Sunteți pe pagina 1din 207

Test 2

Subiectul I: Vtmarea intenionat grav a integritii corporale sau a sntii


1.1.Reproducei cinci exemple de vtmri grave periculoase pentru via.
a. arsuri termice de gradul III IV, cu lezarea a mai mult de 15% din suprafaa
corpului, arsuri de gradul II a peste 20% din suprafaa corpului, arsuri de gradul II,
cu cu antrenarea a mai mult de 30% din suprafaa corpului, precum i arsurilr cu o
suprafa mai mic, dar asociate cu un oc grav.
b. Leziuni nchise ale regiunii cervicale a mduvei spinrii.
c. Fracturi deschise lae craniului, inclusiv fr lezarea creierului i a membranelor
meningiene.
d. Leziuni nsoite de oc grav sau de o hemoragie abundent intern sau extern ce
antreneaz un colaps
e. Lezarea unui vas sangvin mare: aort, artele, subclaviculare, axilare, branhiale,
cubitale, iliace, femurale, poplitee, precum i a venelor ce le nsiesc.
f.Contuzie cerebral grav cu sau fr compresia creierului, contuzia cerebral medie
nsoit de semne obiective de afectare bulbar.

1.2.Demonstrai lipsa de necesitate n calificarea suplimentar conform art.309/1


Tortura din Codul penal, n cazul vtmrii intenionate grave svrite prin
tortur (lit.e) alin.2 art.151 CP RM ).
Producerea durerii sau a suferinei depete latura obiectiv a infr prevzute la art. 151
CP precum i a altor infraciuni care presupun cauzarea unui prejudiciu sntii
persoanei. De la aceast regul face excepie alin. 2 lit. e) art 151 i lit f alin 2 art 152. n
legtur cu infr de tortur, a fost cauzat vtmarea- grav, medie a integritii
corporale sau snti, se impune calificarea conform art. 151, 152 i a art. 309/1. n
cazul dat pluralitatea de urmri prejudiciabile implic pluralitatea de infr sub forma
concursului de infr. Nu se ncalc principiul non bis in idem, ntruct prejudicul cauzat
sntii excede cadrul infraciunii de tortur. n acelai timp, n astfel de ipoteze, din
calificare se vor exclude circumstanele agravante stabilite la lit e) alin 2 art 151 sau la
lit f alin 2 art 152. n concurs cu aceste prevederi agravante i art 309/1 se va nclca
principiul non bis in idem. Infr de la art 151 lit e alin 2 , presupune producerea durerii
sau suferinei fizice ori psihice, iar relaiile cu privire la integritatea fizic sau psihc a
persoanei trebue considerate ca obiect juridic secundar al acestor infr. n cazul acestei
infr, durerea sau suferina fizic ori psihic, apare n calitate de urmare prejudiciabil
secundar. Prin aceasta infr de la art 151 lit e alin se deosebete de infr de la art 309/1,
durerea sau suferina puternic, fizic sau psihic, reprezint unica urmare
prejudiciabil.

1.3.Argumentai dac este sau nu oportun meninerea circumstanei agravante


repetat care a fost prevzut la (lit.a) alin.(3) art.151 CP RM).
De facto, repetarea infraciunii reprezint o pluralitate de infraciuni, iar de iure,
repetarea infraciunii este tratat ca infraciune unic. Reieind din prevederile Codului
penal, n cazul concursului de infraciuni, fiecare infraciune svrit este pasibil de
calificare n mod independent. n ipoteza repetrii infraciunii, toate faptele svrite sunt
cuprinse de calificarea potrivit unei singure norme, dac repetarea o formeaz infraciuni
1
identice. Dac ns repetarea o formeaz infraciuni omogene, atunci legiuitorul cere
aplicarea concomitent a regulilor repetrii infraciunii i a regulilor concursului de
infraciuni. Conceptual este incorect ca persoanele ce au svrit numai dou infraciuni i
cele ce au svrit mult mai multe infraciuni s fie tratate identic. Propunem excluderea
conceptului de repetare a infraciunii din Codul penal, ceea ce va contribui efectiv la o
mai bun difereniere a rspunderii penale i la stabilirea mai echitabil a pedepsei.
Aceasta nu nseamn c optm pentru adoptarea sistemului de cumul total de pedepse n
lipsa unei limite pentru cuantumul pedepsei, aplicat, de exemplu, n SUA. Mecanismul
aplicrii pedepsei n cazul unui concurs de infraciuni, stabilit n Codul penal, s-ar preta
cu succes i n ipoteza excluderii repetrii infraciunii din legea penal. Excluderea
acestui concept are drept efect revizuirea a 78 de articole din partea special a Codului
penal.

Subiectul II. Procedura privind acordul de recunoatere a vinoviei


2.1. Indicai soluiile instanei de judecat la examinarea acordului de recunoatere
a vinoviei.
n urma cercetrii tuturor circumstanelor specificate la art. 506 privitor la examinarea
acordului de recunoatere a vinoviei, instana va lua una din urmtoarele soluii.
Dac dup examinarea acordului instana este convins de veridicitatea
rspunsurilor date de inculpat n edina de judecat i ajunge la concluzia c
recunoaterea vinoviei de ctre inculpat este fcut n mod liber, benevol, cu cunotin
de cauz, fr presiune sau team, ea accept acordul de recunoatere a vinoviei i
admite baza faptic a infraciunii n legtur cu care inculpatul i recunoate vinovia.
Aceast concluzie a instanei se consemneaz printr-o ncheiere n procesul verbal al
edinei de judecat.
Dac instana nu accept acordul de recunoatere a vinoviei, ea printr-o ncheiere
motivat, adoptat ca document separat, refuz de a accepta acordul de recunoatere a
vinoviei. ncheiere prin care sa refuzat acceptarea acordului poate fi atacat de procuror
cu recurs n termen de 24 de ore, despre ce el face declaraie ndat dup
pronunarea ncheierii. Reiind din principiul egalitii armelor, de dreptul de a declara
recurs mpotriva acestei ncheieri trebuie s beneficieze i partea aprrii, - inculpatul i
aprtorul lui. Recursul cu dosarul n cauz trebuie expediat n instana ierarhic
superioar pentru a fi judecat n ordinea prevzut de a
n cazul n care procurorul i inculpatul dup pronunarea ncheierii, vor declar
c nu vor ataca ncheierea respectiv, instana dispune judecarea cauzei n procedur
deplin conform prevederilor prezentului cod. Dac martorii au fost citai i s-au
prezentat i dac procesul poate avea loc, instana judec cauza n procedur deplin
imediat.

2.2. Analizai criteriile de acceptare a acordului de recunoatere de ctre instan.


Preedintele edinei purcede la constatarea urmtoarelor fapte despre ce se face
meniune n procesul-verbal al edinei i ar fi oportun de a solicita ca inculpatul s
semneze fiecare rspuns al su la ntrebrile puse. Astfel, preedintele edinei constat:
1) dac exist declaraia aprtorului cu privire la dorina nvinuitului, inculpatului
de a ncheia acord de recunoatere a vinoviei; 2) dac poziia aprtorului
corespunde cu poziia nvinuitului, inculpatului;

2
Dup aceasta instana solicit inculpatului s depun n scris jurmntul, n
condiiile art.108, precum i c el va face declaraii, dac accept s depun jurmnt i
dup depunerea jurmntului inculpatul este chestionat sub jurmnt n urmtoarele
privine: dac nelege c se afl sub jurmnt i c dac depune declaraii false,
acestea pot fi ulterior folosite ntr-un alt proces mpotriva lui pentru depunere de
declaraii false; inculpatul numete numele, prenumele, data, luna, anul i locul
naterii, domiciliul, starea familial i alte date de anchet prevzute n art.358 i
rspunde la ntrebarea dac a fost recent supus unui tratament pentru vre-o afeciune
mintal sau de dependen de droguri sau de alcool. n cazul n care rspunsul este
afirmativ, se concretizeaz, ntrebndu-i pe aprtor i inculpat dac inculpatul este
capabil de a-i expune i adopta poziia sa.
Preedintele edinei concretizeaz dac inculpatul nu se afl la moment sub
influena drogurilor, medicamentelor sau buturilor alcoolice de orice natur. n cazul
n care rspunsul este afirmativ, se concretizeaz, ntrebndu-i pe aprtor i inculpat
dac inculpatul este capabil de a-i expune i adopta poziia sa. n continuare se constat
dac inculpatul a primit ordonana de punere sub nvinuire i rechizitoriul i dac le-a
discutat cu aprtorul su, dac este satisfcut de calitatea asistenei juridice acordate de
aprtorul su, dac, n urma discuiilor lui cu aprtorul, inculpatul dorete s se
accepte acordul de recunoatere a vinoviei.
n continuare instana examineaz acordului de recunoatere a vinoviei,
verificnd circumstanele ncheierii acordului, i anume: a) dac nvinuitul, inculpatul a
avut posibilitatea de a citi i discuta cu avocatul su acordul privitor la poziia sa pn la
semnarea acestuia; b) dac acest acord reprezint o expresie integral a nelegerii
inculpatului cu statul; c) dac inculpatul nelege condiiile acordului cu privire la
poziia sa; d) dac nu i-a fcut cineva, inculpatului alte promisiuni sau asigurri de alt
natur pentru a-l influena de a adopta poziia de recunoatere a vinoviei n cauza
respectiv; e) dac nu a ncercat cineva s-l foreze pe inculpat, sub orice form, pentru
a adopta poziia de recunoatere a vinoviei n cauza respectiv; f) dac inculpatul
recunoate vinovia din dorin proprie, ntruct el este vinovat; g) dac n cazul n
care acordul ncheiat se refer la o infraciune grav, inculpatul nelege c recunoate
nvinuirea de comitere a unei infraciuni grave; h) dac a luat cunotin de materialele
i probele administrate n cauz.
Dup aceasta instana urmeaz s informeze inculpatul i cu privire la: a)
sanciunea maxim posibil prevzut de lege i orice sanciune minim obligatorie
pentru infraciunea respectiv; b) dac i va fi aplicat inculpatului o pedeaps
condiionat i dac el va nclca condiiile respective, el va executa pedeapsa real; c)
c instana este n drept s hotrasc ca inculpatul s compenseze prii vtmate
prejudiciul cauzat, precum i cheltuielile judiciare; d) dac acordul va fi acceptat,
inculpatul va putea ataca sentina doar privitor la pedeapsa fixat i la nclcrile
procedurale; e) faptul c, prin ncheierea acordului de recunoatere a vinoviei,
inculpatul se priveaz de dreptul la judecat n procedura deplin, cu respectarea
prezumiei nevinoviei, drept prevzut n art.66.
Dup constatarea tuturor faptelor menionate mai sus i ndeplinirea prevederilor
articolului 506, instana ntreab inculpatul dac susine sau nu poziia sa privitor la
acordul de recunoatere a vinoviei.
Dac inculpatul susine acordul de recunoatere a vinoviei, el n continuare va
face declaraii n instan despre ceea ce a svrit n legtur cu nvinuirea ce i se
3
incrimineaz i atitudinea sa fa de probele anexate la dosar. Declaraia privitor la
fapta svrit de inculpat i poziia sa privitor la probe se consemneaz n scris de
grefier ca documente separate care se
anexeaz la procesul verbal. Declaraia scris se citete de ctre inculpat i se
semneaz de el pe fiecare pagin i la sfrit.

2.3. Apreciai rolul aprtorului la ncheierea acordului de recunoatere a


vinoviei.
La ncheierea acordului particip avocatul i persoana acuzat (nvinuitul sau inculpatul).
Participarea avocatului la ncheierea acordului este primordial. Acesta este recunoscut
de lege, care stabilete c aprtorul este obligat s aib discuii cu clientul su n privina
unor aspecte ce in de ncheierea acordului. La ncheierea acordului, instana trebuie s
stabileasc dac inculpatul este satisfcut de acordarea asistenei juridice acordate de
aprtorul su, dac a avut posibilitatea s discute cu avocatul su referitor la poziia sa
de pn la semnarea acordului.
Reieind din importana pe care o are aprtorul la ncheierea acordului, impune
acestuia unele obligaii specifice i anume, de a avea cunotine i abiliti la fel de bune,
ca i n cadrul unei judeci. De asemenea, avocatului i revine funcia de a convinge
procurorul despre rezonabilitatea ncheierii unui acord, sau mai bine zis de a acorda
asisten n obinerea unui acord. Acordnd o consultaie calificat dup iniierea
acordului, avocatul servete ca o garanie c clientul su va ncheia cu bun tiin
acordul, dup cum cere legea. Avocatul trebuie s ncerce s examineze posibilitatea
ncheierii unui acord atunci cnd circumstanele sunt potrivite pentru aceasta, adica cnd
consider c aceasta ar fi soluia cea mai potrivit pentru clientul su. n caz contrar,
aceast omisiune ar fi putut s fie calificat de client ca o asisten juridic ineficient.
nainte de a ncheia acordul, avocatul este obligat s discute cu nvinuitul toate drepturile
de care dispune acesta. El este obligat s explice i s analizeze toate aspectele cazului,
inclusiv i ordonana de punere sub nvinuire, rechizitoriul i toate posibilitile de
aprare de care trebuie s beneficieze clientul su. Deci, aprtorul trebuie s consulte
clientul su n privina legalitii sau ilegalitii aciunilor efectuate, despre o posibil
inadmisibilitate a probelor administrate cu nclcarea CPP, despre posibilitatea obinerii
unei condamnri etc. (nu exist o list care s indice ce trebuie s fac un aprtor).

Subiectul III:
Cetenii Constantinov i Grosu sunt bnuii n comiterea infraciunii prevzute de art.
187 alin. 2 Cod penal (Jaful). n legtur cu acest fapt, la 10 noiembrie 2003, ei au fost
recunoscui ca bnuii prin ordonana organului de urmrire penal. La 1 martie 2004
procurorul a emis o ordonan de punere sub nvinuire, iar la 5 martie 2004 a naintat
acuzarea. La audiere ambii nvinuii au negat vinovia prezentnd anumite probe care
demonstreaz alibi. Procurorul analiznd materialele dosarului penal, totui, a
concluzionat c exist probe suficiente care demonstreaz vinovia cet. Constantinov i
Grosu i n legtur cu aceasta a ntocmit rechizitorul naintnd cauza n instan. n
edina preliminar, judectorul, examinnd dosarul a ajuns la concluzia c probele
prezentate de acuzare nu demonstreaz vinovia i a propus procurorului de a retrage
dosarul din instan i a prezentat probe suplimentare. Procurorul a renunat de a retrage
dosarul declarnd c la cercetarea judectoreasc se va prezenta un martor care va declara

4
despre faptul infraciunii. Judecata a avut loc la 2 i 3 aprilie n cadrul creia a fost audiat
martorul Botnaru care a declarat c a vzut cum inculpaii au sustras bunurile.
Instana a pronunat sentina de condamnare care a fost atacat doar de inculpatul
Constantinov, Instana examinnd dosarul a respins apelul lui Constantinov ca nefondat.
n acelai moment instana de apel a depistat unele erori n privina cet. Grosu care are
antecedente penale nestinse i a comis o nou infraciune. n legtur cu aceasta instana
de apel a casat sentina parial i a modificat pedeapsa lui Grosu de la 5 ani nchisoare la
7 ani nchisoare.
Depistai erorile comise n cadrul procesului.

Judectorul n cadrul edinei preliminare poate soluiona numai chestiunile cu privire la:
- cereri i demersuri, recuzrile declarate,
- lista probelor care vor fi prezentate de ctre pri la judecarea cauzei,
- trimiterea cauzei dup competen sau, dup caz, ncetarea, total, sau parial, a
procesului penal,
- suspendarea procesului,
- fixarea termenului de judecat,
- msuri preventive i de ocrotire.
Din prevederele art. 345 rezult c n cadrul edinei preliminare instana se poate expune
asupra prtinenei probelor. ns apreciarea examinarea i acetora va avea loc la o etap
mai trzie, adic instana se va expune asupra concludenei probelor la o etap mai trzie.
- a expirat termenul calitii de bnuit, deoarece acest calitate se deine pe parcursul
a 3 luni (n cazul recunoaterii prin ordonanaa OUP), ne fiind prelungit
corespunztor 6 luni de ctre procurorul general.
- a fost nclcat termenul de punere sub nvinuire.

5
Test 7

Subiectul I: Asistena juridic internaional n materie penal


1.1. Enumerai formele de asisten juridic internaional.
- Cooperarea organelor de poliie judiciar (interpol)
- Comisiile rogatorii
- nmnarea de citaii
- Remiterea de deinui n scopul audierii sau al unei confruntri,
- Transmiterea de piese judiciare,
- Extrdarea,
- Recunoaterea hotrrilor penale strine.

1.2. Analizai condiiile extrdrii.


Extrdarea este un act de asisten juridiciar interstatal n materie penal care
urmrete transferul unui individ urmrit sau condamnat penal din domeniul suveranitii
judiciare a unui stat n domeniul celuilalt stat.
Condiiile extrdrii pot fi calificate n condiii cu privire la infr, conditii cu privire
la infractor si condiii de ordin procedural.
Condiii cu privire la infr.
1. S se fi svrit o infraciune pe teritoriul statului solicitant ori mpotriva
intereselor acestiua, sau de ctre un cet al acestui stat.
2. S existe dubla incriminare, adic fapta s fie incriminat att de legea statului
solicitat, ct i de legea statului solicitant.
3.Pedeapsa prevzut de lege s fie cel puin un an de nchisoare sau o alt pedeps
mai aspr.
4. n cea ce privete gravitatea deosebit a faptelor, pentru care se cere ori se acord
extrdarea alin 3 al art 546 CPP se prevede c n cazul n care fapt pentru care se cere
extrdarea este pedepsit de legea rii solicitante cu pedeapsa capital, extrdarea
persoanei poate fi refuzat dac partea solicitant nu va da asigurri, considerate ca
suficiente c pedeapsa capital nu va fi executat n privina persoanei date.
5. Extrdarea nu se acord dac infr pentru care este cerut este considerat de legea
RM infr politic sau fapt conex unei asemenea infr.
Condiii cu privire la infractor:
1. Cnd RM este stat solicitat, infractorul trebue s fie cet strin.
2. Nu pot fi extrdai de ctre RM:
- cet proprii,
Persoanele crora li s-a acordat dreptul de azil n RM,
Persoane strine care se bucur n RM de imunitate de jurisdicie, n condiiile i n
limitele conferite prin convenii sau prin alte nelegeri internaionale,
Persoanele strine citate din strintate n vederea audierii ca pri, martori sau
experi n faa unei autoriti judiciare din RM n limitele imunitilor conferite prin
convenii internaionale.
Procurorul general, ministrul Justiiei sau instana care soluioneaz chestiunea
privind extrdarea are motive serioase s cread c:
6
a. cererea de extrdare a fost naintat n scopul de a urmri sau a pedepsi o persoan
pentru motive de ras, religie, sex, naionalitate, origine etnic sau opinii politice,
b. situaia acestei persoane s fie agravat pentru motivele menionate mai sus.
c. n cazul n care, dac persoana va fi extrdat, ea va fi supus torturii,
tratamentului inuman sau degradant n ara solicitant.
- persoanele crora le-a fost acordat statutul de refujiat politic.
3. Infractorul s se gseasc pe teritoriul statului solicitat, adic al rii care i se cere
extrdarea.
Condiii de ordin procedural:
1. S existe o cerere de extrdare din partea unui stat care are interesul s-l
pedepseasc pe fptuitor sau s-l pun s execute pedeapsa pe cel condamnat.
2. Statul solicitat care primete cererea de extrdare este obligat s-l aresteze pe
ftuitor, pentru ca acesta s nu aib posibilitatea s dispar.
Extrdarea este refuzat dac:
- n privina persoanei respective a fost pronunat de ctre o instan naional sau
instan a unui stat ter o hotrre judectoreasc de condamnare, achitare sau ncetare a
procesului penal pentru infr pentru care se cere extrdarea sau exist o ordona a
organului comnpedent n acest sens.
- S-a mplinitg termenul de prescripie al tragerii la rspundere penal pentru infr
respectiv, sau a intervenit amnistia.
- Potrivit legii, UP poate fi pornit numai la plngera prealabil a victimei, ns o
asemenea plnger lipsete.
3. Statul solicitat este obligat s comunice statului solicitant dat i locul predrii
fptuitorului care este extrdat.
4. Statul solicitant este obligat s comunice prii solicitate informaii ci privire la
finalizarea procesului penal n care a fost implicat cel extrdat.

1.3. Formulai condiiile n care Republica Moldova poate refuza extrdarea


n conformitate cu legislaia procesual-penal a Republicii Moldova i actele
internaionale.
Convenia european de extrdare.
Adoptat la 13 decembrie 1957 la Paris (Ratificat prin Hotrrea Parlamentului
RM nr.1183-XIII din 14.05.97);
Articolul 3. Infraciuni politice
1. Extrdarea nu se va acorda, dac infraciunea pentru care este cerut este considerat
de partea solicitat ca infraciune politic sau ca fapt conex unei asemenea infraciuni.
2. Aceeai regul se va aplica, dac partea solicitat are motive temeinice de a crede
ca cererea de extrdare motivat printr-o infraciune de drept comun a fost prezentat
n vederea urmririi sau pedepsirii unei persoane pentru considerente de ras, de
religie, de naionalitate sau de opinii politice ori c situaia acestei persoane risc s fie
agravat pentru unul sau altul dintre aceste motive.
Articolul 4. Infraciuni militare
Extrdarea motivat de infraciuni militare care nu constituie infraciune de drept
comun este exclus din cmpul de aplicare a prezentei Convenii.
Articolul 6. Extrdarea naionalilor
1. a) Orice parte contractant are dreptul s refuze extrdarea resortisanilor si.
Articolul 7. Locul svririi infraciunii
7
1. Partea solicitat va putea refuza s extrdeze persoana reclamat pentru o infraciune
care, potrivit legislaiei sale, a fost svrit n totul sau n parte pe teritoriul su, ori
ntr-un loc asimilat teritoriului su.
Articolul 9. Non bis in idem
Extrdarea nu se va acorda cnd persoana reclamat a fost judecat definitiv de ctre
autoritile competente ale prii solicitate pentru fapta sau faptele pentru care
extrdarea este cerut. Extrdarea va putea fi refuzat, dac autoritile competente ale
prii solicitate au hotrt s nu ntreprind urmriri sau s pun capt urmririlor pe care
le-au exercitat pentru aceeai fapt sau aceleai fapte
Articolul 10. Prescripia
Extrdarea nu se va acorda, dac prescripia aciunii sau a pedepsei este mplinit
potrivit legislaiei fie a prii solicitante, fie a prii solicitate.
Articolul 11. Pedeapsa capital
Dac fapta pentru care se cere extrdarea este pedepsit cu pedeapsa capital de ctre
legea prii solicitante i dac, n atare caz, aceast pedeaps nu este prevzut de
legislaia prii solicitate, sau n mod normal aici nu este executat, extrdarea nu va
putea s fie acordat dect cu condiia ca partea solicitant s dea asigurri
considerate ca ndestultoare de ctre partea solicitat c pedeapsa capital nu se va
executa.
Codul de procedur penal a RM
Articolul 546. Refuzul extrdrii
(1) Republica Moldova nu-i extrdeaz propriii ceteni i persoanele crora le-a acordat
dreptul de azil.
(2) Extrdarea va fi, de asemenea, refuzat dac:
1) infraciunea a fost svrit pe teritoriul Republicii Moldova;
2) n privina persoanei respective a fost deja pronunat de ctre o instan naional sau
o instan a unui stat ter o hotrre judectoreasc de condamnare, achitare sau ncetare a
procesului penal pentru infraciunea pentru care se cere extrdarea, sau o ordonan a
organului de urmrire penal de ncetare a procesului ori n privina acestei fapte se
efectueaz urmrirea penal de ctre organele naionale;
3) s-a mplinit termenul de prescripie al tragerii la rspundere penal pentru infraciunea
respectiv, conform legislaiei naionale, sau a intervenit amnistia;
4) potrivit legii, urmrirea penal poate fi pornit numai la plngerea prealabil a
victimei, ns o asemenea plngere lipsete;
5) infraciunea pentru care se cere extrdarea persoanei este considerat de legea
naional infraciune politic sau fapt conex unei asemenea infraciuni;
6) Procurorul General, ministrul justiiei sau instana care soluioneaz chestiunea privind
extrdarea are motive serioase s cread c:
a) cererea de extrdare a fost naintat n scopul de a urmri sau a pedepsi o persoan
pentru motive de ras, religie, sex, naionalitate, origine etnic sau opinii politice;
b) situaia acestei persoane risc s fie agravat pentru unul din motivele menionate la
lit.a);
c) n cazul n care persoana va fi extrdat, ea va fi supus torturii, tratamentului inuman
sau degradant sau nu va avea acces la un proces echitabil n ara solicitant;
7) persoanei cerute i-a fost acordat statut de refugiat sau azil politic;
8) statul care solicit extrdarea nu asigur reciprocitatea n sfera extrdrii.
(3) n cazul n care fapta pentru care se cere extrdarea este pedepsit de legea rii
8
solicitante cu pedeapsa capital, extrdarea persoanei poate fi refuzat dac partea
solicitant nu va da asigurri, considerate ca suficiente, c pedeapsa capital nu va fi
aplicat persoanei extrdabile aflate sub urmrire penal sau condamnate.

Subiectul II: Instituii ale judecrii cauzei penale


2.1. Descriei esena limitelor judecrii cauzei penale.
Judecata este o faz a procesului penal, care ncepe odat cu parvenirea cauzei
penale n instan i dureaz pn la devenirea definitiv a hotrrii penale. Judecata este
faza central a procesului penal i cea mai important. Ea are ca sarcin numai judecarea
procesului, fr ca s realizeze cele dispuse n hotrre penal definitiv.
Judecarea cauzelor trece prin anumite trepte, fiecare realizndu-se n faa altei
instane i de un grad diferit.
Sistemul procesului penal actual include 3 grade de jurisdicie materializate prin
judecat n prim instan (n fond), judecat n apel i judecata n recurs.
Dup judecarea n fond, cauza penal poate parcurge judecata n apel, unde
instana superioar celei care a pronunat hotrrea efectueaz o nou examinare a cauzei,
cu aprecierea probelor de la dosar i cu posibilitatea administrrii unor noi probe. Apelul
reprezint o nou judecat n fond privind ansamblul chestiunilor de fapt i de drept i
tinde spre reformarea hotrrii date n prima instan, n cazul cnd acesta nu reflect
adevrul.
Recursul, este o cale ordinar de atac i corespunde celui de-al treilea grad de
jurisdicie, atunci cnd este exercitat mpotriva hotrrilor pronuna de instana de apel.
Recursul poate fi ndreptat i mpotriva hotrrii primei instane, pentru care nu este
prevzut calea de atac al apelului.

2.2. Analizai modalitatea de modificare a acuzrii n edina de judecat.


n edina de judecat modificarea acuzrii se efectueaz n prima instan i n
instana de apel, de ctre procurorul care particip la judecarea cauzei penale. Procurorul
modific nvinuirea adus inculpatului n cadrul urmririi penale, prin ordonan, n
sensul agravrii ei, dac probele care au fost cercetate n edina de judecat dovedesc c
inculpatul a omis o infraciune mai grav dect cea care ia fost incriminat anterior.
Procurorul aduce la cunotina inculpatului, aprtorlui i reprezentantului legal (dup
caz) noua nvinuire. n cazul acesta, instana de judecat acord timp necesar pentru
pregtirea aprtorului pentru noua nvinuire, iar apoi judecarea cauzei continu.
n instana de apel, procurorul poate s modifice acuzarea n sensul agravrii,
numai dac el a declarat apel.
Dac pe parcursul judecrii cauzei se constat c inculpatul a mai comis o alt
infraciune, ori sau stabilit alte circumstane, care vor influena la ncadrarea juridic a
nvinuirii aduse, ori inculpatul a comis infraciunea n coparticipare cu o alt persoan,
atunci instana, la cerea procurorului, amn examinarea cauzei pe un termen de pn la 1
lun, i restituie cauza procurorului pentru efectuarea urmririi penale privind aceast
infraciune, sau pentru reluarea urmririi penale; pentru formularea unei nvinuiri noi i
naintarea acesteia inculpatului, cu participarea aprtorului. La demersul procurorului,
termenul stabilit mai poate fi prelungit pn la 2 luni, dar dup expirarea lui, cauza n mod
obligatoriu, se trimite instanei pentru continuarea judecrii.

9
2.3. Apreciai procedura de prezentare a probelor suplimentare i renunrii la
probe.
La cererea prilor, n instana de judecat, pot fi prezentate probe suplimentare.
Pentru aceasta, instana amn edina de judecat pn la o lun. Probele suplimentare
prezentate se cerceteaz n edina de judecat i soluioneaz cauza n baza probelor
existente.
Prile pot i s renune la unele probe pe care le-au propus i acest fapt se discut
n edin. Dup discuie, instana dispune neexaminarea acestor probe, dac alte pri n-
au cerut ca ele s fie examinate.
Consider c procedura de prezentare a probelor suplimentare n edina de judecat
este binevenit, deoarece prezentarea acestora permite luarea unei decizii corecte att ce
ine de acuzare, ct i de aprare.

Subiectul III:
Buctaru este nvinuit de svrirea unei infraciuni uoare i a naintat procurorului
o cerere privind aplicarea fa de el a suspendrii condiionate a urmririi penale.
Indicai:
1) n prezena cror condiii procurorul nu este n drept, prin ordonan, s
suspende condiionat urmrirea penal;
1) care au antecedente penale;
2) care snt dependente de alcool sau droguri;
3) cu funcii de rspundere, care au comis infraciunea fcnd abuz de serviciu;
4) care au comis infraciuni contra securitii statului;
5) care nu au reparat paguba cauzat n urma infraciunii.
2) termenul maximal a suspendrii condiionate a urmririi penale;
Un an.
3) soluiile dup expirarea termenului de suspendare condiionat a urmrii penale;
Dac, n termenul de suspendare condiionat a urmririi penale, nvinuitul a
respectat condiiile stabilite de ctre procuror, procurorul, prin ordonana sa, dispune
liberarea persoanei de rspundere penal.
n cazul n care nvinuitul nu a respectat condiiile stabilite de procuror acesta din
urm trimite cauza n judecat cu rechizitoriu n ordinea general.
4) cine este n drept s decid eliberarea de rspundere penal.
Procurorul prin ordonan confirmat de ierarhic.

10
Test 8

Subiectul I: Evaziunea fiscal a ntreprinderilor, instituiilor i organizaiilor


1.1. Descriei calitile speciale ale persoanei fizice i persoanei juridice, ca
subieci ai infraciunii prevzute la art.244 CP RM.
Subiectul infraciunii date este: 1)persoana fizic responsabil care la momentul
svririii infraciunii a mplinit vrsta de 16 ani; 2) persoana jur care desfoar
activitatea de ntreprinztor.
Persoana fizic trebuie s aib calitile unui subiect special i anume: s fie
conductorul ntreprinderii, instituiei sau organizaiei sau contabil ef, director financiar-
contabil, ori s ocupe o alt funcie n cadrul acesteia, care iar permite s in
documentele contabile, fiscale sau financiare, ori s dispun de obiectele impozabile.
Persoana juridic care desfoar activitatea de ntreprinztor trebuie s aib caliti
speciale i anume: s fie contribuabil - ex. Societat comercial, coperativ, ntrerindere
de stat sau municipal etc., instituia privat ce activeaz n domeniul finanelor, asociaia
obteasc, fundaie, organizaiile social politice etc- toate acestea cu excepia autoritilor
publice i instituiilor publice.

1.2. Argumentai dac obiectele impozabile reprezint sau nu obiectul


material al infraciunii prevzute la art.244 CP RM.
Obiectul material al infraciunii n cauz l reprezint: 1)documentele contabile,
fiscale sau financiare; 2) mijloacele bneti datorate bugetului public naional.
Prin documente contabile - trebuie de neles documtele justificative (actele
ntocmite n scris care adeveresc sau autentific operaiunile economice), registrele
contabile, raportul financiar, bilanul contabil etc.
Prin document fiscal se are n vedere darea de seam fiscal, adic orice document
care este prezentat sau trebuie s fie prezentat organului fiscal, legat de naterea,
modificarea sau stingerea obligaiilor fiscale.
Prin document financiar se ntelege documentul care reflect formarea
administrarea sau repartizarea fondurilor bneti cu caracter nerambursabil, alte
bugetelor.
n ce privete modalitatea de tinure altor obiecte impozabile, obiectul material este
constituit din mijloacele bneti datorare bugetului public naional, deoarece abia dup
nelarea organelor fiscale, cota mijloacelor bneti, care n conf cu legisl fiscala urmeaz
a fi vrsat n buget, ilegal se reine, se consum sau se trece de ctre fptuitor n folosul
altor persoane.
Referitor la obiectele impozabile, acestea formeaz obiectul imaterial al infraciunii
realizate n modalitatea de tinuire a altor obiecte impozabile. n doctrina jur se
menioneaz c obiectele impozabile reprezint fapte jur care determin obligaia
contribuabilului de a achita impozitul. Conform L. Privind bazele sistemului fiscal,
obiectle impozabile sunt : veniturile, beneficiul, valoarea mrfurilor, operaiunile cu
hrtiile de valoare, folosirea resurselor naturale, inclusiv a pmntului, genurile de
activitate, valoarea adugat a produciei etc.
1.3. Decidei asupra oportunitii modificrii denumirii art.244 CP RM din
Evaziunea fiscal a ntreprinderilor, instituiilor i organizaiilor n
Evaziunea fiscal a persoanelor juridice.

11
Consider c nu este oportun, deoarece ca subiect al evaziunii fiscale poate fi si pers fizica
si persoana jur, astfel modificarea acesteia ar fi o eroare de denumire care nu nglobeaz
pe deplin subiecii care pot aprea la svrirea infraciunii in cauz..
Un prim argument la aceasta afirmaie ne servete i faptul ca ca subiect al
infraiunii in cauz poate aprea i pers fizic responsabil, care la momentul svririi
infraciunii a mplinit vrsta de 16, aceasta urmnd s aib caliti speciale, i anume s
fie conductorul ntreprinderii, instituiei sau organizaiei, ori s ocupe o alt funcie n
cadrul acesteia, care iar permite s in documentele contabile, fiscale sau financiare ori
s dispun de obiectele impozabile.
Un argument in acest sens ne servete i faptul ca ntreprinderea individual este o
persoan fizic, care la fel este un subiect de drept fiscal, adic contribuabil, si odata
modificata denumirea acestui articol, ntreprinderea individual nu ar fi cuprins de
denumirea acestui articol. n aa fel anume denumirea actual nglobeaz toate categoriile
de contribuabili, i totodat i de subieci ai infraciunii n cauz.

Subiectul II: Controlul judiciar al urmririi penale


2.1. Evideniai conceptul i coninutul controlului judiciar.
Controlul n cauz este determinat de asigurarea unor drepturi i liberti ale omului
n cadrul desfurrii procesului penal, neadmiterea actelor de corupie n rndul
funcionarilor din rndul organelor de urmrire penal, excluderea samovolniciilor n
procesul de urmrire penal.
Instituia controlului judectoresc a procedurii prejudiciare a aprut n urma
extinderi competenei materiale a controlului judectoresc asupra urmririi penale,
pornind de la controlul legalitii unor acte de urmrire aparte de la arestul preventiv
(nti n Anglia, apoi Rusia...).
Renaterea instituiei controlului judectoresc a legalitii aplicrii arestului
preventiv este realizat prin Declaraia drepturilor i libertilor omului de la Congresul
deputailor URSS din an.1991, unde aceste drepturi au fost declarate naturale i
inalienabile, i corespund Declaraie universale a ONU privind drepturile omului din a.
1948.
Funcia de control a instanei de judecat tradiional se realizeaz n etapele
judiciare ale procesului penal i se ncheie prin evidenierea i nlturarea nclcrilor de
lege admise n cadrul urmririi, controlului plngerilor, ns, vizeaz aciunile i hotrrile
organelor i persoanelor cu funcii de rspundere care nfptuiesc urmrirea penal.
Pentru prima dat ideea controlului judiciar i constituional a fost inventat de
Rousseau.
Ar. 300 din CPP RM stabilete sfera controlului judiciar, care este efectuat de ctre
judectorul de instrucie. Jud. De instrucie examineaz demersurile procurorului privind
autoritatea efecturii aciunilor de urmrire penal, msurilor operative de investigaii
de aplicare a msurilor procesuale de constrngere care limiteaz drepturile i libertile
constituionale ale persoanei. Judectorul de instrucie examineaz plngerile mpotriva
actelor ilegale ale procurorului care exercit nemijlocit aciuni de urmrire penal, ale
organelor de urmrire penal i ale organelor care exercit activitate operativ de
investigaii. Hotrrile judectorului de instrucie ca act procedural emis n activitatea sa
de control jurisdicional sunt definitive.

12
2.2. Indicai deosebirile controlului judiciar al urmririi penale de controlul
exercitat de ctre procuror.
controlul judectoresc const n: 1) efectuarea controlului prealabil al legalitii i
temeiniciei actelor i aciunilor pe care trebuie s le nfptuiasc organul de urmrire
penal cu sanciunea judectorului de instrucie (autorizarea de ctre judectorul de
instrucie a aciunilor de urmrire penal care limiteaz inviolabilitatea persoanei,
domiciliului, secretului corespondenei, convorbirilor telefonice, comunicrilor telefonice
i a altor comunicri, etc) i 2) efectuarea controlului ulterior al legalitii actelor, chiar i
a celor efectuate cu autorizaia judectorilor de instrucie (refuzul OUP de a primi
plngerea sau denunul privind pregtirea sau svrirea infraciunii, de a satisface
demersurile, n cazurile prevzute de lege, de a ncepe urmrirea penal; ordonanele
privind ncetarea urmririi penale sau scoaterea persoanei de sub nvinuirea penal; etc);
- controlul procurorului const n: 1) efectuarea controlului plngerilor depuse
mpotriva aciunilor sau inaciunilor organului de urmrire penal i a organului care
exercit activitate operativ de investigaii (ale bnuitului, nvinuitului, prii vtmate
etc n cazurile cnd au fost lezate drepturile i interesele legitime ale acestora) i 2)
plngerile depuse mpotriva aciunilor de urmrire efectuate de procuror (atunci cnd
procurorul efectueaz urmrirea penal). Aceste plngeri se examineaz de procurorul
ierarhic superior.
Consider, c controlul judiciar al urmririi penale este util i binevenit, deoarece prin
acesta se asigur i se protejeaz drepturile i libertile fundamentale ale persoanei
implicate n procesul penal. Controlul judiciar institue o posibilitate i un garant
suplimentar al respectrii drepturilor participanilor procesuali. Statul trebue s asigure
persoanelor minim dou nivele de jurisdicie adic posibiliti de a actaca hotrrile
organelor de anchet.

Subiectul III:
Observnd c Ispas a intrat n magazin, lsndu-i motocicleta fr supraveghere,
Lipovan i Popovici, ambii avnd vrsta de 15 ani, au mutat motocicleta dup colul
cldirii, au pornit motorul i au plecat la plimbare. n timpul cltoriei, Popovici, aflat la
ghidonul motocicletei, a scpat de sub control conducerea acesteia i s-a izbit de un
copac. Abandonnd motocicleta la locul accidentului, Lipovan i Popovici au fugit, dar au
fost descoperii a doua zi de colaboratorii poliiei.
Calificai faptele lui Lipovan i Popovici. Argumentai rspunsul.
Se va schimba oare calificarea dac ei ar fi plecat la plimbare cu mopedul lui
Ispas?

n prima situaie suntem n prezena unui furt infraciune prevzut de art 186 CP
RM, cu circumstane agravant, de dou sau mai multe persoane. n situaia n care
acetea au fi plecat la plimbare cu motocicleta am fi n prezena infr prevzute la art
192/1 rpirea mijlocului de transport svrit de dou persoane. ns n situaia dat ei nu
vor avea calitatea de subieci de drept penal din motiv c nu au vrsta corespunztoare
pentru a fi considerai subieci de drept ai infr 192/1, calitatea de subiect al acestei infr
ncepe de la vrsta de 16 ani.

13
Test 10

Subiectul I: Violul
2.1.Descriei corelativ trsturile subiectului i victimei infraciunii de viol (art.171 CP
RM).
Victim n cazul violului poate fi att femeie ct i brbat, deasemeni i subiect
poate fi ct femeie att brbat. Vrsta victimei n intereseaz pentru existena
infraciunii de viol, ns dac este sub 14 ani se vor aplica i agravantele, pentru
subiect vrsta este 14 ani mplinii la mom comiterii. La fel pe victim ct i pe
subiect nu intereseaz dac este cstorit, divorat nici experiena sexual.
Deasemeni victim sau subiect poate fi soul sau soia. Deasemi este important
diferena de sexual, ns n cazul coraportului o parte a laturii obiective poate fi
executat de o persoan de acela sex.

2.2.Argumentai care este soluia de calificare corect n cazul omorului nsoit de viol.
Pn la ultimile modificri a CP aceast agravant era prevzut n art.145. n urma
modificrilor survenite vor fi aplicate prin concurs 145 cu 171 din motiv c obiectele
juridice sunt diferite i ca s nu fie nepedepsite faptele ilegale ale infractorului.

2.3. Argumentai dac este sau nu corect urmtoarea formulare din Hotrrea Plenului
Curii
Supreme de Justiie, nr.17 din 7.11.2005 Despre practica judiciar n cauzele din
categoria infraciunilor privind viaa sexual: Dac n timpul violuluivictimei i-
a fost cauzat vtmarea intenionat grav a integritii corporale sau a sntii,
aciunile urmeaz a fi calificate prin concurs de infraciuni n baza art.151 i 171 CP
RM .

Consider c este corect formularea din HPCSJ din urmtoarele considerente: obiectele
de atentare sunt diferite i anume Infraciunea de viol atenteaz asupra relaiilor sociale
referitoare la libertatea i inviolabilitatea sexual a persoanei, indiferent de sex i relaiile
sociale cu privire la libertatea psihic, integritatea corporal, snatea sau viaa persoanei.
Obiectul juridic al vtmrii integritii corporale grave l constituie relaiile sociale a
cror existen i desfurare normal sunt condiionate de ocrotirea sntii persoanei i
din motiv c vtmarea intenionat grav a integritii corporale sau a sntii nu
constituie o agravant a componenei de infraciune prevzute la art. 171 CP.

Subiectul II: Controlul procurorului a activitii organului de urmrire penal


2.1. Evideniai conceptul i coninutul controlului efectuat de procuror.
conduce personal urmrirea penal i controleaz legalitatea aciunilor procesuale
efectuate de organul de urmrire penal, decide excluderea din dosar a probelor
obinute conform prevederilor art. 94 alin.(1);
- controleaz permanent executarea procedurii de primire i nregistrare a
sesizrilor privind infraciunile;
- cere de la organul de urmrire penal, pentru control, dosare penale, documente,
acte procedurale, materiale i alte date cu privire la infraciunile svrite i
14
persoanele identificate n cauzele penale n care exercit controlul i dispune
conexarea sau, dup caz, disjungerea cauzei dac se impune aceasta;
- verific calitatea probelor administrate, vegheaz ca orice infraciune s fie
descoperit, orice infractor s fie tras la rspundere penal i ca nici o persoan s
nu fie urmrit penal fr s existe indici temeinici c a svrit o infraciune;
efectueaz controlul asupra legalitii reinerii persoanei;

2.2. Indicai deosebirile controlului procurorului i procurorului ierarhic superior.


Procurorul ierarhic superior poate s dispun, prin ordonan motivat, exercitarea
urmririi penale, n cazurile prevzute n alin.(1), de ctre procurorul din alt
procuratur de acelai nivel.
n cazurile unor cauze complicate i de mari proporii, procurorul ierarhic superior
celui de competena cruia este urmrirea penal poate dispune, prin ordonan
motivat, urmrirea penal de un grup de procurori i ofieri de urmrire penal,
indicnd procurorul care va conduce aciunile de urmrire penal.
(9) n caz de necesitate, procurorul, n scopul asigurrii urmririi complete i
obiective, poate exercita personal urmrirea penal sub toate aspectele n orice
cauz penal.

2.3. Apreciai eficiena procedurii examinrii plngerilor mpotriva aciunilor i


inaciunilor organului de urmrire penal.
Articolul 298.Plngerile mpotriva aciunilor organului de urmrire penal i ale
organului care exercita activitate operativ de investigaii
1. Persoanele ale cror drepturi i interese garantate prin lege material sau
procesuale au fost lezate de ctre organele de urmrire penal sau organul care
exercit activitate operativ de investigaii pot nainta plngere n instan i n
plngerea naintat urmeaz s fie menionat care drept sau interes legitim concret a
fost lezat, de care organ i dup caz de ctre care persoan cu funcie de rspundere
concret, dac acesta este cunoscut, a fost lezat dreptul sau interesul respectiv.
2. Pot nainta plngere mpotriva aciunilor organului de urmrire penal i
ale organului care exercit activitate operativ de investigaii: bnuitul, nvinuitul,
reprezentantul legal al acestora, aprtorul lor, partea vtmat, partea civil,
partea civilmente responsabil i reprezentanii acestora, precum i alte persoane
ale cror drepturi i interese au fost lezate. Alte persoane cu drept de a nainta
plngere pot fi att ali subieci procesuali dect cei menionai n punctul precedent
cum ar fi expertul, specialistul, translatorul, interpretul etc., ct i persoane care nu
sunt subiect procesual, ns prin aciuni concrete ale organelor menionate li s-a
lezat un drept sau interes legitim. Aceste persoane pot fi, de exemplu, rudele
bnuitului, nvinuitului sau persoane strine care ntmpltor se aflau n ncperea
n care se efectua percheziie i care consider c li sau afectat careva drepturi sau
interese n procesul efecturii percheziiei.
3. Plngerile mpotriva aciunilor organului de urmrire penal i ale
organului care exercit activitate operativ de investigaii se adreseaz
judectorului de instrucie. Plngerea poate fi adresat i procurorului care conduce
urmrirea penal n cauza respectiv, i care n virtutea Legii cu privire la
Procuratur i a prezentului Cod este obligat s controleze activitatea ofierului de
urmrire penal i n cazul n care se constat o nclcare a drepturilor persoanei,
15
procurorul este obligat s i-a msurile de rigoare pentru a repara nclcarea admis
de ctre ofierul de urmrire penal sau de ctre persoana care exercit activitate
operativ de investigaii. Procurorul sesizat cu o asemenea plngere are posibilitate
de a reaciona mai operativ i de a corecta eventualele nclcri de lege admise de
ctre organele de urmrire penal. Procurorul este n drept s cear explicaii scrise
de la persoana aciunile creia sunt atacate n plngere (art. 58 alin. (2) pct. 20).
4. Plngerile persoanelor reinute se transmit imediat, iar a persoanelor
arestate se transmit n termen de 24 de ore judectorului de instrucie sau, dup
caz, procurorului de ctre administraia instituiei n care se deine persoana,
despre ce petiionarul se informeaz.
5. Plngerea depus nu suspend executarea aciunii atacate. n cazul n care
persoana care efectueaz urmrirea penal sau activitate operativ de investigaii
consider necesar, precum i la indicaia procurorului, ea dispune suspendarea
executrii aciunii atacate pn la soluionarea plngerii depuse. La suspendarea
executrii aciunii atacate se ia n considerare att interesele persoanei care a depus
plngerea ct i interesele urmririi penale.

Subiectul III:
Ofierul de urmrire penal ntr-o cauz penal privind svrirea infraciunii
prevzute de art. 186 alin. 2 CP (furt) de ctre bnuitul Curajosu a citat n calitate de
martori mama i sora de 15 ani a acestuia. La nmnarea citaiilor personale n cauz
(mama i sora bnuitului) au refuzat s primeasc citaia i au declarat agentului
mputernicit cu nmnarea citaiei c nu se vor prezenta la ofierul de urmrire penal din
motivul c nu doresc s fac declaraii mpotriva fiului (fratelui) bnuit de svrirea
infraciunii.
Ofierul de urmrire penal a emis 2 ordonane de aducere silit a persoanelor
citate ca martori. Indicaii:
1) n ce condiii se admite aducerea silit?
2) Apreciai legalitatea aciunilor ofierului de urmrire penal?
3) n ce condiii pot fi ascultate persoanele n cauz n calitate de martor?

1. Rspuns: aducerea silit se efectueaz n privina persoanelor paticipante la


proces i care se eschiveaz de la primirea citaiei; se ascund de OUP sau de
instana de judecat; nu are loc permanent de trai
2. ofierul org.de urm.penal a acionat nelegitim, deoarece n-a solicitat
autorizaia judec. de instrucie.
3. persoanele pot fi ascultate n calitate de martor n cazul de fa numai cu
acordul lor

16
Test 4

Subiectul I: Contrabanda
1.1. Identificai momentul de consumare a infraciunii de contraband
(art.248 CP RM).
Infraciunea de la art 248 este una formal ea se consider consumat din momentul:
a. trecerii de facto a frontierii vamale a RM
b. din momentul depunerii declaraiei vamale sau al efecturii altor operaiuni vamale
care denot intenia de a introduce sau scoate bunuri.
c. n cazul nereturnrii pe teritoriul vamal a RM a valorilor culturale scoase din ar,
n cazul n care ntoarecerea lor este obligatorie, contrabanda se consider consumat din
momentul expiirrii termenului de ntoarecere a valorilor culturale, stbilit n actele
corespunztoare.

1.2. Argumentai care este soluia de calificare corect n cazul expedierii


substanelor narcotice peste frontiera vamal a Republicii Moldova, dac
fptuitorul nu urmrete scopul de nstrinare:
1) alin.(2) art.217 CP RM;
2) alin.(2) art.248 CP RM;
3) alin.(2) art.217 i alin.(2) art.248 CP RM.
Prin expediere se are nvedere trimiterea substanelor narcotice dintr-un loc n altul
prin pot sau bagaj fr participarea nemijlocit a expeditorului. Alin.(2) art.248 CP RM
se prezint ca o norm special n raport cu alin.(2) art.217 CP RM. n concluzie,
expedierea substanelor narcotice sau psihotrope peste frontiera vamal a Republicii
Moldova urmeaz a fi calificat potrivit alin.(2) art.248 CP RM, fr calificarea
suplimentar conform alin.(2) art.217 CP RM.

1.3. Argumentai dac este sau nu corect urmtoarea formulare din Hotrrea
Plenului Curii Supreme de Justiie, nr.19 din 10.07.1997 Despre practica judiciar
n cauzele privind contrabanda i contraveniile administrative vamale: Obiectul
juridic general al contrabandei l constituie relaiile sociale a cror ocrotire este
condiionat de aprarea potenialului economic al Republicii Moldova.
Aceast formulare este greit din mai multe considerente i anume o componen
desinestttoare nu poate s aib un obiect juridic general, obiectul juridic generic se
atribue unui capitol nterg de infraciuni, unui anumit grup de ingraciuni. n alt
acepiune aceast formulare este greit prin faptul c obiectul juridic generic al
infraciunilor economice din care face parte i contrabanda este relaiile social economice
bazate pe anumite principii. Obiectul juridic special ar fi formularea corect a infr de la
art 248 l constitue releiile sociale privitoare la securitatea vamal a RM.

Subiectul II. Deliberarea i adoptarea sentinei


2.1. Definii particularitile sentinei.
Sentina judectoreasc reprezint punctul culminant al actului de justiie penal. Ea
este materializarea i sintetizarea final a tuturor normelor legale care au fost aplicate de
ctre subiecii procesuali cauzei penale n toate etapele prin care a trecut aceasta. Prin
intermediul sentinei judectorul pronun nsui dreptul. Prin sentina judectoreasc se
pun la punct toate chestiunile aprute pe parcursul procesului penal. Sentina
17
judectoreasc reprezint actul procesul, prin care se aplic direct i nemijlocit legea.
Sentna soluioneaz cauza penal, de aceea ea trebuie s fie legal, ntemeiat i
motivat.

2.2. Clasificai chestiunile pe care trebuie s le soluioneze instana de judecat la


adoptarea sentinei.
Clasificarea leal a sentinelor este tripartit:
- sentina de condamnare
- sentina de achitare
- sentina de ncetare a procesului penal.
Sentina se adopt n numele legii, ea trebuie s fie legal, adica trebuie s
corespund ntru totul legii. Sentina trebuie s fie ntemeiat, adica s se bazeze doar pe
acele probe, care au fost recunoscute ca pertinente, concludente, utile, admisibile, certe i
suficiente. Sentina trebueie s fie motivat, adica fiecare concluzie din sentin s fie
bine argumentat, indicndu-se expres izvorul care confirm concluzia dat. Sentrina
trebuie s fie echitabil, adica proporional faptei.
Sentina se compune din 3 pri: partea introductiv care reprezint partea
identificatoare a sentinei, deoarece determin toate informaiile ce in de subiecii
participani la judecarea cauzei, de modul de desfurare a edinei de judecat,
incadrarea juridic a faptei etc; partea descriptiv sau expunerea, partea demonstrativ,
deoarece conine descrieri ample despre fapta penal examinat, despre probele care au
fost apreciate n instan, prezena circumstanelor ce agraveaz sau atenueaz
rspunderea inculpatului, recidiva inculpatului, etc.
Dispozitivul este partea culminant a activitii de soluionare a cauzei.
Dispozitivul este concluzia logic a aspectelor reinute i analizate n expunere,
exprimnd soluia instanei n rezolvarea cauzei. ntre partea descriptiv i dispozitiv nu
pot exista contradicii. Dispozitivul trebuie s fie concis, explicit, categoric, ca o
comand, fr cuvinte echivoce i s ntrebuineze formele consacrate de lege sau de uz.
Dispozitivul are un coninut diferit: de condamnare, de achitare, de ncetare a procesului
penal.
Copia sentinei se nmneaz inculpatului n mod obligatoriu, n cel mult 3 zile.

2.3. Comparai efectele adoptrii sentinei de ncetare a procesului penal


adoptate n cadrul edinei preliminare i dup cercetarea judectoreasc.
Conf. Art. 350 CPP, dac n edina preliminar s-au constatat temeiurile prevzute n
art. 332 CPP- se emite sentina de ncetare a procesului penal n cauza dat, copia
sentineii fiind nmnat prilor interesate i explicndu-le modul i ordinea de atac.
Totodat, odat cu ncetarea procesului, instana decide i asupra revocrii msurii
preventive, restituirii cauiunii, aplicrii msurilor de siguran, ncasarea cheltuielilor
judiciare.
Conf. Art. 391 CPP, dup cercetarea judectoreasc, se emite sentina de ncetare a
procesului penal, dac:
- lipsete plngerea prii vtmate, a fost retras plngerea sau prile s-au mpcat;
- a decedat inculpatul
- persoana nu a atins vrsta de atragere la rsp.penal
- exist hot.judectoreasc n privina aceleiai persoane referitor la aceiai fapt

18
- exist hotrrea OUP asupra aceleiai persoane pentru aceiai fapt de ncetare a
urmririi penale, de scoatere sub nvinuire sau de clasare a dosa.penal
- exist circumstane care exclud sau condiioneaz pornirea UP sau de clasare a UP.
De asemenea i n cazurile prevzute de art. 54-56 CP (libererea de rsp.penal a
minorilor; liberarea de rsp.pen. cu atragerea la rsp. Administrativ i liber.de
rsp.penal dac pers. a renunat de bun voie la infraciune).

Subiectul III:
Muntean a provocat o lovitur de cuit soiei sale din gelozie cu scopul de a o omor
la data de 30 mai 2003. Decesul soiei a survenit la 15 iunie 2003.
Definii timpul comiterii infraciunii. Calificai fapta lui Muntean.

Conform art 9 CP RM Timpul svririi faptei se consider timpul cnd a fost svrit
aciunea, inaciunea prejudiciabil indiferent de timpul survenirii urmrilor.
n spea dat suntem n prezena unei infraciuni de omor intenionat, fapt
incriminat la art 145 alin (1) CP RM, n situaia dat se ntrunesc toate elementele
constitutive ale componenei de infraciune omor intenionat. n spe se ntrunesc toate
elementele laturii obietive i anume
a. Fapta,manifestat prin aciunea prejudiciabil de lipsire ilegal de via a
persoanei.
B. Urmrile prejudiciabile moartea victimei.
C. Legtura de cauzalitate dintre fapta prejudiciabil i urmrile prejudiciabile.
Survenirea morii persoanei peste 16 zile este legat necondiionat de aciunea de lovire
cu cuitul.

19
Test 6

Subiectul I: Provocarea ilegal a avortului


1.1. Determinai condiiile n care persoana, care are studii medicale
superioare speciale, poate fi tras la rspundere conform art.159 CP RM.
- n afara instituiilor medicale sau cabinetelor medicale autorizate n acest scop.-
acest lucru presupune c n conformitate cu prevedrile legii cu privire la ocrotirea
sntii, operaia de ntrerupere a sarcinii poate fi efectuat numai n instituii medico-
sanitare publice. Aadar, ntreruperea cursului sarcinii efectuat n afara unor astefel de
instituii, intr sub incidena art. 159.

- n cazul sarcinii ce depete 12 sptmni, n lipsa indicaiilor medicale, stabilite


de Ministerul Sntii;) n cazul contraindicaiilor medicale pentru efectuarea unei
asemenea operaii;- este necesar de specificat c regula privitoare la aceast situaie este
stabilit n legea ocrotirii sntii, potrivit crei operaia de ntrerupere a sarcinii poate fi
efectuat pn la sfritul primelor 12 sptmni de sarcin. Modul de efectuare a acestor
operaii dup primele 12 sptmni este stabilit numai n ordine de excepie, de ctre Min
Sntii.

- n condiii antisanitare- condiiile sanitare sunt stabilte prin dispoziiile legii


privind asigurarea sanitaro-epidemologic a populaiei.

1.2. Determinai trei deosebiri dintre infraciunea de provocare ilegal a


avortului i vtmarea intenionat grav a integritii corporale sau a sntii,
care a condus la ntreruperea sarcinii.

A doua varianta de R/S.


- Subiectul infraciunii prevzute la art 159 este persoana fizic responsabil, care la
momentul comiterii infr. A mplinit 16 ani iar la infr de la art 151 -14 ani.
- Latura obiectiv a infr de la art 159 se poate manifesta numai prin aciune, iar la
art 151 poate avea loc i prin inaciune.
- La art 159 nu exist victima infr iar la cea de la art. 151 exist orice persoan
aflat n via cu condiia s nu fei nsi fptuitorul.
- Latura subiectiv a infr de la art 159 se exprim sub intenie direct (numai) iar la
art 151 poate fi i indirect.

1.3. Decidei asupra oportunitii prevederii rspunderii penale pentru fapta


femeii care-i provoac avortul.?
Legea penala nu prevede raspunderea penala p-u fapta femeii care-si provoaca avortul
pana la 12 saptamani. Din punct de vedere penal eu cred ca femeia ce face avort din
diferite motive nu poate fi trasa la raspundere deoarece insasi victima e ea si nu se pune
problema de atentare la viata embrionului deoarece el este o parte din corpul femeii,deja
dupa nastere cred ca e bine venita.
Din punct de vedere religios se considera o infr.ce prevede lipsirea de viata a copilului
care anca nu sa nascut,dar e vazut deja ca un individ al societatii.
Din punct de vedere social este un minus deoarece natalitatea scade pe cand mortalitatea
e an crestere, acest fenomen avind ca consecinta o dereglare demografica.
20
Subiectul II. ncetarea urmririi penale
2.1. Descriei temeiurile i procedura de ncetare a procesului penal n faza de
urmrire.
Temeiurile ncetrii procesului penal n faza de urmrire penal sunt: (art. 275 CPP)
- Nu exist faptul infraciunii este un temei ce exclude situaiile n care
evenimentul (de ex. decesul persoanei) exist dar nu este rezultatul unei fapte umane, dar
este rezultatul unor factori naturali sau n rezultatul aciunilor persoanei decedate (de ex.
sineucidere, accident n industrie). Acest temei include i situaiile cnd din eroare se
sesizeaz faptul svririi unei infraciuni (de ex. omor; rpire de persoane sau furt), fiind
constat ulterior c persoana presupus este n via; se afl n condiii legale n alt loc sau
obiectul presupus sustras este gsit i nu exist n general fapta unei persoane. Astfel
potrivit articolului 51 Cod penal fapta prejudiciabil svrit este temei real al
rspunderii penale, iar inexistena faptei exclude rspunderea penal i respectiv exclude
pornirea sau desfurarea urmrii penale, adoptndu-se dup pornire o ordonan de
clasare sau dup caz de scoatere de sub urmrire penal. Constatarea unei situaii care se
include n temeiul artat exclude rspunderea penal precum i oricare alte feluri de
rspundere juridic (de ex. civil; administrativ; disciplinar).
- Fapta nu este prevzut de legea penal este un temei ce rezult din principiul
legalitii incriminrii prevzut de articolul 3 al Codului penal exprimat prin adagiul latin
Nullum crimen sine lege (nu exist infraciune fr lege). Astfel nici o persoan nu
poate fi tras la rspundere penal pentru o fapt care la momentul svririi ei, nu era
prevzut de lege ca infraciune. La acest temei se include i situaia dezincriminrii
faptei. Astfel dac la momentul svririi fapta era prevzut de legea penal ca
infraciune, dar la momentul sesizrii organului de urmrire penal sau n cursul urmririi
penale intervin modificri n legea penal care nltur caracterul infracional al faptei
svrite prin metoda decriminalizrii, se va refuza nceperea urmrii penale sau dup caz
se va ordona scoaterea de sub urmrire penal, dac fapta nu nici contravenie
administrativ, sau ncetarea urmririi penale dac aceast fapt nu constituie o
contravenie. Situaia decriminalizrii opereaz n cazul dat prin efectul retroactiv al legii
penale prevzut de articolul 10 Cod penal.
- Fapta nu ntrunete elementele infraciunii, cu excepia cazurilor cnd
infraciunea a fost svrit de o persoan juridic este temei de nencepere a urmririi
penale sau scoatere de sub urmrire penal existnd o anumit fapt a unei persoane, dar
care nu se ncadreaz ntr-o componen concret a infraciunii. Astfel componena
infraciunii (totalitatea semnelor obiective i subiective, stabilite de legea penal) este
temeiul juridic al rspunderii penale potrivit articolului 51 Cod penal. dac n urma
administrrii probelor se constat c faptei concrete i lipsesc anumite elemente sau
semne a elementelor prevzute de partea general i partea special a Codului penal care
ar permite calificarea acestea drept o infraciune i nu este posibil schimbarea ncadrrii
juridice ntr-o alt infraciune, urmeaz s se dispun soluiile prevzute de prezentul
Cod, ce const n reabilitarea bnuitului, nvinuitului, dac aceast fapt nu poate fi
calificat ca contravenie.
- A intervenit termenul de prescripie sau amnistie este un temei aplicabil mai mult
dup nceperea urmririi penale fiind dispus soluia ncetrii urmririi penale sau clasrii
cauzei penale (n cazul expirrii termenului de prescripie). Astfel sintagma a intervenit

21
termenul de prescripie trebuie neleas n sensul a expirat termenul prescripiei
tragerii la rspundere penal.
n faza de urmrire penal, procurorul dispune ncetarea urmririi penale n cazul
constatrii faptului c a expirat termenul de prescripie de 2 ani (pentru infraciuni
uoare), de 5 ani (pentru infraciuni mai puin grave), de 15 ani (pentru infraciuni grave)
i 20 de ani (pentru infraciuni deosebit de grave), fie c este identificat fptuitorul i pus
sub nvinuire, fie c nu este cunoscuta intervenit decesul fptuitorului, cu excepia cazului
de reabilitare.
A intervenit decesul fptuitorului, cu excepia cazurilor de reabilitare este un
impediment n desfurarea procesului penal, datorit faptului imposibilitii aplicrii
rspunderii penale care este strict individual, reieind din articolul 6 Cod penal.
ncetarea urmririi penale poate avea loc numai n cazul cnd s-au administrat suficiente
probe c anume decedatul a svrit infraciunea dat.
Lipsete plngerea victimei n cazurile n care urmrirea penal ncepe, conform
art.276 numai n baza plngerii acesteia este un temei de nencepere a urmririi penale
sau de ncetare a urmririi penale dac acest fapt se constat dup nceperea urmririi
penale.
n cazul cnd dup nceperea urmririi penale privind o infraciune ce nu este
prevzut n aliniatul 1 al articolului 276, se recalific fapta n una din infraciunile
artate la articolul 276 i victima nu solicit n scris tragerea la rspundere penal a
fptuitorului se dispune ncetarea urmririi penale.
- n privina unei persoane exist o hotrre judectoreasc definitiv n legtur
cu aceeai acuzaie sau prin care s-a constatat imposibilitatea urmririi penale pe
aceleai temeiuri este un temei de nencepere a urmririi penale sau dup caz de ncetare
a urmririi penale ce rezult din principiul stabilit n articolul 22 Cod procedur penal i
articolul 4 al protocolului nr.7 al CEDO Dreptul de a nu fi urmrit, judecat sau
pedepsit.de mai multe ori.n privina persoanei exist o ntlnire neanulat de nencepere
a urmririi penale sau de ncetare a urmririi penale pe aceleai acuzaii;
n privina unei persoane exist o hotrre neanulat de nencepere a urmririi
penale sau de ncetare a urmririi pe aceleai acuzaii este un temei de nencepere a
urmririi penale, dac nu snt condiiile de reluare a urmririi penale conform articolului
287. Dac n cursul urmririi penale organul de urmrire penal constat c pentru
aceeai persoan i aceeai fapt exist o ordonan de nencepere a urmririi penale sau
de ncetare a urmririi penale i snt date privind fapte noi ori recent descoperite ori a
unui viciu fundamental, va face propunere procurorului ierarhic superior s anuleze
ordonana nentemeiat, dat anterior.
La alte circumstane prevzute de lege care condiioneaz excluderea sau, dup caz,
exclud urmrirea penal se pot atribui urmtoarele situaii:
- exist cel puin una din cazurile, prevzute n articolul 35 din Codul penal care
nltur caracterul penal al faptei (legitima aprare; reinerea infractorului; starea de
extrem necesitatea; constrngerea fizic sau psihic, riscul ntemeiat);
- renunarea de bun voie la svrirea infraciunii n condiiile articolului 56 din
Codul penal;
- persoana nu a atins vrsta la care poate fi tras la rspundere penal conform
articolului 21 aliniatele 1 i 2 din Cod Penal;
- persoana a svrit o fapt prejudiciabil n stare de iresponsabilitate i nu este
necesar aplicarea msurilor de constrngere cu caracter medical;
22
- n cazul pregtirii unei infraciuni uoare reieind din interpetarea per a contrario
a dispoziiei articolului 26 aliniatul 2 din Codul penal;
- n cazurile prevzute de partea special a Codului penal, cnd n anumite condiii
fptuitorul este liberat de rspundere penale.
- n cazul cnd Parlamentul refuz s ncuviineze nceperea urmririi penale sau
trimiterea n judecat a unui deputat potrivit legii cu privire la statutul deputatului n
Parlament.
Totodat, (art. 285 CPP) urmrirea penal are loc i n cazurile, cnd:
- Retragerea plngerii prealabile de ctre victim (partea vtmat) n cazurile
prevzute de articolul 276 precum i mpcarea prilor n cazurile prevzute de articolul
276 al prezentului Cod i articolul 109 aliniatul 1 din Codul penal constituie o
manifestare de voin prin care cel bnuit sau nvinuit este absolvit de rspunderea penal
prin ordonana procurorului de ncetare a urmririi penale din iniiativa sau la discreia
victimei infraciunii.
- la legitima aprare, reinera infractorului, starea de extrem necesitate,
constrngerea fizic sau psihic, riscul ntemeiat
- n cazurile minorilor, tragerii la rspunderea administrativ, renunrii de bun voie
la svrirea infraciunii
- autodenunrii etc
- dac persoana nu a atins vrsta la care poate fi tras la rspunderea penal
- dac persoana a comis infraciunea fiind n stare de iresponsabilitate i nu este
necesar aplicarea msurilor cu caracter medical
ncetarea urmririi penale se dispune de procuror prin ordonan din oficiu (adica
la iniiativa lui) sau la propunerea organului de urmrire penal. Totodat procurorul ia
msuri de revocare a msurii preventive i msuri de restituire a cauiunii, a altor msuri
n modul prevzut de lege. Copia ordonanei se nmneaz persoanelor interesate,
explicndule modul i termenul de atac. ncetarea urmririi penale ntotdeauna se dispune
n privina unei persoane concrete.

2.2. Determinai particularitile ncetrii urmririi penale pe temeiuri de


reabilitare de scoaterea de sub urmrirea penal.
ncetarea UP poate avea loc pe temeiuri de reabilitare adic cu scoaterea respectiv a
persoanei de sub UP. Cazurile prevzute de articolul 275 punctele 1-3
1) nu exist faptul infraciunii;
2) fapta nu este prevzut de legea penal ca infraciune;
3) fapta nu ntrunete elementele infraciunii, cu excepia cazurilor cnd infraciunea a
fost svrit de o persoan juridic;
4) fapta nu a fost svrit de nvinuit bnuit;
i cazurile care nltur caracterul penal al faptei artate la articolul 35 din Codul penal
snt temeiuri de ncetare a urmririi penale cu scoaterea celui acuzat de sub urmrire
penal.
Scoaterea persoanei bnuite sau nvinuite de sub urmrire penal constituie o
hotrre prin care se reabiliteaz aceast persoan dac aceast soluie se refer la toate
capetele de acuzare (bnuire). Soluia dat se ia numai n faza urmririi penale, n faza
judecrii cauzei pentru asemenea temeiuri se dispune achitarea persoanei. Persoana
reabilitat prin actul de scoatere de sub urmrire penal este n drept s nainteze o
aciune privind repararea prejudiciului moral i material n conformitate cu articolele 524,
23
525 al prezentului Cod i n condiiile prevzute de Lege. Prin scoaterea se sub urmrire
penal integral nceteaz calitatea de bnuit sau nvinuit. Scoaterea de sub urmrire
penal parial (numai la un anumit capt de nvinuire) constituie o schimbare a nvinuirii
care nu are drept urmare ncetarea procesului penal.
n cazul cnd scoaterea de sub urmrire penal este dispus numai pentru un nvinuit
(bnuit), numai pentru un capt de acuzare sau pentru temeiul fapta n-a fost svrit de
acest bnuit sau nvinuit urmrirea penal continu fie pentru alte persoane, fie pentru
alte fapte penale, fie pentru fapta respectiv dar n privina altei persoanei. n asemenea
cazuri se adopt prin ordonan numai soluia scoaterii de sub urmrire penal.
n orice situaie ncetarea UP pentru temei de reabilitare va avea drept efect
revocarea msurii prevetive de ctre procuror.
n legtur cu ncetarea urmririi penale procurorul soluioneaz i chestiunea altor
msuri procesuale de constrngere (de exemplu scoaterea bunurilor de sub sechestru dac
asemenea bunuri exist).
Totodat procurorul n legtur cu ncetarea urmririi penale soluioneaz
chestiunile privind corpurile delicte conform articolului 161 prin ordonan, iar n
privina recuperrii cheltuielilor judiciare se adreseaz cu un demers judectorului de
instrucie

2.3. Apreciai oportunitatea ncetrii urmririi penale de ctre procuror pe


temeiuri de liberare de rspundere penal.
n conformitate cu noile modificri procurorul poate nceta UP pe temeiurile de
liberare de rpundere penal prevzute de art. 53 CP RM. n urma acestor modificrii
aceste prerogative au devenit nu numai unele exclusive pe care le poate aplica numai
instana de judecat ci i procurorul la faza de UP. Aceste modificri au drept scop
eliberarea instanelor de judecat de un volum mare de lucru pe care n egal msur le
pot nfptui i procurorii. Discuii n acest domeniu apar n legtur cu obiectivitatea
hotrrilor procurorilor de liberare de rspundere penal i excluderea n asemenea cazuri
a controluilui judidicar asupra unor asemenea chestiuni importante. Un cotra argument n
acest sens este i posibilitatea prilor de a actaca aceast ordona n instan la
judectorul de instrucie. Dac, asupra temeinicie i legalitii unei asemenea hotrri n
ultim instan se poate expune judectorul care o poate declara ca una nul.

Subiectul III:
Cetenii Pascaru i Murgudji au fost reinui la 5 ianuarie 2004 ca bnuii n
comiterea infraciunii de antaj (art. 189, alin.2 al Codului Penal). Dup punerea sub
nvinuire i naintarea acuzrii pe 7 ianuarie procurorul a naintat demers privind
aplicarea arestrii preventive. n cauz a fost naintat aciune civil de ctre partea
vtmat Rusu n sum de 5 mii de lei pe care nvinuiii nu o recunoteau. La examinarea
demersului la 8 ianuarie a fost naintat i o cerere privind aplicarea liberrii provizorii pe
cauiune. Examinnd demersul, judectorul de instrucie a acceptat cererea i a eliberat
peroanele stabilindu-le termen de pn la 10 ianuarie ca s depun la contul instanei de
judecat o sum de 400 uniti convenionale fiecare.
La 11 ianuarie organul de urmrire a efectuat o percheziie la domiciliul lui Pascaru.
Ca motiv au servit declaraiile unui martor depuse la 6 ianuarie c la nvinuit sunt
documente care au importan pentru cauza penal. La percheziie au participat ofierul
de urmrire penal i doi poliiti. Ofierul de urmrire nu a solicitat autorizaia
24
judectorului de instrucie considernd c este delict flagrant, dar a anunat n termen de
10 ore judectorul de instrucie.
La examinarea cauzei care a avut loc la 15 martie instana a indicat c documentele
obinute n urma percheziiei nu pot fi recunoscute ca probe, propunndu-i procurorului
s renune la proba dat i s solicite dosarul din instan. Procurorul a refuzat propunerea
judectorului, iar instana a pronunat sentin de achitare privind nedovedirea vinoviei.
Procurorul a atacat sentina solicitnd condamnare. Instana de apel a respins apelul
procurorului dar a constatat c n asemenea situaie nu a fost dovedit faptul infraciunii
pronunnd o decizie de achitare reieind din inexistena faptului infraciunii.
Depistai erorile comise pe parcursul procesului.

