiti pentru a fi
fierti, nu e bine a se turna in calea vitelor mulgtoare, ca
sd nu starpeasc.-- Bucovina.
106. In ziva de Schimbarea la fald (6 August), cerbii se
scald In apd de izvor, rcind-o prin urina ce si-o las in
ea, din care cauzd nu mai este bund de scaldat.Ioneanu.
107. SA nu se spele cineva pe mni cu ap din gurd, cdci
face njit pe gingii. loneanu.
108. Apa cu care se scaldd un mort, se vars inteun loc
retras, ca sd nu umble cineva in ea, fiind un mare pdcat.
loneanu.
109. Ciubdrul in care s'au splat hainele mortului, dacd se
spald in noud ape, e ca si cum s'ar fi turnat in el apd sfin-
lita. Bucovina (Madan).
110. Dacd un mort se trece peste o apd, una din rudele
lui aruncd tn acea apd un ban, plata podului. -Ioneanu.
111. Cei cari petrec pe un mort pnd, la mormnt, cnd se
intorc acas, se spald pe mni cu aph, apoi stropesc cu ea

www.digibuc.ro
 11

inapoi, sa nu se lipeasa ceva de ei; dup aceea sar peste

un foc, spre sernn de curtenie, afurnare.-Ioneanu.
112. Dup ce ingroapd un mort, apa ce o aveai in vadr,
in cas, s'o verg cci acea apa e moart, e apa modilor.
Vlcea.
113. Apa care e in vase, dup. ce s'a ingropat mortul, s
nu se bea, cdci aia e moart, ci s se aduc alta proasp-
t.-Adarneti, Teleorman.
114. Cnd moare cineva din sat, sau din rude, apa scoa-
s s se lapede.Valcea.
115. Dupa ce trece mortul la groap, e bine s se aduc
ap.-Catane, Do lj.
116. Se crede c la miezul noplii, in spre CrAciun, apa se
preface in vin, iar dobitoacele vorbesc. Valahia morava
(Burada).
XXIV. Argint.
117. SA nu vinzi lucrurile care le ai cdptat de pomana,
c5 Dumnezeu iti trece banii in numrut arginfilor, mer-
ge Mu.- Tapu, Tecuciu.
XXV. Arhanghel.
118. Cnd un mort trece pe drum, cei ce au casele pe
marginea drurnului, arunc trei cani de apa din vasul cu a-
p de but, spre biserica unde merge mortul, sub pretext a
Arlarahe 1Lcare a luat sufletul acestui orn, ii spal sabia
in vasul lui cu ap5.-Rudeni, Arge.
XXVI. Ariciu.
119. E pcat s omori ariciul, pentru c5 el a urzit pmn-
tul, sau 1-a msurat.--Maia, Ilfov.
120. Daca ai inchide bine puii unei aricioaice, i s'ncui
cu lacata, mama lor umbra pana gsete iarba fierului, cu
care atingnd lacata, se sfarm. Aceea o pun hotii in palm,
i descuie lcatule, numai atingndu-le.- Giuleti, Suceava.
121. Cnd te afumi cu ariciu, scapi de friguri. -Tpu, Te-
cuciu.
www.digibuc.ro
 12

122. Grsimea de ariciu, e bund pentru romatisrn.Simio-

nesti, Roman.
XXVII. Aripa.
123. Femeia In pozilie s nu mnnce aripi de paseri, caci
se aripeVe copilul (nu sede infsat).Bursucani, Covurluiu.
124. Femeia ingreunat sa nu mnnce aripi de paseri, cci
copilul care se va naste, necontenit va da din mni si din
picioare, parc ar vrea s sboare.Jud. Suceava, (Forscu).
XXVIII. Armat.
125. Ca sa scapi de armat, leacul este s mnnci puiul
scpat de la cioroiu.Ciulnita, Ialornita.
XXIX. Armean.
126. Armean este numele unei natii spurcate. hi Ora lor,
taie dobitoace, chiar i oameni, pe care-i aruncd in prpstii,
la balauri. In schimbul acestora, balaurii li fac pietre scum-
pe. Tapu, Tecuciu.
XXX. Armindeni.
127.- In ziva de Armindeni (Sf. Irimia), 1 Maiu, s bei vin
rosu, cd se Innoieste sngele. Tot asa s faci In toat tuna
lui Maiu, cd se Innoieste Suceava.
XXXI. Arniciu.
128. Copilul care se naste avnd o pata rosie pe el, aral
c mania-sa, cnd Il purta In pntece, a bgat in sn arniciu
rosu Vlcea.
XXXII. Arvuna.
129. S nu Intorci arvuna inapoi, c n'ai s ai noroc de ce
ai vrul s Tecuciu
XXXIII.
130. Aschiile de la tronul mortului sa se lapede pe apa.
Vlcea.
XXXIV. A.
131. Cnd o femeie coasa cmesi, i ata din ac se Incur-

www.digibuc.ro
 13

c, cel ce va purta crnea, are sa fie fudul cu ea.-- Brcw

teni, TtruiSuceava; Bucoilina.
132. CAnd doi insi rsucesc o atA, si unul eade jos, iar
altul in picioare, cel care seade jos, va ologi, el sau din co-
piii si.--Ioneanu.
133. Seara nu se rschireaz ata pe rschitoare, ca nu cum-
va apoi sa se isce sfadd'n cas.Bucovina.
134. SA nu innoade cineva o at de mai multe ori, apoi
s'o arunce fr s'o desnoade, aci pe lumea cealalt o des-
noadA cu ochii.Ioneanu.
135. At visAnd, aratd drumuri. Ala alb-i drumul tu, ata
neagrA-i drumul ascuns al dumanilor, ce-1 tot fac spre pie-
irea ta. Tapu, Tecuciu.
XXXV. Augur.
136. Se crede c aceluia ce merge la ora si intlneste la
o cale o baba sau un copil inturnat de la lAt (copil inlr-
cat, care apoi iara suge), i va merge de tot ru, din care
cauz multi se intorc inapoi.--Bucovina,
137. CAnd Ifi iese cu cofa plind inainte, Ili merge bine;
and iti iese cu cofa goal, iti merge rau.Jud. Suceava.
138. De intAlnesti in cale pe cineva cu plin, are sa-li mear-
g bine.Sevastos (Nunta).
139. De-ti iese inainte cu desertul, Il merge rau.Sevas-
tos (Cltorii)
140. DacA-ti iese papa In cale, e semn rau, i trebue sA a-
runci dup el cu fan, paie, bete, pietre, orice vei gsi la in-
dmAn.Sevastos (Nunta).
141. Cu papa si cu iepure cine se IntAlneste la drum, bine
nu-i merge ; de te intAlnesti cu pop, zvArle In urma lui paie
ori fn, c atunci nu-li va merge ru. De te hit-Muesli la
drum cu ligani or; jidani, Il va merge bine.Jud. Suceava.
142. Chid eti plecat undeva i-li iese inainte cu cofa goa-
l cu pop., Ili merge ru ; iar dac te intAlnesti cu un
Pan, ori cu un sigan, Ili merge bine.Giuleti, Suceava,
143. De intAlnesti pop& e ru; iar de vezi iepure, ru de
www.digibuc.ro
 14

tot. Deli iese Ins lup In cale, atunci merge bine.Sevas-

tos (CA Mori
144. Daca Intlneste cineva In cale un preot, fine aceast
Intlnire de un semn rau, si crede a sldbeste urmrile a-
cestei Intlniri, aruncnd dupd preot un ac, bold, paie sau
alt ceva. Bucovina.
145.Mergnd vre-un orn dela far pe drum si vznd c
i vine nainte un preot, zice cd-i va merge rail, si crede c
dac va trece drumul de-a curmezisul, va putea schimba In
bine urmrile acestei Intlniri.Bucovina.
146. Dacd cineva pleaca In cltorie si Intlneste un orn
cu cofa desart, sau dacd un iepure ii trece pe dinainte pes-
te drum, apoi se crede cd-i va merge ru In cdltorie.Bu-
covina.
147. Se crede c dac plecnd cineva In cotrova si Infal-
neste pe vre-un schiop, apoi nu-i va merge bine.--Bucovina.
148. Dacd pleacd cineva la oras si Intlneste un jidov, a-
poi se crede cd-i va merge bine.Bucovina.
149. Se crede c dac iese cuiva o helge, va umbl foarte
bine.Bucovina.
150. Cnd fi se pare cd te strigd cineva, nu-i a bine. Jud.
Suceava.
151. Dac te Intalnesti dimineala cu o babd, toatd ziva Ili
va merge ru.Moldova.
XXXVI. Aur.
152. Poporul zice cd aurul este ochiul dracului, pe care i 1-a
scos sf. Hie, plesnind cu biciul, si de atunci a rdmas pe p-
miint. Prahova.
XXXVII. Avere.
153. Pe dne-1 apucd soarele In zi Intiu In pat, nu mai face
avere.Tpu, Tecuciu.
XXXVII1. Balaur.
154. Balaurii, cari aici se numesc a/e, sunt crezufi de po-
por a fi niste duhuri rele, ce se faie cer In timpul *lei,
www.digibuc.ro
 15

unde se intlnesc cloud ale. Incep a se bate si drm

tot ce Intmpin In calea lor ; astfel desrdcineaz arbori,
dau jos ptule i cosare, iau carele ce se afl la lucru si le
duc departe. Se zice ca altele se fac din oameni cari au dub
necurat i cari In timpul furtunii se culca adormind un somn
greu. In acest interval sufletul celui adormit, fcndu-se al
se duce de Intmpin pe cealalt ald, care este sufletul altei
fiinte din an' localitate, i apoi se bat amndou. Locul un-
de se bat alele, si localitatea alei celei Invinse, sunt supuse
furtunei i sufr mull de grindin.Com. Plenita, Dolj.
XXXIX. Bale.
155. Balele ce curg la un copil mic, sd se taie Duminica
cd nu-i va mai curge. Ioneanu,
156. Nu-i bine s te duci nesplat pe obraz la fntn, ca
sd aduci apd, cdci bielilor cari-i vei aved au s le curg ba-
le.---Tdtdrusi, Suceava.
XL. BalegA.
157. Nu-i bine s dai baleg Vinerea, c faci pricaz la vite.
Ttdrusi, Suceava.
158. La ziva Crucii se strng balegile si se crede ca ele
sunt bune de afumat pentru oameni i vite la boale, spaim,
s. a. Bucovina.
XLI. Ban.
159. Cnd te mnncd palma stngd, ai s iei bani; iar cnd
le mnnc cea dreaptd, ai sd dai. Brosteni, Suceava ; Ciul-
nita, lalomija.
160. D e primesti bani lunia, e semn bun.--Bursucani,Covurluiu.
161. Cnd te scuipi pe haine fr voie, de unde nu gndesti
ai sd iei parale.Brosteni, Suceava
162. Lunia nu e bine sd dai bani, cdci toatd sAptmna
vei cl. Grindu, Ialomita.
163. Se crede cd spre a aved totdeauna bani In casd, este
bine a bate cu cuiu un ban In prag.Bucovina.
164. In ziva de Paste se pandeste c unde sar bani din
pmnt.- Sabolciu, Ardeal.
www.digibuc.ro
 16

165. Poporul, In unele locuri, sruta banul ce-1 da la di&

cos, tot asa si lumina ce o aduce la sfnta biserica, creznd
ca numai atunci este primit jertfa lui (adica dad a dat-o din
toata inima).Bucovina.
166. La cele trei sarbatori mari : Craciun, Paste si Rusalii,
sa te spell cu apa dupa bani i vei fi banos.--Sabolciu, Ardeal.
167. Copilul care se naste avnd pete pe ochi, arata ca
mam-sa, cand il purta In pntece, s'a culcat Intr'un loc un-
de erau 1ngropati bani.Vlcea.
168. Cand vezi luna noua, sa-i arati bani i vei ave bani
peste toata luna.Sabolciu, Ardeal.
169. Banii strnsi la nunta, se dau In mama miresei, dupa
ce nasul a pus In legatura putind sare si nitel vin peste ei,
ca sa aiba tinerii noroc In toatd vieala.Valcea.
170. Cnd Iii arde ligara Inteo parte, vei priml bani.-1-In-
lescu.
171. Cnd iii aprinzi ligara i prie chibritul, vei lu bani.
Brosteni, Suceava.
172. Paralele luate Intaiu dela cineva, safteaua, cum am zi-
ce, s le dai prin par si barba, sa ai noroc.Vlcea.
173. Daca vinzi Intaiu ceva pe bani, sd iei banul cela, s-1
freci de parnant, i sa-fi faci cruce cu el, ca mearga
bine vnzarea.Tapu, Tecuciu.
174. Bani de .aram de vei visa, vei plnge de cine stie
ce ; bahi de argint visnd, sunt vorbe ce vei auzi.Tapu, Te-
cuciu.
175. Se crede ca. acel ce viseaza bani mruntel, va fi vor-
bit de cineva.--Bucovina.
XLII. Banita.
176. SA nu sezi pe banita, ca e Mu de boala.--Valcea.
XLIII. Barba.
177. Se zice ca acela ce are o barba lata si la mijloc o
gropila, este foarte sgarcit.Bucovina.
www.digibuc.ro
 17

178. CAnd te visezi cu barba i cu mustati, iIi va veni

cineva. TApu, Tecuciu.
XLIV. Bard.
179. SA nu barda cu vArful in sus, cA plAnge Maica
Dornnului. TApu, Tecuciu.
XLV. Brna.
180. CAnd trosnesc bArnele dela casA, e semn ru.--TApu,
Tecuciu.
X LVI, Batae.
181..CAnd i asudA palmele, ai sA iei bAtae.TApu-Tee
cuciu.
182. S nu cnti fn asternut, cA adoua zi iei bAtae. u,
Tecuciu.
183. CAnd arunci ochii de rac intre doi insi cari se ceartA,
aceia se iau la bAtae.- Rudeni, Arges.
184. CAnd se IntAmplA de-li bate cineva nevasla cu bAta
mai fritAiu, atunci aceea de loc sA o rup i sA o arda bAta
aceea, cA de nu, asa o va vrciui, cA mai mutt, orice vinA
va face, nu o va putea bate.Luncusoara, Ardeal.
XLVII. BtaturS.
185. SA nu calci pe prispA, pAnA nu s'a uscA lipitul, cA-1
rAu pentru bAtAturA.Tpu, Tecuciu.
186. and dai de tvAliturA de cal si treci peste ea, sA
scuipi ocolo, cA nu mai faci bttiturA la picioare. Catane,
Doll.
187. CAnd calci pe o tvalitur de cal, sau vezi mAnz Intaiu
si esti cu picioarele goale, vei face batAturi sau trAntituri.
Tpu, Tecuchi.
XLVIII. Batrfinet.
188. Se crede cA dacA mAnAncA cineva nou'A prisArele nu-
mite gpesarasi., acela nu va frnbtrAni.Bucovina.
189. Cu betele dela botezul unui copil s nu se fricingA
mA-sa, cAci frnbAtrAneste curAnd.Ioneanu.
A. Gorovei. Sliperstifii. 2.
www.digibuc.ro
 18

19(1 Se erede c cel ce rade de oarneni bMrani, si el va

imbAtrani. Bucovina.
191. Cel ce s'a ras la moartea sa, sau dupa moarte, and
s'a scrildat, se infatiseazd inaintea lui Durnnezeu ca un tanr
4 25 ahi; iar de nu 1-a ras, apoi bAtran rAmane pentru tot-
deauna.(Marian, Inmorrnantarea).
XLIX. B.
192. BAtul cu care se intoarce macIe la CrAciun, e bun
de intorsuri. VAlcea.
L. Butur.
193. Copilului mic sA nu i se dea sfi guste rachiu, ori vin,
!Ana tin implineste un an, cA iese Adamesti, Tele-
orman.
194. Suf Ar mai ales de bAuturri, oamenii ce au fost unici
la pArinti.TApu, Tecuciu.
195. Cel care bea bAuturi cu maim stang, se imbat.Io-
neang.
196. SA bei cand i d cineva rachiu, tot filigeanul, caci dacil
mai rmAne, cine bea dup tine, Ili bea zilele cafe le mai
ai, i tu trAiesti putin. Se zice: chiar: ti-a but anii. Tanrul
e bucuros ca zice: ti-am Mitt bAtraneta.Tpu, Tecuciu.
197. Se zice dud aura gatul, ca acela va bea i s'e va ve-
sell.pucovina.
198. Cand bei vin din capacul plostii, te Mallii.Calane, Dolj.
199. Carciumarii bagA lipitori in vin, ca sa se lipeasca
linnea de vin ca lipitoarea (s vie la cArcium5). Catane, Dolj
200. Se crede c spre a desbara pe un belly de butura
rachiului, este bine a pune unui mort tin ban in gura, care
a treia zi scotindu-se din gura lui, s se spele i sA se puie
in si apoi s se dea betivului sa beie din el, si indat
se va vindeca de patima sa.Bucovina.
201. Pune sub limba unui mort un ban de argint, i cand
va fi s-1 scoat din cas, ia banul. CumpArand rachiu cu
www.digibuc.ro
 19

acel ban, si dnd unui beliv 85 beie, se lasa de butura.

Bucovina.
202. Spre a desbara pe cineva de patima rachiului, se zice
ca e bine a pune un sip cu rachiu inteun mormnt, uncle
sa steie trei zile i trei nopli, i apoi sa se dea aeduia sa
bea din el, zicnd: Asa sa beie N. rachiu, cum a but mOr,
tul i respectivul in veci nu va mai bea rachiu.--Bucovina.
203. Se crede ea dac pe cineua nu-1 ppii desbara cu nid
un mijloc dela lAutul rachiului, s eie o inima de fared, s'o
usuce, s'o frece i sd i-o deie de but cu rachiu; apoi el de si-
gur ca nu va mai bea rachiu.Bucovina.
204. Plosniti pisate i puse in rachiu, bun s beie acela
care urea s se lese de rachiu.- Uniceni, Roman.
205. Se crede ca un beliv se poate desbara de urta lid
patim, daca se ia o bucata de slanina si se pune, prin ci-
neva, intr'un pat in care doarme un jidov. Acolo trebue sa
steie slnina trei nopfi, Cnd se pune slnina In pat, trebue
s se zicd cuvintele: Cum se leapda jidovul de slanind
de mncarile noastre, asa sa se lepede N. de casa si de
butura jidoveasc. Luandu-se slnina din pat, sa se faca
cu ea mncare, care sd se dea befivului, i apoi acesta nu
va mai bea In veci.Straja, Bucovina.
206. Cnd bei primul phar, trebue sa versi pulin jos, ea
s beie morlii.Ciulnila,
207. Dacd a baut cineva atata rachiu inat se aprinde a-
cesta intransul, se zice a se poate scoate dela moarte, dad'
se scurge In gura baligd de cal.Bucovina.
208. SA nu bea doi ini apa de odatd, c cel de'ntiu bea apa
cel din urma bea venin.Catane, Dolj.
209. Acela-i orn butor, cui i-a but dracul la cumtrie.
Tapu, Tecuciu.
210. Cnd Ili ghioraie gtul, e semn de butura.Hantescu.
211. Oamenii gtosi (cu mrul lui Adam desvoltat), sunt
de neamul lor Tecuciu.
212. Ca s desberi pe un om de belle, s ornori o rndu.
www.digibuc.ro
 20

nic si siingele de rndunicii s-1 torni intr'un pahar de ba-

utur; s'o mesteci bine ca s nu se cunoascd i s-i dai s
beie, c din ceasul acela ptirnasul se desvat de nravul
beliei. Codaesti, Vasluiu.
LI. Bel*ug.
213. Dac ninge ori e molesnip In ziva de Sf. Vasile,. va
fi imbelsugat tot anal.- -ppu, Tecuciu.
214. Dac5 In ziva de Boboteaza va fi vreme frumoasa, va
fi un an imbelsugat in pne i peste.-1-Ifinlescu.
215. Cnd Sfinlii (9 mart) gsesc pmntul coperit cu o-
mt, anul va fi bun.-Brosteni, Suceava.
216. Dacd in ziva de Sf. Gheorghe va fi roud mult, ori
va fi pcl, e semn de an bogat. -Stnca,
217. Dac iarna, la zile mari, va fi fpromoroac mult, e
semn de belsug in. toate.-Stnca,
218. Se crede c dacd se arat dup ziva Sf. Simion stl-
pnicul, gazele rosii, numite vdculeleDomnului, sacarile si us-
turoiul vor fi mnoase.-Bucovina.
219. Se zice c dac iarna nu viscoleste, In vara viitoare
pnea nu va rodi mult.-Bucovina.
220 Dac primdvara iese nalb mult, atunci are szi fie a-
nul bogat, imbelsugat In toate, mai cu seam in porumb.-r
Vlcea.
221. In ziva de Sf. Trifan (1 Faur), podgorenii se duc cu
preot la vii, de fac sfestanie viilor, ca s fie roditoare i pd-
zite de grindind i mana.-Ioneanu.
222. Cnd iarna incepe de cu vreme, e semn de belsug.
De asemenea cnd tun de timpuriu.-ppu,Tecuciu.
323. Se crede c este bine a pune primvara, cnd se tra-
ge cu plugul prima brazd de arAtur, pe brazd One si
sare, ca cmpul s aduc mutt rod,-Bucovina.
224. Daca va ploua in ziva de Mosi-de-var, va fi anul m-
nos.- ppu, Tecuciu.
225. Toamna, cnd gsesti In ghinda de stejar vierme, a-
www.digibuc.ro
 21

rat c anul viitor va fi productiv ; dacd ii niusc, va fi

mijlociu, iar de va fi paingn, prevesteste foamete.Giulesti,
Suceava.
226. Cnd se ivesc furnici prin casa, e sernn de belug.
Io n ea n u.
227. De plou in Vineria saca, are sa fie anul imbelsugat.--
Parpanita, Vasluiu.
228. Cnd primavara se vede pe ape spume albe-galbui,
care se chiarna rnan, are s fie manos anul acela.--Parpa-
nita, Vasluiu.
229. Cnd de pe pdurile- de brazi se ridica nori glbui la
suflarea vntuluinumiti mananul va fi cu imbelsugare
in toate.Brosteni, Suceava.
230. Cnd brazii fac cucuruzi multi, si iese de pe ei un
praf galbn, numit man6, va fi irnbelsugare in toate. Bros-
teni, Suceava.
231. S insemni la ce zi a saptamnei a inceput a ninge,
iar in primavara s sameni tot in aceea zi, ca s fie semin-
tele roditoare.Sevastos (Calalorii).
232. Cnd cresc pastele frumoase, atunci ai s ai an bun.
Sevastos (Calatorii).
333. Dacd se clilca gainele devrerne si se scoal trziu, e
sernn ca va fi belsug.Bucovina.
234. Cnd gainele fac oua cu cloud galbanuse, e semn de
belsug.Stnca,. 14.
235. Cnd ti se pripaseste vreo pasere strin prin curte,
s n'o alungi sau s'o tai, caci e semn de belsug. Tpu,Te-
cuciu.
236. Pasarile si vitele ce le ca pep de poman, s nu le
instrainezi, caci ele-s aducatoare de belsug.- Tpu, Tecuciu.
237. Copiii cari prind lesne rapan pe mni, vor tral in bel-
sug.Tapu, Tecuciu.
238. Cand dusmanul tau se muta intealta casa, pune-i in
www.digibuc.ro
 22

luspatru colturile casei c te o piatra, ca sa nu sporeasca,

cum nu sporeste piatra. Sevastos (Calatorii).
239. CAnd te multi In alta casa, trimete mai inainte oua
fierte, pane, sare, vin si untdelemn, ca mearga tot din
Sevastos (Calatorii).
240. and mama naste copilul usor, acel copil are sa IrA-
iasc in belsug.Stnca,
241. CAnd uifi mamaliga nesarat, e semn de belsug.
Stnca, Iasi.
242. CAnd fi se lipeste mamaliga pe mAna, e semn de bel-
sug. HAnfescu.
243.Ss dai din livada, ca si dela stana, oricui a ven1 de
cere, ca atunci Dumnezeu Ili da spor si izvor.Sevastos
(Calatorii).
244. La Pasti pune de o parte si de alla a pragului casei
glii de iarba verde, ca tot anal sa ai in casa belsug si roa-
da bund. VAlcea.
245. Da se trag clopotele. in ziva de Pas li, toata ziva, roa-
dele pamntului se vor face bine.Brosteni, Suceava.
246. CAnd sunt culi oareci, are sa fie belsug in acel an
Parpanita, Vasluiu.
247. CAnd in ajunul logodnei va fi Oda, promoroaca ro-
ua, e semn ca casa lor va fi imbelsugata Stnca,
243. Fruptul alb nu se sara cu cutitul, ci numai cu lingu-
ra, ca la din contra s'ar impulina. Bucovina.
249. Incotro tuna intaiu, inteacolo are sa fie pane multa a-
nul acela.Parpanita, Vaslui,
LII. Besica.
250. Se crede cA daca cineva capata pe partea dreaptii be-
pe acela II vorbest cineva de bine. Bucovina.
LIII. Be*in.
251. Dup ce te speli, sa. nu le stergi niciodata pe masa
dc pAnza, cad le besi Intotdeauna; ajungi besinos de nu
mai poli finea besinele. VAlcea.
www.digibuc.ro
 23

LIV. Bete.
252. &Ind botezi, nu da bete lungi, ca nu se mai insoard
ori marit finul ori fina.Mov.
LV. Biserica.
253. Biserica e un intreg atelier de duhuri rele. Aici se
nasc lijiecii, cari mnncd din nafura; aid i1 fac plan, stri-
goii, cari, in special o stpnesc de dup sfintitul soarelui,
Oa in cntatori.--Tpu, Tecuciu.
254. Cine cade in biseric, In anul acela mare. Moldova
(N. Rojnit).
LVI. Blagoviitenie.
255. A doua zi de Blagovistenie (Buna Vestire), nu se lu-
creaza, c sunt pdrintii Blagovestenilor, i e ru de ling oare.
Rudeni, Arges.
LVII. Blnd.
256. Ca sa-ti treacd blnda de pe trup, sa iei de diminea-
Id, pAn nu rsare soarele, pmntul de la radAcina gutuiu-
lui i sa te freci pe piele. Adamesti, Teleorman.
LVIII. Blstm.
257. E bine ca tot ornul sti alba inel in deget, ca sa nu
se lege blAstAinurile de el, sau ale lui de altii. T5pu,
Tecuciu.
258. Ca s nu se prinda blstamul de copii, femeile sa
poarte inele si cruci, de care, in acest caz, se lipesc. Tapu,
Tecuciu.
259. SA nu carpesti pe altul, cd se lipesc blstmele 'de el.
VAlcea.
260. Printii s nu li toarne copiilor lor ap ca sd se spe-
le, fiindcd dacd i vor blstrna cndva, se lipesc blstamele
de ei.VAlcea.
261.De cocostArci si rndunele nimeni nu se atinge, nici
de cuiburile lor, de oarece e credmta ea ucizAndu-le, te blas-
tma celelalte neucise i trebuie s ia foc casa celui ce le-a
ucis. Tutova.
www.digibuc.ro
 24

262. Ornul blstarnat, mai ales de preut, nu mai putre-

zeste nici dup apte ani, i atunci trebue scos i rzmat
40 de zile de zidul bisericei, i trecatorii s-i zicd: Dumne-
zeu s-I ierte.Moldova.
LIX. Blid.
263. SA nu logi CU sArm un blid stricat, c5 se mnie
Dumnezeu.Tpu, Tecuciu.
264. CAnd li-ar crap blidele, fr ca s le atingi, s te fe-
re*ti, c cineva dat. Tu ia blidul stricat *1-1 pune in fa-
la porlii, rAng tarn cu frmAturi de pne i untdelemn, c
vrajba tot in capul celui ce li-a dat, se duce.Tpu, Tecu-
ciu.
LX. Board.
265. S aibA tot omul la casa lui dine negru sau pisic5
neagr, cd nu se prea lipesc boalele.Adarneti, Teleorman.
266. Ca s te aperi de orice boal, poart in deget un
nel fAcut dintr'o moneda capatat de poman.Moldova.
.267. SA legi trei Irui cu pai de orn mort (luat di steag)
s le infingi ta lAlAna porlii, cci atunci bolile nu mai
vin.Tpu, Tecuciu.
268. Din lumAnarea de la botezul unui copil, sd se opreas-
c bucat, ca s'o arte copilului and se va imbolnvl,
cci se va face bine, iar restul s se lese la biseria. Io-
neanu.
269. Daca vrel sa nu-li mai vie o boald avut, aruncd sulk
dturile la un loc curat.Tpu, Tecuciu.
270.Daa se incunjur satul cu o brazd, cu plugul tras
de doi boi gemeni, orice .boal va fi in sat, se va tia.Pe-
rieni, Tutova.
271. CAnd sunt doi vilei de gemene i se vor face boi, s
tragi brazdA cu ei in jurul casei, ca sa nu se apropie boala
de vite.Moldova.
272: Nu-i bine s cerni pe pat, c-i ru de bolepil.--Ta-
pu, Tecuciu.
www.digibuc.ro
 25

273. Nu e bine sd dormirn sub cer liber, nici ziva, nici

noaptea, pn in ziva de Sf. Gheorghe, cci pn atunci bat
vnturi ce aduc tot felul boale.Stanca.
274. Care are vreo bolnvie, cnd se cunun, s-si aducd
aminte de ea, a n'o mai are.Catane, Dolt.
275. Se crede c dacd cineva viseaz5 a line un copil mic
In brate, se va irnbolnvl.- Bucovina.
276. S nu mai cosi cu ala pe care ai discusut-o, a se
linbolnveste cel a cui Ii cosi buleandra.Tpu, Tecuciu.
277. Se crede c un greu bolnav, despre carele se zice
a murit, se va Insnlosa si va tral.Bucovina.
278. Poporul crede c dac d unui greu bolnav un alt nu-
me, de curn are el din botez, acela se va insntosa.Bu-
covina.
279. Cnd cineva se frnbolnaveste, sfdilii se duc de se
iart, cum si bolnavul, cerAnclu-i deslegarea blstmelor.
Tapu, Tecuciu.
280. Dac arbunii sfraie and 1i stngi, atunci e semn c
boala-i grea ; dacd nu, nu. Tapir, Tecuciu.
281. Se crede c clacd se face vre un leac pentru un bol-
nav, apoi acela nu trebuie s stie de dansul, aci la din con-
tra, nu foloseste.Bucovina.
282. Daa se d unui copil nou nascut mai fnliu lapte a-
cru si apoi abia s sugA, acel copil pand la btrnele nu
va fi nicicnd bolnav.--Bucovina.
283. Daa vreun copil mic este ceva bolnav, se zice c e
bine ca s fure dela o dugheand sineal si s-i faa cu (a
cruce pe frunte, piept, etc., si se va Insntos.Bucovina.
284. Cnd or curge mucii, fie la orn, fie la vite, ele Iraq a
boa15.Tpu, Tecuciu.
285. Se crede c daa sufere cineva de vreo boal, apoi
este bine sa se scoale Inainte de rsritul soarelui, s se
imbrace inteo carnas curat, s eie o oald nou, pc care
a pltit at i s'a cerut pe ea, si sa meargd la moar, fard
s vorbeasca ceva sau s fie azut de cineva si s eie stro-
www.digibuc.ro
 26

pii de pe roala morii, cu care 6E1 se spele pe intreg trupul,

apoi se vindeca.Bucovina.
286. Cine se aruncd In apd, In ziva de Boboteaz, se vin-
deca de orice boal. Din ziva de BoboteazA sase spfamAni
toate apele sunt curate si sfinte, chiar i In varful munti-
lor.Fagras.
287. SA pastrezi macar o sticl cu ap dela botez, daca
vrei s ai cu ce-1 tamaduI and 11 va apucA, fereasc Du-
mnezeu, poate, rul.Tapu, Tecuciu.
288. Dac erezi c cineva te-a adapat, si el zice c5 nu,
du-te cu el la moar, i pune-1 sa-ti toarne apa cu pumnul
din cap, si sa zica: < dac-i fi adApat de mine, sA te lase
rul pe tine si sa ma apuce pe mine, iar din apa ce-li
curge din cap, sa bei, ca-ti trece. Tapu, Tecuciu.
289. In ziva de ajunul Crdciunului se taie cAtt un mar, si
daca mrul e vermanos, atunci acel ce a ta t I are
s fie bolnAvicios tot anul; iar dacd-i putred, atunci are sa
moara Valahia moravd.
LXI. Bold lumeascd.
290. CAmasa cu care o femeie a nascnt, se leapada, ca s
nu capete copilul boal lumeasca.Ioneanu.
LXII. Bob.
291. Se crede cd cel ce manAnca bob f5ra coaj, aceluia
i se va cop pielea de pe fat.Bucovina.
292. CAnd vrei sa sameni bob, linte ori mazare, sa nu le
pui pe loc nesApat (bttorit), cci fierb anevoie. Bursucani,
Covurluiu.
293. Primavara, cand se pune bob si mazdre In camp, nu
se pune traista cu seminte pe hat, ci pe aratura moale, cre-
zandu-se ca apoi aceste bucate se vor fierbe foarte curAnd
si se vor face moi. Bucovina.
LXIII. Soboc.
294. SA nu dai afar5 bobocii de rat sau de gasc, de cAt
peste trei zile, sa-i stropesti cu chinovar, ca ti-i deoache
i

lumea. Tapu, Tecuciu.

www.digibuc.ro
 27

LXIV. Bocel.
295. Femeia care boceste bine, are, saraca, tot de morti
parte.ppu, Tecuciu.
LXV. Bogape.
296. Nici un bogat nu-i pe lumea cealalt in raiu, cci nu
se poate boeri fn amndoud lumile.ppu, Tecuciu.
298. Cine are mai multe brazde'n palm, va fi bogat, ne-
voie mare,Tpu, Tecuciu.
LXVI. Bold.
298. Bold dac gdsesti, au s vie oaspeti. Stnca, Iasi.
299. Bold dac gsesti, e semn de sdrAcie Tpu, Tecuciu.
300. Dac5 se gteste cineva pentru o petrecere si se fin-
punge cu un bold, apoi se crede c va face furori, acolo.--
Bucovina.
LXVII. Bor*.
301. Sil umpli bors martia, a se face amt. Tapu, Te-
cuciu.
302. Ca s ti se acreasca borsul, (15 cu fcleful pe la
botul plodurilor. Ppu, Tecuciu.
303. Se crede cA impland cineva borsul, trebuie s fie a-
tunci miinios, si apoi va fi borsul acru Bucovina.
304. Cnd urnple femeia bpi's, si are vre-o fatti ori baiat
rufcios, 55-1 ung pe la nas cu melesteul cu care a mu-
stuit bors, cA atunci se increste degrab. Covurluiu.
305. Ca s-ti Incresti borsul, zi asa, cndil umpli:
1ncreste, borsule,Increste,
ea vin nou carti cu peste:
trei te inacreste,
frei te otteste,
trei pe mas te gteste.
Se zice de trei ori. Tapu, Tecuciu.
306. Cnd se umple bors, gospodina irage de urechi sau
de cap pe un Mat, ca borsul sd fie iute ca si militia celui
tras de urechi. Straja, Bucovina.
www.digibuc.ro
 28

307. Child mesteci borul, la urnplut, ca s se increasa,

zici aa
rusoaica a urnplut bor,
rusul a plecat la pete;
rusul a venit,
borul s'a indcrit,
bor cu pete a fcut.Tpu, Tecuciu.
308. In fiecare cas se umple borul in Joia mare, i daca
este de acest bor vara In putin, atunci nu capt miros
stricat.Straja, Bucovina.
309. Ca boru1 nou umplut s nu se strice curnd i s
fie iute, indatineaza femeile a arunca o lingura din el in foc
i zic ca el s fie lute i acru ca focul.Straja, Bucovina.
310. S nu dai bor cu Flori de poman, c pe ceea lume
bei tot ap cu hosp i cu flori. Covurluiu.
LXVIII. Bostan.
311. Bostanul crete la orn sarac i prost. Tpu, Tecuciu.
312. In ziva in care a nins intiu, In acea zi primvara s
pui bostani, c se fac vrjma de mulli.Stnca, Iai.
313. In ajunul Crciunului se d .coplilor s mnnce bo-
stan, ca s fie grai peste an.Tpu, Tecuciu.
314, Seminti incollite de uei gas1 In bostan, e semn de
toamn lung.Stnca, 14.
315. Coada de dovleac s nu pui in foc, c faci buboaie.
Vlcea.
316. c cine fur pe lumea asta bostani, pe lurnea cea-
lalt e pus si ridice pe un deal; bostanii fiind mai mari i
mai grei, cnd urea s puie piVorul In vrf, Ii scap la vale;
iar pleacA s-i ia, i iar Ii scapA.Tpu, Tecuciu.
LXIX. Botez.
317. Ct limp e nebotezat copilul, se aprinde in toat sara,
In cas, o zdreant de ln neagr, i atat copilul ct i
mama se afumd cu dnsa in tot acest timp, ca s nu se a-
propie lucrul slab de dnii. Bucovina.
www.digibuc.ro
 29

318. In a cela timp, ferneia nu iese fard lumina aprins,

seara, nici mdcar pAnd In tind, iar In atle locuri fr m-
turd. -Transilvania.
319. Copiii pierduti, morti nebotezati, merg In cealall lume
la un loc ru; acolo se prefac -Wharf si trhiesc numai din
ceea ce fur de pe la copiii botezati, cdrora mamele le dau
de pomand.Banat.
320. Copiii cari nu sunf botezati; si plng mull, prin acel
plns cer botez.Ioneanu.
321. Se crede c acel copil care plnge pe timpul
tainei botezului, va trl lung. Bucovina.
322. Cnd botezi copii, s li dai fasd lungd. -Brosfeni, Su-
ceava.
323. Cnd bolezi, nu da bete lungi, ca nu se mai insoard
ori mrild finul ori fina.Ilfov.
324. Duandu-se Uil cop.il la botez, este obiceiu a infrumu-
seta crijrnele, care se invltucesc Imprejurul luminelor, cu
busuioc, vzdoage si alte flori. Din aceste flori nu se poate
sa eie cineva vreuna, aci se crede c la din contra i se ia
respectivului copil somnul.Bucovina.
325. Aducndu-se un copil la botez, poporul ii pune pdne
si sare In fas, cam pe piept, si crede c fcnd asa, copi-
lul crescnd mare, va avea totdeauna Indestulare de pane
si sare.Bucovina.
326. Poporul crede c copiii cari se necurtesc sau udd pe
timpul sdvrsirei tainei sf. botez, crescnd mari, vor fi uori
de principii, vor duce o viat nemorald si vor avea copii
nelegitimi.Bucovina.
327. Intorcndu-se curndtrul cu finul ski deja botezat de
la preot si intrnd cu el In cas, Il pune pe masd, pe Ina
unui cojoc de oaie, ca copilul crescnd mare sd aib cinste
cum are cinste masa in casa omului, s aibd noroc la oi,
s aibd afta noroc la toate, ct ln are oaia, si s fie
asa de norocos ca si ea. Straja, Bucovina.
328. Lehuza (Id moasei sale o bucat de 'Ana ct ai fa-
www.digibuc.ro
 30

ce doua maneci de came0. De acest petec se terge dupa

ce se spal, in urma operafiei. Daca nu i-a dat atunci, vine
In cas pe urm, se spal i se terge de cmea lehuzei,
ca s dea necurfenia tot pe dnsa, sa nu ramaie necurat
i pe cealalta lume.Jud. Suceava.
329. Se d moa*ei tin eau sau strachin plina cu Mina
i sare pe deasupra. Dac este fat noul nscut, se pune
peste toate un fuior de eanepa, ca s aiba par mare. Cali-
ul sau strachina plina, pentru ca copilul sa fie degrab ca-
pul In sus.- Jud.Suceava.
330. La botezul unui copil se d rnoaei un du* de Una,
cu cau cu tot, in care infinge ea un fir de busuioc, ca co-
pilul sa find curnd capul In sus. Straja, Bucovina.
331. Din banii ce se c4tiga de un copil la botez, sa i se
cumpere caldare, ca s traiasca mult.Ioneanu.
332. De-i avea fini mulfi, pe ceea lume te scot de-i fi la
intuneric, caci Ili ies cu lumanri in rnn.Covurluiu.
LXY. Bou.
333. SA te fereti de boul cu coarnele lapoe (aduse pe
spate), ca acela are draci.Tapu, Tecuciu.
334. S Inveli boii la plug numai marlia, joia i vineria,
dar nu lunia, miercurea ori sambdta, ca-i inveli cu narav.
Crasna, Gorj.
335. Se zice ca. In sara de Sf. Vasile boii vorbesc, 0-i auzi,
numai daca te culci In iesle, dar e primejdios de inoarfe. Se
zice ca unul s'a culcat i a auzit boii grind intre ei : <Hai
frate sa ne culcam, ca mane avem sa ducem pe stapanul
nostru la groapd >. Si aa a fost.Tpu, Tecuciu.
336.Cine doarme In noaptea de Sf. Gheorghe, In iesla
boilor, ii aude vorbind.Tpu, Tecuciu.
LXXI. Brad.
337, Sa nu rasdesti brad, caci and rdcina lui va ft cal
capul tau, vet muri.Brostent, Suceava,
338. La brad, mirele cu mireasa sa nu se Intalneasca, cad
unul din doi moare.Ialomifa.
www.digibuc.ro
 31

339. Bradal dela o nuat, in unele localitti, se pune sus

pe cas, ca s nu-I poatd lua cineva i duce la rspantii,
caci atunci se risipete casa csatorililor. loneanu.
340. MoliduI de aceea ii noduros, c ar fi lost bliislmat
de Hristos, fiindca cuiele bafute in manile i picioarele lui
s fi fost de molid.Bucovina.
341. SA nu bali eu bote de brad, ca. te Inbolnve0 ori tu,
ori batutul. Rpciuni; Neam1u.
LXXII. Brnca.
342. DacA nu dai un purcel de pornan, cnd iti fat scroa-
fa, iti vor murl porcii de brnc, !Ana la anul. Tpu, Tecu-
ciu,
LXXIII. Branz.
343. Sti nu dai branza cu smantand cuiva, o i rau.Tapu,
Tecticiu.
LXXIV. Br-Au.
334. Cand iti pia braul fart"! s 1.ii, te doresc ibovnicii.
Broteni, Suceava.
345. Dac li se sloboade braul, cand mergi pe drum, afl
i allii c tot umbli laturile. Tapia, Tecucin.
LXXV. Broased.
346. Cand infra' broate in casa, e semn rau: va murl unul
din cas. Ttrui, Suceava.
347. De-ti infra broasc In casa, e semn a cineva ti-a tri-
mis-o ca farmeci, vrai.Atunci trebue co un bat s o dai
afara i s zici: <Du-te la cine te-a trimis, c la noi nu eti
primit. Cu ce te-a trimis, (IA lui, i de capul lui s fie .
Stanca, Iai.
348. Daca cineva e bolnav i pe inserate vine o broase
la u5 sau In casa, crede c-i trimeas ca farmece; de aceea
o implant in o tpua i o pune In pod la turn. Giuleti,
Suceava.
349. BroWe In casa de gaseti, nu-I a bine.Broteni, Su-
ceava.
www.digibuc.ro
 32

350. Cnd ai omort broaste, se pune ploaie,Catane, polj.

351. Cnd omori o broasa, ii moare mama.Bogdnesti,
Minesti, Suceava.
352. Celui care omoarA o broascA, i va rnurI o rudA.- Io-
neanu.
353: Se crede cA acela care cala sau ucide o broascA,
va ucide pe maicA-sa; deci numai acela ucide broaste, a di-
rui mama' este deja moart. Bucovina.
354. Cnd ai cAlcA o broascA de iarbA, e un mare rAu.
TANI, Tecuciu.
355. Cine ornoar broasca, Ii stArpeste vaca.Brosteni,
Suceava.
356. SA nu omori broascA, c plou5.Goicea-micA. Dolj.
357. SA nu omori broaste, cA atunci pnea ce o vei frA-
mnta, nu Oa dospl dup maim ta.Luncusoara.
357, CAnd broastele cnta intAiu primAvara, e bine 65 te dai
de trei ori de-a curu'n cap, dap' voiesti sA fii sAnAtos
peste an.Stnca,
339. CAnd cntA broastele, zice c are sa ploaie. Bogza,
R.-SArat.
360. Cnd cntA broastele sara, are s fie vrerne bunA.
Ttrusi, Suceava.
361. Cnd aura broasca sub talpa easel, e rAu de moar-
te.VAlcea.
362. and auzi broasca oracAind IntAiu primAvara, sA te
dal de trei ori peste cap, c cresc bostanii mari.Parpani-
la, Vasluiu,
363. Se servesc de broascA si de liliac, pentru a se face
legAturi pentru bolnavi. Urecheni, Neamlu.
364. Se crede CA nu e bine a vorbl sara, In prezenta co-
piilor, de broaSte, cAci aceea ar aduce oarecare ru vreu-
nui copil; deci, spre a paralizA aceasta, trebuie a zice: .Uslu-
roiu sub limba copilului..Bucoviva.
365. Femeile care se sfAdesc cu oamenii, prind broascA
www.digibuc.ro
 33

din fntna de unde iau vecinii apd, o coasd la gur cu un

fir rosu (ii leagd gura), si o arunc din nou in fntn, 4st-
fel ea a legal gura vecinilor. Acestia simt, si pentru a leg
si ei pe a guralivei, fac acelas lucru cu un broscoiu. Ins
cum acesta cunoaste cu greu, sau de foe, vecina sfdreald
rmne tot...Tdpu, Tecuciu.
366. Primvara, cnd vei vedea intia oara ou de broascd,
s iei oud de acelea, si sit te freci peste tot trupul, si anul
acela sa n'ai grij cd te-or niicji frigurile. Cine vrea s nu
ail:id friguri niciodatd, s Ma asa in toatd primvara.I-Iol-
da, Suceava.
367. In fntana unde nu-i broascd, apa nu-i bund.Bros-
teni, Suceava.
368. E mare pdcat s omori broaste de fniand. Tapu,
Tecuciu.
369. Se crede c dacd are cineva vre un buboiu, care nu
vrea sd spargd, apoi se ia o broascd, se frnge in cloud si
se pune 'find fiind caldd si sngeriind, pe buboiu, care apoi
se sparge.Bucovina.
LXXVI. Buba.
370. La 4, 5, 6 Decembre se zic .zilele bubatului,. Nu m-
nncd copiii boabe coapte, ci numai fierfe, ca sd fie bubatul
moale. Se impart turte de azime de One, la vecini.Cata-
ne, Doll.
371. Cnd dai One pe foc, faci bube.--Ttrusi, Suceava.
372. Dumineca nu se la,. CA faci bube In cap. Catane,
Do lj.
373. S nu te uiti dupd un bubos In oglind, imediat, ci
mai tdrziu, cci altfel ii iei bubele.Tdpu, Tecuciu.
374. Nu e bine s mnnci in scdpalul soarelui, cd faci
bube la gurd.--Catane, Do Ij.
375. Coaja de ou nu se aruncd in foc, di faci bube.Bur-
sucani, Covurluiu.
A. Gorovei, Superstifii. 3.

www.digibuc.ro
 34

376. Rumegtura de sfredel nu se pune pe foc, c-i ru

de bube.Tpu, Tecuciu.
377. SA' nu dai cu mna de pe pieptene pe la nas, cci
faci bube la Waffle nasului.Ioneanu.
378. S nu umbli cu pieptenele pe la gur, c fad bube.
Tpu, Tecuciu.
379. Se crede C copiii cari iau pieptenii In gur, fac babe
in gur. Bucovina.
380. Sd nu te speli cu apd caldA pe ochi, cA faci bube. -
Goicea-mick Dolj.
381. S nu te uiti prin ciur, c faci bube 'n cap.Ttr4,
Suceava ; Tpu, Tecuciu.
382. SA nu pui ciurul in cap, cad attea bube vei face tot
anul, Cate borte are ciurul.P.pu, Tecuciu.
383. Cine mnncd mdmlig necernutd, face bube pe lim-
WA. --Jud. Suceava.
384. Nu-i bine s mnnci grunle fierte, sau cucc* in
sAptmna mare, c faci bube pe cap.Ttrui, Suceava.
385. Pruncul sd nu fie alptat fiind mama despletit, cci
capt bube In gura.Moldova.
386. In ziva de Pa*ti sd se mnnce intiu ou albe, cad
acel care va rnncA intiu roii, va face buboaie.Ioneanu.
387. Cnd mnnci fasole In sptmna Intiu din postul
mare, faci bube.TAtAr4, Suceava.
388. DacA o femeie insrcinatA mnnc bor umplut in zi
de sec, copilul va ave bubupare, cum le zic focuri, i se
lecuiesc cu crbune viu, pisat pe pragul uii i amestecat
cu smntnd.Sevastos. (CAldtorii),
389, DacA pui pe foc faa copilului, ori vr'un scutec, copi-
lul se imbolnavete rAu i face tot soiul de bube.Tpu,
Tecuciu.
390. Mama ingreunat s nu dea cdrbuni aprini cuiva, ca
face copilul cu bube pe trup.Stnca,

www.digibuc.ro
 35

391. Se crede cA dacd copiii se joacA cu foc, apoi fac bu-

be pe la gur5.Bucovina.
392. Lunia nu-i bine a umpleA borsul, cAci la din contra,
respectiva ce face aceasta, captA bube pe trup.Bucovina.
393. In ajunul Bobotezei si al CrAciunului, nu-i bine sA te
mAcar din glumA, cu cineva, cAci faci buboaie peste an.
Tapu, Tecuciu.
394. In ziva de ajunul CrAciunului nu se d cu pumnul,
nici cu palma, cA pe urmA ati pumni dai, atAlia buboi faci
peste an, si cate palme dai, atAtea rAni faci.StAnca,
395. CAnd iei gunoiul de la vArful mAturii, fad bube la de-
gete. --TAtrusi, Suceava.
396. In zilele de post nu se umple bors, cA la din contra
acela ce ar face aceasta, ar cApAtA bube pe trup. Bucovina.
397. SA nu bali pe nimeni In ziva de Ajun, c face buboaie
cel pe care-1 Tecuciu.
398. Ca s scapi de bube, sa nu furi ou la Pasti, i In
nici o zi, sau s-ti sleiascA cositorul.Catane, Dolj.
399. Cine va cAntA in apusul soarelui, va face buboaie in
cap.Ioneanu.
400. CAnd ai vreo bib& nu e bine sA intri In vie, cAci se
obrinteste, i atunci mai Mu te doare.- VAlcea.
401. La Pasti, and ciocnesc ouhle, daca nu d pe cel spart
celui ce 1-a spart, face buboaie.TApu, Tecuciu.
402. CAnd ai bube la incheietura gurii, s dai cu lingura
cu coada pisicii pe acolo, cA-0 trece.Catane, bolj.
403. SA nu lsali copiii dupA CrAciun sA mai zicd colindul
ado fac buboaie.TApu, Tecuciu.
404. Se crede ca este de trebuinl a imprAsti urma ce a
lsat vreo ulcicA In spuza sobii, cAci la din contra s'ar pu-
teA cApAtA buboaie pe sezut. Bucovina.
405. Apa In care s'a scaldat copilul nou nAscut, nu se a-
runc spre sfAntul soare, ci spre miezul noplii, cci altfel
copilul face bube pe corp.Marian (Nasterea).

www.digibuc.ro
 36

406. sa nu fe LIUi cnd cineva i arata buboaiele care le

are ca sa nu se ia de line. Tapu, Tecuciu.
7. Cnd Ii iese cuiva un buboiu, apoi s tie cd are sa-i
i/is noud, cd buboiu re noud vite.Tapu, Tecuciu.
408. Dacd are vr o fe idle sau MI5 niste bube pe Irtip, a-
poi se vindecd s dlndu e cu apd neinceputd, care apoi tre-
buie a o furnd ii ainte de dsdritul soarelui In crucile drumu-
lui; dad trece peste aced apa mai Intdiu o vit sau un c-
ne, apoi boat aceea nu s prinde de nirne ; dacd frece, In-
un om, oi se prinde de dnsul. Bucovina.
!! oaiele s se vi dece, daca se ia Intr'o zi de post
apa neinceputa si pune trnsa piele de la un ciur prsit
s rnocneasc si apoi spald In acea ap.Bucovina.
410. Buba rea se vindecd cu prune pdstrate din ziva de
Joia mare (spfdinana mare).Ciulnita, lalomita.
411. Perjele stranse in ziva de Ziva Crucii (14 Septembre),
sunt bune de bun' rea.Tdpu. Tecuciu.
412. Bubele rele si ulcioarele (de la ochi), nu se ispravesc
pand ce nu ies cei noud pui ai celui intaiu.Tdpu, Tecuciu.
413. De bubd neagr se despicd pielea puiului cu pene cu
tot si o pune la buba. Dupd ce se rdceste, pune pielea de
la all puiu. Bogdanesti, Suceava.
414. Cnd se presupune ca bolnavul ar aved dalac, atunci
se ia o broascii vie si se alipeste de bubd. Dacd broasca
moare, atunci s'a Incredintat e e dalac.Banca, Tutova.
415. Cnd intri inteo capiste ai bolfe, sd te lovesti la
ele de trei ori cu un ciolan de mort, si-ti trece.Brosteni,
Suceava.
LXXVII. Bucate.
416. Cnd umbld negusfori dupd bucafe pe srbdtori (ca
Crdciunul, mai ales), e pre( bun pe bucate, primvara.Ca-
tane, Dolj.
LXXVIII. Bucluc.
417. Omul care varsd din bucate ori butur, pe mas, e
semn de buclucas. Tfipu, Tecuciu.

www.digibuc.ro
 37

LXXIX. Bucurie.
418. Cnd ai bucurie mare, sa te feresti, ca ai sa dai de
suprare.Tpu, Tecuciu.
419. Cnd vor plesni cercurile unui butoiu, bucurie si cas-
tig insernneaza.Ialomita.
LXXX. Buhaiu.
420. Cnd veni buhaiul de s'a rncl la poart, s te
afii la vre un pericol.Tapu, Tecuciu.
421. S nu Intorci buhaiul iarna, ea nu fine.Tpu, Tecuciu.
LXXXI. Bujor.
422. Bujorul, pe la noi nu se cultiv In gradin, neavand
cine s-1 aduc din padure, de oare ce, cine-a muta, ori a
aduce radcini (gulii), ori samnta, nu va mai face copii.
Tapu, Tecuciu.
LXXXII. Buratec.
423. Cnd auzi cantnd buratec intaiu primavara, s te dai
de trei ori peste cap, ca ai noroc. Popeni, Tutova.
424. Primvara and auzi pentru prima data. brotacelul (ra-
canelul) cntnd, s te dai de trei ori peste cap, c'asa e bi-
ne.Adamesti, Teleorrnan.
425. Primavara cine aude intaiu brotacei cntand, sa se dea
de trei ori peste cap, ca s nu fie anul secetos.Ioneanu.
426. Cnd vede buratec Intiu, 11 d peste cap si zice: <Bu-
ratec, buratec, corn frni pari to, asa s-mi par vara de u-
soara Giulesti, Suceava.
LXXXIII Buric.
427. Femela insrcinata flU trebuie s treaca peste funie,
ca face copilul cu buricul incurcat pe dupa gat; nici nu tre-
buie s stea pe saci, c naste greu.--Giulesti, Suceava.
428. Femeia insarcinata s nu puna vreo legatura dup
cap, ca s'o depene, ca are s faca copilul cu buricul pe du-
i:A cap.- Transilvania.
429. Dacd trece cineva oesie o femeie ingreunat i 11U-i
www.digibuc.ro
 38

aduce degraba aminte. copilului i se invarte buricul pe dupa

grumaz.Mlini, Sueeava.
430. Femeia care face cel de'ntiu copil, se uit pe buri-
cul lui, si ate noduri va vedea pe el, atalia copii va mai
face.Ioneanu.
431. Buricul unui copil nou nascut se leaga c'o Ma de ca-
nepa de toapma, si nu de var.& cad se crede ca 'n altfel a-
cei copii nu vor avea urmasi, asa curn cnepa de vara n'are
smnl.Bucovina.
432. Buricul copiilor se pastreaza !Ana la al saptelea an,
si daca atunci II poate desnoda, e semn ca va fi destept.
Marian, (Nasterea).
433. E bine a strange buricul care cade de la copil, si
crescnd copilul mare, a i-1 da, Capoi va fi el, daca este b-
iat, islet la invtatur; daca este fata, iscusita la lesut si cu-
sut.Bucovina.
434.Buricul unui copil se pastreaza pana se face el ma-
re; atunci se moaie In apa si i-1 da sa se uite prin el, ca s
se fac Indernanatec si sa poata face ce va vedea.Ioneanu.
435. Mama care pstreaza buricul si moful copilului ski,
sh i-I dea cnd se va face el mare, s si-1 rupa singur In
bucatele, si sa-1 arunce peste ogoare primvara, caci va fi
foarte destept acel copil, si ce va vedea cu ochii, va face cu
mnile. Adamesti, Teleorman.
436. Baielii mici, cu buricul afar, au patima spre boll, iar
cei cu buricul dus inauntru, vor fi voinici.Tpu, Tecuciu.
LXXXIV. Buruian.
437. Cnd scoli buruieni de pe camp, pentru a le rasadi
(burueni de leac), ori a le intrebuinta, ca sa aiba leac bun,
trebuie sa pui In locul de scos: o bobila de poama, o fara-
matura de mmliga, iar la unele, pietricele. Tpu, Tecuciu.
438. Sfntul Gheorghe e o zi cnd se aduna de pe camp
s' din i ui'd---1 rr-n, -tteraliu, Tecuciu.
439. Cu burviana smeiului se afuma copiii cari se
www.digibuc.ro
 39

gresesc in pat. Ca s aibd leac, s nu puie nimeni mana pe

ea, cnd se afurnd, de ct acela pe capul cdruia a cazut be-
leaua. Se mai afum cu frunzele plantei mama pdurii.
Catane, Doll.
440. Cine se l vinerea, ii cresc toate buruienile i blrii .
le in grdin i in smnturi. -Tpu, Tecuciu.
LXXXV. Busuioc.
441. Fetele pun la codite busuioc luat de la steagul bise-
ricii, ca sd se uite bietii la ele, ca la steag.Vlcea.
442. In sara lui Sf. Vasile, fetele pun busuioc la partea de
jos la ghizdelele fntnei. Dacd a doua zi gsesc busuiocul
promorocit, fata se va mrit in iarna aceea ; iar de busuio-
cul nu-i promorocit, fata nu se va mrit atunci.Ttrusi,
Suceava.
443. and se fur cuiva ceva, se bage o crac de busuioc
intr'un put, de unde se bea apti, ca-I va gsl.Ioneanu.
444. Busuiocul, ca s miroase frumos, sd se samene i s
se rstideasc numai vineria.Valcea.
LXXXVI. Butuc.
445. Cine sare de trei ori peste un butuc,inainte i inapoi,
are noroc la paduri si livezi.Tpu, Tecuciu.
LXXXVII. Buza.
446. Cnd te mnnc buzele, ai sd sruti pe cineva,
StAnca, Iasi.
447. Cnd pe un sugaciu it mnncA buzele, i va veded
visul cu ochi.Tpu, Tecuciu.
448. Daca i se bat cuiva amndou buzele, apoi se crede
c respectivul va avea o galceav eu un cunoscut.Bucovina.
449. Luni dimineata, in sAptmna mare dup a brnzei,
s pupi oala cu unt, c5 nu-ti vor mai crap buzele.Vlcea.
450. Femeia insarcinat sd nu stea jos pe vreun prag, cad
poate ven1 in urms-i vreun vrajmas, s dea cu toporul in
pragul pe care a stat, i atunci face copilul cu o buz crd-
pat ca o tietur.Ioneanu.
www.digibuc.ro
 40

451. Omul ce poarta musca (musculita) la buza, e patimas

de ceva.Tapu, Tecuciu.
LXXXVIII. Caciuld.
452. Sa nu umbli vara cu caciula, ca tragi a iarna.Ada-
mesti, Teleorman.
453. Cusma sau palria nu se pune pe masa, caci la din
contra crtita ar scoate In livada multime de musuroaie, ca
cusma sau palariia.--Straja, Bucovina.
LXXXIX. Cadelnita.
454. Cand i-a pica popii carbuni din cadelnita, la un mort,
va mai murl i altcineva. Tapu, Tecuciu.
XC. Caier.
455. Nu e bine sa vii cu caierul nemantuit de la sezatoa-
re. Tapu, Tecuciu.
X CI. Caf ea.
455. Cand versi cafeaua, ai sa iei bani.Stanca, Iasi; lo-
neanu.
457. Cand cineva varsa cafeaua din Intamplare, castiga In
zina aceea. Rudeni, Arges.
XCII.
458. &And se face cahla, se pun In ea trei crengi de ma-
lini sau par de pore, ca cahla sa nu ucida pe casnici. Tot
spre acest scop, se. pune pe locul vetrei, unde a fost focul,
o husca de sare peste noapte.Sfraja, Bucovina.
XCIII. Cal.
459. Se crede ca calului, cat traieste, i se pare ornal
mare cat un uries, de aceea i se si supune,si abia and pie-
re, 11 vede In adevarata lui mrime, pare rau ca a ascul-
tat pe orn. Bucovina.
460. Calul de asta nu se mananca, ca I-au Inalecat i fe-
meile. Totusi are o parte de mancat, dar cine o stie! Ta-
pu, Tecuclu,

www.digibuc.ro
 41

461. Calul nu are splind; fuge mai lute si nu osteneste.

Ciulnita, lalonlita.
462. Fete le care merg calare, fac un pcat, ca si cum ar
omori pe cineva.Tdpu, Tecuciu.
463. Cnd cineva vede intdiu cal Impiedecat, pe nemncate,
e impiedecal toald vara.Rudeni, Arges.
464. Chid calul trage Intr'un loc unde Incepe s bat cu
copita, s tii c de desupt nu-i curat.Tpu, Tecuciu.
465. Cand calci In tvliturd de cal, faci trantituri. Tata-
rui, Suceava.
466. Pe locul unde s'a tdvlit un cal, s nu calci, cd faci
btdturi la picioare.Bursucani, Covurluiu.
467. Copiii se feresc a clcd unde se tvlesc caii; ei cred
cd din astd pricind caii Ii trntesc.Moldova.
468. Trntitura se Intoarn, dac se cala In udul unui cal.
Bucovina.
469. La cal s te incaleci pe partea unde nu-i coamd.- Ta-
pu, Tecuciu.
470. Calul and Isi va privi trupul, va mur1.Ciulnita, la-
lomita.
471. Se crede ca nu este bine a cilia. In locul unde s'a
tologit -un cal, cdci la din contra ar cpt pecingini, dup
altii tvlifur (buboaie pe cAlciul picioarelor).Bucovina.
472. Pentru diferite umflaturi, se face prdleal cu falcd de
cal gdsit. Pentru ca boala sd nu mai revie, e nevoie ca fal-
ca s fie dusd Indardt, i asezat tot cum era Intiu.Tpu,
Tecuciu.
473. Dacd cineva viseazd cai alergnd, Insemneazd cd a
doua zi va fi vnt.Bucovina.
474. Cnd trag caii aer pe ndri (cnd sfordiesc), e semn
de ploaie.Admesti, Teleorman; Ciulnita, lalomita.
475. Cnd caii vor sta cu cbosul spre gard, tacuti si gn-
ditori, c semn ca vremea are sa se strice.Stnca, Iasi.

www.digibuc.ro
 42

476. Cap de cal se pune in par, ca sd nu rnnnce lupii

dobitoacele,Ginesti, Suceava.
477. Cine vede rnnz Intaiu, cu picioarele goale, va face
trantituri vor da spini in picioare.ppu, Tecuciu.
478. De-i veded mnz inainte de s fi vzut miel ori puiu,
ai s fii gol tot anul; iar de-i veded miel sau puiu, din po-
triva. Covurluiu.
479. Cnd cineva vede un mnz intdiu pe nemncate, ca s
nu fie spurcat de mnz, isi lasa betele ori brul s atrne,
ca c mnnce lupii pe acel mnz, astfel ca paguba sa nu
fie pentru cel spurcat.Ioneanu.
XCIV. Cltorie.
480, Se crede c dac se piaptna o ferneie impleteste
prul, dacd-i ramne din intmplare o vi1d de pr neimple-
tit, apoi Ii st inainte o calatorie lunga.Bucovina.
481. Cnd se stria ceva, se duce cineva de acas.Se-
vastos (Calatorii).
482. Cnd cucosul se suie pe poart i cnt cu capul spre
drum, are s faca un drum cineva din casa; iar daca ii cu capul
spre casa, vine cineva de departe.Jud. Suceava.
483. Primavara, cine vede Intiu barze i rndunici in zbor,
in acel an va face cltorie; iar de va vedea seznd jos, nu
va face in acel an nici un drum.Ioneanu.
484. Daca viseaza cineva pnza intins, apoi se crede ca
el va calatort incotrova; dacd ins viseazd panza invlatucit,
apoi ea va fi impiedecat de a calatorl. Bucovina.
435. Cnd se rupe mmliga in dou5 sau in trei, vei face
drumuri In cotro i arata ruptura ei.Tapu, Tecuciu.
485. Cnd esti decis s faci o calatorie, sa nu pleci marlia
sau smbta, caci i1i va merge rau.Ioneanu.
487. S nu pornesti la drum cu piciorui slang, ca-li va
merge rau.I-Inlescu.
488. Se crede cd nu este bine a dormi ll ziva de Pasti,caci la
din contra, acela calatorind undeva, totdeauna va trebul sa
fie plouat.Bucovina.
www.digibuc.ro
 43

489. Cand cineva pleacd la drum, presard-i lin pe prag,

ca sd-i mearg in plin.Tdpu, Tecuciu.
490. CAnd pleci la drum, sd-ti faci cruce. Catane, Do lj
Vlcea.
491. Cnd pleci de acasd, fd-ti cruce i te roag lui D-zeu
sd-ti ajute.Luncusoara.
492. Se crede cd nu e bine a kid mid sau mere cu sine
In cltorie, cdci la din contra i va merge ru.Bucovina.
493. Dac cineva pleacd in inspeclie sau la vreo petrece-
re si pe drum strnutd caii, apoi se crede cd va fi bine pri-
mit sau i va petrece bine. Bucovina.
494. Dacd cineva pleacd in cltorie si uitnd ceva acasd,
se intoarce spre lua obiectul uitat, apoi se credo cd nu-i
va merge bine in cltorie.Bucovina.
495. CAnd esti pornit la drum si te ai inturnat inapoi, ai
sa mergi ru.Ttrusi, Suceava; Covurluiu; Tpu, Tecuciu;
Luncusoara ; jud. Suceava; Mcesii-de-sus, Dolj.
496. CAnd tinerii insurdfei pornesc dup. zestrea ce le-a fa-
gduit prinfii, nu-i bine sd se intoarcd.Brosteni, Suceava.
497. La Pasti i alte praznice mari, nu-i bine a merge de
acasd; MLA sau femeie nu-i bine deli vine mai inainte In cas
la praznic.Luncusoara.
498. Cel care inteo cltorie intAlneste un drum incrucisat,
sd nu treacd prin rdspAntia lui, cdci it poceste.Ioneanu.
499. CAnd o persoand pleac la un drum si-i ese inainte
un iepure ori preot, nui va merge bine.Ioneanu.
500. Cnd cineva pleac de acas, s nu-i iei in cale ca
vasul gol, c nu-i va merge bine.Sabolciu.
501, CAnd o persoand pleacd la un drum, iese inainte
cineva cu vreun vas sec, nu-i va merge bin.e cu sec;
iar de-i iese cu un vas plin, s te bucuri, cdci ii va merge
bine cu plin.Ioneanu.
502. Cine cade pe drum, ducndu-se la Invierea Domnului,
pe drum i va merge nevoie mare de rdu in curgerea
Tecuciu. www.digibuc.ro
 44

503. CAnd pentru intala data Intri intr'un oras, sa lei o

platra in gura. Sevastos (Ca !Mori.
504. Mergand cineva la un oras sau inteun loc unde n'a
fost Inca, apoi e bine sa eie o pietricicA si intrand Intr'acel
ora sau loc, s'o tie sub limba si apoi fi va merge acolo
bine; daca Insa nu face astfel, se crede ca i se va Intampla
vreo nenorocire. Bucovina.
505. Cel care trece intr'o lard straina, uncle n'a mai lost,
sA calce pe parnnt cu piciorul drept Intiu, caci ii va merge
bine. loneanu.
XCV. CAldare.
506. Copilul, dupa ce se naste, se trece prin toartele unei
caldari de arama, apoi cu acea cldare nu se mai umbla
pana nu se face mare, s'o poata ridica singur de jos. Aceas-
ta se face ca copilul sa traiasca ani multi si sA fie tare ca
metalul din care este fcuta caldarea.Ioneanu.
. XCVI. Caldurd.
507, In ziva de Macinici se dA cu maiul in pamant, ca sa
iasa caldura. Oulu*, lalomita.
XCVII. Calugr.
508. Cu calugarul nu fa negustorie. DA-i si fugi. TApu,
Tecuciu.
509. Cand fti iese calugar In cale, fi a rau Tapu, Tecuciu.
XCVIII. Cama0.
510. Cand Imbraci camesa pe dos, umbli rAu.Tatrusi,
Suceava.
5fi. SA nu te Imbraci cu camesa pe dos, ca te uraste lu-
mea.Jud. Suceava (V. A. Forascu).
512. SA nu poarte cineva carnasa pe dos, caci i se Intoar-
ce norocul spre rAu.Ioneanu.
513. Daca, din Intamplare, lei camaa sau izmenele pe dos,
vremea se striaCiulnita, Ialomila.
514. Mamele sa nu intoarca camasile copiilor pe dos, CA
ei se vor speria noaptea in somn.--VAlcea.
www.digibuc.ro
 45

515. Ferneia sA poarte arnesa pe dos, daa vrea sa intar-

ce copiii.Ppu, Tecuciu.
516. Daa irnbraa cineva o ames anume pe dos, apoi
se crede a se departeaza rul dela dnsul.Bucovina.
517. Spre a face ca omul arui 11 place a sfdi, ocri si ba-
te pe altii, sii-si schimbe natura, este bine a hid o ames
de a acelui om, a lega mnecele ei la spate si a ImbumbA
gura atnesii pn sus.Bucovina.
518. Cnd imbraci amas nou, treci prin ea bani, ca sa
fii norocos.--VAlcea.
519. Cnd iei o cAmas noti, sa treci de trei ori un fier
prin ea, ca sa fii sdriAtos ca fierul.Catane, Do lj.
520. Gura de amas de srnbt e bun pentru crescut
porcii.--Vlcea.
521. Gura am5sii nu se taie, nu se gureste si nu se ur-
zeste smbtA si marti; e ru de moarte. Vlcea.
522. SA nu croiesti ames smbdta, a aware cel ce a
purta-o.Jud. Suceava.
523. Cnd femeia ingreunat clAteste amesi de ale ei, sa
nu le eie de gura, ci de poale.Brosteni, Suceava.
524. Cmesile trebuiesc croite sArbtoarea, ca sa-i meargii
bine celui ce le va purtA si s nu le isprveasa smbta,
cd face a boal.Ppu, Tecuciu.
525. Duminea s nu cosi cevA la o .cmes a cuiva, cd-i
cosi mintile. Pentru aceasta, and e neaparatd nevoie, at
coasA, da-i purtAtorului sa tina In gurA cteva fire de destrA-
mAtur.Ppu, Tecuciu.
526. Nu e bine a se face copilului nou nAscut prima a-
mesuia din panza nou, ci, daca e Mat, s-i faa din o a-
mesA bArbateasa, lar daa e fat, din una femeiasa.Bu-
covina (Marian, Nasterea).
527. Mamele scutesc fiecare cmesd noua a unui copil,
Inainte de a-I imbrAca cu dnsa, adia lasA s cada un cutit
cu arful in jos printrnsa.Transilvania; Macedonia (Marian,
Nasterea).
www.digibuc.ro
 46

528. Se crede c dacA are cineva mai multi copii, bo-

teaz pe toll in una si aceeasi ames, acestia crescnd, vor
tine la un loc; daa 1ns se vor botezA fiecare In alt a-
mesa, apoi vor fi fiecare pentru sine.Bucovina.
529. CAmesa copiilor nu se Inchiotor, aci la din contra
n'or vorb1.Straja, Bucovina,
530. DacA printii voiesc ca un copil nscut sA finA mai
mult la tatA, il fnfsoar, and se naste, inteo arnasa a ta-
su; iar de voieste sA tina la mAsa, it InfAsoarA infect
amasA a ei.Ioneanu.
531. Ca un copil sA triasa, cea de 'ritiu amasa i se face
din pAnzA de apAtat dela trei case.Ioneanu.
532. Cea de 'ntiu amas ce se va face unui copil, sA se
treac prin gura-i de trei ori foarfecele cu care a lost croit
ea sd fie copilul tare ca foarfecele. Ioneanu.
533. Femeia care naste 1ntiu bAiat, taie poalele arnsii cu
care a nAscut, si le &A la fete mari, sA treaa de nouA ori
prin ele, ca -s se mdrite curnd.-- loneanu.
534. Mireasa dA soacrei ca dar, o ames fAr gur, ca s
nu alb-A gur'n casA.Sevastos, (Nunta).
535. Fata care spal amesi si se ud pe vestminte, va a-
pAtA un brbat betiv. Bucovina.
XCIX. Cans.
536. Dumineca sti nu te spell pe ochi din canA ori din ur-
ciorul. din care bei apA, cAci apoi va mirosi urAt.Adamesti,
Teleorman.
C. CandelA.
537. Cnd versi candela, e semn de moarte. Stnca, Iasi.
538. Cnd s'a stAnge candela dela sine, e un mare rAu.
ppu, Tecuciu.
Cl. Cane.
539. Se crede c dupA pAcatul lui Adam, Dumnezeu a blAs-
tAmat pAmntul. ScutitA de blstam a rAmas partea cnelul

www.digibuc.ro
 47

si a mtei, si din aceea se hrnesc oamenii acum; deci este

put a ucide un ane sau o mt.Bucovina.
540. Cane le aduce bine la cas, cci el zice:S dea D-zeu
s traiasc stpanul, ca sa aib cine sa vada de mine..
Slobozia, Vlasca.
541. S omori cteii Inainte de a face ochi, iar nu dup.,
ca-i pAcat.Tpu, Tecuciu.
542. Femeia 1nsrcinat s nu dea cu piciorul In Cane, cci
copilul ce-1 face, va fi cnos la inim5.---Ioneanu.
543. S nu tii cne rosu la cas. Jud: Suceava, (V. A.
Forscu).
544. Cnd i url cnele pe lng5 casa, trage a pustieta-
te.Adamesti, Teleorman; Perieni, Tutova; Ginesti, Suceava;
Brosteni, Suceava.
545. Cnd url cnii, vestec a moarte. Holda, Suceava;
loneanu; Sevastos (Cltorii); Tapu, Tecuciu.
546. Cnd noaptea url cnele la cas, e sernn sau c va
muri cineva din cas, sau ea cei din cas au s se mute In
alt parte.Ttrusi, Suceava; Stnca,
547. Cnd url cnele, face a srcie.Lespezi, Suceava.
548. Dac schiaun cnele de lngd cas, apol se crede
c va urrna vreo nenorocire.Bucovina.
549. Cnd url cnele, face a moarte. Atunci s zici de
trei ori:
Url, urlii,
du-te pe pustii.
Tapri, Tecuciu.
550. Cnd latr cnele a pustiu, trec duhuri rele pe lnga
cas.Tpu, Tecuciu.
551. Cnd se gudur allele, are s vie cineva.Ttrusi,
Suceava.
552. Cnd se tvleste cnele In btturA, are sa vie cine-
va (oaspeti).Jud. Suceava (V. A. Forscu); Stnca, Iasi; Pe-
rieni, Tutova; Ttrusi, Suceava.

www.digibuc.ro
 48

553. Cnd urld cnele, femeia s Intoarcd papucii pe dos,

c st indata de urlat.-- Jud. Suceava (V. A. Fordscu).
554. Cnd scurm cnele in prisph, ai sd al sarb.d. TA-
ttirusi, Suceava.
555. Cnd cnele se festeleste inaintea sarii, are sd fie
bine In acea cas.Jud. Suceava (V. A. Forscu).
356. Cnd ji s'a pisa cnele pe pdre(i, Insemneazd c unul
din soli nu prea trage cu casa; aleaua vesteste patima
cnele pe a brbatului. Cnd anii simt asa ceva, apoi
la cel necredincios so( nu se gudurd and infra' in ogradd.
Tapu, Tecuciu,
557. Cnd se udd cnele pe pdrefele casei, femeiei ti place
all brbat.Jud. Suceava (V. A. Fordscu).
558. Cnd trage cnele pe ndri (sfordieste), e sernn Mu de
moarte.Adamesti, Teleorman.
559. Omul pe care-I latr cnii vrdjmas, e rutdcios.
Stnca,
560. Cnd -1i-a lot Old cnele In ochi, e semn ru. Tapia
Tecuciu.
561. Copiii trebuie s dea mncarp la cni, c ei s'au rugat
lui Dumnezeu ca s Ii dea printilor.Catane, Dolj.
562. Nu e bine s amuji cnele din cas.Tdpu, Tecuciu.
563. Noaptea sa n'amuji cnele, ca ai s mori.Parpanila,
Vasluiu.
564. Se zice c vulpile s'ar apropi numai de strvurile a-
celor cni cari au fost rdi. Daa, Insd, cnele a lost netreb-
nic, vulpile nici n'au de gnd sd se apropie de strvul lor.
--Bucovina.
365. Cnele care-i cu cerul gurii negru, e rat( (bun la ca-
sa).--Tpu, Tecuciu.
566. Daa vrei sa ai cane ran, sa-i tai coada si urechile de
mic, i sd i le dai sd le mnnce.Tdpu, Tecuciu.
567. Cnd cineva d vreun ale] sau pisoiu la altul, sd i
se plteasa, aci altfel va aved pe lumea cealalt cni
pisici de poman.Ioneanu.
www.digibuc.ro
 49

568. and svarli apa descntata pe un cane si el se scu-

tura, atunci sa stii c bolnavul are leac; and nu, nu.- Tpu,
Tecuciu.
569. and se culca canele pe ornat, are s fie cald.-Par-
panifa, Vasluiu.
570. and visezi cani, ai dusmani.- Parpanifa, Vasluiu.
571. Se crede c dac musca pe cineva vreun cane, tre-
buie pus pe rnusatura un ban, s'apoi se va vindeca. -Bucovina.
572. Cand te musc vreun cane, sa pui la rand o para, si
sa o dai cui ti-o descanta.- Catane, Doll.
573. and te rnusca un cane, s nu-1 omori, ca nu se mai
tarnadueste rana.-Podeni, Tutova.
574. and copilul este muscat de vreun cane, s ceara spa-
lator (calfi cu care spal blidele), sa puie la rnuscatur si
par de-a canelui, sa-1 afume. Tot asa face cand se sperie din
pricina vreunui om, cear vre-o suvit, sa-1 afume. Tot
de speriat i bun si prul de urs.-Covurluiu.
575. S nu dai cu matura 'n cane, ca turbeaza.-Valcea.
576. La cane sa nu dai rnmaliga cald, cas turba.-Bros-
teni, Suceava.
577. Sa nu se dea la caini mmliga fierbinte sau prajita
la foc, cad turbeaza.-Ioneanu.
578. Lernn de cane sa nu pui pe foc, ca-ti tirrbeaza canii.
-Tapu, Tecuciu.
579. and te-a muscat un cane turbat, sd te afumi cu par
de a lui.---Tapu, Tecuciu; Sabolciu.
580. and ornori vreun cane turbat, s smulgi pr tnainte
de a-I parli (canii turbali se ard), i s afurni toate vitele
muscate, ca le trece.-fpu, Tecuciu.
581. Dackun cane turbaf a suflat in gura cuiva, i ca a-
cela s nu turbeze, e bine sal Impartsesti sase sptmani,
tai de sub limbd si sa-i atarni la gat noua rate dinir'o
figv de falv.-Valcea.
A. Gorovei, Superstilii 4.

www.digibuc.ro
 50

582. Caput de cane se pstreaza spre a se arde si a se

face de slrns sau de boala. -Perieni, Tutova.
583. Cap de cane ars in foc, e bun de legat pentru OM-
rritur. -Ginesti, Suceava.
584. Cand treci pe langa cani rai si fi-e fried c'o sa te
muste, atunci sa strangi mereu din dinfi si varful picioarelor,
Oa treci de ei.Valcea.
585. Cand treci printeun sat strain, si ca sa nu te muste
anti, sa zici: Cheia la mine si lacata la tine, ca-i Inchizi
gura, si nici nu mai bate, nici nu te musca.Padureni, Putna.
586. Cand trect pe langa un cane, si fi-e frica de el, sa
zici de trei ori:
Taie-i gura
cu custura
pan 'oiu trece batatura.
sou:
Bate-I drace
pan 'oiu trec.
Tapu, Tecuciu.
587. Daca sare asupra cuiva o potaie de cani, apoi e bine
a zice: .Mut si orb te-a facut mata, mut si orb sa fii, si ei
imediat se Imprstie, care incotro.Bucovina.
588. Candle care urla si se duce ne mai intorcandu-se la
stpanul sat, voieste binele casei.---Ciulnifa, lalomila.
CII. Cnep A.
589. La lasatul de branza trebuie mult jucat pentru ca cd-
nepa sa creasca inalt.Bucovina.
590. In Vinerea Patelor se suie fetele in clopotinla biseri-
cii i sun clopotul, ca sd creasc cnepa.--Jud. Suceava.
591. Poporul crede cd dacA va da preotului la ocaziunea
cAnd umbl el la Boboteazd, cu crucea pe la casele creti-
nilor, un fuior, apoi se va face In vara viitoare cnepa. Bu-
covina.
592. Se crede cd cat de lungi sunt turfurii de ghiald dela

www.digibuc.ro
 51

stresina casei, Oa la Crciun, asa de inalt va fi cnepa In

vara viitoare.Bucovina.
593. Din smnt de cnepd ce se seamn,se pune Wi-
nd intr'o carp, apoi acea carpi.' se leag de coarnele boilor
cari grpeaz. Acea smnt se pstreaz, fiind buna de des-
fcut de urt si junghiu. Ioneanu.
594. Dela Pasti 'Ana la inltarea Domnului nu, se melit
cnep, finda ar fi pcat.Bucovina,
CIII. CAntee.
595. La Rusalii, cnd se sfinteste apa, fetele beau ap sfin-
tit din tinglul (clopotelul) bisericii, ca s poat horl
(cnta bine).Sabolciu.
CIV. Cap.
596. Copiii cart au capul Intre umere, este bine a-i lua,
cnd se scot din scldtoare, de cap.Bucovina.
597. Cnd se lpteaz copilul, s nu se ieie OW Intre de-
getul mijlociu si cel arttor, a la din contra copilul va It
cu grumazul intre umere.--Bucovina.
598. La un copil nu se fritreste moalele capului, pAn nu
va puteA zice: piatrA. loneanu.
599. Cnd un copil se loveste la cap, s nu toarne In acel
loc ap, ca &A nu-i iasa cucuiu In cap.Ioneanu.
600. Femeile sa nu se duc cu capul gol la biseric, cdci
e pcat.--Adamesti, Teleorman.
601. Dac moare cineva (vr'o rud, mai ales), barbatii um-
bla cu capul descoperit, iar femeile cu prul despletit.StAn-
ca, Iasi; jud. Suceava.
602. Se zice c dac grla cefei la cineva este a.dncd, a-
cela este mare mincinos.Bucovina.
603. Dupa ce te-ai splat la cap, vars Indat zoile, cad
tremurndu-se pmntul, Ili va tremurA capul cAt vet trl.
Ciulnita, Ialomita.
604. Se crede c nu este bine ca un orn sntos sli pule

www.digibuc.ro
 52

capul sub evanghelie, c'apoi de sigur s'ar irnbolnilvl. Bu-

covina,
605. Cnd auzi tunnd intia oar prim5vara,s5 le bati cu
o piatr pe frunte, a nu ai durere de cap peste an.Jud.
Suceava; Bucovina.
606. Nu dormi and soarele e la asfintit, a pe urm te
doare capul.Stnca, Iasi; Tapu, Tecuciu.
607. Dad' are cineva durere de cap, sA prind5 tin pesa-
ras (pasere), s5-I taie si s5 puie la cap carnea lui Ina cal-
d, si-i va trece durerea.Bucovina..
608. S5 nu svrli dalta din tinda in gura podului, a te a-
pua dureri in crestetuI capului.rpu, Tecuciu.
609. Cnd te doare capul, si te afumi cu pelin dela Rusa-
lii, Ili trece.Ciulnita, Ialomita.
610. Vineri dimineat5 pnd In r5s5ritul de soare, daa te
vei spl pe cap in vale, Iti trec durerile de cap. Stanca.
611. S5 nu bati cu papucul pe copii, ca-i rail de durere de
cap. Tapu, Tecuciu.
612. Cnd scap5r5 pentru prima oar, s5 te pleci jos si s5
iei cu ochii Inchisi paie, a-s bune de durere de cap.Co-
vurluiu.
613. Duminia s nu spui a te doare capul, aci te va
dure5 mai r5u.--Ciulnita, lalomita.
614. La caz de durere de cap, e bine a pune la frunte si
ceaf5 frunze de curechiu verde sau si murat.Bucovina.
615. La mor1 sd nu stai pAn5 I-a Ingrop, daa te duci de
and il porneste, a-ti amorteste capul.Tpu, Tecuciu.
616. Dacd-I doare pe cineva capul, apoi se crede a e bi-
ne a se plea sub evanghelie, s'apoi se va ins5n5tos.Bu-
covina.
617. Se crede a spre a sap de durere de cap, este bine
a se uit in sf. potir.Bucovina.
618. Daa te doare capul, alumA-te cu smnt de floarea
soarelui. Petresti-de-jos, Gorj.

www.digibuc.ro
 53

619. Se crede c spre a scApA de durere de cap, este bine

a aduce apd neinceputd.sau stropi dela moarS, trite() oal
noud, a turnA apoi Inteo strachin si a o pune pe trunchiul
unde se taie lemnele; apoi se ia o suveib, se rnoaie 'n apa,
atingAndu-se cu dAnsa fruntea, se zice: Soarele 'n ap,
sntatea 'n cap, si se arunc inapoia capului, ceea se se
face cu trei surcele in nou luni dimineal.--Bucovina.
620. Nu e bine sA--ti speli fala cu apd adusA in praznic in
ziva urmAtoare, e te doare capul.-Stanca.
621. 0 sam de mame bortesc si bletilor o ureche si le
pun cercei, ca s nu-i doar capul. Straja, Bucovina.
622. Pe cine strAnge crucis de cap, pop fcut din nou,
nu-1 mai doare capul. -Brosteni, Suceava,
623. SS nu lasi si-ti caute doi in bp, ca faci si mai multe
gngnii.-TApu, Tecuciu.
624. S strecori lesia prin mturd latA, dac vrei s fii cu-
rat in cap. -Tpu, Tecuciu.
625. MAW i bnele and au durere de cap, mAnAne iar-
ba. -Brosteni, Suceava.
CV. CApac.
626. CAnd a plesnl cdpacul de pe oald, s tii cA ai sd
prinzi o mare veste.- Tpu, Tecuciu.
CVI. Capstru.
627. S nu dai in nimeni cu cApstru, c-i ru de jignii.
-rpu, Tecuciu.
CVII. Cdptiu.
628. Copiii cari nu stau cu capul pe cptiu, nu vor trl
Tecuciu.
CVIII. CApistere.
629. SA nu Iasi cpisterea cu rsuri pe ea, cA roade Iuda
furca prnAntului.-Valcea.
CIX. Capra.
630. Laptele de capr rosie e bun pentru bolnavi de oftica
(tus cu innecAciune). Tpu, Tecuciu.
www.digibuc.ro
 54

CX. Caprioara.
631. Cnd primavara cprioarele slbatice tiled in sate a
bine.Brosteni, Suceava.
CXI. Carabu*.
632. DacA inteo primvar se arat multi crbusi, apoi
se crede ca va rodi ppusoiul, i viceversa. -Bucovina; jud.
Suceava.
CXII. Carbone.
633. Cnd iti cere cineva cArbune, s nu-i tii tu sti aprind,
ca-ti cad dintii.Covurluiu.
634. Cnd iei un tciune pentru foc, de la un vecin,trebuie
s Iai un cArbune ca smn.Brosteni, Suceava.
CXIII. Careaiag.
635. Cnd te-o musc crciagu (40 picioare), sa te de
in scrci 40 de oameni,dacd vrei sa nu mori.--Catane, Doll.
636. Cnd te muscA craiagul, nu mai ai leac. Ca s te
lecuiesti,trebuie s te legene, in leagn de matase, nou frati
din nou sate.Visina, Romanati.
CXIV.
637. S nu mnnci arcei de la vita de vie, c te apucd
carceii.Tpu, Tecuciti.
CXV, Careiuma.
638. Cnd cineva va mtur dela us spre fundul casei,
trage sa vie oameni in cas, asa fac crciumresele, ca
i

s vie oameni multi la arcium.---Rudeni, Arges.

CXVI. Carne.
639. Cnd iese dela Inviere, carne nu se mnncti, pentru
ca s nu deie lupii la vile.- SarulDornei, Suceava.
640. In ziva de nunt, mirii nu mnnca carne, ca s le
fie corpul usor, s aibd noroc i s trlasc ani

641. Ca s fiarb bine carnea de vita' btrn, i se arunca

la fiert un cuiu de fier de ras.Bursucani,Covurluiu.
www.digibuc.ro
 55

CXVII. Carpan.
642. Cand sezi WO carpn in timp de ploaie, nu-i bine,
ca te trsneste.Ttrusi, Suceava.
CXVIII. CArpeala.
643. S nu crpesti miercurea si vinerea, c nu sine mult-
treaba.Tpu, Tecuciu.
CXIX. CArstel.
644. Dac te spurcd crsteiul, toat vara te besi.Valcea.
CXX. Carte.
645. Nu mnc ca carlea deschis, c 14 ce ai invlat.
Stnca, Iasi; Palten, Putna; Ciulnila, Ialomita; TAPIA, Tecuciu.
646. Copilul ce merge la scoal, s nu treaa prin gunoa-
ie si scldturi aruncate de cineva, dusman, c nu mai poa-
te invt carte.Vlcea.
647. Cnd vin copiii de la scoal, pun crtile in cpistere
ca s nu uite carlea, cum nu uit s mannce.--- Catane,Dolj.
648. Nu e bine sd cosi pe tine (haina cu care esti imbr-
cat), ca uili cartea.Catane, Doll.
CXXI. Crtit.
649. Cand cineva e bolnav de crtil (bubd sub gt), s
ia o crtil (un sobol) si sa o omoare intre degete, la spate
ca sa nu vad crtila, c dac o vede, omul nu se mai
face bine.Slobozia, Vlasca.
650. Ca s feresti rzoarele cu legume de musuroaiele CAN
titilor, pune in capul rzorului o furc cu caier si fus, aci
crtita isi va face de lucru cu ele, si nu-li va supr rzoa-
rele. VAlcea.
CXXII. Carut.
651. De la cdruld s nu pui pe foc: inima, ca-i ru de ini-
m (lingoare); spilile, c5 te dor dintii; spetezele, coastele;
leucile, mnile; posteuca, selele, Tapu, Tecuciu.

www.digibuc.ro
 56

CXXIII. Casa.
652. Daca voieste cineva s-si cldeascd cas, apoi se sf-
tuieste cu rudele si vecinii unde si cu fata incotro s'o faca.
Dupa ce s'au ales locul pentru cladirea casei, se pune acolo
sara o cofita cu apa, unde se las ea peste noapte. Dac
dimineata apa din cofit a mai crescut ceva, de cat 'fi fost
ea sara, apoi se crede c e bine a cladi pe acel loc casa;
la din contra, ins, nu se cladeste acolo cas.Bucovina.
653. Cand face cineva cas, daca voieste sa she de va fi
locul acela cif noroc, ori nu, sa puie sara acolo o oala noua
plina cu ap neinceputa, si daca dimineata oala va fi prelinsa,
e sernn bun si acolo sa-si .cldeasca casa; iar de va gasi
oala goal, sd MO de acel loc, cd-i frd noroc.Brosteni,
Suceava.
654. Nu e bine sa se puie casa pe locul unde a fost arie,
cad e raft de paguba.Valcea.
655. Cand faci casa nou, s ingropi de vitt un cucos in
rnillocul ei; atunci nu se apropie uciga-I crucea de casa.
Gainesti, Suceava.
656. Cand dintr'o padure se taie lemne pentru facut us&
noud lemne se lasd cioplite in padure, ca sa putrezeasca,
zicandu-se: acesta este lemnul paduchilor de lemn, acesta al
carilor, etc, ursindu-se astfel fiecare lemn; apoi se iau lemne
pentru cas, nu ins din cele ursite.Ioneanu.
657. Cand cineva face o casa nott, dupa ce i-a asezat cd-
priorii, atarna In OH o plosa cu rachiu sau vin si o batist
si cine se va pute sul dupa ele, le ia, si batista o ia el,
iar plosca o golesc toll, jos, de bucurie ca i-a ajuns casei
in varf.Rudeni, Arges.
658. Cand se ridica coperisul unei case noua, se pune in
varful lui verdeata, servete si altele, ca sa dureze casa mutt
si s friasc stpanii.Ioneanu.
659. La ridicarea argelei (acoperisului) unei case, se leaga
pe varf un sumuiag de paie, de fan sau tin tars (bradisor),
ca s nu se apropie rlele de ea.Ginesti, Suceava.

www.digibuc.ro
 57

660. Niciodata s nu acoperi case ori edificii in zi dc

vineri, ca-si fac cuiburi In ele paserile.- Luncusoara.
661. Cnd se intr In casa non& se pune In costoroabe la
toate patru cornuri ate un ban, ca s aib casa noroc.
Bucovina.
662. Casa nou nu se vruieste toat, ci se las un petec
nevruit, ca s nu moard cineva.-Preutesti, Suceava.
663. Sd nu se inadeasca casa nou de alta veche, caci e
ran de moarte In familia acelor case. -Ioneanu.
664. Cnd pocneste in casa, nu-i a bine.--Brosteni, Suceava.
665. SA nu te uili In cas, din afar& pe fereastr, c rmd-
ne pustie.- 'rapt], Tecuciu.
666. Cnd nu-li merge bilVe Inteo cas, nici dupa ce ai
fcut masle, atunci ia lemn de la casa din dreapta si de la
cea din stnga, i afuma casa ta de trei ori. Sevastos (Ca-
ltorii).
667. Casele se grijesc totdeauna la sfrsitul lunii, ca s
nu se fac luvini prin casa Straja. Bucovina.
668. Sa nu scopesti In casa In zi de vineri, ca se umple
de stlnile.Luncusoara.
669. S nu fluere cineva In casa, caci trage a pustiu pen-
tru acea casa.-Ioneanu.
670. Cnd te muli dintr'o casa In alta, sa n'o lei nemalu-
ratd si negrijita, c le blesternd.-Brosteni, Suceava.
671. Iesind cineva dintr'o cas, apoi se lasd cloud' pni si
sare, ca cei ce vor infra In ea sd aibd pane si sare.Bu-
covina.
672 Cand dulgherul bate primul cuiu la o cas nou, dacd
sare scntei, casa aceea va arde.-Moldova.
673. Dac fatal sau mama rateaza, Intaia data, parul copi-
lului, and se va casatori, ji va arde casa.Bucovina, (Ma-
rian, Nasterea).
674. Casa noua visand, e groapd de ingropare. Tpu, Te-
cuciu.
www.digibuc.ro
 58

CXXIV. Castravete.
675 Castravetii s nu-i pui in pmnt miercuri ori vineri,
cA ies amari.IIfov; Grozesti, Mehedinti.
676. Vinerea i miercurea s nu rupi castraveti din acei cari
au iesit intaiu, ca se amrsc.Miluta, Mehedinli.
677. Cnd tai castravetele, ia-i vrful de unde-i floarea si
pune-I in fruntea unui copil, c nu-I va dure niciodat ca-
pul.ppu, Tecuciu.
678. Cnd pepenii au floare multd i nu rodesc, strnge
floarea dumineca dimineat, cnd e popa in biseric, i ba-
te-o cu un 1)51, in rscrucile drumului, i atunci vor rod1.
Bro*teni, Suceava.
679. S nu rnnnci castraveli in locul unde cresc, c se
amrsc.T pu, Tecuciu.
680 Ca sa se faca castravetii, leag5 la vrejurile lor cointi-
celele cotoiului. (o buruian cu flori rotunde si proase)
va fi belsug de eLAdamesti, Teleorman.
681. Sa nu bei ap dupa ce ai mncat castraveli ori lapte,
ca ti se apleac5. -Pidame0, Teleorman.
CXXV. Ca*.
682. S nu te scalzi, pan nu-i mnc o buatica de cas,
ca altfel iti rmne pielea tot neagra i crpnoas5.-- Tpu,
Tecuciu.
CXXVI. Ceaf.
683. Cand te-a manca ceafa, s le cam pazesli. ppu,
Tecuciu.
CXXVII. Ceaiu.
684. Cnd cineva bea ceaiu, i din intdmplare i se vars,
e semn bun.Ioneanu.
CXXVIII. Cea ph.
685. Cnd sdesti ceap, sti nu te bei, ci se face iute.
Valcea,
686. Nu lucr in sptiimna brnzei, ca-ti mnnc viermii
ceapa.Valcea.
www.digibuc.ro
 59

687. Ca s nu-ti mnnce viermii ceapa, Napa un vierme,

atarn-1 intr'un bat si vei scp de ei.---Vlcea.
688. S nu arunci ceap in foc, nici s-i mnnci pielitele
subtiri, ca te vor dure ochii.---Vlcea.
689. Cnd viseaz cineva un mort In mai multe nopti de-
arndul, in trei zile lunia dimineat s asvArle ate o ceap
pe fereastr, astfel: s se pun cu spatele la fereastra, si a-
svrlind cu mna dreapt, sa zia One m bntuie pe mine
noaptea, s n'aibd treabd cu mine, ci cu ceapa. Zicnd a-
ceste cuvinte, nu va mai vis. Din astfel de vise se poate
cpta lipiturA.Ioneanu.
CXXIX. Ceara.
690. Poporul crede c este pcat a da cu ceard pe 'n ca-
se, la podeal sau ceruilGalati; Iasi; Banat.
691. E mare pacat s calci ceara, ori s'o sudui. Tapu, Te-
cuciu.
692. Ceara dela policandru e bun de fcut de dragoste.
-Vlcea.
CXXX. Cearta.
693. Chiperul i. sarea de se vars, te vei sfddi cu
Suceava.
694. Cnd cineva ascute ceva de fier in cas, se ceart in
curnd cineva din cas.Rudeni, Arges.
695. Cand tai ceva cu foarfecele i le nip deschise, e semn
de ceart in casa.Hnfescu.
696. Se crede c acela care-i certat In ziva de Schimbarea
la fat a Domnului, va fi certat pe intreg anul. Bucovina.
697. Cnd vine de undeva, ca s nu fie de ocrt ca a stat
mult, zice odata cu inchiderea portifei: .Inchid poaria, s se
inchid gura cutruia.Jud. Suceava.
CXXXI. Ceasornic.
698. Ceasornicul i un chip de drac; d-i si-1 zdrobeste.
Tpu, Tecuciu.

www.digibuc.ro
 60

CXXXII. Ceuta.
699. Cnd se lasd toamna ceata groas, se coace poama
iute.Tpu, Tecucia.
CXXXIII. Ceaun.
700. SA nu mntinci coaja de pe ceaun, ca te usuci ca
coaja. --Tdpu, Tecuciu.
CXXXIV. Cenu0.
701. Cand dai cenusa afard in zile de sec, vine uliul la ga-
ini.--Tatrusi, Giuleti, Brosteni (Suceava); Bucovina ; Sevas-
tos (Cltorii).
702. In Filipi sa nu dai imprumut sau cenusa afar& ca-ti
rnannca lupii vitele.Ciulnita, Ialomita.
703. In ajunuril Craciunului i Bobotezei, disdediminea-
t, femeile strng cenusa din vatr, pan a nu mnca nimic,
gunoiul de prin casd, si primilvara, cdnd fac straturile,
presara cenusa arnestecat cu gunoiu, zicdnd: Cum n'am
mncat eu diminetile agiunurilor, asa sa nu mar-lance nid o
lighioaie roadele.. Ginesti, Suceava.
704. Sa nu svarli cenusa In bttura, ca faci a sdrcie.
Tapu, Tecuciu.
703. Sd nu faci lesie cu cenusa de ciocani (hIuji i res-
turile din stiulete), c faci matreata.- Tapu, Tecuciu.
CXXXV. Cer.
706. Cerul este ca o movila nernrgenita.Sfantul Hie obis-
nueste s lasa cu carul sat], ba la plimbare, ba cu treburi
de ale casei. Carul lui e lucru slant, dumnezeesc, nedat lu-
mii vada, si de aceea, cnd iese, acopere cerul cu nour.
Acest car, spre a nu rdpaga (aluneca) in rnersul sdu, are pe
talpa rotii cuie mari ce-i slujesc la intepenire. Aceste cuie,
gaurind bolta cereasca, lasd sa curga ploaia.fapu, Tecuciu.
, 707. Sunt seple ceruri succesive, si ploile tot succesiv cad.
In cerul de deasupra noastr va trebui sa ploaie, s treacd
un timp pand va intra apa in pdmntul lui, i apoi se va
scurge si la noi.Ne mangdie, deci, in limp de seceta, ca nu
www.digibuc.ro
 61

numai noi suferim, ci si najiile celor sapte ceruri. Talm,

Tecuciu.
708. In noaptea spre anul nou se deschid cerurile, si cine
vede cand se deschid, capata de la Dumnezeu tot ce va ce-
re; de asemenea vitele vorbesc In acea noapte intre ele, spu-
nnd lui Dumnezeu cum le chinuiesc oamenii; dar cine as-'
cult vorba lor, moare. Iasi; Suceava; Stnca, Iasi.
709. In presara anului nou se deschide cerui si vorbesc
vitele intre ele; cel ce le aude vorbind, moare In scurt timp.
Straja, Bucovina.
710. Cine spre ziva de Boboteaz5 st de priveghiu noap-
tea, vede cerurile deschizndu-se si orice ar cere, i se &A de
Dumnezeu.Brosteni, Suceava.
711. Cine va vede cerurile deschise in noaptea de Bobo-
va fi drept Inaintea lui Dumnezeu.Ioneanu.
712. Se crede c5 In noaptea de Sf. Pasti, pe la miez de
noapte, se deschide In fiecare an cerul. De aceea trebuie a
priveghi In noaptea aceea, si daca vede cineva cerul des-
chis, apoi va priml de la Dumnezeu tot ce ar cere. -Buco-
covina; Covurluiu; Tpu, Tecuciu.
713. Cerul se deschide si In noaptea de Sf. Gheorghe, cnd
(15 putere tuturor pomilor s infloreascd:nucul,'salcia, si toti
ponlii pdurilor.--Tpu, Tecuciu.
714. Cand se deschide cerul, oamenii fac cruce i cer s
li dea binele de pe cealalt lume.Moldova.
CXXXVI. Cerb.
715. Atunci incep a inghet apele, cnd se pis cerbul In
ap intiu.--Tpu Tecuciu.
CXXXVII. Cere.
716. Nu e bine cand tot plesnesc cercurile de la cof ori
poloboc.Tapu, Tecuciu.
CXXXVIII. Cercel.
717. Femeile s nu poarte cercei schimbati, adicA unu de
la o preche si altul de la alta, cad Isi va schimba si br-
batul. loneanu.
www.digibuc.ro
 62

718. La fete 55 nu se puie cercei cnd ies plugarii la cmp,

cad li se rup urechile.Ciulnija, lalomija.
CXXXIX. Cheie.
719. E ru cnd ji s'a rupe cheia 'n us ori In lacilt. Fe-
meile mai ales se tern grozav.Tpu, Tecuciu,
CXL. Chef.
720. Dup cum va vede cineva Intiu dimineala un om
lenes sau harnic, asa-i va fi cheful toata ziva.Perieni, Tu-
tova.
721. Cnd ji se varsd cofa cu ap chiar la fntn, face-a
chef.Tapu, Tecuciu.
722. Cnd strnuji de trei ori In ir, e iar semn de mare
chef.Tpu, Tecuciu.
CXLI. Chelie.
723. Arde prul care-ji cade din cap, cci dac-1 ia vreo
pasere, ramai chel.Moldova.
CXLII. Chibrit.
724. Cnd iti aprinzi figara i prie chibritul,vei lu bani.
Brosteni, Suceava; Stnca, Iasi; Vlcea; loneanu; Crasna,
Gorj; Ttrusi, Suceava.
725. Cnd ji se aprinde cutia de ,chibrituri In mn, ii a
noroc.Sevastos (Cltorii).
726. Cnd versi cutia cu chibrituri pe jos, e sernn de-o
sfad aprins.Tpu, Tecuciu.
727. Cnd se vars chibriturile, au sa-fi vie musafiri.
Brosteni, Suceava.
728. Cnd versi chibrituri din gresal, lei parale.Sevastos
(Caltorii).
729. S nu jii paiele de chibrit cu Omaha In fundul cutiei,
ca-ji perzi vederile.
CXLIII. Chitie.
73Q. glitldiacului se gaseste In vrful format din colb
grin ant, si dac vei putea s ridici colbul tocmai de jos,
www.digibuc.ro
 63

poli lu chitia, pe care punncl'o pe cap, poli infra i trece

oriunde nevazut.--Moldova (N. Rojnil).
CXLIV. Cicoare.
731. Femeile care se scalda cu cicoare, nu fac copii. Io-
neanu.
732. Un ginere nu se cunun Incl fat cu cisme, sub cuvnt
c la cisme se pot incput carmbii astfel c si ginerele
se va distori cu alt mireas, netrindu-i cea de'ntiu. Io-
neanu.
733. In ziva de Smznii (24 lunie), s te incingi cu o
lmurd de cicoare, ca s nu te doar mijlocul la secere.
Tapu, Tecuciu.
CXLV. Cioara.
734. Cnd umbl cioarele i stncile (ceucele) crind, se
va strica vrernea.Brosteni, Suceava.
735. Cnd vin ciorile de cu toamn, e sernn c5 vine si
iarna. Tpu, Tecuciu.
736. Se crede c croncanitul ciorilor anunl vreo nenoro-
cire.--Bucovina.
737. Cnd gorie cioara, e semn c 1i se va Intmpla ceva
rau.Vlcea.
738. Ciori cnd i ies noaptea, prevestesc moartea.Bog-
dnesti, Suceava.
739. Cnd ti se strng ciorile pe casa, e semn de belsug.
Tapu, Tecuciu.
740, Cioarele, pentru ca mnnc5 din tot felul de semin-
turi, trebuie s duca tel de fel de seminturi la o mnstire
cu calugri toti sfinti care se all In niste ostroave si nu
poate nici ca cum sa se Intaineasca cu oamenii din lumea
asta. Calug5rii acestia traiesc numai din ceea ce li-aduc cioa-
rele. De aceea, cnd lipsesc vara cioarele, ele-s duse ca s-si
faca datoria lor. Holda, Suceava.
www.digibuc.ro
 64

CXLVI. Ciocan.
741. Cine nu apuc ciocanul de coad, ti cade greu la i-
nim.Ppu, Tecuciu.
CXLVII. Ciocanitoare.
742. CAnd s'aude ciocdnitoarea btnd in plop (mai cu sea-
ma), nuc, etc., i In casa stApAnului cu grdina e vreun bol-
nav, e semn cA se va InsAnAto0.--Tpu, Tecuciu.
CXLVIII. CiopliturA.
743. Cine cioplete lernne srbtoarea, i se vor arde a-
chiile pe piept i pe ochi,Tapu, Tecuciu.
CXLIX. Ciorap.
844. Dac din IntArnplare tncalti ciorapii pe dos, oricine
ar voi s te farmece, nu poate.Catane, Doll.
745. Dac i se desleag cuiva o legAtoare de la coltun, a-
poi se crede cA acela se va aflA Intr'o stare critic. Buco-
vina.
CL. Ciulfr,
746. Se crede cA nu e bine a pune afarA un ciubr sau
vas tutors cu gura spre sat i fundul spre cas, 0 apoi a-
cea cas va fi vorbit (clevetit).Bucovina.
CLI. Ciud.
747. Cnd se bate cineva In ziva de Ciuda, are s'a' fie m-
nios tot anul.TAtArui, Suceava.
748. Ziva minunei arhanghelului Gavril (6 Septembrie) nu-
mit Ciuda, o serbeaz5 stenii, ca s nu cadfi In primejdii.
Sir*, Bucovina,
CLII. Ciuperca.
749. Se crede c dacA cresc toamna tArziu ciuperci pe i-
mae, tn anul viitor va fi mult road In secarA.Bucovina.
CLIII. Ciur.
750. SA nu dai de mncare din ciur la horA, a e rAu de
pagubA.VAlcea.

www.digibuc.ro
 65

751. De imprumuli ciurul sau sita sara in sat, s'o acoperl

cu pestelca sau altcevat ca-i cu primeldie. Covurimu.
CLIV. Clete.
752, Cine fine clestele de urechi, neamurile lui sunt de fi-
gan. Tpu, Tecuciu.
CLV. Clopot.
753. Cand se toarna un clopot, penlru ca sa sune frumos,
trebuie sat se scorneasca o minciun mare, care sa colinde
multa lume, i s'o minuneze.Jud. Suceava,
754 Cand fi se pare ca auzi sunnd vreun clopot, vei
priml o veste rea.Tpu, Tecuciu.
755. Cnd fi se pare sunnd clopotul dela biserica, e semn
c moare cineva incurand.Adamesti, Teleorman.
CLVI. Cloca.
756. In casa unde sede vreo closca pe oua, nu se frig otra,
cad la din contra se vor Inadusl puii In ouii. Bucovina.
757. Cnd ai s pui closed, duci oule la cuibar In caclu-
IA, si le rstorni de odat, ca s iasa puii cusm 'n cuib si
s ias cucuiefi; de vrei s fie si boghefi, s te legi cu un
tulpan la gat. Sevastos
758. Dac oule ce se pun la o closca se pun cu caciula,
va iesl din acele oua numai cucosi, iar de se vor pune cu
poala, vor ies1 numai fjini. loneanu.
759. Din oule puse In cuibarul clostei din o cusm sau
o plarie, ies cucosi, iara din cele puse dintr'o basma, !es
puice. Bucovina.
760. Oule se pun la closcti cu caciula, ca s iasa odat
foU puii, si s ada gramada pe langa closca.Bursucani,
Covurluiu.
761. Cnd pune oule sub closc, nu le pune cu sot, ci
fr sof, s ias din Wale pui.Rudeni, Arges.
762. Cnd o closc se pune 85 cloceascd, eel care o pu-
A. Qorovei, 5.

www.digibuc.ro
 66

ne, s stea lute jos, ca si closca sti sacra pe ou si s in-

chid ochli, ca uliul sd treacd pe lngd puii ce va scoate,
cu ochii inchisi, s nu-i vadd s-1 mnnce.--Ioneanu.
763. Cel ce pune oudle la o close& trebuie s se aseze
jos, cci altfel nu va st closca bine pe cuibar.--Bursucani,
Covurluiu.
764. Cnd pui closca la clocit, s'o invArli de trei ori pe
lang stlpul hornului si sd zici: Cum sede stlpul aid, asa
s sezi tu pe oud. Brosteni, Suceava.
765. S puie un copil mic closca pe oud, e numai asa va
st pe cuibar.Tpu, Tecuciu.
766. Clostile cnd se pun pe mid, trebuie a calcul asa ca
puii s nu ias in ziva de Bunavestire, de Pasti, etc., c'apoi
ar fi betegi si n'ar traBucovina.
767. Cnd cineva pune oudle sub o closed, nemncat, pi-
uie puii mereu ; asa si cnd ia puii de sub closed.Rudeni,
Arges.
768. Pe timpul cnd este lurid noud, nu este bine a pune
closed pe oud, c'apoi puii ce vor iesl, vor VIA vesnic. Stn-
ca, Iasi; Bucovina; Sevastos (Caldtorii).
769. Ca s nu chiscuie puii, oule fiind puse in tuna noud
pui si surcele sub ou, zicnd : Nu chiscuie oule, chiscuie,
ciurcelele..Tdpu, Tecuciu.
770. Cnd it pune closc lunia, Ili scoate numai cucosei.--
Brosteni, Suceava.
771. Lunia nu se iau oudle din cuibar, cdci prsese gl-
nele ouatul In acel loc. Bursucani, Covurluiu.
772. Sd pui closca totdeauna marti sara.Tdpu, Tecuciu.
773. Se crede e din oudle puse joia sub closed, vor ies1
numai cucosei.--Bucovina.
774 Sd nu pui closed In lun noud, cd ies oule limpezi.
T pu, Tecuci u.

www.digibuc.ro
 67

775. De pui sare In gunoiul de dupa us, Iti scoate closca

puice cucuiete.Covurluiu.
776. S nu lasi In cas mat ori cne, cnd li pune clos-
c, cd altfel e sprioas5.Tpu, Tecuciu.
777. CAnd moare vara cineva din familie, s acoperi clos-
ca, cd de nu, atunci mor WO puisorii din oua. Parpanita,
Vast ui u.
778. Cat line clocitul sa nu ferbi bucate In oale acoperite
cu pocris, ca-ti ies puii Inadusiti.Ppu, Tecuciu.
779. Se crede 6 dac moare cineva In sat pe timpul cAnd
sed ginele pe ou, apoi gospodina trebuie sa le amestece
cu mna sub closc, cAci ne-aducndu-si ea aminte si 'Mire-
lAsAnd s faca aceasta puii, vor amorti In ou si nu vor iesl.
Bucovina.
780. SA nu InvAlesti focul cAl limp ai closcil, ca-ti inAdus
puii.ppu, Tecuciu.
781. Pentru closte si curci sau boboci de gAscii, se zice
ca sa nu se stng focul, ca s aibA si ele cAldurA si sA nu
moar.--Catane, Doll.
782. Intoarce closca cu oborocul, In sara and o pui, Im-
prejur, de trei ori, ca s nu-li fie ducus. Ppu, Tecuciu.
783. Leagd oborocul unde cloceste closca de piciorul pa-
tului, daca vrei ca closca sa-li tind puii cu grij.Ppu, Te-
cuciu.
784. Cel care va dA ou la altul, pentru pus closc, mai
mnainte de a pune dnsul, Isi va lu sporul puilor ce va pu-
ne.--Ioneanu.
785. E bine s5 schimbi prin sat ouA cAnd vrei sii pui vreo
closc, caci poate ale tale sunt piscate de strini.Ppu, Te-
cuciu.
786. Cand dai puii mici afarA, sA-i pui In poal, sA iesi a-
farA cu ochii inchisi si puindu-i In ograd, s zici : Cum nu
vild eu amu, asa sa nu vada cioara puii.- Brosteni, Suceava.
787. Puii cncl iese primvara, sa se puie Intaiu trite() oalA;

www.digibuc.ro
 68

din oal, te faci c-i tai la gat, ii pui apoi in ciur, cernan-
du-i pe foc, de aci in poala i in sfarit li duci cu ochii In-
chii afara. -Vlcea.
788. Pentru Intaia oara sa nu dai afara cloca cu puii in
zi de sec, caci ii-i va fura cioara i uliul. Hanlescu.
789. Cand scoate cloca puii, sa-i pui in sita ori In ciurel
i sa-i cerni pe vatra cu foc, daca vrei sa-ti traiasca i sa
nu-i fure gaile.-Adameti, Teleorrnan.
790. Cand scoate cloca pui Intaiu, Ii cerni pe foc in sita,
i zici de cloud ori: and a aduce mama apa cu sita, atunci
sa muriti voi..-Catane, Do lj.
791. Sa nu lii oalele cu gura In jos, ori sa le pui in par,
ori sa le lai nespalate, ca n'ai noroc la pui.-ppu, Tecuciu.
792. Cand clocesc paseri, nu se coc oule invlite cu ce-
nua, ca se inadua multi pui In ouale de sub cloca. Gin-
leti, Suceava.
793. Cand bate vant, nu se pune cloca, ca ies ouale lirn-
pezi. Stanca, Iai.
794. -Ca sa-li cada gainele la cloceal, cauta o polcoava
ce cade de la cai pe drumuri, i o pune in cuibul gainelor.
-Adameti, Teleorman.
795. La ajunurile Bobotezei i Craciunului, se pune cateva
graunte de popuoi sub aternutul i in locul unde are sa
ada popa, ca sa ada clotele vara ; daca popa nu ede,
cand iese, pe furi il petrece cu cociorva i se pune femeia.
de casa In acel loc.-Gaineti, Suceava.
796. Venind preotul la Craciun sau Boboteaza, In casele
cretinilor, este rugat de gospodine sa ada putin, crezn-
du-se ca apoi vor edea clotile in primavara. Bucovina.
797. Cand vine popa cu Craciunul, trebuie neaparat ca sa
aza pe pat, ca sa stea clotile pe oua i sa scoata pui.-
Valcea.
798 Pe patul unde sede popa la Ajun, se pun sub ater-

www.digibuc.ro
 69

nut grunte, pe care le da la closte, ea sa nu inaduse puii.

Jud. Suceava.
799. La ajunul Crciunului, care se scoala mai de noapte
sa ia o poal de paie, cu ochii inchisi, din stratul porcilor
si sa le aduca in casa, apoi sa seaza pe ele; e bine pentru
clocitul oualor in timpul verei.-Valcea.
800. Se crede ea asezndu-se la ajunul Bobotezei la ma-
sa, dupa dceea nu este bine a se mai codi prin casa, facnd
treaba, c'apoi clostele nu vor sedea pe oua, ci se vor tot
scula.Bucovina.
801. Cojile in care au stat puii, nu se leapada, ci se strang
toate pe un bat si se pun sub stresina casei, ea pe urm,
daca nu faci asa, puii se rzletesc de cIosca.--.Stanca, Iasi.
802. Dumineca closca nu se pune, ca ies pui monstri.
Stnca, Iasi.
803. De multe ori gospodinele sunt silite sa munceasca in
sarbtori: s coase, sa lipeasca cu lut, barbatii sa dea bor-
te cu sfredelul, etc. Pentru aceasta ies puii din closca diformi.
Ca s nu sa intmple una ca asta, se lipeste, se coase, se
d borte eu sfredelul in prima zi de Craciun. -Tapu, Tecuciu.
CLVII. Cloca (constelatia).
804. In noaptea de .Dragaica (24 lunie), dac pazesti (Iota,
cnd iasa pe cer, gsesti de trei ori bani. Asa, cnd stai
noaptea de pandesti, vezi iesind Cate un puiu, cate un puiu,
si tot mereu 0115 iasa toll doisprezece, si joaca, joaca im-
prejurul masii. -Asa o prinzi. Vlcea.
CLVIII. Coada.
805. Femeia sa mannce splina de animale, ca-i cresc coa-
dele.- Tpu, Tecuciu.
CLIX. Cociorvd.
806. Ferneia lehuza trei zile dupa ce incepe a iesi afar&
trebuie sa ia cociorva in mna, pentru diochiu, ceas rau si
alte rate, s nu se lipeasca de ea. Jud Suceava.

www.digibuc.ro
 70

CLX. Cocolo.
807. Se spune ca-i mare pcat de cel ce pune cocolos de
brnza pe jaratec si se umfl ugerul oilor.Tdpu, Tecuciu.
CLX. Cocostarc.
808. Se zice c acea cas pe care cocostArcii i fac cuib,
este curat si norocoas5. Bucovina.
809. Daca strici cuibul cocostrcului de pe cas, el ii (Id
foc.Brosteni, Suceava ; Bucovina ; Bogdnesti, Suceava.
810. Nu-i iertat s strici cuibul berzei, cd" te blastm si
mori impreun cu toti ai casei.Catane, Dolj.
811. E mare pcat dacd impusti un cocostarc. Tapu, Te-
cuciu.
812. Se crede cd femeiusca de cocosLrc face, de regula,
numai cloud' dac, ins& face trei si le cloceste, apoi al
treilea puiu 11 arunc jos din cuib.Bucovina.
813. Puii de barz nu pot sburd, pn nu manncd coajd
de pepene.Ciulnita, Ialomita ; loneanu.
814. De unele boll grele, precum de facere, etc., femeile
trebuie s mannce zarnd de cocostrc, ca s li treacd.
Tecuciu.
815. Dacd visezi cocostarci multi sburnd de la un loc, ati
s altoresti cu mai multi tovardsi.Parpanita, Vasluiu.
816. Primvara, cel ce va veded intdiu cocostrc, apoi bar-
zd, va face in acel an multe caltorii cu pieze rele.Ioneanu.
817. Cnd vezi cocostrc pe jos intiu, are sa te doar pi-
cioarele peste an. Thou, Tecuciu.
818. Cnd vezi intiu, primdvara, cocosffirci umblnd pe
jos, ai sd bolesti anul acela de durere de picioare ;
vezi sburnd, ai sa fii sprinten la picioare i in toate. Bog-
za, R-Srat.
819. Cnd vezi intiu primvara un cocostrc singur pe jos
pe pmnt, ai s fii bolnavicios anul acela.Parpanita, Vas-
luiu.

www.digibuc.ro
 71

820. De vezi primavara intiu cocostrc pe sus, nu te doare

mijlocul la secere; de-I vezi pe jos, te doare.Covurluiu,
821. Cnd vezi barza intiu pe sus, tot anul vei fi snd-
tos ; iar cnd o vei veded pe jos, tot anul vei fi bolnav.--
Ciulnita,
822. Cnd vezi Intia oat-5, primvara, numai un singur
cocostrc, vara aceiea ai sd fii singuratec; iar de vei vede
mai multi, ai s fii tot cu multi,Parpanita, Vasluiu; Stnca,
Iasi; Sevastos (CAltorii).
823. Dacd vezi pentru prima oard barz primvara, trebuie
sd o scuipi i sd-i zici:
Frigurile mete
in penele
si In picioarele tele.
Slobozia, Vlasca.
824. Cnd vezi barzd Intiu, s zici :
Barz, barz,
Ce ai in gus?
0 cdpus.
Dar In piept?
Lapte fiert.
In picioare?
Dou rschitoare.
In pene?
Frigurile tele.
S te duci 99 de ani cu ele;
c nu le vor mai prinde frigurile tot anul.Calane, Dolj.
CLXII. Codit.
825. Dacd copilul nscut are coditd dupd caps copilul ur-
mdtor va fi fatd.--Stnca,
CLXIII, Codobatura.
826. Cnd cineva vede intiu codobatura dnd din coad,
btie si el ca ea toat vara.Rudeni, Arges.
CLXIV. Cola.
827. Cnd Ifi iese cu cofa plind 1nainte, Ili merge bine ;
www.digibuc.ro
 72

cAnd 10 Wee eu cola goal, iji va merge ru.Brosteni, Su-

ceava.
828. CAnd i iese cu cola goalA inainle, ai s umbli WO.
--TA trusi, Suceava.
CLXV. Co lac.
829. In ziva de SAnziene se face de oameni cAte un colac
de SAnzieanA, si-1 asvArl pe casA; dad colacul rAmAne aco-
lo, e semn cd ai sA trAiesli mult ; dacA cade jos, ai sA mori.
TAtrusi, Suceava.
830. CAnd mirele ia mireasa dela casa ei, cum iese afard
si o suie in trAsurA, nasul rupe Uil colac deasupra capului ei
si bucAlelele le asvArle printre oarneni, in patru pArli. Top
strang cAte o bucAlicA, si din acest colac pun in urechea vi-
telor pe care le duc la tArg de vAnzare, crezAnd cA lumea
se va uitA la vite, dupA cum se uit5 la mireas.Giulesti,
Suceava.
831. Colacul pe care-I aruncA mireasa de pe tablaua de
pe cap, si colacii ce insofesc pe mort (zece, insiraji pe o a(A,
si in ei infipli bani), sunt bune de friguri. Tpu, Tecuciu.
832. Aluatul ce rArnAne pe covatA dupd ce se lac colacii
de Sf. Vasile, e bun de dat, amestecat eu tartije, la vitele ce
ar fi sA lepede.StAnca Iasi.
CLXVI. ColastrA.
833. CAnd mAnAnci intAiu colastr, e bine s nu sufli in
ea, dacA e fierbinte, pentru cA coace ugerul.--VAlcea.
CLXVII. ColivA.
834. CAnd vii dela biseric in ziva de Florii, sA ungi [op
pomii cu coliv, ca sA Pe florile.Suica, Olt.
835. E bine sA mAnAnci mAcar tin pic de colivA.Tpu,Te-
cuciu.
CLXIII. ComoarA.
836. CAnd vezi curcubeul, sA iei cloud cofe cu apA i sA le
duci in coafe i in genunehi pAnA acolo undea bea el apA,
si acolo ai s gsesti o comoarA.TAtArusi, Suceava.

www.digibuc.ro
 73

837. Cnd un otri a caruntit numai pe o jumatate a capu-

lui, acela a dormit, cu acea parte, pe o comoar. Brosteni,
Suceava.
838. Pe locurile uncle nu creste nimic, s nu le culci, cci
dedesubt e o comoar, care te arde cu flacra nevilzul.
Tpu, Tecuciu.
839. Cnd a apuca, pe cineva, s sapi in locul de apucti-
tur, c ai s gsesti o comoar. Tpu, Tecuciu.
840 Cornorile is lsate de uriesi, and i-au alungat miti-
teii. Mai stint lsate si de Turd, dar murind, n'au mai lost
scoase, Tpu, Tecuciu
841. Cel care gseste vreo comoar in pmnt, s nu as-
tupe urma vasului in care au lost banii, cAci atunci va pierde
banii, se va bolnvl i va muri. loneanu.
842. In sara de pasti si Sf. Gheorghe se duc oamenirla
pndd pe cmp, caci cred ca atunci ard comoriteTpu,
Tecuciu.
843. Spre srbtori mari ard comorile. Cine pandeste, pa-
te ave bani multi. Daca comorile ard de cu sar pfin la
miezul noplii, sunt comori rle, stpAnite de Necuratul; de
ard dela miezul-noptii, piin in zori de ziu5, stint curate si
halal de cel ce le gseste, di are cu ce 11.51 in licn. Bros-
teni, Suceava.
844. Cnd se -vede jucnd vreo comoar, iese flaciir verde
albastr; cnd e iese flacaril galben. Transilvania (G.
I. Pilis).

845. Cnd se vede jucnd vre-o comoar, s se fac o gro-

pitii in' acel loc, cfici mutndu-se comoara, se mul i groa-
pa cu ea si se poate lesne gsi. loneanu.
CLXIX. Copac.
846. In ziva de Maria egipteanca se pun pornii.Brosteni,
Succava.
847. Se crede c pomii rsaditi si ultuili pc limp de luna
noua, rodesc. Brosteni, Suceava.

www.digibuc.ro
 74

848. Se crede cA este bine a rasadi oltuanii la ineeputul

lunii, cad daca se rAsAdesc ei cnd creste luna, atunci po-
mii attia ani nu vor rodi, cu ate zile este crescutd tuna.
Straja, Bucovina.
849. Daca un porn nu rodeste, apoi e bine a merge la el
cm toporul in mn, cu scopul de a-1 tia;'un vecin sau vreun
casnic se zicA sA-I mai lese pn la anu, s'apoi el de sigur
in anul viitor va rodi.--Bucovina.
850. DacA pomii nu rodesc, este bine ca gospdina s meargA
in sAmbAta pastelor cu mnele pline de aluat, si sA le stear-
ga d pomi, cari apoi vor rodi.Bucovina.
851. Mate le cArlanilor taiati se pun la tulpina pomilor cari
nu rodesc, si se crede ca apoi pomii vor face fructe.
Straja, Bucovina.
852. SA nu impAnezi copacul (sa nu pui pene) cnd vrei
sa-1 desfaci, ca pe Ceea lume si Durnnezeu Ili bate pene pe
la incheieturi.ppu, Tecuciu.
853. SA nu pi la casa, in ograda, plopi si brazi, cii sunt
copaci de pagubA. Folticeni.
CLXX. Copc.
854. SA nu iei nici odatA de pe jos, copci, did faci a sa-
rcie.Tpu, Tecuciu.
CLXXI. Copil.
855. Se crede a daca un copil mic leagAnA un leagAn de-
sert, in acea casA incurnd se va naste un nou copil. Bu-
covina.
856. Se crede cA daca da cineva mna de sArutat peste
prag, acela va aveA multi copii.Bucovina.
857. Se crede ca acei copii cari se nasc schiopi, orbi, etc.,
sunt insemnati, adia foarte 1.51Bucovina.
858. Daca se naste un copil foarte slab, asa ca se pare
cA-i mort, apoi e bine a-1 alum& cu o petica de pAnzA si
apoi el indatA stranutA si prinde putere.Bucovina.

www.digibuc.ro
 75

859. Ca un copil sa traiasca, II cumpara vreo familie dela

parinti. Ioneanu.
860. Ca un copil s traiasc, cum se naste, rnoasa se du-
ce iute cu el la biseric, si pe cine va intalni intiu la bise-
rica, aceluia 11 da boteze.Ioneanu.
061. Cnd se scoate copilul din casa spre a-1 duce la bi-
sericd s se boteze, se umple un paner cu ale mncarii
se duce cu copilul, ca viala pruncului sd fie imbelsugata.
Istria (Burada).
862. Dacd la vreo nevast Ii mor copiii unul dupa anal,
le stramuta numele in urs, lup, la care i-a mai ramas, ori
la care, eventual ii mai are, ca sa fie trainici. Sabolciu.
863. De nu-i traiesc copiii, pe copilul ce i-a mai rmas
vinde pe fereastra unula norocos la copii, sau strange peteci
dela noua case neprimenite, de face rochita copilului, ca s
triasca.Sevastos (Ca Worn).
864. Crpele unui copil sa nu se usuce la soare, pand nu
este botezat, cad se prleste and va umbl prin soare.
Ioneanu.
865. Copilul, pana la botez, nu trebuie lsat singur in cas
cad vine dracul si-1 inlocuieste at until ce este moale,
creste pana la batrnete tot moale, de trebuie alaplat si le-
ganat toata vieata.Moldova (N. Roinit).
866. Daca un copil are o vn albastr pe frunte, va fi
expus pericolelor de apa; daca are dunga rosie pe grumaz,
va mull de foc. Spre a inltur aceste pericole, tata si ma-
ma sa taie la degetul cel mic dela mna stnga si se lasa
ca sa cada trei picaturi de snge sub leaganul copilului zi-
cnd: la i ne apart.' pe noi toti de foc si de apd, de fier
si de piatra, de boar si de nepricepere (blanzie).Transil-
vania (Marian).
867. Cand copilul se tunde, adica i se ia din mot de na-
sul su, trebuie ca sa fie in ani nesol: 3, 5.Valcea.
868. Copiii cari au bube dulci, buni oameni or mai fl in
zilele lor. Tapu, Tecuciu.

www.digibuc.ro
 76

869. Ca 85 nu mai lesine copilul and e mic, e bine a-1

pune s stea putin in locul unde s'a cocosit o gdind. Vlcea.
870. S-i faci copilului un anaf de ceard in pr, dacd vrei
sh fie pzit de ru.Tdpu, Tecuciu.
871. Primele escremente ale copilului mic, du-le in stratul
porcilor, aci cnd el va fi mare, nu se va mai Mind in pat
sau urind. Vlcea,
872. Copilul care suge mult din lta stngd, va fi ndlng.
Tpu, Tecuciu.
873. Copilul, ca s vorbeasa iute, e bine sd mnnce cir
de turt crudd, and este mic. Vlcea.
874. Copilul care plnge mutt i e ru, cnd e rnic, cnd
va fi mare va fi bun, si din contra.Transilvania (Marian).
875. Copilul care tot tipd mic, va fi guraliv si sfddrel, dar
iute, and o creste odatd.---Tpu, Tecuciu.
876. Nu-i bine sd srute mama copilul la ceald, a se face
rdu. Bucovina (Marian).
877. Se crede a nu e bine a sdrut unui copil mic picio.
rut si anume la Maki, c'apoi acesta crescnd mare, nu va
fi asculttm', ci va Wed cuvntul printilor.Bucovina.
878. S nu-i dai mncare, s nu-i faci cruce, sd nu-1 culci
pe partea stng, cd se face ndtng.- Tpu, Tecuciu.
879. Copiii crora li se schimb numele, cresc usor si liti
se bolnvesc lesne.Bucovina (Marian).
880. Se crede cd nu este bine ca un copil s treacd pe
sub at, cnd se deapn ea pe ghern, c apoi el nu ar
creste.Straja. Bucovina.
881. Dacd trec alti copii peste un copil, acesta se inchir-
ceste ori rmne ghebos.Bucovina, (Marian).
882. Se crede c nu este bine a trece sau a lu vre un
lucru peste un copil culcat, cci atunci n'ar mai creste. Bu-
covina.

www.digibuc.ro
 77

883. Se crede c dacil vor umbla copiii in ploaie cu capul

gol, vor creste. Bucovina.
884. Nu se pseste peste un copil, ei nu creste.Giulesti,
Suceava; Sevastos (C515forii).
885. Cine scoate un copil afar din casa, mai inainte de a
se implini 50 de zile dela nasterea lui, s nu se arate cu
dnsul inaintea vitelor dud vin sau se duc la pfisune, caci
acel copil ia sbereful vitelor si toata noaptea nu doarme.
loneanu.
886. Copilul mic nu-i bine a-1 Lisa singur in cas, c intr
necuratul in el, ci trebuie sa punem lLng albia lui o miltur
ori un cutit. Brosteni, Suceava.
887. S nu pleci cu tigara aprins din caszi cu copil
c plnge.
888. Copiii mici cnd incep s se ridice in picioare, nliui
s-i dai cu pana de -g5sca peste picioare, sLI fie usor ca palia.
Catane, Do lj.
889, Unde-i copilut mic in o cas, trebuie noaptea astupate
ferestrele, ca s nu lure cinev6 somnul copiluluti. Brosleni,
Suceava.
890. Se crede c daa se ia o doica pentru un copil mic,
apoi trebuie mai intAiu a-i da s mnnce si apoi s inceap
a lApt copilul, aci la din contra copilul nu va ave ce su-
ge. Bucovina.
891. Se crede c nu e bine a hrni copiii cei mici din gu-
cAci la din contra le va mirosi ru din gur. Bucovina.
892. Daca s'a spurcat copilul mane-And de frupt in postul
cel mare, mama sfi nu mnnce de frupt in ziva de NO.
Covurluiu.
893. Cnd aduci o femeie s alApteze copil mic, o hrimes-
si o cinsteste, ca copilul sa se sature degraba i s nu
umble dup mncare. Sevastos (CAltorii).
894. Se crede c pe timpul cnd Dumnezeu umbla pe 136-
mnt, a venit in chipul unui cersetor la o femeie, care loc-
mai i al5pla copilul, si-i zice sfi arunce copilul peste cap;

www.digibuc.ro
 78

ea insa nu vol. Deci sa fi hotart Dumnezeu, ca pedeapsa

pentru neascullarea femeiei, ca copiii onlului s nu poata
umbla oarecare limp dupa nastere, iara vitele sa umble i-
mediat dupa nastere. Bucovina.
895. Cnd copilul nu umbr in picioare la timp, i se leaga
degetul cel mare dela piciorul drept de degetul dela picio-
rul slang, cu un fir de !Ana rosie, si se tale firul drept in
doua, pe prag, cu o secure. Cineva intreaba: < da ce fad a-
colo?, si i se rspunde: <taiu frica copilului . Macedonia
(Marian).
896. In alte locuri, doua femei iau copilul de ate o mana,
si culegAnd din ograda o 'liana de surcele, le leaga cu o
sloara si le pune in spatele copilului, apoi incaleand cu
picioarele copilului pragul, taie sub picioarele lui surcelele
sub prag, zicand ca-i taie frica. Asta se face In trei sambele
dimineata, iar surcelele se arunca in drum. Macedonia
(Marian).
897. Ca sa umble copilul mai bine, and incepe a se Ira-
ge pe jos, il ia until din cseni, intr'o duminea dimineala
de manute si-I duce in picioare Willa la prag, iar mil-sa taie
cu foarfecele, Maintea lui, aleva pene de gaina. Bucovina
(Marian).
898. Tot in acest scop, and vine vreo tigana cersitoare
ii ascunde betele in casa, ziand: Astea pot sta si in casi
nu numai in tinda., apoi il poarta de (1'6 ori calare pe bat,
ziand: Cum este de umblatoare liganca, asa sa fie si N. de
umblator..--Banat (Marian).
899. Cnd Ili mor copiii, pe cel nou nascut arunca-I In
drum, si cine I-o gsl, s-1 boteze.Maia, Ilfov.
900. Copilul care de mic e desteptal, va muri.Ciulnita,
lalomita.
901. Cnd un copil e apucal de boala grea si nu poate s
se vindece, i se schimba numele, prefcand o vanzare calm]
altil femee. Bucovina (Marian).
902. Dupa copilul d'intaiu care nmare, muierea nu e bine
sa se ducA la groapa. Valcea.
www.digibuc.ro
 79

903. Cand ill mor copiii sa-i vinzi pe fereastr altora, si

cit banii ce iei pe dAnsii sA cumperi lucruri de mAncare si
sii le dai de poman. Copiii se vAnd numai celor ce li trii-
iesc MOH. Brosteni, Suceava.
904. CAnd un copil se naste, s nu-i faci nimic de mai
tnainte, nici cAmas, nici scutece, act e ru de moarte.
VAlcea.
905. Dac5 unei familii ti moare primul copil, nu se duce
dupA el la mormAnt, ca sa nu-i mai moar5 si alti copii.
loneanu.
906. CAnd primul copil moare, mama sA nu mearg dupa
el la bisericA, cad ii aware si ceilalti. Ciulnita, lalomita.
907. CAte fimituri are cineva dinainle cAnd mAnAncA, a-
lAtia copii o s aibA Rudeni, Pirges.
CLXXII. Corb.
908. Cica-i blstmat s nu-si vadA cuibul si puii, si sii fie
negru cum e si inima, fiindcA nu s'a Intors la Noe.ppu,
Tecuciu.
CLXXIII. Cornior.
909. FacAndu-i-se cuivA ru si neputAnd sA verse, este bine
a fierbe planta numit cornisor, si s toarne din acea fiertur
atAla intr'o lingurd, at sine unghia mezinului si s'o beie, si
pe loc se va usurA.Bucovina.
CLXXIV. Coropirtita.
910. CAnd vei gsi o coropisnit, sA o omori cu cAlciiiul
si sA-i mai dai si cu talpa dela amndou picioarele, ca sA
nu faci trAnfitur. Catane, Dolj.
CLXXV. Corp.
911. In ziva de sf. Vasile femeile mAritate fac piffle. ca sA
le fie corpul gras si fraged ca pillia.Ioneanu.
912. SA nu se pseascil peste vreun copil, cAci nu mai
creste. loneanu.
913. SA nu se dea cu vreo mAtur sau ghem in vreun co-
pil, cfici nu mai creste. loneanu.
www.digibuc.ro
 80

914. Sa nu se puni un copil In leagnul altuia, caci iea

crescutul acelui copil.Ioneanu.
915. In joac, s nu se bat copiii mici cu palmele peste
talpile picioarelor, caci nu mai cresc. loneanu.
916. Copiii cari sed in ploaie, cresc.Ioneanu.
917. Cand cineva trece peste altul i acela peste care a
trecut innoada chiotoarea, cel care a trecut, nu mai creste.
Rudeni, Arges.
CLXXVI. Cosciug.
918. De o parte si de alta a cosciugului unui mort, se fa-
ce ate o mica fereastra, ca sa aiba mortul pe unde rasufla,
sa vad pe cei ce-1 conduc la mormnt si sa-si ia ziva bun
dela ei,Ioneanu.
CLXXVII. Co*.
919. Cosul casei s nu-1 mturi in zile de post, caci e rat'
de aprinderea casei. Valcea.
920. Raca nu maturi cosul de Pasti, e Mu de aprindere.
V5Icea.
CLXXVIII. Cot.
921. Se crede ca daca se loveste cineva la cot, acela esle
amintit de curnnatul sau cumnala sa.Bucovina.
CLXXIX. Cotor.
922. DacA bati pe cineva cu cotorul (maturii), nu mai cres-
te.Tilpu, Tecuciu.
CLXXX. Cototan.
923. Cnd atria' cotofana aproape de cas, ii vin rudele.
Grozasti, Mehedinti.
CLXXXI. Covtic.
924. Covlica In care se scalda copilul, sh fie din lemn de
brad sau de teiu. Dac se scald-a In covat de arin, copdul
va petrece tot Intre strini. Bucovina (Marian).
925. Dac se pune covtica cu gura In jos, ori ciitr pare-
te, copilul moare.Bucovina (Madan).
www.digibuc.ro
 81

926. Covala din care s'a varsat scaldatoarea dela botez, se

rastoarna cu fundul in sus si toti joac cu tin sip de butu-
r in mn, Imprejurul pomului Inga care s'a varsat apa,
ca nou-nscutul sa fie vesel si jucaus, iar moasa joaca pe
dosul covetii, ca copilul s alba noroc in cai. Straja, Bu-
covina.
CLXXXII. Craciun.
927. In ajunul Crciunului se ung pnele si malaiele pe
de-asupra cu muruial de Mina' de gru, ca ele sd nu crape
iara cu ramasi(a muruielei se ung pomii din gradina, c ei
In vara viitoare asa sd fie incdrcati cu poame, cum este In-
carcata masa cu mncari.Straja, Bucovina.
928. In zilele ajundrilor Craciunului si Bobotezei, nu se
cerne fain, ca sa nu se fac purici in casd In acele zile
nu se d nirnic din cas, ca s nu se imprstie gospodria.
Daca in acele zile infra mai intiu un brbat in casa cuiva,
apoi vacele aceluia vor face bouti: dacd infr mai inti o fe-
meie, atunci vacele vor fata vitele.Straja, Bucovina.
929. In ziva Crciunului nu se mnnc carne, ca dihnii-
le s nu mnnce vitele.- Straja, Bucovina.
CLXXXIII. Craiu nou.
930. Cnd este kind' nou sau craiu nou, apoi aduce a-
ceasta veste brbatul In cas, zicnd: Craiu nou in tard,
iard ferneia nu e bine s'o facd asta, c'apoi s'ar strica oalele
si strchinile.Bucovina.
931. Cnd il craiu nou, s nu-I pomenesti in cas, a se
strica oalele si strachinile.--Sevastos (Calatorii).
932. Cnd vezi Intaiu craiu not], de esti afar, zici: Sand-
fate in cas si plosnitile afara De ai asemenea podoab in
cas, ori de esti bolnav, sd zici:
Craiu nou, craiu nou I
na un fedeles gol,
dd-mi unu plin,
rosu ca calina,
gras ca slnina.
A. Gorovei, Superstifii. 6.

www.digibuc.ro
 82

Asemenea s potrivesti totdeauna cand este craiu non, sd

ai parale in pungd, daca vrei ca toatii luna sd ie loci cu ele.
Brosteni, Suceava.
933. Se crede ca dac vede cineva hind noud si pre bani
la sine, prin intreaga lund va ave bani.--Bucovina.
934. Cnd se iveste luna noud, cei ce o vd se lovesc pe-
ste frunte cu o monedd de argint, zicand :
Lund nou,
taie pnea'n cloud :
jumtate tie,
jumdtate mie.
Aceasta se face ca toatd luna sd fie sAndtos i s aibd
cstig de bani.Ioneanu.
935. Cnd e craiu nou, atunci la partea clugreasc se
cnt marele tropar, lumina iar la mireni se zice:
Frumoas, sndioasd m'ai gsit; frumoas, sndtoasd sd m
lasi Sevastos (Cdltorii).
936. Barabulele nu se pun la lurid' non& pentrucd punn-
du-le atunci, ar duddi beldiile lor in sus, pe cnd barabulele
n'ar rodi in pdmnt.Straja, Bucovina.
937. Cnd e lurid noud nu se samnd legume, nici nu se
rdsdesc pomi, c nu fac roadd, ci numai floare.Brosteni,
Suceava.
CLXXXIV. Crasnic.
938. Se povesteste c unele femei nasc, In loc de copii,
purcei, care se zice crasnic, adicd drac, si cari chiar din tim-
pul aparitiei tricepe a tip si a fugi prin casd. Babele dau
foc la sob, fac jratec mult; apoi It iau la goand grin cas,
pnd cnd neavnd alt loc de scdpare, tsneste in sot* se
astupd la gur si se arde. Astfel scap de crasnic.Perieni,
Tutova.
CLXXXV. CrAstel.
939. Oamenii cari au abuzat In tinerete, si mai cu seam
ciocoii, rnnncd carne de crstel, uscatd bine, si care se zice
c ii mai usureazd de board. Bogdnesti, Suceava.

www.digibuc.ro
 83

CLXXXVI. Creier.
940. Cnd mnnci crier de un animal care-i bun de mn-
cat, atunci iti creste creierul, ori dac mnnci ochii, atunci
vezi bine cu ochii. -Ho Ida, Suceava.
CLXXXVII. CrivAl.
941. Dac in ziva de Boboteaz5 va bate crivtul, vor fi
roade la bucate.Ciulnita, lalomita.
CLXXXVIII. Cruce.
942. Cnd vet auzi de un omor, ori alt grozvenie,
cruce cu stnga i te tin in pmnt, ca crap dracul.Tpu,
Tecuciu.
943. E bine s porti In sn, la piele, o cruciulit, ca nu
se mai lipeste nimica de tine. Tpu, Tecuciu.
944. Jidanii nu mnnca stiuc, c are In frunte un os In
form de cruce.rpu, Tecuciu.
CLXXXIX. Cue:
945. Despre cuc se crede c erau doi bieji la sfntul Pe-
tru, si din cauza ca au tiat un bou si 1-au mncat s'au pre-
fcut in cuci.--Perieni, Tutova.
946. Se crede c cucul, dela Snziiene, se preface In uliu
pn la Bunavestire, cnd devine iar cuc. Bucovina.
947. Se crede c cucul cnt numai pn la Snziiene, fi-
indcd atunci mnnc viine, cirese sau grunte de orz
rguseste.Bucovina.
948. Cnd cnt cucul, el cnt numai pn aproape de
Sn-Petru si apoi stmpeste de a mai cnt, c Sf. Petrea
caut s5-1 prind, cci cucul i-a furat calul lui Sf. Petrea.
Bogza, R.-Srat.
949. Dac cucul cnt dup Snziiene, sau noaptea, apoi
se crede c va urmA foamete sau vreo btlie. Bucovina.
950. Cnd cucul cnt i noaptea, va fi an bun.Brosteni
Suceava.
951. Primvara, cnd iei dimineata afar, fr s fi gustat

www.digibuc.ro
 84

ceva, auzi cucul pentru prima data, te-a spurcal,

i mi-
roase gura. Asemenea, cnd le spurc pupAza, iti miros dinfii
toat vara. De aceea e bine s5 iei inacar o firimitur5 pe lim-
b. Adamesti, Teleorman.
952. Dac te spurca cucul, e ru de pagub.Valcea.
953. Cnd vei auzi cucu 'ntiu si nu-i fi mncat, te spurc5
si cuci toat vara. Ca s scapi, in fiecare diminear .s5 iei
ceva in gur, cel pufin sare.--Catane, Do lj.
954. Cnd cinevA aude cucu pe nemncate, este ru de
paguba. -Rudeni, Arges; Perieni, Tutova.
955. Cnd auzi cucul intiu, s-I auzi pe mncate, c alt-
fel te spurc, si-fi pute gura tot anul.--Maia, Ilfov.
956. Dac cineva aude primvara pentru prima dat cucul
cntnd si are mulfi bani in pung, apoi se crede ca va a-
yea tot anul; la din contra, ca tot anul nu.va ave nimic.
Bucovina; Straja, Bucovina; Covurluiu; jud. Suceava; Sevastos
(Calatorii); Stnca,
957. Cnd auzi cucul mai inainte, zi urmatoarele:
Na, cucule, banul,
c fi-am implinit anul;
apoi ascult5 bine de ate ori i cant& c atfia ani vei tr51.
--Luncusoara.
958. Cine aude cucul intiu cntnd, i va numr de ate ori
cnt, atafia ani va lalomifa.
959. Se crede c de cte ori va cnt cucul cuivA, cnd
il aude primdvara pentru intaia oar5, atafia ani va tr51 res-
pectivul.--Bucovina.
960. Cnd ifi cnt cucul in stnga, nu e a bine.Stn-
ca, Iasi; Sevastos (Cltorii); Covurluiu; jud. Suceava; Bu-
covina..
961. Cnd ifi cnt cucul in dreapta, ifi merge bine.Jud.
Suceava; Covurluiu; Bucovina;
962. Cnd fi-a cnt cucul in fat& are s-fi mearg bine
tot anul.Ttrusi, Suceava; Stnca, Iasi; Bucovina; jud. Su-
ceava; Sevastos (Cltorii).
www.digibuc.ro
 85

963. Cnd ii auzl cucul Intdia oara, i vei fi bolnay, atunci

bolnati vei fi foat vara.Ttrusi, Suceava.
964. Cnd cnt cucul aprope de cas, e semn de moarte.
Perieni, Tutova.
965. Cnd cnt cucul aproape de cas, ai s te muti de
acolo.Holda, Suceava.
966. Dac iti cnt infdiu cucul aflndu-te la necesitti, e
semn c in acel an ai s mori.Sfnca, Iasi.
967. Dac cnt cucul, nu mai miros trnioarele.--Vlcea.
968. Dac vede cinev primvara pentru intia dat cucul
pe un porn verde, apoi se crede ca acela prin intreg anul
va fi snfos. Dae-1 vede pe o creang5 uscat, se zice c
acela Intreg anul va tot boll. Dac-1 vede pe pArrint, se tine
ca semn c acolo, in acel an, va ave multe griji i nevoi,
Bucovina.
969. Craca pe care cnt cucul intiu, s oi iei si sA o porti
in sAn, ca s asculte lumea la tine ca la cuc.Catane, Dolj.
970. Cnd cinevA vede si aude infiu cucu cntnd, ia cru-
cea pe care a stat cucu, c e bun de dragoste.Rudeni,
Arges.
971. Cranga pe care a cntat cucul, se pune n lutoarea
fetelor ca s fie drglase la lume, cum ii i cucul de dra-
jud. Suceava.
972. Cnd auzi cucul intiu, s iei sare in mn i craca de
sub el, c sunt bune de dragoste. Vlcea.
973. Fefele care voiesc s placa la Mai, poart, mergnd
la joc, un cap de cue la sine, creznd ca apoi ele vor fi
cautate i jucate de flci.Bucovina.
974. Se zice c spre a ave cu cuvntul trecere la toll, este
bine a impusch un cuc inainte de Snziiene, a-1 frige i mn-
cA fr pne si sare, si a purt capul lui totdeauna cu sine.
Bucovina.
975. Sd nu pusti cuci, c moare cineva din familie, ori Iti
piere vreo vit.Holda, Suceava.

www.digibuc.ro
 86

976. Cnd omori un cuc, i mor prinlii. --Gineti, Suceava.

977. Durerea de inim se poate lecul cu unturd de cuc.
Bucovina.
978. Sunt Lin fel de fluturi ce-i depun oule Imprejurul
unei crengulile subliri. Ele-s legate cu o substanl ce se in-
vArtoad indat. Sunt In rnduri. Vara clocesc i ies omizi-
le. Poporul crede ca-i stupit de cuc.Tpu, Tecuciu.
CXC. Cucoare.
979. Cale cucoare ii vede primvara Intiu, attea chite de
cnep ai s faci.--Covurluiu; Tama, Tecuciu.
980. Cnd vezi cocoare intAiu, s le numeri ate sunt, cA
attea chile de gru ai s faci In acel an.Ciulnila, lalornila.
981. Cnd trec cocoarele, copiii lag cupful in pmnt, a-
poi se dau de-a berbeleacu, i astfel le opresc i le fac de-
i perd drumul.Perieni, Tutova.
982. Cnd trec cArduri de cocoare, s nu le numeri, ca
rAtcesc drumul i cArAind se tot invrtesc in loc.-- Sevastos
(Cltorii).
983. Dac se numard cucoarele, cnd vin primvara sau
se due toamna In alte tri, apoi ele nu mai all drurnul lor
i rAmAn locului.Bucovina.
984. Primvara, cine va vedeA cocori Intiu, s-i innurnere,
cAti vor fi, atAtia ani va mai tral.--loneanu.
985. Daa cucoarele, cnd vin, sunt puline sau fare im-
pratiete, vara vor fi furtuni. -Tpu, Tecuciu.
986. Cnd umbl cucoare multe, va fi btlie.Gaineti,
Suceava.
987. Daca cucoarele trec iute inapoi, vine i iarna tot iute.
Tpu, Tecuciu.
CXCI. Cuco*.
988. Se crede ca este bine a ave un cucos negru la cas
cad de acel loc, uncle a alcat acel cuco, nu se prinde nici
un fel de vraj. Bucovina.

www.digibuc.ro
 87

989. Cocosul cnt toldeauna la acelas timp, pentruc nu-

mai el aude toaca In cer.--Tdpu, Tecuciu.
990. Poporul zice ed acei cucosi calf cnt la miezul nop-
Iii de 12 ori, sunt nzdrvani.Bucovina.
991. Dae ai cocos btrn, ginele nu fac oud cu smnt.
Adamesti, Teleorman.
992. S nu lasi cucos strdin in ograda fa, c-li iese oule
rele la clocit.Tdpu, Tecuciu.
993. Ferneia Insrcinat s nu mnnce inim de pasere
rea, cum e cocosul, cci va face copii rai.Adamesti, Te-
leorrnan.
994. Cnd tai un cocos, s-i jumoli din penele aripelor,
cd te bap cu el pe lumea cealalt. VAlcea.
995. Femeile nu manned cap de cucos, cd nasc ploduri
rele.Tpu, Tecuciu,
996. Barba de cucos (cele dou pelite ce atarnd), nu se
ainned.Tpu, Tecuciu.
997. Pe beregata cocosului sd nu sufll : e ru de srcie.
Vlcea.
998. Cnd cnt cocosii dimineata, din noapte i Wand se
lumineaz de ziud bine, va fi ziva bund.Adamesti, Teleorman.
999. In orice timp al anului. de vor cnt cocosii In p-
ful, vremea are s se schimbe.--Stnca,
1000. Cnd aura cocosii ziva, e a molosag.Brosteni, Su-
ceava.
1001. Cnd cnt cocosul la culcare, se indreapt vremea.
--Holda, Suceava.
1002. Cnd cnt cocosii de cu sard, ii a molosag.Tat-
rusi, Suceava.
1003. De vor cant cocosii dup scdptatul soarelui, se va
schimba vremea in ziva urmtoare.Adamesti, Teleorman.
1004. Cnd cntd cocosii Inainte de miezul noptii, are sd
fie molosag. Holda, Suceava.
www.digibuc.ro
 88

1005. CAnd cocosul cnt in prag, au sa-Ii vie musafiri.

Brosteni, Suceava; Perieni, Tutova; Sevastos (CAlatorii).
1006. Cnd cnt cocosul in prag, ai veste ori de bine, ori
de ru.--VAlcea.
1007. Cand cocosul canta pe pragul casei, e semn rau,
unul din stpnii casei va murl in curnd. VAlcea.
1008. ne-Ii va cnta cocosul pe pragul usei, nu e serim
bun; de aceea trebue s-1 gonesti. lar de va cntA pe gardul
din btAturii, atunci laud pe stApAnu-sAu, cica-i orn de trea-
bd, curn nu e Teleorman.
1009. Cnd anth cocosul pe prispA, Ili vin rudele. Cata-
ne, Dolj.
1010. Cnd Ili cnta cocosul pe gard, sa te uifi in care
parte se Mt& cci dintr'acolo i vor sosi oaspeli. Taint,
Tecudu.
1011. Se crede c5 dac5 cant cocosii sara, in noaptea a-
ceia vor umbla tAlharii prin sat. Bucovina.
1012. Ziva, cnd umbra' cucosii cu coada Hisat in jos, e
semn de ploaie.Adamesti, Teleorman.
1013. Cnd se bat cocosii, lac a slad. De aceea sA tai pe
unul din eiTapu, Tecuciu.
CXCII. Cucuveica.
1014. Cnd cnt cucuveica pe cas5, va muri cineva din
casa aceea.Ttrusi, Suceava Stanca, Iasi ; TApu, Te-
cuciu; Bucovina.
1015. Cnd cntd cucurneaua (cucuveaua) pe cosul casei,
ori pe alle oleaburi, e ru de pustietate; cic mare cine-
va din cas5.-- Adamesti, Teleorman; loneanu.
1016. Cnd mortul se aflA in casA, i cant cucuvaia pe
casA, are sa mai moarA cineva din casa aceea. Lipova,
Vasluiu.
1017. Cand rade cucuveica pe o casa uncle este fatA ma-
re, e semn di se va mAritA.Sevastos (CAltorii).

www.digibuc.ro
 89

1018. Daca cAntecul cucuveicei nu-i jalnic, ci mai mull ji-

pdlor,apoi in acea casd se va naste in curand un
Bucovina.
1019. Nu-i bine s ingni cucuveica cand cnt, c'apoi ai
sa palesti ceva. Ttrusi, Suceava.
CXCIII. Cuiu.
1020. Cuiul dracuit dela casd, sa-1 lapezi.Valcea.
CXCIV. Culbece.
1021. Se crede c culbecii ii leapda capacul, abia chip
ce tuna primavara. Straja, Bucovina.
1022. Cel ce patimeste de durerea selelor, se vindeca da-
c ia un culbece, Il usucd, opoi piseazd in praf, bea
inteun pahar cu apa. Straja, Bucovina.
CXCV. Cununie.
1023. Poporul crede c acei cununali, nu-i mai poate nime
desparli, doara singura moartea. Bucovina.
1024. Sa nu faci cununie in casa, c ramne unul vadu-
voiu. Tapu, Tecuciu.
1025. Se crede ea numai Dumineca i Joia es.te bine a se
cunund; daca s'ar cunund cinevd in alte zile, apoi 'acea eft-
satorie nu va fi fericifil.Bucovina.
1026. Femeia insdrcinata care culfun, ii va muri pruncul.
Ioneanu.
1027. Nuna, care cununa, sa nu fie insarcinata, cad nu vor
tral copiii noilor casatoriti. loneanu.
1028. Daca o copila a patimit de vreo boala si inainte de
a se matila s'a lecuit, dar nu pe deplin, apoi se crede c
este bine ca mergand la cununie s zica ca nu ia cu nirne
altul cununia, decal cu mirele ei, i facand asa, boala ei va
incet cu totul.Bucovina.
1029. Se crede c inainte de cununie trebuie mirii sa se
scalde intr'o scaldatoare in care se pune busuioc, bani noi
de argint, lapte miere, ca ei sa fie iubili ca busuiocul, cu-
ca argintul si dulci ca laptele i mierea.Bucovina.
www.digibuc.ro
 90

1030. Mai inainle de a pleca mirii la biserica sa se cunu-

ne, mireasa impreuna cu doi flcai carora li traiesc parinlii,
pleac la o fantana cu ap, De acasa si pana la fantn, fac
trei hore in locuri deosebite ; ajunsi aci iau apa intr'o doni-
t, in care pun si busuioc, apoi se inapoiaza acas, repe-
tand iar cele trei jocuri in jurul donitei. Cand vin colacerii
cu ginerele sa ridice mireasa, iese nuna si cu mireasa Main-
tea lor cu acea donita cu apa si cu busuioc, pe care il moaie
in apa si stropesle de trei ori in cele patru prti. Apoi toa-
la apa din donita o toarna peste picioarele cailor colaceri-
lor, iar busuiocul se pune in perna pe care va dormi mirii.
Cat va sedea acest busuioc in perna, atat vor tral mirii ca-
satoriti. loneanu.
1031. Dup ce mireasa se suie in car, ca sa plece la bise-
Ha sa se cunune, una ii pune pe cap o azima si pe azima
sare si un pahar cu vin, rupe .d ipa aceea din azima si da
putina miresei sa 'parlance, asemenea si din vin sa bea, a-
poi restul din azima, il rune in mai multe bucati si le arun-
6 in cele patru parti, vinul ramas de asemenea. (-And arun-
ca aceste zice: n'arunc azima si vin, ci sracia >. Din azima
aruncata este bine sa 'parlance fetele mari, cad se vor ma-
rita curand. loneanu.
1032. Se crede ca mergand mirele si mireasa la cununie,
e bine sa ieie in fiecare car sau trasura, cale un bradulet,
eapoi tinerii se bucura de o viata vesela, precum se bucura
fiecare and vede, mai ales iarna, bradul verde. Bucovina.
1033. Mirii intrati in biserica sa se cunune, li se asterne
sub picioare o scoarta sau alt asternut pe care se arunc si
bani, nesocotind prin aceasta materialul suntor, calcand in
picioare toate mririle desarte care se fac prin bani, dorind
numai fericirea casnica.Ioneanu.
1034. Daca se prezinta in biserica mai multe parechi la
cununie, apoi doreste fiecare, ca sa stele ca cea dintaiu si a-
nume in dreapta, crezand, ca stand asa li va merge bine in
vieata. -Bucovina.
1035. Daca se intampla ca dintr'o casa sa se infatiseze doi

www.digibuc.ro
 91

liiieri intr'o zi la cununie, apoi cer ca sa primeasca cununia

deosebit, creznd c daa doi dintr'o cas iau cununia de
odata, nu li va merge bineBucovina.
1036. Se crede c mireasa care voieste s nu aiba curnd
copii, isi ajunge acest scop, daa ia la cununie in sail ata-
tea nuci fripte, pe cari le ingroapa in pamnt, ati ani vo-
ieste s fie fr de copii. Bucovina.
1037. La cununie, pe and se cnt Isaia dntuieste, se
aruna de atajei, asupra celor cununaji, zaharicale, alune,
crezandu-se Capoi tinerii vor duce un train dulce si vor
avea belsug.Bucovina.
1038. Dupd ce se termina serviciul cununiei, un colacer a-
runa prin biseria flori, sau cofeturi, sau alune, sau nuci,
spre sernn cd din acea zi tinerii cununati trebuie sa para-
seasa toate jocurile copilriei i sa inceapa a se ocupa nu-
mai cu lucruri serioase pentru o viat conjugal. loneanu.
1039. Daa se intmpl a in ziva, in care doi tineri au sd
primeasca cununia, sd Lie i o inmormantare,apoi tinerii se
grabesc sa fie cununati inainte de inmormntarea mortului,
crezand c altfel ar murl oarecare din ei foarte curand.
Bucovina.
1040. Se zice ca daca curg luminele nunilor la vre-o cu-
nunie, apoi mirii vor plnge toata viata lor. Bucovina.
1041. Dupa ce mirii se cununa, acasd mina d miresei Lint
proaspt, cu care face ale o cruce in cele patru parti, MAI
in afara cat si inauntru casei, ca s mearga treaba bine in
acea casa nou.Ioneanu.
1042. Se crede c rnireasa care mergand la cununie va
lu in san o mia oglind si o bucatica de zahar, si apoi va
pune acel zahar in bucatele ce le va mana soacra, aceea
va fi bine vazuta de dnsa. Bucovina.
1043. Cand mirii vin dela cununie acas, mireasa la pe
soacr in braje, si de o va putea ridia, ea va fi mai ma-
re in cas iar de nu, soacra. loneanu.
1044. Se crede ca daca calca mireasa, pe cununiei

www.digibuc.ro
 92

pe mirc pe picior, apoi va fi cea mai poruncitoare in casa.

Bucovina ; loneanu.
1045. Daca va da mireasa mirelui s manncestrafide pur-
tale in papuci in zina cununiei, el va fi cu blandel5 in Wahl
vieala. Sevastos (Nunta).
1046. Mireasa, venita acasa dela cununie, invleste indata
focul pe vatr, s5 astupe gura b:irbatului si a soacrei, ca sa
nu-i zic vreodata ceva.Ioneanu.
CXCVI. Cuptor.
1047. Nu-i bine sa te hichelli pe cuptor, ca mor
porcii. Ttrusi, Suceava.
1048 Pe cuptor nu este bine a se incll, c'apoi lupul va
manc oile i uliul gainele. Bucovina.
1049. (and vine nora intaiu in casa soacrei, sa nu se uite
in cuptor, ca moare soacra. hid. Suceava.
1050. Cand arde funinginea dela gura cuptorului, are sa vre-
muiasc5. Brosteni, Suceava,
CXCVII. Cured.
1051. Daca te spurca puiu de curc5, cocai.Valcea.
1052. Marplele de curcan sa nu le pui in bors caci n'ai
noroc la curci. Tapu, Tecuciu.
CXCVI1I. Curcubeu.
1053. Curcubeul este braul lui Dumnezeu. Brosteni, Su-
ceava.
1054. Curcubeul e o <pompa ; toldeauna un capat al sail
e intr'un paru mare de unde suge apa, asa ca nici un pie
nu mai curge. Aceasta credinla isi are inceputul in faptul ca
curcubeul are capul pe pamant, iar partea exterioar seg-
mentului circular e mai neagr de cat cea inchis sub arc.
ppu, Tecuciu.
1055. De oarece s'a observat ca partea cerului superioaia
curcubeului este mai neagra de cat partea inferioara, se da
curcubeului rostul de a readuce o parte din apa cazula sub

www.digibuc.ro
 93

forma de ploaie in nod. Spre acest scop se crede di el isi

ficseaza un capat al sau intr'un rau mare de wide suge apa.
Acest capal e acela mai dup5 urma, cAnd ambele stint fixa-
te. Cnd ploaia a pierdut prea mult5 apa, atunci e necesita-
te de 2 curcubeie, si fiind ca cel de desupt e in calea celui
de al 2-lea, last', din cursul de apa mai putin5 cantitate, si
pentru aceasta al 2-lea e mai slab. Deci capetele a 2 sau
mai multe curcubeie sugace snt de aceeasi parte ppu,
Tecuciu.
1056. Pe la noi se crede ca Prutul e adapalorul curcubeu-
lui de r5s5rit, i Siretul al celui de apus. Tpu, Tecuciu.
1057. Cnd se face brAul popei (curcubeu) pe cer, e semn
c va stA ploaia.Adamesti, Teleorman.
1058. Daca apare dimineata curcuheul, e semn de seceta
pe vara. Tapu, Tecuciu.
1059. Femeia care vrea sa aiba pelita alba si hide, sa se
spele cu apa din coada curcubeului. Jud. Suceava (V. Fo-
rascu).
1060. Cine bea apa dintr'un loc cu curcubeul, acela intr'o
tuna e prunc, in alta fat5.Sabolciu.
1061. CAnd cineva se va duce in genunchi sa bea apa de
uncle bea i curcubeul, de va fi fata, flacau se va face, iar
de va fi flacau, se va preface in fata. Brosteni, Tt5rusi (Su-
ceava.
1062. Cnd curcubeul e mutt rosu, poporul crede c va fi mult
vin ; cnd e mult verde, va fi mult grau; cnd e mull albas-
tru, va fi multa seceta si moarte. -Poiana-de-sus, Dmbovita.
CXCIX. Curechiu.
1063. Se crede ca nu e bine a tai capatini de curechi,
nici a mnca curechiu, inainte de Taierea capului Sf loan
Botez5torul.Bucovina.
CC. Curvar.
1064. CAnd mamele i pupa copiii in spate, este seam ca
ei se vor face curvari. Valcea.

www.digibuc.ro
 94

CCI. Cutremur.
1065. Cnd pestii pe cari st pmntul poart cozile, el
se cutrernura.Brosteni, Suceava.
1066. Cnd se cutrernur pmntul, Durnnezeu se uit la
el, si el de frica tremur. Brosteni, Suceava.
1067. Se crede c prnntul cnd se cutrernur, nu mai
poate suferl pcatele oarnenilor, si se scutur5 de ele, Io-
neanu.
CCII. Cutit.
1068. Cu culitul asupra altuia sa nu te rdstesti, c fuge In-
gerul de tine.Brosteni, Suceava.
1069. Cnd te rstesti la cineva cu cupful, 40 de zile te p-
raseste ingerul, lund si 7 pcate dela cel din fat.Tapu,
Tecuciu.
1070. Cnd ti cade cutitul din mn si se Infinge cu vAr-
ful In pmnl, sau In podele, o izbAnd mare ai
Jud. Suceava. (V. A. Forscu).
1071. Cnd tot rugini-cutitul, e sernn c until din ca-
sd a tiat ceva de furat cu Tecuciu.
CCIII. Dambra.
1072. Cnd un orn calc pe urmele pe care au umblat tir-
sitoarele, rmne
1073. Omul damblagit e luat de dracu; singur el cere sA i
se faca masle cu 9 popi.Tapu, Tecuciu.
CCIV. Dar.
1974. DacA se &A cuiva ceva, trebuie a-i d din toat ini-
ma, WA' ca para. Mu, ca la din contra n'are parte din
lucrul primit.--Bocovina.
1075. CAnd dai cuiva pare rAu, atunci n'are parte.
Sevastos (CAlAtorii).
1076. SA nu-ti ponegresti (imputi) darul tau, sau pe al al-
tuia, c superi pe Durnnezeu si-ti ia pornana fcut. -T5pu,
Tecuciu.

www.digibuc.ro
 95

CCV. Drnicie.
1077. Daca apuci copilul, dupa ce s'a.nascut, trei zile in
sir de mna dreapta, el va fi darnic.Tapu, Tecuciu.
CCVI. Deget.
1078. S nu te thU la altul, cand se pis, ca-Ii crap de-
getele.- Vlcea.
1079. Se crede c daca-i. ingalbenesc cuiva degetele, in
familia aceluia se va intmpla un caz de moarte. -Bucovina.
108Q. Se crede ca daca cineva isi intinde asa degetele, ca
pocnesc, ele la btrnete vor trernura.Bucovina.
1081. Sa nu pui fluier, fus i lingur in foc, ca-Ii coc de-
getele toate. Valcea.
1082. Se crede ca daca buricul degetelor la o fata sunt
astfel ca pielea formeaza puncte, aceasta rnaritiindu-se va aved
baieli; dacd Insa pielea degetelor ei formeaza o dungd, apoi
va aved copile. Bucovina.
1083. Sa nu bage cineva fus sau lingura in foc sa arda,
caci face sugiu la degete.Ioneanu.
1084. Daca i se face cuiva sugel la deget, se zice c'd e
bine sa vare degetul degraba in uncrop clocotit, s'apoi se
tamadueste. Bucovina.
1085. Dacd i se face cuiv par la deget, apoi e bine a pu-
ne acolo pepene murat, i se'ntoarce acea bubd Bucovina.
CCVII. Deochi.
1086. Se crede ca copilul odat inlarcat si Tutors iar la
piept, crescand mare, va deochi orice va veded frumos.
Bucovina; loneanu; Marian (Nasterea).
1087. Se crede ca deoache nurnai oamenii cu ochi alba-
stri, cari sunt nasculi strigoi, adica la nastere ies cu un fel
de tichie pe cap, pe care indat o apuca cu mnele i o trag
la gura ca sa o mnnce; mncand acea tichie, ratan stri-
goi in toata vie*, i deoache orice ar veded i ori de ce
s'ar mird. Alimnesti, Olt.

www.digibuc.ro
 96

1088. Oanlenii cei mai rAi de deochiu sunt acei cu ochi

albastri.Rudina, Mehedinti.
1089. Copilul care .va suge tAt dela o tigancil, nu se va
deochiA. -Ciulnita, lalomita.
1090. Fereste-te de omul cu ochii verzi, CA te deoache.
Copcioasa, Gorj.
1091. DacA intAlneste cinevA o femeie, copil sau vita foarte
frumoas, apoi trebuie a stup asupra tor de trei ori, si fA-
cAnd a$ A se crede CA nu se vor deochiA.Bucovina.
1092. Ca sa nu-ti fie deochiat copilul, fa-i o crestturA la
poalele cmesii.Tpu, Tecuciu.
1093. SA nu se pupe copilul pAnA nu implineste anal, cAci
se deoache lesne. loneanu.
1094. Ca sfi nu fie deochiat copilul, taie-i o suvit de par,
leagA-o cu un fir de atA rosie si pAstreaz-o dup icoana.
Tapu, Tecuciu.
1095. Ca sa nu se deoache copiii, li se leaga ate un fir
rosu la gat sau ate o cruciulit. Cailor li se impleteste fir
rosu la coam sau in coad5.Catane, r)o ll.
1096. Pui rosu la vite, sA nu se deoache,Sevastos (Ca-
latorii).
1097. CAnd se porneste prirnvara plugul la arat, se in-
conjurA el de trei ori mai inainte de a esi pe poart, cu ta-
male, busuioc si apA sfintit, cu care se stropeste el si vite-
le, ca sd nu se prindA deochiul de vite.Bucovina.
1098. Copilul mic sd nu se arate In oglindA, pAnA nu im-
plineste anul, cAci se deoache sinyur, vAzAndu-si chipul.--
loneanu.
1099. CAnd vezi cevA frumosvit ori fiintA omeneascA
sA scopesti si s zici: s nu fie de deochiu.Sabolciu.
1100. CAnd o vacA fatA,i se leagA un fir rosu in coadA, ca
sA nu se deoache.Rudeni, Arges.
1101. Copilul nebotezat nu se deoache, cAci nu este cres-
tinatlonea n u.

www.digibuc.ro
 97

1102. Cnd io curge snge din nas, esti deochial de unul

chruia Ii esti drag.Tpu, Tecuciu.
1103. Cnd te-oiu mir de cinev (copil), sd-i scuipi (In
gura) ca sd nu se deoache.Catane, Dols.
1104. Cnd se finteste atentiunea si mirarea cuivd asupra
vreunui animal sau orn, sd-si aducd aminle de deochiu, ca
sd nu se deoache cel vdzut. loneanu.
1105. Dacd stau doi copii mici fald In fata, se deoache.
Marian (Nasterea).
1106. Femeea lehuzd trei zile dupa ce Incepe a ies1 afard
trebuie s ia cociorva In mnd, pentru deochiu, ceas ru si
alte rdle, sd nu se lipeascA de ea.Jud. Suceava.
1107. Dacd naste o femeie, apoi se leagd la poart o cor-
dea rosie, ca s nu fie deochiat.Bucovina.
1108. 0 lehuz sd lind la gt un fir rosu pAn iese la bi-
serica, ca sa nu se deoache.Ioneanu.
1109. Trei zile dela nasterea unui copil, nu se spune ade-
vrat de este bdiat sau fatd, ca s nu se deoache, si s tr-
lascd.Ioneanu.
11h). Copilul nou ndscut, cntrit Inainte de a se fi scAl-
dat, nu se deoache nici odatd.Marian, (Nasterea).
1111. La gtul unui animal fatal i se leag un fir rosu, ca
sd nu se deoache.Ioneanu.
1112. Prirnvara, cnd scoate Intiu vacele In cireadd, oa-
menii le leaga ceva rosu de coed& c pe vita care are ro-
su nu o poate nici deochiA, si nici cel rdu nu se poate apro-
prid de ea.--Transilvania.
1113. S se lege o lingurd de gtul mAnzului, ca s creas-
ed lute si s nu se deoache.Maia, Ilfov.
1114. Cnd cineva aye ureun mng frurnos,Ii atArnA de gt
o lingur, iar de coadd un fir rosu, ca s nu se deoa-
che.Ilfov (Revista Tara noud).
1115. Calul care este deochiat, s-i spargA un ou In frun-
te, cd-i va trece.loneanu.
A. Gorovei, Superstifil. 7.

www.digibuc.ro
 98

1116. Spre a vindeca vreo vita de deochiu, sa se lase bli-

dele dela ajunul CrAciunului nesplate pand a doua zi, cand
trebuie a le spdla 'apoi a strange acea apd; chip ce s'a a-
ezat, se strange, i la caz de trebuinrd se spald cu ea vi-
ta.Bucovina.
1117. Copilul mic cnd se apuca i se deoache, unge-itl-
pile cu unt de vacd, trece.Vlcea.
1118. Se crede ca fiind deochiat cineva i spalndu-se cu
udul sdu, se va Insandtoa. Bucovina.
, 1119. Se crede ca usturoiul apdrd de deochiu.Bucovina.
1120. Cnd un copil se boteazd, cele trei lurnndri de pe
marginea putinei In care se boteazd, se pastreaza, cd daca
se deoache, sa-1 afume cu ele. Ioneanu.
1121. Se crede c bolnavindu-se cineva de deochiu i da-
ca i s'a stins carbuni i s'a spdlat cu apa ceea, apoi se va
face bine.Bucovina.
1122. Cnd se descntd cuiva de deochiu, se pun pe rand
trei arbuni aprini In apd, in care se descnt, i daca car-
bunii se lasd la fund, suferindul este deochiat, iar de va st
deasupra apei, nu va fi.--Ioneanu.
1123. Ca sd nu se Imbolnaveascd copilul de deochiu, sa-i
faci un benchiu cu cenu0 albd.Jud. Suceava (V. A. Fo-
rscu).
1124. Femeile deochiate nasc cu greu.Marian (NaVerea).
1125. Spre a nu se deochia un copil, se ia Omani de sub
talpa masei i i se tace zbenghiu In frunte cu aceast Una,
sau zbenghiu eu scrobeald lalomila.
1126. Pentru c deochiul mnnc matele deochiatului, de
aceea trece prin el (are diaree). Maia, Ilfov.
1127. Gandacii de matase sa se ascunda de vederea oa-
menilor, cad se deoache i mor.- Ion'eanu.
1128. Cnd face sdpun, se leaga de fcaletul cu care mes-
tecd, un fir rou, ca sa nu se deoache.Rudeni, Arges.

www.digibuc.ro
 99

CCVIII. Depnare.
1129. Cnd te vei visd depnnd, ai s vezi ori ai s pd-
Ie0 ceva.- Tapia, Tecuciu.
CCIX. Descult.
1130. La praznice nu-i bine a ies1 afard desculf. Luncu-
wara.
CCX. Desgropare.
1131. Nu-i bine s desgropi mortul pnd nu indeplinete
patru ani dela moarte, ca sd nu-0 moard altcineva.Tdpu,
Tecuciu.
CCXI. Destepfaciune.
1132. Copiii cu fruntea despicat vertical, sunt detepti.
Tpu, Tecuciu.
1133. Cnd facerea a fost uoar, copilul nscut va fi min-
tios.Tpu, Tecuciu.
1134. Copii mintioi sunt acei cari se nasc dimineala, mai
ales sdrbtoarea.Tpu, Tecuciu.
1135. Cu ct un copil e inlrcat mai de timpuriu, cu att
e mai detept.Tpu, Tecuciu.
CCXII. Dihor.
1136. Atrn cercei de fier (lant) prin copaci, dac'd vrei sd
nu vie dihorul.Tpu, Tecuciu.
CCXIII. Dinte.
1137. La copilul care se va uit In oglind mai inainte de
a Implini anul, iese dintii anevoie.Ioneanu.
1138. Sd nu pui copilul mic s se uite In oglind, caci nu-i
vor crete dinlii degrabd.Hntescu.
1139. Dac are cineva strung Intre dintii cei de deasupra,
dinainte, adicd dinti rari, se zice cd este lumet.Bucovina.
1140. Sd nu mnnci zahar, c ti se fac dintii ca ciolanul
din care-i fcut zaharul.fdpu, Tecuciu.
1141. Se crede 6 daca li cad copiilor dinIii, e bine sd-i

www.digibuc.ro
 100

ieie i s-i arunce In pod, ziand: oorecut, na-ti un dinte de

os, si tu d-mi unul de ()tel., s'apoi dintii ce li-or creste vor
fi foarte tari.Bucovina.
1142. Dac Iti pic un dinte ori o msea, s.-1 svArli peste
casd i s5 zici: vPaserea lui Dumnezeu, un dinte de fier
si d-mi unul de otel.Parpanita, Vasluiu.
1143. Dac la botez plnge copilul, nu e bine sd-1 legeni
pe brate, ca ti va cde
1144. Dac cutare orn freac cu degetul dinjii unui orn mod si
pe urm freac5 cu acela dintil proprii, nu-1 mai dor dinhii In
veci.Sabolciu.
1145. Se crede ea dac6 mnnca cineva pne din locul ros
de soared, apoi nu va ave durere de dinti.Bucovina.
1146. Durerea de dinti se vindec dacA se pun lipitori la
gingini.Bucovina.
1147. Nu-i bine cnd Inghiti dintii.T5pu, Tecuciu.
CCXIV. Dochia.
1148. Se crede ca Ana ce nu desbrac baba Dochia toa-
te cele douasprezece cojoace ce le are, nu se face primva-
ra, iar la desbrcarea fiecarui cojoc, trebuie sa fie furtuna
ger.Bucovina.
1149. Baba Dochia s'a pus rmsag cu omtul i cu fri-
gul, c ea-i mai voinia de ct ei. Frigul se Intrt; baba
i puse cele 9 cojoace, i frigul nu avu ce sa-i faca. Incep
s5 ningd; baba ii intoarse un cojoc pe dos si tot ea fit mai
tare. Atunci se urrn dusmnii: ddu un frig tare; baba i
puse cojoacele, se uirned i Incep s ning, apoi se Mat
ger mare. Baba i lepada cojocul.Tot asa cu fiecare pn
ce rmase in pielea goal, cnd Impietri. Aceste sunt zilele
babei.ppu, Tecuciu.
1150. Baba Dochia e imbrcat cu 12 cojoace; In fiecare
zi lepAdnd cte unul, vremea se tot schimb.Brosteni, Su-
ceava.
1151. Flcii i aleg, prin februar, o zi de a babei, si cum

www.digibuc.ro
 101

va fi ziva, asa va fi si nevasta lui: urata, frumoasa, etc.

Tapu, Tecuciu.
1152. Cum va fi in ziva Dochiei (1 Marl), as va fi i va-
ra. Dacd in ziva babel Dochitei ninge si-i furtund, atunci se
zice ca ea leapdcld un cojoc.Zilele ei se numesc cojoace.
Straja, Bucovina.
CCXV. Drac.
1153. Se crede c5 dacd poart cineva an ou, al unei puice
negre nou5 zile inainte de Pasti subsuoard si zice, pe tim-
pul cand sd iasd cu invierea i s5 cante: (Hristos a Inviat,
si al meu a iiviah, alunci iese din acel ou un spiritus, care
apoi ii d celui ce I-a clocit, averea de pe lume, dar chip
moarte i ia sufletul. Straja, Bucovina.
1154. Dacd poarld cineva un ou subsuoard prin nou5 luni,
apoi se zice c din el iese necuratul, care II serveste pe res-
pectivul, iard dac5 nu-i dd de lucru, apoi se apucd de capul
celui ce 1-a clocit. Bucovina.
1155. De-i clod oua de starpitura (oudle mici de tot si
cam moi, care le face unele puice) subsuoar5 creste ce
va iesi din ele, ill creste spiridusi, si acestia cati bani ai vol,
fi aduc, i nimeni nu te poate bate, c numai Ii chemi In
gaud; clar dup. moarte a lor esti.Covurluiu.
1156. Allii mai cred cd spiridusul este un ban cu pute-
re de a aduce banii dela altii care au multi. Astfel de spiri-
dus zic ei cd se cumpard; cand ii lua niscai bani dela cei
ce au spiridus, cand ajungi acasd, nu-i mai gdsesti toti ; dar
vai de sufletul celui ce a avut spiridus.- Covurluiu.
1157. Cand in o adunare de mai multe persoane se pro-
duce o tacere neasteptat5, se naste un drac. loneanu.
1158. Cnd li-a pfirea c5 hues-re ceva, cruce; iar dacd
le chiamd cineva afara, nu iesi, ca te chiamd naiba sub chip
de orn. Tdpu, Tecuciu.
1159. Dacd striga cineva noaplea la fereastrd, nu e bine
nici a se rdspunde, nici a iesi alar5 la intaia strigare, cdci
ar putea au sd se caliceasa au sa moar5, au s5-i ia graiul,

www.digibuc.ro
 1(12

fiindca cel ce striga este necuratul; daca insa striga afara

de trei ori, apoi se poate raspunde, ori ies1 afara, fiind el
curat.Bucovina.
1160. Dracut se poate preface in mice fiara sau dobitoc,
numai in oare sin alThna,b-a.M-uscel, Banat.
1161. Necuratul nu se poate preface in oaie, pentrucA oa-
iea e blagoslovit i cAnd se culca isi face cruce cu piciorul.
-Transilvania.
1162. Nu e bine sa vorbirn cand ne striga cineva noaptea
afar& pan nu cunoastem bine cine e, cci poate necuratul
sA fie, si ne poate lu graiul. Tpu, Tecuciu.
1263. Cnd auzi in rniezul noptii scartiind cumpana dela
fantan, s stii c dracul scoate ap. Sa nu-ti faci cruce,
nici s griesti cev'a de rau, ca atunci piere. Un astfel de
cirac, dac bea din rantAna sfintita de orn de 99 ori, se face
duh bun. Tapu, Tecuciu.
1164. Daca iese cineva sara afar si se uita indarat peste
umrul stang, apoi i se pare ca-I urmareste cineva, si aceas-
ta spairna i-o da ornului necuratul, carele se tine de umarul
lui cel stng, pe and de umarul lui cel drept se tine 'Inge-
rul ; de aceea privind indarat peste umarul drept, nu i se na-
zare nimica.Bucovina.
1165. SA nu pui cureaua la cap noaplea, ca vine dracul
te spanzur cu ea.--Tapu, Tecuciu.
1166. Sa nu te juri ca ai sa le spanzuri, ori ea ai sa te
impusti, ca dracul te-a scris la condica, si de acolo nu mai
scapi. Covurluiu.
1167. CAnd crezi ca ai de a face cu dracul, de pikla cArid
mergnd noaptea pe drum, tot li se pare c te MHO. cine-
va In urma,scapi de el, suduindu-I de cruce.ppu, Tecuciu.
1168. Se crede c diavolul aude cele ce vorbeste omul,
nu insAi cele ce gandeste orml. -Bucovina.
1169. Se crede c nu e bine a umbla pe la miezul
fiindcA atunci intalnesc pe om duhurile accurate si-1 duc in-

www.digibuc.ro
 103

Ir'o bulboan s-1 inece ori cel putin in niste spini, batn-
du-si joc de Bucovina.
1170. Nu-i bine s te duci noapte la api, sa scoti, cci
srnAnceste necuratul ciutura in put si trage i pe tine la
el.Tpu, Tecuciu.
1171. SA te culci intiu pe partea stngA, ca s nu se a-
propie dracul de tine. Tpu, Tecuciu.
1172. Se crede ca nu e bine a se culca cu fala in sus, c'a-
poi diavolului i se pune ca o piatrA pe piept, asa CA nu se
poate sculA.--Bucovina.
1173. Pe potlogul ce a rmas dela opinci, s faci cruce
c5-si face dracul opinci din el.Vlcea.
1174 Dracul locuieste in gropi i pivniti prsite, case pus-
etc.Tpu, Tecuau.
1175. Acel loc unde a fost cineva ucis de lut, este necu-
rat, si acel ce trece noaptea pe acolo, trebuie s rtceas-
cd.Bucovina.
1176. La pArlirea porcului sa bagi trnAe in foc, s fug5
dracul. VAlcea,
1177. Cnd fi linie urechea, trece dracul pe lAngd tine.
Tapu, Tecuciu.
1178. Cnd doi spun acelas cuvant deodat,atunci crap un
drac de ciuda. Brosteni, Suceava.
1179. CAnd vezi cevA inaintea ta, scuip jos si zi : Ptiu,
ucig-le toaca, cruce de aur cu noi f-li cruce, ca dra
cul piere.Tpu, Tecuciu.
1180. Muierea and pleac5 cu banita cu inAncare, sd-si fa-
ca cruce, cfici ii pune dracul piedeaVAlcea.
1181. La ajunul CrAciunului nu se pune rachiul pe masA,
nici se bea, fiind el inventat de diavolul, carele apoi ii ba-
te cm; de cel ce-1 bea, zicAndu-i ca rachiul are intAietate in-
aintea tuturor bucatelor. Bucovina.
1182. CAnd ti se pare c te strig5 cineva, s nu rspunzi,

www.digibuc.ro
 104

ca alunci diavolul te striga ori le inlreaba, fiind el la rama-

sag cu Dumnezeu.Stanca, lasi.
1183. Cand esti pe drum noaptea, sa nu te uiti inapoi, Pe
partea stanga, c vezi pe diavol, ci s te uii pe partea dreap-
ta, ca-li vezi ingerul pazilor. Tpu, Tecuciu.
1184. Cand noaptea ied inainte, sa stii ca-i drac;
sa-i arunci barnelu in coarne, ca pe urrna au-li mai scapa.
li dai barnetu bine inlre coarne, i pe urma ce-i porunel,
aduce.Covurluiu.
1185. Daca ai o strachin cu gura in jos, sa nu pui pe ea
lingur, c se suie dracul pe dansa.Tpu, Tecuciu.
1186. Cand se scutura corpul vreunei persoane fara voie,
in momentul acela o pomeneste diavolul; i ca piara din
prejurul ei, sa-si scuipe in sari. -loneanu.
1187. Cu spatele inapoi sa nu mergi, c rade dracul si
plange Maica Dornnului. Brosleni, Suceava.
1188. SA nu scrasnesti, ea se bucura dracul.Tpu, Tecuciu.
1189. La Sf. Gheorghe si alta data se face pe la porli, por-
usile grajdului, etc, cruci de dohot, ca viind duhurile ac-
curate, sa nu poata infra -Bucovina.
1190. Oua parasite nu este bine a se lua, c'apoi din ele ar
ici necuratul. Bucovina.
1191. Sa nu strici starpitura de ou cruda, ci s'o invalesti in
jaralec, ca-i dracul inlaunfru in chip de sarpe. Tapu, Tecuciu.
1192. Se crede ea' leganand un casnic deja in varsta un
leagan desert, leagn un dub necurat. Bucovina.
1193. Dracul iese intotdeauna la miezul noptii pe locul
s'a facut vreun omor. Tapu, Tecuciu.
1194. Copiii pierduli se prefac in diavoli sau draci, i zi
noapte plang, zicand: <Vai de noi si de cine ne-a facut pre
noi.Ungaria (Marian, Nasterea).
1195. Cand cineva trece vreun rau pe punie, mai intaiu sa-si
fac cruce, ca s piara diavolul dinprejurul acelei punli, a-
poi sa treaca, ca sfi nu-i dea branci in apa. loneanu.
www.digibuc.ro
 105

1196. Sa nu stuchi cnd vine vrtejul spre tine, ad cu as-

ta faci semn dracului si vine de te ia.--Tpu, Tecuciu.
1197. Cnd vezi vrtej, sa nu stupesti, ci s zici huideo, cd
dracul este in vrtej. El se apucd la rmsag cu Dumnezeu
cd are sd scoat apd din piatr, (cic oamenii Is pietre), si
dac stupesti, dracul rdmne pe Dumnezeu. Covurluiu.
1198. In casa unde se alld un copil nou nscut, trebuie s
ard lumina noptile intregi Oa la botez, fiindcd se crede
ca la din contra ar ven1 duhuri necurate si ar lu posesiu-
ne de copil.Bucovina.
1199. Ca sd nu se apropie duhurile necurate de copii, se
arde o lumin de ceard in casa unde doarme el, dela nas-
tere si pn la botez.Bucovina ..
(Marian, Nastere).
1200. Moasa, dup ce Infas copilul asa ca sd aib o cru-
ce la piept si alta la spate, pentru ca sd NO duhurile rele
de dnsul, '11 duce la fereastr si zice:
Uit-te la lume : cicia, cicia!
Apoi II d msei in brate, care zice:
Dragu mamei, curn te iubesc eu, asa s le iu-
beasc lumea.
Apoi moasa II pune degetul pe barbd si mnile pe obraji,
ca s facd gropite si sd placd lumii Marian (Nasterea).
1201. Copilul mic nu-i bine a-1 lsd singur in cas, cd in-
trd necuratul in el, ci trebuie s punern lngd albia lui o m-
tur, ori un cutit.Brosteni, Suceava.
1202. Se crede cd nu e bine a lsa peiincele unui copil
afard peste noapte, cdci la din contra se prind de ele duhu.-
rile necurate; dac Ins totus au ramas ele afar& peste noap-
te, din uitare, trebuie, spre a le puted intrebuint fr peri-
col pentru copil, a le alum cu scrica.Bucovina.
1203. Cnd ai pierdut ceva si nu-1 gsesti, nu mai cdtd de-
geaba, cdci dracul a pus coada pe el, ci asteapt mai trziu
ca-ti iese singur lucrul.Tpu, Tecuciu.
1204. Dup inrnormntarea vreunui orn, se merge in trei
seri dui-A olaltd la morn-Cant, tdmindu-se acolo cu tarnaie,

www.digibuc.ro
 106

ca sufletu! s ias invingdtor dM lupta sa cu diavolul, ca-

rele fuge pe lume de mirosul tmalei. Bucovina.
1205. Cnd copiii pierd ceva, scuip In palm i descnt:
Scoate, drace, ce-ai furat, ca te-oitt bate spanzurat ); apoi lo-
vesc in palma, i unde sare scuipatul, inteacolo zic cas e lu-
crul. Perieni, Tutova.
1206. In alte parti, formula este aceasta:
Scoate, drace, ce-ai furat,
c te-oi bate spanzurat,
in mijlocul drumului,
cu fierele plugului.
Jud. Suceava.
1207. Daca cineva la vreun instrument in mana spre a face
vreun rau altuia, apoi s zice ca atunci s'a prelins de cel
dintaiu, cel necurat.Bucovina.
1208. Cnd tuna, impusca Sf. llie dupa dracu. Brosteni,
Suceava.
1209. Cand tuna' si fulgera, nu e bine a se ascunde de ploaie
sub copaci mari, fiindca acolo se ascunde diavolul, pe care
il urmareste trsnetul si trasneste in acei copaci. Bucovina.
1210. Cand tuna" si fulgera, sa nu tii map si cane in casa,
ca s'ascunde, necuratul in ele.Brosteni, Suceava.
1211. Cand trasneste i fulger, sa nu stea cineva lnga
vreun cane sau pisic, caci diavolul se ascunde in parul lor
si se poate intampla sa trsneasca i pe cei dinprejur.
Ioneanu.
1212. Cnd fulgera, tuna i trsneste, sa dai afara din cas
map si cnele, chci in ele se ascunde neeuratul si trsnes-
te casa. Asemenea trebuie sa inchizi uile, ferestrele, sa' as-
tupi cahla, ca sa nu intre necuratul in cas.Brosteni, Su-
cea va.
1213. Cand fulger, se scoate afara lopata deIa coptor,
grebla i poiul, si se deschid ferestrele, ca sa iasa dracul
din casa i sa-I trasneasca fulgerul. Valahia morava (Burada).

www.digibuc.ro
 107

1214. Sfntul Me, la ziva lui (20 lulie), umbr pe cer si

caut pe diavol s-I trsneascd, ca s scape lumea de is-
pita.Ioneanu.
CCXVI. Dragobete.
1215. Cnd cineva lucreazd In ziva de Dragobete, cnt ca
(oak. pdsrile.Rudeni, Arges.
CCXVII. Drag oste.
1216. Fete le mari pun seara (mai ales smbdta) unt la
cumpiina fntnei, ca sa se uite lumea la ele, ca la fntd-
nd.Ghidici, Doljiu.
1217. Inainte de a se duce fata la joc, sd spele oglinda,
si cu apa aceea s se spele ea, zicnd : Cum nu poate ni-
menea s se gteasc frd oglind, asa sa nu poatd nici
flcii juc Mr de mine?.I-Intescu.
1218. Fetele care vor s plac, se Impodobesc cu flori,dar
rupnd ele florile, nici cnd nu le pun imediat la brdu, sau
sari, ci le trag peste foc sau flacra unei lumini, creznd
cd apoi vor fi ele scutite de urd trimisd.- Bucovina.
1219. Fata care va lua busuioc dela clopotul urtorilor In
ajunul sf. Vasile, seara, si dac se va spla cu el, va fi dragd
la flcdi. Flnlescu.
1220. Fetele poart navalnic, si atunci ele cred di au s
fie Incunjurate de Heal si curnd au sa se mrite.--Valahia
moravd (Burada).
1221. Dacd se va (IA apd din vasul In care beau porumbii,
celor ce se au ru la olaltd, se indrgesc iards.Transil-
vania.
1222. Inainte de rsdritul soarelui, fata care merge sa se
spele la tin izvor, sd se spele din partea din care rsare
soarele si sd zicd: <Dup cum asteapt oamenii ca s rd..
sard soarele, asa s ma astepte si s m doreascd si pe mine
flcii>. ilntescu.
1223. Fetele furd strune dela scripc si le leagd la 'nand",
ca sd fie asa iubile, cum ii iubit tonul strunelor. Bucovina.

www.digibuc.ro
 108

1224. Cand vine popa cu caldarusa la Boboteaza, fetele

mari iau mrgelele dela gat si le pun in pragul usii ca sa
treaca popa peste ele. Cand este aproape sa tread si can-
lrefii, le ia, ca sa le indrgeasca baiefii.Suica, Olt.
1225. Se crede ca daca se gadileste tare o copila, va fl
iubit de flci; daca insd se gdileste tare un Met, va fi
mutt iubit de fete. Bucovina.
1226. La nastere, dac-1 va pune moasa pe copil pe o c-
ma de a tatlui, va umbl mai mull dup tat-su (it va
iubi); contrariul, dupa mam. Hanfescu.
i

1227. Se crede c5 dacd plou5 in ziva aceea in care spal

gospodina albiturile, brbatul n'o iubeste; dac ins este timp
frumos afar, apoi se crede c'o iubeste.Bucovina.
1228. Fete le mari nu se duc la vadane s li fac pe dra-
goste, sau pe ursit, cci cred c nu vor ave noroc de br-
bat cu zile. --Tpu, Tecuciu.
1229. Cnd ibovnicii isi dau unul altuia vreo batista spre
amintire, e semn c dragostea lor nu va tinea mult. Hn-
escu.
1230. S nu 1ii inel in degetul din mijloc, c n'ai noroc in
dragoste. Tapu, Tecuciu
CCXVIII. Drum
1231. Cine cade pe drum, ducndu-se la Invierea Domnului,
pe drum 11 va merge nevoie mare de ru in curgerea anu-
lui. Tapu, Tecuciu.
CCXIX. Duhuri necurate.
1232. Dumnezeu fiind zilnic suprat de duhurile rle, cautd
s le pedepseasca. Cand aceast minie ajunge la culme,
ioatd firea se sburleste, furtuni se pornesc, cerul se noreazti,
duhurile cat s se ascund. Atunci tun. Tpu, Tecuciu
1233. Oamenii ce dorm peste noapte sub arbori, taie in
trunchiul arborilor semnul crucei, ca s nu se apropie de ei
duhuri necurate.Stanca.
1234. Duhurile se pot ascunde in flinte vii si plante, pe

www.digibuc.ro
 109

care D-zeu le starnete. Pe om Il sacri1ic5 pentru a ucide

duhul rau din el, dar rezerv sufletului celui triisnit un loc
in raiu. ppu, Tecuciu.
1235. Pesfe noapte nu e bine s5 dormim cu ferestrele des-
chise, c5ci ni pot intra duhuri necurate in cas5. Stanca.
1236. Nu se iese din cas5 pAn5 nu cnt cucoul, care cu
glasul lui gonete duhurile rele. Moldova (Revista R5s5-
ritul
CCXX. Dumineca.
1237. Duminec5 nu se taie pasere, nici altfel de dobitoc,
c pe urin nu-Ii merge bine in acele dobitoace, fiind in ace-
la limp i un mare p5Fat.Stnca, lai.
1238. Dac5 te lai duminec5, faci m5treat5 i picingine.--T5pu
Tecuciu.
1239. S5 nu s5deti durninec5 plante, c5ci se usuc.Io-
neanu.
1240. S nu munce0 durninec5, c5-i a foc; dac5 injugi boil,
faci a lup. Tecuciu.
1241. Se crede c5 dac5 coasfi o ferneie grea dumineca,
copilul ce-1 va nate va fi cu limba cusut5 (legat5).Buco-
vina.
1242. Dac5 ciopleti duminec5, pe lurnea cealalt5 iti vor
arde achiile pe piept. Tapu, Tecuciu
1243. Nu e bine s5 irripleteti durnineca, c5 te tai (cu ce
lucrezi).Catane, Dolj.
1244. Toamna, cnd se pune varz5 in putini, pentru iarn5,
s5 nu se pun5 dumineca, c5ci se cloce0e.Ioneanu.
1245. De cela ce se 15 dumineca, se zice c5 murind el,
trupul lui putrezete, iar5 p5rul r5mne Intreg.Bucovina.
CCXXI. Duwnie.
1246. Ca s5 scape cineva de dum5nie, este bine s5 mear-
ga la rnoar5 i s5 ieie din stavila cu care se oprele un crac
de ap5, nou5 tanduri din ea, i sA le poarle cu sine, 'apoi
dumanii I-or I5sa in pace.Bucovina.
www.digibuc.ro
 110

1247. Cnd ia oala de la foc, ii astupA urma, astupand gura

dusmanilor prin aceasta.Rudeni, Arges.
1248._Cnd siruti ferbinteal la obraz, e semn cA ai dus-
mani multi, cari te graiesc de rau, tu te spala cv apa cu ()let
urzica moarta, ca-ti trece, iar gura dusmanilor nu va mai
Intepa, ca urzica vie, ci va taceA ca cea moart, i va fi ca
otetul Tecuciu.
1249. Nu mnca pnea din care a muscat altul, daca vrei
sA nu-ti devie dusman. Moldova (Revista Rasaritul).
1250. Se crede ca. cel ce poarta la sine os de vita crapata,
acela va fi scutit de uneltirile dusmanilor, cari vor crpA.
Bucovina.
1251. Dacii-ti tiuie urechea si este cineva di tine, pane-1
sa-ti gceasca; iar de nu ti-a gcl, sA 1ii cA ti-e dusman si
sa te feresti de el.Tpu, Tecuciu.
1252. CAnd cineva scoate malaiul (turta) din last, astupA
urma unde a lost, astupnd prin aceasta gura dusmanilor,
Rudeni, Arg es.
1253. Cnd sezi la masa, sA Inchizi usa, cad vei Inchide
gurile dusmanilor si nu te vor mai vorbl de rau.- Mischi,
Doljiu.
1254. Spre a face ca cineva sa n'aiba pace In casa, se ia
larn de la un loc unde s'au mncat doi cni, si se arunca
dupa respectiva persoana, care apoi asa se mnnca cu cas-
nidi sAi, curn s'au mncat cnii.Bucovina.
1255. CM limp mina gAteste lumAnarile, daca se sfadeste
cineva, sau spune cuvnt rAu, insurateii hojma se vor don-
Sevastos (Nunta).
1256, Se crede c daca traiesc doi ni foarte bine, se poate
a-i desbina, daca se ia tarn de la top copacii crescuti la
olalt, dara desbinati de vreo furtuna, i o arunca Intre acei
doi, pe timpul cnd se afl la olalta.Bucovina.
CCXXII. Fagur.
1257. Fagurii de miere sa-i ratezi in ziva de sf. 111e, di

www.digibuc.ro
 111

allfel Sf. Hie ploi, de-1i ia stiubeele, ori i ineac5 al-

binele.T5pu, Tecuciu.
CCXXIII. Faina.
1258, Nu e bine s5 cerni ffiin5 in ziva de NO, c5ci din
tAratele acelea se fac locustele care pustiesc carnpiile. Stan-
ca, Iasi.
1259. Sa nu cerni fain5 in covata de sus, c5-i a r511.Tapii,
Tecuciu.
1260. Cand se cerne Mina cu care se presar5 mirii pesle
cap, dac5 se ciocnesc sitele, va fi traiu rau in casa tinerilor.---
Dobrogea (Sevastos, Nunta.)
1261. Cand pleac5 cu mortul la groapa, se cheam5 un co-
pil i i se da peste prag o strachin cu fain5 ca s5 aih
mortul pe lumea ailalt5.. Catane, Dolj.
CCXXIV. Falcarit.
1262. Balig6 de lup, prjit5 cu s5u, e bun5 de falcari15.
Tam Tecuciu.
CCXXV. Fntan.
1263. La vreo fantan5. adanc5 s5 nu te in fundul ei,
c5ci amelesti si cazi. -Adainesti, Teleorman.
1264. S5 nu trirneli copii mici la fantani url5loare, c5-i a-
puc5, Durnnezeu fie cu noi.Tpu, Tecuciu.
CCXXVI. Farmec.
1265. Daca are o femeie pizin5 pe alta, i vrea faca
vreun rau, apoi ii ia lama din urma dreapt5, cu care apoi
unge gura cuptorului, zicand: Asa sa crape c51c5ile cutre-
la, cum crap gura cuptorului), i respectivei apoi 1i crap
claile.Bucovina.
1266. Fata care are pizm pe alta, pentru c5 joac5 mult,
ia un cane si-1 spal5 pe fat& apoi stropeste cu acea ap5 pe
rivala ei, zicand: Asa s5 .se uite la mine cutare, cum se uit5
la cane, si atunci s5 joace cand a lua-o canele la joc,.Bu-
covina.
1267. Dadi mireasa poart5 in ziva cununiei o ppus5 cu
www.digibuc.ro
 112

dansa, nu o poate nimeni farmaca. Oltenia (Sevastos, Nunta)

1268 In presara sf. Andreiu se spurca vitele, insemnndu-le
odat cu dohot de la roata carului si cu usturoiu, ca ferme-
caloarele s nu se ating de ele, si farmecele s nu le stri-
ce. Tot spre acest scop se ung atunci usile si ferestrele
grajdului cu usturoiu.-Straja, Bucovina.
1269. Daca gresesti si incalti ciorapul pe dos, oricine ar
vol sa te farmece, nu poate.- Catane, Dolj.
1270. De copiii din flori nu se prind farmecele, vrajile, nid
blastamile. Muntenia.
1271. Copilul ce se naste cu semn pe lap', are sa fie fer-
mecator. Stanca, Iasi.
1272. Indat ce un copil se naste, sa se cntreasca, ca
sa nu se lipeasca farrnecele de el niciodata.- loneanu.
1273. Se crede ca este bin'e a se cntari de mai multe ori
si astfel fa:6nd va fi scutit de molipsire cu boale, felurite
bube si vrji. Bucovina. .

1274. In ziva de sf. Gheorghe oamenii se cantresc ca sa

nu se lipeasca farmecele de ei.- Ioneanu.
1275. Fetele care voiesc sa fie intai la joc, iau floarea nu-
mit loaie, bat trei metanii si apoi o srut si zic: Toaie
cinstita din mna dreapta, toate de o parte, eu in frunte.
Bucovina.
1276. Spre a face unei oare care fete ca sa nu joace, se
ia din urma dreapta si din umbra si se ingroapa in dosul
usii, si apoi se zice, ca acea fat in totdeauna va fi la
coada. Bucovina.
1277. E bine a pune pe pragul usei o potcoava de cal, ea
apoi aducnd cineva vreun fapt, acesta se prinde de dansa.
Bucovina.
1278. Dac alla cineva vreo turnatura, adeca vreun fapt in
carare, apoi e bine s ia foc viu, adec carbuni aprinsi si
ceva sare si s ia un MHO si s rstoarne acea turnalura
zicand: <Nu rstorn lut, ci fapt pe capul celui ce I-a adus,.
Bucovina.

www.digibuc.ro
 113

CCXXVII. Fasa.
1279 Cnd botezi copii, s Ii dai fas lunga Brosteni,
Sucea
CCXXVIII. Fat.
1280. Se crede ca oamenii cu pete pe lap sunt buni.-- Bu-
covina.
1281. Daca femeia insarcinat va veda foc mare, sa nu
pule mna la fa, nici sa s mire, caci copilul va ave pete
rosii. Marian (Nasterea).
1282. La una mart s iei un martisor, tnainte de rdsritul
soarelui; daca il vei pune pe un trandafir, fi va fi fata ru-
men ca el.- -HnIescu.
1283. Petele pe fata se vindeca cu ap dintr'o gropil
unde a lost baliga de vita. Bucovina.
CCXXIX. Feeioara.
1284. Cnd tinerii merg la cununie si pe drum se va Intampla
vre-un accident nuntasilor, e semn ca mireasa nu e fecioara.
Stanca,
CCXXX. Femeie.
1285. Femeia e creat din barbat, si anume: coasta ei
dreapta e Loast stang de barbat, coasta stnga a lui; coas
ta slang:a a femeiei, e de drac. De aceea nici nu-i lu din
mna stang, nici nu-t sta In partea stng, ca te ispitesle
si te pierzi cu firea. -Tapu, Tecuciu.
1286. Cnd visezi noaptea ca te joci cu o femeie, acea fe-
meie e smeoaic; a doua zi te doare in piept i In spate si
te vindeci dac te ungi cu untura de porc dela Ignat. Val-
cea.
1287. Ferneia care are incisivii din miiloc din falca de sus
deprtali, fi place....Tpu, Tecuciu.
1288. Femeia care merge legnndu-se, care se bte, nu
prea e poam bun. -Tapu, Tecuciu.

A. agovei, Sven/I/it. 8.

www.digibuc.ro
 114

1289. Printre oi nu trebuie s umble muiere, cd nu le mer-

ge bine. Stance, Iasi.
CCXXXI. Fier.
1290. S nu furi lanturi de fier, cd pe lumea cealaltd ti le
atrnd 'de gt.Adamesti, Teleorman.
1291. Nu strnge fier ruginit, c faci a srcie.Tdpu, Te-
cuciu.
1292. Primavera cine aude tunnd Intiu, sd se loveasca
peste frunte cu o bucat de fier, ca tot anul sd-i fie capul ta-
re ca fierul.Ioneanu.
1293. Cnd Infasd moasa prima oard pe copil, '0 Incinge
cu un lant de fier, ca s fie tare ca fierul. Banat (Marian,
Nasterea).
1294. Cnd o femeie e lehuzd, si vrea se" ias pe afar din
case', atunci s ail:id sub brat' ori In sn o bucAtic de fier,
ca sa nu se imbolnaveascd, cdci de fier fug toate relele si
duhurile necurate. VAlcea.
CCXXXII. Fereastr.
1295. Unde-i copil mic In o casd, trebuie noaptea astupef
ferestrele, ca s nu fure cineva somnul copiilor.Brosteni,
Suceava.
1296. Se crede ca pe timpul cnd tuna si fulgerd, nu este
bine a stA la fereastr, nici a te uite" prin fereastr, cdci a-
cela ce ar face aceasta, usor ar pute fi lovit de fulger.
Bucovina.
1297. Pe fereastd nimnui sd nu dai de mncare, di tur-
b5.Brosteni, Suceava.
1298. Dac se taie fereastra la o cas, care e fcut, e reu
de moarte.---Vlcea.
1299. Dac cei din cas vor sa uite mai curnd pe cel
mort, sau cel putin sd nu li pard ru de dnsul, dupd ce s'a
scos mortul afard din cas, se uit de trei ori pe fereastr.
Bucovina (Marian, Inrnormentarea).

www.digibuc.ro
 115

CCXXXIII. Fiare.
1300. La lsatul secului de brnzd, sa legi fiarele de pe
cos, fnainte de a te culd, ca sa legi gura fiarelor salbatece,
s5 null mnnce vitisoarele.Maces-de-sus, Dolj.
CCXXXIV. Fin.
1301. Finul s se duca In toate zilele mari la nas, Oa a
implini 9 ani, c altfel se pgneste cu sufletul. Tpu, Te-
cuciu.
1302. De-i ave fini multi, pe ceea lume te scot de-i fi la
intunelic; toti iti ies cu lumnari a mn.--Covurluiu.
CCXXXV. Filipii.
1303. Trei zile a Filipilor nu se coase, a Ii merge rau de di-
hnii.Jud. Suceava.
130Q In zilele de Filipi nu trebuie s5 se dea gunoiul a-
far& din casa, si nici cenus5 din vatr, caci li va manca lu-
pii vitele.Grindu, lalomita.
1305. La lasatul de sec de Craciun (14 noembre) si la Trei
sfetite (30 lanuar), se tine trei zile Filipii. Nu se scoate gu-
noiul afara, c e rau de gavat (lup); nu se lucreaz altceva
nimic de cal se spal carnasi, ca sa opreasca gura gavtu-
lui.In aceste zile fntepi bubatul, daca ai coase sau ai fm-
plet1.Catane, Dolj.
1306. In zilele Filipilor fntepi bubalul, cnd fi coase: s5 nu
cosi. Nu e bine sa tesi cu rosu, si s nu irnpletesti la !aria,
ca-ti mor oile.- Catane Dolj.
CCXXXVI. Mau.
1307. Flaaul care se l lunia, nu se mai insoar. -Tapu,
Teen ci u.
CCXXXVII. Flecar.
1308. Flecar, gures, vorbret din cale afar, poeit la gura,
etc., s nu crezi ca-i un om de treab5, ca toate le fonfaeste
si nimic nu pornesle. Tpu, Tecuciu.

www.digibuc.ro
 116

CCXXXIII. Floare.
1309. Cnd uzi florile dumineca, fac viermi la rdacin.
Brosteni, Suceava.
1310. Dac ramurile de mr, visin, etc , ce se pun in ziva
de sf. Varvar in oale cu apti, vor inflorl pn in ziva de
Florii, e semn de an bogat; iar de nu, e semn de an srac.
Stnca, Iasi.
1311. Dac ia o fat dela alta vreo floare din cap, se zi-
ce c-i ia cinstea si norocul. Bucovina.
1312. Copilului mic s nu i se dea in mn flori, c5 nu
va vorbl curnd.Vlcea.
1313. FIori dela mort sa nu se lepede de nimeni, ci toate
s se puie in perna cu care se ingroap, cd-i semn de ma-
re primejdie. Tapu, Tecuciu.
1314. S nu mirosi de pe rnorrnnturi, c5 nu-Ii merge bi-
ne.Jud. Suceava.
CCXXXIX. Florii.
1315. In ziva de Florii se inghitesc mtisoare sfinte spre a
fi scutit de durerea de grumazi. Tot atunci se ating vitele cu
majisoare sfintite, ca vitele peste an s fie inflorite, adic5 fru-
moase. Mtisoarele se pastreazd si vara, la vreme de zloat,
trsnete si grindin, se pune o crengut din ele pe foc si se
crede Ca fumul lor irnprstie zloata, trsnetele si grindina.
Cum va fi in ziva de Florii, tot asa va fi si in ziva de Pasti.
Straja, Bucovina.
1316. Mldifele de lozie dela biseric5 in ziva de Florii, nu
se pun in cas, ci se las afar& sub stresina casei.--Preu-
testi, Suceava.
1317. In ziva de Florii e bine ca s umbli incins cu o nu-
e de salcie dela biseria ca sd nu te doar salele.Vlcea.
CCXL. Fluier.
1318. Cine fluier in casa, face a pustiu. De-ai fluer pe
drumul din sat, te-ar sudul ori te-ar tine multi de ru, pen-
tru asta.Tpu, Tecuciu.

www.digibuc.ro
 117

CCXLI. Fluture.
1319. Cnd vei vedea vreun fluture prin cas, sa nu-1 o-
mori, c-i sufletul vrtunui-copil -ee ti-a murit.Covurluiu.
1320. Se crede ca nu e bine a lua fluture in mna, caci
intrand colbul aripelor lui cuiva In ochi, acela va chiori.
Bucovina.
1321. De vei vedea intaiu primvara fluturi albi, toata va-
ra vei fi bolnav. Ioneanu.
1322. Fluture alb cnd vei vedea intaiu, vei fi sntos in-
tregul an.Ciulnita, Ialornita.
1323. Primavara de-i vedea mai inainte fluture alb, vei fi
mai mult bolnav ; iar de-i vedea rosu. freac-te pe fata si
vei fi si rosu.---Luncusoara.
1324. Fluture rosu de vei vedea intiu prirnavara, e semn
ca peste an vei fi sanatos ; iar de vei vede fluture galban,
ai sa fii bolnvicios. -Stnca, Iasi; Brosteni, Suceava.
1325. Daca vei vedea fluture rosu intiu. panea iti va mer-
ge bine, iar de vei vedea galbn, iti va iesi rea.Tpu, Te-
cuciu.
1326. Cand vezi intaiu fluture rosu, sa-1 prinzi, c'apoi prinzi
lesne roii din vara aceea. -Parpanita, Vasluiu.
1327. Flutur galban daca vei vedea intaiu, tot anul vei fi
bolnav si galban la fatd. Ciulnita, lalomita.
1328. Se crede c daca sboar sara niste fluturasi impre-
jurul lurninii, este semn a bine.-Bucovina.
1329. Cap de mort (fluture), de vei vedea, sa nu-1 omori,
caci el duce apa morfilor. Ciulnita, lalomita.
CCXLII. Foame.
1330. Cnd buatica dusa aproape de gura va cadea, e
semn ca aceluia la care te gandesti, ii este foame. Ciulni-
la, lalomita.
CCXLIII. Foamete.
1331. Copiii care-s mncaciosi, oricand sunt, hag a foame-
te.-pipu, Tecuciu.
www.digibuc.ro
 118

1332. Cnd intr sdlbdtaciunele in sat, are sd fie foamete.

Parpanita, Vasluiu.
1333. Cnd pic prea multe stele, ori vin stele mari cu
coad, e semn de foamete imbelsugald, cu boli si multe chi-
nuri.ppu, Tecuciu.
1334. Cnd zac vitele de gurd, e semn cd va fi foamete
multi ani. Tapu, Tecuciu.
1335. Cnd tipd gaia pe sus, e sernn de mare foamete.
I-4u, Tecuciu.
1336. Gaud tun iarna, are s fie foamete anul acela.
Parpanita, Vasluiu.
CCXL1V. Foarfece.
1337. Cnd pui foarfecele pe mas, nu-i bine. Tdtdrusi, Su-
ceava.
1338. Foarfecele s nu le bagi in gurd, cdci faci limbar.
Ciulnita, lalomita.
CCXLV. Foc.
1339. In dimineata Joii mari din siiptdmiina mare de HM-
O Pasti, inainte de a Uinta cocosii a treia oard, oarnenii fac
focuri prin ogrzi. Aceasta inchipueste focul unde a fost
oprit apostolul Petru si intrebat, si unde s'a lepddat
de Isus inainte de a cnt cocosul a treia oard. Moldo-
va, (enchea).
1340. In seara ajunului sf. Dumitru, se fac focuri, pe HMO
care se adund copiii si strig : Hai la focul lui Sumedru>.
Cnd copiii se intorc acasd, iau cate un tciune din acele
focuri si-1 arunc prin grdinele cu primi, ca s se facd fructe
in abondentd, In vara viitoare. loneanu.
1341. Nu e bine s calce cineva pe foc, cd el calc focul,
de stie, si focul II calc5 pe el, de nu stie.Rudeni, Arges.
1342. S5 nu stupesti in foc, c.d. iti .stupesti sufletul. Jud.
Suceava (V. A. Forscu).
1343. In foc sa nu stupesti niciodatd, ca-i put si te spu-
zesti.Brosteni, Suceava.

www.digibuc.ro
 119

1344. Focul in sobd de vueste, e semn cd te vorbeste ci-

neva de rau. Stnca, Iasi; Bursucani, Covurluiu.
1345. Se crede c5 dacd tiuie tciunii in foc, este semn ca
te vorbeste cineva de rau; deci e bine a bate tdciunii cu
clestele.Bucovina.
1246. Cnd vjie focul, atunci te vorbeste cineva de rau;
s iei sare, s arunci in foc, ca-i dai In ochii aceluia care le
vorbeste.Covurluiu.
1347. Cnd hueste tciunele in foc, are sd fie sfadd in ca-
s5 (Ttrusi, Suceava), i trebuie s li strigi: la crsmd 1.
(Sevastos, Cltorii.
1248. Focul cnd fse, se face ceartd In cas.Valcea.
1349. Cnd focul vje si hueste, te vei sfdl cu cineva.
Brosteni, Suceava.
1350. Dac se face foc in cuptor si se aprind funinginii
din horn, apoi se zice c va urma sfad in cas.Bucovina.
1351. Cnd o persoan sade la gura sobei in care arde
foc i vreun tdciune sfre,' s nu scuipi In el, cdci in timpul
acela se ceartd Dumnezeu cu diavolul, si daca scuipi, face
pe voia diavolului, iar de nu, pe a lui Dumnezeu.Ionean
1352. Focul din Joia mare, inainte de Pasti, se face aprin-
znd pentru fiecare mort cdte o grmgioard, dacd vrei s
fie si ei luminali pe lurnea cealaltd.Tdpu. Tecuciu.
1353. S nu lasi copiii s umble cu tciuni aprinsi prin ca-
s seara; s nu dai foc din casd dupd scapatatul soarelui,
mnncd lupii vitele de pe cmp.Catane, Dolj.
1354. Foc peste foc s nu put, cd-i pcat.Brosteni, Su-
ceava.
1355. S5 nu se pun foc peste foc, adicd sa se ia foc dela o
vaIrd, si sd se pund peste alt foc dela altd vatrd, cdci e rdu
de aprins casa Ioneanu.
1356. S5 nu umbli seara cu foc in mnd, cd te pii in pat.
VdIcea.
1357. Copiii au obiceiu de a WA ate un gtej aprins
www.digibuc.ro
 120

invrtesc,.fdand arcuri de foc. Nu-i bine sa-i lasi, ca se pi-

s in pat.Tdpu, Tecuciu.
1358. Femeia insrcinatd sd nu calce cu piciorul pe foc,
cdci va ie pe copil un fel de foc, numit foc viu >.Ioneanu.
1359. Se crede c dac ii d cuiva foc, apoi Ii arde i um-
bra, si el apoi nici pe astd lume, nici in cea viitoare nu va
aved umbrd.Bucovina.
1360, Cnd sare scntei din for, e semn a vine oaspeti.
E bine se observi si incotr6 sare.Tdpu, Tecuciu,
1361. Dac s'a dat foc la vreun acaret sau cas, de un ne-
cunoscut, si se uit cineva pe and arde, in flcri unde-i
focul mai mare, apoi se crede c vede chipul celui ce a dat
foc. Bucovina.
1362. S nu dai dimineata foc din casd, cd toatti sptarrA-
na o sa ai pagub.Goicea-micd, Dolj.
1363. Cnd ai un copil mic ru, s nu dai foc din casa
c tipa copilul.Vlcea.
1364. Sara nu se dd foe, arbuni, etc., din casa uncle este
copil mic, ad se crede c tntralt fel copilul nu va dormi
toat noaptea.Bucovina.
1365. COnd iei un tdciune pentru foc dela vecin, trebuie s
lei un arbune ca semn.Brosteni, Suceava.
1366. Cnd un vecin se duce la altul sd imprumute foc, nu
i se dd And nu aduce iarbd verde, s lase pe vatr de un-
de ia foc, ca s nu ia sporul puilor din acea casd. loneanu.
1367. SA nu dai foc, cnd vecina vine sa-ti ceard, in hdr-
bul ei, ci s coup unul prin bttura ta, cci altM e ru de
vite.Tapu, Tecuciu.
1368. Cnd un vecin se imprumuld la altal de foc, i se da
numai crbuni, nu si tciuni, fiind ru de cearta.Ioneanu.
1369. .Ziva de sf. lie o tin oamenii ca s fie scutiti de foc.
Ei cred c cnd tun, sf. Hie se plimb prin cer trite() cdru-
t cu colaci. -Straja, Bucovina.

www.digibuc.ro
 121

1370. Thietorul pe care se taie lernne, sa nu se pun pe foc,

caci cel ce-'1 va ti i pune pe foc, pe lumea cealalta il va
duce in spinare. loneanu.
1371. Daca" cineva viseaz c arde undeva, e semn c
a doua zi va fi zi cu soare. Bucovina.
1372. Nu impusca rndunica, nici cocostrcul, nici cucoa-
ra, c ai s ai pagub5 de foc.Jud. Suceava (V. Forscu).
1373. Sa nu asculll ra fereastra altuia, ca e rail de foc.
Vlcea.
1374. S nu lucrezi in nou joi si nou5 marti chip Pasti,
c te izbeste cu foc.Valcea.
1375. Seara, cnd stai la lumnare, s nu te uili la um-
br-li, pe perete, c-i de foc.Adarnesti, Teleorman.
1376. Se crede ca spre a fi ferit de focul care mistueste
casa vecinului, este bine a pune inaintea easel sale o icoa-
n sfant, o husa de sare i dou5 pni. Bucovina.
1377. Din ziva de sf. Ilie, femeile nu lucreaz5 o siiptm-
n, fiind ru de foc, trsnet i boale arztoare. loneanu.
1378. Sa nu fluieri seara in casa, c i rdu de foc. Ada-
mesh, Teleorman.
1379. Ziva de Foca se line, spre a fi scutit prin intreg anul
de vreo daund de foc, sau ca s road soarecii lucrurile din
lad. Bucovina ; Stnca, Iasi ; loneanu.
1380. Cnd pui lemne de soc pe foc, te dor mselele.
Ttrusi, Suceava.
1381. Nu e bine s lai seara focul neinvelit, usa i feres-
rele deschise, cd diavolul vine si intr in casa si strange co-
pilul de-1 imbolnveste.Vlcea.
1382. Cnd dai cuiva foc lunia, vine uliul la gini. Jud.
Suceava.
1383. Cnd dup ce se trece focul, jratecul strluceste
mull in sob& e semn ca are s fie frig.Ttrusi, Suceava.
1384. Copilului mic pn la anul ss nu i se tunda prul-
rau de foc. Ciulnila, lalomila.
www.digibuc.ro
 122

1385. CAnd nu ti se aprinde focul in sob5, e sernn cA o

femeie a nscut prin sat. Valcea.
1386. Se crede c arznd vreo cas i fiind pericol s5 se
lteasc focnl, este bine a incungiur casele cu Trita (lurnin
de la Jordan), si asa vor fi ele scutite de foc.Bucovina.
1387. In seara de Vinerea Pastelui, lumea care vine la bise-
ric5, vine cu lumnrile aprinse. Sositi, ocolesc casa de trei
ori i fac cruce cu lumnarea pe pereti, in cele patru prti,
ca s fie ferit de foc, boale si trsnet Ioneanu.
1388. Daca viseaz5 cineva foc, apoi se crede cA acela va
fi btut in zilele urratoare; dup altii, c a doua zi va fi
soare.Bucovina.
CCXLVI. Fotografie.
1389. Nu este bine sd se fotografieze dneva, eci prin a-
ceasta i se ia din puterea corpului.Ioneanu.
1390. Nu e bine s se lase a se lu chipul (a se fotogra-
fi), c5ci acela care ar face asta, ar muri ndat, sau i s'ar
intampl o mare nenorocire.Romnii dill Istria (Burada),
CCXLVII. Frmntat.
1391. S5 nu frmnti pnea cu mna stng5,.e nu se fa-
ce grul. Tapu, Tecuciu.
CCXLVIII. Frntur.
1392. Brbatii cari mor de frntur5 se duc de a dreptul
in lad. Tecuciu.
CCXLIX. Frate.
1393. Dacd se intmpl de mor intr'o familie doi frati, u-
nul dup5 altul, de mai rmne vreunul, acela se prinde frate
de cruce cu un tnr ce nu face parte din familia lui. Acea-
sta se face astfel: la mormntul celui din urm frate, dup5 ce
se coboar5 mortul in groap5, se coboar i fratele lui dupa el
sede pe cosciug, iar tnrul care sede pe nlalul gropii, '11

apuc5 de rnn ridic5 in sus; apoi se pun fat'n fat

www.digibuc.ro
 123

apucnd amAndoi de un colac, il frng in cloud, apoi se sd-

rut si astfel sunt frati de cruce. Fratele de cruce si cu sora
de cruce, nu se pot lu in cstorie.Ioneanu,
CCL. Frig.
1394. Cine va umbl mdcar cu boand vara,va suferl iarna
de frig.Tpu, Tecuciu.
1395. Copiii cari se nasc vara, sunt frigurosi.Tpu, Te-
cuciu.
CCLI. Friguri.
1396. Se crede a frigurile il apucd pe orn dacd a mncat
sau but ceva lacorn ; deci dac se stie care bucate sau bd-
uturi i-au stricat, apoi trebuie a maned sau bed din acel fel
foarte mult, si apoi frigurile 11 vor ls. Bucovina.
1397. Cel care are vreun fel de friguri cdci sunt 77 de
felurieste bine sa bed ravac cu rachiu, si se vindec. Bu-
covina.
1398. In ziva de Obrejeanie se ia o crculd cu 7 prune,
cdteva alune si se pstreazd la un loc neumblat, ea s nu
fie stricate de ceva, cci sunt bune de friguri si de alte boa-
le in cursul anului. --Creasna, Gorj.
1399. Joi seara, sptmna patimilor, cnd se citesc cele
12 evanghelii, e bine ca cei cari se duc la biseried, s facd
cte un nod in baier, dupa cetirea fiecdrei evanghelii si cu
acea baier cu 12 noduri de se va incinge cine are friguri,
ii va trece. Ioneanu.
1400. In ziva de sf. Gheorghe spald-te pe picioare pnd in
rdsrit de soare si te scald in acea zi de mai multe ori, cd
nu vei fi bolnav de friguri; cu un cuvnt vei fi sndtos tot
anul.Luncusoara.
1401. Primvara cine se va scldd mai inainte de a mn-
ca cas, toata vara il va prinde frigurile.Ioneanu.
1402. Ca s nu te scuture frigurile, inainte de a te scld
intias clat tram, sa mnnci carne de vrabie.Degerati,
Mehedinti.

www.digibuc.ro
 124

1403. Cine in ziva de Boboteaz5 va intr in ap5, scap5 de

friguri. Ciulnita, lalomita.
1404. Se crede c dac5 are cineva friguri, este bine ca pe
cnd il incep a-I scuturA, a turnA pe respectivul pe neastep-
fate o colA de ap5. sau sa se scalde in ap5 rece, si friguri-
le il vor 15sA. Bucovina.
1405. Cnd te scutur5 frigurile, dac5 vrei s5 te lese indat5,
s5-ti toarne o cold cu ap5 pe cap, o femeie care a lost fu-
rat5 de brbatul s5u; da s5 se p5zeasc5 s5 n'o vezi, caci se
duc frigurile pe dnsa.Jud. Suceava.
1406. De friguri e bine s5-i toarne bolnavului, din cap, o
cof5 de ap rece, pe nestiute, o femeie fugit de brbatu
s5u.T5pu, Tecuciu.
1407. Daca cineva e prins de friguri, s cheme o femeie,
care a fugit cu cineva; s5 toarne apa pe bolnav, cnd doar-
me, si sa fug5 acasA, ca s fuga frigurile de el, cum a
fugit ea de la OHO. Petresti-de-jos, Dolj
1408. De zaci de friguri i vrei s5 te lecuesti, sa arunce
cineva peste tine, pe cnd dormi, o donild de al:15, cnd
vei siiri din somn, speriat, frigurile vor fugi de fric5. Ada-
mesti, Teleorman,
1409. In ziva de Thierea capului sf. loan Botez5toru (29 Au-
gust), nu se taie nimic, fiind ralu de friguri loneanu.
1410 De friguri scapi, cnd se desbracA popa pe tine.
Tapu, Tecuciu.
1411. Se crede c dac5 apucat pe cineva frigurile, este
bine a lu un peste mic aflat in rnnuntaiele alit]) mai mare
a-I usca, pulverizA i apoi a be acel praf i frigurile Il vor
15sa.Bucovina.
1412. Cine bea zeam trecut5 prin amas5 de serpe, sca-
p5 de friguri.T5pu, Tecuciu.
1413. La crucele din r5spAntii se pun cArpe de cnepa" si
se tin acolo 6 siipliimni ; apoi se tau. Acele cArpe sunt bune
s5 se afume cei cari au friguri si sunt deochiati.Ioneanu.
www.digibuc.ro
 125

1414. Ca s scapi de friguri, taie unghiile, bagd-le inteun

ou si pune-le la rdspntie. Catane, Dolj; Ciulnita, lalomita.
1415. Se crede cd cel care are friguri, este bine s-si taie.
Or din cap si unghiile degetelor in crucis, care apoi se pun
inteun ou, care se stria ceva, si apor se pune in crucile
unui drum si apoi se vindecd. Bucovina.
1416. Cnd copilul e apucat de friguri, s-1 culce jos, s
treacd alusarii de trei ori peste el, Cci ii trece, Vlcea.
1417. Balega de cal e bund de friguri, dac o storci de
zeam si o amesteci cu putin apd, dAnd-o de but bolna-
vului.Tdpu, Tecuciu.
1418. Primvara cel ce vede rndunica intiu, s caute in
pmnt sub talpa piciorului drept, cd va gsi un cdrbune.
Acel cdrbune este bun pentru friguri.Ioneanu.
1419. Cnd vezi intiu si intiu rndunica si barz, s stai
in loc si s scobesti pmntul sub piciorul drept, cd ai s
gsesti trei cdrbuni, pe care sa-i iei si s-i pdstrezi, a sunt
buni pentru leacul frigurilor. Vlcea.
1420. Se crede cd frigurile se lecuesc dacd respectivul ce
le are se afum cu cuibul unei rndunele.Bucovina.
1421. Pentru friguri cdpdtate din fricd, e bine s te afumi
cu Or de urs, sau cu excremente de lup, care contin mult
pr.Tdpu, Tecuciu
1422. Pentru friguri s se afume cu gdinat de barz. -Mun-
tenia.
1423. Primvara cine vede vreun brotdcel prin iarbd, s5-1
prind si sd-i scuipe de trei ori in gur, apoi sa-i dea dru-
mul, fiind bine contra frigurilor.Ioneanu.
1424. Se crede ca frigurile se lecuesc dac se ia pascd
jidoveascd, se freacd si se bea in ceva.Bucovina.
1425. Cnd te apuc frigurile, sd te afumi cu floarea-soa-
relui furatd, ca-ti va trece. Miluta, Mehedinti.
1426- De friguri se ia trei muste de cal, vii, se pun in cafe

www.digibuc.ro
 126

o boab de visin (dulcea() si le ia dimineal pe inima ne-

rnnca15.- Ca lane, Do lj.
1427. Pune in snul unui tricos o broasca de grdin, dac
vrei s-ti treac frigurile. Tpu, Tecuciu.
1428. Cnd vezi mai intiu broasca verde, s o prinzi i s
o scupesti in gur, ca peste an nu vei fi bolnav de friguri.
Luncusoara.
1429. Sparge coaja de ou ce ai mncat, dac vrei s nu
capeli friguri.Moldova (Revista Rsritul.)
1430. PAduchi pusi in rachiu, bun pentru friguri. -Elisabeta,
Roman.
1431. Cnd te scutur frigurile, s te afumi cu piele de
serpe, c apoi nu te mai scutur. Podul-Turcului, Tecuciu.
1432. Cnd vezi buratec intia oar primvara, s-1 pupi
de trei ori pe spate si s5-1 dai peste cap, a apoi n'ai frigu-
ri.Vascani, Suceava.
1433, Cmas de mnz de iap, luat (ars) cu rachiu, e
bund pentru friguri din facere.--Tpu, Tecuciu.
Ca s scapi de friguri:
1434. Se toarn bolnavului o cof de apa peste el;
1435. Se bea vin amestecat cu sare;
1436. Zama de troscot pisat sau de rdcin de pelin ;
1437. Se bea zam de baleg5 de cal;
1438. Du-1 dimineal in gradina i cu pielea goal scutu-
r6-i rou5 din copaci;
1439. Du-te noaptea cu el inteo rspintie de drum; acolo
se face groapa, se pune un ou proaspt i sare, si se zice :
cnd va scoate puiul acesta ou, atunci sd mai apuce friguri-
le pe cutare; cnd se va face ou de sare aici, atunci s mai
apuce frigurile pe cutare.ppu, Tecuciu.
CCLII. Fructe.
1440. Dac in noaptea de Craciun arunci cu piatra tn ar-
bori, vor d mai multe frucle. Moldova (Revista .Rsritul>.)

www.digibuc.ro
 127

CCLIII. Frunte.
1441. Se crede ca oamenii cu o frunte nalta, sunt foarte
cuminti,Bucovina.
1442. Se crede Ca doi insi cari din intmplare 1i lovesc
fruntile una de alta, vor linea amndoi un copil la botez.
Bucovina.
CCLIV. Frupt.
1443. Lunia nu se mnnca frupt; patesti ceva, i pentru
vite ii rau de dihnii.Broteni,Suceava.
1444. Oud, lapte, branza frupt albin zilele de pop (zi
de post), nu se vnd.Brosteni, Suceava.
1445. Daca s'a spurcat copilul mncand de frupt in postul
cel mare, mama s nu mnnce de frupt in ziva de Pasti.
Covurluiu.
CCLV. Fudulie.
1446. Cnd se incurca ala la cusutura cmii, Insemneaza
ca persoana careia i se coase, este fudula.Valcea.
CCLVI. Fuior.
1447. Se crede c de aceea se da' preotului un fuior, ca sil
se prinda de fuior toate relele. -Bucovina.
1448. Daca se face retea din fuior furat, se crede ca se
prind in el bine pestii.
CCLVII. Fulger.
1449. Cnd fulgera, cia seal:AM sfntul Ilie sd-si aprind
luleaua;Adamesti, Teleorman.
1450. Cnd fulger, ii aprinde Dumnezeu tigara.
1451. Cand fulger, aprinde Dumnezeu lumnarea de caut
pe drac s-1 frdsneasc si s-I detune,Tpu, Tecuciu.
1452. Cnd fulgera, sd nu stai langa cane sau pisica, cci
te va trasni.Ciulnita, lalomita.
1453. Cand fulgerd intiu, s iei paie de jos cu ochiii in-
chisi, dici sunt bune de fulgeratura. Ciulnita, Ialomita.

www.digibuc.ro
 128

1454. Cnd fulgerd, se face cruce, ca dracul s fugd de

langa noi si nu trasneste de cat acolo unde se ascunde.--
Jud. Suceava.
1455.- Cand fulgerd, s nu .stai in usa casei. Ciulnita, la-
lomila.
1456. Procopitle (8 lulie) se tin de sateni, ca s nu fie lo-
yip de fulger. Straja, Bucovina.
CCLVIII. Fum.
1457. Cand fumul din sobd navAleste uneori in casa, e
semn c vremea o sd se schirnbe.. -Stnca, Iasi.
1458. Cand fumul din hogeag se suie drept in sus, e semn
de vreme buna; cnd se inprstie pe pdmant, va vrernui.
Brosteni, Suceava; Stnca,
1459. S nu te pii in drum, cd-li d fumul in ochi. Valcea
CCLIX. Furca.
1460. Cand iese inaintea unui brbat vreo femeie cti furca
torcnd, sau de se duce cu furca la niscaiva muncitori cari
lucreaz pe camp, in acea zi va merge acelor lucrtori ru,
vor da pagubd, fiind furca cobitoare rea.Ioneanu.
1461. 13n pe vremea fanului, femeile n'au voe sa mearg
cu furca in brau torcand, cd bate piatr.Jud. Suceava.
1462. Dacd infra' inteo pravalie vreo femne torcnd, nu se
va mai face in acea zi vnzare in acea praudlie, fiind furca
piaz rea.Ioneanu.
1463. Dacd mritd o mama' o lard, nu-i (Id furc, a la din
contra., i-ar da srcie.Bucovina,
CCLX. Furnica.
1464. SA nu mnnce furnicele din laptele unei femei, cd-i
va pieri tata.Ioneanu.
1465. &Ind ies furnici multe dintr'o crpturd, are sd ploa-
ie.--Parpanita, Vasluiu.
.1466. E semn de mare srcie i lipsd, chid sunt multe
furnici pe jos, cu aripi. Taint, Tecuciu.

www.digibuc.ro
 129

1467. CAnd cineva vorbeste seara de pui de vrabie, sau de

altceva, II mAnncA furnicele. Rudeni, Arges.
1468. Oule de furnici mari, sunt cele mai bune de pus in
unclip. Tpu, Tecueiu.
1469. Calci a rau cAnd calci inteun furnicar Tapu, Tecu-
ciu. .
1470. De faci casa pe furnicar, nu mai ai rgaz de oaspeti.
Covurluiu.
1471. CAnd strici m-osinoiul de furnici, are sA ploaie.Bog-
dnesti, R.-Srat.
1472. S nu cumva s moi un bat in scuipat si apoi sA-1
pui in furnicar si pe urmA InAcrit cum e, sA-1 pui in gurA, cA
te otravesti.Tpu, Tecuciu.
1473. CAnd vezi cel intAin furnicar primavara,s te dai de
trei ori peste cap, ori sA iei trei pumni de furnici si s le
svArli peste cap, ea apoi ai noroc. Popeni, Tutova.
1474. CAnd vezi intAias data' primAvara furnicari, sA iei in
mAna dreaptA furnicari si sri asvArli peste cap, iar din gurd
sA zici: SA fiu iute ea furnicaruk si asa s faci fried de
dou5 ori, zicAnd aceleasi vorbe, cA apoi esti iute anul acela.
Parpanita, Vasluiu.
1475. Primvara sA iei furnicile cu pumnul si s dai peste
cap, pentru ca sA fii iute si sA triesti ani multi MArgineni.
Nea mt.
1476. CAnd furnicile isi fac musunoae sus pe paiele de iar-
WA, iarna va fi geroas. Holda, Suceava.
CCLXI. Furt.
1477. Cine furA ghizdele ori altceva dela fAntAnA, pe lumea
cealalt mAnAncA catran si foe. Tapu, Tecuciu.
1478. Dacii vei furA in noaptea Pastelor, iti va merge bine
peste an, cAnd nu te-o prinde nimeni cAnd vei furA.Catane,
Dolt.
1479. Cine furA pepeni din bostAnrie, pe lumea cealaltA,
se fac mari, iar pdcAlosul e silit s-i ridice din vale pe deal,
A. Clorovei, Superstifir. . 9.

www.digibuc.ro
 130

si jar, i iar, de oarece aproape de varf fi scapa din nou la

vale.Tapn, Tecuciu.
1480. Cand te duci la furat, si in timpul cnd stai de as-
culti ca s te incredintezi ca nu-i fi prins de 'cineva furand,
de a rage atunci o vaca, nu te prinde nimeni, iar de-a ne-
cheza un cal, atunci mai bine sa nu furi, c te prinde ca
din oala.- Parpanita, Vasluiu.
1431. Ornul cu gropite in obraz, are obiceiul luatului.Ta-
pu, Tecuciu.
1482. Cnd iti fura sarea dela oi sau sau vaci, ele vor mu-
rl. Ciulnita, lalomita.
1483, Din sare si oua de i se fura, nu-ti merge bine.
Brosteni, Suceava.
1484. Daca vrei ca hotii sa nu-ti fure banii, spala-i bine si
apoi presara-i cu sare si piper. Moldova.
1485. Cand te pisca soarecele in Casa, inseamna CA de cei
din casa esti furat.Ciulnita, lalomita.
1486. Cnd cumperi un culit nou, prima bucatica pe care
o tai cu el, da-o cnelui, daca vrei s nu-ti fure cutitul. Mol-
dova.
CCLXII. Furtuna.
1487. Cnd afara e furtuna, romnul aprinde tamie in ca-
sa. Dupa credinta poporului, necuratul nu se apropie de
tamale, si sf. Hie trasneste dupa necuratul ori unde ar fi as-
scuns.losif Stanca.
Fus.
1488. Nu e bine sa te duci in sat cu fusul neprins. Tapu,
Tecuciu.
1489. Cnd iti pica fusul gol din mana, cica se Lira" ca
n'ai sa-1 umpli; dar i tu sa te juri ca" da.Tapu, Tecuciu.

CCLXIV. Fust.
1490. Cand ti se desleaga fusta pe drum, e semn ca vei
pierde. (Se zice a din cauza ca te-a apucat cineva (le ea).
Tapu, Tecticiu
www.digibuc.ro
 131

1491. Femeia cAreia i se desleag5 si cade fusta, dA a In-

(elege cA nu-i prea de treabA. -TApu, Tecuciu.
1492. CAnd fusta ti se desleagA dela sine, e semn a te
doreste cineva. StAnca, Iasi.
CCLXV. GAin.
1493. Cana, ori de Me ori bea apa, ridicA capul In sus si
multAmeste lui Dumnezeu. Tapu, Tecuciu.
1494. Cine furA gaina altuia, ii numarA fulgii pe cealaltA
lume. Ciulnita, lalomita.
1495. Cine furA gaini, pe ceea lume e pus s5 le numere;
dar cfmd crede CA apropie de numArat, vntul vine si suflA
penele, si pierde numArul.StAnca, Iasi.
1496. CAnd ouA gAina ou cu vine IntrAnsul, este o arAta-
re.Ciulnita, lalomita.
1497. SA nu te uiti la gAinfi cAnd ouA, cA orbesti. Catane,
Doll.
1498. DupA ce un mort este ingropat, se d peste mor-
mAnt o gAinA, apoi acea gaind se (15 de pomanA pentru acel
mort, ca pe lumea cealalt sii-i rAcAle potecile de ciulini.
loneanu.
1499. Nu e bine a tai gainele impiedecate. Catane, Do lj.
1500. C5nd strigi gainele pe la ajunuii, n'ai sA ai gAini.
TAtarusi, Suceava.
1501. AO neincepulA amestecatA cu fiiinii de popusoiu ars,
e bun5 de dat gAinelor bolnave, stupind asupra lor.--Jud.
Suceava
1502. Picioare de gAini s nu mananci, caci nu pop sA st-
pAnesti vorba.Ciulnita, lalomita.
1503. CAnd mtinAnci labe de gAinzi, ai s5 spui minciuni.
TaTrusi, Suceava.
1504. SA nu mnnci inima si cap de ghinA, ca-li mor pA-
rintii. Catane, Doll.
1505. Se crede cA carnea din gina tAiat de o femeie, nu

www.digibuc.ro
 132

e dulce, de aceea pun femeile pe brbati sii li taie gainele.