Liberarea provizorie pe cauiune a persoanei deinute nu poate avea loc dac nu este
asigurat repararea prejudiciului cauzat de infraciune. n situaia dat nvinuiii nu au
recunoscut aciunea civil i nu au reparat dauna cauzat.
Judectorul nu este n drept s propun procurorului, s renune la probe, el este n
drept doar s se expun asupra pertineei i concludenei probelor dn o apreciere
corespunztoare.
n situaia dat nu pot fi aplicate prevederile procedurii de UP i judecare a unor
infraciuni flagrante deoarece infr flagrant este infr descoperit n momentul comiterii ei.

25
Test 9

Subiectul I: Infraciunea
1.1.Definii trsturile eseniale ale infraciunii.
Aa cum rezult din prevederile alin.1 art 14 CP RM, pentru ca o fapt s fie
considerat infraciune, ea trebuie s ntruneasc urmtoarele trsturi eseniale:
fapta s fie prejudiciabil (s prezinte pericol social), s fie svrit cu vinovie,
s fie prevzut de legea penal i s fie pasibil de pedeps penal. Din definiia
legal a noiunii de infraciune reiese c, n primul rnd, infraciunea reprezint o
fapt, un act de conduit exterioar a omului, prezentnd un anumit grad
prejudiciabil. Prin fapt se vatm sau se pun n pericol valorile sociale ocrotite de
lege, de aceea prin ea se nelege activitatea nfptuit mpreun cu urmrile
duntoare pe care le a cauzat.
O fapt se consider ca fiind prevzut de legea penal atunci cnd o dispoziie din
aceast lege arat n ce condiii aceast fapt este socotit ca fiind susceptibil de a
fi considerat infraciune.
Dup cum tim n legea penal nu este dat o def a vinovieie, astfel aceast
definiie a revenit tiinei drep penal, care a definit vinovia ca fiind atitudinea
psihic a persoanei fa de fapta prejudiciabil svrit i urmrile ei.
Pasibilitatea de pedeaps ca trstur a infraciunii se exprim prin ameninarea,
adic prin posibilitatea aplicrii pedepsei pentru svrirea faptei prejudiciabile i
ilegale, deasemeni i din prevederile art.1 alin.2 reiese pasibilitatea de pedeaps ca
trstur a infraciunii.

1.2.Clasificai infraciunile.
Prin clasificarea infraciunilor se nelege mprirea tuturor infraciunilor n
diferite categorii n funcie de caracterul i gradul prejudiciabil.
n prima categorie infraciuni uoare sunt incluse faptele comise cu intenie
sau impruden, pentru care legea penal prevede, n calitate de pedeaps maxim
pedeapsa nchisorii pe un termen de pn la 2 ani inclusiv. Din aceast categorie fac
parte: infraciuni de lsare n primejdie, privaiunea ilegal de libertate
Din categoria Infraciuni mai puin grave fac parte faptele svrite intenionat
sau din impruden, pentru care legea penal prevede pedeapsa maxim cu
nchisoare pe un termen de pn la 5 ani inclusiv. Din aceast categorie fac parte:
determinarea la sinucidere, delapidarea averii strine
Cea de a treia categorie Infraciuni grave include faptele comise cu intenie sau
impruden, pentru care legea penal prevede pedeapsa maxim cu nchisoare pe
un termen de pn la 12 ani inclusiv. Din aceast categorie fac parte: trtamente
inhumane, traficul de fiine umane
Infraciuni deosebit de grave se consider infraciunile svrite cu intenie
pentru care legea penal prevede pedeapsa maxim cu nchisoare pe un termen ce
depete 12 ani.
Ultima categorie de infraciuni Infraciuni excepional de grave se consider
infraciunile svrite cu intenie pentru care legea penal prevede deteniune pe
via.

1.3.Argumentai necesitatea clasificrii infraciunilor.


26
Clasificarea infraciunilor pe categorii n funcie de caracterul i gradul
prejudiciabil al faptei prezint nu numai importan teoretic ci i practic.
ncadrarea faptei n una din categoriile menionate anterior poate avea drept
consecine juridice stabilirea categoriei penitenciarului n care se va executa
pedeapsa nchisorii, influenarea aplicrii condamnrii cu suspendarea condiionat
a executrii pedepsei, a liberrii de rspundere penal, a liberrii condiionate de
pedeaps nainte de termen, a nlocuirii prii neexecutate din pedeaps cu o
pedeaps mai blnd. De asemenea svrirea infraciunilor grave, deosebit de grave
i excepional de grave atrage dup sine apariia strii de recidiv periculoas i
deosebit de periculoas.
Clasificarea infraciunilor pe categorii reprezint un prim criteriu de baz de
individualizare a rspunderii penale, orientnd instanele de judecat spre o
calificare corect a faptei, precum i spre alegerea unei categorii i msuri de
pedeps adecvate cazului respectiv.

Subiectul II. Condiiile de form i de fond ale apelului


2.1.Numii hotrrile supuse apelului i titularii dreptului de apel.
Conform art. 400 CPP, sunt supuse apelului numai sentinele prin care cauza a fost
rezolvat n fond n urma judecrii n prima instan. De asemenea pot fi atacate cu
apel i ncheierile date n prima instan.
Sentinele e pot fi atacat cu apel pot fi grupate n mai multe categorii: 1)
sentinele prin care se soluioneaz latura penal i latura civil a cauzei, sentinele
de achitare i de condamnare; 2) sentinele pronunate pe cile extraordinare de
atac; 3) sentinele privind aplicarea msurilor de constrngere cu caracter medical.
ncheierile date n prima instan pot fi atacate cu apel numai o dat cu
sentina. Aceste ncheieri pot fi grupate n urmtoarele categorii: ncheieri supuse
apelului o dat cu fondul (asupra probelor, asupra cererilor formulate, asupra
msurilor procesuale), ncheiere atacate imediat (referitor la cheltuielile de judecat
cuvenite martorului, expertului, interpretului i aprtorului) i ncheieri care nu
pot fi apelate (asupra recuzrii).
Titularii dreptului de apel sunt:
- procurorul
- inculpatul
- martorul, expertul, interpretul, aprtorul,
- orice persoan ale crei interese legitime au fost vtmate printr-o msur sau
printr-un act al instanei;

2.2. Determinai importana instituiilor renunrii la apel i retragerii apelului.


Renunarea la apel este o manifestare de voin n mod expres a prii, care declar
c nu va utiliza calea de atac a apelului. Renunarea la apel poate fi fcut numai
respectnd unele condiii: pot renuna numai prile; renunarea este valabil numai
dup pronunarea sentinei.
Renunarea la apel nu poate fi fcut anticipat i poate fi realizat pn la
expirarea termenului de declarare a apelului. Renunarea la apel nu poate fi
condiionat i nu poart un caracter definitiv. Renunarea se face personal n scris
de parte sau printr-un mandat special (procur.)

27
Retragerea apelului, ca i renunarea, este un refuz de a utiliza calea de atac,
ns retragerea apelului, presupune un apel declarat. Retragerea apelului poate
privi att latura penal, cea civil, ct i cauza n ansamblu. Retragerea poate fi i
parial. Retragerea apelului nu poate fi revocat, oricare ar fi motivul retragerii,
chiar dac partea a comis o eroare de fapt sau de drept. Retragerea apelului este
limitat n timp (oricnd, pn la nceperea cercetrilor judectoreti n instana de
apel) i trebuie s fie fcut numai de apelant, n form scris sau verbal. Apelul
depus de procuror, poate fi retras numai de procurorul ierarhic superior.

2.3. Considerai oportune instituiile repunerii n termen i apelului peste termen?


Argumentai.
Consider c instituiile repunerii n termen i apelului peste termen sunt oportune,
deoarece prin intermediul acestora se ocrotesc drepturile i interesele cetenilor -
subiecilor procesuali.

Subiectul III:
Covalciuc de 15 ani i Dumbrav de 13 ani au decis s-1 ucid pe cunoscutul
lor Dancu, pentru a-i lua banii pe care acesta i pstra acas. ntlnindu-1 seara
cnd acesta se ntorcea acas, Covaliuc i Dumbrav l-au atacat cu vergi de metal.
In urma loviturilor primite n cap, Dancu a murit imediat. Apoi, Covalciuc 1-a
percheziionat pe Dancu, i-a luat cheile de la cas, pentru a-i lua banii, ns ulterior,
cuprini de teama de a fi descoperii, au aruncat cheile i au fugit.
Calificai fapta lui Covalciuc i Dumbrav. Argumentai rspunsul.

1. Rspuns: dumbrav va fi eliberat de rspunderea penal deoaece n-a atins


vrsta pentru rspundere de comiterea infraciunii de omor
2. Aciunile lui Covalciuc or fi calificate conform art. 145 alin.2 lit.a) si b) omor
intenionat comis cu premeditare i din interes material, cu scopul de a
ascunde o alt infraciune sau de a nlesni svrirea ei
i conform art.art. 56 va fi liberat de raspundere penala in legatura cu
renuntarea de buna voie la savirsirea infr.

28
Test 14

Subiectul I: nclcarea regulilor de protecie a muncii


1.1.Identificai toate categoriile de victime ale infraciunii de nclcare a regulilor de
protecie a muncii (art.183 CP RM).
Salariaii, studenii i elevii care fac practica de producie, militarii antrenai s
munceasc la ntreprinderi, persoane care i ispesc pedeapsa conform sentinei
instanei judectoreti n perioda de lucru la ntreprinderile penitenciarilor sau la
ntreprinderile stabilite de organele care rspund de executarea sentinelor,
executanilor unor altor tipuri de activitate, organizate n interesul societii i al
statului.

1.2. Argumentai care este soluia de calificare corect n cazul n care nclcarea
regulilor de protecie a muncii a provocat din impruden decesul victimei:
1) art.149 CP RM;
2) alin.(2) art.183 CP RM;
3) art.149 i alin.(2) art.183 CP RM.
Soluia corect este alin 2 art183 din motiv c pentru survenirea rspunderii penale
pentru nclcarea regulilor de protecie a muncii care a provocat din impruden
decesul victimei este nevoie de calitatea subiectului care trebuie s aib calitatea
special de persoan cu funcie de rspundere care gestioneaz o organizaie
comercial, obteasc sau o alt organizaie nestatal. Pe cnd la art149 nu este
nevoie de aa calitate. Califarea suplimentar nu este necesar.

1.3. Argumentai dac este sau nu nclcat vreun principiu al dreptului penal, lund n
consideraie prezena n art.183 CP RM a sintagmei alte urmri grave.
Totui, expresia alte urmri grave, folosit pentru a descrie comportamentul
incriminat, trebuie exclus din acest capitol. Nu mai este necesar de a reaminti
pericolul pe care l prezint aceast expresie imprecis pentru principiul legalitii i
al previzibilitii.

Subiectul II: Corectarea erorilor materiale i nlturarea omisiunilor vdite n actele


procedurale
2.1. Definii erorile materiale i omisiunile vdite din actele procedurale.
Erori materiale se consider greelile privind scrierea numelor, trecerea greit a
unei cifre, etc cu excepia erorilor de coninut. Erorile materiale trebuie s fie
evidente. Instana de judecat este n drept s corecteze greelile comise la scrierea
numelui, penumelui i altor date biografice ale condamnatului, de asemenea
greelile n scris i aritmetice, precum i s corecteze tipul coloniei de corectare prin
munc a persoanelor care au fost condamnate la privaiune de libertate, dac n
sentin a fost indicat incomplet sau a fost numit ca un sinonim prevzut de lege.
Omisiunea vdit se deosebete de eroarea material, deoarece nu presupune
consemnarea greit a unor date n cuprinsul actului procedural, dar absena unor
meniuni pe care trebuie s le cuprind actul procedural n mod obligatoriu,
meniuni care privesc soluionarea de ctre organul judiciar a unor aspecte legate de
rezolvarea cauzei.
2.2. Comparai erorile materiale cu alte erori din actele procedurale.
29
Aestea 2 numa sunt comparaile

2.3. Apreciai eficiena procedurii corectrii erorilor materiale i omisiunilor vdite.


Conform CPP, erorile materiale evidente din cuprinsul unui act procedural se
corecteaz de nsui organul de urmrire penal, de judectorul de instrucie sau de
instana de judecat care a ntocmit actul, la cerea celui interesat sau din oficiu.
Corectarea erorilor materiale se face atunci cnd aceste erori apar cu ocazia redactrii
unor acte procedurale. Astfel prezentul Cod prevede redactarea procesului verbal al
edinei de judecat conform articolului 336 aliniatul 4 i redactarea hotrrilor
judectoreti (sentine, decizii, hotrri) conform articolului 343.
Despre corectarea efectuat organul de urmrire penal ntocmete un proces-
verbal, iar judectorul de instrucie sau instana de judecat o ncheiere.
nlturarea omisiunilor vdite se face la cerere sau cu ocazia nmnrii actului
procedural redactat ori din oficiu de ctre instana de judec.
Por fi nlturate urmtoarele omisiuni:
- anularea msurii preventive cnd condamnatul a fost achitat sau eliberat de
pedeaps
- anularea msurii de asigurare a aciunii civile sau a confiscrii averii, dac n
cadrul pronunrii sentinei de achitare sau n cazul neadmiterii aciunii civile
ori neaplicrii acestei msuri nu au fost anulate
- includerea deteniei preventive n termenul de ispire a pedepsei
- soluionarea chestiunilor cu privire la corpurile delicte etc.
nlturarea omisiunilor vdite de ctre procuror se face prin ntocmirea unui
proces-verbal, iar de ctre instana de judecat prin ncheiere, care se anexeaz la
hotrrile respective, fiind nmnat copia i prilor interesate.

Subiectul III:
Vlad Chirtoac s-a adresat la Centrul pentru Combaterea Crimelor
Economice i Corupiei cu o plngere referitor la svrirea infraciunii de furt.
Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice i Corupiei, verificndu-i
competena, refuz n primirea plngerii i propune d-lui Chirtoac s se adreseze
cu plngerea organului de urmrire penal a MAI. Dai aprecierea aciunilor
Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice i Corupiei n condiiile
parvenirii unei sesizri privind svrirea unei infraciuni.
Indicai aciunile pe care trebuia eventual s le efectueze CCCEC.
1. Rspuns:Conform art.271 al.1 CPP-organul de UP sesizat in modul prevazut
de art.262 CPP despre savarsirea unei infr. Prin plangere, denunteste
obligat sa-si verifice competenta.Conform art.271 al.2 CPP-daca organul de
UP constata ca nu este competent de a efectua UP, imediat dar nu mai tarziu
de 3 zile trimite cauza an procurorului care exercita conducerea UPenale
pentru a transmite organului copetent. CCCEC-trebuia sa primeasca de la
V.Chirtoaca plangerea referitor la savarsirea unui furt,sa inregistreze cauza sa
ea lamurire si in timp de cel mult 3 zile sa remita cererea si lamurirea
procurorului care conduce UP pentru a transmite organului competent.

30
Test 16
Subiectul I: Violarea de domiciliu
1.1.Identificai cazurile cnd ptrunderea sau rmnerea n domiciliul unei persoane, fr
consimmntul acesteia, nu este considerat ilegal.
1) pentru executarea unui mandat de arestare sau a unei hotrri judectoreti
2) pentru nlturarea unei primejdii care amenin viaa, integritatea fizic sau
bunurile unei persoane
3) pentru prevenirea rspndirii unei epidemii

1.2.Determinai apte deosebiri dintre infraciunea de violare de domiciliu i furtul


svrit prin ptrundere n locuin.
- Violarea de domiciliu atenteaz asupra relaiilor sociale privitoare la realizarea
dreptului la inviolabilitatea domiciliului, iar la furt Obiectul juridic nemijlocit l
constituie relaiile sociale a cror existen i desfurare normal sunt condiionate
de ocrotirea relaiilor patrimoniale, n cazul furtului svrit prin ptrunderea n
locuin sunt vtmate n mod adiacent relaiile sociale cu prvire la inviolabilitatea
domiciliului;
- Violarea de domiciliu face parte din capitolul INFRACIUNI CONTRA
DREPTURILOR POLITICE, DE MUNC I ALTOR DREPTURI
CONSTITUIONALE ALE CETENILOR, iar furtul face parte din capitolul:
Infraciuni contra patrimoniului.
-1)Obiectul juridic generic:violul de domiciliu la capit.infract.contra drepturilor
politice,de munca,si altor drepturi constitutionale ale cetat., furtul la
capit.Infractiuni contra patrimoniului
2)Obiectul juridic special:furt-relatiile sociale cu privire la posesia bunurilor
mobile,viol de domiciliu incalcarea unui drept garantat.
3)locul savarsirii infractiunii
4)scopul,motivul-viol de domiciliu din razbunare, dar mai fregvent interesul
material
5)momentul de consumare-viol de domiciliu patrunderea si raminerea ilegala in
domiciliu, furt-posibilitatea faptuitorului de a dispune de bunurile altei pers.
6)infractiune formala violul de domiciliu,infractiune materiala-furtul
7)virsta raspunderii penale:furt-14ani,viol de domiciliu-16ani.

1.3.Argumentai dac este oportun ca rspunderea pentru percheziiile i cercetrile


ilegale s fie prevzut n art. 179 CP RM, sau n Capitolul XIV Infraciuni contra
justiiei din Partea Special a Codului penal.
Consider oprotun c rspunderea pentru percheziiile, cercetrile ilegale s fie
prevzute n art. 179 CP, deoarece obiectului juridic generic l constituie
infraciunile contra drepturilor politice, de munc etc, altor drepturi constituionale.
Conform art. 29 al Constituiei RM, care prevede dreptul la inviolabilitatea
domiciliului, percheziiile i cercetrile ilegale atenteaz la aceste drepturi. Nectnd
la faptul c aceste infraciuni procesuale pot fi considerate la momentul ptrunderii
n domiciliul ca ilegale, (delict flagrant) ele pot fi timp de 24 de ore de la terminarea
aciunilor date, prezentate ca probe instanei de judecat materialele respective
pentru controlul legalitii acestor aciuni. Din aceste motive consider c

31
rspunderea pentru aciunile date nu este oportun de a fi stabilit n capitolul
infraciuni contra justiiei deoarece ele ulterior pot avea suport juridic.

Subiectul II: Termenele n procesul penal

2.1. Definii termenele n procesul penal.


Termenele n procesul penal sunt intervalele de timp n cadrul crora sau dup
expirarea crora pot fi efectuate aciuni procesuale.
Termenul opereaz asupra unui drept, a unei faciliti sau indatoriri a
subiecilor procesuali, pe care acetea le au n desfurarea procesului penal.
Conform CPP, n cazul, n care pentru exercitarea unui drept procesual este
prevzut un anumit termen, nerespectarea acestuia impune pierderea dreptului
procesual i nulitatea actului efectuat peste termen.
Dac o msur procesual nu poate fi luat dect pe un termen prevzut de
lege, expirarea lui impune ncetarea efectului acestei msuri.
Daca legea nu prevede durata unei msuri, aceasta se menine n procesul
penal pn cnd nu apar temeiuri de revocare, ridicare sau anulare a acestei msuri.
Termenele procedurale au dou scopiuri: de a promova princpiul
operativitii n procesul penal i de a asigura o anumit durat minim necesar
pentru ca activitatea procesual s se poat desfura n bune condiii.

2.2. Clasificai termenele n procesul penal.


Termenele fixate n lege se numesc termene legale, iar cele fixate de organe
(urmrire penal, procuror...) se numesc termene judiciare.
n raport cu efectele pe care le produc, termenele se mpart n dilatorii,
peremptorii i ornduitorii.
Dilatorii (care amn) sunt acele termene, nuntrul crora este oprit
ndeplinirea anumitor activiti procesuale. Acest termen este un impediment pentru
efectuarea unui act sau pentru ndeplinirea unei activiti procesuale nuntrul lui,
respectiv nainte de expirarea lui. El amn efectuarea actului pn la expirarea
termenului. n aa mod termenele dilatorii au menirea de a asigura prii timp
suficient pentru o anumite activitate procesual prin oprirea organelor judiciare sau
celelalte pri de a ndeplini nuntriul lor anumite acte. Termenele dilatorii se mai
numesc prohibitive, deoarece ele sunt ca obstacole n calea ndeplinirii unor acte
procesualesau procedurale (spre exemplu: termenul de 1 an, dup care procurorul
nainteaz demers judectorului de instruciune cu propunerea de a libera
persoana de rspundere penal).
Termenele peremptorii (anulator,definit, hotrtor) sunt acele, n nuntrul
duratei crora trebuie s fie ndeplinit sau efectuat un act. Termenul peremptoriu
oblig la ndeplinirea unor acte mai nainte de expirarea lui. Nendeplinirea actului
nuntrul termenului prevzut de lege conduce la decderea din exerciiul dreptului
(adica nu mai ai dreptul). Din aceast cauz, termenele premptorii se mai numesc
imperative. Spre exemplu premptorii sunt termenele de 3,5,10,15 zile sau dou luni
de atacare cu recurs, 15 zile al atacrii cu apel a duratei msurilor procesuale de
constrngere, durata sechestrrii corespondenei, sau durata inetrceptrii
comunicrilor.

32
Termenele ornduitorii (de recomandare) sunt acelea, care fixaz o perioad
nuntrul creia se recomand s fie efectuat un act procesual sau procedural
determinat. Termenul orndiuitor, n caz de neobservare, nu atrage sanciuni
procedurale, dar poate atrage sanciuni disciplinare pentru personalul oficial, cnd
se constat neglijen.
Ornduitorii sunt termenele: 24 ore pentru confirmarea pornirii urmririi
penale, 48 de ore pentru naintarea acuzrii, 3-10 zile pentru ntocmirea
rechizitoriului....
Dup modelul de exprimare sunt termene de determinare relativ (imediat,
fr ntrziere, rezonabil, de urgen), prin aceste termene se impune
accelerarea ritmului procesual i de determinare absolut.
Termenele de determinare absolut sunt termene cu indicaii cronometrice
(ore, zile, luni sau ani) ori determinate prin anumite formule cum sunt: pn la
terminarea urmririi penale, de la pornirea procesului penal pn la terminarea
cercetrii judectoreti, pn la nceperea cercetrii judectoreti.
Dup interesul ocrotit i finalitatea pentru care au fost impuse termenele pot fi
substaniale i procedurale.
Termenele procedurale sunt impuse de interese pur procedurale, iar cele
substaniale (materiale) privesc protejarea unor drepturi sau interese
extraprocesuale, n situaiile care atrag restrngerea sau privarea de acele drepturi
ori ngrdirea unor interese (termenele prescripiei tragerii la rspundere penal;
termenele liberrii condiionate de pedeaps nainte de termen; termenele
prescripiei executrii sentinei de condamnare; termenele msurilor preventive,
termenul reinerii).

2.3.Apreciai importana diferitor metode de calculare a termenelor n procesul penal.


Este evident c fiecare metod de calculare a termenilor n procesul penal au o
importan major, deoarece nclcarea acestora n multe cazuri ar duce la urmri
imprevizibile.
Articolul 231.Calcularea termenelor procedurale
1. Dup durata termenelor procedurale se clasific n termene pe ore, zile, luni
i ani (excepie fiind reglementrile prevzute de articolele 433, 447 care stabilesc lurile
de cuvnt pentru argumentarea recursului pe o durat ce nu poate depi 30 de minute).
2. Prin instituirea termenelor de 2, 3, 4, 6, 8, 12, 48 i 72 de ore se impune o
soluionare rapid a diferitor chestiuni procesuale sau o durat scurt de timp a unor
msuri i aciuni procesuale. Termenele pe ore snt prevzute n articolele 11, 12, 63, 64,
66, 107, 119, 125, 135, 136, 165, 166, 167, 170, 173, 273, 274, 279, 282, 295, 299, 301,
305, 309, 311, 336, 431, 446, 479, 515, 518 ale Prezentului Cod.
3. Termenele de 3, 5, 10, 15, 18, 30, 40, 45 zile snt stabilite, de regul, pentru
atacarea unor hotrri procesuale, durata unor msuri procesuale precum i pentru
soluionarea multiplelor chestiuni de procedur. Termene pe zile snt prevzute de
articolele 58, 63, 70, 135, 151, 172, 178, 186, 187, 209, 236, 258, 265, 271, 290, 296,
302, 307, 311, 312, 313, 322, 322, 329, 336, 338, 344, 345, 353, 378, 383, 399, 402, 403,
404, 405, 412, 418, 439, 445, 446, 468, 472, 487, 517, 518, 539, 543, 547, 549 ale
prezentului Cod.
4. Termenele de 1, 2, 3, 4, 6, 12 luni snt prevzute de articolele 63, 135, 186, 210,
326, 327, 329, 422, 431, 454, 501 ale prezentului Cod.
33
5. Termenele de un an snt prevzute de articolele 287, 454, 459, 525 ale
prezentului Cod.
6. Oricare termen are un moment iniial de ncepere indicat n actul care a
provocat curgerea. n actele procedurale (proces-verbal, ordonan, ncheiere,
rechizitoriu, sentin, decizie) se indic ora, ziua, luna i anul de la care ncepe s curg
anumite termene procedurale. Pentru cazuri expres artate n lege se indic un alt moment
iniial de la care ncepe s curg termenul (de exemplu din momentul privrii de
liberate art.166; din momentul primirii art.209, de la intrarea n vigoare art.210;
din momentul anunrii art.70; de la nmnarea copiei art.402; de la data nceperii
executrii art.404).
7. Aliniatul 3 al articolului comentat prevede sistemul pe uniti libere pentru
calcularea termenelor procedurale pe ore i pe zile.
Sistemul de calcul pe uniti libere (ore sau zile libere const n aceea c nu se
socotete ora sau ziua la care ncepe s curg termenul i nici ora sau ziua n care se
mplinete. Sistemul exclusiv sau al unitilor libere de calculare este benefic pentru
participanii la proces prin faptul c prima i ultima or (zi) a termenului nu se cuprind n
durata stabilit i deci trebuie adugate separat nceputul i sfritul numrului de ore
(zile) prevzute de lege. De exemplu, un termen de 24 de ore care ncepe luni la ora 8 i
30 minute se mplinete mari la ora 1000; un termen de 48 de ore care ncepe luni la ora
16 i 40 minute se mplinete miercuri la ora 1800; un termen de 3 zile care ncepe vineri
se mplinete mari. Termenul pe zile se mplinete n ziua respectiv la orele 2400.
8. Excepia de la acest mod de calculare a termenelor pe ore i zile snt
reglementrile urmtoare:
a. imediat, dar nu mai trziu de 24 de ore, art.12, 125, 135, 205, 279;
b. imediat dar nu mai trziu de 4 ore, art.305;
c. imediat dar nu mai trziu de 3 zile, art.151, 246, 271;
d. imediat dar nu mai trziu de 5 zile, art.265;
e. reglementrile privind durata reinerii i alte termene privind reinerea art.165,
166, 167, 170, 72;
f. reglementrile artate la articolul 233.
La aceste cazuri este aplicabil sistemul inclusiv, adic prima i ultima or sau zi a
termenului se cuprind n acesta i deci intr n calcul.
9. Aliniatul 4 al articolului comentat prevede sistemul calendaristic la calcularea
termenelor exprimate n luni sau ani. Astfel termenul de o lun nceput la 12 februarie
expir la 12 martie, termenul de un an care ncepe la 20 noiembrie 2003 expir la 20
noiembrie 2004, termenul de 3 luni care ncepe la 30 noiembrie expir la 28 (29)
februarie, un termen de 2 luni nceput la 31 iulie expir la 30 septembrie. Prin urmare
pentru calcularea termenelor n luni sau ani este aplicabil sistemul inclusiv, prima i
ultima zi a lunii i anului intr n calcul.
10. Sistemul calendaristic de calcul a termenelor pe luni, unde un termen de o lun
poate avea 29, 30, 31 de zile nu este aplicabil la termenul ineri persoanei n stare de arest
i prelungirea lui prevzut de articolul 186. n cazul dat fiecare lun are 30 de zile.
11. Aliniatul 5 al articolului comentat prevede posibilitatea prorogrii termenelor
pe zile, luni i ani determinate de ultima zi nelucrtoare a acestora. Zilele nelucrtoare din
interiorul termenului nu influeneaz asupra modului de calculare. Aceste dispoziii nu
snt aplicabile la calcularea termenului pe ore a reinerii i a termenului pe zile (luni) a
arestrii preventive.
34
Subiectul III:
n cadrul urmririi penale privind evaziunea fiscal a ntreprinderilor, instituiilor,
organizaiilor, ofierul de urmrire penal a dispus efectuarea unei expertize
judiciar-contabile. In schimbul unei sume de bani, expertul Lefter a denaturat
datele investigaiei ntreprinse de el, asigurnd-o pe soia nvinuitului, care i-a dat
banii, c acum din concluziile expertizei va rezulta c suma impozitului care trebuia
s fie pltit nu depete 2500 uniti convenionale.

Calificai fapta lui Lefter. Argumentai rspunsul.


Rspuns: Articolul 312. Declaraia mincinoas, concluzia fals sau
traducerea incorect
(1) Prezentarea, cu bun-tiin, a declaraiei mincinoase de ctre martor sau
partea vtmat, a concluziei false de ctre specialist sau expert, a traducerii sau a
interpretrii incorecte de ctre traductor sau nterpret, dac aceast aciune a fost
svrit n cadrul urmririi penale sau judecrii cauzei,
(2) Aceleai aciuni:
b) svrite din interes material;

35
Test 16
Subiectul I: Violarea de domiciliu
1.1.Identificai cazurile cnd ptrunderea sau rmnerea n domiciliul unei persoane, fr
consimmntul acesteia, nu este considerat ilegal.
4) pentru executarea unui mandat de arestare sau a unei hotrri judectoreti
5) pentru nlturarea unei primejdii care amenin viaa, integritatea fizic sau
bunurile unei persoane
6) pentru prevenirea rspndirii unei epidemii

1.2.Determinai apte deosebiri dintre infraciunea de violare de domiciliu i furtul


svrit prin ptrundere n locuin.
- Violarea de domiciliu atenteaz asupra relaiilor sociale privitoare la realizarea
dreptului la inviolabilitatea domiciliului, iar la furt Obiectul juridic nemijlocit l
constituie relaiile sociale a cror existen i desfurare normal sunt condiionate
de ocrotirea relaiilor patrimoniale, n cazul furtului svrit prin ptrunderea n
locuin sunt vtmate n mod adiacent relaiile sociale cu prvire la inviolabilitatea
domiciliului;
- Violarea de domiciliu face parte din capitolul INFRACIUNI CONTRA
DREPTURILOR POLITICE, DE MUNC I ALTOR DREPTURI
CONSTITUIONALE ALE CETENILOR, iar furtul face parte din capitolul:
Infraciuni contra patrimoniului.
-1)Obiectul juridic generic:violul de domiciliu la capit.infract.contra drepturilor
politice,de munca,si altor drepturi constitutionale ale cetat., furtul la
capit.Infractiuni contra patrimoniului
2)Obiectul juridic special:furt-relatiile sociale cu privire la posesia bunurilor
mobile,viol de domiciliu incalcarea unui drept garantat.
3)locul savarsirii infractiunii
4)scopul,motivul-viol de domiciliu din razbunare, dar mai fregvent interesul
material
5)momentul de consumare-viol de domiciliu patrunderea si raminerea ilegala in
domiciliu, furt-posibilitatea faptuitorului de a dispune de bunurile altei pers.
6)infractiune formala violul de domiciliu,infractiune materiala-furtul
7)virsta raspunderii penale:furt-14ani,viol de domiciliu-16ani.

1.3.Argumentai dac este oportun ca rspunderea pentru percheziiile i cercetrile


ilegale s fie prevzut n art. 179 CP RM, sau n Capitolul XIV Infraciuni contra
justiiei din Partea Special a Codului penal.
Consider oprotun c rspunderea pentru percheziiile, cercetrile ilegale s fie
prevzute n art. 179 CP, deoarece obiectului juridic generic l constituie
infraciunile contra drepturilor politice, de munc etc, altor drepturi constituionale.
Conform art. 29 al Constituiei RM, care prevede dreptul la inviolabilitatea
domiciliului, percheziiile i cercetrile ilegale atenteaz la aceste drepturi. Nectnd
la faptul c aceste infraciuni procesuale pot fi considerate la momentul ptrunderii
n domiciliul ca ilegale, (delict flagrant) ele pot fi timp de 24 de ore de la terminarea
aciunilor date, prezentate ca probe instanei de judecat materialele respective
pentru controlul legalitii acestor aciuni. Din aceste motive consider c
36
rspunderea pentru aciunile date nu este oportun de a fi stabilit n capitolul
infraciuni contra justiiei deoarece ele ulterior pot avea suport juridic.

Subiectul II: Termenele n procesul penal

2.1. Definii termenele n procesul penal.


Termenele n procesul penal sunt intervalele de timp n cadrul crora sau dup
expirarea crora pot fi efectuate aciuni procesuale.
Termenul opereaz asupra unui drept, a unei faciliti sau indatoriri a
subiecilor procesuali, pe care acetea le au n desfurarea procesului penal.
Conform CPP, n cazul, n care pentru exercitarea unui drept procesual este
prevzut un anumit termen, nerespectarea acestuia impune pierderea dreptului
procesual i nulitatea actului efectuat peste termen.
Dac o msur procesual nu poate fi luat dect pe un termen prevzut de
lege, expirarea lui impune ncetarea efectului acestei msuri.
Daca legea nu prevede durata unei msuri, aceasta se menine n procesul
penal pn cnd nu apar temeiuri de revocare, ridicare sau anulare a acestei msuri.
Termenele procedurale au dou scopiuri: de a promova princpiul
operativitii n procesul penal i de a asigura o anumit durat minim necesar
pentru ca activitatea procesual s se poat desfura n bune condiii.

2.2. Clasificai termenele n procesul penal.


Termenele fixate n lege se numesc termene legale, iar cele fixate de organe
(urmrire penal, procuror...) se numesc termene judiciare.
n raport cu efectele pe care le produc, termenele se mpart n dilatorii,
peremptorii i ornduitorii.
Dilatorii (care amn) sunt acele termene, nuntrul crora este oprit
ndeplinirea anumitor activiti procesuale. Acest termen este un impediment pentru
efectuarea unui act sau pentru ndeplinirea unei activiti procesuale nuntrul lui,
respectiv nainte de expirarea lui. El amn efectuarea actului pn la expirarea
termenului. n aa mod termenele dilatorii au menirea de a asigura prii timp
suficient pentru o anumite activitate procesual prin oprirea organelor judiciare sau
celelalte pri de a ndeplini nuntriul lor anumite acte. Termenele dilatorii se mai
numesc prohibitive, deoarece ele sunt ca obstacole n calea ndeplinirii unor acte
procesualesau procedurale (spre exemplu: termenul de 1 an, dup care procurorul
nainteaz demers judectorului de instruciune cu propunerea de a libera
persoana de rspundere penal).
Termenele peremptorii (anulator,definit, hotrtor) sunt acele, n nuntrul
duratei crora trebuie s fie ndeplinit sau efectuat un act. Termenul peremptoriu
oblig la ndeplinirea unor acte mai nainte de expirarea lui. Nendeplinirea actului
nuntrul termenului prevzut de lege conduce la decderea din exerciiul dreptului
(adica nu mai ai dreptul). Din aceast cauz, termenele premptorii se mai numesc
imperative. Spre exemplu premptorii sunt termenele de 3,5,10,15 zile sau dou luni
de atacare cu recurs, 15 zile al atacrii cu apel a duratei msurilor procesuale de
constrngere, durata sechestrrii corespondenei, sau durata inetrceptrii
comunicrilor.

37
Termenele ornduitorii (de recomandare) sunt acelea, care fixaz o perioad
nuntrul creia se recomand s fie efectuat un act procesual sau procedural
determinat. Termenul orndiuitor, n caz de neobservare, nu atrage sanciuni
procedurale, dar poate atrage sanciuni disciplinare pentru personalul oficial, cnd
se constat neglijen.
Ornduitorii sunt termenele: 24 ore pentru confirmarea pornirii urmririi
penale, 48 de ore pentru naintarea acuzrii, 3-10 zile pentru ntocmirea
rechizitoriului....
Dup modelul de exprimare sunt termene de determinare relativ (imediat,
fr ntrziere, rezonabil, de urgen), prin aceste termene se impune
accelerarea ritmului procesual i de determinare absolut.
Termenele de determinare absolut sunt termene cu indicaii cronometrice
(ore, zile, luni sau ani) ori determinate prin anumite formule cum sunt: pn la
terminarea urmririi penale, de la pornirea procesului penal pn la terminarea
cercetrii judectoreti, pn la nceperea cercetrii judectoreti.
Dup interesul ocrotit i finalitatea pentru care au fost impuse termenele pot fi
substaniale i procedurale.
Termenele procedurale sunt impuse de interese pur procedurale, iar cele
substaniale (materiale) privesc protejarea unor drepturi sau interese
extraprocesuale, n situaiile care atrag restrngerea sau privarea de acele drepturi
ori ngrdirea unor interese (termenele prescripiei tragerii la rspundere penal;
termenele liberrii condiionate de pedeaps nainte de termen; termenele
prescripiei executrii sentinei de condamnare; termenele msurilor preventive,
termenul reinerii).

2.3.Apreciai importana diferitor metode de calculare a termenelor n procesul penal.


Este evident c fiecare metod de calculare a termenilor n procesul penal au o
importan major, deoarece nclcarea acestora n multe cazuri ar duce la urmri
imprevizibile.
Articolul 231.Calcularea termenelor procedurale
12. Dup durata termenelor procedurale se clasific n termene pe ore, zile, luni
i ani (excepie fiind reglementrile prevzute de articolele 433, 447 care stabilesc lurile
de cuvnt pentru argumentarea recursului pe o durat ce nu poate depi 30 de minute).
13. Prin instituirea termenelor de 2, 3, 4, 6, 8, 12, 48 i 72 de ore se impune o
soluionare rapid a diferitor chestiuni procesuale sau o durat scurt de timp a unor
msuri i aciuni procesuale. Termenele pe ore snt prevzute n articolele 11, 12, 63, 64,
66, 107, 119, 125, 135, 136, 165, 166, 167, 170, 173, 273, 274, 279, 282, 295, 299, 301,
305, 309, 311, 336, 431, 446, 479, 515, 518 ale Prezentului Cod.
14. Termenele de 3, 5, 10, 15, 18, 30, 40, 45 zile snt stabilite, de regul, pentru
atacarea unor hotrri procesuale, durata unor msuri procesuale precum i pentru
soluionarea multiplelor chestiuni de procedur. Termene pe zile snt prevzute de
articolele 58, 63, 70, 135, 151, 172, 178, 186, 187, 209, 236, 258, 265, 271, 290, 296,
302, 307, 311, 312, 313, 322, 322, 329, 336, 338, 344, 345, 353, 378, 383, 399, 402, 403,
404, 405, 412, 418, 439, 445, 446, 468, 472, 487, 517, 518, 539, 543, 547, 549 ale
prezentului Cod.
15. Termenele de 1, 2, 3, 4, 6, 12 luni snt prevzute de articolele 63, 135, 186, 210,
326, 327, 329, 422, 431, 454, 501 ale prezentului Cod.
38
16. Termenele de un an snt prevzute de articolele 287, 454, 459, 525 ale
prezentului Cod.
17. Oricare termen are un moment iniial de ncepere indicat n actul care a
provocat curgerea. n actele procedurale (proces-verbal, ordonan, ncheiere,
rechizitoriu, sentin, decizie) se indic ora, ziua, luna i anul de la care ncepe s curg
anumite termene procedurale. Pentru cazuri expres artate n lege se indic un alt moment
iniial de la care ncepe s curg termenul (de exemplu din momentul privrii de
liberate art.166; din momentul primirii art.209, de la intrarea n vigoare art.210;
din momentul anunrii art.70; de la nmnarea copiei art.402; de la data nceperii
executrii art.404).
18. Aliniatul 3 al articolului comentat prevede sistemul pe uniti libere pentru
calcularea termenelor procedurale pe ore i pe zile.
Sistemul de calcul pe uniti libere (ore sau zile libere const n aceea c nu se
socotete ora sau ziua la care ncepe s curg termenul i nici ora sau ziua n care se
mplinete. Sistemul exclusiv sau al unitilor libere de calculare este benefic pentru
participanii la proces prin faptul c prima i ultima or (zi) a termenului nu se cuprind n
durata stabilit i deci trebuie adugate separat nceputul i sfritul numrului de ore
(zile) prevzute de lege. De exemplu, un termen de 24 de ore care ncepe luni la ora 8 i
30 minute se mplinete mari la ora 1000; un termen de 48 de ore care ncepe luni la ora
16 i 40 minute se mplinete miercuri la ora 1800; un termen de 3 zile care ncepe vineri
se mplinete mari. Termenul pe zile se mplinete n ziua respectiv la orele 2400.
19. Excepia de la acest mod de calculare a termenelor pe ore i zile snt
reglementrile urmtoare:
g. imediat, dar nu mai trziu de 24 de ore, art.12, 125, 135, 205, 279;
h. imediat dar nu mai trziu de 4 ore, art.305;
i.imediat dar nu mai trziu de 3 zile, art.151, 246, 271;
j.imediat dar nu mai trziu de 5 zile, art.265;
k. reglementrile privind durata reinerii i alte termene privind reinerea art.165,
166, 167, 170, 72;
l.reglementrile artate la articolul 233.
La aceste cazuri este aplicabil sistemul inclusiv, adic prima i ultima or sau zi a
termenului se cuprind n acesta i deci intr n calcul.
20. Aliniatul 4 al articolului comentat prevede sistemul calendaristic la calcularea
termenelor exprimate n luni sau ani. Astfel termenul de o lun nceput la 12 februarie
expir la 12 martie, termenul de un an care ncepe la 20 noiembrie 2003 expir la 20
noiembrie 2004, termenul de 3 luni care ncepe la 30 noiembrie expir la 28 (29)
februarie, un termen de 2 luni nceput la 31 iulie expir la 30 septembrie. Prin urmare
pentru calcularea termenelor n luni sau ani este aplicabil sistemul inclusiv, prima i
ultima zi a lunii i anului intr n calcul.
21. Sistemul calendaristic de calcul a termenelor pe luni, unde un termen de o lun
poate avea 29, 30, 31 de zile nu este aplicabil la termenul ineri persoanei n stare de arest
i prelungirea lui prevzut de articolul 186. n cazul dat fiecare lun are 30 de zile.
22. Aliniatul 5 al articolului comentat prevede posibilitatea prorogrii termenelor
pe zile, luni i ani determinate de ultima zi nelucrtoare a acestora. Zilele nelucrtoare din
interiorul termenului nu influeneaz asupra modului de calculare. Aceste dispoziii nu
snt aplicabile la calcularea termenului pe ore a reinerii i a termenului pe zile (luni) a
arestrii preventive.
39
Subiectul III:
n cadrul urmririi penale privind evaziunea fiscal a ntreprinderilor, instituiilor,
organizaiilor, ofierul de urmrire penal a dispus efectuarea unei expertize
judiciar-contabile. In schimbul unei sume de bani, expertul Lefter a denaturat
datele investigaiei ntreprinse de el, asigurnd-o pe soia nvinuitului, care i-a dat
banii, c acum din concluziile expertizei va rezulta c suma impozitului care trebuia
s fie pltit nu depete 2500 uniti convenionale.

Calificai fapta lui Lefter. Argumentai rspunsul.


Rspuns: Articolul 312. Declaraia mincinoas, concluzia fals sau
traducerea incorect
(1) Prezentarea, cu bun-tiin, a declaraiei mincinoase de ctre martor sau
partea vtmat, a concluziei false de ctre specialist sau expert, a traducerii sau a
interpretrii incorecte de ctre traductor sau nterpret, dac aceast aciune a fost
svrit n cadrul urmririi penale sau judecrii cauzei,
(2) Aceleai aciuni:
b) svrite din interes material;

40
Test 17
Subiectul I:Eroarea i influena ei asupra rspunderii penale
1.1.Relatai despre noiunea i tipurile erorii.
n doctrina penal, eroarea este definit ca reprezentarea greit de ctre cel ce
svrete o fapt prevzut de legea penal a realitii din domeniul svririi faptei,
reprezentare determinat de necunoaterea sau cunoaterea greit a unor date ale
realitii, fie a unor dispoziii legale.
Cu referire la tipurile erorii, doctrina penal face distincie ntre mai multe tipuri de
eroare, n raport cu diferite criterii:
a) n raport cu obiectul su, eroarea poate fi de fapt i de drept. Eroarea de fapt
este necunoaterea sau cunoaterea greit a unor stri, situaii sau mprejurri de fapt n
care a fost svrit infraciunea i care, potrivit legii, reprezint fie un element constitutiv
al infraciunii, fie o circumstan agravant. Eroarea de drept reprezint aprecierea greit
de ctre vinovat a esenei de drept sau a consecinelor juridice ale faptei svrite.
b) n raport cu efectele sale juridice, eroarea este denumit principal-atunci cnd se
resfrnge asupra unor date de fapt privind unul dintre elementele constitutive ale
infraciunii i secundar-atunci cnd se refer la o stare, situaie sau mprejurare care
constituie o circumstan a infraciunii.
c) dup factorii care determin eroarea, se disting: eroare prin necunoatere sau
ignoran-determinat de regul de lipsa de cultur, i amgirea sau inducerea n eroare-
care reprezint o stare psihic provocat de aciunea de nelare exercitat de ctre o
persoan asupra alteia.
d) dup consecinele pe are le poate avea, eroarea poate fi esenial-cnd reprezint
pentru fptuitor aflat n eroare o justificare a activitii lui i exclude vinovia, i
neesenial-cnd apare ca o scuz pentru fptuitorul aflat n eroare, iar pe planul
consecinelor juridice reprezint o circumstan atenuant.
e) dup posibilitatea de evitare a erorii se disting: eroare de nenlturat sau
invincibil-cnd se datorete necunoaterii complete a realitii i care nu ar fi putut fi
nlturat orict diligen ar fi depus fptuitorul i eroare vincibil sau nlturabil-care
ar putea fi nlturat dac fptuitorul era mai atent, mai diligent.

1.2.Analizai modalitile erorii de fapt.


Eroarea de fapt este necunoaterea sau cunoaterea greit a unor stri, situaii sau
mprejurri de fapt n care a fost svrit infraciunea i care, potrivit legii, reprezint fie
un element constitutiv al infraciunii, fie o circumstan agravant.
Cu referire la modalitile erorii de fapt, n doctrina juridic penal sunt cunoscute
urmtoarele modaliti ale acesteia:
-eroarea in obiectul infractiunii
-eroarea in caracterul actiunii sau inactiunii
-eroarea in urmarile infractionale
-eroarea in legatura de cauzalitatea
-eroarea in circumstantele agravante ale infraciunii.
a) Eroarea n obiectul infraciunii- exist n cazul reprezentrii greite a infractorului
asupra naturii sociale i de drept a obiectului atentatului. Sunt dou categorii ale acestei
modaliti de eroare:

41
- substituirea obiectului infraciunii-subiectul infraciunii consider c atenteaz la
un obiect, ns n realitate, din eroare atenteaz la alt obiect juridic generic ocrotit
de legea penal.
- necunoaterea circumstanelor care schimb aprecierea social i de drept a
obiectului infraciunii, de exemplu graviditatea victimei,daca infractorul nu
cunoaste aceste circumstante,a tunci infractiunea se va califica fara circumstante
agravante.
b) Eroare n caracterul aciunii sau inaciunii-care se poate manifesta n dou situaii:
- persoana apreciaz greit fapta svrit ca fiind prejudiciabil, n realitate ns
aceasta neconstituind o infraciune;
- persoana apreciaz greit fapta svrit ca fiind legal, n realitate ns aceasta
constituie o infraciune. De ex: persoana este sigur c efectueaz o achitare cu
bani adevrai, acetia fiind ns fali.
c) Eroarea n urmrile infracionale-const n reprezentarea greit a fptuitorului asupra
particularitilor calitative sau cantitative ale prejudiciului provocat prin svrirea
infraciunii.
Eroarea n calitarea urmrilor infracionale, adic n caraterul prejudiciabil al acestora
poate consta n:
- prevederea unor stri care n realitate nu au survenit.
- nerespectarea unor urmri care de fapt au survenit.
Eroarea n cantitatea urmrilor infrancionale se refer la reprezentarea greit a
fptuitorului privind gradul de prejudiciabilitate al urmrilor survenite.
d) Eroarea n legtura de cauzalitate-const ntr-o reprezentare greit a fptuitorului
privind evoluia adevrat a dependenei cauzale dintre fapta svrit i urmarea
survenit, considerind ca victima a decedata el a aruncat-o in iaz, in realitatea insa
victima a decedat in urma inecului.
e) Eroarea n circumstanele agravante ale infraciunii-const n reprezentarea greit a
infractorului despre lipsa circumstanelor agravante, atunci cnd ele exist sau viceversa-
prezena acestora atunci cnd ele n realitate lipsesc. n primul caz persoana va purta
rspundere penal pentru fapta savrit n limitele inteniei sale, adic pentru o
componen a infraciunii fr circumstane agravante. n al doilea caz, infractorul va fi
tras la rspundere penal pentru tentativa de infraciune cu circumstane agravante.

1.3.Proiectai o situaie n care s fie prezent eroarea n circumstanele


agravante ale cauzei.
1) EXEMPLU Dup cum am menionat mai sus eroarea n circumstane agravante se
poate prezenta sub dou aspect, spre exemplu primul aspect reprezint situaia n care
persoana svrete omorul propriei soii din cauza geloziei, netiind de fapt c aceasta
este nsrcinat. Al doilea aspect reprezint situaia cnd soul svrete omorul propriei
soiei deoarece acesta crede c aceasta a rmas nsrcinat de la alt persoana i nu de la
el, avnd intenia de a lipsi de via att soia ct i ftul pe care presupunea el c aceasta l
poart n pntece, ns de fapt soia acestuia nu era nsrcinat.
Astfel, n primul caz persoana va purta rspundere penal pentru fapta svrit n
limetele inteniei sale, adic pentru componena infraciunii fr circumstane agravante.
n al doilea caz, infractorul va fi tras la rspundere penal pentru tentativa de infraciune
cu circumstana agravant.

42
2)EXEMPLU:A avind ura pe B a hotarat sal omoare.Noaptea tarziu nu departe de
locuinta l-a intalnit dup aparerea lui pe B si la omorat.In realitate ansa din greseala l-a
omorit pe secretarul unei ambasade straine acreditata an tara noastra.Aceasta eroare va fi
calificata nu ca atac asupra persoaneilor sau institutiilor care beneficiaza de protectie
internationala, dar ca omor intentionat.

Subiectul II: Aprtorul n procesul penal


2.1. Definii noiunea de aprtor n procesul penal i enumerai atribuiile lui.
Aprtorul - este persoana care pe parcursul procesului penal reprezint interesele
bnuitului, nvinuitului, inculpatului, i acord asisten juridic prin toate mijloacele i
metodele neinterzise de lege. Aprtorul nu poate fi asimilat de ctre organele de stat i
persoanele cu funcie de rspundere, cu persoana interesele creia le apr i cu caracterul
cauzei penale care se examineaz cu particiaparea lui. n calitate de aprtor, poate asista
o persoan n procesul penal avocatul, sau o alt persoan cu atribuii de aprtor.
n procesul penal avocatul are urmtoarele atrbuii: s explice drepturile, s pun
ntrebri persoanelor audiate, poate ateniona ofierul de urmrire penal, procurorul i
judectorul asupra particularitilor, nsuirilor i semnalmentelor obiectelor cercetate,
poate obiecta mpotriva oricrei abateri de la lege, cere completarea proceselor-verbale
respective.
Aprtorului i se permite posibilitatea administrrii probelor prin prezentarea
documentelor, datelor, obiectelor pentru anexarea la dosarul penal de ctre organul de
urmrire penal. Aprtorul poate atrage pentru ndeplinirea aciunilor date avocaii
stagiari i specialiti. Aprtorul nu poate efectua aciuni procesuale.
Avocatul poate cere recuzarea ofierului de urmrire penal, procurorului,
judectorului, expertului, specialistului, interpretului, traductorului, grefierului.
Aprtorul poate formula cereri, poate face obiecii i poate insista asupra includerii lor n
procesul-verbal. Poate ridica copii la finisarea urmririi penale. Aprtorul poate participa
la judecarea cauzei n toate instanele de judecat, la judecarea recursului n anulare i a
revizuirii procesului penal.
La judecat, aprtorul poate exercita toate drepturile de care dispune inculpatul, n
afar de acelea a cror exercitare este strict personal (dreptul de a face declaraii).
Aprtorul pledeaz n dezbaterile judiciare, pronunnduse prin pledoarie i replic.
Aprtorul poate solicita primirea cu titlu gratuit a copiilor de pe hotrrile care se
refer la statului bnutului, nvinuitului, inculpatului.
Aprtorul are dreptul s participe la mpcarea cu partea oponent, dac persoana
pe care el o apr particip la mpcare; s fac obiecii referitor la plngerile altor
participani la proces despre care a fost informat de ctre organul de urmrire penal sau a
aflat despre ele din alte surse, precum i s-i expun prerea n edina de judecat
referitor cererile i propunerile altor participani la proces i referitor la chestiunile
soluionate de instana de judecat; s fac obiecii mpotriva aciunilor ilegale ale ator
participani la proces; s fac obiecii mpotriva aciunilor preedintelui edinei de
judecat; si fie compensate cheltuielile suportate n cauza penal; s i se repar
prejudiciul cauzat de aciunile nelegitime ale organului de urmrire penal sau ale
instanei.

2.2.Gsii deosebirile ntre instituiile renunrii la aprtor i nlturarea


aprtorului din procesul penal.
43
Renunrea la aprtor nseamn voina bnuitului, nvinuitului, inculpatului de ai
exercita el nsui aprarea, fr a apela la asistena juridic a unui aprtor. Cererea de
renunare la aprtor se anexeaz la materialele cauzei.
Renunarea la aprtor poate fi acceptat de ctre organul de urmrire penal sau
instan numai n cazul n care ea este naintat de ctre bnuit, nvinuit, inculpat n mod
benevol, din proprie iniiativ, n prezena aprtorului care ar putea fi numit din oficiu.
Nu se admite renunarea la aprtor n cazul n care ea este motivat prin imposibilitatea
de a plti asistena juridic sau este dictat de alte circumstane. Organul de urmrire
penal sau instana este n drept s nu accepte renunarea bnuitului, nvinuitului,
inculpatului la aprtor. Renunarea poate avea loc la orice etap a procesului penal
numai din iniiativa bnuitului, nvnuitului, inculpatului i numai n cazul n care i-au
fost create posibiliti reale pentru participarea avocatului la proces.
Renunarea la aprtor nu-l lipsete pe bnuit, nvinuit, inculpat de dreptul s cear
n viitor admiterea participrii aprtorului.
Prin nlturarea aprtorului din procesul penal se are n vedere ndeprtarea,
excluderea lui din procesul penal. Conform prevederilor CPP din momentul, cnd s-au
constatat mcar una din circumstanele prevzute de lege, aprtorul nu are dreptul s
participe n procesul penal i anume:
1) dac el se afl n relaii de rudenie sau n relaii de dependen personal, cu
persoana care a participat la urmrirea penal sau la judecarea cauzei
2) dac el a participat n aceast cauz n calitate de:
- persoan care a efectuat urmrirea penal
- procuror care a luat parte la desfurarea procesului penal
- judectorul care a judecat cauza
- grefieri, interpret, traductor, specialist, expert sau martor
3) dac nu poate fi aprtor n baza legii sau sentinei de judecat.
nlturarea aprtorului n procesul penal poate avea loc la cerea bnuitului,
nvinuitului, inculpatului ori din oficiu la iniiativa organului ce desfoar procesul
penal.

2.3.Argum necesitatea reglement cazurilor de particip. obligatorie a aprtorului.


Legislaia procesual-penal prevede cazurile obligatorii de participare a aprtorului n
procesul penal i anume:
1) cnd o cere bnuitul, nvinuitul, inculpatul
2) bnuitul, nvinuitul, inculpatul ntmpin dificulti pentru a se apra el nsui, fiind
mut, surd, orb, ori are dereglri eseniale ale vorbirii, auzului, vederii, precum i defecte
fizice sau mintale, n urma crora persoana a pierdut complet sau parial capacitatea de a
nelege i a reproduce cele nelese, sau sufer de asemenea defecte anatomice ori boli
cronice, care dei nu limiteaz capacitile bnuitului, nvinuitului, inculpatului, dar l
lipsesc de posibilitatea de a utiliza toate mijloacele i metodele prevzute de lge pentru a
se apra de nvinuirea naintat.
3) bnuitul, nvinuitul, inculpatul nu posed sau posed n msur insuficient limba n
care se desfoar procesul penal
4) bnuitul, nvinuitul, inculpatul este minor
5) bnuitul, nvinuitul, inculpatul este militar n termen
6) bnuitului, nvinuitului, inculpatului i se incrimineaz o infraciune grav, deosebit de
grav sau excepional de grav
44
7) bnuitul, nvinuitul, inculpatul este inut n stare de arest ca msuri preventiv sau este
trimis la expertiza judiciar psihiatric n condiii de staionar
8) interesele bnuiilor, nvinuiilor, inculpailor snt contradictorii i cel puin unul din ei
este asistat de avocat sau al prii civile
9) n cauza penal particip aprtorul prii vtmate
10) interesele justiiei cer participarea lui n edina de judecat n prima instan, n apel
i n recurs, precum i la judecarea cauzei pe ale extraordinar de atac.
11) Procesul penal se desfoar n privina unei persoane iresponsabile, creia i se
incrimineaz svrirea unor fapte prejudiciabile sau n privina creia s-a mbolnvit
mintal dup svrirea unor asemenea fapte.
12) procesul penal se desfoar n privina reabilitrii unei persoane decedate la
momentul examinrii cauzei.
Participarea aprtorului la procesul penal este obligatorie din momentul cnd:
1) bnuitul, nvinuitul, inculpatul a solicitat participarea acestuia;
2) bnuitului, nvinuitului, inculpatului i s-a adus la cunotin hotrrea organului de
urmrire penal cu privire la:
a) reinerea, aplicarea msurii preventive sau punerea sub nvinuire;
b) trimiterea la expertiza judiciar psihiatric n condiii de staionar
c) aplicarea msurii preventive sub form de arest
3) bnuitul, nvinuitul, inculpatul a decedat i a fost depus o cerere de reabilitare din
partea rudelor sau altor persoane
Participarea obligatorie a aprtorului la procesul penal este asigurat de
coordonatorul oficiului teritorial al Consiliului Naional pentru Asisten Juridic
Garantat de Stat, la solicitarea organului de urmrire penal sau a instanei.
Prevederea n legislaia procesual-penal a cazurilor de participare obligatorie a
aprtorului n toate aceste cazuri este binevenit, deoarece orice persoan are dreptul la
aprare dar n asemenea n mod deosebit.

Subiectul III:
Ofierul de urmrire penal, Cortac, dorind s finalizeze ct mai repede dosarul
penal i s plece n concediu, a confecionat un nou proces-verbal de cercetare la faa
locului. Totodat, n timpul interogrii bnuitului Budei, el i-a dat s bea ap din paharul,
care era indicat n acest proces-verbal ca obiectul purtnd amprentele degetale ale unei
persoane necunoscute, i care a fost ridicat n calitate de corp delict. In rezultat, Budei a
fost condamnat pentru omorul lui Melenti. In instana de apel, a fost stabilit
neparticiparea lui Budei la omorul lui Melenti.
Calificai fapta lui Cortac. Argumentai rspunsul.

Consider, c fapta lui Cortac urmeaz a fi calificat conform art. 310 CP- falsificarea
probelor n concurs cu art. 306 al 2? CP-tragerea cu bun tiin la rspundere penal a
unei persoane nevinovate urmrind nvinuirea de svrire a unei infraciuni grave,
deosebit de grave sau excepional de grave, deoarece, Cortac a falsificat procesul verbal
de cercetare la faa locului confecionnd un nou proces verbal, totodat dndu-i
bnuitului Budei intenionat s bea ap din paharul ridicat ca corp delict, cu scopul lsrii
de ctre Budei a amprentelor sale, si ulterior folosirii acestora ca proba de invinuire a lui.
La fel Cortac a svrit i infraciunea de tragere cu bun tiin la rspundere penal a
unei persoane nevinovate, deoarece Budei in rezultatul aciunilor lui Cortac Budei a fost
45
tras la rspundere penal intenionat fals, pentru care a fost condamnat de pirma instan
pentru omorul lui Melenti.

Test 18
Subiectul I: nclcarea regulilor de securitate a circulaiei sau de exploatare a
mijloacelor de transport de ctre persoana care conduce mijlocul de transport
1.1. Determinai ce rol ndeplinete mijlocul de transport n contextul infraciunii
prevzute la art.264 CP RM: obiectul material al infraciunii sau mijlocul de
svrire a infraciunii?
In contextual infractiunii de la art 264 mijlocul de transport este obiectul material , sau
dupa caz, mijlocul de comitere a infractiunii.
Prin mijloc de transport, potrivit acestui articol, nelegem toate tipurile de maini
(auto-mobile, tractoare, combine), alte tipuri de maini autopropulsate, tramvaiele i
troleibuzele, precum motocicletele i alte mijloace de transport mecanice, care circul pe
magistral,strad, in curte, teritoriul ntreprinderii, cmp i alt loc n care este posibil
circulaiamijloacelor de transport.
La aplicarea legislaiei in cadrul examinrii cauzelor penale referitoare la nclcarea
regulilor de securitate a circulaiei i de exploatare a mijloacelor de transport, prin maini
autopropulsate se nelege mijloacele de transport care circul in mod ocazional pe
drumurile pubJice, fiind destinat executrii unor lucrri de construcie, agricole, silvice
sau altor activiti (macarale, excavatoare, combine de recoltare etc). Prin alte mijloace
de transport mecanice se nelege orice mecanism pus n micare cu ajutorul unui motor
cu volumul de lucru nu mai mic de 50 cm cubi. n dispoziia art, 264 nu sunt enumerate
expres nclcrile n urma crora survin consecinele prejudiciabile, fcndu-se doar
trimitere la anumite reguli referitoare la securitatea circulaei sau de exploatare a
mijloacelor de transport, ns este necesar s aplicm actele normative speciale, stabilind
ce articol, alineat sau punct ale acestor norme au fost ncicate i aflate n raport de
cauzalitate cu aceste consecine.

1.2. Determinai cinci deosebiri dintre infraciunea, prevzut la art.264 CP RM, i


infraciunea de nclcare a regulilor privind meninerea ordinii i securitii
circulaiei (art.269 CP RM).
Deosebirile dintre infraciunea prevzut la art. 264 CP i infraciunea de nlcare a
regulilor privind meninerea ordinii i securitii circulaiei (art. 269 Cp) sunt determinate
de urmtoarele:
1. Obiectul infraciunii
Obiectul juridic principal al infraciunii prevzute la art. 264 l constituie relaiile
sociale cu privire la securitatea funcionrii mijloacelor de transport indicate n lege.
ns obietul juridic principal al infraciunii prevzute la art. 269 l formeaz relaiile
sociale cu privier la ordinea i securitatea circulaiei.

2. Latura obiectiv

46
Art.264 Latura obiectiv a infraciunii se realizeaz prin nclcarea regulilor de
securttate a circulaiei sau de exploatare a mijloacelor de transport de ctre persoana care
conduce mijlocul de transport, n legtur cu care apar vtmri medii ate integritii
corporale sau ale sntii ori daune materiale n proporii mari ce se afl n raport de
cauzalitate.
Art.269 Latura obiectiv a infraciunii se realizeaz prin nclcarea de ctre pasager,
pieton sau alt participant la trafic a regulilor privind meninerea ordinii i securitii
circulaiei, dac aceasta a provocat urmrile indicate la art. 264.

3.Subiectul infraciunii.
La art.264 ca subiect al infraciunii poate fi conductorul mijlocului de transport, care
a atins vrsta de 16 ani, indiferent dac deine sau nu permis de conducere sau este privat
de acest permis, precum i nu depinde de faptul dac el este proprietar sau arenda al
mijlocului de transport, 1-a rpit sau este o persoan creia proprietarul i-a predat
conducerea unitii de transport.
La art.269 ca subiect al infraciunii poate fi numai o persoan - pieton, pasager sau alt
participant la trafic care a atins vrsta de 16 ani.
Ali participani la trafic pot fi conductorii scuterelor, biciditii, conductorii
mijoacelor de transport cu traciune animal, persoanele care mn vitele.
4. Pedepsele aplicate pentru svrirea acestor infraciuni difer, n cazul infraciunii
de la art. 264 fara agravante pedeapsa este de amend n mrime de pn la 300 uc sau cu
munc neremunerat n folosul comunitii de la 180 la 240 ore, sau cu nchisoare de pn
la 3 ani cu sau fr privarea de dreptul de a conduce mijlocul de transport, n cazul
svririi infraciunii prevzute de art. 269 pedeapsa este amenda n mrime de la 300-800
uc sau cu nchisoare de pn la 5 ani.
5. ? O alt deosebire dintre acestea este si faptul c infraciunea prevzut la art. 264
include si unele forme agravante cum ar svrirea infraciunii in cauz n stare de
ebrietate, care a provocat vtmarea grav a integritii corporale sau a santatii, decesul
unei persoane etc, pedeapsa pentru svrirea infraciunii n cauz cu agravantele
menionate, fiind logic mai mare decit n situaia prevazuta la alin 1 al acestui artico, pe
cind art. 269 cp nu prevede aceste agravante i respectiv pedepse pentru svrirea
infraciunii cu agravante, ns se stipuleaz doar c nclcarea de ctre pasager, pieton,
sau alt participant la trafic a regulilor privind meninerea ordinii i securitatea circulaiei,
daca acestea a provocat urmrile indicate la art. 264, fiind stabilita o pedeapsa fie cu
amend de la 300-800 uc sau cu nchisoare de pn la 5 ani.

1.3. Decidei asupra oportunitii existenei circumstanei agravante svrit n


stare de ebrietate la alin (2), (4) i (6) art.264 CP RM, din moment ce, la lit.j)
alin.(1) art.77 CP RM, se menioneaz c la stabilirea pedepsei se consider
circumstan agravant svrirea infraciunii de ctre o persoan n stare de
ebrietate, provocat de consumarea substanelor menionate la art.24 CP RM.
Instana de judecat este n drept, n funcie de caracterul infraciunii, s nu
considere aceasta ca o circumstan agravant.
Instanta de judecata nu are dreptul sa nu considere aceasta ca o circumstanta
agravanta, deoarece aici exista deja incriminarea de comitere a infractiunii in stare de
ebrietate. Adica starea de ebrietate si sta la baza pedepsei din aceste aliniate de la art.264.

47
Este oportun ca legiuitorul a incriminat in aliniate aparte aceasta circumstanta
agravanta si nu a lasat la discretia instantei de a aplica sau nu in functie de caracterul
infractiunii aceasta circumstanta agravanta, deoarece conform art 77 CP RM instanta de
judecata are dreptul sa nu ia in considerare aceasta circumstanta in functie de infractiunea
savirsita.
Prin stare de ebrietate se intelege o stare survenita atit din urma consumului de alcool,
cit si din cauza folosirii drogurilor,substantelor toxice, a drogurilor si a altor substante ce
provoaca turmentarea, o stare psihofunctionala neobisnuita. Aceasta si duce la o pedeapsa
mai aspra care trebuie sa fie aplicata direct si nu la discretia instantei.
n cazul n care accidentul rutier a fost comis n stare de ebrietate, constatarea strii de
ebrietate a conductorului mijlocului de transport se efectueaz n baza examinrii
medicale. Concluziile expertizei medicale a strii de ebrietate sunt valabile numai n
cazul cnd expertiza medical a fost efectuat n corespundere cu cerinele i indicaiile
metodice aprobate de Ministerul Sntii al RM.

Subiectul II: Victima i partea vtmat n procesul penal


2.1.Definii victima i partea vtmat.
Victim se consider orice persoan fizic sau juridic, creia prin infraciune, iau
fost aduse daune morale, fizice sau materiale. Calitatea de victim apare din raportul de
drept penal substanial.
Parte vtmat-este considerat persoana fizic creia i sa cauzat prin infraciune un
prejudiciu moral, fizic sau material, recunoscut n aceasta calitate conform legii cu
acordul victimei. Minorul cuia i sa cauzat prejudiciu prin infraciune va fi considerat
parte vtmat fr acordul su

2.2.Gsii deosebirile dintre statutul procesual al victimei i prii vtmate.


Deosebirile dintre statutul procesual al victimei i prii vtmate sunt:
- Victim poate fi orice persoana fizic sau juridic, pe cnd parte vtmat este
considerat numai persoana fizic creia i sa cauzat prin infraciune un prejudiciu moral,
fizic sau material.
- parte vtmat se cere a fi recunoscut n aceast calitate, cu acordul victimei,
recunoaterea prii vtmate se efectueaz prin ordonana OUP, pe cnd n cazul victimei
aceasta nu este necesar, victima avind dreptul ca cererea sa s fie nregistrat imediat n
modul stabilit, s fie soluionat de organul de urmrire penal, iar dup aceasta s fie
informat despre rezultatele soluionrii.
- victima are dreptul s cear recunoaterea calitii sale de parte vtmat;
- recunoaterea prii vtmate are loc numai la cererea victimei sau din oficiu;
- n faza judecrii partea vtmat nu poate fi recunoscut

2.3. Apreciai importana juridic i practic a drepturilor de care dispune


victima indiferent de faptul dac a fost sau nu recunoscut n calitate de parte
vtmat sau parte civil.
CPP al RM nscrie unul din drepturile centrale ale statutului victimei ca cererea s
fie nregistrat i soluionat n modul prevzut de art. 263, 265.
Despre rezultatele soluionrii, victima va fi informat, n mod special despre
nenceperea urmririi penale (art. 274 alin. 5).

48
3. Persoanei fizice sau juridice victim a infraciunii i sunt garantate drepturile artate
n alin. 3.
4. Potrivit pct. 1 i 8 alin. 3, organul de urmrire penal care a primit sesizarea,
inclusiv i cea declarat oral, elibereaz imediat victimei un certificat, n care, potrivit
anexei 3 la Instruciunea privind modul de primire, nregistrare, eviden i examinare a
sesizrilor i a altor informaii despre infraciuni, se vor conine date privitor la numrul
de nregistrare, numele, prenumele petiionarului (denumirea persoanei juridice), funcia
i numele celui care a primit sesizarea, denumirea i adresa organului de urmrire penal,
telefonul de serviciu i timpul cnd acestea au fost nregistrate.
Certificatul include dou pri dintre care, una se elibereaz victimei, alta obligatoriu
rmne i se pstreaz la persoana oficial a organului care a recepionat sesizarea.
Certificatul nu se elibereaz n cazul parvenirii sesizrii prin oficiul potal.
Refuzul organului de urmrire penal de a primi plngerea poate fi atacat la judectorul
de instrucie n termen de 5 zile (art. 265 alin. 2).
Pentru detalii n acest sens a se vedea comentariul la art. 263, 265.
5. Victima este n drept s prezinte documente i obiecte prin coninutul i
proprietile crora mrturisesc sau adeveresc despre svrirea faptei penale (pct.
2).
6. n coninutul su, pct. 3 indic asupra dreptului de a adresa cerere suplimentar
!!!!!
7. Alineatul 3 pct. 4 vine s dezvolte i s completeze prevederile din alin. 2 privitor
la dreptul victimei de a fi informat despre soluionarea cererii sale.
Garaniile legale n acest sens sunt nscrise n art. 274 alin. 5 i art. 313.
8. Victima persoan fizic care a suportat daune morale, fizice ori materiale de pe
urma infraciunii, este n drept s cear recunoaterea calitii ei de parte
vtmat potrivit art. 59.
Victima persoan fizic sau juridic care a suportat prin infraciune daune morale i
materiale, potrivit art. 61 poate cere recunoaterea calitii procesuale de parte civil
(alin. 3 pct. 5) 6)).
9. Victima infraciunilor artate n art. 276 asupra crora urmrirea penal se
pornete n baza plngerii prealabile se poate mpca cu bnuitul, nvinuitul,
inculpatul (alin. 3 pct. 7).
10.Despre dreptul de a ataca ordonana de nencepere a urmririi penale (alin. 3 pct.
9) a se vedea comentariul la art. 274 alin. 6 i art. 313.
11.Victima este n drept s solicite i s beneficieze n modul stabilit de art. 215 de
msuri pentru asigurarea securitii personale, a membrilor familiei ori a rudelor
apropiate, n cazul cnd pot fi sau sunt ameninate cu moartea, cu aplicarea
violenei, cu deteriorarea sau distrugerea bunurilor, ori cu alte acte ilegale (alin. 3
pct. 10).
12.La aciunile procesuale la care particip, victima este n drept s primeasc
asistena juridic calificat de la un avocat ales.
Not: n alin. 3 pct. 11 greit se utilizeaz termenul de aprtor, s-a avut n vedere
avocatul reprezentant al victimei.
Aceeai eroare ntlnim i n alin. 4 pct. 1 din prezentul articol.
Aprtorul particip n procesul penal n condiiile art. 67 pentru reprezentarea
intereselor bnuitului, nvinuitului, inculpatului.

49
13.Alineatul 4 art. 58 amplific drepturile victimei care a suferit de pe urma
infraciunilor deosebit de grave (fapte svrite cu intenie pentru care legea
penal prevede pedeapsa maxim cu nchisoarea pe un termen ce depete 15
ani) sau excepional de grave (fapte svrite cu intenie pentru care legea penal
prevede deteniune pe via) contra persoanei.
Pentru exercitarea drepturilor artate n alin. 4 pct. 1) 4) nu are nici o valoare
juridic faptul i-a fost sau nu recunoscut victimei-persoan fizic calitatea de parte
vtmat i/sau parte civil.
Astfel, se prevede dreptul de a fi consultat, adic a primi explicaii, sfaturi, sugestii,
a i se ntocmi cereri etc.; de a beneficia n modul stabilit de art. 70 de asistena
juridic a avocatului din oficiu, cu condiia c victima nu dispune de mijloace
bneti pentru a plti avocatul ales; de a fi nsoit de o persoan de ncredere la
toate aciunile procesuale, inclusiv i la edinele nchise petrecute conform art. 18
alin. 2 (persoana de ncredere poate fi soul/soia, o rud apropiat, prieten sau orice
alt persoan la alegerea victimei).
14.Alineatul 5 din prezentul articol limiteaz drepturile victimei-persoan juridic cu
patrimoniu de stat, lipsind-o de posibilitatea retragerii cererii referitoare la
infraciunea svrit, pregtit sau n curs de pregtire.
15.n cazul denunrii calomnioase, victima poate fi atras la rspundere conform
art. 311 Cod Penal. Despre aceasta va fi prevenit n modul prevzut de art. 263
alin. 7.