Bucovina.
1506. Gusa de gsini si rnza cu rachiu, e bural de viitnlii-
tura.Tpu, Tecuciu.
1507. Fetei ce se mrit nu i se d gAini, did se crede
CA apoi ar uit de casa pArinteasc5 asti de curnd ca si g-
inele.Bucovina.
1508. Gainele care se duc plocon la nunt de socrii (pil-
rintii fetei) e bine ca murna ginerelui sil le asviirle pe cas,
ca mireasa s faca lesne copiii VAlcea.
1509, Pomana fcuta cu o gdind, abia atunci e primit, da-
a i se spal ginei picioarele. Bucovina.
1510. Cand dai gin5 de poman5, i se spar picioarele sti
fie bun de stunnt. Sevastos, (CAltorii).
1511. Dac ti-a dat cineva vreo gin de poman5, si vrei
s o:pstrezi, las-o pulin cu capul sub aril* ca s-si uite
de vechea stpttn.Tapu, Tecuciu.
1512. SA nu pui gaina in sac cnd o duci undeva, c5-i ru.
Tpu, Tecuciu.
1513. llac a mancat vre o gin grunte cu strigoaie, se
ia si li se despic5 gusa, li se scot gruntele cele invenina-
te, si apoi traiesc. Bucovina.
1514. Gaina trebuie ttiiat smbta seara, c de o tai du-
minecd dimineata, in timpul slujbei, mor de boalti gainele.
Tapu, Tecuciu.
1515. Cnd cnt gina dimineata, Ai desface ce ti-i Mort;
iar cnd cant seara, iti face cineva farmeci.Gsinesti, Su-
ceava.
1516. Cnd fi moare gina pe cuibar, ti se va imbolnAvi
femeia din greu la facere. Tapu, Tecuciu.
1517. Cnd g5ina face ou din prtisiturii, o calc dracul.
Ginesti, Suceava.
1518 Cnd gina face outi prsite, nu merge bine gospo-
dria. Brosteni, Suceava.

www.digibuc.ro
 133

1519. Gainele care fac ou stArlice (stArpite,mici), se taie.

Femeile sA nu mAnAnce din ele, caci nasc stArpituri.Tpu,
Tecuciu.
1520. Cand cAnt gAinele in patul, are s ploaie.Holda,
Suceava.
1521. Se crede CA nu e bine ca ginele s beie apa in ca-
re s'a splat o gAin tiat, aci la din contra le va mAncA
vulpea. Bucovina.
1522. Vinerea nu se matur prin casa, nici nu se da guno-
iul afar, cA mAnAnc5 uliul ginele. Tot pentru aceasta nu
se d cu matura pe vatr. Jud. Suceava.
1523. A treia zi dupA Boboteazd nu se tip cenusa din va-
tr, pentru c5 mAnAnc dihorul ginele. -Sabolciu.
1524. CAnd aduni gogosi de tuf sau rsteie in cas, nu-ti
mai oud ginele.Catane, Dolj.
1525. In tot postul Pastelui sA nu se aduc in casa flori
galbene, caci nu vor mai ou ginele.Ioneanu.
1526. La srbtorile de iarn se pune sub laicerul pe care
are s sad preotul, grunte, care apoi se dau gAinelor, ca
ele s se oud Wale inteun loc. Bucovina.
1527. CAnd ginele se scoal prea de dimineal, e semn
de mare lips. Urechesti, R.-SA-rat.
1528. Dac se culcA ginele tArziu si se scoald des dimi-
neap si tot umbl scormonind dup mAncare, este semn cA
va urma foamete.--Bucovina.
1529. CAnd se culc ginele de vreme si se scoal trziu,
e belsug, iar de se scoara dimineata si se culcA tArziu, tot
umblAnd dup mAncare, ii a foamete. Sevastos, Cltorii.
1530. SA nu se ia lunia oule din cuibarul gAinelor, cci
vor pArsi acel cuibar. loneanu.
1531. Dac cumva mAnAnci de dulce in post, s nu ma-
nAnci ou5 dup miezul pretei (millocul postului), di nu se
mai oua gainele. Tapu, Tecuciu.

www.digibuc.ro
 134

1532. Cnd primvara vezi grauri multi sburand, e semn

ca ai sd scoti multi pui de gaina pe vara.Stnca, Iasi.
1533. La lsatul postului de brnza, seara, s te duci in o-
bor, s dai chicot i s zici: Gdine le tale (ale unui vecin)
stint necarcitoare, neoudtoare neclocitoare, iar ale mele
i

sunt si carcitoare, i outoare i clocitoare , ca vei scoate

pui multi pe yard% Catane, Do lj.
1534. Oul cel d'intiu al vreunei gdini se ia pe mn, se
scuip de trei ori si incingndu-1 in cenus, se zice : < Asa
s fie gaina mea de outoare ca cenusa In spor de sporitoa-
re. Sabolciu.
1535. Cnd se oua o puicd pentru iiitia datd, se ia oul
acela si se poart de cdtre gospodina casei prin sperld, zi-
cnd : Card sperld in vatr, atAtea oat sfi curg din Ohm
noastr.Tatrusi, Suceava.
1536. Cnd scoate clota pui intdiu, sa-i cerni in foc pe si-
t i s zici : Cnd o aduce mama apd cu sita, alunci sa
muriti voi. Catane, Doll.
1537. Cojile dela oud sa le pui pe un bdt, ca sa se he
puii de closcd.Tdpu, Tecuciu.
1538. S nu invlesti focul, and ai vreo gdind closca, cdci
mor puii.Palten, Putna.
1539. Dacd vrei sa-ti scoald closca mai multi cocosi prin-
tre pui, sa ti-o aseze pe oud un bdiet in norocul lui ; dacd
vrei sa-ti scoatd puice, sti ti-o pule o fatd. Tdpu, Tecuciu.
1540. Se zice cd gina dup. ce se ou si se d jos din
cuib, cnd cotcoddceste, ar zice: uncle pui, nu mai gsesti.
Adamesti, Teleorman.
1541. Cnd iti vine popa 'n cas5 cu molifta, ori zi
ori pe la pomeni, fd-1 s sled pe pat at mai mutt, ca sa-ti
sted closca pe cuibare. Tpu, Tecuciu.
1542. Sd nu pui closca cnd bale vntul, cd ies ouale lim-
pezi.Tdpu, Tecuciu.
1543 Cand pui closca, sd stropesti oudle cu apd sfintita,
www.digibuc.ro
 135

is pui caleva fire de iarba verde peste ele, ca sa atrag

puii, s5 ias toli din oua. Sabolciu.
1544. rand ferneia pune closc pe ou, sa nu mearg ni-
meni la cas, c va duce cioara puii. Luncusoara.
1545. Cand pui closc, sa pui ouale in cuib din palarie
brbateasc5, c atunci tot cocosi va scoate g5ina.Sabolciu.
1546. Cnd dai puii mici afara in ograda, sd-i pui in poa-
15, si sa ie afar cu ei, cu ochii inchii, i punndu-i jos,
s zici: cum nu vd eu am, asa s nu vac15 cioara (ori u-
liul) puii.Brosteni, Suceava.
1547. Dupa ce closca a scos puii, sa-i dud in gradina cu
oborocu acoperit, si sa-i lesi, cci numai asa uliul n'are sa-i
vad. Tapu, Tecuciu.
1548. Cand scoli pui mici afar, s mergi cu ochii inchisi,
ca nici uliul sa nu-i vada si sa nu-i ieie.Ttrusi, Suceava.
1549. Cnd se scot puii cei mici pentru intaia dat afar-a,
atunci Ii scoate gospodina legndu-si ochii, ca paserile cele
rapitoare s nu vada pull. Straja, Bucovina.
1550. Cnd canta gina cucoseste, nu-i a bine.--Brosteni,
Suceava.
1551. Cnd cnt gaina cocoseste, se va intampla pagub5,
ratfirusi, Suceava.
1552. Cnd cnt gaina cucoseste, e spre neunirea easel.
Valcea.
1553. Cnd canta gaina ca cucosul, atunci are s moara
cineva din familie. Holda, Suceava.
1554. Cand cnta gina cocoseste, e rau de moarte. Val-
cea.
1555. Cand vreo gina cant cocoseste, este acesta semn
ca sau gina va muri, sau vreo persoana dela casa uncle se
afla. loneanu.
1556. Dac5 canta o gaina ca cocosul, apoi se crede c5 va
urma o nenorocire, care se poate incunjura luandu-se res-

www.digibuc.ro
 136

pectiva gina i msurndu-se cm ea casa clela fereastr p-

n la pragul usii; de cade coada ginei lng prag, apoi se
taie coada, iar de vine capul lng prag, apoi se taie capul,
carele ins nu se manncd.Bucovina ; Rudeni, Arges ; Se-
vastos (CAltitorii).
1557. Gina care cnt ca cucosul, nu este bine a o line&
lang cas, deci se vinde ea cu cat se poate, si pentru ba-
nii luaji se cumpr trnale, care se d la sfanta biserica, ca
cantatul ginei s nu fie de strickiune pentru casnici. Stra-
ta, Bucovina.
1558. Cnd gina cant cocoseste, nu e semn bun; trebuie
a-i jumull penele de pe cap, si de vor ies allele albe, nu
ai a te teme; iesind ins negre, rau prevesteste. Grozesti,
Mehedinji.
1559. Cnd cant gina ca cucosul, famil a la care a can-
tat, are s-i mearga Suceava.
CCLXVI. GllAnare.
1560. Unii oarneni nu mananca glbnus, c frica s nu
se imbolnveasca de galbAnare.Tpu, Tecuciu.
CCLXVII.
1561. Cnd cineva coace sau fierbe ou5 in ziva de Pasti,
face Old. Rudeni, Arges.
1562. DacA mananci ghia, ori ()rat, ori jurjuri, faci
Tpu, Tecuciu.
Gndac.
1563. De gndaci de cas se poate cotorosi, daca se iau
vineria cu dosul mturii si se dau peste drum.Bucovina.
1564. Se crede ca spre a se cotorosi de gAndaci; trebuie
a afurn in cas cu piele gasit5.Bucovina.
1565. De a scp de gAndaci din cas, se crede ca trebuie
a lua nou5 din ei si a-i duce la rspantie de drum sau in-
tr'o crsm sau moar, Linde s li se de drumul, Ursa asa
ca s nu vad nimeni. -Bucovina.

www.digibuc.ro
 137

1566. Se arunca gunoiul de gandaci de matase in drum,

ea alcand oamenii pe el, s se faca firele lungi cat drumul.
Maia, Itfov.
CCLXIX. Gard.
1567. SA nu rupi lemne din gard, c te mananca canii prin
sat.Tapu. Tecuciu,
CCLXX. Gasek
1568. lama, pe timp de ger, dac gastele fac ca si cum
s'ar scAlda, e semn sigur ca vremea o s se moaie.Stan-
ca,
1569. Se obisnueste a se Ilia bobocii de gAsca iesiti din
oua, a-i luA in catrint i a-i duce cu ochii inchii afara, ca
sa nu-i manance ultul.Bucovina.
1570. Puii de gasea nu mor dad li tai din coad, si cu ful-
gii firele ce ai tiatii alumi.--Sabolciu.
CCLXXI. Gt.
1571. Cand if chiore gatul, ai sa bei vin ori rachiu.
I3rosteni, Suceava.
1572. Cand fi cantA gatul, fact petrecere. Sevastos (CA 15-
torii).
1573. Cand Le arde gatul, sa-ii lingi podul palmei, c-li
trece.Tpu, Tecuciu.
1574. Cand mortului gatul moale, e semn a are sa mai
moara iuc cineva din cas.Stanca, Iasi; loneanu.
CCLXXII. Geank
1575. Cand ti se va bate geana, e semn ca ai sa plangi.
Tapu, Tecuciu.
1576. Daca i se clateste cuiva geana dreapta, apoi se cre-
de cia acela va avea o bucurie sau veste buna. Bucovina.
1577. Cand geana dreapt se bate, o bucurie ai sa ai; iar
cand se bate cea stanga, ai s ai supArare. -Jud. Suceava.
1578. Dac i se elateste cuiva geana stanga, apoi se crede
ea acela va plange. Bucovina.

www.digibuc.ro
 138

CCLXXIII. Gemeni.
1579. Se crede c femeia care mnncA doua fructe de ge-
mene, va ave copii gemeni. Bucovina.
1580. Lucruri ingemnate s nu mannci, c faci copii ge-
meni. Brosteni, Suceava.
1581. Ferneia insrcinat s nu mnnce dotal poame cres-
cute in pom lipife una de alta, cci va face doi copii ge-
meni.Ioneanu.
1582. Se crede c dac5 mnnca o vac doub spice de
gemene, va ft doi vitei. Bucovina.
1583. Femeile nu mnnc5 niciand un ou de gainfi care
are dou glbnusuri, c'apoi ar ave gemeni. Bucovina.
1584. Copiil gemeni pot face mulfe lucruri bune, pot ajula
la diferite boale, si au puterea de a fermec, descnt
vindeca.- Marian, (Nasterea).
CCLXXIV. Ghebos.
1585. Copilul zmislit spre o siirbtoare, iese ghebos.
Jud. Suceava.
CCLXXV. Ghem.
1586. CAnd da cuiva ca ghemu 'n cap, nu mai creste. Ru-
deni, Arges; Vlcea.
1587. S nu pui in capul copilului ghem, c n'o s mai
creasc.
1588. Cnd faci ghem, insir ata pe o buclica de One,
iar nu pe Carp., aci pe lumea cealalt o mnnci. Ciulni-
ta,
1589. Seara s nu faci ghem, cAci se invrtesc "vitele din
curte.Valcea.
CCLXXVI. Ghiap.
1590. Cnd sfntul Neculai gseste Bistrita neinghetat,
pune pod de gheat peste ea. Brosteni, Suceava.
CCLXXVIL Ghimpe.
1591. Cnd ti-a dal un ghimpe ori un spine, suf15-1 in vant
sa nu-ti mai de i altul.Tpu, Tecuciu.
www.digibuc.ro
 139

1592. Cnd h-a dal un ghimpe i 1-ai scos, pstreaz-I, ca

alfel ii mai &A i allul. Tam!, Tecuciu.
Gingie.
CCLXXVIII.
1593, Daca ai roseata la gingii, ia un fir de !Ana rosie, u-
da-1, da-1 prin sare i freaca-te pe gingii joia i dumineca,
disdedimineata, papa nu rsare soarele, apoi du-I la ras-
pinteni si-1 intinde s treaca peste el cineva. Cand il Iasi Os,
zici de trei ori : Nu lapad fir rosu, ci lapad roseata (sau n-
litul) dela mine din gura (ori din gingii).Spatarei, lalomita.
CCLXX1X. Glie.
1594. in ziva de Pasti se pun de o parte si de alta a
pragului, glii de iarba verde, pe care calca cand vine de la
biserica. Rudeni, Arges.
CCLXXX. Glont.
1595. Cine a fost impuscat dinadins ori din gresala si are
glontul sau haliciul in el, de acela dracul nu se apropie.
Tapu, Tecuciu.
CCLXXXL Goand.
1596. Cand vrei sa faci goana cu mai multi oameni, nu
scoate vorba in sat, ca nu ti-a ie nimic. Tapu, Tecuciu.
CCLXXXII. Grdinrie.
1597. Cand anu-i mare, iese prost gradinriile. Tapu, Te-
cuciu.
CCLXXXIII. Graiu.
1598. Sa nu vorbesti cand popa iese din altar, ca-ti i.,a Dum-
nezeu graig1.Tapu, Tecuciu.
1599. in noaptea sf. Vasile se deschid cerurile si atunci fie-
care animal poate grai ca si oamenii. Cel care asculta ceea
ce graiesc animalele, mare, caci Dumnezeu nu vrea ca oa-
menii s stie treburile dumnezeesti, Lipova, Vasluiu.
CCLXXXIV. Gr5u.
1600. Sa nu maturi cu manele de pane, ca face graul ta-
ciune. Catane,

www.digibuc.ro
 140

1601. In ziva de NO s nu dai cu mtura prin cas, cd

face gran! secard.--- Catane, Doll,
1602. La Sarrit (9 martie) se impart cei 44 de bradosi ce
se fac cu o zi inainte si 44 pahare de vin. Se pune unscul
de nrdmzat i o carpd alb pe culme, ca s se facs- grul
rosu, mult si mare.Catane, Do 1j.
1603. Joile martile diva Pasti, nu se spald cmesi,
i

ca se opreste graul.Nu se toarce, nu se -tese, nu se pune

vrtelnit, cd bate piatra.Catane, Do 1j,
1604. Se mai aruncti peri de porc, sd se far grtil ct pe-
ria; asemenea mere, pere, s se facti boabele ca merele, etc.-
Catane, Do lj.
1605. S arunci cenus in grail, cnd pleacd la srridnat, ca
sd nu facd tdciune.--Catane, Dolj.
1606. Cnd sameni gru de primavard, ori grti curat, a-
tunci se pune in grau din care seameni, o rdcat inchisd
s nu vorbesti cu nimeni nimic, cd atunei i gura paserilor
va fi inchisd si nu vor puted maned grul.Luncusoara.
1607. Cand sameni graul. s fii cu cdmasa splat si curat
de noaptea, ca sd nu facd grul tdciune. Valcea.
1608. Cand semeni gru mai ntiu, smntorul aruncd de
trei ori smnta cu ochi inchisi, zicnd: asa s nu vadd pd-
sdrile grant, cum nu-1 vd eu acuma.-- Saboleiu.
1609. Cnd te duci la smnatul graului in capul locului,
sd arunci cu gran in sus de trei ori si s zici: Doamne alu-
t cu bine, ca sd se facd grul.Vlcea.
1610. De vezi c mnncd pdsdrile graul, atunci incunjurd
grul in vreo noapte cu ochii nchii, avand in brate un b-
ial legat la ochi, ca sd nu vad, cd atunci nici pdsrile nu vor
veclea gran! ca s5-1 mnnce, ce-i vor da pace. -Luncusoara.
1611. Dacd visezi grau verde in postul Crciunului, e semn
bun ca and are sd fie mnos In toate si grul o s fie foarte
bun.- Vlcea.
1612. E bine s lai i pe a doua zi macar un petecel de

www.digibuc.ro
 141

grdu nesecerat, cnd il isprAvesti de vreme, c-i a bel-

sug.--Tapu, Tecuciu.
1613 Cnd se macind grdu de 51 nou, se fac doi colaci.
Se leagd cu un fir de ald rosu de ciuturd, mai addognd
si sporis (o planta), fiind credinfa ca sd se sporeascd:graul.
Se sculunda ciutura in fntn; se scoate Mud, se frng co-
lacii si se dau la copii. Catane, Doll.
1614. Cnd seceri la gru, sa lasi un peticel numai ct cu-
prinzi cu brafulnurnit barba lui Durnnezeu -in tnijlocul
lanului, c asa e bine. Adamesfi. Teleorman.
1615. SA atArni totdeauna 3 ori 9 fire de gru la icoand.
Unii oameni pot impleti frumos spice de gru; impletite ori
nu, ele poartd numele de barba lui Dumnezeu.--Tdpu, Te-
cuciu.
1616. Cele din urmk spice de gru se numesc .barba
Vlasca.
CCLXXXV. Graur.
1617. La 40 de snli se face fumegar, si incotro se abate
fumul, Inteacolo sunt pui de graur.Sabolciu.
CCLXXXVI. Greata.
1618. Cnd li-a fi great& linge peretele de var.-- Tpu,Tecuciu.
1619. Cnd vezi un cne scrnavindu-se, este greald,
si mai esti cu altcineva, spune-i i aceluia, ca sd nu-1i mai
fie.Tapu, Tecuciu.
CCLXXXVII. Grier.
1620. Cnd ai grieri in cas, pe unde intra ei, pune o pie-
le de iepure, ed. fug. Tdpu, Tecuciu.
1621. Dacd lii casa ai grieri, ca sa scapi de dnsii, pui o
roatd de car in cas.Ciulnita, lalomila,
1622. Ca sd deprtezi grierii din casd, sd pui o copit
de cal mort, pe uncle intr, c ei fug si mor.Tdpu, Tecu-
ciu.
1623, Pentru a alungd grierii din casd, prinde un grier,

www.digibuc.ro
 142

leaga-1 cu o aid i tarandu-1 afara din cas, II batjocoreli

in tot feint. Ajungand la o raspintie de drum, anini cu ata
de un stalp lavi acolo. Toti grierii din casa vor ie pentru
a nu se mai intoarce niciodata.--Jud. Suceava.
1624. Ca s-li iasa grierii din cas, cand a fi lun nou,
sa-ti strige cineva de afar& pe fereastra: Craiu nou In tara,
iar tu s rspunzi: S lasa grierii afara. Tapu, Tecuciu.
1625. Dac ai grieri in cas, sa aduci unul de camp i sa-1
pui intre ei, c cei de casa fug.Tapu, Tecuciu.
1626. Grierii nu-i bine a-i ucide, cad la din contra intr lii
.urechile celui ce-i ucide, ci se iau pe tin bat *i se dau afa-
M.Bucovina.
1627. Sa nu umbli dupa ucisul grierilor din casa, c-i pacat,
de oarece grierul e semn de bel*ug. Tpu, Tecuciu.
1628. S veri borul, cand gaseti in putina grieri, ca-i
rau de viermi.Tapu, Tecuciu.
CCLXXXVIII. Grindina.
1629. inainte de sf. Hie sa nu svarli cu mere in sus, ca
bate piatra peste ogorul tau, cat merele.--Broteni, Suceava.
1630. in a noua Joi dupa Pa0i, .Joia verde, sa nu lucrezi
nimic nici in casa nici la cmp, ca sa nu bata piatra. Val-
cea.
1631. Din Joi mari (joia de 'naintea Pa*telui), i pa la
'spas (Inaltarea Domnului) nu se toarce, coase, fierbe ca-
mei, etc, joule, ca bate piatra ori se 'ntorn ploile i se face
secet.Jud. Suceava; Grindu, lalomita.
1632. Cand ciocneti ou in ziva de Pati, are sa ploaie
cu piatr.--Lipova, Vasluiu.
1633. La sf. Ilie, daca bati roadele de pareti, are sa bata pia-
tra. Padureni, Putna.
1634. Rana la Sanziene s nu turteti prune, s nu le tai
CU brWa, c va bate piatra.- Sabolciu.
1635. Primavara podgorenii leag cateva vite din vie cu
salcie dela Florii, ca sa fie ferita de piatra. -1oneanu.

www.digibuc.ro
 143

1636. Cnd cade grindina, infinge un cutit in Omani, *i

ea va incet indatd.Grozeti, Mehedinti.
1637. Cnd bate piatra, infige toporul in parnnt ca-i bine.
Jud. Suceava.
1638. Cnd bate piatra, se Infige toporul in Omani i se
pune sare pe muche, ca sa stea.Catane, Do lj; loneanu.
CCLXXXIX. Groap.
1639. Cnd gseti vreo groapa (mormnt), sa nu mai cerci
ce-i inauntru, c nu-i lucru curat i poti mur pe loc.- Tapu,
Tecuciu.
1640. Cnd sapi groapa altuia, s n'o faci larga, c moare
din neamuri.Vlcea.
CCXC. Gijnoiu.
1641. In ziva de Macinici, toate gunoaiele se ard ca sa vie
primavara mai curnd.Ciulnita, lalomita.
1642. Gunoiul din ziva de sf. Gheorghe sa-1 lepezi la r-
clacina pomilor, ca rodesc bine pe urma.Stnca, Iai.
1643. Sa nu dai lunia afara gunoiu din casa, caci Ili ma-
nnca uUul gainele.Palten, Putna.
1644. Vinerea s nu dai nici odata gunoiul afar& ca-i
Tpu, Tecuciu.
1645. in ziva de Pa Oi i de Craciun, nu se tipa gozu din
cas.--Sabolciu.
1646. A doua zi dupa lsatul de sec nu se da gunoiul
fara din casa, c noaptea vine lupoaica i fur carbuni.Sp-
lalomita.
1647. in ziva de praznice, cum e la sf. Pa*ti i Crciun,
nu mtur in casa, iar a doua zi, cnd ai mturat, du gozul
(gunoiul) acela la pomi, c vor fi roditori.Luncwara.
1648. Gunoiul se cara pe camp numai la lun nou, .ca
sa inoiasca pamntul i sa nu faca viermi.Straja, Buco-
vina.
1649. S nu te pii In gunoaie, c e rau de buboaie. Val-
cea.
www.digibuc.ro
 144

1650. Gunoiul amestecat cu Or, fie de la scarmnat lna,

fie de la tuns, nu se d afar& ducndu-1 cu mtura pand 'n
tind ori pe prispd, cd-i ru, ci trebuie s-1 dai din casd pe
mturd. -Tdpu, Tecuciu.
1651. Gunoiul nu se svArle nici odat in fafa soarelui, c-i
ptezi fafa, i el pe urrnd vara ni arde smndturile, iar iar-
na lasd frAu slobod gerului de ni gteste vitele i pe noi,
cu frigul lui.- Stnca,
1652. Fete mari dupa ce ma-turd, s nu asvArle gunoiul in
spre soare, ci In alt parte, ca numai aa se mrit degra-
bd. -Tdpu, Tecuciu.
1653. Cnd dai gunoiul afard dupd asfinfitul soarelui, nu-i
bine.-Ttr4, Suceava.
1654. Fetele mari s nu dea afar gunoiul mAturat din cas
dimineafa spre fata soarelui, cdci se mrit anevoie.-lo-
neanu.
1655. S nu dai gunoiul spre rsrit, cd e Neat. VAlcea.
1656. Gunoiul sara nu se d afard, c pe urm nu vin va-
cile la vifei.-Stnca, lai.
1657. Gunoiul mdturat seara din cas s nu se dea tot
seara afard, cdci e rdu de urt.-Ioneanu-
1658. Gunoiul nu e bine s-1 dai afard din cas dup a-
pusul soarelui, cad produce pagube.-Ciulnifa, lalomila.
1659. Nu este bine a scoate gunoiul mturat In ziva aju-
nului Bobotezei, cd la din contra se scoate norocul din casd.
-Bucovina.
1660. Cine-i lasd gunoiul Ingd prag, ori Ingd prispd, nu-i
va intrA nimenea In casd cu veti bune.-Tpu, Tediciu.
1661. Nu se tine gunoiul la us, ca nu se mrit fetele.
Lespezi, Suceava.
1662. Cnd e mort in cas," s se mture gunoitil de la
us in spre fundul casei, pentru ca_ sd nu ias gunoiul Ina-
intea mortului; tot w i la cArcium, pentru a ave muste-
rii.-1-1ntescu.

www.digibuc.ro
 145

CCXI. Gura.
1663 Se crede ca nu e bine a intrebuint pelincele unui
copil ca obiele sau altceva, c la din contra se va ahzi (va
pup) copilului din gurkBucovina.
1664. Copilul mic s nu se steargd la gur cu crpe de
la sezutul ski, cAci and se va face mare, ii va mirosl gura.
Ioneanu.
1665. 0 mama sd nu stea cu spatele la copilul sau, pand
nu-1 boteaz, aci va dobandl miros la gur5.Ioneanu.
1666. Pe primii dinti ce iese unui copil, sd dea tat-al cu
bani de argint, apoi acei bani s-i druiascA copilului, ca s
nu-i miroase gura vreodat. loneanu.
1667. S nu dai ceva din gurk c-ti dai puterea.Adamesti,
Teleorman.
1668 Cnd te vei trez1 cu gura cscat, semn c te ve
irnbolnvI. -Tapu, Tecuciu.
1669. Cnd sfinteste soarele, s nu mnnci, c fad cas la
gurkCiulnita, Ialomita.
1670. Se crede a spre a astup gurile rele, trebuie a
cumpar o lacat nouk ins nu a o descui, ci a o pune
la crucile a trei drumuri, si cela ce o va ridick acela va fi
vorbit de ru de gurile rele, iars cel vorbit mai Inainte, va
fi dat uitrii --Bucovina.
1671. Cnd te scodolesti (scobesti) cu acul printre dinti,
capeti duhoare In gura.Ttrusi, Suceava.
CCXCII. Gu*A.
1672. S nu sufli In ou spart, caci Ili va creste gus.Sa-
bolciu.
1673. Cine are gus, cnd vede primvara pentru intla
dat curcubau, s ieie un ac ori un os si sa se bat cu el
peste gus, zicnd :
Curcubeu, de unde bei,
bea din gusa mea.
Brosteni, Suceava.
A. Gorovei, Superstgii. lo.
www.digibuc.ro
 146

1674. Cine are gus, smbt sara cdnd toacd popa de

vIcernie, s ieie un bat de alun, s se bard" peste gus cu el
de trei ori, daca vrea treac, si s zic :
Popa toac5,
gusa sac.
Brosteni, Suceava.
CCXCIII. Guter.
1675. Piele de guster uscat, prins In luna mart, e bun
de guster, o board' de gt, un tel de rgusala. Brosteni,
Suceava.
CCXCIV. Gutunar.
1676. Se zice ca gutunarul se trece daca :se afurn, cel
ce-I are, cu pene i busuioc.Bucovina.
1677. Cine voeste s scape de suhrie (gutunariu), sarut
pe cineva In spate, M.A. s stie, si scap.Brosteni, Suceava.
1678. Cel care sufere de guturaiu, s srute pe altul In
spate, care va aved ceva rosu la dnsu, va trece. Io-
neanu.
1679. Cnd cineva are guturaiu, pupa pe altul In spinare,
si se ia la acela.Rudeni, Pages.
1680. Dac esti cu catar (troahn) i sruti pe cineva in
spate, fr s stie el, se ia catarul de acela Sabolciu.
CCXCV. Guzan.
1681. Dac fuH de la moar al sau altceva, vin guzanii
la casa ta.Preutesti, Suceava.
CCXCVI. Ham.
1682. Cnd se va desprinde hamul la plecare, s te ntorc
acas, caci vei dyed primejdie In drum.Jud. Suceava.
CCXCVII. Horn.
1683. Daca mireasa, cnd intr in casa mirelui, se ilit in
horn, ii moare soacra.Sevastos, (Nunta).
1684. Cand mireasa intr In casa mirelui, daa se va ui-

www.digibuc.ro
 147

t in horn, cuvAntul ei nu va fi luat in seam de barbat,ca

si cenua din vatr.Sevastos, (Nunta).
1685. De strigi pe gura hornului pe cine doreti, vine de-
g rabA. Stnca, Iai.
CCXCVIII. Hotar.
1686. Cnd treci pe la hotar, s scuipi acolo, ca sA nu
te poceasc ceva.
1687. De asemenea cnd o femeie d cu copilul de necaz
sa-i duca hainele i troaca la hotar.
1688. Ginele moarte iar se duc la hotar.VAlcea.
CCXCIX. Hot.
1689. rlharl poart cu sine dinti sau vreun deget de orn
mort, ca sa nu-i vorbeascA nimeni, _aa curn nu vorbete
mortul.Bucovina.
1690. Copilului mic s nu-i tai unghiile, cAci iese hot.
Ciulnita,
1691. Hotii mergAnd la furat sau prdat, invoac ajutorul
Maicei Domnului, i-i fac cruce, creznd ca apoi 1i vor a-
junge urlul lor scop.---Bucovina.
1692. Dac cineva poate fix ctva timp privirile la soare,
e semn c acela este hot.Ciulnita, Ialomita.
1693. Cnd prinzi holul in curte s nu-1 imputi, c ii iei
pacatele.Vlcea.
CCC. Hrean.
1694. De vei rnnc de 7 ori hrean, te curti de pOicate,
ca curn te-ai irnprta1..Broteni, Suceava.
CCCI. Huhurez.
1695. Cand ji cnt huhurezul intaiu, ai s fii bolnav.
Ttrui, Suceava.
1696. Cnd cnt huhurezul, are s fie frig. Parpanita,
Vasluiu.
1697. Cnd cnta huhurezul in padure, ii a vreme rea.
Tatarui, Suceava.
www.digibuc.ro
 148

Hulub.
1698. Se crede c hulubii sunt asa de curati, incat de
dansii nu se prinde nici tin tel de farmec sau vraja.Buco-
vina.
1699. S nu tii hulubi In cas, ck ei fac a saracie. --:Jud.
Suceava.
1700. S nu prseasca cineva porumbei la cas, cad sun
un augur pagubitor.Ioneanu.
1701. Inima de hulub e bun s'o mananci cu ibovnicul
sau ibovnica, ca sa traiti fericiti, ca i hulubii.Tapu, Tecuciu.
.1702. Inima de hulub crud, e bun pentru atacati s ma-
nance.Sabaoani, Roman.
1703. Cptina de porumbel nu se mananca, cad e rau
de oftiga.Adamesti, Teleorman.
CCCIII. IapA.
1704 S vinzi nurnai de cat iapa care si-a omori manzul
In camas5.--Tapu, Tecuciu.
CCCIV. Iarba Fierului.
1705. Se crede ea acela ce are iarba fierului i atinge cu
ea orisicare 1ncuietori, le deschide. Bucovina.
CCCV. Iarna.
1706. Lemnele care le-ai ars ziva, si pun noaptea frunze-
le lor pe fereastra.Tpu, Tecuciu.
CCCVI. IaseA.
1707. Cand cuiva i se fur iasca, Ii mananca dihniile vi-
tele.Jud. Suceava.
CCCVII. IcoanA.
1768. E mare pacat daca rupi sau parasesti o icoana I Cel
mai bun lucru e s o iei Intel) sarbatoare si s'o arunci pe
o apa curgatoare.ppu, Tecuciu.
1709. CAnd icoana cade din cuiu asa de la sine, e semn
de moarte.Stanca, Iasi.
www.digibuc.ro
 149

1710. Cand plesneste lcoana, se crede a este cea mai ma-

re nenorocire a casei.-Catane, Doll.
1711. Cnd trosneste icoana, e rail de moarte Valcea.
1712, Icoana cnd s'o ciocni cu pretele, nu este semn
bun. Ciulr ita, Ialomita.
1713. E foarte aleas pomana, cand o faci cu o icoan.
Tapu, Tecuciu.
1714. Dupa icoana ce a stat pe pieptul mortului, st 40 de
zile sufletul lui.--Tapu, Tecuciu.
1715. Cnd icoana facatoare de minimi are stropi de ap
(e asudata), e semn c va ploua. -Tapu, Tecuciu.
CCCVIII. Ied.
1716. Cand ti-a iesi noaptea led inainte, s stii c&-i dracu;
si arunci barnetu in coarne, a pe urm nu-ti mai scap.
ii dai barnetu bine intre coarne, si pe urma ce-i vei po-
runci, i(i aduce. Covurluiu.
CCCIX. Iele.
1717. La aprilie in 16 ielele se prind in hor ne'ncheiat
si joac pe verdeata; verdeata pe unde au jucat ielele se
topeste ca cum ar fi ars de foc, apoi tarziu tare rsare
iariis iarb in acel loc, de o frumusete rark dar neman-
cand-o nici un dobitoc. Putna.
1718. lelele beau noaptea apa de prin fantni, si oricine
va bea dupa dansele, il pocesc. De aceea cand cineva bea
apa dimineata din vreo fantail& las In ea vreun seinn de
la sine, pentru ca poceala sa cada pe acel semn.Prahova.
1719. Pe sub unii copaci creste un fel de iarb mare; a-
colo au jucat ielele, si cei ce calca pe acel loc, i se moaie
un picior ori o mn Silistea, Suceava.
1720. Saptamana dupa Duminica mare nu se lucreaz,
spre a fi scutili de dnsele. Mai ales se feresc oamenii de
lucru luni dup ameaza in ziva a opta dunk). Rusalii, caci a-
tunci ielele sau frumuselele ar strica pe om.--Straja, Buco-
vina.

www.digibuc.ro
 150

1721. Cine a vzut ielele facnd bore noaptea prin poieni

i cntnd, dac o va spune, arnule*te. -Dmbovita ; Rde0,
M usceE
1722. Daca te strig cineva noaplea s iesi afarti, sti nu
iei, 6 te pocesc ielele.Valcea.
CCCX. Inel.
1723. E bine sA Pi inele in dete, ca cAnd blestemi, se li-
pete de el.Catane, Doll.
1724. Dac pierde unul din insurtei inelul de cununie sau
dac se frnge el, apoi se crede ca ctistoria ori va fi
nefericit, ori se va desface in curAnd, murind mint dintrAn-
ii.Bucovina.
1725. Se crede ca mergAnd milli la cuntinie i uitnd inc-
lele de cununie acas, vor fi nefericiti in viala lor, sau unul
din ei va murl curnd.--Bucovina.
CCCXI. Insecte.
1726. In ziva de Pa0i, cum vii de la bisericti, pAnti a nu
intrA in casA, ezi pe pragul uO si zi: SA se mAnAnce li-
barc pe libarcA, greere pe greere, purece pe purece, furni-
c pe furnicA, *i toate lighioanele sa se mnnce una pe
alta, daca vrei sA scapi de ele.Catane, Dolj.
CCCXII. ISCOADA
1727. Cnd te duci la iscoad (pAnda), sti-li ici o basmA
ro0e.ppu, Tecuciu.
CCCXIII. Ile.
1728. DacA o fata n'a fAcut ite, dupa ce se marit sa nu
mai faca nici odat, cad e ru de moarte.VAlcea.
CCCXIV. ImbMrnire.
1729. Fata care-i taie ph din coade, imbtrnete iute.
ppu, Tecuciu.
CCCXV. Imbracminte.
1730. Cnd imbraci intiu o hain noua, pune un ban in
buzunar ca sa inlturi vreo nenorocire. Moldova

www.digibuc.ro
 151

1731. Daca imbraci o hain noua, s te duci indat la

apa, ca de grabti iti vei face alta. Covurluiu.
1732. Femeia care se irnbracd barbNteste, va fi rupta de
serpi pe lumea cealalt.--Tapu, Tecuciu.
1733. Omul care cosndu-si ceva la vre-o hain, i se fnoa-
da de la sine, este mndru. loneanu.
1734. Cine fsi coasa straiul pe dnsul, s tie un paiu in
gura, cad altfel uit indatii. Jud. Suceava.
1735. Daca rmne in vreo hain insiltura, apoi se crede
ca nu i pltit croitorul. Bucovina.
1736. Se crede cd dacd-i cade cuiva vreun bumb sau alt-
ceva de la un strain, va avea o neplcere.Bucovina.
1737 Sd imbraci hainele noud Inteo zi de sac, ca-Ii merge
bine. Tapu, Tecuciu.
1738. Se crede c acei cari din intamplare se anin cu
vestrnintele until de altul, se vor inrudi.Bucovina.
1739. Panza pentru albituri se croeste lunia, ca cel ce le
va purta, sa traiasca lung. Straja, Bucovina.
1740. Panza pentru albituri se croeste 'jute() joi, pe la
sfarsitul lunii, cci se zice a albiturile croite pe acel timp,
tin mult.Straja, Bucovina.
1741. Rufele flacallor si fetelor mari s nu se spele cu
nasturii sau chiotorile incheiate, caci nu se mai casatoresc.
Ioneanu.
1742. Ca sa-ti traiascd mult vreme haina, s ti-o croesti
marlia, joia ori sambata.Tpu, Tecuciu.
1 743. Sii nu gatesti hainele sambata, s lasi macar o che-
otoare negata, c nu-i bine pentru sntate.Covurluiu.
1744. Imbracamintea nu trebue luat la purtare, dar nici
macar incercata sambata, ca-i ru de sanatate.Tapu, Tecu-
ciu.
1745. In fundul oborocului in care se pun albiturile la spa-
lat, se pune izmenile, apoi se aseaza de-asupra lor celelalle

www.digibuc.ro
 152

albituri i deasupra tururor albiturilor se pune iaras o pa-

reche de ismene, si se crede c facndu-se as, albiturile
ies foarte albe si curate. Stroja, Bucovina.
1746. Se crede ca nu e bine a usca pelincele de la copil
mic nici la soare, nici la vnt, caci in cazul prim copilul va
fi ars de soare, iar in al doilea va fi furtunatec.Bucovina.
1747. Cnd imbraci haina pe dos, are sa i se inlmple
ceva.Sevastos (Calatorii); Brosteni, Suceava; Stnca, 1ai. ,
1748. Cnd imbraci hainele pe dos, are sa te bata cineva;
ori ai s ai sfada cu cineva. Ca Ica sumanul in picioare, si
nu ti se va intmpl nirnic. Jud. Suceava; Bucovina.
1749. Sa nu imbraci haina pe dos, ca se stria vremea.
Adamesti, Teleorman; Lespezi, Suceava; Padureni, Putna.
1750. Cnd te scuipi pe haine, fara voie, de uncle nu On-
desti, ai s iei parate.Brosteni, Suceava.
1751.Ziva nu se spune povesti, crezndu-se c la din contra
i s'ar rupe povestitorului curand cmesile.Bucovina.
1752. Femeia sa nu bat hainele unui copil cu maiul, 'Ana
la un an, a se face copilul 13:Maus. Marian (Nasterea).
1753. Daca viseaza cineva un strain rupt, se zice ea va a-
yea o scrba.Bucovina.
1754 De versi pe straie vin, ai s-ti fad altele nou Se-
vastos (Calatorii).
1755. Dac sare vre un scnteiu pe cineva de pe vatra,
si se aprinde vre un straiu de pe dansul, apoi e semn a
svoana.Bucovina.
1756. S nu croesti la nici o haina intaiu gulerul, ca este
ru de moarte. Vlcea,
1757. Cnd cumperi vreo toal (hain) nou, s nu o iei
de marti la purtare.Adamesti, Teleorman.
1758. Cnd croesti o haina sambata, si o ispravesti tot
smbt. onuil a crui e haina moare CU siguranta. Stanca
Iasi.

www.digibuc.ro
 153

1759. Inainte de a imbracA o camasa noua, sa dai cu foar-

fecele de trei ori prin ea, CA e bine de snlate.VAlcea.
CCCXVI. Imprumut.
1760. Tot lunia s iei cu imprmut, si s dai sAmbta, ca-ti
merge bine, si din zloat in zloat Tecuciu.
1761. Brbatul nu irnprumut pe vecin, sub nici un cuvnt
cu lucruri de gospodarie femeiesti, ca stative, le, melitoiu,
etc. si nici femeia nu (la cu imprumut lucruri de gospodrie
brbatesti, ca: car, plug, grap, sub cuvAnt ca-s lucruri bar-
batesti si nu se amesteca in lucrurile lor. Giurgesti, Su-
ceava.
CCCXVII. Imptwat.
1762. Buruiana itnpucalL4 are niste frunze mici, lungarele;
florile sun! de o coloare albastr, creste prin livezi. Ramu-
rile sale sunt in numar de trei, dintre care doua cresc; cea
din mijloc nu mai creste, i e pe junfatatea celorlalte. Popo-
rut deft a tras sf. Petru cu pusca in ea. Mil*, Mehedinti.
CCCXVIII. Inger.
1763. Cu culitul asupra altuia s nu te rastesti, c fuge
ingerul de tine. Brosteni, Suceava; Sevastos (Caltorii).
1764. Se crede c fiecare orn are un inger pazitor, care
are indatorirea sa-I pazeasca din ziva Botezului Oa la a-
cea a morlii.Bucovina.
1765. Toti copiii de tap' cari mor, vor fi ingeri. De aceia
camasa in care se schimba, li se despica dinainte de sus
pAna jos, ca sa poata sbura.- Marian (Inmormntarea).
CCCIX. Innee.
1766. CAnd te scalzi si intri in apa, fa-ti cruce; de nu faci,
necuratul pune fiare si te inneci. Ciulnita lalomita.
CCCXX. Ins urtoare.
1767. In an mare, nu-i bine sa te insori.- Brosteni, Sucea-
va.
1768. Se crede ca Dumnezeu pe oameni nu-i imparechea-

www.digibuc.ro
 154

zA tot una, ci as, c un brbat harnic trebule sd ieie o fe-

meie lenesa, si viceversa; unul frurnos, una urAt, etc.Bu-
covina.
1769. Cnd cad fetele pe nestiute in ziva de Boboteaz,
semn este ea' se vor mritA.---Brosteni, Suceava; Bucovina.
1770. Se crede cA dac'd un flcu sau vkluvoiu se infrup-
ta miercuria, apoi cu greu se poate insurd.Bucovina.
1771. SA nu bati fata cu mOtura, cA nu se mArit.--Sevas-
tos (CalAtorii).
1772. Dacd vreo fat se IA sara, apoi o ia Uil orn bAtrn.
Bucovina; Sevastos (Cltorii).
1773. Se crede c dacA vede o MCA, primvara pe c"And
sosesc cocostArcii, nurnai un singur cocostArc, ea in acel
an nu se va mrit.Bucovina.
1774. DacA se varsA Uil pahar cu ceva inaintea cuiva, apoi
se crede cA acea persoan se va mrit sau Insurd in cu-
rAnd.Bucovina.
1775. Moasele taie tivitura de la poalele cmesei in care
a nscut nepoata, si o dau fetelor mari ca sd" se incinga cu
acea tiviturA, se va mArit degrabA. Bucovina (Marian, Nas-
terea).
1776. DacA viseazA o copild zile frumoase cu soare, apoi
se crede c'd se va rnrit dup tin holfeiu; daca viseaz5 ea
insA luna, apoi se crede cA va hid Lin vkluvoiu. Bucovina.
1777. Se zice ea fata care este unicA la pArinti, mritAn-
du-se, nu capAtA un barbat bun. Bucovina.
1778. Dad la cineva prul capului este astfel aranjat cA
el se impreunA sau purcede din cloud. locuri a capului (are
douA cresteturi), apoi se crede cd va aveO douA femei.Bu-
covina.
1779. Dupa ce s'a sfArsit pAnza de lesut, iau fetele furceii
de la crucile pAnzei i merg pe ele de trei ori cdlare prin
casA, ca viitorul lor sot sd nu fie golan, ci s umble calare,
adicA sA albA vite si stare.Bucovina.

www.digibuc.ro
 135

1780, llac unui brbat ii mor trei femei, s nu se mai

insoare, caci a patra il ingroap pe el.Ciulnila, lalomila.
1781. Cand se insoar de a doua oar brbatul rmas vA-
duv, pe rnormAntul femeiei sale moarte se vars ap mult,
c aceea se crede CA arde In groapA.Transilvania.
CCCXXI. IntAmpinare.
1782. Cand Ili iese cineva cu desert inainte, sA svarli de
trei ori cu Ora dup el, csa-li merge bine.TApu, Tecuciu.
CCCXXII. Intrcare.
1783. Nu-i bine se inlrci copiiul in zi de post, ci in una
de frupt.Bucovina (Marian, Nasterea).
1784. Copiii se inlarcA lunia, si astfel: de duminec seara
se pune dup usa casei un pahar cu vin si covrig. Luni di-
mineap, cand copilut se scoal, se las sd se duc singur
s le ia de acolo, apoi sA i se dea s manance. Aceasta se
face, ca sA uite Vila curand si sA n'o doreascA.Ioneanu.
1785. Ca sA uite copilul de piept, se fierbe un ou si se
pune intr'un ungher dup us. Sevastos (CfilAtorii); Bucovi-
na; jud. Suceava.
1786. Cand intrci copilul, sa coci un ou sambAta diminea-
la, s5-1 pui in gunoiu, chip us, sA iei copilul sA-1, pui aproa-
pe de gunoiu, asa ca el s vadd oul, spre a-1 lu, si sa zici:
< Cum a uitat gAina oul, asa s uite X. lala.- Oul In urmA se
curla de coaja si se dA copilului sA-1 mnance.Brosteni,
Sucea va.
1787. Cand ferneia inlarca copilul, se imbrace o cdmas
cu gura la spate, si s zica: Cum am Intors cmasa, asa
s se Intoarc5 X. de la lal >.Brosteni, Suceava.
CCCXXIII. Invtiltur.
1788. Copjii cari illy* la scoal, Isi pun carlile In copa-
ia de mlaiu, ca s-si aducd aminte de carte ca de mArna-
lig. loneanu.
CCCXXIV. Inviere,
1789. In cele trei zile ale Envierii, ard in vAzduh ti ei can-
dele marl, ce nd le vede nimeni. Brosteni, Suceava.
www.digibuc.ro
 156

CCCXXV. Jidov.
1790 Se zice ca jidovii de aceea is chistrui, adicA cu pe-
te pe 1a, pentru ca ei dupa moartea lui Hristos, sa fi tiat
si oprit un cucos i sa fi zis ca Hristos atunci va inviA,
cAnd va invia si acel cucos. Dupa aceste cuvinte, cucosul a-
cela sa fi btut din aripi i i-a improscat cu uncrop pe ji-
dovi,jar pe tot locul unde a cazut un strop de uncrop, s'a
fcut o pata. Bucovina.
1791. CAnd te intAlnesti cu jidan, lU merge bine.Ttrusi,
Suceava; HAniescu; Tpu, Tecuciu.
CCCXXVI. JoL
1792. Poporul tine toate toile de la Pasti pAn la a noua
sAptamAn, crezAnd c ar fi pacat sa lucreze in aceste zile.
Bucovina.
1793. Joile de la Pasti !Ana la sf. Onufrei de dup Dumineca
mare, se serbeaza de romAnii de kw, de brbali si femei,
caci alunci nu torc, nici zolese, ca sa fie feriti de zloti.
Straja, Bucovina,
1794. Joile dup Pasti se praznuesc pAna la inallarea
Domnului, ca sA nu strice grindina larinei. arul Dornei,
Suceava; Ttrusi, Suceava.
1795. Joile de dupa Pasti nu se arA, nu se lucreazA la camp
nimica, ca e primejdios de secete, trasnele, etc. StAnca.
1796. Joi in sAptAmAna patimilor, sA nu se spele rule, cad
la morii, in loc sA li se duca pomana ce li se dA, se duce
ltri din splturi. loneanu.
1797. Nu lucr in Joia apelor, cA e rAu de injepat. VAlcea
CCCXXVII. Judecat.
1798. CAnd cineva are judecat cu altul, i face o at de
cAnepa de vara si, dupa ce a descAntat-o, se incinge cu ea
peste mijloc. la genunche, la glesnele picioarelor, la mAni,
la coate i la gat, aceasta spre a se putea uimi judectorii
si a se pune lucrul la uitare.--Tecuciu.
1799,_ CAnd mergi la judecat, pune-ti o pietricica in trai-
st5.--TApu, Tecuciu.
www.digibuc.ro
 157

1800. Talharii, dacd infra la judecatorie, calca cu calcaiul

piciorului de trei ori pe pragul uii, ca asa cum tace pra-
gul, sa tacj gurile asupra lui si sa ias bine, Bucovina.
1801. Cnd tai urzala Ouzel, sa nu cosi cu ea cmesile,
ca nu ai dreptate cnd te duci la judecata.Jud. Suceava.
CCCXXVIII. Jug.
1802. Jugul boilor sa nu-I pui pe foc, Ca nu posi murl, si
numai te chinuesti.Brosteni, Suceava.
1803. Jugul boilor s nu-I arzi, c cnd ai sa mori, sufli
din greu, ca i ciind trag boii la jug.Lipova, Vasluiu.
1804. Jugul ce a servit la trasul boilor nu se pune pe foc,
ca e mare pacat. Omul ce a fcut aceasta treat* nu poate
murl pAna ce nu i se pune sub cap un jug.Stnca, Iasi.
1803. Tandura din jugul boilor sa nu puie nimeni pe foc,
ca la moarte se va cazni mull pAna s-si dea sufletul ; se
va bale taman ca boii cnd trag la .plug. Adamesti, Tele-
orman.
1806. SA nu pui jug pe foc, cad sberi ca boul. Patten,
Plltna.
1807. Jugul de porci, vitei, cni (naravasi), cai (de la tri-
er), boi, etc., nu se pun pe foc, cad porcii capata brncii,
cnii turbeaza, etc., iar stapAnul va purta pe cealalta lume
juguri grele In gt. -Tapu, Tecuciu.
1808. Cand cineva taie un jug de la porci, cnd mare o-
mul acela, grohaie ca porcii.Padureni, Patna.
1809. Jugul boilor nu-i bine a-1 [Asa peste noapte afar&
ca sa nu se spurce cnii pe el, caci din contra, boii capt
sgaib, adica un fel de rapAn, la grumaz.- Bucovina.
1810. Femeiele s nu paseasca peste vreun jug, cad mor
boil cari trag la acel jug.--Ioneanu.
CCCXXIX. Junghiu.
1811. Se crede ca nu se pune furca din care se toarce,
culcata, cad la din contra acel ce toarce va capata junghi-
uri.Bucovina.

www.digibuc.ro
 158

1812. Sii nu te loci cu frigarea (sucala), a te imbolna-

veti de junghiuri. Dpu, Tecuciu.
1813. Se crede ca dac are cineva junghiuri, este bine a
spla limba cloptului bisericii i apoi a se spla cu acea
ap5.Bucovina.
1814. Pentru junghiu sa cumpere margelw albasfre mi-
ci, s le piseze, s bea cu rachiu de drojdii. -- Manuscris
1788 (Hasdeu, Etymologicum, I, 717).
1815. Se crede c daca are cineva junghiuri, apoi e bine
a lu fuior de cnepd de var, a-1 suci la spate i a face
nou noduri i eu asta legndu-se crucis peste piept, ii vor
trece junghiurile.- Bucovina.
1816. Ca s se afle junghiul la un copil, se ia un Obi-
nu de ou proaspt si se poarta pe tot corpul lui, i unde
se va sparge, acolo se ad junghiul; iar de nu se va spar-
ge niairi, n'are junghiu.Ioneanu.
CCCXXX. Jurmnt.
1817. S nu zici au), ai ifi moare mama, de nu-i drept.
Tpu Tecuciu.
1818. Acei cari voese, in oarecare chestie, sa jure stramb,
iau o piatan sari i cred ea apoi urmrile acelui jurmnt
vor cde pe piatr i nu pe dnii. -Bucovina.
1819. Cnd se desgroapd un mort i se gsete neputre-
zit, se crede c-i jurat; in cazul acesta se reazimd de zidul
unei biserici, apoi ii citete preotul rugmintea de deslega-
rea jurmintelor, ce pot fi asupra lui. In unele localitli
pomenetele ce se impart pentru un mort, se fac in form
de scar, eaci pe acea scar se suie morful la cer. lonea-
nu.
CCCXXX1. Lacrim.
1820. Lacrimele care cad pe obrazul mortului, if frig ca
apa cea clocotitoare si-i inneaca sufletul. Bucovina, (Marian,
lnmormntarea).

www.digibuc.ro
 159

CCCXXXII. Lacusta.
1821, Dac-s multe lcuste, pe camp, de acele de ale noas-
tre, fac a sloata, belsug.
1822. Pe aripele lcustelor MA scris pe ruseste, de cap a-
ni sunt, *i cati ani au sa manance holdele.
1823. Cand pleaca lcustele, nu pesfe mult vreme pleaca
si ruii la resbel. Tpu. Teeuciu.
CCCXXXIII. LampA.
1824. Se crede ca daca pocneste cilindrul lampei din se-
nin, esfe semn rau.Bucovina.
CCCXXXIV. Lana.
1825. Babe le care fura din liana ce li-o dai de tors, pe
ceea lume o scarmana cu dintii.Stanca, Ia*i.
1826. Cine toarce vinerea land, pe ceea lume va fi caznita
cu sucirea gatului. Tpu, Tecuciu.
CCCXXXV. Lapte.
1827. Se zice Ca iarba cea asternuf pe jos in bisericd, la
ljumineca mare, este bine a o d la vite s'o manance, ca
s deie lapte si sa fie sandfoase.
1828. Spre a face ca vaca sa deie mult lapte, si sa nu-i
poat lu nimeni lapfele, trebuie a secer vara iarba de pe
9 haturi, a o usc si pstr pan ce fata vaca, si apoi sa i
se deie indat de mat-leaf.
1829. Ca sa deie vacile lapte, este bine a li se da in bu-
tura, Mind de bob.
1830. Ca vacile s deie mult lapte, se ia vineri sara ceva
farate i se pune inteo covlica, care se pun'e pe stresina
casei sa sfeie pana sambat, inainte de rdsritul soarelui,
and se adauge tratelor ceva pucioas si se d as vaci-
lor spre mancare.Bucovina.
1831. Se crede c dac amesteca cineva laptele de la va-
ca sa cu unul de la una strin, apoi vaca cea strin incea-
la de a d mult lapte, din care cauz nu se d lapte unui
strain, carele si el are pe acel timp vaca mulgloare.
www.digibuc.ro
 160

1832. Se zice ca dac vacile crora li s'au luat viteii, nu

vreau s sloboad laptele, este bine a li pune la uger hleiu
i a li d intr'o zi de frupt sa manance ceva pucioas.
1833. Se crede ca daca bea gina din lapte. se trage lap-
tele.
1834. Se crede cd dacd se trage laptele, apoi e bine a
turna ceva din lapte pe prag i a-I taia cu COWL i apoi
nu se va trage.- Bucovina.
1835. Daca fat o tuna apoi i se sfredeleste un corn, se
toarn in el argint viu si se astupa cornul cu un stupu de
lemn, si se crede ca dupa o astfel de procedur, nirninea
nu-i va pute lua laptele.Straja, Bucovina.
1836. Se zice ea vaca a crei lapte 1-a luat cineva, stie ci-
ne este acel orn si umbland ea slobod, merge si rage la
poarta respectivului cerndu-si laptele inapoi.Bucovina.
1837. Daca lasi sitisca nespalat, se lungeste laptele.fa-
pu, Tecuciu.
1838. Cnd cineva Ili da lapte, da-i paharul inapoi CU pu-
tinaapa, ea sa nu interce vaca.- Ciulnita, lalornita.
1839. Vinerea fierbi oalele, pentru stransul laptelui in-
chegat.Tpu, Tecuciu.
1840. Dac din intrnplare a dal lapteie in foc. apoi tre-
buie a turn sare si apa In acel loc de pc vatra, caci se
cre.le ca vor crapa ltele vacii. Bucovina; Jud. Suceava.
1841. Daca s'ar pune in dubal i frupt alb, adeed ceva
lapte, aynci piejle dubite le ar Ennea moliile. Straja, Bu-
covina.
CCCXXDVI. Lutoare.
1842. Cnd te lai lunia, e rau de urt. Ttrusi, Suceava.
1843. Nu-i bine de taut ca-i rfiu de napaste. Jud.
Suceava.
1844 Nu-i bine de laut in zile de sec, ca apoi cnd mori
te uit nescaldat.Ttrusi, Suceava.

www.digibuc.ro
 161

1845 Cei ce se lau ntro lutoare, se vad pe lumea cea-

lalt. Jud. Suceava.
1846. Daca vrea sa se le o fat, uncropul insa este prea
fierbinte apoi se crede ca nu e bine a raci apa turnandu-se
apa, cad la din contra se imprstie petitorii. Bucovina.
1847. Din funia clopotului de la biserica e bine de pus in
lutoare, ca s fii ascultat de lume, cum e ascultat clopotul.
Jud. Suceava.
1848. Fa la cnd are sa se lee, s nu lese lutoarea sa fiar-
bd mull, ci numai sa se incalzeasca, i dupa ce se va la,
s n'o lese mult in cas, ca s nu irnbatraneasca la parinti.
Hantescu.
1849. Indata dupa ce te-ai taut, e bine s te speli cu apa
rece, c de nu, apoi sede Maica Domnului in genunchi.
Tatdrusi, Suceava.
CCCXXXVII. Leagn
1850. Cnd se rastoarna copilul in leagn, sa-1 fere*ti de
foc si de opreal.Tapu, Tecuciu,
CCCXXXVIII. Legume.
1851. Legume si mai ales leustean de ti se fura din gr-
dina, verdeturile se usuca. Brosteni Suceava.
CCCXXXIX. Lehuzie.
1852. Femeia lauza sa nu se uite pe vreo cmpie cu iarba
verde, cci se va usca acea iarba. Ioneanu.
1853. 0 femeie cat este luza, de ate ori iase afara, ia cu
dnsa o maturd i un cutit, s se apere cdntr6 diturilor rele,
caci ingerul nu se poate apropi de dansa s'o apere, fiind
spurcata.Ioneanu.
1854. Indat ce o femeie naste, moasa se duce la preot
cu o sticl CU apa, cu un fir de busuioc pus in gura sticlei,
ca sa faca moliftele apei. Cu acea apa se spala luza pe
mni i pe lat, ca sa fie curata, apoi mannca si bea, caci
altfel luza este spurcata. Ioneanu.
A. Gorovei, Superstifit. 11.

www.digibuc.ro
 162

1855. 0 lauza la trei zile dupa facere, se scalda de moa-

s in albia in care moaie si camasa cu care a facut, frecand
corpul lauzei cu ea, ca sa-i piara petele de pe fala. loneanu.
1856. 0 femeie lauz s nu se duc la vreun put sau fan-
tn s ia apa, caci va sec acel put sau fantn. loneanu.
1857. SA nu se vada o lauza cu alta 40 de zile, cci li va
muri pruncii. Ioneanu.
1858. Cnd din intmplare se vad dou lauze, mai inainte
de a se implini 40 de zile, fac schimb Mire dnsele cu ace.
Astfel, acea care are biat, -d ac cu gmlie, iar acea care
are fat, unul cu urechi, si poarta acest schimb pan se im-
plinesc 40 de zde. Aceasta face, ca s nu li moar pruncii.
Ioneanu.
1859. Dui:A asfintitul soarelui nu se scoate nici un lucru
din odaia lehuzei, cci pierde laptele. Macedonia, (Marian,
Nasterea).
1860. Se crede ca daca a vizitat pe o lehuza o femeie care
pe acel timp menstrueaza, copilul lehuzei va capt rofii.-
Bucovina.
1861. Femeia de care nu se atinge barbat in cele sase
saptarnni de lauzie, cnd iese la biseric, se zice c5 se du-
ce cu mielul in gur, iar dac este atinsd, se duce cateaua
cu catelul in gurd.Ioneanu.
1862. Dacd moare o femeie luz, i se las mai multe fire
de pr neimpletite, ca sii vada Dumnezeu c e luza, si sa-i
ierte pacatele.Ioneanu.
CCCXL. Lene.
1863. S iesi Oa la poarta dupa cel ce-ti vine in casa,
ca numai asa iese lenea din tine, ori dinfr'ai tai. Tapu, Te-
cuciu.
CCCXLI. Leturghie.
1864. Cnd cineva doarme in timpul leturghiei, in timpul
somnului un drac ii line umbrela, si altul ii suflti cu flori

www.digibuc.ro
 163

ca s5-i faca r5coare sa poala dormi mai bine. Rudeni,

Arg es.
1865 Cnd ai vreo neinttilegere cu cineva, plteste 12 le-
turghii pornenindu-i nurnele lui, cd se alege la un fel.T5-
pu, Tecuciu.
CCCXLII. Liliac (arbust).
1866. Poporul ingroap5 la Pasti ciolanele purcelului sfin-
tit, in p5mnt, si crede 0 din ele va rds5r1 un liliac.Bu-
covina.
CCCXLIII. Liliac (animal).
1867. Se crede ca soarecele care a ros nafura, se preface
in liliac.Bucovina ; Brosteni, Suceava; Catane, Doll.
1868. Liliacul prevesteste moartea.Bogdnesti, Suceava.
1869. Dac5-i dai cuiva liliac pisat in mncare, II faci s5-si
piard5 cumptul, umblnd nebunatec.T5pu, Tecuciu.
1870. Liliacul prins si uscat, e bun de afumat pe cei ce
sufera de fric5 sau baiguesc noaptea.Tapu, Tecuciu.
1871. Poporul se fereste de atingerea liliecilor, creznd c5
dac5 s'ar asezA un !iliac pe capul cuiva, si i-ar rupe un fir
de Or de pe cap, acel om ar trebui s5 moar5 in curnd.
Bucovina
1872. Se crede c5 daca o fat5 sau vreun fl5c5u vrea s-si
castige arnorul vreunui flecki sau a vreunei fete, e bine a
lu o oald noud si a face la fund trei borti, apoi a prinde
un !iliac si a-I pune inteacea oal5, care apoi se pune in-
toars5 cu fundul in sus pe un musuroiu de furnici si s5 fu-
g5 indat5 de acolo, ca s5 nu aud5 curn PO liliacul afacat
de tumid. Dup5 trei zile, ramne din !iliac numai scheletul,
in care unele prti au forma unei cngi, altele a unei greb-
le. Deci ia fata sau flec5u1 cngile si grebla si sau anin5
cangea intr'acea persoan5 a cdrei amor vrea s5-si castige,
sau impinge cu grebla pe acea persoan5 de care voieste s5
scape.Bucovina.
1873. S5 se afume cu Or de liliac, ca s tread' ceasul
cel rAu.Jud. Suceava.
www.digibuc.ro
 164

1874. Sa prinzi un !iliac, s5-1 despoi de piele, pe care s

o prjesti, s o faci praf; Wand acest praf cu ap neincepu-
fa, te vindeci de orice boal. Jud. Suceava.
CCCXLIV. Limba.
1873. Cnd iti musti limba, te vorbeste cineva de rAu.
Brosteni, Suceava; Sevastos (CAlAtorii); Bucovina ; loneanu.
1876. Cnd te doare vArful limbei, ai mncat ceva ca spur-
cat de soarec. Ca sa-ti treac5, d vArful limbei de parete.
Brosteni, Suceava.
1877. E pcat dacA nu dai popii la praznice limba.- Tapu,
Tecuciu.
1878. Se crede ca puscheiul de pe limb se trece, dacti
cel ce-I are, spune altuia : Am puscheiu pe limbd >, iar ce-
lalt Intreab: Cnd ?>, la ce, primul raspunde: ,Acum >,iar
al doilea scuipeste si zice: Acum s piar., ceea ce trebue
sA se facA de trei ori. Bucovina.
CCCXLV. Limbar.
1879. Foarfecele sA nu le bagi in gur, cad faci limbar.
Ciulnita, Ialomita.
1880. Cnd cineva mnnca cu coada lingurii, face limba-
rit sub limb.--Rudeni, Arges.
CCCXLVI. Limbrici.
1881. SA nu lsati pe Copii s mnnce lut, cA fac lim-
brici. Cine preface mmliga, rat' face, a-1 rdu de limbrici.
Tapu, Tecuciu.
CCCXLVII. Lin.
1882. Cnd frigi sau prlesti lin, s nu-1 curti de solzi,
c-i Mu de beliturd (jupoiald).Tpu, Tecuciu.
CCCXLVIII. Lindin.
1883. S nu te speli cu ap rece pe cap, cci faci lindeni.
Tpu, Tecuci a.
CCCXLIX. Lingura.
1884. Lingura sd nu ti-o schimbi la mncare, c5 nu te mai
saturi.Bursucani, Covurluiu.
www.digibuc.ro
 165

1885. Cand uiti lingura sara In oal, noaptea nu pop dor-

mi. Brosteni, Suceava.
1886. Sa nu ii lingura de gvan, ca-ti creste bardanul.
Tapu, Tecuciu.
1887. Cine face rose* In nas, s se atinga cu coada lin-
gurei incalzita, ca-i trece. Adarnesti, Teleorman.
1888. -Cnd cineva mnnca la masa cu doud sau trei lin.
gull din nebgare de seama, atatea neveste o sa aiba. Ru-
deni, Arges.
1889. Cnd mnnci cu lingura din strachind, nu o pune
rezemata pe strachin, caci se urc calicia In strachina, si
tnncnd-o, nu mai poti scap de dnsa.- -Jud. Suceava.
1890. S nu lovesti pe nimeni cu gavanul lingurei, ca-i
creste brdanul. Tapu, Tecuciu.
CCCL. Linti.
1891. Cnd dau femeile la porci mncare din poala, atunci
carnea are sa fac linti. Tatrusi, Suceava.
1892. Graunte din sit nu se da la porci, ca fac carnea cu
Stnca,
CCCLI. Logodnd.
1893. Dupa ce o fata se logodeste, atat ea, cat i ma-sa,
cu celelalte, de mai are, nu mai torc pana se face nunta,
ca sa nu se intoarca logodna.Ioneanu.
1894. Printii stint datori sa deie ce au pomenit ca dau
feciorilor la logodna, c altfel nu li merge bine nici lor, nici
tinerilor. Tapu, Tecuciu.
1895. 0 logodn nu este bine s se faca martia, miercu-
rea si vineria, fiind zile pagubitoare. loneanu.
CCCLII. Luceafr.
1896. Lucefirii se zice c ar fi feciorii soarelui cu stelele.
Ei sunt pricina pentru care luna nu-1 primeste pe soare Ian-
ga ea. Tapu, Tecuciu.
1897. Luceafrul diminetei se zice ca ar fi al impratului

www.digibuc.ro
 100

Rosiei, iar cel de sara, numit <luceafrul porcilor , sau al

gainelor, al Imparatului nemtesc Tpu, Tecuciu.
1898. Cnd cad luceferi, mor imprati de cei mari. Tapu,
Tecuciu.
CCCLIII. Lueru.
1899. Cand soarele este aproape de sfarsit, trebue sa stai
pana sfinteste, si apoi sa incepi lucrul. Ciulnita, lalornita.
1900. In smbta din saptarnana brnzei si a Pastilor (pa-
timelor), sa nu lucrezi nirnic, cad cazi, ca si Lazar. Valcea.
1901. Orice lucru sa-I incepi lunia, miercuria, oia si vine-
Ha. Marlia si smbta sunt zilele rnortilor, si orice lucru vei
incepe in ele, nu ies la capt bun Brosteni, Suceava.
1902. Nu e bine sa cosi durnineca, sa injugi boii sau sa
lucrezi ceva, ca tot ce faci e lucru dracului si t? trasneste
and te-o apuc ploaia undeva. Catane, Doll.
1903. In ziva de ajunul Craciunului, 'Ana a nu rasarl soa-
rele, sa pui mna pe coasa, secure, furca, topor, ca sa-ti fie
drag sa muncesti cu ele peste vara,Tapu, Tecuciu.
1904 La Ropotin (a treia marti dup Pasti), se fac teste
si se lucreazd din toate cte ceva, ca sa-ti fie drag pe vara
sa lucrezi. Catane, Do lj.
1905. Daca Iasi un lucru neispravit si incepi altul, la nici
unu nu-ti merge bine. Tapu, Tecuciu.
1906. La muncd e bine sa tii inelul atarnat de o vita, de
brau.Tpu, Tecuciu.
1907. Cnd o ferneie tese (cu natra slobozit), sa nu-i dai
bun lucru, ca moare. Catane, Do lj.
1908. Daca se incepe vreun lucru, si infra atunci din in-
tmplare un orn harnic in casa, apoi se crede ca lucrul va
spoil; daca vine insa un orn lenes, apoi se crede ca lucrul
se va tragana. Bucovina.
1909. Cnd te apuci de lucrat cea intiu carnesa a unui
copil mic, e bine sa stai de ea pana ce-i gati-o, caci de ca-
fe ori te vei scula si le vei lsa de lucru, de atatea ori sau

www.digibuc.ro
 167

in attia ani va umbld baietul dup insuratoare, iar de-i fata,

atAtia ani va seded nemritat5.T5trusi, Suceava.
1910. Ca s vezi daca un biet e bun de pus la munc5, e
bine sd te asvArli pe umerii lui, pe neasteptate, i dac5 te-a
tined, ia-1 la cmp. rapu, Tecuciu.
CCCLIV. Lumnare.
1911. Cine face lumndri, punnd in ele bosfan, sau Mind,
ori alteeva, pe lumea cealalt i se vor arde ochii si
Tecuciu.
1912. De ai vreo lumnare aprins in mnd, s nu lasi sd
ti-o stngd cineva, ca e rau de moarte. Adamesti, Teleorman.
1913. Lumnarea, cnd n'o mai pop tined in mn, pun2
dup us lumina cea mic, cci e lumina celor innecati.
Ciulnita, lalomita.
1914, Daca la botez curd vreo lumind, apoi se zice c5 co-
pilul prin toat viata lui va plnge.Bucovina.
1915. Daca pe lumea aceasta nu dai lumnare de poma-
nd, n'ai lumina pe lurnea cealalta. Ciulnita, Ialomita.
1916. CAnd se face acatist contra vreunui facator de ru,
lumAnarile se aprind dela cotor, ca s mearg vrjmasului
ind5rdpt, cum arde lumnarea loneanu.
1917. Cnd se umple lumnarea, cdtr cine se vars, ace-
la numai de ct capt parale. Sevastos (C5ltorii).
1918. LumAnarea dela Pasti e 1mila de aprins cnd sunt
furtuni i grindind. Brosteni, Suceava ; Stnca, Iasi.
1919. S5 nu fie trei lumnri in odaie. Jud. Suceava.
1920. Un muc de lurnnare sa-1 Iasi toldeauna s ard
iar and nu-1 mai poti tined in mn5, sa-1 lipesti de pmnt
lsndu-1 s se stingd singur, cdci cei morti frd lumanare,
atAta lumina au i ei pe lumea cealaltd. Tapu, Tecuciu.
1921. Daca in timpul cununiei se va trece mai tare lum-
narea mirelui, e semn ca el are s moar5 mai degrab5 ; da-
ca se va trece a mires-,i, mireas1 vi muri mii degraba Da-
www.digibuc.ro
 168

c insA lumAnArile sunt trecute tot una, atunci tinerii la vre-

mea lor, o sa moar odat.- Stanca,
1922. LumAnArile dela nunt se pastreaz pAnd la Pa0ele
viitor, cnd trebuiesc arse in intregime la Inviere, precum i
cele 3 nopti. TApu, Tecuciu,
1923. Cnd dup cununie se arde toata lumina, ii semn c
omul cununat nu va trl malt. Ttr4, Suceava.
1924. E o prevestire inspAimnttoare cA se rupe lumna-
rea mirilor in timpul cununiei: moarfea.Tpu, Tecuciu.
1925. CAnd o persoan bolnav ajange in agonia mortii, i
se pune in mna dreapt5 o lurnAnare de cear aprins, ca
dAndu-i sfAriful, s nu se apropie duhurile necurate de
dnsul, ipe lumea cealalt sA aiba lumin5. Cel care va
murl frd lumAnare in mn, pe lumea cealalt ade in in-
tuneric.Ioneanu.
CCCLV. Lun.
1926. Se crede cA in unele_pefe din lunA se poate vedeA
uricioasa scen5 a uciderei lui Avel_prin-Tratele stiff Cain.
Bucovina.
1927. In luna ede Avel cu capul spart de Cain, care-1 ti-
ne plecat peste un ciubr, ca sA i se scurgA sngele. Jud.
Suceava, Nea mt.
1928. CAnd aldarea va fi plina, atunci vor picA din ea trei
picure pe pmnt; pmntul se va aprinde i va arde cu tot
de pe el: vremea de apoi. Transilvania.
1929. In lunA sunt doi frali. Cel mic a omort pe cel mare
acuma II poart in spinare, linndu-i o cAldru5 la nas
in care curge snge. Brila.
1930. CAnd luna mergAnd in drumul ei calcA o stea, ma-
re omul a cArui stea a lost ars5.- rapu, Tecuciu.
1931. Noul nAscut nu se culcd cu fata la lunA, pAnA ce nu
implinete un an, chci slbete. Macedonia (Marian, Na-
terea).
1932. Nu-i bine sA torci pe lunA, c o mAnnc zvArcolacii.
Tpu, Tecuciu.
www.digibuc.ro
 169

1933. Cnd pe tuna o innncd vrcolacii, va fi rdsboiu

ori rsmirit.- Broteni, Suceava.
1934. Cnd luna are in juru-i tarcalan (un cerc glbiu), va
vremul. Brolent, Suceava.
1935. Cnd vezi kind noud, te adresezi la ea, sarind in sus
de trei ori i zicnd: <Lund noud, sntos m'ai gsit, snd-
tos s md lai).Bursucani, Covurluiu.
1936. Cnd vezi tuna noud, iei in bttura easel i te a-
dresezi la ea cu urmtoarele cubinte:
<Lund noud, tuna nou,
taie pnea 'n cloud:
tie jumtate,
mie sntate).
Adameti, Teleorman.
1937. Cnd vezi craiu nou, de eti Mara, s zici: Sndta-
te in ma, i plonitele afard. De ai asemenea podoabd in
casa ta, ori de eti bolnav, s zici :
Craiu nou, craiu nou,
na un fedele gol,
da-mi unu plin,
ro ca Mina,
gras ca slnina.
Asemenea sd potriveti totdeauua, and este craiu noti, s
ai parale in pungd, dac vrei ca toat luna sd te joci cu e-
le.Broteni, Suceava.
1938. Cnd vezi lund noua i n'ai la tine bani, loard luna
aceea nu pop tined la tine bani.Palten, Putna.
1939. Cnd e lund noud nu se grilete casa, ca se fac plo-
nite i alte juvine. Broteni, Suceava ; Bucovina.
1940. Cnd pleci la drum pe lun nou, ferete-te de lupi.
Tdpu, Tecuciu.
1941. Cnd vezi lund nou, s nu spui in cas, cci se
sparg oalele. Patten, Putna ; Adameti, Teleorman ; Stnca,
lai.

www.digibuc.ro
 170

1942 Cnd e luna nou, nu se rsdesc pomi, md nu se

saman legume, a fac mimai f oare si roada nu. Brosteni,
Suceava; Stnca,
1943. CAnd luna (craiu nou) e cu cornurile in sus si cu
burduvul in jos, va fi secet; dac e cu burduvul in sus si
cu coarnele in jos, e a ploaie. Brosteni,Suceava.
1944. Ca s nu te insel c luna-i nou, uita-te printr'o bas-
ma, cci ea-si desface cornul in vrste, dupd numrul zile-
lor. Tpu, Tecuciu.
CCCLVI. Lunatec.
1945. Daca ai doi copii lunateci (nu de aceeas vrsta, dar
nascuti inaceeas lun), si until mare, pe celalt il duci un-
deva, pui in fiare, i pui pe cineva sa-1 pzasc, ca s nu
scape, i s vie s vad5 fata mortutui, cci moare si el.
Tapu, Tecuciu.
1946. La nunt si la moarte se scot din fiare ai de sunt
lunateci (nscuti in acelasi luna), bine inteles numai cei din-
teo familie. caci dac nu se scot din fiare, se imbolnavesc
chiar mor. Pe copil il scoate din fiare fata, pe fat copi-
lul. Catane, Doll.
1947. ("And doi frati sunt lunateci, si until moare, II pune
pe cel rmas in fiare cu cel mort, pentru ca si el s nu
moar.Ciulnita, lalomita.
1948. Dac mirele si mireasa sunt lunateci, e bine s im-
piedeci mireasa (s'o legi de picioare) i s'o lii dela asfinti-
tul soarelui pn ce-a veii vornicul i mirele s'o despiedice,
caci altfel Ware parte de ea.Tapu, Tecuciu.
CCCLVII. Luni.
1949. Poporul zice ca lunia este a sfintilor ingeri sau voi-
vozi i e bine s se posteasa. fiinda cnd moare omul,
atuncia vine sf. Mihail si Gavril, cari iau sufletul, cu mil si
blnzi, iar nu mniosi. Jud. Neamtu
1950. S incepi toate lucrurile luni, ca-i bine. Tpu,

www.digibuc.ro
 171

1951. Nu se lucreaza luni desdimineatfa_sau_cdesnita , pa-

na ce nu se vede afara urma boului, pentru c ar fi peat.
Straja, Bucovina.
1952. Lunia nu se umple bors, ca se scaldd dracul in el.
Stnca,
1953. Daca faci lutoare ori speli camesi lunia, ai sa le
imbolnavesti de rie si de rapan, ai s faci pduchi si lin-
dini, si de pureci nu te vei mntul.Tapu, Tecuciu.
1954. Luni nu se aduce lut si WO de vita pentru tins
in cas, caci se crede ca la din contra se vor M in cas
plosnite, gndaci. Bucovina.
1955. Lunia e bine sa iei, dar sa nu dai. Stnca, Iasi.
1956. S nu dai nirnic din cas lunia, ea toata saptarnna
pagubesti.Miluta, Mehedinti ; Tapu, Tecuciu; Bucovina ; Stan-
ca,
1957. Cand cineva primeste lunia bani, se bucura, c Wa-
ld saptmna va primi. loneanu.
1958. Lunia nici s iei nici sa numeri ouale din cuibar.
Tpu, Tecuciu.
1959. Cum U merge luni, asa-i toala saptamana.- Tpu,
Tecuciu; loneanu.
1960. Se crede ca ferneile care nu au copii si postesc lu-
nia, cam:10 copii. Bucovina.
1961. Lunia nu se mnnca frupt ; patesti ceva, i pentru
vite ti rau de dihnii.Jud. Suceava ; Bucovina.
1962. E rau de plecat lunia la drum. Tapu, Tecuciu.
1963. Daca te doare capul te jlui cuiva lunia, te va du-
i

rea capul toat saptamana.Hntescu.

CCCLVIII. Lup.
1964. Lupul se zice ca e cnele sfntului Petru, si unde-i
porunceste el, acolo face prada. Cnd se strng mai multi
lupi la un loc, de url, se zice ca se roaga lui sf. Petru s
li randuiasca prada. Se crede ca lupul are trei peri de drac
pe cap, de aceea e fioros.Voinesti, Mused'.
www.digibuc.ro
 172

1965. Top lupii btrani mor nebuni (cdchie10.Tapu, Te-

cuclu.
1966. Pdurea fiind a fiarelor slbatece, urrneazd CA la sf.
Andrei femeile nu se piaptn. CArniceni, Iasi.
1967. Poporul crede ca acela care urnbl cu pieptenele in
ziva de sf. Andrei, va fi mncat de lup ; de aceea mai cu
samd femeile se feresc in acea zi nu numai de a innbl cu
pieptenele, dar nici a-i rostl numele.Rnghilesti, Botosani.
1968. In spre sf. Andrei s nu mdturi casa, ca-li rnannch
lupul vitele.Jud. Suceava.
1969. Pe timpul sfinlirei apei la Boboteazd se aprind nis-
te petici si se crede cd acela care tine astfel de petici a-
prinse in mnd, nu va fi mncat de lupi. Bucovina.
1970. Se crede c lupii dau asupra oamenilor numai pand
la Boboteaz, de atunci ins sd nu fie periculosi pentru oa-
meni. Bucovina.
1971. In ziva de sf. Osie (17 Octombre) se prnueste lu-
cinul, ca s fie feriti de lupi.Ioneanu.
1972. La Filipi s speli cmsi, cd opresti gura gavtului
(lupului). Catane, Dolj.
1973. S nu muncesti in ziva de Trif, ca-1i ia lupul vitele.
Ta pu, Tecuciu.
1674. Cnd din intmplare infra' vreun lup in curtea cuiva,
acesta este un semn de mare pagubd pentru familia din a-
cea curte. -Ioneanu.
1973. Se crede cd spre a scap de lupii care s'au luat du-
pa cineva, este bine a tfilngl cu un clopot, sau, in lipsa
acestui obiect, a aprinde un foc. Bucovina.
1976. Cel care va veded urma de lup, sd mannce pdmnt
din ea, ca s poatd mnca mult ct un lup, spre a merge
bine corpului.Ioneanu.
1977. Cnd iti iese lup in cale, i a bine.Tpu, Tecuciu.
1978. Gtul de lup in vrdjitorie se sufla_pe el asupra ce-
lui ce vrei sd Trroaril. Elisabeta, Roman.

www.digibuc.ro
 173

1979. Cnd calci in baliga de hip, sa te feresti. Tpu, Te-

cuciu.
1980. Cnd te incalti in pat, iti innnca lupii
lalomita.
1981. Cine mnnc carne scoas din gura lupului, se im-
bolnveste de colt de lup., de care scapi tot cu legaturi
cu carne incoltit5. -Tpu, Tecuciu.
1982. Dintii de lup, buni pentru musatur de lup. Jude-
tele Neamt, Roman.
1983. Sa manjesti piciorul slang de dinainte a vitelor cu
balig5, cd alffel lupul nu se vor atinge de ele. Tapu, Te-
cuciu.
1984. Intiul copil nscut din flori, de catr o fata mare,
nu trebuie s insereze prin locuri pustif, sau pe fimpuri gre-
le, c-1 mnnc lupii.Sptrei, lalomita.
1985. Dac se incunjur pe cineva cu ochi de lup, apoi
toll devin dusmanii lui si se uita la dnsul ca la lup. Bu-
covina.
1986. S5 nu strigi lupul de pe deal la copii, ca-i rat] din
partea vitelor.--Tpu, Tecuciu.
1987. Cnd primavaramai ales pe uncle sunt apevor
url lupii vrjmas la deal, e semn sigur de viituri mari de
ape.Stkica, Iasi.
1988. Cnd, mergnd noaptea ori ziva pe ci lturalnice,
te vede lupul, fr ca tu s-I vezi pe el, a doua zi vei rAgu-
s1.Tapu, Tecuciu.
1989. In Filipi sa nu dai imprumut sau cenusa afara,
mnnc5 lupii vitele.Ciulnita, lalomita.
1990. S nu maturi ograda srbtoarea, c-i Mu de lup.--
Tpu, Tecuciu.
1991. La 16 lanuar, ziva aposfolului Petru, sa nu lucri,
ca e rau peniru lupt.Transitvania.

www.digibuc.ro
 174

CCCLIX. Lut.
1992. Lunia nu se aduce lut de lipif, c aduci fel de fel
de gndaci In cas.
CCCLX. Mac.
1993. Fete le pun flori de mac sub cap, ca s'a le Indr-
geasc5 Tecuciu.
1994. Se crede ca daca va mnc o femeie grea mac, apoi
copilul ce va naste ea va ave o pelit foarte slab5.Buco-
vina.
CCCLXI. Machedon.
1995. Alexandru Machedon a umbtat de avalma In iad. De
raiu nu s'a apropiat de 15 mile de loc.Catane, Doll.
CCCLXII. Magar.
1996. Dracu nu poate s fac5 nici un rau cuiva, dac de-
si s'ar afla Intr'un loc primejdios, are ins un mgar Inga
dnsul.Moldova.
CCCLXIII. Maica Domnului.
1997. Cnd mergi cu picioarele inapoi, Maica Domnului
plnge, iar dracul Hntescu.
CCCLXIV. Mlurfi.
1998. Cnd vnturi orzul, ovzul, etc., &A nu stai nici la
vnturat nici la primitit, sub lopat, cu capul gol, c face
pnea mluM.Tpu, Tecuciu.
CCCXXV. Mmaliga.
1999. Cnd iese omul cu sacul cu mlaiu dela moar, dra-
cul ii ia gustul. Cnd faci mamliga In moar, nu te mai sa-
turi; dar afar te saturi.
2000. Mdmliga i pinea s n'o calci in picioare, 0-
cat.Brosteni, Suceava.
2001. S nu prefaci mmliga de multe ori, ca gAsesti vi-
ne de snge prin ea. Ii pcat s'a arzi trupul lui Dumnezeu
de multe ori.Bursucani, Covurluiu.

www.digibuc.ro
 175

2002. Cnd mrnAliga se tin nesratA, e a bine. Brosteni

Suceava.
2003. Cnd n'ai One neagrA, pui in loc -de muttoare, cnd
ai scos rdcina, mrnliga veche.Tpu, Tecuciu.
2004. SA nu tai rnmliga din frunte, cA te infrunteazd altul.
VAlcea.
2005. and rmne mrnliga lipit pe ceaun, s n'o m-
nnci, ca ai npaste.- Brosteni, Suceava.
2006. Coaja de pe ceaun e bine s'o mnnce copiii.T-
pu, Tecuciu.
2007. and scapi buctica de mmligA din mn, vine ci-
neva flmnd.Jud. Suceava.
2008. and scapi mrnliga din mAnA fr s stii, ai un
neam flmnd.- Brosteni, Suceava.
2009. Fetele amurezate cnd fac mmligA o toarn din
i

cldare pun apoi in ea ap, apoi bea, ca sA-i ias focul de

la inim, cum iese din caldare in ap.--Ioneanu.
2010. Vasul in care se face mmliga, indata ce se toar-
n, se pune ap in el, cAci de-I vei lAsA asa, se arde si-I
blastm.Ioneanu.
2011. and rstorni mmliga i pica o buburuz din ceaun,
aceea-i napasta ornului; s iei buburuza i s'o asvrli drip
us, ca s n'o mnnce nimeni. -Sevastos (Caltorii).
2012. Cnd mnnci mmligA din ceaun, faci a srcie.--
Tpu, Tecuciu.
2013. Cnd mnnci mdmligA din ceaun, d uliul la pui
Ttrusi, Suceava.
2014. SA nu mnnci rnmligA de pe fclet, cAci faci
gAlci.Tpu, Tecuciu.
2015. and razi ceaunul, nu-i bine s Iasi rnAmAliga pe
lingur.Ttrusi, Suceava.
2016. MrnAliga ce rmne pe melesteu nu se mnncA,
c te mnncA pe urm lupul. Stnca,

www.digibuc.ro
 176

2017. CAti cocolosi sunt In marnaliga de 'ntAiu, atAtia cum-

nati ai sa ai.VAlcea.
2018. Nui bine SA dai mAmitliga calda la cni, cA turba.
TatArui, Suceava ; Broteni, Suceava.
2019. SA nu tai mArnaliga cu ata de jos In sus, cAci se
scumpe*te papuoiul.Broteni, Suceava.
2020. Cnd mamAliga se taie 'n doua pe masa, te calAto-
reti.Ciulnita, lalomita ; VAlcea; Aid. Suceava ; Bucovina ;
Sevastos.
2021. Cnd pe marnaliga ce vei face vor fi dungi, crapA-
turi, e semn ca ai sa faci drum mare sau mic, dupa cum
vor fi i dungile pe mamaligA.Stnca,. Iasi ; loneanu.
2022. Cnd crap mamAliga, ai SA faci un drum.--In cotro
este crApatura, IntFacolo ai sa pleci. Covurluiu.
2023. Cu mamaliga gasit daca te ungi peste negei, ei pier.
1.513u, Tecuciu.
CCCLXVI. Man.
2024. La cei ce au vaci cu lapte, nu se vinde unt, brAnza,
ca-li ia mana vacii.--Stnca, Iai.
2025. La ajunul Bobotezei se pune pe masA sub fat, pu-
tine ratite, care apoi se dau vacilor de mncat, ca ele sA
aiba mana.--Straja, Bucovina.
2026. La ajunul Craciunului se pune putina otavA pe ma-
sa, care dupA sArbatori se &A de mncat la vaci, ca ele sa
fie cu mana.Straja, Bucovina.
2027. In SAmbAta Patilor se face i o pascuta a vitelor,
care se &A vacilor SA mnnce ca sa aiba mana.Straja,
Bucovina.
2028. Din crucea pa0i se tine o bucata Ana la sf. Ghe-
orghe, In care zi se zice cA ar fi Patele vitelor, cAnd se dA
la vite, ca ele sA aib mana si sa nu fie bntuite de pri-
mejdii.Strja, Bucovina.
2029. Spre sf. Gheorghe se ia mana viielor. Ciobanii, ca
SA apere oile de vrji i de luatul manei, se scoalA In zina

www.digibuc.ro
de sf. Gheorghe In zori de ziuA i bucium; nurnai pAnA un-
cle ajunge buciumul, numai pAnA acolo merg vrajife.Bro-
teni, Suceava.
2030. Dac cAnt cucul In luna lui Marl, pe la inceput, are
sA fie anul manos.Valahia moravA (Burada).
2031. Daca vaca nu clA lapte, atunci se crede cA altii i-au
luat mana ; deci se descAntA cu tsar*, care i se dau vacii
de mAncat dup. ce s'a amestecat In ele planta duminarita.
Straja, Bucovina.
2032. Ca s5 nu-ti mai poat nimenea mana dela vaci,
in spre sf. Gheorghe s faci cu un spitalnic bortA in un corn
al vacii, i inluntru s pui o bucAticA de One i sare. Ga-
ura o astupi apoi cu un cep de lemn.StAnca,
2033. Nu se vinde, nu se dA nimic de samAnta la OH, pa-
n5 ce nu vei sAmAnA tu intAlu; altfel i dai mana, norocul.
StAnca,
CCCLXVII. Mn.
2034. Se crede ca acel copil mic, care totdeauna tine mft-
nele strAnse pumni, acela crescAnd mare, va fi sgArcit; iarA
daca tine mAnele deschise, va fi irnprAstietor.Bucovina.
2035. Cine doarme strAns cu mAnele hare picioare, trage
a srAcie.StAnca,
2036. Moasa, cand InfasA IntAiu copilul, sa-i lase mAna
dreapla afara, cAci asa e bine.VAlcea.
2037 Omul se cunoaste de-i harnic ori puturos, dupa cum
are mAna rotundA ori mai mull lungAreafA.TApu, Tecuciu.
2038. MAnele copilului mic nu se sArutA, c pe urm5 fi cad
urAte, si nu se mai joacA cu ele.StAnca, Iasi; Bucovina.
2039. SA nu-si observe cineva mAnele mai mult, aci in
timpul acela oarecine II va grAl de rAu.--Ioneanu.
2040. CAnd cineva se uita frnpreunA cu alful la mani, i
vorbeste altul de rau. Rudeni, Arges.
2041. Oamenii care au mAna grea, stint stpAnifi de ate
un duh rAu.TApu, Tecuciu.
A. Gorovei, 2.
www.digibuc.ro
1
 178

2042. Cand ai plesnit (OM, pocnit) o ginA sau cane, si

e mai mai sA moard, cala-ti mAnele si atunci are s scape
de moarte. -Ttrusi, Suceava.
2043. SA nu primesti de la nimeni cAnd iti &A cu mAna
stang, c-i a pagubA* -Tapu, Tecuciu.
2044. SA nu dai cu nimeni mAna cand ti-o intinde pe cea
stAngA, ca-i a rau.Tpu, Tecuciu.
2045. Cand se naste un copil si pica pe mana dreapta,
toatA viata lui va fi cu dreptate, iar daca pica pe mana stn-
g, va trdi numai cu strAmbul. Bucovina (Marian, Nasterea).
2046. In ziva de Pasti nu se mAnAncA oule rosii nesrate,
cAci cel care le va mAncA srate, i se va rosi mAnele.Io-
neanu.
2047. Femeia care ia focul ori mucul cu mna, semn cA
nu se va teme de brbat.Sevastos, (CAlAtorii).
2048. Ca s nu ne nduseascA mAnele, in ziva de Pasti,
dup ce vii dela bisericA, IntAiu s pui mAnele pe clanta u-
sii.VAlcea.
2049. Cine sade cu mAna la falcA si gAndeste, trage a ru.
Ioneanu.
205Q. CAnd vezi un mort, sA nu lucrezi nirnic pAnd and
Il inrnormanteaz, CA ti se inmoaie mAnele. -Valcea.
2051. Splndu-ti mAnele cu apa de pe fereastra casei u-
nui mort, nu-ti amorlesc manele.Marian (InmormAntarea)%
2052. Femeile de pe sirul satului unde este mort, nu-i ier-
tat s coase, nici sd toarcA, cAci li amortesc mAnele.Sa-
bolciu.
2053. Peste omul mort top cei de fatA arunc pamAnt si
se spal dintr'o turnaturA de ap, ca s nu li amorteascA
mAnele.VAlcea.
2054. Cine petrece mortul, trebuie sa-si frece manele cu
trna de pe groapa mortului, altfel II amortesc mAnele.--
StAnca, Iasi.
2055. Dac lucreaz cineva din greu si i se desvleste ma-
www.digibuc.ro
 179

na, apoi este bine sd-si lege la mn ata cu care s'a infors
vreun bout i s'o poarte cteva zile, i apoi fi va trece. -Bu-
covina.
CCCLXVIII. Mnstire.
2056. S nu cumperi nimic ce a fost mnstiresc, c-li a-
duci pcat i paguba In cas.Jud. Suceava.
CCCLXIX. Mancare.
2057. Cnd mnnci ceva cere cineva, s nu-i zici doa-
r <ma i s nu-i dai, cci de-1 minfi, atunci ffi minti pe cei
de ai morti.Adamesti, Teleorman.
2053. Cnd mnnci si se uit un biet, i dacA nu-i dai
lui, bAietul nu creste.Ttrusi, Suceava.
2059. Se crede c5 dac o femeie grea vedepe cineva man-
cnd ceva i fiindu-i poft, nu i se d s mnnce, pierde
copilul.-- Bucovina.
2060. Cnd mnnci, scurge strachina, s nu rmn picktu-
ra mcar, ca s i se scurga ochii lumii, uitndu-se dup tine.
Adamesti, Teleorman.
2061 Se crede Ca' acel orn care rnananc mult, este mare
egoist --Bucovina.
2062. Cnd scapi mncarea din mni, ai un neam flmnd.
Brosteni, Suceaya.
2063. Se crede c cel ce citeste mncnd, uit toate Cale
a invtat. -Bucovina.
2064 Cnd mnnci frhiturile care cad pe mmligA, te
npstueste cineva.Adamesti, Teleorman.
2065. Se crede c cel ce merge la fntn mncnd, uit
toate ce are s fac.Bucovina; Ttrusi, Suceava.
2066. Cnd mnnci lunia de frupt, se imbolnAveste o
--Ttrusi, Suceava.
2067. Dup mncare trebuie a sterge imediat masa, aci la

www.digibuc.ro
 180

din contra gospodina ducnd ceva la trg de vndut, nu va

pute vinde.Bucovina.
2068. S nu mnnci nimic cnd scapt soarele, cci vei
face cas la gur (niste albete ce se fac de o parte i alta la
incheietura gurii). Brosteni (Suceava); Adamesti, Teleorman;
Ciulnita, lalomita; Bursucani, (Covurluiu).
2069. Poporul crede ea' nu e bine a mnc din bucAtica
de pne din locul de unde a muscat altul, c la din contra
acei doi se vor musca pe ceea lume Bucovina.
2070. Cnd mnnci cu plria sau cciula pe cap, atunci
dracul rade i Dumnezeu plnge,Brosteni, Suceava.
2071. Poporul crede c5 este iertat a mnc Ingr'o grdin
sau vie, poame sau struguri, pentru a-si stmpr polta gu-
rii; a hi& Ins din ele i acas, se Tine de fort.Bucovina.
2072. Nu tine blidul pe brate cnd mnnci, ca faci a sd-
rcie.--Stnca,
2073. Se crede c dacd pstreazd copiii dintr'o cas unele
bucate pe un timp mai trziu, acea cas mai apoi va sr-
ci,Bucovina.
2074. Nu mnca pe vatr, c tragi a calicie. Stnca, Iasi.
2075. Se crede c dac se nimeresc mncrile prea sra-
te, acela ce le-a fiert, este amorezat.--Bucovina.
2076. De esti cstorit, nu mnc pe vatr, ca tragi a bur-
lcie, a vAduvie.--Stnca,
2077. Cine mnnc ajunurile, i va mirosl gura peste an.
Tpu, Tecuciu.
2078. Cnd esti la mas cade dumicatul din mn,
ori dela gur, Ii e foame vreunei rude ori vreunui printe
mort; Ins nu-1 ls jos, c'apoi 11 furd diavolul, pcat,
s-i dai s mnnce.Adamesti, Teleorman.
2079. Cnd rnnnc cineva du:A spatele altuia, apoi se
crede ca cel -de 'ntiu mnncd puterea celuilalt. Bucovina.
2080. Nu e bine a mnc la spatele cuiva, cci atunci cel
de pe urma ar duce pe cel de 'ntiu pe ceea lume In spate.
Straja, Bucovina.
www.digibuc.ro
 181

2081. Cine posteste lunile si le las, amar de el.Tpu.

Tecuciu.
2082. Cnd iti uiti mncarea in Innd, ti-i flmnd un neam.
Ttrusi, Suceava.
2083. Cine mnnc cu stnga, Dumnezeu nu-i va primi
crucea cu dreapta. Tpu, Tecuciu.
2084. Nu este obiceiu a mnc ceva din poale, cad acela
care ar face aceasta, si ar mnca mintea.Straja ; Bucovina.
2085. Cnd In ziva de Crciun rnnnc intaiu carne de
vrabie, acela va fi usor la munc vara ca vrabia. Stnca,
Iasi.
2086. Cnd imbuci de cloud ori mrnlig, fr a gust din
udtur, e a belsug ; tot asa cnd uiti s iei din udatur, si
inghili mdmliga goald.Tapu, Tecuciu.
2087. Cnd va curge zam de lemne in oala cu mncare,
atunci dacd vei mnca* ai s faci viermi.--Ttrusi, Suceava.
2088. Se crede di e bine ca fetele s mnnce aluatul ras
de pe covat si apoi vor plcea ele flcilor.Bucovina.
2089. Cnd pui mai multe linguri la mass& Ili vor ven prie-
teni flmnzi Tpu, Tecuciu.
2090. Nu e bine ca un brbat s cnte, seznd la mast'',
c'apoi femeia lui va Inebuni.Bucovina ; Sevastos (Cltorii).
2091. S nu rnnnci nespalat, c nu mai cresti mare, si
te innegresti.Tpu, Tecuciu.
2092. Pe prag nu este bine a mnca, caci se zice cd ace-
la isi mnnc norocul. Bucovina.
2093. Cnd mnnci smbata nesplat, nu se apropie in-
gerul 40 de zile de tine.Ttrusi, Suceava.
2094. Cnd ti-i poft de ceva, rnnnca, ori cere, c nu-i
pacat. Ferneia poate pierde, iar omul poat ls lapte din la-
t, si i se coc apoi.Tpu, Tecuciu.
2095. Nu este bine a mnca uitndu-te In oglind, c'apoi
acela isi mat-land norocuI. I3ucovina,

www.digibuc.ro
 182

2096. Fata tnrA s nu mnnce cnd duce pe cap vasul

cu apa, cA i se ceartA nuntasii la nuntA. -VAlcea.
2097. Cnd te-ai pus la rnas, s fii pus, cA de te scoli,
e ru.Ppu, Tecuciu.
1098. CAnd mnnci ceva fierbinte, sA nu sal sA se ra-
ceased, cAci se sparge vasul.-Palten, Putna.
2099. Dacd oamenii flmnzesc degrabA, mnncA foar-
te des, fArA a se sAturA, este semn c va fi foamete.-Buco-
vina.
2100. CAnd vine cineva i te gseste la mas, s-1 chemi,
cA-i mnat de Dumnezeu.--Tpu, Tecuciu.
2101. Cand la mas se vars rachiul, e sernn de ceart5.
Ioneanu.
2102. SA nu mnnci In momentul cAnd apune soarele, cA
te doare capul.VAlcea.
2103. Femeia insrcinat, dacd mnncA carne de vAnat,
trebuie sA strAng un os din acel animal, si sA-1 puie in scl-
dtoarea copilului; altfel copilul face niste rani ca acele de
vnat.- Suceava.
2104. SA nu mnnci culcat, cA faci a rAu,ci sA sezi in ca-
pAtul oaselor.-Tpu, Tecuciu.
2105. Cel care mnnc5 cu lcomie sau ceva grelos, sA
bat din palme, ca s nu i se aplece.-Ioneanu.
2106. SA nu mnnci din cote, c te va dureA millocul.
Tpu, Tecuciu.
2107. CAnd mnnc5 stpAnul casei, sA nu lucre nime in
asA, cA nu-1 va lu nimene irtr'o seam& cAnd vorbeste in
adunAri.-Luncusoara.
2108. Nu-i bine sA mnnci la straturi, cA face ceapa sau
usturoiul viermi.--TAtrusi, Suceava.
2109. DacA vreun copil mic se inneac cu vreun fel de bu-
cafe sau buturA, e bine a zice: Gtlejul lupului, firul ma-
cului, i m1-I va stricA nimica.--Bucovina.

www.digibuc.ro
 183

2110. Cnd cuiva ii scap dela gur o bucatA de mncare,

foame iubitului aceluia.Rudeni, Arges.
2111. Cnd it[cade bucAtura din mn la Elias& te vor-
beste cineva de rAu.VAlcea.
2112. Cnd iti cade imbucAtura din gur, se zice c ti-o ia
dracul; ca s scapi, s'o iei rApede de jos si s'o mnnci iar,
cAci dracul va plesnl de necaz.Vlcea.
2113. Cel care mnncA supA la masA, sA beA dup ea
vin, ca s`a nu-I impungA vreun bou. loneanu.
2114. Se crede c fata care mnnc cntnd, va cpAtA
Uilbarbat usor la mnie.Bucovina.
2115. SA nu mnnci din oal, cA-ti plou la nuntd.Pal-
ten, Putna.
2116. SA nu mnnci dat pe fereastrA. c turbezi.Palten,
Putna; loneanu.
2117. Pasere, vita rAtAcitA nu se mnncA, cA pAtesti ca
Arie. (Capeti pAnticAraie mare, lepezi matele).Stnca,
2118. Cnd mncd in cas, sd nu fie usa deschis,
vor numl allii (gurA mare >.- Luncusoara.
2119. DacA se dA cuiva mncare pe fereastrA afarA, acelu-
ia ii vine sA se tot ducA.Giulesti, Suceava.
2120. La lAsatul postului, dacA Iii rmne ciorba nemnca-
tA, te apucA ploaia cu vraul pe arie.Miluta, Mehedinti.
2121. Cnd mnnci trufandale de legume, cereale, fructe,
etc., trebue sA zici : Sntate nouA in gurA veche.Stnca,

2122. In ziva de Pasti sA se mnnce IntAi peste proaspt,

apoi alte bucate, ca sA fii toat vara vioiu ca pestele.Io-
neanu.
2123. La Pasti sau CrAciun, intdiu s mnnci peste sau
pasere, ca sA fii usor ca paserea i vioiu ca pestele. Copiii
la CrAciun fac frigrui de brabeti si scaiciori pe care i u-
suca la cos, si in ziva de CrAciun Ii mnnc.

www.digibuc.ro
 184

2124. Cnd te duci cu cofa la apa, sa nu mergi mancand,

cad nu Iii 'minte nimic. Brosteni, Suceava.
2125. Cnd mergi pe drum s nu mnnci, caci uiti ceea
ce ai facut.- Patten, Pulna.
2126. Cand mnnci roade noua, sa zici : Road noua, in
gura veche. Brosteni, Suceava.
2127. Femeia nu trebuie s taie paseri pentru mancare, ca
merge ru celor ce mannc.Jud. Suceava.
CCCLXX. Mama.
2128. Sa nu te stergi pe mnec, nici sa mananci ceva du-
pa ea, caci e rtiu de uitat.--Valcea.
CCCLXXI. Manie.
3129. Cand astepti pe cineva, si-ti pare ca vine, si el nu se
arata, sa stii ca are s vie frinios.Tapu, Tecuciu.
2130. Cnd vezi pe cineva ca-ti cat pururi hartag, si-ti
poart mnie, pndeste unde-a calca, pune-i sare in urma,
si peste ea toarn apa si zi a$a : Cum se topeste sarea as-
ta in ap, asa s se topeasca hrtagul si mania cutdrula in-
potriva mea Tapu, Tecuciu.
CCCLXXII. Manz.
2131. Daca te spurca rnanzul- adica dacd it vezi pe ne-
mancates lasi repede in jos coltul brului cu care esti in-
cins, cad it vor mnca lupii. Valcea.
2132. Cnd te spura manzul, e rau de paguba, si ca s
scapi, porti brul pe *old 6 saptamani. Valcea.
2133. Dac vezi rnnz mai inainte de a avea boboci scosi,
n'ai s ai parte de ei.Popeni, Tutova.
CCCLXXIII. Mar.
2134. E a belsug s scuturi mrul in ziva de sf. Hie, si
macar dou mere de sunt, s chemi copiii in graclina si s
le dai de poman5.Tpu, Tecuciu.
CCCLXXIV. Margele.
2135. Cand pui margele la gat, plangi beat. CMane, Doll.

www.digibuc.ro
 185

2136. Dac Uil bAlat poart de mic mrgele, apoi se crede

c crescnd el mare i irnbtndu-se, va plnge ca muierile,
va fi muieros.--Bucovina ; Adam4i, Teleorman.
2137. Daca pui copilului mrgele la gt, petrece zile cu
necaz:
Mi-a pus la grumaz rnrgele,
s petree zilele mele
tot cu necaz i cu jele.
Marian, (Na0erea).
2138 Pentru ca fetele s se mrite iute, s puie mrgele
pc prag cnd vine preutul cu botezul, ca s treac peste e-
le.VAlcea.
2139. Dacd cineva viseaz di are, Inird sau capt mr-
gele, e sernn c va plnge. Bucovina.
CCCLXXV. Mrire.
2140. Copilul nscut In zi mare, are sd fie orn mare.
Stnca, 14.
2141. Se crede c cel ce se viseazil suindu-se pe un deal,
va ajunge la o mrire i cinste mare ; iar dac se viseazA
scoborndu-se la vale, c-i va pierde cinstea.Bucovina.
CCCLXXVI. Marti.
2142. Martia este zi de ajun, adec : la cine se furti o oa-
ie, ori i se face alt ru, pdgubaul tine zile asupra celui ce
i-a fcut ru, i acelea le tine martia, i trebue s fie 7 marti
dup olalt, i crede c 'n a treia marti se prpdete ori
se bolniivete cel vinovat, daca nu merge la pguba s se
roage de iertare.Cornuna Cugieru, Transilvania.
2143. S faci bine martia, ca-i curtitoare. Tapu, Tecuciu.
2144 SA nu incepi la plug martia, a nu se l'ac bucatele.
Gotcea-mic, Doll.
2145. S nu 1ncepi de lucru de marti, c5 nu-i bine.Ada-
meti, Teleorman; Bucovina ; loneanu.
2146. Martia s nu pled la drum, c nu-li merge bine.
Jud. Suceava,
www.digibuc.ro
 186

2147. Nu te mula martin niciodat, c nu e bine Star-Ica,

Iai.
2148. Marti nici se toarce nici se coasa, c vine Marto le.
Sabolciu.
2149, Cnd torci marti seara, rnnnca varcolacii luna.
Ttrui, Suceava.
2150. Cnd lucri marti seara, nu-i bine de oi.Ttr4,
Suceava.
2151. Cand ti tai unghiile martia, Ii de npaste.Sevastos
(Calatorii); Bucovina.
2152. Martia se lucreaz la gura camaii numai pentru cei
morti.Rudeni, Arge.
CCCXXVII. Martior.
2153. Se crede c este bine a inghill in dumineca Floriilor
mtioare sfintite, i apoi acela va fi scutit de galci. Buco-
vina.
2154. La zi Intaiu de mantle, fetele pun martior la gat sau
la mn, pe care 11 fin pn la finele lunii, ca s fie cura-
te i rurnene la fata toata vara.Ioneanu.
2155. Mtiparele Floriilor nu e bine a le aduce In casa, ci
a le pune sub streina grajdului, i numai cand tun i ful-
ger, a afuma in cas cu ele, i apol fulgerul nu va atinge
acea cas5.Bucovina,
CCCLMXVIII. Masa.
2156. Dac pocnete masa sau alta ceva din casa, opoi e
semn c casnicii se vor muta din acea cas5.Bucovina.
CCCLXXIX. MAsele.
2257. Dac pui obada dela roata pe foc, te dor maselele.
Tpu, Tecuciu.
2158. Lumanarea de la Inviere e bun de durere de m-
sele.ppu, Tecuciu.
2159. Dac vrei sa ornori pe cineva, da-i mdtreata asudat

www.digibuc.ro
 187

de cal, care rAmAne pe sAceal. Dusmanul tuseste pAn ce-si

scuip bojogii. Tapu, Tecuciu.
CCCLXXX. Matura.
2160. SA nu dai cu rnAtura In copil, c nu creste ; nici In
holteiu, cA nu se insoar. StAnca, Iasi; Bucovina; VAlcea;
Brosteni, Suceava; Catane, Doll.
2161. SA nu lovesti feciorul cu rntura, cA-1 prsesc fe-
tele.Sabolciu.
2162. CAnd dai cu mAtura in vite, ii a pagubA, TAtrusi.
Suceava.
2163. Cu mtura s nu bap pe nimine. Brosteni, Sucea-
va.
2164. Pentru lecuire sA-1 bap cu matura pe nesplate, du-
minec dimineat. VAlcea.
2165. SA nu rupi matura, cA-i a pagubA.Tpu, Tecuciu.
2166. La CrAciun si la Pasti nu se mtur toat ziva prin
cas.VAlcea.
2167. Noaptea nu se mtura casa.Brosteni, Suceava.
2168. Dacti mAturA o copilA casa i intrerupe mturatul, a-
poi se crede cA ea va fi lsat in mijlocul jocului.Buco-
vina.
2169. CAnd maturi dugheana, s nu maturi din fund spre
us, c dai musteriii afar; incepe a mAtur de la us,
strAnge Inteun colt. Covurluiu.
2170. In ziva de ajunul CrAciunului, se maturA casa, ca s5
nu fie jivini tot anul. Valahia moravA (Burada).
CCCLXXXI. MAO.
2171. Se zice c mAta se roagA la Dumnezeu ca sA nu fie
rite() casA fr copii si donila s nu fie uscat5.Bucovina.
2172. Cui i-s dragi mAhl, i-s dragi i copiii. Holda. Su-
ceava.
2173. Pisica aduce ru la casa omului, cAci ea zice: SA
dea Dumnezeu sA moard sttipAnul, ca s mAnAnc tot ce e-
ste in cas.Slobozia, Vlasca.
www.digibuc.ro
 188

2174. Cand se sarnaveste mata pe sub pat ori dupa usa,

e semn c nu-i curat in casa. Tapu, Tecuciu.
2175. Sa crede ca daca se taie sau se prleste matelor
mustetele, apoi nu mai mind soareci.Bucovina.
2176. Daca trece mata peste un copil nebotezat, copilul se
spurc. Marian (Nasterea).
2177. SA nu mnnci dupA mta, ca te oftigesti. Stnca,
Iasi.
2178 CAnd linge In Ala labele, vin oaspeti In cask
Tpu, Tecuciu.
2179. Cnd se suie mata pc cuptor, au sa vie oaspeti.
Ho lda, Suceava.
2180. Daca femeia groasa da cu piciorul in map, copilul
va avea peri pe spate, Straja, Bucovina.
2181. Pisica care nu mnnca peste 40 de zile, moare.
Ioneanu.
2182. Cnd mta isi ascute unghiile, atunci zice ca ea ve-
de peste. -Popeni, Tutova.
2183. Nu e bine fata s ornoare mata, ca are tot map pe
lumea cealalta.Catane, Do lj.
2184. Se crede ca daca o ml lincheste din bucate,
apoi mannca copiii din ele, li pot fi de stricaciune; deci
spre a scuti pe copii de asa ceva, i se taie matei varful co-
zii. Bucovina.
2185. Plod de mata dat in mancarea cuRia, acesta se in-
fl, tot tuseste i stupeste Ana moare. Giuleti, Suceava.
2186. Cnd la casa gospodarului mor mlele, sau fug, e
semn rau.- Brosteni, Suceava.
2187. S nu ei la cas map neagr, ca Vi pe dracul in
casa.Moldova.
2188. Mata ori motan negru, cucos negru i cane negru,
aduc bine la casa.Brosteni, Suceava.
1189. sa nu dud map in car ori -in carut, ca slabesc
vitele tragace. Stanca, Ia0
www.digibuc.ro
 189

2190. Sh nu duci inAth la mutat, peste aph treatoare.

Moldova.
2191. MAO sa nu lei cu tine, cnd te muti In alth cash, a
iei shrcia. Bro*teni, Suceava; Stnca,
2192. Sh nu cre*ti ml vnht pe vremea and se strng
bucatele de pe amp, a sh sarnve*te In cash'. -Tpu, Te-
cuciu.
2193. Se crede ca daa tu*e*fe map. va urm vrajb in
cash. Bucovina.
2194. Cnd ai sh te duci undeva, sau voe*ti sh incepi un
lucru, *i e*ti inghimat, ne*tiind daa iti va merge bine, a-
tunci sh apuci mta de urechi, pe duph cap,..cu degetul cel
mare *i cel mic, j sh zici: Daa m'oiu duce in culare loc
ori dach am sh fac ceva *i-mi va fi in plin, atunci sh te
bucuri, sd te scuturi ; iar de nu, s-mi stai ca turta'n vatr.
Dach se va scutur, dtt-te, iar de nu, nu porni, c nu-ti va
merge bine.--fintescu.
2195, Se crede c map rnnnch cu ochii inchi*i *i apoi
jur c n'a mncat nimic.Bucovina.
2196. Cnd mla miorlie noaptea, nu-i curat in cash.
Thpu, Tecuciu.
2197. Cnd se uit map la fereastrh, ii a vreme rea. TA-
tru*i, Suceava.
2198. Cnd se suie mta In fereastr *r *ede acolo mult,
are sh se indrepte vremea.Holda, Suceava.
2199. Cand mta se spal, Ii a molo*ag. Bro*teni, Su-
ceava.
2200. Cnd mata *ede'n vatra focului *i se uit In cuptor,
are sa fie frig.Ttru*i, Suceava.
2201, Cnd se suie mta pe sobd *i se uit spre u*, fa-
ce a frig, iar and se cula in mijlocul casei sau la prag,
are s se inalzeasa.Bro*teni, Suceava.
2202. Cnd mta i ascute unghiile de stlpul hornului
sau in alt loc, are s ploaie.--Parpanita, Vaslui.
www.digibuc.ro
 190

2203. Se crede cA acel bArbat cArui i-a dat ferneia creeri

de mAlA in mAncare, nu-si bate nevasta. Bucovina.
CCCLXXXII. Mazere.
2204. Se crede cA nu este bine a vrs mazere pe jos,
Oct ele ar fi lacrimele Maicei Domnului, care nu-i bine s
se verse pe jos.Bucovina.
CCCLXXXIII. Melesteu.
2205. SA nu mnnci mAmligd de pe melesteu, c'apoi
cnd esti in mormnt, s nu te scoat upu i s te mnn-
ce.Holda, Suceava.
2206. Dac tinge o copil melesteul cu care s'a frecat
mac, se crede.c ea va cApt un barbat plesuv ; dacA face
aceasta un Met, apoi va ave el o astfel de femeie.Buco-
vina.
CCCLXXXIV. Mere.
2207. inainte de sf. Ilie sA nu svArli cu mere in sus, cA
bate piatra cAt merele.Brosteni, Ttrusi, jud. Suceava.
2208. Femeile mritate nu mnncA mere OM la sf. Pe-
tru, cnd impart de sufletul morfilor. Altele asteaplA !Ana
la sf. Tecuciu.
2209. Merele s nu se bat, apoi s se mnnce, cci va
bate piatra.Ioneanu ; VAlcea.
2210. PAn la sf. Hie nu se mAnAnc mere, cnd se
dau de pomanA ntiu, cAci n'au parte sufletele mortilor de
poman.Jud. Suceava.
2211. Cnd se coc merele, printi cari au copii morti, s
nu mnnce pAn nu dau de poman, cad dac vor mncA
copiii lor de pe lumea cealalt nu pot sa ea si ei mere,
cnd se scuturA merit acolo, in ziva de Sinziene si sn Pe-
ru, fiindc au mncat inti printii bor. --VAlcea.
CCCLXXXV. Mers.
2212. Nu e bine sA mergi cu spatele inainte si cu fata in-
&ACM, c cic Dumnezeu plnge i dracul rde.Dolj.

www.digibuc.ro
 191

CCCLXXXVI. Miel.
2213 Dac te spurca mielul de oaie vezi culcat, atun-
ci tot anul lene, stai culcat.VAlcea.
2214. De vei vedeA intiu primavara miel alb, tot anul vei
aveA inim buna ; de vei vedeA negru, va fi neagra.
Perieni, Tutova; Covurluiu; Vascani, Suceava.
2215. CAnd vezi pentru intia oarA miei albi, vei face pA-
duchi, iar de vei vedea miei negri, ai sa faci pureci. Tt-
rusi, Suceava; Vascani, Suceava ; Bucovina; Brosteni, Sucea-
va ; Stnca,
2216. CAnd vezi primvara miel alb inti, ai sa fii tot anul.
--Tatrusi, Suceava.
2217. Miel alb vAzind intiu, e a noroc si ti se va Implini
cel de pe urma dor. Miel negru iti prevesteste supArari
peste an.Tapu, Tecuciu.
2218. Primvara cine vede intAiu miel negru sau jupuit, e
rau de moarte sau paguba; e bine cAnd vede miel alb.lo-
neanu.
2219. CAnd furA mieii, nu ai parte de pripas. Covur-
luiu,
2220. S nu dormi in ziva de sf. Gheorghe, ca iei sonmul
mieilor.Covurluiu; Ioneanu.
CCCLXXXVII. Miercuri.
2221. Miercuri nu se spal camesi, cd pe ceea lume bei
zoala.Stnca, lasi.
CCCLXXXVIII. Minciuna.
2222. Se crede cA cel 'care spune minciuni, trebuie ori
sa-si muste limba, sau i WA de aceea sa-1 doara limba.
Bucovina.
2223. Omul care are la ceaf groapa adnc, e mare min-
ciunos.TApu, Tecuciu.
2224. Cnd cineva nimereste s faca oule cu zeama, a
dica moi, she sA minfa. Rudeni, Arges.
www.digibuc.ro
 192

CCCLXXXIX. Minie.
2223. SA nu cosi nimic pe tine, ca iti cosi mintea. Jud.
Suceava.
2226. SA nu cosi haina cand esti irribracat cu ea, caci li
se incurca mintea curn se incurca ala; sau de nu, s lii
i

ceva in gura. --Palten, Putna; Covurluiu; ,Tapu, Tecuciu; Bu-

covina.
2227. S nu-si coase cineva ceva la haina irnbrcat cu ea,
cad ii coase mintea; dar dacA voeste ca aceasta sa nu se
prind, in timpul cand i se coase, s se lina cu mana dreap-
t de ceva. --Ioneanu.
2228. SA nu carpesti pe cineva, carpesti mintile.
Valcea.
2229. Nu se rnananca ceva uitat, ca acela uita degraba.
Jud. Suceava.
2230. Se crede ca cetind cineva seara i punandu-si car-
tea sub captiu, nu va uit cele cetite. Bucovina,
CCCX. Mire.
2231. Mirele e dator s nu se brbiereasca pana In
sara de Vedere.Ppu, Tecuciu.
CCCXCI. Mireasa.
2232. Cand vine rnireasa acas, ea nu se da jos, Ana nu
vine soacra-sa sa o ia.Valcea.
2233. Mireasa toate le poate face cat este mireasa, numai
sa nu se leie si sa nu aduca apa de la Fantan, cA vAduve-
ste.Tdpu, Tecuciu.
CCCXCII. MirWe.
2235. Pe cine-I doare mijlocul de secere, sa puie un su-
muiag de mireste sub brau, sau sub curea. Tapu, Tncuciu.
CCCXCIII. Moar.
2235. Cand te duci la rnoara, sa nu pui cu ciurul boabe
in sac, c se frange. moara.
Sa nu torci in moara, ca se sparg pietrele. Valcea.
www.digibuc.ro
 193

CCCXCIV. Moarte.
236. Se crede ca dac II Infioar pe oin, i s'a uitat moar-
tea in ochi.Bucovina.
2237. S nu se scalde cineva unde se intalnesc doua ape,
cad e rail de moarte.Ioneanu.
2238. Nu stange lumina in noaptea de CrAciun, ca-li moa-
re cineva.Molclova.
2239. S nu te pisi in baltd ori In apa curgatoare, ca rnoa-
re mata.Valcea.
2240. Sa nu tai sambat nici un fel de animal, cali rnoa-
re cineva din cas5.Valcea.
2241. and ifi iese ursu 'n cale, e a moarte.Tpu, Tecu-
ciu.
2242. and ingenunche boul la nunta. e rau de moarte.
Valcea.
2243. Daca omori o broasc sau mergi cu picioarele Ina-
poi, fi va muri un parinte.Hanfescu.
2244. and cade bradul dela mireas, e ru de moarte.
Valcea.
2245. Nu e bine ca rnireasa s vada bradul vineri seara,
ca e rau de moarte.Valcea.
2246. and mananci nuci, perje, etc., cere cineva una,
tu sa-i dai dou, c alfel moare prechea.Tpu, Tecuciu.
2247. Cine pune nuci in parnant, pentru a ave pomi, va
muri. Ca s nu moar, s puna nucile In ate un cerc de
lemn dela butie ori butoiu, i s-I Ingroape in prnant, cad
se crede c atunci va muri, cand se va face nucul atat de
gros cat a lost cercul de larg.
2248. Nudi de asemenea s nu-i tai, c-i ru de rnoarte.--
Ii pop tia ins and trunchiul lor va fi atat de gros cat si
al taietorului.Valcea.
2249. and vazand pe cineva, Ili pare ca seamana cu alt-
A. Gorovei, Superstifii. 13.

www.digibuc.ro
 194

cineva care-i mort, s nu zici: Srmanul N., daca tri, ar

fi fostacum ca T., cci moare i aces! T. Cu toate aces-
tea, cnd vorba e scpat, trebuie s adaugi : Nu fie de-o
msur.Tpu, Tecuciu.
2250. Cnd ti se inglbeneste un deget, si-1 observi in cas,
are sa-li moar o rud, iar dac6-1 observi afar, are s moa-
r strin.Hnlescu.
2251. Cnd doi soli isi dau mna Inaintea altarului, cel al
crui mnd este mai rece, acela va muri mai inainte.Mol-
dova.
2252. Cnd ginerile nu se rade la nunt, e r'u de moarte.
Valcea.
2253 Cnd un mire gseste pe altul In bisericA, s se le-
ge la ochi ca sa nu-1 vad, csci altfel unul din ei trebuie sa
moara.Tpu, Tecuciu.
2254. Cnd se intainesc dou fete care sunt logodite, schim-
b cte un ac sau inel, sau i flori, ca sd nu moard din
vre-o parte; asemenea i cnd se intlnesc dou nunli.
Rudeni, Arges.
2255. Dac se insoard un biat si se mdrit o fat in a-
celas an din aceeas casa, moare unul din ei.Catane, Dolj.
2256. Ginerile s nu se duca la pdure si la moar, c e
ru de moarte.Vlcea.
2257. De se strmba mireasa la soacr, moare soacra.
Vlcea.
2258. S nu arzi in cas trei lumnri de odat, fiind ru
de moarte.Ioneanu.
2259. Copilul care se naste cu sprnel in frunte, ii mor
parinlii.Catane, Doll.
2260. SA nu spui numele copilului in ziva care-1 bofezi, ca
nu va tral Dolj.
2261. Copilul care in anii de'nti creste vznd cu ochii, a-
re sd moar5.Ppu, Tecuciu.
2262. Cand doi copii Ii fac necesitlile, cu o 'nand s-si

www.digibuc.ro
 195

tie crnesa, iar cu alta s se tie de pr, ca sd nu li moar

Tecuciu.
2263. S nu doarrnd cineva cu fata In sus si cu mnele pe
piept, cdci trage a rnoarte.Ioneanu.
2264. Cnd se rupe jugul la nuntd, e Mu de moarte.Vl-
cea.
2265 Ferneia Ingreunat s nu scalde sau sa facd altd
treab la mort, ca s nu moard din facere.Tpu, Tecuciu.
2266. Dacd o femeie Insrcinat trece un mormnt, Ii moa-
re copilul.Moldova.
2267. Se crede cd dacd se l femei noud miercuri dupd
olaltd, Ii va murI brbatul.Bucovina.
2268. Femeile sd nu umble cu coadele despletite, cdci trag
a moarte pentru brbatii lor Ioneanu.
2269. Dac i spald o femeie mritatd capul vinerea, apoi
se crede va murl brbatul.--Bucovina.
2270. Solul unui mort nu se piaptnd o sdptmnd dela
moartea lui, fiind ru de moarte pentru acel sot. Ioneanu.
2271. Dacd vreo persoan ce se afl In casa mortului str-
nut& sd-si rupa putin cmasa sau haina, ca s nu i se tn .
tmple acelas lucru.---loneanu.
2272. Smbta si rnartia nu se taie guri la cdmsi, cad e
ru de moarte.Ioneanu.
2273. Ciubotarul sd nu primeascd la dres o ciobot despe-
rechiat, rnoare nevasta.--Tdpu, Tecuciu.
2274 Se crede cd nu e bine a da mna cu cineva peste
prag sau crucis, c la din contra va muri unul dintrnsii
Bucovina.
2275. SA nu mergi inapoi, cd-ti mor printii.Sevastos (Cd-
ltorii) ; Bucovina.
2276. S nu umbli cu un picior descult si cu unu incltat,
cad moare cineva din cas.Catane, Dolj; Tpu, Tecuciu ;
Ioneanu.

www.digibuc.ro
 196

2277. sa nu treci peste piciorul cuiva, cd moare .mamd-ta.

Dad' ai gresit, intoarce-te fna poi, pe unde ai trecut, ca s'o
scapi. Copcioasa, Gorj.
2278 Cnd mor copiii cuiva, e bine a adund petice dela
noud case, a cdror gospodari nu sunt cununati de al doilea,
si a face straiu copilului, i apoi acesta nu va muri de ni-
mic.--.-Bucovina.
2279. Cnd zaci si-ti iese strlici pe trup, e semn de moar-
te Stnca Iasi.
2280. Acul rupt sA nu-I asvArli, ci sa-I Infingi undeva, cA
altfel i moare un copil. -Tpu, Tecuciu.
2281. Fata trebuie s she a face ile Inainte de a se mri-
tA, cci dacA va InvAIA pe urm, ii moare bArbatul,--Dolhas-
ca, Suceava.
2282. Cnd dai cu mAtura prin pat Ili mor copiii.Tpu,
Tecuciu.
2283. SAmbt nu-i bine a croi amesi pentru cineva, ca
nu cumva acela pentru care s'a croit, s moar.Bucovina.
2284. SA nu Iasi pirostreile pe foc, a-0 moare soacra.
Tpu, Tecuciu.
2285. Se crede c dac cldeste cineva o cas nou,
buie sA moarA cineva din familia lui.Bucovina.
2286. La cas nou, pretele de din dos nu-1 lipesti bine
si nu I vruesti pn peste doi, trei an!, ca sA nu moara ci-
neva.Sevastos (Cltorii); Bucovina.
2287. Se crede c dacd se adaug la casA veche ceva nou,
apoi trebuie sA moar cineva din acea casA.Bucovina.
2288. S nu te msori cu trestia, c mori.Tdpu, Tecuciu.
2289. CAnd iji moare copilul de 'ntiu, s pleci de acas
cu nevasta, ca sA fugd moartea de cas, cum ali fugit voi.
Catane, Dolj.
2290. Unele femei nu bocesc, nu se despletesc si nu se
duc dupa prirnul copil mort, nici nu tAmAiaza 40 de zile,
ca s nu-i moard si Tecuciu.

www.digibuc.ro
 197

2291. Cnd mor flci si fete mari, s nu te Inveselesti

40 de zile, ca sa nu-ti mai moara.Tpu, Tecuciu.
2292. In casa unde se alla un mort, nu se inatura, pn
nu se inmormnteaza mortul, hind ru de moarte si pentru
allii din acea cas.Ioneanu.
2293. Albia sau vana In care s'a scaldat mortal, "se rs-
toarna cu gura in jos si nu se mai intrebuinteaz pari du-
ph inmormntare, fiind rau de moarte i pentru altii.Ma-
rian (Inmormntarea); loneanu.
2294. Cnd se inclzeste apd pentru scaldatul unui mort,
s nu se imping thciunii de foc sub vas, chci e sernn de
facerea focului i pentru alti morti.Ioneanu.
2295. Ingroparea mortului s nu se faca lunia, caci e ru
de moarte.Vlcea; loneanu.
2296. Dupa ce s'a scos mortul din cas, se Maid dup
el pe loc usile i ferestrele, crezindu-se ca la dirr contra ar
intr moartea iaras in acea cash, i ar cere alte victime.
Bucovina.
2297. Pe drum, ducnd mortal, nici s te intorci, nici sa
te nip inapoi, ca-ti va muri cineva din familie.Vlcea.
2298. Se crede cu daca a fost cineva la inmormntare,
trebuie apoi sh-si spele mnele, cad la din contra va murl
cineva din casa lui.Bucovina.
2299. La casa unde a murit cineva, nu se spal rufele
nu se spoeste o spfmn, fiind ru de moarte pentru mem-
brii rarnasi in acea cas5.Ioneanu.
2300. Cnd se duc sa dreaga mortul (iau un mestecau
infing in mormnt, pun tarte acolo, aprind calti), se duc
si se intorc muti (nu vorbesc), ca sa nu moar hi de acash.
Catane, Do lj.
2301. Cnd stpanul unei case nou face poman pentru
morii, nu o face in casa lui, ci in alth cash', fiind ru de
moarte.Ioneanu.
2302. Spre a MIA ori de vor t Al sau murl, femeile topesc
www.digibuc.ro
 198

cear sau plumb. Dac plumbul sau ceara topit ia forma

crudi, apoi e semn de rnoarte; dac ia o alt form, apoi
se zice ca respectiva va tra-Bucovina.
2303. Nu e bine s intoarc cineva pe altul dela moarte.--
Rudeni, Arges.
2304. Cnd bolnavul nu st cu capul pe perin, e sernn
Ca se sfrseste.--Ppu, Tecuciu.
2305. S nu lasi cenus mult pe vatr, ccj rmn locu-
rile uncle au stat oalele, si la moarte rmi cu ochii des-
chisi i gura cascat.- ppu, Tecuciu.
2306. Cnd iei afar cu udul, i dupa ce ai terminat, te
scutur cte odat niste fiori, atunci trece moartea pe lngd
tine.-ppu, Tecuciu.
2307. Copiii cani plng mult, cobesc a moarte pentru ei
sau pentru vreun printe al lor.-Ioneanu.
2308. Cand un copil mic merge de andaratele, sau se invr-
teste in loc, este semn ca-i va murl tatl su.-Vlcea.
2309. Cnd un copil doarme cu sezutul in sus, cobeste a
moarte.-Ionneanu.
2310. Dac se pun pelincile unui copil la uscat, trebuie a
lu sama ca nu cumva s ard, c apoi copilul ar murI.
2311. Dac trece cineva peste un copil sau ii rnsoar cu
cotul, moare sau mcar se chirceste.-Transilvania (Marian,
Nasterea).
2312. Cnd unui copl ii cresc dintii mai intiu in falca de
jos, copilul are s triasc lung timp; iar cnd Ii ies intiu
in falca de sus, are s moar degrab5.-- Bucovina (Marian
Nasterea).
2313. Copiii cari merg pe drum si calcd in vigajuri de c-
rule, li vor murl parintii.- Ioneanu.
2314 Se crede c copiii cari se nasc smbta, mor cu-
rnd.-Bucovina.
2315. Cnd legeni albia copilului, fr ca el s fie in ea,
copilul moare.-Brosteni, Suceava,

www.digibuc.ro
 199

2316, Dacil e vreun mort in sat, i strig vreun gazar, ori

altcineva prin sat, se zice c in curnd mai moare i alici-
neva.Adameti. Teleorman.
2317. Spre a 1i ori va tri cineva anul curent, se face din
dou paie o cruce, care se pune sub pascA i apoi se da ea
cu crucea ceea pe lopat i in cuptor; daca a ars crucea cea
de paie in cuptor, apoi se zice c respectivul va muri in a-
cel an.Bucovina.
2318. Cnd cnt cucuveica pe cas, va s moar cineva
din acea cas5.--Ttr4, Suceava; Bro*teni, Suceava; Buco-
vina.
2319. Se crede c dac face artila movil sub paretele
casei, va murl cineva din acea cas.Bucovina.
2320. In casa unde zace cineva, dac5 se bat i se muc5
mlele, bolnavul va muri.Moldova.
2321. Cand url cnele, e semn cA va mud cineva In acea
cas.Moldova ; Bucovina ; Ciulnita, Ialomita.
2322. Dac fac cnii gropi pe Ing5 cas, apoi se crede ca
va murl cineva din acea cas.Bucovina; Ioneanu.
2323. Groapa i msura gropii unui mort se pzesc, ca s
nu treaca peste ele un cne, cci atunci va muri cineva din
familie.Ioneanu.
2324. Se crede c dacA bonaluesc vitele, va muri gospo-
darul casei.Bucovina.
2325. Cnd rage un bou dela carul in care se duce mirea-
sa la casa mirelui, e semn de moarte.Marian (Inmormn-
tarea.
2326. Se zice ca acela ce a auzit vitele vorbind, sau a v-
zut deschizndu-se cerul, acela nu triete rnult.Bucovina.
2327. Cnd cucul cnt aproape de cas i e un bolnav
in ea, acela va muri. Bro$eni, Suceava.
2328. Daca vede cineva cucul eznd pe un putregaiu, se
crede c acela va muri sigur in acel an,Bucovina

www.digibuc.ro
 200

2329. and minutia rntele si se spurcd in cas, e semn

de moarte.Marian, (Inmorrnntarea).
2330 Se crede c dac i face rndunica cuib sub stre-
sina vreunei case, va muri cineva din acea cas. Bucovina.
2331. Cnd cnt vreo gin cucoseste, moare cineva din
acea cas.Jud. Suceava ; Bucovina.
2332. Osul dela pieptul ginei (iedesul), tras de doi, la ca-
re rmne lArletul, are s-1 ingroape pe cellalt, Jud. Su-
ceava.
2333. Dac dou persoane voesc s tie care din ele va
muri mai intiu, apoi iau o fura dela pieptul unei gini, si
fiecare trage de cte un corn, si a cui corn se frnge, acela
se crede c va muri inaintea celuilalt.Bucovina.
2334. Se crede c voind cineva sa piece in cltorie, i ne-
voind caii s plece din loc, este semn ru i respectivul va
muri in curnd.-- Bucovina.
2335. and pocneste in cas. moare cineva.Brosteni, Su-
ceava ; Sevastos (Cltorii); Marian (Inmormntarea).
2336. and vezi vreo roseat pe fata unui mort, este semn
va muri cineva. Moldova.
2337. Cnd se clatin pulpa dela picior, e semn c va mu-
1'1 cineva.--Ttdrusi, Suceava.
2338. Dac se Intmpl c5 puii de gin, de cteva zile,
cnt, este semn ru, si din acea casa hi curnd va mur
cineva.Bucovina.
2339. Se crede C dac s'a fcut dinteo tuld de brbnoc
o cunund pentru vreun mort, nu e bine a face tot din acea
tul una i pentru o mireas, c'apoi aceea nu ar trl mult.
Bucovina.
2340. and un orn este bolnav tare, se pun mai multe rd-
murele de Lemnul Domnului s mocneasc la foc,intr'o oa-
15, i dacd pn a doua zi apa se face rosie, e semn c5 bol-
navul va murI, iar dac e alb, e sernn c va tral.Marian
(Inmormntarea).

www.digibuc.ro
 201

2341. Daca infloreste o mirtd inteo css unde sunt mai

multe copile, apoi se crede cd una din ele va muri curnd.
--Bucovina.
2342. Mdtrguna, dac este undeva in grdin, nu se scoa-
te, ca apoi moare fata sau gospodina casei aceleia.--Buco-
vina,
2343 Nu-i bine sa spui bocetele care spun femeile cnd
duc mortul la groap, fiindca se poate pricinui moarte cui-
va.Istria (Burada).
2344. Cnd gseti serpi prin hold& moare cineva *i
trnsul ajunge la pomand.Grozesti, Mehedinti.
2345. Pe cine striga bolnavul cnd e aproape s moard,
acela va -muri Indat dupd el. -Brosteni, Suceava.
2346. Se crede ca daca and cineva bani in parnnt,acela in
curnd va muri.--Bucovina.
2347. Dacj iti curge snge din nas, iti va mur o rudd.
Broteni, Suceava.
2348. Se crede cd dac se pare cuiva
i strigd cineva,
apoi nu-i a bine, si i se apropie sfrsitul Bucovina.
2349. Pentru cel care pierde vreun inel din deget, este
semn c va muri cineva din familia sa.Ioneanu.
2350. Cnd cade icoana, e semn cd va mur cineva din ca-
sa aceea.Ttrusi, Suceava; Bursucani, Covurluiu; Bucovina.
2351. Cnd ti se pre c trag clopotele, va muri cineva.
Hntescu.
2352. Dac lumnarea care arde in altar se stnge de la
sine, semn c moare preotul Moldova.
2353. Cnd sund mult clopotele, dup ce le ai lsat de
tras, e semn c vor muri oarneni.Tldrusi, Suceava.
2354. Cnd rarnne in sob ori pe vatr numai un taciu-
ne, e semn ca are s moar until din soli Brosteni. Su-
ceava. ,
2355 Noiti negre de-li iese pe unghii, e semn de moarte
Stanca,
www.digibuc.ro
 202

2356 Cand ti se fac pete negre pe mani, este semn c

moare cineva din neamuri.--Sevastos (Caltorii); Bucovina
2357. Cand pocnesc grinzile, moare cineva. Sevastos, (Ca-
latorii); loneanu.
2358. Cand din gresal ori din nebagare de searna, infra
intiu in casa, orn sau copil cu capul gol, s fii ca copilul
moare. Tpu, Tecuciu.
2359 Ace la dintre doi tineri castoriti care adoarme in-
taiu, va muri inainte.Moldova.
2360. Moarte arata, ori tie, ori nevestei, ori ibovnicei, cand
vei zrl trite() dirnineata, inelul ruginit pe degetul tau. T-
pu, Tecuciu.
2361. Se crede ca dac infra cineva bite() casa i i se pa-
re ca miroase a tmaie, in acea casa va muri cineva. Bu-
covina; Tpu, Tecuciu.
2362. Cand se stria blidele din cas, e seam de moarte.
Marian, (Inmormantarea),
2363. Cand lucruri din casa (mas, scaun, dulap, etc) tros-
nesc, w din senin, e ru de moarte.Valcea.
236Q Cand cade oglinda din cuiu i se strica. e sernn de
moarte.Marian (Inmormantarea); Bucovina.
2365. Daca vreo icoana sau altceva din biseric se crap,
e semn c unul din preotii acelei biserici va muri Ionea-
nu.
2366. Se crede c daca din intamplare se afla 13 ini la
masa, apoi 'Dana inteun an unul din ei va mutt Bucovina.
2367. Daca aluatul din pasca nu creste, atunci iti moare
cineva din casa in anul acela ; tot asemenea i daca iese
oule urate, Sevastos, (CaTatorii).
2368. Se crede ea doua persoane care beau o butura i pun
paharele de odata la gur, vor muri odata.Bucovina.
2369. Daca-i pic cuiva cutitul din man i se irnplanta in
parnant, in timpul osptului de botez, copilul va mull; de
moarte nenatural.--Marian (Naterea).

www.digibuc.ro
 203

2370. Colaci, pni, etc., nu se pun in cuptor frd de sot,

e la din contra acelei gospodine i-ar muri barbatul. Bu-
covina.
2371. S nu mnnce cineva inteo rn c-i va muri un
membru din familie.Ioneanu.
2372. La nunt, dacd se intmpl s cadd cu bradul acel
care-I duce, atunci s se stie c moare mireasa, ori curnd,
ori mai tdrziu. Vlcea.
2373. Mireasd cu mireas la cununie s nu se intlneascd,
cd una din cloud moare.--Ciulnita, lalomita ; loneanu.
2374. Acela dintre miri va murl Intdiu, a cdruia lumnare
de cununie se va trece mai intdiu Moldova (Sevastos, C-
ltorii); Jud. Suceava.
2375 Dac lumnarea de la cununie se rupe, unul dintre
soli va muri curnd, sau va ave o nenorocire. Sevastos,
(Nunta.)
2376. Cnd se cunund doi tineri, se observa lumnd rile na-
silor; daca lumnarea unula e mai trecutd ca a celuilalt, e
semn c va mur inaintea celuilalt. --Brosteni, Suceava.
2377. Dupa ce mirii s'au cununat, si se Afore de la bise-
ric, daca pnd acasd pierde vreunul din ei ceva, se crede
cd acela va muri.Ioneanu.
2378. Se crede cd nu e bine a aprinde trei lurnndri inteo o-
daie, cdci la din contra va muri cineva din acea cas.Bu-
covina.
2379. Se crede cd nu e bine a veni cu lumini de cear in
mnd Trite() casd, cdci la din contra acolo va muri cineva.
Bucovina.
2380. Daca se stricd in timpul osptului un pahar, apoi se
crede cd va murl unul din logodnici.Bucovina.
2381. Daca calcd cineva peste paiele crucis aflate in casa
si nu desprteste cu piciorul crucea de paie, ci trece peste
dnsa, se crede c acela tri curnd va muri.Bucovina.
2382 Dac vreun bolnav nu vrea cdpdtdiu, puline zile -
re. Tapu, Tecuciu.
www.digibuc.ro
 204

2383. Dac cineva s'a boinvit greu si s'a intors singur cu

fata la prete, apoi se crede 0 va muri ; dacd insd s'a a-
sezat cu fata in cas. apoi se crede c se va insntos.
Bucovina.
2384. Cnd un bolnav se imprtdseste si anafora ce este
in lingurit seade deasupra vinului, bolnavul se va face sd-
ntos; iar de cade la fund, va mud.- -loneal.u.
2385. Se crede a dac rmn la un mort amandoi ochii
sau numai unul deschis, apoi In curnd va muri cineva din
acea cas.- Bucovina
2386. Dacd un mort va fi moale, este semn a va mur
vreo rudd a sa dup el.-- Ciulnita, lalomita.
2387. Cnd cmesa omului se greseste prea lung, are s
mai moard cineva din acea cas5.Brosteni, Suceava.
2388. Daca sicriul e mai lung de ct mortul, locul rmas
gol chearn si pe alte rude.--Marian, (Inmormntarea).
2389. Se crede c dac nu se inchide poarta ogrzii de
la drum, pe timpul cnd duc vreun mort, In casa acelei o
grzi va muri_cineva.Bucovina.
2390. Dac unui brbat ii mor trei femei, s nu se mai
Insoare, cci a patra 11 ingroapd si pe el. Ciulnita, lalo-
mita.
2391. Cnd te lovesti cu cineva cap in cap, s scuipi repe-
de jos. Care o scuipl mai pe urm, ii mor pdrintii, si te doa-
re capul.- Catane. Doll.
2392. Dacd visezi vreun mort din rudele tale, unu din ca-
sd va muri.-Ciulnita, lalomita.
2393. Se crede cd acel ce viseaz cA a cAzut inteo pr-
pastie, va muri.
2394. Dacd viseazd cineva a s'a risipit vreo cas, apoi se
crede ca din casa respectivd va muri cineva.
2395. Se crede di dacd viseazd cineva pe oarecare om
in vestminte nou, acela va mull.
2396 Se crede a dacd viseaz cineva ca face straturi, a-
poi va murl cineva din acea cas,
www.digibuc.ro
 05

2397. Daca viseaz cineva vaci, apoi e sernn ca i s'a Writ

pe unsit i cd are s moar.Bucovina
2398, Cnd se strneste de odat furtuna, vnt i ploale
sau viscol, trebuie s se fi fcul moarte de orn. Jud, Su-
ceava.
2399. Daca la facere, pe ferneie o pdleste de ursit, si nu
se afl nimine s-i desfac5, atunci moare.Mlini, Suceava.
2400. Dac mor intruna copiii inteo familie, la cea mai a-
propiat nastere se prinde un cucos, de este prunc, iar de
este prunc, o gAin, si. se Imbrac In imbrcmntul or ca-
re a venit cel nou nscut pe lume, si se zice:
Dau cap
pentru cap,
ochi
pentru ochi,
nas
pentru nas,
gur
pentru gut's&

Insirnd toate ce se afl la orn. Se face apoi o groap in

chilia unde a czut copilul cnd s'a nhscut, si cosIndu-se
ciocul animalului cu al tare, se Ingroapd acolo, puindu-se
In groap o bucjica de tmie alb i alta neagr. Banat
(Marian, Nasterea).
2401. Dacd Inteo cas moare capul familiei, In acea zi se
injuga boii de la acea cas cu jugul rsturnat, spre semn
c dac a murit gospodarul, toate vor merge anapoda si pe
dos.Ioneanu.
2402. S nu te duci la inmormntarea popii, ca nu cumva
s-i vezi fala, ca nu mai iesi la a doua Inviere. Tpu Te-
cuciu.
2403. Unii lovesc cu piciorul capul copilului mort fr bo-
tez; altfel copilul ar Invi i ar face mult ru semenilor sai.
Moldova.
2404. Celui care ii moare intiu, clopotul nu se trage
umbl cu cAciula In cap.Vlcea.
www.digibuc.ro
 206

2405. Cui i-a murit cineva, acela card noua saptamni apd
Cate o cobilita, unei rude, in fiecare zi Cate una, de la Joi-
mari pti la Joi-moi, de sufletul aceluia.Tapu, Tecuciu.
2406. Se crede c acela care a avut aice pe parnnt mai
multe femei, pe ceea lume va trl cu acea de'ntaiu, iar
celelalte vor sta in urma ei. Bucovina.
2407. Femeia care rnoare in pozitie, sa i se dea de poma-
na un scaunel i Uil baston, ca s aib pe lumea cealalt,
pe ce edea i In ce se sprijini. Ciulnita, Ialomita.
2408. Se crede ca copiii cari mor inainte de miezul nop
i iau panea i averea printilor, iar acei cari mor spre
ziu, aceia lasa printilor panea i averea. Bucovina.
2409. Unui mort i se leaga o para de argint cu degetul
cel mic de la maim dreapt, ca s aiba cu ce plan vama pe
lumea cealalt.Ioneanu.
2410. Se crede ca dacd ti mor cuiva copiii, aceasta este
vina cumatrului, deci dac va schimba curnatrul, ti vor tral
copiii.Bucovina.
2411. Cnd moare o fata mare, rufaria i se coase cu ata
neinodata, caci de o va inoda, ursitorul ei ce era sa-1 ia de
brbat, nu se va mai insur.--loneanu.
2412. La un mort se coase fr nod. Sevastos, (Cara-
torii).
2413. Se crede ca murind cuiva copiii, face bine daca vin-
de un copil cuiva i Il da pe fereastra, carele dupa ce i s'a pus
alt nume, se aduce inapoi, i acest copil va trl Bucovina.
2414. E mai bine cnd moare omul noaptea de cat ziva,
pentru ca ziva nu-i dau paserele pace. Bucovina (Marian,
Inmormntarea).
2415 Cnd e femeia ingreunata, s nu ia foc din sat, CA
are sd se murdreasca moart. Tapu, Tecuciu.
2416. Dac moare o femeie grea, se tine aceasta de o ma-
re nenorocire, caci se crede ca pe ceea lume va umbla
venic inteo astfel de stare. Bucovina.

www.digibuc.ro
 207

2417. Se crede c cel ce moare tnr, pe ceea lume va trl

tndr, iar cel ce moare batrn, pe ceea lume va trl ca om
btrn.Bucovina.
2418. Perna la mort se face din florile aduse de femei.
Tecuciu.
2419. Daca mortul st cu gura deschis, se roag la oa-
meni ca s-I ierte, ori cere de poman, ori e semn c are
s mai moard cineva din acea cas.Bucovina, (Marian, In-
mormntarea).
2420. E pcat dac se boceste mortul noaptea.--Tpu, Te-
cuciu.
2421. Poporul crede c murind cineva de moarte npras-
nk, asa i-a lost scris, deci asa trebuia sa se Intmple nu-
mai de Cat, mai curnd sau mai trziu.Bucovina.
2422. Nu e bine s vorbesti de morti noaptea. Catane,
Dolj.
2423. Oala In care s'a fiert apa pentru scldtoarea mor-
tului, se 1ngroap (Transilvania), ori se sparge (Muntenia), ca
s nu mai moar i allii.Marian (Inmormntarea).
2424. Cnd te duci intr'o cas unde este vreun mort, s
nu zici buna ziva, sau buna seara, cci pentru casnici, nu-
mai bun nu este acea zi sau acea seara. 1-1nIescu.
2425. Uncle e mort, nu se da bund-vremea, nici nu se fa-
ce nimic, ca amorlesc mnile.Jud. Suceava.
2426. Cnd se dd de poman One i vin, i cel care le
primeste. voind s bea din acel vin, greseste i vars pe
jos, aceasta este vreun semn c i-a fost foame i sete mor-.
tului, pentru care s'a dat acea poman5.Ioneanu.
2427. Cei ce vin la mort, nu se petrec, c nu-i bine.Pre-
utesti, Suceava.
2428. S nu treci calea mortului, ea-1i amorleste mna.
Catane, Dolj.
2429. Se crede c dac5 sap cineva o groap pentru un
mort, i apoi plou In acea groap, mortul merge In raiu.

www.digibuc.ro
 208

2430. Se crede cd dacd mor copiii, nu este bine a plange

mull, c'apoi acestia pe ceea lume vor trebul sd beie

2431. 5e crede c dacd cineva cdruia i-au murit mai Ina-

inte copii i neamuri, ii vin sufletului lui cei mai inainte
rdposafi ca ihgeri primesc, dac respectivul n'a avut ru-
de sau copii, apoi nu-1 Intmpind nimeni pe ceea lume.
Bucovina.'
2432. Cnd unui bolnav ti vin lacrimi fr sa spuie ceva,
el plnge, in el, cd moare.--Tdpu, Tecuciu.
2433. Dac muribundul zace cu capul pe perne umplute
cu pene, nu 13oate mur1.Marian (Inmormntarea).
2434. Dacd cineva nu poate murl, s i se puie sub cap un
cojoc, c'apoi va murl usorBucovina.
2435. Dac un bolnav se canoneste prea greu, i se ia per-
na de sub cap, punndu-i-se sub picioare; astfel i d du-
hul.fdpu, Tecuciu.
2436. Dacd cineva nu poate murI, sd se ridice din pat si
sd se puie jos, i apoi indatd va mur1.Bucovina.
2437. Ca sd poatd muri cel ce se chinuieste, i se pune sub
cap vreji de mazere.--Marian (Inmormntarea).
2438. Dacd u poate muri cineva si se chinuieste greu, a-
poi e bine a-1 scald in o sclddtoare .fdcutd de lemn de
chin, si va murl usor.Bucovina.
2439. Cnd un bolnav se chinuieste mult !And- ce moare,
acela are multe pcate i nu-1 iart Dumnezeu.Ioneanu.
2440. Cel ce a fcut strmbtdfi In lume, nu poate muri
usor, se chinuieste And ce-si dd sufletul. Dacd a Lost
morar, trebuie puie sub cap diferite unelte de moard,
fiindc ar fi furat la mdsurd ; feciorului boeresc i se Ord
o prrnd in casd pe fereastrd i i se pune in man& hind-
c msurat strmb ogorul. Marian (Inmormntarea); Io-
neanu.
2441. Cnd mare cineva, nu-i bine sd-i fie lumina unul

www.digibuc.ro
 209

din neamurile mai de aproape, aci bolnavul se chinueste

pnd moare. Marian (Inmormntarea).
2442. Dupd ce o persoan a murit, corpul i se scaldd inteo
albie, ca s se duc curat pe ceea lume.Ioneanu.
2443. Cine scaldd un mort, daca nu-i spald lipul tot de
sub unghii sau tina de pe corp, are sa o mnnce el pe
cealalt lume.Marian (Inmormntarea).
2444. Dac n-loare cineva, se msurii cu o at lungimea
lui ca s rmie norocul lui in casd--Bucovina.
2445. Oulul mart s nu-1 incingi moale, c se impiedica
in loale.Vlcea.
2446. Un mort se inmormnteaz cu hainele cele mai bu-
ne pe care le a avut, 6 inflisndu-se inaintea lui Dumne-
zeu, pe lumea cealalt, s fie curatloneanu.
2447. Prin unele locuri un mort se aseazd cu picioarele
spre us, adicA gata de plecare. De aceea este si ziatoa-
rea : Nede-te-as cu picioarele inainte.Ioneanu.
2448. Unui mort i se pune orariu pe frunte, ca sa fie pa-
zit de focul cel nestns. -Ioneanu.
2449. Dac se aseaza mortul cu capul spre uss, tot flea-
mul i se topeste. Mini, Suceava (Marian, Inmormntarea).
2450. In perna care se pune sub capul unui mort, se pu-
ne spunul cu care a fost scldat, pieptenele cu care s'a
pieptnat si acul eu pare i s'a cusut hainele, ca s alba si
pe ceea lume sapun de splat, piepteni de pieptnat si ac
cu care sa coase.Ioneanu.
2451. Paiele pe care a lost mortul la splare, se arunc
noaptea pe rail sau se ingroapa in pmnt, ca s nu calce
nimeni pe ele, aci nu e bine Bucovina, (Marian, Inmor-
mntarea).
2452. Dac rmne mortul singur In cas, se apropie ne-
curatul de el. De aceea i se pune pe piept un inel de argint
sau o secere. Transilvania.
2453. Daca mortul are fa1 t vesel, e semn a cei ce 1-au
A. Gorovel, Saperstitii. 14.

www.digibuc.ro
 210

irnbriicat i-au intrat in vole si c pe cealalt lume a lost

primit cu bucurie in vestmintele cu care 1-au imbracat.
Marian, (Inmormntarea).
2454. Dacd mortul rn-Cne cu ochii deschisi, in casa ace-
ea are sa fie foamete ; ori e semn c perdut vieata in
somn.Bucovina (Marian, Inmormntarea).
2455. Dacd cadavrul, pnd la inrnormntare, capdtd miros
greu, se crede c in vieata lui a fa-cut multe pcate. Io-
neanu.
2456. Dacd se tine un mort mai multe zile i trupul
lui incepe a creste, apoi se crede c punnd o secere pe
pntece, va incet cresterea cadavrului.Bucovina.
2457. Dupd ce moare cineva, i se inchid ochii, ea sd nu
vad jalea i durerea celor ce-1 inconjoar.Ioneanu.
2458. Cnd moare cineva inteo cas, sd nu mdturi nici sd
nu scuturi casa pnd ce nu iese mortul din casd.Brosteni,
Suceava.
2459. Fiindcd omul se naste cu capul inainte, la mormnt
se duce din potrivd cu picioarele inainte.Ioneanu.
2460. Scotndu-se mortul din cas spre a-1 duce la groa-
pa, se atinge cu secriul de trei ori de fiecare prag peste ca-
re trece, crezdndu-se c mortul atunci i ia rmas bun de
la casa sa, cunoscutii i rudele sale.Bucovina.
2461. In locul unde un mort dat sufletul, In lrei seri
dearndul, dup inmormntare, se pune o ulcia cu vin, u-
na cu ap, o bucatd de One si o lumnare aprins. Vinul
si pdinea se dau unui brbat sau unei femei ce a fost la mort,
de mnncd si bea in cele trei seri, insa tot in acel loc un-
de mortul dat sufletul. Acel brbat sau acea femeie re-
prezintd persoana mortului, ce se crede cd umbl trei zile,
intorcndu-se acas obosit, gdseste de mancare i bdutur.
Lumnarea se duce la bisericd, de arde la icoana Maicei
Domnului, apoi se pune aprinsd la mormnt.--1oneanu.
2462. Poporut dd, dup ce s'a scos mortul din cas in o-
gradd, peste sicriu, hainele mortului sau din vitele sale de

www.digibuc.ro
 211

pomana, sau de suflet, si crede ca prin aceasta i se vor ier-

ta celui mort pcatele i sufletul i va afla pacea eterna.--
Bucovina.
2463. Dupa ce un mort se porneste la mormant, se ea &-
pa. in oala cu care a lost scldat, se stropeste in urma lui
apoi se tranteste in mijlocul casei de se sparge, ca sa se
sparga toate neajunsurile, supararile i sa inceteze de a mai

muri cineva din acea cas5.Ioneanu.

2464. Pe podul care duce la drum, se pune o panza pes-
te care se trece cu mortul si peste care merg cei ce au ve-
nit la mort, care apoi se d unuia eu un colac i lumanare
de pomana, i aceasta panza, ca i acea care pe unele lo-
curi se pune pe sicriu, este puntea pe care va putea trece
sufletul mortului la raiu.-13ucovina.
2465. Dupa ce omul moare i pleac cu el, in locul lui
in pat pune: pane, sare, un pahar cu vin si un somoldoc
de lan nespalat.Thate acestea dimineal, aceeas persoana
le duce la hotar, sau le d pe ap5.Valcea.
2466. Cand pleac cu mortul de acas, la groapa, sa che-
me un copilas i s-4 dea peste prag o strachin de Mina,
ca s aibd mortul pe lumea cealalta.Catane, Dolj.
2467. Mortul 'Ana la biseric e mai usor, iar de la bise-
rica, dupa prohodire, Wand la tintinni, e mai greu. Han-
fescu.
2468. In groapa mortului se arunc un ban, crezandu-se
ca cu acel ban se cumpr locul pentru mort, ca altul sa
nu i-1 deroage.Bucovina.
2469. Cand un mort se pune in mormant, se rupe i ma-
sura gropii in trei si se pune langa cosciug, cad de se va
rasa afar, este rau de urat pentru cel care o va lu. lo-
nea nu.
2470. Dup ce un mort este inmormantat, se trece o oaie
sau un miel peste mormant.Oaia sd fie udata cu apa, sa
se scuture pe mormant, ea cu acea apa scuturat de pe Ya-
na lor, se stinge focul iadului ce poate arde pe mort. lo-
n ea nu.

www.digibuc.ro
 212

2471. Dui:id ce s'a astrucat In morrnnt mortul, toli se

spald pe mni eu apa mortului peste groapd, pentru ca sti
nu amurtd sau asude rnnele.Banat.
2472. Cnd moare un copil sau uu om matur, dupa ce-1
ingroap, o fatd cu tatd i mama' s mature prin cas i s'd
duc gunoiul la hotar.Vlcea.
2473. Se crede c'd pnd a nu se face svistania in casa
mortului, dupd ce acesta a fost inmorrnntat, casnicii umbl
frd a vedea aceasta, pnd la genunchi In sngele mortului.
Straja, Bucovina.
2474. Cnd pe un mort II ploud pe drum, are sd mai lie
mull limp ploaia.Rudeni, Arges.
2473. Daca i-a murit cuiva cineva i nu-1 poate uit, scar-
bindu-se tot una, se crede cd, dacd va Inturna cofa cu gura
in jos si va bea apd de pe fundul cofei, de pe partea din
afard, va uit de cel mort si nu se va mai intrist.Buco-
vina.
2476. Pe mormntul unui spnzurat fiecare trecator pun e
un gatej sau vreasc, pan& se strange o grmad mai mare,
apoi un oarecare 1i da foc, zicndu-se c aceasta e lum-
narea mortului.Giurgesti, Suceava.
2477. Daed vrei s moar cineva, f-i cu lumnare furat
de la mortTdpu, Tecuciu.
CCCXCIV. Moa6.
2478. Mow pentru un copil e mai scurnpd ca un nas
sau o nas. Pe acestia, la zile mari i lasd la o parte, dar
la mosica se duce sd-i srute mna, aci ea a umblat cu
lucruri spurcate, tdind buricul intdiu i Ingrijind de mama p-
nd la scularea de pe paie.Tdpu, Tecuciu.
2479. Lehuza cld moasei sale o bucat de liana ct ar
face cloud mneci de cdrnesd. De aceste petece se sterge
dup ce se spald In urma operatiei. Dacd nu si-a dat a-
tuna vine mow pe urrnd, se spald si se sterge de camesa
lehuzei, ca s dea necurdlenia tot pe dnsa, sa nu rmle
necurat si pe cealaltd lume.

www.digibuc.ro
 213

Se mai d moasei un cus sau strachina plina cu fina

sare pe deasupra.Daca este fat& noul nscut, se pune
peste toate un fuior de canepa, ca sa aiba pr mare. Carr-
sul sau strachina plin, pentru ca copilul s tie degraba
capul in sus. Jud. Suceava.
2480. Moasele, and mor, nu sunt primite nici la raiu nici
la iad. Dracii se tern de moase, si le trirnit la raiu, dar a-
colo sf. Petrea le opreste. Atunci moasa se duce iar la iad,
si iar e respinsa, si respins-i si de la raiu ; atreia oar& a-
lungata fiind de la iad, se duce la poarta raiului cu glistirul
in mana si cu celelalte instrumente in tasca, i trecand CU
de a sila pe langa sf. Petru, intr in raiu, de unde nu mai
iese. Folticeni (1).
CCCXCV. Molie
2481. Preotul la boboteaza sa-ti boteze rufele, ca s nu
ti le road moliile. Valcea.
CCCXCVI. Moroi.
2482. Copiii cari mor nebotezati, se fac moroi; iese noap-
tea din rnorrnant si fac noaptea cliferite neplaceri i daune
si !Ana la al septelea an tot MHO in fiecare noapte botez,
Marian (Nasterea).
2433. Moroii iese la septe ani si se arata in vedenii, mai
ales cand e luna, si atunci infra pe fereastra si sug rarun-
chii copiilor mici. Moldova (Marian, Nasterea).
CCCXCVII. Moi.
2484. in ziva de mosi (sarnbata mosilor), se cearca lut
pe lut (ornul cearcd blidele de-s Uri), si Dumnezeu rade
de toti.Brosteni, Suceava.
a). Dadi ploua in ziva de Mosi, are sa fie anul bun.T-
pu, Tecuciu.
CCCXCVIII. Mucenici.
2485. La Mucenici s te afurni, sa dai ocol casei cu trean-
ta aprinsa, ca e bun de rnuscaturfi de surpe.Valcea.
I) Moap Marta Bos nccanu, d n FoluLat, care a srus a elSta redInt,4, ela
da origina untzuroalc.

www.digibuc.ro
 214

2486. In ziva de mucenici se face niste colcei cu mica,

numiti mucenich, si e bine ca in acea zi fiecare sa bea
40 de pahare cu vin, pentru fiecare din cei 40 de mucenici.
2487. In ziva de Mucenici se bate parnntul cu maiul, ca
s iasa caldura si s intre gerul.
2488. In ziva de mucenici se face focul in curte, din (gu-
noiul maturat, i sar pesfe ele ai casei de trei ori, ca sa nu
alba vara pureciloneanu.
CCCXCIX. Muma Padurii.
2489. Un copil nu se scoate din casa 40 de zile de la
nasterea lui, ca s nu se lipeasca de el muma padurii. lo-
neanu.
2490. Nu e bine sa lai scutecele spalate ale copiilor mid
afar, dup asfintiful soarelui, caci se imbolnavesc, da peste
ei boala numit ( mama padurei >, adica plang mereu tot
infruna noapfea.--Valcea.
2491. Un copil dup. ce s'a botezal, in ziva aceea se pune
langa el, unde doarme, un fier, o matura, si presara Wale
si spuza din foc, ca sa nu vie muma ptidurei sad omoare
sau sad poceasca. Ioneanu.
2492. Unii copii plang noaptea atunci se face seara de
muma padurei. Se tine copilul in brate si in umbra lui se
cu foporul de frei ori, zicand :
Fugi naluca,
prin prelunca,
prin razor,
printre razor,
ca te taiu cu al topor.
Catane, Dolj.
CCCC. MurAtura.
2493. Cane, map sa nu ucizi, c se fac muraturile bime.
Stanca,
2494. Cnd se mureaza pepenii sau curechiul, atunci este
obiceiu ca gospodina trage pe baieti de urechi, ca s fie
muralurile acre. Siraja, Bucovina.
www.digibuc.ro
 215

CCCCI. Musafir.
2495. Cnd ti se face carcei la furc, e semn sa au sa-ti
vie musafiri. Tapu, Tecuciu.
2496. Cnd mergi prin casa i te impiedici de laicere, e
semn ca i vor venl musafiri.Hntescu.
2497. Cum ti-a fi musafirul din ziva de sf. Vasile, bogat
ori srac, asa vei fi cu indestulare, ori lips, tot anul. Ta-
pu, Tecuciu.
CCCCII. Musa.
2498. Cnd unibl mule multe pe langa foc, atunci se
strica vremea.Holda, Suceava.
2499. A doua zi de lsatul secului s mnnci tot ce-a
rmas de cu seara, c nu-li vor da rnustele in ochi, in timpul
verii,iar frmturile sd le dai la paseri, ca se oua mai des
ou gustoase.Tapu, Tecuciu.
2500. Copilul cu musca pe nas, n'are s traiasca mult.
(Musa e un fel de van vesnic neagra).Stnca.
CCCCIII. Muscdfura.
2501. Pie lea de nevastuica e bun pentru orice muscatura.
Roman, Nearril.
2502. Daca un cane musc pe cineva, apoi se crede ca a-
fumandu-1 cu par din sprincenele sau de pe capul acelui
Cane, ii va trece respectivului spaima i nu-i va strica
muscatura.
2503. Spre a fi lecuit de rnusaltura de cane turbat, trebue
a pulveriza lemn de tisa si a bea acel praf cu apa sau cu
altceva.
2504. Dach musca un cane turbat vreo vita, apoi se iau
muste hispanice, se freaca ca praf si se d respectivei vite
sa mannce cu tarale, si apoi se vindeca.
2505. Daca helgea musca vreo vita, apoi e bine a spala
o piele de helge si a spla rana cu acea apa. Bucovina.
2506 Cand te-a muscat cardiacul, sa te strangi bine mai

www.digibuc.ro
 216

in susul muscaturei, ca sa nu se imprastie veninul in tot

trupul, si s te legene 40 de insi cu cafe o mn, in o pa-
tura, ori de nu, apoi 20 insi cu amndoua mnele, ca te
usurezi.Adamesti, Teleorman.
CCCCIV. MWeriu.
2507. Ca s nu-ti piece musteriul din prvalie pnd nu va
Varga bate in prag sau sub prag o potcoava de anderetele
sau Intoars invers, sau bate pe tejghea bani stricati. Val-
cea.
2508. Cnd intri in o dugheana, daca tarai picioarele, vei
aduce noi musterii, i dac le [Arai la iesire, vei Ilia din
musterii.I-Intescu.
CCCCV. Mutenie.
2509. Se crede c daca o femeie grea este intrebatd ori
de se afl in acea pozilie i neag, copilul ce-1 va naste, nu
va vorbi nici umbl curnd. Bucovina.
2510. Femeia care stie c este insdrcinat si nu spune
cnd este intrebata, va naste copilul mut.Ioneanu
2511. Se crede ca copiii mid cari ar mnca peste inainte
de ce incep a vorbi, ramn muti; deci la astfel de copii nu
li se d peste de mncat.Bucovina.
CCCCVI. Naluc.
2512. Dac i se nluceste cuiva ceva si are in mn ceva,
apoi s nu loveascd cu acel lucru inaintea sa, ci inapoi, si
se mntuie de nluca cea rea.'- Bucovina.
CCCCVII. Nap-area.
2513. Leac de ntiprca nu se afl.Tpu, Tecuciu.
CCCCVIII. I15.paste.
2514. Dup ce s'a spalat nu se sterge cu mneca cmesii,
creznd ca apoi ar fi npastuit.Bucovina.
2515. Nu se piaptn martia, creznd cd la din contra ar
fi napastuit. Bucovina.
CCCCIXX. Nrav.
2316. Ornul care lasd un nrav, ia pe Tecuciu.
www.digibuc.ro
 217

CCCCX. Nas.
2517. Cnd te rnnnca nasul, ai s plngi.Brosteni, Su-
ceava ; Stnca, Iasi; Bucovina ; Sevastos (Cltorii).
2518. Se zice ea copila care-si vede varful nasului, mari-
tandu-se, va avea multi copii.I3ucovina.
2519. Cnd iti curge snge din nas, din patim, f o gau-
ra cu sfredelul inteun lemn, lasa s cup. sngele In ea, si
bate apoi un dop de lernn, c5-ti trece curgerea. -Tpu, Te-
cuciu.
2520. Cnd iti curge snge din nas sau gur in spfmil-
na mare (a Pastelui), ai s te imbolnAvesti. Goicea-mic,
Dolj.
2521..Cnd Iti cura sngele din nas, sd-ti Inoade trei fire
de pr din cap, c-ti trece. Catane, Doll ; Tapu, Tecuciu.
CCCCXI. Nsdrvan.
2522. Puiul de gind de cnta In gdoace, e nsdrdvan.--
Brosteni, Suceava.
CCDCXII. Na*terea.
2523. Se crede c dac mnncd o femeie culcat, devine
grea.Bucovina.
2324. Pentru a purcede grea,femeia face luruini (lumanri),
cat statul ei de lungi si le aprinde la icoana Maicii Domnu-
lui ; plteste srindare i liturghii; Incunjurd biserica i Inge-
nunche sub daruri, tin-e posturile, cu deosebire postul Vine-
riimari si lunile.
2525. Pentru a purcede grea, femeia stearpd bea zarn de
tranclafir alb, liliac alb, ruja, etc.
2326. Se pun nou fire de usturoiu In jumAtate litru ra-
chiu, in care le las noua zile pe horn, iar dup5 a noua zi,
Incepe a bea.
2527. Sau bea boasele unui iepure i matca unei iepuroai-
ce, pisate mrunt si tinute noud zile in rachiu la cldur.
Dupa a noua zi, brbatul bea srnnta de iepure, iar nevas-
ta, cea de iepuroaic..- Marian, (Nasterea).

www.digibuc.ro
 218

2528. Pentru a purcede grea, ferneia se scalda trite() apa

In care au fost fierfe : hameiu, capunic i floare de roma-
nita.Bucovina (Marian, Na0erea)
2529. Daca vreo femeie Ware prunci, i vrea s aiba, atunci,
la Boboteaz, and sfintete preotul apa, ea sa ieie mai in-
taiu apa sfintit; acas Mca pogace cu apa sfintit i
86 o manance cu barbatul.Sabolciu.
2530. Ferneia ingreunata trebue sa guste din tot ce vede-
sa-i aduca aminte ingreunat la vederea tuturor lucru-
rilor urate, i sa nu tie manele in cruci pe pantece.- Bro-
teni, Suceava.
2531. Femeiei irnpovorate s nu-i treaca nimeni pe dinain-
te tot timpul cat se MI5 in aceasta stare, caci acela in cea-
lalta fume o poart in spinare.-- Marian, (Naterea).
2532. Femeia ingreunat sa nu crpeasca ciurul.Tapu,
Tecuciu.
2533. Ferneia ingreunat dac poftete ceva i cineva nu-i
da, acela face un pacat. Bucovina (Marian, Naterea).
2534. Femeia ingreunata sa nu cumva sa doarma pe pra-
gul casei, cad i se lasa copilul in prag, si-i greu de ea.
Tecuclu.
2535. Femeia impovorat nu joara. -Sabolciu.
2536. Se zice ca la cine se fin o femeie mai cu drag, cand
e insarcinata, aceluia ii va samanil copilul. Tpu, Tecuciu.
2537. Cand incep durerile na*terii, barbatul implanfa doua
topoare crud in unul din stalpii acoperemantului casei.
Transilvania.
2538. Inainte de a nate femeia, se pune langa pat o NITA
de tors, un topor i o bot (mciuca), zicancl :
De va fi fata,
& iasa la furca,
de va fi fecior,
s iasa la topor.
Marian, Naterea.

www.digibuc.ro
 219

2539. Nevasta care se viseaza incins cu bete, a purces in-

greunat Tapu, Tecuciu.
.2540. Femeia doritoare s aiba copii, taie capetele buricu-
lui dela purceii unei scroafe care a avut purcei pentru pri-
ma data, le fierbe in apd, i apoi bea acea apd si crede ea
facnd asa, va concepe cu siguritate.- Straja, Bucovina.
2541. Femeile insarcinate sa citeasca in fiecare zi Visul
Maicii Domnului, caci vor naste usor i li vor trl pruncii.
Ioneanu.
2542. Ferneia insrcinat ca s nasca usor, e bine sa bea
ceaiu de podbeal (podral), care a rsarit intdiu primavara.
Valcea.
2543. Ca o femeie insrcinata s fac lesne, de Cate ori m-
tura i ia gunoiul in pc:pal& aruncndu-1, s zica" : cum a-
runc gunoiul acesta de lute, asa sa i fac de iute.Ioneanu.
2544. Dupa ce se spun iertaciunile In casa miresei -cnd
e aproape sa piece nuntaginerile leaga in sanul soacra-sa
un franc ori o rubla si mama miresei sa-I lase repede in jos
pe sub bru. adica dea drumul iute jos, pentru ca mi-
reasa s faca copiii lesne. Valcea.
2545. Daca in anul cand o ferneie trebuie sa nasca, a fatat
vreo scroafa sau vreo vac, iapa, i daca mieii, iezii, etc.
sunt frumosi, femeia va naste usor, i copilul va tral. Tapu.
Tecuciu.
2546, Ca s nasca lesne, femeia insarcinat, cnd se apro-
pie timpul, ia apa lute() oal, i aruncnd-o peste stresina
casei, o sprijineste cu tin ciur, i zice: Cat pesteste apa pe
stresina, si cat pesteste apa in ciur, atata sa pesteasca
biatul sau fata; sau: Cum nu sta apa pe stresin, asa sd
nu poat sta baiatul sau fata. Apoi bea de trei ori din alp-a.
Banat (Marian, Nasterea).
2547. Se duce la o punte peste o apa i sloboade o frAn-
ghie de breciri, zicand : <Cat pesteste apa sub punte, atta sa
pesteasca pruncul sau prunca. Banat (Marian, Nasterea).
2548. Legatura cu broaste pisate pus la pantece, e build
de facere usoara.Tpu, Tecuciu.
www.digibuc.ro
 220

2549. Ferneia care nu mananca carne de porc in zilele

Craciunului, nici in ale Patelui, n4e wr,Tapu, Tecuciu.
2550. Limba alumata e buna de facere ward. -Tapu, Te-
cuciu.
2551. Femeia ingreunata se pune cu pantecele, wr, pe su-
lul dela urma, cnd se taie o panza, ca s nasc wr.Ta-
pu, Tecuciu.
2552. Femeia insarcinat sa nu descalfe pe nimeni, nici sa
nu traga ciorecti cuiva, c apoi nu poate nWe pana ce ace-
la nu-i va da apa din opinci sau cisma. Marian (Naterea).
2553. Femeia care doarme pe cuptor va nate greu.Ta-
pu, Tecuciu.
2554. Cand femeia nu poate iute nate. mow ii pune sub
aternut un topor, un cutit sau alt lucru de metal, ca sa-i a-
lineze durerile i sa grabeasca na*terea.Bucovina (Marian,
Naterea).
2555, Femeia insarcinata sa nu treac peste funie, ca face
copilul cu buricul incurcat pe dupa gat, nici sa ada pe sac,
caci va nate greu.
2556. Daca va edea pe treptele scarei, va nate cu ane-
voie. Marian (Na0erea).
2557. Femeia ingreunata sa nu traga de ciubotele barba-
tului, ckna*te greu.Tapu, Tecuciu.
2558.1Cnd o femeie nu poate sa nasca, bea apa de pe
coana Maicii Domnului, iar barbatul ei d cu pwa peste
cas, i mow de fret ori cu piciorul in ua Transiluania
(Marian, Naterea).
2559. Femeia insarcinat care va eded pe treptele unei
scari dela casa, va face copilul anevoie.Ioneanu.
2560. Afar de moW, altui nimnui nu-i este lertat sa tie
c o femeie se trudWe de natere, pentru cd ferneia atatea
oare nu va puted nate, cti oameni vor sti. Bucovina, Un-
garia, (Burada, Convorbiri literare).
2561 sa nu dea nimeni apa femeiei ingreunate, cad nu va

www.digibuc.ro
puted naste, pana ce acela nu-i va da apa de baut din pumni.
Marian, (Nasterea).
2562. Femeia In pozifie &A nu toarne apa de spalat pe ma-
nele cuiva, cad la facere nu va putea nasle pand ce nu va
bed apa din pumnii aceluia cruia dnsa i-a turnat ap.
Bursucani, Covurluiu.
2563 Dac infra cineva pe nestiute in casa unei femei ca-
re se trudeste de facere, nu-1 mai lasa sa ias pn dupa
nastere. Altfel ar fi o nastere grea.Marian, (Nasterea).
2564. Cnd femeia nu naste usor, sa bea de trei ori apd
din pumnul barbatului, sau s spele un pot de aur In ap ;
aceast apd o va aseza inteo farfurie pe capul lui, de unde
*and apa pe un alt taler asezat pe piept, s'o bea si s se
spele, c naste imediat. Vlcea.
2565. Ferneia naste cu anevoie, dacd lumea stie ca se
deste de facere. Pentru a o usor, se chiama femeia presu-
pus c are cunostinf, de o stropeste cu apa din gura, sau
o afurna cu o bucafica din vestmntul cu care e imbrcata.
--Macedonia (Burada,.Conv. Lit.).
2566. Cnd esti ingreunata, cere, ca salt fie pruncul In-
drasnef.Tapu, Tecuciu.
2567. Daca ferneia Ingreunata va hard ceva, copilul va fi
hot. Bucovina, Transilvania (Marian, Nasterea).
2568. SA nu te rstesti, nici macar In qium, cu culitul sau
cosorul ori altceva, la o ferneie ingreunata, caci se naste co-
Out fricos.Tpu, Tecuciu.
2569. Femeia insrcinatd s nu plie floare la bru, ca fa-
ce copilul cu semn.Marian, Nasterea.
2570. Femeile Insarcinate sa nu mnnce pesti i melci, ca
vor naste copii bloi i mucosi.Vlcea.
2571. Femeia ingreunata sa nu se duca cu secerea sau cu
sapa pe urnr la munch', caci altfel iese copilul ghebos.
Tapir, Tecuciu.
2572. Femeia insarcinat sa nu-si Innoade pletele; ca face
copilul cu limba impiedicata. Marian, (Nasterea). .

www.digibuc.ro
 222

2573. Femeia ingreunatA sd nu milt-lance dumineca, fructe

pstdioase, cdci copilul se face bolnd i tmp la minte.
toat viata lui comite numai fapte rele.Transilvania (Ma-
rian, Nasterea).
2574. Femeia insrcinat cnd va vede un mort, sd
nu vdd unul, ci vdd doi. cdci altfel copilul ce va naste, va fi
palid ca mortul. Marian, (Nasterea).
2575. Femeia grea sd nu mnnce bors umplut in zi de
sec, aci copilul va aved un fel de bubusoare numite focuri.
-Sevastos (CdTtorii).
2576. &A nu mnnce din midi' inceput, c face copilul cu
semne, ca i cand ar fi muscat de cne.Bucovina (Marian,
Nasterea).
2577. S nu se uite la ciungi, ologi, chiori, etc., c naste
copii cu betesug.ppu, Tecuciu.
2578. Sd nu sufle in cuptorul cu pane, CA face copilul cu
limba prins Marian, (Nasterea).
2579. SA nu deie cu piciorul in cne, cd naste copilul cu
pr pe trup. -ppu, Tecuciu.
1580. S nu stea jos pe prag, cdci &And un dusman cu to-
porul in prag, copilul se va naste cu buza crpatd.--Marian
(Nasterea).
2581. Femeia ingrecat sd nu fure nimic si s pund in sari,
cd face copilul cu semn intocmai ca lucrul furat.--Brosteni,
Suceava.
2582 Cand o femeie insrcinald intrnd infect bacnie,
o maslin, copilul nscut va aved o alunicd ca o mash-
Dacd ia o floare, unde a pune-o la ureche, acolo va fi
pdrul la copil mai deschis. Tecuciu.
2583. Femeia ingreunatd s nu mnnce aripi de gdind
sau alte paseri, cci copilul captd boala numit aripi.Ma-
rian (Nasterea).
2584. Daca o femeie grea manned din oarecare fructe
pune mna ei pe o parte oarecare a trupului, copilul ei va

www.digibuc.ro
 223

ave in aceeas parte a trupului, semnele acelor fructe. Bu-

covina.
2585. Daca umbla cu peri de porc in mn, copilul va 6'-
016 boala parul porcului..Marian, (Nasterea).
2586. Daca femeia insarcinata s'a speriat de foc si in a-
cel moment se prinde de fata, daca Insa in acel moment cu-
geta la imprejurarea ca este grea, apoi copilul nu va ave
astfel de semne.Bucovina.
2587. Femeia ingreunata sa nu mnnce carne netiata din
frigare, ca face copilul cu limba prins5.Bucovina (Marian,
Nasterea).
2588. Se crede c copiii nasculi in zile mari, trebuie sa ai-
ba vreun betesug sau corporat sau spiritual, adica trebuie sa
fie ori ciungi, ghebosi, chiori, etc., sau trebuie sa fie slabi la
minte.Bucovina.
2589. Cnd femeia ingreunat se duce la apa, sa scurga
bine cofele ca sa nu faca copilul cu boasele mari.Tapu,
Tecuciu.
2590. Daca se naste vreun copil cu vreun semn, apoi e bi-
ne ca mama sa-1 ieie si sa se aseze cu dnsul pe pragul
pe cnd toaca si trag clopotele pentru leturghie s-I
linga de trei ori pe frunte, zicnd Precum se trece sunetul
clopotelor si al toacei, asa sa se treaca i semnul lui N.
apoi el cu incetul tot piere.Bucovina.
2591, Femeiei Ingreunate sa nu-i vorbesti de mncari bune,
c pierde.--Brosteni, Suceava.
2592. Se crede c5 daca o femeie grea vede pe cineva
mncnd ceva si fiindu-i poffa, nu i se da i ei sa mnnce
pierde copilul.Bucovina'
2593. Daca o femeie grea avnd pofta care nu i se in-
deplineste si se afla In primejdie de a pierde, apoi e bine
sa ieie un tort nezolit, sa-1 opareasca i sa se infasure cu
el peste coapse, i apoi se va inconjur pericolul. Buco-
vina.
2394. Daca este pericol ca vreo femeie sau vita sa piarda,

www.digibuc.ro
 224

apoi se ia ise rade lopata de One, ins nu spre coadA,

si se arnestia acea ce s'a ras cu cernusc si se da bolna-
vei de but. i apoi nu pierde.--Bucovina.
2395. Femeia care nu are copii, nu e bunA la Dumnezeu.
Bucovina (Marian, Nasterea).
2596. Femeia care face s nu aib copii, e drcoaie, i in
cealalt lume o sug gAndacii, adic serpii, de MO, iar ftul
ce ar fi avut sa-1 nasc viti, e pierdut. Bucovina Marian,
Nasterea.
2597. Copilul mic dac se czneste s se aseze in cap,
este semn c mama sa este insarcinta cu altul.--VAlcea.
2598. Dac5 pocneste vreun cere de la un poloboc. apoi
se crede ca in acea casa va naste o femeie. -Bucovina.
2599. Dacd smocurile de verdeat aninate pe casa noilor
cAstoriti cad curnd, e semn c5 nu vor ave copii.- Sevas-
tos (Nunta).
2600. Femeile nu cern nici cnd Mina pe pat sau divan,
creznd c' dac ar face acest lucru, acolo ar ave multime
de copii.Straja, Bucovina.
2601. Ca s nu mai fac femeia copii, se ia buricul nou-
lui nAscut i impreuri cu cmesa patata a ferneiei i cu bu-
ricul copilului se ingroap lng o moghil, uncle se impre-
mf trei hotare, sorocindu-le ca atunci sd mai nasca
prunc, cnd se vor desgrop acele lucruri. Banat (Marian,
Nasterea).
2602. Daa mireasa nu voeste sA aib copii, doi, trei ani,
s se sprijine in usa bisericii in attea degete cti ani nu
voeste s aib copii.-Sevastos. (Nunta).
2603. Dacd se ingroapd oala cu locul cu gura in jos, fe-
rneia nu va mai face copii. -Banat (Marian, Nasterea).
2604. Buricul copilului uscat si pisat, Il bea mama cu ra-
chiu, ca s mai fac5 copii i s-i aib pe dragi. Cnd
o mam i alint copilul, Ii cnta : mnca-i-ar mania buricul.
--Tdpu, Tecuciu.

www.digibuc.ro
 225

2605. Pentru ea femeia sa nasca copii, mow ingroapa

buricul la rdcina unui mar tnr i sanatos, sorocind la
cfi ani s'A mai nasca nepoata alti copii. Banat (Marian,
Nasterea).
2606. Cnd copilul se scoal din albie, se d jos leag-
n mama va mai face copii.Brosteni, Suceava.
2607. Copilul mic cnd este desfsat si tine picioarele In
sus, prevesteste ca ma-sa va mai face un copil.Ioneanu.
2608. Se crede c6 dac aminteste cineva numrul copiilor
cuiva, si din gresal zice ca respectivul are un copil mai
mull, lui i se va mai naste un copil.Bucovina.
2609. Cnd un copil se uita la altul printre picioare, se
crede ca mama lui va mai face altii.loneanu.
2610. Cate fire de mac va pune mireasa In papucul drept,
In ziva cununiei, atAti copii va aveA.Sevastos (Nunta).
2611. SA nu se Inca lte un copil cu ciorapi 'Jana nu Impli-
neste anul, caci va face ma-sa altul curnd.Ionbanu.
2612. Dac torni restul de bautura dintr'un sip Intr'un pa-
har, si nu se umple, persoana careia 11 dai, va naste balat
Hantescu.
2613. Un copil cnd Incepe sa vorbeascA Intiu i zice ta-
la, ma-sa va mai face un biat ; iar de va zice mama, va
mai face o fata.Ioneanu.
2614. Mireasa cand plea ca de la printi la ginere, este bi-
ne ca sa stea pe un butoiu acoperit ea pantaloni de ai gi
nereluL ca va naste Inti copiLVAleea.
2615. Buricul ce cade la copilul mic, se InvAleste bine si
se baga In o gaur de la podelele casei, de voim ca urma-
torul copil sa fie bdiat.De vom pune buricul sub coard
sau In vreo crpatur, va fi fat copilul urmtor. Bursucani
Covurluiu.
2616 Femeia sa nu stea pe troaca (copaie) si pe phia, ea
face numai fete. VAlcea;_Rudeni, Arges.
1617. Fenaeia insrcinat care va sedeA pe vreo va
naste fatd.Ioneanu.
2618. Pentru ca o ferneie sA nasca o fatA, sa nu mnnce
A. Gorovei, 15.

www.digibuc.ro
 226

carne de vile! ori de bou, ori de lap, berbece, raloiu, cucos,

gnsac, curcan. Tapu, Tecuciu.
2619. Daca partea brbateasca are parul la ceafa ca o
coada, este facut dupa fata, iar de va fi rotund, dupa Mat.
Ioneanu.
2620. Ca o femeie sa faca odata copil i apoi fat, e bine
ca cnd se duce sa-si fac molifta de 40 de zile, sa-si mute
incallamintea din picioare. -Valcea.
2621. Ca femeia s faca baiat dupa fat, e bine s ingroa-
pe locul in care s'a zemislit copilul in caciula barbatului,
cu trei grunle de usturoiu si toate apoi ingropate la un loc
curat.
2622. Mireasa cnd e incallala cu pantofi ori ghete noua, ce-i
se aduc de la ginere odat cu nunta, in ziva nunlii, s pu-
na cloud' gratinle de usturoiu in ghete, ca sa facd doi copii
numai.
2623. Muierea cnd isi face molift dupa prirnul copil, sa
saza jos de trei ori pe drurnul bisericii, ca copiii iirmatori
sa-i nasca la cafe trei ani.Valcea.
2624. Cnd femeia naste pentru prima oar& i pentru ca
s nu mai nasca trei ani, e bine ca ea s pice trei picaturi
de lapte din lta in locul in care s'a zmislit, i sa-i ingroa-
pe la rdcina unui pom neroditor.--Vlcea.
2625. Dupa ce mireasa se suie In car sd porneasca la bi-
seric, se uit spre rsrit i zice : un porumbel i o po-
rumbila, adic s faca un bdiat i o fata,Ioneanu.
2626. Cana o femeie face doi' copii de gemene, until din
ei trebuie s moar de tndr. Daca unul moare, sa stie ca
celalt are o viald indelungata, de oarece trieste viala lui
pe a gemenului su. Tapu, Tecuciu.
2627. Prin rsboiul de invalit panza sa nu treaca nici o fe-
meie, pentru c naste copii gemeni.Marian, (Nasterea).
2628. Fata ori femeia care va mnca o gorgoaza (perja,
zarzar, pruna, curcudus, etc.) Inghinatk, are s nasca doi
copil de gemene.Tdpu, Tecuciu.

www.digibuc.ro
 227

2629. Cnd se nasc in sat doi copii in aceeas zi, sunt ge-
meni, i unul trebuie s moar, iar celalt trieste o viat
jumatafe.Tpu, Tecuciu.
2630. Cnd ginerele vine la casa miresei s'o ia i sa se
duca la biseric, se uit de afar pe fereastra casei la mi-
reas, i mireasa din cas la el printr'o salb, ca s facA
copii frurnosi.--Ioneanu.
2631. Cnd vine mireasa dela bisericA, st In vatra pe o
sea cu Uil biat frumos In brate, si se uit pe cos, ca sd fa-
c copii frumosi. Catane, Doll.
2632. Funie i sfleder sub patul unde doarme femeia groa-
sa, s nu lie, c se chinueste la nastere.Brosteni, Suceava.
2633. Cnd mama e ingreunat. sa nu se uite hulpav la
vreo lighioan, nebun, monstru, etc., c5 face copilul ca ace-
la.Stnca,
2634. Cnd se taie pnza si in casd este femeie Ingreunat,
incalec pe fustei si iei afar. De vei veded animal ori orn,
parte brbteasc, femeia va naste Mat; de vei vede parte
ferneiasc, va naste fat5.Brosteni, Suceava.
2635 Se crede c femeia care umbra prin saf imediat (W-
O copil, fr s-i fi fost cetit rugciunea de curtire, pe ce-
ea lume va umbl pe jaratec.Bucovina
2636. Cnd se naste un biat, de bucurie rcl i chiotorile
de la casa, iar cnd se naste o fat, plng.-- Marian, (Nas-
terea).
2637. Copilul nou nscut pn la sase sAptmni nu e bi-
ne ca mama sa-1 puie in pal la spate, cci la din contra
crescnd el mare si devenind el ct de invtat si
tot nu este tinut In sarn. Bucovina.
2638. Dac chiar in ziva facerii copilul nscut a plnge.
e semn bun.---Tpu, Tecuciu.
2639. Cnd se naste un copil, i se pune In gura o hued-
lic de mr rnuiat in vin, ca s fie voinic i vesel. Istria,
Burada.

www.digibuc.ro
 228

2640. In luna a noua, mama ingreunat5 s nu miinnce

nici oua, nici ceap5, ca s5 aiba copiii vederi bune. Tpu,
Tecuciu.
2641. Cum naste o ferneie, se bate un canaf de 15115 rosie
de asupra usii (Bucovina), sau se irnplnt5 cu un ac o str5-
matur rosie (Moldova), sau se implnt in pragul usii
un cutit, iar in leagn se pune dou5 ace, ca s5 nu se de-
oache copilul i sd nu se apropie necuratul de el.-- Marian,
(Nasterea); Burada (Tribuna).
2642. Cnd a face femeia, s5 nu fie in casa nimeni de
parte brbteasc5, cd-i r5u. Si cnd a infra unul, ia-i caciula
ori p5l5ria i i-o svrle deparie, ca s5 .aib5 s5n5tate copilul.
Tapu. Tecueiu.
2643. Ferneia care merge cu copilul nou n5scut ca s5 pri-
measc5 rugAciunea de curAtire, este bine ca iesind si in-
trnd in casa, sA calce peste un cutit si carbune, ca s5 nu
se prind nici diochiul, nici un rau de ea si de copilul
Bucovina.
2644. Dupa ce o femeie naste si la atva timp se duce
s5 aduca apd pentru prima data dup facere, atunci s toarne
apa pe piciorul drept de la glezn in sus, ca s5 nu-i pieie
laptele din 1515.Va1cea.
2645. Femeia care moare din facere, o iart5 Durnnezeu
de toate p5catele.Tpu, Tecuciu.
CCCCXIII. Nedreptate.
2646. Se crede c simbria nepltit5 a unu argat, a i lu-
crul furat, nu inclzeste pe orn. Bucovina.
CCCCXIV. Negel.
2647. Negeii provin din urinarea pe mni, picioare, a broa-
stelor din balli, mai ales. Leacuri sunt multe ; asa: s5 te
ungi, dup5 ce-i tai, cu rnmlig5 gsit (15r5inatur5) pe drum.
Tapu, Tecuciu.
2648. Se crede c dac5 vede cineva la vreun orn negei
nurnar5, capt5 si el negei.Bucovina.

www.digibuc.ro
 229

2649. Dac vrei s scapi de negei, tine mna la gura ca-

lului, dup ce bea ap, i cu apa ce-i cade din gura, spald-
te pe mni.Mcesiu-de-sus, Do lj.
2650. Dac ai negei pe mni, ca s scapi de ei, s te pii
pe ei durninic dimineatd pe nesplate, inainte de rdsdritul
soarelui, trei duminici pe rnd.Valcea.
2651. Pentru ca s-ti treacd negeii, sa te bap cu coada
lingurii de trei ori pe mn cau pe picior, atunci cnd toa-
ca la biseric, si s zici :
Popa toaca,
negeii seacd.
--Tapu, Tecuciu.
2652. Negeii se pot starpi, dac Ii spune respectivului cine-
va ca afard este lun noud; atunci i ia in gurd apd, iese
afard i frd s vadd luna, j frd s vorbeasc ceva, toar-
na de trei ori ap din gurd pe negei.- Bucovina.
CCCCXV. Negot
2653. Cnd plea cd Malta de la casa miresei, mireasa stnd
in car in picioare, rupe un colac in cap. Dacd cu o frmd-
turd din acest colac se unge pe la bot vita ce o duci in
targ de vnzare, toatd lumea va trage la vita, dup cum se
uit cu drag la mireas.Sevastos (Nunta).
2654. Se crede c dacd duce cineva ceva la trg de vn-
zare si-i cade acel lucru din mnd, se va vinde cu siguritate.
2655. Se crede cd acel ce-si poate procura vreo bucatd
de sfar cu care s'a spnzurat cineva, fcnd negot cu vite,
are multime de cumprtori vinde foarte bine marfa.
2656. Cnd merge cineva la tArg si duce ceva de vnzare,
aruncd gospodina dup dnsul din pragul casei One i sa-
re, ca s aib noroc.Bucovina.
CCCCXVI. Neputinta.
2657. Ornul neputincios il cunosti numai dect, lim-
ba galbana.
2658. Dac cineva-i neputincios si se udd noaptea, sd se
afume cu frnghie de la limba clopotului. Tapu, Tecuciu.

www.digibuc.ro
 230

CCCCXVII. Nenorocire.
2659. Cnd pocneste sticla de la lampa, insamna nenoro-
cire in cas. Sabolciu.
CCCCXVIII. Nevstuica.
2660. Nevastuica a lost fata de popa, si de lenesa ce a
lost, faCul --Catane-,
2661. Nevstuica fuge numai cnd pui raschitorul de-a
curmezisul la gura cotenetei.rapu, Tecuciu.
2662. Cnd se iveste o nevastuica, i se pune o Lira si
un fus, ca s lug sa nu muste vitele. Catane, Dofl ; jud.
Suceava.
2663. Cnd prinzi nevstuica, s'o omori i sa-i iei pielea,
ca e Wind de vite.--Vlcea.
2664. Cnd vezi o nevstuica, sa-i dai pace mai bine, ca-
ci de-i vre sa o omori i nu-i putea, atunci iti musca o vita si
moare ; fara numai dacd ii afurna-o cu o pielcica tot de ne-
vastuica, asa numai are leac.Holda,Suceava.
2665. Cnd vezi o nevstuica, ca sa fuga de prin irnpre-
jurimele acelea in alt parte, pui inteun bat un fuior de ca'-
nepa i asezi batul in gard. Nevastuica cnd vede batul cu
fuiorul, zice mi-i urt sa torc, si se duce de pe acolo.
Popeni. Tutova.
2666. Pielea de nevstuicd e 'mina ca s'o spell in apa
sa speli i s stropesti cu acea apa, vitele umflate, muscate
tot de nevstuica.Valcea.
2667. Cnd te-a muscat ceva si nu tii ce, leaga-te degra-
b cu un pefec de bland de nevastuica, ca-ti trece. Tapu,
Tecuciu.
2668. Cnd musca nevstuica pe o vita, atunci trebuie sa
speli o piele de nevastuica in apa, i apa aceea o dai s'o
beie vita cea muscata, trece Zorleni, Tutova,
2669. Muscatura de nevastuica (cnd dormi), se tamadues-
te cu spalari de apa neinceputa, turnata printr'o piele de
nevstuica intinsa pe o cracana. Tecuciu.

www.digibuc.ro
 231

CCCCX1X. Ninsoare.
2670. Cand ninge cu fulgi mari (folostine), se zice cd nin-
ge cu obiele, si se descall Durnnezeu atunci.- ppu, Tecu-
ciu.
CCCCXX Noapte.
2671. inapoi noaptea si in fntn prsita s nu te uiti,
0 nu-i bine. Brosteni, Suceva.
2672. Noaptea pe intuneric sa nu te uiti indrat, cad vei
ramned cu gtul slramb. Ciulnita, lalomita.
2673. Nu-i bine s iesi noaptea afara pa nu-ti faci cru-
ce. Ppu, Tecuciu.
2674. Noaptea nu se matur casa.Brosteni, Suceava ; Ca-
tane, Dolj.
2675. Noaptea nu se caut in oglind, ca-ti faci de urat.
Bursucani, Covurluiu.
2676. Scutecele copiilor nu trebuie lsate noaptea afara.
Brosteni, Suceava.
2677. Nu e bine s te speli noaptea pe ochi, ca orbesti.
Catane, Dolj.
2678. Scaldatoarea copiilor nu se d noaptea afard. Bros-
teni, Suceava.
2679. Se crede ca cel ce va cosi sau va secer noaptea,
se va calici cu instrumentul respectiv. Bucovina.
2680. Toate vasele se tin cu gura in jos, iar cele de apa
se acoper, mai ales noaptea Lespezi, Suceava.
CCCCXXI. Noroc.
2681. Daca vrei s stii dac esti cu noroc. ia un ou rosu
sfintit din ziva de Pasti, pune-1 de o parte, pastreaza-1 p-
na la anu in ziva de Pasti, si atunci sparge-1: de va fi gol,
n'ai noroc ; de va fi plin, esli cu mare noroc, -Brosteni, Su-
ceava.
2682 Sa opresti din ziva de Pasti un ou rosu, sa-1 acope-
ri cu o fasie de ceard pe mijloc, ca sa-1 poli lega, apoi.s5-1

www.digibuc.ro
 232

atrni in cuiu in casa, si la un an, la celalt Pasti, sa-1 spargi:

deI vei gsi cu vermi, vei avea noroc; iar de nu, nu. Ada-
mesh, Teleorman.
2683. Daca oul de la Pasti it pstrezi 40 de zile, i in a-
cesf fimp nu s.e stria (imputeste), e semn c esti orn cu
noroc.Stnca,
2684 Copilul nscuf lunia, are noroc i viala indelungata.
Tapu, Tecuciu.
2685. Cine posteste lunia, va avea noroc.Ioneanu.
2686. Cere lunia de imprumut, ca sa ai noroc la cptu-
iala.Tapu, Tecuciu.
2687. Vinerile unele fete mari mnanca numai odata, ca
sa aiba noroc.Ioneanu.
2668. Ca sa ai noroc, s nu mnnci in ajunul Craciunu-
lui Catane, Dolj.
2689. In noaptea ajunului de colind, cine vede cerul des-
chis la cantatul cocosului, i unde loaca in cer, are noroc
de bani i sanatafe.Ioneanu.
2690. In seara de sf. Vasile se pune linguri pline cu apa in-
fr'o tava, si a cui o fi, seaca, nu are noroc. Ciulnila, lalo-
mila.
2691. Fetele marl, la sf. Vasile pun pe paraie punli cu busu-
ioc, parale de arginf, inele si fir rosu, ca sa-si ghiceasca
norocul,Vlcea.
2692. In ajunul Cracinului, inainte de a gusta din grant
pregatit cu miere, se ia din el o lingura si se arunca In po-
deal& crezindu-se ca apoi norocul se va tine de cas; dupa
allii ca albinele and vor rol, sa se prinda bine. Bucovina.
2693. Cine posteste (nu rnnnca nimic) in ajunul bobote-
zei, are noroc.Bursucani, Covurluiu; loneanu.
2694. La lasatul secului de postul Pastelui nu este bine
sa se strnga masa, ci sa se lase asa cum s'a mncat la
ea si cu oarecare bucate i vin, caci peste noape vine no-
rocul si mannca si el.Grindu, lalomita.
www.digibuc.ro
 233

Fete le care vor s stie de ce vor ave noroc, iau

2695,
in presara Sanzienelor, o floare galben, numita sanzian,
impletesc din ea cununa, i apoi o arunca pe cas ; a
doua zi dirnineala se uita la acele cununi si afl, daca
are fata noroc la oi, par de oaie; daca are noroc la vite
cornute, par de vita; iara aceea care nu are noroc de fel, a-
fl pe cununa par de mata sau cane.Bucovina.
2696. Cand Iii scartie usa dimineata, Iii intra norocul in
cas. Jud. Suceava.
2697. Cand iti iese cu plin, ai noroc, Ili merge bine. T-
rusi, Suceava.
2698. Copilul cu fire de par alb, va fi norocos Tpu, Te-
cuciu.
2699. Copiii nscuti duminica se tin de norocosi, iara cei
nascuti vineria, de WA noroc.Bucovina.
2700. Copiii nsculi dupa miezul noptei, sunt mai noroco-
si. Marian (Nasterea).
2701. Dac un copil se naste in ceas bun, in toata viata
lui va Ii norocos fericit, iara dac se naste in ceas
i

are sa fie nefericit Ma ian (Nasterea).

2702. WO la nasterea copilului va fi limp frumos, va fi
cu noroc, iar daca e timp ru i furtunos, va avea multe va-
luri in vieala Macedonia (Marian, Nasterea).
2703. Copilul care se va naste in caita, va norocos. A-
fi
cea cail sa se usuce si sa se lege de gatul copilului, din
cnd in cand, fiind buna de deochiu. 1oneanu.
2704. Copilul nascut in camesa, (adica intr'un fel de peli-
t), va fi foarte norocos. Marian (Nasterea); Stanca, lasi.
2705. In timpul cal un nas tine hi brate pe un copil, la un
botez, s nu-I sasiasca daca plange, caci ii sase norocul.
loneanu.
2706. Daca cineva line la bolez tin copil ilegitim, apoi se
crede ca va avea noroc la prsila cailor. Bucovina
2707. In locul unde se ingroapa casa unei !Mize, se pune

www.digibuc.ro
 234

si o para de argint, ca s alba copilul, care a stat in acea

cas, noroc de bani. loneanu.
2708. Daca in timpul nuntii se inalceste peteala, e semn
ca tinerii ce se cstoresc vor ave noroc, vor fi oameni
gospodari. Ttrusi, Suceava.
2709. Care-i plou5 la nunt, are noroc. Catane,
2710. Mireasa cand se suieS in car s plece la biseria la
cununie, plnge, ca s aib noroc la smnat cnep5.--lo-
neanu.
2711. Dac se ia ceva dela insurdlei, se crede c li se ia
norocul. -Bucovina.
2712. Colturile batistelor mirilor nu se leag, ca s nu li
se lege norocul. Sevaslos, (Nunta).
2713. Dac un mort in vial a lost norocos, membrii fa-
miliei lui ii ia masura, pe care o tine in grinda casei, ca
norocul s nu se depfirteze de acea casa loneanu.
2714. Dela un mort se pstreazd putin Or din cap, ca dacd
el va fi avut noroc sa nu se duca i norocul din cas. Ma-
rian (1nmormantarea).
2715 CAnd i moare cineva dela casd, sd-i tai din Or
din unghii, ca s meargd norocul cu el. Sabolciu.
2716. S5 bagi de samd cine moare in ziva and ti s'a ids-
cut copilul, c norocul lui va fi ca si al aceluia ce a Ord-
sit lumea. Tpu, Tecuciu.
2717 Dac5 moare intr'o familie copilul cel intiu, apoi se
crede c acea familie nu va aved noroc. Bucovina.
2718. Cine scaldd noud morti, toat vieata are noroc la *cd-
patuiald. Tdpu, Tecuciu.
2719. CAnd vaca fatd numai bouti, e semn de noroc in gos-
podarie. Brosteni, Suceava.
2720. Cine are noroc la porci, are noroc la toate. Tpu,
Tecuciu.
2721. Se crede ca daca li merge bine hulubilor dela o ca-
sa, acolo fetele nu au noroc Bucovina.
www.digibuc.ro
 235

2722. Cand rAndunica 6105 inainte de, revarsarea zorilor

in fata casei, e sernn de mare noroc. Tpu, Tecuciu.
2723. Se crede cd la acele case care au rAndunele si mul-
te cuiburi de lstuni, va fi mutt noroc.--Bucovina.
2724. SA nu omori serpele de casd, c omori norocul.
Jud. Suceava.
2725. Cnd toamna gAstele se ridicd in sus ne mai intor-
cndu-se acasd. apoi se zice cd este semn c norocul dela
acea casd s'a dus si nu se va mai intoarce Bucovina.
2726. Sa ingropi un liliac inainlea casei si s pui bani pes-
te el, dacd vrei s capeli noroc. GAinesti, Suceava.
2727. Se zice cd dacd fuge mdta dela o cas, si se duce
la alta, apoi ia cu sine norocul dela casa cea intAiu si-1 du-
ce la cea a doua.Bucovina.
2728. CAnd vin paseri sau vite strdine in 'Arafura, ai
semne de noroc. Tpu, Tecuciu.
2729. Se crede ca daca ii ies cuiva bine puii si-i cresc, a-
cela nu va aveA noroc Bucovina.
2730. CAnd pleci cii dobilocul la trg s iai din prul lui
zici: nu dau norocul, ci dau dobitocul. VAlcea.
2731. Se crede cd acea casd este cu noroc, pe care-si lac
cocostarcii cuib.Bucovina.
2732. Banul de gasit s5-1 strAngi, cd-i cu noroc. Brosteni,
Su ceava.
2733. Intdiul gologan pe care un cersitor il capt dimi-
neata, it scuipd de Irei ori, apoi il bagd in buzunar, ca ace,I
gologan sa atraga i pe alili. loneanu.
2734. Dacd te dud in pAdure si ai cules Iraqi, mure si bu-
rep noi ieili, nu-i bine sd mAnAnci tu mntAiu, ci sd dai la
altii ca sd guste, Cci SA mai pop gasl si alta dat. FlAntescu.
2735. CAnd mAnAnci din poal, Iti mAnAnci norocul. Ta-
tdrusi, Suceava.
2736. CAnd te uiti mAncAnd in oglindd, iti mAnAnci noro-
cul. Tatarusi, Suceava ; Sevastos (Calatorii)

www.digibuc.ro
 236

2737. Nu e ierfat sd mAnanci de pe brate, nid mergand la

fAntAnd ori mergAnd pe drum, cci Ili mAnAnci norocul.
Sabolciu.
2738. SA nu mAnAnci din prag, ca-ti mAnanci norocul.--
Sevastos (Cara torii).
2739. SA nu pui traista cu cArtile in cApistere, cap mAnAnci
norocul. VAlcea.
2740. SA nu manAnci CLI traista cu cartile de gat, ca-ti ma-
nAnci norocul.Valcea.
2741. Bucafiea de pane scapal din man& nu se lasA ne-
mAncatA. ea iti ramAne norocul,Jud. Suceava.
2742. Flcdii si fetele mari la masA nu manAnca asa mull,
cad isi mananca din noroc. loneanu.
2743. Seara nu se da gunoiul afarA din us-a, dup ce se
matur, ci se pstreaz5 inteun colt, pAna a doua zi, cAci dai
norocul afara.Grindu, lalornita ; Tatarusi, Suceava; Bucovina.
2744. (And faci pole albe pe unghii, ai noroc. VAlcea.
2745. Cine are albiluri pe unghie, cicA are noroc de oi.
Catane, Doll.
2746. Pecinginile sunt sernn de noroc. -Tapu, Tecuciu.
2747. CAnd te speli, sA nu te stergi pe picioare, cAs stergi
norocul. Covurluiu.
2748. Bubele roz-galbene din cap, sunt semne de noroc.
Tapu, Tecuciu.
2749. Daca i se bate cuiva fruntea nitre gene, apoi se cre-
de c acela va aved noroc de avere Bucovina.
2750. Oamenii cu mustefile mari, au noroc la murturi.
TApu, Tecuciu.
2751. Omul care are doi colaci in crestetul capului, adica
parul rsucit in doua parti, 'in forma" de cruce, va fi norocos
loneanu.
2732. Seara nu este bine sa dai foe din vatrA vecinului sau
oricui, cum si mlain, ctici iti dai norocul. Grindu, lalomita.
www.digibuc.ro
 237

2753. Se crede ca acel care alkyl un fir de trifoiu cu patru

sau mai mulle frunze, este norocos Bucovina.
2754. sa nu sdpunesli cnd speli tosca (geanta) de vnd-
todre (dacd e de cnepd"), ca n'ai noroc la vnat. Tapu, Te-
cu ci U.

2755. Nu-i bine sd descarci pusca ori de-ai descarcat-o, s

nu-i mai pui aceeas incdraturd, cdci ti se intoarce norocul
de puscd.Tpu, Tecuciu.
2756. Se crede ca nu aduce noroc a da cuiva in dar icoa-
ne sfinte.- Bucovina.
2757. Din seminturi, primavara sa nu dai nimnui, pnd ce
nu vei pune tu intdiu, dai norocul la roade, si nu se
fac.Brosteni, Suceava.
2758. Se crede c acea casii in a carei prep se aude noap-
tea un sunet de tic-lac, care provine dela serpele casei, este
norocoas.Bucovina.
2759. Cnd te trezesti dimineata cu fata In sus, esti noro-
cos. Tapu, Tecuciu.
2760. Se crede c dacd intr inteo casii noud mai intiu
un barbat ca oaspe, acea casa va fi norocoasa. -Bucovina.
2761. Copilul care doarme cu fala In sus si cu mnele pes-
te cap, e 'copil cu noroc, i trage a belsug. -Stnca, Iasi.
2762. Se crede c fcnd doi ani un negot, si pentru ca sd
fie el -cu noroc, contractrntii trebuie sa deie mnele, care a-
poi sd fie taiete de un al treilea.Bucovina.
CCCCXXII. Nue.
2763. Daca cineva sddeste nuci in grdind, cnd a ajunge
nucul cat gtul lui de gros, rnoare.Catane, Dolj.
2764. Se crede cd dacd se pune o piatr sub nuca pusa
de sdrnnta, nucul apoi va rodl curnd. Bucovina.
CCCCXXIII. Nuea.
2765. Cnd visezi noaptea c mnnci nuci, ziva te vei cer-
la cu cineva. Vlcea.

www.digibuc.ro
 238

2766. Daca va fulgerA in ziva de sf. Petru si Paval, nucile

nu vor lega, si vor rarnAneA lot cii muci. Japu, Tecuciu.
1767. Coji le de nuca nu se arunca In foc, ca la anul se
fulgera nucile.Bursucani, Covurluiu.
2768. Fulgerand Iii ziva de sf. Gheorghe, ori sf. iese
nucile fulgerate. Tapu, Tecuciu.
CCCCXXIV. Nunt.
2769. Se crede ca nu e bine a aveA in gradina mint de
cea ce se rsleteste, caci apoi fetele acelei rase nu vor fi
bine vzute si nu se vor marit curAnd.Bucovina.
2770. CAnd se vad stele ridicAndu-se pe cer, e semn CA se
va face o nunta. Tapu, Tecuciu.
2771. CAnd ti se pare un flacau sau o fatA mai trumosi ca
de obicriu, e semn cA n anul acela se vor casatori. HAn-
tescu.
2772. S nu manAnci pane uitat, ca nu te mai Insori: ra-
mAi uitat ca pAnea. Catane, Doll.
2773. CAnd se scarpina vita de casa, fata sau flcul din
casA se va marit sau se va InsurA. Tapu, Tecuciu.
2774. Nu e bine sa dai cu mtura peste picioare, ca nu le
mai mariti.--Catane. Dolj.
2773. Fata care a stA pe un scaun cu un picior, dar picio-
rul sA fie din trei craci, cu sigurantA ca se marit.Tpu,
Tecuciu,
2776. Nu e bine sa mAnAnci un OU uitat In foc, cA nu te
mai mariti.Catane, Dolj.
2777. Fata, ca sA se mrite, baga o potcoava de cal in foc,
si nu o scoate pawl ce se mArit. Sabolciu.
2778. Dela usa cuiva nu e bine a se intoarce, c'apoi dela
acea casA s'ar intoarce starostii. Straja, Bucovina
2779 Cel care pleaca la un drum si-si ia cu dAnsul
mAncare, si la intoarcere mai aduce din acea mAncare, sA
n'o mAnAnce flacaii i fetele, cAci li se va intoarce nunta de-
la biserica.Ioneanu.
www.digibuc.ro
 239

2780. Daca plotia in ziva nunhii, e semn c mireasa va

plange cam des. Moldova, Bucovina.
2781. Femeia care se gadila la ()rice alingere, e seam ca
va !Lai sot tartar. loneanu.
2782. Cand cineva rnnnca din oak'', Ii ploua la nunta.
Rudeni, Arges.
2783 Cnd ran-lane lapte in strachina, ploua la nuntii.
Rudeni, Arges.
2784. Nici o Insuratoare cu farmeci nu-i trainica.
Tecuciu.
2785. Cand isi face cutare fata de maritat, atunci p'acela
dupa care face fata, it doare toate oasele, si numai it vezi
uscndu-se pe picioare ; tot s'ar duce, nu mai are stare si
alinare, noaptea parca toti purecii din lume sunt pe el, si
ca s se poatti odihni cel putin noaptea de pureci, trebuie
sa-i intoarca toate hainele pe dos, dar aceasta nu-i destul
tot trebuie sa mearga, daca nil acum, mai tarziu, unde Il chia,
ma dorul. losif Stanca.
2786. Cnd un flacan care este lunafec cv un alt frate, se
insoara, ambii frati apuca unu de un crac i altul de alt
crac al unei furci i trag amndoi de spinteca acea furca,
ca sa traiasca cel ce se insoara. loneanu.
2787. Cand soseste mirele la casa rniresei, mireasa din nii-
untru se uita la el printr'un inel, tiind un ochiu inchis, ca sa
n'o doara ochii la batrneta.
2788. Cnd ia mirele zestrea miresei acasa, mireasa sa
puie in lad o papus, ca sa fie mirele mut ca papusa. Co-
vurluiu.
2789. Cand pleaca traurile cu nunta din curtea miresei,
cel cu trasura In care se suie rnireasa, In momentul cnd
ea pune piciorul In trsura, trebuie sa miste trsura din loc,
ca mireasa, pe urma, sa faca lesne copii.Valcea.
2790. La nunt, and vine mireasa la soacr, ea are pre-
vederea s-si astupe gura cuptorului, caci nora stiind cum
de obiceiu sunt soacrele, temndu-se deci de un traiu ru

www.digibuc.ro
 240

cu biirbatul din pricina ei, se poate uit In cuptor, si astfel

soacra moare. Tapu, Tecuciu.
2791. Cnd nuntasii dela cloud nunti se intalnesc, se iau la
btaie, si care Invinge, robeste bradul celuilalt.Valcea.
2792. Mireas cit mireas sd nu se Infdlneasa la biseria.
Daa se intlnesc, s fug pe dupa biseria.Covurluiu.
2793. Dac mireasa Isi trage piciorul dupa ea la 4saiia
dntueste pn la anul se marit toate fetele care sunt la
nunt Sevastos (Nunta).
2794. Cnd are sd fie o nunt5, caii plng cu trei zile Ina-
inte. Brosteni, Suseava.
2795. Cnd se cunund ginerile si mireasa si dan ocol de
trei ori pe la icoane, o femeie ia din lava luat' de acas cu
orz si cu stafide, trei grunti de usturoiu, bucate, cinci bani,
si aruna cu ele In spre 5i tineri, ca s aib noroc de bu-
cate. Catane Do lj.
2796. Fete le, and se cunun, 85 aib5 la sine bani, oglin-
d5' si miere de stup, iar and cetetul ajunge la pasagiul din
Apostol : , iar muierea s se team de brbat,> atunci sa-I
calce de dou ori pe picior, si brbatul se va teme de mu-
iere.Sabolciu.
2797. Cand se cunun ginerile cu mireasa, ginerile sa 'ai-
ba In cism5 un cutit si usturoiu, iar mireasa s5 aib o p-
pus In sn, c e bun de culit.Catane, Dolj.
2798. Mireasa gtit de nunt se pune s sad pe o pert-
rin, crezndu-se a apoi In viata ei conjugald va duce-o bi-
ne, Ii va fi moale.Bucovina.
2799. In biseria, and mirii stau Ingenunchiati Inaintea al-
tarului, mirele ia o parte din rochia miresei si o pune sub
genunchi; asta, in credint a el va stpni In totdeauna pe
femeia lui.Istria (Burada).
2800. Mirele ct tine nunta, sede cu cusma 'n cap, crezin-
du-se a lui nu i se cuvine a o depune, fiind pe acel timp,
Imprat sau principe.Bucovina.

www.digibuc.ro
 24.1

2801. Daca mireasa voeste sa nu aibii dureri cand va nas-

te, atunci cand iese din bisericd, s puste. Sabolciu.
2802. Mirelui nu-i este iertat, pe timpul nuntii, a da sau a
lua ceva cu maim goald, ci numai invlit inteo naframd,
crezindu-se c la din contra el si-ar da norocul si si-ar ne-
curdtI mna. Bucovina.
2803. Cand se marild sau se insoard doi dintr'o casd, in
acelas an, moare unul.Catane, Doll.
2804. Cand vin mirii (miroii) dela cununie, se arunca pes-
te ei gru curat, iar cnd se desbrac de hainele eu care
s'au cununat, le pun peste jug, ca s se traga unul dupd al-
tul, ca boii din jug.Sabolciu.
2803. Se crede ca dad' se intorc mirii dela cununie fArd
sa se fi cununat, nunilor nu li va merge bine in gospodd-
rie.Bucovina.
2806. Mirele si mireasa, dupd cununie, mnncd totdeauna
un ou, ca sd fie totdeauna impreund cu gndul si fapta.
Tdpu, Tecuciu.
2807. A doua zi dup cununie, cand mireasa se leaga la
cap, sede pe un fedeles, ca sd facd numai baieti, iar nu si
fete.Ioneanu.
2808. Mireasa dupd cununie isi coasa cununa intr'o perind,
care nu-i mai este iertat a o discoase si a se uitd la cunu-
nd. cdci la din contra ar muri curnd.Bucovina.
2809. Mirii, la cleva zile chip nuntd, pleac la un trg
de cumpdr cloud scule de mdtase, unul rosu pentru mire,
si altul alb, pentru mireas. Acas msura acele scule, si al
cui va fi mai lung, acela va trdi mai tnult.Ioneanu.
CCCCXXV. Oaie.
2810. Se crede c norocul oilor este pe frunte; de aceea
se si incep a tunde dela frunte, unde se face cu foarfecele
semnul crucii. Straja, Bucovina.
2811. Nu e bine s tesi cu rosu si sd impletesti la land,
mor oile.Catane, Dolj.
A Gorovei, Superstifii. 16

www.digibuc.ro
 242

2812. CAnd oaia sare si sburda, face a vrerne rea.

Suceava.
2813. Cnd vei avea pagubd fn oi, sernn este a ti-a pis-
cat. cineva din haine.Tapu, Tecuciu.
2814. Oiei care nu i se tunde lna, ci se lasa a-i cAdea
singura, traeste mult.--loneanu.
2815, Cnd fi-a pisca din lana oilor, ffi mor oile.Covur-
luiu.
2816. SA nu strngi !Ana dela oaie moart, ca-fi mor oile.
Tapu, Tecuciu
2817. DacA se va smintl ceva din fructul oilor, pe loc va
urrna o pagubd intre oi.Straja, Bucovina.
2818. In ziva de Ajunul Crciunului, daca-fi vine In casa
orn, atunci oile au sa fete nurnai berbeci; iar dacali vine o
femeie, atunci au sa fete numai miele. VAlcea.
2819. S nu faci seara ghern, ca dup cum se InvArteste
ghemul, asa se InvArteste oaia (cApiaza).Catang, Doll.
2820. S nu lucrezi marti sara, ca capiaza oile.Tatrusi,
Suceava.
2821. Dup ce soarele scapt, unii ciobani nu mai vnd
nimic din productele oilor, ca sA nu li moarA din oi.lo-
neanu.
2822. De dai sare sau ofet, dupa asfinlitul soarelui, fi cu
primejdie pentru oi, din cauza lupilor.Covurluiu.
2823. Oaia dat de sufletul mortului, pe cealalta lume se
uda cu apa, si merge de scutura lna pe focul unde arde
stpanul Jud. Suceava.
CCCCXXVI. 0a15.
2824. Sa nu pui oala in fruntea focului, ca te infrunteazA
altul.Valcea.
2825. CAnd fierbe oala la foc, si pe urm dac ai luat-o
ai pus-o pe lair& ea tot fierbe, e semn ca ai s tresti
multTtrusi.

www.digibuc.ro
 243

2826. Sd nu mam:inci din ()aid, cd-ti ploud la nuntd. Stan-

ca, 14 ; Perieni, Tutova; Bursucani, Covurluiu ; Moldova;
loneanu; Parpanga, Vasluiu.
2827. CAnd oala este cu gura spfe tine, e rail de imbucat,
aa ca trebuie sd o pui in picioare. Vlcea.
2528. Locul oalei cnd o iei dela foc, de pe vatr, s-1 as-
tupi, cd altfel rmdi cu gura cascata la moarte. Broteni,
Suceava ; Ttrusi. Suceava.
2829. Cnd fierbe oala la foc, sd nu mnnci, cd nu vei
aved sat in noua zile dupd olaltd.Luncuoara.
2830. Cand pui oala la foc pentru prima data, sa-i faci
semnul crucii cu mna, ca s fie curata i sd tie mult.
ppu, Tecuciu.
2831. Sa nu te uiti in fundut oalei, ci (Id cu lingura, dacd
vrei sd tii de mai este ceva in ea.Adame0. Teleorman
2832. Ct va mai fierbe o oald data In sus dela foc, att
va mai dorl copilul de maind. loneanu.
2833. Dacd duci olul la cineva, tot tu sa-1 duci indrt, cd
de nu, sd tii cd-ti creste nasul ct olul, ceea ce n'ar vrea ni-
mene.Luncwara.
2834. Femeile cumprnd oale pentru lapte, le iau astfel
cd Ord mAna in ele Bucovina.
2835. Cnd e lurid plind, s nu intri in casd cu brdila pe
umr, cdci se vor stricA blidele din casd.Ttr4, Suceava.
2836. S nu 14 oala la soare, cci cand vei mai feirbe in
ea, va mirosi urdt. Adame0i, Teleorman.
2837. Cnd scoate mortul din casd, da cu oala dupd el,
ca sd se sparg toate relele.VAlcea.
CCCCXXVII. Oaspeli.
2838. De faci casa pe furnicar, nu mai ai ragaz de oaspeti.
--Covurluiu.
2839. Cnd sar scntei din foc, pArdind, au sa-ti vie oas-
peti. Bro.5teni, Suceava.

www.digibuc.ro
 944

2840. Daca se face foe si sare din soba sau de pe vatra

un carbune in casa, apoi se crede cd va vent un oaspe de
ru voitor (cu inirnd rea).- Bucovina.
2841. Cand sar scantei in mijlocul casei, Hi vine un oas-
pe, Cnd nu se stange degraba, oaspetele va sede mutt,
iar de se stange curand, se va duce repede.Sevastos (Ca-

2842. Cand un copil care poate umbl in picioare, umbl

de a busile, se crede cd vin rudele. loneanu.
2843. Se crede ed daed it manned pe cineva palma stan-
va cdpt bani; dacd cea dreapt, apoi vor sosi oaspeti.
Bucovina.
2844. Cnd iii prinzi degetele la usa, iti vine cineva. Sevas-
tos (Caldlorii); Bucovina.
2845. Dacd cuiva i se bate ochiul cel drept, apoi se cre-
de ca respectivul va ave o bucurie; dac eel stng, apoi o
suprare. Bucovina.
2846. :And te uiti uimit intr'un loc, i se incruciseazd o-
i

chii, vine cineva.Sevastos (Calatorii).

2847. Dacd priveste cineva Villa la un loc i i se impainji-
nesc ochii, se crede c vor sosl oaspeti.
2848. Cnd se las un fir de Or din cap pe frunte in jos,
e semn c vin rudele. loneanu.
2849. Cnd te sui pe pat si-ti cade papucul pe dos, iti vi-
ne un neam. Sevastos (C5 !Mori.
2850. Se crede ca daed se prinde straiul cuiva in usd, vor
veni oaspeti.Bucovina.
2851. Dac-i cade cuiva, pe cnd se piaptnd, pieptenele
cel rar din mnd, apoi se crede a are s vie un oaspe rar;
iar daca cade cel des, apoi va sosl un oaspe des. Bucovina.
2852. Cand se deschide usa singur, are sdti vie cineva.
Brosteni, Suceava; Bucovina ; Sevastos (Caltorii).
2853. Cnd se varsd chibriturile, au sd-li vie musafiri. Bros-
teni, Suceava.
www.digibuc.ro
 245

2854. Cnd II vine miros de busuioc, semn ca un brbat

strain iti va sosl In cas.Sevastos (Caldtorii); Bucovina.
2855 Cnd cnta cucosul in prag, au s-ti vie oaspeti.
Brosteni, Suceava; Bucovina; loneanu.
2856. Cnd tarca (cotofana) cant imprejurul casei, au sa-ti
vie oaspeti Brosteni, Suceava ; Bucovina; loneanu
2857. Cnd cnta cioaca (stncuta) pe lnga casa, preves-
teste venirea unor musafiri. Ioneanu.
2858. Daca splndu-se mta, intinde laba in vreo parte, au
s soseasca oaspeti sau vreo veste.- Bucovina.
2859. Cnd In bp' ti se lasd paingni miei, iti vine o ru-
da. -Brosteni, Suceava ; Bucovina.
2860 Cnd se coboar painjeni cu labele albe, iti vine un
neam de aproape, iar cand ii negru. mititel, un bun prieten.
Sevastos (Caltorii); loneanu,
2861. Cand se pune masa pentru mancare si din intm-
plare se pun tacmuri mai multe de cat numrul persoane-
lor ce au s stea la mas, aceasta e un semn ea niste mu-
safiri pe neasteptate vor veril.-Ioneanu.
2862. Daca bea tineva apd si se ineaca cu ea, este semn
c va capt oaspeti.-Bucovina.
2863. Dacd cineva mnnc la masa, ii pica bucata din gu-
apoi se crede c va veni cineva flmand; daca ii pica u-
nui oaspe bucata- din gura, apoi se crede c gazdei i-a pa-
rut ru dupd bucatele puse inaintea oaspelui.-Bucovina.
2864. Cnd cade bucalica de la gura, ti-i flamnda o ru-
da de aproape.Sevastos (Calatorii).
2865. Se crede c dacd-i cade cuiva, pe cnd sede la ma-
sa, eutitul sau furculita jos si se infinge in pi-pliant, vor ve-
ni oaspeti. Bucovina.
2866. Cand ti se pare cia lipseste dela masa, are sa-ti vie
cineva. Sevastos (Caltorii).
2867. Dac se pune aluatul de pane cu lopata in cuptor si
se rstoarna el as i, ca partea ce avea s'a fie in sus, vine in

www.digibuc.ro
 246

jos, apoi se crede c e semn pentru sosirea de oaspeli.