Subiectul III:
Instana de fond a decis suspendarea procesului la data de 30.05.05. Martorul Vlas
a atacat cu apel, la data de 29.05.05, ncheierea judecii privind cheltuielile judiciare
cuvenite acestuia. Judectorul nu a primit cererea de apel motivnd c procesul nu s-a
finisat prin adoptarea unei sentine.
Dup reluarea judecii, instana de judecat l-a condamnat pe inculpatul Iacob la
data de 30.06.05. Iacob nu a fost prezent la pronunarea sentinei deoarece a nimerit ntr-
un accident rutier i s-a aflat n secia de reanimare timp de 20 de zile.
Iacob a depus cerere de apel de la data de 22.07.05. Instana a admis cererea de
apel n virtutea faptului c a fost declarat apel peste termen.
Indicai eventualele greelile de procedur.
- din condiiile subiectului suspendarea cauzei este nelegitim nu se vd cauzele
suspendrii (suspendarea i rejudecarea cauzei poate fi dispus numai n cazul, cnd se
constat c inculpatul sufer de o boal grav cae i mpiedic participarea la judecarea
cauzei)
- pronunarea sentinei a fost fcut n lipsa inculptului i a aprtorului
- lipsete ncheierea instanei de reluare a cauzei
- n-a fost recunoscut cererea lui Iacob ca depus n termen

50
Test 19
Subiectul I: Latura obiectiv a infraciunii
1.1.Relatai despre noiunea i semnele laturii obiective a infraciunii.
Latura obiectiv reprezint unul dintre cele patru elemente ale componenei
infraciunii i const n totalitatea condiiilor cerute de norma de ncriminare privitoare la
actul de conduit pentru existena infraciunii.
Latura obiectiv a infraciunii se caracterizeaz printr-un grup de semne ce
determin aspectul exterior al comportamentului persoanei. Cercetarea laturii obiective a
infraciunii se face prin examinarea semnelor sale componente, recunoscute n doctrina
penal ca fiind:
a) Fapta prejudiciabil-reprezint semnul principal al laturii obiective i const din
actul de conduit interzis.
b) Urmarea prejudiciabil-constituie a doua component a laturii obiective a
infraciunii, i este acea modificare negativ a realitii nconjurtoare pe care fapta
svrit a produs-o sau este susceptibil s o produc i care i gsete expresia n
periclitarea, vtmarea sau ameninarea valorilor sociale aprate de legea penal.
c) Legtura de cauzalitate dintre fapt i urmarea prejudiciabil-reprezint un
raport obiectiv, de la cauz la efect, o relaie de determinare, fiind uneori uor de stabilit.
d) Locul, timpul, metoda i mijlocul comiterii faptei-Locul comiterii faptei este
stabilit nemijlocit n dispoziia normei penale speciale. Timpul se caracterizeaz printr-o
anumit durat, care se msoar n secunde, minute,acesta manifestndu-se ntrun
interval, perioad de timp.Metoda const ntr-o totalitate de procedee i moduri, aplicate
de fptuitor n procesul svririi infraciunii. Mijlocul i instrumentul comiterii
infraciunii reprezint obiectele materiale cu ajutorul crora este svrit fapta
prejudiciabil. mprejurrile svririi faptei reprezint situaia, circumstanele, condiiile
n care a fost comis infraciunea.
n dreptul penal toate semnele laturii obiective a infraciunii se clasific n dou
grupe: principale i facultative. Din prima categorie face parte numai fapta prejudiciabil.
Toate celelalte semne urmnd a fi incluse n cea dea doua grup.

1.2.Clasificai consecinele infracionale.


n literatura de specialitate, consecinele infracionale mai sunt numite i urmri
prejudicibile. Teoria dreptului penal clasific urmrile prejudiciabile n dou categorii:
a) Urmri prejudiciabile materiale; producerea unui anumit rezultat
b) Urmri prejudiciabile formale, legiutorul prevede fapta ,dar nu si urmarea
Urmrile materiale la rndul lor se mpart n:
- patrimoniale (art.191, 197CP);delapidarea averii straine
- fizice (art. 146, 151 CP)
Urmrile formale se exprim n:
- daune cauzate intereselor persoanei, drepturilor i libertilor acesteia (art. 176, 177
C.P);violarea dreptului la secretul corespondentei.
- daune cauzate activitii aparatului de stat i organizaiilor obteti.infractiuni
contra justitiei
n funcie de caracterul urmrilor n literatura de specialitate se fa ce distincie ntre
infraciunile formale i infraciunile materiale.
Suplimentar!!!! Atunci cnd pentru consumarea unei infraciuni legea cere producerea
unui anumit rezultat, ne aflm n prezena aa numitelor infraciuni materiale
51
(infraciunea de omor exist atunci cnd se produce o anumit urmare i anume
moartea victimei). Infraciunile formale se caracterizeaz prin aceea c legiuitorul a
prevzut n coninutul lor fapta, fr s fi inclus i urmrile produse, acestea
consumndu-se n momentul realizrii faptei.

1.3.Formulai condiiile n care este posibil tragerea la rspundere penal n


cazul comiterii unei infraciuni prin inaciune.
Inaciunea, sub care se poate manifesta fapta prejudiciabil, nsemn a nu face ceea ce
este ordonat de lege. Inaciunea este legat de o norm onerativ, care impune obligaia
de a se face ceva, oblignd pe destinatar la o anumit comportare. Prin inaciune sunt
nclcate norme care impun n mod expres s se fac ceva, s se svreasc anumite
aciuni, de exemplu s se acorde ajutor n cazul neacordrii de ajutor unui bolnav.
Deci inaciunea este o comportare negativ, prin rmnerea n pasivitate, prin abinere
sau omiterea de a face ceva. Inaciunea, ca mod de comportare, nu capt sens dect dac
o raportm la o obligaie sau o nevoie de a se comporta activ, de a face ceva, de a
interveni, lund anumite msuri sau precauiuni pentru a se prentmpina, a opri sau dup
caz a nltura anumite consecine negative pentru societate.
Pentru tragerea persoanei la rspundere penal n cazul svririi faptei prin inaciune nu
este suficient constatarea existenei unei obligaii, a unei ndatoriri legale de a face ceva.
Este absolut necesar a se stabili faptul c n situaia dat persoana a avut posibilitatea
real de a svri aciunea cerut de ea.
Numai n aceste condiii inaciunea capt importan juridico-penal i poate fi
examinat n calitate de semn principal al laturii obiective a infraciunii.

Subiectul II: ncetarea de drept a msurilor preventive


2.1. Definii ncetarea de drept a msurilor preventive.
ncetarea de drept a msurilor de prevenie este un obstacol legal mpotriva
meninerii acestor msuri. Msura preventiv nceteaz de drept:
1) la expirarea termenelor prevzute de lege ori stabilite de organul de urmrire penal
(de procuror) sau instan, dac nu a fost prelungit n conformitate cu legea;
2) n caz de scoatere a persoanei de sub urmrirea penal, de ncetare a procesului penal
sau de achitare a persoanei
3) n caz de punere n executare a sentinei de condamnare.
Msura privativ de libertate nceteaz de drept i n cazul adoptrii sentinei de
condamnare cu aplicarea pedepsei neprivative de libertate.
ncetarea de drept pentru temeiul expirrii termenelor prevzute de lege ori stabilite
de organele judiciare intervine numai n cazul msurilor preventive, care se aplic pentru
o anumit durat (arestarea preventiv, arestarea la domiciliu, obligarea de a nu prsi
localitatea sau ara).

2.2. Stabilii particularitile ncetrii de drept a msurilor preventive n raport cu


revocarea acestora.
Revocarea msurii preventive presupune desfiinarea tuturor obligaiilor impuse
anterior n cadrul unei msuri (cu excepia liberrii provizorii sub control judiciar sau pe
cauiune, cnd se revine de la starea de arestare preventiv).

52
Revocarea msurii preventive nu se poate dispune dect pe o durat nedeterminat,
avnd caracter definitiv, dei este posibil aplicarea din nou a msurii procesuale dac
sunt temeiuri legale.
CPP al RM prevede situaii cnd procurorul, judectorul de instrucie sau instana
de judecat snt obligate s revoce orice msur preventiv cnd adopt anumite soluii
prevzute de lege, care snt incompatibile cu meninerea msurilor de constrngere,
precum i n alte cazuri expres artate. Astfel, spre deosebire de revocarea msurilor de
prevenie care este un act procesual a crui oportunitate o apreciaz organele judiciare,
ncetarea de drept a msurilor de prevenie este un obstacol legal mpotriva meninerii
acestor msuri. Cazurile de ncetare de drept a msurilor preventive oblig organele
competente s dispun desfiinarea msurii sau restriciile impuse prin orice msur
preventiv care i pierde efectul fr decizia expres de revocare.
Expirarea termenelor reinerii de 72 de ore conform articolului 166; de 10 zile a
arestrii bnuitului conform articolului 307 aliniatul 5; de 30 de zile a arestrii
nvinuitului conform articolului 186 aliniatul 2; de 6 luni, de 12 luni sau de 4 luni a
arestrii nvinuitului n condiiile articolului 186 aliniatele 3 i 4; de 30 de zile a obligrii
de nu a prsi localitatea sau ara de ctre nvinuit conform articolul 178 aliniatul 3; de 10
zile a oricrei msuri preventive aplicate bnuitului conform articolului 63 aliniatul 2.
Expirarea termenului stabilit de ctre organul competent nceteaz de drept msura
preventiv n cauz chiar dac termenul stabilit este mai mic de ct prevede legea.
La expirarea termenului prevzut de lege ori stabilite de procuror, de judectorul
de instrucie sau de ctre instana de judecat n condiiile articolului 312 aliniatul 5 n
faza de urmrire penal nu este necesar emiterea unei hotrri speciale privind ncetarea
de drept a msurii preventive.
Scoaterea persoanei de sub urmrire penal potrivit articolului 284 sau ncetarea
urmririi potrivit articolului 285 n faza urmririi penale precum i ncetarea procesului
penal n cazurile prevzute de articolul 391 sau achitarea persoanei n cazurile artate la
articolul 390 constituie soluii prin care se confirm nevinovia persoanei sau aceasta
este absolvit de rspundere penal i respectiv meninerea restriciilor impuse prin
msurile preventive nu mai rspund exigenelor principiilor procesului penal. prin
hotrrile menionate mai sus se dispune obligatoriu ncetarea oricrei msuri preventive.
n dispoziiile articolelor 285 aliniatul 6 i 396 punctul 3 se menioneaz termenul
revocare care trebuie neles n sens de ncetare reieind din aliniatul 5 al articolului
comentat.
Msurile preventive se aplic pn la intrarea n vigoare sentinei de condamnare i
odat cu punerea n executare a hotrriri respective scopul msurilor preventive este
realizat i ncetarea de drept a msurii preventive opereaz prin meniunea special n
dispozitivul sentinei. Indiferent de categorie de pedeaps penal stabilit prin sentin
sau felul sentinei de condamnare, meninerea msurii preventive dup punerea n
executare a hotrrii, adic pn la executarea pedepsei este contrar legii.
Dac sentina de condamnare privind pedeapsa nchisorii se pune n executare prin
detenia condamnatului i epuizarea msurii preventive este evident, n cazul punerii n
executare a sentinei de condamnare cu stabilirea pedepsei neprivative de libertate (de
exemplu a amenzii) msura preventiv neprivativ de libertate urmeaz a fi ncetat din
momentul rmnerii definitive a sentinei n cazurile prevzute de articolul 466 aliniatul
2, dar nu dup executarea pedepsei.

53
Pe lng situaia artat n aliniatul 6 al articolului comentat, msura preventiv
privativ de libertate nceteaz de drept i n alte cazuri analogice:
1) condamnrii cu stabilirea pedepsei i cu liberarea de executare, articolul 389
aliniatul 3, punctul 2);
2) condamnrii fr stabilirea pedepsei, cu liberarea de rspundere penal,
articolul 389 aliniatul 3, punctul 3);
3) condamnrii la nchisoare cu suspendarea condiionat a executrii pedepsei.
n asemenea cazuri inculpatul arestat se elibereaz imediat din sala edinei de
judecat (a se vedea articolul 398). n dispozitivul sentinei de condamnare la pedeapsa
neprivativ de libertate precum i n cazurile menionate mai sus, se va meniona
obligatoriu revocarea arestrii preventive sau arestrii la domiciliu, care este executorie
din momentul pronunrii sentinei.
Aliniatul 7 al articolului comentat prevede obligaia administraia locurilor de
reinere sau de arestare s duc evidena strict a curgerii termenului msurilor preventive
privative de libertate i s elibereze imediat persoana deinut la expirarea acestora fr
vre-o dispoziie suplimentar n acest sens de la procuror sau instana judectoreasc.
n cazurile menionate n aliniatul 5 punctul 2, aliniatul 6), a articolului comentat
precum i n cazurile artate n articolul 389 aliniatul 3 punctele 2) i 3) i n cazul
condamnrii la nchisoare cu suspendarea condiionat a executrii pedepsei, copiile
ordonanei de scoatere de sub urmrire a bnuitului reinut, ordonanei procurorului de
scoatere de sub urmrire penal sau ncetare a urmririi penale precum i a sentinelor sau
dispozitivului acestora se transmite imediat administraiei locului de deinere pentru
executare n sensul eliberrii persoanei reinute sau arestate.

2.3. Apreciai importana reglementrii ncetrii de drept a msurilor preventive.


Cazurile de ncetare de drept a msurilor preventive oblig organele competente s
dispun desfiinarea msurii sau restriciile impuse prin orice msur preventiv care i
pierd efectul fr decizia expres de revocare. Msur preventiv privativ de libertate
nceteaz de drept i n cazul adoptrii sentinei de condamnarea cu aplicarea pedepsei
neprivative de libertate. ncetarea de drept pentru temeiurile expirrii termenilor
prevzute de lege ori stabilite de organele judiciare intrevine numai n cazul msurilor
preventive care se aplic pentru o anumit durat (arestarea preventiv, arestarea la
domiciliu etc.)
(CIOS)

Subiectul III:
Rebeja a intrat fr drept, prin escaladarea gardului, n curtea unui siloz i a umplut
patru saci cu 150 kg de gru, pe care i-a dus lng gardul silozului. n timp ce arunca
sacii peste gard, fptuitorul a fost surprins de un paznic. Opunnd rezisten, Rebeja i-a
aplicat mai multe lovituri cu pumnii i picioarele. n replic, paznicul a efectuat dou
focuri din arma de vntoare pe care o avea la moment. Rebeja a decedat pe loc.
Grupul operativ (ofierul de urmrire penal, ali doi lucrtori de poliie, medicul
legist), sesizat despre cele ntmplate s-a deplasat la locul incidentului, unde au fost
ntimpinai de directorul silozului care le-a declarat c el nu d consimmntul pentru a
efectua cercetarea la faa locului pe teritoriul silozului, cernd s-i fie prezentat
autorizaia judectorului de instrucie. Ofierul i-a explicat c autorizaia judectorului de
instrucie n asemenea cazuri nu se cere. Directorul a insistat ca n procesul-verbal de
54
cercetare la faa locului s fie indicat c aceast aciune procesual s-a efectuat fr
consimmntul lui i declaraia lui n procesul-verbal a fost introdus.
n timpul cercetrii la faa locului a fost ridicat arma de vntoare (dup
efectuarea mpucturilor Rebeja aruncat-o jos). n procesul-verbal a fost indicat: A fost
ridicat o arm de vntoare cu dou evii, marcaIJ. Deoarece pentru examinarea ei se
cere timp mai ndelungat, cu participarea specialistului respectiv, ea se va examina n
sediului organului de urmrirea penal. De patul armei, cu o sfoar, a fost legat un
cartona cu inscripia: Arma ridicat de la faa locului n cazul omorului cet. Rebeja.
Mai jos era semntura ofierului i data.
Procurorul, care a condus urmrirea penal n cauza dat, aflnd c decedatul
Rebeja a fost colaborator netitular al poliiei i era cunoscut cu toi ofierii din
Comisariatul local, n scopul asigurrii unei urmriri penale mai complete i mai
obiective, a dispus prin ordonan transmiterea cauzei n Comisariatul de poliie din
raionul vecin.
Depistai erorile procesuale.
- autoriz.judec. de instr. Nu e necesar
- aceast declaraie nu era necesar de introdes n p.v. de cercetare la faa locului
- de pe arm n-au fost ridicate urmle lsate de fptuitor
- motivul transmiterii de ctre procuror a cauzei n alt raion nu e ntemeiat
- era necesar ca arma s fi fost examinat mai detaliat i rezultatele de consemnat n
p.v. de cercetare la faa locului.
- Arma trebuia s fie mpachetat, sigilat, pachetul de semnat i despre aceasta se
indic n p.v. de cercet. la f.l.

55
Test 21
Subiectul I: Aplicarea pedepsei
1.1. Descriei condiiile aplicrii pedepsei pentru recidiva de infraciuni i pentru
participaie.
Conform Codului Penal al RM, la aplicarea pedepsei pentru recidiv, recidiv
periculoas i recidiv deosebit de periculoas de infraciuni se ine cont de numrul,
caracterul, gravitatea i urmrile infraciunilor svrite anterior, de circumstanele n
virtutea crora pedeapsa anterioar a fost insuficient pentru corectarea vinovatului,
precum i de caracterul, gravitatea i urmrile infraciunii noi. Toate aceste mprejurri pe
care instana de judecat le ia n considerare la aplicarea pedepsei dau posibilitatea de a
individualiza pedeapsa, innd cont de datele referitoare la fapta comis i la persoana
celui vinovat. Codul penal a introdus limitele formale pe care trebuie s le respecte
instana de judecat, aplicnd pedeapsa pentru fiecare tip de recidiv. Cu ct este mai
periculoas recidiva, cu att este mai mare termenul minim ce poate fi aplicat persoanei.
Astfel mrimea pentru recidiv nu poate fi mai mic dect jumtate, pentru recidiva
periculoas, aceasta este cel puin dou treimi, iar pentru recidiva deosebit de
periculoas-de cel puin trei ptrimi din maximul celei mai aspre pedepse prevzute la
articolul corespunztor din Partea special a CP. Dac persoana este condamnat
concomitent pentru mai multe infraciuni, atunci pedeapsa definitiv pentru concurs de
infraciuni se aplic potrivit regulilor concursului de infraciuni, ns ea nu poate fi mai
mic dect limita prevzut n cazul fiecrui tip de recidiv. Conform legii, instanele de
judecat nu sunt n drept s aplice condamnarea cu suspendarea condiionat a executrii
pedepsei fa de persoanele care au svrit infraciuni deosebit de grave, excepional de
grave, precum i n cazul recidivei.
Codul penal al RM prevede limitele rspunderii penale a participanilor la
svrirea unei infraciuni. Astfel, conform acestuia, organizatorul, instigatorul i
complicele la o infraciune, prevzut de legea penal, svrit cu intenie se
sancioneaz cu pedeapsa prevzut de lege pentru autor. La stabilirea pedepsei se ine
cont de contribuia fiecruia la svrirea infraciunii, precum i de criteriile generale de
individualizare a pedepsei. La aplicarea pedepsei instanele de judecat trebuie s
respecte anumite criterii, adic s in seama de contribuia fiecruia dintre participani la
svrirea infraciunii, de dispoziiile Prii generale a Codului Penal, de limitele de
pedeaps fixate n Partea secial, de gravitatea faptei, de motivul acesteia, de persoana
celui vinovat, de circumstanele cauzei care atenueaz ori agraveaz rspunderea, de
influena pedepsei asupra corectrii sau reeducrii vinovatului, de condiiile de via ale
familiei acestuia.

1.2. Comparai regulile aplicrii pedepsei n cazul unui concurs de infraciuni i n


cazul unui cumul de sentine.
Din prevederile Codului Penal al RM, n cazul unui concurs de infraciuni
instana de judecat pronun pedeapsa pentru fiecare infraciune aparte i abia dup
aceasta stabilete o pedeaps definitiv prin una dintre cele trei metode expuse expres n
lege care sunt urmtoarele:
1) cumul total al pedepselor aplicate;
2) cumul parial al pedepselor aplicate;
3) absorbirea pedepsei mai uoare de pedeapsa mai aspr.

56
Stabilirea pedepsei definitive pentru concurs de infraciuni prin metodele
cumulului total sau parial se aplic cu condiia ca termenul pedepsei definitive s nu fie
mai mare de 25 ani de nchsoare.
Metoda absorbirii pedepsei mai uoare de pedeapsa mai aspr poate (dar nu este
obligatorie) fi aplicat n cazul n care persoana este declarat vinovat de svrirea a
dou sau mai multe infraciuni uoare i/sau mai puin grave. n acest caz pedeapsa
definitiv nu poate depi termenul sau mrirea pedepsei prevzute pentru cea mai grav
dintre infraciunile svrite.
n cazul unui concurs de infraciuni, la pedeapsa principal poate fi adugit
oricare din pedepsele complementare prevzute la articolele corespunztoare din Partea
special a prezentului cod, care stabilesc rspunderea pentru infraciunile a cror svrire
persoana a fost declarat vinovat. Pedeapsa complementar definitiv stabilit prin
cumul, total sau parial, al pedepselor complementare aplicate nu poate depi termenul
sau mrimea maxim prevzut de Partea general a codului penal pentru aceast
categorie de pedepse.
Dac pentru infraciunile care intr n concurs sint stabilite pedepse principale de
diferite categorii, i instana de judecat nu va gsi temeiuri pentru absorbirea unei
pedepse de ctre alta, cumularea lor se face potrivit art. 87 CP, care stipuleaz c la
cumularea diferitelor pedepse principale aplicate n cazul unui concurs de infraciuni ,
unei zile de nchisoare i corespund 2 ore de munc n folosul comunitii.Celelalte
pedepse cumulate cu nchisoarea se execut de sine stttor.
Pedeapsa se stabilete dup aceleai reguli i n cazul n care dup pronunarea
sentinei, se constat c persoana condamnat este vinovat i de comiterea unei alte
infraciuni svrite nainte de pronunarea sentinei n prima cauz. n acest caz, n
termenul pedepsei se include durata pedepsei executate, complet sau parial, n baza
primei sentine..
n cazul unui concurs de infraciuni, cnd s-a stabilit o pedeaps ca deteniune pe
via i una sau mai multe pedepse cu nchisoarea ori alte categorii de pedepse, se aplic
ca pedeaps definitiv deteniunea pe via.
Regulile de aplicare a pedepsei n cazul unui cumul de sentine se deosebesc de
regulile de aplicare a pedepsei n cazul unui concurs de infraciuni. n conformitate cu
prevederile codului penal cu privire la aplicarea pedepsei n cazul unui cumul de sentine,
pentru aceasta pedeapsa poate fi aplicat numai conform metodei cumulului total sau
parial al pedepselor. Astfel, dac dup pronunarea sentinei, dar nainte de executarea
complet a pedepsei, condamnatul a svrit o nou infraciune, instana de judecat
adaug, n ntregime sau parial, la pedeapsa aplicat prin noua sentin partea
neexecutat a pedepsei stabilite de sentina anterioar. n acest caz pedeapsa definitiv nu
poate depi termenul de 30 ani. Pentru cumul de sentine legea penal nu prevede
aplicarea metodei absorbirii pedepsei mai uoare de pedeapsa mai aspr, dei n practic
aceasta uneori nu este real.
Cumularea pedepselor complementare n cazul cumulului de sentine se
efectueaz n condiiile cumulrii n cazul unui concurs de infraciuni.
Pedeapsa definitiv n cazul unui cumul de sentine trebuie s fie mai mare dect
pedeapsa stabilit pentru svrirea unei noi infraciuni i dect partea neexecutat a
pedepsei pronunate prin sentina anterioar a instanei de judecat.
La cumularea pedepselor, dac prin una din sentine este stabilit pedeapsa
deteniunii pe via, pedeapsa definitiv va fi deteniunea pe via.
57
1.3. Apreciai modul de determinare a termenului pedepsei definitive n cazul
cumulrii diferitelor pedepse.
Conform CP al RM cu ultimele modificri, determinarea termenului pedepsei
definitive n cazul cumulrii diferitelor pedepse se calculeaz n felul urmtor:
La cumularea diferitelor pedepse principale aplicate n cazul unui concurs de infraciuni
sau al unui cumul de sentine, unei zile de nchisoare i corespunde 2 ore de munc
neremunerat n folosul comunitii. Celelalte pedepse cumulate cu nchisoarea se
execut de sine stttor.

Subiectul II: Aciunea civil n procesul penal


2.1.Descriei procesul de naintare i judecare a aciunii civile.
naintarea aciunii civile n procesul penal
(1) Aciunea civil n procesul penal se nainteaz n baza cererii scrise a prii civile
sau a reprezentantului ei n orice moment de la pornirea procesului penal pn la
terminarea cercetrii judectoreti.
(2) Aciunea civil se nainteaz fa de bnuit, nvinuit, inculpat, fa de o persoan
necunoscut care urmeaz s fie tras la rspundere sau fa de persoana care poate fi
responsabil de aciunile nvinuitului, inculpatului.
(3) n cererea de naintare a aciunii civile se arat cauza penal n procedura creia
urmeaz s fie intentat aciunea civil, cine i ctre cine nainteaz aciunea, valoarea
aciunii i cerina de despgubire. Dac este necesar, partea civil poate depune o cerere
de concretizare a aciunii civile.
(4) Procurorul nainteaz sau susine aciunea civil naintat n cazul n care persoana
fizic sau juridic cu drept de naintare a acesteia nu are posibilitate de a-i proteja
interesele. Procurorul poate nainta aciune civil privitor la prejudiciul moral numai la
cererea prii vtmate care nu are posibilitate de a-i proteja interesele.
(5) Persoana care nu a naintat aciunea civil n cadrul procesului penal, precum i
persoana a crei aciune civil a rmas nesoluionat, au dreptul de a nainta o asemenea
aciune n ordinea procedurii civile. Dac aciunea civil intentat la instana civil a fost
respins, reclamantul nu are dreptul de a nainta aceeai aciune n cadrul procesului
penal. Dac aciunea civil a fost respins n cadrul procesului penal, reclamantul nu este
n drept s nainteze aceeai aciune n ordinea procedurii civile.

Judecarea aciunii civile


(1) Judecarea aciunii civile n procesul penal, indiferent de valoarea aciunii, se
efectueaz de ctre instana de competena creia este cauza penal.
(2) La adoptarea sentinei de acuzare sau de aplicare a msurilor de constrngere cu
caracter medical, instana soluioneaz i aciunea civil prin admiterea ei, total sau
parial, ori prin respingere.
(3) Dac la soluionarea aciunii civile, pentru a stabili suma despgubirilor cuvenite
prii civile, apare necesitatea de a amna judecarea cauzei pentru a se administra probe
suplimentare, instana poate s admit n principiu aciunea civil, urmnd ca asupra
cuantumului despgubirilor s se pronune instana n ordinea procedurii civile.
(4) Instana de judecat las aciunea civil fr soluionare n procesul penal n cazul
adoptrii sentinei de ncetare a urmririi penale sau de achitare din motivul lipsei

58
componenei infraciunii, fapt ce nu mpiedic persoana care a iniiat aciunea civil de a
o intenta n ordinea procedurii civile.

2.2.Stabilii trsturile eseniale ale aciunii civile n procesul penal.


Aciunea civil n procesul penal se supune regulilor rspunderii civile delictuale. Totui
aciunea civil n procesul penal prezint unele trsturi, care o fac distinct chiar fa de
aciunea civil ntemeiat pe rspunderea civil delictual. n procesul penal aciunea
civil dispune de urmtoarele trsturi eseniale:
- aciunea civil se deduce dintr-o infraciune. Numai n cazul pornirii unui proces penal
poate fi naintat aciunea civil, care poate fi soluionat doar n cazul pronunrii unei
hotrri judectoreti ntr-o cauz penal;
- aciunea civil este exercitat n faa organelor care aplic normele procesual-penale
- n unele situaii, aciunea civil poate fi execrcitat din oficiu, dreptul procurorului de a
nainta sau susine aciunea civil naintat n cazul n care persoana fizic sau juridic cu
drept de naintare a acesteia nu are posibilitatea de a i proteja interesele. Procurorul
poate nainta aciunea civil privitor la prejudiciul moral, numai la cererea prii
vtmate, care nu are posibilitatea deai proteja interesle.
- aciunea civil are un caracter accesoriu fa de latura penal a cauzei, ceea ce nseamn
c soluionarea aciunii civile este ntr-o dependen direct de soluiionarea aciunii
penale.

2.3.Considerai benefic prevederea legal privind recuperarea prejudiciului


moral cauzat prin infraciune? Argumentai.
Da, pentru ca in urma infract.sunt create atit prejudicii materiale cit si morale sau
afective.Spre ex:infr.de viol se consuma prin constringerea victimii in vederea realizarii
raportului sexual.Prejudiciul in acest caz consta atit in dureri fizice cat si an suferinte
psihice.Violul in genere poate provoca suferinte fizice si morale deosebit de grave, care
pot avea anumite urmari asupra dezvoltarii psihice , prin traumarea grava a
pers.,provocarea unor puternice stari depresive,diminuarea potentialului intelectual.Iata
de ce legea a prevazut recuperarea prejudiciului moral cauzat prin infractiune este foarte
binevenita,pentru ca astfel se respecta prevederea cu privire la raspunderea penala pentru
totalitatea prejudiciilor cauzate.
Subiectul III:
Guseev, stnd de vorb cu nite cunoscui, le-a povestit acestora c vecinul lui,
Petrov, colecioneaz tablouri de mare valoare. Totodat el i-a exprimat nedumerirea c
Petrov las colecia n cas fr nici o paz n timpul cnd se afl la serviciu. Ulterior,
unul dintre aceti cunoscui ai lui Guseev a aflat adresa lui Petrov, a ptruns n casa
acestuia i a sustras 3 tablouri.

Poate fi tras Guseev la rspundere penal pentru instigare la svrirea furtului


tablourilor? Care sunt condiiile instigrii? Argumentai rspunsul.
Pentru a da rspuns la spea n cauz mai ntii de toate urmeaz a meniona care sunt
condiiile instigrii.
Cu referire la acest aspect, putem meniona c condiiile instigrii sunt urmtoarele:
- obiectul juridic al faptei svrite de autor i obiectul juridic al instigrii s fie
identice

59
- pentru eficiena instigrii este necesar prezenta a cel puin doua persoane i
anume una care desfoara activitatea de instigare-instigatorul, i alta careia i se
efectueaz activitate-instigat;
- activitatea instigatorului sa avut drept urmare determinarea instigatului la svirea
faptei prevzute de legea penal pe care o i execut ulterior;
- activitatea de determinare s fie svrit cu intenie, adic instigatorul este
constient c prin activitatea sa determin pe cel instigat la o fapta prevzuta de
legea penal i urmrete rezultatul acestei activiti ilicite.
Prin urmare dup ce am menionat condiiile instigrii putem da un rspuns cert la spea
n cauz. Astfel, innd cont de condiiile instigrii menionate mai sus, putem meniona
c Guseev nu poate fi tras la rspundere penal pentru instigare la svrirea furtului
tablourilor, deoarece din contextul speei rezult c nu sunt ntrunite condiiile instigrii
cum ar fi activitatea instigatorului sa avut drept urmare determinarea instigatului la
svrirea faptei prevzute de lgea penal pe care o i execut ulterior, i activitatea de
determinare s fie svrit cu intenie. Cu att mai mult, putem meniona c nu poate s
existe instigare din impruden. Cuvintele rostite imprudent sau ndemnul fcut n glum
cnd lipsesc consiina i voina determin o persoan la activitatea ilegal nu constituie
instigare.

60
Test 22
Subiectul I: Banditismul
1.1.Determinai momentul de consumare a infraciunii de banditism (art.283 CP
RM).
Banditismul poate fi definit ca o activitate criminal ce const din n organizarea unor
bande armate n scopul atacrii persoanelor fizice sau juridice, precum i participarea la
asemenea bande sau la atacurile svrite de ele.
Banditismul este o infractiune formala ea se consider consumat din momentul
organizrii bandei, indiferent de faptul dac au fost sau nu realizate atacurile plnuite de
band asupra persoanelor fizice sau juridice.

1.2.Determinai cinci deosebiri dintre infraciunea de banditism (art.283 CP RM) i


infraciunea de tlhrie (art.188 CP RM).
1. obiectul juridic special:
La banditism:Obiectul infraciunii l constituie relaiile sociale ce in de securitatea i
ordinea publica, buna funcionare a structurilor economice etc.
La tilharie: Relatiile sociale cu privire la posesia asupra bunurilor mobile.
2. obiectul juridic secundar este diferit si anume:
La banditism: In unele cazuri relatiile sociale cu privire la viata si sanatatea persoanei
in alte cazuri alte drepturi si libertati ale persoanei,posesia asupra bunurilor.
La tilharie:Relatiile sociale cu privire la sanatatea persoanei.
3.latura obiectiva:
La banditism :Latura obiectiv a infraciunii de banditism se realizeaz prin
urmtoarele modaliti:
Organizarea bandei. Aceast modalitate const din orice aciuni care au ca rezultat
crearea unei bande armate pentru a realiza scopul de atac asupra persoanelor juridice sau
fizice. Se realizeaz, de obicei, prin selectare de membri, dotare a membrilor cu arme,
elaborare de planuri de activitate criminal etc.
Participarea la asemenea bande. Noiunea n cauz include nu numai intrarea per-
soanei n calitate de membru, dar i ndeplinirea, n interesul bandei, a altor aciuni: de
finanare, asigurare cu arme i mijloace de transport, culegere de informaii despre
potenialele victime etc.
Participarea la atacuri svrite de bande. Presupune aplicarea violenei fizice sau
psihice fa de victime ntru realizarea scopului criminal.
La tilharie: Latura obiectiv se manifest prin aciuni cu caracter agresiv, - atac
deschis asupra victimei, nsoit de aplicarea violenei periculoase pentru via i sntatea
persoanei agresate,ori de ameninarea cu aplicarea unei asemenea violene.
Violena n cadrul svririi tlhriei este un instrument de acaparare averii, sau de a
omenine.
4.Din ce categorii de infr fac parte:
La banditism: infr contra securitatii publice si ordinii publice
La tilharie: infractiuni contra patrimoniului.
5.motivul:
La banditism: Legiuitorul, formulnd componena de infraciune, nu a precizat
motivul infraciunii.Din considerentele expuse, motivul banditismului poate consta n:
sustragerea averii proprietarului, omor, viol etc.
La tilharie: motiv de profit.
61
6.scopul
La banditism: atacarea PF si PJ ; La tilharie: de sustragere

7. Ambele infraciuni sunt formale, ns ceea ce le deosebete este faptul c n


infraciunea de banditism se consum din momentul organizrii bandei armate chiar dac
n-a fost svrit nici un atac, asupra persoanelor fizice, pe cind infraciunea de tilhrie se
consider consumat din momentul svririi atacului asupra persoanei , care este nsoit
de aplicarea violenei periculoase pentru viaa sau sntatea persoanei agresate ori de a
ameninarea cu aplicarea unei asemenea violene.

1.3.Considerai oare corect formularea din Hotrrea Plenului Curii Supreme de


Justiie, nr.9 din 15.11.1993 Cu privire la practica judiciar n cauzele despre
omorul premeditat, conform creia omorul intenionat svrit de participanii
bandei n timpul atacului urmeaz a fi calificat n conformitate cu regulile
concursului de infraciuni, ca banditism i omor intenionat?

Parerea mea este ca aceasta formulare a HP CSJ este corecta deoarece in art 283 CP
nu este incriminata si actiunea de omor din partea bandei ci doar scopul si afilierea la
astfel de bande organizarea unor bande armate n scopul atacrii persoanelor juridice sau
fizice, precum i participarea la asemenea bande sau la atacurile svrite de ele. Doar
daca sar fi incriminat in acelasi art dar in alt alin atunci nu ar fi fost necesara concursul de
infractiune.

Alta varianta de raspuns :Calificarea ca banditism art.283 si terorism insotit de omor


intentionat alin.4 art.278CP
Subiectul II: Contestarea actelor procedurale privind msurile preventive.
2.1. Descriei condiiile contestrii ordonanei procurorului privind msurile
preventive.
Noul CPP prevede posibilitatea atacrii hotrrilor privind msurile preventive att prin
dispziii generale 196 ct i prin dispoziii speciale al. 6 art. 181, al. 4 185, al. 10 186, al.
2 194, 311, 329 al. 2.
Astfel potrivit art. 196 al. 1 ordonana procurorului cu privire la aplicarea, prelungirea sau
nlocuirea msurii preventive poate fi atacat cu plingere judectorului de instrucie de
ctre bnuit, nvinuit, aprtorul ori reprezentantul su legal.
Avnd n vedere faptul c procurorul este abilitat s aplice numai anumite msuri
preventive neprivative de libertate de regul se face plngere numai mpotriva ordonanei
privind aplicarea i prelungirea msurii obligatorii de neprsire a localitii sau rii.
Legea procesual penal nu prevede expres termenul i procedura examinrii plingerii
impotriva ordonanei procurorului privind msurile preventive dar sunt aplicabile art.
298, 299, privind termenul de examinare a acestor plngeri, precum i dispoziiile al. 4 5
din 313 cpp.
Nu snt susceptibile de a fi atacate cu plngere urmtoarele hotrri emise de ctre
procuror privind msurile preventive:
a. refuzul de a aplica sau nlocui o msur preventiv;
b. revocarea sau refuzul revocrii unei msuri preventive.

62
2.2. Stabilii particularitile contestrii actelor procedurale privind arestarea
preventiv n faza urmririi penale i judecrii cauzei .
n faza urmririi penale ncheierile judectorului de instrucie privind aplicarea,
prelungirea, refuzului aplicrii sau prelungirii arestrii preventive se atac cu recurs i se
soluioneaz potrivit articolelor 311 i 312.
Astfel conform art. 311 CPP- Recursul mpotriva ncheierii judectorului de instrucie
privind aplicarea sau neaplicarea arestrii, privind prelungirea sau refuzul de a prelungi
durata ei sau privind liberarea provizorie sau refuzul liberrii provizorii:
(1) Recursul mpotriva ncheierii judectorului de instrucie privind aplicarea sau
neaplicarea arestrii preventive sau a arestrii la domiciliu, privind prelungirea sau
refuzul de a prelungi durata ei, privind liberarea provizorie sau refuzul liberrii provizorii
se depune de ctre procuror, bnuit, nvinuit, aprtorul su, reprezentantul su legal n
instana care a adoptat ncheierea ori prin intermediul administraiei locului de deinere,
n termen de 3 zile de la data adoptrii ncheierii. Pentru persoana arestat, termenul de 3
zile ncepe s curg de la data nmnrii copiei ncheierii.
(2) Administraia locului de detenie, primind recursul, este obligat s-l nregistreze i
imediat s-l expedieze instanei care a adoptat ncheierea, aducnd faptul la cunotina
procurorului.
(3) Instana care a adoptat ncheierea, primind recursul, n termen de 24 de ore, l trimite,
cu materialele respective, instanei de recurs, numind data soluionrii recursului i
informnd despre aceasta procurorul i aprtorul. Instana de recurs, primind recursul,
solicit de la procuror materialele ce confirm necesitatea aplicrii msurii preventive
respective sau a prelungirii duratei ei.
(4) Procurorul, primind ntiinarea despre data examinrii recursului, este obligat s
prezinte n instana de recurs, n termen de 24 de ore, materialele respective.
Conform art. 312 CPP, Controlul judiciar al legalitii ncheierii judectorului de
instrucie privind msurile preventive aplicate i prelungirea duratei lor, adoptate n
condiiile art.307-310, se efectueaz de ctre instana judectoreasc ierarhic superioar
ntr-un complet format din 3 judectori.
(2) Instana de recurs judec recursul n decurs de 3 zile din momentul primirii lui.
(3) Controlul judiciar privind legalitatea arestrii se efectueaz n edin nchis, cu
participarea procurorului, bnuitului, nvinuitului, aprtorului i a reprezentantului lui
legal. Neprezentarea bnuitului, nvinuitului care nu este privat de libertate i a
reprezentantului lui legal, care au fost citai n modul prevzut de lege, nu mpiedic
examinarea recursului.
(4) La deschiderea edinei de judecat n instana de recurs, preedintele edinei anun
ce recurs va fi examinat, concretizeaz dac persoanelor prezente la edin le snt clare
drepturile i obligaiile lor. Dup aceea recurentul, dac particip la edin,
argumenteaz recursul, apoi snt audiate celelalte persoane prezente n edin.
(5) n urma controlului judiciar efectuat, instana de recurs pronun una din urmtoarele
decizii:
1) admite recursul prin:
a) anularea msurii preventive dispuse de judectorul de instrucie sau anularea
prelungirii duratei acesteia i, dac este cazul, eliberarea persoanei de sub arest;
b) aplicarea msurii preventive respective care a fost respins de judectorul de instrucie,
cu eliberarea mandatului de arestare sau aplicarea unei alte msuri preventive, la alegerea

63
instanei de recurs, ns nu mai aspr dect cea solicitat n demersul procurorului, sau cu
prelungirea duratei msurii respective;
2) respinge recursul.
(6) n cazul n care n edina de judecat nu au fost prezentate materiale ce confirm
legalitatea aplicrii msurii preventive respective sau prelungirii duratei ei, instana de
recurs pronun decizia de anulare a msurii preventive dispuse sau, dup caz, a
prelungirii duratei ei i elibereaz persoana reinut sau arestat.
(7) Copia de pe decizia instanei de recurs sau, dup caz, mandatul de arestare se
nmneaz procurorului i bnuitului, nvinuitului imediat, iar dac a fost pronunat o
decizie prin care a fost anulat msura preventiv sau anulat prelungirea duratei
acesteia, copia de pe decizie se expediaz n aceeai zi la locul de deinere a persoanei
arestate sau, respectiv, la secia de poliie de la locul de trai al bnuitului, nvinuitului.
Dac persoana n privina creia a fost anulat arestarea preventiv sau arestarea la
domiciliu ori care a fost eliberat provizoriu, particip la edina de judecat, ea se
elibereaz imediat din sala de edin.
(8) n caz de respingere a recursului, examinarea unui nou recurs privind aceeai
persoan n aceeai cauz se admite la fiecare prelungire a duratei msurii preventive
respective sau la dispariia temeiurilor deinerii preventive.
n faza de judecat numai ncheierea privind aplicarea sau nlocuirea msurii
arestrii preventive pot fi atacate potrivit articolelor 196 aliniatul 2 i 329 aliniatul 2.
Astfel, potrivit art. 196 al. 2, hotrrea judectorului de instrucie sau a instanei cu
privire la aplicarea, prelungirea sau nlocuirea msurii preventive poate fi atacat cu
recurs n instana ierarhic superioar.
Conform art. 329 Rezolvarea chestiunii cu privire la msura preventiv al. 2, n
cazul aplicrii arestrii preventive, hotrrea instanei poate fi atacat, n termen de 3 zile,
n instana ierarhic superioar cu recurs, care se va judeca conform prevederilor art. 312,
care se aplic n mod corespunztor.
Prin urmare ncheierea instanei de judecat de revocare a arestrii preventive, de
refuz privind aplicarea sau nlocuirea arestrii preventive nu snt susceptibile de a fi
atacate cu recurs.

2.3. Apreciai importana reglementrilor privind contestarea msurilor privative


de libertate prin prisma CEDO.
Potrivit prevederilor Constitutiei Republicii Moldova, Declaratiei Universale a
Drepturilor Omului si art.5 al Conventiei Europene pentru apararea drepturilor omului si
a libertatilor fundamentale, libertatea individuala si siguranta persoanei sunt inviolabile.
Nimeni nu poate fi lipsit de libertatea sa; cu exceptia anumitor cazuri si in conformitate
cu procedura prevazuta de lege, iar in cazul in care procedura prevazuta de legile
nationale contravine acestor prevederi, prioritate au reglementarile cuprinse in tratatele
internationale la care Republica Moldova este parte.

Astfel, reglementrile privind contestarea msurilor privative de libertate prin prisma


cedo sunt cristalizate n art. 5 i 6 al CEDO.
Art.5 Dreptul la libertate i la siguran
1. Orice persoan are dreptul la libertate i la siguran. Nimeni nu poate fi lipsit de
libertatea sa, cu excepia urmtoarelor cazuri i potrivit cilor legale:
a) dac este deinut legal pe baza condamnrii pronunate de ctre un tribunal competent;
64
b) dac a fcut obiectul unei arestri sau al unei deineri legale pentru nesupunerea la o
hotrre pronunat, conform legii, de ctre un tribunal ori n vederea garantrii executrii
unei obligaii prevzute de lege;
c) dac a fost arestat sau reinut n vederea aducerii sale n faa autoritii judiciare
competente, atunci cnd exist motive verosimile de a bnui c a svrit o infraciune
sau cnd exist motive temeinice de a crede n necesitatea de a-l mpiedica s svreasc
o infraciune sau s fug dup svrirea acesteia;
d) dac este vorba de detenia legal a unui minor, hotrt pentru educaia sa sub
supraveghere sau despre detenia sa legal, n scopul aducerii sale n faa autoritilor
competente;
e) dac este vorba despre detenia legal a unei persoane susceptibile s transmit o boal
contagioas, a unui alienat, a unui alcoolic, a unui toxicoman sau a unui vagabond;
f) dac este vorba despre arestarea sau detenia legal a unei persoane pentru a o
mpiedica s ptrund n mod ilegal pe teritoriu sau mpotriva creia se afl n curs o
procedur de expulzare ori de extrdare.
2. Orice persoan arestat trebuie s fie informat, n termenul cel mai scurt i ntr-o
limb pe care o nelege, asupra motivelor arestrii sale i asupra oricrei acuzaii aduse
mpotriva sa.
3. Orice persoan arestat sau deinut, n condiiile prevzute de paragraful 1 lit. c) din
prezentul articol, trebuie adus de ndat naintea unui judector sau a altui magistrat
mputernicit prin lege cu exercitarea atribuiilor judiciare i are dreptul de a fi judecat
ntr-un termen rezonabil sau eliberat n cursul procedurii. Punerea n libertate poate fi
subordonat unei garanii care s asigure prezentarea persoanei n cauz la audiere.
4. Orice persoan lipsit de libertatea sa prin arestare sau deinere are dreptul s introduc
un recurs n faa unui tribunal, pentru ca acesta s statueze ntr-un termen scurt asupra
legalitii deinerii sale i s dispun eliberarea sa dac deinerea este ilegal.
5. Orice persoan care este victima unei arestri sau a unei deineri n condiii contrare
dispoziiilor acestui articol are dreptul la reparaii.

Articolul 6 Dreptul la un proces echitabil

1. Orice persoan are dreptul la judecarea n mod echitabil, n mod public i ntr-un
termen rezonabil a cauzei sale, de ctre o instan independent i imparial, instituit de
lege, care va hotr, fie asupra nclcrii drepturilor i obligaiilor sale cu caracter civil,
fie asupra temeiniciei oricrei acuzaii n materie penal ndreptate mpotriva sa.
Hotrrea trebuie s fie pronunat n mod public, dar accesul n sala de edin poate fi
interzis presei i publicului pe ntreaga durat a procesului sau a unei pri a acestuia n
interesul moralitii, al ordinii publice ori a securitii naionale ntr-o societate
democratic, atunci cnd interesele minorilor sau protecia vieii private a prilor la
proces o impun, sau n msura considerat absolut necesar de ctre instan atunci cnd,
n mprejurri speciale publicitatea ar fi de natur s aduc atingere intereselor justiiei.

2. Orice persoan acuzat de o infraciune este prezumat nevinovat pn ce vinovia sa


va fi legal stabilit.

3. Orice acuzat are, n special, dreptul:

65
a) s fie informat, n termenul cel mai scurt, ntr-o limb pe care o nelege i n mod
amnunit, asupra naturii i cauzei acuzaiei aduse mpotriva sa;

b) s dispun de timpul i de nlesnirile necesare pregtirii aprrii sale;

c) s se apere el nsui sau s fie asistat de un aprtor ales de el i, dac nu dispune de


mijloacele necesare pentru a plti un aprtor, s poat fi asistat n mod gratuit de un
avocat din oficiu, atunci cnd interesele justiiei o cer;

d) s ntrebe sau s solicite audierea martorilor acuzrii i s obin citarea i audierea


martorilor aprrii n aceleai condiii ca i martorii acuzrii;

e) s fie asistat n mod gratuit de un interpret, dac nu nelege sau nu vorbete limba
folosit la audiere.

Subiectul III:
Inculpaii Vlas, Gheorghiu i Bor au fost condamnai pentru comiterea infraciunii
de jaf (art. 187, al. 2 CP) la nchisoare pe termen de: Vlas- 4 ani; Gheorghiu- 5 ani i Bor
-5 ani. Sentina a fost atacat de ctre procuror care a solicitat majorarea pedepsei pentru
toi inculpaii. Inculpatul Vlas de asemenea a atacat sentina solicitnd achitarea invocnd
din lipsa elementelor constitutive ale infraciunii n fapta sa, pe motiv c a pstrat
lucrurile sustrase fr a le cunoate proveniena. Instana de apel examinnd cauza a
admis apelul inculpatului Vlas, achitndu-l i a respins apelul procurorului. Totodat
instana de apel a constatat c instana de fond a comis o eroare la aprecierea aciunilor
inculpatului Bor, care a fost organizator i incorect a individualizat pedeapsa. n
legtur cu aceasta instana de apel a casat sentina, condamnnd inculpatul Bor la 6 ani
nchisoare.
Dai apreciere deciziei instanei de apel.
1. refiritor la admiterea apelului inculpatului Vlas, instana a procedat corect
2. referitor la inculpatul Bor instana n-a decis corect, deoarece nu a fost n drept de
a agrava pedeapsa

66
Test 23
Subiectul I: Individualizarea pedepsei
1.1.Definii conceptul i formele de individualizare a pedepsei.
Operaia de adaptare a pedepsei n raport cu fiecare infraciune i cu fiecare
infractor, n vederea realizrii scopului ei, poart denumirea de individualizare a
pedepsei.
n doctrina penal se face distincia ntre individualizarea ce se realizeaz n faza
de elaborare a legii i prevederii limitelor pedepselor, n faza de aplicare a pedepsei i
cea n faza de executare a pedepsei. Corespunztor acestor faze sunt cunoscute
urmtoarele trei forme de individualizare a pedepselor:
Individualizarea legal a pedepselor-este nftuit de ctre legiuitor n nsui
momentul elaborrii legii penale, prin stabilirea felului i a limitelor pedepselor, precum
i a msurii n carea acestea pot fi modificate sub influena cauzelor de agravare sau de
atenuare.
Individualizarea judiciar sau judectoreasc a pedepsei- o realizeaz instana
de judecat i se materializeaz prin aplicarea pedepsei concrete infractorului pentru
fapta comis, n funcie de gradul concret de prejudiciabilitate al faptei, de
periculozitatea infractorului, de mprejurile concrete atenuante ori agravante n care s-a
svrit infraciunea sau care caracterizeaz persoana infractorului.
Individualizarea administrativ- este denumit astfel dup organele
administrative care o realiizeaz n faza de executare a pedepsei nchisorii.
Individualizarea administrativ a pedepsei nchisorii se realizeaz n cadrul oferit de
individualizarea legal i cea judiciar, n funcie de gravitatea pedepsei aplicate, de
starea de recidiv, de conduita condamnatului n locul de deinere .a.

1.2.Facei o generalizare asupra mijloacelor i criteriilor de individualizare a


pedepsei.
Mijloacele de individualizare- constau n diferite posibiliti acordate, prin lege,
judectorilor, n vederea stabilirii genului, cuantumului i modului de executare a
pedepsei, cele mai adecvate fiecrui caz concrte. Fiecare mijloc are valoarea unei
posibiliti de apreciere conferite de lege judectorilor. Judectorii au posibilitatea, n
cazul cnd legea prevede pedepse alternative, s se fixeze asupra oricrei dintre acestea,
pot s stabileasc cuantumul pedepsei principale ntre minimul i maximul stabilit, s
reduc pedeapsa sub minimul stabilit, ca efect al constatrii unor circumstane atenuante,,
pot n cazurile i n condiiile stipulate de lege-s stabileasc pe lng pedeapsa principal
i pedepsei compelmentare. Legea acord judectorului largi posibiliti i n ceea ce
privete stabilirea modului de executare a pedepselor, ei pot n cazul ndeplinirii unor
cerine legale s suspende condiionat executarea pedepsei, pot s dispun ca cel
condamnat, militar n termen s execute pedeapsa sub o anumit limit ntr-o nchisoare
militar .a.
Alegerea mijloacelor de individualizare nu se face ns arbitrar, judectorii fiind
obligai s in cont de anumite criterii prevzute de lege.
Criteriile de individualizare a pedepselor-sunt acele categorii de date i elemente
dup care instana de judecat este obligat, potrivit legii, s se cluzeasc n activitatea
de individualizare judidiciar a pedepsei.
n funcie de sfera lor de inciden, criteriile de individualizare sunt generale i
speciale. Criteriile generale trebuie luate n considerare, fr excepie, cu ocazia
67
efecturii oricrei operaii de individualizare judiciar, n timp ce criteriile speciale
devind incidente doar la aplicarea pedepsei n unele cazuri particulare sau cu aplicarea
pedepsei pentru recidiv de infraciuni.
Potrivi CP al RM, criteriile generale de individualizare sunt urmtoarele:
1) Limitele de pedeaps fixate n Partea Speciala a Codului Penal- n operaia de
stabilire a pedepsei, instana de judecat trebuie s porneasc de la limitele speciale,
fixate prin lege, pentru pedeapsa aferent infraciunii svrite. Pedeapsa deci este
stabilit ntre minimul i maximul special fixat n sanciunea articolului i care reflect
gradul de prejudiciabilitate al infraciunii concrete.
2) Dispoziiile Prii generale a CP- Prevederile cuprinse n Partea General a
Codului penal sunt mult prea numeroase i eterogene-unele fiind evident fr nici o
legtur cu pedeapsa i aplicarea ei pentru a le avea n vedere la individualizarea
pedepsei, altele ns au o inciden direct asupra individualizrii pedepsei i trebuie luate
n considerare n orice caz.Ex: prevederile referitoare la aciunea n timp i spaiu a legii
penale, la scopul pedepsei etc.
3) Gravitatea infraciunii svrite- este evaluat n concret de ctre instana de
judecat i depinde de caracterul i gradul prejudiciabil al infraciunii.
4) Motivul infraciunii svrite- reprezint impulsul interior care determin
hotrrea infracional i deci implicit comiterea infraciunii.
5) Persoana celui vinovat- dac orice pedeaps se aplic infractorului pentru ca pe
aceast cale s se obin intimidarea i n cele din urm reeducarea lui, atunci n mod
necesar, ea trebuie s fie adaptat i persoanei celui cruia i este destinat.
6) Circumstanele cauzei care atenueaz ori agraveaz rspunderea- aceste
circumstane sunt acele stri, situaii, mprejurri, caliti ce in de infraciune sau de
infractor anterioare, concomitente sau subsecvente comiterii infraciunii, reglementate
implicit sau expres de legea penal i care micoreaz sau mresc gradul prejudiciabil al
infraciunii sau de periculozitete al infractorului, atenund sau agravnd rspunderea
penal.
7) Influena pedepsei aplicate asupra corectrii i reeducrii vinovatului- Avnd n
vedere persoana celui vinovat, precum i gravitatea faptei svrite, instana de judecat
trebuie s-i stabileasc o pedeaps echitabil, care ar fi contribuit la maximum la
realizarea scopului pedepsei, n particular, la corectarea i reeducarea vinovatului.
8) Condiiile de via ale familiei celui vinovat- La stabilirea categoriei i a
termenului de pedeaps acest criteriu poate influena att pozitiv, ct i negativ.
Criteriile generale de individualizare a pedepsei trebuie avute n vedere att la
individualizarea pedepselor principale, ct i a celor complementare.

1.3. Proiectai o spe n care s fie utilizate regulile aplicrii pedepsei n cazul unui
cumul de sentine.
Cet. Gavrilia Andrei a fost condamnat n baza alin. 1 art. 211 CP transmiterea unei
boli venerice la 2 ani nchisoare cu suspendarea condiionat a executrii pedepsei cu un
termen de prob de 2 ani. Dup 3 luni, cet. Gavrili a svrit un huliganism agravat.
Apreciai conform cror reguli i va fi aplicat pedeapsa cet. Gavrilia Andrei?
n situaia data, ceteanului Gavrilia Andrei va fi aplicat pedeapsa conform
regulilor cumulului de sentine. Astfel, CP al RM prevede c dac, dup pronuarea
sentinei, dar nainte de executarea complet a pedepsei, condamnatul a svrit o nou

68
infraciune, instana de judecat adaug, n ntregime sau parial, la pedeapsa aplincat
prin noua sentin partea neexecutat a pedepsei stabilite de sentina anterioar.
O alta speta:Condamnatul X a fost pedepsit prin sentinta anterioara la 15 ani.Dupa
exec utarea unui termen de 2 ani in colonie a savirsit un omor intentionat prevazuut la
art.145 alin.1.Examinind dosarul penal, instanta de judecata l-a pedepsit pe X cu
inchisoarea pe un termen de 15 ani.Prin urmare din 1 sentina a ramas neexecutata
pedeapsa de 13 ani plus noua sentinta de 15 ani este egal cu 28ani.Aici are loc cumul de
sentinte.

Subiectul II: Constatrile tehnico-tiinific i medico-legal


2.1.Relatai despre natura juridic a constatrii tehnico-tiinifice i medico-legale.
Rezolvarea unei cauze penale necesit deseori cunotine ntr-un domeniu dat al
tiinei, tehnicii, artei, meteugritului. Pentru aceasta, organul de urmrire penal sau
instana apeleaz la experi, deoarece exist cazuri, cnd din cauza pericolului dispariiei
unor mijloace de prob, deseori e necesar prezena unor specialiti, pentru a explica
urgent nite fapte, circumstane ale cauzei. Pentru a soluiona asemenea probleme n
procesul penal, legea prevede ca mijloc separat de prob constatrile tehnico-tiinifice i
medico-legale.
Constatrile sunt mijloace de prob, care au aceiai valoare probant ca i alte
mijloace de prob i ele se apreciaz n coroborare cu alte probe. Specialitii care
efectueaz constatrile tehnico-tiinifice i medico-legale nu i pot nsui atribuiile
organului de urmrire penal sau ale celor de control, ei se limiteaz la rezolvarea
problemelor de strict specialitate, pe care le ridic la rezolvarea cauzelor penale.
Constatrile tehnico-tiinifice cel mai frecvent se efectueaz n cazurile de accidente de
circulaie sau accidente cu anumite utilaje, iar cele medico-legale n cazurile de omor,
vtmrile corporale. Constatrile pot fi dispuse de ctre organul de urmrire penal att
din oficiu, ct i la cererea prilor. Constatrile tehnico-tiinifice i medico-legale se
efectueaz dup proceduri mai simplificate fa de expertiz, pentru a explica urgent
unele fapte sau mprejurri ale cauzei. Constatrile se dispun prin ordonana OUP sau
procurorului, sau printr-o ncheiere a instanei de judecat. OUP sau instana pun la
dispoziia specialistului toate materialele necesare. Constatrile nu trebuie s fie
confudate cu participarea specialistului la petrecerea unor aciuni procesuale.
Rezultatele constatrii tehnico-tiinifice sau medico-legale se consemneaz ntr-
un raport, n care se indic att metoda utilizat la constatarea faptei, ct i concluziile
care s-au fcut n urma investigaiilor. Legislaia nu acord o for probante privelegiat
raportului de constatare tehnico-tiinific sau medico-legal.
A doua varianta de raspuns:
Efectuarea constatarilor stiintifice si medico-legale este determinata de necesitatea unor
lamuriri urgente ale unor fapte sau amprejurari ale cauzei,determinate de pericolul
disparitiei unor mijloace de proba sau schimbarea unor situatii de fapt.Raportul de
constatare tehnico-stiintifica si medico legala este un mijloc de proba si probele obtinute
prin asemena mijloace au aceeiasi valoare probanta ca si celelalte probe din dosar.
Legislatia nu acorda situatiei priveligiata acestor mijloace de proba, ele facind dovada
prin coroborarea celorlalte probe din dosar.Exista situatii cind aceste probe pot sa nu
reflecte realitatea fie ca dovada a lipsurilor de de pregatire fie datorita altor cauze si an
aceste situatii valoarea lor probatorie se apreciaza cu intreg ansamblul probelor.

69
2.2.Evideniai deosebirea ntre constatare i expertiz.
Necesitatea unor cunotine speciale n procesul penal a condiionat faptul, ca n
legea procesual-penal s existe un mijloc de prob care se numete raport de expertiz.
Raportul de expertiz ca mijloc de prob, reprezint o totalitate de date de fapt
stabilite n urma cercetrii obiectelor materiale i de date administrate ntre-o cauz
penal, cercetare fcut de expert. Expertul, este persoana care posed cunotine speciale
temeinice ntr-un anumit domeniu, i este abilitat, n modul stabilit de lege s fac o
expertiz. Dispunerea expertizei este o aciune procesual, ntreprins pentru a soluiona
unele probleme ce se includ n obiectul probaiunii i necesit cunotine speciale.
Diferena dinte o constatre tehnico-tiinific sau medico-legal i expertiz const
n aceea, c efectuarea expertizei poate fi cerut n proces de ctre pri, la iniiativa lor i
chiar pe propriul cont, iar constatrile de ctre organul de urmrire penal (la cerere sau
din oficiu). Totodat, CPP prevede i expertize obligatorii (pentru constatarea cauzei
morii; pentru constatarea gravitii leziunilor corporale; pentru stabilirea strii psihice i
fizice a bnuitului, nvinuitului, inculpatului n cazurile, cnd apar ndoieli la starea de
responsabilitatea sau starea de capacitate lor de ai apra drepturile i interesele legitime
n procesul penal; pentru stabilirea vrstei bnuitului, nvinuitului, inculpatului sau prii
vtmate; n cazul stabilirii strii psihice sau fizice a prii vtmate, martorului, dac
apar ndoieli n privina capacitii de face declaraii...). Este expertiz simpl, n comisie,
complex i contraexpertiza.
Expertiza se numete prin ordonana OUP sau a instanei, ntr-un anumit termen i
acest termen este obligatoriu pentru expert.
Expertul este prentmpinat conform legislaiei despre rspunderea pe care o poart
pentru concluziile fcute, iar specialistul nu. Raportul de expertiz are o form
anumit.

2.3.Considerai corect faptul c legislatorul a recunoscut n calitate de mijloc de


prob constatrile? Argumentai.
Consider c atribuirea de ctre legislator a constatrilor n calitatea de mijloc de prob ca
corect, deoarece acestea constituie un mijloc suplimentar de prob n procesul
probatoriu. Mai mult ca att, efectuarea constatrii tiinifice i medico-legale este
determinat de necesitatea unor lmuriri urgente ale unor fapte sau mprejurri ale cauzei,
determinate de pericolul dispariiei unor mijloace de prob sau schimbarea unor situaii
de fapt.
Raportul de constatare tehnico-tiinific i medico-legal este mijloc de prob i probele
obinute prin asemenea mijloace au aceeai valoare probant ca i celelalte probe din
dosar.
Legislaia nu acord situaie privilegiat acestor mijloace de prob, ele fcnd dovada prin
coroborarea celorlalte probe din dosar. Exist situaii cnd aceste probe pot s nu reflecte
realitatea, fie ca dovad a lipsurilor de pregtire, fie datorit altor cauze i n aceste
situaii valoarea lor probatorie se apreciaz cu ntreg ansamblul probelor.
Specialitii care efectueaz constatrile tehnico-tiinifice nu pot fi asimilai cu organele
de urmrire penal i nu i pot nsui anumite atribuii ale organelor de urmrire penal
sau a organelor de control. Activitatea lor se limiteaz doar la rezolvarea anumitor
probleme ce in de specialitatea lor (n cazul unor accidente de circulaie, cnd la locul
accidentului estre stabilit poziia autovehiculului, condiiile de vizibilitate etc., sau n
accidente de munc, etc.)
70
n cazul unor infraciuni contra persoanei se poate de efectuat constatarea medico-legal
dac tergiversarea ar determina pierderea urmelor. Constatrile medico-legale de regul
se fac n faza de urmrire penal dup ce a fost comis fapta ct sunt pstrate urmele.
Aceasta nu nseamn c n timpul judeci nu pot fi efectuate anumite constatri medico-
legale, (spre exemplu n cadrul exhumrii.)
n unele cazuri constatrile medico-legale pot determina calificarea infraciunii, aceasta
depinznd de durata tratamentului medical fapt ce intr n competena medicului legist.
Constatrile medico-legale se efectueaz de ctre medici specialiti n domeniul medicinii
legale. n cazuri de excepie pot ntocmi raport de constatare i specialiti din alte
domenii ale medicinii.
Pentru constatarea urgent legea admite ca specialitii care efectueaz constatarea
tehnico-tiinific s funcioneze n cadrul organului de urmrire penal. Aceasta nu este
o nclcare a dreptului la un proces echitabil, ns n toate cazurile cnd prile pun la
ndoial veridicitatea constatrilor specialistului care funcioneaz n cadrul organului de
urmrire penal este necesar efectuarea unei expertize. Cererile prilor n asemenea
situaii trebuie s fie motivate.
La efectuarea constatrilor tehnico-tiinifice pot fi atrai specialiti din cadrul altor
organe sau specialiti independeni carte dispun de o calificare respectiv. Specialitii din
medicina legal trebuie s funcioneze n cadrul unei instituii medicale sau s dispun de
licen prin care se admite practicarea medicinii. (verific dac-i aa)
Organul de urmrire penal poate dispune efectuarea constatrilor att din oficiu ct i la
cererea prilor , instana poate dispune efectuarea acestei aciuni procesuale doar la
cererea prilor.

Subiectul III:
Ceteanul J a fost ascultat n calitate de bnuit pe data de 1 august 2007 plicndui-se
n aceeai zi msura preventiv obligarea de a nu prsi ara. Pe data de 12 august
avocatul bnuitului s-a adresat procurorului cu o cerere s fie revocat msura preventiv,
iar bnuitul s fie scos de sub urmrire.
Indicai:
1. Care sunt actele procedurale prin care o persoan se recunoate bnuit?
2. Ce msuri procesuale de constrngere pot fi aplicate bnuitului i durata lor?
3. Care sunt temeiurile ncetrii calitii de bnuit?
4. Ce soluii poate lua procurorul examinnd cererea avocatul?

RSPUNS:
1. actele procedurale prin care o persoan se recunoate ca bnuit sunt: procesul-verbal de
reinere; ordonana sau ncheierea de aplicare a unei msuri preventive neprivative de
libertate i ordonana de recunotere a persoanei n calitate de bnuit.
2. Bnuitului pot fi aplicate urmtoaele msuri procesuale de constrngere: reinerea
pe un termen de 72 ore; msuri neprivative de libertate pn la 10 zile, ordonana
de recun.n calitate de bnuit pn la 3 luni, iar cu acordul Proc.General pn la
6 luni. Totodat mai pot fi aplicate urmtoarele msuri procesuale de constrngere
- obligarea de a se prezenta; aducerea silit; suspendarea provizorie din funcie;
msuri asiguatorii n vederea reparrii prejudiciului cauzat de infraciune; msuri
asiguratorii n vederea garantrii executrii pedepsei.

71
3. temeiurile ncetrii calitii de bnuit sunt: la eliberarea reinutului, la revocarea
msurii preventive aplicat lui; la anularea ordonanei de recunoatere n calitate de
bnuit i scoateriii de sub nvinuire i n momentul emiterii de ctre org.de
urm.penal a ordon. De punere sub nvinuire.

Test 24
Subiectul I: Huliganismul
1.1.Determinai coninutul noiunii de violen, specificate n dispoziia de la alin.
(1) art.287 CP RM.
(1) Se considera violenta actiuni huliganice in procesul carora au fost cauzate lovituri
batai, alte acte de violenta ori vatamari intentionate medii sau usoare a sanatatii.
(2) art.287.Se consider Huliganism insotit de aplicarea violentei asupra persoanelor sau
de amenintarea cu aplicarea unei asemenea violente acele aciuni huliganice n procesul
crora au fost cauzate att violente cu caracter psihic, cit si fizic, prin cauzarea unor
prejudicii sanatatii, care pot surveni in urma savirsirii unor actiuni cu caracter violent,
produse prin aplicarea de lovituri, bti sau alte acte de violen, prin imobilizarea,
imbrincirea, punerea unei piedici victimei, urmate de vatamarea integritatii corporale sau
de leziuni corporale, ori vatamarea intentionata medie sau usoara a integritatii corporale
sau a sanatatii.

1.2.Argumentai dac este sau nu posibil concursul ideal dintre infraciunea de


huliganism (art.287 CP RM) i infraciunea de vtmare intenionat medie a
integritii corporale sau a sntii (art. 152 CP RM).
Consider c nu este posibil concursul ideal dintre infraciunea de huliganism i
infraciunea de vtmare intenionat medie a integritii corporale sau a sntii,
deoarece latura obiectiv a infraciunii de huliganism include prin sintagma nsoit de
aplicarea violenei asupra persoanelor sau de ameninare cu aplicarea unei asemenea
violene i aciunile de vtmare intenionat medie sau uoar a integritii corporale sau
a sntii persoanei, fapta de huliganism nsoit de aplicarea violenei persoanelor n
procesul crora a fost cauzat vtmarea intenionat medie a integritii corporale sau a
sntii urmeaz a fi calificat numai confor art. 287 C.P.
Alta este ins situaia n cazul n care huliganismul este nsoit de vtmarea
intenionat grav a integritii corporale sau a sntii sau de omorul intenionat,
aciunile fptuitorului vor fi calificate n concurs cu art. 151 sau 145 din CP.

1.3.Formulai propuneri de perfecionare a dispoziiei de la alin.(1) art.287 CP


RM , astfel nct s se elimine la maxim subiectivismul organului de aplicare a legii
penale.

Huliganismul reprezint aciunile intenionate care ncalc grosolan ordinea public i


exprim o vdit lips de respect fa de societate, nsoite de aplicarea violenei asupra
72
persoanelor sau de ameninarea cu aplicarea unei asemenea violene, de opunerea de
rezisten reprezentanilor autoritilor sau altor persoane care curm actele huliganice,
precum i aciunile care, prin coninutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau obrznicie
deosebit.

!!!!!De intrebat !!!(subiectivism cu referire la opunerea de rezisten reprezentanilor


autoritilor care curm actele huliganice?????????).

Se consider huliganism nsoit de opunerea de rezisten reprezentanilor


autoritilor sau altor persoane care curm actele huliganice acele aciuni huliganice care
sunt nsoite de opunerea de rezisten colaboratorilor? Poliiei, altui colaborator al
organelor afacerilor interne, reprezentantului puterii ori altei persoane n legtur cu
ndeplinirea datoriei de serviciu sau obteti de meninere a ordinii publice i de lupt cu
criminalitatea sau ceteanului care curma actele huliganice, inclusiv cele nsoite de
violena sau de ameninarea cu aplicarea ei n privina acestor persoane.

Rezistena opus dup ncetarea actelor huliganice, n special n legtur cu


reinerea ulterioar a fptuitorului este n afara componenei huliganismului, i va fi
calificat n concurs cu articolele respective ale Prii speciale a CP.

In acest caz noi neam putea confrunta cu faptul ca organul de aplicare a legii penale
sar expune asupra acestui articol cu un subiectivism exagerat. Legiuitorul nostru poate nu
a avut aceasta intentie de ai acorda instantelor judecatoresti aceasta prioritate insa din
acest articol rezulta nemijlocit faptul ca orisice instanta judecatoreasca ar putea interpreta
acest articol dupa bunul sau plac.

Subiectul II: Arestarea preventiv


2.1. Caracterizai condiiile i temeiurile arestrii preventive .
Arestarea preventiv const n deinerea bnuitului, nvinuitului, inculpatului n stare de
arest n locurile i condiiile prevzute de lege. Arestarea preventiv este o msur
procesual privativ de libertate aplicat bnuitului, nvinuitului, inculpatului n faza
urmririi penale pentru o anumit durat sau inculpatului n faza judecrii cauzei de ctre
judectorul de instrucie, sau, dup caz, de instana de judecat n condiiile i ordinea
prevzut de legea procesual-penal.
Temeiurile arestrii preventive sunt:
1)- existena temeiurilor rezonabile de a presupune c bnuitul, nvinuitul,
inculpatul ar putea s se ascund de organul de urmrire penal sau de instan, s
mpiedice stabilirea adevrului n procesul penal ori s svreasc alte infraciuni, de
asemenea, ele pot fi aplicate i de ctre instan pentru asigurarea executrii sentinei;
2) existena unei bnuieli rezonabile privind svrirea unei infraciuni pentru care
legea prevede pedeapsa privativ de libertate pe un termen mai mare de 2 ani, iar n cazul
cnd exist bnuiala rezonabil privind svrirea unei infraciuni pentru care legea
prevede pedeapsa privativ ce libertate mai mic de 2 ani, ele se aplic dac nvinuitul,
inculpatul a comis cel puin una din aciunile din punctul 1.
De asemenea, legislaia mai prevede anumite circumstane cnd arestarea
preventiv este posibil i anume, cnd bnuitul, nvinuitul, inculpatul nu are loc
73
permanent de trai pe teritoriul RM; bnuitul, nvinuitul, inculpatul nu este identificat;
dac bnuitul, nvinuitul, inculpatul a nclcat condiiile altor msuri preventive aplicate
n privina sa.