Bucovina.
2868. Dacd a plecat vreun oaspe, apoi se crede c nu-i bi-
ne a mturd imediat dupd el, cdci la din contra n'a mai ve-
ni.Bucovina.
CCCCXXVIII. Obosear.
2869. SA' nu faci lesie lunia, miercurea i vineria, c e ru
de oboseal.Valcea.
CCCCXXIX. Obraz.
2870. Cnd iji ard obrajii, te vorbeste cineva de ru.Pe-
rieni, Tutova; Jud. Suceava.
CCCCXXX. Ochiu.
2871. Primvara de vei veded mai Inainte cAlugriori bre-
beni, (niste flori ce cresc prin tufisuri), s te lovesti cu ele
peste ochi, zicnd:
CAlugriori brebeni vestejeascd,
ochii mei Intinereascd.
Atunci ochii Intineresc. Luncusoara.
2872. Dacd cineva voeste sd-i Intinereasca ochii, trebuie s
se frece cu o brndus pe la ei, zicnd urmtoarele versuri:
Floarea asta trnbtrneascd,
ochii mei Intinereascd.
losif Stanca.
2873. Dac ornul nu ar manca ou i ceapd, ar veded
vntul.Tapu, Tecuciu,
2874 Cnd joacd un ochiu, ai sd plangi. Ttrusi, Su-
ceava.
2875. Ochiul drept de ti se bate, e a bine.Stnca,
2876. Nu e bine s spui nimnui, cnd ti se bate ochiul, cd
si el multe vede si nu spune nimrui, frd stirea gurei tale.
Tdpu, Tecuciu.
2877. Ochiul stng de ti se bate, e a supdrare.Stnca,

2878. Cnd ti se bate ochiul drept, vei pj ceva Ttrusi,

Suceava.
www.digibuc.ro
 247

2879. Dacd-ti intr un paiu sau o frmturd In ochi, ca sd

ias, scuip de trei ori peste bratul drept -Moldova.
2880. Se crede cd copiii mici, cari se uit mult timp la tu-
rning, vor fi slabi de ochi.Bucovina.
2881. S5 nu te speli seara pe ochi, cd orbesti.Valcea.
2882. Se crede c nu-i bine ca copiii s se uite prin sit5
sau ciur, cci la din contra ar deveni sigur
covina.
2883. Vineria s nu cosi, cd vei suferi de ochi.Ciulnita,
lalomita.
2884 Gunoiul nu este bine a-1 arunca asupra soarelui, nid
cnd rsare, nici cnd apupe, c'apoi respectiva captd puho-
i ele la ochi.Bucovina.
2885. Puhoielele dela ochi se vindec dacd se spard, respec-
tivul ca apd din troaca unde beau caii.--Bucovina.
2836. Sd nu te speli pe cap lunia, miercuria i vineria, nici
femeile s nu facd ieie, ca e ru de c5zut i te va durea
ochii.Vlcea.
2887. Dacd dor pe cineva ochii, e bine a-i frec cu ud de
6m.- Bucovina.
2888 . Boala de ochi se vindecd splandu-te cu apa in ca-
re si-a splat preotul mnele, dupd savarsirea sf. liturghii,
sau cu apd dinteo ap curgtoare luat in Vinerea Pastelui,
sau in oricare zi, dar inainte de rsdritul soarelpi.- Straja,
Bucovina.
2889 Dacd are cineva durere de ochi, e bine sd ieie man-
tus, adic5 un peste mic, care se alias in sornn (peste), s-1
lege cu o ala i s5-1 topeasc5 la soare, i apoi s se ung5
cu acea untur la ochi, si se va vindeca.Bucovina.
2890. Durerea de ochi se vindec daca s spald cineva in
zori de ziva cu apa ce se strange intre frunzele spinilor ce-
lor voinicesti. Bucovina.
2891. Daca se plueste cineva c-1 dor ochii, e bine ca cel
stinatos s deie cu cununa unghiilor sale pe la ochii acelu-

www.digibuc.ro
 248

ia, zicnd: .Am am auzit, um sA treaca, s scuipeascA,

si apoi bolnavul se va vindeca.-- Bucovina.
2892. Mortul care va linea un ochiu mai desehis, nu se in-
dura de lumea asta.Ciulnila, lalomila.
CCCCXXXI. Oftare.
2893. CAnd oftezi far s vrei, e semn ca vei avea o ama-
riciune.--Tapu, Tecuciu.
CCCCXXXII. MHO.
2894. SA nu bei apA din ulcica, c daca s'a uitat mala in
ea, ai sA capeli oftig.Tapu, Tecuciu.
CCCCXXXIII. Oglind.
2895. Noaptea nu e bine sa te uili in oglinda. Adamesli,
Teleorman.
2896. S'A nu teuili noaptea in oglinda, ca-li pier vederile.
Covurluiu.
2897. Sara nu e bine sa te uiti in oglinda, ca imbatrnesti.
Vlcea; Bucovina.
2898. Seara nu e bine s te MU in oglinda, cci urAt lu-
mii te vei face.Ciulni1a, Ialomila.
2899. Nu-i bine sa pui oglinda in paretele dela rasarit
Tapu, Tecuclu.
2900. Oglinda din casa unde este asezat mortul, se aco-
pere cu un tulpan negru, ca sa nu mai urmeze si alli morli
in acea cas5.Straja, Bucovina ; Jud. Suceava.
2901 Femeia nscuta sA nu se uite in oglind, ca e rau
de rsareala.VAlcea.
2902. Nu e bine ca femeia ce a nscut de curnd sa se
uite In oglind, a face copii curand.VAlcea.
2903. Nu este bine a pune copilul mic, ce nu a implinit
un an, s se uite in oglindA, caci and va fi mare, va iesi
un curvar.Grindu, lalomila.
2904. Daca viseaza cineva c aseazA oglinda, apoi se zice
6 acela incurnd va plnge.Bucovina.
www.digibuc.ro
 249

CCCCXXXIV. Om.
2905. De omul rosu, spAn i instnnat, s5 tugi cat ti tr61.
Brosteni, Suceava.
CCCCXXXV. OmM.
2906. Ornatul care cade primvara, sl fie al mieilor si al
i s'a fcut vreo neclreptate, bate me-
paserilor. Ace la cdruia
tanii, numrnd firele de gru i crede c5 Dumnezeu ii va
face dreptate.Straja, Bucovina.
CCCCXXXVI. Omor.
2907. Cine omoar5, ia toate pcatele celui omort, si-1
poart in spinare pe lumea cealalta.Tpu, Tecuciu.
CCCCXXXVII. Orbalt.
2908. Dac5 are cineva orbalt, adic5 dacA Il doare jurn5ta-
te de cap, apoi se ia peteca cu care s'au sters oute im-
pestrite pentru Pasti, si se pune la sfintit, alturea cu cop-
turile i carnurile Paste lor, i apoi se alumA cu pcisele de
in, pe partea cea bolnav5, i durerea fnceteaa- Bucovina.
Osnza.
2909. Osnza de pore, netopit5, e bun5 de rni, iar de
mnnci e rea de gur5.ppu, Tecuciu.
CCCCXXXIX. Otet.
2910. In ulciorul far5 toart i cu buzele rupte, se face o-
tetul tare.T5pu, Tecuciu.
CCCCXL. Ou.
2911. Din oudle care sunt ascutite la vrf, vor ie cocosi,
iar din cele rotunde, gini ---loneanu.
2912. Deli fur5 din oule paserilor, rau iti merge In pa-
seri, pe urm5.Stnca,
2913. Cine a fur ori a tgclui un ou, are de la Dumne-
zeu 7 ani de srcie.--Brosteni, Suceava.
2914. Dac5 se fur5 de la cineva ou de gain5, apoi se
crede c 7 ani in acel sat nu vor rodi Buco-
vina.

www.digibuc.ro
 250

2915. Lunia nu se iau owl din cuibar, caci tug gainele .si
nu se mai oul- Valcea.
2916 Cand in zilele de post iei oua din cuibar, trebuie sa
scuipi in ele.-Brosteni. Suceava.
2917. Sa nu dai de pomana otia la ligani, ca iti fura cioa-
ra puii.-Covurluiu.
2918. Cand coci ou in spuz, s nu-I acoperi peste tot, ca
se innadus puii in gsca -Brosteni, Suceava.
2919. Cand bagi oua in foc sa se coac, sa nu vorbesti,
ca de vei vorbl, vor plesni. -Adamesti, Teleorman.
2920. Daca cumpara sau vinde cineva ou si le ia inteo
basm, apoi nu e bine a leg basmaua, caci la din contra
din acele oua nu vor iei pui. Bucovina.
2921. Cand pui ott, de rap noaptea, ratele cand vor
mari, se otia in poiata ; de le pui ziva, se oti pe afara.
Brosleni, Suceava.
2922. Cnd gainele fac otta mici, parasite, e semn de sa-
racie si se zice ca diavolul a calcat gainele. Stnca.
2923. Oa le parasite nu este bine a le manca, ci a le da
peste casa, ca la din contra respectivul om ar fi parasit de
oameni si linut de nimica.Bucovina.
2924. Cand gsesti ou parasit in cuibar, atunci e a pagu-
si sal sviii peste casa; iar de oul are doua glbanu-
suri, ii a belsug. Sevastos. (Caltorii).
2925. Mirii s rnanance, dupa ce vin de la cununie, amn-
doi dintr'un ou, ca sa fie amandoi moi, s se lese unu du-
pa altul. Inainte de cununie sa nu manance in ziva aceea.
Covurluiu.
2926. La cununie se da mirelui sa mannce un ou ras-
copt, ca sa fie econont. Sevastos, (Nunta).
2927. Dupa cununie, seara la masj. amandoi mirii manan-
ca dinteun ou ouat de o puica intiu, ca s traiasca amn-
doi nedesprtiti nand la moarte -Ioneanu.

www.digibuc.ro
 251

2928. La lasatul secului se manand un ou, la urm, ca

sa parA postul usor.Jud. Suceava; Stanca,
2929. La jumtatea postului celui mare, se face innuma-
rtoarea oulor, ca s nu se strice pand la Pasti. Ionea-
nu.
2930. Vineri, in saptrnana patimelor, se rosesc oule
se numeste Ninerea oudlor.Rudeni, Arges.
2931. La Pasti, cine merge la biserica, puie un ou
rosu in san, ca s fie totdeauna rosu.Sabolciu, Bihar.
2932. La sf. Pasti, mananca ou roii, ea vei fi rosiu.
Luncusoara, Bihar.
2933. Dupa ce iese de la Inviere, nu se mananca otia, c
pe urrn miroase gura. arul-Dornei, Suceava.
2934. Inainte de a pune oua la copt in spuza, sa le scuipi.
Tapu, Tecuciu.
2935. In ziva de Pasti, cand ciocneste oule brbatul cu fe-
meia, a cui nu se va stria, acela va tail mai mult Bros-
teni, Suceava.
2936. In dimineaja zilei de Pasti, cand se spala, pune in
canita cu apa un ou rosu si un ban, ca s fie si omul rosu
sanatos, peste an, ca oul. Giuleti. Suceava.
2937. SA nu ciocnesti oua in ziva de Pasti, daca vrei sa
nu te doara millocul la secere. Covurluiu.
2938. DacA moare cineva in sat In Joia Pastilor, apoi ou-
ale rosii nu ies frumoase. Bucovina.
2939. Se zice ea la Pasti intreabA Faraon, mai marele dra-
cilor, ori de sunt oua rosii. Faraon sa fie ferecat in Ian-
luri si el ar scap din ele, dacii i s'ar da un rspuns nega-
tiv. Raspunzindu-i-se, insa, CA in acel an sunt mai multe
ouj rosii, de cat in anul trecut, laniurile lui s'ar ingrosa din
nou. Straja, Bucovina,
2940. In ziva de Pasti sa nu arunci ghiocile oualor rosii
afara, ca-ji arunei norocul i rodul. -Valcea.
2941. Cojile de oua cu care se face Pastele, sa le dai pe

www.digibuc.ro
 252

vale (pe at*, ea s se duca sfi deie de *tire *i blajinilor

ca sosesc Pa*tele.Bro*tent, Suceava.
2942. Cofi le oualor intrebuintate pentru Pa*ti, se dau pe
o apd curgtoare *i se zice c din ele se hrnesc Rohma-
nii, cart ar postl a*a ca dintr'un ou s'ar infrupta 12 in*i.
Straja, Bucovina.
2943. Cojile de ouia intrebuintate la Pa*ti, se strng *i a-
poi se dan pe o ap curgAtoare, crezndu-se ea ele la 40
de zile, ajung la Roharnani, care apoi tresc dintransele.
Bucovina.
2944. Cojile de ou de la ginele ce scot pui, le dai afa-
ra toate odata, nu pe rand Bro*tent, Suceqva.
2945. Cojile de card nu se arunca in foc, crezandu-se ca
apoi ar pierl puii din oule de sub cloute; dup aljii, ea din
cenu*a lor na*te. pecinginea.Bucovina.
2945. Strange coji de ou ce rnin pe cale in ziva de
sf. Pa*ti, ca. Doamne, de multe leacuri sunt bune. Luncu-
para.
2947. Cop le de oud din care au ie*it pull. se strang la un
toe i apoi se arUncd afar& creznd c se vor tinea puii la
un loc.Bucovina.
CCCCXLI. 135 cat.
2948. Mamaliga *i pnea s n'o calci in picioare, ca-i pa-
cal.Bro*teni, Suceva.
2949. Pe morti *i pe batrni s nu-i voibe*ti de ran, c li
iei din pficate.Hantescu.
2950. Cand se na*te copilul, el ia 7 pacate din pcatele
maicassa, pentru a-i rasplati durerile. De asta, nu se poate
orn fr pacate. Tpu, Tecucin
2951. Daca moare o femeie lauz, i se las mai multe fi-
re de par neirnpletite anurne, ca s o vada Dumnezeu ca-i
luza *i sa-i ierte pacatele. Marian (inmormntarea)
2952 Cine irnpu*ca drill plou, capt pcate. -Tapu, Te-
euciu.

www.digibuc.ro
 253

CCCCXLII. Pacurti.
2953. Sub patul uncle e culcat copilul, trebuie s slea in
primele sptmni ale facerii, un hrb cu pcnr; cnd fe-
meia necurat intr In cas, necurateniile ei se prind de
hrb, nu de copil.Brosteni, Suceva.
CCCCXLIII. Pduche.
2954. Pduchele de-ti iese pe frunte, e a pagubk Stnca,

2955. Pduchii sunt semne de noroc pentru un copil ce se

ingrijeste.Tpu, Tecuciu.
2956. Cnd iese paduchele pe fruntea unui orn bolnav, e
semn cA nu mai trdeste mult.
2957. S nu-ti faci lutoare cu apa rece, ea' faci pduchi
lindine.Tpu, Tecuciu.
2958. Paduchele gsit pentru prima oai pe capul 'copilu-
lui, trebuie ucis pe o oal nou, dacil voesti ca copilul sa
fie bun cntret.- Stnca, Iasi.
2959. Dac te lai In ziva de Crciun, nu faci pduchi.
Tpu, Tecuciu.
2960. Cand pduchii de gAin se pun pe orn, nu se iau
pn cnd nu se uit In ap; tocmai atuncea fug. Catane,
Do lj.
2961. Cnd te uiti hi put, scapi de pduchi de gin, daca
ai.Tpu. Tecuciu.
CCCCXL1V. Paguba.
2962. Mlaiu s nu dai Imprumut, cci ai
fa, lalomita.
2963. La lsrile de post mari, ca Pasti i Craciun_ toate
oalele seara dup mas, se pun cu gura In jos, de- pagub.
Vlcea.
2964. Masa cnd va trsni, trebuie sfrmat sau ars, cAci
produce pagube.Ciulnita, lalomita.
e rtiu de pagub :
www.digibuc.ro
 254

2965. and tuica sau sarea se varsa ;

2966. and canele se Waste pe spate si merge tarand
curul pe pamant ;
2967. Furnici cu aripi and vin In casa ;
2968. and urla canele;
2969. and chibritul se aprinde in mana.-Valcea.
2970. Sapiamana branzei i postul Parasimilor sa 'nu le
spurci, adica sa nu mananci carne, caci e rau de paguba. -
Valcea.
2971. Nu e bine sa dai sare, foc i imprumut seara si mai
ales vineria, ca e rau de paguba.-Valcea.
CCCCXLV. PaiangAn.
2972. and se lasa un paingan de asupra unui orn bolnav,
e semn ca peste putin va muri.-Tapu, Tecuciu.
2973. Dad, se lasa un paingan Inaintea cuiva In os, se
crede c respectivul va auzi o veste. -Bucovina.
2974. Cand Hi cad pe mani, ori gat paingani, vei pri-
mi o veste.-Brosteni, Suceava.
2975. and painganul se lasa inaintea cuiva, vine un oas-
pete.--Gainesti, Suceava; Bogclnesti, Suceava; Tapu. Tecu-
ciu; Spatarei, Teleorman; Ttarusi, Suceava; Stanca, lasi.
2976. Paingnul, and se lasa In casa, Iti vine un neam.-
Valcea.
2977. and se lasa un paingan Inaintea cuiva, primeste
veste sau un nearn ii vine. Daca vede painganul In casa.
nehmul sau estea ii de aproape.-Jud. Suceava.
2978. Cnd te musca painganul, sa te dai In scrnciob.
1Apu, Tecuciu.
2979. Cali paiajeni vei omora, atatea pacate iarta Dum-
nezeu, ca paiajenul e bal spurcata.-- Adamesti, Teleorman;
Ciulnita, lalomita.
2980. Cine omoara un paingan, ii iarta Durnnezeu 7 pea-
te.-Brosteni, Suceava.
www.digibuc.ro
 255

2981. Celui care omoara un pliianjen mare, i se iart 7 pli-

cate, iar de omoarli unul mic, numai trei.Ioneanu.
2982. Piiianjenele and il vezi, s-1 omori. a-ti iart 7 pli-
cate; iar daa nu, te Incara cu 7 pacate, aci tese mai mult
deal Maica Domnului.Vlcea; Ho Ida, Brosteni.
2983. Se ucid paingni, crezzindu-se c cine ucide unti, ti
iart Dumnezeu zece plicate, de oarece a tntrecut pe Maica
Domnului, trgnd cel mai subtire fir de mAtase. Banca
Tutova.
2984. Clind omori un paingn cu dosul mnei, ti se iart
un Neat. TAtarusi, Suceava.
2985, Dacd omoli painjeni de cei cu picioare lungi, i se
iart5 ate trei pcate de fiecare.Tdpu, Tecuciu.
2986. Se crede c daa se taie cineva la vreun deget, a-
poi e bine a pune pe locul taiat painjenis, care stmpar
curgeree sngelui. Bucovina.
CCCCXLVI. Palma.
2987. Palma stng de te va mnc, ai s dai 'mina cu ci-
neva.Stnca, Iasi.
2988. Cndte mnncd palma stng, ai s iei bani, iar
cea dreapt, ai sA dai. Perieni, Tutova ; Stnca, ; lo-
neanu
2989. Cnd copilul de PIA tine palmele intinse, are s fie
darnic, milostiv.Stnca,
2990. /I dormi cu palmele lipite i pust- Intre picioare, e
smen de srcie, cobe, piaz5 rea. Maia, Ilfov.
2991. Nu-i bine ca mama sa sdrute pe copil pe palm, cA
se face tlhar.--Marian (Nasterea).
CCCCXLVII. Pamant.
2992. Cnd se cutremur pmntul, atunci ori tremur coa-
da celor doi pesti. pe care se razim pmntul, ori se uit
Dumnezeu la pmnt cu mnie si el se cutremur de fria.
Brosteni, Suceava.

www.digibuc.ro
 256

29)3. Chnd se cutremurd pdmntul, se Lin Dumnezeu pe

pAmAnt i vede phcatele oamenilor.Perieni, Tutova.
2994. Cutremurul de pdmAnt provine din cauza femeilor
negligente, care intre Filipi si Andrei las limbile la melite
si melitoaie, de se bat strigele cu ele, pAnd se cutremurd
pamantul.- Jud. Suceava.
2995. Cine pate pune urechea la pdmAnt, chnd se cutre-
murd pArnntul, aude oamenii de pe ceea lume vorbind, vite-
le rdgnd, clopotele trgAnd, etc.Stnca, Iasi.
2996. Pmntul pluteste pe o apd ce se intinde dincolo de
poalele cerului.
2997. CAnd se cutremurd pdmntul, se bat dracii in mij-
locul lui, ori se intoarce pe cealaltd parte pestele pe care
std pdmntul.
2998. Dacd pdmntul se cutremurd noaptea, e a belsug ;
ziva, a pagub.Tdpu, Tecuciu.
CCCCXLVIII. Pane.
2999. Se crede cd pAnea plAmAditd de o femele de un na-
turel iute, dospeste foarte bine; de o femeie flegmaticd, insd
nu asa de bine.Bucovina.
3000. Se crede cd dach intrd cineva in cash', pe cnd se
dA phnea in cuptor, si Wand la acel moment s'au dat multe
pAni in cuptor, acela ce a venit, in viitor va ave multe cd-
mesi: dach shish pAnd la momentul venirei lui, nu s'a dat in-
cd nicio pAne, apoi cd acela in viitor aveA nici o crime-
sA. Bacovina.
3001. Se crede cA pentru ca sd creascd pAnea bine in
cuptor, trebuie a risipl un musinoiu de furnici.Bucovina.
3002. CAnd se face intdi pAne de grAu, se fac coldcei, se
leagd de ciuturd cu fir rosu i sporis (o planta), se scufun-
dd ciutura cu ele, apoi scotindu-le afar& se dau copiilor sd
le mAnAnce. Catane, Doll.
3003. Sd nu dai altuia pnea ce-ti rmne nemncatd, ch-li
dal puterile. Catane, Doll; Adamesti, Teleorman.

www.digibuc.ro
 257

3004. In prima sdptmnd a postului mare nu se las pl-

mdeala pnei peste noapte afar, caci se crede ca Toader
noaptea s'ar mzgall in plmddeald, si nu s'ar gci pnea.
Bucovina
3005. FArdmturile de pne ce cad de la masd, sd le dal
In foc, in loc curat, ca s nu le calci, c pdcdtuesti. Jud.
Suceava.
3006. Dacd s'a copt pane i una, din intmplare, a fost
tatd in cuptor, apoi se crede ca nu e bine ca dintrnsa EA
mnnce o copild, cdci la din contra ea ar fi uitat de fld-
cdi si nu s'ar mrit.Bucovina.
3007. SA nu mnnci pne uitatd, ca nu te mai insori, r-
mai uitat ca pnea.
3008. Cnd rmne pe mas vreo bucdlica de pne uita-
VA, e semn a a rmas cineva flamnd din acei cari au
mncat.Hntescu.
3009. Pnea care se aruncd la mireas, in cele patru
e rea de friguri.Vlcea.
3010. Spre a aved autoritate asupra cuiva, se crede c
trebuie a coace cloud pni, dard punndu-le pe ele cele in-
tdiu in cuptor scolindu-le cele de'ntdiu, si apoi a le pune
i

undeva in altar ca sa sadd acolo peste cloud duminici, ins

vzute de nime, apoi sti se la acasd, sa se cheme respecti-
vii asupra cdrora voeste cstig'd influent, sd-i cinsteas-
cd i s li dea de gustat pne de aceea.Bucovina.
CCCCXLIX. Pantece.
3011. Cnd lip copilul in pntecele mamei sale, sau va
fi acel copil cdlugdr, sau un mare tlhar.Per.eni, Tutova.
CCCCL. PAnza.
3012. Dacd la lsatul postului de toamn nu se mndricil
toatd demncarea, s tii c te apucd ploaia cu pAnza pe
gard neurzit.Vlcea.
3013. Cnd se invleste pnza, pe sul, se inoadd o panA
A. Gorovet, Superstitd. 17.

www.digibuc.ro
 258

de gain& ca panza s mearga asa de usor in stative, ca

pana.Jud. Suceava.
3014. Cand se invaleste panza, sa nu se lase a trece pes-
te ea ori pe sub ea, vreun cane ori pisic, caci e ru de
moarte.Valcea.
3015. Cand se nivideste panza, de vine musafir un bar-
bat, ajunge btatura, iar de vine femeie, nu ajunge. Bros-
teni, Suceava.
3016. Panza pe care o ia vartejul, cand o innlbesti, sa
nu o intrebuintezi la nimic, fiindca e ru de moarte. Val-
cea.
3017. La finitul panzei, daca vrea femeia sa she ce are
sa nasca, sau ce are s nasca vreo vita, merge un Mat
calare pe fustei pana la poarta, si dad vede pe drum bar-
bat sau femeie intiu, tot de acela sex va fi noul ndscut.
Brosteni, Suceava.
CCCCLI. Ppu*oiu.
3018. Primavara dac se vor vedea sburand pe lang ca-
s multi carbusi, e semn de mana in popusoi. Stanca,
Iasi.
3019. Daca primavara este rnult floare de jar, toamna va
fi bland recoltd de popusoi.--Straja, Bucovina.
3020. Daca la arat gsesti sub brazde multi viermi si rame,
e semn c popusoii vor creste frumosi.Tapu, Tecuciu.
3021. Daca carabusul are picioare foarte paroase, apoi se
crede cd este bine a smna pdpusoi, in care va fi belsug;
daca insa picioarele lui nu-s proase, 6 nu vor rodi papu-
soii. Bucovina.
3022. Cand ploua in timpul aratului papusoilor, e semn
sigur ca in acel an n'are s fie mand in papusoi. lar daca
e secet la arat, e semn c in acel an au s fie ppusoi cu
imbelsugare.Stanca, Iasi.
3023. Martia Ciorilor.La 22 Februarie, in San-Toader, ca
s nu scoata ciorile porumbul, te scoli de dimineata, marti
www.digibuc.ro
 259

sa iei furca in brdu, s torci un fir cu ochii nchii. Ii inno-

zi cu mnele ta spate, tot cu oc ii inchii, zicnd: Nod gu-
ra ciorilor, a garoilor, si a toate lighioanele care scot po-
rumbul, It iei apoi i it legi, cu ochii inchisi, la fiarele
cosului. 11 lasi pnd se pune porumbul. Atuncia it iei de la
cos si il pui la coarnele plugului (cnd o incepe intiu );
dup. ce isprdvesti, Il arunci acolo inteun loc. Catane,
Dolj.
3024. In ziva de ajunul Bobotezei sd pui grunte multe
de ppusoi sub salteaua sau licerul patului unde va sta po-
pa, dacd voesti sa-ti creascd paserile multi pui. Stnca,

3025. Se crede c cum va fi timpul in ziva de 40 de sfin-

ti, (19 marble), asa va fi el prin 40 de zile. Daca pmntul es-
te atunci asa de inghetat, c durdesc carutele, apoi se cre-
de cd ppusoii toamna se vor coace asa c turnndu-se ei
in sisiac sau pod, vor durdi, cum au durit atunci cdrutele.
Straja, Bucovina.
3026 Se crede Ca de ate ori strigd prepelita, att de
sump va fi ppusoiul. Bucovina.
3027. Cnd tore vara pe cmp, mergnd la ghilit, ori in-
tr'altd parte, rdu fac, cd au sd se ciuciuleascd pdpusoii pe
cmp. Tpu, Tecuciu.
3028. Primvara, dupa ce s'a smnat ppusoiul, nu se as-
tup cahla, si se crede c la din contra pdpusoiul va aved
mult tciune. Bucovina,
3029. Semincerii de ppusoi, dupa ce i ai desfcut, ciucd-
Ian asvrli in drum, cdci de-i vei pune pe foe, toti pa-
vor face tdciune. Brosteni, Suceava; Bucovina.
3030 CiucAldii srnntrilor:desfcuti de grdunte, se aruncd in
drum, ca vrful ciuclilor, in vara viitoare, sd fie btut ca
drumul, Straja, Bucovina.
3031. Dacd la prsit iese si fire cu frunze albe, sd le lasi,
ca-s a noroc. Tapu, Tecuciu.
3032. Se zice cd popusoesii cari se fac pe spicul ppuso-

www.digibuc.ro
 260

ilor, ar fi imprumutul staptiului, care imprumutnd papu .

isoii, a dat mai multi inapoi, din care cauza prisosesc pa-
pusoii.Straja, Bucovina.
3033. Dacd la cules gdsiti stiulete roii, e semn de o mare
rusine.Tdpu, Tecuciu.
3034. Pdpusoiul rosu e bun de dat la vacile ce se nc-
jesc sd fete, si nu pot, ca fan' degrabd. Stinca, ;Bu-
nesti, Suceava.
3035 Se crede cd uscnd cineva ppusoi In cuptor,
scotndu-i, nu e bine a lsd ctiva ciucldi acolo, si cd, da-
c iards se face foc in cuptor, apoi Maica Domnului vrd
mna pran cot, in focul cuptorului, dup acei ppusoi.
Bucovina.
CCCCLII. Par.
3036. Cel care bate in pdmnt vreun par, frd trebuin-
la, si nu-1 scoate, pe lumea cealalt II va scoate cu ochii.
Ioneanu.
CCCCLIII. Far.
3037. Se crede cd oamenii prosi sunt cu noroc. Buco-
vina; Stnca, Iasi.
3038. Prul des e semn de belsug pentru om.Tpu, Te-
cuciu.
3039. Se crede cd oamenii cu prul cret, sunt mari minci-
nosi; acei cu prul rosu, sunt r51Bucovina.
3040. Omul cu prul rosu e rutdcios.Stnca,
3041. S nu aruncati prul in foc, c pieldeti puterea.
Tpu, Tecuciu.
3042. Nu-i bine sd dai prul in foc s ard, cdci Maica
Domnului aleargd plngAnd, ca sd-1 scoat5, iar dracul
rade.Hantescu
3043. Dac dai prul In foc, cand te lai, se repede Maica
Domnului sd-1 ieie.Ttrusi, Suceava.
3044. Prul ce-ti cade din cap s nu-1 dai la gunoiu, cd-1

www.digibuc.ro
 261

ia vrabiile de-si fac cuiburi, si te doare capul si-ti cade pa-

rul. Sevastos (C5latorii).
3045. Daca a Aruncat cineva afara parul ce i-a iesit la
pieptanat din cap, apoi vrabiile it aduna fac din el
cuib, iar pe respectivul apoi il doare capul. Bucovina.
3046. CAnd te tunzi strange-ti prul supune undeva
sa nu-1 calce oamenii, ca capeti durere de cap. SA nu-1 pui
pe foc, ca iar te doare capul, iar and tai prul la fetele mi-
titele, sa-1 pui intr'o bang& ca creste lung si frumos. Co-
vurluiu; loneanu.
3047. Parul cand il tunzi, sa-1 maturi.Ciulnita, lalomita.
3048. E pcat sa maturi tu sau altul prul dupa ce te-ai
tuns; trebuie sa-1 iei cu mana i sa-1 duci in gard. Tapu,
Tecuciu.
3049. Femeia insarcinata care va culege in poalA surcele
iesite din rAndea, va face copilul cu prul cret.Ioneanu.
3050. S te pazesti sa nu-ti ieie nimeni din par, fara stire
el ti se paste varful cozilor. Sevastos (Clatorii).
3051. Parul capului nu este bine a-1 da cuiva, caci el se
poate intrebuinta la diferite farmece, cu care se poate face
mult ru celuia dela care s'a luat parul, de aceea pieptnn-
du-se cineva, sau tunzandu-si parul, este bine a-si arunca
prul in foc.Bucovina.
3052. Femeia insarcinata, daca da cit piciorul in map', ca-
ne sau alt animal asemenea, face copilul pros. De aceea
trebuie sa puie in scaldtoarea copilului par de al animalu-
lui in care si-ar amipti ca a dat cu piciorul. Giulesti, Su-
ceava.
3053. Mama ingreunata sa nu mannce din oar& nici m-
maliga sa tipareasa, ca naste copilul far de pic de par pe
cap.Stanca, Iasi.
3054. Se crede ca daca se increteste unei copile prul la
ceafa, va mai capata surori.Bucovina.
3055, Ciuchii de par de la ceafa copilului. care se for-

www.digibuc.ro
 262

meazd pentrucd st mult culcat pe spate, nu e bine s-i taie

md-sa, cdci ti arde casa copiluldi, cnd va fi gospodar, ci sd
se duc cu el la nnas-sa s i-1 taie.Jud. Suceava.
3056. Fete le se bucurd cnd gsesc spelci, cd li creste pa-
rul.Tapu, Tecuciu.
3057. Cnd se fund copiii mici, e bine s bagi pdrul la r-
dcina unui porn, ca sd li creased lung ca pornul. Catane,
Doll.
3058. Spre e face ca prul s creased lung, se ung fetele
cu unturd de ariciu.Bucovina.
3059. Dec fetele mari dau cu salcie pe Or in ziva de Flo-
rii,li creste prul.--Catane, Dolj.
3060. In sdptmna brnzei sd nu te speli la cap, cilci se
scutur burdufurile cu brnzd In cap (adica faci mtreal)
si-Ii albeste prul curnd.---Ciulnila, lalomila.
3061, Prul ce cade la pieptnatul femeilor sau la tunsul
fetelor, se strnge si se pune tntr'un gard, lipindu-se o ba-
HO peste el, ca sa creased prul din cap.Bursucani, Co-
vurluiu.
3062. Se crede cii dacd voeste cineva sd-i creased' prul,
apoi ti bine s puie pe cineva ca s-i rteze prul pe cnd
creste luna, si anume de o persoan bine voitoare, si prul
ii va creste frumos; dacd-i rteazd cuiva prul o persoand
sgarcild sau ru voitoare, pe timpul sedderei lunei, apoi nu-i
va creste prul.Bucovina.
3063. Cine mnnc srnnt de tiug (tivd5), ii cade pd-
rul.Adarnesti, Teleorman.
3064. Nu-i bine sd se leie o femee sau o fat Inaintea
barbatului, c nu-i mai creste prul.Tpu, Tecuciu.
3065. Sd nu vii de la mort cu prul despletit, Cali va ca-
ded prul. flntescu.
3066, Fetele sd nu mnnce despletite, c li cade prul.
Ciulnita, Ialomila ; Catane, Doll.
3067. Se crede cii nu e bine ca o copild s ia pe cap o

www.digibuc.ro
 263

cusma sau palrie barbdteasca, cad la din contra, va avea

pr slab.Bucovina.
2068. In ziva de sf. Toader se fund vitele in frunte ca s
se faca frumoase; fetele se lau cu stroh de la vite, ca s li
creasca parul mare si frumos.Brosteni, Suceava.
3069. La sf. Toader fetele mari se spala la cap cu iarbd
mare, ziend: Sfinte Toadere, fa ca coadele noastre s crea-
sed ca coamele cailor.Ioneanu.
3070. La sf. Toader fetele se lau cu fan, ca sa li crease
prul. pronuntnd cuvintele: Toadere, san Toadere, dd co-
sitele fetelor, cat cozile iepelor.Bursucani, Covurluiu.
3071. In sara de sf. Toader, fetele isi taie ate o suvit de
par din cap si o pun sub o baliga, semi-useat, zicnd de
nou ori : Toadere, sail Toadere, d codita fetelor, cat co-
dita iepelor.Tapu, Tecuciu.
3072. In ziva de sf. Toader fetele trebuie sa se leie 'Ana
in ziu, ca s li creased prul, ca cozile cailor, ea daca n'ar
face aceasta, atunci caii, pe care ii mana Toader la pscut,
li-ar paste cozile. In acea zi se slobod caii la pseut.Strala,
Bucovina.
3073. Daca fi-i fric de ceva, ia par de la urs si te afuma,
ca-ti vine bine: uiti frica.Adamesti, Teleorman.
3074. Cnd esti spriet de un cane, sa te afumi cu par de
al lni.Jud. Suceava.
3075. Dac i se d cuiva par de capra salbateca, In man-
care, apoi capt o pntecaraie care-i cauzeaza moartea.--
Bucovina.
CCCCLIV. Parte.
3076. Cnd ai noroiu in cot si in genunche, ai parte de
bivoli. Catane, Doli.
CCCCLV. Pase5.
3077. Se zice c daca pastele cresc frumos, va fi un an
bun. -Bucovina.
3078. Aducndu-se pascade la bisericti acasd la Pasti, se

www.digibuc.ro
 264

gusta mai intiu din anafor si apoi din crucea pastei. Care
gust mai Intiu din usturoiu si hrean, pe aceala nu-1
mnncd puricii.-Straja, Bucovina.
CCCCLVI. Pasere.
3079. In ziva de Dragobete-s-Cinsofesc paserile.-Rudeni,
/kg es-
3080. Paserile de cas, cnd se culc de vreme, e a bine;
cnd se culca trziu, e a lips.-Bogdnesti, Suceava.
3081. La munc s nu arunci frmturile, ci s le dai la
pui acas, ca s creasca mari.-Tapu, Tecuciu.
3082. In seara lsatului de post (toamna) s dai de mn-
care mult la ortnii, ca s nu-4i mnnce bobotinele din
grdinA, vara.-Vlcea.
3083. Paserile care nu au r*nit, nu-s bune de mncat.-
Holda, Suceava.
3084. In ziva de ajunul Crciunului s5 postesti !Ana la
ziva jurntate, c5 prinzi vara paseri, i s iai cu ochii 1nchisi
cloud paie, s' le bagi in sob.-Vlcea.
3085. SA nu pui maim pe puii unei pserele, cci vin fur-
nicele de-i omoar, iar paserea 11 parseste. Tapu, Tecuciu.
3086. Thrtele si busuiocul din noaptea de sf. Vasile, sunt
bune pentru paseri.-Vlcea,
3087. &Wile i Oinele albe sunt privite ca sfinte. Bog-
dnesti, Suceava.
3088. Cnd paserile umbl cu aripile in parnnt, trag a s-
racie. -Tpu Tecuciu.
3089. Daca are cineva galite mici, apoi se crede c nu e
bine a le nurnra inteo zi de post, ca apoi n'ar creste.--Bu-
covina.
3090. Paserea care va fi pupat de orn, o mnnca uliul.-
Ioneanu.
3091. Cuibarul In care a scos gsca sau gaina pui, nu se
d afar, ci se duce in pod, unde se ascunde, ca precum

www.digibuc.ro
 265

nu-1 vede pe el nimenea acolo, asa s nu vadd cioarele,

tarcile si ulii, puii.Straja, Bucovina,
3092. Puiul cu cinci degete nu se taie, cA acela e norocul
paserilor.-- Stnca, Iasi.
3093. and se adund paserile si vrbiile toamna pe la a-
rie, iarna va fi mare si geroas5.Jud. Suceava.
3094. In ziva de crAciun sa mnnci intdiu carne de pa-
sere, ca s fii usor ca paserea pe yard. In pArtile noastre,
fiecare isi pregdteste cteva pdserici.Adamesti, Teleorman.
3095. Daca vrei s scapi orteniile (paserile de curte) de
boald, sa iei sgurd de la masin, sd le pui In gropan s
bea de acolo apd, cd li va trece.Cdtane, Doll.
3096. Cnd infra pasere sburMoare In casd, pe fereastrd
sau pe us, ea aduce o veste bund.Jud. Suceava.
3097. Cnd mor din paseri, sd se taie una din cele snd-
toase si s se mnnce, cdci atunci celelalte nu vor mai
muri loneanu.
3098. Cnd te va murdAri o pasere In sbor, ai s ai o su-
prare despre o pagubd mare. Jud. Suceava.
3099. In ziva de sf. Ilaralambie (10 faur) se face colivd
din care se pstreazd spre a da paserilor cnd mor, s nu
mai moard loneanu.
3100. SA nu numeri lunia paserile ca-ti mor, de boald, ori
tti pier.Tpu, Tecuciu.
3101. Nu e dat femeilor crestine sd taie paseri, cad ar fi
si ele ca femeile nebotezate.Jud. Suceava.
3102. Ca sd trAiascd puii de pseri lunateci, adia pusi si
scosi In aceiasi hind, cnd se pune closca, sd se puie in cui-
bul ei surcele, cafe oud sunt, si o legdturd micd cu meiu, si
dup ce ies puii, sd li dea din acel meiu sd mnnce sau
sa se puie inteun ciur cu attea surcele cap pui sunt si cu
un cutit, apoi sd se cearn ciurul cu toate acestea deasupra
unui foc, si asA nu vor mur1.Ioneanu.
3103. and paserile au pui mici, nu trebuie a vorbl de

www.digibuc.ro
 266

dnsele, cad le mnc furnicile puii.Grozesti, Mehedinti.

CCCCLVII. Pa Oi.
3104. In ziva de Pasti desdirnineata, fnainte de a merge
la biseria, se spald stenii cu un ban de argint, ca sa fie
albi ca argintul si sa aibd bani peste an, i cu un ou rou,
ca s fie rosii, ca oul cel rosu.Straja, Bucovina.
3105. Cnd vii dela Pasti, e bine s intri fn casa pe braz-
dd verde, c e bine de sntate, si s'o lei In ziva de sf.
Gheorghe, ca e bun de vite, cnd li se impietreste ugerul.
E bine s se ia cu capul si pielea goal.- Bucovina.
3106. In ziva de Pasti nu e bine sa doarma omul, cd apoi
acel orn e somnoros peste Intreg anul, si vara fi ploua po-
logul.Straja, Bucovina.
3107. Lurnnarile ce ramn dela Pasti. sa le aprinzi cnd
pleaca cranacii si fetele mari la hora, si sa treacd printre e-
le, ca sa se uite lurnea la ei, ca la Dornnul Hristos.Cata-
ne, Doll.
CCCCLVIII. Pe lin.
3108. In spre Rusalii, sara, trebue s pui pelin sub cap;
altfel Rusaliile descopar casa i te iau.Stnca, Iasi.
3109. In ziva de Rusalii se pune pelin verde prin cas, ca
s piar purecii.Ioneanu.
3110. In ziva de Rusalii se pune la bru pelin si-I poart
toata ziva, iar noaplea se pune la cap si In asternut.Mol-
dova.
3111. In ziva de Rusalii se pune pelin la bru, ca sd nu-i
ia din clus.--Catane, Do lj.
3112. Pelinul strns din ziva de Rusalii, e bun de afumat
pe cel apucat de cel Mu sau ducd-se pe pustiu.Tapu,
Tecuciu.
3113. In ziva de Marina (17 Iu lie) se culege pelin, din ca-
re se face apa de pelin, care este bund pentru sublierea o-
brazului.Ioneanu.

www.digibuc.ro
 267

CCCCLIX. Perna.
3114. Cnd se rstoarnd pernele, are s se mdrite fata din
casa ceea. Ttdrusi, Suceava.
3115. Cnd bielii, de mici, nu sed cu capul pe pern, ii
semn cd n'au sd triasc. Ttrusi, Suceava.
CCCCLX. Perzanie.
3116. Cnd o ferneie insdrcinat e in primejdie de a pier-
de, sau se sperie de ceva, se afum cu nari de vulpe. Bu-
covina (Marian. Nasterea).
3117. Cnd e o femeie in primejdie de perzanie, se spal
icoana Maicei Domnului si i se da" apd de aceea de but.
Marian (Nasterea).
3118. Se ia o coasd, se deschide o fereasted, prinde coasa
de mdsea, o pleac putin cu vrful in os pe fereastr afa-
I'd, toarnd al:id de trei ori pe pnza coasei, astfel ca s se
scurgd inteun vas si apoi din acea apd bea femeia de trei
ori, iar cu reslul o spal pe cap si pe corp. Dup aceea se
leagd femeia peste pntece cu , tort de invtturd (la care
s'au invdtat copilele a toarce), si astfel legata trebue sd um-
ble trei zile.Marian, (Nasterea).
3119. Femeia care a pierdut, trebuie s fi fost legatd de
cineva, sau a pierdut pentru pacatele sale sau ale printilor.
Transilvania (Marian, Nasterea).
CCCCLXI. Peste.
3120. Fuior dela crucea popei la Boboteazd, 11 bun de pus
la pnza volocului sau a rnrejei, ca sii traga pestele, cum trag
MOH dupa pop5.Jud. Suceava.
3121. Cine in ziva de Pasti, cnd zice popa: Hristos a in-
viat, rdspunde: peste prind >, acela prinde peste mult pe ya-
rd, dar si mare pdcat face.Stnca, Iasi.
3122. Unele femei, cnd voesc sd plece cu trbocul la ['au
sa prind peste, si dacd e duminec, iau furca in bru, si
iese la lume, torcnd cteva firicele, cu scop ca cum se va
mind lumea de ele, cd lucreaza dumineca, as s se mire

www.digibuc.ro
 268

pestele de ele, si sa iasd de pe la maluri sd vie la tarboc

sa-I vada.Adamesti, Teleorman.
3123. Toata lemnaria de npatca sa o furi, dac vrei sa
ai noroc la prins peste. Tapu, Tecuciu.
3124. Cnd cineva se duce la prins peste, pe cel de 'nft
iu ce-I prinde. it da prin par sau barb& ca sa prinza Ma_
de mult, cat par e in cap sau barb.Rudeni, Arges.
3125. Sa scuipi in apa inainte de a incepe prinsul peste-
lui.Tpu, Tecuciu.
3126. Femeia ingreunat sa nu mnnce cap de peste,caci
nu vorbeste copilul curnd.Bursucani, Covurluiu.
3127. Femeia care mnnca peste crud, va naste copii
sprinteni.Tpu, Tecuciu.
3128. La sf. Pasti, mannc mai inainte peste prins in a-
junul Paste tor. c vei fi usor peste tot anul.Luncusoara.
3129. In ziva de Pasti, rnnnca mai intaiu peste, ca sa fii
iute ca pestele, toata vara.Rudeni, Arges.
3130. Vineria cine mat-Lana peste, ii curge snge din nas
vara.Tpu, Tecuciu.
3181. Cnd sar pestii dupa musculite, are sa fie cald.
Parpanita, Vasluiu.
3132. Cand visezi peste mruntel,'"ai sa ai noroc ; iar de
visezi prinznd peste mare, ai sa ai o scarb mare Parpa-
nita, Vasluiu.
CCCCLXII. Peteal.
3133. Daca se incalceste peteala miresei, in casa ei n'are
sa fie Doamne ajut.Sevastos (Nunta).
3134. Daca vreo dusmancd fur din peteala miresei, nu-i
a bine.Sevastos (Nunta).
3135. Visand peteald in piept, Ili va muri un copil sau o
ruda.Tapu, Tecuciu.
CCCLXIII. Pe-Ilion
3136. Fetele maturand casa in caslegi, incep totdeauna de

www.digibuc.ro
 260

la prag, creznd cd fcnd a$, vor sosi mai curnd peti-

tori.-Bucovina.
3137. Cdnd intri trite() cas eu fete mari, trebuie s sezi,
ca s saz petitorii.Jud. Suceava ; Hantescu.
3138. Dac vreo pasere sburnd, se loveste de fereastra
unei case, unde sunt fete mari, apoi se crede c in curnd
vor veni petitori.Bucovina.
3139. Sd nu primesti petitorii la tocmeald, nici intdia nici
a doua oar, ci tocmai a treia, cci atunci e logodna mai cu
trinicie. i viata casnicd mai lung. -Tpu. Tecuciu.
CCCCLXIV. Picingine.
3140. Miercuria i vineria sd nu iei oudle din cuibar, cd
fad picingine pe obraz. -Jud. Suceava.
3141. SA' nu mnnci din ceea ce au ciugulit ginele, cdci
faci picingine pe obraz.Adamesti, Teleorman.
CCCCLXV. Picior.
3142. Cnd stai la mas, s nu huti picioarele, ea huti pe
dracu. -Holda, Suceava.
3143 S nu legeni picioarele, cd legeni pe dracu.- Sevas-
tos (Cdldtorii); Bucovina.
3144. Sa nu bagi picioarele pe sub mas, c ti se lungesc.
Tpu, Tecuciu.
3145. Cnd treci peste piciorul cuiva, acela cade in hord
la nunta ta Catane. Dolj.
3146. Cnd treci peste picioarele cuiva, din fug, desp-
seste-1, cd-i merge rdu.Tapu, Tecuciu.
3247. Se crede c acela cui i se bate vna la putpa stn-
g, va dolindi un prieten. Bucovina
3148. Nu se umbl cu un picior incltat si cu unul des-
cult, CA umbll mull pn te insori.Jud. Suceava ; Vlcea.
3149. Cnd esti cstorit, nu umbld cu un picior descult
unu incltat, c tragi a vkluvie. Stnca, Iasi.
3150. Cnd un copil incepe sa mearg intiu in picioare,

www.digibuc.ro
 270

locul de unde se ridica In sus, se taie imprejur ca un cerc,

ca s taie piedica copilului, sa poata merge usor. Ioneanu.
3151 Cand ia mama copilul in brate, nu e bine sa-I puie
la picioare, caci toat viata lui va rmnea tot la picioarele
altuia.Marian (Nasterea).
3152. Femeia care are un copil mic, spalndu-si picioare-
le, s si le spele nu numai dela caputd, ci dela genunchi in
jos, si apoi copilul ei va umbla curnd.Bucovina.
3153 Cand cineva iesind sau intrnd undeva, isi trie pi-
cioarele, este urmat si de altii.Jud. Suceava.
3154. Ferneia s se pazeasca sa nu-i vada barbatul picioa-
rele Wand la genunchi, c n'o mai iubeste.Sevastos (Cal-
torii).
3155. Cand o fat vrea s se mrite, sa trag piciorul pe
covorul pe care sta. mireasa.Jud. Suceava.
3156. La lsaiia dantueste, de voeste mireasa ca in viea-
la casnica sa fie ea mai mare de cat brbatul, sa calce pe
mire pe picior.Sevasfos, (Nunfa)
3157. Se crede cd nu e bine a arunca nsipul care se a-
fl 'n rnza gobailor Miele, jos, c'apoi acel ce calca cu pi-
ciorul gol, capt pducel la picior.Bucovina.
3158. Paducelul se zice ca se tmdueste, daca se pune
coada culeseriului in foc si apoi la batucel. Bucovina.
CCCCLXVI. Piciorug
3159. Sa nu umbli cu vreun piciorug, prefacandu-te schiop,
cd-i a ru. Tam Tecuciu.
3160. S nu umbll in catalige, ca ti se lungesc picioarele,
ori capeti slabaciuni de picioare.Tapu, Tecuciu.
CCCCLXVII. Pieptene.
3161. De umbli cu pieptenele si nu te speli, apoi de vei a-
tinge de fat& ti se face crapacioas (aspra).--Adamesti, Te-
leorman.
3162. S nu dai cu mama dupa pieptene pe la nas, 6 faci
bube.Vlcea.
www.digibuc.ro
 271

3163. Cnd te piepteni cade pieptenele din mn, e

semn c vei p11 cev; ins dac5-1 vei *terge indat, de o
petia nu-1i va fi nimic.linlescu.
3164. Plesniti sunt la oameni, crpaturi la limba, *i pro-
vin din faptul ca te-a adpat (1i-a dat otrav) de pe pieplene.
Tapu, Tecuciu.
3165. De sf. Dumitru nu se piaptn, c-i primejdios de
lupLStnca. Ia*i.
3166. Se zice c dac a furat cineva un pieptene i moa-
re, apoi ies pe dnsul o mullime de pduchi.Bucovina.
CCCCLXVIII. Pierdere.
3167. Dacali pare rdu de un lucru pierdut, nu-1 mai gd-
se*ti.--Catane, Doll.
3168. Cnd pierzi ceva, s zici de mai multe ori, ca-1 g-
se*ti
Scoate, drace, ce-ai furat,
CA te bat cu maiele,
pn-li ias
Catane, Do lj.
CCCCLXIX. Piper.
3169 Cnd scapi piper pe mas, ai s umbll btut T-
tru*i, Suceava.
3170. Cnd scapi piper pe mass& attia pumni vei lu, c-
te fire ai scpat. Ttru*i, Suceava.
3171. Piperul din solnild dac se vars, e semn de sfad.
--Jud. Suceava Stnca; Iai ; Rudeni, Arges ; Sevastos (Ca-
ltorii) ; loneanu.
3172. Se crede c spre a face ca s fie ceart inteo fami-
lie, trebuie a presur piper pe jos. Bucovina.
CCCCLXX. Pirostrii.
3173. DacA dup ce faci mmliga, nu iei pirostriile de pe
foc, ai s *ezi in foc pe ceea lume.Ttru*i, Suceava.

www.digibuc.ro
 272

CCCCLXXI. Pisic.
3174. and cineva sufl in mncarea pisicilor, li da j lor
din sufletul lui.Rudeni, Arges.
3173. De pisica sa nu te prea ingrijesti, caci ea se roagA
s moara toti i sa nu ramaie de cat o baba batrn, ca sa-i
ia mncarea din mana.Ciulnita, lalomita.
CCCCLXXII. Pistol.
3176. Cand ti se sloboade pistolul la nunta, e a rau.Ta-
pu, Tecuciu.
CCCCLXXIII. Pistrui.
3171. Oamenii pistruieti se spala cu ap In miezul noptii,
and canta cucosul, caci temandu-se a nu fi luati drept
li se pot inmulti petele. Pentru aceasta se feresc, ba
mai mult se roag si pentru perirea celor ce le au.Tapu,
Tecuciu.
CCCCLXXIV. Pita.
3178. Ca sa dospeasc pita, dupa ce s'a framntat, se zi-
d: as s-si aduca pita mea aminte de dospit, cum si-aduc
aminte fetele de maritat.Sabolciu.
CCCCLXXV. Pitigoiu.
3179. Cnd pitigoiul canta pe langa casa, face a frig.
Gainesti, Sucenva.
CCCCLXXVI. Pitpalac.
3180. Un pitpalac s se lina inchis in colivie numai trei
ani, apoi sa i se dea drumul, caci tinndu-1 mai mult, se fa-
ce un pcat, care nu va fi iertat de Dumnezeu.Ioneanu.
CCCCLXXVII. Plans.
3281. La baieli sa nu se puna margele la gat, caci facn-
du-se mari si imbtndu-se vreo data, prang 'Ana se tre-
zesc.Ioneanu.
3182. Dac plange vreun copil necontenit noaptea, apoi e
bine a lua ap dela o fntn strin, zicnd : Eu las plan-
sorile aice si iau odihna, si apoi copilul nu mai plnge
noaptea.Bucovina.
www.digibuc.ro
 273

3183 Cnd un copil are obtceiu de plange noaptea, seara

sa i se puna fasa de a curmezisul drumului, ca vitele ce
vin de la pasune, sa treaca peste ea si astfel incingand co-
pilul cu ea, nu mai plnge. Sau sa ia somnisor dupa tufe,
care sa lege la fas, si atunci nu mai plnge.Ioneanu.
3184. Daca un copil de la nasterea lui, plnge intruna o
spfmnd, aceasta e sernn c-I bntuie duhurile necurate.
loneanu.
3185 Unde este un copil mic in cas, se crede cd este
bine a lsa perdelele pe feresti. cci la din contra intr
plnsul priu fereastr, peste lumind i copil, care apoi plan-
ge neincetat. Bucovina.
3186. Dup ce o femeie a nscut, se face cruce de tdrite
de grAu, una in mijlocul casei, i alta la us, i cine intr
zice: < Aci de casa de trite s te apuci. iar de copil s nu
te atingi. Aceasta se face ca copilul s nu plangd cat va fi
mic.Ioneanu.
3187. Cnd copilul este mic. s-i iei fasa i s o asterni
in drum, ca sd treac5 oile peste ea. SA lasi s insereze scu-
tecele pe gard, c nu mai plnge.--Mischi, Dolj.
3188. In cea de'ntdiu durninicd de la nasterea unui copil, s
i se dea de ma-s tap pe pragul uii, sa sd nu capete la
plns artag.Ioneanu,
3189. Cand copilul plnge prea mult, i face de cap.
Perieni, Tutova.
3190. Cand se pun cArpele unui copil afard sa se usuce, sA
nu le apuce sfintitul soarelui, Cad capt copilul plans prea
mult; dacd insd le apucd afar, s le scuture pe foe, apoi
sd le- aducd In cas.Ioneanu.
3191. Cand copiii mici plng noaptea, se face seara de
muma pdurei.Se tine copilul in brate, si in umbra lui se
da cu toporul de trei ori, zicnd vorbele acestea :
Fugi nlucd
prin prelucd,
A. Gorovei, Superstifii. 18.

www.digibuc.ro
 274

prin razor,
printre razor,
c te taiu cu l topor.
--Catane, Do Ij.
3192. Cnd cineva tine seara vreun copil In brate, s nu-1
ridice in sus mai mult deaf statura celui ce-1 tine, aci
noaptea va plnge mult.Ioneanu.
3193. Cine plange In ziva de ajunul Crciunului sau a Bo-
botezei, va plnge tot anulHantescu.
CCCCLXXVIII. Ploaie.
3194. Dumnezeu, and i-i gndul s5 ploaie, toaca'n cer, i
cucoii aud, i de asta vestesc i ei moleagul de cu seara.
Tapu, Tecuciu.
3195, De aia nu mai plou, c'a inceput popii s5 se tunda.
Catane, Do lj.
3196. Ploile sunt legate prin farmecele tiganilor cari fac
caramida, i mijlocul de a le dislega, e de a-i alunga.Apoi
ovreii and infra la cuca, se roaga sa nu ploaie, cad and
ploua, din fiecare sinagoga trebuie sa moara un individ.
Tapu. Tecuciu.
3197. Se crede ca and intra idovii in sarbatoarea
cutelor, va ploua. Bucovina.
3198. Cnd se inneaca cineva, va ploua 40 de zile. lo-
neanu.
3199. Daa moare cineva de moarte naprasnica in paduri,
la inmormntarea lui vor fi ploi mari.Straja, Bucovina.
3200. Nu ede pe pragul uii, ca-ti va plou la nunta.
Daca eti btran, iti va ploua In ziva mortii Vlcea.
3201. Sa nu mnnci din oal, ca-ti plou5 la nunta. Bu-
covina; Catane, Dolj; Jud. Suceava.
3202. Se crede ca daca incepe ploaia des dimineata, apoi
nu dureaza lung.Bucovina.
3203. Cand Incepe ploaia de joi, tine doua saptmni; iar

www.digibuc.ro
 275

de incepe de smbt, tine pand celantd smbt.Sevastos

(CAldtorii).
3204. Se crede ca dacd a inceput sa ploaie smbdt, apoi
ploaia va dur mult timp.Bucovina.
3205. Fiind limp prea indelungat secet, atunci se scaldd
o femeie grea intr'o apa curgdtoare. sau se toarnd apd pe
dnsa, i se crede c apoi va ploud. Straja, Bucovina.
3206. Dad plou cu piatrk apoi se scoate cociorva i lo-
pala de pne i se pune cruci inaintea pragului, iar topo-
rul se infinge in pmnt, i cu aceasta se crede ca va trece
piatra. Bucovina.
3207. Cnd ploud tare, s nu ferestrele deschise, cdci
trsnete. Ttrui, Suceava.
3208. Se crede c smulgndu.se iarbd cu mna, va urmd
ploaie.Bucovina; Jud. Suceava.
3209. Unii postesc ajunurile srbdtorilor de iarn inteun
fel anumit i apoi ei cred ca ar puted intoarce grindina i
ploaia. Straja, Bucovina.
3210. Ploaie cu soare insemneazd c sunt fete necinstite.
Cand ploud cu soare, bietii cnta veseli :
Fugi ploaie,
fugi ploaie,
ca te-ajunge soarele,
i-ti taie picioarele..
Tapu, Tecuciu.
3211. Cnd plou cu soare, se crede d sunt multe fete ne-
cinslite, i atunci Meta cnl aa
Ploua, ploud
Inteo cast"' noud;
oule de lut,
fetele se .
. .

Jud. Suceava.
3212. Cnd nu ploud, s furi tiparele tiganilor cu care fac
drmida, i sd le arunci in puturi, cad ei leagd ploile. S
uzi t ganii pe cari-i vei intlni in drum.--Tdpu, Tecuciu.

www.digibuc.ro
 276

CCCCLXXIX. Plonita.
3213. Cnd pui curpeni de fasole pe foc, atunci se fac
plosniti. Tatrusi, Suceava.
3214. Daa-si fac lstunii cuib sub stresina casei, se fac
plosnite in casa. Straja, Bucovina.
3215, Cnd e lun nou, nu se grijeste casa, ca se fac
plosnite si alte juvini. Brosteni, Suceava.
3216. Spre a se cotorisl de plosniti, este bine a afum in
cas cu piprus, si apoi a vrul pretii cu un var arnestecat
cu terpentina. Bucovina.
3217. De plosniti scapi daa grijesti casa si o vrnesti in
lun noua, in zilele de post. vruind-o indrpt si molfaind
ceva, precum coji de pane, mlaiu, etc. Brosteni, Suceava.
CCCCLXXX. Poarne.
3218. Vara, cnd incep s se coac poamele, s nu marin-
ce cineva pana mai intiu nu imparte, ca s mnnce mortii
si apoi viii.--Ioneanu
CCCCLXXXI. Pod.
3319. Cnd pocneste podul in colt, atunci nu-i bine. Ta-
01.4, Suceava,
CCCCLXXXII. Pom.
3220. Sara, inspre ajunul Craciunului, femeia cnd face a-
luatul pentru turte, asa cu mnele ductal dn aluat, se duce
in gradina, pe la fiecare soiu de pomi, insotit de brbatul
sau, care tine in mn un topor. Dac ajunge de pild la
un mar, brbatul zice: <Bre muiere, eu am s taiu mrul
ista, a nu rodeste de loc.Ferneia atunci zice: < Nu-1 tai,
ma rog dumitale, a cum is mnele mele incrcate ciucura
de aluat, asa si el (mrul), la anu are sa rodeasc >. Asa
se face la fiecare porn, si se zice a vara pomii rodesc
vralmas.Stnca, Iasi; Sevastos (Caltorii).
3221. La ajunul Crciunului se leag pomii cu paie, asa ca
acestia sa cad Ana la celalt ajun, pentru ca pornii sa lege.
Bucovina.

www.digibuc.ro
 277

3222. In noa plea Crciunului sa mturi cosul, s pui funin-

ginea pe la rdcinele copacilor, caci rodesc. Vlcea.
3223. Dacd copacul nu face roade, in smbdta Paste lor,
cum frarnanfi pasca, du-te cu mnele pline de aluat si le
sterge de copaci, si de blind sarn, au s rodeascd. Sevas-
tos, (Cltorii).
322Q Cnd un porn nu face roacle, sd-1 ingduri in ziva de
sf. Gheorghe, cci atunci va face. Vlcea.
3225. Pentru ca sd rodeascd copacii, din aluatul de pascd
ce 1-ai ras de pe covatd, faci cle un coldcel de fiecare co-
pac ce nu rodeste, si-I anini pe o crenguf.Sevastos, (CA-
ltorii).
3226. In ziva de 1 Mart sa legi la fiecare porn roditor fir
rosu, ca sd facd poame multe pe yard'. Adamesti, Teleor-
man.
3227. Se crede c dacd s'a desfcut de graunle semincerii
legafi la olaltd, s se anine ei toamna pe pomi, care apoi
in vara viitoare vor rodi. Bucovina.
3228. In ziva de Maria Egipteanca (1 April), se sdesc po-
mii. Brosteni, Suceava.
3229. Se crede c clan' sdesc doi insi pornisori, sau sa-
mn smburi de poarne, acei pomi vor face fructe in fie-
care an; rdschli, sdmnali nurnai de unul, vor face fructe
numai tot la doi Bucovina.
CCCCLXXXIII. Pomand.
3230. sa nu dai de poman la ligani, cd-fi fur cioara puii.
Covurluiu.
3231. Se cld de pomand un porc, cdruia ii aprinde doud
lumnri la urechi si se ud copitele cu apd, caci dacd nu
are ap, pe lutnea cealaltd, rmtorul rrnd si ii va gs1 a-
p.-- Ciulnifa, Ialornifa.
3232. Ori ce se cld ornuluiu de pornand, nu se pierde, ci le
capt in cealalt fume indrdt. Marian, (Inmomantarea).
3233. Cine dd al de pomand, face punte pe lumea cea-
si trece in raiu. Ciulnifa, lalomila.
www.digibuc.ro
 278

3234. SA nu dai bors cu flori de pomand,c5 pe lumea cea-

lalt, bei tot ap cu hospd i cu flori.Covurluiu.
3235. Daca se face pomana cu frupt alb, apoi se crede ca
primitorul trebuie sa dea in schimb pane i sare. Bucovina.
3236. Chid se d de poman, s nu se dea peste gard,
cad acea pomana nu este primit pe lumea cealalt.lo-
neanu.
3237. Dac nu faci pomana pe lumea asta, n'ai ce manca
pe lumea cealalt.Ciuinila, lalomila.
3238. SA dai rogojin de pomana, ca s ai cu ce-fi face
adpost, pe lumea cealalt, cand o fi vremea rea.Ciulnila,
lalomila.
CCCCLXXXIV. Popa.
3239. CAnd te intalnesti cu popa, to merge rau.- Ttrusi,
Suceava; Catane, Do lj; Adamesti, Teleorman.
3240. Cand it iese pop inainte, are sa te bata cineva.
Ttrusi, Suceava.
3241. De-ii va ies1 pop inainte, trebuie s asvarli cu paie
in urma lui; altfel nuli merge bine.Stanca,
3242. Cand intalnesti la drum popa, svarle dupa el un su-
muiog de fan, si sa zici: Phu, piei, drace.Jud. Suceava.
3243. S nu cumva s lei pe pop s sfarseasc al um-
blatul (zi ntiu, ajunuri, molifte), la tine, CAA a ru.Tapu,
Tecuciu.
3244. In ajunul Bobotezei e rau de moarte dac aperi pe
pop de cani.tefnesti, Valcea.
3245. CAnd vine popa cu crucea la Boboteaza, sa arunci
grunle de porumb inaintea lui, ca-li vor ou gainele, iar
and pleac din cask s mturi dup el, ea nu vei ave5 pu-
reci pe var.Sabolciu.
3246. Popa, dac moare de moarte buna, merge in iad; iar
dac moare de moarte naprasnica, merge la raiu. -Stanca,
Iasi.

www.digibuc.ro
 279

3247. Cnd un pop hirotonisit vine acasa, ii iese preutea-

sa inainte cu sapa i lopata, ca sa aib parte de morti.
Maia, Ilfov.
3248. Daca la o fat mica Ii cresc intiu dintii de sus, ea
se va face preuteasa, iar daca copilului Ii cresc intiu dintii
de sus, apoi el se va face preut.--Vlcea.
3249. De mergi la drum si te intalnesti cu un preot, sa
treci prin dreapta lui, pentru a-ti merge bine.-1-Intescu.
CCCCLXXXV. Pore.
3250. Cand umbli cu clestele in latari, nu se ingras por-
cii. -Ttrusi, Suceava.
3251. Femeile nu mnnca boase de purcei, cand se sco-
besc, ca fac copii bosorogi.Tapu, Tecuciu.
3252 Din ciur nu este bine a da graunte sau altceva la
porci, c'apoi capata linti. Bucovina.
3253. Lintii la porci se vindeca, dac li se da, jumtate de
ora inainte de a-i ti, s mannce samant de canepa.
Bucovina.
3254. Pentru boala de branca la porci, s pui o roat in
par. Jud. Suceava.
3255. Daca te incalli in pat, Ili vor muri porcii de brnca.
Hantesch.
3256. S' nu pisezi usturoiu sus: pe mas, pe brate, pe pat
ca mor porcii de brnc5.-Tpu, Tecuciu.
3257. La brnca' se da brnduse din san Bar lad. (Cornu-
nicata de d-1 G. Tutoveanu).
3258. Broasca i gusterile prinse din martie, se dau por-
cilor cand stint bolnavi de gur.Rudeni, Arges.
3259. S nu mannci carne de porc in ziva de Crciun, ca
sa piara porcii peste an.-1-1ntescu.
3260. In zilele ciorcovilor nu se face nici o treat* c ma-
nnca lupii porch. Jud. Suceava.
3261. Sa nu muncesti in ziva de Ignat, ca-ti rup porcii bu-
lendrele de pe gard. Ppu, Tecuciu.
www.digibuc.ro
 280

3262. La Ignat, dacd nu vezi i nu auzi porc tindu-se, e

bine ca sa-Ii intepi degetul cu un ac, ca mcar sd vezi san-
ge.VAIcea.
3263. Cnd porcii se loccd, sau sau se incurd cu fan in
gura, se stricd vremea.Rudeni, Arges.
3264. Oamenii nu iese la coas, dac n'au vzut la Ignat
sange de porc negru. Daca n'au vzut, inleap creasta unui
cocos negru, ca s ias sAnge.tefnesti, VAlcea.
3265. Cnd tai porcul de Ignat, sa dai de pomana o stra-
china de Mind i o mn de sare, ca s nu-1i piar porcii
de boale.HAnlescu.
3266. In ajunul Crdciunului copiii se mnjesc pe fala cu
snge de porc.te1ne0i, VAlcea.
3267. Porcii care se taie la Crciun, dup ce se pArlesc,
se cresteaza mai intiu la ceafd, ca o cruce, apoi se presa-
1'5 sare, ca s fie carnea lui primit de Durnnezeu, cnd va
da din ea de poinan, si s nu se strice.Ioneanu.
3268. In ajunul Crciunului popa citeste molifta porcilor,
ca s-i fereascd de boale. tefanesti, Valcea.
3269. E bine ca la Crdciun, cnd se taie porcii, s te bre-
zezi cu sAnge, c e bine de bubat. VAlcea.
3270. La Crciun, cnd se taie porci, se bag mai intiu
cdplina in casd, cu rtul inainte, ca s rneargd treaba bine,
i sa aib parte de porci.Ioneanu.
3271. Cnd visezi porci, 1i-a fcut cineva. Parpanila, Vas-
luiu.
CCCCLXXXVI. Porumbel.
3272. Daca ai porurnbei in curte, nu vorbl de ei in limpul
mesei. caci fug i nu se mai intorc.Moldova.
CCCCLXXXVII. Post.
3273. In ziva lsatului de sec de brAnzd, vecinii si rudele
ii cer iertare unii dela altii, ca sd nitre curati in post. lo-
neanu. .

www.digibuc.ro
 281

CCCCLXXXVIII. Prag.
3274. Pruncul, dac are vreun tic, sa-1 alapteze m-sa pe
prag, cnd va toed la leturghie, va trece.Moldova.
CCCCLEXXIX. Preuteas.
3275. Sa nu iubesti sau s te insori cu o preuteasd, hind-
cd ele-s afurisite de preutii lor.Holda, Suceava.
CCCCXC. Pricaz.
3276. Nu-i bine s furi sarca de la oi, cad se intampl
pricaz.
3277. Vineria nu se toarce, pentru cd se face pricaz. T-
trusi, Suceava.
CCCCXCI. Pricoliciu.
3278. Pricoliciu se zice c se face dacd stint noua frail
nsculf tot intr"o Ira lele al hOulea ritoiieit. Tra-n-
silvania.
3279. Pricoliciul, aclic un orn prefcut in cane, insa zice
poporul cu picioarele de "nainte mai scurte i cu cele di-
napoi mai lungi, se amestecd intr'un haitic de lupi, umbland
cu ei dupi prdzi de vite i chiar de oameni, mai ales dup
cei nscuti din flori. Alimnesti, Olt.
CCDCXCII. Prietenie.
3280. Cnd un cane trece printre doi prieteni, li se strica
prietesugul. Moldova.
CCCCXCIII. Primavara.
3281. In dimineata zilei de sf. George, se pune pe la case
verdeat, spre semn de prirnavard.Ioneanu.
3282. Cand a cilded din sfesnic o lumanare pe urma cui-
va, aceluia mare prirnejdie i se vesteste. Tapu, Tecuciu.
CCCCXCIV. Privighitoare.
3283. Despre privighitoare se crede cd a lost o femeie bo-
gala, care avea nite cani rai: Togan i Griva. Perieni, Tu-
tova.

www.digibuc.ro
 282

CCCCXCV. Probajeni.
3284. In ziva de Probajeni (6 August), se probjenesc frun-
zele copacilor si cmpul.-Brosteni Suceava.
3285. In ziva de Progaje, nu-i bine s probozesti (huesti)
pe om.-Ttrusi, Suceava.
3286. S te pzsti sd nu fii probozit in ziva de Probejini,
c'apoi tot anul esti probozit (finut de rlu, ocrdt).
CCCCXCVI. Prune.
3387. Pruncii s nu clreasc pe cni, c atunci nu vor
creste mari.
3288. S nu treci peste prunci, c atunci nu vor fi oameni
mari.Luncusoara
CCCCXCVII. Puchini.
3289. Dacu te 'lit' nesplat in oglind, faci puchini. Tpu.
Tecuciu.
CCCCXCVIII. Puiu.
3290. Nu e bine fata s taie pui. 6 se face Mat.
3291. Nu e bine sa mnnci cptina puiului, a cicd o-
mori pe tandu.Catane, Do lj.
CCCCXCIV. Pupaza.
3392. Dac auzi cntnd pupza dimineat si esti pe ne-
mncate, atunci te spurcd si-ti pute gura toatd vara.- VAI-
cea : Rudeni, Arges; Parpanita, Vasluiu.
3293. Cnd auzi de prima oard pupza si n'ai mncat. te-a
spurcat, si tot anul iti miroase gura a cuibar de pupzd.
Covurluiu.
3294. Cnd auzi pupza cntnd mai intdiu, de n'ai mncat
pand atunci in acea zi, iti va mirosl gura. Ca s nu ti mi-
roase, bagd iute sare in gur.- Luncusoara.
3295. Dacd aude cineva pupdza cntnd, apoi trebue s
se spele indat pe fata, c la din contra s'ar spurcd. Bu-
covina.

www.digibuc.ro
 283

3296. Cand iji canta pupza intaiu,iji merge rau peste an.--
Jud. Suceava.
D. Purece.
3297. Purecele ce vei prinde intiu in luna lui Mart. nu tre-
buie ucis, c altfel te frig purecii pe var.Stnca, Iasi; Ru-
deni, Arges; Catane, Do lj.
3298. Dac vrei s'd nu te mannce purecii peste an, sd nu
li zici pe nume, nici s-i omori in luna lui Mart, Vlcea,
3299. Ca sa scapi de pureci, pune bojii sau pelin, in casa,
ca toji purecii se vor strange pe ei.Catane.Dolj.
3300 De purice scapi numai daca-i pui pe foc, de oarece
omorat, o bucalica din trupul lui se face alt purece, Tpu,
Tecuciu.
3301. La lsatul postului s iei seara in obor, i s chio:
testi, dac vrei sa scapi de pureci. Catane,
3302. La ajunuri, cnd se pregdteste grul cu mac, nu e
bine a gustA din el inainte de cina, caci se crede c la din
contra, acela ar fi mncat de pureci prin intreg anul. Bu-
covina.
3303. Nu este bine a se lucr miercuri dupa Pasti, caci e
rau de pureci. Grindu,
3304. Pentru a scap de pureci, taie in ziva de Pasti co-
cos negru, iar cujitul mnjit de snge, infinge-I dupa usa,
si purecii se vor strange la el.Grozesti, Mehedinji.
3305. Cand se lasa post la Martie, s maturi prin casa,
1

sa arunci gunoiul pana la ziu, pe la vecini, cu capul gol

desbracat pana'n bru, ca s se duca purecii, i s zici
de trei ori: <Marta la noi in, casa, purecii la megiesi.
Catane, Doll.
3306. Dac vara se pun pureci pe varz, ca sa-1 strpesti,
dimineajd pe intuneric, unul din ai casei, mai ales o fata,
s cearna cenus peste varza. fiind ins in pielea goal.
valcea.

www.digibuc.ro
 284

DI. Ptwirt.
3307. Cnd se descarcd pusca singur, are s se intmple
ceva.Ttrusi, Suceava.
3308. Daa-ti rugineste pusca neumblnd cu ea, n'ai no-
roc la vnat. Tapu, Tecuciu.
3309. Puscasii leag o coad de iepure la cucosul
ca ca" tragd vnatul la ei.Jud. Suceava.
3310. Vntorii pun in pusc nafur din ziva Paste lor, ca
trac5 la ei vnatul. Giuleti, Suceava.
3311. Cnd merge puscasul la vnat cu pusca descdrcat,
ii sar iepuri inainte.Jud. Suceava.
3312. Cine la Boboteaz isi vra' pusca in apti, va (rage
mull vnat la ea. Brosteni, Suceava.
3313. Pusc5 dadi visezi, vei primi o veste.Ttipu, Tecuciu.
3314. Cine vrea s alba pnsca vrjit. ca s trag5 la ea
orice vnat, s fac5 asa: s anine o icoan inteun copac, si
In noaptea Invierii, cnd popa cnt : 41ristos a inviat din
morti, si trag clopotele la biseric, el sd intind pusca in-
crcat spre icoana din copac, ca s'o impuste. Atunci, o fe-
meie cu prui despletit, venit anume in apropierea copacu-
lui, s cad in genunchi si s roage pe vntor s nu im-
puste icoana, Ca are s trag vnatul la pusca lui. Vnto-
rul se mai preface c nu are incredere, si la urm iart i-
coana.Pusca lui va fi vrjit, dar femeia aceea va inebuni in
curnd Bunesti, Suceava.
DII. nwhea.
3315. Se crede c5 spunnd cineva lucruri viitoare, care
n'ar fi bine s se intAmple, este bine a zice: puscheiu pe
lirnb", si apoi aceste lucruri nu se vor intmpl. Buco-
vina.
DIII. Putin5.
3316. S nu canti pe vrana de la putin, ori de la polo-
boc, hueste capul.ppu, Tecuciu.

www.digibuc.ro
 285

DIV. Put.
3317. Cine face put. pe lumea asta, are apa pe lumea cea-
lalta.Ciulnita, lalomita.
DV. R5 chit.
3318. In proorul (ajunul) sf. Gheorghe, se pun ramuri de
rachita pe fereastr si la poart, ca s se improureasca (a-
nunte) sosirea primaverii Moldova.
3319. In spre ziva de sf. Gheorghe. se pune hi stlpii por-
tii, rachita, in brazde, ca sa prind bucatele ca rchita Jud.
Suceava.
3320. Se crede ca nu e bine a coase afara, pana ce r-
chifa na fnfrunzit. Bucovina.
DVI. Rachiu.
3321. Rachiul varsat din nebagare de seama, insemneaza
pagube.Ciulnita, lalomita.
DVII. Wale.
3322. Cand cineva are raie si se duce intr'o cas, s'o spuie,
ca atunci nu se ia la nimeni. Tpu, Tecuciu.
DVIII. Raiu.
3323. Cine moare In ziva de Pasti, merge de a dreptul in
rain, dci raiul in acea zi e deschis pentru oricine.Stanca.
Iasi; Marian (inmormantarea).
3324. Cine moare in saptamna luminat, merge in raiu,
cci raiul n'are porti atunci. Brosteni, Suceava.
3325. Dae s'a Copt One si se scoate din cuptor, apoi
gospodina arunca in cuptor o bucat de lemn, un sumuiag
de paie, sau alta ceva, crezand c astfel face carare In raiu.
Bucovina.
DIX. Rndunic5.
3326. Despre randunic se crede ca nu trebuie sa o uci-
dem, nici sa-i strict-1m cuibul, caci moartea se asteapta fn a-
cea cas.Perieni, Tutova.
3327. Cuibul de randunic nu se strica, ca pe urrn H mor
printii si ele Iti pun foc pe casa. Stnca, lasi.

www.digibuc.ro
 286

3328. SA nu strici cuibul randunici, c te blestem i mori.

Catane, Dolj.
3329. La cas, and randunica face cuib, e a bine.Bro-
teni, Suceava.
3330. Randurica e lucru curat la casa omului; deci riu tre-
buie s te atingi de nirnic al ei, ca-i pcat. Ttrui, Su-
cea va
3331. Cand face randunica cuib sub streina sau Inlauntrul
casei unde locuim, nu e semn bun, tot semn de pustietate;
afara de coari, saivante a. unde nu locuiesc oameni; a-
ici pot face.--Adame*ti, Teleorman.
3332. Cand ji se strang randunele multe pe laug cas, toa-
te-s cii priinj.Tapu, Tecuciu.
3333. and pe neateptate intr vreo randunica In cas,
arat o bun& prevestire.Ioneanu.
3334. Cand pui mana pe randunele, au sa te usture ochii
ori iji seac mana.Ttr4, Suceava.
3335. Cand aude cineva primvara o randunica ciripind,
apoi crede c va fi vorbit de ru peste an Straja, Buco-
vina.
.3336. Cand vezi randunele sburand pentru iritaia data in
primavar, eti snatos peste an; iar de vezi intaiu stand i
ciripind, tot anul te vorbesc oamenii de rau.Sevastos
torii); Bucovina.
3337. Prirnavara cand vezi randunele intaiu, se d cu jrn
peste cap, ca sa nu faci bureji (alunele) pe obraz, peste va-
r5.Giu1eti, Suceava.
3338. Cand vezi randunele intia oara, primavara, sa iei
dou bucAjele de lemn, sa sufli asupra lor i s le svarli
jos. Cine va face aceasta, mai ales dintre femei, poate s
descalceasca (descurce) ori ce tort, cat de ru a fi el incal-
cit.Holda, Suceava.
3339. Cand vei vede intaia oar numai o randunia, a-
tunci toata vara ai sa fii singur.- ratan.* Suceava, Brote-
ni, Suceava.
www.digibuc.ro
 287

3340. Cnd vezi rndunicA IntAiu primvara, s cauti sub

piciorul drept, si de-i gsi par de oaie, ai s ai noroc la oi;
iar de-i gsi altfel de Or, de acela soiu de vile ai s ai no-
roc. Popeni, Tutova.
3341. Cnd vezi rndunicd, s stai i s cauti sub piciorul
drept i de-i gs1 crbune, ai sa ai noroc. PAdureni, Put-
na.
3342. Cnd vezi Intiu rndunele, si vei caut sub piciorul
drept, ai s gse;ti parale. Ttrusi, Suceava.
3343. Cnd vezi rndunelele Intiu primvara, s te Invrti
In piciorul drept, de jur imprejur, de trei ori. si s intrebi,
pe rndunic: Rndunic6, rndunia, ce face rndunica cea
schioap ? Dup ce ti-a rspuns, s rdici calciul i s
cauti sub el ; de vei gsI un pr negru sau castaniu, ai 66
mori In tineret6, ori de vei gsi un pr alb, ai s mori b-
trn de tot, iar de va fi prul lumtate alb si jurntate ne-
gru, vei murt In cruntel. Parpanita, Vasluiu.
3344. Dac vezi rnjunia i ai stat, cnd vei pornI, s por-
nesti Intiu cu piciorul drept, c-ti merge bine anul acela.
PAdureni, Putna.
3345. Cnd rndunica trece pe sub vack In loc de lapte
d snge.Brosteni, Suceava ; Ginesti, Suceava
3346. Dac cltoresc rndunelele toamna, se tine desemn
cd se apropie tuna, iar dac sosesc ele la noi, se crede
c iarna a trecut i primavara se apropie. Bucovina.
DX. Rnzd.
3347. Cnd calci In rnza de gin, faci btturi.Tt-
rusi, Suceava.
3348. Femeile s nu mnnce rnza de pdsri, cci li se in-
treste pntecele ca la brbati.Tapu, Tecuciu
DXI. Ras.
3549. Tatl sa nu razd pe fiul sdu, cA e ru de moarte.
VIcea.

www.digibuc.ro
 288

DXII. Was.
3350. Copiii cari rad in somn, Ii mngaie Maica Domnului.
loneanu.
DXIII. Rsdire.
3351. Sa nu rsdesti nimic, cnd e tuna nou, c fac viermi
la rdacina, si se usuca.--Tpu, Tecuciu.
DXIV. Rdspntii.
3352. SA' nu fii la millocul noptii pe drum, mai ales la
rspantii s nu stai, cd te intalnesti cu Uciga-1 toaca, ori cu
alte bale spurcale, ca ciuma, sfnta, i altele, i ramai po-
cit, ori cazi la boala.Adamesti, Teleorman.
DXV. Rtticire.
3353. Dac cineva rtceste noaptea drumul, In sat, aproa-
pe de sat, ori pe hotarul cunoscut, se sustine c a calcat in
urma rea.---Sabolciu.
DXVI. Raid.
3354. Cand closca scoate vreun puiu sau boboc de rat
cu dou capete, sau cu patru picioare, e rau de moarte.
Valcea.
3355. Rap s nu dai de pomana, cad nu rnnnca
lalomita.
3356. Daca rata cloceste, apoi casa stapanilor sai, peste
putina vrerne, va rarnnea pustie.Valcea.
3357. Caput de rap' nu se mannc, crezindu-se ca la din
contra respectivul va bed spirtoase asa cum a but rata apa.
Bucovina.
3358. Daca te spurca bobocii de rata ori de gasca, tot a-
nul esti vioiu.Valcea.
3359. Sngele din gt de rtoiu, e bun pentru atacati.
Dmienesti, Roman-
3360. Limba ratoiului pus In bru, e bund de dragoste.
Vlcea.
3361. Cand Iii fura cioara ratustele, pune un bolohan in
cuptor, ca nu le mai fura.--Jud. Suceava.
www.digibuc.ro
 289

DXVII. Rasboiu.
3362. Intunecimele de lun si stelele cu coad prevestesc
rsboiu. Brosteni, Suceava.
3363. Cnd sunt stele multe pe cer, e semn de rsboiu
Brosteni, Suceava; Stnca, Iasi; Tapu. Tecuciu.
3364. Cometa cnd se aratA pe cer, aduce veste de vreun
mare rezbel, ori boal.Bucovina.
3365. Dac latr cnii uitandu-se la lun, va urmA rsbo-
iu.Bucovina.
DXVIII. Insboiul de tesut.
3366. Rzboiul de lesut sA nu-I aseze femeia In cas, c
va tese cu greu.Bucovina.
DXIX. Ridiche.
3367. Ridichile s nu le rsdesti cu degeful,cd se fac sub-
tiri ca degetul. ci s le 1nfigi In pmnt cu trei degete.Se-
vastos (Cltorii).
3368. Ca ridichile &A fie mari, se crede c este bine a le
rdsdi cu trei degete.--Bucovina.
XXX. Roade.
3369. Din saminluri s nu dai primvara nimrui pn ce
nu-i pune fu intiu din ele, cd-ti dai norocul la roade
si nu se fac.---Brosteni, Suceava.
3370 Ca s-ti dea pomii bune roade, boteazd-i la Bobotea-
z5.Tpu, Tecuciu.
3371. De se trag clopotele In ziva de Pasti, toat ziva,
roadele pamntului se vor face burte.Brosteni, Suceava.
3372. Cnd ploud la zilele mari, e anul rodos.Rudeni,
Arges.
DXDI. Rofii.
3373. La lehuz nu-i bine s mearg femeia cnd nu-i cu-
rat (in menstrualii), c5ci copilul capt o boal de cap nu-
mit rofii sau rochii. Dac femeia necurat a intrat In casa
A. Gorovei, Superstilii. 19,

www.digibuc.ro
 294

DXXXIII. Snger.
3417 Cu sAnger s nu dai In bou, ca sAngera.Catane,
Doti; Jud. Suceava.
DXXXIV. Saptamna Mare.
3418 Saptmna mare (cea de Inga Pasti). sa nu prea
spoiesti, caci e ru de boale.Ciulnila, lalornita.
DXXXV. &Spun.
3419. De spun, cnd il faci, sa nu te miri, ca-ti curge sAn-
ge din nas.-VAlcea.
3420. S nu iei sapun dela nimeni din mn, ca te certi
cu cineva.Catane, Dolj.
3421. Dupa ce faci spunul pui pe polit si crapa sin-
gur, e rau de moarte.Valcea.
3422. SA nu scapi sapunu 'n cenus, ca-i ru de pureci.
Tpu, Tecuciu.
DXXXVI. SArAcie.
3423. Cnd vitele sara nu trag acas, i daca se vAra In
ocoale straine, e semn de sracie.Stnca, lasi.
3424. Dac rniaun mA(a prin casa, face a srcie.Tapti,
Tecuciu.
3425. Copilul care doarrne cu fata In jos i cu partea de
dinapoi ridicata In sus, acela e soiu rau, i trage a calicie.
Stnca, Iasi.
4426. Cui ti place mai mutt ca sd-si puie mana drept ca-
pataiu, face a saracie.Tpu, Tecuciu.
3427. A dorml cu palmele lipite si puse Intre picioare, e
semn de srcie, cobe, plaza' rea.Maia, Ilfov.
3428. Blanile patului dac le tai, sa nu le pui pe foc, ca e
ru de sracie.VAlcea.
3429. Copilul nascut miercuri va tral cam 30 de ani, siva
fi saracacios.Tapu, Tecuciu.
3430. Nu te spl cu ap din gur, c faci a saracie.
Stnca,

www.digibuc.ro
 293

3431. Copiii cu pdrul sburlit i mncdcio*i, trag a srcie.

--Tpu, Tecuciu.
3432. Cel ce:mnncd din mnd, trage a sdracie.Vlcea.
3433. Cel care mnncd prea mull, trage a srcie.Io-
neanu; Sevastos (Cltorii).
3434. S nu flueri In casd, CA lad a srdcie.alcea.
3435. Dac rneti sara, aduci srticia In cas5.Stnca,
Iai.
3436. Cu vuvuitoarea s nu urli, c e rdu de srdcie.
Vlcea.
3437. Nu e bine s jupoi (beleti) nimic noaptea, cd srd-
ceti.Tpu, Tecuciu.
3438. Cine pune vreun ou la foc s se coacd, In acel mo-
ment cnd Ii pune s nu vorbeascd, cad trage a sdrcie.
Ioneanu.
3439. Cnd sunt obolani multi, are sa fie srcie.--Valcea.
3440. Cnd zvrcolacii mnncd soarele, e a srdde.Td-
pu, Tecuciu.
3441. Cnd gdina ou prdsiturd, e a srcie.Parpanlia,
Vasluiu.
DXXXVIL Sarbatoare.
3442. In srbdtori mari s nu strigi dupd niminea, ca s
nu fii strigat tot anul.Saboliciu.
DXXXVIII. Sare.
3443. Dacd pui sare pe capul unei femei mritate Ingreu-
nate, Idea tiinIa ei, i dacd ea In urm pune mna pe nas,
atunci are sd nascd biet, iar dac pune mna pe gurd, are
s nasc fat.Stnca, Iai
3444. Cnd greeti i pui de cloud ori sare In mmligd,
e a strmutare.Tdpu, Tecuciu.
3445. Din sare de ti se fur& nu-ti merge bine. Broteni,
Suceava.

www.digibuc.ro
 292

mnca pilea de pe-spic. Se crede c dac in acea zi va

rsrl soarele des-dimineat, primavara va fi timpurie.Stra-
ja, Bucovina.
3397. Nu srnana cnd e luna noua, c atunci numai cres-
te, dar putin rod aduce.Luncusoara.
3398. Smanatul se incepe cu ochii inchii, ca paserile a-
s nu vada gruntele pnei de pe spic, cum nu vede s-
mantorul cnd incepe a arunca smnta.Straja, Bucovina.
3399. Cnd te duci sa sarneni in grdin, s nu pui s-
manta pe pamant nearat, c se fac pastrile teioase, ci s'o
pui pe prnant arat, c afunci is fragede. Sevasfos, (Cal-
torii).
3400. Pentru ca paserile stricatoare s nu vatame sama-
nturile, se ia la lsatul de post, resturi de pe mas,
afara, se arunca ate putin in diferite parti, chemnd o-
dat cu aruncatul pe rand fiecare neam de pasere s ma-
nnce. Tot in acest scop, se mai face, la lsatul de post, o
41 de cnepa, inodandu-se cu mnele la spate si cu ochii
inchisi. Se fac noud noduri, si In timpul lucrrei se descn-
ta un descntec.Grozesti, Mehedinti.
3401. Cel care sari-Cana smnta de micsunele, s fie cu
gura plin de pane, legat la maim cu care samn i s nu
vorbeasc, ca s ias florile btute.--Ioneanu.
3402. Se crede c este bine a strange ceva din primul o-
mt, a-1 topi si a stropl cu acea ap rsadul; i apoi pure-
cii de parnnt nu-1 vor strica.Bucovina.
3403. Se crede c nu e bine a pune samnta [pregatit
pentru smnat, in saci de fin, cci la din contra acel fel
de pane, rasrind, va ave mult taciune.Bucovina.
3404. In ziva de Boboteaz sa botezi cu aghiazma smn-
la ce trebuie sa o sameni.ppu, Tecuciu.
3405. Se crede ca nu este bine a da cuiva-oaresicare sa-
mnt, fiindc la cel ce da rodeste mai niic.Bucovina.

www.digibuc.ro
 293

DXXXI. SambMa.
3406, Stnbata s nu incepi nici un lucru, Ca' nu ajungi sd-1
isprvesti.Jud. Suceava; Stnca,
3407. SmbMa s' nu se mnnce de dirnineata, cdci In a-
ceastd zi se imprfdseste ingerul.Ioneanu.
3408. Smbdta nu se unge nici se vrueste, cdci la din
contra s'ar' unge cu lut gurile mortilor.Straja, Bucovina.
3409. Smbata s nu zici nimnui, vzindu-1 imbrdcat cu
straie noud : porti sdntos, c-i doresti moartea.Tdpu,
Tecuciu.
3410. Dac sambdta se croiesle ceva, tot in acea zi s se
isprveasc, cdci altfel e rau de boald. -Ioneanu.
3411. Cnd vremea rea incepe srnbta, tine mult.---Jud.
Suceava.
DXXXII. Sntate.
3412. Se crede c daca in ziva anului non este senin
ger, oamenii in aoul viitor vor fi sdntosi; dacii insa in acea
zi va fi afard moale si pcla, apoi ca vor urrnd boale.Bu-
covina.
3413. In dimineata Pastelor, trebuie a se spl intrebuin-
land un ou rosu i un ban de argint si se crede c apoi o-
mul va fi in decursul anului rosu i sntos ca oul cel rosu
va aved prisos in baffi de argint. Bucovina.
3414. Se zice c cel ce se scaldd in Vinerea mare sau
Pasti, este sdntos peste tot anul.---Bucovina.
3415. Cucul, cocostrcii i cucoarele, se salutd cu multd
dragoste i sinceritafe, asernenea si rndunelele, zicndu-se:
sandtate, vie* nou si la multi ani-, fcndu-se in acelas
timp si semnul sfintei cruci.--Fluturele rosu e salutat cu ma-
re bucurie zicndu-se: ca tine ros si sdndtos.Bosia, Iasi.
3416. Femeile dac au fost introduse in bisericd, intorcn-
du-se acasd, calcd pe vreun fier ce stKpus lEi prag, ca sd
se -Ned asd de tare si sandtos ca fierul.--Bucovina,

www.digibuc.ro
 290

noului nscut, trebuie sa stringa copilul de nas i s-i spuie

d nu-i curata, i atunci de copil nu se prinde
Suceva.
3374. Lehuza, 1)&15 a treia zi s nu culce copilut cu ea In
pat, caci va cpt rofii, i and va fi mare, lumea se va
Intoarce cu dosul dtr dnsul, precum se va fi Intors i
m-sa prin somn.--Bucovina (Marian, Naterea).
DXXII. Roua.
3375. Cine se va spt pe fat cu rod in dimineata zilei
de sf. Gheorghe. toat vara Ta fi sntos i nu-i va ie1 pe-
te pe fat.Ioneanu.
3376. Dad eti bolnav de orice boal, In noaptea de sf.
Ghearghei Inaintea rdsrirei soarelui, de te vei tvll prin
rou, vei scp. Ciulnifa, Ialomita.
DXXIII. Rua.
3377. Rudele nu e bine s se ia, dci moare de ruda rea.
Ciulnita, lalomita.
3378. Dad rudele se iau In dstorie, atunci nu li merge
bine, nu se alege nici praful de ei.Vlcea.
DXXIV. Rug.
3379. S nu pui rug pe foc, dci coace ugerul vacilor.
Vlcea.
DXXV. Rusalii.
3380. In ziva de Rusalii nu se lucreazd absolut nimica ;
altfel te iau Rusaliile.Stnca, Iai.
3381. Dad nu pui usturoiu i pelin la Rusalii, te ia din
Rusalii.Vlcea ; Stnca, Iai.
3382. In ziva de Rusalii se pune pelin la u0, la icoane,
la fereastr, i In toate partite, ca s fie cei din casa pziti
de Rusalii.Ciulnita, Ialomita.
3383. Sara, In spre Rusalii, nu se las nici un lucru din
cas afar& ca pe urmd It potcete Rusaliile.Stnca, lai.
3384. Cnd copilul e luat din Rusalii, joac calwrii de nou
ori cu el In brate i Ii trece.Valcea.
www.digibuc.ro
 291

3385. Omul care e bun, vede cnd ies Rusaliile, cum zbor
si cum _chiuiesc pe sus. Stnca, Iasi.
338a. In stralul Rusaliilor, stropeste-Ii vacile cu usturoiu,
ca sd nu li piar laptele. Vlcea.
DXXVI. RuOne.
3387. Se crede c aceea care viseazd rad fierti, va p
vreo rusine.--Bucovina.
3388. Un copil mic s nu se tind acoperit la fat, cad fd-
cndu se mare, va fi rusinos.Ioneanu.
DXXVII. SAlbtciune.
3389. Cnd slbtciunele infra in sat ziva, nu-i a bine.--
Brosteni, Suceava.
DXXVIII. Salcm.
3390. Se intmpl cd mai vezi i toamna cte o floare de
salcm printre frunze; aista-i semn de toamnd lung5.Tdpu,
Tecuciu.
DXXIX. Salcie.
3391. Dad in ziva de Florii umbll Indus cu salcie dusd
la biseric, nu te mai doare mijlocul.Ciulnita, lalomila.
3392. Salcie dela Florii fcut cercuri si pus la icoane,
e bun sd se aprind and fulger i trsneste, si este ci-
neva singur in cas.Ciulnita, lalomila.
3393. Salcia se pune la feresti in zina de Blagovistenie si
in ziva de Florii. Salcia care ai pus-o, s n'o arunci, ci s'o
pui la icoan, c5-i build penfru spor la albine.Tpu, Tecu-
ciu.
3394. Din salcia de la Florii se fac cercuri si se pune pe
porni, ca s dea roade mai multe.Ciulnita,
DXXX. Samanat.
3395. Cnd un loc se ar pentru pus porumb, se ia doi
pumni de porumb de cel pentru smnid si se ingroap la
capul locului, zicndu-se: nu ingrop boabele, ci ciorile, sd
nu mnnce porumbul,- loneanu.
3396. Bunavestire se zice cd este ziva paserilor, in care se
poate ard nu ins i srnn, did la din contra paserile ar
www.digibuc.ro
 296

3446. Cnd iti fur sarea de la oi sau vaci, ele vor muri.
Ciulnita, lalornita.
3447. Nu e bine sa se fure sarea de la oi, caci e rau de
paguba. Vlcea; Stanca, lasi; Bucovina.
3448. Se crede ea dac se varsa sare pe masa, va fi cear-
hi in cas.--Bucovina.
3449. Cand dai sare pe foc, pe ceea lume o strngi cu ge-
nele ochilor.Stnca, Iasi.
3450. Cand dai sare din casa lunia, nu-i bine, CA mor vi-
tele. Tatdrusi, Suceava.
3451. Sare de-ti fura din casa, e pricaz i ai pagube pe
urrna.Stanca, Iasi; Sevastos (Calatorii).
3452. Sara s" nu dai sare, ca i paguba la vite.Tapu, Te-
cuciu.
3453. Cnd iei sarea de la vile lunia, nu-i bine.Tatrusi,
Suceava.
3454. Sarea care se pune la taietura dupa capul porcului,
e buna de friguri. Valcea.
3455. Un bulgaras de sare se pune in gur, sub limb, la
un om cand moare; a treia zi se scoate din gura. 0 farina-
tura cat de mica, data In rachiu, sau in aliceva, in scurf limp
omul moare, far sa she de ce.Giulesti, Suceava.
3456. Rarnasitele droburilor de sare de prin tarlele vitelor,
si mai ales a oilor, sunt socouile ca aduc spor i izvor in
casa care intra.Sevastos (Nunta).
3457. Este o credint in popor, s nu ieie ferneile same in
mn, ca li asuda cnd cos. Transilvania.
3458. Nu-i bine sa umbli cu sare dup ce iesi de la invi-
ere, ca asuda mnile peste Suceava; Ru-
deni, Arges, loneanu.
DXXXIX. Srindar.
3459. Cine plteste cinci srindare preotului, gaseste
casa pe lumea cealalta.Ciulnita, lalomita.

www.digibuc.ro
 297

DXL. Sburktoare.
3460. Buruiana sburatoare, e bun pentru boal de vite.
Prunisor, Mehedinti.
DXLI. Saldtoare.
3461. In saldatoarea noului nscut trebuie s se puie: bu-
suioc, ca s fie iubit ca busuiocul; bani de argint, ca vieata
lui sa fie curat ca argintul; bujor, ca sa fie rurnn ca bu-
jorul; miere, ca s fie dulce la vorb; pane, s aiba hides-
tulare i sa fie bun ca panea; zahar, ca sd-i fie vieata dulce;
ou, s fie sntos i intreg ca oul; lapte dulce, s fie alb ca
laptele; aghiasm s nu se apropie de el duhurile necurate.
Marian (Nasterea).
3462. in scaldatoarea noului nscut se pune: lemnie (o
planta) ca copilul sa umble degraba in picioare; zdrevel, pop-
chisor si catusnica, ca sa fie vartosel; canepa, ca s creasca
ca canepa; untura de pore, ca sa se ingrase ca un purcel.--
Malini, Suceava.
3463. Se pune orz, porumb i flori, pentru ca copilul s
aib parte de cereale si sa fie plcut ca florile.Ioneanu.
3464. In scaldafoarea until copil mic se pune sare, ca sa
nu se opreasc, si se sparge un ou in ea, ea s creascA
copilul si sa se implinease ca oul.Ioneanu.
3465. Daa copilul e spurcat, se scaldd in trei vineri in
lapte muls de la trei vaci in trei vineri, de trei rnuieri ier-
tate, adica batrne. -Bucovina (Marian, Nasterea).
3466. in scaldatoarea unui copil nebotezat, moasa isi spa-
l picioarele, ca copilul sa umble curand in picioare si s
fie iute la rners.Ioneanu.
3467 Cand se scalda copilul nou nscut, i se pune la cap
uneltele cu care ar trebul sa se ocupe in vie*, ca s fie
harnic si priceptor la toate. Daca e biat, i se pune carti
si condeie, ca s Invete bine. Marian (Nasterea).
3468. Un copil adus acasa de la botez, se scalda cu o oa-
la nou, punandu-se in apa o coarda de vioar,ca in vieata
lui sa cante frumos. loneanu.
www.digibuc.ro
 298

3469. Copilul nou nascut se scald in apa caldula, pentru

ca sa nu devie desfranat Marian (Nasterea).
3470. Apa in care se scalda copilul, se inclzeste cu vreas-
curi culese de pe drumuri. Banat, Ungaria (Marian, Naste-
rea).
3471. Apa cu care faci scaldatoarea pruncului, sa fie luata
din fntn, ru, park', inainle de a asfinti soarele, cad de-i
face scaldatoarea pruncului cu apa luata dupa ce a asfintit
soarele, copilul se imbolnveste, fiindca dupa ce asfinteste
soarele, in apa se scald o multime de duhuri rele.- Ho lda,
Suceava.
3472. Cnd se ia copilul din scaldtoare, se scuipa in urtna.
ea sa nu se ia necuralul de dansaBursucani, Covurluiu.
3473. Ssotindu-se un copil din scaldatoare, se stupeste in
ea, ca tot rilul sa ramaie in scalddloare. -Bucovina.
3474. Scaldatoarea copiilor nu-i bine s'o dai noaptea afara.
Brosteni, Suceava.
3475. Scaldatoarea unui copil se crede ca nu e bine a
o vars afara, nici Inainte de rsritul, nici dupa apusul soa-
relui, ca la din contra copilul va plnge.Bucovina.
3476. Scaldatoarea noului nascut sa nu se arunce pe foc.
Transilvania Marian (Naslerea).
3477. Saldatoarea copilului de la botez se vars lnga un
porn, pe un loc curat, ca copilul sa nu fie obraznic, ci de
treaba.Straja, Bucovina.
3478. Ca sa se ingrase copilul. Ii arunca scldatoarea in
apropierea unui cotet --Transilvania (Marian, Nasterea).
3479. Este bine a increst covala hi care se scalda un co-
ph, la acel mat unde se pune el cu capul, i turnand seal-
dtoarea afara, sa se toarne pe acel capat unde stau pici-
oarele, i apoi copilul va umbla curnd in picioare. --Buco-
vina.
3480. Copiii cei slabi este bine a-i scald intr'o scaldatoare
facut din spini de holera si apoi se intrarneaz.Bucovina.

www.digibuc.ro
 299

3481. Oa la in care se scald copilul nou nscut, trebuie s

fie nou, pentru c precum sun oala cea nou, asa si co-
pilul s ailo5 voce curat, ptrunztoare si plcutd.Buco-
vina (Marian, Nasterea).
3482. Copiilor li place s'A se joace in ap, cci cnd se
nasc, moasele in scldtoare pun ou5 de rap". loneanu.
3483. LI ziva de sf. Toader copiii se scald, si in scld-
toare se pune petricele i flori de fn, ca s fie sntosi ca
platra si drrigostosi ca florile. Ioneanu.
3484. Cnd se imprirnvreaz, sa nu te scalzi la ru, 1)&15
nu vei gust brnzd proaspt. Adarnesti, Teleorman.
DXLII. Scnteie.
3485. Cand sar scntei din foc, au s-ti vie oaspeti. Bro-
steni, Suceava; Stnca, Iasi.
DXLIII. Scutec.
3486. Scutecele copiilor se pun la uscat pe o roat de car
sau de trsur, pentru ca copilul s fie ager i istet.Banat
(Marian, Nasterea).
3487. Scutecele copiilor nu trebuie lsate noaptea afar.
Brosteni, Suceava.
3488. Dac pelincele copilului rmn noaptea afar& vin
spiritele necurate i le pocesc. (Marian, Nasterea).
DXLIV. Secet.
3489. Cnd e secet, ca s plou. s ornori broaste, ori
s asvarli lingura Iigii in fntiin, fr s te van cineva.
VAlcea.
3490. Dac treci cu mortul vre-o ap, faci a secetd.
3491. Secetele se intarnpl din cauza mortilor de orn.
3492. In limp de sccet, flcii fur toaca de la bisericA
i o svrl in fntn, nespuind nimrui i lsand pe altii s
o scoat. Tapu, Tecuciu.
3493. Trei ani de secet, aduc trei ani de boll si trei in
urm de rsboaie.Tpu, Tecuciu.

www.digibuc.ro
 300

DXLV. Sicriu.
3494. Cnd pocneste sicriul, nu-i bine. Ttrusi, Suceava.
DXLVI. SIM.
3495. S nu pui sita pe cap, ca faci chelbe.Brosteni, Su-
ceava.
3496. Sita sd nu o lasi s doarma prin sat.--Ciulni1a, la-
lomita.
3497. De imprumuli ciurul sau sita seara prin sat, s'o a-
coperi cu pestelca, sau alta ceva, ca-i cu primeidie.Covur-
luiu; Brosteni, Suceava.
3498. SA nu te MO prin sild, a faci bube.Brosteni, Su-
ceava.
DXLVII. Smntana.
3499. La sf. Gheorghe se pun brazde pe la porfi si se scot
buddile la pru, ca sil se prindd smntnd mild peste an.
arul Dornei, Suceava.
DXLVIII. Soare.
3500. S te scoli inaintea soarelui, cci e pacat sa rsard
soarele peste tine domind.Lespezi, Suceava.
3501. in timp de un an sA nu apund soarele pe hainele
copilului, cd apoi capt spaim. Marian (Nasterea).
3502. Hainele copilului nu se lasA in ograd, dupa ce a
asfinlit soarele, ca sd nu vre znele boale in ele.Macedo-
nia (Marian, Nasterea).
3503. S. nu maturi duminica dimineald in fala soarelui, cd
colblesti fala sfntului soare.Covurluiu.
3504. Cnd se Mid copilul drept in soare, va fi prea iubi-
tor.Perieni, Tutova.
3505. Cine se uit cu ochii in soare, va duce frig iarna.--
Tapu, Tecuciu.
3506. Se zice c soarele, in mersul lui, e tras pand la
prnz de doi bivoli; pnd de-amiazd, de un bou; pn de-a-
miaz in de sear, de o cdprioar, iar pand la asfinlit, de
www.digibuc.ro
 301

Uil iepure schiop, apo trece pe lurnea cealalt.Tpu, Te-

cuciu.
3507. Gozul din casa nu se arunc in fata soarelui, ca s
nu orbeasc care-I arunaSabolciu.
3508. Dup apusul soarelui nu se scoate copilul afar, cAci
i se poate inlmpl o nenorocire.Marian, (Nasterea).
3509. Dac se scald copilul dupa apusul soarelui, capt
plnsori si 11U poate dormi. Bucovina (Marian, Nasterea),
3510. Cnd soarele este aproape de sfintit, trebuie s stai
0115 sfinteste i apoi s incepi lucrul. -Ciulnita, lalomita.
3511. Cnd_stor fi trei sori pe cer, e_a sfad intre mp-
rati.-Stnca, Iasi.
DXLIX. Soc.
3512. Lemnul de soc nu-1 arde nimeni, crezndu-se a la
din contra, respectivul ar ave durere de msele,Bucovina.
DL. Solnit.
3513. Chiperul si sarea din solnit de se vars, te vei sf-
dl cu casnicii. Brosteni, Suceava.
DLI. Solomzdra.
3514. Solomzdra ars in foc, fcut cenus si dat
cuiva in mncare, invie si se inmulteste Giulesti, Suceava.
DLII. Somn.
3515. Daca ia cineva legtoarea cu care se leag5 la olalt
picioarele vreunui mort, i o arunc5 in vreo cas, apoi dorm
casnicii asa c se poate Ilia tot din cas; daca ins furii lea-
gd Inca cu dnsa usa, apoi casnicii nu se mai scoal, !And
ce nu vine cineva sa deslege usa.- I3ucovina.
3516. Dac5 dormi in sarbtori mari, somnoros vei fi peste
tot anu.Iosif Stanca.
3517. Sa nu dormi in ziva de Pasti, cci iti fur dracul
pasca.Palten, Putna.
3518. In ziva de sf. Vasile cine va dormi, tot anul va dor-
mit.Ioneanu.
www.digibuc.ro
 302

3519 Se crede ca acela care are un somn usor, este des-

tept la minte, iar cel ce doarme greu, acela ii cam bondo-
lan.Bucovina.
3520. De-i dormi in ziva de sf. Gheorghe, iei somnul oi-
lor.Covurluiu; Catane, Dolj ; Tpu, Tecuciu.
3421. In ziva de sf. Gheorghe nu e bine s dormi, cci a-
cela care ar face-o aceasta, ar fi somnoros prin intreg anul,
pologul lui ar fi totdeauna plouat.Straja, Bucovina ; Pat-
ten, Putna.
3522. Copiii mici nu-i bine a-i lsa s doarma in timpul
apusului soarelui, cci la din contra ei nu vor dormi noap-
tea. Bucovina.
3523. Cnd copiii rd prin soma, vad pe Dumnezeu i pe
Maica Domnului.Brosteni, Suceava
3524. Se crede c dac zimbeste un copil in soinn, Inge-
ru ii zic c ieu pe tatl lui, iara daca scnceste el, ingerit
ii zic ca ieu pe mama lui.Bucovina.
3525. Nu se srutd copiii cnd dorm, c li iei somnul.
Giulesti, Suceava.
3526. Nu-i bine s dormi la asfintitui soarelui, c te im-
bolnAvesti.Ttrusi, Suceava.
3527. S nu dormi mult, ca te bolndvesti de glbnare.
Adamesti, Teleorman.
3528. Ca s dormi linitit, i sa nu ai visuri rele, s faci
de trei ori semnul crucei pe pern5.Jud. Suceava.
3529. De te culci pe partea dreapt, atunci mAna dreapta
ti-i ferit de diavol si o poti scoate ca sa-ti faci cruce cu
dnsa.Sevastos, (Calatorii).
3530. Daca vrei ca s nu te prinda sornnul de loc inteo
noapte, s mnnci inim de privighitoare, c'apoi nu ti-i somn
nici ca cum in noaptea aceea.Lipova, Vasluiu.
3531. Cnd tresari prin soma, se apropie dracul de tine.
Tutova.
*32. Nu se cade s dormi cu fata'n sus, nici pe stnga,
www.digibuc.ro
 303

a se suie diavolul pe tine si simlesfi o greufate shasnica,

asa ca mcar un deget nu pop misca si numai doar
faci cruce cu limba In gur, afunci fe pop trez1 i usur.
Sevastos (Caltorii).
3533. Cnd se ia carbuni de la o casa cu copii mici, apoi
se da un carbune Inapoi peste prag, ca somnul sa rmale
la copii.--Bucovina.
3534. Cand te duci la o cas cu copil In leagn, ii dai
semn cte un fir din bru, din blau, sau o codila ceva, In
sfarsit, din 'cea ce ai, zicnd: sa doarma bine ca mine, sa
creasca mare si gras ca mine; iar de esti slab, zi-i: s fie
gras, nu ca mine.Sevastos (Caltorii).
3535. Se crede ca daca un copil noapfea nu poate dormi,
apoi e bine a lua de la o scroafa cu purcel baliga de a pur-
ceilor, asa ca ski nu sittleasca scroafa, i s se puie sub
perina copilului i apoi el va dormi asa de bine, cum dorm
purceii.Bucovina.
3536. Cnd copiii plng prin somn, s li zici: dupusor, lu-
pusor, i s li faci semnul crucei.Brosteni, Suceava.
3537. Daca un copil mic doarme ziva, iara noaptea plan-
ge, apoi sa i se deie ap din acea fntn din care apoi se
ia apt\ si se face scaldatoare pentru copil si el apoi doarme
noaptea.Bucovina.
3538. in leaganul copilului s flu se culce alM, c-i ia
somnul,Brosteni, Suceava.
3539. Daca un copil nu are somn, s i se lina scutecele la
stele si a doua zi sa-1 1nfase ca ele, ca-i va venl somnul.
loneanu.
3540. De copilul nu doarme, scalda-1 cu stroh sau cu som-
noroasa fa de plnsori. Sevastos (Calatorii).
3541. Ca s doarm bine tin copil ce plange noaptea, se
ia cloud buctele de maliga, se duce cu ele seara la culcu-
sul gainelor si se zice de trei ori : ginelor, va dau aceast
mamaliga voila" i voi sa dali somnul vostru (cutruia).
Dup aceea se arunc una din acele inmligufi la gaini,
www.digibuc.ro
 304

iar acealalt se pune in leaganul copilului.Bursucani, Co-

vurluiu.
3542. Femeile care se duc la munci si dorm pe camp, fac
mai intaiu cruce locului unde dorm, ca s nu vie soimaritele
sa le poceasc, i cnd se scol, lasa in loc un semn, cd de
va fi ceva, s se lipeasc de acel sernn, jar nu de ele.
Ioneanu.
DLIII. Sorb.
3543. Faptul c dup ploaie se vad broaste, se atribuie
sorbului, care pogorndu-se asupra rului, ia apa impreuna
cu broaste.Ctulnita, Ialomita.
DLIV. Sot (nurnr cu).
3544. SA' nu faci pasti, nici ou rosi fr sot, c nu-i bi-
ne.Sevastos, (Calatorii).
3545. Cnd se d vreo masa la ziva onornastica a vreu-
nui flcu, sau fat mare, cata ca numarul mesenilor sa
fie cu sot, cad altfel tnrul sau nu va 'avea vieat sa se
castoreasca, sau, cdstorindu-se, nu-i va trai sotia. Io-
neanu.
DLV, Spaima.
3546. Poporul crede ca spariindu-se de ceva, e bine s
stupiasca in sAn, i apoi spaima nu-i va stricA.Bucovina.
3547. Se crede ea dacd s'a speriat cineva de ceva, este
bine ca s nu se culce indata, s beie imediat apa i sa
rupa ceva gura carnesii, s'apoi spaima nu-i va stria -Bu-
covina.
3548. Se crede c cel ce se sparie, s'd se afume cu stupu-
surile sacalusurilor, ori s se afume cu cuiburi de rndunele
si-i va trece spaima. Sau s se afume cu brazde strnse de
la sf. George.Bucovina.
3549. Cnd se sparie copilul de vre'un cane, sau de vreo
fiar, atunci se afuma cu par de la acel animal.Valahla
Morav (Burada); Moldova.
3550. Dac se sparie vreun copil este bine a-1 afuma cu

www.digibuc.ro
 305

vreo bucatica de vesmant bisericesc, sau cu carbune cazut

din cadelnit, sau a-i picura, pe and doarme el, cu o peni-
ta ceva mir in ureche.
De asemenea sa i se faca scaldatoare cu apa in ca-
re s'au fiert betele care se aruna in pomi, ca sa cad fruc-
te jos. Bucovina.
3552. Se crede ca* copiii cari ziva s'au speriat de ceva, in
noaptea urmafoare se vor udh in aternut.Bucovina.
3553. Poporul crede ca daca-si parleste cineva parul ca-
pului cu lrita (lumanarea de la lordan sau Boboteaza), apoi
nu se sparie de lupi; iar daca s'a speriat cineva, apoi sa se
afume cu putregaiu de rachita.Bucovina.
DLVI. Splat.
3554. Se crede ca-i peat a spl rufele in cele doua sap-
tamani dupd Boboteaza, iar daca trebuie sa se spele numai
de cat, apoi aceasfa sa nu se faca inainte de rsritul soa-
relui.Bucovina.
DLVII. Spate.
3555. SA nu te scoli dimineata eu spatele in sus, ca e rat'
de cearta.Valcea.
DLVIII. Spinare.
3556. Daca te mananca spinarea, ai sa te imbolnaveti.
Valcea.
DLIX. SpAn.
3557. Fetele care tore, s toarcd tot caierul, ca s n'aibd
brbaji spani.Tapu, Tecuciu.
DLX. Spnzurat.
3558. Sa nu pui mana pe omul spdnzurat, ci pune o cd-
ruld pacatoasa de tot sub el, taie-i streangul, ingroapd-1
and o cdea din crula in groapa. arde amp cu care 1-ai
adus, sarle cosorul cu care ai tiat streangul, cd-i rau de
te Iipeti ori pastrezi ceva cu care s'a atins spnzuratul.
Tapu, Tecuciu.
A. Gorovet, Superstitii. 20.

www.digibuc.ro
 306

3559. Din toate sinuciderile, numai spnzuratul se crede ca

se drueste dracului.Tpu, Tecuciu.
DLXI. Spin.
3560. Cnd ti-a da un spin de porumbel ori mcies, si-1
sec*, sa-I pui In par, ca sa nu-ti mai dea si altul. Tapu,
Tecuciu.
DLXII. Spiridus.
3561. De-i clod ou de strchitura (oule mici de tot si
cam moi, pe care le fac unele puice Intaiu), sub moar si-i
creste ce-a ie1 din ele, tti cresti spiridusi si aistea, cati bani
ii vol, fi aduc si niminea nu te poate bate, ca numal Ii
chemi In gaud; da dupa moarte a lor esti.Covurlui.
3562. Allii mai cred c spiridusul este un ban cu putere
de a aduce banii de la altii cari au multi. Astfel de spiridu
zic ei, di se cumpara Cnd Ii lu niscaiva bani:de la cel ce
are spiridus, cnd ajungi acasa, nu..i mai gsesti toti. Dar
vail de sufletul celui ce a avut. Covurluiu.
D LXI I I. Splina.
3563. Barbatii sa nu mQnce splina, ca nu pot merge ca-
lare.Tpu, Tecuciu.
3564. Oamenii cari mnnc splin de la animale, se In-
splineaza.Ioneanu.
3565. S5 nu mnnci splina de animal, caci ti se pune
splina cnd vei alerg.Grozesti, Mehedinti.
3566. Splina porcului nu trebuie a fi mncata de barbali si
copii, caci li se lungesc ori li cresc mustatile cal splina.
Tapu, Tecuciu.
DLXIV Sp or.
3567. Dac te spurca pitpalaca, fi ia sporul.Vlcea.
3568. Martia, Joia si Smbata nu se incepe nimic, caci nu-1i
iese cu spor. Tapu, Tecuciu.
3569. Cnd cineva mnnca cu custura sau cartea In sail,
Isi mnnca sporul.Rudeni, Arges.

www.digibuc.ro
 307

3570. Cnd guresti In ziva de'ntdiu, s nu mannci, c mA-

nnci sporul.- Catane, Dolj.
3571. Cnd vezi craiu nou, dac5 ai bani cu tine, e semn
ca vei spori.Ilntescu.
3572. Cnd pleci cu sapa la prsit, s te Inchini, ca sa ai
spor. Vlcea.
DLXV. Sprincean.
3573 Cnd te mnnc5 sprinceana, atunci te doresc cei ce
te iubesc.Stanca,
3574. Cnd se bate sprinceana unei fete mari, ea bate In
scnduri, crezand c5 asa se va uscA cel ce se gndeste la
dnsa.Ciulnita, lalornita.
DLXVI. Stafie.
3575. Dac la sparea unui sant pentru zidire, sau a unei
gropi pentru fntn,sau pivnit, se va ltr msura nUifliei
unui om lipit de prete, acela va fi stafia acestei constructii.
Jud. Suceava.
DLXVII. Stea.
3576. Poporul crede ca fiecare om are o stea care la moar-
tea lui cade de pe cer. Bucovina.
3571. Fiecare copil capt la nasterea sa o stea, si ct
timp steaua cptat luceste pe bolta cerului, pn atunci
trAeste i individul, iar cnd ii cade steaua, i se curm
zilele.-- Marian (Nasterea).
3578. Cnd cade o stea de pe cer, a murit un om.Vl-
cea; Brosteni. Suceava.
3579. Cnd se vede cznd vreo stea, inseamn moartea
unui orn, CA credinta in popor e c tot ornul Isi are steaua.
--Saboiciu.
3580. SA nu te miri ca-s multe stele pe cer, sau s ves-
testi pe cineva cnd pic o stea: i steaua ta multe vede si
tace.Tpu, Tecuciu.
3581. Stea cu coad rosie de se va vedek rasboiu mare
va fi.Ciulnita. lalornita.
www.digibuc.ro
 308

3582 Stele mari cu coad, vestesc rsboaie, boli cumpli-

te, etc.Tpu, Tecuciu.
3583. 0 seam de stele poart in popor numele de co-
moar, altele sfredelul; cnd sfredelul va ccle drept in co-
moard, atunci aurul i argintul se vor vrs pe toat fala
pmntului, si va fi vremea de apoi.Dobrogea.
3583. b. DacA doreste cineva ceva sara, pe cnd e cerul plin
de stele, si intr'acel timp cade o stea, apoi se crede a do-
rinta i se va implini. Bucovina.
DLXVIII. Strachin.
3584. Cnd cineva d o strachin de poman, sau cu de
imprumut, s n'o lese sa se insereze, ca nu se mai oud g-
inele.Tpu, Tecuciu.
3585. Cnd pui strachina goal pe mas, nui bine.Tata-
rusi, Suceava.
3586. Strchinile nesplate dac le lasi, indat ce o vita"
se va rni, va face si viermi.Tpu, Tecuciu.
DLXIX. Stenut.
3587. Cnd strnuli, e a bine si ceea ce gndesti atunci,
se va isbanc11.Brosteni, Suceava.
3588. Se crede c dacd a stra.nutat cinev indata dup ce
a spus ceva, zisele lui sunt adevrate si se vor implinl.
Bucovina.
3589 Pentru cel care strnut, e semn c va face veselie.
Ioneanu.
3590. Venindu-i cuiva s strnute si neputnd, apoi se cre-
de CA va fi purtat de nas de cineva.Bucovina.
3591. Cine strnuta in sara de sf. Vasile, are noroc tot
anul.Adamesti, Teleorman.
3592 Se crede c dac strnut cineva smbt diminea-
t, apoi n'a sfrsi lucrul ce i 1-a propus Bucovina.
3593. Cnd strnut, este semn de chef si-si face omul
cruce.Perieni, Tutova,

www.digibuc.ro
 309

3594. Daca strnut caii pe timpul cand sunt in drum, este

obiceiu a zice: vsntos.- Bucovina.
DLXX. Strecurfitoare.
3595. Cu strecuratoarea de brnza nu se trece pragul, nici
gainele sa beie din zr, ca pe urma se intinde laptele *i se
face albstriu.- Stnca,
DLXXI. StreOna.
3596. Sa nu smulgi trestle din stuhul din stre*ina casei,ca
faci a pustiu. Tapu, Tecuciu.
DLXXII. Strigoiu.
3597. Daca o marnii a aviit *ese fete dup. olalta *i toate
traesc, *i a *aptea oara a capatat iar* o fata, cea de pe
urrnd trebuie s fie strigoaic.--Bucovina (Marian, Na*terea).
3598. Se crede c daca la o cas stint 7 feciori sau 7 fete, unul
din ei sau ele trebuie sa fie strigoi sau strigoalca. Bucovina.
3599. Dac'a Uil copil infrcat, suge rala mamei sale pe
la o saptmn dupa infrcare, apoi acel copil, dup
moarfea lui, se face strigoiu. Vlcea.
3600. Copilul care se na*te cu 045 pe cap, se crede c
dupa moarte se va face strigoiu. De aceea,cand moare, tru-
pul lui se leaga cu rug *i a*a se pune in mormant, apoi i
se mai pune in ochi, in gura, In nas i in urechi ca sa nu
se mai faca strigoiu. Ioneanu.
3001. Se face strigoiu omul a carui umbra i s'a luat C LI
trestia spre a fi cfadita intr'un zid.Tpu, Tecuciu.
3602. MorfuLpeste_care pa*e*te map. se face strigoiu.
Padureni, Putna; Ciulnifa,
3603. Se face strigoiu morful sub care a trecut mfa sau
vreun cne.Tpu. Tecuciu.
3604. Pune in gura nasul mortului smirn i tarnaie, ca
sa nu se faca strigoiu. Vlcea.
3605. S nu dai cucos peste groap, 0 se preface mortul
in strigoiu.Tpu, Tecuciu.
www.digibuc.ro
 310

3606. S nu lai mortul singur la priveghiu, c se face

strigoiu.
3607. Dac ai gsit pe vre'un mort desgrogat, lasd-1 asa,
cd acela-i strigoiu pdcat del ingropi Tapu, Tecuciu.
3608 Se face strigoiu mortul cruia i s'a furat piedica.
Piedica aceastd se fur adese. fiind buna de farmece.Tpu,
Tecuciu.
3609. Daca un mort este lunatec i inzivat cu un frate al
su care treste, i se impneaza ochii, nasul, gura, urechile,
cu meiu i pietricele, ca s nu se MCA strigoiu; dupd ce-1
ingroap, se sloboade o puse pe deasupra mormntului.
Aceasta se face ca sa nu se iveasc vre'o vralbd intre cei
doi frati, pe lumea cealalt.loneann.
3610. Se crede cA acea cas unde este usturoiu, este scutit
de strigoiu, cci aceia fug de usturoiu.--Bucovina.
3611. Strigoiul st pe pmnt nna la miezul noptii. -Tapu.
Tecucht.
3612. Strigoii ci-ca iese noaptea din groap si vine pe la
casa rudelor, li mnac-5- ce g-dseste gata si le vars Mina
din dpistere. -Catane, Dolj.
3613. Dacd la sase sptmni de la moartea cuiva, rnoare
o altd persoan, din familia celui de 'ntiu mort. atunci
acesta se desgroap i dac 11 gdseste cu. fata In jos, se
crede cd este strigoiu i indatd i se bate tin par in inim,
pe care o la, -s-t urea se ung top membrii familiei, pzin-
du-se prin aceasta de a mai muri vreunul.--loneanu.
3614. Prin morminte nu e bine a face dese umblete, mai
cu samd marti i smbt noaptea, caci femeile ori brbatii
care au fost strigoi, de au dus lapte si allele, se scoald
umbra prin morminti, fiind foarte pdcbtoase, nu au stare nici
in mormnt de diavolul fiind purtate, f-ti cruce i te roaga
lui Dumnezeu i vor dispred strigoii i diavolii i tu te vei
intri, si nu-ti va fi nimic. Luncwara.
3615. Numai oanleni cari stint strigoi, nurnai aceia apar
www.digibuc.ro
 311

dupa moarte; dar numai trupul e orn, picioarele sunt ca la

mnz. Aceasta se poate dovedl, a in dimineata sf. Andreiu
se vad pe drurnuri i prin alte locuri o multime de urme ca_
de mnz. -Holda, Suceava
3616. Pentru ca strigoii s nu lasa noaptea din mormnt
si sa urnble pe la neamuri, chip moarte i baga pietre i o
undrea pe buric i atunci zice poporul c nu mai poate in-
via.- Socetu, Teleorman.
3617. Se zice ca peste mormntul unui strigoiu, e cu ne-
putinta a face s treaca Uil armsar negru, ori un gansac.
Jud. Olt.
3618. Ca s se stie daca un orn s'a facut strictoiu, se duce
un cal, arrnsar, si se trece peste mormnt; cnd calul nu
vrea sa treaa, dovada c omul din acea groap s'a fcut
strigoiu.Vlcea.
3619. Mai ales in noaptea de Sn-Giorgiu strigoii umbra
ca sa ia laptele de la vaci, mana din gru chiar puterea
i

dela oameni Pentru aceea, in preasar, fiecare orn pune in

poarta si la usa grajdului Cate o clomb de rug, adec ma-
ces, ca semn c acolo nu pot infra strigoii. Cine in acea
noapte st in grajd, sub o grapa cu coltii de fier, acela ve-
de strigoli and vin, poate i apuca. Cine prinde in ziva
Crucei un sarpe, II omoar pune in gura un smbure
sau catel de aiu, 1'1 baga sub pragul usei, iasa aiul incol-
teste acolo in gura serpelui, apoi aiul acela il pui in palrie.
te sui in turnul bisericei, and vin oamenii la biseria, i ai
darul de a veda si cunoaste pe strigoi.Comuna Cugieru,
Transilvania.
3620. Daca la cel dintiu sarpe pe care 1-ai vzut inainte
de sf. George, ti vei ti capul cu un ban de argint, i in-
data sa-i pui in gur un ctel de aiu, in ziva de sf. George
vei puta vedea cu ochii pe strigoi and iau laptele de la
vacile oamenilor.Comuna Vestern, Transilvania.
3621. In ajunul sarbtorilor mari, ca in ajunul sfintelor
Pasti, daca vei rnnca ctiva catei de aiu, nu te terne ca-ti
va mnca strigele inima losif Stanca.
www.digibuc.ro
 312

3622. Cand se naste un copil. se implnt in pragul usii

un cuht si se pune fn leagn dou5 ace pentru ca sa se fm-
piedice strigoii sa nu se apropie sa ia copilul.- Istria (Bu-
rada).
DLXXIII. Stuffing-A.
3623. Dac are cineva studiniti, adica o boala de gingini,
in urma careia putrezesc acestia si miroas rat', este bine
a fierbe cu apa nduit fntr'o oal, cirnbrisor. i s tie cat
se poate ferbinte acel fel de apii In gura, de cateva ori,
apoi se va vindeca Bucovina.
DLXXIV. Stup.
3624. Dac fi fura cuiva din fruptul sau din stupi, apoi nu-i
merge bine. Bucovina; Sevastos (Calatorii).
DLXXV. Stupit.
3625. Cnd te sparii, sa-h scuipi in san, ca s nu te bol-
navesti de frica.--Mamesti, Teleorman.
3626. Se crede ca puscheiul de pe limba sa pierde, dac
se stupeste.- Bucovina.
3627. Cnd se lovesc doi insi fn capete, sa scuipe In sus,
cti altfel nu mai cresc.Adamesti, Teleorman.
3628 Se crede ca dac a cazut cineva jos si stupeste pe
locul unde czuse, pe acel loc nu va mai cadea mai mult.
Bucovina.
3629 Cnd te stupi din gresala, e a bine. -Tpu, Tecuciu.
3630. Sa nu se scuipe orn pe orn caci pe lumea cealalt
se ling unul pe altul.--Ioneanu.
3631. Se crede ca este bine fnainte de a se apuca de un
lucru greu, a stup1 in palrne.Bucovina.
3632. Sa nu scuipe cineva un cane, caci pe lumea cealalta
Il linge.--Ioneanu.
3633. Pierznd cineva vreun lucru i voind a sti fn care
parte de loc se afla el, se stupeste in palma stang, iar cu
muchia manei drepte se trnteste fn stupit, i in care parle
sare el, in acea parte se trede ct se afla lucrul pierdut.
Bucovina.
www.digibuc.ro
 313

3634. Pe altul s nu scuipi, c-1 vei linge pe lumea cea-

lalt.Valcea.
DLXXVI. Su dalm6..
3635. Betul care nu-i deprins s suduie macar de mama,
se va insur cu mare greutate, c cica are mai multe coaste
de femeie.
3636. S nu sudui de lumanare, ca n'ai parte la darea sfr-
sitului, de ea,Tpu, Tecuciu.
DLXXVII. Suflet.
3637. Sufletul mortului sade in usa casei Ana pleac la
biseric, si de aceea se pune panza in stresina casei.Peri-
eni, Tutova.
3638. Sufletul mortului sade in stresina casei pand la.trei
zile. cnd se matura.Tapu, Tecuciu.
3639. Sufletul omului mort sade 40 de zile in stresina ca-
sei.Ciulnila Ialomita.
3640. Se crede c sufletul mortului pari ce n'a tras clo-
potele, st Inca pe pmnt si mortul aude toate cte vor-
besc in cas.Bucovina
3641. In locul unde a murit cineva, in trei nopti se pune o
strachin cu ap, pentru ca s beie sufletul mortului, care
vine acolo 0115 la trei zile dupa ingropare.Brosteni, Su-
ceava.
3642. Sufletul omului umbl 6 saptmni prin toate locu-
rle pe unde a umblat el cat a trit i apol se ducelaiocul
unde e ursat.Catane, Doll.
3643. Omul, dup ce moare, ingerul i poart sufletul prin
toate locurile pe unde a umblat cu trupul; ,.dup aceea se
intoarce acas si se pune pe stresin, unde sade trei zile;
in timpul acesta venindu-i sete, zice ingerului: vai ingere.
mult imi este sete. ingerul Ii raspunde: du-te in cas
bea ap. Sufletul se duce, dar indat iese afar i spune In-
gerului: n'am but, cad rni s'a facut mare sarb vaznd a-
colo -un hoit mare. (Acel hoit e corpul lui). Atunci ingerul

www.digibuc.ro
 314

1i zice: vezi, in trupul acela Ricut tu vacul, i abia acum

ai iefl din el. De acest rdspuns, sufletul este mai mult
mahnit.loneanu.
3644. Cnd cineva moare, mai multe suflete se strng im-
prejurul lui de-1 privesc i cei ce se duc de aprind cte o
lumnare mortului, acele suflete mullmesc acelei persoane
Ioneanu.
3645. Omul daca moare, sufletul lui umbl timp de 6 sdp-
tmni pe unde a umblat cu trupul, apoi vine la mormnt,
11 adun tot ce i s'a dat pnd atunci de pornan, se suie
pe cruce, apoi se 'Malta la cer. Daca n'are cruce, ade pe
mormnt pand i se pune cruce, apoi se inalt.loneanu.
3646. indatd dupa moarte se anind un petec de panza albd
in straina casei, pe care se zice ca ede sufletul mortului
[And la ducerea lui la groapd. Bivolari, 14.
3647. Suflettil mortului trece prin 24 vrni ale vzduhului
pand ce ajunge in imprdlia cerului. Marian (Inmormntarea).
3648. Poporul (Id celui ce moare o lumin de cear in
mnd, aprins, care se crede ca dacd i-ar lipsi din mn, la
i4rea sufletului, ar fi o mare nenorocire, cdci sufletul ar
rmned prin intuneric i nu i-ar putea alla calea ce duce
spre raiu. Bucovina.
3649. Cnd o persoand trage s rnoar, se lasa ferestrele
i ua casei deschise, sa aib pe unde ie sufletul. loneanu.
3650. Se crede c facndu-se inmormntarea cuiva la a-
miaz, sufletul aceluia va avea destul lumina* in cltoria
lui spre raiu.Bucovina.
3651. Cnd se tmle un mort la mormnt, se fere*te a se
lsa cdrbuni pe el, caci ingreuiaz sufletul mortului. loneanu.
3652. Dacd ti-a murit vreun copil i n'ai apucat a duce
colacii cumtrului, duci cnd vei face praznic de 40 de
zile, cdci aitfel sufletul copilului va fi linut la opreald.Jud.
Sucea va.
3653. Maica Domnului scoate sufletele pct41or cu un
www.digibuc.ro
 315

arstnic de cnepa de toamn, din iad, pe care-I sloboade

de trei ori in iad, i acele suflete care nu s'au prins de car-
stnic, nid a treia oar& sunt pierdute.-Bucovina.
3654. In spre Joi-mari se da foc la gunoaie si se pune pe
un scaun o cofa cu ap, pentru ca sufletele mortilor sa se
incalzeasca i sa beie apa,- Jud. Suceava.
3655. La toate ajunurile sarbatorilor de iarn, se pune pe
masa dou pani, sare, peste, gru i un pahar cu apd si se
crede ca noaptea vin familiantii morti i mnnca din acele
bucate.- Bucovina.
3656. In ziva de inaltarea Domnului, femeile care au in
familie morti, impart azime calde, ceap verde si rachiu pen-
tru sufletele mortilor, crezndu-se a in acea zi se inalta
sufletele lor la cer, si sa aiba merinde pe drum. loneanu.
DLXXVIII. Sugel.
3657. Cnd crpesti camesi negre (murdare), faci sugel.-
Tatrusi, Suceava.
3658. Sa nu pui fus pe foc, caci faci sugiuri la degete.-
Vlcea.
3659. Cnd iei ceva cu mna din vrful maturei, ai sa faci
sugel.-Ttrusi, Suceava.
DLXXIX. Sughit.
3660. Cnd sughiti, te pomeneste cineva.-Brosteni, Tata-
rusi. Suceava; Ioneanu;Catane, Dolj; Rudeni, Arges; Bucovina.
3661. Se crede ca daca cugeta cel ce sughita, la persoana
care vorbeste, inceat sughituI.-Bucovina
3662. Cnd sughiti, te doresc prietenii.-Perieni, Tutova.
3663. Cnd sughiti, te vorbesc de ru.-Valcea.
3664. Cnd sughiti tare, te vorbeste cineva de rau, iarcnd
sughiti usor, te vorbeste de bine.--Stnca,
3665. Se crede ca spre a face sa incete sughitul, este bine
a scoate un fir de pr din o gean a ochiului.-Bucovina.

www.digibuc.ro
 316

DLXXX. Suman.
3666. Cnd iei sumanul sau rocul prin drt, atunci pe loc
11 pune sub picioare, ca de nu, atunci in ziva aceea
merge bine.Luncusoara.
DLXXXI. Suparare.
3667. Cnd spui c vine cineva, fr s vie, e semn ca va
veni suparat. -Bursucani, Covurluiu.
DLXXXII. Surcea.
3668. Femeia insrcinata care va culege surcele in poal,
copilul ce-I va face, va ave pe corp niste pete de diferite
mrimi.Ioneanu.
DLXXXIII. sedere.
3669. Cnd sezi (stai jos), s nu Iai pe altul sa sad la
spatele tau, ea pe lumea ailalt II duel in spinare.Catane,
Dolj.
DLXXXIV.
3670. Cnd sar fire din matura, and rnturi, ia-le si le
pune in brau, ca sa nu te doar selele la secerat.Tpu,
Tecuciu.
3671. Se crede dad are cineva durere de sele, este bine
ca ursul sal calce, i apoi ii va trece durerea.
DLXXXV. $erpe.
3672 Se crede c serpele, mai inainte, umbl pe coad,
dar Dumnezeu l-a afurisitin iTii ca el s- se farale-pe
pantece i s pazeasca calcaiul omului, iar omul capul ser-
pelui.Bucovina.
3673. Serpele iese din pmnt la cei 40 Mucenici, i intra
in pamnt in dimineata zilei de ziva Crucei. Tepu, Tecuciu.
3674. Dac serpele nu ar fi vazut de nimeni 7 ani, se face
balaur. losir Stanca.
3675. Serpele cand trece drumul, il doare capul.Brosteni,
Suceava.
www.digibuc.ro
 317

3676. La Boboteaza, pruncii incunjur cu clopotele casa,

grajdurile i alte edificii, pentru ca sti nu se apropie serpii.
Sabolciu.
3677. S nu dormi durninicA dimineata cnd auzi clopo-
tele la biseric, di tree serpii peste tine.Covurluiu.
3678. Cnd pui la foc un serpe viu tii asA !Ana' mai
se frige, atunci el scoate de sub solzii lui patru picioruse.
Ho lda, Suceava.
3679. *erpele are picioare, pe care le scoate numai cnd
it pui pe jaratec.Tepu, Tecuciu.
3680. Cnd se msur doi copii, s5 scuipe jos; dac n'o
scuip, se m5soara serpele cu el, si moare.Catane, Do lj.
3681. Cnd gsesti intiu prirnvara serpe mort, i pierzi
puterile.Tpu. Tecuciu.
3682. Sa nu ridici serpele mort in sus dela pmnt, c5
bate vntul sase sptmni.Goicea-mica, Do lj.
3783. Sunt femei care-si otrvesc brbatii, punndu-li in
mncare zearn de serpe fiert.Tpu, Tecuciu,
3784. Cu nuia de alun omori serpele, c alunu-i este nas.
Catane, Do lj.
3685. erpele prins in luna lui mart, e bun de leac.Bros-
teni, Suceava.
3686. Dad calci in os de serpe, faci btturi.Tdpu, Te-
cuciu.
3687. Pe serpe nu se pune mna, c ti se jupoaie pal-
mele.Stnca, Iasi; Tpu, Tecuciu.
3688. Cand umbli descult, s te pazesti sa nu calci in oase
de serpe, c va infra, de pild in clciu, dup ctva
vreme are s ias prin varful capului.--Holda, Suceava.
3689. SA nu pomenesti serpele in ziva de Alexii, c te
musc vara. G5inesti, Suceava.
3690. In ziva de Mcinici (9 Martie), femeile Incunjurd ca-
sele cu cenus, ca s nu poat infra serpele In cas.Ciul-
lalomita.

www.digibuc.ro
 318

3691. In ziva de Mcinici (9 Martie), se arde raze prin

cask ca s fugA serpii. Mamele ocolesc picioarele copiilor
mici cu rza, ca s nu-i muste serpii.--Catane, Do lj.
3692. Serpele care-I vezi iarna undeva inghelat, nu e pri-
mit de pmnt, din cauzd c a muscat vreun om. -Tpu. Te-
cuciu.
3693. S nu zici serpe In luna lui mart, dici toat vara
iii iese in cale.- Valcea.
3694. Se crede c'd capul de rtoiu si de chiscar nu se m-
nnc, avnd cap de serpe. (La ratoiu, penele strvezii, ca
solzii de peste; la chiscar, forma lui de serpe si pistruii ne-
grii de pe cap).Tpu, Tecuciu.
3695. Cine nu ucide serpele ce-i iese inainte, mare pcat
face.- Stnca, Iasi.
3696. Primvara, cine vede serpe intiu, s-si dea osteneala
s-1 ucid, caci omorndu-1, ii ia puterea ; jar de va scap,
serpele ia puterea omului.-Ioneanu.
3697. Primvara, cnd vezi mai inainte serpele, sileste-te
a-1 omori, cA de nu, atunci Ili suge sngele.Luncusoara.
3698. Cnd vei vedeh intia data un serpe in luna lui mart,
s-i tai capul cu o par de argint, in gura s-i pui un ctel
de usturoi, si sa-i pui capul sub pridvorul unei biserici. La
noud zile, dup ce 1-ai pus in pdmant sub pridvor, s cauti
in locul acela, si ce buruian va fi crescut din gura serpe-
lui, s'o iei, s'o porti cu tine ori si unde. Pe unde vei merge
cu aceast buruian, toate celelalte buruiene si copaci au s
vorbeasc cu tine, si-ti spun de ce leac sunt bune, si cum
le cheaml--Holda, Suceava.
3699. Cine omoar in luna lui Martie un serpe, s-i taie
capul eu o para, sa-i puie un graunte de usturoiu in gur
si sii-1 ingroape. Firul de usturoi rsdrit, s-1 poarte la bru
in ziva de Pasti, in biserica, cci va vedea toate femeile fer-
mecatoare, care nu pot s intre in bisericA, de oare ce au
coarne. Diavolul sti in colt, si inseamn in catastiful si pe
pielea sa de bivol, pe femeile sulemenite, pe cele rele, pe
cele de vorbesc, de rcl, etc.Valcea.
www.digibuc.ro
 319

3700. Tot acel 'pm va veda i femeile curve ; ele, and

se inchin la usA, i pleac capul, nu ca s se inchine, ci
sA-i incapA coarnele. VAlcea.
3701. DacA cinevA va puteA prinde un serpe viu, pAn5 in
sfinti, va bgA un cAtel de aiu i un ban de 10 cr. in gura
apoi ti va tAi capul va pstrA pAnd in dimineata sfin-
telor Pasti, and trebuie dus la biseric, In plrie, atunci oa-
menii ce sunt strigoi vor veni la cel cu capul de serpe
vor incercA sA-1 inceluiascA dela el si-1 vor ispiti, cA de unde
are el pana aceea asa frumoas losif, Stanca.
3702. Se crede dac rnusc vreun serpe pe orn, apoi sA
intre pe loc in ap si se vindea ; daa ins serpele bea apa
inainle de ce a intrat cel muscat in apA, apoi n'are leac.Bu-
covina.
3703. CAnd te musc un serpe, daa apuci a beA apa mai
Inainte de a gsi serpele apa, te vindeci de rnusaturA.Fol-
ticeni.
3704. Se crede c muscatul se vindea daa se pune la
rnusctur o piele de serpe.Bucovina.
3705 erpele care a muscat peste an vreo vietate, ori pe
un orn, dupa ziva Crucei, and se strAng toate vietfile la
iernat, el nu-si gseste borta, si iese la drum; iar omul ii da
plata cuvenit, ornorAndu-1.Pdureni, Putna.
3706. Se crede ca daa se in tAlneste un serpe cu un orn care
fumeaz, acela fuge de acel orn, neputAnd suferl furnul.Bu-
covina.
3707. Se crede cA serpele ucis nu piere 'Ana la apusul
soarelui.Bucovina ; Moldova.
3708. $erpele se scoate din om astfel; leaga la ochi pe
ptirnas, Il pune pe cea s vie cu capul in jos deasupra
unui ceaun cu lapte dulce fiert. Omul tine gura deschig,
serpele iese la lapte Suceava.
3709.Se crede ca daa se apropie de oarneni dormind undeva
In cAmp, vreun serpe, sopArlele 1'1 trezesc, arAndu-se in sAn
gAdilindu-1.Bucovina.

www.digibuc.ro
 320

3710. Se crede ca, cand suerd serpele, el atunci se afla in

vreo primejdie de moarte. Bucovina.
3711. Orice casd are un serpe; serpele de casd ii bland
si nu mused. El trdeste in peretii easel. Sa nu-1 ornori cand
Il vezi, c nu-i bine.Brosteni, Suceava; Straja, Bucovina;
Tecuciu.
3712. Cnd visezi serpe, a doua zi are sa bata Ont. Hot-
da, Suceava.
3713. Cand visezi un serpe, si I ai omorat, atunci ai orno-
rat un dusman; iar dacd nu, atunci acel dusrnan tot te dus-
mneste.Popeni, Tutova.
3714. CAnd prinzi serpe inainte de Pasti, tai capul cu
un ban de argint, bagi trei fire de aiu In gurd, si in
ziva de Pasti sd-1 tii in san la bisericd, i vei vede strigoii
Sabolciu.
DLXXXVI. *oarece.
3715. Cand sunt soareci multi, are s fie belsug in acel
an.Parpanita, Vasluiu.
3716. Sd nu iei nimic dela omul mort, cd-i pdcat si iei
soarecii la tine acasd Tecuciu.
3717. $oarecile care va manca nafurd din ziva de Pasti,
se face liliac.Brosleni, Suceava.
3718. Mc& rod soarecii un straiu al cuiva, Ii semn rau de
boald.Bucovina.
3719. S5 nu mannci Mind gogolosit din pod, cd-i rdu de
soareci.Tdpu, Tecuciu.
3720. Wed. cere o femeie insrcinatd si nui-i da, au
roadd soarecii lucrari din cas1.Snastos (C5Idforii) ;
Bucovina.
3721. Din cas cAnd ti se fur5 ceva, Ili rod soarecii toate
lucrurile.Brosteni, Suceava; Ciulnita, Ialornita; Sevastos, (Ca.-
15torii).
3722. CAnd strAng soarecii misuni (spice de grau, pe care

www.digibuc.ro
 321

le fac grmezi, si le invelesc cu pamnt), e semn de iarna

grea.Adamesti, Teleorman.
3723. Cnd toamna sunt soareci multi, e semn ca iarna va
fi mare.Stnca, Iasi.
3724. La culesul ppusoilor, dac cuiburile de soarec vor
fi pe pmnt, iarna va fi goara de ornat, iar de va fi pe stru-
an sus, !Ana acolo va fi omtul de mare. Giulesti,Suceava.
DLXXXVII. $opAr1A.
3725. Soparla a fost prima nevast a sarpelui.ppu, Te-
cuciu.
3726. oprl'a s nu ucizi, c e pacat.Stnca, Iasi.
3727. Cnd vezi pe lng tine o soprl, n'o ucide, ca ea
te vesteste ca vine sarpele.Ppu, Tecuciu.
3728. Cnd iese soprla in drum, la mare nenorocire s
se astepte omul.Stnca, Iasi.
3729. Se crede ca daca se arde o soprld in foc, din ce-
nusa ei se fac o multime de soprle.Bucovina.
3730. ulumndrita este un fel de soprl foarte frumos
impestritata : neagra cu piaturi galbene, albe, verzi, rosii.
De aceea o caut mult fetele mid, puindu-si mnele in ca-
lea ei, ca s treac5 peste dnsele, caci cred c apoi se in-
yap usor la flori sau ruri de cmesi si fote.Muntenia.
DLXXXVIII. $uer.
3731. Se crede c nu e bine ca o fat s suere, cci a-
tunci ar plnge Maica Domnului.Bucovina.
DLXXXIX. Tacm.
3732. Hrburi de tacmuri nu-i bine a le tinea in casii, ca
ar aduce nenarocire.- Bucovina.
DXG. Taciune.
3733. Cnd tot fsie si nu ard tiiciunii, fac a srcie Se
zice in glum: Mam, la vecin sunt o multime de taciuni, si
ard, la noi unu, si tot nu-i vine in gnd sa se aprinda.
A. Gorovei, Superstifii. 21.

www.digibuc.ro
 322

3734. Cand gseti i a doua zi taciuni nestansi, care au

fost neacoperiti, nu-i lucru curat. Femeile torn ap peste ei
i-i aruncd afara. Tpu, Tecuciu.
DXCI. Talpsa.
3735. Cand te mananca talpile, ai s joci.Stanca, Iai.
3736. Cand IIi crap tlpile, ti-i facul. Ttrui, Suceava.
3737. In ziva de Pasti, sculandu-se oamenii din aternut,
nu calca pe parnantul gol, ci pe ceva a0ernut, ca peste ya-
rd s nu-i usture tlpile. Straja, Bucovina.
3738. Cand Odin pe cineva la talpi, nu crete.Ttrui,
Suceava.
3739. Dac chioapata vreun cane, purcel, map, etc., svar-
lind In ei, pune mana cu care ai svarlit sub talpa picioru-
lui, ca li trece. Tapu, Tecuciu
3740. Mancand cineva talp de ha i. z ii pierde mintea.
Talp de huhurez dau femeile necinstite barbatilor, spre a
nu le persecut din cauza destrablrii. -Perieni, Tutova.
DXCII. Thm
3741. Spre Alexi Boj, ornul lui Dumnezeu, cand ies jivini-
le din pmant (17 Marl), se ia o catuie, se pune In ea jar,
se pune peste ei tamale, i se imprejura cu ea casa, clanta-
nind din clete. Jivinele i cele rale nu se vor putea a-
tunci apropi de casa, de cat numai 'Dana uncle a ajuns fu-
mul tmaiei.Brotent, Suceava.
3742. In joia PWelui se ia un bulgre de tam-Me nefrd-
mat, se aprinde pe rand, cat se citete cele 12 evanghelii,
restul e bun de aprins In cas, pe and tuna, ori trsne--
te, i de afumat copii speriati.Bolintinu-din-vale, llfov.
DXCIII. Trg.
2743. Femeia cand pleaca cu marf la targ, pune apa In
ciur i zice : cum nu sta apa 'n ciur, aA. sa nu stea marfa
mea.Valcea
DXCIV. Taur.
3744. Fete le mari sa nu calce In borancituri de taur,

www.digibuc.ro
 323

aci vor umbla fiacaii dupa ele ca o tauroaie. loneanu.