2.2. Stabilii particularitile procedurii examinrii demersului procurorului


privind arestarea nvinuitului .
Demersul procurorului privind aplicarea msurii arestrii preventive se examineaz
fr ntrziere de ctre judectorul de instrucie, n edin nchis, cu participarea
procurorului, aprtorului, nvinuitului, cu excepia cazului, n care nvinuitul se
eschiveaz de a participa la judecat, la locul efecturii urmririi penale sau la locul
reinerii persoanei, precum i cu cu participarea reprezentantului legal al nvinuitului.
Prezentnd demersul n judecat, procurorul asigur participarea la edina de judecat a
nvinuitului, ntiineaz aprtorul i reprezentantul legal al nvinuitului. Dac aprtorul
ntiinat nu se prezint, atunci judectorul de instrucie asigur nvinuitul cu un aprtor
din oficiu.
La examinarea edinei, judectroul de instrucie anun demersul care va fi
examinat, apoi procurorul argumenteaz demersul, dup ce sunt audiate alte persoane
prezente la edin. Dup examinarea demersului, judectorul de instrucie adopt o
ncheiere motivat - privind aplicarea sau respingerea demersului.
La soluionarea chestiunii privind arestarea preventiv, judectorul de instrucie sau
instana de judecat este n drept s dispun arestare la domiciliuu, liberare provizorie sub
control judiciar sau liberare provizorie pe cauiune.
n cazul admiterii demersului procurorului privind arestarea preventiv, n baza
ncheierii, judectorul elibereaz un mandat de arestare care se nmneaz procurorului i
nvinuitului i care se execut imediat. ncheierea privind arestarea preventiv poate fi
atacat cu recurs n instana ierarhic superioar

2.3. Apreciai importana reglementrilor privind prelungirea duratei arestrii


preventive n faza judecrii cauzei .
(3) n cazuri excepionale, n funcie de complexitatea cauzei penale, de gravitatea
infraciunii i n caz de pericol al dispariiei nvinuitului ori de risc al exercitrii din
partea lui a presiunii asupra martorilor sau al nimicirii ori deteriorrii mijloacelor de
prob, durata inerii nvinuitului n stare de arest preventiv la faza urmririi penale poate
fi prelungit:
1) pn la 6 luni, dac persoana este nvinuit de svrirea unei infraciuni pentru care
legea prevede pedeaps maxim de pn la 15 ani nchisoare;
2) pn la 12 luni, dac persoana este nvinuit de svrirea unei infraciuni pentru care
legea prevede pedeaps maxim de pn la 25 de ani nchisoare sau deteniune pe via.
(4) nvinuiilor minori durata inerii n stare de arest preventiv poate fi prelungit
numai pn la 4 luni.
(5) Fiecare prelungire a duratei arestrii preventive nu poate depi 30 de zile n faza
urmririi penale i 90 de zile n faza judecrii cauzei.
(6) n caz dac este necesar de a prelungi durata arestrii preventive a nvinuitului,
inculpatului procurorul, nu mai trziu de 5 zile pn la expirarea termenului de arestare,
nainteaz judectorului de instrucie sau, dup caz, instanei care judec cauza un demers
privind prelungirea acestui termen. n cazul n care, la data adoptrii sentinei, termenul
arestului preventiv rmas este mai mic de 15 zile, instana de judecat este obligat, la
74
demersul procurorului, s se pronune asupra prelungirii termenului arestului preventiv
pn la pronunarea sentinei.
(7) La soluionarea demersului privind prelungirea termenului arestrii preventive,
judectorul de instrucie sau, dup caz, instana de judecat este n drept s nlocuiasc
arestarea preventiv cu arestarea la domiciliu, liberare provizorie sub control judiciar sau
liberare provizorie pe cauiune.
(8) Dup trimiterea cauzei n instana de judecat, termenul judecrii cauzei cu
meninerea inculpatului n stare de arest, din ziua primirii cauzei n instana de judecat i
pn la pronunarea sentinei, nu poate depi 6 luni, dac persoana este nvinuit de
svrirea unei infraciuni pentru care legea prevede pedeapsa maxim de pn la 15 ani
nchisoare, i 12 luni, dac persoana este nvinuit de svrirea unei infraciuni pentru
care legea prevede pedeapsa maxim de pn la 25 de ani nchisoare sau deteniune pe
via.
(9) Dup expirarea termenelor stabilite la alin.(5) i (8), termenul judecrii cauzei cu
meninerea inculpatului n stare de arest poate fi prelungit doar n cazuri excepionale, la
demersul procurorului, printr-o ncheiere motivat a instanei care judec cauza, de
fiecare dat cu 3 luni pn la pronunarea sentinei.
(10) Hotrrea instanei de prelungire a termenului de judecare a cauzei cu meninerea n
stare de arest a inculpatului poate fi atacat cu recurs n instana ierarhic superioar.
Atacarea hotrrii nu suspend examinarea cauzei.
(12) Prelungirea duratei arestrii preventive pn la 6 luni se decide de ctre judectorul
de instrucie n baza demersului procurorului din circumscripia n raza teritorial a creia
se efectueaz urmrirea penal, iar n caz de necesitate de a prelungi arestarea preventiv
peste termenul indicat n baza demersului aceluiai procuror, cu consimmntul
Procurorului General sau al adjuncilor lui.
(13) Hotrrea de prelungire a duratei arestrii preventive poate fi atacat cu recurs n
instana ierarhic superioar.

Subiectul III:
n legtur cu procurarea de mobil nou, nite locatari dintr-un bloc de locuit au
lsat mobila veche lng containerul pentru gunoi. Profitnd de aceasta, consumatorul de
substane narcotice Grozavu a mutat o parte din mobil n subsolul aceluiai bloc,
amenajnd acolo o odaie de locuit". La nceput, n subsol la Grozavu veneau prietenii
acestuia, narcomanii Costiuc i Tomov. Ulterior, datorit invitaiei fcute de acetia, au
nceput s vin i persoane necunoscute, n vederea consumului de substane narcotice. A
fost stabilit c Grozavu vindea substanele narcotice la un pre redus, ceea ce-i ademenea
pe muli vizitatori de-ai lui.

Calificai fapta lui Grozavu. Argumentai rspunsul.


Actiunile lui Grozavu trebuie calificate an baza al.2 art.217.distribuirea substantelor
narcotice

n speta dat suntem n prezena unui concurs de infraciuni i anume alin.2 art. 217/1 i
anume Circulaia ilegal a substanelor narcotice, psihotrope sau a analoagelor lor n scop
de nstrinare, Producerea, prepararea, experimentarea, extragerea, prelucrarea,
transformarea, procurarea, pstrarea, expedierea, transportarea, distribuirea sau alte
operaiuni ilegale cu substanele narcotice, psihotrope sau cu analoagele lor, svrite n
75
scop de nstrinare, ori nstrinarea ilegal a substanelor narcotice, psihotrope sau a
analoagelor lor i organizarea ori ntreinerea speluncilor pentru consumul substanelor
narcotice sau psihotrope 219.

Test 25
Subiectul I: Concursul de infractiuni
1.1.Relatati despre notiunea concursului de infractiuni.
Concursul de infractiune si modalit lui.
Concursul de infractiune e prevazut la art 33CP. In baza acestui art prin concurs de
infractiuni se intelege situatia cind o persoana comite 2 sau mai multe infractiuni
prevazute de diferite art sau de diferite alin ale aceluiasi art, daca persoana nu a fost
condamnata pentru vreo una sau nici p-u una na intervenit termenul de prescriptie.
Conditii:
-una si aceeasi pers sa savirseasca 2 sau mai multe infractiuni.
-daua sau mai multe infractiuni comise trebuie prevazute de diferite art sau de
diferite alin ale aceluiasi art.
- nici pentru una din cele 2 infractiuni persoana nu a fost condamnata.
- nici pentru una din infractiune sa nu fi intervenit termenul de prscriptie.
In art 33 alin 3,4 concursul de infractiuni e legiferat sub 2 forme:
A.concurs ideal B.concurs real
I. prin concurs ideal se intelege cind persoane printro actiune savirsesc 2 sau mai
multe infractiuni,printr-un act se savirs cu imprudenta sau cu intentie sau diferit.
II. Concursul real- situatie cind autorul prin diferite acte distincte savirseste 2 sau
mai multe infractiuni.
Concursul real are 2 modalitati:
Concursul real simplu.
Concursul real cu conexiune.
Concursul real simplu- comiterea a 2 sau mai multe infractiuni intre care nu exista
nici o legatura.
Concursul real cu conexiune e atunci cind una din infractiune concurente constituie
cauza pentru comiterea celorlalta.
Concurs real cu conexitate se inparte in 2 variante:
-comiterea unei infractiuni pentru a putea savirsi alta in aceasta varianta ambele se
savirs cu intentie
-savirs unei infractiuni pentru ascunderea alteia.
Importanta concursului de infractiune:
1. concursul real si ideal au import pentru individualizarea pedepsei si deosebirea de
infractiunea repetata.
2. concursul de infractiuni are importanta p-u stabilirea regimului de sanctionare

76
1.2.Analizati conditiile aplicarii pedepsei in cazul unui concurs de infractiuni.
Aplicarea pedepsei definitive prin concurs de infractiuni depinde de gravitatea
infractiunilor savrite. Daca infractiunile savrite prin concurs sunt infractiuni uoare
sau mai putin grave, pedeapsa definitiv poate fi stabilita prin cumul total sau partial sau
prin absorbirea pedepsei mai uoare de pedeapsa mai aspr. in cazul absorbirii, pedeapsa
definitiva nu poate depai termenul sau marimea maxima a pedepsei prevazute pentru
infractiunea mai grava din infractiunile savrite.
In cazul in care concursul de infractiuni include cel putin o infractiune grava,
deosebit de grava sau exceptional de grava, pedeapsa definitiva se va stabili prin cumuluf
total sau partial al pedepselor aplicate. in acest caz, pedeapsa definitiv sub forma de
inchisoare nu poate depai 30 de ani. Astfel, instanta de judecata nu este in drept sa
foloseasca metoda absorbirii pedepsei mai uoare de pedeapsa mai aspra i poate depai
limitele sanctiunii acelui articol al CP care prevede o pedeapsa mai aspra.

1.3.Alcatuiti o speta practica in care putem aplica pedeapsa utilizind metoda


cumulului total a pedepselor.
Cetateanul X este condamnat pu savirsirea infractiunilor de omor savirsit de 2 sau mai
multe personae si de viol savirsit de 2 sau mai multe persoane. In acest caz instanta de
judecata cind va stabili pedeapsa va putea utiliza metoda cumulului total a pedepselor.

Subiectul II: Arestarea la domiciliu


2.1.Caracterizati conditiile i temeiurile arestarii la domiciliu.
Conditii:
Arestarea la domiciliu i arestarea preventiva pot fi aplicate numai fata de banuit,
invinuit, inculpat in baza hotaririi judecatorului de instructiune sau a instantei de
judecata.
Temeiurile:
Arestarea preventiva se aplica numai in cazurile existentei unei banuieli rezonabile
privind savirirea unei infractiuni pentru care legea prevede pedeapsa privativa de
libertate pe un termen mai mare de 2 ani, iar in cazul existentei unei banuieli rezonabile
privind savirirea unei infractiuni pentru care legea prevede pedeapsa privativa de
libertate pe un termen mai mic de 2 ani, ele se aplica daca invinuitul, inculpatul a comis
cel putin una din urmatoarele actiuni:
exista suficiente temeiuri rezonabile de a presupune ca banuitul, invinuitul,
inculpatul ar putea sa se ascunda de organul de urmarire penala sau de instanta,
sa impiedice stabilirea adevarului in procesul penal ori
sa savireasca alte infractiuni, de asemenea ele pot fi aplicate de catre instanta
pentru asigurarea executarii sentintei.
Conditiile arestarii la domiciliu:
1)interzicerea de a iesi din locuinta
2)limitarea convorbirelor telefonice,receptionarii si expedierii corespondentei si
utilizarii altor altor mijloace de comunicare
3)interzicerea comunicarii cu anumite persoane si primirea pe cineva an locuinta sa.

77
2.2.Determin particularitatile arestarii la domiciliu in raport cu arestarea
preventiva.
Particularitatile:
Arestrea se face la domiciliul persoanei supuse arestului.
Arestarea la domiciliu consta in izolarea banuitului, invinuitului, inculpatului de
societate, dar nu i de membrii familiei care locuiesc impreuna cu acesta.
Dei arestarea la domiciliu este o masura privativa de libertate, in comparatie cu
arestarea preventiva constituie un beneficiu pentru cel acuzat reieind din principiul
proportionalitatii i principiul umanismului.

2.3. Apreciati eficienta arestarii la domiciliu.


De regula arestarea la domiciliu se dispune in privinta banuitului, invinuitului sau
inculpatului care a depait virsta de 60 ani, care este invalid de gradul I, femeilor gravide
i femeilor care au la intretinere copii in virsta de 8 ani pentru savirirea oricaror
infractiuni, cu exceptia infractiunilor exceptional de grave. Pentru alte persoane de cit
cele aratate mai sus aplicarea acestei masuri este posibila numai pentru infractiunile care
se pedepsesc cu cel mult 15 ani inchisoare.
Aici un rol mare il joaca principiul umanismului, prin care persoana condamnata
poatea sasi ispaseasca pedeapsa la locul de trai , astfel nefiind izolati de cei dragi.
Desigur aceasta persoana va fi limitata unele actiuni , insa aceasta oricum este un plus
pentru ea.

Subiectul III:
A. i-a aruncat soacra de pe geamul de la etajul 10. Ea a decedat in urma
atacului de cord, neajungind pina la pamint.
Exista oare legatura cauzala intre actiunea lui A. i decesul soacrei sale?
Argumentati raspunsul.
Exista legatura riesind din conditiile spetei persoana decedata este soacra lui A.
Rezulta ca avea o virsta mai inaintata, de aceea socul si spaima pe care a simtit zburind
de la etajul 10 a provocat atacul de cord, inima nu a putu face fata spaimei si a decedat.
Aici poate sa existe si o alta situatie daca soacra raminea vie cazind de la etajul 10 oricum
A. Ar fi fost acuzat de tentativa de omor depinde de intentie.
Deci exista legatura de cauzalitate intre actiunea lui A. si decesul soacrei sale.

78
Test 28
Subiectul I: Santajul
1.1.Reproduceti un exemplu cind santajul este savirsit cu deteriorarea ori
distrugerea bunurilor (lit.e) alin.(2) art.189 CP RM ).
Santajul, adica cererea de a se transmite bunurile proprietarului, posesorului sau
detinatorului ori dreptul asupra acestora sau de a savirsi alte actiuni cu caracter
patrimonial, amenintind cu violenta persoana, rudele sau apropiatii acesteia, cu
raspindirea unor stiri defaimatoare despre ele, cu deteriorarea sau cu distrugerea bunurilor
proprietarului, posesorului, detinatorului ori cu rapirea proprietarului, posesorului,
detinatorului, a rudelor sau a apropiatilor acestora.
Exemplul: Cind persoana ce santajeaza numita A cere deai transmite bunurile
proprietarului B,folosind diferite cai de amenintare, lui B ,iar B refuza transmiterea
bunurilor sale unde A devine agitat si provoaca un incendiu in unul din apartamentele lui
B.

1.2Argumentati daca santajul poate sau nu poate fi inclus in rindul infractiunilor


savirsite prin sustragere.
Doar in situatia cand actiunea principala din cadrul santajului o constituie cererea
de a transmite bunurile proprietarului,putem sustine ca santajul adopta o forma a
sustrageii.Totusi infra.de santaj ca un tot unitar nu putem afirma ca aceasta infra.e
savirsita prin sustragere,deoarece in cadrul infract.savirsite prin sustragere obiectul
material il poate forma un bun mobil pe cand la santaj actiunea principala o constituie
cererea de a transmite un bun al proprietarului,atunci obiectul material il formeaza atit
bunurile mobile cit si cele imobile.

1.3. Argumentati daca este sau nu oportuna utilizarea termenului santaj cu


intelesuri diferite in art.173, 189 si 314 CP RM.
Nu este oportuna utilizarea acestui termen in intelesuri diferite deoarece se duce in
eroare anumite actiuni pe care le efectuiaza infractorul. Si anume termenul santaj nu
poate fi folosit in definitia data de CP in art a173 deoarece constringerea la actiuni cu
caracter sexual nu poate fi efectuata prin santaj deoarece santajul este actiunea de a cere
de a se transmite bunurile proprietarului, posesorului sau deintorului ori dreptul asupra
acestora.
Iar in art 314 in genere nu este stipulat de termenul santaj.

Subiectul II: Liberarea provizorie pe cautiune


2.1. Caracterizati procedura examinarii cererii de liberare provizorie pe
cautiune.
Liberarea provizorie pe cautiune a persoanei arestate preventiv, retinute sau in privinta
careia s-a inaintat demers de arestare poate fi acordata in cazul, cind este asigurata
repararea prejudiciului cauzat de infractiune si s-a depus cautiunea stabilita de
judecatroul de instructie sau de instanta de judeacta, daca a fost savirsita o infractiune din
imprudenta, precum si o nfractiune cu intentie pentru care legea prevede o pedeapsa care
nu depaseste 25 ani de inchisoare.

79
In cazul, cind judecatorul de instructie examineaza cererea de liberare provizorie
pe cautine si exista in cauza prejudiciu, dar actiunea civila nu este inaintata, el
instiinteaza victima sau partea vatamata despre aceasta.
Dovada depunerii pe contul procuraturii sau instantei a cautiunii sau partea care a
solcitat liberarea provizorie. Cautiune se depune de catre rudele banuitului, invinuitului,
inculpatului.

2.2. Clasificati conditiile liberarii provizorii pe cautiune.


Liberarea provizorie pe cautiune masura alternativa a arestarii preventive si se aplica
cand formal persista conditiile arestarii preventive.
Conditiile:
a) Sa fie asigurata repararea prejudiciului cauzat prin infract.
b) Sa fie depusa cautiunea stabilita de judecatorul de instructiune sau dupa caz de
catre instanta de judec.- care se depune de catre sotul ,rudele apropiate sau
aparatorul banuitului,invinuitului,inculpatului pe contul procuraturii sau dupa caz
instantei de judecata
c) Infrac.e savirsita din imprudenta sau cu intentie ce nu depaseste 25 ani
inchisoare.
.
2.3. Apreciati criteriile de stabilire a sumei cautiunii
Aliniatul 4 al articolului comentat se refera numai la cuantumul cautiunii exprimat in
unitati conventionale, fara sa prevada expres obiectul cautiunii. Din aceste considerente
conchidem, ca obiectul cautiunii poate fi atit banii cit si hirtiile de valoare, metalele si
pietrele pretioase.
Cuantumul unei unitati conventionale este de 20 lei, potrivit articolului 64 aliniatul 2
Cod penal
Cuantumul cautiunii se stabileste in limitele prevazute de lege luindu-se in
consideratie starea materiala a celui invinuit, ca aceasta sa constituie o pierdere
considerabila pentru cel care a depus-o sau pentru invinuit, in cazul revocarii liberarii
provizorii prevazut de articolul 193 aliniatul 1 punctul 2). La stabilirea cuantumului
cautiunii se va tine cont si de gravitatea infractiunii.
Pentru solutionarea chestiunii privind cuantumul cautiunii la cererea de liberare
provizorie se va anexa si documente privind venitul anual al familiei celui invinuit
(inculpat).

Subiectul III:
Pentru a stabili imprejurarile savirsirii unui furt in proportii deosebit de mari, P.O. si
A.M. au venit acasa la minorul U.S., pe care-l banuiau de complicitate la furt.
Amenintindu-l cu moartea, cei doi i-au cerut lui U.S. sa le divulge numele celorlalti
participanti la furt, stabilindu-i pentru aceasta un termen. La momentul fixat, P.O. si A.M.
au venit din nou acasa la U.S., pe care nu l-au gasit. In timpul conflictului aparut intre ei
si tatal lui U.S., P.O. l-a impuscat mortal pe tatal lui U.S.

Calificati cele savirsite de P.O. si A.M. Argumentati raspunsul.

Amenintarea cu moartea art 155 si si omor savirsit de 2 sau mai multe persoaneart
145 alin 2 lit i
80
Test 30
Subiectul I: Tilharia
1.1.Identificati solutia de calificare atunci cind, in cadrul tilhariei, vatamarea
intentionata grava a integritatii corporale sau a sanatatii provoaca din imprudenta
decesul victimei.
Daca in urma talhariei ,vatamarea intentionata grava provoaca din imprudenta decesul
victemei,atunci vor fi calificate conform lit.cali.3, art.188+149 din CP RM

1.2.Argumentati de ce realizarea scopului de sustragere nu influenteaza asupra


calificarii infractiunii de tilharie.
O varianta de R/S Tlhrie se considera consumata din momentul atacului, insoit de
aplicarea sau amenin-
area a violenei periculoase pentru viaa sau sanatatea victimei, indiferent de faptul daca
a fost sau nu insuita averea proprietarului.
Aciunile infractorului pot fi calificate ca tlharie prin indicele ameninarii de aplicarea
violenei doar cnd o astfel de ameninare este reala, determinata, prezinta pericol real
pentru via sau sanatatea victimei.
Aceasta nu influenteaza asupra calificarii infractiunii de tilharie deoarece din insasi
definitia data de legiuitor reiese ca tilharia(atacul asupra persoanei) are deja drept scop
sustragerea bunurilor.
2 varianta Deoarece e o intentie din partea faptuitorului sa atace persoana, se
manifesta dorinta ei de a ataca si a sustrage anumite bunuri.

1.3. Argumentati daca este sau nu corecta urmatoarea formulare din Hotarirea
Plenului Curtii Supreme de Justitie, nr.23 din 28.06.2004 Cu privire la practica
judiciara in procesele penale despre sustragerea bunurilor: Violenta
nepericuloasa pentru viata si sanatatea victimei e considerata cauzarea unei
vatamari usoare a integritatii corporale sau a sanatatii, precum si aplicarea
intentionata a loviturilor sau altor actiuni violente care au cauzat numai dureri
fizice.
(1) Este corecta aceasta formulare deoarece orisice actiune din partea infractorului
este socotita ca violenta, insa violenta nepericuloasa pentru viata si sanatatea victimei
poate fi vatamari usoare, deoarece aceste vatamari nu pun in pericol viata si sanatatea
persoanei, sau cum ar putea pune in pericol viata sau sanatatea o palma data peste fata.
Aceate violente nepericuloase nu pun in pericol viata si sanatatea persoanelor, nu
limiteaza capaciatatea de munca a persoanei. De aceea atit vatamarile usoare cit si
aplicarea intentionata a loviturilor sau a altor actiuni violente care au cauzat numai dureri
fizice nu pot fi considerate periculoase pu sanatatea si viata victimei.
(2) Eu cred ca e formulata corect prima parte a frazei ,dar a 2 ce cuprinde aplicarea
intentionata a loviturilor sau alte actiuni ce au cauzat dureri fizice poate fi inteleasa in
mai multe sensuri,deoarece uneori actiunile ce cauzeaza dureri fizice pot decadea in
vatamare medie sau chiar grava. Cred ca prima fraza se contrazice cu a 2 .

81
Subiectul II: Expertiza in procesul penal
2.1. Relatati despre forta probanta a raportului de expertiza in procesul penal.
Raportul de expertiza este un mijloc de proba care are o importanta deosebita an
procesul penal
Raportul de expertixa-consta din concluziile motivate ale expertului la antrebarile
adresate de catre organul judiciar la care el ajunge aplicand cunostintele sale speciale in
rezultatul cercetarii multilaterale ale obiectelor expertixzei.Expertul alcatuieste Raportul
de ezpertiza din numele sau pe baza aprecierii rezultatelor cercetarilor efectuate in
corespundere cu cunostintele sale speciale si poarta raspundere personala p-u
el.Particularitatile concluziilor la care a ajuns expertul si care sunt reflectate in raportul de
expertiza spre deosebire de alte mijloace de proba,se caracterizeaza prin ansasi natura de
obtinere,analiza stiintifica si ordinea procesuala speciala
Raportul de expertiza se intocmeste in scris de catre expert,se confirma prin
semnatura sa, si se sigileaza de catre institutia in cadrul carteia sa efectuat R/E
respectiv.Acest lucru se efectuiaza atit cu scopul de a confirma efectuarea investigatiilor
cat si de a confirma faptul ca el a fost preintimpinat despre raspunderea penala p/u
prezentarea cu buna-stiinta a unor concluzii false.
Raportul de expertiza este format din 3 parti:partea introductiva,partea analitica de
cercetare si concluziile.La raportul expertului se anexeaza corpurile delicte,probele
grafice,alte materiale ramase dupa efectuarea investigatiilor precum si fotografii schite si
grafice ce confirma concluziile expertului
Daca in procesul efectuarii expertizei expertul stabileste circumstante ce prezinta
interes pentru cauza penala,dar cu privire la care nu iau fost puse intrebari,el are dreptul
sa le indice in raportul sau.Daca materialele prezentate spre luarea de cunostinta nu au
fost suficiente sau intrebarile formulate nu tin de competenta expervtului ,atunci in loc de
raportul de expertiza,expertul va intocmi un proces verbal de imposibilitate, unde va
raspunde doar la acele intrebari si se va referi doar la acele fapte ce tin de competenta sa.

2.2. Comparati expertiza suplimentara cu contraexpertiza, expertiza in comisie


cu expertiza complexa.
Daca organul de urmarire penala care a dispus expertiza sau instanta considera ca raportul
expertului nu este suficient de clar sau complet, se poate dispune efectuarea unei
expertize suplimentare. Expertiza suplimentara este efectuata de acelasi expert sau altul.
Atunci cind concluziile expertului nu sunt intemeiate, exista indoieli in privinta lor sau a
fost incalcata ordinea procesuala de efectuare a expertizei, poate fi dispusa efectuarea
unei contraexpertize de catre un alt expert sau alti experti. La efectuarea contraexpertizei,
se pot pune si intrebari referitor la autencitatea metodelor utilizate anterior. In ordonanta
sau incheierea prin care s-a numit contraexpertiza, trebuie sa fie concretizate motivele
efectuarii ei. La efectuarea expertizei suplimentare sau contraexpertizei poate participa si
primul expert pentru a da explicatii, insa el nu participa la efectuarea investigatiilor.
Expertiza in comisie se efectueaza de care o comisie compusa de citiva experti de
acelasi profil. Comisia de experti, ajunsi la o concluzie comuna, semneaza raportul de
expertiza. In cazul cind sunt dezacorduri, fiecare expert semneaza raportul vizavi de
chestiunile privind dezacordul. Efectuarea expertizei in comisie este numita de OUP sau
instanta de judecata.

82
Expertiza complexa se efectueaza in cazul, ciind constatarea unei circumstante ce
poate avea importanta probatorie in cauza penala este posibila numai in urma efectuarii
unor investigatii in diferite domenii. Expertiza complexa are multe elemente comune cu
expertiza in comisie. AMbele expertize se bazeaza pe principiul colegialitatii, procedura
de dispunere a expertizei si insasi efectuarea expertizei fiind similare. Deosebirea
esentiala care caracterizeaza expertiza complexa consta in aceea, ca experiza complexa se
efectueaza de experti de diferite specialitati sau diferite specializari (expertizele medico-
criminalistice, medico-autotehnice, financiar-bancare...).

2.3. Considerati ca enumerarea cazurilor de expertiza obligatorie este


exhaustiva? Argumentati.
Consider ca desi enumerarea cazurilor, cind efectuarea expertizei este obligatorie, totusi
acestea nu sunt exhaustive, insa prin alin 6: altor cazuri cind alte probe nu poate fi stabilit
adevarul in cauza, se inlatura neexhaustivitatea lor. De aici rezulta ca legiuitorur intro
manera a eliminat neexhaustivitatea cazurilor in care expertiza este obligatorie. Ramine la
discretia instantei sau a OUP sa impuna efectuarea expertizei atunci cind considera ca
este necesar.
Vezi xeroul la testul 13.

Subiectul III:
In cauza penala privind savirsirea unui act de santaj, conform art.189 alin.1 CP, care
se pedepseste cu inchisoarea pina la 4 ani ,ofiterul de urmarire penala a anexat la
materialele cauzei inregistrarea convorbirilor telefonice a victimei cu banuitul, efectuata
pe cale operativa pina la pornirea procesului penal. Avocatul invinuitului a contestat
legalitatea anexarii acestor investigari in calitate de proba, motivind ca nu este suficient
acordul victimei de a fi ascultat telefonul, dar trebuie si cu autorizatia judecatorului de
instructiune.
1. In ce conditii rezultatele activitatii operative pot fi folosite in calitate de probe?
2. Care este deosebirea dintre interceptarea convorbirilor telefonice ca actiune
de investigatie operativa si interceptarea comunicarilor ca actiune procesuala penala?
3. Apreciati legalitatea actiunii organului de urmarire penala.
Datele de fapt obtinute prin activitatea operativa de investigatii pot fi admise ca probe
numai in cazurile in care ele au fost administrate si verificate prin intermediul mijloacelor
prevazute la alin.(2), in conformitate cu prevederile legii procesuale, cu respectarea
drepturilor si libertatilor persoanei sau cu restrictia unor drepturi si libertati autorizata de
catre instanta de judecata.
rezultatele activitaii operative de investigaii pot fi folosite in calitate de probe daca au
fost obinute legitim
Deosebirea dintre interceptarea convorbirilor telefonice ca aciune operative de
investigaii i intercepta rea comunicarilor ca aciune procesuala penala consta in aceea,
ca interceptarea comunicarilor se efect. De catre OUP, cu autoriz.jud.de instr. In baza ord.
Motivate a procuror, in cazurile infr.grave, deoseb. i excep. de grave, daca din mater.
De investig. Operativa rezulta o baniala rezonabila privind savir. Acestor crime, pe cind
interceptarea conv.telefonice este o masura operativa de investigaii i nu procesuala, ce
se efect. Pina la ponirea UP.
Aciunea OUP este nelegitima,deoarece convorbirile telefonice in cauza nu pot servi ca
probe
83
Test 31
Subiectul I: Etapele activitatii infractionale
1.1.Caracterizati etapele activitatii infractionale.
Etape interne:
-conceperea activitatii infractionale, adica paritita si conturararea ideii de a comite
fapta prevazuta de legea penala
- deliberarea, -adica compararea, in vederea luarii deciziei, a alternativelor savirsirii
sau nesavirsirii infractiuniii, a avantajelor si dezavantajelor atrase de fiecare
alternativa.
- decizia-, hotarirea de a savirsi infractiunea
Etape externe:
- actele preparatorii infractiunii,-faza in care se trece de la hotarirea ei laexecutare
prin actre care insa numai pregatesc savirsirea din punct d evedere material si moral.
- etapa actelor de executare:tentativa consumata si terminata de infractiune
(inceperea executarii)
- finalizarea infractiunii prin producerea rezultatului dorit.

1.2. Faceti o generalizare asupra conditiilor aplicarii pedepsei pentru


infractiunea neconsumata.
Art. 81 CP
La aplicarea pedepsei pentru infractiunea neconsumata (pregatire sau tentativa) se iau in
consideratie circumstantele in virtutea carora infractiunea nu a fost dusa pna la capat. Ele
pot fi cele mai diverse, insa norma data include in numaru! lor doar imprejurarile, care nu
depind de vointa vinovatului. Totodata se ia in consideratie si atitudinea vinovatului fata
de aceste circumstante, care s-a manifestat in actiuni privind invingerea lor, capacitatea si
pregatirea de a li se opune.
Marimea pedepsei pentru pregatirea de infractiune ce nu constituie o recidiva nu
poate depasi jumtate din maximul celei mai aspre pedepse prevazute in articolul
corespunzator din Partea speciala a CP pentru infractiunea consumata, dar pentru tentativa
de infractiu-ne ce nu constituie recidiva nu poate depasi trei patrimi.
in alin. 4 al articolului comentat se mentioneaza in special ca, pentru pregatirea de
infractiu-ne si tentativa de infractiune, detentiunea pe viata nu se aplica. Usurarea pedepsei
pentru infractiunea neconsumata se intemeiaz pe faptul ca pregatirea si tentativa sunt mai
putin daunatoare dect infractiunea consumat.
Cind vorbim despre aplicarea pedepsei pentru infractiunea neconsumata,in privinta
pregatirii exista citeva teorii:
- teoria incriminarii limitatea,c are prespune incriminarea doar a unor fapte de pregatire ,
cele ce pregatesc savirsirea unor infraciuni grave.
-teoria parificarii pedepsei, presupune ca sanctiunea ce urmeaza a fi aplicata pentru
pregatire sa fie ca si pentru infraciunea consumata, adica insasi pedeapsa prevazuta
pentru acea infractiune.
-teoria diversificarii,datorita pericolului mai mic al pregatirii in coraport cu infractiunea
consumata,pedeapsa respectiv trebuie sa fie mai mica pentru pregatire.
Cit tine de tentativa legiuitorul nostru incrimienaza nelimitata tentativa,adica la toatea
infratiunnile.
84
Si aici aveam mai multe teorii:
-teoria subiectiva tentativa trebuie sanctionata ca si infrractunea consumata, deoarece
prin savirsirea unui act de executare agentul si-a relevat periculozitatea intocmai ca atunci
cind ar fi consumat infractiunea.
-conceptia obiectiva,sanctionarea tentativei in limite mia reduse decit infractiunea
consumata.desi faptuitorul a violat prevederea legala,totusi nu s-a produs rezultatul
descris in norma.

1.3. Proiectati o speta in care sa fie prezenta tentativa la obiect nul.


Hotul sparge seiful sa sustraga banii,dar seiful era gol,sau ucigasul impusca intr-o
momie crezind ca este persoana care itentioneaza sa o ucida.-tentativa de omor

Subiectul II: Sechestrarea corespondentei postale si interceptarea


comunicarilor
2.1. Descrieti procedura de sechestrare a corespondentei postale.
Sechestrarea corespondentei postale este o actiune procesuala, care aduce atingerea
unui drept esential al persoanei, ocrotit atit de normele internationale, cit si cele nationale.
CPP asigura secrteul corespondentei. Limitarea acestui drept se admite numai in baza
mandatului judecatorului, doar in cazul investigatiei nfractiunilor grave, deosebt de grave
si exceptional de grave, cu conditia ca prin alte procedee probatorii nu au fost obtinute
probe si deci nu poate fi stabilit adevarul. Pentru efecruarea acestei actiuni procesuale,
trebuie sa fie temeiuri suficiente, de a presupune ca ca o corespondenta postala primita
sau expediata poate contine informatii ce ar avea importanta pentru cauza penala. In toate
cazurile de sechestrare, una dintre parti trebuie sa fie invinuitul sau banuitul.
Sechestrarea corespondentei consta in interdictia de a transmite corspondenta
adresatului. Sechestrul se pune pe un termen ce nu poate depasi termenul urmaririi
penale. Procurorul intocmeste ordonanta cu privire la sechestrarea corespondentei, in care
se indica motivul dispunerii sechestrului, numele persoanei a carei corespondenta se
sechestreata, durata sechestrulu... Sechestrul poate fi prelungit, sau anulat de catre
procuror, procurorul ierarhic superior, judecatorul de instructie care a autorizat
sechestrarea, despre ce se instiinteaza institutia postala. Examinarea corespondentei se
efectueaza de OUP, iar in caz de necesitate participa traducatorul si specialistul. Se
intocmeste proces-verbal de examinare si ridicare. Corespondenta examinata poate fi
ridicata si anexata la dosar, pot fi facute copii, iar cind in corespondenta sau gasit
documente false, acestea in original se anexeaza la dosar. Participantii la aceasta actiune
procesuala sunt preintimpinati despre obligativitatea nedivulgarii informatiei cunoscute si
responsabilitatea care o poarta in cazul incalcarii obligatiilor.

2.2. Stabiliti conditiile de interceptare a comunicarilor.


Interceptarea comunicarilor la fel ca si sechestrarea corespondentei reprezinta o
violare a vietii private a persoanei.Prin notiunea de comunicare se intelege orice fel de
convorbiri telefonice,radio sau alte coponvorbiri.Procedura de interceptare a acestora va
fi identical ca si an cazul sechestrarii corespondentei.Conditiile de baza fiind urmatoarele:
-Se va admite interceptarea comunicarilor doar in cazurile infractiunilor deosebit de
grava sau exceptional de grave
-Modalitatea si locul interceptarii sint determinate de OUP

85
-Interceptarea se va face in baza ordonantei procurorului si cu autorizatia judec.de
instructiune
-In cazurile care nu sufera aminare procurorul poate dispune efectuarea interceptarilor
fara obtinerea prealabila a autorizatiei judecat.de instructiune,dar cu conditia ca nu mai
tarziu de 24 ore sal informeze pe acesta care la rindul sau este obligat in termen de 24 ore
sa se pronunte asupra legalitatii sau ilegalitatii acestor actiuni
-Termenul interceptarilor este de 30 zile care poate fi prelungit dar nu poate depasi 6
luni
-Persoanele care participa la interceptarea comunicarilor sunt obligati sa pastreze in
secret informatia care le este cunoscuta.

2.3. Apreciati procedura autorizarii interceptarilor comunicarilor de catre


judecatorul de instructie prin prisma cazului Iordachi s.a. contra Moldovei.
Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO) a condamnat Republica Moldova
din cauza legislatiei privind interceptarile secrete, considerata neconforma standardelor
Consiliului Europei pentru ca permite abuzuri.
Cauza Iordachi si altii contra Moldovei a fost intentata de cinci membri ai
organizatiei "Juristii pentru drepturile omului", care au acuzat ca, avand in vedere natura
activitatii lor - organizatia se ocupa de reprezentarea cauzelor la CEDO contra Moldovei
-, dar si imperfectiunile legislatiei, sunt supusi unui risc serios sa le fie interceptate
convorbirile telefonice, informeaza Agerpres.
Curtea de la Strasbourg a constatat in unanimitate incalcarea art. 8 al CEDO (dreptul
la respectarea vietii private si de familie) deoarece legislatia nu le oferea reclamantilor
garantii suficiente impotriva unor eventuale abuzuri din partea autoritatilor.
Astfel, potrivit legislatiei moldovenesti pot fi efectuate interceptari in cadrul
anchetelor privind comiterea a peste 50% din infractiunile prevazute in Codul penal, iar
legislatia nu stabileste clar ale cui convorbiri pot fi interceptate in cadrul acestor masuri.
De asemenea, legislatia nu prevede clar limita de timp pentru efectuarea
interceptarilor. In acelasi timp, nu sunt stabilite clar scopul acestora, modul de
inregistrare, pastrare si distrugere a inregistrarilor.
Curtea a mai apreciat ca se efectueaza un numar excesiv de mare de interceptari.
Astfel, in anul 2005 au fost emise circa 2.500 mandate de interceptare, in anul 2006 -
circa 1.900 mandate, iar in anul 2007 - circa 2.300 de mandate.
Potrivit reclamantilor, drept consecinta a acestei hotarari a CEDO, autoritatile de la
Chisinau urmeaza sa revizuiasca intreaga legislatie cu privire la interceptarea
corespondentei.

Subiectul III:

86
In cadrul urmaririi penale procurorii au retinut ca, la sfrsitul anului 2007, in incinta
unei farmacii din or. Soroca, s-a prezentat cetateanul I. I., care s-a interesat de la
proprietara imobilului, despre soarta constructiei auxiliare farmaciei, care nu este
exploatata. Aflnd de la aceasta ca respectiva incapere nu poate fi data in exploatare,
deoarece procesul verbal de receptie finala nu este semnat de arhitectul sef al or.
Soroca, I. I. i-a comunicat ca are influenta asupra ultimului si il poate influenta sa
contrasemneze actul in schimbul unei sume negociate preventiv cu arhitectul. La
12.02.2008, in incinta aceleiasi farmacii, I. I. a primit prin extorcare de la femeie 10 000
dolari SUA, promitind-i astfel semnarea de catre arhitectul sef al or.Soroca a procesului
verbal de receptie finala a imobilului, actiune ce intra in obligatiile acestuia de serviciu.

Calificati cele savirsite de I.I. Argumentati raspunsul.

Articolul 326. Traficul de influenta


Primirea sau extorcarea de bani, titluri de valoare, alte bunuri sau avantaje
patrimoniale, acceptarea de servicii, bunuri sau avantaje, personal sau prin mijlocitor,
pentru sine sau pentru o alta persoana, savirsite intentionat de catre o persoana care are
influenta sau care sustine ca are influenta asupra unui functionar, in scopul de a-l face sa
indeplineasca ori sa nu indeplineasca actiuni ce intra in obligatiile lui de serviciu,
indiferent daca asemenea actiuni au fost sau nu savirsite.

87
Test 31
Subiectul I: Etapele activitatii infractionale
1.1.Caracterizati etapele activitatii infractionale.
Etape interne:
-conceperea activitatii infractionale, adica paritita si conturararea ideii de a comite
fapta prevazuta de legea penala
- deliberarea, -adica compararea, in vederea luarii deciziei, a alternativelor savirsirii
sau nesavirsirii infractiuniii, a avantajelor si dezavantajelor atrase de fiecare
alternativa.
- decizia-, hotarirea de a savirsi infractiunea
Etape externe:
- actele preparatorii infractiunii,-faza in care se trece de la hotarirea ei laexecutare
prin actre care insa numai pregatesc savirsirea din punct d evedere material si moral.
- etapa actelor de executare:tentativa consumata si terminata de infractiune
(inceperea executarii)
- finalizarea infractiunii prin producerea rezultatului dorit.

1.2. Faceti o generalizare asupra conditiilor aplicarii pedepsei pentru


infractiunea neconsumata.
Art. 81 CP
La aplicarea pedepsei pentru infractiunea neconsumata (pregatire sau tentativa) se iau in
consideratie circumstantele in virtutea carora infractiunea nu a fost dusa pna la capat. Ele
pot fi cele mai diverse, insa norma data include in numaru! lor doar imprejurarile, care nu
depind de vointa vinovatului. Totodata se ia in consideratie si atitudinea vinovatului fata
de aceste circumstante, care s-a manifestat in actiuni privind invingerea lor, capacitatea si
pregatirea de a li se opune.
Marimea pedepsei pentru pregatirea de infractiune ce nu constituie o recidiva nu
poate depasi jumtate din maximul celei mai aspre pedepse prevazute in articolul
corespunzator din Partea speciala a CP pentru infractiunea consumata, dar pentru tentativa
de infractiu-ne ce nu constituie recidiva nu poate depasi trei patrimi.
in alin. 4 al articolului comentat se mentioneaza in special ca, pentru pregatirea de
infractiu-ne si tentativa de infractiune, detentiunea pe viata nu se aplica. Usurarea pedepsei
pentru infractiunea neconsumata se intemeiaz pe faptul ca pregatirea si tentativa sunt mai
putin daunatoare dect infractiunea consumat.
Cind vorbim despre aplicarea pedepsei pentru infractiunea neconsumata,in privinta
pregatirii exista citeva teorii:

88
- teoria incriminarii limitatea,c are prespune incriminarea doar a unor fapte de pregatire ,
cele ce pregatesc savirsirea unor infraciuni grave.
-teoria parificarii pedepsei, presupune ca sanctiunea ce urmeaza a fi aplicata pentru
pregatire sa fie ca si pentru infraciunea consumata, adica insasi pedeapsa prevazuta
pentru acea infractiune.
-teoria diversificarii,datorita pericolului mai mic al pregatirii in coraport cu infractiunea
consumata,pedeapsa respectiv trebuie sa fie mai mica pentru pregatire.
Cit tine de tentativa legiuitorul nostru incrimienaza nelimitata tentativa,adica la toatea
infratiunnile.
Si aici aveam mai multe teorii:
-teoria subiectiva tentativa trebuie sanctionata ca si infrractunea consumata, deoarece
prin savirsirea unui act de executare agentul si-a relevat periculozitatea intocmai ca atunci
cind ar fi consumat infractiunea.
-conceptia obiectiva,sanctionarea tentativei in limite mia reduse decit infractiunea
consumata.desi faptuitorul a violat prevederea legala,totusi nu s-a produs rezultatul
descris in norma.

1.3. Proiectati o speta in care sa fie prezenta tentativa la obiect nul.


Hotul sparge seiful sa sustraga banii,dar seiful era gol,sau ucigasul impusca intr-o
momie crezind ca este persoana care itentioneaza sa o ucida.-tentativa de omor

Subiectul II: Sechestrarea corespondentei postale si interceptarea


comunicarilor
2.1. Descrieti procedura de sechestrare a corespondentei postale.
Sechestrarea corespondentei postale este o actiune procesuala, care aduce atingerea
unui drept esential al persoanei, ocrotit atit de normele internationale, cit si cele nationale.
CPP asigura secrteul corespondentei. Limitarea acestui drept se admite numai in baza
mandatului judecatorului, doar in cazul investigatiei nfractiunilor grave, deosebt de grave
si exceptional de grave, cu conditia ca prin alte procedee probatorii nu au fost obtinute
probe si deci nu poate fi stabilit adevarul. Pentru efecruarea acestei actiuni procesuale,
trebuie sa fie temeiuri suficiente, de a presupune ca ca o corespondenta postala primita
sau expediata poate contine informatii ce ar avea importanta pentru cauza penala. In toate
cazurile de sechestrare, una dintre parti trebuie sa fie invinuitul sau banuitul.
Sechestrarea corespondentei consta in interdictia de a transmite corspondenta
adresatului. Sechestrul se pune pe un termen ce nu poate depasi termenul urmaririi
penale. Procurorul intocmeste ordonanta cu privire la sechestrarea corespondentei, in care
se indica motivul dispunerii sechestrului, numele persoanei a carei corespondenta se
sechestreata, durata sechestrulu... Sechestrul poate fi prelungit, sau anulat de catre
procuror, procurorul ierarhic superior, judecatorul de instructie care a autorizat
sechestrarea, despre ce se instiinteaza institutia postala. Examinarea corespondentei se
efectueaza de OUP, iar in caz de necesitate participa traducatorul si specialistul. Se
intocmeste proces-verbal de examinare si ridicare. Corespondenta examinata poate fi
ridicata si anexata la dosar, pot fi facute copii, iar cind in corespondenta sau gasit
documente false, acestea in original se anexeaza la dosar. Participantii la aceasta actiune
procesuala sunt preintimpinati despre obligativitatea nedivulgarii informatiei cunoscute si
responsabilitatea care o poarta in cazul incalcarii obligatiilor.

89
2.2. Stabiliti conditiile de interceptare a comunicarilor.
Interceptarea comunicarilor la fel ca si sechestrarea corespondentei reprezinta o
violare a vietii private a persoanei.Prin notiunea de comunicare se intelege orice fel de
convorbiri telefonice,radio sau alte coponvorbiri.Procedura de interceptare a acestora va
fi identical ca si an cazul sechestrarii corespondentei.Conditiile de baza fiind urmatoarele:
-Se va admite interceptarea comunicarilor doar in cazurile infractiunilor deosebit de
grava sau exceptional de grave
-Modalitatea si locul interceptarii sint determinate de OUP
-Interceptarea se va face in baza ordonantei procurorului si cu autorizatia judec.de
instructiune
-In cazurile care nu sufera aminare procurorul poate dispune efectuarea interceptarilor
fara obtinerea prealabila a autorizatiei judecat.de instructiune,dar cu conditia ca nu mai
tarziu de 24 ore sal informeze pe acesta care la rindul sau este obligat in termen de 24 ore
sa se pronunte asupra legalitatii sau ilegalitatii acestor actiuni
-Termenul interceptarilor este de 30 zile care poate fi prelungit dar nu poate depasi 6
luni
-Persoanele care participa la interceptarea comunicarilor sunt obligati sa pastreze in
secret informatia care le este cunoscuta.

2.3. Apreciati procedura autorizarii interceptarilor comunicarilor de catre


judecatorul de instructie prin prisma cazului Iordachi s.a. contra Moldovei.
Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO) a condamnat Republica Moldova
din cauza legislatiei privind interceptarile secrete, considerata neconforma standardelor
Consiliului Europei pentru ca permite abuzuri.
Cauza Iordachi si altii contra Moldovei a fost intentata de cinci membri ai
organizatiei "Juristii pentru drepturile omului", care au acuzat ca, avand in vedere natura
activitatii lor - organizatia se ocupa de reprezentarea cauzelor la CEDO contra Moldovei
-, dar si imperfectiunile legislatiei, sunt supusi unui risc serios sa le fie interceptate
convorbirile telefonice, informeaza Agerpres.
Curtea de la Strasbourg a constatat in unanimitate incalcarea art. 8 al CEDO (dreptul
la respectarea vietii private si de familie) deoarece legislatia nu le oferea reclamantilor
garantii suficiente impotriva unor eventuale abuzuri din partea autoritatilor.
Astfel, potrivit legislatiei moldovenesti pot fi efectuate interceptari in cadrul
anchetelor privind comiterea a peste 50% din infractiunile prevazute in Codul penal, iar
legislatia nu stabileste clar ale cui convorbiri pot fi interceptate in cadrul acestor masuri.
De asemenea, legislatia nu prevede clar limita de timp pentru efectuarea
interceptarilor. In acelasi timp, nu sunt stabilite clar scopul acestora, modul de
inregistrare, pastrare si distrugere a inregistrarilor.
Curtea a mai apreciat ca se efectueaza un numar excesiv de mare de interceptari.
Astfel, in anul 2005 au fost emise circa 2.500 mandate de interceptare, in anul 2006 -
circa 1.900 mandate, iar in anul 2007 - circa 2.300 de mandate.
Potrivit reclamantilor, drept consecinta a acestei hotarari a CEDO, autoritatile de la
Chisinau urmeaza sa revizuiasca intreaga legislatie cu privire la interceptarea
corespondentei.

Subiectul III:

90
In cadrul urmaririi penale procurorii au retinut ca, la sfrsitul anului 2007, in incinta
unei farmacii din or. Soroca, s-a prezentat cetateanul I. I., care s-a interesat de la
proprietara imobilului, despre soarta constructiei auxiliare farmaciei, care nu este
exploatata. Aflnd de la aceasta ca respectiva incapere nu poate fi data in exploatare,
deoarece procesul verbal de receptie finala nu este semnat de arhitectul sef al or.
Soroca, I. I. i-a comunicat ca are influenta asupra ultimului si il poate influenta sa
contrasemneze actul in schimbul unei sume negociate preventiv cu arhitectul. La
12.02.2008, in incinta aceleiasi farmacii, I. I. a primit prin extorcare de la femeie 10 000
dolari SUA, promitind-i astfel semnarea de catre arhitectul sef al or.Soroca a procesului
verbal de receptie finala a imobilului, actiune ce intra in obligatiile acestuia de serviciu.

Calificati cele savirsite de I.I. Argumentati raspunsul.

Articolul 326. Traficul de influenta


Primirea sau extorcarea de bani, titluri de valoare, alte bunuri sau avantaje
patrimoniale, acceptarea de servicii, bunuri sau avantaje, personal sau prin mijlocitor,
pentru sine sau pentru o alta persoana, savirsite intentionat de catre o persoana care are
influenta sau care sustine ca are influenta asupra unui functionar, in scopul de a-l face sa
indeplineasca ori sa nu indeplineasca actiuni ce intra in obligatiile lui de serviciu,
indiferent daca asemenea actiuni au fost sau nu savirsite.

91
Test 32
Subiectul I: Furtul
1.1. Relatati despre toate ipotezele de calificare cind faptuitorul este surprins in
procesul savirsirii furtului.
Sustragerea averii pe ascuns, potrivit HP CSJ a RM din 28 iunie 2004 nr. 23 are loc si in
cazurile daca aceasta:
este savrsita in prezenta unei persoane pe care infractorul o considera inapta de a
constientiza caracterul ti esenta celor ce se intmpla din diferite motive (boala, stare
de ebrietate, vrsta frageda etc); aici rezulta atitudinea psihologica a infractorului care si
are importanta la furt adica insusirea pe ascuns, deci daca infractorul are atitudinea ca
persoana din prezenta sa nu are capacitatea de a constientiza atunci se califica ca furt.
este savrsita in prezenta persoanelor implicate in actul de insusire a averii sau in
privinta carora autorul infractiunii e incredintat c ele nu vor impiedica savrsirea
furtului din motive personale acesta va purta raspundere penala in calitate de
coparticipant; la fel atitudinea persoanei care efectuiaza furtul are rolul decisiv, anume
faptul ca persoanele prezente nu prezinta piedica prin faptul ca nu va denunta la politie,
adica faciliteaza furtul.
este savrsita in lipsa victimei sau victima n-a observat furtul. Infractorul e constient
de faptul ca actioneaza pe ascuns, in lipsa victimei sau victima nu a observat furtul nu
canstituie temei ca furtul sa nu existe in general. Ca victima nu a observat furtul nu
inseamna ca furtul nu a existat. Actiunea sa produs deja.

1.2.Determinati cinci deosebiri dintre infractiunea de furt (art.186 CP RM) si


infractiunea de jaf (art.187 CP RM).
1.obiectul material la furt e format din bunurile materiale ,iar la jaf pe linga bunuri il
foormeaza sai corpul persoanei
2.modul de savirsire a infract.-jaful e comis intrun mod deschis ,iar furtul pe ascuns
3.circumstantele agravante la jaf e specific ca sustragerea se efectuiaza cu aplicarea
violentei nepericuloase pentru viata
4.obiectul special-la furt relatiile sociale cu privire la posesia asupra bunurilor mobile, la
jaf deasemenea aceste relatii insa exceptie constituie prevederile lit.e din alin.2 unde jaful
adopta forma unei infractiuni complexe.

1.3. Considerati oare corecta recomandarea din Hotarirea Plenului Curtii Supreme
de Justitie, nr.23 din 28.06.2004 Cu privire la practica judiciara in procesele penale
despre sustragerea bunurilor, potrivit careia pungasia cu cauzarea de daune in
proportii considerabile trebuie calificata conform lit.d) alin.(2) art.186 CP RM, ca
furt cu cauzarea de daune in proportii considerabile?
Caracterul considerabil sau esential al daunei cauzate se stabileste luindu-se in
considerare valoarea, cantitatea si insemnatatea bunurilor pentru victima, starea materiala
si venitul acesteia, existenta persoanelor intretinute, alte circumstante care influenteaza
92
esential asupra starii materiale a victimei, iar in cazul prejudicierii drepturilor si
intereselor ocrotite de lege gradul lezarii drepturilor si libertatilor fundamentale ale
omului.

Subiectul II: Liberarea provizorie sub control judiciar


2.1. Descrieti conditiile liberarii provizorii sub control judiciar .
Liberarea provizorie pe cautiune poate fi dispusa de judecatorul de instructie, sau
instanta, in urmatoarele conditii, care se refera la:
a) natura si gravitatea infractiunilor savirsite
b) comportamentul penal inainte de declansarea procesului penal si perspectiva
acestui comportament dupa declansarea procesului penal (liberarea provizorie sub control
judiciar poate fi acordata numai in cazul infractiunilor din imprudenta, precum si al
infractiunilor cu intentie pentru care legea penala prevede o pedeapsa care nu depaseste
10 ani de inchisoare).
Aceasta conditie este confirmata prin atele emise de OUP sau procuror, care
stabilesc incadrarea juridica a faptei savirsite (actul de incepere a urm.penale, p.v. de
retinere, ordon.de punere sub invinuire, rechizitoriul). Aici jud. de instructie nu apreciaza
daca incadrarea jurid. A faptei prejudiciabile este apreciata corect, fiindca nu examineaza
probele, dar verifica numai faptul existentei acestei conditii din punct de vedere formal.
Liberarea provizorie sub control judiciar nu se acorda banuitului, invinuitului,
inculpatului cind acesta are antecedente penale nestinse pentru infractiuni grace, deosebit
si exceptional de grave sau daca exista date ca el va savirsi alta infractiune, va incerca sa
influenteze asupra martorilor sau sa distruga mijloacele de proba sau sa fuga. Procurorul
este obligat sa prezinte asemenea probe. Controlul judiciar poate fi ridicat total sau
partial.

2.2. Stabiliti deosebirile dintre revocarea liberarii provizorii si incetarea de drept


a liberarii provizorii sub control judiciar.
Liberarea provizorie poate fi revocata daca:
1) se descopera fapte si circumstante care nu au fost cunoscute la data admiterii cererii de
liberare si care impiedica liberarea provizorie;
2) invinuitul, inculpatul cu rea-credinta nu indeplineste obligatiile stabilite sau a savirsit o
noua infractiune cu intentie.
(2) in cazul revocarii liberarii provizorii, persoana este supusa arestarii preventive.
Liberarea provizorie inceteaza de drept:
1) la expirarea termenelor prevazute de lege ori stabilite de organul de urmarire penala
sau instanta, daca nu a fost prelungita in conformitate cu legea;
2) in caz de scoatere a persoanei de sub urmarire penala, de incetare a procesului penal
sau de achitare a persoanei;
3) in caz de punere in executare a sentintei de condamnare.
Deosebiri:
La revocare persoana mai este tinuta sub alte masuri prevantive ca arestul, pe cind la
incetare , alte masuri preventive in genere nu mai pot fi aplicate.
La revocare , se schimba in alta masura preventiva , la incetare persona ori este liberata
de sub UP sau se pune in executare sentinta de condamnare.

2.3. Apreciati eficienta liberarii provizorii sub control judiciar prin prisma CEDO.
93
Articolul 5 (3) garanteaz dreptul la liberare in timpul procesului i enun o prezumie
hotrat in favoarea eliberrii in timpul ateptrii hotrarii. Aceast prezumie devine din
ce in ce mai apstoare pe msur intarzierii procesului. Refuzul de a pune in libertate
persoana vizat poate fi justifi cat doar din cele patru motive identifi cate de judectorii
de la Strasbourg, care au fost descrise in paragrafele precedente: riscul evadrii,
impiedicarea bunei desfurri a justiiei, prevenirea criminalitii i ocrotirea ordinii
publice. In consecin trebuie s fi e fi xat mrimea cauiunii scopul creia este de a
garanta prezena acuzatului la proces. In cazul Neumeister v. Austria84, autoritile
naionale calculase aceast mrime doar referitor la prejudiciul cauzat de aciunile de care
acuzatul trebuia s poarte rspundere. Judectorii de la Strasbourg au stabilit c aceast
procedur contravine articolului 5 (3) i au reamintit c garania prevzut de aceast
dispoziie nu are drept obiect asigurarea reparrii prejudiciului, dar asigurarea
prezeneiacuzatului la edin. De aici reiese c importana sa trebuie s fi e apreciat in
mod esenial in raport cu resursele celui vizat,dar s nu constituie o povar mai
apstoare decat cea necesar pentru impiedicarea oricrei dorine de evadare. Felul i
mrimea
cauiunii ar trebui deci s fi e proporionale cu motivele ce justifi c detenia prejudiciar.
In cazul in care o garanie fi nanciar pare s fi e necesar in acest scop85, importana sa
trebuie s fi e apreciat din acest moment in raport cu persoana vizat, resursele sale i
legturile cu persoanele chemate s serveasc ca garani. Acuzatul trebuie s prezinte
informaii referitoare la bunurile sale, in acelai timp autoritile naionale trebuie s
evalueze minuios aceste informaii pentru a fi xa mrimea corespunztoare. Orice sum
ce depete mrimea necesar pentru a aciona ca o fran sufi cient pentru a indeprta
orice pericol de evadare incalc dreptul la libertate provizorie86. Alte garanii, in afara
celor bneti, cum ar fi depunerea paaportului de ctre persoana vizat, pot de asemenea
fi necesare pentru a garanta prezena sa la edin87. Anumite circumstane particulare,
care justifi c un risc sporit de evadare, pot totodat convinge autoritile s elibereze
acuzatul sub cauiune, indiferent de mrimea garaniilor. In cazul Punzelt v. Republica
Ceh88, spre exemplu, autoritile naionale iniial refuzase petiionarului dreptul de a fi
eliberat sub cauiune (chiar dac el a oferit s plteasc peste 15 milioane de coroane),
apoi ei au acceptat eliberarea lui pe motive de sntate pretinzand primirea unei cauiuni
de 30 milioane de coroane. Judectorii de la Strasbourg au considerat c, inand cont de
amploarea tranzaciilor realizate de petiionar el a elibarat dou cecuri fr acoperir cu
valoarea total de 28 400 000 de coroane pan la arest, avuse intenia s achiziioneze
dou mari magazine (contra unei sume de 338 856 000 i, respectiv, 236 000 000 de
coroane) i s-a obligat s plteasc prin virament 150 000 000 de coroane refuzul de a-l
pune in libertate provizorie i impunerea unei cauiunii mai mari decat cea propus de cel
vizat nu inclca articolul 5 (3).
Subiectul III:
Punga a fost condamnat pentru escrocherie in baza alin.(1) art.190 CP RM la inchisoare
pe un termen de doi ani cu retragerea titlului stiintific de conferentiar universitar.

Corect a procedat instanta de judecata? Argumentati raspunsul.


Instana de judecat n-a procedat corect, deoarece sanciunea alin. 1 al art. 190 CP nu
prevede retragerea unor titluri tiinifice

94
Test 33
Subiectul I: Vinovia i formele ei
1.1.Caracterizai conceptul i formele vinoviei.
Vinovatia reprezinta atitudinea psihica( constienta si volitiva) a persoanei fata de fapta
prejudiciabila savirsita si urmarile prejudiciabile ale acesteia , ce se manifesta sub forma
de intentie sau imprudenta.Formele vinovatiei: infractiunea savirsita cu intentie si
infractiunea savirsita din inprudenta.Conform art 17 :Se considera ca infractiunea a fost
savrsita cu intentie daca persoana care a savrsit-o si dadea seama de caracterul
prejudiciabil al actiunii sau inactiunii sale, a prevazut urmarile ei prejudiciabile, le-a dorit
sau admitea, n mod constient, survenirea acestor urmari.Conform art 18: Se considera ca
infractiunea a fost savrsita din imprudenta daca persoana care a savrsit-o si dadea
seama de caracterul prejudiciabil al actiunii sau inactiunii sale, a prevazut urmarile ei
prejudiciabile, dar considera n mod usuratic ca ele vor putea fi evitate ori nu si dadea
seama de caracterul prejudiciabil al actiunii sau inactiunii sale, nu a prevazut posibilitatea
survenirii urmarilor ei prejudiciabile, desi trebuia si putea sa le prevada.
1.2. Descriei fapta svrit cu dou forme de vinovie i fapta svrit fr
vinovie.
Conform art 19 infractiunea savrsita cu doua forme de vinovatie: daca, drept rezultat al
savrsirii cu intentie a infractiunii, se produc urmari mai grave care, conform legii, atrag
nasprirea pedepsei penale si care nu erau cuprinse de intentia faptuitorului, raspunderea
penala pentru atare urmari survine numai daca persoana a prevazut urmarile
prejudiciabile, dar considera n mod usuratic ca ele vor putea fi evitate sau daca persoana
nu a prevazut posibilitatea survenirii acestor urmari, desi trebuia si putea sa le prevada. n
consecinta, infractiunea se considera intentionata. Astfel ceea ce caracterizeaza, sub
aspect obiectiv, infractiunile savirsite cu 2 forme de vinovatie este imprejurarea ca,
urmarind producerea unui anumit rezultat sau acceptindul, faptuitorul savirseste o fapta
ce constituie elementul material al unei infractiuni, dar produce un rezultat mai grav ori
in plus, ce caracterizeaza o infractiune mai grava sau o varianta agravanta a celeiasi
infractiuni.
De exemplu, vatamarea intentionata grava a integritatii corporale sau a sanatatii, care a
provocat decesul victimei.
Asa deci,,la infr cu 2se imbinana doua forme de vinov inteintia si imprud,atitudinea
imprudenta se manifested oar asupra urmarilor calificate, doua fprme d evinov exista
doar in cadrul formelor agravante ale infraatiunii-tip, infrac de acest tip se considera a fi
intentionate.
Conform art 20: fapta se considera savrsita fara vinovatie daca persoana care a comis-o
nu si dadea seama de caracterul prejudiciabil al actiunii sau inactiunii sale, nu a prevazut
posibilitatea survenirii urmarilor ei prejudiciabile si, conform circumstantelor cauzei, nici
nu trebuia sau nu putea sa le prevada. Dispozitia acestei norme penale reglementeaza un
aspect al principiului vinovatiei raspunderii penale, care exclude incriminarea obiectiva

95
in dreptul penal al RM. Nici o fapta savirsita fara vinovatie, oricit de prejudiciabila ar fi
urmarile ei, nu poate fi recunoscuta drept infractiune.
Cel mai classic exemplu cu femeia care in timpul mucnilor agricole isi lasa copilul mic la
umbra unui zid, dupa un cutremur, zidul se darmina si copilul decedeaza, sau cele cu
gospodarul care pe un timp linistit da foc la niste uscaturi ,se isca o furtuna si foculs e
extinde asupra caselor vecinilor etc., declaratiile ce nu corespunde advarului, in cazul in
care martorul de buna-credinta.
Cazul fortuit se incepe acolo unde s etemrina imprudenta, fiindca din moment ce o
persoana a putut sa-si reprezinte interventia fortei straine si producerea urmarii
prejudiciabile,insa nu le-a prevazut, exista vinovatie,
1.3. Construii mecanismul psihologic al vinoviei.
Vinovatia intruneste in sine 2 factori psihici caracteristici pentru latura subiectiva a
infractiunii, si anume: factorul intelictiv (constiinta) si factorul volitiv (vointa).
Factorul intelictiv presupune reprezentarea deplina a continutului, sensului si
consecintelor urmarite sau acceptate prin savirsirea faptei penale, precum si prevederea
intergii desfasurari cauzale a acesteia. Factorul volitiv (vointa) reprezinta facultatea
psihicva prin care sunt mobilizate ori orientate constient energiile fizice ale omului in
vederea savirsirii actului de conduita exterioara. Vointa de a savirsi actul de conduita
face ca acesta sa fie atribuit persoanei care la savirsit.
Intentia directa, factorul intelectiv, caracterizat de intelegere si
prevedere.Intelegerea(intelege asupra caror valori atenteaza, contiunutul actiunilor prin
care se realizeaza infractiunea, circumstantele concrete) in present, adica faptuitorul
constientizeaza caracterul si gradul prejudiciabil al faptei ce o savirseste.
Previziunea(reprezentarea asupra daunei care va fi cauzata) urmarilor prejudiciabile este
adresata in timpul viitor si inseamna ca faptuitorul a avut reprezentarea posibilitatii
survenirii urmarilor.
Factorul volitiv: caracterizeaza directiopnarea vontei subiectului si se exprima in dorinta
survenirii anumitor urmari.Indiferent de scopul urmarit, pentur toate cazurile de intentie
directa este caracteristica dorinta constienta a faptuitorului de a provoca urmarile
prejudiciabile.
Intentia indirecta, factorul intelectiv,corespunde cu intentia directa.
Previziunea, in cazul int indir presupunea doar intelegerea posibilitatii survenirii reale
prejudiciabile sin u a inevitabilitatii lor.Daca persoana prevede inevitabilitatea survenirii
urmarilor,nu se poate spune ca aceasta persoana nu le-a dorit, nu le-a urmarit, si deci va
int directa.
Factorul volitiv, se carcaterizeaza prin lipsa dorinei, dar de admiterea constineta a
urmarilor prejudiciabile, fie de manifestarea unei atitudini indiferente fata de survenirea
acestora.
Imprudenta, increderea exagerata(se cracaterizeaza prin faptul ca persoana isi da
seama de carcaterul prejud al actiunii sau inac sale, prevede posibilitatea survenirii
urmarilor ei prejudiciabile,, dar considera in mod usuratic ca ele vor putea fi evitate),
factorul intelectiv, consta in intelegerea de catre faptuitor a acracterului prejudiciabil al
actiunii sau inactiunii sale si in prevederea urmarilor prejudiciabile ale acestor fapte,deci
factorul intelectic se aseamana cu itentia indirecta.,dart spre deoseb de int indir,unde
faptuitorul prevede posibilitatea reala de survenire, aici prevedere e abstracata.
Prevederea,presupune doar previziunea posibilitatiii survenirii lor,deci abstract
presupune, deoarece numai in acets caz poate exista speranta prevenirii acestora.
96
Factorul volitiv, reprezinta eforurile depuse de faptuitor pentur a nu admite survenirea
urmarilor prejudiciabile, adica atitudinea negatica fata de ele.:ipseste dorinta,cit si
admiterea constienta.
Neglijenta(pozitia psihica a faptuitorului care nu isi da seama de cracterul prejudiciabil
al actiunii sua inactiunii sale, nu a prevazut posibilitatea survenirii urmarilor
prejudiciabile, desi trebuia si putea sa le prevada),fatorul intelectiv,nu-si da seama de
carcterul prejud al faptei, fact volitiv nu prevede urmarile.

Subiectul II: Punerea sub sechestru a averii


2.1. Caracterizai temeiurile punerii bunurilor sub sechestru.
-SA fie inceputa urmarirea penala
-sa existe date rezonabile privind presupunerea ca banuitul,invinuitul,inculpatul sau alte
persoane pot tainui ,deteriora sau cheltui bunrile urmarite
-sa fie inaintatta actiunea civila sau sa existe unul din bunurile prevazute de art 106 aln.2
cp sau pentru infractiunea savarsita legea sa prevada pedeapsa amenzii.

2.2. Clasificai bunurile ce pot fi puse sub sechestru.


Pot fi puse sub sechestru bunurile banuitului, invinuitului, inculpatului precum si a partii
civilmente responsabile in cazurile prevazute de lege, pentru repararea prejudiciului
cauzat de infactiune.
Aplicarea sechestrului pentru garantarea executarii pedepsei amenzii se dispune numai
asupra bunurilor invinuitului sau inculpatului.
Bunurile destinate sau folosite la savirsirea infractiunii care urmeaza a fi confiscate sint
supuse sechestrului doar daca sunt in proprietatea banuitului, invinuitului sau
inculpatului.
Conform CPP se pun sub sechetru bunurile ce constituie cota parte a banuitului,
invinuitului, inculpatului in proprietatea comuna a sotilor sau familiei.
In cazul cind banuitul, invinuitul sau inculpatul este fondator sau membru al unei
societati, cooperative, organizatii necomerciale sechestrul poate fi aplicat in conditii
speciale asupra cotei parti din proprietatea persoanei juridice.
Dupa natura juridica si alte criterii pot fi sechestrate atit bunurile mobile cit si cele
imobile.
Conform CPP sint supuse sechestrului bunurile, adica valorile materiale inclusiv conturile
si depozitele bancare.
Pot fi puse sub sechestru bunurile corporale insa nu si cele incorporate cum ar fi
denumirea de emblema, marca, inventie, etc.
Sechestrarea bunurilor rezultate din infractiune se dispune asupra oricaror bunuri,
indiferent de natura acestora.
Pot fi supuse sub sechestru sumele de bani care se afla pe conturile analitice ale
persoanelor juridice sau fizice.

2.3. Apreciai temeiurile scoaterii bunurilor de sub sechestru.


Pot fi scoase de sub secestru bunurile in urmatoarele cazuri:
a. retragerea actiunii civile;
b. modificarea incadrarii juridice a infractiunii incriminate banuitului, invinuitului,
inculpatului;

97
c. din alte motive (scoaterea de sub urmarirea penala, inceterea urmaririi penale,
achitarea persoanei sau incetarea procesului, etc.) daca mentiunea acestei masuri
asigaratorii nu mai este necesara sau oportuna. Bunurile se scot de sub sechestru
prin hotarirea organului de urmarire penala sau dupa caz a instantei de judecata.
Instanta de judecata , judecatorul de instructie sau procurorul , in limitele
competentei sale ridica sechestrul asupra bunurilor si in cazurile in care constau
ilegalitatea punerii acestora sub sechestru de catre organele de u.p.fara autorizatia
respectiva.

Subiectul III:
La 10 aprilie 2007, la ora 9:30, n subsolul casei nr.16 de pe str. Columb n or. Orhei a
fost gsit corpul nensufleit al stpnului acestei case Emandei Victor cu semne de
moarte violent.
A fost declanat urmrirea penal, n procesul creia s-a constatat c victima a decedat
n urma aciunilor criminale ale fiului acestuia Emandei Mircea, n vrst de 26 ani.
Emandei Mircea a fost reinut, ulterior fiindu-i aplicat msura preventiv -arestul. La
momentul reinerii el a fost asistat de aprtor, ns peste dou zile i-a prezentat ofierul
de urmrire penal cererea de renunare la aprtor, motivnd c are studii juridice
superioare i i va exercita el nsui aprarea. Ofierul de urmrire penal a examinat
cererea i prin ordonan sa a admis renunarea la aprtor.
Printr-o alt ordonan ofierul de urmrire penal a recunoscut soia victimei ( mama
vitreg a nvinuitului ) Emandei Maria n calitate de succesor a prii vtmate. Fiind
audiat n calitate de martor, ea a indicat c Emandei Mircea la vrsta de 16 ani a nimerit
ntr-un accident rutier, a avut o traum crinio-cerebral, s-a tratat mult timp, n ultimii doi
ani este impulsiv, suspicios, emotiv i irascibil. Ea a naintat o cerere, n care a solicitat
efectuarea expertizei psihiatrice care s stabileasc discernmntul nvinuitului la
momentul comiterii faptei.
Ofierul a examinat cererea i a respins-o, motivnd soluia sa prin faptul c Emandei
Mircea, dup traum, n vrst de 18 ani, a fost recunoscut sntos de comisia medico-
militar i a fost ncorporat n Forele Armate. A fcut serviciul deplin, fiind caracterizat
pozitiv.
Emandei Maria a solicitat sa-i fie prezentat o copie de ordonan de respingere a cererii
ei, declarnd c vre-a s-o atace, ns ofierul de urmrire penal a refuzat s-i dea copia,
explicndu-i c o astfel de ordonan nu poate fi atacat.
Apreciai legalitatea aciunilor organului de urmrire penal.

- Aciunile OUP nu sunt legale deoarece cererea de refuz la aprtor trebuie s fie admis
de procuror i nu de organul de urmrire penal, cererea n-a fost depus n prezena
avocatului, iar n cazul dat refuzul nu terbuie s fie acceptat, deoarece fptuitorul a comis
o crim grav; de asemenea calitatea de succesor a prii vtmate sedecide de ctre
procurorul care conduce urmrirea penal i nu de OUP
- respingerea cererii de ctre OUP pivind efectuarea expertizei psihiatrice de asemenea
este ilegal ca i refuzul de ai prezenta copia ordonanei de refuz, expertiza se efectueaz
la cererea prilor pentru stabilirea unor circumstane pe dosar.

98
Test 35
Subiectul I: Rspunderea penal.
1.1.Relatai despre noiunea i principiile rspunderii penale.
Conform CP raspunderea reprezinta condamnarea publica, in numele legii a faptelor
infractionale si a persoanelor care le-au savirsit, condamnare ce poate fi precedata de
masurile de constringere prevazute de lege.
Principiile raspunderii penale reprezinta acele idei calauzitoare care , care se regasesc in
normele de reglementare a raspunderii. Se considera principii fundamentale a raspunderii
urmatoarele principii:
-infractiunea unic tenei al raspunderii penale
- legalitatea raspunderii penale
- individualizarea juridica a raspunderii penale
- principiul umanismului raspunderii penale
-principiul personalitatii raspunderii penale
- principiul inevitabilitatii raspunderii penale.
- principiul unicitatii raspunderii penale
- principiul prescriptibilitatii raspunderii penale.
- pricioiu individualizarii
1.2.Descriei mecanismul de realizare al rspunderii penale.
In cadrul raportului juridic penal, raspunderea penale se realizeaza in forme si modalitati
diferite, in functie de natura infractiunii savirsite, de pericolul ei social.
In cadrul raportului juridic penal de conflict raspunderea penala nu este realizata
momentan. Stingerea momentana a raspunderii penale are loc doar in doua cazuri:
Ca rezultat al decesului infractorului sau prin executarea pedepsei capitale. In restul
cazurilor realizarea raspunderii penale are loc in anumite etape ale procesului de
realizare.
Prima etapa este cuprinsa intre momentul savirsirii infractiunii si cel al inceperii urmaririi
penale. Organele competente intreprind actiuni privind identificarea faptei si a
faptuitorului.
A doua etapa- etapa tragerii la raspundere penala a persoanei vinovate. Incepe din
momentul pornirii urmaririi penale si pina la terminarea urmaririi penale. Aici se aplica
restrictii de natura procesual-penala fata de banuit, liberarea conditionata de raspundere
penala etc.
A treia etapa- etapa condamnarii , care incepe din momentul terminarii urmaririi penale si
pina la momentul in care hotarirea de condamnare devine definitiva.
A patra etapa etapa executarii pedepsei penale, incepe din momentul in care hotarirea
de condamnare devine definitiva si dureaza pina cind aceasta sanctiune este executata
efectiv sau considerata executata in temeiul legii.
99
A cincea etapa antecedentele penale (consecinta a raspunderii penale), este cuprinsa
intre momentul terminarii executarii pedepsei penale si momentul in care intervine
reanilitarea.
Etapele analizate anterior pot exista de sinestatator, raspunderea penala putind fi realizata
la oricare dintre etapele mentionate.
Raportul uridic de raspundere penala se realizeaza doar in cadrul raportului juridic penal
de conflict, adica din momentul savirsirii infractiunii si pina la stingerea sau ridicarea
antecedentelor penale in ordinea stabilita de lege.
1.3.Decidei asupra coraportului dintre rspunderea penal i pedeapsa penal.
Raspunderea penala si pedeapsa penala sunt notiuni identice . raspund.penal este o
premiza necesara pentru aplicarea pedepsei nu este insasi pedeapsa. Se considera
raspunderea penala condamnarea publica in numele legii a faptelor infractionalesi a
persoanelor care leau savirsit , condamnare ce poate fi precedata de masurile de
constringere prevazuta de lege.Pedeapsa penala este o masura de constringere statala si
un mijloc de corectare si reeducare a condamnatului ce se aplica de catre instantele de
judecata in numele legii persoanelor care au savirsit infractiuni cauzind anumite lipsuri si
restrictii drepturilor lor .Cel mai des raspunderea penala se realizeaza in pedeapsa , in
stabilirea si executarea ei.Insa unanim e recunoscut ca raspunderea si pedeapsa penala
sunt notiuni identice .rasp. este o premiza necesara pentru aplicarea pedepsei , insa nu
este insasi pedeapsa. Persoana trasa la raspundere poate fi liberarta de pedeapsa in baza
legii si in ordinea prevazuta de ea , astfel persoana care pentru prima oara a savirsit o
infractiune usoara sau mai putin grava poate fi liberata de raspundere penala daca se va
stabili ca la adata judecarii cauzei datorita schimbarii situatiei se va stabili ca persoana
sau fapta savirsita de ea sia pierdut caracterul prejudiciabil. Bineinteles persoana poate fi
liberata de raspundere penala daca la momentul examinarii cauzei ea va manifesta un
comportamen ireprosabil si ca nu poate fi considerata socialmente periculoasa.De aici
rezulta ca raspunderea penala e mai bogata dupa continut si este o notiune mai ampla
decit pedeapsa penala , ea poate exista si fara ca pedeapsa penala sa fie aplicata in timp ce
pedeapsa e imposibila fara raspundere penala.
Subiectul II: Aducerea silit
2.1. Definii condiiile dispunerii aducerii silite .
Aducerea silita reprezinta o masura procesula prin care se realizeaza infatisarea
pesroanei in fata organelor de urmarire penal sau a instantei judecatoresti.
Conditiile dispunerii aducerii silite reprezinta acele imprejurari in care persoana citata in
modul stabilit de lege nu sa prezentat fara careva motive intemeiate si nu a informat
organul care a citat-o despre imposibilitatea prezentarii sale, prezenta ei fiind obligatorie.
Poate fi supus aducerii silite numai persoana participant la proces, pentru care este
obligatorie citarea organului de urmrire penal sau instanei, i care:
se eschiveaz de la primirea citaiei;
se ascunde de organul de urmrire penal sau de instan;
nu are loc permanent de trai.
Astfel aducerea silita poate fi dispusa numai dupa declansarea procesului penal si
numai dupa citarea prealabila a persoanei numai cu exceptia cazurilor prevazute
expres de lege.
2.2. Delimitai aducerea silit a nvinuitului de msura reinerii nvinuitului
Deosebiri:
100
Retinerea este o masura de privare de libertate a persoanei invinuite de savirsirea unei
infractiuni pentru care legea prevede inchisoarea pe un termen de cel putin un an pe cind
aducerea silita este o masura procesuala prin care se realizeaza infatisarea persoanelor in
fata organelor de urmarire penala sau a instantelor judecatoresti.
Aducerea silita se dispune dupa citarea persoanei invinuite, iar retinerea are loc in cazul
in care invinuitul incalca conditiile unei masuri preventive neprivative de libertate sau
altor masuri prevazute de CPP.
Aducerea silita are loc pentru solutionarea justa a cauzei iar retinerea are loc pentru
stabilirea si preintimpinarea savirsiriiunor actiuni ilegale de catre invinuit.
Asemanari:
Ambele sunt masuri procesuale de constringere.
Atit aducerea silita cit si retinerea invinuitului are loc numai dupa declansarea procesului
penal.
Aducerea silita si retinerea invinuitului se face in baza unei ordonante eliberate organului
de urmarire penala sau incheieri judecatoresti care sunt transmise organului de politie ce
urmeaza a executa aceasta masura procesuala de constingere.
2.3. Apreciai importana msurii aducerii silite pentru desfurarea procesului
penal.
Aducerea silita are o importanta considerabila pentru desfasurarea procesului penal astfel
ea reprezinta o masura procesuala de constringere prin care o peroana, prezenta careia
este obligatorie este adusa fortat in fata organului judiciar.
Aducerea silita ae un rol deosebit pentru solutionarea corecta sau justa a cauzei penale de
catre instanta de judecata, deoarece in unele situatii este practic imposibil de a fi
solutionata o cauza penala in lipsa unor participanti care necesita prezenta obligatorie. De
ex: in cazul unei sedinte de judecata in care prezenta inculpatului sau partii vatamate este
obligatorie, in lipsa lor neputinduse examina cauza penala respectiva.
Astfel aducerea silita asigura o desfasurare normala a procesului penal, preintimpinind
taraganarea desfasurarii procesului, ascunderea de organul de urmarire penala sau
instanta
Subiectul III:
Pentru practicarea ilegal a medicinei care a cauzat din impruden decesul victimei,
Scurtu a fost condamnat la 1 an i 5 luni de nchisoare.
Dup expirarea a 11 luni Scurtu s-a adresat n instana de judecat cu cererea de a fi
liberat condiionat de pedeaps nainte de termen.
Poate fi satisfcut cererea lui Scurtu? Ce temei i condiii prevede legea penal
pentru liberarea condiionat de pedeaps nainte de termen? Argumentai rspunsul.
Consider ca poate fi satisfacuta cererea lui Scurtu, doarece el a ispasit deja 11 luni si
...vezi temeiurile de mai jos...
Liberarea condiionat de pedeaps nainte de termen
(1) Persoanelor care execut pedeapsa cu nchisoare, cu trimitere ntr-o unitate
militar disciplinar, care au reparat integral daunele cauzate de infraciunea pentru care
snt condamnate, care au participat la executarea i care nu au refuzat executarea, n
conformitate cu prevederile art.253 din Codul de executare, a muncilor remunerate sau
neremunerate de ngrijire sau amenajare a penitenciarului i a teritoriului, de mbuntire
a condiiilor de trai i medico-sanitare de detenie li se poate aplica liberarea condiionat
de pedeaps nainte de termen dac instana de judecat va considera posibil corectarea

101
condamnatului fr executarea deplin a pedepsei. Totodat, persoana poate fi liberat, n
ntregime sau parial, i de pedeapsa complementar.
(2) Aplicnd liberarea condiionat de pedeaps nainte de termen, instana de
judecat l poate obliga pe condamnat s ndeplineasc obligaiile prevzute la art.90 alin.
(6) n termenul de pedeaps rmas neexecutat.
(3) Liberarea condiionat de pedeaps nainte de termen se aplic condamnailor de
ctre instana de judecat de la locul de executare a pedepsei, n baza propunerii
organului care exercit controlul asupra executrii pedepsei.
(4) Liberarea condiionat de pedeaps nainte de termen poate fi aplicat dac
condamnatul, care la momentul svririi infraciunii a atins vrsta de 18 ani, a executat
efectiv:
a) cel puin jumtate din termenul de pedeaps stabilit pentru svrirea unei
infraciuni uoare sau mai puin grave;
b) cel puin dou treimi din termenul de pedeaps stabilit pentru svrirea unei
infraciuni grave;
c) cel puin trei ptrimi din termenul de pedeaps stabilit pentru svrirea unei
infraciuni deosebit de grave sau excepional de grave, precum i din pedeapsa aplicat
persoanei anterior liberate condiionat de pedeaps nainte de termen.

102
Testul 36
Subiectul I: Escrocheria
1.1.Identificai circumstanele care demonstreaz intenia de sustragere n cazul
escrocheriei.
Circumstantele care demonstreaza intentia de a sustrage sunt: situatia financiara extrem
de precara a pers care isi asuma angajamentul la momentul incheierii tranzactiei; lipsa de
fundamentare economica si caracterul irealizabil al angajamentului asumat; lipsa unei
activitati aducatoare de beneficii, indreptate spre incasarea mijloacelor banesti necesare
onorarii angajamentului; achitarea veniturilor catre primii deponenti din contul banilor
depusi de deponentii ulteriori; prezentarea la incheierea tranzactiei a unor documente
false, etc.
1.2.Argumentai c nelciunea i abuzul de ncredere sunt anume aciuni adiacente
n cadrul faptei prejudiciabile de escrocherie, dar nu metode ale sustragerii.
Prin "inselaciune" se intelege dezinformarea constienta a victimei, care consta in
prezentarea vadit falsa a realitatii (inslaciune activa) sau in trecerea cu tacere a realitatii,
cind are loc ascunderea faptelor si a circumstantelor care trebuie comunicate in cazul
savirsirii cu buna stiinta si in conformitate cu legea a tranzactiei patrimoniale (inselaciune
pasiva).
Prin abuz de incredere se intelege situatia atunci cind faptuitorul exploateaza raporturile
de incredere care s-au stabilit intre el si victima.
Inselaciunea si abuzul de incredere apar in componenta infr de escrocherie in rol de
actiuni adiacente care asigura indeplinirea actiunii principale. Inselaciunea si abuzul de
incredere nu sunt metode ale sustragerii. Ele reprezinta modalitati ale actiunii adiacente
care subzista alaturi de sustragere privita ca actiune principala. Avind un rol ajutator
recurgerea la inselaciune sau abuz de incredere se produce nu ca un scop in sine, ci in
vederea trecerii in sfera patrimoniala a faptuitorului sau a altor pers a bunurilor apartinind
pers inselate sau de a carei incredere s-a abuzat.
Prin intermediul inselaciunii sau al abuzului de incredere faptuitorul exercita o
influentare psihica asupra constiintei si vointei victimei care ca si cum cedind bunurile
sale faptuitorului, presupune in mod eronat ca ultimul este indrituit a le lua.
1.3.Argumentai dac este sau nu corect expresia extorcare prin nelciune,
utilizat uneori n mass-media. Prin "inselaciune" se intelege dezinformarea
constienta a victimei, care consta in prezentarea vadit falsa a realitatii (inslaciune activa)
sau in trecerea cu tacere a realitatii, cind are loc ascunderea faptelor si a circumstantelor
care trebuie comunicate in cazul savirsirii cu buna stiinta si in conformitate cu legea a
tranzactiei patrimoniale (inselaciune pasiva).
Prin "extorcare" se intelege a obtine ceva prin forta, amenintare sau santaj.

103
Deci extorcarea presupune o modalitate de savirsire a unei infractiuni avind scop de
cupiditate insa care nu este savirsita prin sustragere, pe cind inselaciunea reprezinta o
modalitate de comitere a escrocheriei, infractiune savirsita prin sustragere.
Din cele expuse rezulta ca nu este corecta expresia "extorcare prin inselaciune" utilizata
uneori in mass-media.
Subiectul II: Reinerea
2.1. Caracterizai temeiurile reinerii persoanei bnuite.
Organul de urmrire penal are dreptul s rein persoana, dac exist o bnuial
rezonabil privind svrirea unei infraciuni pentru care legea prevede pedeapsa cu
nchisoare pe un termen mai mare de un an, numai n cazurile:
- dac aceasta a fost prins n flagrant delict.
- prinderea in flagrant delict este un temei ce apare inaintea inceperii urmaririi penale,
dar prin forta juridica a probelor prin care se constata infractiunea flagranta necesitatea
retinerii este justificata odata cu declansarea urmaririi penale. Necesitatea prinderii in
flagrant delict, retinerea banuitului este lasata la latitudinea organului de urmarire penala.
- dac martorul ocular, inclusiv victima, indic direct c anume aceast persoan a
svrit infraciunea. Date ce satu la baza aplicarii retinerii sunt declaritiile sau
comunicarile unei persoane care indica direct si convingator faptul savirsirii infaractiunii
de o anumita persoana.
- dac pe corpul sau pe hainele persoanei, la domiciliul ei ori n unitatea ei de transport
snt descoperite urme evidente ale infraciunii. Persoana banuita care a savirsit
infractiunea poate fi retinuta daca a incercat sa se ascunda, daca nu are loc de trai
permanent ori nu i sa putut constata identitatea.
2.2. Distingei rolul procurorului i aprtorului n cazul reinerii persoanei
bnuite. La retinerea pesroanei banuite se va face un proces verbal de retinere in care
vor fi indicate, temeiurile motivele, date cu privire la retinere, fapta savirsita de persoana
etc. Acest proces poate fi adus la cunostinta persoanei retinute doar in prezenta
aparatorului. Procesul verbal respectiv va fi prezentat procurorului insotit de o
comunicare in scris privind aplicarea retinerii.
Retinerea persoanei pentru a fi pusa sub invinuire se dispune in unele situatii de catre
procuror.
Retinerea invinuitului pina la arestare se dispune de catre procuror prin ordonanta
motivata care, va cuprinde si dispozitiile de retinere. Ordonanta respectiva de retinere va
semnata de catre procuror si transmisa organelor de politie pentru executarea ei.
Procurorul are un rol important in cadrul retinerii persoanei el efectuind controlul asupra
legalitatii retinerii persoanei. Procurorul deasemenea emite ordonante privind retinerea
persoanei. Aparatorul banuitului este persoana care reprezinta interesele banuitului prin
toate mijlocele si metodele neinterzise de lege.
Avocatul care acorda asistenta juridica banuitului la retinere se considera aparatorul lui pe
aceasta perioda de timp.
2.3. Apreciai importana reglementrilor privind eliberarea persoanei din stare de
reinere. Persoana reinut urmeaz s fie eliberat n cazurile n care: 1. nu s-au
confirmat motivele verosimile de a bnui c persoana reinut a svrit infraciunea; 2
.lipsesc temeiuri de a priva n continuare persoana de libertate; 3. organul de urmrire
penal a constatat la reinerea persoanei o nclcare esenial a legii; 4. a expirat
termenul reinerii; 5. instana nu a autorizat arestarea preventiv a persoanei.

104
Reglementarile privind eliberarea persoanei retinute au importanta deosebita pentru
infaptuirea justa a justitiei si pentru realizarea unor scopuri propuse de catre organele de
infaptuire a justitiei.
Cu ajutorul reglementarilor privind eliberarea personelor retinute se asigura eliminarea si
corectarea erorilor facute de catre organe in timpul retinerii. Adica in situatia in care o
persoana nevinovata este retinuta pe nedrept, daca se va dovedi ca nu exista probe ca
aceasta sa fie privata de libertate ea va fi eliberata in cel mult 72 ore.
Subiectul III: n noaptea de 31 decembrie, ncercnd s profite de neatenia grnicerilor,
minorele de 16 ani Ionacu i Tunicovschi au trecut pe ghea rul Prut din Romnia n
Republica Moldova. n zona de supraveghere a frontierei, cele dou minore au fost
descoperite i reinute de patrula de grniceri. n cadrul urmririi penale, s-a stabilit c,
acum un an, Ionacu i Tunicovschi au fost transportate n Albania, n scopul exploatrii
sexuale. n timpul reinerii, cele dou minore reinute nu dispuneau de paapoarte.
Calificai fapta lui Ionacu i Tunicovschi. Argumentai rspunsul.
Legea pen incrimineaza trecerea ilegala a frontierii de stat a RM (art 362)
Trecerea frontierii de stat se considera ilegala in cazul cind este efectuata fara pasaport
stabilit sau fara autorizare ori este savirsita in baza pasaportului fals sau a altui document
fals, a autorizatiei false sau a documentelor altor persoane.
Totodata legiuitorul in alin 4 al art 362 a inclus o clauza de neaplicare a prevederilor
legii penale fata de unele categorii de persoane care se afla in situatii specifice, stipulind
ca actiunea art 362 nu se rasfringe asupra cet straini veniti in RM fara pasaportul strain
sau fara autorizatie pentru a se folosi de dreptul de azil acordat de Constitutia RM,
precum si asupra persoanelor care sunt victime ale traficului de fiinte umane.
Din conditiile spetei reiese ca in cadrul urmaririi pen s-a stabilit ca acum 1 an cele 2
minore au fost transportate in Albania in scopul exploatarii sexuale. Deci in fapt fapta
savirsita de Ionascu si Tunicovschi contine semnele constitutive ale infractiunii de trecere
ilegala a frontierii de stat, dar deoarece sunt victime ale infractiunii de trafic de fiinte
umane prevederile art 362-trecerea ilegala a frontierii de stat, nu se aplica asupra lor.

105
Test 37
Subiectul I: Reinerea infractorului.
1.1.Definii instituia reinerii infractorului.
Institutia retinerii infractorului pentru 1 data este reglementata in CP al RM. Anterior
asemenea situatii erau examinate in cadrul legitemei aparari sau a starii de extrema
necesitate.
Articolul 37. Retinerea infractorului
Nu constituie infractiune fapta, prevazuta de legea penala, savrsita n scopul retinerii
persoanei care a comis o infractiune si al predarii ei organelor de drept.
1.2. Analizai condiiile reinerii infractorului.
Conditiile ce determina legalitate si temeinicia retinerii:
Prima conditie care face parte din acest grup consta in faptul ca temei pentru retinere
serveste savirsirea de catre persoana a infractiunii, adica a unei fapte prevazute de legea
penala. Este absolut legitima retinerea persoanei in privinta careia a fost pronuntata deja o
sentinta de condamnare si care se eschiveaza de la executarea ei, ascunzinduse.
Retinerea penala presupune ca persoana retinuta cu certitudine este vinovata de
comiterea unei fapte prevazute de legea penala, cu toate ca in unele situatii o asemenea
certitudine , in constiinta cetatenilor simpli care incearca sa efectueze retinerea reprezinta
daor o probabilitate, un fapt ce nui asigura de la comitere unei erori de drpet sau de fapt.
A doua conditie ce determina legalitaea si temeinicia retinerii se refera la comportamentul
persoanei, care se manifesta in incercarea de a ascunde sau de a fugi cu scopul de a se
eschiva de raspundere. Acesta situatie se refera si la cazurile din locurile de detinere sau
de sub arest.
Conditiile ce caracterizeaza actiunile persoanei care efectuiaza retinerea:
Prima conditie care face parte din acest grup se refera la faptul ca poate fi retinuta
persoana care a comis o infractiune. Daca persoana na savirsit o fapta prevazuta de legea
penala atunci fata de ea nu pot fi aplicate masuri de aducere cu forta in fata organelor
competente. Mai mult ca atit, daca persoana in genere nu a comis vreo infractiune, atunci
aplicarea violentei in scopul retinerii ei acorda dreptul retinutului la aplicare legitimei
paprari contra unui atac ilegal.
A doua conditie consta in faptul ca in procesul retinerii infractorului dauna este cauzata
nemijlocit persoanei retinute. Dauna poate avea caracter fizic sau patrimonial
A treia conditie este ca e absolut necesar de respectat conditia cacare consta in faptul ca
tinind seama de toate circumstantele cauzei, nu a fost posibil sa se actioneze in alt mod,
metoda cu care sa realizat retinerea fiind unicul mijloc de efectuare a cestuia.

106
A patra conditie dauna cauzata in procesul retinerii trebuie sa fie proportionala, sa
corespunda caracterului prejudiciabil al faptei savirsite de infractor, personalitatii
acestuia, precum si circumstantelor in care sa realizat retinerea.
A cincea conditie consta in faptul ca este absolut interzisa depasirea masurilor necesare
pentru realizarea retinerii, adica necorespunderea vadita a infractiunii comise
imprejurarilor efectuarii retinerii, cauzarea de daune care nu corespund vadit situatiei
retinerii. De pilda atunci cind infractorul putea fi mobilizat prin legare, el a fost impuscat
in picior.
1.3. Decidei asupra delimitrilor dintre reinerea infractorului ca instituie a
dreptului penal i ca instituie procesual-penal.
Este important sa delimitam retinerea penala pe de o parte, de cea procesual-penala, pe
de alta parte. In cazul retinerii procesual-penale, aceasta reprezinta o masura procesuala
de constringere, care nu cauzeaza nici un fel de daune. Astfel, potrivit alin 1 art 165 din
CPP al RM: constituie retinere privarea persoanei de libertate, pe perioada scurta de timp,
dar nu mai mult de 72 or, in locurile si in conditiile stabilite de lege.
Retinerea va avea loc in baza:procesului-verbal, ordonantei organului de urmarire penala
si a hotaririi instantei.
Temeiurile pentru retinrre:daca acesta a fost prins in flagrant
-daca martorul ocular, inclusiv vistima, indica ca anume aceasta perosana a savirsit
infraciunea
-daca pe corpul sau pe hainele persoanei, la domiciliul ei ori in unitatea ei de transport
sint descoperite urme evidente ale infraciunii.
Dreptul de a efectua o asemenea retinere apartine in exclusivitate organului de urmarire
penala art 253 CPP RM, care este obligat in termen de pina la 3 ore de la momentul
privarii persoane de libertate sa intocmeasca un proces-verbal de retinere, in care trebuie
sa se indice temeiurile, motivele, locul, anul, ziua si ora retinerii, fapta savirsita de
persoana respsctiva, rezultatele perchezitiei corporale a persoanei retinute, precum si
data, ora intocmirii procesului-verbal.
Subiectul II: Procedura de reparare a prejudiciului cauzat prin aciunile ilicite ale
organelor de urmrire penal i ale instanelor judectoreti
2.1. Numii temeiurile de apariie a dreptului la reparare.
Persoanele crora, n cursul procesului penal, prin aciunile ilicite ale organelor de
urmrire penal sau ale instanelor judectoreti, li s-a cauzat un prejudiciu material sau
moral au dreptul la despgubire echitabil n conformitate cu prevederile legislaiei cu
privire la modul de reparare a prejudiciului cauzat prin aciunile ilicite ale organelor de
urmrire penal i ale instanelor judectoreti.
Este reparabil prejudiciul material i moral cauzat persoanei fizice sau juridice n urma:
a) reinerii ilegale, aplicrii ilegale a msurilor preventive sub form de arest, de
declaraie de a nu prsi localitatea sau ara, tragerii ilegale la rspundere penal;
b) condamnrii ilegale, confiscrii ilegale a averii, supunerii ilegale la munc
neremunerat n folosul comunitii;
c) efecturii ilegale, n cazul urmririi penale ori judecrii cauzei penale, a
percheziiei, ridicrii, punerii ilegale sub sechestru a averii, eliberrii sau suspendrii
ilegale din lucru (funcie), precum i n urma altor aciuni de procedur care limiteaz
drepturile persoanelor fizice sau juridice;
d) supunerii ilegale la arest administrativ, reinerii administrative ilegale sau aplicrii
ilegale a amenzii administrative de ctre instana de judecat;
107
e) efecturii msurilor operative de investigaii cu nclcarea prevederilor legislaiei;
f) ridicrii ilegale a documentelor contabile, a altor documente, a banilor, a
tampilelor, precum i n urma blocrii conturilor bancare.
Prejudiciul cauzat se repar integral, indiferent de culpa persoanelor cu funcie de
rspundere din organele de urmrire penal, din procuratur i din instanele
judectoreti.

Dreptul la repararea prejudiciului, n mrimea i modul stabilite de prezenta lege, apare n


cazul:
a) devenirii definitive i irevocabile a sentinei de achitare;
b) scoaterii persoanei de sub urmrire penal sau ncetrii urmririi penale pe
temeiuri de reabilitare;
c) adoptrii de ctre instana judectoreasc a hotrrii cu privire la anularea
arestului administrativ n legtur cu reabilitarea persoanei fizice;
d) adoptrii, de ctre judectorul de instrucie, n condiiile art.313 alin.(5) din Codul
de procedur penal, n privina persoanei achitate sau scoase de sub urmrire penal, a
ncheierii privind nfptuirea, n timpul procesului penal, a msurilor operative de
investigaii cu nclcarea prevederilor legislaiei.
2.2. Caracterizai cazurile care exclud exercitarea dreptului la reparare.
Prejudiciul cauzat prin aciunile ilicite specificate n prezenta lege nu se repar de ctre
stat n cazul mpcrii bnuitului, nvinuitului, inculpatului cu partea vtmat, precum i
n cazul n care persoana, n procesul urmririi penale sau cercetrii judectoreti,
mpiedic, prin autodenun, stabilirea adevrului.
(2) Prezena n aciunile persoanei fizice a autocalomniei, autodenunului se
stabilete de ctre organele de urmrire penal, ale procuraturii sau de ctre instana
judectoreasc.
(3) Prevederile prezentului articol nu se aplic cazurilor n care persoana fizic s-a
autocalomniat, autodenunat n urma unui tratament violent, a aplicrii ameninrilor i a
altor aciuni ilicite.
2.3. Apreciai caracterul juridic al aciunii de reparare a prejudiciului n cauz.

Subiectul III: La 11 iunie 2007, la orele 8:30 la Comisariatul de poliie al sectorului


Rcani s-a adresat cu o plngere oral Costovici Aurel, domiciliat n mun. Chiinu, str.
Baltei 18, ap. 52, anunnd c n timpul nopii din ograda blocului n care locuiete, a fost
sustras automobilul lui model VAZ-2106, costul cruia e de 3500 dolari.
ntorcndu-se de la procuror, ofierul de urmrire penal a aflat c automobilul lui
Costovici a fost gsit lng blocul nr.2 de pe str. Lacului n stare tehnic bun, ns lipsea
radiocasetofonul n valoare de 1550 lei.
ntre timp au fost stabilii 2 martori, care au declarat c la 11 iunie 2007 n jurul orei
23:00 l-au vzut lng blocul nr.18 de pe str. Baltei pe minorul Stolnic Iurie n vrst de
15 ani.
Stolnic a fost adus la Comisariatul de poliie unde, de la ora 9:00 pn la ora 12 i 10
min., n prezena mamei sale, a fost audiat n calitate de bnuit. El a recunoscut c n timp
de noapte, cu ajutorul unei chei potrivite, a luat automobilul lui Costovici pentru a-l folosi

108
temporar. A cltorit n el pe strzile oraului iar dimineaa l-a lsat pe strada Lacului.
Din interiorul mainii a luat radiocasetofonul, pe care l-a dus la el acas.
Dup ce Stolnic i mama sa au semnat procesul-verbal de audiere n calitate de bnuit,
ofierul de urmrire penal mpreun cu Stolnic s-au dus la el acas, unde acesta, n
prezena mamei sale, benevol, a prezentat casetofonul. Ofierul a ntocmit procesul-
verbal de prezentare benevol a obiectului sustras, indicnd la sfritul textului c n
baza acestui act radiocasetofonul este recunoscut drept corp delict i se anexeaz la
dosar.
Depistai erorile procesuale.
- nu s-a efectuat cercetarea la faa locului
- audierea n calitate debnuit s efectueaz numai dup pornirea urmririi penale
- procesul-verbal de prezentare benevol a fost ntocmit nelegitim, n lipsa cauzei
penale
- corpurile delicte se recunosc n baza odonanei org.de urm.penal i se anexeaz la
dosar
- magnetofonul trebuia s fie ridicat

Test 38
Subiectul I: Raportul sexual cu o persoan care nu a mplinit vrsta de 16 ani
1.1.Determinai momentul de consumare a infraciunii prevzute la art.174 CP RM.
Infr prev la art 174 este o infr formala. Se considera consumata din momentul inceperii
raportului sexual, a actului de homosexzalism sau lesbianism.
1.2.Argumentai dac este sau nu art.174 CP RM unica soluie de calificare n cazul
raportului sexual svrit asupra persoanei care nu a atins vrsta de 16 ani, cu
consimmntul acesteia.
Sub incidenta dispozitiei art 174 din CP se afa raportul sexual, homo sau lesb, care au
fost savirsite cu consimtamintul victimei sau prin amenintarea ce i-a fost adusa acesteia
de a-i distruge sau a-i deteriora bunurile, sau prin orice alt gen de constringere - explicita
sau implicita.
Exprimarea consimtamintului de catre victima are in contextul infr analizate un caracter
dualist: 1) consimtamintul univoc, la a carui temei se poate afla curiozitatea, interesul
material sau atractia sexuala; 2) consimtamintul aparent, ce consta in neimpotrivirea
victimei din cauza ca ea nu intelege semnificatia celor ce i se intimpla.
Ultima ipoteza este valabila in cazul copiilor de virsta frageda (5-6 ani). Consimtamintul
aparent al acestora nu are nici o relevanta juridica, iar faptuitorul este constient de acest
fapt. De aceea raportul sexual, actul de homo sau lesb sav cu o pers de virsta frageda
trebuie calificate potrivit lit b) din alin (3) al art 171 sau lit a) din alin 3) al art 172 din CP.
In astfel de cazuri exista toti indicii pentru a recunoaste ca faptuitorul a profitat de
imposibilitatea victimei de a-si exprima vointa.
1.3.Argumentai dac a fost sau nu conform scopului legii penale eliminarea din
art.174 CP RM a cuvintelor precum i alte aciuni cu caracter sexual.
Consideram ca nu este conforma scopului legii pen eliminarea din art 174 a cuvintelor:
"precum si alte aciuni cu caracter sexual", deoarece legea pen apara impotriva infr:
persoana, drepturile si libertatile acesteia, proprietatea, mediul inconjurator, orinduirea
109
constitutionala, suveranitatea, independenta si integritatea teritoriala a RM, pacea si
securitatea omenirii, precum si intreaga ordine de drept, precum si prevenirea sav de noi
infr. In urma modificarii prevederilor art 174 prin eliminarea cuvintelor: "precum si alte
aciuni cu caracter sexual" la momentul actual suntem in prezenta unei lacune in legea pen
fiindca nu este prevazuta raspunderea pentru satisfacerea poftei sexuale in forme perverse
cu o pers ce nu a atins virsta de 16 ani.
Pe linga toate acestea mai putem mentiona ca sunt foarte multe actiuni cu caracter sexual
savirsite cu acordul victimei si care nu intra in incidenta altor articole prevazute in acest
capitol infractiuni privind viata sexuala . Cu atit mai mult ca aceste actiuni cu caracter
sexual care au fost savirsite cu acordul persoanei minore poate Sa duca la savirsirea altor
infractiuni cu caracter sexual de exemplu faptuitorul nu se poate stapini mai departe si
trece la actiuni violente si de aceea nu a fost conform scopului legii penale eliminarea
acestor cuvinte , deoarece legea penala are drept scop si prevenirea savirsirii de noi
infractiuni.
Subiectul II: Suspendarea urmririi penale
2.1. Definii instituia suspendrii urmririi penale.
2.2. Analizai temeiurile suspendrii urmririi penale.
Urmrirea penal se suspend n cazurile n care exist unul din urmtoarele
temeiuri care mpiedic continuarea i terminarea ei:
1) nvinuitul a disprut, sustrgndu-se de la urmrirea penal sau judecat, ori locul
aflrii lui nu este stabilit;
2) nu este identificat persoana care poate fi pus sub nvinuire;
3) n caz de refuz privind lipsirea persoanei de imunitate sau n caz de refuz de
extrdare a persoanei de ctre un stat strin, dac urmrirea penal nu poate fi terminat
n lipsa acestei persoane;
4) nvinuitul s-a mbolnvit de o boal psihic sau de o alt boal grav, care l
mpiedic sa ia parte la procesul penal, atestat printr-o concluzie medico-legal a unei
instituii medicale de stat.
n cazul n care se constat unul din temeiurile specificate la alin.(1), organul de urmrire
penal nainteaz procurorului propunerile sale mpreun cu dosarul. Procurorul va
dispune, printr-o ordonan motivat, suspendarea urmririi penale.
Dac n cauz snt puse sub nvinuire dou sau mai multe persoane, iar temeiurile pentru
suspendarea urmririi penale nu se refer la toi nvinuiii, procurorul este n drept s
disjung cauza ntr-o procedur separat i s suspende urmrirea penal n privina unor
nvinuii sau s suspende urmrirea n ntreaga cauz penal, n cazul n care urmrirea
penal nu poate fi continuat fr participarea tuturor nvinuiilor
2.3. Apreciai oportunitatea revenirii la instituia suspendrii urmririi penale.
CPP DIN 1961 prevedea suspendarea u.p. art 172dar in noul cod din 2003 a aparut faza
procedurii de susupendare de aceea toate dosarele suspendate conform art172 din 1961
au fost reluate in procedura . Ofiterukl de u.p. se limita ca fiecare cauza penala sa o
prelungeasca la procuroro in fiecare luna anexind materialele acumulate in cadrul
indeplinirii comisiilor rogatorii
In noiembrie 2006 in CPP a aparut articol nou 287 prim ce reglementeaza temeiurile
suspendarii urmaririi penale , dindule voie ofiteriluo de u.p. sa propuna suspendare
aurmaririi penale iat procurorul sa emita ordonanta de suspendare a u.p., astfel prin
aceasta procedura sa dovedit micsorarea volumului de lucru pe cauze penale fara
persoane avind mai mult timp la dispozitie lucrind pe cauze penale cu persoane.
110
Subiectul III:
n noaptea de 13 decembrie 2005, aca i Siminovici au cltorit n acelai compartiment
n trenul pe ruta Chiinu-Sankt-Peterburg. Profitnd de mprejurare, aca a reuit s-l
determine pe Siminovici s consume benevol coninutul unei sticle de bere, n care, fr
cunotina acestuia, introdusese clofelin. Drept urmare, victima a intrat ntr-un somn
profund, iar aca a reuit s-o deposedeze de o geant tip diplomat i dou geni de voiaj,
dup care a cobort din tren n gara Bli. Fapta a fost sesizat de controlorul de bilete,
care a descoperit victima n compartiment, n stare de incontient.
La 17 decembrie aca, n vrst de 23 de ani, a fost reinut iar ulterior arestat.Fiind audiat
n calitate de bnuit, n prezena aprtorului, el a negat faptul cltoriei n tren mpreun
cu Simonovici i sustragerea de la acesta a genilor. Ofierul a hotrt s efectueze
prezentarea spre recunoatere victimei a bnuitului dup fotografia acestuia. La 18
decembrie el l-a invitat pe Simanovici i l-a ntrebatl dac va putea recunoate persoana
cu care a cltorit n tren. Victima a rspuns scurt:Da!. Atunci ofierul i-a prezentat
fotografia lui aca mpreun cu fotografiile a altor trei persoane, care nu se deosebeau
esenial ntre ele.
Siminovici l-a recunoscut pe aca. A fost ntocmit procesul-verbal de prezentare spre
recunoatere, care a doua zi i-a fost adus la cunotin lui aca, audiat suplimentar. i de
data aceasta el nu i-a recunoscut vinovia. Procesul-verbal de audiere suplimentar n
calitate de bnuit a fost semnat de aca i Buza.
La 20 decembrie ofierul de urmrire penal iari l-a invitat pe Siminovici i fr a
efectua cu el alte aciuni procesuale, i l-a prezentat pe aca spre recunoatere mpreun
cu trei asisteni procedurali, unul din ei fiind ofer al Comisariatul de poliie al mun.
Bli, ceilali doi-studeni la facultatea de drept a Universitii de Stat Aleco Russo.
Prezentarea spre recunoatere s-a efectuat ntr-un birou special, fiind asigurate condiii de
invizibilitate a celui ce recunoate de cel prezentat spre recunoatere. Partea vtmata a
indicat la aca, fr a da explicaii suplimentare. Procesul-verbal a fost adus la cunotin
bnuitului, asistenilor procedurali i prii vtmate, care l-au semnat, fr a face
obiecii.
Apreciai legalitatea aciunilor efectuate.
- OUP n-a interogat parte vtmat referitor la circumstanele n care l-a vzut pe
bnuit, despre semnele i particularitile dup care l-ar putea cunoate pe bnuit i
nici n-a fost prentmpinat despre responsabilitatea penal pe care o poart despre
refuzul de a face declaraii, pentru declaraiile minicnoase,
- La recunoatere trebuiau s ia parte cel puin 4 asisteni procedurali, n-a fost
aplicat fotografierea
- Prezentarea trebuia fcut dup persoan, deoarece bnuitul era cunoscut, prezent
i nu dup fotografie;
- Partea vtmat dup recunoatere n-a fost audiat suplimentar

111
Test 39
Subiectul I: Intenia i modalitile ei
1.1.Definii intenia i modalitile ei.
Se considera ca infractiunea a fost savirsita cu inteintie daca persoana care a savisit-o isi
dadea seama de caracterul prejudiciabil al actiunii sau inactiunii, a prevazut urmarile,le e
adorit sau admitea ,in mod constient survenirea acestor urmari.
doua modalitati desemnate de legea penala:
intentia directa si indirecta.
A. Intentia directa: Intentia directa se caracterizeaza prin aceea ca infractorul si da
seama de caracterul prejudiciabil al actiunii sau inactiunii sale, prevede urmarile ei
prejudiciabile si doreste survenirea acestor urmari.
B. Intentia indirecta: Intentia indirecta se caracterizeaza prin faptul ca infractorul si da
seama de caracterul prejudiciabil al actiunii sau inactiunii sale, prevede urmarile ei
prejudiciabile si admite, n mod constient, survenirea acestor urmari. Continutul
intentiei directe si al celei indirecte coincid completamente n ceea ce priveste unul
dintre aspectele factorului intelectiv, si anume ntelegerea caracterului prejudiciabil al
faptei.
C. Alte modalitati ale intentie: - Intentia simpla si cea calificata - Intentia determinata
si cea nedeterminata - Intentia initiala si cea supravenita - Intentia spontana si cea
premeditata - Intentia unica si cea complexa
1.2.Determinai deosebirile dintre intenia indirect i ncrederea exagerat.
Practic ntre intentia indirecta si ncrederea exagerata exista mai multe asemanari, iar n
ceea ce priveste deosebirile dintre aceste 2 categorii putem mentiona ca n cazul
ncrederii exagerate persoana crede ca va trece peste obstacole, fiind ncrezut n sine, pe
cnd n cazul intentiei indirecte acesta prevede aceste obsacole dar nu este ncrezut ca va
trece peste aceste obstacole.
Aceste 2 notiuni pot fi deosebite prin citeva mom esentiale:
- int indirecta pers prevede posibilitatea reala a survenirii consecintei prejud, pe cind la
increderea exagerata aceasta posibilitate este abstracta. Ceea ce inseamna ca pers
prevede ca aceasta fapta poate produce consecinte prejud in general insa in acest caz
concret nicidecum.
- daca la int indirecta infractorul constient admite survenirea consecintelor prejud atunci
la increderea exagerata pers are o atitudine negativa fata de aceste consecinte deoarece
nu le doreste si nici nu le admite. Astfel la int indirecta pers este indiferenta fata de

112
consecintele ce vor surveni, iar la increderea exagerata actiunile pers sunt indreptate
spre evitarea consecintelor.
- in cazul increderii exagerate pers tinde spre evitarea consecintelor bazoindu-se pe
anumite circumstante concrete, reale, care dupa parerea ei vor contribui la evitarea
rezultatului prejud (de ex: calitati personale). La int indirecta asa ceva lipseste. Exista
doar speranta absolut neintemeiate ca nu vor surveni urm prejud.
1.3.Proiectai o spe n care fapta s fie comis cu intenie nedeterminat.
Un infractor fuge fiind urmarit de mai multi cetateni si un politist cu ciine de serviciu si
pt a scapa trage cu arma in directia urmaritorilor spre a-i omori sau rani, fiindu-i
indiferent care dintre ei va fi victima. Provocarea a mai multor lovituri in diferite regiuni
ale corpului pot duce la survenirea diferitor consecinte.
Subiectul II: Punerea pe rol a cauzei penale
2.1. Numii chestiunile examinate n edina preliminar
n edina preliminar se soluioneaz chestiunile privind:
a. cererile i demersurile naintate, precum i recuzrile declarate;
b. lista probelor care vor fi prezentate de ctre pri la judecarea cauzei;
c. trimiterea cauzei dup competen sau, dup caz, ncetarea, total sau parial, a
procesului penal;
d. suspendarea procesului penal;
e. fixarea termenului de judecat;
f. msurile preventive i de ocrotire.
2.2. Analizai esena i sarcinile punerii pe rol a cauzei penale Pentru aducerea
cauzei in stare de judecata inaintea inceperii judecatii se desfasoara o etapa preliminara.
In 10 zile de la data la care cauza a fost repartizata pentru judecare, judecatorul sau dupa
caz, completul de judecata, studiind materialele dosarului fixeaza termenul pentru sedinta
preliminara. In cazul judecarii cauzei in procedura de urgneta, judecatorul pune cauza pe
rol fara a tine sedinta preliminara si ia masurile necesare pentru pregatirea si desfasurarea
sedintei de judecare a cauzei ca aceasta sa nu fie aminata.
Respectind conditiile generale de judecare a cauzei, cu asigurarea prezentei partilor, in
sedinta preliminara se solutioneaza o serie de aspecte obligate de punerea pe rol a cauzei
penale prevazute de CPP. Inainte de a numi cauza spre judecare, instanta, consultind
partile, decide asupra unor chestiuni si anume: locul, data, ora la care se va judeca cauza:
procedura in care se va judeca cauza generala sau speciala; judecarea cauzei in sedinta
publica sau inchisa; limba in care se va petrece judecarea cauzei, etc. Instanta va consulta
cu inculpatul chestiunea admiterii aparatorului. La numirea cauzei spre judecare instanta
se pronunta si asupra masurilor preventive sau de ocrotire. Desfasurarea sedintei
preliminare se consemneaza intr-un proces-verbal care se intocmeste de catre grefier
conform CPP. In urma consultarii tuturo chestiunilor mentionate, instanta de judecata va
adopta o incheiere. Incheierea adoptata in sedinta preliminara este definitiva, cu exceptia
cazului cind instanta a decis luarea, schimbarea sau revocarea masurii preventive.
Judecatorul va asigura ca lista cauzelor fixate pentru judecare sa fie intocmita si afisata in
instanta la un loc public cu cel putin trei zile inainte de termenul de judecata fixata.
2.3. Apreciai oportunitatea ncetrii procesului penal n edina preliminar
Daca in sedinta preliminara se constata ca fapta incriminata nu este prevazuta de legea
penala ca infactiune sau daca exista alte circumstante precum existenta cauzelor care
inlatura caracterul penal al faptei, impacarea partilor, retragerea plingerilor de catre partea
vatamata, iresponsabilitatea persoanei care a savirsit fapta prejudiciabila sau existenta
113
unei hotariri definitive, atunci instanta prin sentinta motivata inceteaza procesul penal in
cauza respectiva. In cazul in care fapta persoanei constituie o contraventie administrativa,
instanta inceteaza procesul penal, cu aplicarea sanctiunilor administrative. Sentinta de
incetare a procesului penal poate fi atacat in termen de 15 zile in instanta ierarhic
superiora copia de pe sentinta se inmineaza partilor si persoanelor interesate concomitent
aplicindu-li-se modul si ordinea de atac. Astfel prin incetarea procesului penal in sedinta
preliminara se realizeaza si infajptuirea corecta a justitiei deoarece in cazul in care nu
exista temeiuri pentru judecarea si tragerea la respundere a invinuitului, procesul trebuie
sa fie incetat exluzindu-se tragerea la raspunderea penala a unei persoane nevinovate.
Subiectul III:
Directorul restaurantului "Magnific", Rdvan, angajnd la lucru, n calitate de chelnerie,
femei tinere, le ddea de neles c un loc de munc bun necesit "abnegaie". Cele care
refuzau s-i ndeplineasc cerinele, erau respinse la angajare, argumentndu-se prin
diferite motive juridice inventate. n cadrul urmririi penale, s-a stabilit c ordinele de
angajare a lui Nistrean i Mura au fost semnate numai dup ce ele au intrat n raport
sexual cu Rdvan.
Cum trebuie calificat fapta lui Rdvan? Argumentai rspunsul.
Art.173 Constrngerea la aciuni cu caracter sexual , el a constrns pers care doreau s se
angajeze n calitate de chelnerie la ntreinerea rap sexual profitnd de dependena de alt
natur a victimei i anume rap dintre angajator i salariat. Contractul individual de munc
fiind ncheiat doar n urma ntreinerii rap sexual. Vom califica n acest mod doar n
privina tuturor chelnerielor crora le-a naintat sau crora le-a avansat cerina de intrare
ntr-un rap sexual, care au ntreinut rap sexual, deoarece este o infr formal i se
consider consumat din momentul avansrii cerinelor de intrare ntr-un rap sexual
ntrind aceste cerine prin constrngerea corespunztoare. La calificare nu conteaz dac
fptuitorul a sv sau nu rap sexual ns aceast mprejurare trebuie luat n considerare la
individ pedepsei.

114
Test 40
Subiectul I: Sustragerea sau extorcarea substanelor narcotice sau psihotrope
1.1.Definii noiunea extorcare, utilizat n art.2174 CP RM.
Noiunea extorcare din art.2174 CP RM are nelesul noiunii antaj din art.189
CP RM.
Din acest punct de vedere, sub aspectul laturii obiective, extorcarea este alctuit
din aciunea principal care este nsoit de aciunea adiacent. Aciunea principal o
constituie cererea fptuitorului de a i se transmite substanele narcotice sau psihotrope.
Cererea de transmitere a dreptului asupra substanelor narcotice sau psihotrope, ca i
cererea de a svri aciuni cu caracter patrimonial n legtur cu substanele narcotice
sau psihotrope, nu poate forma aciunea principal n cazul extorcrii. Or, n sens literar,
prin extorcare se nelege aciunea de a obine un lucru de la cineva ... [130, p.361].
Deci, este imposibil a extorca drepturi patrimoniale sau aciuni patrimoniale. Aceasta este
singura diferen semnificativ dintre noiunea extorcare din art.217 4 CP RM i
noiunea antaj din art.189 CP RM.
1.2.Argumentai ce anume desemneaz sintagma n proporii mari sau deosebit de
mari (lit.c) alin.(3) art.2174 CP RM): urmrile prejudiciabile sau obiectul material
al infraciunii?
Nu putem susine c lit.c) alin. (3) art.2174 CP RM este norm special n raport
cu art.195 CP RM. Or, aa cum rezult din alin.(5) art.134 1 CP RM, n cazul sustragerii
sau extorcrii substanelor narcotice sau psihotrope, noiunile proporii mari i propor-
ii deosebit de mari se refer la parametrii cantitativi ai obiectului material al
infraciunii. n contrast, aa cum rezult din alin.(1) art.126 CP RM, n cazul sustragerii
sau dobndirii bunurilor, noiunile proporii mari i proporii deosebit de mari se
refer la parametrii valorici ai urmrilor prejudiciabile ale infraciunii. consider ca prin
sintagma " in proportii mari sau deosebit de mari" de la lit c) alin (3) art 217/4 CP se
intelege obiectul material al infr.
1.3.Argumentai dac n art.2174 CP RM ar fi sau nu oportun stabilirea
rspunderii penale pentru sustragerea sau extorcarea analoagelor substanelor
narcotice sau psihotrope.
Consider c nu este oportun. Conform alin.(2) art.134 1 CP RM, prin analog al
substanei narcotice sau psihotrope se nelege substana de origine natura sau sintentic
care, conform componenei sale i efectului pe care l produce, se asimileaz cu substana
narcotic sau psihotrop.

115
Sintetiznd, putem meniona c, pentru noiuea de analog ale subs narcotice sau
psihotrope sunt comune urmtoarele trsturi:
dup componena (structura) chimic i efectul pe care l produce (calitile pe care le
are), se asimileaz cu substana narcotic sau substana psihotrop;
nu este inclus n lista de substane narcotice i substane psihotrope supuse controlului
din partea statului.
Considerm c prin utilizarea, n legea penal a Republicii Moldova, a noiunii analog al
substanei narcotice sau psihotrope se ncalc principiul legalitii i al echitii, ea fiind
deci duntoare. De aceea, aceast noiune trebuie exclus din Codul penal. Care sunt
argumentele pe care le aducem n sprijinul acestei recomandri?
Considerm c noiunea analog al substanei narcotice sau psihotrope trebuie exclus
din toate articolele specificate mai sus. n acest fel, se va asigura respectarea nu doar a
principiului echitii, invocat de ctre E.V. Kobzeva, dar i, nu mai puin important, a
principiului legalitii.
ntr-adevr, includerea n textul legii penale a noiunii analog al substanei narcotice sau
psihotrope reprezint o nclcare a principiului legalitii. ns nu sub aspectul aplicrii
prin analogie a legii penale, cum menioneaz V.I. Kuzneov, dar sub un alt aspect,
consemnat la alin.(2) art.3 CP RM interpretarea extensiv defavorabil a legii penale.
ntr-adevr, interpretnd noiunea analog al substanei narcotice sau psihotrope n
contextul prevederilor art.217, 2171-2173, 2175 i 2176 CP RM, interpretul rmne, n
cadrul acestor norme de incriminare, dei cu aportul nemijlocit al legiuitorului
lrgete nelesul noiunii date. El nu poate s nu fie lrgit, odat ce nu exist nici un act
normativ care s reglementeze regimul juridic al analoagelor substanelor narcotice sau
psihotrope. n acest fel, nu poate fi asigurat respectarea regulii nullum crimen sine lege
stricta, conform creia legea penal, pentru a fi aplicat, are nevoie s fie interpretat,
iar aceast interpretare s fie strict, adic s clarifice exact sensul i semnificaia regulii
obiectivizate, materializate n norm [111, p.12].
Analoagele, precursorii, materialele sau utilajele destinate producerii, preparrii sau
prelucrrii substanelor narcotice, psihotrope sau analoagelor lor ori cultivrii plantelor
care conin aceste substane nu pot constitui obiectul material al infraciunii prevzute la
art.2174 CP RM. De aceea, sustragerea sau extorcarea lor antreneaz rspunderea
conform art.186-192 CP RM.
Dac, printr-o singur aciune, sunt sustrase sau extorcate substane narcotice sau
psihotrope, precum i bunuri de alt gen, atunci cele svrite reprezint concursul ideal
dintre infraciunea prevzut la art.2174 CP RM i una din infraciunile prevzute la
art.186-192 CP RM.
Subiectul II: Scoaterea de sub urmrirea penal
2.1. Definii instituia scoaterii persoanei de sub urmrire penal.
Scoaterea persoanei banuite sau invinuite de sub urmarire penal costituie o hotarire prin
care se reabiliteaza aceasta persoana daca solutia se refera la toate capetele de acuzare.
Scoaterea persoanei de sub urmarire penal poate avea loc in cazul in care: fapta nu a fost
savirsita de banuit; nu exista faptul infractiunii; fapta nu este prevazuta de legea penala ca
infractiune; fapta nu intruneste elementele infractiunii; fapta este savirsita in conditiile
legitimei aparari in scopul retinerii infractorului conditie de extrema necesitate sau in
urma constringerii fizice sau psihice precum si in cazul in care fapta constitue risc
intemeiat.Persoana poate fi scoasa de sub urmarire penal integral sau numai cu privire la
un cap de acuzare.
116
2.2. Analizai temeiurile scoaterii de sub urmrirea penal.
Scoatrea persoanei de sub urmarirea penala are loc daca :
fapta nu a fost savirsita de invinuit sau banuit,cind se stabileste ca infractiunea este
savirsita de o alta persoana si se exclude faptul participarii banuitului sau invinuit. La
aceasta infractiune sau cind nu sunt probe suficiente pentru a pune sub invinuire persoana
banuita , sau nu sunt suficiente probe ca sa se intocmeasca rechizitotiu.
daca nu exista faptul infractiunii, persoana presupusa moarta este in viata
daca fapta nu este prevazuta de legea penala ca infractiune,
daca fapta nu intruneste elementele infractiunii, cu exceptia cazurilor cind
infractiunea a fost savirsita de o persoana juridica sau daca exista cel putin una din
cazurile care inlatura caracterul penal al faptei cum ar fi legitima aparare,
2.3. Apreciai condiiile relurii urmririi penale dup scoaterea persoanei de sub
urmrirea penal.
Reluarea urmririi penale dup scoaterea persoanei de sub urmrire se dispune de ctre
procurorul ierarhic superior prin ordonan dac, ulterior, se constat c nu a existat n
fapt cauza care a determinat luarea acestor msuri sau c a disprut circumstana pe care
se ntemeia scoaterea persoanei de sub urmrire.
Reluarea urmririi penale poate fi dispus i de ctre judectorul de instrucie n cazul
admiterii plngerii depuse mpotriva ordonanei procurorului de scoatere a persoanei de
sub urmrire.
Reluarea urmaririi penale poate avea loc daca apar fapte noi sau recent descoperite ori un
viciu fundamental in cadrul urmaririi penale care a afectat hotarirea respectiva. In cazul
descoperirii unui viciu fundamental urmarirea penala poate fi reluata nu mai tirziu de un
an de la intrarea in vigoare a ordonantei de scoatere de sub urmarire penala.
Subiectul III:
n seara zilei de 14 martie 2004, Lupan a auzit zgomot n podul casei sale. Lund arma, a
ieit afar pentru a verifica ce se ntmpl. Ceteanul Chirc care se afla n podul casei,
vzndu-l pe Lupan, a srit i s-a ascuns dup colul casei. Cnd Lupan s-a ndreptat n
direcia lui Chirc, ultimul s-a npustit asupra lui. Fiind ntuneric i considernd aciunile
atacantului ca periculoase pentru viaa sa, Lupan a tras din arm. n timpul urmririi
penale s-a stabilit c Chirc nu avea asupra sa arm sau un alt obiect pe care l-ar fi putut
aplica.

Pot fi considerate aciunile lui Lupan ca fiind svrite n stare de legitim aprare?
Argumentai rspunsul.
Pentru ca apararea sa fie considerata legitima ea urmeaza sa indeplineasca urmat conditii
privitoare la atac si aparare. Astfel atacul trebuie sa fie direct, imediat, material si real; sa
fie indreptat impotriva propriei pers, a altei pers sau impotriva unui interes public;
sa puna in pericol grav persoana sau drepturile celui atacat sau interesul public. Apararea
trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
- este admisa pentru a respinge un atac indreptat impotriva unei pers sau a unui interes
public;
- sa se realizeze printr-o fapta prev de legea pen
- sa fie indreptata impotriva atacantului
- sa fie concomitenta cu atacul,
- sa fie proportionala cu gravitatea atacului

117
Totodata mentionam ca nu se poate pretinde o proportie stricta intre aparare si atac din
simplul motiv ca cel ce se apara este de regula obiectul unui atac neasteptat si
surprinzator, fiind ca atare in neputinta de a-si pregati apararea corespunzatoare naturii si
intensitatii atacului. Pers atacata actioneaza in interesul salvarii sale ori in interesul public
in conditii improvizate, in graba si intr-o stare sufleteasca de constringere. In consecinta,
pers care se apara nu poate de obicei sa aprecieze cu calm si luciditate nici mijloacele pe
care le are la indemina, pentru a anihila pericolul si nici sa calculeze intensitatea reactiei
sale in aparare perfect proportional cu cerinta curmarii agresiunii. Anume de aceea nu se
poate cere o echivalenta intre intensitatea apararii si cea a atacului si nici intre mijloacele
folosite de cel care se apara si cel care declanseaza atacul. Apararea este legitima atunci
cind dauna cauzata in procesul legitimei aparari este mai mica, egala sau chiar mai mare
in raport cu dauna evitata, cea ce s-ar putea fi putut produce.
Reiesind din conditiile spetei rezulta ca Lupan in circumstantele in care se afla nu avea
posibilitatea reala de a percepe intensitatea si mijloacele folosite de catre atacant, si
actionat aflindu-se in stare de legitima aparare.
Aciunile lui Lupan nu pot fi considerate svrite n stare de legitim aprare, deoarece
n cazul legitimei aprri aciunile trebuie s fie reale, s pun n pericol grav persoana
sau drepturile celui atacat.

118
Test 41
Subiectul I: Fapta infracional
1.1.Relatai despre trsturile faptei infracionale ca semn a laturii obiective a
infraciunii.
Fapta infractionala reprezinta o actiune(inactiune) ilegala care se savirseste intr-un
anumit loc si intr-o anumita perioada de timp, prin intermediul unui anumit mijloc sau
unei anumite metode.
Trasaturile faptei infractioanale: - trebuie sa fie prevazuta de legea penala; - trebuie sa
fie savirsita cu vinovatie; - trebuie sa fie pasibila de pedeapsa penala ;
1.2.Analizai inaciunea infracional.
Inactiunea infractionala inseamna a nu face ceea ce este ordonat de lege. Prin inactiune
sunt incalcate norme care impun in mod expres sa se faca ceva, sa se savirseasca anumite
actiuni.
Inactiunea ca mod de comportare, nu capata sens decit daca se raporta la o obligatie sau o
nevoie de a se comporta activ, de a face ceva, de a interveni, luind anumite masuri sau
precautii pentru a preintimpina, a opri sau, in dependenta de caz, de a inlatura anumite
consecinte negative pentru societate.
Indeplinirea obligatiei inseamna respectarea prevederilor legii, dar neindeplinirea
acesteia, printr-o conduita manifestata sub forma de inactiune, inseamna incalcarea legii
si deci comiterea unei infractiuni.
In literatura infr savirsite prin inactiune se clasifica in infr exprimate prin inactiuni
absolute, cind faptuitorul in genere nu-su executa obligatiile si infractiuni prin inactiuni
mixte, cind subiectul isi executa obligatiile incomplet, partial manifestind o atitudine
neconstiencioasa fata de executarea lor.
Pentru tragerea la raspundere pen in cazul savirsirii faptei prin inactiune nu este
suficineta constatatrea existentei unei obligatii, a unei indatoriri legale de face ceva. Este
absolut necesar a se stabili faptul ca in situatia data persoana a avut posibilitatea reala de
a savirsi actiunea ceruta de la ea.
1.3.Alctuii o spe n care s fie prezent concursul de infraciuni, format dintr-o
aciune i o inaciune infracional.
Targon si Mustea au pariat care dintre ei primul va traversa inotind riul Nistru. Pe la
mijlocul riului Targon si-a dat seama ca nu va putea ajunge la mal, el a inceput sa-l cheme
in ajutor pe Mustea, insa acesta a neglijat strigatele continuind sa inoate mai departe.
Targon dupa citeva chemari disperate nemaiputind face nimic s-a dus la fund. Mustea
speriat de cele intimplate a rapit de pe mal o motocicleta incercind sa se ascunda. El a
119
fost gasit peste trei zile de organele de politie la buneii sai in satul vecin, fiind in posesia
motocicletei.
In speta data avem concurs de infractiuni art.163 CP (inactiune) lasarea in primejdie si
art. 273 CP rapirea mijlocului de transport.
Subiectul II: Procedura aplicrii msurilor de constrngere cu caracter medical
2.1.Numii condiiile aplicrii procedurii n cauz.
Conform normelor legale, aceste masuri nu pot fi impuse in mod arbitrar oicarei
persoane, ci in anumite conditii: in primul rind, persoana sa fi comis o fapta prevazuta de
legea penala, iar in al doilea rind, sa faca parte din una dintre urmatoarele categorii de
persoane:
- persoane recunoscute iresponsabile, care, la momentul faptei, erau incapabile
sa-si dea seama de faptele lor si/sau se le dirijeze.
- Persoane devenite iresponsabile pina la pronuntarrea sentintei sau in timpul
executarii pedepsei. Cu altre cuvinte, se au in vedere persoanele care la
momentul faptei erau responsabile, dar care mai apoi, pe parcursul procesului
penal, pina la emiterea sentintei sau in timpul executarii pedepsei, au devenit
iresponsabile, ceea ce face imposibila fixarea unei pedepse sau executarea
acesteia.
Msurile de constrngere cu caracter medical, se aplic de instana de judecat fa de
persoanele care au svrit fapte prejudiciabile, prevzute de legea penal, n stare de
iresponsabilitate, precum i fa de persoanele care s-au mbolnvit dup svrirea
infraciunii de o boal psihic, din care motive ele nu-i pot da seama de aciunile lor sau
nu le pot dirija, n caz dac aceste persoane prezint pericol pentru societate prin natura
faptei svrite i din cauza bolii lor.
Una din conditiile incriminarii este savirsirea cu vinovatie a faptei prejudicibile prevazute
de legea penala. Vinovatia presupune existenta a doi factori inerenti vietii psihice:
factorul intelectiv (constiinta) si factorul volitiv (vointa).
Principalul temei al vinovatiei este intentia, iar criteriul de definire a intentiei este
discernaminul deoarece infaptuitorul trebuie sa-si dea seama de rezultatul faptei,
comform CPenal sunt pasibile de raspundere penala persoanele fizice responsabile.
Pentru categoriile de persoane iresponsabile CPP stabileste prevederi aparte denumindu-
le procedura aplicarii masurilor de constringerilor cu caracter medical.
2.2. Caracterizai soluiile posibile adoptate de instan la examinarea chestiunii
aplicrii msurilor de constrngere cu caracter medical.
Dac consider dovedit faptul c persoana n cauz a svrit o fapt prejudiciabil,
prevzut de legea penal, n stare de iresponsabilitate sau c aceast persoan, dup ce a
svrit infraciunea, s-a mbolnvit de o boal psihic cronic, care o face s nu-i dea
seama de aciunile sale sau s nu le poat dirija, instana de judecat adopt, conform
art.23 din Codul penal, fie o sentin de absolvire a acestei persoane de pedeaps sau,
dup caz, de rspundere penal, fie de liberare de pedeaps i de aplicare fa de ea a
unor msuri de constrngere cu caracter medical, indicnd care anume din ele trebuie
aplicat, sau o sentin de ncetare a procesului i de neaplicare a unor astfel de msuri n
cazurile cnd, prin caracterul faptei svrite i starea sntii sale, persoana nu prezint
pericol pentru societate i nu are nevoie de tratament forat. n astfel de cazuri, instana
anun despre bolnav organele de ocrotire a sntii.
Dac gsete c starea de iresponsabilitate a persoanei a crei cauz se judec nu a
fost dovedit sau c boala persoanei care a svrit infraciunea nu mpiedic pedepsirea
120
ei, instana, prin sentin, claseaz procedura privind aplicarea msurilor de constrngere
cu caracter medical, restituind cauza procurorului pentru urmrirea penal n procedur
general.
n cazul n care participarea persoanei la svrirea infraciunii nu a fost dovedit,
precum i n cazul n care se constat circumstanele prevzute n art.285, instana d o
sentin de ncetare a procesului penal pe temeiurile constatate de ea, indiferent de
existena i caracterul bolii persoanei, i anun despre aceasta organele de ocrotire a
sntii.
2.3. Distingei particularitile urmririi i judecrii n procedura dat.
Urmarirea penala se porneste in scopul aplicarii masurilor de constringere cu caracter
medical. Solutia de neinceperea urmaririi penale nu poate fi inaintata pe motiv ca fapta
nu intruneste elementele infractiunii, chiar si in cazul cind se stie ca persoana sa aflat la
tratament intr-o institutie de psihiatrie sau psihoneurologie si ca fapte similare savirseste
nu pentru prima data.
In procesele penale referitoare la urmarirea si judecarea persoanleor iresponsabile,
imprejuraile incluse in obiectul probatiunii capata un continut specific. Astfel mai intii
trebuie constatate si dovedite semnele obiective ale faptei penale incriminate: locul,
modul si alte circumstante ale savirsirii infractiunii.
Posibilitatile constatarii semnelor subiective sunt reduse sau excluse. Prin urmare, nu se
pot stabili formele vinovatiei, scopul si motivul infractiunii.
La efectuarea urmaririi penale in cdrul acestei proceduri speciale, ofiterul de urmarire
penala ori procurorul vor tine cont de: lipsa declaratiilor banuitului invinuitului ca mijloc
de proba;
Lipsa cererilor si demersurilor banuitului, invinuitului, care contribuie la cercetarea sub
toate aspectele a circumstatelor cauzei.
Persoana banuita si invinuita in cauza va fi supusa unei expertize psihiatrice judiciare.
Persoana in privinta careia se efectueaza urmarirea penala poate fi internata in institutia
psihiatrica numai in baza hotaririi judecatorului de instructie in temeiul demersului
procurorului care va conduce urmarirea penala.
La procedura privind aplicarea masurilor de constringere cu caracter medical,
participarea reprezentantului legal al persoanei careia ii vor fi aplicate aceste masuri este
obligatorie.
Confororm CPP participarea aparatorului la procedura de aplicare a masurilor de
constringere medicala este obligatorie.

Subiectul III:
n noaptea de 21 martie 2006, Golenco, pac i Secer au consumat buturi alcoolice
ntr-un bar, situaie n care au observat c victima Corjan posed o sum important de
bani. La plecarea acesteia din local, doi dintre fptuitori Golenco i Secer l-au lovit
pe Corjan, doborndu-l la pmnt. n continuare, Golenco i-a luat din buzunar suma de
700 de lei, pe care a nmnat-o celui de-al treilea fptuitor pac care a plecat n fug
de la locul faptei. La 23 martie 2006 Golenco i pac au fost reinui, locul aflrii lui
Secer nu s-a putut stabili.
pac, fiind audiat n calitate de bnuit, n prezena aprtorului, a declarat c banii
sustrai el i-a ascuns n garajul su i este de acord s-i predea benevol. Dup audiere
ofierul de urmrire penal mpreun cu bnuitul s-au dus la garaj i acolo pac i-a
121
prezentat banii n sum de 700 lei. A fost ntocmit procesul-verbal de predare benevol
a banilor sustrai, n care s-a indicat faptul prezentrii banilor i c prin acest act
procedural banii se anexeaz la dosar n calitate de corp delict. Procesul-verbal a fost
semnat de pac i ofier.
Dup ce a fost audiat n calitate de bnuit, n prezena aprtorului, Golenco a refuzat s
semneze procesul-verbal de audiere. Ofierul a invitat dou persoane care se aflau n
ograda Comisariatului de poliie, n prezena lor iari i-a propus bnuitului s semneze
procesul-verbal ns el a refuzat. Refuzul a fost consemnat n procesul-verbal i confirmat
prin semnturile persoanelor numite.
Considernd c corespondena potal expediat de ctre Secer prinilor si sau cea
expediat de acetea n adresa lui, poate conine informaie despre locul aflrii bnuitului,
ofierul de urmrire penal a ntocmit ordonan cu privire la sechestrarea corespondenii
potale expediate prinilor lui Secer i expediate de ei. Ordonana a fost naintat
procurorului mpreun cu un raport, n care se propunea autorizarea de ctre acesta a
sechestrrii corespondenei.
Pentru a nltura divergenele ntre declaraiile bnuiilor Golenco, pac i a prii
vtmate Corjan, ofierul de urmrire penal a procedat la confruntarea acestor persoane.
Acetia toi trei n acelai timp fiind prezeni n biroul ofierului, fr a fi asistate de alte
persoane, au fost audiai pe rnd asupra circumstanelor, n care a avut loc infraciunea. n
rezultat, Golenco, care nega pn atunci nevinovia sa, a recunoscut c mpreun cu
Secera i pac l-au atacat pe Corjan.
Depistai erorile procesuale.
- e necesar e ntocmit p.v. de cercetare a banilor, apoi prin ordonan e reconosc ca
corp delict i se anexeaz la dosar, apoi, dup caz, se predau prii vtmate
- refuzul lui Golenco de a semna procesul verbal trebuie s fie consemnat de ctre
OUP i o alt persoan neinteresat
- sechestarea corespondenie potale se efectueaz prin ncheiere, cu autorizara
jud.de instrucie i nu de procuror, n baza raportului OUP
- confrunterea se efctueaz cu fiecare bnuit pe rnd i cu partea vtmat i n
prezena aprtorului

122
Test 42
Subiectul I: Prescrierea ilegal sau nclcarea regulilor de circulaie a substanelor
narcotice sau psihotrope
1.1.Identificai obiectul material n cazul fiecreia din infraciunile prevzute la
art.218 CP RM.
substanele narcotice sau psihotrope, ori materialele sau utilajele destinate producerii sau
prelucrrii substanelor narcotice sau psihotrope, ori plantele care conin astfel de
substane (n cazul infraciunii prevzute la alin.(4) art.218 CP RM);
reetele pentru obinerea preparatelor narcotice sau psihotrope (n cazul infraciunii
prevzute la alin.(1) art.218 CP RM);
reetele sau alte documente care permit obinerea preparatelor sau substanelor narcotice
sau psihotrope (n cazul infraciunii prevzute la alin.(2) art.218 CP RM);

1.2.Argumentai care trebuie s fie calificarea n cazul n care preparatele ori


substanele narcotice sau psihotrope sunt obinute n urma folosirii unei reete false,
cu achitarea valorii preparatelor sau substanelor?
Latura obiectiv a infraciunii prevzute la alin.(2) art.218 CP RM const n fapta prejudi-
ciabil exprimat n aciunea de falsificare a reetei sau a altor documente care permit
obinerea preparatelor i a substanelor narcotice sau psihotrope.
Prin falsificare se are n vedere numai confecionarea unui document fals [287].
Dac preparatele ori substanele narcotice sau psihotrope au fost obinute n urma folosirii
unor astfel de documente falsificate, cu achitarea valorii preparatelor sau substanelor,
cele svrite reprezint procurarea ilegal a substanelor narcotice sau psihotrope. Deci,
se va califica, dup caz, conform alin.(2) art.217 sau conform alin.(2) art.217 1 CP RM.
Dac, n aceleai condiii, nu se efectueaz achitarea valorii preparatelor ori substanelor
narcotice sau psihotrope (deoarece, de exemplu, documentele falsificate acordau dreptul
de obinere gratuit a acestora), atunci cele svrite urmeaz a fi calificate potrivit
art.190 CP RM, ca escrocherie.
Vnzarea documentelor care permit obinerea preparatelor ori substanelor narcotice sau
psihotrope, de ctre persoana care le-a falsificat, atrage rspunderea conform alin.(2)
art.361 CP RM.
1.3.Argumentai oportunitatea excluderii sau meninerii sintagmei svrite din
interes material n alin.(5) art.218 CP RM.