DXCV. Teiu.
3745. Teiul din biserica, dela Dumineca mare, este bine a-1
pune in gradina, ca s rodeasca pepenii frumos.Bucovina.
3746. In dimineata sfintelor Pasti, daca se vor duce, pan
in rsrit de soare, doi frati mai jos de 15 ani, la un teiu,
si se vor desbrca de toate hainele, i a$ a desbrcati vor
bell fiecare cu dintii, de trei ori, coala de teiu, coaja aceea
e buna de orice leac; ba cu ea se poate scapa chiar de a-
tnie, dar numai atunci e cu leac, daca cei cari se duc nu
vor vorbl la olaltd si nu se vor uita Indrt, nici cand se duc
nici cand se Intorc spre cas.Iosif Stanca.
DXCVI. Testieule.
3747. Daca se naste copilul cu testicule mari,i sef pune in
saldatoare o nuca mic, i scad. La fete se pune ca sa nu
li creasca mari ttele.Marian (Nasterea).
3748. Cnd un copil se naste cu testicule mari, se zice ca
are apa In ele. In cazul acesta, ca s piara acea apa, se du-
ce m-sa la un put de unde se bea ap, i toarnd apa din-
tr'o donit, zicnd: nu torn apa din donit, ci pe cea din
testiculele copilului meu.Ioneanu.
3749. Daa se naste copilul cu boasele mari, sa furi doua
nuci, cat se poate mai mici, i sa le pui in oala In care se
fierbe apa pentru scaldatoare, i scldndu-1 in acea apa,
boasele se vor face mici, precum trebuie sa fie la un copil.
Folticeni.
DXCVII. Toader.
3750. La sf. Toader sa te scalzi cu iarb mare, a se In-
cur caii lul st loader prin sat. Valcea.
3751. In ziva de sf. Toader se tund vitele in frunte, s se
faca frumoase; fetele se lau cu stroh, ca sa li creasca pa-
rul mare si frumos.Brosteni, Suceava.
3752. Nu e bine s cosi cu rosu pe San-Toader, c te o-
moar noaptea.Catane, Dolj.

www.digibuc.ro
 324

DXCVIII. Toamnd.
3753. Cnd cineva se scoala dela masa i nu-si la scaunul
dela mask pe care a ezut, II prinde toamna in porumbi.
Rudeni, Arges.
DXCIX. Toiag.
3754. In locul unde a murit cineva, se arde trei zile to-
lag de cear curat, pentru ca sufletul s" aib lumina, la caz
daca ar Wad in drumul ce-1 face la Dumnezeu, i chiar in-
naintea lui Dumnezeu trebuie s se prezinte cu lumnare.-
Stnca, Iai.
DC. Topor.
3755. In spre duminec nu se lasa toporul implntat in
lemn, ca au durere de cap cei din casa Giuleti, Suceava.
3756 Coada de topor nu se pune pe foc, c-i rau de t-
ieturi.-Broteni, Suceava.
3757. Cnd bale piatra. infige toporul in prnnt. ca-i bi-
ne.Bro*teni. Suceava.
3758. Toporul, secerea, etc , nu se las cu varful in sus,
c plnge Maica Domnului.Tpu, Tecuciu.
3759. Femeia insrcinata, care va clca cu'piciorul pe vre-
un topor, va face copilul cu niste semne pe piept, ca cres-
taturile de topor.-Ioneanu.
DCI. Tort.
3760. Cine toarce cnd fierbe tortul, se excrementeaz du-
pa moarte. -Tapu, Tecuciu.
3761. In casa mirelui i a miresei sa nu se toarca, caci se
intore vorbele.-Vlcea.
DCII. Traiu.
3762. Cnd in ziva de nunta va fi vreme rea, e semn de
traiu ru la acei tineri.- Stanca, la*i.
3763. In ziva in care un copil implinete anul, i se rupe
turta, adica: se pune pe o donil, in care sa fie apa, i in
ea o shad cu vin i bani de argint. Copilul stand pe doni-

www.digibuc.ro
 325

t, o persoana btrana fi rupe turta in cap, apoi se scot ba-

nii din donita si se pun pe o tad impreuna i cu buchete
de flori; dupa aceea se las copilul s se duca singur la a-
cea tav. De va pune mna intaiu pe flori, in viata fi va pla-
ce florile, i va fi iubit ca ele; iar de va apuca intiu ba-
nii, va avea mare noroc de bani. Turta rupta, se face mai
multe bucatele si se imparte pe la asistenti pentru manca-
re, ca sa poata i copilul sa ajunga varsta acelui batran. In
unele localitti se obisnueste aceasta 'Dana la trei ani. lo-
neanu.
3764. Cand tinerii fac vizita primavara la OHO, i daca
pe drum vor gsi pane, traiul lor are sa fie bun si cu belsug.
Star-Ica, Iasi.
3765. In seara cand petitorii se duc la o fata, dupa ce bea
si ea din plosca cu vin, pe nebagate de seama pune in a-
cea plosca o mica buclic& de lemn dintr'un jug, ca de va
lira in casatorie pe flacaul ce o peleste, s fie amandoi ne-
desprtiti, ca doi boi intr'un jug, si in viala lor sa trag de
opotriva in dreptate. loneanu.
3766. Daca din cele dou'asprezece zile ale Babei Dochia
iti alegi una, si se intampl ca in acea zi e vreme bun, e
semn ca peste an ai sa traesti bine, in usor.Stanca,
DCIII. Trsnet.
3767. Sa nu sezi In prag i sa nu lasi canii s stea In pris-
pa, cand fulgera, ca trasneste.Catane, Dolj.
3768. Trsnetul are forma unor limbi de foc.Se poves-
teste asfrei : Irdn-etul tntrat priiirr'un parete ii odaie,
nu I-a gasit ; a trecut prin ulta, pawl' ce I-a gsit varit sub
pat, unde l-a ucis. Ca limbile de foc urmaresc pe duhul as-
cuns,. e faptul crdintre mai multi oameni, de ce alege pe
unul singur ?-1-apu, Tecuciu.
3769. Cand cineva lucreaza dumineca, trasneste. Rudeni,
Arges.
3770. Cand ai inel in deget si-i vremea rea, sa nu sudui,
ca trasneste. Tpu, Tecuciu.

www.digibuc.ro
 326

3771. Lemnul afins de trAsnet nu e bine s se foloseascA

la zidiri, i cu deosebire la case.losif Stanca.
3772. SA nu stai cAnd trAsnete, in dreptul uei, nici In
dreptul ferestei.TApu, Tecuciu.
3773. In sptmAna sfintelor Pasti nu e bine ca muierea
sA coase, caci atunci Imparte sfAntul Hie trAsnetele,losif
Stanca.
3774. GAsese agricultorii, la arat, la prit, vArfuri de sA
geti, o specie de silex negru, lamelos, ce nu s alteeva deaf
resturi dintr'un frasnet cAzut pe acolo. Tapu, Tecuciu.
3775. Cel care este omorat de trAsnet. i se iarra toate pa-
catele i se duce drept In raiu.Ioneanu.
DCIV. Tricolici.
3776. Tricolicii sunt nite dihAnii, duhuri provenite din lu-
pii cari au mAncat un orn. Ei umbra pAn5 la miezul noptii.
Tapu, Tecuclu.
DCV. Tunet.
3777. and tuna, pu4c.A si Ilie dupA_ .dra_ci. Broteni, Su-
ceava.
3778. Tuneful sunt vaetele scoase de duhurile rele cAnd
Durnnezeu, la aprinderea raclielor, le gasete, cAnd seal:AM,
apoi le sgeteaza.Tdpu, Tecuciu.
3779. CAnd tun& merge sf. Ilie la plimbare eu trAsura lui
cea mare. Roatele au zimti pe ele, i mergAnd, sparg cerul,
lAsAnd sA curg apa.TApu, Tecuciu.
3780.. CAnd tuna' foairma, sf. Hie se Intoarce cu carele de
popiwi acas5.- TANI, Tecuciu.
3181. CA-nd sf. Ilie trAsnete i fulgerd pe cer, lumea se
inchina, se aprinde tmAie i lumAnri dela Pati in casa,
ca s piard satana din prejur, caci trAsnetul cade asupra lui;
atunci se poate IntAmpla s trsneascA i pe cei din prejur.
Ioneanu.
3782. Tuneful de primAvara, pe cAnd este Ina ornt, se
tine de sernn cA vara va fi grindinA mult.- Straja, Bucovina.

www.digibuc.ro
 327

3783. Primdvara unde va tuna intiu, acolo va i plou in-

talu. rdpu, Tecuciu.
3784 Cand tuna si fulger, s nu jii map' si cane in casa,
ca se ascunde necuratul in ele, i pop fi si trsnit. Bros-
teni, Suceava ; Bucovina.
3785. Cand fulgerd i trsneste, sa aprinzi lumanarea dela
Pasti, ca esti ferit de trsnet.Covurluiu.
3786. Cnd auzi prirnvara tunnd inthia oar, s dai in
cap de trei ori cu un fluier ori cu o piatr, i sa zici :
Tunul ca ciurul,
capul ca fierul.
Brosteni, Suceava.
2787. Cnd auzi mai inainte tunnd in acel an, loveste cu
o pietril peste cap, ca vei fi tare la cap si fr dureri.
Luncusoara.
3788. Cand tuna intaiu s le lovesti cu o petricia in cap,
ca s ti se facd capul tare.Tpu, Tecuciu.
3789, Cnd tun intaiu primvara, se da usurel in cap cu
un fier, ca sa fie tare in cursul anului, ca fierul.Jud. Su-
ceava.
3790. Cand auzi tunand intaiu, s te lovesti cu ceva tare
in cap, rostind de trei ori cuvintele: capul meu ca fierul.
Palten, Putna.
3791. Cnd auzi tunand Mt:Ma data primvara, s atingi
fruntea cu muchea toporului, ca s-fi fie capul tare, si sd nu
te doard.Covurluiu.
3792. Cnd tuna' intdiu prirnvara, sa dai la frunte cu ar-
gint, ca sa fii ca argintul sntos si curat tot anul. Catane,
Dolj.
DCVI. Turb.
3793. Cand un orn omoard un cane turbat, sa-1 parleasca,
si pc urm sa-si stranga gospodarul toate vitele, ca sa a-
fume pe toate cu turn dela allele acela, ca nu turn' nici o
vita dintr'acele.Bogza, R.-Sarat.

www.digibuc.ro
 328

3794. Sa nu dai nimic pe fereastra, caci e rau de turbare.

Vlcea.
DCVII. Turtd.
3795. Cnd cineva face turta, i altul ii rneste valra, se
ceart cineva din casa.Rudeni, Arges.
DCVIII. Turturica.
3796. Mai inainte de a-ti canta turturica intiu primavara,
sa mannci branza cu smntna, ca de nu, te-a spurcat, cnd
ti-a cntat.Popeni, Tutova.
3797. Dac mnanci din marnaliga pe care a mncat-o
map, vei tusi.Tapu, Tecuciu.
DCIX. Tusd.
3798. Cnd ai innca vreun par de mat& te apucd tusa
pop muri.Tapu, Tecuciu.
DCX. Tama.
3799. Cnd cnta tarca pe Inga cas, are sa-ti vie oas-
peti.Brosteni, Suceava ; Stnca, Iasi ; Ttrusi, Suceava.
3800. Primavara, inainte de a incepe s mergi la vnat, sa
impusti o tarca, ca curti pusca, i sa-ti mearga bine
peste an.Jud. Suceava.
3801. De s'a invatat vreo cotolana de infra in cosar i m-
nnca ouale din cuibul gainelor, sa infigi o secere in fata
cosarei, cu varful in afar& ca nu va mai da cotofana pe a-
colo.Adamesti, Teleorman.
3802. Cnd pui larca impuscata in gard, caii nu se imbol-
navesc. -Folticeni.
3803. Tarca daca o frigi i o mannci, curata stomacul de
venin, si-i bun de leac pentru cei oftigosi.Zorleni, Tutova ;
Parpanita, Vasluiu.
DCXI. Tap.
3804. Fetele mari sa nu mnnce lapte din tigvd, ca li
cresc ltele cat tiguele de mari. loneanu.
3805. Fetele sa nu stifle in Ruler, easel li cresc ltele mari.
Falticeni.
3806. Femeia sa nu cante din fluier, ca-i cresc lungi gur-
guiele dela tt.Tapu, Tecuciu.
www.digibuc.ro
 329

3807. Daa unei femei pn la trei zile nu-i vine tap, a-

ceasta este semn ca nu-i va tri pruncul loneanu.
3808. Se crede c daa i se da copilului pentru prima
oard de supt, s i se dea din partea dreapta, aci la din
contra, va fi stngaciu.Bucovina ; Holda, Suceava.
3809. Mama and da intdiu tta copilului, sa nu-1 tie pe
mna stng, nici s-i dea din lta stanga, ca sa nu fie
stngaciu.- Marian (Nasterea).
3810. Cnd unei femei care alapteaz vreun copil, ii vine
tta i curge, se crede c copilul doreste de tala, si trebuie
sa-i dea.Ioneanu.
3811. Cnd pe patul unei lehuze s'ar pune o femeie care
are copil de tala, lehuza nu mai are lapte pentru copil.
Stnca,
3812. In cele 6 saptmni dela nasterea copilului, nu e
bine sa sada nimeni pe patul copilului i pe asternutul ma-
mei, c i se urnfl ttele.Marian (Nasterea).
3813. Femeile care alapteaza copii si li se umfl vreo
PO, din care cauz simt dureri, s se dua la !atria si s
stoara in ea, ziand: ce ai poilu, aici gasesti, aci ii
va trece; sau sa caute prin sare pisata nou peri si s le
pima in apd i s-i bea --loneanu.
3814. Omul care omoard un orbete cu mainile dindrt,
are leac s vindece femeile ce sufr de tta Ciulnita, la-
lomita.
3815. Unui copil nou nscut, s i se dea mai intiu tt de
ma-sa, iar nu de altd femeie, ca in veiata lui s nu atarne de
bucatura altuia.-- Ioneanu.
3816. Copiii and sunt mici, s suga PP dela tiganc, ca
s aib mum-sa 015.--Catane, Dolj.
3817. Nu e bine s dai tta la copiii gemene ai altora,
ca.-0 piere tata. Ghidici, Dolj.
3818. Dac o femeie nu face copii, o sug balaurii pe lumea
cealalt! De aceea trebuie mcar sa-si puie tla mcar ca

www.digibuc.ro
 330

n'are lapte, In gura unui copil, ca sa-si mai usureze din pa-
cate. -Tapu, Tecuciu.
3819. Pentru ca femeilor care au intrcat copiii sa li deie
laptele inapoi, e bine sa-si ungd Mete cu usturoiu i s
intoarc gura camesii la spate. Bucovina.
3820 Cnd o femeie are copil mic, nu bag5 usturoiu in
ca-i coace tta.Rudeni, Arges.
DCXII. Test.
3821 A treia marta dui:A Pasti,, e Rpotinul lestelor,
atunci se fac testele.Rudeni, Arges.
DCXIII. Tesut.
3822. Se crede c ilele pentru stative, este bine s si le
faca fata Inca fiind tata; dac insA s'a maritat si nu le-a fa-
cut, apoi nu este bine s le fac.Bucovina.
3823. Dac toarce o femeie in a carei vecintate este un
mort, i daca intre casa ei si a mortului este un park', apoi
nu-i stria nimica, daca ins nu-i, apoi capt ameteala.
Bucovina.
3824. Se crede ca nu e bine a toarce vineria, cci la din
contra, ar capt eel ce toarce, rane la degete. Bucovina.
3825. In prima saptmn a postului mare nu se lese, cad
se crede c peste noapte ar veni Toader i ar
Bucovina.
3826. In dimineata ajunului sf. Gheorghe femeile scot toate
sculele de tesut afar, ea s" rsar soarele peste ele, s
poat ave spor la lucru.Ioneanu.
3827. Dac s'a umplut un fus, e bine a-1 stupl, ca s nu
.se deoache.
3828. Daca pica fusul jos la inceputul torsului, atunci se
zice ca este minciunos i zice c nu s'a umplea.Bucovina.
3829. De imprumuti spata cuiva, cand ti-o d inapoi tre-
buie sa o lege cu urioc; aceea-i plata spetei, altfel pe lumea
cealalta umbli sa-i dai plata, si nu ti-o primeste. Sevastos
(Calatorii).

www.digibuc.ro
 331

3830. De se imprumut o spata, apoi se d legat cu ata

si se ia indrt tot asa, ca sa nu ramaie ea goal ceea ce
ar fi pacat. Bucovina.
3831. Cand incepi s torci, stupesti fusul de trei ori, ca s
se umple degraba; iar dupa ce 1-ai umplut, faci tot acelas
lucru, ca s nu se deoache si tot asemenea faci cu fusele
si cnd le raschii.Sevastos (Calatorii).
3832. Daca se Incepe de tors, este bine a stupi mai intaiu
fusul de trei ori, ca sa se umple degraba. Bucovina.
3833. Cand urzesti, de rapezi cumva urzitorul sa treaca o
raz, sernn bun: ai s pui panza mai lung. Sevastos (Ca-
latorii).
3834. Marti nu-i bine a urzl pnza, c'apoi ii a npaste.
Bucovina.
3835 Cnd ai urzit mai multe jrbiute dect ili trebuie, ca
sa-I depeni inapoi, te duci dupa urzitor, iar nu mai urzitorul
indrpt, cd nu-i bine. Sevastos (Calatorii).
3836. Cand gatesti de urzit, torni apa peste urzitor, ca sa-I
adapi.Sevastos (Cltorii).
3837. Daca se gateste de urzit, se loarna apa pe urzilor,
ca sa se stearga lenea si ca tesutul s sporeasc, asa de
repede, cum de repede merge minciuna prin sat si pana pe
apa. -Bucovina.
3838. Cand se sfrseste urzitul pnzei, atunci se toarna apa
jos pe fusul urzitoarei, ca s creasca in vara viitoare cane-
pa frumoasa si s alba panza rost de tesut. Luandu-se tor-
tul jos, de pe urzitor se ia el pe mn si se loveste cu el
in us, ca sa umble palm la tesut cum umbl usa ; apoi
se loveste cu el in cofa cu apa, ca pnza s sporeasca ca
apa; apoi se loveste cu tortul in horn, ca s sporeasca te-
sutul cum iese fumul de curand in sus si in urm se mai
zice cd panza sa mearg asa degraba pe stative, cum mer-
ge minciuna prin sat. Straja, Bucovina.
3839. Daca intr pe timpul urzitului mai intiu un barbat in
cas, atunci balatura ajunge; daca ins o femeie, nu ajunge.
Straja, Bucovina; Brosteni, Suceava.
www.digibuc.ro
 332

3840. Pe femeia care fur ceva din fuiorul care i se d de

tors, pe ceea lume o vor inlep toate lepile din fuior.Stra-
ja, Bucovina.
3841. Spre a astup gura dusmanilor, se leag alele, cnd
se incepe pnza de lesut. Bucovina.
3842. Cnd pui la invlit pnza, dac jrbiulile vin sub
fuscei, ajunge bttura la pnz, iar de se intmpla ca vin
deasupra, nu ajunge.- Sevastos (Caltorii); Bucovina.
3843. Cnd se incepe pnza si se leaga alele in noduri si
se meneste ca atunci s se mrite cutare fat& cnd s'a des-
leg& nodul si se arunc nodul in foc, apoi respectiva nu se
mai mrit in veci. Bucovina.
3844. Cnd femeile pun panza pe sul, s nu vad brbalii,
aci la lesut i se moaie marginile. Lemnul dup care s'au
desirat firele, se aruncA tocrnai de unde s'a pus panza pe
sul, ca s se lese iute si fetele mari, care vor purl-A amasa
din acea panza, se vor mrit curnd.Ioneanu.
3843. Cnd asezi in rzboiu, mai intiu sa zici: Doamne
ajut-mi > si sa te inchini, ca sa isprvesti mai iute. Cata-
ne, Doll,
3846. Cnd invlesti pnza pe sul, dup. ce isprvesti, se ia
milli, se (IA cu capul in doi lrusi pe care a sttut sulul si
se zice:
Aici sa fii strmb,
si la rsboiu drept
Catane, Dolj.
3847. Cnd cade minciunoasa (trestia care cade intiu dupa
sul dintre fire) dupa sul, s'o iei in gur si s'o stergi afar,
cd auzi pe cineva strigndu-li pe nume solul ce ai s ai.
Catane, Doll.
3848. Cnd se gteste panza, e bine a lega spata cu cate-
va fire din captul panzei, ca s nu rmAie goal. Bucovina.
3849. Inainte de a slobozt, nu e bine s treci peste ras-
boiu; e ru de moarte. Catane, Doll.
3850. Daca se gteste de lesut, se toarn ap pe talpigi,
www.digibuc.ro
 333

ca s nu capete cel ce a lesut, bataturi la picioare.--Bu-

covina.
3851. Cnd se isprveste pnza, s imparli uruioc la ori-
cine, ca sa te scoata pe lurnea ailalt din rasboiu.Catane,
Do lj.
3852. Cnd se gteste pnza, e bine a o scoate indat din
spata, ca la din contra murind iesAtoarea, ramne cu gura
deschis.- Bucovina.
3853. Cnd o panza se isprvete de lesut, cei cari sufr
de venin, sa stea lnga, ea cnd se taie si femeia care lesa,
sd zic: nu taiu pnza, ci veninul lui cutare. loneanu.
3854. Daca s'a sfrsit pnza de lesut. si se taie ea de pe
stative, apoi isi acopr toate femeile aflatoare in cas, capul
cu basmale, crezand ca la din contra, li s'ar ti prul.
Bucovina
3855. Cnd o femeie isprveste de lesut si las sulul in
lai, ceea ce a ramas se lese foarte iute, ca s se isprveas-
0 curnd, caci se zice c in timpul acela, Maica Domnului
sede in genunchi lang rsboiu si e pcat s o lina asa mult.
Ioneanu.
3856. La finitul panzei, dacd vrea s stie ce are s nascd
vreo vita sau femeia de cas, un Met merge Mare pe
fustei !And la poartd si daca vede pe drum barbat sau fe-
meie, tot de acela sex va fi noul nscut.Jud. Suceava.
3857. Pana nu ridici rasboiul, se arunc apa pe sub el, ca
asa e bine.Catane, Doll.
3858. Se crede c dac o fata, Incepand a toarce, rasuces-
te ala pe fus aproape de roata, apoi se mrita aproape de
prinli; daca departe de roata fusului, cain pe la mijlocul
lui, apoi se mrit departe de prinli.
3859. Dupd ce se ridicd rasboiul din cas, trebuie s ma-
turi, ca' e pcat s stea Maica Domnului in genunehi.
Vlcea.
DCXIV. Tigan.
3860. Cnd te intalne0 cu un ligan, ili merge bine.Bro-
teni, Suceava; Ttrui, Suceava.
www.digibuc.ro
 334

3861. Tigan sa nu botezi, a pe ceea lume te trage la iad.

Stnca, 1417
3862. Daca pentru vreun mort se d de poman ceva la
ligan, cel care d, trebuie s dea cu piciorul in pinnt. ca
si el s fie martur de pomana ce da liganului, cci se cre-
de c liganul ii ia mirul si botezul._si le aruna in iad; iar
dac pamntul este martur la pomana data tiganului, se
crede ca e data ca la un crestin.Ioneanu.
DCXV. 'pillar.
3863. Cnd te mnnc5 tintarii cnd esti pe un drum, ori
inteo pdure, zice a cel de'ntaiu care te-a mnca,s-1 prinzi
si sa I mnnci, c'apoi nu te mnnc pillar nici ca cum.
Lipova, Vasluiu,
DCXVI. Tipar.
3864. Capul tiparului se taie, fiinda e de sarpe. Rudeni,
Arges.
DCXVII. Ud.
3865. S nu te urinezi asupra vntului, a te zpresti. Jud.
Suceava.
3866. Nu bea pietre rosii nici aram, caci la btrnete nu
vei mai puta tine udul.Valcea.
3867, Pelita de pe rnza gainei se usuc si dupa ce se
piseaz, se da in apa de but, pentru oprirea udului la Ur-
bat. Bogdnesti, Suceava.
3868. Cel care bea urin de orn, se face pricorici; cnd
ins se clteste cu putind in gur, contra brncei, cu mare
bgare de seam& s nu inghit.Ioneanu.
3869. Se crede a copiii slabi de nervi, cari se udd noap-
tea in asternut, udndu-se in locul trusului de care a lost
priponit un buhaiu si punndu-se trusul iarsi la locul ski,
se vor vindea de slbiciunea lor. Bucovina.
DCXVIII. Uitare.
3870. Cnd a murit un membru din familie, ca sa-1 uili in-
dat, sa te uiti prin sit in spre mormntul mortului; sau,

www.digibuc.ro
 335

pe timpul inmormntrii mortului, ask/aria cineva tar-

na dela mormnt pe spate, ca iar II liti degraba. Jud. Su-
ceava.
DCXIX. Ulcea.
3871. Copiii mici s nu se scalde in apa din ulcea, cdci
nu mai cresc: ramn ca ulcelele.Valcea,
DCXX. Uleior (vas).
3872. Sa nu te speli dumineca din ulcior, ca sfoege*te.
Vlcea.
3873. Cnd bei dintaiu din ulcior, sa veri jos, ca sa bea
mortii.Catane, Dolt.
DCXXI Uleior (la ochi).
3874. Nu-i bine sa te uiti pe fereastra, de afar in cas, ca
faci ulcior la ochi. Folticeni.
3875 Cnd ai ulcior la ochi, sa te uiti printr'un gt de ul-
cior, ca-ti trece.Tpu, Tecuciu.
3876. S nu te speli pe lard din ulcior, ca faci ulcioare
la ochi. Ca sa-li treac, s iei cnii i s iei cu ei afar din
curte, pe un loc i sa dai cu piat de al lor pe la ochi.
Vlcea.
3877. Se crede c daca are cineva ulcior la ochi i voete
sa se vindece curnd, apoi trebuie s fure de undeva cteva
fire de orz i apoi s le arunce in foc sa alerge afara
i

imprejurul casei, ca s nu auda cum pocnete orzul in foc.

Bucovina.
DCXXII. Uliu.
3878. Cand li d cu matura pe pat, vine uliul la gaini.
Ttrui. Suctava.
3879. Sa nu saruti puii, cat is mici, la plisc, cd-i mnnca
uliul. Tdpu, Tecuciu.
3880. S nu mturi vatra cu mtura, ca vine uliul la gini.
TataruO, Suceava.
3881. Cnd dai cenu*a afara, vineria i lunia, i ru, c
vine uliul la gaini.Tatarui, Suceava.

www.digibuc.ro
 336

3882. Cnd vine uliul la gaini, s azvarli in el cu o mtu-

ra prsit.Brosteni, Suceava.
DCXXIII. UmbrA
3883. Cnd te uiti pe umbra ta, ai sa te temi noaptea.
Ttrusi, Suceava.
3884. Se crede ca zidarii facnd vreun zid mare, msur
cu sfara lor umbra oarecarui trecator pe lnga ei, si o zi-
desc in zid, carele apoi nu traeste mult (omul).Bucovina.
DCXX1V, Unghie.
3885. S nu-ti tai unghiile lunia, martia i vineria, c uiti
unde pui ceva, nu mai tii minte.--Adamesti, Teleornlan.
3886. Cnd tai unghiile miercuria i vineria,ii peat. Ta-
trusi, Suceava; Tpu, Tecuciu.
3887. S nu se taie lunia i vineria unghiile, c este rau
de urit.Ioneanu.
3888. Cine-si taie unghiile sarbatoarea, aceluia Ii fuge min-
tea.Tapu, Tecuciu.
3889. Unghiile nu se taie cleat joia i smbata; altfel, pe
ceia lume le cauti prin gunoaie mari cat muntii. Stnca,

.3890. Vineria, o copila mai batrana sa nu-si taie unghiile,

crezndu-se CA la din contra nu se va mrit de l. Bucovina.
3891. Sa nu umbli cu mnele in buzunare, ca-ti pica un-
ghiile.Tpu. Tecuciu.
3892. Nu este bine a se ti unghiile copilului mic, 'Ana
ce nu implineste un an, caci tindu-i-le mai Inainte, cnd va
fi mare. se va face hot.Grindu, lalomita; londanu.
3893. La copiii mici s nu li tai unghiile !Ana la trei ani,
CA se face hot Valcea.
3894. Copiilor mici sa nu li se taie unghiile, c nu au cu
ce se al:Ara de necuratutBrosteni, Suceava.
3895. Cnd ai noite pe unghii, ai s te innoesti cu ceva.
Brosteni Suceava; Bucovina; loneanu.

www.digibuc.ro
 337

3896. Noile le de pe unghii sunt seibne de noroc.Tpu,

Tecuciu.
3897. Unghiile, cnd se taie, se pun In sn sau la pragul
usei, iar dupd ee moare, i se pun in ski, pentru a la a doua
venire fiecare trehue sa dea unghiile apostolului Petru ca
s-si fac trmbite din ele.Marian (Inmormntarea).
3898. Cnd iai unghiile, pune-le la indoitura cotului, cd pe
lumea ailalt te intreabd Dumnezeu de ele.Catane, Dolj.
3899. Cnd Ili tai unghiile, s le pui in palm& ca sd le
sufli, cdci altfel, cnd Ii muri si ti-i trage sufletul, iti vin In
ochi.Tapu, Tecuciu.
3900. Cnd Iti tai unghiile, s le strngi in poal si s le
pui in sn, a pe ceia lume le strngi cu genele ochilor, de
pe unde vor fi.Brosteni, Suceava.
3901. Unghiile, dacd se taie, nu e bine a le da jos, ci a le
strnge In palm si apoi a le sufl, zicxnd s mearg In
snul lui Avram.Bucovina.
3902. Cel care Isi taie unghiile dela mni sau picioare, s
nu le arunce, ci s le dea pe mneca camesii, ca pe lumea
cealalt sa le gdseascd.Ioneanu.
3903. SA nu-ti Iasi unghia sd mid jos, ci s'o strngi si
s'o sufli in vnt, ca s-ti creased' mai frumoas.--Tapu, Te-
cuciu.
3904. Daca dracul jupeste teiu, adicd dac i se distram
cuiva pielea din prejurul unghiilor, apoi e bine a lua cenu-
sa si fina ce rdmne pe vatra cuptorului dup ce s'a dat
in cuptor pnea, si a o da la cuptor cu dosul mnelor, as
ca vrfurile unghiilor s stea indrt, si apoi se va vindeca.
Bucovina.
3905. S nu te uiti la cel ce se urineazd, a ti se jupoaie
degetele de la unghii.Tapu, Tecuciu.
3906. Nimeni sd nu taie unghiile celor morti, cd-i voramor-
ti mnile.Valcea.
3907. 0 samd de insi nu taie unghiile celor morti, pentru
A. Gorovei, Superstitii. 22.

www.digibuc.ro
 338

cA n ar aveA cu ce se sul pe sari la cer.--.Bucovina (Ma-

rian, inmormAntarea).
DCXXV. Unt.
3908. Se crede cA voind cinevA sA Mc& unt, este bine sA
InceapA a-1 bate din prag, i apoi se bate fndat.Bucovina.
3909. Ca sA se aleagA untul, ct bap smAntAna, sA zici :
Treci, cioark peste casA,
untul mi s'aleasAl
Tapu, Tecuciu.
DCXXVI. Unt-de-lemn.
3910. Unt-de-lemn de vei vrsA, la o nenorocire te ateap-
tA.FAlticeni; Sevastos (CAlAtorli).
3911. Unt-de-lemn vArsat din nebAgare de searnA, fnsem-
neazA pagubA; dar, ca sA nu producA, trebue sa-I presari cu
sare.Ciulnita, lalomita.
DCXXVH, UrA.
3912. DacA se spurcA vreun cAne fntr'o grAdin, la o casA
unde este o fata mare, se crede cA pentru acea fatA, s'a tri-
mis. urA.Bucovina.
3913. Chid te speli pe obraz cu apA din gura, e rAu de
urit.Ttrui, Suceava.
3914. DacA au prins oarecari oameni urA pe cinevA, apoi
se poate cotorosl de ea, dacA se iea dela stavila dela moarA
nouA tAndurle, sA se puie sd mocneascA In apA, sA iee apa
inteo tevie, sA se ducA fntre acei oameni cari fl urAsc *i sA
verse apa langa dnii, zicAnd : SA se propeascA ura oa-
menilor asupra mea, a0 cum se opre*te apa de stavila mo-
rii.- Bucovina.
3915. CAnd pleacA unul undevA i II urAti, sa spargi In
urmA-i o oar& s se alegA praful, pulberea i poradichiu de
el. VAlcea.
3916. Fetele nu se fmpodobesc cu mintA 'n cap, cA la din
contra acea fatA i-ar atrage toatA ura asupra sa.Bucovina.
3917. DacA se ceartA doi, i apoi unul pArAse*te casa, i
voeVe sa-i facA rau celui de 'ntAiu, i fnchide portita dupa
www.digibuc.ro
 339

sine, cu spatele, apoi nime nu va venl la cel de 'ntAiu si

toll il vor uff, iarA daa are fete de mritat, nime nu va ve-
ni s le cearA.Bucovina.
3918. S nu te uili noaptea In oglind, sau s fluieri, cA e
Mu de urIciune.Catane, Doll.
3919 Unghiile, lunia nu se taie, c-li faci de urft.Bursu-
cani, Covurluiu.
DCXXVIII. Ureche.
3920. Copilul cu urechile prinse jos, e copil de apatat, sau
are s fie om mare.Stnca,
3921. Urechile de fi se Inrosesc si-fi ard, te vorbeste lu-
mea.BrWeni, Suceava.
3922. Cnd Ifi arde urechea dreapt, te vorbeste cinea de
bine; cnd cea stngA, apoi te vorbesc de ru.Bucovina.
3923 Cnd ffi tilde urechea, fi-a dat, dracul o palmA.Pe.
rieni, Tutova.
3924. Cnd Ifi pie In ureche, te Injur cinevA.Grozesti,
Mehedinfi ; Stnca,
3925. Cnd Ifi fiuie urechia, se zice c se rtcesc morfii.
VAlcea.
3926. Dac-i fiuie cuiv infect ureche i pune pe cinea s
gceasa In care ureche-i fiuie, i gcind acela, se crede cA
cel din urtn are pentru el devotament.Bucovina; Tpu,
Tecuciu.
3927. Cnd Ifi piuie vreo ureche, ori lemnele pe foc, a-
fund s ti c vrjmasii te vorbesc de rAu.VAlcea.
3928. DacA Ii bubuie cuia In urechea stng, este semn
cA va auzl o veste rea.--Bucovina.
3929. Dac ii fiuie cuivA in urechea stng, este semn c
va auzl o veste bund.Bucovina.
3930. Cnd Ifi fiuie urechea stngA, frumos, cu glas des-
chis, auzi o veste bun ; and sun cu glas inchis, veste rea.
Sevastos (Caltorli).

www.digibuc.ro
 340

3931. Urechea dreapta cand tiuie, veste ai sa capeji.- Fat-

ticeni.
3932. Celui care 1i pule urechea dreapta, oarecine It vor-
beste de rau ; iar de liuie urechea stnga, it vorbeste de bi-
ne, si atunci sa-si muste umrul stng, ca cel ce-1 vorbeste
de ru, s-si muste limba si el, s nu-1 mai poat gral de
rail. loneanu.
3933. Cnd urechea vajaie cuiva, s se afume cu balig
lipit In ziva de Marina. -Ciulnila, lalomila.
3934. Dupa ce a scaldat copilul, l-a Infsat si i-a splat pe-
lincele, mama se spal si ea In alt apa curata, si dupa a-
ceea ii da tal, cci altfel 1i curg urechile -Transilvania, Bu-
covina (Marian, Nasterea).
3935. Femeia fn pozitie nu trebuie s manance maiu sau
ranza de pasere sau de vit, cad se vor desbarna urechile
copilului. Bursucani, Covurluiu.
3936. In ziva de lordan, pe timpul santirei apei, este obi-
ceiu de a aprinde niste petice, a cror rmsili se strng,
crezandu-se Ca ele ar fi de leac, cand se afuma cu ele cei
ce au junghiuri In urechi.-Bucovina.
3937. Ca un copil s triasca, i se patrunde urechea pe ca-
re se naste; apoi i se pune tortila.-Ioneanu.
3938. Cnd vii dela Florii, dela biserica, cu salcie, da cu
ea prin urechi, ca s nu te doar, si Incinge-te peste bru,
ca s nu te doara salele la secerat.-Catane, Doll.
3939. Sa nu zici colindul ori plugul dup Boboteaza, ca Ili
curg urechile.-Tpu, Tecuciu.
3940. Dac asurzeste cineva, e bine a tinea genele unui
vulpoiu catva timp In urechi, si apoi ii va trece.-Bucovina.
3941. Ferneia s nu ias cu udul, cu copilul In brate, ca-i
curg urechile.-Tpu, Tecuciu.
DCXXIX. Urma rea.
3942. Daca calca cineva In urrn rea, atunci se zice ca el
nu-si nimereste calea.-Strala, Bucovina.

www.digibuc.ro
 341

DCXXX. Urs.
3943 Ursul se zice c ar fi fost fecior de popd. Cnd a
iesit Maica Precista la biserica, 0 a speriat-o orcind, si
blstamat fiind de ea, s'a fcut urs. -Voinesti, Muscel.
3944. Cnd auzi tunnd Intia oara In anul acela, sa te
dai de trei ori peste cap, c'apoi te faci urs Parpanita, Vas-
luiu.
3945. Dacd ursul calca pe cineva pe sele, e scutit de boa-
le.Transilvania (Marian, Nasterea); Jud. Suceava.
3946. S te calce ursul si s-i spui tiganului ca sa-1 faca
s se lese din ce In ce mai greu, ca sa nu te doara mijlo-
cul la secere.Tpu, Tecuciu.
3947. Poporul de aici, mai ales femeile, curn vac, vreun ti-
gan cu ursul, It cheam, sa-i joace ursul si sa-1 vre si in
casa ; si daca o Intrebi pentru ce, ea-ti rspunde: asai ghi-
ne sa hie numai giocuri si veselli In ograda m, iar din ca-
s ursul ni-o scos faptu, si d'eca ari sa ni mearga ghine.
Ibnesti, Tutova.
3948. Cnd visezi urs, inseamn noroc.Lipova, Vasluiu.
DCXXXI. Ursita.
3949. Fetele de mritat, cnd se ridica de pe scaun, II cla-
tesc, ca s-si clateasca data. Sabolciu.
3950. Cu busuioc dela pop se culc fetele sub perin, ca
sa viseze pe ursit.Stefnesti, Vlcea.
3951. Numai lumnarea dela Ovidenii e bun de uitat In
fntn, spre ali vedea sotul.Tapu, Tecuciu.
3952. Fetele de mritat sa posteasca ajunurile Bobotezei
(sa ajune), si din mtuzul popii s-si rupd un fir, ca s-1 pu-
n noaptea sub perina, cd-si vor vedea <data.Sabolciu.
3953. Daa fasa ce se d unui copil de nas, la botez, se
brodeste prea lung, se va Insur copilul batran, iar de va
fi scuta, se va insur tnr.Ioneanu.
3954. Se crede ea o fat mare care posteste intreaga zi a
ajunului Craciunului, pan& la miezul noptii, nici vorbeste
www.digibuc.ro
 342

vreun cuant, si priveste atunci in oglind5, nu se vede pe

sine, ci isi vede acolo ursita.Bucovina.
3935. In noaptea lui sf. Vasile, daca esti flcu sau fat, si
voesti a-ti vede viitorul sot sau sotie, e bine ca la ora 12
noaptea, cnd dorm apele si pietrele, s te inclizi singur in
odaie, aseazd in spate si In fata o oglinda mare, pune-le
ate o lumnare in laturile lor, desbraa-te de toate haine-
le si de cdmasd, apoi fixeazd-ti privirile inteun punct si o-
glinda fiind in fata, si stand cta timp as cu privirea fix
in oglinda, vei veda prin oglind, fie sotul sau sotia, care
dup putin timp vei vedea si cine dintre soti vor mull in-
. tiu.Valcea.
3956. Flcul sau fata care voeste s stie care ii va fi ur-
sita, sa ieie in sara anului nou obielele sau coltunii si s si
le puie sub cap, si apoi se crede a va veda, in acea noap-
te, partea sa, In vis.Bucovina.
3957. La sf. Vasile, fata mare se duce la bout de his, si
dnd cu piciorut in el, zice : he, estimp; he, la anu ; he, la
Mina.; daa se scoal la prima lovitur, se zice c se m-
rit anul Asia, estimp; daa nu, la anu, ori la cellalt.Valcea.
3938. Flcul se duce cu minele la spate s numere 9
pari din gard. si al zecelea daca va fi noduros, e bogata ur-
sita; iar de este limpede, e sracd.Valcea.
3959. In sara de ajunul lui sf. Vasile, and se pun fetele la
mas, intia buatur o mestea si o pun jos; cam pe la
mijlocul mesei mai pun una, si la sfrsit alta. Dupa mas
le ia si le pune pe fereastr, afara, ca s le ureze baietii cu
plugusorul, iar ursita lor sa le vie In vis, si s li spuie da-
a cel la care se gndesc, le-a lu sau ba. Tpu, Tecuciu.
3960. La vrjitori, In seara lui sf. Vasile, cine inemereste
oglinda, ia brbat sau sotie frumoas si fudul ; cine Ineme-
reste arbune; ia negru; cine inemereste ghem, ia brbat
gusat ; cine inemereste porumb, 11 ia bogat ; cine fain sau
sare, iar bogat. Sau ducndu-se la parii gardului si numa-
rndu-i, din 7 In 7, si nemerind un par nejupuit, ia brbat
www.digibuc.ro
 343

bogat ; dac parul e jupuit de coaj, ia brbat srac; dac

parul e strtnb, il ia cocosat.Vlcea.
3961. In seara lui sf. Vasile, biatul sau fata punnd prima
bucat ce voesc a o mnc pe mnecii, sa ias afar, si din
cotro vor auzi cni ltrnd, dintr'acolo Isi vor ilia sotia sau
sotul.Vlcea.
3962. La botez, cnd umbl preotul cu crucea, fetele si fe-
ciorii cari nu mnnca si nu beau nimic pn ce ies stele-
le pe cer, si atuncia numai o pogacit ct fundul olului, ta-
re srat, isi vcl data in vis, Imbiindu-i cu apa rece.Io-
sif Stanca.
3963. Fetele mari, cnd vine popa cu botezul, pun mrge-
lele sub prag, sa viseze noaptea viitorul sot. Asemenea si
cu busuiocul de stropeste popa cu el, 11 pune sub cap, ca
s viseze.Vlcea.
3964. Cnd moare o fat mare, rufria i se coase cu at
neinodata, aci de o va Innod, ursitul ei, ce era s-1 ia de
brbat, nu se va mai tonsur, si viceversa.Ioneanu.
DCXXXII. Ursitoare.
3965. Cnd un copil se naste, apar ursitoarele la fereas-
tra; de aceea se tin usile si ferestrele deschise, si cea mai
mare liniste In timpul facerii.Ioneanu.
3966. Se crede ca a treia zi dup nasterea unui copil, so-
sesc pela miaznoapte ursitele, care apoi prevestesc viitorul
noului nscut Bucovina.
3867. A treia zi dup naVerea unui copil, seara, se pune
In casa unde el doarme, sare, vin si bani, cci In acea sea-
r vin ursitoarele copilului sd-I urseze, si s gseascd ele de
Milt, de mncat si bani de cheltuial. Ioneanu.
3968. La ursitori, trebuie s fie totdeauna mas intins,ca
s aibA ce mnc; la caz de nu vor ave, urseste ru pe
noul nscut. -Ciulnita, lalomita.
3969. Opt zile dela nasterea unui copil, printii lui s fie
tot veseli, iar nu tristi, caci se1ntristeaz ursitoarele, si cum
www.digibuc.ro
vor fi ele in acele opt zile, asa va fi si copilul In vieat.
loneanu.
DCXXXIII. Urzica.
3970. Ca sa scapi de pureci, apoi cand mananci Intaiu si
intaiu urzici, se iai zeama in care se oparesc urzicele si s'o
lapezi afara din curte, cu o strachind, si sd zici, de trei ori:
ceu in casa, purecii afara.Valcea.
DCXXXIV. Usturolu.
3971. Daca sameni usturoiu intr'un an, apoi trebuie in fie-
care an sa sameni, ea pe urm nu-ti merge bine.Stanca,
Iasi.
3972. Cine nu mananca usturoiu si ceapa, trei ani, va ve-
ded camarile vantului.Ioneanu.
3973. Daca-ti vine miros de usturoiu pe camp, sa stii CAA
vreun serpe prin vecinatate.Tpu, Tecuciu.
3974. In ziva de sf. Andreiu (30 noembre) se ung lainile
usilor cu usturoiu, ca sa nu se poata apropi duhurile ne-
curate de casa.Ioneanu.
3975. Cand se rasadeste usturoiul, e bine.a face aceasta
inteo custna, si apoi caciuliile vor fi mari.Bucovina.
3976. Toamna, cand pui usturoiu in 'clamant, dupa ce 1-ai
OM de pus, sd se deie de-a tumba peste el, ca sa creased
captinile mari; tot pentru ca sa creasc capalinele mari,
trebuie sa rasddesti usturoiul din caciul.Sevastos (Ca-
latorli).
3977. Cozile de usturoiu sau de ceapa, care au fost lega-
te cununa, dupa ruperea usturoiului sau cepei, se arunca in
drum, crezandu-se ca apoi vor rodi acele legume in vara
viitoare.Bucovina.
DCXXXV. 130.
3978. Cand up se deschide singur, are sa-ti vina cinev.
Brosteni, Suceava; Catane, Doll ; Valcea ; Grozesti, Mehe-
dinli.
3979. Cand trasneste usa, e semn ca te vei mut din acea
easkBursucani, Covurluiu.
www.digibuc.ro
 345

3980. Trage cu usturoiu peste incaltminte, ori pe picioa-

re, daca vrei s-ti vib sarpele.Tpu, Tecuciu.
DCXXXV1. Vaca.
3981. Ca s se alunge vacile, li se dd in trte un pestisor
viu.Bucovina.
3982. Vaca cu coada lung, e bun de lapte. Tapu, Te-
cuciu.
3983. Dacd sede preutul, cnd umbl cu icoana sau cu cru-
cea pe la casele crestinilor, apoi se crede c vacile voind
s fete, se vor culca.Bucovina.
3984. Ca o vacd sa fac vitel baltat, s i se dea s ma-
nnce branzd rmas dela lsatul secului de branz.lo-
neanu.
3985. Pentru vaca care este a fat& se leag intr'un postav
rosu, gru, tamale, piper si sare, si aceast legatur se lea-
ga la coada vacii. pentru ca sa nu se intoarc, sa nu se
dioat si pentru ca strigoile s nu se apropie de ea.Sabolciu-
3986. Se crede ca' In ziva in care a Mat o vac, nu e bi-
ne a da nimica din casa, nici saracului o bucat de pane,
cdci la din contra, vaca nu primeste vitelul s sugBuco-
vina.
3987. Cnd cineva bag lemne in soba cu capul cel sub-
tire inainte, ii face vaca vitelul d'andaretele.Rudeni, Arges.
3988. Cand vezi ca o vaca are s rmn stearp, atunci
s-i dai tarate si sare dup turul izmenelor, ca se va gonl-
-Vlcea.
3989. Cand fata vaca intaiu, se zice c este bine ca car-
pele sau casa vitelului s se dea sd le mnnce o catea si
vaca va face numai vitle si va ave lapte.Grindu, lalomita.
3990. Cand o vac, dup ce a ftat, manncd casa in care
a fost vitelul, se topeste din picioare, pana moare Rudeni,
Arges.
3991. Cand vaca fat numai bouti, e semn de noroc in
gospodrie.Brosteni, Suceava.
www.digibuc.ro
 346

3992. SA nu dai cu furca In vac, cAci face vitelul crAcanat.

Tpu, Tecuciu.
3993. CAnd cinevA a prins vreun sobol In luna lui martie,
II da vacilor, ca s se fngrase. Rudeni, Arges.
3994. CAnd Iti fat vaca doi vitei, e semn ru.Tpu, Te-
cuciu.
3995. Locul pe care-I naste vaca in urma vitelului, se in-
groar la izvor, ca s aibA lapte ca din izvor. Nu trebue s
se dea la ani, cA se usuca vaca.--Giulesti, Suceava.
3996. SA legi cordelut rosie la coada vacii sau a calului
sau a oricrui dobitoc frumos, daca vrei s nu se deoache.
Jud. Suceava.
3997. Se zice c acea vacd care afarA de cele patru tale,
mai are Inca alte mici, aceea e bun de lapte. Bucovina.
3998. Cel care fierbe la foc o oala cu laple dulce, s nu
ling lingura, cu care mestecA fn el, cAci seacA laptele din
tta vacii de la care a fost muls.Ioneanu.
3999. S nu Iasi s dea laptele In foc, cad seacA laptele
vacii.Tpu, Tecuciu.
4000. CAnd o vac este aproape s fete. se pzeste, ca
sa-i ia curtitura, s'o ingroape, s n'o mAnAnce, cAci atunci
fi pere laptele.Ioneanu.
4001. Nu pune lemnele pe foc de anderetele, ca fat v-
cite vitei tot de anderetele.VAlcea.
4002. Dacd sf. Gheorghe cade In zile de post, fn anul a-
cela n'au vacile lapte.VAlcea.
4003. Untul se sreazA, pentru ca trecand vaca o ap, sA
nu piard laptele.--Jud. Suceava.
4004. Sa nu Iasi mAta s treaca pe sub vac& ca-i piere
laptele.Tpu, Tecuciu.
4005. Spre a ave, lapte la vaci, este bine a ls seara fn
vreun vas, One si sare fn fntn, care apoi scotindu-se, se
da la vaci sA mAnAnce.Bucovina.
www.digibuc.ro
 347

4006. Nu e bine sa torni lapte pe urechea caldrii, a nu

mai da lupte mult.Catane, Do lj.
4007. Cnd fat vaca, i se d tar** amestecate cu boabe
de porumb rosu, ca sa-i vie lapte mai mult, mai iute.Ru-
deni, Arges.
4008. Cnd te duci sa mulgi vaca, sa:ai apa in sistar,
splndu-i pine, vars'o sub ea, ca-i a spor la lapte.Tpu,
Tecuciu.
4009. Ou de puic neagra ouata intiu, se d vacilor cu
lapte, ca sa faa laptele bun.Gainesti, Suceava.
4010. CAnd cineva mnna colastra inti,i pune al casei
apa in cap, ca sa aiba vaca izvor de lapte. Rudeni, Arges.
4011. In ziva in care fat vaca, sa nu dai nimic dela us&
a duce laptele.Luncusoara.
4012. Daa mai multe persoane mannca lapte dintr'un
vas, nici una din ele sa nu lase lingura jos, pAna nu ispr-
veste de mncat, ca s aib vaca dela care s'a luat laptele
spor.Ioneanu.
4013. Dad' drmi quibul rndunelelor, Ifi moare vaca.
Moldova.
4014. Cnd trece liliacul pe sub vaa, ea cruseste.Gai-
nesti, Suceava.
4015. Dup ce mulgi vaca, s nu umbli cu foc ori sa faci
altceva, 'Ana and nu-Ii speli mnile, fiinda-i coc tale le va-
cii.Vlcea.
4016. Dac curge laptele cu sAnge, and mulgi vaca, s
stii a a trecut vreo rndunica pe sub vaa; atunci sa mulgi
vaca printeo pietricica gurit, ca s-i treaa.Tapu, Tecuciu.
4017. Cnd fi se da lapte, nu multml, aci se bolnveste
vaca.Moldova.
4018. Ca vaca sa nu fie muscat de serpe, sa o speli cu
piele de ariciuGainesti, Suceava.
4019. Cnd o vaa se pierde dela pasune, si ca sa n'o
mnnce lupii, sa se puie pe vatra trei crbuni aprinsi, apoi
www.digibuc.ro
 348

s se acopere cu o oal, ca cum stau drbunii acoperiti sub

oal, a$ s stea gura lupilor Inchis; sau, se ieau doi piep-
teni si se bag dintii unuia In dintii celuilalt, astfel ca cum
stau dintii pieptenilor Inc IWO unii In altii, as s stea
gurile lupilor la vederea vacii.Ioneanu.
4020. Cnd d laptele In foc, s pui sare, ca s nu crape
ttele vacii.Catane, Do lj; Rudeni, Arges.
4021. Cnd cineva suflA In colastr, se spuzeste vaca la
tte.Rudeni, Arges.
4022. Dac crap ttele vacii, e bine a lu mmlig care
rmne pe culiser, a o amestec cu lapte si a unge ttele,
si apoi se vor vindeca.-- Bucovina.
4023. Dup ce cinev mulge vaca, nu p,une mnele la foc,
pAn nu se spar& ca crapa ttele vacii.Rudeni, Arges.
4024. Nu-i pcat mai mare, cleat cnd cinev ia mana
vacilor.Tpu, Tecuciu.
4025. Dac vaca, cnd o Incepe a mulge, se uda. se zice
ca este stricata i e i-a luat mana.Bucovina.
4026. Cnd laptele dela vac ti se Intinde, i-a luat mana.
Tpu, Tecuciu
4027. In stratul Rusaliilor stropeste-ti vacile cu usturoiu,
ca s nu li piar laptele.Vlcea.
4028. Se crede c dac o vac d mai putin lapte ca de
obiceiu, sau ceva crusit (rosiefic), cinev i-a luat laptele.
Bucovina.
4029. Cnd ti-a muri vitelul dela vac, e semn c5 vacii i
s'a luat mana.Tpu, Tecuciu,
4030. In ziva de ajunul CrAciunului, Inainte de a se pune
la mas, se ia din fiecare fel de bucate ate o buctic
se pune In fnul asternut pe mas, sub prostire, "care apoi
se dau cu fnul, de mncat la vaci,si se crede ca apoi ni-
mene nu li poate lu mana.Bucovina.
4031. SA arunci totdeauna o mn de lapte pe vac& ca s
nu-i iee nimeni mana.Tpu, Tecuciu.
www.digibuc.ro
 349

4032. Apa cu care se cltete donila, du0 ce s'a deertal

laptele dintr'insa, se toarn pe gunoiu, c'a poi strigoaicele nu
pot lu mana vacilor. Bucovina.
4033. Vacilor nu li se d nume, ca fermectoarele s nu
stie .numele si s nu li poat lu laptele. Straja, Bucovina.
4034. Se crede 6 este bine a se scul in ziva de sf. Gheor-
ghe, inainte de rsritul soarelui i a presur imprejurul
vacii mac, i fcnd aA, nime nu va pute lua laptele dela
acea vac, a$ cum nu-i nimene in stare s culeag macul
presrat.Bucovina.
4035. Dacd vrei s nu-li poat lu nimenea mana dela
vac, unge-i llele cu balig de a ei.Tpu, Tecuciu.
4036 In presara sf. George se pune pe tomurluciu porli-
lor i portilelor, a poi pela grajduri, brazde cu inn verde i
crengi de rchit, crezndu-se a fcndu-se astfel, apoi iele-
le nu pot lua mana vacilor, iar strigoaicele nu pot stricA
somnul copiilor, visul fetelor i norocul flcilor.Bucovina.
4037. Dac cinev cu farmece Ili ia laptele dela vac& apoi
ia un brostac, pune-I kite() oal cu urina vacii, pripetel pe
lngd foc, c5 cel ce li-a luat laptele vacii, vine afar i-li
spune. -Vlcea.
4038. Cnd fat o vac, nu se imprumut nimic din cas,
ca s nu se poat lu mana vacilor. Bucovina.
4039. Romncele ce voesc ca vrjitoarele i strigoaicele s
nu iee mana dela vacile lor, incongiur in noaptea spre sf.
Andrei vacile, mai ales pe cele mulgtoare, cu mac, dupa
cum merge soarele, i incungiurndu-le, presura smnl tot
de mac, pe jos, imprejurul lor.Marian (Revista Familia,1883).
4040. Daca se infierbnt in foc o potcoav de cal gsit,
i se pune in donil, apoi se toarn ap si se cltete cu
dnsa donila, nu este pericol ca cineva s ieie mana dela
vac.Bucovina.
4041. Se crede ca dela o vac neagr strigoaicele nu pot
lu laptele.Bucovina.

www.digibuc.ro
 350

4042. Vacilor cari se sanger, s li se dea piatra vanata

si stevie, ca sa li treac5.VAlcea.
DCXXXVII. Vaca Domnulut
4043. SA nu omori vaca Domnului, ca-i pcat.--Brosteni,
Suceava.
4044. Cnd vezi vaca Domnului mergand pe o arare lun-
g, e semn a ori vei face o cAlatorie mare, ori vei murl.
Tapu, Tecuciu.
DCXXXVIII. Vacluvie.
4045. and te vei la miercuria, ai sa rmi vadan.Td-
trusi, Suceava ; Sevastos (Calatorli).
4046. Cnd cinev urnbl desculf de un picior, Mafia ani
are sd stea vAduv, Cali pasi a fcut.--Rudeni, Arges.
4047. Se crede CA nu e bine a umblA numai cu un picior
Incallat, cci va umblA si In vie* fr preche, adicA va
rmneA vrluv sau nu se va putea insurA.Bucovina.
4048. Femeia care-si va drege tulpanul din cap, va rm-
ne vacluv. and unei femei maritate i se rupe crnasa In
spate, e semn c-i va muri brbatul.Ioneanu.
4049. Dac vezi In fntn, spre sf. Vasile, ori 1nviere, un
orn, si lngd el o scndurA iesind, s stii ca ramai vadand.
Tpu, Tecuciu.
4050. Cine nu face Ile de fat mare, nu mai face catu-i
lumea: rmne vaduva.Sevastos (Caltorii).
4051. and torc femeile, nu pun caier peste caier, ca nu
curnvA sd devin vaduve si s le fin si un al doilea bar-
bat.Straja, Bucovina.
4052.'0 fat mare se fereste a lu In cAstorie un brbat
vAduv, sub cuvant cA pe lumea cealalt ea va fi vAduvb, caci
barbatul va ave de sofie femeia de'ntAi si vice versa.
loneanu.
DCXXXIX. Vain&
4053. La mort se leag o parA la degetul mijlociu, ca s
aibA cu ce plt1 cele noua vmi. Ciulnifa, lalornila.

www.digibuc.ro
 351

DCXL. Vnt.
4054. Despre %Ant s crede ca este- o. hala sau balaur
mare, care sufl numai pe o nare de nas, caci de ar sufl
pe amandoud ar prapdi tot Da m a ntul. Maidan, Banal.
4055. Cand bate vant mare, s'a puscat, s'a spanzurat ori
s'a aruncat cineva in apa; fcut moarte cu mana, zice
poporul.Iosif Stanca.
4056. Vanturile cari incep ziva, sunt mai mari si tin mai
mult decat aCele care incep noaptea.Hantescu.
4057. SA nu umbli iarna pe camp, cand bat vanturile, cAci
sunt vanturi rele, de cari, daca pici la pat, Doamne fereste!
Tapu, Tecuciu.
DCXLI. Vanzare.
4058. SA nu cumperi nimic, cand cei vand Ii vezi
ca-ti vand de nevoie si rtnan cu parere de rau, ca nu-ti
merge bine.Tpu, Tecuciu.
DCXLIV. Vareolaci.
4061. Varcolacii se zice c sunt canii lui numn.ezeu,. cari
vor sa manance luna, unde se and Cain si Abel.Covurluiu.
4062. Copiii cari mor nebotezap, se fac
Ialomita.
4063. Copiii nebotezati merg in iad; cand i se face lui
Dumnezeu mil de (latish, ii preface in Narcolaci i astfel
umbla ei prin aer, Ana ce ajung la lunA, de o mananca.
Transilvania (Marian, Nasterea).
4064. Unii zic ca varcolacii se suie la lun sau la soare,
pe ata ce s'a sucit inteo zi de dumineca, iar altii cred ca
pe ata ce se toarce noaptea la lun.- Botosani.
4065. Omul care se face varcolac, luandu-si forma lupului
merge si se amestecA cu un aitic de lupi. Daca s'ar intampla
ca sa muste vr'un cane, pe varcolac din aitic, astfel ca sa-i
MCA sange, arunci varcolacul se fransforma In om, ins cu
par pe corp.Raioasa, Teleorman.

www.digibuc.ro
 352

4066. Cnd pe luna o mnnca varcolacii, va fi rasboiu

or1 rsruirit.Bro*teni, Suceava.
DCXLY. Vbrsat.
-4067. In ziva de sf. Vrvara (4 decembre), copiii se Imbar-
buresc cu miere sau zeama de dulceala, ca sa fie ferili de
varsat, sau, de li va ie1. sa fie dulce ca mierea.Ioneanu.
4068. La .sabele bubatului se face cruce la copii cu do-
vleac, ca s nu zac de vrsat. tefneti, Valcea.
4069. In ziva de sf. Vrvara, copiii cari se Imbarbureaza,
nu mnnc fasole, ca de li va ie1 varsat, s nu creasca
mare ca boabele de fasole.loneanu.
DCXLVI. Vartej.
4070. Se crede c vrtejurile de aer se ridic de duhurile
cele necurate i apucndu-1 un astfeisie_vartel_pesreun orn,
aj.--61-11rettrresa-1 caliceasca.Bucovina.
4071. Pe cine 1 a apucat vrtejul, pana la anul moare.
Tapu, Tecuciu.
4072. Peste cine va trece vrtej, Il pocete.Ioneanu.
4073. Cnd vezi vrtej, s fugi de el, c de da peste tine,
nebuneti.Broteni, Suceava.
4074. Cnd vezi vrtej, sa nu scuipi, c Maica Domnului
s'a pus In rm*ag cu dracul, c n'are sa gaseasca apa, i
daca stupi, vei fi druit dracului.--Tapu, Tecuciu.
4075. Cnd vezi un vrtej, d-i cu hol i el se va risipi.
Ciulnila,
4076. Cnd vezi un vartej, 1nchide ochii i zi: Pat, pat,
bolbora., de dou ori, i se va risip1.Catane, Dolj.
DCXLVII. Vasile.
4077. La sf. Vasile, femeile se duc cu copiii la moa, ca
sa-i dea de grinda. Se fac chefuri cu mowle, cari tin ate
dou'a zile i sa cheltuiesc sume mari.tefneti, Valcea.
DCXLVIII. Vatra.
4078. Cnd maturi cu matura pe vatra, nu-i bine, a da u-
liul la gaini.TataruO, Suceava; Stanca,

www.digibuc.ro
 353

4079. Sd nu maturi vatra, ca n'ai noroc la paseri.Tapu,

Tecuci u.
4080. Cand ies furnicile in vatra focului, nu-i bine,Tata-
rusi, Suceava.
4081. Mireasa and infra In casa mirelui, daca se uita In
vatra, va ave cpil frumosi.Oltenia (Sevastos, Nunta).
DCXLIX. Veverip,
4082. Cand te intalnesti noaptea eu o veverita, are sali
mearg rau In ziva aceea.Gainesti, Suceava.
DCLI. Vedere.
4083. Copilul sa se scalde numai dimineata, dupa ras5ri-
tul soarelui i seara mai Inainte de a apune, ea sa nu-i pia-
ra vederile, and se va face In varsta.
4084. Cand ou vreo gain& sa nu se uite eineva la ea cum
oua, caci i se miesureaza vederea.
4085. Fetele virgine, din periodul ce li-a venit intaia data,
se ung pe la ochi, ca sa nu li piara vederea niciodata.
Ioneanu.
4086. Femeia care vrea sa vada pana la adanei batranele,
sa poarte mrgele, inele i cercei.--Brosteni, Suceava.
4087. Femeile batrane, cari nu pot vedea bine, poarta mar-
gele la gat, ea sa li vie vederea.
DCLII. Vidr.
4088. lnima de vidra cruda e buna pentru atacati, sa ma-
nanee.Sabaoani, Roman.
DCLIII. Vie.
4089. in ziva de Ana-Foca, cine luera la vie, i se usuca
via.Com. Cugieru, Transilvania.
4090. Cine ia un ou din seara Domnului Isus Hristos (Vi-
nerea Pastelui), si-I ingroapa in vie, nu-i bate piatra viia In
acel an.- Spatarei,
A. Gorovei Superstifii. 23.

www.digibuc.ro
 354

4091. SA scuturi cosul de funingine si sa o duci In ziva

de ajun la vie, ca sa se incarce viia de struguri, cum se
Incarca cosul de funingine.--Catane, Do lj.
DCLIV. Vieat.
4092. Se crede ca acei copii la cari se vede, In cotul ochi-
ului, carne rosie, nu vor trAi.Bucovina.
4093. Cand nevasta greseste croiala sau cusatura unei ca-
mesi de ale barbatului sau copilului, Insemneaz ca ei vor
tral mult.VAlcea.
6094. S nu Intarci copilul In post, ori In zi de sec, a tot
In sec are s'o duca 'n vieata.Tapu, Tecuciu.
4095. DacA cel tins cu untdelemn sfintit, deschide evanghe-
ha la un loc unde se afla cuvinte tiparite rosu, apoi se cre-
de ca va tral.Bucovina.
4096. Ca sa trAesti mult, sa pui un ciolan Intr'un par.
Tapu, Tecuciu.
4097. Se crede c soacra cuiva, carele vine ca oaspe trite()
casA si afla pe casnici tocmai sezand la masA, va tral Inca
lung timp.Bucovina.
4098. Este tin gandAcel mititel, cat varful acului, care se
chiama paii. E ros si fraged. Daca-1 vezi de vreme, e semn
ca ai sa petreci la Pastele ce vine. --Tapu, Tecuciu.
4099. Boteaza-ti fetita cu numele de Eva, iar baiatul cu
acela de Adam. daca vrei sa aiba vieata lungA.Moldova.
4100. SA nu se stearga doi cu o petica, ca imbatranesc
iute.TApu, Tecuciu.
DCLV. Vierme.
4101. Pentru viermi la picior, sau In orice parte a corpu-
lui, se despica pielea cu pene cu tot dela un puiu negru si
se pune la viermi.Bogdanesti, Suceava.
DCLVI. Vin.
4102. Cand la masa se varsa vinul din pahar, e semn de
veselie.Ioneanu.

www.digibuc.ro
 355

4103 Cnd din nebgare de seam vei vrs un pahar cu

bucurie si castig insemneazd.Ciulnita, lalomila.
4104. Cac la mas se vars vin, e semn bun, iar dac se
vars rachiu, e pagub5.--Grozesti, Mehedinji.
4105. Cnd forni cuiva vin sau rachiu in pahar, nu-i bine.
Brosteni. Suceava.
4106. Din vinul dela paus trebue s guste Intaiu preutul
apoi ceilalji crestini, cad se usureaz sufleful mortului.
I-Intescu.
DCLVII. Vineri.
4107. Vineri nu se face lesie, nici se foarce, nici se coase,
nici cmesi se spal, ca e ru de planii.- Stnca, Iasi.
4108. Vineria sau sfnta Vineri este o zi in care femeile se
ablin dela multe lacrart, precum: piepfnatul, mturatul In
cas, facerea de cci crede c lucrnd vreun lucru
de acestea, li s'arat, adic5 femeia care lucr pleste ceva:
o cuprinde vreo boal, ii coace veun deget, i se arunc a-
buba, etc.Transilvania.
4109. Unele femei nu lucreazd vineri, fiind rau de boal.
Ioneanu.
4110. Spre vineri nu se zoleste, ca s fie ferit de primejdii.
Bucovina.
4111. Femeile nu cos vineria, ca sa nu rmie oarbe.
Moldova.
4112. Vineria nu se zolesfe, cci se crede c sf. Vineri
Ora de oprit.Bucovina.
4113. Vineria nu se coase, nu se spal haine, nici se coace
pit, penfru c vine Vineria.--Sabolciu.
4114. Vineri e bine de injrcat copiii.-Tpu, Tecuciu.
4115. Joi noapfe s nu cosi nici s torci dela miezul riop-
ii c te apucd Vineria.Sabolciu.
4116. Se crede c acela ce line vinerile, este scutit de fur-
tuni.

www.digibuc.ro
 356

4117. Se crede a fetele cari postesc vinerile, se vor ma-

rit mi curand.Bucovina.
4118. In vinerile din postul mare si din postul Pidormirei,
nu se coase, ca-ti cosi necazurile de gospodarie.Folticeni.
4119. In ziva de Vineria mare (sf. Paraschiva), nu se coa-
se nimic, fiind rau de trasnet, grindina si boale de ochi.----
Io nea nu.
4120. In Vineria seaca, sau Vineria mare de lang Pasti,
nu se da nimic afara din ograd, ca nu e bine.Moldova.
4121. Vineri, saptarnna patimilor, cei cari au curgere de
sange din nas, sa se raza, c li va trece; iar cei cari au
durere de cap, sh se spele pe el, caci II va scada durerea.
Ioneanu.
4122. Cine se scalda in Vineria seaca, inainte de a rasari
soarele, acela nu mai are boale in oase.Brosteni,Suceava.
DCLVIII. Vis.
4123. Cand te culci numarand, ai sa visezi ceva. Tatarusi,
Suceava.
4124. Toate visele visate sambt noaptea spre duminica,
se izbandesc.Ioneanu.
4125. Visurile in spre duminica, nu se izbandesc. Brosteni,
Suceava. -

4126. Cand te scoli din somn, sa nu te uiti pe fereastra,

ca uiti visurile.Sevastos (Calatorli); Bucovina.
4127. Ca sa nu mai visezi, sa nu spui visele.--Bursucani,
Covurluiu.
4128. Daca viseaza cineva ca plange, se va bucura.Bu-
covina.
4129. Daca doarme cineva pe perna care a zacut un mort,
va visa pe acel mort.Bucovina.
4130. Daca visezi un mort care te supara, cla a doua zi o
ceapa de pomana, zicand: tine, de sufletul cutruia.Seva-
stos (Calatorli); Bucovina,

www.digibuc.ro
 357

4131. Se crede cd dacd i se arat cuiva prin vis o femeie

strain& cernd apa, apoi o boala molipsitoare, care a luat
chipul ferneii, va venl asupra unui familiant de al visatoru-
lui si apoi acela va murl. Bucovina.
4132. Se crede ca daca se viseaz cineva sburnd, va spo-
rI In cinste.
4133. Mergnd cu trsura, visnd, vei priml o stire sup-
racioas.
4134. Dac visezi c bap pe cineva, vei capta oaspeli.
4135. De visezi ca vorbesti cu vreun preut, vei avea o
mare sarba.
4136. Paduchi In vis, linsemneaza bani.
4137. Se crede c dac viseaz cineva c mnnc pane
proaspt, i se va Intampla ceva nepriincios.
4138. Se zice ca daca viseaz cineva ceva ce-si talcueste
c este rau si Impartaseste aceasta altei persoane, acea per-
soan se zice ca ceea ce a visat este semn a bine si apoi
acel vis se va implin In bine.Bucovina.
4139. erpele In vis, arat vant; pestele, ploaie; oule a-
rat zapada Brosteni, Suceava.
DCLIX. VitA.
4140 Se crede ca daca sare vaca sau oaia. care este a
fata, peste trunchiul sau penele dela lemnar, apoi falul se
naste cu buricul prin maiu, si nu traeste.Straja, Bucovina.
4141. Cnd vezi ca moare o vita, sa n'o Iasi netaiat, chiar
dac n'ai mnca-o, ca-i pacat si pentru ea cupful e ca lu-
mnarea pentru om.Tapu, Tecuciu.
4142. Se crede c daca cumpr cineva o vita pentru td-
iat, acea vita apoi va fi cu noroc.Bucovina.
4143. Animale negre e bine sa pi pe langa cas, pentru
ca aduc noroc.Bogclnesti, Suceava.
4144. Daca piere vreo vita la vreun gospodar, si i raman

www.digibuc.ro
 358

ochii deschisi, apoi se crede c vor mai pierl si alte vite.

Bucovina.
4145. Cand ti-ai pus In gand s vinzi vreo vita, vinde-o
cat mai curand, ca sa nu te faci pagubas de ea, ceea ce se
Intampl usor.Tapu, Tecuciu.
4146. La praznice e foarte bine a pune la usa grajdului
zale (lant), ca sa treaca vitele peste ele Luncusoara.
4147. Se crede ca dac cade ziva de sf. George intr'o zi
de post, atunci va fi paguba In pripasi, adia In miei i vite.
Straja, Bucovina.
4148. Cand ai paguba 'n vite, sa iei sau dela una si sa-1
pui In fina care o dai Tiganilor, spuind: Nu dau Mina, ci
dau paguba din casa mea..Tpu, Tecuciu.
4149. Cine lucreaza in joule dupa Pasti si In zilele de Fi-
lipi, Dumnezeu porunceste lui sf. Petru s trimit din cateii
sai (lupi) sa li ia Cate o vita din curte.Ioneanu.
4150. Se crede ea Inspre seara Craciunului, a sf. Vasile,
Boboteaza si a Pastilor, vitele vorbesc Mire olalt, si-si des-
tinuesc unde se afla comori ascunse in parnnt, despre
care se zice ca ar arde In spre sara acelor zile. -Bucovina.
4151. Cnd iei burca de pe foc. sa nu lesi urma sa steie
multa vreme, ca stai mult si bine cu vita In iarmaroc, Ana
sa vie unu s te Intrebe.Tapu, Tecuciu.
4152 Ca sa ti se vesteasca o vita furata, sa tragi noaptea
clopotul bisericei.Bursucani, Covurluiu.
4153. Cancl mugesc vitele prin bttur, au bun.. (Bunul
e cev bun de leac, dar nu se stie unde-1 tin vitele).Tapu,
Tecuciu.
4154. Cnd fat vreo vacd, camasa vitelului o da la cane
s o marince, de este voia stpanului ei s fac a doua
oar& vitel, iar de voeste sa faca vitic, o d la o ctea. In
locul unde a Mat vaca, se bate un tarus In pamant, In ca-
pul cruia se pune lnica i altele. Cand trusul se bate,se

www.digibuc.ro
 339

zice: Cnd s'a face trg aice, atunci s se deoache vitelul

meu. Ioneanu.
4155. Se crede c vita nou fAtat va fi harnic5 sau lenesa
dup cum este omul care a venit cel de'ntiu la cas. Bu-
covina.
4156. S bagi de seam vitele cu ce fel de pr Iti priesc,
numai de prul cela s cumperi, c altfel nu-ti merge
bine.Tpu, Tecuciu.
4157. In sara ajunului sf. Andreiu se descnt sare, se
Ingroap sub pragul staulelor de vite, apoi a doua zi se
scoate si se d vilelor s ling, ca sa fie ferite de vrjitoa-
re.Ioneanu.
4158. Daca In dimineata de ajunul Crciunului si mai cu
sam al Bobotezei, vine In cas o femeie, vitele fattoare
vor fat pui de parte femeiasc5; de va fi brbat, de parte
brbteascA.Tapu, Tecuciu.
4159. Dup ce un copil este botezat, adus acas dela bi-
serica, se pune pe o balig de vac5 din obor, apoi se duce
ma-sa si-1 ia de acolo. Aceasta se face ca s aiba copilul
parte de vite.Ioneanu.
4160. Cine tese smbt seara, nu are noroc la vite.--Tpu,
Tecuciu.
4161. Se crede ca nu este bine a cumpra niste boi, la
care ultima coast despre desert este mai scurt, fiindc ei
n'ar fi buni de prsil5.Bucovina.
4162. In ziva de Pasti s nu mnnci nici Lin fel de bucate.
afara de peste, ca s nu ai nevoie la vite. Ciulnita, lalomita,
4163. Oamenii se intovrsesc cu vitele lor la plug. Main-
te de a Incepe a ar, este uz ca s se arunce un ou at se
poate de sus, In aier, care dacd se sparge, cnd cade jos,
este semn c i tovrsia sau smbria lor cu vitele se va
sparge curnd.Straja, Bucovina.
4164. Vineria dup sf. Toader si In cea din urm mani, sa

www.digibuc.ro
se dea la ivte sare descantat, ca s nu li faca sf. Toader
vreun rau.Ioneanu.
4165. Cand vine popa cu caldArusa la Boboteaz, sa faci
dou pni, una mai mare si alta mai mica si sa le bagi in
test. Dup. ce s'au Copt, pe a mai mica o opresti, ca s'o dai
la vite, s'o mannce, iar pe a mare s'o dai popii.- Catane,
Doll.
4166. Vita neagra, cu pete albe pe spinare, tine-o, ca-i de
spor.Tapu, Tecuciu.
4167. Cnd se vinde o vita, este bine a pisca ceva par din
frunte si coada si a-1 pastra undeva si a zice ca vinde nu-
mai vita iara nu si norocul.Bucovina.
4168. Cand vinzi o vit, pastreza un smoc de par dela
dansa, ca sa ai noroc la altele. .

4169. SA nu dai luni bors, ca-i rau de vile.

4170. Luni sa nu dai cu imprumut sare, gaz, usturoiu, ca-i
rAu de vite.
4171. SA nu mnnci bucatica din frigare, c-ti mor vitele.
4172. CAnd pleci la iarmaroc cu vitele, iesi iute pe poarta,
ca sa se poata petrece mai iute.--ppu, Tecuciu.
4173. SA nu iei paie de atalat focul din iesle, ca-ti strechie
vitele.
4174. SA nu tii ceaunul pe afara, c'apoi cu mare greu ier-
nezi vitele.Ppu, Tecuciu.
4175. Cand pleci cu o vita sa o vinzi, daca ea se balega
in curte, inainte de plecare, sa stii ca o vinzi.Valcea.
4176. SA nu faci tevi cu vartelnita noaptea, ca-ti mor vite-
le.Catane. Dolj.
4177. Daca ai luat oala dela foc, ia-i pocrisul, ca-ti mor
vitele innadusite.Tapu, Tecuciu.
4178. Cand cineva pierde vitele, atarna o secure de lem-
nele cosului, scoate trei carbuni rositi din foe si pune o oa-

www.digibuc.ro
 361

15 cu gura la vale peste ei ; se mai ia pieptenii dracului si-i

inclesteaz5 Ufl cu altii, zicnd AO s stea inclestate gu-
rile fiarelor selbatece. Astfel scapi vitele de primejdie
Creasna, Gorj.
4179. Nu tinea hrburi prin bttur, c5 zac vitele de pi-
cioare.Tpu, Tecuciu.
4180. Dac ai pierdut niscaivA vite si le apuc noaptea in
pdure, ca sa nu ti le mnnce lupul, ia securea cu ochii in-
chisi i pune-o pe cog, caci atunci si lupul va trece cu ochii
cnd se va intlni cu vitele si nu le va vedea, ca s
le mnnce.Coplcioasa, Gorj.
4181. Cine lasa gunoiul trei zile dup u$, vitele aceluia
vor face vierrni.Tpu, Tecuciu.
4182. Ziva sf Apostol Filip (11 octombrie) si a sf. Chiriac
se tine pentru aprarea vitelor de fiar Mpitoare si de pri-
mejdii. Unii tin la Filipi o zi, altii insa trei Filipi dearndul.
--Straja, Bucovina.
4183. S nu mnnci din frigare sara, ca-ti mnnc lupii
vitele. Patten, Putna.
4184. Aluatul si cntariul s5 nu-1 lagi s doarm5 prin sat,
ca-ti mnnc lupii vitele.Catane, Doll.
4185. De dai sare sau otet dup asfintitul soarelui, ii cu
primejdie pentru vite, din pricina lupilor.Covurluiu.
4186 S nu cauti vitele pierdute mncnd, c ti le mnn-
c5 lupul.Copcioasa, Gorj.
4187. Sara nu e bine s5 dapeni, cA se dapn5 vitele din
btturd. Vlcea.
4188. De ai prpdit o vita, pune o piatrd in tureatca unei
ciobote si o leagd la gur, c5-i ferit de jig5nii. Covurluiu.
4189. In ziva de sf. George se aprind focuri vii la fiecare
gospodar, iar mai ales pe la grajdurile vitelor. Focurile vii
se fac a$, ca se freac un bt Mire doua scnduri atta
timp, pria ce se aprinde. Unii poartd atunci vitele lor prin
foc, ca st, nu fie muscate de gngnii.Straja, Bucovina.

www.digibuc.ro
 362

4190. Femeia care vrea sA nu se atingA lupul de vitele sa-

le, leagd un ac cu at de mntw donitei, poartA atArnat
de donit, cAt vrea.--Revista Tara nou., 1888.
DCLX. Vita.
4191. Cel care sclete vita de struguri, s sAdeasc5 din
furat, cad aceea va fi roditoare i cu cA$tig. loneanu.
DCLXI. Vita
3192. Unui vitel i se pune numele zilei In care e ftat, ca
s triascA.Ioneanu.
DCLXII. Vorba.
4193. Ca sA poat vorbi copilul degrab, i se d s mA-
nAnce One dela cer*itor. Bucovina (Marian, NWerea).
4194. Und vorbe*ti de cinevA, s tot te uiti pe la u6.
Tpu, Tecuciu.
4195. CAnd pomeneti in vorbA pe cinevA, far s vrei, e
semn ca acela te dorete i se gnde*te la tine Stnca,

4196. CAnd te ia gura pe dinainte i In loc s strigi pe ci-

neva,ll botezi fel *i chip, pAn nimere0i, e semn cd multi
te indrgesc.--Tpu, Tecuciu.
DCLXIII. Vrabie.
4197. La Crciun se mnnc vrbii, caci se crede d
putere.Slobozia, Vla*ca.
4198. CAnd vrbiile ciripesc mult In fata casei, fac a sfa-
dA.TApu, Tecuciu.
5199. Cnd cAnt vrbiile toamna, are 's ploaie.Parpa-
nita, Vasluiu.
4200. CAnd se scaldd vrAbiile i ginele in colb, are s
ploaie. Holda, Suceava.
DCLXIV. Vrajitoare.
4201. Femeia care ia mana dela vaci, nu putrezete.Hol-
da, Suceava.

www.digibuc.ro
 363

DCLXV. Vraja.
4202. Sara dupa cina, la ajunul Crciunului, strange fata
din cas de pe mask si ia toate lingurile in mna si iese
cu dnsele afar, pe cari le scutur apoi in mn si ascul-
la din care parte latra cnii, creznd ca dintr'acea parte vor
sosl pefitorii.Bucovina.
4203. In presara anului nou, numra fetele ell ochii legafi,
parii din gard, pand la nou, iar pe al noulea il leagd cu
un fir de lane.* rosie, ca a doua zi sa-1 cunoasd. Dac
parul cel legat este cu scoarla, apoi barbatul acelei fate va
fi avut, iar dad parul este cojit, atunci barbatul ei va fi sa-
rac.Straja, Bucovina.
4204. Seara In ajunul sf. Vasile, fetele pun intFun vas cu
apa, o crac de busuioc si una de mar, apoi o par de ar-
gint cu punte, lasindu-le astfel Wand dimineafa. ca noaptea
sa viseze pe tnrul ce va hid in csatorie. Dad impreund
cu tnarul viseaz verdeaf, va fi mult norocoask iar de va
visa bivoli, acesta e semn ru si umbl dup vrjitoare s-i
desfa ca .I on ea n u.
4205. Fete le cari voesc sa stie cnd se vor mrit., merg
in ziva de sf. Vasile in grajd, imping cu piciorul in vaca cub-
cata, zicnd: In ist an; de se scoal vaca, apoi se crede d
respectiva se va marita in acel an; dad ins nu, o impinge
iar, zicnd: la anu, etc., pang se scoal vaca.Bucovina.
4206. In presara anului nou, fetele isi ceard viitorul, as:
CA slobod un ban, de sus, inteun sahan .plin cu apa, dup
ce au fcut peste ea de patru ori semnul crucii. Dad sare
banul din sahan, atunci este semn ca doritoarea de a sti
viitorul se va marita sau va mud in anul viitor, dupa cum
se pune intrebarea. Dad banul rmne In sahan, atunci On-
dul ei nu se va implini in acel an.Straja, Bucovina.
4207. In seara de ajunul sf. Vasile, fetele mari pun pe o va-
tra ars dou fire de pr de porc ursite, unul cu numele fe-
fei si altul cu al tnrului ce voeste a ILIA in cstorie, i

www.digibuc.ro
dac firele de pr arzind, se impreuna, atunci fata va lu in
castorie pe acel tnr, jar altfel, nu.Ioneanu.
4208. In dimineata de sf. Vasile fetele mari torn plumb to-
pit In apa, ca sa-si ghiceasc norocul. Ioneanu.
2209. Seara, In ajunul Bobotezei, fetele mari pun o craca
de busuioc uscat pe ghizdurile putului, apoi se gndesc la un
flcu pe care voesc al lu in csatorie, si dac dimineata
va Os) acel busuioc umed, it va tub, iar altfel, nu.Ioneanu.
4210. Seara, In ajunul Bobotezei, mai multe fete pun bu-
suioc prin gard si dimineata al cui va fi cu brum, aceea
ia brbat bogat, iar fart bTuma, 11 va lua sarac.Ioneanu.
4211. In ajunul Bobotezei, fetele mari pun mrgelele ce
port la gat, pe pragul uii, ca s paseasc preutul peste ele.
and vine cu botezul, apoi le ia si le pun la gt, ca s se
mrite curnd.--Ioneanu.
4212. Fete le cred c dac vor clca in ziva de Boboteaz,
dupa ce a sfintit preotul apa, In urma lui, apoi se vor mri-
t curnd. Bucovina.
4213. Sara, inainte de sf. Andreiu, se strang mai multe fe-
te si fac niste boturle de aluat sau mmliga cu unt sau o-
loiu, insemnndu-se care a carei sunt, i apoi se las in ca-
s mta casei si a careia boturle le mnnc, de aceea se
crede Ca se va mrith in acel an ; dac ins mata nu m-
nnc nici unul din acele boturle, apoi nici una din acele
fete nu se va marita In acel an.Bucovina.
4214. In ajunul sf. Andreiu, se pun in finda dou strachini
si sub una un stergar, iar sub cealalt o basma ; dac ridi-
ca fata strachina cea cu stergarul, apoi se crede ca se va
marit; daca cea cu basrnaua, apoi se crede Ca nu se va
mrita. -Bucovina.
4215. Fetele umbl pe la case, ascultnd pe sub feresti ce
se vorbeste in cas; dac aude zicndu-se cuiva s acl,
crede c nu se va mrit in acel an; daca aude ca cum se
trimete pe cineva din casa, se crede c se va marit. Stan-
ca, lasi; Bucovina.

www.digibuc.ro
 365

4216 Fata aruncd un papuc sau o ciobot peste cas, si

crede c mirele ii va sosl din acea parte a satului, in spre
care este indreptat vrful papucului. Bucovina.
4217. Fata face cloud strchinuti de ceard, in mijlocul lor
pune cte o luminit, si pune aceste strchinuti in cloud mar-
gini opuse pe o strachin cu apa ; aprinde luminile, pe ca-
re le a menit, una ea si alta flticaul dorit, si dacd aceste
strchinuti plutind pe ap, se intlnesc, se crede cd cei doi
se vor lu, iar dacd nu se intlnesc, nu se vor laBuco-
vina.
4218 La zi inti martie se ursesc prieteni si rude, cele
nou babe, ate una de persoand, numindu-se zilele In care
sa fie fiecare ursit, si cum va fi timpul (luminos, noros sau
posomorit), in ziva unui ursit, as ii va fi si inima lui tot
anul.Ioneanu.
4219. Se crede cd dacd o fata vrea ca un flack' s vie si
sd o iee de sotie, isi ajunge scopul, daca fura in sara sf.
Andrei sau sf. Vasile, un rasteu si invAleste focul de pe va-
tr cu dnsul, si apoi iesind afar, II aruncd peste casd.
Bucovina.
4220. Fete le cele mari, dup ce isprvesc de tesut pnza,
se incalec pe slobozitor si ies afard ; numele ce-1 va auzl
strigndu-se de cinea acela va fi numele mirelui.Stnca,
Iasi.
4221. Se crede ca nu e bine a da cuiva un lucru avut pe
sine la cununie, c'apoi i se d aceluia si norocul, si apoi a-
cel lucru se poate intrebuint la diferite vraji.Bucovina.
4222. Flacdii si fetele cred cd cucul li va spune ori de se
vor insur sau mdrit in acel an, sau mai trziu, si zic au-
zinclu-1 cantnd: Cucule, cnd md voiu insur (sau maritt)?
Tace el, apoi se crede cd se vor cdstorl curnd; dacd ins
cnt, apoi se ia seama de Cate ori cnt, si zic c dupa
attia ani se vor cstorl. -Bucovina.
4223. Se crede cd o fata care voeste s placa la flcdi si
s fie cea inti 'in joc, trebuie s mearg lute() duminec

www.digibuc.ro
 366

de frupt, cu md-sa, imbraeate frumos, in camp, ducand cu

sine in traistd, pane, sare si rachiu, si sa sape acolo matrd-
gunk iar In locul ei sa puie acele lucruri ; Intrunindu-se a-
casa, fata trebuie s duca tot drumul mdtraguna pe cap, si
sd se fereasc. att la dus ct i la intors, de sfad ori o-
cara. Intrebata de cineva ce duce, sa nu spuie adevdrul, cad
atunci mijlocul acela n'ar mai Oita nimic.=Bucovina.
4224. Ca sd fie jucate mult, fetele fac aceste vrji Poart
cu ele o crenguld dela pomul de pe care s'a prins vreun
roiu.
4225. Vralesc pne, zahar, i dau flcllor sa mnnce.
4226. Intr'o ulcica cu apa neinceputd se pune busuioc, un
ban de argint, i o coadd din pana de pun, i Inainte de a
merge la joc, se spal cu acea ap, jar busuiocu'l si pana
de paun se pune In bru.
4227. Inainte de a merge la joc, tsi 1ncleteaz mnile, le
pleaca jos si le calcd cu piciorul drept ; apoi fata merge p-
na la prag i iar le calca cu piciorul drept.Bucovina.
4228. Ca o fatd s fie jucata de un anumit flcau, i apoi
luat de el de sotie, fata ia Inteo smbt sara un cutit si-1
1nfige, rostind niste versuri, In pmnt, la un corn de cas,
trede ca apoi flacaul dorit, o va pica i lu de sotie.
Bucovina.
4229. Unii freaca cte o pisica la urechi, zicnd: .Pisicutd
miorldit, daca cutare va lu In csatorie pe cutare, s te
scuturi, s te bucuri, iar de nu, s stai pe loc ca turta 'n
foc.; daca pisica se scutur, se implinesc cele ursite, iar de
va sta locului, nu se 1mplinesc.Ioneanu.
4230. Fata care voeste sa plac la un anumit fracau, ia o
ulcicd, o Intoarna cu gura 'n jos si pune pe fundul ei ctiva
carbuni i rosteste apoi o formula anumit, i crede ca fa-
cnd as, isi ajunge scopul.Bucovina.
4231. Fata care voeste ca un flcau s o iee de sotie, ia o
cheutoare dela cmesa lui, se Impresur cu ea de trei ori,

www.digibuc.ro
 367

zicnd : Cum nu poate capul lr trup i trupul frd de cap,

a s nu poat cutare fard de mine. i poarld cheutoarea
tot una la sine, i crede c apoi flcul a* o va iubt, c o
va lu de sotie. Bucovina.
4232. Unii au obiceiul c ImbracA anume cev pe dos, ca
s nu se prinda vrjile.Sevastos (CAlatorli).
4233. Fetele poart, Intre mrgele la grumaz i stupitul
cucului, ca ele s placa i sa joace.Bucovina.
4234. Fata care este In vrsta i nu-i cere mna nici un
tnr, cnd vede pe cineva altoind vreun porn, se duce noap-
tea i fur acel altoiu, zicnd : Pe aceste dou prti de pom
de neam deosebit, nu va las s v uniti, c In locul Ubstru
sd m unesc eu cu un alt altoiu de neam domnesc, citel a-
a fost dat, i de Dumnezeu lsat loneanu.
DCLXV1. Vrajitoare.
4235. Femeia care ia mana vacilor, nu putreze*te.- Holda,
Broteni.
DCLXVII. Vreme.
A.Prevederea limpulvi In ajunul anului nou.
4236. Poporul 41 face la anul nou un propriu calindar spre
a cunoate tempestatea anului viitor, In urmtoriul chip : In
presara anului nou, se iau 12 pod tot una de mari de cea-
pa, care se pun pe mas, i In ele ate putin sare mare,
pisat, i fiecreia goci i se d numele unei din cele
luni ale anului. In dimineata anului nou, se cearc care din
gaoci are mai multd ap, crezindu-se c acele luni vor fi
ploioase, iar care gaoci vor fi uscate, ca acele luni vor fi
secetoase. Bucovina. -
B.Semne de vni i furluni cu prime/die.
3237. Daca sburd vitele i boloncesc, cnd se mn la
apa, sau cnd se Intorc, este seme c va fi o furtunl mare.
Bucovina.
4238. Cnd visezi serpe, are s fie vnt. Holda, Broteni ;
Popeni, Tutova.

www.digibuc.ro
 368

4239. Dac mfele sar si se joacA prin cas, este semn a

furtun. Bucovina.
4240. Cnd fulgera flind (ca lumina dela un foc grozav),
are sa fie OM i ploaie mare.Parpanifa, Vasluiu.
4241. Cnd se rosesc nourii la apusul soarelui, e a vnt
Brosteni, Suceava.
4242. Cnd vitele mugesc si se uit in sus, e semn de
cumpan mare.Brosteni, Suceava ; Sevastos (Cltorli).
4243. Dac dimineala, in perdea, oile se bat cap in cap,
are sa bata vntul in acea zi.Stnca,
4244. Se crede ca dac se viseaz5 cai, va urrri o vreme
vntoas5. Bucovina.
C.Semne de brurn.
4245. Se crede c daca n'a fi brum pand la Tierea ca-
pului sf. loan BOteztorul, apoi nu va fi curnd.--Bucovina.
4246. Cnd rupi calinele, bate bruma de vreme. Sevastos
(Cltorli).
4247. Se crede c daca se cltoresc cucoarele in vreo zi,
inainte de Ziva Crucii, in noaptea acelei zile va fi brurn.
Bucovina.
D. Semne de frig.
4248. Cnd se vr mfa in sob& sau in cuptor, ii a frig.
Sevastos (Cdlatorii); Holda, Suceava.
4249. Se crede c dacA sgrapfand mla la 110. va urrna
mare frig.- Bucovina.
4250 Toamna, cnd pifigoii, ciocrlanii vor fr1 pe lng5
cas, ocoale, etc., e sernn sigur c frig o s fie in scurt, si
chiar ornt o sa cada.
4251. Dac ies mustele i furnicile inainte de ziva sf. A-
lexie, e semn c va mai fi frig. Bucovina.
4252- Cnd cnt huhurezul, are s5 fie frig.Parpanifa,
Vasluiu.

www.digibuc.ro
 369

4253. Cnd zgrie mla eogolina cu unghia, face a frig.

Tapu, Tecuciu.
E. Semne de ger.
4254. Dac cntd cocosul iarna spre sar, va fi ger.Bu-
covina.
4255. Cnd iarna vrAbiile caut loc de acivare pe sub sire-
sina casei, va fi ger.Brosteni, Suceava ; Parpani1a, Vasluiu.
4256. Dacd visezi peste, va fi ger. Bucovina.
4257. Cnd se inrosjsc tare pirosteile in foc, are g fie
ger.--Zorleni, Tutova.
F.Semne de ninsoare.
4258. Cnd visezi luptd. Podul-Turcului, Tecuciu.
4259. Cnd visezi oi.Holda, Suceava.
4260. Cnd asudd ferestile.Ttrusi, Suceava.
4261. Cnd umbra multe cioare sburnd pe sus.Holda,
Suceava.
4262. Cnd infloresc florile toamna, are s ningd de grabd.
Holda, Suceava.
4263. Cnd se strng mai multe vrAbii la un loc i sboa-
r toate din loc in loc, iar cnd stau in copaci, cnt cu
sgomot i ciripesc, are sa ning5.Holda, Suceava.

G. Semne de viscol.
4264. Cnd sburd oile, are s viscoleasaHolda, Su-
ceava.
4265 Cnd stau multe vrbii pe gunoiu l ciocotesc, are sd
viscoleascd.Parpanita, Vasluiu.
4266. Cnd iarna vueste codrul tare, e semn de viscol.
Stnca, Iasi.
4267. Miele de aleargd prin casd si se joacd, ii viscol
Sevastos (Cdltorli).
4268. Vntul tare de rsrit, aduce zloald. TAtrusi. Su-
ceava.
A. Gorovei, Superstifii. 24.

www.digibuc.ro
 370

IL Semne de seceiti.
5269. Toamna de va tuna si fulger, e semn ca primva-
ra va fi secetoas.Stnca, Iasi.
4270. Daca rasare soarele ca urechi, va urma seceta.
4271. Daca vara se fac vrtejuri de aer, va urma seceta.
Bucovina.
4272. Daca este secet mare, este bine a slobozi icoana
Maicei Domnului in apa din fntn, unde sa ramaie pana
a doua zi, si apoi de sigur va plou.Bucovina.
4273. Cnd se fac vrtejuri de vnf, are sa fie seceta.
Dolhasca, Suceava.
4274. Cnd ploua in Vineria mare, are sa fie anul sece-
tos.Valahia morava (Burada).
4275. Cnd luna se arat rosie imprejur, are sa fie seceta.
Dolhasca, Suceava.
4276. Cnd sunt multi gndaci, e semn de seceta.Tapu,
Tecuciu.
1.Semne de vreme bun&
4277. Daca cnta grierusii noaptea, esfe semn a vreme
buna.Bucovina.
4278. Cnd ies multi !Hied, e semn de vreme buna.--
Hntescu.
4280. Daca dupa ploaie norii se lasa In jos, de par'ca ating
dealurile, e semn de vreme frumoas5.--fintescu
4282. Cnd asfinteste soarele in senin, va fi vreme buna.
Holda, Suceava.
4283. Daca isi spal mta fata si se uita prin fereastra, se
zice ca va fi vreme frumoasa.Bucovina.
4284. Cnd se uita mta la us& are sa fie vreme buna.
Dolhasca, Suceava.
4285. Cand soarele n'a asfintif Inca peste fot, si a cazut
roua groasa, va fi vreme buna.Holda, Suceava.

www.digibuc.ro
 371

4286. Dac umbla gainele pe cnd plou, se zice a se va

rsbun.Bucovina.
4287. Cnd apele curgtoare huesc plcut si lin, va fi vre-
me bun5.Holda, Suceava.
4288. Cnd rsare soarele frumos, are s fie vreme bun
in acea zi.Dolhasca, Suceava.
4289. Se crede c dacd se tree toate bucatele puse pe ma-
s, va urrn un timp frumos.Bucovina.
4290. Cnd cerul e senin spre miaz-zi, are s fie vreme
bun.Dolhasca, Suceava.
4291. Cnd cnt cucosul la culcare, se Indreapt vremea.
Ho Ida, Suceava.
4292 . Cnd se suie mta pe fereast si sede acolo mult,
are s se indrepte vremea. Holda, Suceava.
4293. Cnd cnele se culcd pe omt, are sa fie cald.
Parpanita, Vasluiu.
4294. Cnd cocostrcii stau pe ses, are sa fie cald.-- Dol-
hasca, Suceava.
4295. Cnd visezi foc, a doua zi are s fie cald.Parpani-
la, Vasluiu.
4296. Cnd zburd mieii, are s fie cald.Dolhasca, Su-
ceava.
4297. Daca dupa vreme rea, cade ceat, vremea se va In-
drepta.Hntescu.
4298. Cnd sar pestii dup musculite, are s fie cald.--Par-
panita, Vasluiu.
4299. Cnd doarme mta pe pat, are s fie cald.--Dolhas-
ca, Suceava.
4300. Cnd mta-si spal fata si se uit spre fereast5, e
semn de vreme bund.Sevastos (Cltorli).
4301. Cnd vrbiile se scalda in colb, vestesc vreme bu-
n.- Brosteni, Suceava.

www.digibuc.ro
 372

J.---Semne de schimbarea vremii.

4302. Cand se scoal mAta de pe pat si se trnteste in
mijlocul casei, ii a molosag.Sevastos (CdTtorii).
4303. DacA mta se tologeste drept in miljocul casei, este
semn cd va fi molosag.Bucovina.
4304. Cnd pisica se linge, insamna moin. Ciulnita, la-
lomita.
4305. CAnd e ger si cnele se tvleste, e semn cd. vre-
mea se va muid. Brosteni, Suceava ; Stnca,
4306. Daca cntd cocosul trite() zi de iarnd necontenit, a-
poi -se tine de semn ed va urmb molosag.Bucovina.
4307. Sldninele din pod dacd incep a lcrm, e semn cA
vremea are sd se moaie,si are s ning sau are s ploaie.---
StAnca,
4308. Cnd cnele se d de-a tvAlucul pe oindt, are s
se moaie vremea.Jud. Suceava.
4309. Cnd iarna va sufla vnt din spre ocnd, vremea se
moaie i omtul se topeste. Stnca,
4310. Cnd soarele catd 'napoi la asfintit, se va indrept
vremea. Brosteni, Suceava.
4311. CAnd sboar ciorele in cArduri, ba in sus, ba in jos,
ba se invArtesc, apoi se crede cd se va schimbA vremea.
Bucovina.
4312. Cnd sboar vulturii lin, are sa se schimbe vremea.
Zorleni, Tutova.
4313. CAnd arde funigenea de pe horn, se schimb vremea.
Holda, Suceava.
4314. DacA cnt cocosul la amiazdzi, se va schimbA vre-
mea.Bucovina.
4315. Cnd cnt cocosul inainte de miezul noptii, are sd
fie. Suceava.
4316. CAnd cocosii cntd intru una, se va schimb vremea.
Brosteni, Suceava.

www.digibuc.ro
 373

4317. Cnd se suie cocosul in ptul devreme sara; si can-

t& se va schimbd vremea.
4318. Cnd luna-i in farealam, are s fie vreme rea. Par-
panifa, Vasluiu.
4319. Cnd se vd trei sori pe cer, are s fie vreme rea.
--Parpanifa, Vasluiu.
L. -Semne de stricarea vremii.
4320. Cnd sfrsitul soarelui se face in nori, vremea se
va striaCiulnifa, lalomila.
4321. Cnd fresc vrbiile, are sd se strice vremea.Td-
trusi, Suceava ; Sevastos (Cltorli).
4322. Cnd vin vrbit i ciocnesc la fereastr, aratd vre-
me rea.Jud. Suceava.
4323. Cnd paserile se isbesc iarna in feresti, sau se vra
prin suri, are s vremuiascd.Brosteni, Suceava
4324. Cnd tree cioarele In stoluri mari, fac a vrema rea.
Bogza, R.-Srat.
4323. Cnd sburd vitele, e semn c vremea se va stricd.
Brosteni, Suceava.
4326. Cnd porcul duce paie 'n gurd si-si face brlog, yes-
teste vreme rea.Jud. Suceava.
4327. Cnd mustile pisc rdu, e semn de vijelie.Hnfescu.
4328. Cnd hueste pddurea, Ii semn cd are sd se strice
vremea. Ttrusi, Suceava.
4329. Cnd te mnned urechile, e a vreme rea.Brostent,
Suceava ; Ttdrusi, Suceava.
4330. Cnd fug negure in sus, are sd se strice vremea.
Ttrusi, Suceava.
4331. Cnd e ceald mare pe pduri, se va strica vremea.
Brosteni, Suceava.
4332. Cnd arde fundul ceaunului, va vremul.Brosteni,
Suceava; Thtrusi, Suceava; Sevastos (Cldtorli).
www.digibuc.ro
 374

4333. Se crede ca aaca sare mata prin cas, va urma vre-

me rea. Bucovina.
4334. Cnd ciocrlanul se isbeste in fereast, va fi vreme
rea.Brosteni, Suceava.
4335. Cnd se scald ratele pe uscat, se stric5 vremea.
Vlcea.
4336. Dac rtele scaldndu-se in vreo !AU& aleargj sau
se cufund, apoi se crede c5 va urma o vreme rea.Buco-
vina.
4337. Cnd umbra' muste pe lng foc, mai ales toabe, a-
tunci se strica vremea.Holda, Brosteni.
4338 Daca Il mnnc pe cineva spatele, se crede ca" va
urma vreme rea Bucovina.
4339. Cnd hueste hornul, e semn ca se strica vremea.
Bursucani, Covurluiu.
4340. Cnd se aprinde funinginea dela gura cuptorului, a-
re s vremuiasca".Jud. Suceava.
4341. Dacd vuesc tciunii aprinsi in sob, va fi vreme rea.
Bucovina.
4342. Cnd ies broaste si r me prin ograda, va vremul.
Brosteni, Suceava,
4343. Daca asud ferestile, se va strica vremea. Bucovina.
4344. Cnd furnicile ies prin cas, are s vremuiasca.
Brosteni, Suceava.
4345. Cnd cnt cucuveicele urit, pe vreme frumoas, se
va stricA vremea.Sevastos (Caltorli); Ttrusi, Suceava.
4346. Caciula, colocul i cmasa s nu le intorci pe dos,
a se intoarce vreretra.Vlcea; Ciulnita, lalomita.
4347. Sp crede daca cineva, de si a dormit noaptea
destul de 'bine, cade de somn, va urma o vreme rea. --Bu-
covina.
4348. Cnd mustele ciripesc, porcii strng straluri, ciorile
se slrng in stoluri i gresc sburnd, cnd pitigoiul cnt,
www.digibuc.ro
 375

pserile de uscat se scald in trn si se giugiulesc, cnd

pisica se spal, cnii se joaca, puricii ciupesc, cnd rmele
ies pe uscat, caii se incur, sarea prinde asudeal, furnici-
le ies de-asupra musuroiului, si rndunelele sbor la inltimi
prevestesc c timpul se va schimbA, incepnd ploi
furtun. -Ioneanu.
M.-Semne de ploaie.
Sunt semne c va plou, cnd:
4349. Soarele arde tare.-Holda, Brosteni ; Bucovina ; TA-
pu, Tecuciu.
4350. Soarele este ingrdit (gulerat).-Bucovina.
4351. E gean la rdsrit, i nouri la sfintit.-Tpu, Tecuciu.
4352. La sfintit soarele se uit inapoi.-Bucovina.
4353. Cnd cerul e plin de nour.-Dolhasca, Suceava.
4354. Cnd sfrie luleaua.-Vlcea.
4355. Cnd broastele i buratecii orcesc.-Dolhasca, Su-
ceava ; Bogza, R.-Srat.
4356. Cnd cnt boul lui Dumnezeu.-Degerati, Mehedinti.
4357. Cnd visezi peste.-Tpu, Tecuciu.
4358. CAnd se strng multe cioare la un loc si cronc-
nesc.-Dolhasca, Suceava ; Bucovina.
4359. Cnd cant cocosii ziva. -Dolhasca, Suceava.
4360. Cnd se scald vrbiile in colb.-Dolhasca, Suceava;
Holda, Suceava.
4361. Cnd cnt vrbille toamna.-Parpanit a, Vasluiu.
4362. Cnd mtele se ling pe cap. Catane, Dolj.
4363. Cnd albinele joac In aer. -Tpu, Tecuciu.
4364. Cnd te mannc5 cAlcile.-Tpu. Tecuciu.
4365. Cnd ratele i gstele bat cu aripele in pamant -
Dolhasca, Suceava,
4366. Cnd se scald rtele in apa, btand din aripi. Bu-
covina.
www.digibuc.ro
 376

4367. CAnd ginele se suie In ptul si se ciugulesc. Les-

pezi, Suceava.
4368. CAnd cnt huhurezii.--Dolhasca, Suceava.
4369. CAnd cnt cucul seara.Rudeni, Arges.
4370. CAnd cntd mult hulubiii.Dolhasca, Suceava.
4371. Cnd cntA pitigoii strnsi la un loc.Bucovina.
4372. Cnd cnt prigorea.Parpanita, Vasluiu.
4373. CAnd doi sau trei cocostrci se InvArtese In aer.
Bucovina.
4374. Cnd se bat doi berbeci cap In cap. Mrginesti, R.-
Srat.
4375. Cnd umbl cArduri de cocostArci.Dolhasca, Su-
ceava.
4376 CAnd te mnnc5 unechile.Ciulnita lalomita ; Hol-
da, Suceava.
4377. Cnd faci bubusoare'multe pe mni.Bogdnesti.
Suceava.
4378. Cnd Iti asud mnele.--Holda, Suceava
4379. CAnd rndunele sboarA mereu pe aproape de cas.
Dolhasca, Suceava.
4380 Cnd oile sbiar si se bat.Dolhasca. Suceava.
4381. CAnd broasca tAstoas cArcAie In ban. VAlcea ; Ca-
tane, Dolj.
4382. Cnd asud ferestile.--Dolhasca, Suceava; Bucovina.
4383. CAnd se umezeste sarea. -Holda, Suceava; Dolhas-
ca, Suceava.
4384. Cnd se vars solnita cu sare. Tpu, Tecuciu.
4385. Cnd se tArAsc rmele pe pamnt.Dolhasca, Su-
ceava.
4386 Cnd se scutur oile mereu. Dolhasca, Suceava.
4387. Cnd umbl furnicile pe drum.- Dolhasca, Suceava;
Parpanita, Vasluiu.
www.digibuc.ro
 377

4388. Cnd ies furnicile din cuiburile lor si car trn.

Bucovina ; Tpu. Tecuciu.
4389. Cnd furnicile fac musuroaie mici pe IngA drumuri.
Bucovina.
4390. Cnd purecii mnnc tare pe cineva.Bucovina.
4391. Cnd arde sgura de pe fundul ceaunului. Holda, Su-
ceava.
4392. Cnd se vd scntei pe fundul ceaunului. Dolhasca,
Suceava; Ciulnita, Ialomita ; Brosteni, Suceava.
4393. Cnd arde ceaunul vara.Ttrusi, Suceava.
4394 Cnd oalele dau in foc Bucovina.
4395 Cnd ard pirostiile pe foc. Tapia, Tecuciu.
4396. Cnd scapr din senin.Tdpu. Tecuciu.
4397. Cnd mta toarce. Tpu, Tecuciu.
4398. Cnd se linge mta Pdureni, Putna ; Bucovina;
Tpu, Tecuciu.
4399 Cnd milta ii ascute unghiile.Parpanita. Vasluiu.
4400. Cnd fumul din hogeag se imprstie pe Omani.
Bucovina.
4401. Cndluna e cu coarnele in jos. Tpu, Tecuciu; Maia,
Ilfov ; Brosteni, Suceava.
4402. Cnd fulger spre apus. Bucovina.
4403. Cnd mascurii iau paie in bot. Bucovina.
4404. Cnd fulger imprstiet, are s ploaie mai mutt.
Holda, Suceava.
4405. DacA plou5 si se fac bulbuci, va plou mai mull.
Bucovina.
4406. Dac incepe lunia a plou, plou o sptmn ; daca
incepe joia, tine dou sptmni. Bucovina.
4407. DacA a lost toat ziva inourat si a plouat, iara sara
arthdu-se soarele ros inainte de apus, va dur timpul plo-
ios mai mull timp. Bucovina.
www.digibuc.ro
 378

4408. Dac se arat, pe cand ploua, curcubeu pe cer, apoi

se crede c ploaia va incetd.Bucovina.
4409. Cnd plou tare si vrei sa stele, sa pui un topor a-
fara in ploaie, cu ascutisul in sus si s zici: Cum sta topo-
rul acesta cu ascutisul in sus, asa sa steie si ploaia. Hol-
da, Suceava.
4410. Cnd ploua, s bagi sare in foc, ca sta ploaia.
Vlcea.
4411. Dac ploua multd vreme, e bine a arunca urzica a-
prins in fntna si ploaia va inceta.--Bucovina.
4412. Daca vrea cineva ca sa ploaie, sa ieie o cruce dela
un mormnt din lintirim, s'o puie In ran, iaz, lac, iar de-asu-
pra s puie ctiva bolohani pe dnsa si s'o lese acolo si
indat incepe a plonk Cate zile va sta crucea in ap, attea
zile va ploua. Daca vrea sa inceteze ploaia, atunci sa ieie
crucea din ap si s'o puie la loc de unde a luat-o. Holda,
Suceava.
4413. Cnd nu plou, s torni apa pe cne.Gainesti, Su-
ceava.
4414. Copiii cari au ochi verzi, sa ia cte un mosor, sa
se uite prin el pe cos si apoi s sufle in foc, cnd este nor,
ca st ploaia. -Catane, Dolt.
4415. Cand nu plou, sa zgandresti furnicile in mosinoiu.
Gainesti, Suceava.
N. Samna generale.
4416. Se crede cd daca este in ziva anului nou chidie, a-
nul va fi roditor.Bucovina.
4417. Dac in ziva de sf. Trifon (1 Februar), carula 11 zic
i Trif cel nebun), nu este ornat, apoi se crede ca se va
pune; daca ins atunci este ornat, apoi se va sparge. -Straja,
Bucovina.
4418. Dac vrernea la Boboteaza este geroas, dup iesi-
rea cu lordanul se va rnuia; dac vrernea a fost rnolosaga,
se va inaspri. Brosteni, Suceava.

www.digibuc.ro
 379

4419. Cum va fi in ziva de sfinti (9 Mart), a va fi toat

primvara.-Broteni, Suceava; Straja, Bucovina.
4420. Se crede cd cum e in ziva de Bunavestire, ad va fi
i In ziva de Pati -Bucovina.
4421. Daca in zina de 40 de sfinti va Ingheld si va fi frig.
e semn c va fi frig si va inghet pn in ziva de sf. Gheor-
ghe.-Stnca. Iai.
4422. Cum va fi in ziva de Florii, asa va fi in ziva de
Pati. Stnca, Iasi; Broteni, Suceava ; Bucovina.
4423. Cum va fi vremea in _ziva de Ovidenie, as va fi
toatd iarna.-Ttrui, Suceava.
4424. Dacd in ziva de Macinici va bate vntul, saL.: va fi
linite, aceea vrerne va fi 40 de zile in urmd.-Ciulnita, la-
lomita ; loneanu.
4425. Daca fund dupd Simion Stlnicu, e semn de toamnd
lung5. -Brosteni, Suceava.
4426. Cnd bufnita prin luna februar va cnt. e semn de
primvard timpurie. Ciulnita, lalornita.
4427. Dacd cnt pitigoii vesel In luna lui Faur, in curnd
se va disprmvrd.-Bucovina,
4428. Dacd se vede pe la sfsitul iernei helgi cu blni ne-
gre, va urmA curnd primdvara; dacd au blni albe, apoi va
fi Inca iarn.-Bucovina.
4429. Poporul tine cntecul gaitei de semn ca primvara
va fi frumoasd i nu vor urmd furtune cu ningdu.-Bucovina
4430. Se crede cA dacd-si strica ursul brlogul sail in ziva
de Intmpinarea Domnului, cu toate cd afar e frig, primd-
vara este aproape, daca iese el In acea zi afard; insa daca
intr din nou in brlog, cu toate cd afard este frumos, va fi
inc iarra-Bucovina.
4431. Cnd fulger si tuna mutt in luna iunie, atunci vara
are sd fie nouroasd.-Valahia morava (Burada).
4432. Cnd primavara vor inflorl porumbeii (pduceii) vrj-
mas, e semn c anul acela are s fie zlotos. Stnca, lai.
www.digibuc.ro
 380

4433. Daca 1nfloresc trandafirii pe la sfnta Maria, toamna

va fi lung.Bucovina.
4434. Cnd Imbobocesc toamna liliecii, are s fie toamna
lunga.Holda, Suceava.
4435. Cnd Infloresc copacii spre toamn, sau de se fac
dou rnduri de fragi, are s fie toamn lunga. Sevastos,
(Calatorli).
4436. Dac sboara toamna multe ate de paingan, va fi
toamna lung Bucovina.
4437. Cnd furnicile Isi fac mosinoaie sus pe paiele de
iarba, iarna va fi geroasa.Holda, Suceava
4438. Daca se calatoresc cucoarele, apoi iarna nu va in-
trzia.Bucovina.
443Q. Cnd se fac scoruse multe, are sa fie strasnic iarna.
Holda, Suceava.
4440. Cnd o fi jar mult, e sernn de iarna grea. Urechesti.
R.-Srat.
4441. Dac se scoate pitrinjelul toamna, si are rdcin
lung& iarna va fi lunga.Bucovina.
4442. Cand nfloreste vara stirigoaia, iarna va fi calduroasa.
Holda, Suceava.
4443. Cnd sunt soareci multi, are s fie iarn grea.
Vlcea.
4444. Se crede c daca iarna-i geroas, vara va fi caldu-
roas. Bucovina.
4445. Cand asfinteste soarele, se vede un sor; dac acest
sor se afl In star-1ga soarelui, atunci are &A fie frig; iar
dacd-i In dreapta, atunci are s fie cald. Parpanita, Vasluiu
4446. Daca va tuna primavara, pe and Inca este ornt,
apoi se crede ca peste yard va fi multa grindiraBucovina.
4447. Se crede ca cum va fi timpul patni zile dupa luna.
nou, aa va fi el Intreaga lun.Bucovina.
4448. Cand iarna, pe limp de ger, oile nu vor mai mnca

www.digibuc.ro
 381

cu poft, ca pe orice limp de ger, e semn sigur ca vremea

are sa se moaie in scull; daca insa oile, pe timp moale,
vor incepe a mnc cu polt i iuteala, e semn ca vremea
are sa se inspreasca in curnd. Stnca,
O. Pentru a preinlmpina vremi grele.
4449 La Duminica mare se infrumuseteaza casele cu ra-
muri de tei si se serbeaza, pentru zloti. Straja, Bucovina.
4450. Cnd bate piatra, infige toporul in pamnt, ca-i bine.
Brosteni, Suceava.
4451. Se crede ea nu e bine a rupe calinele inainte de
ziva crucii, caci la din contra, vor fi curnd geruri.Bu-
covina.
4452. Cnd cad negurele i tin mull, pune o tivda in foc,
ca pier.- Bursucani, Covurluiu.
4453. A doua si a treia zi dupa sf. Petru o serbeaza
ca sa fie feriti de zloata i gridin. Straja. Bucovina.
4454. Fulgerile din timpul iernei sunt semne de zapada
apropiat, de vnt sau de viscol. Hantescu.
4455. Cnd o cnt cocosii de cu seara, se stria vremea.
Catane, 'Doll.
4456. Cnd norii, in timpul verii. sunt ca berbecii, e semn
de vnt; iarna, de zapada si de obiceiu, vestesc schimbarea
vremii.Hantescu.
4457. Cnd cnta starch, se schimba vremea: bate vantul.
Catane, Do lj.
4458. Cand 'stelele par mai mari ca de obiceiu, sau mai
apropiate unele de altele, se va schimba vremea.-1-1ntescu.
4459. Cnd se incur boii, moineaza.Catane, Do lj.
4460. Cand nu-ti arde focul, e semn ca se incalzeste vre-
mea, ori_face a moina. Tapu, Tecuciu.
4461. Cnd ciocarlanul i lasa ciocul pe spate, e semn ca
va fi molosag.Hantescu.
4462. Cnd bate vntul din spre rasarit, are s fie zloata'
mare.Catane, Doti.
www.digibuc.ro
 382

4463. and la dou sau trei zile dup luna nou, coarne-
le lunii sunt cam tocite, e semn c6 va plou, iar dac dis-
cul lunii e rosu de tot, va fi vreme rea.
4464. Cnd luna plina este curata si n'are pete vinete, nici
larcalan rosu Imprejur, e semn de vreme bun, iar dac are
2-3 cercuri imprejur si .pete vinete, va plou si va fi vreme
urit.-1-1nlescu.
DCLXVIII. Vremea de apoi.
4465. Se zice c la vremea de apoi, Dumnezeu are_sa faca
alt lume cu niste oameni asa de mititei, Mat or intoarce
12 cu drugii un ou de gin.-5ipote, 1asi.
4466 La vremea de apoi, poporul are credinf c5 pe la
tate vadurile vor fi mori si pe la toate rspintiile vor fi cr-
ciume.Roznov, Nearni.
4467. Oamenii de aici spun ca asa au auzit din btrni :
cnd vor fi crsme pe la toate rspintiile, cnd mosnegii
vor WA in astorie fete si flcit babe si cnd se vor face
arturi imprejurul satului, atunci va fi vremea de apoi.Ru-
ginoasa, Suceava.
DCLX1X. Vultur.
4468. Cnd sboar vullurii lin are s se schimbe vremea.
Zorleni, Tutova.
DCLXX. Zabale.
4469. Daca are cineva zabale In gur, apoi e bine a le
sterge cu mneca amesii sau a le atinge cu zbalele cal-
lor si se crede c se vor tmdui.Bucovina.
4470. Cel care face zabale (cas) la gur, s bage coada
unei linguri In foc, s'o inclzease, apoi s dea ce ea pe la
gur, ca-i va trece.Ioneanu.
4471. S nu bei ap din ciutur, ca faci zabale.Tpu, Te-
cuciu.
4472. Se zice e zabalele la gura se tree, dac ia respecti-
vul zabalele cailor In gura.Bucovina.
4473. Faci zabale cnd bei apa cu cofa, iar nu cu ulciorul
sau tinicheaua. -Tapia, Tecuciu.

www.digibuc.ro
 383

DCLXXI. Znatee.
4474. Doi copii nsculi in aceeas. zi suni.z.naleci. Acestia
cnd se cstoresc, sau moare vreunul, celdlalt se baga in
fiarele dela cos.Valcea.
DCLXXII. Zestre.
4475. Cnd se rstoarn zestrea fetelor mari, semn este
c5 au s se mrite.Brosteni, Suceava ; Stnca, Iasi.
4476. Vasele de aramk ce sunt destinate s se dea zestre
la vreo fat mare, se tin pline cu fasole, porumb i allele,
ca s aiba fata noroc de Mat bun Ioneanu.
DCLXXIII. Ziva-crucii.
4477. in Ziva-crucii, se strng fel de tel de buruiene
poarne pentru leacul oricrei boale.Jud. Suceava.
DCLXXIV. Zmau.
4478. l-mai-ru, adic zmul, sede ziva ascuns in bu-
toarea de nuc ori de alun, cci lui nu-i este iertat dela Dum-
nezeu a vedea lumina soarelui. Din acele -butori lese seara
in murgit si sboar In lume, ca sa facd rele. El are solzi
rolunzi ca cei de peste albi. cari nu ard In foc. Maidan,
Banat.

www.digibuc.ro
 ADAUS.
Albeald.
4479. Sa nu scuipi in fantan, in budiu, c faci albeat.
Tapu, Tecuciu.
4480. Albeafa la ochi, neinvechif, se lecuiete dac se pi-
seaza zahar de ghiald i de cafe, se presura in ochi 'apoi
se pune peteca ud.Bucovina.
4481. Este <cunt de ou, (insa cine-1 poate face!) care vin-
decd d'e tot albeaja.
4482. Pentru albeara se sufla la vita scoica arsa i pisat,
iar la fernei se stoarce pp la ochi.
4483. Cuibarul de randunic e bun de pus In ochi pentru
albeaf5.Tapu, Tecuciu.
Ametea la.
4484. Tigva de orn arsa in foc, 6 bun penfru amefeal.
Gaineti, Suceava.
Aplecate.
4485. Cand eti bolnav de aplecate, sa-fi freci cu scuipat
mana.Tpu, Tecuciu.
Be Mar&
4486. Dacd bea cineva rachiu cu caramidd arsa, scapa de
beleal sau beliturd, (jupuitura de piele). Tapu, Tecuciu.
Be4ug.
4487. Din ziva de Ajunul Crciunului i Ana la Boboteaza,
sa nu mannci pe afar c'apoi Ii belug anul acela.Holda,
Suceava.

www.digibuc.ro
 385

Be Va.
4488 Dac scuipi in foc, se fac besici pe limbA.Sabolciu.
Boal5 rea.
4489. Inima din corb, daca o vei pune in horn sa se usuce
o vei sdrobi i .o vei da in mAncare ori butur unui orn.
e bund de orice boal si cu deosebire la cei cu boal rea
(nevoie). losif Stanca.
Bufnit.
4490. CAnd bufnita, prin luna lui februar, va cant& e semn
de primvar timpurie. Ciulnita, lalomita.
4491. in presara anului nou se face cercare care cereale
vor rodl in anul viitor, in urmtorul chip : inteo strachinA
sau tn.& se pun atAtia crbuni aprinsi, tot una de mari, ate
feluri de cereale are sd se sarnene si fiecare crburre se
insearnnA cu numele de grail, sacar, etc. A doua zi
neata se caut care crbune are mai multa cenus, apoi se
samnd de acel tel de cereale a crei insmnnt are el,
crezindu-se c acela fel va rodi mull in anul viitor; de acel
care are mai putin cenus, sau nu se samn de fel, sau
foarte putin, fiinda se crede c putin va rod1.Bucovina.
CreVet.
4492. Copilului care are dou crestete, ii moare mama.
Catane, Dolj.
Fagure.
4493. E bine a da mai intdiu cuivA s guste din faguri
apoi s mAnAnce gospodarul, cd fcAnd a$, va ave totdea-
una faguri plini.--Bucovina.
Inedleeare.
4494. SA nu incaleci pe stnga, ca te doare inima. -Tpu,
Tecuciu.
Inger.
4495. CAnd primeste cinevA capra la sf. Vasile, nu se a-
propie ingerul 50 de zile de acea cas.Tatrusi, Suceava.
A. Gorovei, Superstigi. 25.

www.digibuc.ro
 386

4496. Nu ridia degetul in sus catre cer, vrand s arati

soarele ori luna, caci scoti ochii ingezilor.Moldova.
4497. Cine-ti spune (bag sucala'n tine', ori bag frigarea,
i se rstete, fuge ingerul dela el 40 de zile i-ii ia 7 pa-
cate.Tapu, Tecuciu.
Innee.
4498. Cnd te duci intaiu la scldat in anul acela, &A bagi
o broasca in sn, ca sa nu te ineci.--Lipova, Vasluiu.
Inneeat.
4499. Noaptea, de e senin, si daca iei afara i intorcan-
du-te in cas, vei spune c afar e senin, nu e bine, cad
se zice ca in noptile cnd e senin, cei innecati ies afara,
i indata ce-i spune aceasta, ei sar innapoi in balt.Bu-
hociu, Bacau.
-
Jigodie.
4500. De jigodie se oh unt proaspat de vaca amestecat cu
ardeiu de pe un pieptene.Rudeni, Arge.
Macinici.
4501. In ziva de Macinici (9 mart), toate gunoaiele se ard,
ca sa vie primvara mai curnd.Ciulnita, lalomita.
Man.
4502. Pentru a WA mana (porul) unui orn, fermecatoarele
in noaptea de sf. Gheorghe, cauta un lup turbat,i1 descnt
i-i ian urletul, cu care urlet ii iau mana omului.Slobozia,
Vlaca.
Mnz.
4503. De-i vede mnz, inainte de a fi vzut miel ori puiu,
ai s fii gol tot anul; iar de-i vede miel sau puiu, din po-
triv5.Bursucani, Covurluiu.
4504. SA nu lai camea mnzului acolo, ca-ti mnnc
lupul pe mnz.Tapu, Tecuciu.
4505. Se leag o lingura de gtul mnzilor, ca sa creasc
iute i sa nu se deoache.Maia, Ilfov.

www.digibuc.ro
 387

Marina.
4506. Sarbtoarea Mrina (17 lulie) se tine, adic nu se
lucreaza absolut nimic in acea zi, flinda e ru de lovituri.
--Vlcea.
4507. Balega i mdtura din ziva de Marina, e bund de iz-
bituri.-Vlcea.
Mtwatura.
4508. Cnd te-a mucat erpete, sd-ti strngi pielea pe de-
desubtul mucaturei cu o at, i punga formata s o bati
cu 7 bete de alun.- Tapia, Tecuciu.
4509. Cnd te mucd un arpe, trebue s bei apd din 7
fntni, c'apoi amintrelea nu-ti trece.-Lespezi, Suceava.
4510. Mwdtura de cane se vindec, dacd legdm peste ra-
nd un gologan de aramd de 1, 2, 5, 10 bani, pui dup. cd-
utare, dati de stpAnul cu cnele. TaPU, Tecuciu.

4511. In noaptea de Mrina (17 iulie) o femeie in pielea

goala ia o baligd de bou i o izbe0e in gard; aceast bali-
gd uscat, e bun pentru njit. -Tpu, Tecuciu.
4512. Baliga adunata in sfnta Varvara, de femeie cu pie-
lea goal, e bund de njit.-Tdpu, Tecuciu.
4513. Cnd cineve toarnd apd din cldare pe toartd, acela
se imbolndve0e de njit.-Rudeni, Arges.
Nui.
4515. Cu o nui dac vet scoate o broascd din gura de
erpe, cu nuiaua aceia dacd vet face semn catra nori, s se
desprteascd, se desprtesc.-Iosif Stanca.
Parrie.
4516. Smbt i marti seara s nu iei afard fdra palrie.
- Luncuoara.
Prsitura.
4517. Cnd ai o prsitur (ou de gain mic) s'o svrli

www.digibuc.ro
 388

peste cask i s tragi saina unde a picat, i s cauti ce va

ie1 din parsitura, cnd a cazut; de-a fi erpe, atunci mori,
jar de-a fi ieit puiu de gain& rata sau alt puiu de pasere,
dupa felul ouluiatunci te imbogateti. Parpanita, Vasluiu.
Picingine.
4518. Picingine se nasc din pricina c copiii pun mna ,cand
se joac cu ginele pe la dos. Femeile, cnd caut gainile
de oil& se umplu pe mn i apoi pun mna pe copii. Ele
se tamaduesc cu oblojle de culcu de vaca.Tpu, Tecuciu.
Picior.
4519. Sa nu calci In tvlitura de cal, ca faci trntitura la
picior.Goicea mica, Do Ij.
4520. Cnd cineva mnnca de pe genunchi, 11 dor picioa-
rele.Rudeni, Arge.
4521. Leag la praznice picioarele mesei cu zale (lant)
nu te vor dure picioarele, de te vei freca cu ele.Lun-
cwara.
Pierdere.
4322. Cnd ai pierdut ceva i nu-1 mai gseti, dar tii
ca-i prin cas, innodata o ata in nou locuri, strns, i apoi
fa-te ca le desnozi sau le deslegi. Firete ca nu vei putea.
La fiecare, zi: .graba legatura, graba cattura,i taie nodul,
iar la al noulea adaugd: .ptiu, drace, ia-ti coadaa, i ai sa-1
gse0i.Tapu, Tecuciu.
Pwhea.
4523. Cnd_ai fcut pu*ehle pe limb& sa tii ca pricina
e c ai mncat ce a mncat i *oarecele. Leac pe puchea
se capt aa: unul Intreaba altul raspunde:
Ce ai pe limbd?
0 puchea.
Cnd ai facut-o?
Acum.
Ptiu, acum s pieie.
Tapu, Tecuciu; jud. Suceava

www.digibuc.ro
 389

Rie.
4524. Cine o mnca dovlete, dela ajunul CrAcitmului tnna-
inte, riazd.Catane, Do lj.
Rast.
4525. Cnd fusceii dela capful celalt al pAnzii ajung la
doud palme de ite, pnza se taie; se pun Well cu 'Ante-
cele pe sulul de dinapoi i femeia incepe sd taie pe dinain-
tea itelor, zicnd: Nu taiu pnza, dar taiu rastul copiilor.,
de trei ori. Tapu, Tecuciu.
Snge.
4526. Omanul (iarba mare) fiert in otet, se 1ntrebuinteazd
cnd corpul bolnavului e acoperit de snge: boala sngelui
(darte). Mule le, Mehedinti
Spriete.
4527. Cine vorbe0e pe Intuneric, sufere de spdriete; fd-i
cu Or de urs, ori cu Iliac, ca scapd. Tapu, Tecuciu.
Spelea.
4528. Cnd cad spelcile din capul unei femei sau fete, e
sernn cd o dore0e cineva.Hntescu.
StrachinA.
4529. Sa nu dumici In strachind goald, inainte de a pune
In ea ce ai de gdnd s pui, cdci e rau de foamete.--Valcea.
oimane.
4530. In noaptea sn-Tkadezutui_s nu te culci afard,
toatd sdptmana dinainte sd nu umbli In cumpdna noptii,
cd" vine san-Toader calare pe un cal alb, sare cu el pe tine
i te oimdneste.- Catane, Doll.
Trimis.
4531. SA nu te excrernentezi pe marginea drumului, caci
se poate Intmpld ca cinevA fcnd <de trimis cuivd, sd te
apuce pe tine i sd te sgltie.Tpu, Tecuciu.

www.digibuc.ro
 390

Tst.
4532. Tastul spart s nu-I arunci in drum sau in gunoaie,
ca faci buboaie.
4333 Taste le facute la Ropotin, se bag'n ap, ca sa ploua
4534. Cnd femeile fac taste, nu l da buna-ziva, ca l se
sparg lastele, ci li zi: bun lucru, femei harnice..Valcea.
U
4535 Sa nu te uili la cel ce se duce afara., ca faci ul-
cior.---Tapu, Tecuciu.
4536. Cnd cineva se spala din ulcior, face ulcior la ochi.
Rudeni, Arges.
4537. Daca dai, ori iei ceva dela cineva %pe fereastra, faci
ulcior Tapu, Tecuciu.
4338. Ulcioarele dela ochi sunt cauzate de musatura pa-
injanului ; ele se vindeca tindu-le gurguile cu 46 tot de
painjn.Tpu, Tecuciu.
Vae.
4540. S nu speli vasele in apa in care fierbe ou, cad
ies bube pe llele vacilor. Vlcea.
VAnzare.
4541. Cnd vrei s vinzi un dobitoc, sa speli nou linguri,
apa s'o pui pe us sa cada'n ciur si apoi in strachina si cu
ea speli boul; apoi cu boul de funie si cu pielea goala dai
ocol de trei ori casei.Valcea.
Varza.
4542. Cand bagi varza, sa nu te pisi, cad se trage zeama.
--Vlcea.
Vas.
4543. Dupa ce moare si scalda omul, se scot toate vasele
cAldarea si le pune la rsarit cu gura 'n jos. Vlcea.

www.digibuc.ro
 391

Vita".
4544. La Boboteazd, cnd vii acasa, stropesti toate vitele
cu aiazma, ca s fie ferite de bolesniti.
4545. Cnd fata o vita. 1ntiu, e bine s-i dai din corasla
ei, pe apa, sa aib lapte ca izvorul; apoi vii dela prau cu
apa si cu nisip.
4546. Cnd WO vitele neinchise In obor sau la camp, innoa-
da fiarele dupd cos, c nu li le mnnc fiarele slbatece.
4547. Cand pierzi din btatur vreo vit, strig'o seara pe
cosul casei, ca va vent
4548. Daca fiind pe camp cu vitele si din neglijenl le vei
pierde, atunci pune scuipat pe unghia degetului celui mare.
Pe acest scuipat In mijloc, aseaz un paiu mic si incotro se
va suci paiul cu un cap, Inteacolo vor fi vitele, si mergnd
le vei all. Tapu, Tecuciu.
Volvora.
4549. Daca iasa mai mult volvor, sa fie secet, foamete.
Vlcea.

www.digibuc.ro
 B.
Credinti despre animale.
Dupa un chestionar fntocmit de d-I N. W. Thomas, biblio-
tecar la Britisch Museum, din Londra, am adunat un mate-
rial privitor la credinte despre animate.
Credintele care urmeaza stint culese din urmatoarele lo-
calitti :
Perieni, jud Tutova, comunicate de d. G. Popescu;
Banca, jud. Tutova, comunicate de d. Gr. Coalu;
Bosia, jud. I4, comunicate de d. I. T. Popovici ;
Srnulli. jud. Covurluiu, comunicate de d. E. Palriciu ;
Slobozia, jud. Vlwa, comunicate de d. Gruia M Punescu ;
BogclneVi, jud. Suceava, comunicate de d. V. Hudil ;
Tlrui, jud. Suceava, comunicate de d. Al. Vasiliu ;
Gineli, jud. Suceava, comunicate de d. P. Herescu;
BroVeni, jud. Suceava, comunicate de d. -S. T. Kirileanu;
Broveni i alte localitati din jud Suceava, comunicate de
d. M. Lupescu;
Diferite localitati din judetele Roman, Bacu. Neamt, Su-
ceava, Dorohoiu, Botoani, Tecuciu, lalomila, Dolj, R.-Sarat,
Putna, Constanta, Prahova, Tutova, Vasluiu, Buzau, Teleor-
man, adunate de elevi ai gimnaziului din Roman, i comu-
nicate de d. profesor N. Aposlol
Iata acurn chestionarul cu raspunsurile cpatate:
I. Despre cari animale (vile, paseri, insecle), se
crede c(1 e bine ori ru cnd le vezi?
Aproape in toat Romania este raspandit credinta ca nu-i
a bine cand intalneti iepurele: cand Ili taie iepurele calea.
Cu toate acesta in Gine*ti, jud. Suceava, ar exista cre-
dinta ca iti merge bine cand iii iese iepurele inainte.

www.digibuc.ro
 393

Toate fiarele selbatece prevestesc a bine, cnd gi ies in-

nainte : lupul (Gainesti, Banca, Smulti), ursul, vulpea (Gal-
nesti), pe cand pe multe din animalele prietene omului nu-i
bine s le intalneste in cale.Nu-i bine s vezi cal alb la
Boboteazd (Roman), pentru ca" nu se mai mrit fetele. Ca-
re fete? Ale tale (daca le ai), acele din satul tau, sau toa-
te fetele In general ? Raspunsul e scurt si putin lamuritor
Dar nu numai calul, ci si nevinovatul manz, e un semn rau
dacd-1 intalnesti (Smulti); fn unele locuri, frisk e rau cnd
11 vezi fn luna lui Mart (Flciu).
Bivolul si porcul negru (jud. Suceava); porcul cu paie in
gura (Roman); mielul negru, vazut Intaiu primavara (Smulti);
mta, and se spal pe bot (Roman); soarecele, cand ti taie
drumul (Uniceni, jud. Roman), si cucul, (Perieni, Tutova), sunt
semne rele. $icine ar pute crede?cocostrcul, rnduni-
ca, cucoara, cari ni umplu inima de bucurie, cnd ni sosesc
primavara, sunt prevestitoare de rau, daca le vedem, pentru
prima data, singuratece : un sinqur cocostarc, ori o singura
randunica (Piatra, Neamt). 0 singur cucoard arata vieata scur-
t (Cuza-Vod, jud. Roman). In card vazute, cucoarele, fi
semn bun: atatia ani vei tral, ate cucoare vei vede (Cuza-
Voda); de asemenea e a bine s vezi mai multi cocostarei
odat (Piatra-N., Pascani, Suceava ; Uniceni, Roman).
De cocostarci mai este legata si o alt credinta : e bine
cand ii vezi pe sus, si e rau cand ii vezi pe jos, cci te vor
dure picioarele peste an (Smulti).
Vaca Domnului, buburuzul (Roman, Piatra, Pascani); sopr-
la verde (Galbeni, jud. Roman), bobocii si mielul alb (Smulti)
e bine cand II vezi,
Dac te intalnesti cu porumbelul, Ili merge bine (Colilia,
lalomita ; Garlesti, Prahova ; Scaesti, Dolj; Lisa, Teleorman ;
Calfa, Constanta ; Dimcheni, Dorohoiu); iar cocori, cnd lti
ies noaptea, prevestesc moartea (Bogdanesti).
In cele mai multe localitati, fluturele alb e semn bun, pe
cand in Piatra arata slabiciune, iar in Ttarusi prevesteste ca
vei fi cam bolnavicios. Fluturele colorat (Piatra), si In spe-
cial cel rosu (judetele Roman si Suceava), e a bine, pe cnd
cel galben, tot fn jud. Suceava, e semn de boalii.

www.digibuc.ro
 394

2. Despre cari animale se crede c aduc bine sau Mu

/a casa unde se af16 ?
In Bcesti, jud. Roman, se crede ca orice animal negru a-
duce bine la casa unde se afl. In alte localitti, se vorbes-
te numai de anumite animale negre: cane negru (jud. Su-
ceava si Roman). map neagr si cucos negru (jud. Suceava;
Bosia, jud Iasi). In Roman, Pascani si Piatra se crede c e
bine and Iti vine la casd, map' strain& iar prin jud. Sucea-
va e considerat ca aductor de bine canele strain care se
oploseste la casa ta. In Slobozia, jud. Vlasca, se explica pen-
tru ce cnele aduce bine : pentru c el se roaga sa traiasca
stpanul ca sd aiba cine s vad de el.
Aduc bine la casa omului: cocostrcul (Bogdanesti; Ma-
ndstireni, jud. Botosani), rndunica (Bogdnesti), punii (B-
cesti), broasca tastoas (Roman, Pascani), serpele de casa
(Mandstireni) si hulubii (Bcesti).
E curios insa ca In BAcesti, jud. Roman, s fie credinta ca
hulubul (porumbelul) aduce bine la casa unde se era, de
oarece In alte localitti din acelas judet, si in judetele ve-
cine, Neamt si Suceava, hulubii sunt considerati ca de rau
ugur.
Acelas lucru se petrece si cu paunul, care, pe cnd In BA-
cesti e bine sa-1 ai la cas, in alte localitati ale judetului Ro-
man, precum si In Boureni, Suceava, e de rau augur.
Gingasele si nevinovatele mierle (Bacdu) si turturele (Ro-
man), aduc rau la casa unde se afl, ca si picherea (bibili-
ca), dup. credinta rspandit in Boureni si alte sate din jud.
Suceava.
Orice animal rosu, baltat, pripasit la casa, aduce rau. Asa,
se crede in Bacesti, localitate care pare a fi vesnic in dus-
manie cu restul Wei, de oarece, mai pretutindeni canele si
mata care se pripdsesc la casa cuiva, aduc bine; si niceri
nu se face deosebire intre cnii si mtele pripsite, dupa cu-
loarea pdrului lor. De altfel, in Slobozia, jud. Vlasca, pisica
e considerata ca de Mu augur, la cas, pentru ca ea zice:
,,sa dea Dumnezeu sa moard stapanul, ca sd mat-lane tot ce
este In casa.

www.digibuc.ro
 395

In Dobrovt, jud Vasluiu, i Dimdcheni, jud. Dorohoiu, vies-

pele sunt considerate ca aducnd rdu la cas. Niceri nu se
crede ru despre cal ; cu toate acestea, prin pad. 14 se cre-
de c nu e bine s Iii la casa ta cal abrn pentru CA noud
cai dup el trebuie s se ducd de sufletul dracului, adicd s
moard sau s fie furati.
3.Despre cari animale se crede c preveslesc moarlea?
Pretutindeni, la Romani, este credinta c cucuveica i ca-
nele, cnd url, prevestesc moartea. Prin unele locuri, ins,
se crede cd cucuveica rade *i plnge, i c numai plnse-
tul ei preveste$e moartea.
Cnele, dupd cum se crede in Roman, preveste$e moar-
tea i cnd scurm in fata casei.
Prevestitoare de moarte se mai crede a fi : gdina, and
cantd cuco*e*te; boul, cnd muge$e spre srbtori mari
(jud. Suceava); cucul, cand intr In grdina unui orn bolnav
(jud. Suceava ; Perieni). i liliacul (Bogdane$0
In Dobrovt, Buhui, Ghidigeni i Nicole*ti, sat din jud. Bu-
zau, se cunoa$e sub nume de ceasornicul morlii o insecta
ce se afl pe peretele casei, i care preveste$e moartea.
4.Despre cari animale se crede c prevesiesc
bielsugul sau lipsa recollelor?
Rdspunsurile sunt concise:
Este semn c anul va fi mnos, cand furnicele ies de-
vreme prirndvara (jud. Suceava); cand gdinele se cula sea-
ra deureme i se scoald dimineata trziu (Ttr4, Bogd5.-
ne$0; cnd in timpul iernei, se aratd stoluri numeroase de
paseri (Perieni); cnd toamna vor fi gate slbatece multe
(Colilia); cand oarecele i$ face cuib pe o buruiana, mai
sus dela pmnt (Roman); cnd in ziva de Ovidenie oile ii
scutur lna (Banca), *i cnd se ivesc cdrdbu$ multi (Car-
ligi, Smulti, Piatra, Roman, Baceti, Cuza-Voda).
E semn de lips, cand gdinele se culc trziu i se scoa-
l cu noaptea 'n cap (Ttar4, Bogdne$i ; cnd stint *oa-
red multi pe camp (Boureni, Dobrovat, Roman), sau grivani
adicd oareci pestriti (Colilia).

www.digibuc.ro
 396

5.Cele din urm spice la cules, au un nume de animale?

Se spune cd un animal oarecare Irece pe climp
cnd grul se apleac la suflarea vantului ?
Prea putine rspunsuri am primit la aceast intrebare.
Prin jud. Roman, cele din urm spice de grau poart nu-
mele de iepure, iar In Corod, jud. Tecuciu. cnd rmn cele
din urm fire la sapa popusoiului, se zice .s prindem ie-
purele.
In Slobozia, jud Vlasca, cele din urm spice de gru se
zic .barba popii.
In Mrgineni, jud. Neamt, cnd grul se apleac la sufla-
rea vntului, se zice c trece scorpia, iar in Roman se zice
6 trece rndunica.
6Se crede c vei li fericil linnd pe Ing line, oare-
cari animale, paseri, etc. Se crede cd Irebue s prinzi s
salufi animalul pe care-I inlIneVi inlia oar, primvara?
Sunt animale, ou de paseri, elc., pe cari nu Irebuie
s le aduci la casa la?
Cnele si cocostarcul aduc fericire, se crede prin jud. Ro-
man. In comuna Smulti, jud. Covurluiu, se crede ca trebuie
s tii la casa ta, cal, cum ti-i scris la zodie : ori balan, ori
negru, ori altfel, cAci numai as ti merge bine; si tot acolo
se crede c dac aduci, la casa ta, mt din alt sat, aduci
srcie.
Primul fluture trebuie prins, este credinta in Colilia.
Pe cuc trebuie s-1 saluti (cum?) cnd il auzi sau il vezi
intiu primvara, este credinta locuitorilor din Smulti, Colilia
si Dobrovt, iar prin jud. Roman, se saluta cucoarele. Si pe
cnd cucul se bucur de asa cinste, pe barz5 frebuie sa o
scuipi, si s-i zki : frigurile mele in penele si In picioarele
tale.. (Slobozia).
Primul serpe ce vei vede prirnAvara, trebuie ucis, ca s
nu-ti ia puterea (Smug, sau ca s nu mai vezi serpi toat
vara (Ttrusi, Dobrovat si unele localitati din jud. NeamO.
Vntorii sunt mai cruzi in superstitiile lor : In cea intiu
zi de primvara ei trebuie s ucidj orice pasere ar intlnl,
pentru a ave noroc la vAnat (Banca), iar prin jud. Suceava

www.digibuc.ro
 397

un vdnator, inainte de a-ui incepe campania, cat sa ucida o

tared', pentru a-i desfundd pwa.
In Colilia se ucide grierul, iar prin jud. Roman, oarecele
In Smulti se crede cd nu este bine s aduci la cas oule
mici de gaina, numite strpitur, el sa le arunci peste casa,
de vor ave, in ele, chip de berbec, va fi bine, iar de vor
aved chip de erpe, va fi rail.
In Scdeti, jud. Do lj, nu se aduce in cas ou de rnduni-
ca i de cucuvea. iar in Roman, pe lnga oule de rndu-
nele, nu se aduc nid acele de cucoara.
7. Ce Insemnatate are coloarea alba In superstilii?
Animate le albe sunt privite ca sfinte?
La aceasta intrebare se rspunde c in Scaeti, jud. Do lj,
in Dobrovt, jud. Vasluiu, *i in Colilia, jud. lalomita, coloa-
rea alb este semnul virginitdtei i al veseliei.
Prin Bogdne0, jud. Suceava, se rspunde c'd gatele *i
gainele albe sunt privite ca sfinte. Nu se spune ceea ce ar fi
necesar, prin ce se manifesteaz respectul cdtr aceste o-
biecte sfinte.
In Smulti se crede ea e bine cnd vezi intiu, primvara,
pui albi de animale.
Oamenii din Elisabeta, comunA in jud. Roman, cred ca
bolnavul care se viseaza imbrcat in alb are sa se faca s-
ntos.
Sub forma de porumbel alb se arat sufletul omului, se
crede in Perineni, jud. Tutova. De acea se i pune o bucata
de panz albd. deasupra uei, In streina.
Locuitorii din Bosia, 4i inchipuiesc ca holera, ciuma, an-
ghina, apar sub forma unor femei irnbracate in alb.
8. Sun/ animale considerate, oarecum. ca sfinte, adicei pe
care nu trebuie nici s le ucizi, nici sa le mnnci, nici
chiar sa le vezi; pe cari nu Irebue s- le numeVi cu nu-
mele lor adevaral, i de cari nu trebuie sa le atingi, de
ele, de cuibul lor, elc. 2
Se tie a aproape peste tot locul este credinta ca rndu-
nica nu trebuie ucisa. Cocostarcii *i cucoarele se bucurd de

www.digibuc.ro
 398

asemenea, de oarecare consideralie, si foarte rar se va gsi

un Roman care s le ucid.
Cucuveaua si broasca sunt considerate chiar ca sfinte, prin
jud. Roman, si este credinta ca cucuveaua nu trebue ucisa.
9. -Sunl animale cari se mnnc numai odal pe an, sau
cari se mnnc odal pe an, cu mare ceremonie?
De prin judetele lalomita, Prahova, Vasluiu, Tutova si Dolj,
se raspunde a porcul, la Crciun, si mielul, la Pasti, se ma-
nnc cu mare ceremonie. In comuna Banca, jud. Tutova,
and se taie porcul si se cetanueste, it pune cu capul la 1'5-
sarit, ii face cruce cu cutitul In frunte si zice .Doamne ajutd
sa-1 mncm cu sntate.
De alfel, la toll Romnii, porcul are o trecere deosebitk si
de obiceiu se taie numai in ziva de Ignat, de unde si pro-
verbul: Porcul nu se ingras in ziva de Ignat,.
In Slobozia, jud. Vlasca, se mnnc la Crciun, vrabii, ca-
ri se crede ca dau putere.

10.Sunl animale care se mnnc odal pe an, sau care

se ucid la serblori? Sun! paseri ale crora oua se
dislrug, sau animale care se ucid de obiceiu,
sau pe cari se bal cu biciul?
erpii, painjenii si soarecii se ucid de obiceiu. Despre pa-
injeni este chiar credinta 6 Dumnezeu iart pcate celui
care ucide un paingn.
In Roman se omoar culbecul fara cask fiinda iese ser-
pele.
Oule diferitelor paseri se distrug. Asa in Roman, se dis-
trug oule prsite de gin si oule de pupdz, iar in Sc-
esti, oule de cucuvea.
Pe cnd niceri, in Moldova, nimeni nu ucide un cane,
din senin, in Muntenia este acest obiceiu. Asa, in Colilia, in
prima zi a postului celui mare, luni dimineata, pan la cea-
surile 12, se ucid cnii.
In Roman, lacustele se bat cu biciul.

www.digibuc.ro
 399

11. Se obisnueste a plimb6 animale sau oarneni imbr6cali

cu piele de animale, in oarecari anotimpuri? Se ard
cndva animale? Se vnd insecle,elc. in orice
anotimpuri? Se cumpr paseri, etc. pen-
tru a le pune in libertate?
Este in de obste cunoscut c In spre sf. Vasile, flcii se
fac ursi, capre, cai. imbracandu-se in pieile acestor animale,
sau imitnd pielea lor. In Banca, in ziva de 1 lanuar, se fac
mosnegi, imbrcndu-se in piei de oaie.
Sunt animale care se ard.
Bursucul se arde de viu, in Bcesti; in jud. Suceava sunt
locuri unde cenusa jrcei (cojofenei) se da in hrana cailor,
pentru a-i ingrs; in Crligi, cnele turbat se omoara si se
arde i in Cosu la. jud. Botosani i Ggesti, jud. Flciu, se
primbl anirnalele prin acest turn, pentru a le ferl de turb-
ciune; iar in Corod, jud. Tecuciu, jud. R.-Srat si
Stolniceni, jud. Suceava, toji ai casei trec prin acest fum.
In jud Flciu si Bac 5u, serpele se pune in ceaun i se
arde i cenusa se intrebuinleaz pentru a vindech musctura
de serpe.
In multe locuri, prin Moldova, se cumpar peseri pentru
a li se da drumu. De aceast favoare se bucur pijigoii
(Banca), i turturelele (Corod), iar in jud. Roman, mai multe
alte paseri.

12.Se crede c6 se capat snlate mncnd carnea

oarecror animale, lsndu-le .56 moar in mn6
sau alingndu-le? La ce vrsl trebue
s foci aceas1a?
Durerea de piept i lipitura se vindec inghilnd inimi
crude de porumbel (Banca).
Se mnnc carne de broasa jstoas, pentru boal de
piept (Urecheni, jud. Neamj).
Bors de carne de barz e bun contra unor boale (Smug.
Oamenii cari au abuzat In tinereje, mnncd carne de cris-
uscat bine, ca s se mai usureze (Bogdnesti,Suceava).

www.digibuc.ro
 Daca omori un orbete cu mna, e bun pentru femei, la
curgerea fafelor (Corod, Tecuciu).
Capefi putere i santate daca ornori fincul pamntului,
stringkidu-1 de gt pe la spate (jud. Roman).
In Pascani, jud Suceava, se crede ca e bine sa fii in mna
un stiglete, cnd moare, pentru ca tremura si-fi tree frigurile.
13. De cari animale se servesc, in medicine popular
in fermeclorie, i in ce scop? Se crede c
influenla magica_variazk_dupd_anolimpui
in care a fosl Lids animalul?
Broasca de zemnic, pisat si amestecath cu lapte, usturoiu
si pacura, e bund pentru vite bolnave, iar zeama de broasc
fastoasa e leac pentru boale de stom ,c (Bosia).
Untul de lemn, In care s'a finut o soprla, e bun pentru
glci (Perieni, Tutova).
Mntusul (peste), e bun pentru scrofule (Bosia).
Gusterului i se taie capul in luna lui mart, cu o moneda
de argint. si se intrebuinleaz la boale de gt (Scesti, Dolj).
Ariciul i bursucul, fiert in unt de lemn, e bun pentru re-
umatism ; broastele taiate in cloud. pentru boalele de gt
pielea de iepure pentru junghiuri (judefele Bacau, Roman si
Suceava).
Porumbeii tiali in cloud sunt buni pentru tifos
Pielea de nevstuica, uscat e bund pentru friguri (Roman).
In stiuc se gaseste un peste mic, pe care, de-I mnnci
uscat, scapi de friguri (Roman).
Puiu negru dac mnnci in tuna lui mart, fi se vindeca
orice rana (Roman).
Fierea de porc e buna pentru friguri (Roman).
Buba neagra se vindeca punnd peste ea pielea unui puiu
cu pene cu tot; pentru viermi se face tot ask dar puiul
s fie negru (Bogdanesti).
Pielea de pe rnza ginei, uscata i pisata, se d de but
in aph, pentru oprirea udului la barbat (Bogdanesti).
In Tatarusi, jud. Suceava, se spinteca de vii cfeii si se
pun la frnturi de oase, iar in Crligi, mt. Neamf, cine are
vreo rana la picior, spinteca un cafe! fara ochi, cum il -fat

www.digibuc.ro
 401

caleaua, pune la van ; si tot aici pentru a vindeca Mill-

ie se fierbe un serpe de viu, in oala acoperita, i zeama se
toarna peste rana.
Cu gndaci de turba, in Brosteni, Ltd. Sueeava, se trage
din cap besica cea rea.
Cart* serveste la mai multe leacuri.
Prin jud. Suceaua, unele fernei earl fac copii si le dor la-
tele, prind o crtit i o omoark cu mnele la spate, cre-
znd ca agtfel se vor lecui. In Slobozia, jud. Viasca, este cre-
dit* ca &Ica cineva este bolnav de crtil (buba sub gat),
se lecueste land o cart* (un sobol), i omorind-o tntre
degete, la spate, pentru ea sa nu vada crtita, cad claca ar
vedea-o, nu se mai face bine. far prin jud. Roman se crede
ea e de ajuns sa fi atins fincul parnntului cu dott degete,
pentru ca sa vindeci glcele acelui pe care-I vei freca la gt
cu acele degete.
Multe animale se intrebuinleaza in fermecatorie.
Anieiul, broasca, pielea de serpe, gtlejul de lup, liliacul,
etc., se pun la contribulie de vrajitoarele satelor.
Cu un cap de Cane si map moart, se face de urn in Pe-
In Bosia se intrebuinteaza picioarele. limba si penele au-
cului, in farmecele de dragoste.
Prinzi un liliac, l pui sub oala, pe un mosinoiu de fur-
nici, pfina-i ramne numai oasele ; dintre ele se alege nu-
mai laba, cu care se face de dragoste (Burdusaci, TecuLiu).
Tot asa se face prin jud. Suceava, cu deosebire ea dintre
oase, ramne unu in forma de grebla i altul in forma de
.4Apoiu; de atingi, pe cineva, cu grebla. moare dupa tine, iar
de-1 impungi cu furca, fuge de tine de-si scoate ochii.
In Slobozia, jud. Vlasca, femeile lup caut turbat, IL descnta
sl-i lau urletul, si de acest urlet se servesc ca sa ia sporul (ma-
ma) altuia. Aeeasta se face, mai ales, in noaptea de sf. Gheor-
ghe.
In Sarai, jud. Constar*, se taie capul serpelui cu o mo-
neda de argint, si i se pune in gur trei fire de ustusoiu, ca-
re ineollesc; le pui la palarie, si in seara de sf Gheorghe.
A. Oorovei, Superstifii. 26.

www.digibuc.ro
 402

rand vin vitele dela psune, s te sui pe ceva Malt i vei ve-
dea vrajitorul sau vrajitoarea.
In Pascani se alung piatra (grindina) cu pielea unei broas-
te prinsa in beciu, jupuit de vie, si aninata intr'un capt de
bat de arin.
Prin unele parti din Moldova, cine vrea sa ajung la vreo
demnitate, poarta in caciula cap de pitigoiu.
14.Se lac copluri (colaci, placinle, elc.) in forma de ani-
male, sau care s poarle un nume de animal? Se vnd
animale fcule din pmnl, eic
Obiceiul de a face colaci in forma de porumbel, de pu-
e rspandit pretutindeni. Hulubii fac bucuria copiilor
pe vremea Pastelor. In unele localitati din judetele Tutova,
Tecuciu., Bacu, Suceava, Dorohoiu, Botosani, lalomita, se fac
colaci si in forma de closca cu pui, cocos, etc.
In Colilia se fac si in forma de meld.
Animalele fcute din pmant se vand in unele locuri. In
Bucuresti, mai cu seam& la Mosi, se gascsc animale de lut,
de toata naivitatea.
Prin jud. Roman si Bacau se vand cartite facute din pa-
manful mosinoaelor lor.
15Se crede c moriii a Dar sub forma unor animale?
Credinta e generala. Apar sub forma de mat& capra si tap,
se crede in judetele Suceava, Tecuciu, R -Srat i Prahova ;
in Dobrovt se crede ca apar cu trupul jumatate om i ju-
matate cane, si se numesc moroi, iar In comuna Banca, jud.
Tutova, se crede ca apar sub form de bivol, si se numesc
strigoi.
Prin jud. Suceava se crede c copii morti nebotezati, mo-
roii, se fac catei, mati, i vin de miauna, sub fereastra mamei
In Smulti se crede ca mortii se arat prin casa In care au
locuit, sub forma de flutur.
16.Se crede c vrjiloarele iau forma unui animal?
Din mai multelocalitati dirt- Moldova rni s'a rspuns Ada.,
si atata tot.

www.digibuc.ro
 403

In comuna Burdusaci, jud. Tecuciu, se crede ca vralitoa-

rele iau forma de pasere.
17. Despre cari animale se crede c cunosc limba
omeneasc ?
Aproape pretutindeni se crede ca mata si canele It* leg
ce spune omul ; iar prin unele localitti este convingeren
toale anFmatele cari tresc la casa omului, ii Inteleg limba.
18.Despre cari animale se crede c iau forma ome-
neasc, sau c ar fi fiinfi omeneVi fermecale?
In jud. Suceava se crede ca randurlio, ciocarlia si cucul
sunt fiinti fermecate ; aceias credinta o au oamenii din Vre-
Chenf, luct. namt, despre momita.
Despre oameni_ transformatiln animale, prin blstmul lui
Dumnezeu sunt o multime de legende, dar cari nu infra* In
aceasta rubrica.
19.Despre cari animale se crede ca aduc
de unde?
Totdeauna am crezut ca povestea cocostarcului care adu-
ce copii, nu exist la noi ; primesc, Insa, rspunsuri din Do-
brovt, jud. Vasluiu, din Bogdanesti si din alte localitati din
jud Suceava, c In adevar ar fi credinta ca cocostarcii aduc
copii : tara unde traiesc numai copii, unde a fi ea I..
20. .5e poveste,sle despre lele sau lebede; despre
strbuni In form animal, sau cari aveau urechile,e1c. de
animal; sau despre femei care au nscul animale,
In loc de copii?
Despre femei care au nascut animale, sunt multe povesti.
Despre sf. Cristofor se spune ca era cu cap de cane.
Se povesteste c unele fernei nasc, in loc de copii, purcei,
cari se numesc crasnic, adic drac; acestia chiar cum se
nasc, incep a tipa si a fugi prin cas. Babele dau foc la so-
ba, fac jratec mult, i iau pe crasnic la goana prin cas,

www.digibuc.ro
el, neavnd alt loc de scApare, sare in sob, uncle se arde
(Perieni).

21.- Sun! ceremonii la naVere, la nunta, sau la moarle in

care ligureaz un animal? Ce animal se mnnc
la masa dela nunl?
in scldAtoarea copilului se pun si pene de posed, ca s6
fie copilul usor ca paserile.
Pretutindeni, la nuntd, se mnnc paseri: gAin i. mai ales,
precum si carne de vita. In Co lilia, gina dela masa de nun-
t e vApsit cu rosu.
22. Se pune In vrful caselor i allor ,ezri, un cap de
animal, fcul din lemn sau din all material? Se falrebu-
inleazei craniile penlru proleelia caselor, a copiilor?
Cap de cal mort se pune in capul parilor dela gard, pen-
tru protejarea caselor In unele locuri se face aceasta pen-
tru a feri de deochi (Bosia, jud. lasi);. in altelel ca sa nu
mnnce lupii dobitoacele (GAinesti).
In Smulti se pune, pe cas, chipul unui cap de cal sau de
cucos. In Piatra-N'., acest cucos e de tabl.
In Ho Ida, corn. Brosteni. jud. Suceava, in vrful caselor,
la cei mai chiaburi, se face din lemn sau din tinichea, un
cucos si o gaind. Cucosul se aseaz inteo parte a vArfului
casei, si gina de cealalt parte.
In Perieni, cnd se iveste molima holera ginelor., se
spnzura, in trusul portii, o gin moart, zicnd a fuge
boala.

23.Ce animale se pun ca firme la hanuri sau ca

sfrlcze pe case ?
Se pun i cucosi (Bosia) ; cai, cucosi, ursii pisici, pesti(Smu 10),
lepari, vulpii ursi, oi, cocosi (Slobozia) ; lupi, porumbei, pesti,
lei ((alomita, Tecuciu, Constanta, Doll); paseri (Bogdnesti).
Ca sfrleze la case se pun, in TAM:1'4, figuri de cai.

www.digibuc.ro
 405

24. -SunI jocuri de copii sau ceremonii in cari s se imi-

leze animalele, sau crora s li se dea nume animal?
In cele mai multe din jocurile copiilor nostri figureaza a-
nimalele. De-a ieourwl,de-a mama gaia cu closca si puiii,
de-a cucu In grdin, de-a lupul i oile, etc., sunt jocurile
favorite.
Afara de acestea, sunt jocuri in care copiii Isi dau diferi-
te nume de animale.
25. Se crede c lrebuie a Ingrop animalele mane
lpenlru cauze superslilioase?I
La aceast intrebare nu am primit nici un rspuns.

www.digibuc.ro
 INDICE.
A cI. 1671, 1858, 2254, 2280. animal care vorbeste-53, 116, 335, 336
acoperemnt II. 1599, 4150.
Adam HI, 539. AntehristXX.
agurid--1V. anus XXII.
ajunV. 1500. apXXIII, 118, 160. 208, 286, 1404
ajunul CrAciunului 21, 289. urm., 1731, 2096, 2561 urm., 2862,
alaptare 78, 385, 597, 893. 3471.
alb 3087. ap curgatoare-1708.
albeat 4479 si urmatori. apa deschntat 568.
albieVI, 2315. ap moart-112, 113.
albiraVII, 1160, 3393. ap neinceputd-408, 409, 619, 1501.
ap prefecut in vin 116.
alddmas IX. apai trecdtoa re-2190.
AlexieX. aplecate-681, 4485.
aluat XI, 2088. arat 4163.
alunXII, 1674, 3684. arAturt 1097.
ahm-1398. argei 659.
alunica-3337. argintXXIV.
alunita XIII. argint viu-1835.
amgireX1V. arhanghel XXV.
amdfciuneXV. ariciu XXVI, 3058, 4018.
ambisex-1060. arie-654.
ameteali 3823, 4484. arin 924.
amortireXVI. aripaXXVII, 2583.
an bogat-1310 armsar 3617, 3618.
an mare 1597. armat XXVIII.
an nouXXI. armean XXIX.
an srac-1310. armindentXXX.
Ana (sf.) XVII, arnici-128.
anafur-2384. a runcat (ac) 10.
Andreiu (st.l XVIII, 1268, 1966, urns. arvuria 129.
animal XIX, 37. asamanare 2249, 2536.
animal negru 56, 265, 2187, 2188, 4041, ascutit 694.
4143. asfintit-606.

www.digibuc.ro
 467

aschie-130, 1242. bivol-3076.

asternut -15. Blagoviterne-LVI.
ata-XXXIV, 6, 8, 9, 14, 276, 880, 3233. Blajini 2941.
augur-XXXV. Win& 256.
aur- 152. blstm LVIII, 1723.
Avel-1926 urm. blid-LIX, 2072, 2362.
avere-153. boal LX, 4, 69. 74, 73, 81,
96, 103,
158, 176, 341, 389, 436, 524, 568, 604,
Babi-136, 151. 651, 814, 819, 841, 901, 909, 963,
baiat-3. 1028. 1273, 1321 urm., 1377, 1381,
balaur-154, 3674. 1387, 1316, 1668, 1695, 1874, 1926,
bale-XXXIX. 1981, 2055, 2106, 2340, 3376, 3412,
baligA-XL, 207, 1262, 1437. 3418, 3493, 3556, 3718, 3945, 3946,
ban-110, 159, 200, 201, 1484, 1730, 4477.
2409, 2468, 2732. bol lumeasca-290.
barn-60, 456, 724, 728, 933, 934, 956, boala rea 4489.
1750, 1917, 1937 urm., 1957, 2346 boae-2589.
2689, 2843, 2988, 3342, 3413, 4136. bob LX1I, 1829.
banita 176. boboc 294, 2134.
barabule 936. Boboteaza 75, 214, 296, 287, 941, 1659.
barba XLIII, 172. bocet LXIV, 2343.
brbanoc-2339. bogtie -LXV.
bard 179. boi gemeni -270, 271.
ban:Ian-1886, 1890. boji-3299.
brdit-2835. bold -LXVI, 11.
brna 180. bolf 415.
barz-483, 816, 823, 824, 1422. bolnav-2382 urm.
btaie-XLVI bolovan 3361.
bthe-986. bors LXVII. 388, 392, 396, 1628, 1952,
bttur XLVII, 466, 3347, 3850. 2575, 3234, 4169.
batist-1230, 2712 bostan LXVIII, 362.
batrnet XLVIII, 2417. bosorog -3251.
bat-192. botez - LXIX, 1279, 2260, 2369, 2491.
buturd-L, 417, 1571, 2368. bou-LXX, 1809, 1810, 2242, 2325.
beat-2135. brad-LXXI, 229, 230, 853, 924, 1032,
belitur-1882, 4486. 2244, 2255.
belvg -LI, 22, 23, 739, 749, 941 1340, branca -332, 3254 urm., 3868.
1529, 1612, 1627, 2086, 2132, 2577, brandua -2872, 5257.
2924. 2998, 3038, 3715, 4487. branzA 343, 3484, 3796.
benchiu-1123, 1125. beau -LX XIV, 2133.
beica-250. broasc -LXXV, 93, 415, 1427, 1428,
bqin--251, 644, 685, 4488. 2243, 2548, 3258, 4498.
bete-189, 252, 323. brotkel -1423.
betiv-193, 200 urm., 535. bruma, vezi vremea.
biserici-LV. bubi - LXXVI, 3162, 3498.

www.digibuc.ro
buba neagra-413. candela C.
bubat- 1305, 1306, 3269. cane-C1,45, 58, 79, 625, 776, 1210 urm.,
bube dulci-868. 1266, 1452, X567, 2018, 2321 urm.,
buboiu-315, 369, 4532. 2493, 2502 urm., 2579, 2966, 2968,
bucate-416, 417, "778. 3014, 3074, 3280, 3287, 3865, 8632,
bucium-2029. 3912, 4413, 4510.
bucluc-417. cnepa-CII, 797, 1798, 3253, 8888.
bueurie--1LXXIX, 1576, 1577, 2843. cantare1-83, 2958.
bufnita-4490. cantrire-1110, 1272 urm.
rbithaiu-,LXX, 3899. cantec-104, 399, 595, 1215, 2090, 2144.
bmor-422. cap-CIV, 58, 2391, 8054, 3316.
bum b -T736. cap de cal - 476.
Bunavestire-22. capac-626.
buratec-LXXXII, 1432. ciptistru-a7.
buric- 4140. cal:oat:Mu-628.
buruiana-LXXXVI, 4477. oapistere-629.
busuioc-441 urm., 1219, 1676, 42854, capiste-4I5.
3086. capra-630, 3075, 4495.
butoin -419. caprioara- 631.
bUtuc-445 carabus- 632, 3018, 3021.
buzi-LXXXVII. 2581. caramida-16.
carbune-CXII, 89, 280, 890, 1121, 1122,
Caciuli-LXXXVIII, 2070, 3067. 1419, 2840, 3341, 3533.
cadelnit-LXXXIX. cardiac -CXIII, 2506.
cafea-XCI. carce1-637.
calili- 458. carciuma -688, 1662.
caier -455, 4051. carciumar- /99.
Cain-1926 urm. carne-CXVI, 2587.
ca1-iXCIII, 493, 926, 1115, 1417, 1480, carpan -642.
1622, 2334, 2794, 3082. carpi-,864, 1413.
calarie-3563. dirpeala-643, 2228.
calatorie-XCIV, 816,1962, 2020 urm., carstel-644.
2147, 2334, 2779, 4044. carte- CXX, 2639, 2740.
cald-,569. crtill-CXXI, 453, 2319.
cildare-XCV. caruta-651.
cilduri-507. casi-CXXIII, 238, 439, 808, 2285. urm.,
calendar-4236, 4491. 2385, 2894.
calicie-1889. ettstorie-.- 94, 1724, 1725.
calugr-XCVII, 3011 casnicie -247.
c3lugariori-2871. castravete-CXXIV.
cMusar -1416, 3384. cas-682, 1401.
camasi-XCVHI, 131, 290, 1226, 1305, cas (la gut...4-2068, 4469.
1787, 1953, 1972, 2153, '2272, 2283, castig -457.
2387. catalige-3159.
omit -XCIX. di ante - 3746.

www.digibuc.ro
 ceald 602, 6831 2223. ciure1-789 urm.
ceaiu 684. cleste 725," 3230.
ceapdCXXVIII, 2108, 2640, 2873, 4130. clopotCLV, 70, 245, 590, 595, 1813,
ceardCXXIX. 1847, 2351, 2353," 2404, 2658.
ceart. CXXX, 1368, 210i ,' 2765, 3420, clopotel sleit 83.
3448, 3555,.3795. closed CLVI.
ceas bun 2701. c1osca (constelatie) 804.
ceas au-1873, 2701. coadd 805.
cnsornic-698. coasd-3118.
ceata 699. coate 2106.
ceaun 700, 2006, 2010 urm. cociorvd-806, 1106, 3206.
cel au-3122. cocolos 807.
cenusdCXXXIV. 1123, 1304, 1989, cocostarc CLXI, 261, 1372, 1773, 2731.
'2305, 3690, 3881. cows, .v. cucos.
cerCXXXV, 273. codit 441, 825.
cerb '106, 715. codobatua 826.
cerc-419, 716. cofd CLXIV, 137, 142 urm., 721, 2475.
cercelCXXXVIII, 258, 4086. . coji (de oud) 801.
cernut-272. cojoc 2434.
chefCXL. colacCXLX, 2370.
cheie 719. colasta 833.
chelbe-3495. colind 403, 3939.
chelie 723. coliva CXVII.
chibritCXL11, 171, 2853, 2969. cometd-3364.
chidie-4416. comoard CLXV111, 150.
chiper 693, 3513. copac CLXIX, 1233. v. i pom.
chilie 730. copcd 854.
cicoareCXLIV. copil CLXXI, 136, 1198 urm., 1363
cimbrisor-3623. urm., 1960, 2160, 2358, 2518.
cinste-1311. 2141, 4132. copil din flori 1270, 1984.
cioard CXLV, 788, 1544, 1546, 2917, corb 908, 4489.
3230, 3361. cornisor-909.
ciocan 741. coropisnitd-910.
ciocan (hluj)-705. corp CLXXV.
ciocanitoare 742. cosciug-918.
ciocirlan 4334. cosit-3264.
cioplitur-743. cos - CLXXVI.
ciorap CXLIX, 1269. cot 921.
cioroiu 125. cotet-3478.
cisme 732. cotor-922.
ciubdr 2273. cotofand-923 v. orcri..
ciudi CLI. covat-38, 1259, 2088, 3479.
ciupercd 749. covtia CLXXXI.
ciurCLIII, 381, 382, 409, 2532, 2882, CrdciunCLXXXII, 116, 2160
3252, 3497. craiu nouCLXXXIV, v. luna.

www.digibuc.ro
 410

crasnic 938. deget--CCVI, 2250, 2844.

cdstel-929. deochiuCCVII, 23, 37, 806, 2648, 2642,
creVere-72, 912 urm., 922, 1587 urm, 2703.
2058, 2160, 2261, 3287, 3871, 4492. depAnare 1129.
crier-940. desbinare (in cdsnicie)-1552.
criv4-941. descult- 1130, 4046.
croit 3410. desgropare 1131.
cruceCLXXXVIII. deteptaciuneCCXI, 432, 435.
cucCLXXXIX, 57, 2030, 2327 urm. diavol-16, 1351, 1381, v. drac.
cucoad CXC, 1472. dihanie-51, 1303.
cuco CXCI, 482, 655, 1236, 2400 dihor 1136, 1523.
2855, 3194, 3304, 3605. dinteCCXIII, 12, 15, 653, 1287, 1666,
cucuiu-599. 2312, 3248.
cucuruz-230. Dochia,-1148.
cucuveidCXCII, 2318, 4345. dohot-1189, 1268.
cuib-809 urm. donita 88, 89,
cuibar-1530. dor-1492.
cuiu-641, 1020. dormit-60, 488, 606, 1233, 1235, 1364,
culbecCXCIV. 1885, 2220, 2309, 2263, 2359, 3106,
culcat 2104. 3500.
cumAtru-2410. dovleac 4068.
cumnat-2017. dovlete-4524.
cumparare de copii-859. 863. dracCCXV, 84, 152, 209, 765, 1454,
cununieCXCV, 94, 97, 732, 1921 urm 1517, 1595, 1716. 1864, 1953, 1996,
2925 urm. 1997, 1999, 2070, 2078, 2112, 2187,
cuptorCXCVI, 2553. 2212, 2452, 2922. 3042, 3142, 3243,
curdCXCVII, 781. 3531.
curcubeu CXCVIII, 826, 1673. dragaica-99, 100.
cura-1165. dragobeteCCXVI. 3079.
curechiu-574, 1063, 2494. dragosteCCXVII, 39, 692, 970 urm.,
curvar-1064, 2903. 3360.
cusitud 14, 2412. drum-1231.
cusut-276, 1446, 2225, 2883, 3320. drum incrucipt-498.
cutremurCCI, 603, 2992 urm. dubal-1841.
cutit CCII, 1486, 1636, 1763, 1834, dughean5.-2169.
1853, 2369, 2564, 2865, 3304. duh bun-91, 1163.
cutit (boala) 2797. duh necuratCCXIX, 1294.
duh du-90, 550, 2041.
Dalac-414. dumineciCCXX, 372, 525, 536, 613,
dalta-608. 802, 1025, 1309, 1514, 2099.
dambl CCIII. duminica mare-1827.
dant 2168. Dumitru (sf.)-1340.
darCCIV. Dumnezeu-2071, 2100, 2212.
dare (cev din casA)-18, 21. durere de cap-58, 605 urm., 677, 1963,
drnicie-1077. 2102, 3785.

www.digibuc.ro
 411

dusman-238, 570, 1985. foarfece CCXLIV, 532. 695, 1759.

dusmdnie-CCXXI. foc-CCXLV, 19, 87, 111, 315, 371,
375, 376, 391, 780, 781, 1081, 1084,
Eclipsd-3362.
1538, 1879. 2047, 2157, 2752, 1971,
Eva-16.
2190, 3476. 4001.
evanghelie-604, 616.
evreu- 3196, 3197, v. jidan. foc nestns -2448.
foc viu -1278, 1358, 4189.
Facere de bine-44. Foca -1379.
Fagure-1257, 4493. focuri (boald) 388, 2575.
lin CCXIII, 489, 92& fotografie-CCXLVI.
Wed de cal 472. frmntat 1391.
falcaritd-1262. frnghie- 2658.
fntnd-CCXXX, 86, 98, 367, 1216, frntur -1392.
1477, 1856. frate-1393.
fapt-1277, 1278. frate de cruce 1393.
Faraon-2939. fried 2568, 3073, 3074.
farnfec CCXXVI, 74, 347, 363, 744,
frig CCL. 1383 ,1696, 3179, v. vremea.
1515, 1698, 3196, 3608.
frigare-1812.
fasole 387, 3213, 4069. friguri-CCLI, 121, 366, 3009, 3454.
fasd-322, 389, 1279. fructe-CCLIII, 1440.
fatd -3. frumuseta- 98.
fata -CCXXVIII, 1855. frunte-2810.
femeie-CCXXX, 13, 1505. frupt-1443, 2066.
fereastrd-CCXXXII, 79, 1473, 2119, frupt alb-3235.
3874.
fudulie-131, 1446
fericire -1701.
fuior- CCLVI, 591, 1284, 3120.
fiar slbatecd -1301, 1332.
fulger-CCLVII, 572, 1296, 2155, 2766,
fiare-1300.
urm.
fier-CCXXXI. fum-CCLVIII.
flint omeneasci transformatd in animal
funie - 427, 1847, 2555.
-2660. funingine-1050, 1350, 3222
Filipi-CCXXXV, 702, 1972, 1989, 4149
furel -CCLIX, 1811, 2495, 2538, 2662,
fin-CCXXXIV.
2786.
fldcau- 1307.
furculita 2865.
flmnd-2007, 2062, 2082, 2863, 2864,
furnica-CCLX, 226, 2967, 3J85, 3.03.
3008.
furnicar-2838.
flecar-1308. furt-CCLXI, 283, 316, 443, 1071, 1448,
floare -CCXXXVIII, 1525, 2418, 2569.
1494, 1681, 1851, 2071, 2567, 2582,
floarea soarelui -618, 1425.
2583, 3123, 3166, 3721, 3749, 4191,
Florii-CCXXXIX, 834.
4219, 4234, 4614.
fluier-1081, 1318, 3805, 3806.
fluierat- 669, 1378. furtund -985, 1487, 1918, 2398, 4116,
fluture-CCXLI, 3415. V. vremea.
foame- 1330, 2110. fus-CCLXIII, 1081, 1083, 2662, 3658,
foamete-CCXLIII, 225, 1528, 1529, v. tesut.
2099, 2454, 5529. fusti CCLXIV.

www.digibuc.ro
 412

Gclilire-1225, 2781. guler 1756.

gate-1335. gunoiu 395, 775, 1304, 1305, 1641 urm.,
gAiolCCLXX, 233, 1643, 1688, 1833, 2543, 2743, 2884, 3044, 3305.
2331, urm., 2338, 2400, 3087, 3245, gur CCXCf, 107, 1663, urm. 2077,
3441, 3584, 4048. 2933, 3292 urm.
galbInare 1560, 3527. guOCCXClf.
abnus-1560. guster-1675.
gleeava 448. gutuiu-255.
galciCCLXVII, 2014, 2153. gutunar CCXIV
gndac CCLXVIII, 35. guzan-168.
gandaci de matas 1127, 1566.
gnsac 3617. Haind-2227, 2278, 3501, 3502.
gard 1567. hain 1682.
gscCCLXX, 781, 2725, 3087. Haralambie (sf.)-3099.
gtCCLXXI, 197, 210, 211. helge 149, 2506.
gean CCLXXII. holteiu-2160.
gemeni 1579, 2626, urm., 3817. hornCCXCVIL
ger 1476. v. vremea. hotarCCXCVIII.
ghebos-881, 1585, 2571. hotCCXCIX, 120, 2567, 3892, 3893.
ghem CCLXXV, 913, 2819. htani-891.
Gheorghe (sf.)-216, 273. hrean-1694; 3978.
ghiat-1590. huhurez-3740, 4262.
ghimpe CCLXXVII. hulub CCCII, 2721.
ghind 225.
ghizdle-1477. Iad 6, 3246.
gingii 107, 1593. iapd 1704.
glie 1594. tarb-625, 1827 urm. 3208.
giont 1595. iarba fierului-120, 1705.
goan 1596. tarb mare 3069, 3750.
gospodrie 27. iarn-735, 987, 1706.
grdinrie-1597. iasc 1707.
gram-1598, 1599. ibovnic -344, 1229.
grit/ CCLXXXIV, 980, 1062, 1391, icoanaCCC VII, 1376, 2360, 2365, 2766.
2692, 2804, 3302. ied 1184, 1716.
grunte 383. iedes 2332,
graur 1632, 1616. iele CCC1X, 86.
great CCLX XX VI. iepure -141, 146, 499, 1620, 2527, 3309,
grebl 1213. 3311.
grier CCLXXXVII. Ignat-3621 urm.
grind 2357. Ilie (sf.)-41, 152, 1214, 1369. 1377. 2134,
grindina CCLXXXVIII, 221. 1315, 1461, 2207, 2210.
1603, 1793, urm., 1821, 2207 urm., incendiator 1361.
3209, 3757, 4090. inel CCCX, 257, 258, 266, 1906, 2349,
groapaCCLXXXIX, 2429. 2360, 2452, 3770, 4086.
grumaz .1315. imm 977.

www.digibuc.ro
 413
insede--1726. joiCCCXXVI, 334, 773, 1025, 1374,
iscoadl-1727. 1603, 1630, 1740, 3203, 3568, 8889,
ite-1728, 2281. 4149.
izband 1070. jola mare-70, -308, 410.
izbitura 87, 4507. judecatOCCCXXVII.
izmeneB988. jugCCCXXVIII, 2264, 2401, 2804.
juncO-1835.
Imbatranire-15, 77, 1729 junghiuCCCXX1X.
'imbricminteCCCXV. juamant CCCXXX, 2535.
imprumutCCCXVI, 5, 9, 52, 60, 751, juvink-32 urm., -667, 2170.
762, 1989.
Impuscat-2952. Lac necurat-82.
impuscatd-1762. lacat1-120, 1606, 1670.
trick1ecare-4494. lacomie-5105.
Inc4ltat-1980. lacrim-1820, 2430, 2432.
Incrucisat 66, 2882. lacusti CCCXXXII, 1258.
Inc:WOO-65, 66, 111. laicer-2496.
infasat-1293. lampa-1824.
IngerCCCXVIII, 1069, 1164, 1183, landCCCXXXIV.
2073, 4495, urm. lant 1290.
ingreunaa-523, 2265, 2407, 2416. v. lapteCCCXXXV, 3595.
insreinatk. lapte acru 282.
Innebunire-2091. lstun-3217.
innec-99. 100, 1766, 3198, 4498. Ituri-3250.
Innecat-4499. lautoare-440, 1307, 1238, 1245, 7772,
inrudire-1738. 1953, 2269, 2886, 2957 -arm., 3043,
insrcinati-123, 390, 427 arm., 450, 3060 urm.
542, 1027, 1307, 2103, 2390, 2509 leac -281.
urm., 2523. 3052 v. Ingreunata. leagn-914, 1192, 1850.
insurtoare -CCCXX. legume-1851.
IntImpinure-1782. lehuzdCCCXXXIX, 806, 1106, 1294,
intoarcere din drum-494, 495. 2479.
intorsurl 192. lemn 656.
Intarcare CCCXXII, 515, 1135, 3399, lemn canesc-578.
4094, 4114. lemnul Domnului-656.
invilitoare-13. lene-1863, 2213.
InvataturA-1788. lesie-624, 2886.
Inviere 1689, 2138. leturghieCCCXLI.
!iliac -CCCXLIII, 2525, 2726, 3717,
Jar- 3019. 4014.
Jidan, JidovCCCXV, 141, 142, 148, liliac (arbust)-1866.
205, 944. 1imba.CCCXLIV, 1241, 2572, 2578.
Jigan le-627. 2657:
jidogie 4500. limbar CCCXLV. 1338.
joc- 389, 3735, 4224 urm. limbrici 1881.

www.digibuc.ro
 414

lin 1882. 3350, 3731, 3758, 3855, 3859, 4074.

I nd na 1953. maiu -1752.
lingoare 233. mlaiu 1252, 2752, 2962.
lingura-CCCXLIX, 402, 1081, 1083, malin 458.
1113, 1114, 1185, 1880, 1113, 2059, malutt 1999.
2690. mamalig 241, 242, 382, 485, 577, 1881.
ltnti CCCL, 3252, 3253. 1999, 2065, 2086, 2205, 2948.
lipitoare 199, 1146. mama CCCLXVI, 20, 221, 228, 229, 230,
lipsa 1527. 4502. v. van.
logodna CCCLI. 247. mn-CCCLXVII, 14, 107, 195, 1391,
lopat 1213, 3206. 2261, 2274, 2356, 2425, 2428, 2471,
luceafar CCCLII. 3334, 3426, 3457, 3458, 3907, 4378.
lucin 1971. manastire 2056.
lumarlare 268. 1040, 1120, 1198, 1199, mncare CCCLXIX, 1297, 1669, 2549,
1386 urm., 1911. 2158, 2236, 2258, 2591 urm., 2670, 2734 urm , 2779,
2352, 2374 urm., 3282. 2829, 3012, 3094, 3432.
lumea cealalta-1290, 1302, 1352, 1359, manecd 2128.
1477, 1478, 1494, 1732, 1825, 1826, mnie CCCLXXI, 303.
1845, 1915, 1921, 2060, 2222, 24107. mntus-2889.
2409, 2430, 243 , 2596, 2823. 2993. mnz CCCLXXII, 187, 477, 478, 479,
3231 urm., 3037, 3317. 1113, 1114, 1433, 4303 urm.
lummarit 2031. mar CCCLXXXIV, 289, 492, 1629,2134,
luna-CCCLV, 168, 768, 774, 847, 1624, 2576.
1648, 1926, 2149. 2835, 3215, 3351, margele CCCLXXIV, 1224, 1814, 3181,
3363, 3397, 4066, 4464 4086, 4287, 4211.
lunatec-CCCLVI, 2786, Marina-3113, 4306.
luni CCCLVII, 68, 160, la, 392. 449, marire-CCCLXXV.
770, 1307, 1382, 1643, 1739, 1784, mantat 1652 urm., 1661, 2138, 5890,
1530, 1760, 1939, 2066, 2081, 2293, 4117, 4476.
2684 unu., 2869, 2886, 2915, 3062, marti CCCLXXVI, 102, 103, 301 334,
3100, 3430, 3452, 3885. 486, 521, 772, 1374, 1603, 1742, / 757,
/up CCCLVIII, 22, 143, 476, 639, 702, 1843, 894, 2272, 2515, 2820, 3568,
1048, 240, 1304, 1305, 1353, 1421, 3834, 3885, 4516.
1646, 2016, 2 31, 2205, 2822, 3165, martisor-CCCLXXVII, 1282.
3260, 3553, 4019, 4180 urm., 4502 Martole-2148.
urm. masa 2156, 2964.
lut-1881, 1992. masele-CCCLXXIX, 1380.
msuratoare-2288,
Mac 1993, 2206, 4034 urm. matrguna 2342, 4223.
Machedon 1995. matreat-705, 1238, 3091.
macmat 1613. matreata de cal 2159.
Mactruci-507, 1640, 4501. mtura-CCCLXXX, 318, 575 624, 913,
magar 1996. 1771, 1853, 2282, 2771, 3659, 3670,
Maica Domnulut 179, 1187, 1849, 1997, 3878 urn'.
2204, 2982, 2983, 3035, 3042, 3043, maturat 1968, 2292, 2868, 3136.

www.digibuc.ro
 41 5

mdtdCCCLXXXI, 45, 58, 339, 624, urm, 3680 3849, 4044, 4048, 4071,
776, 1210 urn. 23 0, 2329, 2493, 4131, 4992, 4543.
2727, 2858. 2895, .3014, 3424, 3603, moasa -327 urm., 2478.
3797. 4004, 4229. 4248. molesnitd-213.
m tisoare-1315. molie 841. 2481.
mazere-293, 2204, 2437. mormnt 94, 111.
melc-2570. morolu CCCXCVI
melesteuCCCLXXXIII. mort 14, 44, 80, 94, 110 urm., 206,
melitd-2954. 575, 1299, 1329, 1662, 1689, 2 50,
mers 1288, 2212, 2275, 2308. urrn. 2078, 2574, 2713 urm., 2837,
micsunele-3401. 2892, 3355, 3498, 3873, 3907.
miel CCCLXXXVI, 478, 4503. mosi 2484.
miercuri-643, 675, 676. 1770, 1894, mucenici C CCXCVIII.
2221, 2869, 3140, 330d, 3429, 3886, nuci 284.
4045. muma pdurn CCCXCIX, 439, 3191.
mere-22, 25. muraturdCCCC, 2750.
mijloc-733. musafir CCC(I, 727. 1005.
minciundCCCLXXXVIII, 1503. muscaCC CII, 225, 14 6, 15 4.
minciunos-602, 3039. mus d (la buzd) 51.
mintd-2769, 3916. mustata 2750, 3566
minteCCC'LXXXIX, 13, 525, 2084. muscaturd CC 'CHI, 571 urm., 2667,
mintire-2057. 45 8.
mire-2231, 2253. musinolu 341.
mireasdCCCXCI, 1683 urm., 1978, musteriu CCC IV 1662 2169
2257, 2339. mutatoare 03.
miriste 2234. mutenie MC V, 172
mirt -2341. Nafurd 1867. 3310, 3717.
mititel (contrar lui uries) 840. njit 107, 4511 urm.
moalele capului-598. nalbd 220.
moat-A-285, 288, 1245, 1681, 1999,
nlucd 2512.
2235, 2266.
napArcd 2513.
moarteCCCXCIV, 7, 54, 337,
346
napaste CCCCV1II. 1843, %0 )5, 2011.
urm., 454, 521, 522, 537. 545, 546. 2152.
649, 558. 663 601. 662. 663. 674 npatcd 4514.
738, 755. 862. 899. 902 urm.. 925, nrav 2516.
964, 966, 975, 1007, 1014 urm., 1026, nas CCCC'X 2833.
1062. 1079, 1298, 1390, 1393, 1504. nasdrak an 990, 2522
1553, 1554, 1556, 1574. 1599 1639, uast re ( C XII 24 127. 430, 533,
1640, 1709, 1711, 1724, 1725, 1728, 73 825, 855 urm., 907, 993, 996,
1756, 1758, 1780, 1802, 1817 1844, 1018, 1082, 1226, 1272 1358, 1508,
1857, 1858, 1668, 1871. 9 7, 19 2, 1519, 1994, 2103, 2180, 2789, 28 1,
1945 urm., 1978, 2185 2218, 2790, 2953. ; 18, 3443.
2803, 2956, 2972, 3014, 3016, 31 5, nting-872, 878.
3135, 3199, 3244, 3326 urm., 3343, navalnic 122 .
3349. 3354. 3409. 3421. 3455. 3576 nebunie 869, 4173.

www.digibuc.ro
 416

neciustek- 3210. obraz-1248, 1481, 21157 2869, 28'ZO1

neeredinti in cdsnicie -656r 567. 3116_
necuratul 886, 1487 v. drac. ochi-CCCCXXX, 167, 688, 1087, 1088,
nedreptate- 2646. 1090, 1320, 1497, 2385, 2454, 2677,
negel - UCCCXIV, 2 23. 2787, 2846, 2846, 3334.
negot CU.. CXV, 2762. oftigd 630, 1702, 1703, 21.7'7, 2893, 28244
negru (animal)-988, 3304. 3359, 3903.
negustorie-- 508, 251:0, 2508. oglincli-CCeCXXXLII, 373, 1137, 1138;
nemancate (pe)-57. 1217, 1990. 2095, 2364, 2736. 328%
nemastive -103, v. iele ologeald -132.
nenorocire-56k 7360 1740, 1730, 2659. orn -2905.
neputinta -CCCCX VI. om bdtrno- 27.
nespalat -2092, 2098, 3289. om Muir- 26.
nevasti 1888. Oman-4526.
neviskuicd+)-CCCCXVIII, 2501. omdt-215, 2906. v. vremea.
ninsoare - 213, 2670t v. vremea. omor-2159, 2477, 2907.
noapte-CCCCXK, K 88, 89, zion, opined-1173.
2414, 2422, 2796, urm., 3437, 3487, orbalt-2908.
3488. orbete - 3818.
nod-2412. orbire 3507.
noit14,-2356, 2744. urnti, 4516. orz-3877,
nor -4516. . os -1250.
noroc-CCCCXXI, 31, 41, 42, 129, 172, osnz-2908.
423, 446, 512, 518, 640, 661, 725, 926, Osie (sf.) -1971,
1311, 1473, 1669, 20921 2095i 2217, ospt-2369, 2380,
2802, 2940, 2955, 3031, 3037, 3340, otova-2026.
3341, 3591, 3896, 3948; 4143, 4167, otravd- 1472 3683.
4168. otet -2910.
nuc-CCCCXXII, 2247. ou-CCCCXL. 46, 375, 326, 401, 492,
nucd-CCCCXXIII, 3747, 3749. 781. 785, 792, 991 992, 1116, 1153,
nuid--4515. 1190, 1191, 1429, 1439, 1483, 1496,
nume- 278, 862, 879, 901. 1517, 1518, 1561, 1583, 1632, 1672,
nuntd- CCCCXXIX, 169, 640, 830, 1017, 1785, 1786, 1816, 1958, 2046, 2224,
1284, 1607, 1608, 2096, 2255, 2264, 2367, 2499 26-10, 2281 urrn.,. 2776,
2653, 2826, 3114. 2806, 2873, 3104, 3110, 3413, 3438,
oaie-CCCCXXV, 807, 1160, 1161, 1289_ 8482, 4009, 4090, 4139, 9540,
'Meat CCCXLI, 9, 108, 119, 216, 368,
1306, 2150, 2470, 33441, 3620.
462, 639, 594, 600, 690, 681, 811, 1354,
oaldr-CCCCXXVI, 781, 931, 1247, 1839,
1365, 1627, 1643, 1656, 1694, 1708,
1939, 2263, 3481, 3915.
1792, 18 4, 1862, 1877, 1961, 2(100
oald cm; unt -449.
2058, 2420, 2439, 2156 2963',
20 )1,
oaspetg,- CCCCXVII, 298, 661, 652, 923,
2977, urm., 3005, 3119, 3121, 3180,
1009, 1010, 136 ), 1470, 2089, 2179,
3726, 3775, 3818, 4043.
2180, 2976, 2976, 3486, 3799, 3978,
pducel-3157, 3158.
4184.
paduche-CCCCXLII E. 1480. 1953. 2254.
oboroc 782, 783. 2256, 3166, 4186.

www.digibuc.ro
 417

paguba CCCCXLIIV, 654, 750, 952. perna CCCCLIX, 13, 2304, 2418. 2433,
954, 1362, 4160, 1551, 1658, 1974, 2435.
2043, 2056, 2132, 2162, 2165, 2218, peste CCCCLX1, 36, 105, 214, 1411,
2924, 2954, 2998, 3098, 3321, 3451, 1448, 2180, 2181, 2122, 2123, 2511.
3911, 4104, 4148. 2570, 3981, 4139, 4162.
pahar -2380. peteala -CCCCLXII, 2708.
paingn CCCCXXV, 225, 2859, urm., Petru (sf) 1964. 22 18.
4538. petitor-CCCCLXIII, 1846.
paldrie-3067, 4516, piatr 238, 598. 1818.
patina CCCCXLI, 16, 159, 181, 297, picingine CCCCLXIV, 471, 1238, 9746,
2070, 2843, 3687. 2945, 4518.
painant CCCCXLV11, 119, 539. picior - CCCCLXV, 487, 817, 818, 877,
pan 371, 888, 1676, 2433, 3013. 2275, 2276, 451, urm.
panda-1727. piciorug - 3159
pne-CCCCXLV11, 214. 357, 1145, picurat (din stresin) 20.
1249, 1376, 2370, 2741, 2772, 2948, piele 1564
3325, 4137. pieptene CCCCLXVII, 35, 377, urm.,
pane (recolta)-- 1325. 1967, 2851.
pntece 3011, 3348. pieptanat 1966, 2270 2515.
pnza CCCCL, 484, 526. pierdere CCCCLXVIII. 4522
papuc 553, 571, 2849. pierzanie-CCCCLX, 1490, 2059.
papus-23, 1267, 2788. piftie-911.
papusoiu-CCCCLI, 632, 2019. piper CCCCLX1X.
par 3036. pirostrii-2284, 3173.
par (arbor)-172, 1384, 2582, 2698, pisica - CCCCLXX1, 402, 1452.
2713, urrn., 3431, 3349. pistol 3176.
par (de porc)-458. pistrui CCCCLXXIII.
par (de cap) CCCCLIII, 1778, 2268, pisat 1459, 1649. 2239, '2306, 2857,
2479, 2751, 2848. 3876.
prsitura 4517. pisat (In pat) -1356 urm.
paresimi -46. pit -3178.
parte - 3076. pitpalac 3180, 3567.
pasc -CCCCLV, 232, 2027, urm., 2367. pippin 3179.
pscaras 188, 607. plans CCCCLXXVII, 874, 1040, 1575,
pasdre-CCCCLVI, 235, 236, 660, 2123, 1578. 1914, 2135, 2136, 2138, 2307,
2127, 3024, 3137, 3415, 2430, 2517, 2874, 2904, 3475, 3509.
Pasti CCCCLVII, 98, 164, 244, 488, plante care vorbesc 3698.
497, 2048, 2122, 2166. plesniti 3164.
Pastele vitelor - 2028. plesuv-2206.
pat 272. 2282, 8428. plete 2572.
pelin-CCCCLV III, 609, 3299, 3581, ploaie CCCCLXXVII1, 29, 30, 350, 356,
3382. 474, 488, 1227, 1165, 1471, 15'20, 1715.
pelinc 1663, 1746, 2310, 1943, 2474, 2826, 2952, 4139.
pepene -813, 1085, 1478, 2494, 3745. plop 833.
perj 411. plosca 198.

www.digibuc.ro
 418

plosnit CCCCLXXIX, 204, 668, 1937, prosteald-13.

1939. prostie 311.
poala- 1891, 2084. prun
poam 699. prun 410, 1398, 1634.
poame- 3218. prune 3287.
poart 2389. puchini -3289.
poceala -1718. puicI-1153.
pod-110, 3219. puiu- 125, 47s, 756 urm., 2729. 3290.
poft-2094, 2533. pulp. 2337.
porn CCCCLXXXII, 834, 927, 1642, purnn 81.
1647, 3370, 3394. pupat 6:1.
poman CCCCLXXXIII. 101, 117, 236, pupdz CCCCXC1X, 57
310. 342, 1599, urm., 2210, 2301. 2426, purcel 342.
3355. purece D. 928, 1866, 1953, 2215, 3078,
pot-A -CCCCLXXXIV, 139, 140 urm., I 3109, 324-), 3402. 3122, .11170.
622, 795, urm., 1410, 1526, 1571, 1877, pustietate 3356.
2402. pustiu 544
pore CCCCLXX XV, 520, 1047, 1178, pusc DI, 2755, 3s00.
1808, 1891 urm., 2549, 2585, 2720, puschea DII, 1878, 3626, 4523.
2231. putere - 1667, 2079, 3003, 3041, 3681,
porumb -220. 4197.
porumbel 1221, 3272. putinl- 3316.
post-2273. pntregaiu -2328.
potcoav - 794, 1277, 2777. put-3317.
potir- 617.
poveste 1751. Rac -183, 3387.
prag -163, 450, 489 1660, 2092, 2534, richit -DV, 3553.
258 1, 3274. rachiu-DVI. 193, 196 urm , 1181. 1397,
prapastie 2393. 2101.
praznic 1130, 1647. rguseal-1988.
prepellta-3026 rie-1953, 3324.
preut-262, 499, 591, 2:352, 2365, 41$5. raiu-DCIII, 3246.
preuteas-3275. rndunica -DIX, 212, 261, 483, 1372,
pricaz 157, 3276, 3277, 3451. 1418, 1419. 1420. 2.330, 2722 urm.,
pricolici CCCCXCI. 3868, 4013, 4016 4483.
prietin 3147, 3280. rnz5. DX.
prirnavar 57, 321. rapn-237, 1953.
prirnejdie 466, 1313. ras 3349.
pripas -2219. ris-3350.
prispa- 185, 1660. rsadire DXIII.
privighitoare 3283, 3530. rdsrit 1655.
Probajeni CCCCXCV. rasmerita-1933.
Procopn 1456.
rspintie-1413, 1414, 1439, 1623, 1670,
promoroaci 217 3352.
prost 2573, rast-4525.

www.digibuc.ro
 419

rAschitor-2661. snge -2347, 2519, 3262 urm., 3419,

rsnire-2435. 4526.
ritacire-3353. snger- 3417.
rata-DXVI. snziana-2695.
rautacios-559, 3040. sapun-DXXXV, 1128.
rsboiu-DXVII, 1933, 3493, 3581, 4066. saptmna mare-3418.
reumatism -122. srcie-DXXXVI, 2, 299, 311, 547,
ridiche-DXIX. 704, 854, 997, 1291, 1563, 1466,
roade DXX. 1699, 2012, 2035, 2072 urm., 2101,
roati-1621, 3261. 2913, 2922, 2990, 3080, 3733, 3088.
rod-2940. srat-2075.
rofii-DXXI, 1860. srbtoare- 524, 803, 1585, 3442,
rogojin- 3238. sare-DXXXVIII, 169, 693, 775, 1876,
rohmani -2941, 2942. 1482 urm., '2965, 2971, 3276, 3294,
roiu -1 .26. 3515, 3911, 4164.
roseata- 1837. sirindar- 3469,
rosu -543. srutare -446.
roul-DXXH, 216, 1438. sbutitoare- 3460.
scldat, scaldare-72, 96, 99, 106, 682,
rufe 62, 2481. 1400, 2237, 4498.
rug-3379. scaldatoare-DXLI, 77, 108, 269, 405.
rumegatura - 376. 924, 1029, 2293, 2528, 3414,
rus-1822, 1823. 4083.
Rusalii DXXV, 595, 609, 3108 urm. scnteie-1360, 2839, 3485.
rusine-DXXVI, 3033. scirba- 554. 3132, 4135.
schimbare de sex-106).
Sac-427, 2555. scobire intre dinti-12.
scara-218. scold-4482.
sdire- 1239. scrnciob-2978.
saft6.-172. scroaf-2540, 2645.
slbtkciune-3389. scrobeal-1125.
salcm - 3390. scuipat-161, 2879, 4486, 4488.
salcie- DXXIX, 3059, 3938. scutec-
smnat-DXXX, 231, 292 urm , 598, seara-85, 87, 89, 1666 urm.
675, 703, 937, 1605, 1606 urm. sec (zi de)-701, 788, 1737, 1783.
saminturi 3369. secerat-1612, 1614.
sambta-DXXXI, 76, 101 urm., 334 secere-2452,
486, 520 urm., 1514, 1743 urm., seceta-DXLIV, 425, 1062, 1943, 3205,
1758, 1760, 2093, 2240, 2272, 2283, 3212, v. vremea.
2314, 3203, 3204, 3608, 3592, 3889, semincer-3029, 3030, 3227.
4424, 4125, 4616. seminturi -2757.
sntate -DXXXII, 67, 70, 7hS, 96, 358, semn bun-665, 631, 684, 827, 961,
519, 604, 742, 821, 968, 1322 urm., 962, 1328, 1559, 1977, 2002, 2875,
1743 urm 1759, 2642, 2689, 3336, 3332, 4104.
3375. senin rau- 56, 180, 346, 364, 560,

www.digibuc.ro
 420

664, 827, 828, 960, 1008, 1550, 1682, stafide -1045.

1712. 1824, 2186, 2334, 2338, 2348, stafie- 3375.
3171, 3331, 3994. stand. -734, 2857.
senme pe trup-128. stnga -2083.
sfada-1, 5, 33, 726, 1013, 1255, 1347, stngaciu 3908, 3819.
urm., 3171, 3172, 3511, 3515. starlici-2279.
sgarcit-177, '2034. staroste- 2778.
sicriu-2388, 2494. strpire-105.
Simion (sf.) -218. stea-DLXV II, 1333, 1930, 2770, 3362,
sineald-283, 3368.
singuratec -822. strachina-DLXVIII, 931, 1185, 1189,
sit -DXLVI, 789 urm,, 1260, 1536, 4529.
1892, 2882. strain-924.
sitisca -1837. straiu-2850.
smntna-3499. strmutare 3444-
smeoaic-1286. strns-582.
soacra--1683, 2257. strnut DLXIX, 722, 2271.
soare-DXLVIII, 374, 399, 864, 1222, strat-2396.
1651 urm., 1669, 1692, 1899, 2068, strecurtoare 3595.
2102, 2821 urm., 2836. 2884, 3190, stresind 3596.
strigoalca.--2994.
3471, 3522, 3526, 3826, 4083, 427o,
strigoiu- DLXII, 49 urm., 1087.
urm., 4407, 4445, 4195.
strun-1223.
soc-1380. 3512.
studenit.-3623.
solnit-3513.
stup-23, 25, 3624.
solomzdra-3514.
stupit-DLXXV, 1342.
somn-DLII, 889, 1295, 2220, 2454.
sudalm-DLXXVI.
sorb 3543
suflet-DLXXVII, 6, 1319, 1343, 1714,
sot (nurnar cu)-DLIV, L370.
2431, 4106
spaim -DLV, 158.
sugel -DLXXVIII.
splat 107, 260, 536, 2514, 3430, 3554.
sughit DLXXIX.
spalatoare 603.
suman-3666.
span 3557.
suprare -45, 95, 418, 1577, 2217, 2845,
spanzurat -DLX, 2476, 2655.
2877, 3667.
spariete-45.27.
surcea 3049, 3668.
sparnel 2239.
spat-v. tesut. Schiop -147.
spate 3555. ;e1e-DLXXXIV, 1022, 1317.
spelca-3056. 4528. serpe-DLXXXV, 36, 1191, 1412, 1431,
spin 477, 2890, 3480, 3560. 1732, 2344, 2485, 2724, 2758, 3669,
spinare- 3556. 3725, 3793, 3980, 4018, 4139, 4569,
spiridus-DLXIX, 1153 urm. 4517
splina DLXIII, 805. sezut (anus) -63, 2309.
spor -DLXIV, 47, 1366. soarece-!DLXXXVI, 246, 1145, 1379.
sporis-3002. 1485. 1807, l76, 4523.
sprincean-DLXV. soimane- 4530,

www.digibuc.ro
 421

solmrit- 88. trestie 2268.

soprla-DLXXXVII. tricolici-3776.
stiuc-947. Trif-1973.
vier-3434, 3731. Tritan_(sf).-221.
trifoiu 2753.
Tabac -1397. trimis 4531.
tacm -3732. troscot-141,0.
tciune-2354. trufandale 2120, 2126.
tciune.,(mlur)-1600, 1605 urm., tulpan-4048.
3028, 3403. tunet-DCV, 41, 605.-1208. 1992,:
tietor---1370. turb-79, 575, 576, 1297, 9019, 379
tlhar 319, 1111. 1689, 1800, 2991, turnarejuddrApt -65, 66.
3011. turt-3755.
talp-DXCI. turturicA-3796.
tmie-DXCII, 32, 1487, 2361 tus-3797.
tmraioar -967.
trte-2025, 3086 rapoiti 1213.
trg-3743. tarc DCX, 25, 203, 2856,
taur-3744. tst 3821, 4532 urm.
tlvlitur. (de cal)-186, 187. tt-DCXI, 1464, 3747, 5482,
teiu-DXCV, 924 tesut-DCXIII, 1779, 1801
testicule-DXDVI. tigan DCX1V, 141, 142. 752, 1089,
tichie-1087. 2917, 3196, 3230.
tigv--3804, 4184. tiganc-3816.
tineret- 2417. tigar -170, 171, 887.
tis-1503. tintar 3868.
tiug-3063. tipar-3864.
toacd-3492. tuic 2965.
toaca Incer- 989.
Toader (sf,) DXCVII. 3068 urm Ud (urind)-DCXVII, 3905.
3825. uger 3105.
toaie-1275. tutare 1731, 2063, 2065, 2124, 9125,
toamn-3161. 3753. 212S, 2_29, 2230, 3871, 3885.
toiag- -3754. ulcic 404, 3871.
topor-DC, 1637, 11638, 2537, 2538, ulcior:(la ochi) DCXX1, 412.
2554. uliu -DCXX11, 701,:788, 1522, 1547,
tors -1826,1 1893, 1932, 3557 4051, , 1569, 1643, 2013, 3091.
v. tesut. umblet-895 urm.
tort DCI.:3118, 3338. umbr. DCXXIII, 1359 375.
trail] - DCIf, 1256, 1260. umfltur 472.
trandafir -2525. unghie DCXX1V, 1414 urm., 1690,
trntitura-465, 468, 177, 911. 2151, 4539.
trsnet-DCIII, 642, 1387, 3207 unt DCX?V, 1117, 1216, 4003.
trsura-4138. untdelemn-DCXXV1.
trepdare- 38. ut de ou 4481.

www.digibuc.ro
 422

unturl de porc- 1286. veste 626, 754, 1006, 1576, 1660, 2973,
ur- DCXXVII, 511. 2974, 3096, :313, 3298 urrn., 4183.
ureche-DCXXVIII, 621, 718, 1177, veverit--4082.
1251, 3934 urm., 4329. vidrk-4088.
uries 840. vie-DCLIII, 221, 400, 1635,
urit- 1657, 1842, 2469, 3887. vieat-DCLIV, 85!) tIrm., 958, 984,
urm. rea 3942. vieat lung6.-321, 331, 506, 640, 829,
urrnasi-431. 1475, 1739, '2312, 2825.
urs -DCXXX, 1421, 2241, 3073, 3671. vieat scurt- 72,1; 225, 686, 687, 1628,
4430. 1648, 2087, 2108, 3351, 4101.
ursit-DCXXXI. vigaj-2313,
ursitoare -DCXXXII. vin-DCLVI, 169, 193. 198, 1062, 1754.
urzia-3970, 4411. vindere de copil-2413.
usturoiu-DCXXXIV, 28, 49 urm., 218, vineri-DCLVII, 157, 440, 444, 643,
1119, 1268, 2108, 2526, 3070, 3.155, 6130, 668, 675, 676, 1522, 1563, 1644,
:3371,, 3610, 3819, 3820, 3980, 4027. 1826, 1839, 1894, 2269, 2687, 2699,
us-DCXXXV, 2696, 2852. 2869,_2883. 2886, 2971, 3130, 3140,
3277, 3824, 3885, 3886.
v ineria Paste1or- 590.
Vaa-DCXXXVI, 355, 833, 1100, 1480,
vineria seacd- 67, 227.
1656, 1828 urm., 2897, 2719, 3034, vis DCLVIII, 26,95, 96, 135, 174, 175,
3345, 8379, 3386, 4540.
178, 275, 473, 484, 570, 674, 689,
vaca Domnului - DXXXVII, 218.
815, 1129, 1286, 1371, 1388, 1611,
vdan-1223.
1753, 1776, 2139, 2141,7.2392aurm,,
vdduv-1024, 1781. 2539, 2765, 2904, 3132, 3135, 3271,
vduvie-DCCCV1.11, 2076, 2223, 3149.
3313, 3387, 3712. 3948,
vam 2409, 4058.
vn at-2103, 2754.
viscol-v, vremea
vit-DCXIX, 31, 33, 35, 37, 61, 105,
vnt-DCXL, 278, 473, 798, 1542, 2873,
157, 236, 271, 476, 639, 709, 832,
3682, 3712, 3865, 3972, 4139, vezi
929, 1250. 1300, 1315, 1334, .1367,
vremea. 1413, 1589, 1707, 1827, 1901, 2110,
vnt in nas-;8. 2028, 2324, 2773, 3423, 3450 urm.,
vnzare -129, 17.:1, 1462, 2067, 4058,
3586, 4544 urm.
4541.
vrcoiac-DCXLIV, 1933. 2149, voinic -436.
vrsat-DCXLV. volvor-4549.
varzi -1244. 3306, 4542. vorb- DCLX1I, 529, 873, 1312,
1502, 3126
vas-68, 69, 80, 84, 50 ), 501, 4548. vorb bun-3922.
Vasile (sf.) 218. vorbi. rea 1319 urm., 1670, 1875, 2039,
vtmtura-583. 2111, 2870, 2949. 3335, 3336, 3663,
vatr - DCXL VIII, 1506, 142, 1523, 3664, 3922.
2076. vrabie-DCLXIII, 1,102, 1467, 2685, 3044,
vartej -DCXLV, 1196, 1197. 3045.
vedere -DCLI, 729 vraj-DCLXV, 442, 988.
veni n -208, 3803. vrajb-2192.
veselie -4102. vrjitoare-420 I, 4236.
www.digibuc.ro
 423

vrerneDCLXV11, 360, 613, 734, 599, zpac1A-4139.

urm., 1457 urm.. 1568, 1697, 1749, zapis 16.
1934, 2197 urm., 2498, 2812, 3263. zbenghiu-1123, 1125.
vremea de apoi-564, 1521, 3116, 3436, zestre 2788, 4475.
3940, 4468. zgaibrt-1809.
ztua Crucii 158, 411, 4477.
Zabale DCLX X. zile (vieatd) 8.
zhar-1140. zmu 4478.
znatec 4474. zvrcolac 4440, v. vrcolac.

www.digibuc.ro
 GLOSAR.
Prescurtari
subst., substantiv
substantiv masculin
s. f, substantiv femenin.
s a , substantiv ambigen.
vb., verb.
adj., adjectiv.
adv., adverb.
pr., pronume.
num., mimeral.
numdrul aratd no. de ordine al credintelor din volum.

a prep.; ac daca gsesti, e a sdrdcie, aft& vb.; acel care afld un fir de tri-
2 ; calci a au, 1469; toti ies cti-liT- foiu, 2753 gdseste.
manari a mn, 1302 in:mnd. afunda vb.; cnd se ,afundd steagul
ac s. a ; ac cu urechi, 3 -ac de cusut. Inru, 75 se da afund, se cufundd.
acaret s. a.; 1361 ecaret, cldirile attic subst.; attic de lupi, 4065potaie.
din cuprinsul unei gospoddrii. aiu subst.; 3619usturoiu.
acatist s. a.; 1916 o rugdciune spe- ajun s. a.; 2142.(Explicatia in text).
acivare s. f.; loc de acivare, 4255 s f.; 154 balaur.
addpost, yefugiu. alfipta vb.; 893a da.
acreal s. 1.; 17acrime, substantd albie s. f.;99covatd, copaie.
care inteapd limbd.
albinrel s. m.; 30 o pasere.
acri vb.; ea sd ft.:se acreascti borsul, albitur s. f.; spal gospodina al-
biturele,'41227 ruldria.
302 sa devie acru.
adApti vb.; dacd crezi ca cineva- te-a aldlmat s. a.; cndibei alcitimas, 31
addpat, 288 ti-a dat sd befaCTO-iii faci tinste'cu univahar- tle vin,
speciale, farmece ; 3164 a da o- cnd ai acut o negustorie : ai Van-
trava cuiva. dut o vita.
aduce vb.; nu-si aduce _antinte, 429 alege vb.; cand'ai vreo neintelege-
nu-si aminteste. re cu cineva, plteste 12 leturghii,
afarit adv.; cel ce se duce afard, pomerindu-i numele lui, c se a-
4535la comoditate. lege la un fel, 1865se hotdrste.

www.digibuc.ro
 425

Mexi s. m. Alexi Boll, 32, 34, 36 aduce cinev, dela izvor, dela fn-
SI. Alexie, omul lui Dumnezeu, sar- tna sau dela ru, fr s vorbeasa
batoare care cade la 17 Martie. Se cu nimeni, i fr si fi gustat din
mai zice : belle. ea.
alipi vb. se iea o broasc vie si se aprt stintit 109 aiazind; in Mol-
alipeste de bubei, 414 se aseazd Mn- dova aghiasmd.
gi. bub, se apropie, se lipeste. apleea vb. s nu bei ap dup ce
aluat s. a. fain de gru pregatit ai mncat castraveti, c ti se apleacd,
cu at* pentru facerea pnii. 681 capeti dureri prin stomac,
alungA vb. ca sei se alunge vacile, great
3981 s se goneasc. aprins adj. cnd versi cutia u
alunele s. f. 43 mici excrescente chibrituri pe jos, e semn de-o sfadd
pe pielea omului de culoare inchi- aprinsd", 726 violent, vie.
s, de obiceiu negre, pe care u- apuca vb. ceind un copil e apucat de
neori creste i pr. boald grea,901 and e cuprins, cnd
aIuni s. . XIIIaluneh, alunele. cade bolnav ; se apucei la rdindsag,
amar adj. cine posteste lunile i le 1197 se prinde rmsag; copilul
las, amar de el, 2081 va fi greu mic cdnd se apucd pi se deoache, 1117
de el. Expresiunea se apuck", este im-
amiliri vb. vineria i miercurea proprie in aceast. propozitie; a se
nu rupi castraveti din acei cari apucd si. fac un lucru, insemneaz
au iesit intiu, a. se amdrdsc", 676 a incepe s-1 faca, in mod constient
devin amari. cu voint; un copil care', capt
.amrticiune s. . 2893 suprare, boala deochiului, nu este in ase-
intristare. menea conditii; dacei nu-i dd de
amintrelea adv. 4509 altniinteri, lucru (necuratului), apot se aimed de
ama adj. 786 acuma. capul celui ce.. 1154 caut s-i fac
amurt vb. s nu atnurtd mdnile, ru.
2471 s nu asude. arandul; mai multe nopti de ardn-
amutl vb. nu e bine s anutti cdnele, dal", 689 mai multe nopb conse-
563 ; noaptea s n'amuti cdnele, 563
cutive.
nu-.1 indemni s sar asupra cui-
chiar asupra unei fiini imagi- ardatare s. f. cnd ou giina ou cu
mare ; s nu.-1 asmuti.
vine inteinsul, este o ardtare, 1496
an s. m. an mare, 1597 an bisext. monstruositate.
anapocla adv. toate vor merge a- arde vb. cnd iti ard obrajii, 2870
nopoda, 2402 fir% rnduial. se rumenesc.
Etnevekie adv. cnd vrei s sameni argea s. . la ridicarea argelii uaei
bob, s nu-1 pui pe loe nespat, ca case, 639 a acoperemntului.
fierbe anevoie cu greu, timp nde- aricioaicA s. . 120 femela ari-
lungat: (fata) se meiritd anevoie 1054 ciului.
--cu greu, trziu. arie s, f, nu e bine sti se puie casa
L neineeputil 408, 619 ; in des- pe local uncle a fost arie, 634 locul
antece i alte leacuri, se Intrebu- pe care nu au mai fost sirele de
inteazg ap neinceputa, pe care o cereale care s'au treerat.

www.digibuc.ro
 426

aripl vb. copilul se artpe,Fte, ca- la din contra se va mud copilului din
pt fel de boala, din pricina gurd, 1663 -ti va mirosi gura.
careia nu mai are astampar; d avalma adv. Alexandru Machedon
mereu din mani si din picioare. a umblat de avalma In iad, 1995=
armindeni s. m. 127 la 1 Maiu se pretudindeni.
praznueste Sf. Irimia; atunci se ser- avea vb. clack' se va da api din va..
beaza armindenul. numit i armin- sul in care beau porumbii, celor ce
din, arminden, armendin, ba chiar se au rifu la olaltdcari nu traiesc
biinin 0 plain. In Banat si Tran- bine, sunt in du0nnie.
silvania, este obiceiul de a se pune azimii s. f. 1031un tel de pane.
In ajunul aceslei zile, inaintea fie-
carei case, ate o ramur verde Biliat s. m. copiii j se valid numai
de stejar, sau alta esenta i aceast celor ce li traiesc &Yield. 903 : baie-
rainura se numeste arm inden tiii este Intelesul generic de copii:
arniciu subst. 128fire de bumbac. baieti 0 fete.
arvuml s. f, 129; In Moldova: ar- baterii, s. f. sa faci nod in baierd,
Pond. 399--cingatoare.
ascuti vb. and mata ii ascute are- bffigul vb. cei ce sufer j de frica
chile. 4399 le Intinde ca s aud sau biliguesc noaptea, 1870- -vorbesc
mai bine. in nestire, aiuresc.
astruca vb. dupa ce s'a astrucat In baiu s. a. nu ai baiu de deochiat,
mormtInt mortul, 2471 s'a vrit in 23nu ai nici o grij c te va
mormant pute deochi cinevA.
astupit vb. unde-i copil mic In o bfilfirie s f. cine se la* vineria, Ii
casd, trebuie noaptea astupate fe- cresc toate buruienile i btildride
restate, 889 acoperite cu ceva, In grdin, 440plantele selbatice,
prin care si nu patrund lumina ; cari nu au nici o Intrebuintare.
Invlqte focul pe vatr, sd astupe bfilos adj. copii bdlo.i, 2570----carora
gura bdrbatului, 1046sk n'o certe, li curg balele.
sa n'o ocarasc; spre a astupd ga- balt s. f. 70 lac, iaz.----Prin baltd,
rile rele, 1670- a face s nu mai pe alocurea, se Intelege chiar i o
vorbeasca de ru cineva. apa curgatoare, nu numai una sta..
aqternut s. a. li se a,Fterne o scoarfd tatoare.
sau alt aFternut 1033 pnzatura care bntui vb. cine md bantuie pe mine
se poate asterne pe jos. noaptea, 689--cine ma nelinisteste.
atinge vb. se ating vitele cu mtisoa- ma tulbur; casa bcitnitd de nenoro-
re sfinte, 1315r-se apropie 111'0- ciri, 56 casi. in care se Intampl
soarele de vite: femeia de care nu deseori nenorociri: bdntuitii de
se atinge bdrbat, 1861 -care nu are primejdii, 2028: II bantuie duhurile
relatiuni sexuale cu barbatul. necurate, 3184,
atinea vb. sd te alii la un pericol, barabul s. f. 936cartofla.
420sa te a0epti c ti se va n- barb s. f. 1615.-spicele de gran
tmp! un pericol. Impletite, se numesc barba lui
auzl vb. nu e bine a intrebuint bumnezeu, 1614un peticel de
pelincele unui copil ca obiele, c grit' numai ct cuprinzi cu bratul

www.digibuc.ro
 427

se numeste barba lui Dumnezeu ; btqb vb, femeia care se bdtde, 1288
1616cele din urma spice de grail, care merge leganandu-se-; cand
se numesc barba lui Durnnezeu. cineva vede intaiu codobatura eland
barna s. 1. cnd trasnesc bdruele din coadA, biitde si el ca ea, toatd
delarsas, 180grinzile din cart e vara, 826face misari repezi.
construit casa de lemn. beldie s. f. barabulele nu se pun
bardan s. a. 1886burta. la lurid nouA, pentruc ar dudal
barlog subst. 4430 vizuina ur- belditle lor in sus, 936hlujul vre-
sului. jul.
barnet s, a. sa-i arunci bilrnetu In beleal subst. 4486 o boalA, ju-
coarne, 1184cingAtoare din jurul puial.
capului, belt vb. vor bell cu (IMO coaja de
barza s. f. 483-1n Moldova co- teiu, 3746vor jupoia.
costarc sau cucostrc. beliturit s. f. 1882-0 boal: ju-
bata s. f. cu betele dela botezul unui poiala.
copil s nu se incinga mA-sa, 189 benehiu s. a. ca s nu se imbol-
fsii de panza. cu care se infasa. naveasa copilul de deochiu, sA-i
pruncii ; cnd botezi, nu da bete faci un benchitt cu cenus albA, 1123.
lungi, 252; and cineva vede un Benchiul se face astfel: se unge
mnz, ii lasA betele sa atarne, 479 cu stupit buricul degetului arAtA-
cingAtori, cu care se imprejur tor dela mana dreapta, se moaie
mijlocul corpului. astfel in cenusa, apoi se aplia
batfitorit adj. and vrei s sameni, degetul pe frunte i urma ce o
s nu le pui pe loc bdtdtorit, 292 lasa cenusa pe frunte, este ben-
loc nelucrat, nespat, nepregAtit chiul.
pentru cultural. berbeleae subst. copiii se dau de-a
biita s, f. and se intampl de-ti berbeleacu, 481 peste cap, de-a
bate cinevA nevasta cu btita, 184 tumba.
ciomag, bat gros. beteag adj. clostile, and se pun
bate vb. daa in ziva de Boboteaza pe ou, trebue a calcul as ca
va bate vdntul, 941va sufl vntul: puii sk nu lasa in ziva de Buna-
1st bate joc. 1181il lea in ras; bate vestire, c'apoi ar fi betegi, 766
piatra, 1629cade grindink ; daca schilozi.
bati roadele de piireti, 1633arunci ; beteug s. a. copii cu betesug, 2577
and ti se va bate geana, 1575se defect corporal.
va i se bate cuiva fruntea, Blagovitenie s. f. 255sArbaloa-
2749se clatina; bate pe tejghea rea BunaVestirea, care cade la 25
bani stricati, 2507fixeazA banii cu Martie.
un cuiu, blanda s. f. 256o boalA de piele :
batut s. m: sa nu bati cu bote de urticaria.
brad, a te Imbolnavesti ori tu, ori blid s. a. sA nu legi cu sirm un
Mtutul, 341.---cel:care e batut de blid stricat, 263vas de lut, In spe,
un altul. cial strachina; cind ti-ar crAp
balutor adj. acela-i om bdutor, 209 - blidele, 264. spre a vindeca vreo
iubitor de buturA. vita de deochiu, sA se lase blidele

www.digibuc.ro
 428

nesplate, 1116 vasele din care bonelui vb. vitele bonciiluesc, 2324
se rnInane. rag mai tragnat.
boalfi, s. f. boatel lurneascd, 290si- bondolan adj., 3519 greu la minte.
filis borti vb. o samI de mame bortesc
boand s. f. 1398 imbrcminte, baietilor o ureche,621fac bosta.
un fel de cojocel fr . mneci. bostan s. m. 311dov1eac.
boale s. a. testicule. bostnrie s. f. '479 -locul unde
boei vb. femeia care bocote bine se cultiv pepenii.
295 care plnge In urma mortului. bot s. ca s ti se acrease bor-
Sunt femei de meserie bocitoarea da cu fcaletul pe la botalplo,
earl Hbocese un talent durilor, 203-- gura copiilor.
deosebit de a boa i stiu bocete botil s. f. bote de brad, 341 bracl:
pentru fiecare categorie de mort: 2538 maciucd.
copii, adolescenti, insurati, v- boteza vb. cnd in toe s strigi pe
duvi, etc. einev, Il botezi tel si chip, 1496
bobotin s. f, 3082. ii dai diferite nume.
boerl vb.. nu se poate boeri, 296 boorle subst. 4213 diminutiv
nu poafe s fie boer; boer orn plural dela hot.
deosebit de tarani, om care umbla brabete s m. 2123 vrabie.
Irnbrdeat cu haine nemtesti". bradol s. m. 1602 colacei cu o
boght adj. pui boghti, 757 cu form special
garnitur de pene lungrete In ju- branca s. f. Iti vor murl porcii de
rul urechilor. bracer', 342 boal de porci.- In
boliile, 35, v. Alexi BO. Moldova se zice ..brncP numai
bolnd adj. copil boldnd, 2573 pro- la boala porcilor, ceea ce 'In Tara
stnac. munteneasa se numeste brned,,,
bolbora. end vezi un vrtej, inchi- cu inteles de boal la oameni; in
de ochii 51 zi : pt, pst, bolbora", Moldova se zice orbalt" (erizizel).
4075. brncii f., ca sa nu4 dea branci
bold s. a 11, 144ac eu gamlie. in ap. 1195s nu-1 irnping sa
bolcnifi s. 1. 272 epidemie de cad in apa.
boale, 4544 boala. bran s. a. plur. brdie, 334, 335 f-
hone s. 1., 415 urnaturi la g it. sie de irnpletitur sau tesetur, cu
boll vb. va tot boli, 968 va fi bol- care se incinge mijlocul; cnd se
na, ai sd boloti amtl acela de face brdal popii pe cer, e sernn
durere de picioare, 818 ai s va sta ploaia, 1057 curcubeu.
Suferi, ai s fii bolnav brazda s f eine are multe brazde'n
bolniivicios adj. ai s lii bolndvi- palnut 298 Incretiturile pielii din
cios anul acela, 819 ai sa suferi palm.
adeseori de boale, breza vb. eand se taie poreii, sk
bolnfivie s. f. 274 boal eronic te brezezi cu snge, 3209 sa te ungi
bolohan s. ni. 3361 bolovan. pe frunte sa te faci breaa
bonciii vb. daca sburd vitele bric s f. pana la Snziene s. nu
boloncdesc, 4237 rag intr'un mod turtesti prune, sd nu le tai cu brisca,
deosebit, vesele. 1634 cutit. buricar.

www.digibuc.ro
 429

brodl vb. daca faya se brodeste prea deasupra unui izvor, 0 se tran-
lunga, 3953 se nimerqte, se in- sform In fntn, put.
tarnpl. buhaiu s. m.. 420taur.
brotacel s. rn. 424 o specie de bulboan s. . 1169loc adnc in-
buratec. tr'o apa curgaloare sau intr' un lac,
bubii s, f. 371umflatur pe o parte unde se ineaca adeseaori oameni.
a capului; bubii neagrd, 413bub buleandrii s f. 276hain, imbr-
primejdioas; bube rele, 412: buba minte far valoare.
rea este o boall mai grea cleat bumb s. rn. 1736nasture.
buba ordinar; se nate din deochi; bun subs. 4153-0 parte neViuti din
bube chat; 868, se fac de obiceiu corpul vitelor, buna de leac.
pe fata i pe barb, i sunt un tel burca s. f. and iei burca de pe foc,
de egzema. 4151Mina de popuwi cernuta, se
bubat s. a. in zilele Filipilor Intepi opre0e cu apa, se amestee bine
bubatul, cnd ii coase, 1306 bubele; apoi se pune pe vatra arsa, dup
la 4, 5, 6 Decembre se zic ,,zitele ce s'a curtit de cenua. Pe vatra
bubatutui,,, 370 se presara cev Mina, ca s nu se
buboiu s, a. 369bub, umfltur pe lipeasca. Se presar i pe deasu-
o parte a corpului. pra, i apoi se invelete cu spuz
bubos adj. 373cel ce are bube. 0 se lasa pana se coace. Unii pun
bubui vb. dac-i bubuie cuivA tn u- dedesupt i deasupra foi de hrean
recite, 3928vajiie tare. sau de nue.
buburuzii s.f. cand fierbe rnmliga buruiami s. . buruiana smaului,
din ceaun i pick o buburuzii, 2011 439o planta.
framatur. butoare s. f. 4478scorbura.
bucate subst. and umbl negusto- butuc s. m. 445o bucat de fem.
rii dupa bucate, 416and :umbl burduf s. a. burdufurite cu brnza,
sa cumpere cercele. (Se Intrebu- 3060 -be0c de bou.
inteaza nurnai la plural) ; omul burduv s. a. cnd luna e cu bur-
care vars./ din bucate ori buturl duvul in jos, 1943partea convexa.
417din mncarile cari se servesc burete s. m. sa nu faci bureti pe
la masa obraz, 3337alunle.
buckturii s. f. and Iti cade bucd- burlacie s. f. 2076: burlacneinsu-
tura din mn la mas, 2111bu- rat, becher.
cata de mncare. butile adv. umbla de-a buOle, 2842
buciumei, vb. 2029 a ant din bu- in mini i pe genunchi, se t-
cium. rage.
buclucal adj. ornul care vars din
bucate ori din butur, pe mask e Cachiet adj. 1965- -nebun,
semn de buclucas, 417 oin care 6-idea, vb. ca sa-ti cadd inele la
umbla dupa buclucuri, care cauta cloceald, 794ca sa volasca s stea
ceart cu loath' lumea. la clocit; acela pe capul aruia a
budiau s. a. 3499vas de lemn in cdzut beleaua, 439a cela care su-
care se pune laple la prins; 4479 fere de boala de care vrea s se
cilindru de lemn care se pune vindece: daca cade ziva de Sf.