123
Latura subiectiv a infraciunii o caracterizeaz nu numai atitudinea psihic a
fptuitorului fa de fapta svrit i urmrile ei, dar i motivul i scopul.
V.D. Filimonov este de prere c includerea motivului infraciunii n componena
infraciunii se justific atunci cnd, n vederea caracterizrii infraciunii i periculozitii
sociale a personalitii infractorului, apare important spectrul vast al considerentelor
fptuitorului, considerente care au stat la baza svririi infraciunii [285]. n fond,
sprijinim aceast opinie, dar cu o singur remarc: din spectrul larg al considerentelor,
care pot sta la baza svririi unei infraciuni, legiuitorul alege s pun accentul, de cele
mai dese ori, pe un singur considerent: imbold, mobil, motiv. n rare cazuri, n Codul
penal al Republicii Moldova se utilizeaz formula de tipul n interes material ori n alte
interese personale (de exemplu, n art.327 CP RM). n cazuri mai frecvente, legiuitorul
se pronun pentru circumstanierea, n textul normativ, a unui singur motiv al infraciunii
(de exemplu, n cazul infraciunii prevzute la alin.(5) art.218 CP RM, cnd motivul
infraciunii se exprim n interesul material).
Noiunea interesul material din alin.(5) art.218 CP RM are exact acelai neles ca
noiunea interesul material din lit.b) alin.(2) art.145, lit.g) alin.(2) art.151, lit.h) alin.(2)
art.152, lit.f) alin.(2) art.164, lit.b) alin.(2) art.306, lit.b) alin.(2) art.307, alin.(3) art.308
etc. din Codul penal: motivul generat de necesitatea fptuitorului de a-i spori activul
patrimonial (de a obine sau a reine un ctig material) sau de a-i micora pasivul
patrimonial (de a se elibera de cheltuieli materiale) [119, p.56].
Cu excepia situaiei prevzute la alin.(5) art.218 CP RM, la care ne-am referit, motivul
infraciunii nu influeneaz calificarea faptelor incriminate la art.217, 2171-2176, 218 sau
la art.219 CP RM. El trebuie ns luat n consideraie la individualizarea pedepsei.
n ce privete scopul infraciunii, V.D. Filimonov opineaz c indicarea acestuia n coni-
nutul incriminrii se justific atunci cnd, pentru caracterizarea infraciunii i
periculozitii sociale a personalitii infractorului, este important rezultatul spre care
acesta tinde [285].
Diferena dintre motiv i scop este marcat n mod tranant de ctre G.Antoniu: Scopul
nu se confund cu motivul, deoarece el aparine momentului finalizrii actului, pe cnd
motivul este legat de momentul adoptrii hotrrii [110, p.187].
Subiectul II: Revizuirea
2.1. Numii cazurile de revizuire a procesului penal
Revizuirea poate fi cerut n cazurile n care:
1) s-a stabilit, prin hotrre irevocabil, c martorul a fcut cu bun tiin declaraii
mincinoase sau expertul a prezentat cu bun tiin concluzii false, sau c corpuri delicte,
procese-verbale privind aciunile de urmrire penal sau judectoreti ori alte documente
snt false, sau c a fost fcut intenionat o traducere greit, ceea ce a avut ca urmare
adoptarea unei hotrri nentemeiate sau contrare legii;
2) s-a stabilit, prin hotrre rmas definitiv, c judectorii i procurorii au comis,
n cursul judecrii acestei cauze, abuzuri ce constituie infraciuni;
3) s-a stabilit, prin hotrre rmas definitiv, c persoanele care au efectuat
urmrirea penal n cauz au svrit abuzuri, ce constituie infraciuni, care au dus la
pronunarea unei hotrri nentemeiate sau contrare legii;
4) s-au stabilit alte circumstane de care nu avea cunotin instana atunci cnd a dat
hotrrea i care, ele nsele sau mpreun cu circumstanele stabilite anterior, dovedesc
nevinovia celui condamnat sau c acesta a svrit o infraciune mai puin grav sau mai

124
grav dect acea pentru care a fost condamnat, sau dovedesc vinovia celui achitat sau a
persoanei cu privire la care s-a dispus ncetarea procesului penal;
5) dou sau mai multe hotrri judectoreti irevocabile nu se pot concilia.
2.2. Analizai etapele procedurii revizuirii procesului penal
1. Cererea de revizuire.
Procurorul competent poate din oficiu sa initieze procedura de revizuire.
Procedura de revizuire se deschide in baza cererii adresate procurorului de nivelul
instantei care a judecat cauza in fapt astfel activitatea procesuala prealabila este pusa in
miscare prin cerere de revizuire, adica declaratia de folosire a acestei cai de atac
formulata in scris.
Cerere de revizuire poate declara, oricare parte din proces, n limitele calitii sale
procesuale; soul i rudele apropiate ale condamnatului, chiar i dup decesul acestuia.
Cererea de revizuire se face in scris cu aratarea motivului de revizuire pe care se
intemeiaza si a mijloacelor de proba in dovedirea acestuia.
In cerere se mentioneaza hotarirea definitiva a carei revizuire se cere. Cererea poate fi
insotita sau urmata de un memoriu explicativ.
Neindeplinirea unor cerinte inaintate fata de cerere nu constitue un temei de a o respinge
sau a o lasa fara examinare.
2. Cercetarea prealabila.
Odata cu primirea cererii procurorul emite o ordonanta de deschidere a procesului de
revizuire si efectueaza cercetarea imprejurarii, putind da insrcinari ofiterului de urmarire
penala in ceea ce priveste cercetarea imprejurarilor. Deupa cercetarea imprejurarilor noi
procurorul inainteaza intregul material impreuna cu concluziile sale, instantei care a
judecat cauza in fond, procurorul avind obligatia de a sesiza instanta.
3. Judecarea revizuirii.
Judecarea revizuirii parcurge doua etape distincte admiterea in principiu si judecarea in
fond fiecare etapa avind sarcini si continut procesual propriu. Instanta competenta sa
judece revizuirea este acea instanta care a judecat cauza in fond. In situatia in care o
hotarire revine dupa competenta instantei ierarhic superioare, cauza se judeca de catre
instanta superiora. In caz daca nu se pot concilia doua hotariri dintre care una este
pronuntata de judecatoria militara si alta judecatorie, competenta de a judeca revizuirea
revine judecatoriei.
4. Masuri premergatoare.
Conform CPP la primirea materialelor trimise de procuror, presedintele instantei fixeaza
un termen pentru examinare cererii de revizuire in vederea admiterii revizuirii, totodata
dispunind citarea partilor interesate. Deasemenea presedintele ia masuri pentru ai asigura
persoanei un aparator din oficiu.
Primul stadiu de desfasurare a judecatii revizuirii este admiterea cererii. Sarcina acestei
etape consta in verificarea corespunderii cererii cu conditiile legale si daca materialele
prezentate de catre procuror sunt suficiente pentru admiterea cererii. Instanta poate
verifica oricare din probele pe care se intemeiaza cererea ea putind la cererea partilor sa
administreze noi probe. Odata cu administrarea probelor, la aceasta etapa, pot fi ascultati
orice martori cu unele exceptii prevazute de lege.
Odata cu examinarea cererii de revizuire, sub aspectul admiterii in principiu, instanta
poate pronunta doua solutii. In caz de admitere instanta pronunta o incheiere iar procesul
125
trece la urmatoarea etapa de judecare a cauzei, in caz de respingerea cererii instanta
pronunta o noua sentinta.
In cazul admiterii in principiu a revizuirii din cauza ca exista citeva hotariri ce nu se pot
concilia, cauze in care aceste hotaririi a fost pronuntate se reunesc pentru rejudecare.
4. Rejudecarea cauzei are ca obiectiv jprincipal confruntarea materialului probator
existent anterior in dosarul cauzei cu materialul probator prezentat sau adunat ulterior in
faza de cercetare prealabila si completat in procedura de admitere in principiu. Dupa
terminarea cercetarii judecatoresti au loc dezbaterile, deliberarea si pronuntarea hotaririi
dupa rejudecare instanta pronunta una din urmatoarele solutii:
a. Anuleaza hotarirea in masura in care a fost admisa revizuirea sau hotaririle care nu
se pot concilia si pronunta o noua hotarire daca constata ca cererea de revizuire este
intemeiata;
b. Daca dupa rejudecare instanta considera ca cererea este neintemeiata o respinge iar
hotarirea definitiva otacata isi pastreaza puterea de lucru judecat;
2.3. Apreciai oportunitatea revizuirii procesului penal prin prisma principiului non
bis in idem.
Principiul non bis in idem presupune fapte ca nimeni nu poate fi urmarit de organele de
urmarire penala, judecat sau pedepsit de instanta judecatoreasca de mai multe ori pentru
aceeasi fapta. Astfel prin revizuirea procesului penal se respecta principiul non bis in
idem. Procedura de revizuire este prevazuta de catre legiuitor anume pentru ca instantele
care au solutionat deja cauza sa poata verifica probele existente si sa depisteze unele
prababile erori.vezi 2.2
Subiectul III:
n timpul executrii pedepsei cu nchisoarea pentru jaf, Odatiuc s-a jurat n faa colegilor
de detenie c se va rfui cu martorii din partea acuzrii. Dup ispirea pedepsei,
Odatiuc a venit n satul, n care locuia unul din martori Tozlovan i i-a aplicat acestuia
trei lovituri cu cuitul n zona gtului. Dup ce s-a convins c Tozlovan este mort,
fptuitorul a plecat cu un automobil de ocazie ntr-un ora din raionul vecin, n care
locuia cel de-al doilea martor Negar. oferul automobilului de ocazie a remarcat petele
de snge de pe hainele lui Odatiuc i a oprit maina, rugndu-l s ias. Atunci fptuitorul
l-a lovit cu capul de volan i l-a aruncat din main n an. n scurt timp, oferul a fost
gsit mort de un biciclist. n seara aceleai zile, fptuitorul l-a pndit pe Negar i, n
timp ce acesta ieea din scara blocului n care locuia, a ncercat s-l loveasc cu cuitul n
spate, ns nu a reuit fiind reinut.
Reend din faptul c cauza penal era complicat i urma s fie efectuat un numr mare
de aciuni procesuale, conductorul organului de urmrire penal (concomitent deine i
funcia de comisar-adjunct al Comisariatului raional de poliie) prin ordonana sa a dispus
efectuarea urmririi penale de ctre un grup format din trei ofieri de urmrire penala,
inclusiv un ofier din cadrul Departamentului de urmrire penal al M.A.I., indicnd c
acest ofier va conduce aciunile celorlali membri ai grupului. Despre aceast decizie
luat a dou zi a fost anunat procurorul, expediindu-i copia de pe ordonan. Peste cteva
zile procurorul i-a telefonat acestuia, precum i conductorului grupului de ofieri i i-a
ntrebat dac cu textul ordonanei de instituire a grupului de ofieri mai este cunoscut
cineva. I s-a rspuns c aceast ordonana n-a fost adus la cunotina altor persoane.

126
Prin ordonana unuia din ofierii grupului, n calitate de succesor al prii vtmate
Tozlovan, a fost recunoscut mama rposatului. Calitatea de succesor al celeilalte prii
vtmate decedate au solicitat-o soia i mama lui. Examinnd solicitrile lor,
conductorul grupului de ofieri a emis ordonana de recunoatere n calitate de succesor
al prii vtmate a soiei oferului decedat. Examinnd demersul procurorului, n care se
indic complexitate cauzei, judectorului de instrucie a eliberat mandat de arestare
preventiv a nvinuitului Odatiuc pe un termen de 60 de zile. Cu 3 zile nainte de
expirarea acestui termen, procurorul a adresat un demers privind prelungirea duratei
arestrii. Judectorul de instrucie a prelungit arestarea pe o durat de 90 zile. Ulterior, n
baza unui demers analogic al procurorului, care conducea urmrirea penal prin
ncheierea judectorului de instrucie durat arestrii preventive a fost prelungit nc cu
60 de zile.
Depistai erorile procesuale.
- ordonana privind formarea grupului trebuia adus la cunotina fiecrui membru al
rupului de urmrire penal
- manatul de arest se elibereaz pe un termen de pn la 30 zile i nu 60
- ordonana privind recunoaterea ca succesor al prii vtmate se face n baza
ordonanei procurorului, la solicitarea rudei apropiate i decizia de a alege
succesorul i aparine tot procurorului
- prelungirea termenului de arest se permite cu nc 30 zile

127
Test 43
Subiectul I: Legtura cauzal
1.1.Caracterizai legtura cauzal i criteriile ei.
Legatura cauzala consta in legatura de la acauza la efect si trebuie sa existe intre
actiune,inactiune incriminata de legi si urmarea pe care o produce .Este bazat pe ideea
fenomenelor principale si anume fenomen-cauza, fenomen efect .
Criterii ale legalitatii cauzale :
-timpul adica pentru ai incrimina persoanei o anumita fapta infractionala trebuie stabilita
ce avut loc mai intii fapta sau au aparut consecintele
-inevitabilitatii consecinta trebuie sa fie curmare inevitabila a faptei.
1.2.Analizai tipurile legturilor cauzale.
In literatura de specialitate se vehiculeaza 2 curente si anume- Teza monista din care fac
parte teoriile ce sustin ca actiunile care au precedat urmarea una singura trebuie
considerata drept cauza a efectului, celelalte actiuni avind semnificatia unor conditii si
Teza pluralista care include teoriile potrivit carora se admite pluralitatea de cauze care
concura la producerea urmarii.
Teza monista cuprinde : a) Teoria cauzei tipice ca trebuie de considerat drept cauza a
unei urmari fenomenul care prin natura sa este apt de a produce un anumit rezultat. Se
considera ca o anumita activitate conduce in mod normal la un anumit rezultat si ca, deci
fiecare rezultat isi are cauza sa fireasca , adecvata, tipuca, de unde apare si denumirea
aceste teorii.Teoria este criticabila (ex.amenintarea unei pers bolnave de inima ii poate
provoca criza cardiaca,are drept urmare moartea); b) Teoria cauzei eficiente trebuie
considerat drept cauza a urmarii fenomenul care a declansat procesul genetic (de
generare) si a creat p/u celelalte conditii aptitudinea de a produce urmarea imediata ; c)
Teoria cauzei preponderente treb considerata drept cauza numai energia sau fenomenul
premergator care a contribuit in mod hotaritor la producerea rezultat; d) Teoria cauzei
proxime ca nu poate fi cauza decit fenomenul sau energia care a precedat nemijlocit
urmarea, indiferent de valoarea sa contributiva la declansarea sau sustinerea cursului de
evenimente ce au adus la acesta.
Teza pluralista cuprinde : a) Teoria echivalentei conditiilor (sine qua non) are cea mai
larga raspindire si contine cauzalitatea este plurala, - urmeaza a fi considerata cauza
orice conditie premergatoare fara de care efectul nu s-ar fi produs, - toate conditiile
premergatoare rezultatului si fara de care acesta nu s-ar fi produs au o valoare
contributiva egala. Potrivit teoriei respective , orice conditie care poate fi legata de
128
rezultatul produs trebuie considerata ca fiind o cauza a acestuia , daca a contribuit
indiferent in ce masura la producerea lui; b) Teoria conditiei necesare reprezinta o
varianta a teoriei sine qua non si propune sa fie considerata drept cauza a rezultatului
orice conditie necesara p/u producerea acestuia, tinindu-se seama de contributia concreta
adusa de fiecare conditie. Pe marginea acestor teorii s-au dat mai multe discutii.
Principalele teze care faciliteaza constatarea raportului de cauzalitate sunt : 1) in caz
identificarii mai multor fapte urmeaza a se stabili care au rol de contributii
determinate(cauze), ce au generat producerea urmarii, si care au caracter de ajutor,
reprezentibd doar conditii favorabile in producerea rezultatului, 2) raport de cauzalitate
exista si in situatia in care urmarea prejudiciabila nu s-a produs imediat dupa savirsirea
faptei, ci dupa trecerea unui anumit interval de timp( vatamare corporala grava care a
provocat deces victimei al.4 art.151 CP), 3) legatura cauzala exista si in situatia in care
fapta a provocat o urmare prejudiciabila in comun cu alte imprejurari preexistente,
concomitente sau posterioare, daca fara interventia actiunii rezultatul nu s-ar fi
produs(alin 4 art151, ex. cind o pers a aplicat o lovitura altei pers si nu poate rezulta
decesul dar care s-ar fi produs deoarece victima suferea de o boala cronica sau se afla in
stare de ebrietate).

1.3.Alctuii o spe n care s existe eroare n legtura cauzal.


Pe data de 10/02/2009 cet X si cet Y au servit bauturi alcoolice intr-un local de pe strada
Florilor , dupa ceva timp cei doi s-au luat la cearta dupa care X i-a aplicat multiple
lovituri lui Y. A doua zi Y a baut niste medicamente deoarece il durea capul iar
aproximativ peste 2 ore acesta a decedat. Organul de u.p. l-a retinut pe X fiind banuit de
omorirea lui Y. Cadavrul lui Y a fost dus la Centru de Medicina Legala unde a fost
efectuata expertiza in cauza si s-a stabilit ca moartea lui Y a survenit de la administrarea
unor medicamente expirate. Prin urmare exista eroare in legatura de cauzalitate deoarece
decesul lui Y n-a survenit de la loviturile lui X ci de la medicamentele consumate.

Subiectul II: Competena organelor de urmrire penal i a organelor de constatare.


2.1. Definii noiunea i felurile de competen a organelor de urmrire penal.
Competenta o.u.p are 2 intelesuri primul prin competenta se intelege dreptul si
obligatia organelor de u.p. de a proceda la u.p. in anumite cauze penale. doilea sens
prin competenta se intelege repartizarea legala a cauzei penale in cadrul atributiilor unui
anumit rgan de urmarire penala. In functie de anumite criterii mentionam urmatoarele
forme ale competentei o.u.p :
-competenta functionala art.55-57 CPP care prevad cadrul de atributii ce-i revin fiecarui
organ de u.p. in faza u.p. in raport cu atributiile procurorului si judecatorului de
instructie.
-competenta materiala art.266-269 CPP fiind determinata de obiectul cauzei penale,
adica de faptul juridic care a produs conflictul de drept penal.
-competenta personala art.270 CPP dupa calitatea faptuitorului sau a victimei este
prevazut p/u procuror ca organ de u.p.
-competenta teritoriala.

2.2. Analizai competena procurorului la exercitarea urmririi penale.


Procurorul exercit urmrirea penal n cazurile:
1) infraciunilor svrite de:
129
a) Preedintele rii; b) deputai; c) membri ai Guvernului;
d) judectori; e) procurori; f) persoanele care au statut de militar,
menionate la art.37 pct.1)-3); g) ofieri de urmrire penal; h) minori;
2) atentatelor la viaa colaboratorilor poliiei, ofierilor de urmrire penal, procurorilor,
judectorilor sau a membrilor familiilor acestora, dac atentatul este legat de activitatea
acestora;
3) infraciunilor svrite de Procurorul General
1.Potrivit aliniatului 1 al articolului comentat procurorul este organ de urmrire penal de
competen personal determinat de calitatea fptuitorului prevzut la punctul 1)
subpunctele a-g, i punctul 3) precum i de calitatea victimei infraciunii conform punctul
2).
2.Procurorul este competent s efectueze urmrirea penal att n cazurile persoanelor cu
funcie de rspundere (conform punctelor 1 i 3) care se afl n exerciiul funciunii
precum n cazul infraciunilor svrite n legtur cu exerciiul funciilor prevzute de
subpunctele a-e i g, punctul 3), chiar dac la momentul descoperirii infraciunii
fptuitorul are alt calitate.
3.Competena exclusiv a procurorului la exercitarea urmririi penale presupune
efectuarea tuturor aciunilor de urmrire penal de ctre procuror personal, care n mod
obinuit snt efectuate de ofierul de urmrire penal. n cazul exercitrii nemijlocite a
urmririi penale de ctre procuror, acestuia i revine i toate atribuiile de a adopta toate
hotrrile procesuale n faza urmrii penale, nefiind prevzut n mod expres de ctre
prezentul Cod, conducerea urmririi penale de ctre procurorul ierarhic superior.
4.Conform aliniatului 2 al articolului comentat procurorul exercitnd nemijlocit urmrirea
penal poate delega efectuarea anumitor procedee probatorii organului de urmrire
penal, exercitnd conducerea acestor aciuni de urmrire penal (A se vedea articolul
271 aliniatul 5).
5.n cazul unui concurs de infraciuni (unei cauze conexe sau indivize) dac cel puin o
infraciune este de competena procurorului, atunci cauza cu toate episoadele ine de
competena exclusiv a procurorului, fiind posibil formarea unui grup de procurori i
ofieri de urmrire penal. Unul din procurori va fi numit conductorul grupului de
urmrire penal care va conduce aciunile de urmrire penal i va avea puterea de
decizie privind cele mai importante hotrri procesuale.

2.3. Apreciai rolul organelor de constatare n cadrul urmririi penale.


Articolul 273. Organele de constatare, competena i aciunile acestora.
(1) Organele de constatare snt:
a) poliia - pentru infraciuni ce nu snt date prin lege n competena altor organe de
constatare;
b) Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice i Corupiei - pentru infraciuni date
prin lege n competena sa;
c) Serviciul Vamal - pentru infraciuni date prin lege n competena sa;
d) Serviciul de Informaii i Securitate - pentru infraciuni ale cror prevenire i
contracarare i snt atribuite prin lege;
e) comandanii unitilor i formaiunilor militare, efii instituiilor militare - pentru
infraciuni svrite de militarii din subordine, precum i de persoanele supuse serviciului
militar n timpul cantonamentelor; pentru infraciuni svrite de muncitorii i angajaii
civili ai Forelor Armate ale Republicii Moldova, legate de ndeplinirea ndatoririlor lor
130
de serviciu, sau svrite la locul de dislocare a unitii, formaiunii, instituiei;
f) efii instituiilor penitenciare - pentru infraciuni comise n locurile de detenie, n
timpul escortrii sau n legtur cu punerea n executare a sentinelor de condamnare; de
asemenea efii instituiilor curative de specialitate - n cazurile referitoare la persoane
crora le snt aplicate msuri de constrngere cu caracter medical;
g) comandanii de nave i aeronave - pentru infraciuni svrite pe acestea n timp ce
navele i aeronavele pe care le comand se afl n afara porturilor i aeroporturilor;
h) instanele de judecat sau, dup caz, judectorii de instrucie - pentru infraciuni de
audien.
(2) Organele menionate la alin.(1) au dreptul, n condiiile prezentului cod, s rein
fptuitorul, s ridice corpurile delicte, s solicite informaiile i documentele necesare
pentru constatarea infraciunii, s citeze persoane i s obin de la ele declaraii, s
procedeze la evaluarea pagubei i s efectueze orice alte aciuni care nu sufer amnare,
cu ntocmirea proceselor-verbale n care se vor consemna aciunile efectuate i
circumstanele constatate.
(3) Actele de constatare ntocmite conform prevederilor alin.(2), mpreun cu mijloacele
materiale de prob, se predau, n termen de 24 ore, de ctre organele de constatare din
cadrul poliiei, Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice i Corupiei i
Serviciului Vamal - organelor de urmrire penal corespunztoare constituite conform
legii n cadrul Ministerului Afacerilor Interne, Centrului pentru Combaterea Crimelor
Economice i Corupiei, Serviciului Vamal, iar de ctre celelalte organe de constatare -
procurorului, pentru nceperea urmririi penale.
(4) n cazul reinerii persoanei de ctre organele de constatare specificate la alin.(1), cu
excepia organelor specificate la lit.g), actele de constatare, mijloacele materiale de prob
i persoana reinut se predau organului de urmrire penal sau procurorului imediat, dar
nu mai trziu de 3 ore de la momentul reinerii de facto a acesteia.
(5) Comandanii de nave i aeronave transmit procurorului procesele-verbale privind
aciunile efectuate, mijloacele materiale de prob i, dup caz, persoana reinut imediat
dup ancorarea navei ori aterizarea aeronavei pe teritoriul Republicii Moldova. n cazul
n care escortarea n Republica Moldova a persoanei reinute prezint pericol pentru
securitatea navei, aeronavei, echipajului sau pasagerilor acestora, comandanii lor snt n
drept, n conformitate cu tratatele internaionale la care Republica Moldova este parte, s
predea aceast persoan autoritilor competente ale statului pe al cror teritoriu nava a
ancorat sau aeronava a aterizat.
Subiectul III:
Carau, fiind n executarea pedepsei deteniunii pe via ntr-o
instituie penitenciar de tip nchis, n timpul unui incendiu izbucnit
n acest penitenciar, a salvat viaa a doi condamnai. Administraia
instituiei penitenciare respective s-a adresat cu un demers n care a
cerut graierea lui Carau.

Era n drept administraia instituiei penitenciare s se adreseze


cu aceast cerere?
Crui organ (persoan) poate fi naintat aceast cerere?
Poate fi satisfcut cererea dat?
- administraia inst.peniteniare nu era n drept s se adreseze cu asemenea cerere
- cerera poate fi naintat instani de judecat
131
- cererea dat nu poate fi satisfcut, deoarece Carau a fost condamnat la detenie
pe via.

Test 44
Subiectul I: Circulaia ilegal a substanelor narcotice, psihotrope sau a analoagelor
lor fr scop de nstrinare
1.1Identificai circumstanele care indic lipsa scopului de nstrinare a substanelor
narcotice, psihotrope sau a analoagelor lor.
Despre lipsa scopului de nstrinare poate indica, de exemplu, faptul c persoana,
care a fabricat, a pstrat, a procurat, a transportat etc. substane narcotice, psihotrope,
analoagele acestora sau plante care conin asemenea substane, sufer de narcomanie. De
regul, asemenea persoane nu sunt implicate n activitatea de nstrinare, deoarece
distribuitorii au temerea c ar putea fi descoperii mai uor prin intermediul acestora.
n aceast ordine de idei, este necesar s reamintim c, dezincriminarea faptelor care
sunt legate, ntr-un fel sau altul, de consumul substanelor narcotice, psihotrope sau a
analoagelor acestora (avem n vedere faptele prevzute la alin.(1) ( in urma modificarilor
recente a fost exclusa de la alin 1 pedeapsa cu inchisoarea) i (2) art.217 5 i la art.219 CP
RM). De asemenea, am argumentat necesitatea aplicrii unor msuri de tratament fa de
consumatorii ilegali de substane narcotice, psihotrope sau analoage ale acestora, ca
alternativ la aplicarea unor msuri coercitive fa de acetia.
Promovnd n continuare aceast concepie, suntem de prere c faptele prevzute la
alin.(1 in care a fost exclusa sanctiunea inchisoare pina la 2 ani) i (2) art.217 CP RM
trebuie dezincriminate. Lipsa scopului de nstrinare n cazul acestora denot nzuina de
a ntrebuina substanele narcotice, psihotrope sau analoagele acestora pentru consum
propriu. Remarcm n acest sens c, n Codul penal romn, corespondenta sintagmei
fr scop de nstrinare din art.217 CP RM este sintagma pentru consum propriu
(art.387 CP Rom.).
S-ar putea replica, c traficul ilicit de droguri, chiar fiind svrit pentru consum
propriu, se cere a fi incriminat de conveniile internaionale relative la prevenirea i
combaterea traficului ilicit de droguri (n primul rnd, de Convenia ONU contra
traficului ilicit de stupefiante i substane psihotrope [43]. Aa s fie oare?
1.2.Argumentai dac plantele spontane (care au crescut de la sine), ce conin
substane narcotice sau psihotrope, pot sau nu s reprezinte obiectul material al
infraciunii prevzute la alin.(1) art.217 CP RM.
Consider ca plantele spontane ce contin substante narcotice sau psihotrope nu pot
sa reprezinte obiectul material al infractiunii prev de alin (1) 217 care spune - Semnatul
sau cultivarea ilegal a plantelor care conin substane narcotice sau psihotrope,
prelucrarea sau utilizarea a astfel de plante, svrite n proporii mari i fr scop de
nstrinare. P/u ca sa constituie obiectul material al infractiunii date trebuie ca o persoana
respectiva sa semene sau sa cultiveze ilegal planete care contin substante narcotice sau
psihotrope si aceasta actiune a sa precum si altele vor cadea sub incidenta ali.(2). Nu pot
sa constituie obiect material al alin 1 art.217 din considerentul ca trebuie sa existe careva
132
actiuni de cultivare , semanare ilegala a astfel de substante iar in cazul celor care au
crescut de la sine in caz de prelucrare, transformare, vor cadea sub incidenta art.217
alin(2) sau dupa caz sub incidenta altei norme.
1.3.Argumentai dac este sau nu oportun prezena art.217 CP RM n capitolul
consacrat infraciunilor svrite contra sntii publice i convieuirii sociale.
Este necesar ca toate normele, care prevd infraciunile svrite n sfera circulaiei legale
a substanelor narcotice, psihotrope, a analoagelor sau precursorilor acestora, s fie
concentrate ntr-un capitol aparte denumit Infraciuni svrite n sfera circulaiei
substanelor narcotice, psihotrope sau precursorilor acestora.
(Odat ce am argumentat anterior necesitatea eliminrii din textul legii penale autohtone
a sintagmei analog al substanelor narcotice sau psihotrope, nu facem meniunea despre
analoagele acestor substane n denumirea capitolului proiectat).
Faptul c, prin aceasta, se contribuie la frmiarea sistemului Prii Speciale a Codului
penal n capitole mici [176, p.195] nu-l putem accepta ca argument.
Ceea ce dorim s dovedim este c, n unele cazuri, legiuitorul manifest prea mult
exigen la conceperea unui capitol din legea penal, care confer fizionomie distinct
unui grup de fapte infracionale. Alteori ns, o asemenea exigen ca i cum nu exist.
Problema identitii generice a infraciunilor svrite n sfera circulaiei legale a
substanelor narcotice, psihotrope, a analoagelor i precursorilor acestora, a crei
soluionare am propus-o supra, este o dovad elocvent n acest sens.
Subiectul II: Condiiile de ncheiere a acordului de recunoatere
2.1. Definii acordul de recunoatere a vinoviei.
Acordul de recunoatere a vinoviei este o tranzacie ncheiat ntre procurorul i
nvinuit sau, dup caz, inculpat, care i-a dat consimmntul de a-i recunoate vina n
schimbul unei pedepse reduse.
2.2. Analizai condiiile de iniiere i ncheiere a acordului de recunoatere a
vinoviei.
n cazul iniierii ncheierii unui acord de recunoatere a vinoviei, indiferent de la cine
pornete aceast iniiativ, procurorul ca reprezentant al statului este obligat s ia n
considerare urmtoarele circumstane: 1) voina nvinuitului, inculpatului de a coopera la
efectuarea urmririi penale sau acuzarea altor persoane; 2) atitudinea nvinuitului,
inculpatului fa de activitatea sa criminal i de antecedentele penale; 3) natura i
gravitatea acuzaiei naintate; 4) cina sincer a nvinuitului, inculpatului i dorina lui
de a-i asuma responsabilitatea pentru cele comise de el; 5) voina liber i benevol a
nvinuitului, inculpatului de a-i recunoate vinovia ct mai prompt i de a accepta
o procedur redus; 6) probabilitatea de a obine condamnarea n cazul respectiv; 7)
interesul public de a obine o judecat mai operativ cu cheltuieli mai reduse.
2. Cooperarea nvinuitului, inculpatului cu organul de urmrire penal la efectuarea
urmririi penale sau acuzarea altor persoane este pus n prim plan la luarea deciziei de
ctre procuror de a ncheia acordul de recunoatere a vinoviei.
3. Probabilitatea de a obine condamnarea n cazul respectiv este o condiie
important la ncheierea acordului de recunoatere a vinoviei. Procurorul poate ncheia
acordul ci nvinuitul doar n cazul n care de rnd cu recunoaterea de ctre nvinuit a
vinoviei sale, aceasta s fie confirmat i prin alte probe administrate n modul prevzut
de lege.

133
4. Cnd procurorul iniiaz procedura de ncheiere a acordului de recunoatere a
vinoviei de ctre nvinuit, inculpat, el se adreseaz aprtorului i nvinuitului,
inculpatului cu aceast iniiativ.
5. Aprtorul discutnd cu nvinuitul, inculpatul toate circumstanele expuse mai
sus va concretiza concomitent i faptul c recunoaterea vinoviei de ctre nvinuit,
inculpat nu este o consecin a aplicrii violenei sau ameninrii asupra lui.
6. Acordul se ntocmete n scris cu indicarea condiiilor concrete.
Acordul de recunoatere a vinoviei este semnat de ctre procuror, nvinuit,
inculpat i aprtor astfel ca semnturile fiecruia din ei s fie pe fiecare pagin a
acordului. Ulterior acordul trebuie s fie aprobat de ctre procurorul ierarhic superior,
care va verifica respectarea legii la ncheierea acestuia.
Aprtorul va certifica separat, n scris, declaraie c acordul de recunoatere a
vinoviei de ctre nvinuit, inculpat a fost examinat de el personal, c procedura de
ncheiere a lui, prevzut de lege, a fost respectat i c recunoaterea vinoviei de
ctre nvinuit, inculpat rezult din nelegerea lor confidenial anticipat.
7. Dac acordul de recunoatere a vinoviei a fost ncheiat la faza de urmrire penal,
nainte de a trimite cauza n judecat, nvinuitului i aprtorului su le snt prezentate
materialele dosarului pentru a lua cunotin de ele, conform prevederilor art.293 i 294,
precum i li se nmneaz rechizitoriul.
2.3. Apreciai importana acordului de recunoatere la nfptuirea justiiei.
- Avantajul principal al procedurii privind acordul de recunotere a vinoviei este
avantajul economic de care beneficiaz statul n urma aplicri unei asemenea proceduri.
- Termenele judecrii cauzelor penale, este bine cunoscut faptul c RM, a fost
condamnat n nenumerate rnduri de ctre CEDO n legtur cu nerespectarea
termenilor rezonabil de judecare a cauzelor. Procedura acordului de recunoatere a
vinovie permite judecarea cauzelor penale n termeni restrni.
- O importan major o are aceast procedur pentru inculpai i nvinuii care drept
urmare a ncheierii acordului de recunoatere a vinovie beneficiaz de reducere
pedepsei cu 1/3.
- Ca urmare a ncheierii unor asemenea acorduri au de cticat i organele de urmrire
penal care conlucrnd cu nvinuiii, soluioneaz cauzele penale mai uor.
Aceast procedur facilitea lucrul esenialmente a organelor de drept aducd n aceleai
timp avantje i celorlali actori procesuali.
Subiectul III:
Intrnd la studii la universitate, Mustea nu a frecventat leciile, iar la sesiunea de
iarn a obinut calificative negative la majoritatea disciplinelor. Din aceste motive, el a
hotrt s renune la studiile de la universitate, ns prinii au insistat asupra continurii
studiilor. Pentru a evita exmatricularea, Mustea a decis s nimereasc n spital i s obin
un concediu academic. n acest scop, el a confecionat artizanal un pistol, dup care 1-a
rugat pe prietenul su Prlog s efectueze o mpuctur din acesta n mna lui Mustea. La
nceput Prlog a refuzat, dar Mustea a semnat un bileel n care a indicat c Prlog va
mpuca n el la propria-i rugminte i nu va purta rspundere pentru rnile produse.
Acceptnd n cele din urm, Prlog, de la distana de patru metri, a ncercat s mpute n
mna lui Mustea, ns i-a nimerit n piept. n urma rnilor provocate, Mustea a decedat
peste cteva minute.
Sunt oare aciunile lui Prlog socialmente periculoase? Efectuai analiza
juridic a aciunilor lui Prlog. Argumentai rspunsul.
134
- aciunile lui Prlog sunt social periculoase
- Prog a comis o infraciune, prev. De art 149 CP lipsirea de via din impruden
- Obiectul nemijlocit al infraciunii l constituie relaiile sociale a caror existen i
desfurare normal sunt condiiile de ocrotire a vieii persoanei
- Latura obiectiv aciune direct
- Subiectul pers. De la 16 ani
- Lat.subiectiv din impruden

Test 45
Subiectul I: Subiectul infraciunii
1.1.Relatai despre noiunea i trsturile persoanei fizice ca subiect al infraciunii.
Conform art.21 CP- subiectul infractiunii- sunt pasibile de raspundere penala persoanele
fizice responsabile care la momentul savirsirii infractiunii a implinit virsta de 16 ani.De
aici rezulta ca numai de la aceasta virsta persoana poate fi supusa raspunderii penale. De
asemenea legiuitorul a inclus in lista infractiunilor care pot fi imputate unor persoane
incepind cu virsta de 14 ani la savirsirea unor infractiuni contra vietii,
sanatatii,patrimoniului. Subiectul infractiunii reprezinta acea persoana care savirseste
infractiunea prevazuta de legea penala.
In privinta trasaturilor p.f. ca subiect al infractiunii putem mentiona prezenta unor
conditii ca virsta persaoanei, responsabilitatea si iresponsabilitatea. Aceste conditii
trebuie cumulate si de verificat daca persoana care a savirsit infractiunea avea virsta la
care aceasta poate fi trasa la raspundere penala, responsabilitatea este acea stare
psihologica a persoanei care are capacitatea de a intelege caracterul prejudiciabil al faptei
precum si capacitatea de a-si manifesta vointa si de a-si dirija actiunile. Aceste 2 conditii
sunt obligatorii p/u intrunirea calitatii de subiect persoana fizica. Iresponsabilitatea
prevazuta la art23 CP nu este pasibila de raspundere penala persoana care , in timpul
savirsirii unei fapte prejudiciabile, se afla in stare de iresponsabilitate, adica nu putea sa-
si dea seama de actiunile ori inactiunile sale ori nu putea sa le dirijeze din cauza unei boli
psihice.
1.2.Determinai condiiile n care este posibil tragerea la rspundere penal a
persoanei juridice.
Persoana juridica care desfasoara activitate de intreprinzator este pasibila de raspundere
penala pentru o fapta prevazuta de legea penala daca exista una din urmatoarele conditii :
-p.j. este vinovata de neindeplinirea sau indeplinirea necorespunzatoare a dispozitiilor
directe ale legii, ce stabilesc indatoriri sau interdictii p/u efectuarea unei anumite
activitati;
-p.j. este vinovata de efectuarea unei activitati ce nu corespunde actelor de constituire sau
scopurilor declarate;
-fapta care cauzeaza sau creeaza pericolul cauzarii de daune in proportii considerabile
persoanei, societatii sau statului a fost savirsita in ineresul acestei p.j. sau a fost admisa ,
sanctionata, aprobata, utilizata de organul sau persoana imputernicita cu functii de
conducere a p.j. respective. Calitatea de personalitate juridica se obtine din momentul
inregistrarii de stat si dispare odata cu radierea acesteia din registrul respectiv.
Astfel norma legala citata pune in evidenta semnele acestui subiect al infractiunii- (1)
calitatea de p.j., si desfasurarea activitatii de intreprinzator. Lipsa unuia dintre aceste
semne va semnifica si absenta subiectului infractiunii respective.
1.3.Proiectai o spe n care fptuitorul infraciunii este autor mediat.
135
La data de 10/03/2009 cetateanul ,X a constrins psihic si fizic cetateanul ,Y care era
minor ca acesta sa sustraga dintr-o masina care era descuiata o geanta si un portmoneu.
Autorul mediat este acea persoana care savirseste infractiunea prin intermediul altor
persoane, ce nu pot fi supuse raspunderii penale in virtutea unor circumstante prevazute
de legea penala.
Daca subiectul savirseste infractiunea sub influenta constringerii fizice, el poate fi
eliberat de raspundere penala ca fiind supus extremii necesitati.In acest caz persoana care
a folosit constringerea fizica raspunde ca autor.
Subiectul II: Recursul n anulare
2.1. Numii condiiile exercitrii recursului n anulare
Recursul in anulare este mijloc procesual prin care se ajunge la un control judecatoresc al
hotaririlor penale definitive prin care sa adus o incalcare esentiala legii sau prin care
cauza penala a fost in mod vadit netemeinic solutionata ,recursul poate fi folosit doar
dupa ce au fost epuizate toate caile de atac
-recurs in anulare cind are efect cu privire la situatia partilor in proces
-recurs declarat doar in favoare condamnatului
2.2. Clasificai temeiurile recursului n anulare
Articolul 453. Temeiurile pentru recurs n anulare
(1) Hotrrile irevocabile de condamnare, de achitare sau de ncetare a procesului penal
pot fi atacate cu recurs n anulare n scopul reparrii erorilor de drept comise la judecarea
cauzei n cazurile n care:
1) recursul are efect cu privire la situaia prilor din proces:
a) cnd nu snt ntrunite elementele infraciunii sau cnd instana a pronunat o hotrre de
condamnare pentru o alt fapt dect cea pentru care condamnatul a fost pus sub
nvinuire, cu excepia cazurilor rencadrrii juridice a aciunilor lui n baza unei legi mai
blnde;
b) cnd inculpatul a fost condamnat pentru o fapt care nu este prevzut de legea
penal;
c) cnd persoana condamnat a fost mai nainte judecat n mod definitiv pentru aceeai
fapt sau dac exist o cauz de nlturare a rspunderii penale, sau aplicarea pedepsei a
fost nlturat de o nou lege sau anulat de un act de amnistie ori de graiere, sau dac a
intervenit decesul condamnatului;
d) cnd instana de judecat internaional, prin hotrrea sa, a constatat o nclcare a
drepturilor i libertilor omului, care poate fi reparat la o nou judecare;
e) cnd Curtea Constituional a recunoscut neconstituional prevederea legii aplicate n
cauza respectiv;
f) cnd persoana condamnat a fost extrdat, cu condiia excluderii din hotrrea de
condamnare a unor capete de nvinuire;
2) recursul poate fi declarat numai n favoarea condamnatului:
a) cnd completul de judecat nu a fost compus potrivit legii ori s-au nclcat prevederile
art.30, 31 i 33;
b) cnd judecarea cauzei a avut loc fr participarea procurorului, inculpatului, precum i
a aprtorului, interpretului i traductorului, cnd aceasta era obligatorie potrivit legii;
c) cnd instana a admis o cale de atac neprevzut de lege sau apelul ori recursul ordinar
au fost introduse tardiv.
(2) Hotrrile irevocabile, altele dect cele menionate n alin.(1), pot fi atacate cu recurs
n anulare numai dac snt contrare legii.
136
(3) Recursul n anulare este inadmisibil dac nu se ntemeiaz pe motivele prevzute n
prezentul articol sau este declarat repetat, invocndu-se aceleai motive.
2.3. Apreciai oportunitatea recursului n anulare prin prisma art. 6 CEDO.
Actualmente Curtea Europena p/u Drepturile Omului dupa examinarea petitiilor
cetatenilor poate obliga statul de a repara un drept incalcat de o autoritate publica a
statului. Recursul in anulare se va examina la cererea oricarui titular daca va fi posibila
repararea erorii. In faza examinarii admisibilitatii in principiu a recursului se va constata
posibilitatea repararii incalcarii la o noua judecare. Oportunitatea recursului in anulare
prin prisma art.6 CEDO este o posibilitate a tuturor cetatenilor care se confrunta cu o
asemena situatie de a se folosi de prevederile Conventiei in caz de incalcare din partea
unor organe de stat. De asemenea Conventia trebuie respectata de catre partile
contractante printre care se afla si RM. Putem mentiona faptul ca nr dosarelor pierdute la
CEDO in dese cazuri a fost invocat art.6 CEDO.

Subiectul III:
Corltean a aflat c Hlevnaia se ntlnete cu iscanu. n noaptea de 1 iunie 2005,
Corltean mpreun cu Tulbur, au venit la casa n care se aflau Hlevnaia i icanu. Ei au
stricat un geam, dup care au aruncat n sprtura format o sticl cu benzin creia i-au
dat foc. n rezultat, n ncpere s-a declanat un incendiu, iar Hlevnaia i icanu au
suferit arsuri, care au fost apreciate ca vtmri medii ale integritii corporale.
Raportul expertului, prin care s-a stabilit gradul de gravitate i caracterul
vtmrilor integritii corporale a prilor vtmate, n a cincea zi dup primirea lui de
ctre organul de urmrire penal, a fost comunicat respectiv nvinuiilor Corlatean,
Tulbur i avocailor lor, iar n a asea zi victimelor Hlevnaia i icanu. Despre acest
fapt a fost fcut o consemnare pe partea revers a raportului de expertiz, sub care
persoanele nominalizate au pus semnturile lor.
Ulterior a fost dispus efectuarea expertizei pentru constatarea strii psihice a
nvinuitului Corltean, deoarece au aprut ndoieli cu privire la starea lui de
responsabilitate.
Obiectul acestei expertize i ntrebrile la care experii urmau s dea rspunsuri,
au fost aduse la cunotin doar nvinuitului Corltean i aprtorului lui.
Peste o lun experii au anunat ofierul de urmrire penal c pentru efectuarea
expertizei psihiatrice a aprut necesitatea unei supravegheri ndelungate i au solicitat
internarea nvinuitului Corltean n Spitalul clinic de psihiatrie.
Ofierul de urmrire penal a adresat un demers, n baza cruia judectorului de
instrucie a autorizat internarea lui Corltean n instituia medical numit pentru
efectuarea expertizei n condiii de staionar pentru o durat de 60 de zile.
Obinnd autorizarea judectorului, ofierul a expediat efului penitenciarului,
unde se afla n stare de arest Corltean, o scrisoare prin care a dispus transferul
nvinuitului n Spitalul clinic de psihiatrice pentru efectuarea expertizei. La scrisoare a
anexat copia ncheierii judectorului. O copie a scrisorii (cu aceeai anexa) a fost
expediat medicului - ef al instituiei medicale.
Apreciai legalitatea aciunilor organului de urmrire penal i a judectorului
de instrucie.

- expertiza se aduce la cunotin n termen de 3 zile de la primirea acesteia de ctre


organul de urmrire penal.
137
- Expertiza se aduce la cnotin prin ntocmirea unui pr.verb., dar nu se semneaz
pe nsui raportul de expertiz
- Despre numirea expertizei se ntiineaz prile i expertul, li se aduc la cunotin
obiectul expertizei i ntrebrile puse expertului, li se lmuresc drepturile, fixeaz
data expertizei
- Internarea rebuia de numit pe o perioad de 30 zile, apoi se prelungete cu nc 30
zile, dar nu mai mult de 6 luni
- Transferul din penitenciar pentru expertiz se dispune prin ordonana pocurorului.

138
Test 46
Subiectul I: Actul terorist
1.1.Determinai momentul de consumare a infraciunii de act terorist (art.278 CP
RM).
Actul terorist, adic provocarea unei explozii, a unui incendiu sau svrirea altei fapte
care creeaz pericolul de a cauza moartea ori vtmarea integritii corporale sau a
sntii, daune eseniale proprietii sau mediului ori alte urmri grave, dac aceast
fapt este svrit n scopul de a intimida populaia ori o parte din ea, de a atrage atenia
societii asupra ideilor politice, religioase ori de alt natur ale fptuitorului sau de a sili
statul, organizaia internaional, persoana juridic sau fizic s svreasc sau s se
abin de la svrirea vreunei aciuni, precum i ameninarea de a svri astfel de fapte
n aceleai scopuri, Se considera o infractiune formal-materiala ce se consuma din
momentul aparitiei pericolului real de viata.
1.2.Determinai cinci deosebiri dintre infraciunea de act terorist (art.278 CP RM) i
infraciunea de banditism (art.283 CP RM).
1. obiectul juridic secundar este diferit si anume:
la terorism relatiile sociale cu privire la viata sau sanatatea peroanei, integritatea
bunurilor, exercitarea drepturilor politice sau civile ale cetatenilor.
La banditism in relatiile sociale cu privire la viata si sanatatea persoanei, alte drepturi
si libertati ale oamenilor, posesia asupra bunurilor.
2.latura obiectiva:
La terorism A. provocarea unor explozii, incendii sau savirsirea unor alte actiuni care
pericliteaza viata oamenilor, cauzeaza daune materiale in proportii mari sau provoaca alte
urmari grave; B.amenintarea cu savirsirea unor astfel de actiuni.
La banditism A. Activitatea de organizare a unor bande armate B. participarea la
asemenea bande C. participarea la atacurile savirsite de aceste bande.
3.subiectul
La terorism persoana responsabila care a atins virsta de 16 ani
Subiect al infraciunii de terorism, conform alin. 2 al art. 21 CP, poate fi orice
persoan
fizic responsabil, care a atins vrsta de 16 ani. ns art. 24 al Legii cu privire
la combaterea terorismului din 12.10.2001 stabilete rspunderea organizaiei pentru
desfurarea activitii teroriste. Conform prevederilor acestui articol:
Organizaia se consider drept terorist i este supus lichidrii numai n temeiul
hotrrii instanei de judecat. n cazul recunoaterii organizaiei drept terorist,
bunurile acesteia sunt confiscate n folosul statului.
La banditism persoana responsabila care a atins virsta de 14 ani
4.dupa caracterul infractiunii
Terorismul infractiune formal matreriala, formala
Banditismul infractiune formala.
5.scopul
La banditism consta in atacarea PF si PJ
139
La terorism consta in subminarea securitatii publice, de a intimida populatia sau de a
inpune autoritatilor publice sau PF anumite decizii.
1.3.Argumentai dac este sau nu oportun abrogarea prevederii de la alin.(4)
art.278 CP RM.

(1) Actul terorist, adic provocarea unei explozii, a unui incendiu sau svrirea altei
fapte care creeaz pericolul de a cauza moartea ori vtmarea integritii corporale sau a
sntii, daune eseniale proprietii sau mediului ori alte urmri grave, dac aceast
fapt este svrit n scopul de a intimida populaia ori o parte din ea, de a atrage atenia
societii asupra ideilor politice, religioase ori de alt natur ale fptuitorului sau de a sili
statul, organizaia internaional, persoana juridic sau fizic s svreasc sau s se
abin de la svrirea vreunei aciuni, precum i ameninarea de a svri astfel de fapte
n aceleai scopuri,
se pedepsete cu nchisoare de la 6 la 12 ani.
(4) Actul terorist svrit prin omorul unei sau mai multor persoane n scopurile
prevzute la alin.(1) se pedepsete cu nchisoare de la 16 la 20 de ani sau cu deteniune
pe via.
Articolul respectiv a fost modificat se intitula terorismul acum actul terorist.

Subiectul II: Desfurarea urmririi penale


2.1. Numii condiiile desfurrii urmririi penale.
Desfasurarea u.p. constituie partea centrala a acestei faze , insumind in general cel mai
mare si mai complex volum de activitati.Din perspectiva legii procesuale desfasurarea
u.p. include reglementari privind efectuarea actiunilor de u.p., punerea sub invinuire ,
inaintarea acuzarii si modificarea acesteia, solutiile de scoatere,clasare , incetare a cauzei
penale, reluarea u.p.
Urmarirea penala la etapa desfasurarii trebuie efectuata sub toate aspectele complet si
obiectiv asupra tuturor circumstantelor de drept si de fapt in conformitate cu legea
procesual penala, Constitutia RM si a altor acte normative.

2.2. Analizai procedura punerii sub nvinuire i naintrii acuzrii.


Inainte ca sa fie pusa sub invinuire o persoana banuita organul de u.p. constata in caz in
care sunt suficiente probe ca infractiunea a fost savirsita de o anumita persoana,
intocmeste un raport cu propunerea de a pune sub invinuire pers respectiva. Mai departe
deciziile si actele necesare a fi emise tin de competenta procurorului. Astfel daca dupa
examinarea raportului organului de u.p. si a materialelor cauzei , procurorul considera ca
probele acumulate sint concludente si suficiente , in temeiul legii va emite o ordonanta de
punere sub invinuire a persoanei. Procurorul care conduce urmrirea penal pentru a pune
sub nvinuire o persoan apreciaz probele prezentate de ctre ofierul de urmrire penal
conform propriei convingeri va verifica daca nu sint prezente careva circumstante care
exclud u.p., innd cont de faptul c concluzia despre vinovia persoanei de svrirea
infraciunii nu poate fi ntemeiata pe presupuneri, iar toate dubiile se interpreteaz n
favoarea celui acuzat. Ordonana de punere sub nvinuire este actul prin care persoana se
consider nvinuit i din momentul adoptrii (semnarii de ctre procuror) acesta este
considerat tras la rspundere penal. Ordonana de punere sub nvinuire este actul de
acuzare iniial i strict personal. Procurorul dup stabilirea identitaii nvinuitului i aduce
la cunotint ordonana de punere sub nvinuire i i explic coninutul ei. Se termin
140
acest act cu semnarea ordonanei de ctre procuror, nvinuit, aprtor i alte persoane care
particip la aceast aciune. Conform art.282 CPP inaintarea acuzarii invinuitului se va
face de catre procuror in prezenta avocatului in decurs de 48 de ore din momentul
emiterii ordonantei de punere sub invinuire, dar nu mai tirziu de ziua in care invinuitul s-
a prezentat sau a fost adus in mod silit. Astfel dupa intocmirea actului de invinuire
procurorul va inainta acuzarea care urmeaza a fi imputata persoanei respective.
Procurorul dupa stabilirea identitatii invinuitului, ii aduce la cunostinta ordonanta de
punere sub invinuire si ii explica continutul ei.Dupa inaintarea acuzarii procurorul ii va
explica invinuitului dr-le si obl-le prev de art.66 CPP.Invinuitului i se inmineaza o copie
de pe ordonanta de punere sub invinuire. Pornind de la faptul ca inaintarea acuzarii se
face in prezenta avocatului, procurorul este obligat sa instiinteze avocatul ales sau numit
daca acesta a fost admis in procesul penal sau sa instiinteze in timp util invinuitul sa-si
invite un avocat ori sa asigure prezenta unui avocat din oficiu.Lipsa aparatorului la
inaintarea acuzarii atrage nulitatea acestui act. De asemenea procurorul va pregati un
exemplar al ordonantei de punere sub invinuire p/u invinuit daca acesta nu cunoaste
limba de stat.La invinuirea adusa unui minor obligatoriu va participa reprezentantul legal
si un pedagog sau psiholog. Acuzarea inaintata isi mentine forta juridica pe parcursul
u.p., daca nu se dispune schimbarea si completarea acesteia, scoaterea de sub u.p.sau
incetarea u.p.

2.3. Apreciai oportunitatea conexrii i disjungerii cauzelor penale n faza


urmririi.
n anumite situaii, pentru buna nfptuire a justiiei penale, este necesar s se produc

unele devieri de la regulile obinuite privind competena penal, devieri care se obin prin

amplificare, prorogare sau deplasarea competenei obinuite.

Situaiile n care legea amplific competena obinuit a organelor judectoreti penale,


sunt acele privitoare la cauzele penale ntre care exist o legtur substanial
(indivizibilitate sau conexitate).
(3) Constituie conexitate a cauzelor penale cazurile:
1) cnd dou sau mai multe infraciuni snt svrite prin fapte diferite de una sau mai
multe persoane mpreun, n acelai timp i n acelai loc;
2) cnd dou sau mai multe infraciuni snt svrite de aceeai persoan n timp diferit
ori n loc diferit;
3) cnd o infraciune este svrit pentru a pregti, a nlesni sau a ascunde comiterea
altei infraciuni ori este svrit pentru a nlesni sau a asigura absolvirea de rspundere
penal a fptuitorului altei infraciuni;
4) cnd ntre dou sau mai multe infraciuni exist legtur i conexarea cauzelor se
impune pentru buna nfptuire a justiiei.
(4) n caz de conexare a unor cauze privitoare la mai multe persoane nvinuite de
svrirea infraciunilor n raza de activitate a diferitor instane de grad egal sau privitoare
la o singur persoan nvinuit de svrirea ctorva infraciuni, dac aceste cauze snt de
competena a dou sau ctorva instane de judecat de grad egal, procesul se judec de
instana n raza teritorial a creia a fost terminat urmrirea penal a cauzei.
141
(5) Dac o persoan sau un grup de persoane snt nvinuite de svrirea unei singure
sau a ctorva infraciuni i cauza referitoare la unul din nvinuii sau la una din infraciuni
este de competena unei instane ierarhic superioare, procesul se judec n ntregime de
instana ierarhic superioar.
(6) n cazul n care exist concurs de competen ntre judectoria militar i
judectorie, cauza se judec de ctre judectorie.
(7) Conexarea cauzelor se admite de ctre instana de judecat respectiv n cazul n care
aciunile incriminate nu necesit o ncadrare juridic mai grav, iar la cererea
procurorului i n celelalte cazuri pentru modificarea acuzrii n sensul agravrii.

(2) Disjungerea unei cauze privitoare la participanii la una sau la mai multe infraciuni se
admite n cazul n care mprejurrile cauzei o cer i aceast disjungere nu se va rsfrnge
negativ asupra efecturii depline i obiective a urmririi penale i cercetrii judectoreti.

Subiectul III:
n timpul satisfacerii serviciului militar n termen, Griciuc era deseori njosit i
btut de ctre colegii de cazarm. ntr-o zi nemaiputnd suporta tratamentul degradant,
Griciuc a hotrt s-i lipseasc de via prin mpucare pe cinci dintre opresorii si. n
acest scop, n noaptea de 4 august 2007 n timpul executrii serviciului de gard,
fptuitorul a prsit postul de santinel i, narmat cu pistol-mitralier, a ptruns n
ncperea cazrmii. Dup care, a efectuat mpucturi de la mic distan n direcia celor
cinci persoane vizate. n rezultat, din cei cinci militari, au decedat trei. Ceilali doi au
suferit vtmri grave ale integritii corporale sau sntii.
Despre cele ntmplate a fost sesizat secia de gard a Comisariatului raional de
poliie. Unul din ofierii de urmrire penal al Comisariatului la ora 5:30 s-a deplasat la
locul accidentului i a efectuat cercetarea la faa locului. La ora 7:00 el l-a adus pe
Griciuc la Comisariatul de poliie, i n continuare acesta s-a aflat ntr-un birou, n
prezena a doi poliiti narmai.
La ora 12:00 ofierul de urmrire penal a nregistrat infraciunea n modul stabilit
de lege i ndat dup aceasta a ntocmit procesul-verbal de reinere, indicnd ca reinerea
a avut loc la ora 12:00, pe care l-a adus la cunotin lui Griciuc i tot atunci l-a informat
despre motivele reinerii.
Bnuitul s-a adresat cu rugmintea de a i se permite s-i telefoneze mamei sale n
sat i s-o anune despre locul unde este reinut. Ofierul i-a rspuns, c spre sfritul zilei,
cnd va sosi aprtorul, n prezena acestuia el va putea s telefoneze prinilor. Dup
aceea Griciuc a fost escortat n izolatorul de detenie provizorie. La ora 16:20 ofierul de
urmrire i-a telefonat procurorului i l-a anunat despre infraciunea svrit i despre
nceperea aciunilor de urmrire, deasemenea i-a comunicat despre reinere.
Ulterior, n aceai zi ofierul de urmrire penal s-a dus la izolatorul de detenie
provizorie, unde n prezena avocatului de la ora 17:00 pna la ora 21:30, fr ntrerupere
l-a audiat pe Griciuc n calitate de bnuit. Dup semnarea procesului verbal de audiere,
ofierul i-a nmnat bnuitului informaia n scris despre drepturile de care dispune i
copia de pe procesul-verbal de reinere. I-a permis s telefoneze prinilor.
A doua zi, printr-o ordonan ntocmit de ofierul de urmrire penal, n calitate de
succesor al prilor vtmate decedate a fost recunoscut comandantul unitii militare.
Depistai erorile procesuale.
- infraciunea se nregistreaz imediat, dar nu mai trziu de 3 ore
142
- proc.verb. de reinere se aduce la cnotin imeiat, nu mai trziu de 3 ore
- aprtor se ofer timp de 1 or
- imediat se anun unitatea militar
- OUP era obligat s-i permit sunteul
- P.v. de reinere se se aduce la cunot. Imediat, de asemenea imediat i se aduc la
cunotin i drepturile.
- Nu este recunoscut reprez.legal al pr.vtm.
- Comandantul nu are dreptul s fie numit ca succesor al prilor decedate.

143
Test 47
Subiectul I: Persoana fizic subiect al infraciunii
1.1.Definii subiectul infraciunii i enumerai trsturile lui.
Subiect infractiunii il reprezinta persoana care a comis infractiunea. Odata cu adoptarea
noului Cod Penal putem conchide ca subiect al infractiunii este recunosacuta persoana
care a comis o fapta prevazuta de legea penala si care, gratie faptului ca poseda toate
semnele prevazute de lege pentru aceasta categorie de subiect , este pasibila de
raspundere penala.
Trasaturile principale ale subiectului constau in cumularea citorva conditii pe care trebuie
sa le intruneasca printre care se numara virsta subiectului, responsabilitatea sau
discernamintul , iresponsabilitatea etc. Prin urmare cumularea acestor conditii va oferi
posibilitatea de recunoastere in calitate de subiect al infractiunii al unei persoane
respective.
Virsta subiectului este stabilita in baza actelor de identitate, pasaport, bultein, adeverinta
de nastere. Responsabilitatea persoanei este starea psihologica a persoanei care are
capacitatea de a-si manifesta vointa si a-si dirija actiunile, precum si de a intelege
caracterul prejudiciabil al faptei.
1.2.Explicai modul de stabilire a vrstei subiectului infraciunii.
In literatura de specialitate exista 3 criterii p/u stabilirea virstei raspunderii penale : a)
biologic persoana devine automat penalmente responsabila odata cu atingerea unei
anumite virste ; b) intelectual faptuitorul este responsabil daca se demonstreaza ca a
comis fapta cu discernamint , altfel spus persoana trebuie sa atinga un anumit nivel de
maturitate psihologica si fizica;c) mixt ce consta in combinatia primelor doua criterii.
Astfel cercetarile din domeniul psihologiei, pedagogiei, precum si alte stiinte sustin faptul
ca odata cu atingerea virstei de 12-13 ani minorul este in stare sa-si aprecieze constient
comportamentul sau, sa prevada consecintele lui , iar in legatura cu aceasta si sa aleaga
varianta care-i convine mai mult, care corespunde intereselor lor.
Conform legislatiei penale internationale virsta minima a raspunderii penale nu trebuie sa
fie inferioara virstei cind persoana capata anumite cunostinte, inclusiv in domeniul
dreptului, experienta de viata, ajunge la un nivel de maturitate necesar p/u a se putea
conforma cu prescriptiile legii penale. Virsta iresponsabilitatii penale depline, adica pina
la care se exclude orice posibilitate de tragere la raspundere a persoanei p/u comiterea
vreunei infractiuni , difera mult de la tara la tara (India, Elvetia-13 ani,
Franta,Germania,Rusia,RM-14 ani,Suedia, Danemarca, Polonia 15 ani).
Art.21CP - Snt pasibile de rspundere penal persoanele fizice responsabile care, n
momentul svririi infraciunii, au mplinit vrsta de 16 ani.Aceasta norma stabileste
regula generala,conform careia numai incepind cu virsta de 16 ani persoana poate fi
supusa raspunderii penale. Ca exceptie de la regula ali.(2) enumera cazurile , infractiunile
concrete, p/u savirsirea carora individul poate fi tras la raspundere penala odata cu
atingerea virstei de 14 ani (omor, vatamare grava, furt, jaf, tilharia).
1.3.Decidei asupra coraportului dintre criteriul juridic i cel medical al
iresponsabilitii.

144
Criteriul medical al iresponsabilitatii reprezinta , in art.23 din CP al RM, enumerarea
celor trei tipuri de dreglari psihice: a) boala psihica cronica; b) tulburare psihica
temporara; c) alta stare patologica. Criteriul medical arata caracterul maladiv al
dereglarilor psihice ale individului. Din aceasta rezula ca dereglarile psihice care nu
poarta un caracter maladiv , de ex. starea de afect- stare emotionala puternica de ura ,
frica, ce se dezlantuie fulgerator- nu exclud responsabilitatea.
Pentru a ne afla in prezenta criteriului medical este necesar a constata cel putin unul
dintre tipurile de dereglari psihice indicate inlege.
Boli psihice cronice caracter indelungat si sunt practic incurabile (epilepsia,
schizofrenia ,psihoza maniacal-depresiva). Ele duc la o skimbare profunda a personalitatii
persoanei.
Tulburari psihice temporare o perioada mai putin indelungata si sunt curabile.(afectul
patologic, psihozele alcoolice, starea de ebrietate psihologica).
Alta stare patologica presupune o astfel de alterare a psihicului care nu este cuprinsa de
primele doua tipuri de dereglari. Aici pot fi incluse unele forme grave ale
psihopatiei,dereglari neuropsihice la narcomani in timpul abstinentei.
Simpla constatare a criteriului medical nu este sufivcienta pentru recunoasterea
iresponsabilitatii individuluui.Acesta trebuie sa fie completat de criteriul juridic
Criteriul psihologic (juridic) consta in incapacitatea persoanei in momentul savirsirii
infractiuni, de a constientiza (a-si da seama,a realiza) caracterul de fapt si pericolul social
ale comportamentului sau(semn intelectiv) si de a-l dirija (semn volitiv). P/u
recunoasterea persoanei iresponsabile este suficienta prezenta doar a unuia dintre aceste
semne fie intelectiv, fie volitiv, cu conditia ca el sa fie determinat de criteriul medical.
Semnul intelectiv presupune incapacitatea pers de a-si da seama de actiunile ori
inactiunile sale in timpul savirsirii infractiunii, din cauza maladiei. Semnul volitiv consta
in incapacitatea individului de a-si dirija faptele, imposibilitatea de ale stapini , de a se
abtine de la comiterea lor , fiind influentat de anumite obsesii sau impulsuri irezistibile.
Coraportul dintre aceste doua criterii este evident anume prin urmarile sau esenta acestora
care constau incapacitatea persoanelor de a-si da seama de caracterul prejudiciabil al unei
fapte infractionale. Putem mentiona ca criteriul medical are o superioritate fata de cel
juridic deoarece cel medical arata boala de care sufera persoana iar cel psihologic lipsa
stapinirii si dirijarii actiunilor.
Subiectul II: Procedura de urmrire i judecare a unor infraciuni flagrante
2.1. Numii condiiile de aplicare a procedurii speciale n cauz.
Existenta unei proceduri speciale privind urmarirea si judecata in caz infractiunilor
flagrante a fost generata de situatia particulara a descoperirii infractiunii si anume in
momentul comiterii acesteia sau imediat dupa savirsire.. Astfel conform art513CPP se
considera flagranta infractiunea descoperita la momentul savirsirii ei. De asemenea al(2)
este flagranta si infractiunea al carui faptuitor imediat dupa savirsire este urmarit de
victima, de martori oculari sau de alte persoane ori este surprins aproape de locul
comiterii infractiunii cu arme. Infractiunea flagranta este o infractiune evidenta , vizibila,
vadita prin faptul ca toate elementele unei infractiuni sunt cunoscute si faptuitorul este
prins.

Conditii:usoara, mai putin grava, grava , subiectul sa fie minor, si sa nu existe concurs
de infractiuni.

145
2.2. Analizai modalitatea constatrii infraciunii flagrante.
Prin constatarea infractiunii se intelege actiunea necesara p/u aflarea adevarului,
cuprinzind toate activitatile efectuate de organul de u.p. cu ocazia deplasarii la fata
locului. Organul de u.p. deplasindu-se la fata locului cu ocazia constatarii infractiunilor
flagrante trebuie sa intruneasca :
-prezentarea calitatii si luarea masurilor de intrerupere a activitatii ilicite
-acordarea primului ajutor persoanelor vatamate
-stabilirea si identificarea martorilor oculari prezenti la fata locului
-identificarea faptuitorului si luarea masurilor de retinere a acestuia
-efectuarea cercetarii la fata locului si luarea masurilor privind ridicarea corpurilor delicte
-audierea martorilor oculari, a victimelor si a faptuitorului
-fixarea rezultatelor constatarii infractiunii flagrante in proces- verbal de constatare a
infractiunii flagrante.
In caz de necesitate se dispune si constatarea tehnico-stiintifica si medico-legala sau
efectuarea expertizei. In cazul infractiunilor flagrante organul de u.p. intocmeste un
proces verbal in care se consemneaza cele constatate privitor la fapta savirsita,
declaratiile banuitului, daca acesta accepta sa le faca si declaratiile celorlalte persoane
audiate. Dupa caz pot fi administrate si alte probe care se consemneaza in procesu-verbal.

2.3. Apreciai oportunitatea nentocmirii rechizitoriului n procedura dat.


Dat fiind faptul ca aceasta procedura este una speciala si are ca scop reglementarea stricta
a acestor categorii de infractiuni permite in baza informatiilor detinute de organele de
drept de a depista la timp faptuitorul precum si imediat dupa savirsirea infractiunii.
Simplificarea procedurii duce in mod firesc la desfasurarea intr-un ritm rapid a procesului
penal, mai accelerat decit in cazurile obisnuite , motiv p/u care aceasta este cunoscuta si
sub denumirea de procedura urgenta. Prin urmare oportunitatea neintocmirrii
rechizitoriului in procedura data se reflecta deoarece este justificata de conditiile
comiterii si retinerii infractorului, prezenta imprejurarilor care inlatura aproape complet
posibilitatea unei erori judiciare. Consider ca este oportun de neintocmit rechizitoriul in
procedura data deoarece infractorul se retine in flagrant, imediat i se aduce la cunostinta
temeiurle retinerii si respectiv fapta fiind comisa de acesta este prevazuta de legea penala
si nu se pune problema asupra invinuirii. La procedura data actul procedural de baza este
procesul verbal de constatare a infractiunii flagrante. De asemenea o importanta
deosebita o reprezinta modificarile recente ale legii procesual penale care indica expres
ca nu este obligatoriu de intocmit rechizitoriu la procedura data ci in baza materialelor si
probelor detinute precum si prin ordonanta de punere sub invinuire va trimite cauza in
judecata spre examinare si judecare.
Subiectul III:
eful seciei de chirurgie a spitalului municipal - Selivestru - n timpul examinri
pacientului Vartic, a manifestat-o atitudine necontiincios fa de obligaiile sale. Ca
rezultat, el a respins n mod nentemeiat diagnoza de patologie chirurgical acut a
organelor cavitii abdominale. De asemenea, Selivestru nu a asigurat supravegherea
dinamic a pacientului amintit. Drept urmare, lui Vartic nu i-a fost diagnosticat la timp
apendicita acut, n legtur cu care a fost efectuat cu ntrziere (peste 6 zile) operaia,
n timpul creia a fost descoperit apendicita perforativ - cangrenoas, de la care a
survenit moartea lui Vartic.
Calificai fapta lui Selivestru. Argumentai rspunsul.
146
Fapta lui Selivestru va fi calificata conform art.213 CP - nclcarea din neglijen de ctre
medic sau de ctre un alt lucrtor medical a regulilor sau metodelor de acordare a
asistenei medicale, dac aceasta a cauzat: b) decesul pacientului,
se pedepsete cu nchisoare de pn la 3 ani cu (sau fr) privarea de dreptul de a ocupa
anumite funcii sau de a exercita o anumit activitate pe un termen de la 2 la 5 ani.
Selivestru este vinovat de cele intimplate deoarece acesta a avut o atitudine
nconstiincioasa fata de pacient si nu a asigurat supravegherea pacientului , efectuind
interventia chirurgicala intirziat care a dus la decesul pacientului si prin urmarea va fi
atras la raspundere penala conform art.213.

147
Test 48
Subiectul I: Corupere pasiv. Corupere activ
1.1. Definii noiunea de persoan cu nalt funcie de rspundere.
Conform art.123 alin(2)CP - Prin persoan cu nalt funcie de rspundere se
nelege persoana cu funcie de rspundere al crei mod de numire sau alegere este
reglementat de Constituia Republicii Moldova i de legile organice, precum i
persoanele crora persoana cu nalt funcie de rspundere le-a delegat mputernicirile
sale.( presedintele parlamentului, primul ministru, procurorul general, judecatorii etc).

1.2. Argumentai care trebuie s fie calificarea atunci cnd, ca urmare a extorcrii
de ctre o persoan cu funcie de rspundere, acesteia i se dau necuvenit bani
fali care imit perfect banii autentici.

Calificarea ar trebui sa fie de felul urmator:

Pu persoana care a estorcat bani pedeapsa conform art.326 alin.1 traficul de influenta; iar
pentru persoana care a dat banii falsi care imitau perfect banii autentici art 236 alin.1
Fabricarea sau punerea n circulaie a banilor fali sau a titlurilor de valoare false

Sau o alta varianta ar fi persoana cu functie de raspundere comite tentativa la infractiune


de corupere pasiva cu estorcare art 324. Are loc eroarea faptuitorului cu privire la
obiectul material al infractiunii unde faptuitorul nu reuseste sa-si realizeze intentia din
cauze independente de vointa lui , el fiind tras la raspundere la art 236 bani falsi.

1.3. Argumentai dac este sau nu corect formularea din Hotrrea Plenului Curii
Supreme de Justiie, nr.6 din 11.03.1996 Cu privire la aplicarea legislaiei
referitoare la rspunderea penal pentru mituire, conform creia rspunderea
penal pentru coruperea pasiv / coruperea activ survine indiferent de faptul cnd
a fost nmnat recompensa necuvenit: pn la sau dup svrirea aciunii sau
inaciunii de ctre persoana cu funcie de rspundere.
Formularea hot CSJ este coreacta din simplu considerend ca ea se bazeaza pe
legislatia penala si anume art 324coruperea pasiva si art325 coruperea active, si
anume:art 324 al. 1 fapta persoanei cu funcie de rspundere care pretinde ori
primeteoferte, bani, titluri de valoare, alte bunuri sau avantaje patrimoniale fie accept
servicii, privilegii sau avantaje, ce nu i se cuvin, pentru a ndeplini sau nu ori pentru a
ntrzia sau grbi ndeplinirea unei aciuni ce ine de obligaiile ei de serviciu, ori pentru a
ndeplini o aciune contrar acestor obligaii, precum i pentru a obine de la autoriti
distincii, funcii, piee de desfacere sau o oarecare decizie favorabil, si art.325 al.1
promisiunea, oferirea sau darea unei persoane cu funcie de rspundere, personal sau prin
mijlocitor, de bunuri sau servicii, enumerate la art.324, n scopurile indicate la acelai
articol.
Anume pretinte si promisiunea stau la baza hotaririi CSJ.cit si faptul ca precede
raspunderea atit pina la savirsirea infractiunii cit si dupa savirsirea ei

148
Subiectul II: Recursul ordinar
2.1. Descriei trsturile recursului ordinar.
Recursul penal ca o cale de atac este un mijloc legal prin care poate fi provocata o
amplificare a desfasurarii procesului penal in vederea efectuarii in anumite cazuri si
conditii a unui control judecatoresc asupra hotaririlor intervenite in proces. Recursul pe
linga faptul ca este calificat ca cea mai ordinara cale de atac, este o cale de atac de
drept.Recursul este o cale de atac ireverentioasa intrucit se adreseaza unor instante
judecatoresti superioare( Curtile de apel,CSJ).
Recursul ordinar face parte din ciclul obisnuit , normal al procesului penal, pe cind cele
extraordinare nu aprtin acestui ciclu , fiind sustrase desfasurarii normale, obisnuite , a
procesului penal. Caile de atac ordinare sunt mijloacele prin care anumiti subiecti
procesuali pot cere declansarea unui control procesual asupra unei hotariri jodecatoresti
pe care o considera incorecta, in urma careia instanta competenta efectueaza aceasta
activitate in conditiile legii, in scopul confirmarii hotarirlor corecte sau al inlocuirii
celorlalte cu hotariri legael si temeinice.

2.2. Stabilii deosebirile dintre recursul mpotriva hotrrilor instanelor de apel i


recursul mpotriva hotrrilor judectoreti pentru care nu este prevzut calea de
atac apelul.
Printre deosebirile de baza intre recursul impotriva hotaririlor instantelor de apel si
recursul impotriva hotaririlor judecatoresti p/u care nu este prevazuta calea de arac apelul
se numara in primul rind termenul in care poate fi declarat , astfel p/u prima categorie
este de 2 luni de la data pronuntarii deciziei, daca legea nu dispune altfel, iar in cazul
redactarii deciziei de 2 luni dupa instiintarea in scris a partilor d/e semnarea deciziei
redactate de toti judecatorii completului de judecata, p/u a 2 categorie termenul este de 15
zile de la data pronuntarii hotaririi, iar in cazul redactarii 15 zile de la instiintarea in scris
a partilor d/e semnarea hotaririi redactate de toti judecatorii completului de judecata. In
privinta instantelor competente de a judeca recursul impotriva hotaririlor instantelor de
apel, ca instanta de recurs este CSJ si Curtile de apel si CSJ in cazul recursului impotriva
hot judecatoresti p/u care nu este prevazuta calea de atac apelul. O alta deosebire consta
in faptul ca recursul impotriva hot instantelro de apel corespunde celui de al 3 grad de
jurisdictie, pe cind recursul impotriva hot jud p/u care nu este prevazut calea de atac
apelul corespunde celui de al 2 grad de jurisdictie. Recursul impotriva hot judecat p/u
care nu este prevazuta calea de atac apelul, fiind un al 2 grad de jurisdictie, este
considerat ca un recurs pur ordinar, care poate fi folosit de orice parte ce nu obtinuse
cistig de cauza in fata unei jurisdictii de prima instanta. Recursul impotriva hot lor
instantelor de apel are ca scop nu numai asigurarea apararii dr-lor individuale ale
titularilor dr-lui la recurs ci interpretarea legilor in termeni generali. Odata cu depunerea
recursului la instanta competenta se va proceda la verificarea admisibilitatii in principiu a
recursului impotriva hotaririlor instantelor de apel si motivul precum si alte aspecte
importante.

2.3. Apreciai oportunitatea procedurii admisibilitii recursului mpotriva deciziilor


de apel.
La elaborarea noului Cod de Procedur Penal al RM, n special ce se refer la recursul
mpotriva hotrrilor instanelor de apel (art.420-436), n mare msur au fost luate n
consideraie concluziile i recomandrile Consiliului Europei.
149
Avnd n vedere, c recursul mpotriva hotrrilor instanelor de apel constituie al treilea
grad de jurisdicie, snt aplicabile i unele restricii, cum ar fi procedura admisibilitii.
Aceasta deriv i din prevederile Protocolului al 14-lea adiional la CEDO, precum i din
Recomandarea Rec.(2004)6 Comitetului Minitrilor ctre Statele Membre cu privire la
perfecionarea mijloacelor interne de aprare juridic din 12 mai 2004.
Comitetul de Minitri al Consiliului Europei.
Dispoziiile art. 432 CPP reglementeaz procedura de admisibilitate n principiu a
recursului, temeiurile de inadmisibilitate i modul de adoptare a deciziilor respective.
Necesit de avut n vedere, c deoarece procedura de examinare a recursului n faza
admisibilitii nu este public, instana de recurs este obligat, reieind din principiile
generale, s aduc la cunotin prilor n scris decizia adoptat.
Consider ca ar fi oportun procedura admisibilitatii din considerentul ca instanta
superioara sa verifice temeiurile invocate in cererea de recurs si pe ce se bazeaza in
invocarea acestora p/u ca sa nu se taraganeze procesul sa fie primita cererea si respectiv
sa fie inapoiata p/u schimbarea si prezenta altor motive p/u a declara mai tirziu
inadmisibil recursul daca conform legii se poate de efectuat acest lucru din timp. Adica
acest lucru ar duce la o imbunatatire al mersului procesului penal din partea instantelor
competente, anume prin depistarea la timp a erorilor facute de subiectii care au dreptul de
a face recurs si a declara inadmisibil recursul din motive intemeiate , bazate pe lege.
Subiectul III:
Raiu i Voloenco, neangajai n cmpul muncii i fr un loc de trai permanent,
sprgnd lactul de la intrare, au ptruns n vila lui Fudulei i, pe parcursul a dou luni,
au locuit n ea. Atunci cnd Fudulei, sosind la vila sa, i-a descoperit pe Raiu i Voloenco,
acetia i-au declarat c-i pzesc vila de hoi. Revoltndu-se de o asemenea obrznicie,
stpnul vilei a ncercat s-i alunge pe oaspeii nepoftii, dar, n timpul altercaiei ncinse,
a fost btut de ctre ei.
Calificai fapta lui Raiu i Voloenco. Argumentai rspunsul.
Fapta celor doi va fi calificata conform art.179 alin2 CP al RM deoarece constituie
violare de domiciliu iar obiectul juridic special il reprezinta realizarea dr-lui
constitutional dr la inviolabilitatea domiciliului. Actiunile celor doi vor cadea sub
incidenta acestui articol deoarece au patruns si au ramas ilegal in domiciliul sau resedinta
fara consimtamintul stapinului si de asemenea actiuni savirsite cu aplicarea violentei sau
cu amenintarea aplicarii ei.

Art.6 CPP - 11) domiciliu - locuin sau construcie destinat pentru locuirea permanent
sau temporar a unei sau a mai multor persoane (cas, apartament, vil, camer la hotel,
cabin pe o nav maritim sau fluvial), precum i ncperile anexate nemijlocit la
acestea, constituind o parte indivizibil (verand, teras, mansard, balcon, beci, un alt
loc de uz comun). Prin noiunea de domiciliu, n sensul prezentului cod, se nelege i
orice teren privat, automobil, nav maritim i fluvial privat, birou;

Articolul 179. Violarea de domiciliu


(1) Ptrunderea sau rmnerea ilegal n domiciliul sau n reedina unei persoane fr
consimmntul acesteia ori refuzul de a le prsi la cererea ei, precum i percheziiile i
cercetrile ilegale,
(2) Aceleai aciuni svrite cu aplicarea violenei sau cu ameninarea aplicrii ei

150
Test 50
Subiectul I: Abuzul de putere sau abuzul de serviciu
1.1.Determinai momentul de consumare a infraciunii prevzute la art.327 CP
RM.
Consumarea infractiunii se considera in cazul in care, in urma actiunii sau inactiunii
faptuitorului, au survenit urmarile indicate in lege sau lezarea unui drept al persoanei
fizice sau juridice. In urma comiterii acestei infractiuni se provoaca daune materiale
adica este o infarctiune materiala iar , in calitate de urmari ale acestei infractiuni legea
prevede si cauzarea daune considerabile dr-lor si intereselor legale ale p.f.sau p.j.
Se considera consumata odata cu primirea unui beneficiu material pentru solutionarea
unor probleme abuzind de functia sa de raspundere , cauzarea de daune intereselor
publice.

1.2. Determinai cinci asemnri dintre infraciunea de abuz de putere sau abuz de
serviciu (art.327 CP RM) i infraciunea de exces de putere sau depire a
atribuiilor de serviciu (art.328 CP RM ).
1.Fac parte din ace;asi grup de infractiuni: Infractiuni comise nemijlocit de catre
persoanele cu functie de raspundere./ subiectii
2.Obictul juridic special: relaiile referitoare la buna desfurare a activitii legale a
organelor puterii de stat,autoritilor publice centrale i locale, sau a subdiviziunilor
acestora.
3.Subiectul: Persoana cu functie de raspundere.
4.Latura subiectiva: Intentia directa.

5.cosecintele social periculoase: cauzat daune n proporii considerabile intereselor


publice sau drepturilor i intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice.

6.constructia componentei de infractiuni ambele sunt materiale

1.3. Argumentai dac trebuie sau nu modificat urmtoarea expresie din


dispoziia art.327 CP RM: dac aceasta a cauzat daune n proporii
considerabile intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice.
Da deoarece e incalcat principiul legalitatii al2 art 3 CP adica are loc o interpretare
extensiva defavorabila si aplicarea legii penale prin analogie e interzisa.
Nendeplinirea sau ndeplinirea n mod defectuos a unui act de ctre fptuitor
trebuie s
aib neaprat la baz un interes material ori alte interese personale, dac aceste aciuni
sau inaciuni au cauzat daune considerabiie intereselor publice sau drepturilor i intere-
selor ocrotite prin lege ale persoanelor fizice sau juridice. Dac aceste urmri lipsesc, nu
poate fi vorba de rspundere penal.
Interesele generale ale societii, nclcarea drepturilor constituionale ale
cetenilor,
crearea obstacolelor sau tulburrilor n activitatea organelor puterii i a aitor instituii
publice, nclcarea ordinii de drept, tinuirea infraciunilor svrite etc. sunt considerate
151
obiective asupra crora se orienteaz aciunile de cauzare de daune n proporii considera-
bile intereselor publice.
Sfera intereselor pe care le poate exprima activitatea persoanei n concordan cu
interese-le generale ale societii, pe care legea le recunoate i le garanteaz, este destul
de ampl (dreptul la proprietate, dreptul la via, dreptut la aprare, dreptul la sigurana
personal, dreptul la libera asociere, dreptul la ocrotirea sntii, dreptul la nvtur,
libera con-curen, libertaea contiinei etc.) i le consider daune n proporii
considerabile cauzate drepturilor i intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau
juridice.
Motivul este un element obligatoriu al acestei infraciuni i poate fi material sau
poate
urmri alt interes personal.
Prin interes material se ndege ideea prin care fptuitorul urmrete scopul de a
dobndi
bunuri materiale, bani sau alte avantaje patrimoniale n folosul su prin ndeplinirea sau
nendeplinirea abuziv a atribuiilor sate de serviciu, dac aceasta nu cade sub incidena
coruperii pasive.
Prin alte interese personale se nelege dorina fptuitorului de a avea alte avantaje,
ne-
patrimoniale, prestri servicii, acceptare de funcii sau protecie de serviciu, susinere
profesional sau de a-i ascunde incompetena etc, dac aceasta nu cade sub incidena
coruperii pasive.

Subiectul II: Procedura n cauzele privind minorii


2.1. Descriei circumstanele care urmeaz a fi stabilite n cauzele privind minorii.
O circumstanta deosebita consta in stabilirea virstei minorului.Aceasta este important p/u
a stabili personalitatea banuitului si invinuitului, p/u a constata daca este persoana
pasibila de tragerea la rasp penala la moment comiterii infractiunii,daca a implinit 14 sau
16 ani, de a aplica corect legislatia procesual penala, de a lua in consideratie calitatile
social- psihologice ale personalitatii la efectuarea anumitor actiuni procesuale, inclusiv
asigurarea participarii pedagogului, reprezentantului legal si alte particularitati. Instanta
este obligata sa stabileasca exact virsta delincventului minor prin intermediul certificat de
nastere, buletin de identitate etc.
Constatarea datelor ce tin de conditiile in care traieste si se educa minorul, nivelul psihic
de dezvoltare si alte circumstante care caracterizeaza personalitatea este necesara p/u
cercetarea sub toate aspectele a starii fizice si psihice a minorului, a nivelului dezvoltarii
intelectuale si morale, a caracterului lui.La constatarea conditiilor in care traieste si este
educat minorul trebuie de luat in consideratie si imprejurarile de educare sau
circumstantele de educare din familie, locul de munca al parintilor, daca invinuitul are o
anumita proprietate, salariu, relatiile dintre parinti si membrii familiei. Totodata sunt
stabilite si conditiile si locul de invatatura al minorului, reusita , comportamentul,
prietenii, aplicarea sau nu a unor masuri educationale si motivul aplicarii. In cauzele din
categoria infractorilor minori urmeaza sa fie minutios cercetate motivele si scopul
savirsirii infractiunii de catre minor,acestea urmind sa fie indicate in sentinta in mod
obligatoriu.
2.2. Stabilii condiiile de aplicare fa de minor a msurilor procesuale ct i modul
de efectuare a aciunilor procesuale cu participarea minorilor.
152
Potrivit art.10 Regulilor de la Beijing din clipa in care un minor este arestat , sunt
informati parintii sau tutorele imediat sau daca aceasta nu este posibil , in cel mai scurt
timp.Pct.15 al Rec 2003 stabileste ca in cazul in care minorii se afla sub arestul politiei ,
se va lua in considerare statutul lor de minori, virsta , gradul de vulnerabilitate si de
maturitate. Ei trebuie informati d/e dr-le si garantiile lor in mod prompt si intr-o maniera
foarte accesibila. Atit prin reglementarea nationala cit si cea in-la in materia dr-lor
copilului denota faptul ca acestia indiferent de faptele comise trebuie respectate dr-le si
garantiile legale si de aplicat proceduri speciale. La solutionarea chestiunii privind
aplicarea masurii preventive in primul rind se pune in discutie posibilitatea transmiterii
minorului sub supraveghere. Retinerea sau arestarea minorului poate avea loc doar in
cazul savirsirii unor infractiuni grave, deosebit de grave sau exceptional de grave. Despre
retinerea sau arestarea preventiva a minorului se instiinteaza imediat parintii sau alti
reprezentanti legali. Doar in cazurile cind este imposibila aplicarea unor asemenea masuri
preventive se examineaza chestiunea privind aplicarea unei alte masuri non privative de
libertate. Doar in cazuri exceptionale cind o masura nonprivativa de libertate este
imposibil de aplicat , se inainteaza demers judecatorului de instructie. In demers trebuie
sa fie mentionat faptul ca aplicarea unei masuri nonprivative de libertate este imposibila ,
aducindu-se argumente incontestabile la necesitatea aplicarii arestului. Retinerea
minorului de regula se efectueaza in timp de zi doar in cazuri falgrante pe timp de noapte.
Durata audierei nu poate depasi 2 ore fara intrerupere si de 4 ore pe zi. Este necesar si
obligatoriu sa participe aparatorul ,pedagogul la audiere la u.p. si examinarea
cauzei.Modul de efectuarea a actiunilor procesuale cu participarea minorilor se va efectua
conform legii procesual penale si dreptului international in materia respectiva cu
respectarea si garantarea tuturor dr-lor si lib-lor fundamentale.

2.3. Apreciai necesitatea unei proceduri speciale n privina minorilor.


Consider binevenita procedura speciala in privinta minorilor deoarece acestia de cele mai
dese ori nu-si dau seama de caracterul de prejudiciabilitate al faptei comise sau din
diferite motive sunt predispusi la incalcarea legii fara a constientiza lucrurile si
consecintele care vor surveni. Astfel este oportuna aceasta procedura din motivul ca
sedinta este inchisa p/u apararea intereselor minorului. De asemenea prezenta obligatorie
a reprezentantului legal , a pedagogului , a psihologului are scop de a nu forma in jurul
minorului un cimp de teama.Multe din actiunile procesuale se realizeaza conform
procedurii generale ,insa cu derogari de la aceasta regula intervin datorita subiectului
infractiunii care este minor si se vor aplica careva masuri specifice procedurii date. Dat
fiind faptul ca delincventa juvenila este un fenomen care are radacini veki si reprezinta o
problema globala este si logic si necesar ca in caz de comitere a unor infractiuni de catre
acestia sa existe o procedura aparte p/u subiectii respectivi. Deoarece nu putem plasa
minorul la acelasi nivel de dezvoltare fizica , psihica,sociala cu un matur. Din aceste
considerente este laudabil faptul ca se incearca implementarea si reglementarea unor
proceduri speciale deoarece de acest lucru are nevoie fiecare stat p/u a putea raspunde
necesitatilor populatiei in caz de incalcare a legii. Aspectele deosebit de importante a
reglementrii actuale sunt ndreptate spre asigurarea i ntrirea garaniilor procesuale ale
minorilor, asigurarea participrii aprtorului, psihologului, pedagogului, a termenului de
audiere, etc. Nerespectarea cerinelor n ceea ce privete asigurarea cu aprtor se
consider nclcare esenial a legii de procedur penal.

153
Subiectul III:
Andrei, n vrst de 29 ani, este bnuit de svrirea sustragerii ehipamentelor pentru
tehnica de calcul.
Un ofier de poliie care s-a prezentat drept vnztor ntr-o companie ce se ocup cu
comercializarea computerelor i-a propus lui Andrei s sustrag mpreun mai multe
computere de la compania la care acesta activa. Andrei a acceptat propunerea. Coninutul
conversaiei a fost nregistrat sonor de ctre ofierul de poliie i ,evident, c despre
aceasta nu a avut cunotin cel instigat.
n locuina lui Andrei de ctre colaboratorii de poliie au fost instalate dispozitive
electronice de captare a sunetelor i imaginii. Discuiile lui Andrei, inclusiv i cele avute
la locul de lucru, au fost interceptate. La faza iniial supravegherea era dus conform
unei proceduri de urgen, cu autorizarea procurorului. Judectorul de instrucie a fost
informat despre decizia procurorului dup 20 ore.
La 13 iunie 2005 Andrei este reinut. Pentru a fi adus la secia de poliie i-au fost
puse ctue. La momentul reinerii i-a fost lezat demnitatea uman prin mai multe
insulte, n special a fost afectat de afirmaiile, precum c toi hoii i bandiii sunt de
naionalitate romi. Pe lng ofensele verbale, cel reinut avea i suferine fizice (ctuele
fiindu-i puse strns i provocau o durere insuportabil, minile i se nvineise). Odat
reinut, el a fost transportat la IDP (izolator de detenie preventiv) de pe lng
Comisariatul General de Poliie al mun. C.
Andrei se plnge c la IDP a fost deinut timp de 4 ore ntr-o celul rece i
ntunecoas cu scopul de a-l determina s fac declaraii incriminatoare. La 15 iunie 2005
de ctre judectoria sect. C., mun. C. pe numele lui Andrei este eliberat un mandat de
arestare preventiv pe un termen de 10 zile, n calitate de motiv fiind invocate ...el este
nvinuit n comiterea unei infraciuni grave, c oricine, cui i s-ar incrimina o astfel de
fapt, ar putea s se eschiveze de la urmrirea penal i, c bnuitul Andrei ar putea s
mpiedice desfurrii urmririi penale.
La 24 iunie 2005 Andrei este adus n faa judectorului de instrucie, judectoria sect. C.,
mun. C. unde procurorul a solicitat prelungirea msurii arestrii preventive pentru nc 30
zile. Aprtorul lui Andrei a solicitat respingerea demersului procurorului privind
prelungirea arestrii preventive, invocnd starea precar de sntate a justiiabilului
(Andrei sufer de astm) i faptul c la dosar nu exist careva probe care ar duce la
concluzia indubitabil c Andrei s-ar putea eschiva de la urmrirea penal sau ar putea
mpiedica bunul mers al urmririi penale. Judectorul de instrucie a dispus respingerea
demersului procurorului ca fiind nefondat i a aplicat fa de Andrei arestul la domiciliu.
Apreciai legalitatea ncheierii judectorului de instrucie. Depistai erorile
procesuale.

- instalarea la domiciliu a dispozitivului de captare a sunetelor i imaginilor se permite


numai cu autoriz.judect. de instrucie
- n-a fos ntocmit pr.verb. de reinere conf.legislaiei proc.penale , mai mult de 3 ore
- arestul nu e motivat conf. Legisl.pr.penale
- prelung. Arestului putea fi cerut pe nc 20 zile
- dat iind faptul c Andrei e bolnav e permite arestul la domiciliu, ns judec. De
instrucie n-a numit restriciile.
154
Test 1

Subiectul I: Unitatea i pluralitatea de infraciuni


1.1.Relatai despre noiunea i modalitile recidivei de infraciuni.
Recidiva este considerata cea mai periculoasa forma a pluralitatii de
infractiuni.Esenta recidivei consta an nedorinta persoanei de a se corecta, de a se
conforma cu Lpenala.
Noiunea legal a recidivei se conine la art. 34 Cp, care menioneaz c Se consider
recidiv comiterea cu intenie a uneia sau mai multor infraciuni de o persoan cu
antecedente penale pentru o infraciune svrit cu intenie.
Dup gradul prejudiciabil recidiva poate fi:
- simpl, se nelege svrirea de ctre o persoan anterior condamnat pentru inf.
Cu intenie, una sau mai multe infr. Uoare sau mai puin gave.
- Periculoas care presupune 2 modaliti menionate la alin. 2 art 34 i anume:

a) dac persoana anterior condamnat de dou ori la nchisoare pentru infraciuni


intenionate a svrit din nou cu intenie o infraciune;

b) dac persoana anterior condamnat pentru o infraciune intenionat grav sau


deosebit de grav a svrit din nou cu intenie o infraciune grav sau deosebit de grav.

- deosebit de periculoas are la fel 2 modaliti prevzute la art.34 alin 3:

a) dac persoana anterior condamnat de trei sau mai multe ori la nchisoare pentru
infraciuni intenionate a svrit din nou cu intenie o infraciune;

b) dac persoana anterior condamnat pentru o infraciune excepional de grav a


svrit din nou o infraciune deosebit de grav sau excepional de grav.La stabilirea
starii de recidiva nu se tine cont de antecedentele penale: pentru infr. Savirsite in timpul
minoratului; din imprudenta-pentru faptele care nu constituie infr.conform CP.

1.2.Determinai care este coraportul dintre infraciunea unic i pluralitatea de


infraciuni.
Infraciunea unic este o aciune sau un sistem de aciuni care se calific conform unei
singure norme penale. (CP). Plurralitatea de infr. Se nelege situaia cnd aceeai
persoan svrete 2 sau mai multe infraciuni nainte de a fi condamnat pentru una din
ele sau dac persoana a svrit o nou infraciune dup condamnare, infraciunii svrite
anterior.
Att pluralitatea de infraciuni ct i infraciunea unic are mai multe modaliti i anume:
infraciunea unic poate fi natural i legal, modaliti a pluralitii de infraciuni este
concursul de infraciuni care la rndul su poate fi real i ideal i recidiva care
deasemenea cunoate mai multe modaliti: simpl, periculos, deosebit de
155
periculoas.Att unitate ct i pluralitatea de infraciuni exist i atunci n cazul unei
pregtiri sau tentative de infraciune. Pluralitatea de infraciune impune existena
neaprat pn la un moment dat a infr unice adic pluralitate de infraciune are
ntodeauna drept temei de apariie infraciunea unic. Spre deosebire de infr unic
pluralitatea de infr de regul poart un pericol social mai mare i n special ce este legat
de infractor.
Infractiunea prelungita-cu o intentie unica, scop unic,doua sau mai multe actiuni
identice,alcatuind in ansamblu o infractiune.

1.3.Proiectai o situaie n care s fie prezent una din formele unitii legale de
infraciuni.

R/S (1)Infractiunea unica:


-unitatea naturala de infractiune:infr simpla si continua
-unitatea legala de infr:prelungita sau continua, complexa si de obicei.
.Infractiunea prelungita,alaturi de cea comlexa,de obicei fac parte din unitatea legala de
infractiune.De exemplu, un angajat vrea sa sustraga un computer de la locul de munca, il
scoate pe piese in zile diferite.,momentul consumarii este savirsirea ultimei actiuni
infractionale., sau inselarea clientilor

(2)O femeie dorind sa scape de sarcina sa adresat unui prieten de al ei care era
medic si avea incredere an el.Acesta a fost de acord si ea facut avortul la el acasa. Peste
10 zile femeia a decedat in urma agravarii sanatatii sale.In urma expertizei medico-legale
sa constatat ca femeia a murit in urma infectiilor provovate de avort.

Subiect II. Sesizarea organului de urmrire penal


2.1. Definii noiunea de sesizare a organului de urmrire penal
Faza urmririi penale, adic activitatea procesual ce se desfoar n aceast faz, ca
orice activitate judiciar, implic intervenia unui act care s determine declanarea sa.
Acest act procesual dinamizator este sesizarea, care constituie primul moment n
desfurarea activitii de urmrire penal. Sesizarea constituie deci punctul de plecare l
urmrii penale; fr o sesizare urmrirea penal nu poate ncepe.

2.2. Clasificai i analizai modurile de sesizare a organului de urmrire penal.


Sesizarea organului de urmrire penal se face n 5 moduri, prin:
- plngere sesizarea fcut de ctre victim personal sau printr-un reprezentant
mputernicit n condiiile legii, care se face n scris, nde se indic numele, prenumele,
calitatea i domiciliul petiionarului, descrierea faptei, indicarea fptuitorului, dac acesta
este cunoscut i a mijloacelor de prob. Dac plngerea se face oral, atunci ea trebuie
consemnat ntr-un proces-verbal ntocmit de ofierul de urmrire penal, conform CPP.
Plngerea poate fi adresat direct OUP sau procurorului, sau oricrui alt organ de stat care
o va trimite dup competen. Persoana se prentmpi despre denunarea calomnioas,
despe ce se semneaz n procesul-verbal;
- denun este ntiinarea fcut de o persoan fizic sau de o persoan juridic despre
svrirea unei infraciuni. Denunul poate fi fcut de orice persoan, care i asum
responsabilitate pentru rolul i rspunderea denuntorului. Denunul conine aceleai
date ca i plngerea. n cazul cnd denunul sau plngerea nu sunt semnate de cel care le
156
face sau refuz s le semneze, aestea nu mai au un caracter de sesizare legal, dar sunt
simple nformaii, care se numesc anonime, iar acestea nu mai pot servi ca temei pentru
pornirea urmririi penale. Dar dac n urma controlului efectuat pe ele se descoper
semne ale infraciunii OUP se poate autosesiza.
- autodenun este ntiinarea benevol, care se face de o persoan fizic sau juridic
despre svrirea de ctre ea a unei infraciuni, atunci cnd OUP nu este la curent de acest
fapt. Declaraia de autodenunare se face n scris sau oral, se ntocmete proces-verbal.
Dac se face oral, se nregistreaz audio sau video. Autodenunarea se poate face i prin
prezentarea binevol la OUP i ntiinarea despre infraciunea svrit sau tentativa la
infraciune. Persoana care se autodenun, se prentmpin i se explic despre dreptul de a
nu spune nimic i a nu se autoincrimina, s nu se autocalomnieze, deoarece nu va avea
dreptul la repararea prejudiciului, conform legii despre ce se face nsemnare n procesul-
verbal.
- depistarea infraciunii nemijlocit de ctre lucrtori organului de urmrire penal (sau
autosesizarea)- este o modalitate de sesizare, cnd organul de urmrire penal afl despre
svrirea unei infraciuni din alte surse la depistarea infraciunii flagrante sau primirea
unui denun anonim, n urma efecturii msurilor operative de investigaie, prin
intermediul mijloacelor de informare n mas, etc. Aceste informaii se nregistreaz i
OUP se autosesizeaz, printr-un raport.

2.3. Considerai oportun reglementarea actual a procedurii de examinare a


autodenunrii? Argumentai.
Consider, c autodenunul ca un mod de sesizare a OUP despre infraciuni ar fi trebuit de
exclus, deoarece odat ce persoana se prentmpin ca s nu se autocalomnieze, poate
numai este sens ca s se autodenune. Deseori practica demonstreaz, c din lipsa
onestitii unor ofieri de urmrire penal, persoanele sunt impuse s se autodenune, apoi
aceasta se descoper. Cred c ar fi mai bine ca acest lucru s revin organelor de
constatare sau de urmrire penal.??????

Subiectul III:
innd cont de faptul c inculpatul nu i-a recunoscut vina, nu s-a cit de cele
comise, n timpul edinelor judiciare s-a comportat obraznic, exprimndu-i lipsa de
respect fa de instana de judecat aceasta din urm i-a stabilit pedeapsa maxim
prevzut de lege.
Au fost respectate n acest caz principiile rspunderii penale? Argumentai
rspunsul.

n conformitate cu principiul individualizrii rspunderii penale i pedepsei penale, la


aplicarea legii penale se ine cont de caracterul i gradul prejudiciabil al infraciunii
svrite, de persoana celui vinovat i de circumstanele cauzei care atenuiaz ori
argaveaz rspunderea penal. n situaia data instana nu a depistat careva circumstane
agravante tot odat lund n consideraie atitudinea inculpatului fa de cele comise i
comoprtamentul acestuia att n cadrul UP ct i a judecrii cauzei. n conformitate cu art.
75 CP criteriile generale de individualizare a pedepsei, la stabilirea categorie i
termenului pedepsei, instana de judecat ine cont de gravitatea infraciunii svrite, de
motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanele cauzei care atenuiaz ori
157
agraveaz rspunderea, de influena pedepsei aplicate asupra corectrii i reeducrii
vinovatului, precum i de condiiile de via a familiei acestuia.

Test 5
Subiectul I: Starea de extrem necesitate
1.1. Relatai despre noiunea i locul strii de extrem necesitate n sistemul
cauzelor care nltur caracterul penal al faptei.
Conform art 38 este n stare de extrema necesitate persoana care savrseste fapta
pentru a salva viata, integritatea corporala sau sanatatea sa, a altei persoane ori un interes
public de la un pericol iminent care nu poate fi nlaturat altfel.
Inca din antichitate se spunea necesitas non habet legem, in sens ca acolo unde
domina starea de extrema necesitate nu mai exista loc pentru lege, faptele nu se
pedepsesc.
Actiunile legate de inlaturarea unui pericol pot fi indeplinite de catre absolut toti
cetatenii, aici fiind vorba, de fapt, de un drept si nu de o obligatie a acestora. Exista insa o
categorie de persoane carora indeplinirea actiunilor de inlaturare a pericolului constituie o
obligatie(medici, politisti). Fapta savirsita in stare de extrema necesitate nu constituie
infractiune, deoarece nu este savirsita cu vinovatie, persoana actionind din necesitate si in
vederea comiterii unei fapte prevazute de legea penala.
In cazul starii de extema necesitate suntem in prezenta situatiei in care pericolul
ameninta o valoare sau un interes public aparat de lege si pentru inlaturarea acestuia se
cauzeaza un prejudiciu unei alte valori, care la fel este aparata de lege. Daca in asemenea
conditii persoana provoaca o dauna mai mica in raport cu urmarea care sar fi putut
produce, suntem in prezenta starii de extrema necesitate.

1.2. Analizai condiiile n care aciunea comis n stare de extrem necesitate este
legal.
Starea de extrema necesitate implica doua laturi:
- Pericolul - Salvarea de la pericol
Conditiile privind pericolul:
a) Trebuie sa fie iminent este prima conditie pe care trebuie sa o realizeze pericolul,
ceea ce inseamna ca acesta ameninta cu producerea sa, este in imediata apropiere a
imfaptuirii sale fara a mai fi posibila luarea unor masuri de preintimpinare a sa.
b) Pericolul sa ameninte valorile indicate in art 38 alin 2. valorile sociale care pot
forma obiectul actiunii de salvare in cazul starii de extrema necesitate sunt expres si
limitativ prevazute de lege. Acestera sunt: viata, integritatea corporala sau sanatatea
persoanei sau a alteia si interesul public.
c) Pericolul sa fie inevitabil aceasta presupune ca pericolul nu poate fi inlaturat decit
prin savirsirea unei fapte prevazute de legea penala, adica prin sacrificarea altei valori
protejate de lege.
Conditiile privind actul de salvare:
a) Sa se realizeze prin savirsirea unei fapte prevazute de legea penala este prima
conditie ce se refera la actul de salvare si inseamna ca, pentru a se pune problema
inlaturarii caracterului penal al unei fapte comise in stare de extrema necesitate, este
absolut necesar ca acea fapta sa fie prevazuta de legea penala
b) Sa fi constituit singurul mijloc de inlaturare a pericolului si sa fi fost necesara
pentru inlaturarea lui aceasta conditie rezulta expres din continutul al 2 art 38 CP RM
158
, care prevede ca pericolul iminent nu putea fi inlaturat altfel decit prin savirsirea acelei
fapte. Daca faptuitorol avea posibilitatea sa inlature pericolul si prin alte mijloace, fara a
savirsi o fapta prevazuta de legea penala, acesta este obligat sa aplice celelalte metode
existente, cu conditia ca sia dat seama de aceasta.
c) Sa nu fi cauzat urmari vadit mai grave decit cele ce sarfi produs in cazul
neinlaturarii pericolului prin aceasta conditie, legea a impus o anumita limita a
actiunii de salvare, a fixat o anumita proportie intre prejudiciul cauzat si cel evitat. Daca
faptuitorul si-a dat seama ca prin fapta sa provoaca urmari vadit mai grave decit cele care
sar fi putut produce in caz ca pericolul nu era inlaturat, el nu va mai actiona sub imperiul
starii de extrema necesitate, urmind sa raspunda penal potrivit legii.

1.3. Decidei asupra asemnrilor i deosebirilor dintre legitima aprare i starea


de extrema necesitate.
Asemanarile:
Ambele sunt reglementate atit de CP cit si de C contraventional.
Ambele au scopul de a inlatura un pericol.
Inlaturarea pericolului presupune savirsirea unei fapte prevazute de legea penala.
Ambele au scop ca persoana sa se apere.
Ambele institutii presupune reactionarea la un pericol.
Ambele au acelasi caracter juridic exclud raspunderea penala.
Deosebirile:
Legitima aparare apare de la un atac uman, extrema necesitate apare datorita unui
pericol(natura).
La legitima aparare prejudiciul e cauzat agresorului, la extrema necesitate prejudiciul
e cauzat altor persoane.
La legitima aparare respingerea atacului nu e unicul mijloc, la extrema necesitate
actiunea de inlaturare a pericolului trebuie sa fie unicul mijloc.
La legitima aparare dauna cauzata atacatorului poate fi mai mare, la extrema
necesitate dauna cauzata trebuie sa fie mai mica decit cea cauzata.

Subiectul II. Suspendarea condiionat a urmririi penale i liberarea de


rspundere penal
2.1. Numii cauzele i condiiile cnd este posibil suspendarea condiionat a
urmririi penale cu liberare ulterioar de rspundere penal.
Suspendarea condiionat a urmririi penale cu liberarea ulterioar de rspunderea penal
poate fi aplicat n privina unei persoane care a fost pus sub nvinuire pentru o
infraciune uoar sau mai puin grav, care i recunoate vinovia, nu prezint pericol
social i poate ca s fie reeducat fr ca si fie aplicat pedeps penal.
Suspendare condiionat a pedepsei nu poate s fie aplicat fa de persoanele care
au antecedente penale, sunt dependente de alcool sau droguri, dein funcii de rspundere
i au comis infraciunea fcnd abuz de serviviu, persoanele care au comis infraciuni
contra securitii statului, i n privina persoanelor, care n-au reparat paguba cauzat n
urma infraciunii.
Totodat, n privina persoanei, se stabilesc una sau mai multe condiii i anume: s
nu prseasc localitatea unde are domiciliu; s comunice organului de urmrire penal
orice schimbare de domiciliu; s nu svreasc infraciuni sau contravenii; s continuie
lucrul sau studiile.
159
2.2. Analizai particularitile procedurii de suspendare condiionat a urmririi
penale.
Pn ca procurorul s adopte hotrrea de suspendare condiionat, acesta se convinge c
urmrirea penal este complet, a fost desfurat legal. n caz c depisteaz nclcri,
restituie cauza OUP pentru a nltura lacunele. Procurorul suspend condiionat urmrirea
penal prin ordonan, care se confirm de procurorul ierarhic superior prin rezoluie (o
confirm dac consider c este legal). Dup confirmare, ordonana se aduce imediat la
cunotina nvinuitului, de ctre procurorul care a emis-o. nvinuitului i se explic de
procuror coninutul ordonanei i l prentmpin, c dac nu va respecta condiiile, cauza
penal va fi expediat n judecat. nvinuitul semneaz ordonana, de asemenea o
semneaz i aprtorul, reprezentantul nvinuitului dac acesta este minor. Procurorul
anun partea vtmat despre emiterea acestei ordonane, partea civil i reprezentanii
lor legali. Totodat le explic c acetea au dreptul de a primi copia acestei ordonane i
de a o contesta. Suspendarea condiionat are un termen de 1 an. Dac pn la expirarea la
1 an a nclcat obligaiile stabilite n privina lui, sau a mai comis o infraciune,
procurorul soluioneaz chestiunea de conexare a dosarelor penale i trimite cauzele n
judecat (poate i s nu se conexeze, s fie expediate n judecat separat). Dac ns
nvinuitul n perioada de 1 an a respectat toate condiiile, atunci procurorul nainteaz un
demers judectorului de instrucie cu propunerea de a libera de rspunderea penal
persoana. Judectorul numete data examinrii i ia una din urmtoarele soluii: 1)
accept demersul, libereaz persoana de rspundere penal i nceteaz procesul sau 2)
respinge demersul. n cazul respingerii, procurorul trimite cauza n judecat cu
rechizitoriu.

2.3. Apreciai oportunitatea dreptului discreionar al procurorului n procedura


dat.
Consider, c procedura discreionar exercitat de ctre procuror n procedura penal este
oportun, deoarece, reieind din personalitatea infractorului, acestuia i se mai acord o
ans de a se isprvi, fr a fi atras la rspunderea penal. Cu att mai mult, c dreptul
procurorului n procedura dat este limitat, acest drept fiind sub controlul judectorului
de instrucie, deoarece dup expirarea termenului de 1 an de zile, demersul procurorului
este aprobat de ctre judectorul de instrucie.

Subiectul III:
Colesnic manifesta o atitudine neomenoas fa de mama ei. tiind c ultima nu
se poate deplasa, fr ajutor strin, prin apartament, ea pleca de acas pentru 2-3 zile,
lsnd-o pe bolnav fr mncare. Fiind acas, Colesnic nu-i ddea mamei sale nimic
dect pine i ceai. n rezultat, la aceasta din urma s-a dezvoltat distrofia general a
organismului care a generat o boal psihic cronic. Atitudinea fa de mama sa era
motivat de Colesnic n felul urmtor: mama sa nu s-a ocupat de educaia ei n copilrie,
ducea un mod de via depravat i nu merit un alt fel de tratament la btrnee.
Efectuai aprecierea juridic a faptei lui Colesnic. Argumentai rspunsul.
n situaia dat suntem n prezena unei fapte prevzute la art 163 CP RM, adic lsarea n
primejdie. Lsarea, cu bun-tiin, fr ajutor a unei persoane care se afl ntr-o stare
periculoas pentru via i este lipsit de posibilitatea de a se salva din cauza vrstei
160
fragede sau naintate, a bolii sau a neputinei, dac cel vinovat tia despre primejdie i a
avut posibilitatea de a acorda ajutor prii vtmate fie c el nsui a pus-o ntr-o situaie
periculoas pentru via.
Colesnic n virtutea obligaiilor legale, raporturilor familiale de rudenie, pe care o are fa
de mama sa, trebuia s-i porte grij. Aciunile cet. Colesnic cad sub incidena art 163 CP.
CU pivire la atitudinea n general, fa de mama sa (nealimentarea corespunztoare care a
dus la mbolnvire grav a mamei sale) aceste aciuni nu cad sub incidena nici unei
norme penale. Aceste aciuni vor avea drept urmare instituirea unor sanciuni de alt
natur juridic. (civil)

161
Test 11

Subiectul I: Componena infraciunii


1.1.Definii elementele i semnele componenei de infraciune.
In Dr.penal se considera componenta a infractiunii totalitatea semneleor
obiective si subiective , stabilite de Lpenala, ce califica o fapta prejudiciabila drept o
infractiune concreta.Importanta componentei de infr.consta an urmatoarele:
1.componenta infr.reprezinta temeiul juridic al raportului penal
2.compon.infr.reprezinta baza juridica p-u calificarea infr.
3.compon.infr.constituie temeiul stabilirii de catre instanta judecatoreasca a tipului
si termenul pedepsei penale.Componenta infr.constituie o garantie a drepturilor si
libertatilor persoanei , contribuie la respectarea legalitatii si ordinii de drept in
societate.Semnele componentei de infr.reprezinta o caracteristica concreta,
legislativa a celor mai importante trasaturi ale infractiunii.Semnele componentei de
infractiunii sunt trasaturile concrete, specifice, caracteristice elementelor.Reese ca
celor 4 elemente ale componentei infr.le corespunde respectiv 4 grupuri de semne ce
caracterizeaza aceste elemente: grupul de semne care caracterizeaza obiectul infr.,
grupul ce se refera la subiectul infr., grupurile privind particularitatile laturii
obiective si a celei subiective.Semnele ce caracterizeaza obiectul si latura obiectiva a
infr.si reflecta fenomene ale realitatii obiective poarta denumirea de semne
obiective, iar semnele care se refera la caracterul subiectului si laturii subiective,
rflectand particularitatile ale persoanei care a comis infr.sunt numite semne
subiective.

1.2.Clasificai componenele de infraciuni.


La baza clasificrii sunt puse urmtoarele criterii:
Dup gradul prjudiciabil deosebim:
7) componena de baz care este format dintr un minimum de semne obiective
i subiective stabilite de legea penal, care sunt necesare pentru existena unei
anumite infraciuni,de ex clonarea, rapirea unei persoane.
8) Componena cu circumstane agravante este format din componena de baz
la care se adaug anumite condiii, mprejurri, circumstane agravante care se
refer la latura obiectiv sau subiectiv, la obiectul ori subiectul infraciunii.,de
ex furtul calificat
9) Componena cu circumstane atenuante este alctuit din componena de baz,
creia i se ataeaz o mprejurare atenuant de natur s micoreze gradul
prejudiciabil al faptei.,de ex pruncuciderea
Dup modul de descriere se deosebesc componene simple, complexe i
alternative:
10) componena simpl include semnele specifice unei singure fapte, ce are la baz
o unic form de vinovie, un obiect, o urmare prejudiciabil.,de ex jaful
primul al
11)Componena complex conine 2 sau mai multe fapte infracionale, 2 obiecte
asupra crora se atenteaz sau mai multe urmri prejudiciabile care trebuie
realizate cumulativ.,de ex tilharia

162
12) Componena alternativ constituie o modalitate a componenelor complexe n
care legiuitorul prevede drept infraciune consumat svrirea uneia dintre
faptele prevzute n dispoziia normei penale., de ex producerea, pastrarea,
falsificarea serviciilor periculoase pt viata sau sanat
consum.,purtarea,pastrarea ilegala a armelor.
Dup specificul structurii se disting componene:
13) componenele materiale sunt acelea n al cror coninut legiuitorul descrie
latura obiectiv a infraciunii nu numai prin intermediul aciunii sau inaciunii,
ci i apelnd la semnele ce caracterizeaz urmrile prejudiciabile ale faptei
date.omorul.furtul.
14) Componenele formale sunt acelea n al cror coninut legiuitorul descrie
latura obiectiv a infraciunii limitndu se la un singur semn principal al
ei.,huliganismul
15) Componenele formal reduse constituie o modalitate a componenelor
formale i se caracterizeaz prin faptul c legiuitorul a inclus n latura obiectiv
a acestora nu numai descrierea faptei prejudiciabile, ci i pericolul real de
survenire a unor urmri prejudiciabile concrete, care, de fapt, nu constituie un
semn obligatoriu al componenei respective.,punerea in pericol de contaminarea
cu maladia SIDA.

1.3.Decidei asupra coraportului dintre infraciune i componena infraciunii.


Noiunea de infraciune, reglementat de legea penal i aceea de componen a
infraciunii, elaborat de tiina dreptului penal i legiferat pentru prima dat de
noul cod penal al RM sunt strns legate ntre ele, deoarece exprim esena unuia i
aceluia fenomen, care este infraciunea, dar ele nu sunt identice.
Noiunea de infraciune conine o caracteristic social politic a infraciunii,
indicnd trsturile ce ne permit s constatm de ce anume o astfel de comportare
a persoanei este prejudiciabil pentru sociatate, adic infracional, dup care se
poate delimita infraciunea de alte nclcri de lege.
Componena infraciunii este o noiune juridic ce se conine n dispoziia unei
norme concrete a prii speciale a codului penal i care caracterizeaz nu o
infraciune concret, ci o infraciune de un anumit tip sau gen prin intermediul
descrierii semnelor principale ale acesteia.
Deci fiecare componen de infraciune conine descrierea semnelor principale
caracteristice infraciunilor de un anumit tip.
Dac analizm o fapt prejudiciabil svrit n realitatea obiectiv i componena
infraciunii ce o caracterizeaz ca atare, observm cu uurin c numrul
semnelor prevzute n componena infraciunii este mult mai mic n raport cu
numrul semnelor ce caracterizeaz infraciunea ca o fapt a realitii, ntruct
orice componen a infraciunii conine numai semnele principale ale unui anumit
tip de infraciune.
n literatura de specialitate se ntlnesc afirmaii potrivit crora componena
infraciunii nu este altceva dect fapta prejudiciabil real. Nu putem fi de acord
cu asemenea concepii, ntruct n asemenea situaii nu se face o difereniere total
dintre fapta prejudiciabil concret i componena infraciunii ce servete ca
model legislativ al diferitelor tipuri de infraciuni.

163
Componenta de infr.este neconceputa fara Lpenala. Ea neputand exista nici an
afara faptei reale prejudiciabile , adica a infr.Componenta infr. Constituie un model
legislativ al anumitor modalitati de infr.deoarece ea include cele mai esentiale mai
necesare si mai tipice semne ale infr.Temeiul real al raspunderii pen.il constituie
fapta prejudiciabila savarsita iar componenta infr.stipulata in Lpenala reprezinta
temeiul juridic al raspunderii penale.

Subiectul II: Efectele apelului penal


2.1. Descriei efectele apelului.
Apelul are mai multe efecte i anume: efectul suspensiv, efectul devolutiv, efectul
extensiv i neagravarea situaiei n propriul apel.
Declararea apelului are ca efect imediat suspendarea executrii hotrrii
pronunate de prima instan i suspendarea continu pe ntreg procesul judecrii
apelului. Apelul declarat n termen este suspensiv de executare att n ceea ce
privete latura penal ct i cea civil, dac legea nu prevede astfel. Efectul
suspensiv al apelului poate fi total atunci cnd sentina este atacat integral i
parial; atunci cnd vizeaz ori numai latura penal, ori numai latura civil. Apelul
are efect suspensiv numai n cazul cnd a fost declarat n termen, iar n cazul
declarat dup expirarea termenului, atunci el are efect suspensiv numai dac a fost
recunoscut de instana de apel ca repus n termen.
Prin efectul devolutiv al cererii instana de apel capt dreptul de a judeca
cauza ori mputernicirile de a nfptui o nou judecat. Prin declararea apelului nu
se provoac o nou a judecii care s-a ncheiat prin pronunarea hotrrii, dar se
face o verificare multilateral n fapt i n drept al sentinei. Aceast verificare se
efectueaz n msura, n care hotrrea a fost atacat i aceast msur constituie
coninutul expresiei efect devolutiv. Instana de apel judec numai n limitele
sentinei de care a fost legat. Apelul are dreptul de a schimba calificarea faptei, de
a examina fapte noi, nu se poate pronuna asupra altor fapte sau persoane, dect a
celora care au constituit obiectul examinrii n prima instan. Instana de apel nu
poate modifica calitatea procesual a persoanei n sensul agravrii situaiei. Apelul
devolutiv nu este limitat de motivele invocate de apelant, adica odat ce partea a
declarat apelul, pentru istan este suficient pentru a examina sub toate aspectele i
limitele n care apelantul dorete.
Apelul titularilor devolueaz cauza n funcie de calitatea procesual a
fiecruia. Apelul procurorului devolueaz att latura penal, ct i cea civil. n cazul
cnd procurorul apeleaz fr a arta expres persoana la cere se refer, atunci
apelul are efect devolutiv integral, iar cnd procurorul declar apel n defavoare,
efectul devolutiv este limitat la inculpat sau inculpaii la care se refer apelul. n
cazul cnd apelul este declarat n favoare instana are dereptul de a examina cauza i
cu privire la ali inculpai, dar nu n baza apelului devolutiv, dar cel extensiv.
n cazul cnd n urma apelului unui inculpat prin efect devolutiv nu se pot
produce consecine asupra celorlali inculpai, deoarece efectul devolutiv nu se poate
substitui cu cel extensiv, care are o reglementare special autonom.
Efectul devolutiv al apelului prii vtmate este limitat n ceea ce privete
latura penal a infraciunii, prin care i-a fost cauzat o daun moral, fizic sau
material. Apelul prii civile devolueaz numai latura civil. Apelul prii

164
civilmente responsabile devolueaz numai latura civil i numai n limitele
intereselor acestei pri.
Extensiv nseamn fenomen care are capacitatea de a se extinde (de a-i
lrgi efectele). Efectul extensiv n procedura penal se ntlnete n ambele ci de
atac. Prin efectul extensiv al unei ci de atac se nelege posibilitatea de rsfrngere a
acestei ci i fa de prile n privina crora a rmas definitiv prin neatacare.
Rfectul extensiv se realizeaz n anumite condiii:
- s existe un apel declarat. Instana a fost legal investit cu soluionarea cii de
atac;
- s existe subieci procesuali cu interese comune
- s existe unitatea procesual i funcional
- prile s se judece n acelai proces.
Legislaia cere ca extinderea efectului apelului s nu agraveze situaia prilor,
dac acestea nu au declarat apel sau la care acestea nu se refer.
Legea procesual-penal stabilete, c instana de apel soluionnd cauza, nu
poate crea o situaie mai grea pentru cel care a declarat apel.
Deci, n calea de atac hotrrea poate fi modificat numai n favoarea celui
care a exercitat-o. Esena principiului dat const n aceea c instana asigur i
garanteaz libertarea folosirii cilor de atac pentru pri, fr ca acetea s se
team c calea de atac le poate nruti situaia. Totoda acest principiu este supus
i unor reguli, el fiind limitat n folosirea cii proprii de atac. Este imposibil
agravarea situaiei prii numai n cazul cnd exist un singur apel al su, sau mai
multe apeluri, dar ntre pri nu exist interese contrare. Dac n cauz exist un
apel opus apelului prii, poate avea loc agravarea situaiei (apelul inculpatului i
apelul n defavoare al procurorului).
Regula neagravrii situaiei se aplic tuturor titularilor dreptului de apel cu
excepia procurorului. Atunci cnd n apelul declarat de procuror s-au invocat
motive att n favoarea ct i n defavoarea prii, situaia inculpatului poate fi
agravat, deoarece un asemenea mod nu poate fi considerat ca exercitat n
defavoarea prii.
Principiul dat acioneaz numai atunci cnd nu exist un apel contrar
intereselor apelantului.

2.2. Comparai efectul devolutiv al apelului cu cel al recursului.


Efectul devolutiv n recurs este limitat de voina recurentului, deoarece instana
superioar nu poate proceda la judecarea recursului, dac n-a fost sesizat printr-o
cerere de recurs formulat de unul din titularii dreptului de recurs. Efectul
devolutiv n recurs de asemenea este limitat de persoana recurentului i de calitatea
sa n proces. Conform CPP limitele sunt ale efectului devolutiv n recurs i nu ale
soluiei care poate fi influenat i de efectul extensiv al recursului.
Recurs pot declara procurorul, inculpatul, partea vtmat, partea civil,
partea civilmente responsabil, martorul, expertul, interpretul, aprtorul, alte
persoane ale cror interese legitime au fost vtmate printr-o msuro sau printr-un
act al instanei de apel.
Recursul procurorului devolueaz att latura penal ct i cea civil. Recursul
inculpatului devolueaz ca i recursul procurorului. Recursul prii vtmate

165
devolueaz numai latura penal, iar a prii civile i celei civilmente responsabile
numai latura civil.
Recursul declarat de martor, expert, interpret, traductor, aprtor sau de o
alt persoan ale crei interese au fost vtmate printr-o msur sau printr-un act
al instanei nu devolueaz fondul cauzei, dar numai chestiuni auxiliare sau
adiacente.
La examinarea recursului mpotriva hotrrilor judectoreti pentru care nu
este prevzut calea de atac apelul, instana de recurs examineaz cauza n limitele
prevzute de CPP, ns ea este obligat, ca n afara temeiurilor invocate i a
cererilor formulate de recurent, s examineze ntreaga cauz sub toate aspectele,
dar fr a agrava situaia prii n favoarea creia s-a declarat recurs.

2.3.Apreciai oportunitatea efectului extensiv n apel.


Efectul extensiv n apel l consider oportun, deoarece acesta nu permite
agravarea situaiei prilor, dac acestea n-au declarat apel sau la care acestea se
refer. Efectul extensiv nu nrutete situaia celorlali participani la proces.

Subiectul III:
n cadrul urmririi penale, la ofierul de urmrire penal s-au adresat tata i
mama decedatei (care erau divorai ), fiecare din ei manifestnd dorina de a
exercita drepturile i obligaiile victimei decedate.
Ofierul de urmrire penal prin ordonan a recunoscut-o pe mama
rposatei n calitate de reprezentant legal al prii vtmate, iar prin alt ordonan
i-a respins cererea tatlui acesteia, motivnd lipsa temeiurilor de autorizare a unei
asemenea caliti procesuale prin faptul c era certat cu fiica-sa i n ultimii ani nu
ntreinea legturi cu ea.
Explicndu-i mamei victimei drepturile i obligaiile prii vtmate, ofierul
de urmrire penal i-a spus c suplimentar ea poate lua cunotin de aceste
drepturi i obligaii, consultnd art.60 din Codul de procedur penal, pe care -l
poate gsi n orice bibliotec.
nvinuitul Delerovici, n baza mandatului emis de judectorul de instrucie,
a fost arestat preventiv pe un termen de 40 de zile. Cu trei zile nainte de expirarea
acestui termen, ofierul de urmrire penal a naintat judectorului de instrucie un
demers privind prelungirea arestului pe o durat de pn la 90 de zile, indicnd c a
fost dispus expertiza pentru constatarea strii psihice a nvinuitului, efectuarea
creia va dura cel puin dou luni.
Demersul a fost examinat n edina deschis, cu participarea ofierului de
urmrire penal, procurorului i a nvinuitului. Aprtorul a fost ntiinat, ns nu
s-a prezentat.
Judectorul de instrucie a adoptat o ncheiere privind prelungirea
termenului de arest pe o durat de 60 de zile.
Depistai erorile procesuale.

Rspuns: Parintii victimei, decedate, au calitatea de parte vatamata nu de


reprezentant a partii vatamate.
Organul de UP era obligat sai recunoasca pe ambii parinti ca parte vatamata.
166
1. OUP era obligat s-i fac cunotin cu obligaiunile i drepturile al prii
vtmate, dar nu s-l trimit undeva penru a le studia i face cunotin.
2. arestul la UP poate fi de 30 zile art. 186 CPP, si prelungit tot cu maxim 30 zile.
3. mandatul de arest se elibereaz pe un termen de pn la 30 zile, apoi se
prelungete nc cu 30zile
4. pelungirea termenului pe un termen de 90 zile se face numai la judecarea
cauzei de catre instanta.
5. a fost nclcat flagrant dreptul la aprare, trebuia sa asiste si aparatorul.

167
Test 12
Subiectul I: Splarea banilor
1.1. Definii noiunea convertirea bunurilor, utilizat la lit.a) alin.(1) art.243 CP RM.
convertirea sau transferul bunurilor de ctre persoana care tie, trebuie s tie, c
acestea constituie venituri ilicite, n scopul de a ascunde sau de a deghiza originea
ilicit a bunurilor sau de a ajuta orice persoan, implicat n comiterea infraciunii
principale, de a se sustrage de la consecinele juridice ale acestor acte;

1.2. Determinai cinci deosebiri dintre infraciunea de splare a banilor (art.243 CP RM)
i infraciunea prevzut la art.199 Dobndirea sau comercializarea bunurilor despre care
se tie c au fost obinute pe cale criminal din Codul penal.
a) Obiectul jur special:
243 l reprezint relaiile sociale cu privire la sursa i proveniena licit,
precum i circulaia corect n operaiunile financiare a mijloacelor bneti, a
bunurilor sau a veniturilor pe cnd n cazul
199 obiectul jur special al infraciunii este un obiect jur multiplu. Astfel,
Obiectul jur principal este format din relaiile sociale cu privire la rentoarcerea n
masa patrimonial a abunurilor care au fost extrase pe cale nfracional din cadrul
acesteia. Obiectul jur secundar l constituie relaiile sociale cu privire la
identificarea i sancionarea infraciunilor.
b) Obiectul material:
243 Pe lng bunurile despre care se tie c provin din svrirea unei
infraciuni, ca obiect material n cazul infrac de la art. 243 pot aprea i 1)
documentele sau actele jur care atest sursa i proveniena mijloacelor bneti, a
bunurilor sau a veniturilor obinute ilicit n urma svririi infraciunii; 2)
documentele sau actele jur care conin informaia privind natura, originea,
micarea, plasarea sau apartenenta mijloacelor bneti a bunurilor sau a
veniturilor, despre care fptuitorul tie c provin din activitate infracional pe cnd
n cazul infractiunii de la
199 ca obiect material pot aprea numai bunurile care au o existen
material, sunt create prin munca omului, dispun de valoare material i cost
determinat, fiind bunuri mobile i strine pentru fptuitor, i care au fost obinute
nemijlocit pe cale criminal, adic au fost obinute de pe urma comiterii susragerii,
antajului etc.
c) Subiectul:
243 Subiectul infraciunii poate fi att 1)persoana fizic responsabil care la
momentul comiterii infrac a tins virsta de 16 ani_; 2) peroana jur care desfoar
activitatea de ntreprinztor. Pe cn n cazul infrac prevz de art.
199 ca subiect al infraciunii poate aprea doar pers fizic responsabil care
la momentul svririi infraciunii a mplinit vrsta de 16 ani.
d) n cazul infraciunii prevzute la art. 243 sub noiunea de bun folosit ca
obiect material la sav infraciunii in cauza se are in vedere un bun de orice natura,
fie corporal sau incorporal, mobil sau imobil, precum i actele jur sau documentele
care atest un titlu sau un drept asupra bunului. Asftel n cazul unui bun incorporal
168
de ex a unui titlu de valoare nematerializat - n cadrul infraciunii prevz de art.
243 putem vorbi i de existena unui obiect imaterial, pe cnd n cazul infraciunii
prevz la art. 199 exist numai obiectul material - bunurile care au o existen
material.
e) O alt deosebire const n faptul ca n cazul infr prevz de art. 199 bunurile
care au fost obinute nu nemijlocit pe cale criminal, ci contra mijloacelor bneti
obinute pe cale criminal nu formeaz obiectul material al infraciunii date, pe cnd
n cazul infract prevz de art. 243 bunurile careu au fost obinute nu nemijlocit pe
cale criminal ci contro mijll bneti obinute pe cale criminal formeaz obiectul
material al infrac prevz la art. 243

1.3. Argumentai oportunitatea plasrii normei cu privire la splarea banilor fie n


Capitolul X Infraciuni economice, fie n Capitolul VI Infraciuni contra
patrimoniului din Partea Special a Codului penal.
Consider c este oportun plasarea normei cu privire la splarea banilor n
Cap Infrac Economice, deoarece aceast infraciune se ncadreaz n categoria
infracinilor svrite n sfera distribuirii bunurilor care este un tip special a
infraciunilor component al Cap Infraciunilor Economice, i nu putem afirma ca
aceast infraciune se svrete contra patrimoniului.
Un alt argument n acest sens ar fi ca l reprezint relaiile sociale cu privire la
sursa i proveniena licit, precum i circulaia corect n operaiunile financiare a
mijloacelor bneti, a bunurilor sau a veniturilor pe cnd n cazul
Un alt argument consta n faptul ca ca obiect material al infraciunii n cauz
pot aparea pe lng bunurile despre care se tie c provin din svrirea unei
infraciuni, ca obiect material n cazul infrac de la art. 243 pot aprea i 1)
documentele sau actele jur care atest sursa i proveniena mijloacelor bneti, a
bunurilor sau a veniturilor obinute ilicit n urma svririi infraciunii; 2)
documentele sau actele jur care conin informaia privind natura, originea,
micarea, plasarea sau apartenenta mijloacelor bneti a bunurilor sau a
veniturilor, despre care fptuitorul tie c provin din activitate infracional.
O alt ideie ar fi ca n cazul art. 243 exist obiectul imaterial al infraciunii
ex :titlurile de valoare, pe cnd n cazul infrac contra patrimoniului exist numai
obiect material, astle ar fi o plasare incorect, care nu ar cuprinde totaliatea
aspectelor prevz de art. 243. etc.
A doua varianta de R/S.
Dupa parerea mea existenta infract.,,spalarea banilor,, in capit.10 este oportuna
deoarece prin aceasta infr.se atenteaza la economia tarii la relatiile sociale
economice si dupa care lezeaza relatiile sociale economice. Cit despre trecerea in
capit.6 nu o consider oportuna deoarece an capit.6 sunt actiuni intreprinse asupra
patrimoniului,uneori si cu aplicarea violentei iar spalarea de bani sunt actiuni de
atribuire a unui aspect ilegal a mijloacelor banesti obtinute ilicit.

Subiectul II: Nulitatea actelor procedurale


2.1. Caracterizai condiiile generale ale nulitii actelor procedurale.
Nulitatea este o sanciune procedural, care intervine atunci, cnd un act
procedural s-a ndeplinit cu nclcarea condiiilor de fond i de form prevzute de
lege. Actul nul nu poate produce efectele actului valid, el este lipsit de fora juridic.
169
Conform legislaiei procesual penale nclcarea prevederilor legale, care
reglementeaz desfurarea procesului penal, atrage dup sine nulitatea actului
procedural, numai n cazul, n care sa comis o nclcare a regulilor procesual-penale,
nclcare care nu poate fi nlturat altfel, dect prin anularea acestui act. Deci nu
fiecare nclcare atrage dup sine nulitatea actului, dar numai nclcrile eseniale.
Nulitatea nu opereaz automat, prin simpla ncalcare a legii, ea trebuie s fie
invocat din oficiu, n cazurile pevzute de CPP, sau de ctre prile interesate n
toate cazurile. Invocarea nulitii se face de ctre cei interesai prin intermediul
cererii, plngerii sau cilor odinare i extraordinare de atac, indicndu-se o excepie
din nulitate. n cile de atac, nulitatea poate fi invocat ca motiv de apel, temei de
recurs sau temei de recurs n anulare.
Actele procedurale atrag nulitatea lor la nclcarea prevederilor legale
referitoare la competena dup materie sau dup calitatea persoanei, la sesizarea
instanei, la compunerea acesteia i la publicitatea edinei de judecat, la
participarea prilor n cazurile obligatorii, la prezena interpretului,
traductorului, dac sunt obligatorii potrivit legii.
Nulitatea acestor acte nu se nltur n nici un mod, poate fi invocat la orice
etap a procesului de pri i se ia n considerare de instan, inclusiv din oficiu,
dac anularea ctului procedural este necesar pentru aflarea adevrului i
soluionarea just a cauzei.

2.2. Clasificai nulitile n procesul penal.


Nulitile se clasific n:
1) nuliti exprese i nuliti virtuale. Nulitile exprse sunt prezute de legislaia
procesual-penal, iar cele virtuale decurg din reglementarea general.
2) nuliti absolut i nuliti relative. Nulitile absolute pot fi invocate oricnd, n tot
cursul procesului penal, chiar din oficiu, iar nulitile relative pot fi invocate n timp
util de ctre cel interesta, care trebuie s fac dovada unei vtmri;
3) nuliti totale i nuliti pariale, adica anularea privete ntreg actul viciat sau
numai o parte din acesta.s

2.3. Apreciai importana nulitilor relative n procesul penal.


Invocarea nulitii relative se face prin voina prilor. n acest caz, conform
principiului contradicionalitii procesului penal, prile pot ridica excepie de
nulitate n cazul unor abateri sau pot accepta desfurarea procesului n continuare
fr s contesteze neregularitile n cauz. n cazul cnd partea invoc excepia de
nulitate relativ, instana de judecat este obligat s se pronune asupra acestei
chestiuni.
Nulitatea relativ trebuie s fie invocat la o anumit etap. Ea este restrns
n anumite limite de timp i anume:
a) n cursul efecturii aciunii cnd parteaeste prezent sau la terminarea
urmririi penale cnd partea ia cunotin de materialele dosarului.
b) n instana de judecat cnd partea a fost absent la efectuarea aciunii
procesuale, precum i a aciunii procesuale din faza urmririi penale, dac na luat
cunotin de materialele cauzei, sau cnd proba este prezentat nemijlocit n
instana de judecat.

170
Neinvocarea nulitii relative n ermenul prevzut de leg atrage tardivitatea
exceiei de nulitate i acoperirea nulitii,care nu mai poate fi cerut de partea
interesat n alt etap a procesului penal ori printr-un alt mijloc procesual.
Nulitatea relativ nu se invoc la direct la instana de apel sau derecurs,
numai da s-a produs dup ncheierea dezbaterilor judiciare la prima instan sau
la instana de apel, dup caz.
Cnd excepia de nulitate relativ a fost incocat la prima instan ori la
instana de apel i a fost respins, sluia poate fi atacat la instana ierarhic
superioar (de apel sau recurs, dup caz).

Subiectul III:
Moaa primind naterea a scpat jos copilul. Careva reguli sanitare ea nu a
nclcat n timpul primirii naterii. Copilul din cauza loviturii de podea a primit
vtmri a integritii corporale care au atras dup sine decesul.

n aciunile moaei se conine o componen de infraciune?


Argumentai rspunsul.

Rspuns: Actiunile vor fi calificate in baza art 149 CP lipsire de viata din
inprudenta.
Conform comentarului Codului Penal RM Lipsirea de via din impruden prin
forma de neglijen se consider fapta n care vinovatul nu a prevzut posibilitatea
survenirii morii victimei ca rezultat al aciunii sau inaciunii sale, dei trebuia s-o
prevad. Ceia ce explic i fapta prevzut n spe.
Latura subiectiv a faptei date se manifest n dou forme: neglijen i ncredere
exagerat n sine.

171
Test 13

Subiectul I: Obiectul infraciunii


1.1. Definii noiunea i importana obiectului infraciunii.
Obiectul infraciunii l formeaz valorile sociale i relaiile sociale create n jurul
acestei valori care sunt prejudiciate ori vtmate prin fapta infracional.
Deci, obiectul infraciunii reprezint o condiie necesr pentru existena faptei
infracionale.
Obiectul infraciunii determin necesitatea incriminrii i gravitatea abstract a
infraciunii, care este n funcie de importana valorii sociale vtmate sau
periclitate.
Aadar, obiectul infraciunii determin i gravitatea pedepsei aplicate pentru fapta
incriminat, prin care se va putea prentmpina svrirea de noi fapte.
Deci specificm c obiectul infraciunii trebuie reflectat n mod necesar n orice
coninut de incriminare.

1.2.Analizai felurile obiectului infraciunii.


Autorii autohtoni consider c aezarea obiectului infraciunii pe categorii trebuie
fcut dup urmtoarele criterii:
16) dup natura acestora:
obiectul juridic, sau obiectul propriu zis al infraciunii, l constituie valoarea
social, mpotriva creia se ndreapt aciunea sau omisiunea incriminat, i
relaiile sociale corespunztoare acesteia.
Obiectul material al infraciunii const n entitatea material asupra creia se
ndreapt influenarea nemijlocit infracional, prin al crei intermediu se aduce
atingere obiectului juridic al infraciunii.
17) dup ierarhizarea valorilor sociale care fac obiectul infraciunii:
prin obiect juridic general al infraciunii nelegem ansamblul relaiilor sociale
privitoare la ordinea de drept, adic privitoare la totalitatea valorilor sociale
aprate de legea penal mpotriva infraciunilor. ..art 2 cod pen-legea pena para
persoana,drepturile si libert acesteia, proprietatea, mediul inconjurator, orinduirea
constitutionala, suveranitatea, independenta si integrit terit a \rm, pacea si securit
omenirii, precum si intreaga ordine de drept.
Noiunea obiectul juridic generic al infraciunii desemneaz un grup de valori
sociale deaceea natur i de relaii sociale create n jurul acestor valori i datorit
lor vtmate sau lezate de ctre un grup de infraciuni, sistematizarea in capitole
se face dupa ob juridic generic, adica dupa valoarea sociala fundam si dupa
relatiile sociale corespunzatoarea acesteia. De ex infractiuni contra patrimoniului-
furt, jaf, tilharie, escrocherie ,pungasie, etc.
Obiectul juridic special al infraciunii servete la determinarea individualitii unei
infraciuni n cadrul unui grup de infraciuni de acela gen.,este valoarea concreta
la care s-a atentat prin infractiune.
18) dup numrul obiectelor infraciunii:
regula o constituie obiectul simplu sau unic al infraciunii, pentru c cele mai multe
infraciuni au ca obiect o singur valoare social i relaiile sociale corespunztoare
acesteia. Adic obiectul juridic principal al infraciunii l formeaz relaiile sociale
172
referitoare la o anumit valoare social individual care sunt ntotdeauna vtnate
efectiv sau potenial, prin svrirea unei anumite infraciuni, pentru care fapt sunt
puse n mod special de legiuitor sub protecia legii penale prin incriminarea
infraciunii respective.
Exist ns i infraciuni cu pluralitate de obiecte (complexe), aa cum sunt
infraciunile complexe i infraciunile cu obiect juridic multiplu necomplex la care
obiectul aprrii penale este complex, fiind alctuit din 2 sau mai multe valori
sociale fiecare cu relaiile sociale aferente. Ex: tlhrie+aplicarea violenei...

1.3.Argumentai diferena dintre obiectul infraciunii i obiectul dreptului penal.


Obiectul dreptului penal l constiutie o categorie aparte de relaii sociale numite
relaii juridice penale. Aceste relaii iau natere ntre membrii societii i stat prin
intermediul organelor juridice din necesitatea aprrii valorilor eseniale ale
societii i a dezvoltrii lor n deplin securitate.
Unii autori consider c obiectul drept penal l constituie relaiile sociale care apar
ntre societate i membrii si din momentul intrrii n vigoare a normelor penale.
Pe cnd aii consider c obiectul dr penal l formeaz relaiile sociale care apar ca
urmare a svririi infraciunii, fapt care provoac tragerea la rspunderea penal
i pedepsirea infractorului.
Obiectul infraciunii l formeaz valorile sociale i relaiile sociale create n jurul
acestei valori care sunt prejudiciate ori vtmate prin fapta prejudiciabil.

Subiectul II: Probele


2.1.Definii probele.
n activitatea de stabilre a adevrului, elementele care duc la realizarea cunoaterii
sunt dovezile, aceste n procesul penal numindu-se probe.
Probele sunt elementele de fapt dobndite n modul stabilit de cPP , care
servesc la constatarea existenei sau inexistenei infraciunii, la identificarea
fptuitorului, la constatarea vinoviei, la stabilirea altor mprejurri importante
pentru justa soluionare a cauzei.
Nici o prob nua are putere probant dinainte stabilit. Probele se apreciaz
la libera convingere a judectorului i a persoanei care a petrecut urmrirea penal,
convingere format n urma cercetrii probelor administrate.

2.2. Clasificai probele n procesul penal,


probele pot fi clasificate dup caracterul lor, dup izvoarele din ctre organul care
provin i dup legtura cu obiectul probaiunii.
Dup caracter, probele pot fi clasificate n probe n acuzare i probe n
aprare.
Probele n acuzare sunt acelea, prin care se face dovada vinoviei nvinuitului
sau inculpatului, sau a unui element care contribuie la stabilirea vinoviei acestuia.
Probele n acuzare dovedesc i existena unor circumstane agravante. Probele n
acuzare n totalitatea lor, servesc la susinerea nvinuirii.
Probele n aprare au sarcina de a constata inexistena infraciunii, dovedirea
nevinoviei inculpatului, o vin mai redus, o circumstan atenuant. Probele de
aprare, ca i cele de acuzare trebuie administate de ctre oeganul de urmrire
panl din oficiu sau de ctre instan la cererea prilor.
173
Dup sursa lor, probele pot fi divizate n probele imediate i probe mediate.
Probele imediate, numite i mijlocite sau prmare, sunt obinute din sursele
originale: declaraia unui martor ocular, coninutul procesului-verbal de examinare
a corpurilor delicte, originalul unui nscris etc.
Peobele mediate, numite i mijlocite sau secundare, sunt obinute dintr-o alt
surs dect cea original: declaraia unui marto care a auzit despre unele
mprejurri importante n cauz.
Dup legtura cu obiectul probaiunii, probele se mpart n probe directe i
probe indirecte.
Probele directe dovedesc n mod direct actul principal care formeaz obiectul
cauzei penale.
Probele indirecte nu pot dovedi vinovia sau nevinovia, dar reprezint
anumite mprejrri cu ajutorul crora se poate conchide aupra actului principal.
n literatur, de asemenea se mai ntlnesc i alte criterii de clasificare a
probelor: principale, secundare i incidentale.
Probele principale se refer la existena faptului, iar cele secundare la
mprejurrile de natur de a agrava sau de a aatenua vinovia inculpatului.
Probele incidentale servesc la dovedirea unor excepii ridicate pe parcursul cauzei
(temeinicia motivelor recuzrii).

2.3.Apreciai fora probant a probelor indirecte n procesul penal.


Consider c fora probant a probelor indirecte n procesul penal este la fel ca i
celelalte, deoarece acestea la un poment pot deveni i directe, de aceea, atitudinea f
de ele trebuie s fie aceiai. Sppre exemplu, amprentele degetale depistate la faa
locului comiterii omorului vorbesc direct despre faptul, c persoana a fost n acest
loc, iar indirect, c posibil persoana a comis infraciunea. Probaiunea cu ajutorul
probelor indirecte este un proces multilateal la comiterea omorului, n totalitatea
probelor indirecte sunt incluse date cu privire la comportamentul fptuitorului i al
victimei, relaiile dintre ele, mijloacele i uneltele infraciunii, caracterul rnilr, etc.
Fiecare dintre aceste fapte, la rndul lor, pot fi constatate cu ajutorul altor probe
indirecte.

Subiectul III:
Timp de trei ani, M.L. pstra ntr-o lad din subsolul casei o arm de
vntoare cu eava lis i o carabin cu eava ghintuit. Nepotul lui M.L., n vrst
de 14 ani, a gsit cele dou arme, lund cu sine carabina. n timp ce se juca cu fratele
su mai mic, l-a mpucat din ntmplare, provocndu-i o vtmare grav
periculoas pentru via.
Calificai faptele persoanelor pe care le considerai vinovate. Se va schimba
oare calificarea, dac se va constata c M.L. pregtise armele pentru a le preda
inspectorului de sector din localitate? Argumentai rspunsul.