www.digibuc.ro
 430

orge intr'o zi de post, 4147; urm- cAnnetuicii s. f. 586, diminutiv de

rile acelui jurmnt vor adea pe la cames.
piatr, 1818 piatra va trage con- can s. f. 536vas pentru lichide;
secintele; mnile copilului mic nu ciini, 118--plur. dela can; mai este
se sdrut, c pe urm i cad unite, si forma cane.
2038 le urste; cazi la boal, 3352 canepal s. f. 431; este cnep de
te imbolavesti. yard", care nu face smnt,
cadelnit s. f. 454 unelt biseri- ucnep de toamnI", care poart
ceasc, in care se pune jratec smnt, si se mai numeste hal-
mirodenii, cu care preotul afum dani".
r grin biseria. canoni vb. daa un bolnav se ca-
-1rahlit s. 1. 458 portiunea din copl noneste prea greu, 2435=se chinu-
.(hogeagul) casei, In care se a- este s moar.
seaz astupatoarea sobei; Inss canos adj. copilul va fi cnos la
astuptoarea. inimd, 542 va fi cu inima ca de
cillcit vb. e mare pcat s calci ceara, ane: rutcios.
691 sa calci pe ceara cu care sunt canta vb, se zice cAnd ctinki gtul
ceruite podelele unei case: va cdl- c acela va bea, 197butura, tre-
ca cuvntul printilor, 877 va face and prin gtit, face un mic zgo-
altfel de cum 11 povtuesc arintii; mot, glgie.
and luna mergnd, In drumul ei canttori s, m. de dup asfintitul
calcd o stea, 1930 dispare sub lu- soarelui pin In cntdtori, 253
mina lunii. pra la vremea cnd cnt cocosii
ertititi s. f. copilul care se naste in cnd se face ziu.
cditd, 2703 pelita care infsoar cap s. a. de capul lui sei fie, 347
copilul In pntecele mamei. rul care ti 1-a dorit, s se rever-
caldruti s. f. 1224vasul in care se asupra lui sk te dai de trei
ori de-a curu' n cap, 867= s. te dai
este apa sfintit cu care umbl peste cap, de-a tumba.
popa.
capac s. a. culbecii ii learadi ca-
cale s. f. vorbret din cale afard, 1308 pacul, coaja, casa In care
foarte mult, peste msur. st.
calici vb. nu e bine a rspunde, capt s. a. nu ies la cap& bun,
cci ar putea sit se calweascd, 1159 1901 nu reuseste.
va putea COMA o infirmitate cor- ciiptaiu s. a. copiii cari nu stau
poral; cel ce va cosi noaptea, se cu capul pe cdpiitdiu, 628=ceea ce
va calla cu instrumentul, 2679 se se pune sub cap pentru a dormi.
va ti, se va 11111. cptat adj. copil de apdtat, 3920=
cfilin s. f. 932fructul arborului nscut In nelegiuire.
numit alin (Viburnum opulus). capfituialii s. f. 2686apdtat, do-
callugrior S. M. 2871o Hoare. bndit pe gratis.
crunelli s amasd. In Mol-
f. 131 capia vb. oile cdpiazd,. 2820 = ca-
dova si Bucovina se zice:' ames, pt. boal : se inartesc.
plur. amesi; copilul niiscut In ciime- ciipistere s. f. 629----covatd, albie.
2704ait. capilte s. f. and intri Inteo cdpis-

www.digibuc.ro
 431

te, 115loc in care se pstreazA bolnav de .cdrtifd, 649 o boal ;

osemintele celor morti. bubk sub gt.
caprior s. m. cnd cinev face o carunitetit s. f. vei muri In cdruate-
cask nota, clupA ce i-a wzat cd- fd, 3349 In timpul brbAtiei, Intre
priorii, 657 lemne fungi cari ser- tinereta. i bAtrnet.
vesc la construirea unei case. carunti vb. cAnd un orn a. cdrunfit.
csipurl s. f. 824insectk. Se mai 837.-i-a Indlbit pArul, a devenit cA-
numeste: chicherifd, goand, bdtucel, runt.
muscii de cal. casit s f In locul unde se ingroa-
caputnic s. a. 2528 o plantA. pi. .casa unei Iduze, 2707 - placenta
cfirfibul s. m. 632--insectA care se cfisan s. ni. ca sk umble copilul
mai numeste: gAinus, gandac de mai bine, 11 iea unul din cdseni,
prun, buzar, bumbr, grngoaski, 897 unul dintre acei cari locuesc
bab, ciormeri (Nlelontha vulgaris). In casA.
carat vb. and umblk cioarele casnic s. ni. st nu ucid pe cas-
734cronanind, fcnd sgo- nici, 458; te vei sfAcli cu casnicii.
mot. 593 acei cari locuesc in cas.
ctircftiac i carciiiag s. m. 633 castravete s. In 675 pepene (cu-
miriapod: Scolopendra i Lithobius cumis sativus).
forficatus. cav s. m. faci cas la gard,-1669 un
carcaitor adj. gAini cdcditoare, 1533 fel de spuzeard.
care arcke. caslegi subst. 3136 timpul and
nu se poste0e.
camel s. m. s. nu mnnci camel cata vb. cAnd ti-a tot cAt cnele
dela vita de vie, s te apucA arced
In ochi, 560 cnd se va uit mult
637cdrcelul este frunza degenera-
tA, in formk de spirald, cu care se in ochii t51: cnd soarele catd Tha-
poi la asfinfit, 4310 razele scare-
acatk vita; arced sunt dureri de
stomac sau de intestine lui se rsfring pe cer.
cariu s. m. acesta este lemnul ca- catalig s. s. 8159 piciorug.
rilor, 656Ansect care vatm lem- catfinie s. f. 3746institutia arma-
nul (Anobium pertinax.) tei.
carpi vb. s mi arpesti miercuria catutnica s. f. 3462o plant.
vineria, 643; s nu ciirpesti, pe al- s. rn. ciffel de aiu, 3;19, cdfel
tul, 259 sA nu -repari haina cu de usturoiu, 3698o despirtitur a
care e imbrAcat cdciuliei de usturoiu.
catuie s. f. 32vas special, de me-
carsteiu s. m. 644---pasere care se tal, pentru afumat.
se inai Tinmeste cdrstel, crdstel, cris- atuv s a. 329 vas de lemn cu care
tel, cristeia, carstea, crastaia i cres- se msur Ana, fasole, etc.
tef (Crex pratensis), cautat adj. creznd ca apoi ele (fe-
carstnic s. a. 3653 unelt de prins tele) vor fi cdutate, i jucate de
peste. flAcAl, 973 vor fi In vaa, luate in
cArtit s. f. 453, 649, 659 animal consideratie.
fAr ochi, care umblrt pe sub pk- cilzni vb. se cdzneste, si se wze
mnt: orbet, sobol; cind cinev e In cap, 2597 se incearck 0 nu

www.digibuc.ro
 432

reuse0e ; la moarte va cdzni mult pilul cand s'a nscut, 2400=--came-

Walla dea sufletul, 1805-se va ra, odaia.
chinui. chiori vb. 1320-a orbi.
efiznit adj. pe cea lume va f cdzni- chioti vb. 3301-a chiul, a striga.
td cu sucirea gtului, 1826 tortu- chiotoare s. f. 917-ata cu care
rata. se leagI la gt carnasa; chiotorile
cilzut s. a. vineria femeile sa nu delacasd, 2636 -incheieturile grin-
fac lesie, ca e rail de cdzut, 2886 zilor.
-risch sa cadA adeseori. chip s. a. vede chipul celui ce a
ceas rail, 806 - boall pricinuit de dat foc, 1361-imaginea ; nu este
duhuri necurate. bine sa se lase a se 1116 :MOW,
eel ru. nici cel Mu nu se porte a- 1390-a se fotografi; cnd umbra
propia de ea, 1112 - o boala ca D-zeu pe pmnt, a venit In chipul
ceas rda unui cerqitor, 894-Inftisare, forma;
celantiii pr. 3203 cealalta. ceasornicul ii un chip de drac, 698
cerAtor s. m. 10 _ persoan care -specimen.
cere cevil dela altul. chiper subst. chiperul ti sarea de se
cercel s. m. cercei de fier, 1136 - varsi, 693z=piperul negru, care se
lant. piseaza." si se pune in solnit.
cere vb, nimeni nu va ven1 sd le chirci vb. (copilul) se chirceqte, 2311
ceard (pe fete), 3917-sa. le petea- -nu se desvoltd.
sa. chiscui vb. chiscuie puii, 769=tipa,
cerne vb. sa-i pui (puii dela closca) fac sgomot mic; piuie.
in silk sd-i cerni pe vatra cu foc, chistruiu adj.pistruiu, cu pete mici
789-sa simulezi cgt cerni, fiind' puii pe:obraz.
in sita. chisoiu s. m. 17- un tel de pislog
cernuvcit s. f. fructul unei plante. de lemn, cu care se sdrobeste a-
cetet s. ni. 2797-cetitor. gurida ; chilug, cum se zice in
ceva pr. se pun intr'un ou, care se Moldova.
stria cevd, 1415 -se stria putin, se chicar s. m. 3694 -un peste; tipar.
sparge, ca sa i se faca o gaura ; chit& s. f, ate cucoare li vede
daca dimineata apa din cofita primvara intiu, attea chile de
a ami crescut cevd, 652-in mica cnep ai sa faci, 979: chita este
cantitate. un manunchiu de 12 manusi de
chef s. a. cnd ti se varsa cofa cu cnepd; mlnusa este o unitate de
apa chiar la fntna, face a chef, masuri special pentru cnepa.
721=a veselie; dup.' cum va vedeti chitie s. f. chitia dracului, 730-co-
cinetra ntiu dimineata un orn lenes manacul de pus pe cap.
sau harnic, va fi cheful toata 2212-prescurtare din: zice ca.
ziva, 720-dispositia de lucru. cicia adj. mo.aa duce copilul la
chel adj. 723-farl par pe cap. fereastra. i zice : uit-te la lume,
chelbe subst. 3496-chelie. cicia, cicia !, 12'10 ar insemna fru-
chicot s. a. sa dai chicot, 1533 -sa. mos".
strigi. cimbrivor subst. 3523-o plant..
chine s. f. chilia unde a cazut co- cinsti vb. cand aduci o femeie sa

www.digibuc.ro
 433

alapteze copil mic. o hrne0e i o pruncul, 76in care se scald& Ciu-

cinsteste, 893 ii arati conside ratie. pa este albie; vasul de lemn in care
cloac s Y. 2857stancut, se scald copiii.
cioarec s. m. 2552itari- ciurcele plur. dela ciurced s. f. 769
ciobotal s. I. 2273 ciubota, gheta. -surcele, buatele dela lemnele
ciocan s. m. le0e cu cenusd de cio, cari se taie.
cani, 705ciucalau, cocean. ciurel s. a. 789 ciur mai mic.
ciocAnitoare s. 1. 742pasere:ghi- ciutur s. . 1170 vas aninat de
onoaie, cataratoare (Picus martius). lantul care se Ord in fantana 0 se
ciocnl vb. daca se ciocnesv scoate apa.
1260se lovesc una de alta, se eludi vb. daca voe0e cineva sau
ating. clddeased casd, 652=sali zideasca,
ciocoti vb, and stau mai multe construinsca.
vrabii pe gunoiu i ciocotesc, 4295 ,chldire s. . dupa ce s'a ales locul
ciripesc sgomotos. pentru clddirea casei, 652 locul pe
ciondni vb. insurateii hojma se vor care se va cldl casa.
cionddni, 1255vor fi in neintelege- clant s. . danta usii, 2408 clam-
re, se vor cert. pa, incuietoare.
eioplit adj. lemne cioplile, 656lemne clantani vb. se imprejura casa
cari au lost taiate pe laturi, clan- cidnidnind din cleste, 32=lovind cele
du-li-se forma de muchi. dotia parti ale cle0elui, pentru a
eiorap s. m. 844=coltun. le face sa sune
cioroin s. m. 125=masculinul dela Witt vb. cand femeia cldteste cdmdsi,
cioara. 523cand spalk ; claca i se cldteste
circovi subst. in zilele circovilor, cuiver geana, 1576 se bate, se mi--
3260=srbatori la 16, 18, 19 0 20 ca ; apa cu care se cliiteste donita,
iunie. 4032se spalai se curata; a cleiti
ciuclu s. m. 3029-0iuletele de scaunul, 3949a cltina.
porumb dupa ce i s'au luat boa- clevetit adj. acea cask' va fi deve-
bete. titd, 846criticata.
ciuchiu s. m. ciuchii de par dela cloceahi s. . ca sa-ti cada glinele
cut:a copilului, 3055-0.1vite mici la cloceald, 794sk cada clo0e.
incalcite, batatorite. clocitor adj. gaini clocitoare, 1533=
care cloce0e.
ciuciull vb. au sk se ciuciuleascd pd.
pusoii pe camp, 3027frunzele au clopi s. f. 804=c1Nca.
sa se invarteasc in form de ci-
coadii s. . acea fata in totdeauna
va fi la coadd, 1276cea din urma.
tinder.
cobi vb. copiii cari plang mull, co
ciucurii subst: cu manele ciucurd besc a moarte, 2307 prevestesc ca
de aluat, 32"--pline de aluat. vor murl.
ciuda s. f. 747sarbatoare la 6 Sep- cociorvii s. 1. 1106 unelta de lemn
tembre. cu care se trage focul in vatr.
cigull vb. s nu mananci din ceea cocolov s. m. cocolos de breinzd, 807
ce au ciugulit ginele, 3141 au branza facut bulgare. In Moldo-
ciupit. va se zice bat ; cati cocolosi sunt in
ciupfil vb. apa in care se ciupdeste marnaliga, 2017 boturi.
A. Gorovei, Superstifii. 28.
www.digibuc.ro
 434

cocostArc s. m. 261 barz. In Mol- la toate patru cornuri, cafe un ban,

dova se zice cucostdrc. 661 -la toate patru unghiurile ca-
cocolelte adv. 1351 ca cocosil sei; cAnd tuna e ca coarnele In sus.
cocovt vb s'a cocosit o gdind, 869 1943 vrfurile.
a lost calcata de cocos. coroptitni(ii s. f. 910 insecta care
cods vb nu este bire a se mai codi se mai numeste chifterigi, ractcd,scrac
prin casd, 890 ----,a intrzi, a pierde (Gryllotalpa vulgaris).
vremea. costoroab s. f 661lemnul ase-
codobatursi s. f. 826 pasere (Mo- zat pe furcile casei, i pe care
tacilla alba). se sprijina caprioriii.
coji vb. aceluia i se pa coji pielea,de
pe fata, 291pielea se va desface
coiir s. a: 3381 patul pentru po--
rumb.
in mici bucatele, cari vor cad&
cot s. a. sa nu mnnci din coate,
colac s. m. omul cari are doi co- 2106 stand in coate.
lad in crestetul capului, 2751
care are parul rsucit in doui cotcodilci vb. gdina cotcoddceste, 1540
WO. dup ce s'a ouat.
s. m. apa din donit o cote( s a. 3478.-cotineat.
toarna peste picioarele cailor co- cotorosi vb. de gdndaci de cash se
tdcerilor, 1030=flacai cari au un a- poate cotorosi, 1563 poti sapa de
numit rol la nuntile tannest. ei.
colastril s. f 833 - laptele cel In- cossofanii, s f. 923paserea numit
tiu care-1 d vaca, dupa ce a in Moldova : tarca.
Mat. In Moldova : corasld covat s. f. 926vas de lemn in
colb s. a. 730 =pulberea de pe drum, care se frmnt pane, si care la
pre. sateni serveste i ca leagn pentru
colbisi vb. colbde.sti fata sfntului copii, i ca vas de scaldat copiii.
soare, 3503=arunci praf. crac s, a. cracd de busuioc, 443
colindli vb. o minciun mare care crenguta; craca pe care cntft cu-
s collude mult lume, 853 sa se cul intaiu, 9119 ramura de copac.
raspandeasc prin mute prti ale cracanit s. I. 2669o bucat de
lumei. lemn, despicata la un capt si for-
coliv s 1. gru fiert, care se in- mnd, cu ramurile, un unghiu.
trebuinteaz la Immormntari, si se crimcium s. f. 4466 chrcium.
duce la biserick la diferite ocazii craiu s. In. craiu non, 1937=dunA
colt s. m. colt de lup, 1g81-0 boal. noua.
col(un s. rn 815ciorap, crpiicios adj. aide crdpdcioasd,
copaie s. f. copaia de mlaiu, 1788 3161aspr.
covata de Mina. crpnos adj. piele crdpdnoasd, 682
coperi vb. coperit cu omdt, 215=a- piele crpatk cu epiderma zg-
coperit de zpada. riat.
coptl s. tn. 2614=baiat. erasnie s. m. 938 drag. -
corasl subst. 4345, v. colastrd, crAstel s. m. 939 v. carstel.
cordelutil s. f. 3996panglicut. crvmei s. f. 4467 carciuma.
corn s. a. se pune in costoroabe, crescut s. a. sa nu se puna un co-

www.digibuc.ro
 433

pil in leagnul altuia, cdci ia7cres- cucuiu in cap cu mot de pene.

cutul acelui copil, 814putere de cuculu s. a. cnd un copil se lo-
crestere. veste la cap sa toarne In acel loc
crest& vb. porch se cresteazd la ceafd apd, ca sa nu-i ias cucuiu in cap,
ca o cruce, 3267se Mc dou la- 599umfltura care se face dupa
ieturi In crucis o lovitura la cap.
erettte vb. daca dimineata apa din cucuruz s. m. and brazil fac cucu-
cofit& a mai crescul ceva, 652 s'a ruzi multi, 230 fructele bradului.
mai inmultit; dac se tine un mort cucuveicii s. Y. 1014pasere: cucu-
mai multe zile si trupul lui incepe veaua, cucumeaua (Athene noctua).
a creste, 2456se umfla. cuib s. a. cuibul gdinilor, 794cuibar.
crettet s. a. crestetul capului, 609 cuibar s. a. 759locul unde se ou
varful capului. paserile domestice.
crier s. m. 940creier. culbec s. m. 1021melc.
crijm s. f. ducandu-se un copil la culetter s. m. 3158 melesteu, fdcalet.
biserica este obiceiu a se infru- culier s m. 4022idem,
museta crijmele, 324panza In care cum adv. nict ca cum, 3530nici de
infdsoara copilul, cnd, la botez, fel, de loc.
il scoate din cristelnit. cumiitru s. m. 327: persoana care
croncalnit subst. crondinitul ciorilor, boteaza i printele pruncului bo-
736 sgomotul ce-1 fac cnd zboar. tezat, sunt intre ei cumdtri, o inru-
cruce s. f dire care se tine in seama.
crudle drumului, 408, 1415
locul unde se incruciseazd dru- cumprinii, s. Y. s nu umbli in cum-
murile. pdnd 4530la miezul noptii.
crud.* adv. 622in forma de cruce cumpiit s. a. il faci sd-si piatrii cum-
cruli vb. vaca se cruseste. 4014 pdtul, umbland nebunatec,
sloboade lapte cu singe. pierde uzul dreptei judecati.
cru.vit adj. lapte crush, 4028 ame- cur s. a. sa te dai de trei ori de-a
stecat cu snge. curu' n cap, 357--peste cap, de-a
cucoarii, s. Y. 979 cocor.In Mol- tumba.
dova, pentru a se indica aceast cura vb. cnd i curd sdngele din
la botez
pasere, se intrehuinteaza Yemeni- nas, 2521--curge; dac
nul cucoard, atat la singular cat si curd vreo lumind, 1914--se scurge
o lumanare.
la plural. Cuvaritul masculin cucor curat adj. apele sunt curate i sfinte
se aude foate rar. 286spiritele necurate nu locuesc
cucol s. m. 56 cocos: nu-i bine sa In ape; cnd calul trage inteun loc
mannci grdunte fierte sau cucosi, unde incepe s bard cu copita, sa
384Grauntele de popusoi (po- tii ca de desupt nu-i curat, 464
rumb) se pun pe vatr fierbinte qi locul acela este in stapanirea tirui
si se prefac in cucosi sau cucosei, spirit necurat, al dracului; daci
cum se zice in Moldova; floricele vrei s nu-ti mai vie o boala a-
se zice In. Muntenia: cucosul pu- vuta, arunc scaldaturile la un loc
stii, 3309. carat, 269 -loc pe care nu se a-
cucoltette adv. 1550 ca cucosul runck murdariile, precum la rd-
cucuiat adj. put cucuieti, 757 cu cina etc.; fata se spal cu

www.digibuc.ro
 436

apa cu care s'a splat limba da".-(Datul faptul au a-

potului, i va fi asa de curatd ca nurnite descntece); lupii dau asu-
clopotul, 71-inocent, cu sufletul pra oamenilor 1970-se npustesc
neprihnit; cnd sameni gru, sa s dai ocol casei, 2485-sa, Incunjuri
fii carat de noaptea. 1607 sk nu fi sd dai chiot, 1533--s strigi; cnd
avut relatiuni se:Wale In timpul o femeie clef ca copdul de necaz,
noptii. 1687 ---intmpina o greutate, o ne-
curibtenie s f. cei cari petrec pe voie; Ii vor da pace, 1610-nu se
un mort, sar peste un foc, spre vor atinge ; un fir de ln rosie
semn de cardtenie, 111- purificare. dd-1 prin sare, .1593 =moaie-1, in-
curechiu subst. 614, 1668, etc. - trodu-I In sare; s Infingi o secere in
varz fata coerei, ca nu va mai da coto-
curge vb. dac carg luminelenunilor, fana pe acolo, 38 )1 nu va mai
1040 dac se scurg lumanarile; intr inkuntru.
cta sperl in vatra, attea ou sd dalac s. 1. 414 -bub care infectea-
curgd din gaina noastra, 1535 = s za sangele si produce moarte.
ias. damblagiu s. ni. 1072-paralizat.
curgere S. t. Ii va merge rau in damblagit adj. omul damblagit, 1073
curgerea anului, 502 in timpul a- -paralizat.
nului. danac s. m. 70 etc. flacau ; cava-
custura s. f. taie-i gura cu custura lerii satelor.
588 -un tel de cutit. dfinsele subst. 1720-ielele.
cutlert s. I. Evreii cnd infra la cas- drac subst. 4178 unelta pentru
ed, 3196 o locuinja improvizata in preparat lana de tors.
care mannca Evreii la sarbatorile dabri s f fetele de maritat, chid se
de toamn. ridic de pe scaun. 11 cltesc, ca
cum s f. 453 caciul, ca sd iasd s-si clteasca data, 3949 ursita..
pail cusmd'n cuib, 757 s iasa toti de prop. daca comorile ard de cu
puii In acelas limp. seard, 843 dela inceputul serii ;
copilul care de Ink e desteptat, 900
DA vb. s o omori cu calchiul .si din copilarie ; sa nu mturi cu
sd-i mai dai I cu talpa. 910- sa o mnile de pdne, 1(300 cu mnele
lovesi; sd dea brand, 1195-sa scoase din aluatul din care faci
Impinga s cada; ii vor da pane; cnd sameni gru,s fii curat
spini in picioare, 477 ii vor intr de noaptea, 1607 din timpul noptii
spini ; este pcat a da ea ceard (s nu fi avut relatii sexuale In tim-
prin cas, 690- a unge podelele pul noptii); 14 minti pe cei de ai
cu ceara, a cerui; cnd cineva e morti, 2057-pe cei care ii ai mo-
bolnav, si are credinta c i-a fast lt : Romnii de loc, 1793- din loca-
dat, 81; cnd ti-ar crap blideie. litate ; cnd auzi de prima oarii pu-
fara ea sa le atingi, sa te feresti, paiza, 3293 pentru prima oar. ; a-
ca cinev ti-a dat, 264 -dup ere- tunci de loc il pui sub picioare,
dinta poporului boala se poate 3666 indata. imediat.
trimete cuivA, prin diferite farme- demaneeate adv. la anul nou, de
ce ; eel ce trimete boala, se zice demdnecate, 61 foarte de dimineata.

www.digibuc.ro
 437

deplin; s'a lecuit, dar nu pe depluz, dioatfi (se), 3985se deoache.

1028nu complet. disces s. a. srut banul ce-1 di la
desbr vb. 200--a face pe cineva discoS, 165 pe care-I pune tn tal-
sa se lase de un obiceiu, de o gerul pe care-1 tine preotul In bi-
patirh. serica, anume ca s primeasa o-
descAlei vb. poate s descdlceascd frandele crestinilor.
orke tort, 3338= s descurce. disdedimineatfi, 47,
descAreft vb. cnd se descarcd pusca, disdintineat adv. 47foarte de
3307=se sloboade. dimineata.
desfcit vb. semincerii de papusoi, dobandi vb. va dobtindi miros la gu-
dupa ce i-ai desfdcat, 3029ai scos r, 1665 I] va mirosi gura.
gruntele de pe stiulete. dobitoc s. a. se crede ca dobitoa-
desface vb s nu impnezi copacul, cele vorbesc, 116; cap de cal se
cand vrei sa-1 desfaci. 852s-1 des- pune in par, ca s nu mannce
pici, sa-I desparti in dou ; i des- lupii dotntoacele, 476 animale do-
face ce ti-i facut, 1515 strica un mestice.
farmec. dohot s. a. 1189 pcurd.
deslegare s. 1. cerndu-i deslegare doi num. o femeie se marital al dot-
bldstdmelor, 279cernd iertare si lea, 94a doua oar.
acel care a blastmat, se ridice doni s. f. donita ca apd din care
blastOmul. se bea, 83--vas In care se tine
desnit, 1951desdimineat . apa; in Moldova se zice: cofd.
despoi vb. sa prinzi un liliac, sa-1 dos s. a. cand caii vor sta cu dosul
despoi de piele, 1874 s-1 jupoi. spre gard, 475cu partea poste-
destriimfitura subst. 525 land yap- rioar.
sit. dospi vb. pnea nu se va dospi, 357
desvll vb. dac lucreaza cineva -nu va creste, dupa ce a fost fr-
greu i i se desvdleste mdna. 2035 mntat.
i se zdruncin muschii. dovleac s. m. 315 bostan, se zice
deert adi. daca un copil leagOna in Moldova.
un leagn desert, 855 gol; de-tiiese dovlete s. m. 4524 dovleac.
inainte cu desertal, 139 cu un vas drilcoaie s. 1. 2596 dracoaic.
gol drcuit adj. cuiul drdcuit dela cas,
delte, plural dela deget. 1020 pe care mesterul I-a dat
detleptat adj. copilul care de mic dracului.
e desteptat, va muri, 900 destept drgaica s. f. 99 sg sarbtoare
inteligent. care. in Moldova, se zice Sanzieue
dihanie s f. 51 fiar selbateca. F;i se tine la 24 iunie.
dihor s. rn. 1136 tfn animal care dragobete, s. a. 1215 sarbtoare
mannc paserile din curte. care se tine la 24 februarie.
dimineat s. Y. cum n'arn mancat drege vb. cnd se duc sa dreagd
eu diminetele agiunurilor, 703 In mortal, 2309 infig un mestecu lu
timpul diminetii. mormant, pun Wale acolo, aprind
din prep. sa nu mil-land dig cote, calti.
2106 stnd in cote. drept adj. cine va vedeh cerurile

www.digibuc.ro
 438

deschise in noaptea de Boboteaza, moarte, 549; vacile aceluia vor feet

va fi drept inaintea lui Dumnezeu, bouti, 928- vor Ma.; s omori ea-
711 va fi socotit in randul drep- teii "Umiak de a face achi,
tilor. lute de a li se deschide oehii; nu
drug s. rn. 4465 un lemn rotund s va face In acel an mci an drum,
lung. 483-nu va cllotorl; te fad tai
drum s. a. nu va face in acel an nicz (puii) la gat, 787-te prefaci, simu-
un dram, 483 ; vei face drurnuri, lezi; feiceinda-i-se cuiv rdu, 909--
486-vei caltorl. imbolnavinclu-se; gaina faceoa, 1Ji17
dubahl, s. f. 1841- tabaceal, se otra ; and copilul plnge prea
dubit adj. pieile dabite, 1841-ta- mult, Isi face de cap, 13180.
bacite. facere s. L -nu arnagesti Tie mi-
due:4ml adj. Intoarce closca cu o- cand vrei sa dai cavil de
borocul, In sara cand pui. impre- facere de bine, 44-binefacere, inda-
jur, de trei ori, ca SA' nu-ti fie du- torire, ajutor; facere uoat, 2548;
782-s nu se duca din curte s nu moar din facere, 2265.---mas-
prin alte parti. tere.
duce vb. va duce frig iarna, 3505- fiihibi vb. cnd fizlgerd fldind, 4240
va sirntl frigul. -ca lurnina dela un foc grozav.
dudill vb. ar daddi beltliile In sus, falcarittl s. . 1262-0 boat&
936-ar creste ca duclaul. fapt s. a. 1277- farmece.
dugheanii s. f. 288 pravlie. fssfti vb. focal and fdsek, 1348:and
duhoare s. f capeti dulloare bi gu- focul nu arde cu dacha', ci mac-
ra, 1671 miros. neste, face un mic zgomot, se-zice
dulce adj. daca cineva mnnc de ca Jasie".
dulce, 1531- de frupt. la s. f. 322- .r.fasie de Winn' cu care
dumica vb s nu damidin strachi- se infloara copilul ; bete.
na goala, 4529 a pune in strachi- fat s. m. fdtal ce ar fi avut sad na-
na bucati mici de pane. sea. viu, 2596-pruncUl.
dumicat s. a, and iti cade du- fedelet s. a. 932-vas de lerrin, in
micatul din mn, 2078-bucata de forma ovath, pentru liehide.
mncare. fel; fel si chip, 4196-in diferite chi-
dup21 prep. and tinerii insurtei puri.
pornesc &gal' zestre, 496 pleaca sa femeiulcii s. f. fenzeitzscd de coco.
aduca. zestrea. stare, 812-femela.
dural vb. dardesc cdrukle, 3926 du- ferecat adj. ferecat inlanturi, 2939
ruesc, lac sgomot trecnd. inatuat.
fen Ob. ca sa fere.tti rdzoarele cu le-
Estimp adv. 3957-In anul curent. gume de musuroaiele cartitelor,
650-sa aperi, s iai masuri sa nu
Fcufle s. a. 302-instrumentul de fie atacate ; sa tii ca ti-e dusman,
lemn cu care se amesteca mama i set le feresti de el, 1251---81 te pl-
liga. -In Moldova: melesteu. zesti; se feresc oamenii de lucru luni
face vb.cnd urlacanele. face a sdrikie, dupl aanaza, 1720 evita de a lucr.
547 prevesteste srcia; face a ferit adj. vitele sA lie ferite de toate

www.digibuc.ro
 439

relele, un rAu sd, nu se a- se rupe in cloud, cu mna; dui

propie. de ele. se frdnge sculul, 1724 se rupe.
feltell vb. cnd, canele se festeleste frantura s. f. 1392 o boald: scu-
inaintea sclrii, 555-se murdreste, lament.
se excrementeazii frige vb. in case unde fede vreo
filigean s. a.196 teligean1 vas mic closed pe oul, nu se frig oud, 756
pentru bAut ; ceased. -nu se coc; te- frig purecii, 3297
m, 323, si tPs. pisc multi.
fiat& s fl 327-cepi1u1 botezat de frumutele subst. 1720 iele.
cineva, ii este_fin, fieL frupt s. a. fruptul alb, 248 laptele
fire s. f. toald ftrea se- sburleste, 1232 preparatele lui; dacd-i furl cuiva
=nature, elementele naturii. din fruptul sdu din stupi, 3624 ro-
firmifurilL& f. dul stupului, mierea.
finear s m. 130&- cal care, vorbe- fulfteratura s. f. 1453 o boald
ste%mult, vrutesi nevrute. fumegar s. a la 40 de sal-10 se face
Hoare s,m. si nu dai bars, cii flori fumegar j incotro se abate fumul....
de pomand, 310.-La suprafata bor- 1817 se &a' foe la o gramad de
sului se face un fel de mucegaiu, gunoaie.
care s numeste jloare, flori; de co- furori subst a face furori. 300, nu-i
pat din ffrt, nu se prind farme- o expresie cunoscutl n popor;
cele, 1270-bastarzi. insemneazd: a atrage atentia asu-
floarea soarelui s. f. 618-planta pra ta, a fi admiral in societate.
(Helianthus annuus). furtunatee adj. copilul va fi furta-
fluiera vb)..sk- nu fluiert in cask in natec, 1746 neasimpArat, iubitor
zi de vineri, 669 -sd nu suieri de aventuri
foe, s. a, foc vim, 1278 crbuni a- furcal, s f, furca dela pieptul unei gct.
ini, 2333 osul dela piept iedusul,
prinsi; va ie pe_ copil un fel de
foc, numit foe vitr, 1558 o boal,
niste bubusoare rasietiee, cart se Gatlin vb. se geldile.Fte, 1225 se
mat, numesd focuri, 388; fetele a- gAdild
morezate ca, iasd focal dela gaie s. f. 1333 pasere prevestitoare
&rim& 2009r-si. nu, mai sufeTe din de ploaie; se mai numete caie,
cauza' dragostei; foc viu, 4189 se puhoier, prem., tide (Milons
freacsA un intre- doud scnduri regalis).
pind se aprinde. gAlbginue, s. a. and ginele fac
Fbra s. nr sdrbdtoare pg- oud cu doiri gdlbenuse. 234-glibi-
neasc; se serbear la 22 iulie: nusuri
nu se lucreazd, c e rdu de foc. giticeavii s f. 448 neintlegere,
fololtin subs. 2670- fulgi mari de sfadd, ceartd.
zApadd. s. f. 3985 pasere de curte.'
fonfili vb. toate le. fonfeieqte si nimic gringanie s. f. sq nu 1ai sa-ti caute
nu porneste, 1308 laudi ca face doi in cap. cd faci si mai multe
toat 623-pduchi.
friinge vb. se frngr 'in dotal, 369 guioace s. f. gdoci de ceapd 4236-

www.digibuc.ro
 440

scobiti; ghizduri subst. 4200, v. ghizdele.

ceapA liatA In jumtAti
ca s rAmAie ca o goace. gingin s. f. gingini, 1146 --gingii.
Weil s. a. copiii au obiceiu d a glie s. f. gill de iarbd verde, 244
lu ate un gdtej aprins invAr- brazde.
tesc, 1357 vreasc, ramur uscati glistir s. a. 2480clistir.
de copac. goanii s. f. cnd vrei sA faci goand
gat; vb. se gdteste pentru o petrece- cu multi oameni. 1596vAnAtoare.
re. 300 i face toaleta, se infru- gobac s. f. 3157 pasere de curte.
rausezeaz; trei te InAcreste (pe gogololit adj. fdind gogolositd,
hors), trei te otateste, trei pe masd 3719fdcut gogolosi.
te gdteste, 305te prepar ca s fii gol adj. de-i vedea manz, ai s fii
bun de mncat; (gerul) ne gdteste got tot anul. 478prost imbricat,
cu frigul lui, 1651ne doboar, ne lipsit de haine; femeile s nu se
face s-1 sinitirn ; sd nu gdtasti hai- duc ca capul gol la biseria, 600
nele sArnbta, 1743s nu le ispr. cu capul descoperit, neinbrobOdi-
vesti de lucrat. te; mdtndligii goald, 2036numai
gtlan s. rn gtitlan de lup, 22 mmligA, fr alb adaos de man-
gtlej. care.
gatos adj. oameni gdtosi, 211cu golan adj. 1779srac 'fIrl avere.
gtita desvoltat. goli vb. plosca o golesc de bucurie,
gavan s a. s nu tii lingura de 057o lasa goal, ii beau tot on-
gdvan, 1886 partea cu excavatie tlnutul.
a lingurei. gorAi vb. cnd gordie cioara, 737.2
gavAt s. m. 305-1up. carlie,
gazii s. f. 218insect. gorgoasa s, f. 2628fruct cu un
gean s. f. e gean la rAsArit, 4351 smbure,
lumina slabA.
goz s. a. in ziva de Pati nu se tip
gozul din cas, 1645 gunoiul.
gemene adj plugul tras de doi boi griipa vb. coarnele boilor cad grd-
gerneni, 270 nscuti odat, de ace- peazd, 593cari grap, trag grapa.
eas vac5.; 2629 doi copii nscuti grei vb. copiii cari se gresesc in pat
In aceea zi, in acelas sat; fructe 439se urineaz.
de gemene, 1579- Ingemnate; copii greu adj. femeie grea, 1994Insr-
gemeni, 1579nAscuti odat de a- cinat.
ceeas mamA. griji vb. casele se grijesc toteauna la
gheatil subst. zahar de gheatd 4486 sfArsitul lumii, 667 se curtesc.
zahr candel. groapii s. f. groapd de ingropare,
ghebos adj. 1586 cocosat. 674 rnormnt.
ghioc s. a. ghiocile oulor, 2940 groht vb, 1808, porcul grohdie.
cojile. (Pronunt. : ghi-oc). gropan s, a. groap in care se pune
ghioriii vb. cnd iti ghiordie gdtul, apa ca s bea paserile.
210 face un mic zgomot cnd gros adj. groasd, 2180insrcinat.
trece pe gt, gAlgAle. grozav adj. femeile se tern grozav,
ghizdele subst, 441lada de lernn 719foarte mult.
care st deasupra unel fntni ; grozalvenie s. . 942faptA'infiorA-
ghizduri. toare, grozavA.

www.digibuc.ro
 441

grumaz s. durere de grumazi, tiuni de paimnt: o fre Ingusta de

1315galci. de pamnt, acoperita. cu iarb,
gudur vb. cand se gudurd cdnele, helge s. . 33, 149un animal mic,
551=se alintk se bucura, face gin- de coloare alba. In Moldova: ne-
gii stapanului. vastuick
gulie s. f. 422rdcina de tuber- hleiu s. a. 1832 un fel de lut.
cule, precum e bujorul. hogeag s. a. 1458 copl, pe care
gur s. f. mireasa di. soacrei. ca iese fumul din sobi. Plur. hogege
dar, o cam4a fdrii gurd, ca s. nu hogeaguri.
aibi gura'n cask _534o came0 hojma; insurteii hojma se von cion-
fr gaura prin care se vra. capul &la 1255 Inteuna.
ca soacra s nu vorbeasc mult, hold s. f. and gdseti erpi prin
sa nu cicaleasci pe holdk 2244 -Ian, bucata de pamant
guraliv adj. copilul care tot tipa smnat.
mult, va fi guraliv, 875vorbre: holerit s. f. spini de holerd, 3480
pentru a legA gureguralivei, 365. o planta.
gurett adj.,1308 =bun de gurd, vor- horl vb. fetele beau apa sfintit, ca
baret. sa poata hor, 595- s poata cant.
gurguiu s. a. gurguiul ffelor, 3806 horn s. a. stlpul hornului, 764co-
starcul; gurguile ulcioarelor, 4538 ul de deasupra vetrii, dar In in-
=capul, varful bubei. teriorul cash.
gun vb. gura cameii nu se gureste hospa s. f..sau hoaspd; s nu dai
smbt, 521=nu se taie, nu se bor cu flori de pomana, ci. pe
croete; cnd guresti In ziva de'ntaiu ceea lume bei tot apd cu hospd
3570faci gura cu flori, 310 Pielita fasolelor
gutter s. m. 1675un animal, i o altor leguminoase, se 'zice hospd.
board de gat. huhurez s. m. 1695o pasere de
gutunar s. a. 1676guturaiu. noapte.
hut vb. hueste, 1158, 1347vuie0e ;
Mils adv. boul de hdis, 3957din ti huefte capul, 3310; nu-i bine sa
partea stng. huesti pe om, 3285 sk-I certi, sa-1
haitie s. a. haitic de lupi, 3279 -po- ocarati.
taie, mai multi la un loc. hulpav adj. and mama e Ingreu-
hah s. I. balaur mare, 4054. nata, sa. nu se uite hulpad la vreo
halal; halal de cel ce le gsete (co- lighioank 2633 cu prea multa a-
morile), 843este fericit, va fi bine tentie.
de el. hulub s. m, 1698porumbel.
haliciu s. a. 1595ftoiectil de puF husc s. . huscd de sare, 458 un
de vanatoare: bulgre de sare, In forma conica,
hfirb s. a. 1367sfarmatura. dinteun compus din sare care mai intaiu
vas de lut ; ciob. a lost preparata. pentru a se putea
hartag s. a. and vezi pe cinevA rade In pulbere fink
ca-ti cautd pururi harfag, 2130 huti vb. and stai la mask s nu
pricina de cearta. hufi picioarele, ci. huti pe dracu,
hat s. a. desprtire intre douk por- 3172 sa. nu le hutni, sk nu le le-

www.digibuc.ro
 442

geni, sit, rut faci cu ele miqctiri la inim s. f, pe inima nernancatd, 1426
dreapta si la stnga. pe nemncate, cu stomacul gol ;
inima earutii, 65t=1emnui: care
Iarbzi s. 1. iarba 120plantk leagA osia de dinapol a earului.
fantasticAi arela poporul ii atri- In Oltenia: inimoiw.
bue puteH supranaturale. Sub acest isCik, vb ca nu eumv-sd se ism stets-
nume se cunoaste i o plantArealA: dd'n cask', 133sk se:nasek, sit se
Vincetoximam off, care se mai nu- iveasc.
meste i randunigi. iscoadii s. f. 1727- pndA, vndtoare.
rarmaroc s. a. 4172bAlciu, zi de iscusit adj. fatd iscusitd la tesuf,
trg. 4-33priceputl, eu talent.
ibovnic s. m. 3361 amant, drAgut. Ispas s. a. 39- sArbtaarea nurnit.
tele subst. 86 -fii0 supranaturale InAltarea Domnului,eare se prznu-
earl prieinuesc oamenilor nenu- este la 40 zile dupa
mArate soiuri de boale. lapin vb. it vor ispiti el de unde
lertit vb. slditii se due de se iartd are el pana aeeea aaa frumoasi,
279-1st cer iertare unut altuia. 3701 vor eercet, _vor eerell si
'meat adl muieri iertate, 3465 -care afle.
nu mai au relatiuni sexuale, Ista pr 3220aisla, acesta.
iesI partea istet adj. bdiat islet la invitaturA,438
s. f. testa boilor, 336
grajdului In care stA mncarea. In inteligent, eareinvatt lesne
Moldova se IntrebuinteazA plura- lute adj borsul sd fie lute- 0 acnr ea,
lul iesle. 304,sk aibl tArimc putere:
tell' vb. copilul iese betty, 193devi- copilul care' tot tipf mic, va ft gu-
ne, se alege betty; vinerea i mier- ratty si sfdAret, der lair and- o
curia sk nu rupi castraveti din a- ereste, 875--violent. ache; capital
cei carf au iesitintdiu, 676eari an ca sd vorbeasa tute, &73=in eurand
aprut intAin din pmnt; castra- s se lege alingur de gatul mArr-
vetii s nu-i pui In pmnt mien zului, ca si creased lute 1113cu-
curi sau vineri, cA ies amari; 675 rAnd; eel care al pune, s stea. lute
se lac amari; cAnd iei afard en u- jos, 762repede, irr grabkl; clack
dul. 2306te urinezi; copilul za- cucoarele tree iutr inapois uinel
mislit spre a sArbAtoare iese ghe- lama tot lute, 987----devretne.
bos, 1585se naste ghebos ; mice izbandI vb. visele se isbiinelesc,4,1241
lucru vei incepe, nu lest- la, cap& se implinese.
bun, 1901nu-se sfArseste cu bine; izb/ vb, s ntr lucrezi irr nou jot si
nu scoate vorba In sat, cA na tz-tt nouA marti dupa Past, a te izbeste
ies nimica (vnat), 1596; end anu-i az foc, 1374te trisneste.
mare, iese prost grddindriite, 1597 izbituril s. f. 87o boalk contra
nu au belsug. ekreia se IntrebuiryeazA "desante-
Ignat s. m. 1286: in ziva de 20 de- cul de izbiturP.
cembrie se tine srbAtoarea nu- tzvor s. a.sA dal din livadk ea si
mit Ignat. In aceast zi se taie dela stank, oricui ar venl de n cere,
poreii penfru CrAciun. cg. atunci Dumirezen iti cl& spar 0
finals a 748 -pAmnt de psetoare. izvor,

www.digibuc.ro
 443

Imbirburi vb. 4067a unge, pe Imprilvtietor adj. 2034--risipitor,

fat, cu miere sau altcevtt. contrar lui
imbla vb. 28=a -umbl. Improlc vb. 1790a rspiindi un
Imbracamant s. a. a se prinde un lichid sub forml de stropi.
cucos * se imbrac In lnbrdedmiin- Improura vb. ad' se improureascd so -
tul cu care a venit cel non niscut sirea priadverei, 3348si se ve-
pe brae, 20100-=--amesa in care se steasci,
naste un copil. Impuveatii, s. I. 1762o planti.
Intlyuca vb. and imbaci de dota ori In prep. meargi In plin 489---s
2086--,--cnd viri in gur aibi succes ; se cazneste s se a-
de doul ori. seze In tap, 2597sA se aseze pe
Imbnefiturri s. I. 2112bucata de crestet ul cap ului.
mincare din gm% laterl vb se indcreste borsul, 304
Imbucat s, a. and oala este cu devine acru; Indereste, borsule, ma-
gura spre tine, e rtu de bn.bucat, crqte, 305inAcreste-te (imperativ).
2827. Intierit adj. s nu cumva sk moi un
iinbumbit vb. a Imbumbd gura cA- bat in scuipat, i -apoi s-1 pui in
mesii 'Ana' sus, 5I7a vri toti furnicar, i pe urmi, indcrit cum....
bumbii in bortile 4or, a inchei toti 1472imbibat cu mirosul de fur-
nasturii. nicar.
Impfinh, ub. s nu Impdnezi capa- inviidl vb. sd nu se lid:ideas& casd
cul, 852si nu bati pene In capac. nond de alta veche, 663s nu se
Impestrit adj, oud Impestrite, 2908 alipeasc..
old incondeiate de Pasti. Inainte adv, Ii std inainte o cilto-
linpiedecat adj. gdiui bnpiedecate, rie lung& 480In curnd va face
1499cu picioarele legate; copil o cilltorie.
cu limba impiedecaid, 2572cu gre- Inapoi ad. se arunci Inapola capu-
utate la vorba cu kin la limb. lui, spre spate, In dosul
Implanta vb. daca vine o broasci omului.
in cas, o Implanta In tpus, 348 Incelul vb. 3701a inset, a amgl.
o fringe. Ineeta vb. vaca strin Inceatil de a
Impleh vb. Impldnd cinevi borsul, da mull lapte, 1831 - inceteazi.
303 umpland borsul : punind in Inehelti vb. s nu te r.chelti, 1047
putin ingredientele necesare pen- incalti.
tru a se prepar borsul. Inehiotora vb. cdmesa copilului nu
Implinl vb. na, cucuie. banul, c se Inchiotord, 519nu se prinde
li-am tnplinit auul, 957-4sprivit ser- cheotoarea.
viciul, completat; sd se implineascd Inehirei vb. (copilul) se Inclurceste,
eopilul ca nul, 4464----s se Incileze 881nu se mai desvolt.
s se ingrase. ineinge vb. (oul) se scuip de trei
Impovorat adj. femeie impovoratd, ori cenus, 1534
2535=-Insrcinat. vrndu-1 in cenus.
Impritti vb. nu se di nimic din ineleta vb. Ii inclesteazd
easa, ca s nu se imprdstie gospo- 4277prinde degetele unele intre
ddria, 928 nu se risineascI. altele.

www.digibuc.ro
Incresta vb. a Increstd covata, 3479 Inghinat adj. perrA inghinatd, 2628 .

a face o tAietur*A dreptEsemn.

incruciat adj, cu ockii incrucisati, ingradit adj. and soarele este in-
66 sasii; drum "incrucisat, 498 drum grdit, 4950gulerat.
care se intretaie cu altul, Ingrecat adj. femeie ingrecatd, 1581
aneungiura vb. este bine a incun- InsArcinati
giurd casele cu trita, 1386 a face fnmuia vb. ti se inmoaie mcinele,
ocol In jurul caselor. 2050 se moaie.
pleura vb pored se incurd cu paie Inneca vb. daa vreun copil mic se.
in gull, 3263 aleargA, fug. Inneacii cu vreun fel de &wale, 2109
i se opreste in Inghititoare.
Oneurea vb, cnd se Incurcd ata,1446
se inoadA; se amestea de nu innot adv. trece apa innot, 100=In-
poti coase. notnd,
Icurcat adj. buricul Incurcat pe dupA sinnumfira vb. cine va vedeA co-
gt, 427InvAlAtucit In jurul g- cori, 'innumere, 984sa-i nu-
tului. mere.
judiltintri vb. indtineazd femeile a lnnumilriitoare s. f. 2929numk-
arunca o 1ingurb, 309au datina, rare.
obisnuesc. Inserat s. a. pe "inserate, 348 la vre-
judemitnatec adj. 434 abil, price- mea and se insereaza.
put la orice lucru. insplina vb. oamenii cari mAnAna
splinA dela animale, se Insplineazd,
lindeplink vb. nu-i bine sa desgropi
mortul, pn A. nu indeplineste patru 3564captA boal de splinA.
ani dela moarte, 1131 implineste. int1nitura s. . a pa dela intdlniturd
f,ndestulare s. Y. va ave Wes/Ware 74 locul unde se intlnesc dota
de One i sare, 325va ave din ape curgAtoare, confluentd.
belsug. Intfirtitii vb. frigul'se tntdrdtc`i, '1149
se ambitioneazA,
lnfinge vb. sI le infingi la tAtna por- intina vb. copdul nu se va intind In
tii, 267 sA le Infigi. pat, 871- murclArI.
Infrunta vb. s nu tai mAmAliga din intoarce vb. copitul mic sA nu se
frunte, c te infrunteazd altul, 2004 pupe la sezut, cdci and se va face
te braveazA, mare, va Intoarce dosul la cel. ce
infrupta vb. se infruptd, 1770 m- 1-a pupat, 63--va fi nerecunosa-
mina de frupt. tor, ingrat; cunt am Inters cdmasa,
Angiiimat adj. cnd ai sA te duci asa sd se intoarai X. deia 00,1787
undev, sau voesti sA incepi un --sk se IntArce ; ca sA nu se 'in-
lucru, i esti ingdimat, nestiind dacA toarcd logodna,1893sa nu se des-
va merge bine, 2194esti ne- faa; nu e bine sd 'in/oared cinevA
hotArAt, nesigur. pe altul dela moarte, 2303=s1 I sca-
ogiiturl vb. and un pont nu face pe de moarte ; sA nuntorcib, habl
roade, sd-I ingduri, 3224 s"..-1 g- iarna, 421=o specie de: castrare.
uresti. AntorsAri s. a. 192o boal.
ingemilinat adj. lucruri Ingendnate, lnturna vb. trntitura se intoarnd,
1680 alipite una de alta. dacA se cala in udul unui cal,

www.digibuc.ro
 445

468se opreste de se desvolt, s. a. 627animale.

se vindeck; inturnndu-se mirii dela jigodie -subst.4500o boalA de ani,
cununie, 97Intorandu-se, venind jigaraig,
inapoi; cnd esti pornit la .drum. itivinat s. 1. 35--,--juvin.
te-ai inturnat inapoi; 495te-ai joaesi s. I. In jouce a. nu se ba bl. co-
1ntors din cale. pill mici cu dialmele peste
inturnat adj. un copil inturnat dela picioarelor, gluns, and te
130 copil care dupa ce ,a lost joci cu
Intarcat este lsat iar7; s sug. joar vb. femeia iimpouorat nu
Intepat s. a, e isdu LIe iutepat, 1797 joard, 2535=---jur.
boal (junghiu ?). joi mart 6. t. 70 Icsia ultim din
In(epenire s. a. are pe talpa rotii Presimi.
cuie mari, ce-i slujesc la intepuire, inch, vb. cnd se vede jmodad vreo
706 -fixarea pe loc. comord, 844---jucnd flacra unei
invglatueI vb. crijmele care se in- comori; si. ai parabeln pungb., dac
vdldtucesc Imprejurul himinilor, .324 vrei ca toat luna al foci ele
se infsoar. 932 s ai parale in bielsug; cAnd
Invalatueit adj. pnzd invldtacit, visezi noapte.a CA te *lieu o femele,
484 fcut val. 1286 c ai relajiuni aexuale;acnd
invrili vb. s. nu invlesti focal, 78 ) jocd en qchiu,2874 se misa, se
--s .nu acoperi focul cu cenuf4; clatin.
and se invdleste pcinza pe sul, juciiutt adj. -926----1ucator, flansator,
3014se ruleaz. jumold vb, Acand tai nn cocog,
invartl vb. copilului i se mid& bu- jumoli din penele aripelor, 994ss-i
Heal pe dup 01, 429 i se rsu- junudesti, s-i smulgi.
ceste, i se invliAuce,ste, i se im- jumul vb. 1558--a smidge pesele.
pletkesle. juramaart s. a. Li cite0e Vneotul
nsiUtur s. . 1735fire de aj rugmintea de deslegarea j2ndmin-
cu care s'a glor Ce pot i asttpra lui, 1819
inzivat adj. daa un mort este lu- blstme, afurisenii.
natec i inzivat c.0 un Irate al su twat adj. cnd un otort se gseste
3609nascuf in aceeas zi din sap- neputrezit, se crecteg4 feral, 1819
trnn. blastmaf, aturisit.
va fi bine prima .sau Isi va pe- juvinit s. f. 32, 667animal ..de di-
trece bine, 494 -va peirece bine. mensitmi amici, insecti.

Jlu4 vb. daa te doare capul i te La prep. Imbrckmintea u itrebnie

OW, 1963- te jlluesti. luat la purtare, 1744 nu trebuie
pr subs!. 3019fructu1 fagului. Incepi a ,o parta.
jertfit s. Y. sruid banul ce-1 d la leat s. f. 120--latt-
discos, creznd es numai atunci Iiiertima vb. slaina din pod daa
este primit jetlfa Iui, 185darul in cepe a kicreim, 4807 a pi curl!' din
care se da la biseriel. ele.
Jidan s. rn. 1791, laneatA s. 1. 4203 lank stilmktur.
Jidov s. in. 1790 Evreu. lapaid vb. nu lapdd fin rasa, e fetpdd

www.digibuc.ro
 446

rosiat, 1593; cnd moare cinevi nii leaga plode,3212fac o vraj ca

din sat, sau din rude, apa scoas s nu ploaie,
s se lapede, 114; aschiile dela tro- leggtoare s. f. legatoarea dela col-
nul mortului, sA. se lapede pe at* tuni, 846jartier; se servesc de
130=a lepAd, a arunca. broascA si de liliac, pentru a face
hIpta vb. 890a alApt. legiituri pentru bolnavi, 363cata-
lapte s. m. lapte acru, 282din lap- plasme.
tele de oaie se prepad un lapte lehuzit s. f. 328femeia care a nAs-
ingropt, cu gust acriu, care se cut, luza.
numeste Japte acne. lemn s. a. lemn de ceine, 578un ar-
Midi vb. frigurile il vor lasd, 1396 bust : mlinita (Ligustrum vulgare).
se va vindec de friguri; te vei leisa lemnar s. a. 4140 lemnul mai gros
de Meru, 1909=vei incet de a lu- pe care se aseazA lemnele la trt-
cr; omul care lasii un arav, 2516 iat, trunchiu.
=se vindea de nrav ; cnd se lemnie s. f. 3462-0 planta.
las un fir de par din cap pe frunte, lepgdg vb. vitele ce ar fi s lepede,
2848--atAra pe frunte ; cnd In 832sA avorteze.
fat ti se lasa paingeini mici, 2857 leuc s. f. 651lemnul care sprilina
atArn sprijiniti de fir ; cnd se laser' loitra sau draghinele carului de
post la 1 Martie, 3305se Incepe. capetele ositlor.
lgsat subst. leisatul secului de brAnzA, libarca s. f. 1726-0 insect.
589=ultima zi in care se mnna lighioaie s. f. as s nu mnnce
brAnzA, inainte de inceputul pos- nicio lighioae roadele, 703=insect
tului. vdtAmAtoare.
lature s. f. dad ti se sloboade brAul, limbar s. m. 1338 si
cnd mergi pe drum, afl i altii limbaritg s. 1. 1880=o boalA.
CA* tot umbli laturile, 845nu esti limpede adj. ies oudle limpezi, 774
credincios in asnicie. WA putere de germinare.
ltri subst Mari din speileituri, 1796 linchi vb, meila lincheste din bucate,
apA. murdad; and umbli cu 2184mnncl pe
clestele In leituri nu se Ingras5. por- lingoare s. a. 255 lingoare, tifos.
cii, 3250 diferitele resturi dela lini subst and dau femeile la
buatArie, care se dau hran por- porci mncare din poala, atunci
cilor. carnea are sa facii ling 1891cis-
mil vb. fiind pericol s se lteascii ticerci.
focul, 1386sA se Intincl, lip subst. 2443murdArie pe trup.
leacg subst. o leaa, 31, 84putin, lipi vb. in donita In care se bea
nitel. apA, noaptea, sA se stangA seara
lecul vb. se poate poate trei carbuni, ca sei nu se lipeaScd"
vindea, are leac. cevel de ea, 89s nu fi influen-
lega vb. s te legi cu un tulpan la tata de un spirit necurat, care poate
gat, 757sA te Infisori In jurul g- da boale; sci se lipeasca lumea de
tului; nucile nu vor legd, 2766nu vin, 199s1 plaa vinul; se lipesc
se vor fecund:A ; a legal gura veci- Mate blastmele de el, se prind,
nilor, 65a fAcut un farmec; cade sub puterea blstmului.

www.digibuc.ro
 447

lilpit s a. s nu calci pe prisp pima seri luuateci, 3102- pui i sco0 in

nu s'a usci tipitul, 185 lutul cu aceea tuna.
care este lipit prispa. lung adv. cel ce le va purt (albi-
lipiturfi s. f 689=o boal turile) s traiasca lung, 1739 mult
lipsit adj. cine n'are bani atunci timp, daci incepe ploaia de dimi-
(la anul noU), va fi tot lipsit, 60 - neata, nu dureaza lung, 3202.
va duce lipsa tot anul. lungl vb. clac lai sitica nespalata,
loc s. a. atunci acea (bta) de loc s se lunge* laptele, 1837 se trage,
o rig* 184=imediat ; (cocoarele) se Intinde.
nu mai aflk drumul lor i retmdn
locului, 983=raman pe loc; se ser- Meinici subst. 507srbatoarea
beaza de Romanii de loc, Sfintii", care se tine la 9 martie.
localitate ; s ingroape local In mai prep. il ii ai, Ora mai se frige
care s'a zemislit copilul, 2621-- 3678=pin e aproape sri se friga.
placenta. maiu s. a. 1752instrument de lemn
lozie s. f. 1316=o specie de salcie. cu care se bate rufaria cAnd se
lua vb. nu se pot lua In ceisiitorie, spal.
1363.nu se pot csitorl impreuna; malaiu subst. copaia de mdlaiu, 1788
nu-1 va lud nimeniintr'o seamd, 2107 Mind de popuoiu ; in ajunu Cri-
nu va ave consideratie. ciunului se ung panele mdlaiele
luat s. a. are obiceiul luatului, 1481 cu muruiald, 927=un tel de pane
=a furatului. fcut din faina de papuoiu.
luat adj. luat din iele, 86cuprins de mlur s. f. 1998--taciune ; un pa-
boala din iele; tmbracmintea nu razit al graului,
trebue luatd la purtare, 1744nu mamit s. f. mama peidurii, 439o
trebuie sa incepi a o purt. planta care se mai numete floa-
lucin s. m. 1971=o serbaloare, 17 rea arpelui" i cucurez de pictu-
octombre. re" (Lathraea sguamaria) ; v. 0
lucrk vb. sd nu lucri. 1991; se Writ muma pddurii.
51=sa nu lucrezi, se lucreaza mmlig s. f. mdmdhtgd necernu-
lucru s. a. s nu se apropie lucrul ta, 383ficua din Mini necernuta.
slab de clinii, 317spirit necurat. mani s. f. mand la albine, 20 bel-
lumet adj. clack' are cinevi strunga, ug, roada muli; mana vacii, 2024
se zice ca este lumet, 1i39-Aubitor fructul vacii; 221=o boall
de femei a vitei fle vie ; 228spumii alba-
lumin s. 1. 165=lumanare de dus galbuie care se vede, primvara,
la biserica. pe ape curgatoare; 229--nori gal-
luminfirit s. f. 2031o planta. bui cari se ridici, de pe pdurile de
luminat adj. sdptiimdna luminatd, brazi ; 230un praf galbn, care
3324=saptamna care Incepe din se face pe cucuruz (fructul bra-
duminica Pastelor, dului).
luminit s. f. 4217lumfinrica, lu- manat adj. ii nulnat de Dumnezeu..
manare mica. 2100=trimis, indemnat sa vie.
lunatee adj. copii lunateci, 1945 miinos adj. sacrile vor fi nuinoase,
niscuti In aceea tuna; pui de pa- 218Imbielpgate, cu rod mutt.

www.digibuc.ro
mama vb. cnd cnd te pal- plin, 489- sa alb succes; and esti
ma, 159; cand te-a mnca ceafa, 683 pornit la drum, i te-ai inturnat
-vei avea mancrime; le lamina inapoi, ai sei mergi Pita, 495-0 se
parecit, 3298=te p4cd. te supr, va intampl o nepldcere pe drum;
nutnlos- adj. are sa. fie manias tot copilul care merge la goalei, 646
anul, 746 inciudat, ru dispus. urmeaza cursurile scoalei; cnd
manful vb se miintue de niiluca cea nu-li merge bine intr'o cas, 666
rea., 2512- nu mai vede ardtarea, nu-1 cnd nu ti se indeplinesc dorintele.
mai urmreste viziunea. mesteefiu s. a. 230 melesteu, fa-
manful s. m. 2889un peste. clet.
mfinunlafe subst. 1411 intestine, metetugit adj, bat mestqugit lucrat
mruntaie. 40lucrat artistic, cu ornamente.
mare ads. an mare, 1597an bisext; mezilis_ra,,209ce1 din urma co-
mph misculi In zile mari, 2588zi pil inteo larnilie.
insemnata, sdrbdtoare. miauna vb. 2329, mlele miaun.
mArgea s. f. meirgelele de curcan, 1052 s. m. pe la miez de noapte, 712
=boabele rosii pe care le au cur- miezul noptii;
canii rre nas. 1531miezul paresimii.
subst i fac fetele de meirit, milloe s. a. sa nu te doard mijlocut
l'Oq fee vraj de maritat. la secere, 733partea de jos a
nnirOvor s. a. la una mart sa iei trunchiului omenesc, alele.
un meirtfpr inainte de rsaritul minttios adj. copil minlios, 1133 cu
soarelui, l282o famuricI de sal- mult minte, inteligent.
cie inflorita: minuna vb. o minciunk mare, care
mas s. sa te stergi pe masa s colinde multa lume i s'o mina-
te pnth, 251fata de mas, pan- neze, 753lumea sd se minuneze,
zattra care se asterne pe masa de sa considere minciuna ca o mi-
mancare. nune.
Maslu s. a. 666rugaciuni speciale miorliiit adj. pisicatii miorleiitei, 4229
pe care le face numai preutul. care miortaie, miaund.
milatuz s. a. 3952sfitoc, manunchiu mirean s. m, 935 -cel care nu e
de busuioc cu care stropeste pre- calugr.
cu aiazma. miroiu s. m. 2804mire.
mA.( s. m. cui i-s dragi mdfii, 2172 mistu4 vb, spre a fi ferit de focal
pui de map', de pisia, care mistueFte case vecinului, 1376
nratii s. f, distruge, consuma.
inattilor subst. v. mrtisor. mituni subst. 3722.- spice de gru
infizgall vb. se crede ca Toader pe care soarecii le fac grmezi.
ear nzdzel in plamdeal, 3004 mititelf s. m. tomorile lsate de
s'ar murdarl. cind i-au alufigat mitileii,
melesteu s. a. 3 14 -instrumentul 840oameni pitici, despre cari se
de lemn ca care se mesteca ma- spune cal au locuit candva pe pa-
maliga, Maley. mint.
merge vb. "iti va merge Ma, 486 nu moale subst. moalele capului 598
vei avea reusita; ca meare In crestetul.

www.digibuc.ro
 449

moale adj. In vieata conjugal& ii va le las la mijlocul buzei: copilul

fi moale, 2798=va aye& traiu bun; cu musca pe nas, n'are sa traiasca
In acea zi va fi afar% moale, 3412 mult, 2500=0 vn vesnic neagra.
vrerne dulce. musculita s. . 451, v. musci.
moent vb. se iea ap neinceputa,0 mustul vb. melesteul cu care a
pune intrnsa piele dela un ciur mustuit bors, 304 cu care a ames-
sd mocneascd, 409=si stea tecat, in putind, ingrediente din
netulbural; se pun mai multe ra- care se face borsul,
murele de lemnul Domnului s mule& vb. albinele mused, inteapa.
mocneascd la foc, 2340sa fiarba muttinoiu s. a. 3001m osinoiu, mo-
incet. siroiu.
moghilii s. . 2601movil. mut vb. mute "incdlfdmintea din
mointt s. T. 4460timp moale dupa picioare, 2620=sa-si schimbe Incil-
frig. tamintea de pe un picior pe altul.
mointi vb. and se incur boil, muttitoare s.f. 2003=0 planta
moineazd, 4459se indulceste vre- onia),
mea. Ntictin vb. sk n'ai grij ca te-or n-
moIenit s. a. 213vreme moale; cji frigurile, vei suferl de
and In timpul iernei e cald i za- friguri.
pada se topeste. ntidull vb. ca sa. nu se ndduseascil
mothil vb. a mama cevA Incet, a mdnele, 2048=sa nu asude.
lene, cu gura Inchisa. naframtt s. f. 2082batista.
mond s. m. 340o specie a bra- nafurti, s. . 1867=anaforl.
dului. naiba s. . 1158=una din numirile
mololag subst, 4461vreme calda, dracului.
In timpul iernii. Mint s. a. 107=o boala, durere de
moq s. m. mosi de yard, 224--sarba- urechi.
toare, ziva mortilor. nalbti s. f. 220=o planta (Malva)
mot s. m. mama care pastreaz bu- miluett s. f. 2512aratare, viziune.
ricul i moful copilului, 435suvit ntiluci vb. daca i se ndluceste cuiyd
de par din frunte. cev, 2512daca i se pare cd vede
mud subst. nucile vor riminea tot cev.
cu mud, 2966=nu se vor fecunda. nttpatell s. . 3123 carsnic, instru-
muieros adj. 2136muieratec. ment de prins peste.
womb"' s. . muma pddurd, 2489= o miprasnic adj. moarte ndprasnicd
fiinti Inchipuita, care face ru oa- 3199=violenta neasteptata.
menilor. niirmzat s. a. se pune un scul de
murgit subst. seara, in murgit, 4478 nrdmzat i o arp, 1602.
=cnd amurgeste, la crepuscul. mirav s. a. se desvap de ndrayul
muruiala s. . muruiald de Mina de beftei, 212 patima, viciul ; li inveft
927fain de gru muiat cu (boii) eu n1-fray, 334 cu deprinderi
rele.
apa. niitang adj. 872Incaptinat.
musc s. . omul ce poarta mused nttvalnic subst. 1220buruiana a-
la buzd, 451=fire de par pe cari ducatoare de dragoste (Scolopen-
unii oameni, cari poart barba ras, drium off.)
A. Gorovei, Saperstifii. 29.

www.digibuc.ro
 450

nebunatec adj it faci s4i peard nesiipat adj. sa sameni bob pe Foc
cumptul, umblnd nebz.natec, 1869 nesdpat, 292 nelucrat, bttorit.
ca un nebun. neltiut adj. dac intra cineva pe
neciircaitor adj. gd&za rzeccircditoare, nestiute in casa unei femei care se
1533 care nu Orate. trudete de lacere, 2563 WI s.
neaz s. a. 2112 mnie, ciuda. se trude;te de
stie ca femeia
necernut adj. mmlig. necernutd. tacere.
383 --fcut din Mina care nu a fost netrebnic adj. dinele a fost netrebnic,
trecut prin sit. 564 nu a fost cane riu.
neclocitor adj. gini neclocitoare, nevstuicii, s. f. 2301 helge, un a-
1533care nu clocesc. nimal.
necurat s. m. necuratul, 1159dracul. nevoie s. f. bogat nevoe mare, 298
necurat adj. seara apa-i necuratd, foarte bogat ; i va merge nevoie
85 influentat de spirite necurate; mare de rat, 302-1i va merge foarte
moaa se terge de arnep lehu- rail; 4489 -board rea.
zei, sa nu rmie necuratd i pe nici ca cum adv. nu poate nid ca
cealalt fume. 328. cum s5. se Intilneasa cu oamenii,
necurlti vb. copiii cari se necurdlesc, 740 nici intr'un chip.
326 cari i fac necesittile, se nici cnd adv. 282 nici odat.
escrementeaz. nimerl vb. daa se nimeresc maned-
-nedat adj. carul lui e lucru sfnt, rile prea srate, 2075 daa se in-
dumnezeesc, nedat lama sci-1 vadd, tampl.
706 nepermis s fie vAzut de lume. ningu subst, vor urma furtune cu
negru adj. and arpeti cdnzesi ne- ningdu, 4429 cu ninsoare, zpada.
gre, 3657 murdare. niscai adv. and ii lu nzscai bani,
neinceput adj. v. ap neinceput. 1136 cea bani. o sum oarecare.
neinvelit adj. foc neivelit, 1381 ne- noduros adj. molidul de aceea ii
acoperit cu cenu. noduros, 340 cu noduri, cu cioturi.
nemancat adj. cel care vede, pe
nontincate, un animal, 57 -inainte Oahl s. f. te prinde ca din oald,
de a fi mincat: and cinea pune 1480 fr mult greutate.
oule sub o closa, nemcincat, 767 oarecare adv. s nu poat umbl
id. oarecare limp, 894 atva limp.
nemnntuit adj. nu e bine s vii cu oboroc s. a. 782 vas de lemn, care
caierul nemtintuit, 455neisprvit. servete ca unitate de msur pen-
nemilostive s. f. 103 iele. tru cereale.
nemnitor adj. gini neoudtoare, 1533 obrintil vb buba se obrinteste, 4060
care nu se ou. se innete boala.
nepriincios adj. se va Intmpl obrejanie subst. ;398 schimbarea
cevd nepriincios, 4137 neprielnic. la fata, srbtoarea dela 6 august.
nefavorabil. ocarlit adj. ca s nu fie de odirt
neprimenit adj. strange peteci de a a stat mult, 697 s nu fie expus
la no:di case neprimenite, 863 noud a fi certat, dojenit.
gospodari cari nu sunt cstoriti ocn s. f cnd iarna va sufla vnt
a doua oar. din spre ocnd, 4309 dela sud.

www.digibuc.ro
 451

cotol s. a. s dai ocol casei, 2485 s'a PaciTHe subst. pdcisle de in, 2908
o inconjuri. ceea ce rrnne in peria cu care
ogradii, s. f. 35 curte in jurul casei. se perie fuiorul scos din ragil.
ol s. a. 2833oal. pcht s: f. 216 ceat, negur.
olalt adv. dac se va da ap din pducel s, m. peiducel la picior, 3167
vasul in care beau porumbii celor -o boal.
ce se au rein la olaltd, 1221 cari pfiduche s. m. peiduche de lemn, 656
sunt in neintelegere, in dusmdnie; plosnitd, stelnit.
in trei seri dupd 1204una pilgani vb. se peiglineste, 1301 de-
dupi alta, consecutive; copaci cres- vine pagn, necredincios.
cuti la olaltd, 1256din aceeas,tul- pAgubitor adj. zile pdgubitoare.1895
pink" ; pe timpul cnd se aflii la zile, in care dac lucrezi, vei
sunt impreunit. suferl pagube.
ologl vb. cel care wade jos, va paingfin s. m. 225 painjen.
ologi, 132 va devenl olog, nu va paiu s. f. paiele de chibrit, 729chi-
pute umbla. brituri.
oltuan s. a. 848 altoiu. pall vb. dac la facere. pe femeie
orn s. f. In ziva de ajunul CrOciu- o pdleste de ursitd, 2399se mani-
nului, dac-ti vine in casa am, 2818 fest boala.
brbat. pane s. f. Incotro tun intiu, in-
ornan subst. 4526 planta : iarb teacolo are s fie pane muild anul
mare. acela, 249recolt imbielsugat.
ornat subst. 215 zapada. panteeraie s. f. 3075 diaree.
oprealii s. f. s" te feresti de opd- papuvoiu s. tn. 632 porumb, cu-
reald, 1850sa nu fii oprit. curez.
opfiri vb. sd nu se opdreascd copilul, pair s. ni, Or la deget, 1( 85 o boal.
3464 copiii fac o roseata supr5.- pari vb. chibritul paraie 171face
toare intre picioare, subsuoar sau un mic sgomot in timpul ct arde.
la anus. palrsit adj. dur peirdsit, 409--care
oralefil vb. cind auzi broasca ord- nu se mai Intrebuinteaza; ori peirdstt
cdind, 362- -cntnd; ursul oreiceund, 158 -mic i moale.
3943mormind. prfisiturii, s. f. ou din prsiturd,
orariu s. a. 2448 -tens, ornic". 1517ou pOrasit; 4517ou mic de
orfitanie s. f. 3082 pasere de curte. gin.
orba4 s. a. 2908 o boal: brncd. pairesimi subst. 45 mijlocul pos-
_orbete s, m. 3714crtit. tului mare.
osanzii s. f. osnzi de porc. 2909 parli vb. cnd omori vreun cane
grAsime de pe burt. turbat. s smulgi par lnainte de a-1
Osie s. na. Sfntul Osie, 1971 sr- parli, 580 Inainte de a-1 pune pe
btoare, la 17 octombre. foc; se parleste and va umbl prin
ostrov s. a. 740 insula. soare, 864 i se intuneca pielea,
otav s. I. 2026fan din iarb co- se Innegreste.
sit a doua oar, toamna. parte s. f cnd e craiu nou, alunci
oualtor adj. ghini oudtoare, 1533 care la partea cillugdredscd se cnta ma-
se ou. rele tropar 935 la caluOri, la

www.digibuc.ro
 452

tagma calugareasc; parte bdrbd. tului, pe cand la prune, samburile

teased, 2619 ----sex masculin; partefe- este aderent de carne).
meiascd, 8634-sex femenin; ai parte pesciirav s. m. 188-o pasere de
de bivoli, 3076-reueti in crete- balt (Alcero ispida).
rea bivolilor; partea de dinapoi, 3423 peste prep. vei ave bani peste toad
-dosul omului. tuna, 168 in timpul intregei luni;
pstallos adj. fructe pstioase, se pune o husc de sare paste
2573-fructe in pasti. noapte, 458-pe timpul noptii; peste
pa,ite vb. ti se paste vdrful cozilor. an, 3298-in cursul anului.
3030=se desfac vrfurile firilor de pestelea s. f. 751-panzatura pe
par i prul nu mai:crete. care o pun femeile, pe dinainte,
palti subst. 4098- un gandacel. peste rochie, ort.
pat. and vezi un vartej, inchide o- pesti vb. cat pesteste apa pe strein
chii i zi: pdE, pt, bolboran , 4076. 0 cat pesteste apa in ciur, 2546 -cat
patim s. f. patima beiei, 205-vi- timp se poate 0116., cat timp poate
ciul; cu buricul afar, sta.
au patimd spre boli, 436 -sunt pre- petealii s. f. 2708-beteald.
dispu0 sal se Inbolnveasca. petec s. a. casa noug nu se vrue-
pfitimat s. rn. 212-omul supus te toata, ci se las cafe un petec
unei patimi, unui viciu. nevdruit, 602-o bucatica din parete.
piltimi vb. cel ce pdtimeste de dure- petecel s. a. un petecel de grau ne-
rea selelor, 1022 sufere; daca a secerat, 1612 -o bucatica de pa-
patimit de vreo boala, 1028=a su- mnt smanat cu gram
ferit. Ipeticel s a. 1614 v. petecel.
piitrunde vb. i se pdtrunde urechea piatr subst. 1629=grindina.
3937-se gaurete. piazA s f. va face In acel an multe
paus subst. din vinul dela paus, 4107 cltorii cu pieze rele, 816-greutati
slujba religioas. de Intimpinat, neplaceri.
pgait adj. pdzite de grmdind, 221- pic subst. un pic de coliv. 835 can-
neexpuse a fi btute de grindinl. titate mica.
pe prep. pe inserate, 348-la vremea picA vb. cnd iti pied brclul, 334-cade
cand se insereaa cnd umbl ne- de pe tine; and i-o pied popii cdr-
gustorii dupa bucate pe srbatori, bunii din cadelnita, 454; daca iti
416 -pe timpul srbtorilor ; va fi pied un dinte, 1142; s pice trei pi-
certat pe intreg anul, 696 in cur- cdturi de lapte, 2624-s picure.
sul intregului an picingine subst. 4518-o boal de
pecingini subst. 471- o boala a gur, pecingini.
gurii. piciorug s. a. 3157 catalige.
pepene s m. 678 castravete. pieur s. a. cand caldarea va fi plink
perdeft s. f. 4243 adapost pentru vor pica din ea trei picure pe !A-
vite. mbit, 1928-picaturi.
perj s. f. 411-fructul perjului. (In pieire s. f. 135-pierdere, neno-
Moldova este o mare deosebire rocire.
infre perj prun: la perje, sm- piept s. a. ca sa uite copilul de piept
burile se desface de carnea fruc- 1786-de OW

www.digibuc.ro
 453

pierdere vb. lehuza pierde laptele, plocon s a. 1508dar, cadou.

1859nu mai are Lapte in tata; and plod s. a. ploduri rele, 995 copii fai;
ti se desteaga fusta pe drum, e da cu facaletul pela botal plodurilor
semn ca vei pierde, 1490 vei avort 302 a copiilor; plod de mdtd, 2185
it faci sa-si piardd cumpiitul, 1809 puiu de mat avortat.
sa iasa multi. ploini s. f. 204 paduche de learn
pierdut adj. copri pierduti, 1194a- stelnit.
vortati. poanifi s. f. femeia care merge le-
pierl vb. and piere calul, 459 moare; gnandu-se, nu prea e poatnd band,
ca sa piard dracul din prejurul ei, 1288nu e lucru bun, e strengarit.
1186sa dispara; ii va pier poame subst. and incep a se coace
1464nu mai ave lapte: piard poamele, 3218 fructele.
petele de pe fatd, 1855- sa dispara; poceal s. f 1718 v. pod.
iti pier vederile, 2896 le pierzi; iti poet vb. sa nu treack prin raspantia
mor paserile de boala ori it! pier, drumului; aci II poceste, 493 spi-
3100dispar, se ratacesc, ritele necurate Ii dau o board', ii
pierzanie s. f. 3117 avort. fac un ru.
piffle s. f. 911 o mancare, racituri. pocit adj. flecar, gurq, pocit la gurd;
pisoiu s. m. and cinevA d vreun sa. nu crezi ca.-i om dAreab,1308
catel sau pisoiu, 567 puiu de pisia. care vorbeste vrute i nevrute,
pirr vb. and te piscd soarecele in uneori se implineste raid ce-1
cask 1485and soarecele ma na nc spune asupra
cevA; ti-a piscat cinev din haine, poem vb, degetele pocnesc, 1080 fac
2813 ti-a furat; a piscd pdr din un sgomot sec, and le intinzi.
frunte, 4167 a -WA putin. pocris; s. a. pale acoperite cu pocris
pitIcat adj oule tale sunt piscate 778 capac de lut.
de strini, 785 din ale tale a furat podbeal s.m. podbal, o planta (Tus-
vreun strain. osilago farfara).
pita s. f. 4113 pane. podealii s. f. se ia din grail si se
pitpalac s. ni. 3180 prepelita, aruna in podeald, 2692 tavan, sufit.
Win vb. piuie pali mereu, 767 tip; podgorean s. rn. podgorenii, 221
daca-ti piale vreo areche, 3927 tiuie. oamenii dela podgorii, cultivatorii
pizm s. f. clack' are o femeie pizmd de vii.
pe alta, 1266 ura., invidie. podoaba s. f. de ai asernenea po-
plamildealfi s. f. 3004 Mina pre- doabd (plosniti) in casa, 932 pa-
gatita pentru a face pane. coste, lucru rAu. Cuvntul podoali
plesnl vb. and ai plesnit o ga-ind e luat In sens ironic.
sau un c.ne, 2042 lovit. pogoace s. f. 2529 un fel de pla-
plesnita s. f 3164 o crptura la cinta..
limba.
plettiun adj. 2206 fra par pe cap, pogcitai, s. f. 3962 diminutiv dela
c.heL pogace.
plin adj. de intalnesli in cale pe ci- poloboc s a. 716 boloboc.
nevh ca plin, 138 cu cofa (donita) polog s. a. vara ii ploua pologul,
plink; sd-i meargd In pun, 489s 3106iarb cosita i imprastiata in
aibii &Kees. brazde.

www.digibuc.ro
 434

pom s. m. toti pomit padurilor, 713 presara s. f. in presara anului nau,

nefructiferi. 709In spre seara, in ajunul.
pomen vb. Ulna sughiti, te pome-presfirtt vb. presarii-i fdina pe prag,
neste cinev, 3660vorbete de tine. 489; cnd se cerne fain cu care se
popehilor subs. 3462o plahtd. presara mini peste cap, 1260 se
porni vb. cand tinerii insurtei por- presar, se raspndete in mici
nesc dupd zestre, 496plead; toate c a ntita ti.
le fonfale0e i nimic nu porneste, pricaz s. a. 3276 ru augur. ghi-
1308incepe. nion.
pornit adj. cnd eti pornit la drum, prieolieiu s. in. 3278 fiina din
495plecat. mitologia poporului: orn preficut
posteue s. f. 651.un lemn cu care in cane
se tidied se sprijina pricoriciu s. in. cel care bea urina
potaie s. f o potaie de ant, 587 de om, se face pricoriciu, 3868.
mai multi cni la un Inc. prii vb. sa bagi de searna vitele cu
potii vb. 3383=a pocl ce tel de par iti priesc, 4156la ce
potir s. a. sfntul potir, 617vasul tel de vite ai noroc.
din biserid in care se tin sfintele priin s. . cnd se striing ran-
taine. dunele multe pe Fang& cask toate-s
potlog s. a. potlogul ce a ramas de cu priintii, 3332 binevjitoare, a-
la opinci, 1173 bucata de pieie. ducatoare de bine.
potrivi vb. sd potrivesti totdeauna primi vb de primesti bani lunia, e
and este craiu nou. s ai parale semn bun, 160iti d cinev.
in punga, 932sa ai precautiunea primitit subst. sa nu stai nici la
de a ave parale. vanturat, nici la primdit, sub lopata,
pozitie s. f. femeia in pozitie, 123 1998cnd se felezuete, adica se
insarcinata. matura pleava de pe vravul de ce-
prjeaJ s. I. se face prdjeald cu reale, deasupra caruia se vantura
fald de cal gasita, 472se face cerealele.
doftorie prjindu-se falca. prin prep. daca vede cineva luna
prsi vb, s nu prseascii cinevh noua i are bani la sine, prin in-
porumbi la cask 1700 sa nu lese treaga land va ave. bani, 933 -in
sa se adune, sa se inmulteasca. cursul intregei lunii; copilul prin
prsil s. Y. prsila cailor, 2706 toatci vier* lui, 1914in tot timpul
creterea, cultura cailor. vietii; daca poarta cineva un ou
priiznui vb, joile dupa Pati se prdz- subsuoard prin noud luni, 1154
nuesc, 1794 se serbeaz; nu se lu- limp de nou luni.
creaza . acele joi. prinde vb. sd nu se prindd de cel
prelins adj. s puie o oala noua, care bea, nimic, 82s nu capete
plink cu ap neinceputl, i dad nici un rau; s tii ca ai sd prinzi
dirnineata oala va fi preltnsd, 653 o mare veste, 626= ai sa afli ; se prin-
dad. pe marginea din afara a oalei de frate de cruce, ;393 se face, se
vor fi urme de apa, precum le lasa Infratete; stranuta i prinde putere.
apa care se seurge dintr'un vas. 858-----capata putere, se intarete
prelucii s. f. poiana, dumbrava. &ac einev e prins de friguri, 1407

www.digibuc.ro
 455

bolnav de friguri ; copil cu limba pus rdnuisag. 1149 -s'a prins rm-
prinsii, 2578- -cu frail la limbi ; daca ag; i se pane ca o piatrd pe piept,
vrei ca sa nu te prindd sommd, 3538 1172i se las o greutate ; fi se
--sa nu te cuprind, apuce. pune splina and vei alergh. 3565
pripas s. m. va fi paguba. In pripasi simti durere la splin.
4147progenitura: mici, vitei, mnzi. pureede vb. pdrul purcede din doua
pripaittl vb. and ti se pripdseste vreo locuri a capului, 1778are rdaci-
pdsere strain prin curte, 235 -se na; nevasta a purces ingreunat,
rtacqte. 2539a ramas grea.
priveghia vb trebuie a priveghid in purt vb. cand pe0ii pe cari st pa-
noaptea aceiea, 712.a nu dormi, mntul poartd cozile, 1065=mivca;
a fi atent. se ia oul *i se poartd prin
priveghiu s a. cine spre ziva de 1535se Vail' de cateva ori i se
Boboteaza std de priveghiu noaptea scoate.
710 -de priveghere, nedormind. pulch vb, s nu pusti cuci, 975; cnd
probaje. iese din biseric, sit paste, 2801sa
probAjeni subst. 3284 -sarbatoarea impute.
schimbarea la fata (6 august). puvehea s. . 4523 i
probajeni vb. se probdjenesc frunzele puiteheiu s. a. puscheiul de pe limba,
copacilor i cmpul, 3284 -incetea- 1878--pqche, o bubuwara pe
za de a cre0e, de a se desvolta ; limba,
ajung la maturitate, se coc. puturos adj. omul se cunoate de-i
probilal vb. nu-i bine sd probdzestt harnic ori puturos, 2037lene.
pe om, 3285 ---sa-1 ocar4ti, s-1 certi, putt vb. pute gura, 955miroase
s-i faci observatii. ru,
procopiile subst. 1456 srbatoare
(8 iulie). Racal' vb. s'A-i rdcdi potecile de ciu-
promoroae s. f. 217ghiat, bru- lini, 1498 - sa curate.
m pe arbori i pe alte riiefinel s. m. 424o specie de
lucruri. buratec, brotacel.
promorocit adj. busuiocul promorocit, ragaz subst. nu nzai ai rdgaz de
441cu promoroaca' pe el. oaspefi, 1470 nu ai linite, iti VILI
proor subst. in proorul Sf. Glzeorglze, mereu oaspeti.
3348in ajunul. easia vb. cine o mnc dovlete dela
prost adv. cnd anu-i mare, ies alunul Craciunului inainte, rthazd,
prost grddindriile. 1597dau recolt 4524capt.
slaba. rAnultor s. m. 1980porc.
prostealii s. . 13stare de imbe- rana s. f. sa nu mnnce cinev2i
cilitate, ramolisment. intr'o rand, 2371 rzimat pe o parte
prune s. m. 2400balat. a corpului. (In Moldova: rdld).
prune s, . 2400fata. ranciii vb. cnd ti-a venl buhaiul
puhoile subst. puhoile la oclzi, 2884 de s'a rdncdi la poart, 420 va
o boala: slbirea vederei. rage.
pune vb. and ai omori broate, se ranzfi s. f. 3347--pipota.
pune ploaie, 350 - incep ploile; s'a raipilga vb. acest car, spre a nu

www.digibuc.ro
 456

rdpagd in mersul su, 706 spre a risipi vb. s'a risiprt vreo casd, 2394
nu alunea. s'a darmat.
rapiin subst 237 o boal a pielei. roadii s. f. tot anul sa ai In cas
riirunchiu s. ni. 2482 rinichiu. belsug i roadd bund, 244 spor ;
rsfireal s f. e au de rsreal. roadele pdadintalui se vor face bane,
2001 o boala. 245recoltele.
rsrire s I mnaintea rdsdrirei son- robi vb. cnd nuntasii dela dou
relui, 3376 rasaritului. nunti se iau la btaie, si care la-
rasbun vb. clack umbl gainele pe vinge, robeste brad& celuilalt, 2791
and ploua, se zice ca se va disba- - fl ia, fl cucereste.
nd; 4285 se va face vreme bund. roe s. a. 3666hain, surtuc.
rfiseruee s. I. rdscrucile drumulni, roditor adj. serninfe. roditoare 231
678,--unde se intalnesc doua dru- care germineaz bine.
muri, raspantii. rodos adj. an rodos, 8872---tmbiel-
rsmirit s. f. 4066 revolutie, ras- sugat.
coala. rofii subst. 1060 o boala la copii.
rspntie s. f. 339, v. rscruce. roldi subst. 3373rofil
rs1eti vb. pith se rdsletesc de closca, roit subst, vremea roitului, 21 timpul
801 se despart, se rtacesc; mintd cand ies roii din stupi.
de ceea <ce se rdsleteste, 2769ale romantism s. f. 122 reumatism.
carei ramuri sa rdsfir. roeatai s. f. rosiafd la gingii, 1593
rast subst. 4525 o boal. raja, o board; roseatd In nas, 1887
riisteu s. a. 4219lemnul care se o boal.
pune la jugul boilor. roti s. f. s-i atarni la gat nou
rasa vb. cu cutitul asupra altuia sd rotite dint? o tigvd de fah", 581bu-
nu te rdstesti, 1068 s nu ameninti cati subtiri [Mate din tigv.
cu cutitul. rud s. f. 110neam:
rsurii s. f. aptisterea cu reisuri, rumegaturfi s. f. rumegdturd de
629 rsturi. sfredel nu se pune pe toe, 376
rillehira vb. seara nu se rdsclzireazd farmaturile de lemn cari ies din
afa pe raschitoare, 133- -se aran- locul In care infr sfredelul.
jeaza, se orndueste. rupe vb. cand se rupe mdmdliga in
rktehitoare s. f. 824unelta pe cloud, 485---se desface.
care se r4chireaza tortul pentru ruptur s. f. and se rupe mmli-
tesut. ga fn dou, vei face drumuri Inco-
ratinfit s. f. paserile cari nu au tro iti arata ruptura ei 485crp-
rasing 3083 'qua pipot. tura dintre cele doua bucati.
rfitez'a vb. dac tatal sau muma rd- rusalii subst. 595 sarbtoarea care
teazd Oral copilului, 673 scurtea- cade la 50 zile dupa
za. taie cu foarfecele; fagurii de
miere sd-t rdtezi in ziva de St Ilie, Sae subst. zi de sdc, 1737zi de post
1257 -sa-i scurtezi la partea de saciirie s. f. 1202 !rueful unei
desubt plante.
rfizor s. a. 650 -strat, fsie de pi- sit& vb. and &Mesa ceapd, 685-11-
mnt pe care se cultiv legumele. sadesti, plantezi.

www.digibuc.ro
 457

saftea s. f. 172cei intai bani pe scapat subst. nu e bine sa mnnc

care-i incaseaza, lute() zi, un ne- in scdpatul soarelui, 374 la apusul
gustor. soarelui.
sahan subst. 3236.castron, vas pen- scapfita vb. cnd scapcitii soarele, 2068
tru sup. apune.
salbataciune s. f. 55 inimale sl- scapatat subst. scdpdtatul soarelui,
batece. 1003apusul.
sfimanta s. I. gdind band de sandin- scarbh, s. f. and scurm allele in
g, 1510din ale 0.'1'6 oua ies pui. Una., ai sI. ai scarbd, 554 intrista-
shinbra s. f. 4163tovrasie care o re, suparare (Nu insemneaz des-
fac oamenii cu vitele la plug. gust).
saint s. rn. 1602Sfinti, srbtoarea scftrbi vb. dac i-a murit cuivA ci-
dela 9 martie. neva ;31 nu-1 poate scarbinda.
samzanii subst. 733Sinzienile, sr- se tot una, 2475 Hind mereu trist,
batoarea dela 24 iunie. suparat.
sanger subst. 8417= un arbust. scirciu subst. 635 -leagn de frail-
sangerh, vb. boul sangera, 3417ca- ghie.
pt o anumita boal. sefirnhvi vb. cnd vezi un cane scar-
shpuni vb. s nu sdpunesti twa, ndvindu-se, 1619 murdarindu-se.
2754 nu speli cu spun. schiauna vb. cnd schiaund canele,
shsai vb. 2705sgomot care se face 54'3se jleste, plnge latrnd.
prin dinti, cnd se leagn un copil. schimba vb. 4i va schimbd barbatal,
sat s. a. nu vei ave sal, 2829nu 717se va divorta.
te vei stur. scoate vb. se poate scoate dela moart
savartire s. f. pe timpul seiveirsirei 207se poate scpa din primeidia
taineibotezului, 321 pe timpul cnd de murl; nu scoate vorba in sat,
se efectuiazd. 1596nu rspandi vestea.
sbiera vb. sberi ca boul, 806 ragi. scoarth s. . 1033 covor de ln.
sburda vii dac sburdd vitele, 4237 scobi vb. a se scold -intre dinfi 12
'alearg vesele. a scoate dintre dinti; sd scobesti
sburli vb. toat firea se sburleste, 1419=sa scurmi, s faci o
1230 toat natura se revolt.. gaur; purceii se scobesc, 3251 se
scadea vb. ii va sceided durerea, 4121 castreaza.
se va micura, se va uwr. scodoli vb. cnd te scodolesti cu a-
scaicior s. m. 2123. cul printre dinfi, 1671 scobeti.
sciadaturi subst. copilul care merge scopi vb. cnd vezi ceva frumos,
la coala, s nu treacI prin gunoaie s scopesti, 1099 ---s scuipi.
sailddturi, 646=apa in care s'a scormoni vb. umbl scormonind du p.-
scfildat cinea mncare, 1528 scurmnd.
schnei vb. 3524copiii and plng scorni vb trebuie sa se scorneascd
Incetisor. o minciund mare, 753 s se in-
scinteiu s. a. 1755scnteia. venteze.
scapa vb. a set-wet de frigari, 1423 scorupt s. in. 4439 fructul arborului
a se Vindec. SCOrlq.
schpara vb. cnd scapdrd pentru scrinciob s. a 2978 dulap. In care
prima oar% 612cand fulgera. se cla lumea de P4i.

www.digibuc.ro
 458

scrmi vb. sa nu scrtisnesti, 1188 sintii subst. 215 srbtoarea dela

a !real dintii, unii de altii, 0 a 9 martie, Mucenicii.
produce un sgomot special. sforall vb. and sfordiesc cati, 474;
scripcii s. f. 1223 vioara. cand cnele sforieste, 558=respird
scuipi vb. 1878 a scuiph. sgomotos.
scurmA vb. cnd scurmd cnele in sfredel s. a. 376unelta cu car se
prisp, 554=cand face gauri cu gureste.
laba. stredeli vb. i se sfredeleste un corn,
seurge vb. i se scurge In gur bali- 1833se face gaur cu sfredelul.
g de cal; 207---se stoarce deasu- sgaib s. f. 1809un f el d exemi.
pra gurfi ca sa curga pe gat. sgalp vb, poate sd te sgtilae, 4531
scutee s. a. 389bucata de pnza =--s te cuprind fiori.
mai grosuta, care se pune sub cd7 sgraptiina vb. sgraplnd mdta la
pil, inainte de a-I infasur In pe- usa, 4249sgarie.
linci. simbrie s. f. 2646=leafl
scuti vb. vor fi scutite de urd, 1218 singuratec adj. cnd vezi inaia oari
aprate, dispensate ; ca s fie sat- primavara, numai un singur co-
tia de foc, 1369aparati, feriti; ma- costarc, vara aceia ai sa fii singu-
mete scutesc fiecare cdmesd nou a ratec, 822 neincunjurat de multi
unui copil, adic las s cada. un lume.
cutit cu Orful In jos printrinsa. sisiac s. a 3025cosar, ptul de
scutura vb. cand svarli apa des- pastrat ppusoii.
cantata pe un cane si el se scuturii, sititca s. T. 1837vas cu o surd la
568face miscari repezi, ca sa se fund, prin care se strecoar laptele.
scurga apa e pe el ; cnd se sea- slel vb. sa-ti sleiascd cositorul, 398=
turd corpul vreunei persoane far se fac unele vrji turnnd In apa
voie, 1186cand I] cuprind fiori. cositor topit, sleind cositorul".
see adj. tot in sec are s'o duca in slobod adj. vaca umblnd slobod,
vieatd. 4094In lipsa, in nevoi; vas 1836--liber.
sec, 501- -gol. slobozi vb. dac ti se sloboade braid,
sfdare( adj. vecina sfitddreatd, 365 345se desprinde in jurul trupu-
=care se sfdeste cu vecinii, se lui; in acea zi se slobod call la pds-
cearta. cut, 3072=se las caii slobozi pe
sfitdi vb. 279a se cert. camp, ca s pasca; se sloboade pis-
sfdit s. m. sfdditii se duc de se tolul, 3176iea foe.
iarta, 279cei cari sunt sfad4i. slobozitor s. a. 4220o parte din
stAr11 vb. dupa ce s'a sftirsd pdnza care se compune rsboiul de tesut.
de tesut, 1779 s'a isprvit ; chid slujba s. f. duminic dimineata, in
bolnavul nu st cu capul pe pern, timpul slujbei, 1514=in timpul ser-
e semn c se sfcirseste, 2304moare. viciului religios.
sfikr,it s. a. cand soarele este a- smanei vb. smcinceste necuratul ciu-
proape de sfdrsit,1899 de asfintit. tura In put, 1170smuncqte, a-
sfetanie s. f. 221 slujba religioas, rune& brusc.
sfintirea apei. sminti vb. dad: se va smina cev.a
stinti vb. cand sfinteste soarele, 1609 din fructul oilor, 2817se va lurk
asfinteste, apune. se va ascunde.

www.digibuc.ro
 459

SOW S. a. fiecare sari de pomi, 3220 lor nu-i bine a-1 ls'a peste noap-
=specie. te afark ca s nu se spume anti
somn s. in. 2889--un peste. pe el, 1809sa nu se murdreasc;
somnietor subst. s la somnisor dupi daca s'a spurcat copilul, manand
tufe, 3181. de frupt in postul mare,892.
somnoroasa s, f. 3540=o planta. spurcat s m. cnd te doare arful
somoldoc subst. un sornoldoc de ai mncat ceva cu spureat
lin nesplat, 2405smoc, leg- de soarec, 1876murdrie.
turi de Una. spurcat adj. o femeie, at este l-
sor s. in. cnd vor fi trei sort pe cer, uz, este spurcatd, 1853sub sta..
3511; cnd asfinteste soarele, se pnirea duhurilor rele.
vede un sor, 4445. spuzi vb. te spuzesti, 1343faci pe
spfiliitor s. rn. 574alti cu care buze un tel de arsuri.
spa blidele. sta vb. i std inainte o cdldtorielungl,
sp'n adj. orn span, 2905far pr, in 480=e pe cale de a face o al-
barb i mustti. torie; and urla cnele, femeia s
spaige vb. buboiu care am vrea sd intoarc papucii pe dos, a std in-
spargd, 369s se deschid ca s indatd de urlat, 553--inceteaza de a
curgi; sd se sparga toate neajunsu- mai url ; e semn c va sta ploaia
1057 va inceta.
rile, 2463sd inceteze ; daca este stampi vb. cucul ant pn la an-
omit, se va sparge, 4417va incepe Petru j apoi stdmpeste de a mai
a se topt cnt, 948inceteazd.
spiiriete subst. 4527sprietur. stancil s. f. 734ceuc, cioana.
spfirnel subst. copilul care se naste stange vb. a stdnge cdrbuni, 89--
cu spilrnel In frunte, 2259. a-i arunc in ap, and sun! a-
spelcrt s. f. 3056ac de cap.
speteazgi s. f. spetezele carului, 651 stapftnI vb. nu poti s stdpdnesti
=lemnisoarele care, impreun cu vorba, 1502nu poti s taci.
carmbul sau dricul, alatuesc loi- sffirc s. m. 4457--barz, cocost.n.
tra sau draghinele unui car. starliciu subst and zaci si-ti iese
spilt s. f. spitele carului, 651lemne- strliciu pe trup, 2279.
le cari unesc obada de butucul strlice adj. gainele cari fac oud
rotii. stdrlice, 1519prsite.
spitillnic s. a. 2032sfredel. strni vb. and se stdrneste furtu-
spol vb. la casa unde a murit cine- nd, 2398 se porne0e, incepe.
v, nu se spoiesete o sptmn stArpi vb. cine omoar broasca, ii
2299nu se vrueste casa. stdrpeste vaca, 353se imputineazd
sporil subst 3002o plant. laptele vacii, i apoi nici nu mai
sporitor adj. asa s fie gaina mea (la lapte.
de oultoare, ca cenup In spor de stetrpitura s. f. oud de stdrpiturd,
sporitoare, 1534. 1155 oule mici pe cari le fac u-
spurca vb, primavara, cel care vede nele puice; femeile nasc stdrpituri
pe nemncate, un animal intiu 1519copii slabi, debili.
niscut, precum un vitel, un mnz, stary s. a. 564cadavru, hoit.
etc., sau aude cntul cucului sau sterp adj. femeie stearpd, 2523care
al pupezei, se spared, 57; jugul boi- nu are copii.

www.digibuc.ro
 460

strafide s. f. 1045stafide. strungii; s. f. strungd intre ding 1139

strain s. a. 1736 hain. raritura.
stramb adj. a nasurat strmb ogo- stuelni vb. 1196a stupl, a scuip.
rul, 2440 nedrept, fa4; cei cari studinitfi s. f. 3623 boalii de gingii.
voesc set jure strmb, 1818. pe ne- stupi vb. 1091=a scuip.
drept. stupit s. rn. 978 scuipat ; stupitul
stramb s. a. and se na5te un co- cucului, 4233oule unui fluture, pe
pil 0 pica pe mana stng, va trl care la depune ca un mel, in ju-
numai cu strmbul, 2045 va face rul ramurelelor de pomi.
nedredtti. stuput s. a. 1835astupq, dop.
striimut vb. dach la vreo nevasta suealii, s, f. 1812=unelta care ser-
i mor copiii, unul dup altul, li ve0e la depanat, pentru tors.
streimutii numele, 862 li schimbal. suei vb. ata ce s'a sued, 4064=ra-
strAmutare s. f. c5nd gree0i sucit.
pui de dou ori sure in namaliga, sudui vb. 691a Injurik,
e streimutare, 3444schimbare de sugaeiu s. m. cnd pe un sucagiu
domiciliu, de locuint. if rnannca buzele, 447orn caruia
strange vb. toti purecii se i;or strin- i place butura.
ge pe el. 3299se vor aduna. sugel, 1084 0
strns subst. 582o boal, colici. sugiu subst. 1083o boala la degete.
strat s. a. 703 v. razpr, stratul porci- supune vb. cnd te tunzi, strnge-fi
lor, 799poiata, cotet. prul st-1 supune undev. 3046-11
streehi vb. strechie vitele, 4173 strange, 11 ascunde.
devin nebunatece, neastamparate. suveic s. f. 619unelta care ser-
stretenie subst. 20stratenie, sar- ve0e la tesut.
batoarea Intimpinarea Domnului svrli vb. 568, 608a aruna
(2 februarie). svittanie s. f. 2473- .sfe0anie, slujbk
Meat vb. ielele ar strica pe om,1720 preuteasca.
1-ar vatm ; oul nu se stric, 2683
nu se descompune, nu se Impu- edea vb. cat va seclea aces& busuioc
tete. in perra. 1830cat va st; va edea
strieficiune s. f. ca cntatul ginii nernaritat.
sa nu fie de striciiciune pentru cas-tezut s. a. copilul mic sa nu se
nici. 1537 aducator de rele, pupe la pzut, 63 anus,
striga vb. moroii pand la al apte- ifar s. f. 2655sfoara.
lea an tot strigd In fiecare noapte ip s. a. 202 sticl, garafd.
botez. 2482 cer s fie botezati. ir s, a. de trei ori Zn qir, 722=unn,
strig s. f. se bat strigele, 2994- dupd alto, consecutiv.
strigoii. toimfiri vb. bea wimaritele din 40
strigoaie s. f. 1313stirigoaie, o pillar-a* pe cel ce bea la ttrma,
plants& 88-11 d boala din iele".
stroh subst. 3068- scuturtura de s. f.
fan. subst. 1535 cenua; in sp-e,
strujan s. tn. 3724 hlujul porum- cial partea mai grasa clin cenua,
bului. care st deasupra pr.tei fine.

www.digibuc.ro
 461

tevie subst. 4042 stevie, o plant. tgivAlitura s. f. 186locul unde se

vtiulete s. m. 705ciucAl5m, corpul tvlete un cal; 471 buboaie pe
conic pe care stau boabele de po- clciul piciorului,
rumb. tax:tine s. ni. cnd cnele se dd de-a
luerA vb. 30a fluer. tdvdivat pe omt, 4308 se rosto-
ituhtlrie s. f. 1677guturaiu. goleste, se tvlete.
vulumandritii s. . 3730 o specie tAuroaie s. f. 3744 femela taurului,
de oprl. vaca,
lumuiag s. a. sumuiag de paie, 659; tele pr. picioarele tele, 823tale.
sumuiag de rniriste, 2235mnunchiu. tienA subst. are as ce trdi in fiend,
843-1n lirite, In multumire.
Taciune s. m. and iei un tliciune tienl vb. 65a fi multmit de o stare,
pentru foc, 634buctic de lemn de o situatie sufleteasc.
care nu a ars complet; face grant tidva s. f smnt de tidy& 3063 o
tdciune, 1600rnlur, ciuperc da- specie de dovleac, tatarc.
untor graului. tigva s. . tigvd de am, 4484craniu.
WA vb balele ce curg la un copil, Una s. f. tina de pe corp, 2443 ne-
s se taie duminic dimineata, 155 curtenia,
s se fac un leac ca s. 1nceteze. tipAri vb. nici meimilltga sti tipiireascd,
tainal s. f. pe Umpul sdvdrsirei tainei 3033 -a apas eu lingura peste ma-
botezului, 321misterul botezufui. mlig, and o rdstoarn din ceaun.
vb. este bine a tiildngi cu ting s. . v. tidv.
un clopot, 1975 a sun din clo- toaie subst. 3275 o plant.
pot. (Talang clopot de tabl, care tologl vb. nu este bine a aka in
se pune la gtul vitelor). locul unde s'a tologit calul, 471
talent vb. 4138 a explick a inter- s'a trdritit, s'a rsturnat.
preta. tomurluciu s. m. 4036 lumurug,
tilmiidul vb. 287=a vindea stAlp de poart.
tilmalit vb. cnd se tdmiiie un mort, tortita s. f, i se ptrunde urechea,
3651se tmiaz. apoi i se pune tortild, 3937 cercel
taman adv. se va bate taman ca mic, uwr.
boii, 1805--intocmai ca. trAgadu adj. vitele trdgace, 1189
tamp ad. copil tamp la mink, 2573 trgAtoare.
idiot. tr.:10mA vb. lucrul se va trgdnii,1908
taral s. m. portii. nu se va ispravi curnd.
tarboe s. a. 3122unelt de prins trage vb. tragr a iarnd, 452 chemi
pete. iarna: cnd url cnele, trage a
targut vb. 2507 a negut, a cum- pustietate, 544 prevestete o neno-
pAr. rocire; cnd calul trage 'intr'un lac
tar s. ni. 659 o specie de brad 464 vrea s se clued, s se opreas-
pitic. a la un loc; cnd trage cdnele pe
thvM vb. pe locul unde s'a tdvdlit ndri, 558 sforAie; cnd ti s'a pi
un cal. 466 uncle s'a trntit, s'a cnele pe prete, insemneaza cl.
rsturnat ; te vei tdvd prin rou. anal din sofi rur prea trage ca casa,
3376. 556 nu e credincios in casnicie ;

www.digibuc.ro
 4621-

a tras cu pusca. 1763a impuscat; trecut ac4. dac lumfinarea unuiawe

clack' bea gnra din lapte, se trage mai trecutd ca a celuilalt, 23715E.
laptele, 1833=se Intinde; toati lumea consumati mat mutt
va. tinge la vitd, dup cum se uit tremura vb. tremurdndu-se pdmdiftut,
cu drag la mireasi, 2653vita va 608cutremurindu-se.
ave cutare, se vor prezenta multi trepadare s. f. 38.=diaree, pante.
amatori s o curnpere; trage ca crie.
usturoin peste Incltiminte. 3980s- trif
o unge- cu usturoiu . trifan, subt. 1973, 221=skrbitoare
trainicc adj. dae, la vreo nevmtk. ii care cade la 1 februarie.
mor copiii, le stain-tuft numele In trit s. f. 3553lumanarea dela lor-
sk fie trainici, 862 si dan sau Boboteaz.
iased; nici o insurdtoare cu farmed troacfi, s. f. 1688, 2885.=conaie,albie,
nu-i trainic4 2784.durabil. covat .
trntiturii s. f. 187 bttur la pi- troahnil s. f. 1680.F-guturaitar
cioare. tron s. a. tronul mortulai,t
treab s. f. fernie careia i se des- troscot subst. 1436o plantl.
leag i cade fusta, da a Intelege trunchiu s. a. trunchial made se taie
c. nu-i prea de treabd, 1491 corecta, lemnele, 619o bucall, de lemn anai
credincioas in casnicie. groas pe care se reazm lemnele
treants s. f. 2485 sdreant, earpd, cand se taie.
peteci. tufii s. f. gogosi de tufd, 1524de
treciitor adj. apd treedloare, 2190 alun.
un rau peste care trebuie s treci turb vb. cdnele turbdA 576; canele
la o clktorie. turbeazd, 575.
trece vb. cand imbraci cdrnas nou, turna vb. apa se toarnd,105.1;.se van-
treci prin ea bani, 518: sd treci de s, se aruncd; dud se Marra un
trei ori un fier prin ea, 519 s. lei clopot,. 753 -i se di formaidin suba
s treac; femeia care naste Intlia stanta topit.
biat, fate polele, cmesii cu care turnfiturit s. f. 1278fapt in crare;
a nscut si le d la fete mari. sd se spal dinteo turndturd de apii,
treacd de nou ori prin ele, 533s 2053din apa turnata In o singur
le puie de noua ori pe trupul lor; data.
dac vrei sd-ti treacd frigurile, 1427 tuspatru num. 238toate patru.
sl te vindeci; puscheiul de pe limb
se trece, 1878 se vindecg; pentruci
deochiul mananci matele deochia- Tapov adj. s te feresti de bout cu
tului, de aceea trece prin el, 1126 coarnele tapose, 333----aduse pe spa-
are diaree; precurn se trece sunetul te, aplecate.
clopotelor. asa si se treac i sem- Oral!, s. f. 25cotofana.
nul lui N., 2590 dispare; daca se tarcalam 4318 0
tree toate bucatele puse pe mas, tarcalan s. a. 1934 cerc in jurul
4289 se consumd. lunii.
trecere s. f. spre a aved cu cuvan- tarimi s. f. ca s nu strice grindina
tul trecere la toti, 974 a Ii luat In tarinei, 1794ogorului.
consideratie. trn s.l. 3337 prnant.

www.digibuc.ro
 463

tarot s. bucata de lemn

4_,67 stresina casei, 592 apa inghetata
sourt i ascutitd, eare se infinge sub forma unor sageti.
Inpianfint.
itartni vb. fiisneste in Ora Ueigit-1 erueea, 655 si
girabnic. . toaca, 3352 dracul.
f. ii va pierl filfa,1464 i va ueis subst. sa nu un-rbli dupd uci-
Ineet laptele. su/ grierilor din casa, 1627.
tatsinali s. f. ttna portii,267fierul s. . fail a gusta din udii-
vare se Teuzamd poarta pe turd, 2086 bucatele afard de ma-
stalp, si urul edruia se intrarte.
test s. a. 1,9,4= un tel de sire-china' ud subst. rudul -unui cal, 468 urina.
in care se toace pane. nd'a vb. copiii cari se udii. 326; and
se udd cdnele, 557 se urineaza.
tine vb. sd nu intorci buhaiul iarna, alit& vb. te uifi in oglinda, 373 te
ca nu fine, 421nu reuseste cas- privesti.
trarea ; copiii crescand, vor fine la s. f. 4473 ulcica (pronun-
un loc, 528se vor solidariz; ca tat: ul-ci-oard).
un copil sel find mui mult la tatd, uleior s. a. ulcioarele dela ochi. 422
530sa-1 iubeasca mai mult ; sa bube care se fac pe pleoapele
toarne din acea fierturd a-Vita ochilor.
lingurd, ac fine unghia mezi- uhu s. ni. erete.
nului, 909cat poate s se tie pe ultuit adj. pomi ultuifi, 847 altoiti.
unghie; se fine ca semn, 968 se umbla vb. umbli &aurae, 345 nu
considera; ziva de sf. Ilie o fin esti credincios in cdsnicie ; and
oamenii, 1369o serbeazd, ; sd se umbld cioarele, 734 sboara ; cand iti
fie puii de closed, 1537 sd nu se iese cu cofa goald inainte, ai sa
despart de closcd; are sd mai tie umbli beitut, 828 ai s fii mereu
mult timp ploaia, 247-1are sa du- batut; va unzbld dupd insurcitoare,
reze ; acela ce (ine vinerile, 4116 1909 va cdtil sd se insoare: la
le serbeaz. nastere, daca.-1 pune moa;a pe co-
tinglu s. m. 595clopotel. pil pe o camasd de a tatalui, va
tintet s. f. and priveFte cineu tintd umbld mai mull dupci tatd-sdu, 1226
/a un loc, 2847----priveste fix. 11 va inbi; daed-ti rugineste pus-
tinterim 4412, si ca, neumbldnd cu ea, 3308 neintre-
tintirim s. a. 2467cimitir. buintand-o.
tipa vb. a ip afarii, 76; nu se gild umblat subst. s nu lasi pe pop
tenusa din vatr, 1523se aruncd. sal sfarseasca cu umblatul la tine,
itiui vb. cnd iti glue urechea, 1177 3243 .
and se face in urechc un sgo- umbhitor adj. cum este de umbld-
mot ascutit i trecator. toare Oganca, asa sa fie si copilul
toaba s. f. 4337o muscd. de umbldtor, 898.
umblet s. f. prin morminte nu e
toala s. f. 1757hain bine a face dese ublete, 3614
s. . _2754geant de vna- primblari.
toare. mill& vb apa se umfld, 77 fierbe
turtur s. ni. furiurii de eziaid dla in clocote.

www.digibuc.ro
 464

umpleft vb. s ampli bors, 301sa vreolae s. m. cnd pe lun o

prepari borul ; cnd se umpe lu- mnncg vtircolacti, 1933 animal
mdnarea, 1917 se ingramadeOe fantastic, care produce eclips de
ceara topitd in jurul mucului. de lunk.
una num. poarta cheutoarea tot una viirsa vb. and versi candela, 537o
la sine. 4231 intru una, necon- rkstorni din gresealk; sa versi bor-
tenit. sal, cnd gsesti in putin grieri,
unerop subst. 1 )84ap foarte fier- 1628sa-1 arunci afark.
binte. vArtottel adj. ca sk fie copilul vr-
urcfor s. a. 536 ulcior, vas de lut. toel, 3462 voinic robust.
ureche s. f. cine tine cletele de s. m. 1307flcku care are
%tread, 725 de gaurile dela extre- un anumit rol la nunt.
mittile cletilor. vsitiimatura s. f. 583o board..
urn subst. gunoiul mdturat seara din vrtzdoag5, s, t 324o floare de
cask sit' nu se dea tot seara afard, grAdind (Tagetes patula).
cci e rgu de wit, 1657face sa fii vestt vb. ca sd ti se vesteascd o vitd
urn, neiubit. furata, 4152 s aEi despre ea, uncle
urma s. m. acei copii nu vor a- se gasete.
veg urmasi, 431motenitori. viernanos adj. mdr viermdnos, 289
ursat adj. 3642 ursit, menit. stricat de viermi, in care s'a des-
ursl vb. ursindu-se astf el fiecare lemn voltat un vierme.
656 dndu-se o anume destinatie. vigaj s. a. vigajuri de caruta, 2313
urzi vb. ariciul a urzit pamntul, 119 urme de carutd.
a creat, a inceput. yin& s. t. orice vind va lace, 184
greseal.
Vac s. a. fi-ai fdcut meal, 3673ai vita s. f. 408animaI domestic.
trait. vita s. f. buboiul are noul vife, 407
vac s. f. 4044, si
vileut s. . vamp domnului, 218 viu adj. cdrbune viu, 388; foc viu, 1278
inseet. aprins.
vad s. a. 4466 locul pe unde se volvora s. . 4549volburk; o planti.
poate trece o apa fark pod. vorbaret adj. 1308care vorbeste
vadara s. f. 1228vadut4. mult.
vadrii s. t 112putink. vorbit adj. va fi vorbit de cinevb
val s. a. va aped multe valuriln vieata, 175=criticat.
2702va intimpin multe greut.4, vriticiul vb. 184=a fermecit.
primejdii. vrajbfi s.f. vrajbd tot In capul celui
vale s. f. i fac fetele de mgrit pe ce ti-a dat, se duce, 264=rul care
vale, 102; clack' te vei spl pe cap, ti 1-a dorit acela, care ti-a trimes
in vale, 610; cojile ouglor s le dai faptul.
pe vale, 2941 ap curgdtoare. vriiinta adv. si ui bpstani, c se
vana 3. . 2293 albia in care se fac vrdjmas de mulfi, 312 foarte
spal sau se scald. multi; omul pe care-1 latrd cdnele
van: s. a, a lud vnt In nas, 78a vrdjmas, 559cu furie; vor url
capt o anumita board. lupii vrdjmas, 1987.

www.digibuc.ro
 465

yettsta, s. I. luna i desface cornul opreste udul, capeti o boal.

in vreiste, 1944crestturi, ondulatii. zu subst. 1817formul de jur-
vrau s. a. te apuc ploaia cu vraul mnt.
pe arie, 2120vravul. zbenghiu s a. 1125 v. benchiu.
vrej subst. vreji de niazere, 2437- zdreantii s . 317bucata din o
lostari. haina.
vremul vb, are sd vremuiascd, 1050-- zdrevet subst. 3462 o planta.
are s se InAspreasc vremea, va
fi vreme rea. zdrobri vb. 698a sfrmil, a dis-
truge,
Zabale subst. 4472- fiend care se zgandrl vb, cnd nu plouii, s'a
Dune in gura calului; 4469o a- zglinddr4ti furnicile in mosinoiu,
fectiune la colturile gurei. 4415s edscolesti.
ziicett vb. cnd zaci, 2279esti, stai zloat s. a. 1315 grindind ; 4i mer-
bolnav ; zace de vdrsat, 4608=e ge bine si din zloatd Zn zloatd dal;
bolnav de vorsat. 1768din bielsug in bielsug.
zaharicale subst. 1037cofeturi, zoalksubst. miercuria nu se spala
bomboane, lucruri dulci. camesi, ca pe ceea lume bei zoala,
zale subst, 4146iant. 2221 zoile.
zamisll vb. copilul znzislit, 1585 - zoi subst. 603apa necuratd care
conceput,
zanatec adj. doi copii nscuti In a- a servit la splat.
ceeas zi sunt zanateci, 4474. zoli vb. 1793 =a spl rufe.
ziipr vb. sa nu te urinezi asupra zvrcolac s. m.1111932 viircolac.
vntului, c te zdproli, 3865ti se zvarli vb. 141=a asvaril, a arunca,

www.digibuc.ro
 DIN VIEATA POPORULUI ROMAN:
.1,11.
I. Nora din Cartal, de Pompiliu Parvescu, 1908.. .

Cimiliturde romnesti, de T. Pamii1e, 1908

II. ,

111 Poezii populare din Maramures, de Tit Bud, 1906 , 1

IV. Cntece urdturi, de Al. Vasiliu.1909 5.--

V. Din literatura populard, de N. Psculescu, 1909 6.
VI. Pearl de copii, de T. Pauline, 1909 . . 1.---
VII. Siirbdtorile poporului, de C. Radulescu-Codin si D. Mihala-
che, 1910
VIII. Industria casnicd la Romni, de T. Parnfile Premiul
Neuschotz" din 1909, 1910 10
IX. !lore si chiudmi din Bucovina, de S. H. Marian, 1911
X. Legende, traddii si aminttri istorice, de C. Radulescu-Co-
din, 1910 1 50
XI. Sarbatorile de yard la Romani, de T. ,Pamfile, 1911 .

XII. Ciintece de lard. adurote de T. Pamiile, 1913 d

si leacuri ia oameni, vite si pdsdri, dupa dalinile si
credintele, poporului roman, adunate din corn. Tepu
(Tecuciu) de T. Pamfile, 1911 1.
XIV. Cntece populare iornnesti din Comdata! Bihor ngaria).
culese i notate de Bela Bartk. 1.913
XV. Vremuri intelepte. Povestiri i legende romnesti, culese
de D. Furtund, 1913
XVI. Agricaltura la Romni, de 'I'. Pamfile, 1915
XVII. Ingend Romnului, povesti i legende din Popor, culese
de C. Rdulescu-Codin, 1913 4.
XVIII. Povestea lande de delimit, duo' credintele poporului roman,
de T. Pamfile, 1913 2.--
XIX. Siirbdtorde la Romiini; SdrbdtOrile de toamnd Posdd Crd-
ciunalut, de T. Pamfile, 1914
XX. ScFbdtOrile la Romani: Crdciunul, de T. Pauline, 1914 . . 3.
XXI. Superstitide poporului romn, de G. F.-Ciausanu. Prerniul
Adarnachi din 1913, 1914 4
XXII. Colinde din Ardeal, culese de Alexiu Viciu, 1914 . . 2.
XXII. Cavinte scumpe, Taclale, povestiri si legende romnesti, culese
de D. Furtun, 1914 1 50
XXIV. Cromatica poporului ronain de T. Parnfile si M. Lupescu, 1914 2.
XXV. Diavolut !lure-Odor al lima; dupa credintele pbporului ro-
man de T. Pamlile, .1914 1.--
XXVI. Cerul i podoabele lai. dupa 'credintele poporului roman,
de T. Pamfile, 1914
XXVII Crediale i supershiii ale popotalui roman, de Artur Gorovei 5.--

www.digibuc.ro