1. Rspuns: aciunile nepotului vor fi calificate conform art. 157 vtmarea


grav a integritii corporale din iprudenta, insa va vi absolvit deoarece nu
are calitatea de subiect pentru asemenea componenta fiind 16 ani.
2. aciunile lui ML vor fi calificate conform art. 290 al. 1(pstrarea ilegal a
armei de foc) Calificarea n privina lui ML n se va schimba, deoarece faptul
174
c el pregtise armele pentru predare benevol, nu schimb nimic. Numai la
predarea de facto a armelor persoana se elibereaz de rspunderea penal.

Test 15

Subiectul I: Participaia
1.1. Caracterizai trsturile participaiei.
Se considera participatie cooperarea cu intentie a 2 sau mai multe pers.la savarsirea
unei infr. Intentionate. Trasaturile participatiei sunt:
1.pluralitatea de faptuitori-presupune ca la savarsirea unei infr.trebuie sa participe
2 sau mai multe pers.
2.activitatea an comun la savarsirea unei infr. conform prevederilor legii prevede ca
participatia este cooperarea a 2 sau mai multor pers.la savarsirea unei infr.care
include 3 semne ale participatiei:
a)conditionarea reciproca a activitatii a 2 sau mai multor pers.
b)rezultatul infract. unice pentru participanti
LEGATURA CAUZALA DINTRE ACTIUNILE FIECARUI PARTICIPANT SI REZULTATUL
COMUN SURVENIT
3.UNITATEA INTENTIEI PARTICIPANTILOR SE EXPRIMA PRIN ACEEA CA FIECARE DIN
PARTICIPANTI INTELEGE CA ACTIONEAZA NU DE UNUL SINGUR CI AN COMUN CU
CINEVA
4..COOPERAREA DOAR LA O INFR.INTENTIONATA ACEASTA TRASARURA ESTE NOUA
PENTRU LEGISLATIA R.M DESI DUPA CUM IN R.M NU A FOST RECUNOSCUTA
PARTICIPATIA INFRACTIUNILOR SAVARSITE DIN IMPRUDENTA.

1.2. Facei o generalizare asupra participanilor la infraciune.

Se consider autor al infraciunii persoana care svrete n mod nemijlocit fapta


prevzut de legea penal, precum i persoana care a svrit infraciunea prin
intermediul persoanelor care nu sunt pasibile de rspundere penal din cauza vrstei,
iresponsabilitii sau din alte cauze prevzute de prezentul cod.

n raport cu ceilali participani (organizatori, instigatori sau complici), autoratul se


distinge prin caracterul su esenial i necesar, contribuia autorului constnd
tocmai n svrirea aciunii sau inaciunii care constituie latura obiectiv a
infraciunii. Din cauza specificului su, autoratul este unica form de contribuie la
infraciunea care poate exista i n afara participaiei. Nici instigarea, ca form de
participaie, nici complicitatea, nici organizatorul nu pot exista n afara autoratului,
n timp ce acesta din urm poate exista de sine stttor, fiindc fapta prevzut de
legea penal poate fi svrit n mod nemijlocit fr s fie necesare alte contribuii.

Coautori sunt persoanele care au cooperat ocazional i n baza unei legturi subiective cu
acte de executare (nemijlocit) la comiterea n comun a aceleiai fapte prevzute de legea

175
penal. n caz de coautorat, unul din coautori poate realiza numai o parte a aciunii
infracionale (de exemplu, luarea bunului), iar altul - cealalt parte a ei (ameninarea,
lovirea etc.) i n aciunile fiecruia va fi o infraciune consumat sub form de coautorat.

Se consider organizator al infraciunii persoana care a organizat svrirea unei


infraciuni sau a dirijat realizarea ei, precum i persoana care a creat un grup criminal
organizat sau o organizaie criminal ori a dirijat activitatea acestora. Aciunile
organizatorului pot consta n recrutarea membrilor grupului organizat sau ai organizaiei
criminale, n ntocmirea planului svririi infraciunii, n mprirea rolurilor ntre
membrii grupului criminal sau ai organizaiei criminale, n coordonarea aciunilor
participanilor nemijlocit la locul svririi infraciunii sau de la distan, de exemplu,
prin intermediul mijloacelor tehnice: telefon, pot electronic, fax, pot etc.

Un alt participant la infraciune este instigatorul, care se deosebete att de autor,


de coautor, ct i de complice. Conform art.42 alin.4 CP, instigator este persoana
care, cu intenie, determin o alt persoan s svreasc o fapt prevzut de
legea penal. Ca form a participaiei penale, instigarea este fapta unei persoane
(instigator) care determin, cu intenie, prin orice mijloace, o alt persoan
(instigat) s svreasc o fapt prevzut de legea penal.
. Conform art.42 alin.5 CP, complice este persoana care a contribuit la svrirea
infraciunii prin sfaturi, indicaii, oferire de informaii, acordare de mijloace sau
instrumente ori nlturare de obstacole, precum i persoana care a promis dinainte
c l va favoriza pe infractor, va tinui mijloacele sau instrumentele de svrire a
infraciunii, urmele acesteia sau obiectele dobndite pe cale criminal ori persoana
care a promis din timp c va procura sau va vinde atare obiecte.

Conform art.42 alin.6 CP, participanii la infraciune trebuie s ntruneasc semnele


constitutive ale subiectului infraciunii. Aceasta nseamn c fiecare dintre participanii la
infraciune trebuie s aib vrsta prevzut de legea penal, s fie persoane fizice i
responsabile.

1.3. Formulai condiiile n care participanii pot fi liberai de rspundere penal n


legtur cu renunarea de bun voie la svrirea infraciunii.
Prima varianta de R/S: nu a produs nici un rezultat
19) sa renunte definitiv,
20) - sa incerce sa opreasca pe ceilalti

A doua varianta de raspuns: Organizatorul si instigatorul infr.nu se supun


raspunderii penale daca aceste pers.intro instiintare la timp a aranjamentelor de
drept sau prin alte masuri intreprinse,au pretentionat ducerea de catre autor a
infract.pina la capat.Complicele infr.nu se supune raspunderii penale daca a
intreprins toate masurile ce depindeau de el p-u a preintimpina comiterea infrac.

Subiectul II: Admisibilitatea probelor n procesul penal


2.1.Definii conceptul de admisibilitate a probelor n procesul penal.

176
Prin intermediul admisibilitii se asigur calitatea procesual a probelor. Legea
procesual-penal stabilete, c probele admisibile sunt apreciate dup pertinena,
concludena i utiltatea acestora. Proba trebuie s fie apreciat i dup veridicitatea
ei. Veridicitatea, este nsuirea, caracterul a ceea ce este veridic, adic ceea ce este
conform cu adevrul, adevrat, real. Veridicitatea probelor poate fi caracterizat ca
o corespundere a datei de fapt examinat de ctre organul de urmrire sau instan
cu realitatea pe care o probeaz aceast dat. Toate probele sunt apreciate din
punctul de vedere al coroborrii lor.
Aprecierea dup intima convingere nu treuie confundat cu aprecierea
arbitrat a judectoruli. Convongerea intim trebuie format din circumstane
prezentate instanei i verificate n cadrul edinei de judecat. Datele luate din
sursele care nu au fost examinate n cadrul edinei de udecat nu pot fi acceptate ca
probe.
Convingerea intim trebuie s se bazeze pe examinarea i soluionarea tuturor
circumstanelor existente n cauz, Instana trebuie s soluioneze cauza examinnd
toate probele n ansamblu. Regulile de apreciere a probelor privind admisibilitatea,
pertinena, concludena, utilitatea i veridicitatea sunt aceleai la toate fazele
procesului.

2.2.Analizai cazurile de neadmitere a probelor n procesul penal.


Proba nu va fi admis dac va fi administrat de alte persone n afar de subiecii
competeni.
Alt caz este mijlocul de prob cuvenit, spre exemplu o declaraie nu va fi
recunoscut mijloc de prob dac va fi depus n afara procesului penal ntr o
discuie. De asemeni nu poate fi nlocuit raportul de expertiz cu un act
departamental sau cu o opinie a unui specialist.
Alt situaie este respectarea procedurii cuvenite: se interzice de a audia n calitate
de nvinuit persoana fa de care nu sa emis ordonan de punere sub nvinuire i
creia nu I sa naintat acuzarea. De asemenea, se interzice de a audia n calitate de
martor persoana care de fapt este bnuit. Interzicerea de a audia persoana
bnuit sau nvinuit fr a I se lmuri drepturile procesuale.
Proba se consider inadmisibil dac este obinut din alt prob cu nclcarea
procedurii.
Deasemeni sunt inadmisibile probele care conin date de provinien necunoscute,
unde nu se poate verifica autenticitatea lor.

2.3.Estimai oportunitatea excluderii probelor derivate obinute cu nclcarea


procedurii (fructul pomului otrvit).
n carte aa scrie: aceasta este a 4-a regul care asigur admisibilitatea probelor,
regula privind fructul pomului otrvit . proba se consider inadmisibil dac este
obinut din alt prob cu nclcarea procedurii. Regula este utilizat n cele mai
dese cazuri cnd este vorba de percheziie i ridicarea obiectelor.
Fiecare spune ct e de oportun excluderea.

Subiectul III:
Constantinov a fost condamnat pentru svrirea infraciunii de furt. Instana
de judecat, adoptnd sentina de condamnare, s-a bazat pe declaraiile martorilor
177
Srbu i Guzun care au declarat c au vzut cum Constantinov a ieit cu televizorul
din casa unde a avut loc sustragerea. Dup 10 luni Srbu i Guzun s-au prezentat la
procuror declarnd c au depus declaraii false mpotriva lui Constantinov din
cauza strii conflictuale existente ntre ei. Srbu i Guzun au fost condamnai pentru
depunerea cu bun tiin a declaraiilor mincinoase.
Indicai:
1) care aciuni trebuie s le ntreprind procurorul;
2) n ce condiii poate fi revizuit cauza penal n privina lui Constantinov.

1. Rspuns: procuroruL din oficiu trebuie s iniieze revizuirea procesului penal,


prin ordonan de deschidere a procesului de revizuire, sau dea nsrcinare
ofierului de urmrire penal, a efectua aciuni de urmrire penal penru a
dovedi nevinovia celui condamnat a lui Constantinoc n cazul dat. Dup
terminarea cercetrilor, procurorul nainteaz n judecat materialele,
mpreun cu conclizile sale, instanei de judecat care a judecat cauza n fond.
2. Cauza lui Constantinov poate fi revizuit n urmtoarele condiii:
Revizuirea poate fi cerut n cazurile n care:
1) s-a stabilit, prin hotrre irevocabil, c martorul a fcut cu bun tiin
declaraii mincinoase sau expertul a prezentat cu bun tiin concluzii false, sau
c corpuri delicte, procese-verbale privind aciunile de urmrire penal sau
judectoreti ori alte documente snt false, sau c a fost fcut intenionat o
traducere greit, ceea ce a avut ca urmare adoptarea unei hotrri nentemeiate
sau contrare legii;
2) s-a stabilit, prin hotrre rmas definitiv, c judectorii i procurorii au
comis, n cursul judecrii acestei cauze, abuzuri ce constituie infraciuni;
3) s-a stabilit, prin hotrre rmas definitiv, c persoanele care au efectuat
urmrirea penal n cauz au svrit abuzuri, ce constituie infraciuni, care au
dus la pronunarea unei hotrri nentemeiate sau contrare legii;
4) s-au stabilit alte circumstane de care nu avea cunotin instana atunci cnd a
dat hotrrea i care, ele nsele sau mpreun cu circumstanele stabilite anterior,
dovedesc nevinovia celui condamnat sau c acesta a svrit o infraciune mai
puin grav sau mai grav dect acea pentru care a fost condamnat, sau dovedesc
vinovia celui achitat sau a persoanei cu privire la care s-a dispus ncetarea
procesului penal;
5) dou sau mai multe hotrri judectoreti irevocabile nu se pot concilia.
Din condiiile subiectului se vede, c aceste condiii referitor la cazul lui
Constantinov exist i se va aciona conform art. 458 al CPP

178
Test 20
Subiectul I: Rpirea mijlocului de transport
1.1. Determinai momentul de consumare a infraciunii de rpire a mijlocului de
transport (art. 1921 CP RM).
Infraciunea de rpire a mijlocului de transport este o infraciune formal i se consider
consumat din momentul nceputului deplasrii mijlocului de transport. ncercarea
nereuit de a porni motorul n scopul rpirii mijlocului de transport urmeaz a fi
calificat drept tentativ de infraciune.
Dac mijlocul de transport rpit va fi lsat de fptuitor fr supraveghere i ulterior va fi
nsuit de ctre alte persoane, fptuitorul va purta raspundere doar pentru rpire. Dac n
urma deplasrii fptuitorul cu mijlocul de transport rpit de el personal ca rezultat al
nclcrii regulilor de securitate a circulaiei sau de exploatare a mijlocului de transport,
automobilul va fi distrus sau deteriorat, cauznd astfel daune n proportii mari
prorprietarului, aciunile fptuitorului urmeaz a fi calificate att n baza art. 192/1 ct i
n baza art. 264 CP-nclcarea regulilor de securitate a circulaiei sau de exploatare a
mijloacelor de transport de ctre persoana care conduce mijlocul de transport.
1.2. Argumentai care trebuie s fie calificarea n cazul cererii de transmitere a
bunurilor strine, care este nsoit de ameninarea cu rpirea mijlocului de
transport.
Consider, c calificarea n cazul cererii de transmitere a bunurilor strine, care este
nsoit de ameninarea cu rpirea mijlocului de transport urmeaz a fi calificat conform
componenei de infraciune prevzut la art. 189 CP-antaj, deoarece latura obiectiv a
infraciunii ncriminate la art. 189 CP se poate exprima n fapta prejudiciabil care const
ntr-un complex de aciuni: aciunea principal i aciunea adiacent. Astfel, aciunea
principal n cazul nostru este cererea de a se transmite bunurile proprietarului, ale
posesorului sau al deintorului, care este nsoit de aciunea adiacent de ameninare cu
deteriorarea sau cu distrugerea bunurilor proprietarului, ale posesorului sau ale
deintrului-ameninarea cu rpirea mijlocului de transport.

1.3. Argumentai oportunitatea plasrii normei cu privire la rpirea mijlocului de


transport fie n Capitolul XII Infraciuni n domeniul transporturilor, fie n
Capitolul VI Infraciuni contra patrimoniului din Partea Special a Codului
penal.
Datorit faptului c latura obiectiv a infraciunii de rpire a mijlocului de transport se
realizeaz prin aciunea de rpire a mijlocului de transport, considerm c este oportun i
raional plasarea normei cu privire la rpirea mijlocului de transport n Capitolul VI
Infraciuni contra patrimoniului din Partea special a codului penal, deoarece rpirea
mijlocului de transport nu ntodeauna este soldat cu nclcarea regulilor de securitate a
circulaiei sau de exploatare a mijlocului de transport, dar o asemenea fapt ntodeauna l
priveaz pe posesor sau proprietar de posibilitatea folosirii, posedrii i administrrii lui.
Astfel urmeaz de apreciat i modificrile recente ale legiuitorului nostru cu referire
la Codul Penal al RM, care prin ultimele modificri a plasat norma cu privire la rpirea
mijlocului de transport n Capitolul VI Infraciuni contra patrimoniului din Partea
speciala a CP., fiind prevzut de art. 192/1, anterior acest norm era plasata n Capitolul
XII Infraciuni n domeniul transporturilor la art. 273 CP, ce consider dupa cum am
menionat mai sus binevenit aceast modificare.

179
Subiectul II: Bnuitul n procesul penal
2.1.Enumerai actele procedurale prin care persoana poate fi recunoscut n calitate
de bnuit.
Bnuit poate fi doar persoana fizic fa de care exist anumite probe c a svrit o
infraciune.
n calitate de bnuit, persoana poate fi recunoscut prin urmtoarele acte procedurale:
- procesul-verbal de reinere
- ordonana sau ncheierea de aplicare a unei msuri preventive.
- ordonana de recunoatere n calitate de bnuit.
n cazurile n care a fost pornit urmrirea penal mpotriva persoanei concrete, din acest
moment se va considera c aceasta deine calitatea de bnuit, indiferent de faptul dac a
fost sau nu dat ordonana de recunoatere n calitate de bnuit.

2.2.Comparai statutul procesual al bnuitului cu cel al nvinuitului i inculpatului


n procesul penal.
nvinuitul (inculpatul) este figura central a procesului penal, deoarece activitatea
procesual se desfoar n jurul faptei svrite de aceast persoan i n vederea tragerii
ei la rspunderea penal.
nvinuit poate fi numai persoana fizic, din momentul semnrii de ctre procuror a
ordonanei de punere sub nvinuire.
Cu referire la statutul procesual al bnuitului n comparaie cu cel al bnuitului n
procesul penal, putem meniona c acesta difer, n primul rnd prin faptul c bnuitul
este persoana fizic fa de care exist anumite probe c a svrit o infraciune, pe cnd
nvinuitul este figura central a procesului penal, deoarece activitatea se desfoar n
jurul faptei svrite de aceast persoan i n vederea tragerii ei la rspundere.
Actele prin care se recunoate aceast calitate difer, astfel recunoaterea n calitate
de bnuit se poate face n baza umtoarelor acte: proces verbal de reinere, ncheierea sau
ordonana de aplicare a unei msuri preventive, ordonana de recunoatere n calitate de
bnuit, pe cnd calitatea de nvinuit se recunoate prin ordonana de punere sub nvinuire.
Statutul procesual al bnuitului i nvinuitului mai cuprinde i drepturile i
obligaiile acestora n procesul penalcare difer. Astfel bnuitul n procesul penal are
urmtoarele drepturi i obligaii:
DIN COD LA ALEGERE (1) Bnuitul are dreptul la aprare. Organul de urmrire penal
i asigur bnuitului posibilitatea s-i exercite dreptul la aprare prin toate mijloacele i
metodele care nu snt interzise de lege.
(2) Bnuitul, conform prevederilor prezentului cod, are dreptul:
1) s tie de ce este bnuit i, n legtur cu aceasta, imediat dup reinere sau dup ce i
s-a adus la cunotin hotrrea despre aplicarea msurii preventive sau recunoaterea n
calitate de bnuit, s fie informat n prezena aprtorului, n limba pe care o nelege,
despre coninutul bnuielii i despre ncadrarea juridic a faptelor infracionale de
svrirea crora este suspectat;
2) imediat dup reinere sau dup recunoaterea n calitate de bnuit, s primeasc de
la persoana care l-a reinut informaie n scris despre drepturile de care dispune prin
prezentul articol, inclusiv dreptul de a tcea i de a nu mrturisi mpotriva sa, precum i
s primeasc de la organul de urmrire penal explicaii asupra tuturor drepturilor sale;
3) imediat dup reinere sau dup ce i s-a adus la cunotin hotrrea de aplicare a
msurii preventive ori de recunoatere n calitate de bnuit, s primeasc de la organul de
180
urmrire penal copia de pe hotrrea respectiv sau copia de pe procesul-verbal privitor
la reinerea sa;
4) n caz de reinere, s primeasc consultaie juridic, n condiii confideniale, din
partea aprtorului pn la nceputul primei audieri n calitate de bnuit;
5) din momentul cnd i s-a adus la cunotin actul procedural de recunoatere n
calitate de bnuit, s aib asistena unui aprtor ales de el, iar dac nu are mijloace de a
plti aprtorul, s fie asistat n mod gratuit de ctre un avocat care acord asisten
juridic garantat de stat, precum i, n cazurile admise de lege, s renune la aprtor i
s se apere el nsui;
6) s aib ntrevederi cu aprtorul su n condiii confideniale, fr a se limita
numrul i durata lor;
7) dac accept s fie audiat, la cererea sa, s fie audiat n prezena aprtorului;
8) s recunoasc fapta de svrirea creia este bnuit i s ncheie acordul de
recunoatere a vinoviei;
9) s accepte o procedur special de urmrire penal i de judecare a cauzei, n
condiiile prevzute de prezentul cod, n cazul recunoaterii vinoviei;
10) s fac declaraii sau s refuze de a le face;
11) s participe la efectuarea aciunilor procesuale, de unul singur sau fiind asistat de
aprtor, la solicitarea sa, ori s refuze de a participa la ele;
12) s anune imediat, dar nu mai trziu de 6 ore, prin organul de urmrire penal,
rudele sau o alt persoan, la propunerea sa, despre locul unde este reinut;
13) s prezinte documente i alte mijloace de prob pentru a fi anexate la dosarul
penal;
14) s cear recuzarea persoanei care efectueaz urmrirea penal, judectorului de
instrucie, interpretului, traductorului;
15) s nainteze cereri, inclusiv privind asistena medical independent; 16) s ia
cunotin de procesele-verbale ale aciunilor procesuale efectuate cu participarea sa i s
fac obiecii asupra corectitudinii proceselor-verbale, precum i s cear completarea lor
cu circumstane care, n opinia sa, trebuie s fie menionate;
17) s fie informat de ctre organul de urmrire penal despre toate hotrrile adoptate
care se refer la drepturile i interesele sale, precum i s primeasc, la solicitarea sa,
copii de pe aceste hotrri;
18) s fac obiecii mpotriva aciunilor organului de urmrire penal i s cear
includerea obieciilor sale n procesul-verbal al aciunii procesuale respective;
19) s atace, n modul stabilit de lege, aciunile i hotrrile organului de urmrire
penal;
20) s retrag orice plngere a sa sau depus de ctre aprtorul su;
21) s se mpace cu partea vtmat;
22) s cear i s primeasc repararea prejudiciului cauzat de aciunile nelegitime ale
organului de urmrire penal sau ale instanei;
23) s fie reabilitat n cazul n care bnuiala nu a fost confirmat.
(3) Exercitarea de ctre bnuit a drepturilor de care dispune sau renunarea lui la aceste
drepturi nu poate fi interpretat n detrimentul lui i nu poate avea consecine
nefavorabile pentru el. Bnuitul nu poart rspundere pentru declaraiile sale, cu excepia
cazurilor n care el face un denun intenionat fals c infraciunea a fost svrit de o
persoan care, de fapt, nu a avut atribuie la svrirea ei.
(4) Bnuitul este obligat:
181
1) s se prezinte la citarea organului de urmrire penal sau a instanei;
2) s accepte, n caz de reinere, la cererea organului de urmrire penal, a fi supus
examinrii corporale i percheziiei corporale;
3) s accepte, la cererea organului de urmrire penal, controlul medical, dactiloscopia,
fotografierea, s dea posibilitate de a i se lua mostre de snge, de eliminri ale corpului;
4) s fie supus, la cererea organului de urmrire penal, expertizei judiciare;
5) s se supun dispoziiilor legale ale persoanei oficiale care efectueaz urmrirea
penal.
(5) Bnuitul are i alte drepturi i obligaii prevzute de prezentul cod.
(6) n conformitate cu prevederile prezentului cod, drepturile bnuitului minor se
exercit i de ctre reprezentantul lui legal.
La rndul su nvinuitul are urmtoarele drepturi i obligaii:
(1) nvinuitul sau, dup caz, inculpatul are dreptul la aprare. Organul de urmrire penal
sau, dup caz, instana de judecat i asigur nvinuitului, inculpatului posibilitatea de a-i
exercita dreptul la aprare prin toate mijloacele i metodele neinterzise de lege.
(2) nvinuitul, inculpatul, conform prevederilor prezentului cod, are dreptul:
1) s tie pentru ce fapt este nvinuit i, n legtur cu aceasta, la punerea sub
nvinuire, precum i imediat dup reinerea n stare de arest sau dup ce i s-a adus la
cunotin ordonana de aplicare a msurii preventive, s primeasc de la organul de
urmrire penal copia de pe ordonana de punere sub nvinuire;
2) imediat dup reinere sau dup punerea sub nvinuire, s primeasc de la organul de
urmrire penal informaie n scris despre drepturile de care dispune conform prezentului
articol, inclusiv dreptul de a tcea i a nu mrturisi mpotriva sa, precum i explicaii
asupra tuturor drepturilor sale;
3) n caz de reinere, s primeasc consultaie juridic din partea aprtorului pn la
nceputul primei audieri n calitate de nvinuit;
4) n caz de reinere, s fie adus imediat, dar nu mai trziu de 72 de ore, n faa unui
judector, s fie judecat ntr-un termen rezonabil sau eliberat n timpul procesului;
5) din momentul punerii sub nvinuire, s aib asistena unui aprtor ales de el, iar
dac nu are mijloace de a plti aprtorul, s fie asistat n mod gratuit de un avocat care
acord asisten juridic garantat de stat, precum i, n cazurile admise de lege, s
renune la aprtor i s se apere el nsui; 6) s aib ntrevederi cu aprtorul su n
condiii confideniale, fr a se limita numrul i durata lor;
7) dac accept s fie audiat, la cererea sa, s fie audiat n prezena aprtorului;
8) s fac declaraii sau s refuze de a le face;
9) s dea explicaii cu privire la nvinuirea ce i se aduce sau s refuze de a le da;
10) s recunoasc nvinuirea ce i se aduce i s ncheie acordul de recunoatere a
vinoviei;
11) s accepte o procedur special de urmrire penal i de judecare a cauzei, n
condiiile prevzute de prezentul cod, n cazul recunoaterii vinoviei;
12) s participe la efectuarea aciunilor procesuale, de unul singur sau fiind asistat de
aprtor, la solicitarea sa, ori s refuze de a participa la ele;
13) s anune, prin organul de urmrire penal, rudele apropiate sau o alt persoan, la
propunerea sa, despre locul unde este inut sub arest;
14) s efectueze pregtirea materialelor pentru cauza penal;
15) s prezinte documente i alte mijloace de prob pentru a fi anexate la dosarul penal
i pentru cercetare n edina de judecat;
182
16) s cear recuzarea persoanei care efectueaz urmrirea penal, a judectorului,
procurorului, expertului, interpretului, traductorului, grefierului;
17) s solicite audierea martorilor acuzrii i s obin citarea i audierea martorilor
aprrii n aceleai condiii ca i martorii acuzrii;
18) s nainteze cereri, inclusiv privind asistena medical independent; 19) s fac
obiecii mpotriva aciunilor organului de urmrire penal i s cear includerea
obieciilor sale n procesul-verbal al aciunii procesuale;
20) s ia cunotin de procesele-verbale ale aciunilor procesuale efectuate cu
participarea lui i s fac obiecii asupra corectitudinii proceselor-verbale, precum i s
cear completarea lor cu circumstanele care, n opinia sa, trebuie s fie menionate;
21) s ia cunotin de materialele trimise n judecat pentru confirmarea arestrii sale;
22) dup terminarea urmririi penale, s ia cunotin de toate materialele cauzei i s
noteze din ele datele necesare, s nainteze cereri de completare a urmririi penale; 23)
s participe la judecarea cauzei n prim instan i n ordine de apel;
24) s pledeze n dezbaterile judiciare cnd nu este asistat de aprtor;
25) s ia ultimul cuvnt;
26) s fie informat de ctre organul de urmrire penal despre toate hotrrile adoptate
care se refer la drepturile i interesele sale, s primeasc, la solicitarea sa, copii de pe
aceste hotrri, precum i copii de pe ordonanele de aplicare n privina sa a msurilor
preventive i a altor msuri procesuale de constrngere, copii de pe rechizitoriu sau de pe
un alt act de finalizare a urmririi penale, de pe aciunea civil, de pe sentin, apel i
recurs, de pe decizia prin care sentina a devenit definitiv, de pe hotrrea definitiv a
instanei care a judecat cauza pe cale extraordinar de atac;
27) s atace, n modul stabilit de lege, aciunile i hotrrile organului de urmrire
penal sau ale instanei de judecat, inclusiv sentina sau decizia instanei care a judecat
cauza pe cale ordinar de atac;
28) s retrag orice plngere a sa sau depus de ctre aprtorul su n interesele lui;
29) s se mpace cu partea vtmat n condiiile prevzute de prezentul cod;
30) s fac obiecii asupra plngerilor altor participani la procesul penal care i-au fost
aduse la cunotin de ctre organul de urmrire penal sau despre care a aflat pe alte ci;
31) s-i expun n edina de judecat opinia referitor la cererile i propunerile altor
pri n proces, precum i la chestiunile soluionate de ctre instan;
32) s fac obiecii mpotriva aciunilor ilegale ale celorlali participani la proces;
33) s fac obiecii mpotriva aciunilor preedintelui edinei de judecat;
34) s cear i s primeasc repararea prejudiciului cauzat de aciunile nelegitime ale
organului de urmrire penal sau ale instanei de judecat.
(3) n cazul n care nvinuirea nu a fost confirmat, nvinuitul sau, dup caz, inculpatul
are dreptul la reabilitare.
(4) Exercitarea de ctre nvinuit, inculpat a drepturilor de care dispune sau renunarea
lui la aceste drepturi nu poate fi interpretat n detrimentul lui i nu poate avea consecine
nefavorabile pentru el. nvinuitul, inculpatul nu poart rspundere pentru declaraiile sale,
cu excepia cazului n care el a fcut un denun intenionat fals c infraciunea a fost
svrit de o persoan care, de fapt, nu a avut atribuie la svrirea ei, precum i n cazul
n care a fcut declaraii false sub jurmnt.
(5) nvinuitul sau, dup caz, inculpatul este obligat:
1) s se prezinte la citarea organului de urmrire penal sau a instanei;
2) fiind reinut, s accepte de a fi supus, la cererea organului de urmrire penal,
183
examinrii corporale i percheziiei corporale;
3) s accepte necondiionat, la cererea organului de urmrire penal, controlul medical,
dactiloscopia, fotografierea, s dea posibilitate s i se ia mostre de snge, de eliminri ale
corpului;
4) s fie supus, la cererea organului de urmrire penal sau a instanei, expertizei
judiciare;
5) s se supun dispoziiilor legitime ale reprezentantului organului de urmrire penal
i ale preedintelui edinei de judecat;
6) s respecte ordinea stabilit n edina de judecat i s nu prseasc sala de edine
fr nvoirea preedintelui edinei.
(6) nvinuitul, inculpatul are i alte drepturi i obligaii prevzute de prezentul cod.
(7) n conformitate cu prevederile prezentului cod, drepturile nvinuitului, inculpatului
minor se exercit i de reprezentantul lui legal.

2.3.Dai o apreciere a instituiei ncetrii de drept a statutului de bnuit i a


posibilitii ulterioare de punere sub nvinuire.
CPP n alineatul 2 art. 63 reglementeaz termenul nuntrul cruia persoana poate deine calitatea de
bnuit. Astfel,
1) persoana reinut nu mai mult de 72 ore. La calcularea termenului procedural se
pornete de la ora privrii efective de libertate. Ora de la care ncepe i la care se sfrete
termenul intr n durata de 72 ore.
Despre cazul reinerii persoanei bnuite se ntocmete, n termen de pn la 3 ore de la
momentul privrii ei de libertate, un proces verbal de reinere. (Despre coninutul lui a se
vedea art. 167 i comentariul la acesta).
2) persoana fa de care s-a aplicat o msur preventiv (a se vedea categoriile msurilor
preventive n alin. 3 art. 175 CPP) nu mai mult de 10 zile. Termenul procedural va
curge din momentul aducerii la cunotin a hotrrii (ncheierea instanei de judecat sau
ordonana procurorului) despre aplicarea msurii preventive.
Dac persoana anterior a fost reinut, termenul de 72 ore se include n termenul de 10
zile.
3) persoana fa de care s-a dat o ordonan de recunoatere n aceast calitate nu mai mult de 3
luni. n acest caz termenul procedural se va calcula de la ziua indicat n actul care a provocat
curgerea termenului i expir la sfritul zilei respective a ultimei luni. Dac aceast zi cade ntr-o
lun ce nu are zi corespunztoare, termenul expir n ultima zi a acestei luni.
n alin. 3 art.63 legiuitorul oblig organul de urmrire penal s elibereze
necondiionat la expirarea termenului de 72 ore persoana reinut. n cazul aplicrii unei
msuri preventive fa de bnuit, la expirarea termenului de 10 zile, aceasta va fi revocat
de organul care a dispus-o. n cazul revocrii arestrii preventive judectorul de instrucie
trimite, n aceeai zi, administraiei locului de detenie copia de pe hotrre, care este
obligat s elibereze imediat persoana arestat.
La momentul expirrii unui termen artat, n dependen de probele administrate n
cauz i circumstanele stabilite, procurorul dispune una din urmtoarele soluii:
a) scoaterea bnuitului de sub urmrire penal (pentru detalii a se vedea comentariul la
art. 284 CPP);
b) punerea sub nvinuire (a se vedea comentariul la art. 281 CPP).

184
Dac nuntrul termenului de reinere sau aplicare a msurii preventive se va
constata: inexistena infraciunii; fapta de svrirea creia este bnuit persoana nu este
prevzut de legea penal ca infraciune; fapta nu ntrunete elementele infraciunii sau
cel puin una din cauzele prevzute n art. 35 Cod penal procurorul sau instana de
judecat au obligaia s elibereze persoana reinut sau s-i revoce msura preventiv
pn la expirarea termenelor de 72 ore sau, dup caz, 10 zile.
Procurorul va dispune prin ordonan scoaterea persoanei de sub urmrire penal.
Legiuitorul a prevzut exhaustiv modalitile prin care persoana pierde calitatea de
bnuit, i anume:
1) eliberarea bnuitului reinut;
2) revocarea msurii preventive aplicate fa de bnuit;
3) anularea de ctre procuror a ordonanei de recunoatere n calitate de bnuit
i scoaterea lui de sub urmrire penal;
4) emiterii de ctre procuror a ordonanei de punere sub nvinuire.
ncetarea calitii de bnuit nu exclude posibilitatea citrii i
audierii persoanei n calitate de martor n condiiile art. 105-110 CPP.

Subiectul III:
Lcust, avnd studii medicale medii, a confecionat o copie fals de diplom a
Universitii de medicin, n baza creia s-a angajat la lucru i timp de doi ani a executat
obligaiile de medic-ef ntr-un sanatoriu. n total, a fost remunerat cu echivalentul a circa
200 de salarii minime. n timpul urmririi penale, s-a mai stabilit c Lcust i
ndeplinea cu succes ndatoririle de serviciu i c nu a existat nici o plngere sau obiecie
din partea pacienilor sau colegilor de lucru, privind aceste ndatoriri. ns reieind din
aceea ca Lcust s-a angajat ilegal i nu a avut dreptul de a primi salariul de medic-ef,
organul de urmrire penal a apreciat fapta lui ca sustragere, calificnd-o drept
escrocherie cu folosirea situaiei de serviciu.

Este oare corect aceast calificare? Argumentai rspunsul


Consider c organul de urmrire penal a calificat greit faptele svrite de Lcust ca
escrocherie cu folosirea situaiei de serviciu. n aceast situaia dup prerea mea fapta lui
Lcust urmeaz a fi calificat conform art. 361 CP-confecionarea, deinerea, vnzarea
sau folosirea documentelor oficiale false n concurs cu art. 190 CP-excrocherie, deoarece
Lcust a confecionat i a folosit un document oficial fals, i totodat acesta a svrit i
infraciunea de sustragere prin nelciune a unor mijloace bneti.
Totodat fapta lui Lcust depete latura obiectiv a infraciunii prevzute de art. 361
care se realizeaz prin aciuni de confecionare, deinere, vnzare sau folosire a
documentelor oficiale false, i fapta acestuia urmeaza a fi calificat conforma art. 361 cp
n concurs cu art. 190 CP.

Test 26
Subiectul I: Fabricarea sau punerea n circulaie a banilor fali sau a titlurilor de
valoare false
1.1. Identificai momentul de consumare a infraciunii prevzute la art.236 CP RM.

185
Infraciunea de fabricare i punere n circulaie a banilor fali sau titlulilor de valoare este
o infraciune formal. La fabricare infr se consum din momentul confecionrii chiar a
unui singur exemplar indiferent de faptul dac persoana a reuit sau nu s le pun in
circulaie.
Procurarea materialelor pentru fabricarea banilor sau titlulilor de valoare false trebue
calificat ca pregtire la infr 236.CP
La modul de punere n circulaie a banilor falsi infr se consider consumat din momentul
transmiterii chiar i a unui exemplar al acestora.

1.2. Determinai cinci deosebiri dintre infraciunea prevzut la art.236 CP RM


i infraciunea de esrocherie.
Deosebiri:
1) obiectul juridic special:la escrocherie relatiile sociale cu privire la posesia
bunurilor mobile, la art..236 banii falsi relatiile privind increderea publica in
autenticitatea banilor
2) momentul de consumare:escrocheria-e consumata in momentul cand faptuitorul are
posibilitatea de a dispune de bunurile altuia, art.236-consumata din momentul
confectionarii ori transmiterii unui exemplar
3) infractiunea materiala la escrocherie e formata din bunuri materiale existente,
art.236 e o infra. Formala
4) scopul infra: art.236-punerea in circulatie a banilor falsi, la escrocherie scopul de
cupiditate
5) virsta faptuitorului:la escrocherie -14-16ani,art.236-16 ani.

1.3. Decidei asupra oportunitii plasrii componenei prevzute la art.236 CP RM,


fie n Capitolul X Infraciuni economice, fie n Capitolul XVII Infraciuni contra
autoritilor publice i securitii de stat din Partea Special a Codului penal.
Consider c mai oportun este ca norma dat s-i menin locul n capitolul X
Infraciuni economice deoarece n prin plan prin infractiunea dat se lezeaz n mod
principal relaiile economice i anume ncredera cetatenilor. in autencitatea banilor i ...
Din alt punct de vedere fptuitorul ncalc un atribut exclusiv al statului de a emite
moneda, prejudiciind autoritatea statului i mecanizmele economice a acestuia. La
calificare nu are inportan a crui stat moneda naional a fost falsificat iar la cap XVII
sunt penal condamnabile infr comise exclusiv contra RM.

Subiectul II: Probatoriul n procesul penal


2.1.Descriei procesul de administrare a probelor n procesul penal.
Administrarea probelor const n folosirea mijloacelor de proba in procesul penal,ce
consta in stringerea si verificarea probelor in favoarea sau defavoarea
invinuitului,inculpatului de catre OUP din oficiu sau la cererea altor participanti la
proces,precum si de catre instanta, la cererea partilor prin procedee probatorii prevazute
de CPP
Conditii:
a)instanta de judecata nu e in drept sa se implice in stingerea probelor din initiativa sa
b)administrarea probelor-doar prin procedee probatorii prevazute de CPP
c)instanta din initiativa sa poate efectua anumite actiuni procesuale de verificare a
probelor:de exemplu-o reconstituire a faptei, un experiment o confruntare
186
d)la cerea apararii,atit OUP cit si instanta de judecata se obliga sa verifice temeinicia
cererii cand oup. Sau instanta considera cererea apararii de a efectua actiuni procesuale
suplimentare e neintemeiata
e)p-u administrarea probelor aparatorul poate sa solocite si prezentarea
obiectelor,documentelor si informatii p-u asistenta juridica inclusiv sa poarte convorbiri
cu pers.fizice daca ele dau acordul, sa solicite certificate,documente din diferite organe si
institutii ce le elibereaza p-u asistenta jur.sa solicite cu acordul pers.pe care apara opinia
specialistilor p-u eliberarea chestiunilor ce cer cunostinte speciale.Verificarea probelor
consta in analiza probelor adminitrate,coroborarea lor cu alte probe,administrarea de noi
probe si verificarea sursei de provenienta conform prevederilor CPP.
La strngerea probelor este necesar de a respecta drepturile constituionale ale
persoanei, respectnd inviolabilitatea persoanei, a domiciliului, a proprietii, a vieii
intime, private, a libertii de a mrturisi mpotriva sa i mpotriva apropiailor. Este
obligatoriu de a pstra n secret anumite date ce in de viaa intim a persoanei, dac
aceste date au fost descoperite n timpul efecturii aciunilor procesuale.

2.2.Stabilii rolul subiecilor procesuali la aprecierea probelor.


Aprecierea probelor reprezint activitatea raional a organului de urmrire penal
procurorului i instanei de judecat n vederea determinrii admisibilitii, pertinenei
veridicitii i utilitii probelor existente ntr-o cauz penal.
Aprecierea probelor este locul central al probatoriului. Aprecierea probelor se face pe
baza convingerii intime a reprezentantului organului de urmrire penal i a
judectorului. Convingerea intim se ntemeiaz pe examinarea tuturor probelor n
ansamblu, sub toate aspectele, complet i obiectiv. Convingerea intim exprim
atitudinea imparial, independent, fr prejudeci fa de o prob sau alta.

2.3.Considerai oportun prevederea potrivit creia aprtorul are anumite


atribuii la administrarea probelor? Argumentai
O alt metod de administrare a probelor de ctre aprare este solicitarea diferitor
documente din organizaii i instituii. Aceste documente pot s fie certificate de sntate,
materiale de arhiv, diferite acte normative departamentale, .a. Cu toate c n fiecare caz
concret organul de urmrire ia decizia privind efectuarea actelor suplimentare la cererea
avocatului, refuzul de a efectua aceste acte trebuie s fie ntemeiat i argumentat.
Este necesar de menionat i faptul c administrarea probelor de ctre aprtor este un
drept i nu o obligaie a acestuia i faptul c aprarea nu a administrat probe nu poate fi
interpretat ca un eec al aprrii. Aprarea determin oportunitatea administrrii anumitor
probe. Verificarea probelor n sensul alineatului 4, articolul 100, se efectueaz prin
anumite metode: analiza coninutului probelor administrate, coroborarea cu alte probe.
Corobora (din latinescul corroborare) nseamn a ntri, a sprijini, a da putere, a
consolida, a confirma. Probele trebuie coroborate cu alte probe care au fost administrate
mai nainte, pot fi administrate noi probe sau poate fi verificat sursa (de exemplu,
prezentarea spre recunoatere, verificarea declaraiilor la faa locului, experimentul, .a.).
Administrarea probelor poate avea loc doar prin procedee probatorii prevzute de Codul
de Procedur Penal.

Subiectul III:

187
La judecarea cauzei n prima instan, judectorul examinnd cererea de nlocuire a
msurii arestrii preventive a decis prin ncheiere eliberarea inculpatului din stare de arest
preventiv cu aplicarea garaniei personale. Procurorul a atacat ncheierea instanei de
nlocuire a arestrii preventive la Curtea de Apel, motivnd c inculpatul anterior s-a
sustras de la urmrirea penal i judecat.
1. Apreciai legalitatea ncheierii instanei de judecat.
2. Apreciai admisibilitatea i oportunitatea recursului procurorului.
3. Ce hotrre v-a adopta Curtea de Apel privind recursul procurorului n cauza
dat?

Incheierea judecii este ilegal deoarece din condiiile speta nu se vede c inculpatul prin
comportamentul su va asigura buna dsefurarea a prcsului penal i asigurrii executrii
sentinei
Recursul procurorului este oportun i admisibil, deoarece n speta se indic c inculpatul
anterior se sustrgea de la urmrirea penal i judecat.
Referitor la recursul procurorului Curea de apel l va admite.

Test 49
Subiectul I: Cauzele care nltur rspunderea penal sau consecinele
condamnrii
1.1.Caracterizai amnistia i graierea.(art 107 si 108)
188
Amnistia este o maodalitate de liberare de raspundere penala si pedeapsa penala. In acest
sens amnistia este un act de clementa al puterii legiutoare , acordat prin lege organica ,
privind unele infractiuni savirsite anterior datei prevazute in actul normativ , si care are
ca efect inlaturarea raspunderii penale, a executarii pedepsei, precum si a altor consecinte
ale condamnarii. Amnistia reprezinta o renuntare din partea puterii publice la aplicarea
raspunderii si pedepsei penale p/u restabilirea ordinii de drept incalcate, constituind atit
un act politic cit si juridic. Amnistia se infatiseaza ca o institutie juridica compllexa ce
cuprinde atit norme juridice de drept constitutional cit si norme de drept penal. Amnistia
nu are efcte asupra masurilor de siguranta si asupra drepturilor persoanei
vatamate.Amnistia este act de clementa al puterii legiuitoare.
Amnistia generala- cind priveste toate infractiunile savirsite pina la data acordarii
ei,indiferent de natura,gravitate etc si amnistia special-acordindu-se pentru anumite infra.
Amnistia conditionata de anumite conditii pentru acordarea acesteia si amnistia
neconditionata.
(1) Graierea este actul prin care persoana condamnat este liberat, n tot sau n parte, de
pedeapsa stabilit ori pedeapsa stabilit este comutat.
(2) Graierea se acord de ctre Preedintele Republicii Moldova n mod individual.
(3) Graierea nu are efecte asupra pedepselor complementare, cu excepia cazului n care
se dispune altfel prin actul de graiere.
(4) Graierea nu are efecte asupra msurilor de siguran i asupra drepturilor persoanei
vtmate. Gratierea are ca obiect pedepsele principale aplicate de instanta de judecata , a
caror executare este inlaturata in total sau in parte, sau care sunt comutate.
Gratierea poate fi colectiva si individuala, conditionata si neconditionata, toatala si
partiala.

1.2.Determinai reieind din prevederile legii penale momentul stingerii


antecedentelor penale.
Antedentele penale reprezinta o stare juridica a persoanei ce apare din momentul
raminerii definitive a sentineti de condamnare, generind consecinte de drept nefavorabile
pentru condamnat pina la momentul stingerii antecedentelor penale sau reabilitarii.art 110
cp
Existenta antecedentelor penale constituie reale obstacole in procesul resocializarii
fostilor condamnati. De aceea in toate legislatiile moderne au fost inscrise dispozitii care
limiteaza in timp atare situatii, asa incit, dupa un anumit interval de timp de la terminarea
axecutarii pedepsei, fostul condamnat sa fie repus in drepturile sale. Persoana
condamnata nu poate fi considerata ca avind antecedenta penale pe intreaga viata.
Aceasta opinie resa din continutul principiului umanismului. Se considera ca constiinta
condamnatului are capacitatea de a se indrepta sub influenta pedepse.
(1) Se consider momentul stingerii antecedente penale persoanele care sunt:art 111Cp
a) liberate de pedeaps penal;
b) liberate, potrivit actului de amnistie, de rspunderea penal;
c) liberate, potrivit actului de amnistie sau graiere, de executarea pedepsei pronunate
prin sentina de condamnare;
d) condamnate cu suspendarea condiionat a executrii pedepsei dac, n termenul de
prob, condamnarea cu suspendarea condiionat a executrii pedepsei nu a fost anulat;
e) condamnate la o pedeaps mai blnd dect nchisoarea dup executarea pedepsei;

189
g) condamnate la nchisoare pentru svrirea unei infraciuni uoare sau mai puin grave
dac au expirat 2 ani dup executarea pedepsei;
h) condamnate la nchisoare pentru svrirea unei infraciuni grave dac au expirat 6
ani dup executarea pedepsei;
i) condamnate la nchisoare pentru svrirea unei infraciuni deosebit de grave dac au
expirat 8 ani dup executarea pedepsei;
j) condamnate la nchisoare pentru svrirea unei infraciuni excepional de grave dac
au expirat 10 ani dup executarea pedepsei.
(2) Dac condamnatul, n modul stabilit de lege, a fost liberat nainte de termen de
executarea pedepsei sau partea neexecutat a pedepsei i-a fost nlocuit cu o pedeaps
mai blnd, termenul stingerii antecedentelor penale se calculeaz pornindu-se de la
termenul real al pedepsei executate, din momentul liberrii de executarea pedepsei
principale i complementare.
(3) Stingerea antecedentelor penale anuleaz toate incapacitile i decderile din drepturi
legate de antecedentele penale.

1.3. Decidei asupra instituiei reabilitrii judectoreti.


Reabilitarea judecatoreasca este o forma de reabilitare care se acorda la cererea
condamnatului , pe calea unei unei proceduri speciale , de catre instanta de judecata, in
conditiile aratate de lege.
Spre deosebire de reabilitarea de drept(stingerea antecedentelor penale) reabilitarea
judecatoreasca nu este obtinuta in mod automat, ci numai prin interventia organelor
judecatoresti. Conform prevederilor art.112 CP - (1) Dac persoana care a executat
pedeapsa penal a dat dovad de o comportare ireproabil, la cererea sa, instana de
judecat poate anula antecedentele penale pn la expirarea termenelor de stingere a
acestora. Procedura de reabilitare judecatoreasca este pornita doar la cererea persoanei
care executa pedeapsa si nu poate fi initiata din oficiu sau la cererea altor persoane sau
institutii. Reabilitarea judecatoreasca reprezinta anumite trasaturi caracteristice prin care
se deosebeste de alte institutii(amnistia , gratierea,prescriptia) : - fiind o cauza care face
sa inceteze interdictiile , decaderile si incapacitatile care ecurg din condamnare,
reabilitarea judecatoreasca produce efecte in personam, - reabilitarea jud este indivizibila
in sensul ca nu poate fi obtinuta numai p/u o parte dintre condamnarile suportate de o
persoana. reabilitarea judecatoreasca poate fi obtinuta p/u orice condamnare, -
reabilitarea judecatoreasca produce efecte numai p/u viitor.
Institutia respectiva are o importanta deosebita ca si celelalte institutii din considerentul
ca ofera posibilitatea celor detinuti daca au respectat careva conditii vor cere aceasta
reabilitare de la instanta de judecata.Conditiile ca detinutul sa poata cere reabilitare
judecatoreasca sunt condamnatul nu a comis o alta infractiune, - a expirat cel putin o
jumatate din termen prev de art111 ali (1si2), - condamnatul a avut o comportare
ireprosabila. Prin urmare scopul legii penale este de a apara de a educa persoana precum
si de a preveni comiterea de noi infractiuni, si odata aplicate aceste institutii isi fac efectul
daca se respecta legislatia in vigoare.

Subiectul II: Pornirea urmririi penale


2.1 Definii noiunea i importana pornirii urmririi penale.

190
Uramrirea penala este activitatea obligatorie a procesului penal care consta in colectarea
probelor necesare cu privire la existenta infractiunii, la identificarea faptuitorului, p/u a se
constata daca este sau nu cazul sa se transmita cauza penala in judecata in conditiile legii
si p/u a se stabili raspunderea acestuia. Urmarirea penala constituie o activitate necesara
si sub aspectul ocrotirii celor nevinovati cit si aducerea adevarului in vizorul societatii si
asigurarea respectarii dr-lor si lib-lor cetatenesti. Inceperea u.p. constituie un fapt juridic
important ce marcheaza declansarea unui proces penal si care presupune ca organele
competente de stat au cunostinta de savirsirea unei infractiuni si se intreprind toate
actiunile prevazute de lege in scopul constatarii acestei fapte prejudiciabile. Pe de o parte
inceperea u.p. marcheaza declansarea procesului penal, iar pe de alta parte , ea implica
drepturi si obligatii specifice atit p/u organele de u.p. cit si p/u ceilalti participanti.
Inceperea u.p. este unul din temeiurile juridice care justifica efectuarea actiunilor
procesuale si aplicarea masurilor procesuale ce limiteaza dr-le si lib-le persoanei.

2.2 Analizai circumstanele care exclud urmrirea penal


Art.275 CPP prevede expres circumstantele care exclud u.p. Acestea sunt :
a) nu exista faptul infractiunii ex. exista decesul unei persoane dar nu este rezultatul
faptei umane, ci al unor factori naturali sau al actiunilor persoanei decedate.(exsinucidere,
accident de munca). Aici se include si fapt ca organele sun instiintate d/e moartea unei
persoane dar ea este in viata. Art.51 CP fapta prejudiciabila savirsita este temei real al
raspunderii penale , inexistenta faptei exclude rasp.penala si respectiv exclude pornirea
sau desfasurarea u.p. ;
b) fapta nu este prevazuta de legea penala este temei ce rezulta din principiul
legalitatii incriminarii prev de art.3 CP ,nullum crimen sine lege- nu exista infractiune
fara lege). Astfel nici o persoana nu poate fi trasa la raspundere penala p/u o fapta care la
momentul savirsirii ei nu era prevazuta de lege ca infractiune. Aici se atribuie si situatia
dezincriminarii astfel daca la momentul savirsirii fapta era prevazuta de legea penala ca
infractiune dar la moment sesizarii o.u.p. sau in cursul u.p. intervin modificari in legea
penala care inlatura caracterul infractional al faptei prin metoda dezincriminarii se va
refuza inceperea u.p. sau dupa caz se va scoate persoana de sub u.p. etc.
c) fapta nu intruneste elementele infractiunii cu exceptia cazurilor cind a fost sav de
o p.j. este temei de neincepere a u.p. sau de scoatere de sub u.p. existind o anumita
fapta dar care nu se incadreaza intr-o componenta concreta a infractiunii. Elementele
componente ale infractiunii sunt obeict, subiect, latura obiectiva si latura subiectiva. In
cazul cind un element al infractiuniil lipseste ori nu poate fi constatat referitor la fapta
unei persoane si se exclude posibilitatea savirsirii acestei fapte de catre alta persoana, se
dispune scoaterea de sub u.p. si incetarea u.p. in cauza data. La temeiul dat se refera si
situatia in care fapta este savirsita fara vinovatie art.20 CP.
d) a intervenit termenul de prescriptie sau amnistie este aplicabil mai mult dupa
inceperea u.p. fiind dispusa incetarea u.p. sau clasarea cauzei penale(in cazul expirarii
termenului de prescrpitie). A intervenit termenul de prescriptie trebuie inteles in sensul ca
a expirat termenul prescriptiei tragerii la raspundere penala. In faza de u.p. procurorul
dispune incetarea u.p. in cazul constatarii faptului ca expirat termen de prescriptie de 2
ani p/u infractiuni usoare, 5 ani p/u infractiuni mai putin grave, 12 ani p/u infractiuni
grave, deosebit de grave depasete 12 ani . In cazul cind faptuitorul este cunoscut se
dispune incetarea u.p. conform art.285 iar daca faptuitorul nu este cunoscut se dispune
clasarea cauzei penale conform art.286 CPP. Temeiul expirarea termenului de prescriptie
191
tragerii la rasp penala se aplica numai in cazul constatarii cu certitudine a zilei savirsirii
infractiunii
e) a intervenit decesul faptuitorului cu exceptia cazurilor de reabilitare este un
impediment in desfasurarea proces penal datorita faptului imposibilitatii aplicarii rasp
penale, care este strict individuala conform arrt.6 CP.Daca decesul faptuitorului a survenit
dupa inceperea u.p. se dispune incetarea u.p. Daca deces faptuitorului a survenit pina la
inceperea u.p. se dispune solutia neinceperii u.p. Nu se admite incetarea u.p. sau dupa
caza neinceperea u.p. daca rudele decedatului sau alte persoane solicita continuarea
proces penal p/u reabilitarea banuitului(invinuit) decedat.
f) lipseste plingerea victimei in cazurile in care u.p. incepe conform art.276 CPP
numai in baza plingerii acesteia este un temei de neincepere a u.p. sau de incetare a u.p.
daca acest fapt se constata dupa inceperea u.p. La situatia lipseste plingerea victimei in
cazurile in care u.p. incepe la art.276 CPP se refera si cazurile de retragere a plingerii de
catre victima si de impacare a victimei cu faptuitorul.
g) in privinta unei persoane exista o hota judec definitiva in legatura cu aceeasi
acuzatie sau prin care s-a constatat imposibilitatea u.p. pe aceleasi temeiuri- este temei
de neincepere a u.p. sau dupa caz de incetare a u.p. ce rezulta din principiul art.22 CP si
art.4 Protocol 7 Cedo , dr de anu fi urmarit , judecat sau pedepsit de mai multe ori.
Temeiul respectiv se intilneste in 2 situatii a) cind se cere incepera u.p. p/u fapta data
nestiindu-se despre hot judecatoreasca si b) in cazul cind procurorul este sesizat potrivit
art.460 cu o cerere de revizuire neintemeiata dispune prin ordonanta neinceperea
procedurii de revizuire, dar nu neinceperea u.p.
h) in privinta unei persoane exista o hotarire neanulata de neincepere a u.p. sau de
incetare a urmaririi pe aceleasi acuzatii este temei de neincepere a u.p. daca nu sunt
intrunite conditiile de reluare a u.p. conform art.287 CPP. Daca in cursul u.p. o.u.p
constata ca p/u aceeasi persoana si aceeasi fapta exista o ordonanta de neincepere a u.p.
sau de incetare a u.p. si sunt date privind fapte noi ori recent descoperite ori un viciu
fundamental, va face propunere procurorului ierarhic superior sa anuleze ordonanta
neintemeiata, data anterior. La situatiile mentionate la pct 8 art275 i) exista alte
circumstante prevazute de lege care conditioneaza excluderea sau dupa caz exclud
u.p.( aici includem art.35 CP- legitima aparare,starea de extrema necesitate ,
retinerea infractorului, risc intemeiat, constringerea fizica sau psihica, art.56 CP
renuntarea benevola la sav infractiunii, art.21CP virsta , cazurile din partea speciala a CP
predarea benevola a subst narcotice, a armelor etc).
2.3 Apreciai oportunitatea reglementrii pornirii urmririi penale la plngerea
prealabil a victimei.

Pornirea u.p. numai in temeiul plingerii victimei constituie o exceptie de la principiul


oficialitatii procesului penal, fiind o manifestare a principiului disponibilitatii realizarii
unui drept personal. Plingerea prealabila este o institutie a dreptului procesual penal.
Art.276 - (1) Urmrirea penal se pornete numai n baza plngerii prealabile a victimei n
cazul infraciunilor prevzute n articolele: 152 alin.(1), 153, 155, 157, 161, 177, 179 alin.
(1) i (2), 1852, 193, 194, 197 alin.(1), 198 alin.(1), 200, 202, 203, 204 alin.(1), 2461, 274
din Codul penal, precum i al furtului avutului proprietarului svrit de minor, de so,
rude, n paguba tutorelui, ori de persoana care locuiete mpreun cu victima sau este
gzduit de aceasta. La mpcarea prii vtmate cu bnuitul, nvinuitul, inculpatul n

192
cazurile menionate n prezentul alineat, urmrirea penal nceteaz. Procedura n astfel
de procese este general.

In cazurile prevazute mai sus plingerea se depune personal de catre victima sau de catre
reprezentantul ei special imputernicit.Daca plingerea este depusa de o alta persoana ,
victima poate declara ca nu-si insuseste asemenea plingere si in consecinta procesul nu
poate fi declansat , dispunindu-se solutia neinceperii u.p.In caz sesizarii o/u/p prin alt
mod decit prin plingerea prealabila a victimei, o.u.p. sau procurorul are obligatia sa-i
explice victimei dr de a depune o asemenea plingere conform art 277 CPP. De asemenea i
se va explica si dreptul de a retrage plingerea si dreptul sa se impace cu faptuitorul.
Depunerea plingerii prealabile a victimei are efect universal si neconditionat fata de toti
faptuitorii. In acest sens retragerea plingerii fata de un faptuitor produce aceleasi efect si
fata de ceilalti.

Subiectul III:
n seara de 5 noiembrie 2007 mergnd pe str. Ginta Latin, Caftaniuc a gsit lng
boschei o pung din polietilen, coninnd 310 grame de substan narcotic-
marihuan. El a pus aceast pung n geant ,a adus-o acas i a pstrat-o acolo pn la 17
noiembrie 2007, cnd a fost reinut de ctre colaboratorii de poliie n timp ce pe teritoriul
ntreprinderii municipale Piaa entral din Chiinu ncerca s vnd coninutul
pungii lui Maidan.
n procesul efecturii urmririi penale, prin ncheierea judectorului de instrucie,
emis n baza demersului procurorului, substana narcotic i punga, n care ea se pstra,
au fost recunoscute drept corpuri delicte.
Ulterior ofierul de urmrire penal a lsat pentru pstrare o cantitate mic (20 de
grame) de marijuan, suficient pentru utilizarea n calitate de prob i pentru efectuarea
expertizei, pe care personal a mpachetat-o i a sigilat-o. Excedentele acestei substane
narcotice au fost nimicite prin ardere, n baza ordonanei emise de ofier i autorizate de
procuror.
La 19 noiembrie, n baza mandatului, emis de judectorul de instrucie, bnuitul
Caftaniuc a fost arestat preventiv. n aceeai zi, cugetnd logic, ofierul de urmrire
penal a presupus c la domiciliul bnuitului se pot afla alte cantiti de droguri, i a emis
ordonana de perchiziionare.
A dou zi, considernd c e un caz, care nu sufer amnare, fr autorizarea
judectorului de instrucie, de la ora 16:00 pn la ora 18:00, a efectuat percheziia n
apartamentul lui Caftaniuc, ns droguri n-a gsit.
A fost ntocmit proces-verbal de perchiziionare. Semnndu-l, soia bnuitului a
cerut o copie de pe acest act. ns ofierul a refuzat s dea copia explicndu-i c n cazul
n care obiectele cutate, nu se gsesc, copia procesului-verbal nu se nmneaz
persoanelor la care a fost efectuat percheziia.
La 20 noiembrie, la ora 16:30 ofierul l-a telefonat pe judectorul de instrucie i l-
a informat c a efectuat percheziia la domiciliul lui Coftaniuc, fr autorizaia lui,
deoarece era vorba de un caz, care nu suferea amnare.
Depistai erorile procesuale.
- pachetul cu subst.narcotice n-a fost cercetat, sigilat, prezentat prilor
- corpurile delicte n faa de urmrir penal se recunosc prin ordon. Procurorului, nu a
judec.de instrucie
193
- subst.nacotice trebuie exped.la expertiz toate, s fie sigilate i mpachetate de
expert
- cazul nu era acel, ce nu sufer amnare, de aceea percheziia efectuat este ilegal
- copia proc.ver. n-a fost nmnat de OUP soiei bnuitului
- OUP n-a exped. Materialele jd.de instr. Conform legislaiei procesual penale i nici
nu la ntiinat n scris.

Test 20
Subiectul I: Rpirea mijlocului de transport
194
1.1. Determinai momentul de consumare a infraciunii de rpire a mijlocului de
transport (art. 1921 CP RM).
Infraciunea de rpire a mijlocului de transport este o infraciune formal i se consider
consumat din momentul nceputului deplasrii mijlocului de transport. ncercarea
nereuit de a porni motorul n scopul rpirii mijlocului de transport urmeaz a fi
calificat drept tentativ de infraciune.
Dac mijlocul de transport rpit va fi lsat de fptuitor fr supraveghere i ulterior va fi
nsuit de ctre alte persoane, fptuitorul va purta raspundere doar pentru rpire. Dac n
urma deplasrii fptuitorul cu mijlocul de transport rpit de el personal ca rezultat al
nclcrii regulilor de securitate a circulaiei sau de exploatare a mijlocului de transport,
automobilul va fi distrus sau deteriorat, cauznd astfel daune n proportii mari
prorprietarului, aciunile fptuitorului urmeaz a fi calificate att n baza art. 192/1 ct i
n baza art. 264 CP-nclcarea regulilor de securitate a circulaiei sau de exploatare a
mijloacelor de transport de ctre persoana care conduce mijlocul de transport.
1.2. Argumentai care trebuie s fie calificarea n cazul cererii de transmitere a
bunurilor strine, care este nsoit de ameninarea cu rpirea mijlocului de
transport.
Consider, c calificarea n cazul cererii de transmitere a bunurilor strine, care este
nsoit de ameninarea cu rpirea mijlocului de transport urmeaz a fi calificat conform
componenei de infraciune prevzut la art. 189 CP-antaj, deoarece latura obiectiv a
infraciunii ncriminate la art. 189 CP se poate exprima n fapta prejudiciabil care const
ntr-un complex de aciuni: aciunea principal i aciunea adiacent. Astfel, aciunea
principal n cazul nostru este cererea de a se transmite bunurile proprietarului, ale
posesorului sau al deintorului, care este nsoit de aciunea adiacent de ameninare cu
deteriorarea sau cu distrugerea bunurilor proprietarului, ale posesorului sau ale
deintrului-ameninarea cu rpirea mijlocului de transport.

1.3. Argumentai oportunitatea plasrii normei cu privire la rpirea mijlocului de


transport fie n Capitolul XII Infraciuni n domeniul transporturilor, fie n
Capitolul VI Infraciuni contra patrimoniului din Partea Special a Codului
penal.
Datorit faptului c latura obiectiv a infraciunii de rpire a mijlocului de transport se
realizeaz prin aciunea de rpire a mijlocului de transport, considerm c este oportun i
raional plasarea normei cu privire la rpirea mijlocului de transport n Capitolul VI
Infraciuni contra patrimoniului din Partea special a codului penal, deoarece rpirea
mijlocului de transport nu ntodeauna este soldat cu nclcarea regulilor de securitate a
circulaiei sau de exploatare a mijlocului de transport, dar o asemenea fapt ntodeauna l
priveaz pe posesor sau proprietar de posibilitatea folosirii, posedrii i administrrii lui.
Astfel urmeaz de apreciat i modificrile recente ale legiuitorului nostru cu referire
la Codul Penal al RM, care prin ultimele modificri a plasat norma cu privire la rpirea
mijlocului de transport n Capitolul VI Infraciuni contra patrimoniului din Partea
speciala a CP., fiind prevzut de art. 192/1, anterior acest norm era plasata n Capitolul
XII Infraciuni n domeniul transporturilor la art. 273 CP, ce consider dupa cum am
menionat mai sus binevenit aceast modificare.

Subiectul II: Bnuitul n procesul penal

195
2.1.Enumerai actele procedurale prin care persoana poate fi recunoscut n calitate
de bnuit.
Bnuit poate fi doar persoana fizic fa de care exist anumite probe c a svrit o
infraciune.
n calitate de bnuit, persoana poate fi recunoscut prin urmtoarele acte procedurale:
- procesul-verbal de reinere
- ordonana sau ncheierea de aplicare a unei msuri preventive.
- ordonana de recunoatere n calitate de bnuit.
n cazurile n care a fost pornit urmrirea penal mpotriva persoanei concrete, din acest
moment se va considera c aceasta deine calitatea de bnuit, indiferent de faptul dac a
fost sau nu dat ordonana de recunoatere n calitate de bnuit.

2.2.Comparai statutul procesual al bnuitului cu cel al nvinuitului i inculpatului


n procesul penal.
nvinuitul (inculpatul) este figura central a procesului penal, deoarece activitatea
procesual se desfoar n jurul faptei svrite de aceast persoan i n vederea tragerii
ei la rspunderea penal.
nvinuit poate fi numai persoana fizic, din momentul semnrii de ctre procuror a
ordonanei de punere sub nvinuire.
Cu referire la statutul procesual al bnuitului n comparaie cu cel al bnuitului n
procesul penal, putem meniona c acesta difer, n primul rnd prin faptul c bnuitul
este persoana fizic fa de care exist anumite probe c a svrit o infraciune, pe cnd
nvinuitul este figura central a procesului penal, deoarece activitatea se desfoar n
jurul faptei svrite de aceast persoan i n vederea tragerii ei la rspundere.
Actele prin care se recunoate aceast calitate difer, astfel recunoaterea n calitate
de bnuit se poate face n baza umtoarelor acte: proces verbal de reinere, ncheierea sau
ordonana de aplicare a unei msuri preventive, ordonana de recunoatere n calitate de
bnuit, pe cnd calitatea de nvinuit se recunoate prin ordonana de punere sub nvinuire.
Statutul procesual al bnuitului i nvinuitului mai cuprinde i drepturile i
obligaiile acestora n procesul penalcare difer. Astfel bnuitul n procesul penal are
urmtoarele drepturi i obligaii:
DIN COD LA ALEGERE (1) Bnuitul are dreptul la aprare. Organul de urmrire penal
i asigur bnuitului posibilitatea s-i exercite dreptul la aprare prin toate mijloacele i
metodele care nu snt interzise de lege.
(2) Bnuitul, conform prevederilor prezentului cod, are dreptul:
1) s tie de ce este bnuit i, n legtur cu aceasta, imediat dup reinere sau dup ce i
s-a adus la cunotin hotrrea despre aplicarea msurii preventive sau recunoaterea n
calitate de bnuit, s fie informat n prezena aprtorului, n limba pe care o nelege,
despre coninutul bnuielii i despre ncadrarea juridic a faptelor infracionale de
svrirea crora este suspectat;
2) imediat dup reinere sau dup recunoaterea n calitate de bnuit, s primeasc de
la persoana care l-a reinut informaie n scris despre drepturile de care dispune prin
prezentul articol, inclusiv dreptul de a tcea i de a nu mrturisi mpotriva sa, precum i
s primeasc de la organul de urmrire penal explicaii asupra tuturor drepturilor sale;
3) imediat dup reinere sau dup ce i s-a adus la cunotin hotrrea de aplicare a
msurii preventive ori de recunoatere n calitate de bnuit, s primeasc de la organul de
urmrire penal copia de pe hotrrea respectiv sau copia de pe procesul-verbal privitor
196
la reinerea sa;
4) n caz de reinere, s primeasc consultaie juridic, n condiii confideniale, din
partea aprtorului pn la nceputul primei audieri n calitate de bnuit;
5) din momentul cnd i s-a adus la cunotin actul procedural de recunoatere n
calitate de bnuit, s aib asistena unui aprtor ales de el, iar dac nu are mijloace de a
plti aprtorul, s fie asistat n mod gratuit de ctre un avocat care acord asisten
juridic garantat de stat, precum i, n cazurile admise de lege, s renune la aprtor i
s se apere el nsui;
6) s aib ntrevederi cu aprtorul su n condiii confideniale, fr a se limita
numrul i durata lor;
7) dac accept s fie audiat, la cererea sa, s fie audiat n prezena aprtorului;
8) s recunoasc fapta de svrirea creia este bnuit i s ncheie acordul de
recunoatere a vinoviei;
9) s accepte o procedur special de urmrire penal i de judecare a cauzei, n
condiiile prevzute de prezentul cod, n cazul recunoaterii vinoviei;
10) s fac declaraii sau s refuze de a le face;
11) s participe la efectuarea aciunilor procesuale, de unul singur sau fiind asistat de
aprtor, la solicitarea sa, ori s refuze de a participa la ele;
12) s anune imediat, dar nu mai trziu de 6 ore, prin organul de urmrire penal,
rudele sau o alt persoan, la propunerea sa, despre locul unde este reinut;
13) s prezinte documente i alte mijloace de prob pentru a fi anexate la dosarul
penal;
14) s cear recuzarea persoanei care efectueaz urmrirea penal, judectorului de
instrucie, interpretului, traductorului;
15) s nainteze cereri, inclusiv privind asistena medical independent; 16) s ia
cunotin de procesele-verbale ale aciunilor procesuale efectuate cu participarea sa i s
fac obiecii asupra corectitudinii proceselor-verbale, precum i s cear completarea lor
cu circumstane care, n opinia sa, trebuie s fie menionate;
17) s fie informat de ctre organul de urmrire penal despre toate hotrrile adoptate
care se refer la drepturile i interesele sale, precum i s primeasc, la solicitarea sa,
copii de pe aceste hotrri;
18) s fac obiecii mpotriva aciunilor organului de urmrire penal i s cear
includerea obieciilor sale n procesul-verbal al aciunii procesuale respective;
19) s atace, n modul stabilit de lege, aciunile i hotrrile organului de urmrire
penal;
20) s retrag orice plngere a sa sau depus de ctre aprtorul su;
21) s se mpace cu partea vtmat;
22) s cear i s primeasc repararea prejudiciului cauzat de aciunile nelegitime ale
organului de urmrire penal sau ale instanei;
23) s fie reabilitat n cazul n care bnuiala nu a fost confirmat.
(3) Exercitarea de ctre bnuit a drepturilor de care dispune sau renunarea lui la aceste
drepturi nu poate fi interpretat n detrimentul lui i nu poate avea consecine
nefavorabile pentru el. Bnuitul nu poart rspundere pentru declaraiile sale, cu excepia
cazurilor n care el face un denun intenionat fals c infraciunea a fost svrit de o
persoan care, de fapt, nu a avut atribuie la svrirea ei.
(4) Bnuitul este obligat:
1) s se prezinte la citarea organului de urmrire penal sau a instanei;
197
2) s accepte, n caz de reinere, la cererea organului de urmrire penal, a fi supus
examinrii corporale i percheziiei corporale;
3) s accepte, la cererea organului de urmrire penal, controlul medical, dactiloscopia,
fotografierea, s dea posibilitate de a i se lua mostre de snge, de eliminri ale corpului;
4) s fie supus, la cererea organului de urmrire penal, expertizei judiciare;
5) s se supun dispoziiilor legale ale persoanei oficiale care efectueaz urmrirea
penal.
(5) Bnuitul are i alte drepturi i obligaii prevzute de prezentul cod.
(6) n conformitate cu prevederile prezentului cod, drepturile bnuitului minor se
exercit i de ctre reprezentantul lui legal.
La rndul su nvinuitul are urmtoarele drepturi i obligaii:
(1) nvinuitul sau, dup caz, inculpatul are dreptul la aprare. Organul de urmrire penal
sau, dup caz, instana de judecat i asigur nvinuitului, inculpatului posibilitatea de a-i
exercita dreptul la aprare prin toate mijloacele i metodele neinterzise de lege.
(2) nvinuitul, inculpatul, conform prevederilor prezentului cod, are dreptul:
1) s tie pentru ce fapt este nvinuit i, n legtur cu aceasta, la punerea sub
nvinuire, precum i imediat dup reinerea n stare de arest sau dup ce i s-a adus la
cunotin ordonana de aplicare a msurii preventive, s primeasc de la organul de
urmrire penal copia de pe ordonana de punere sub nvinuire;
2) imediat dup reinere sau dup punerea sub nvinuire, s primeasc de la organul de
urmrire penal informaie n scris despre drepturile de care dispune conform prezentului
articol, inclusiv dreptul de a tcea i a nu mrturisi mpotriva sa, precum i explicaii
asupra tuturor drepturilor sale;
3) n caz de reinere, s primeasc consultaie juridic din partea aprtorului pn la
nceputul primei audieri n calitate de nvinuit;
4) n caz de reinere, s fie adus imediat, dar nu mai trziu de 72 de ore, n faa unui
judector, s fie judecat ntr-un termen rezonabil sau eliberat n timpul procesului;
5) din momentul punerii sub nvinuire, s aib asistena unui aprtor ales de el, iar
dac nu are mijloace de a plti aprtorul, s fie asistat n mod gratuit de un avocat care
acord asisten juridic garantat de stat, precum i, n cazurile admise de lege, s
renune la aprtor i s se apere el nsui; 6) s aib ntrevederi cu aprtorul su n
condiii confideniale, fr a se limita numrul i durata lor;
7) dac accept s fie audiat, la cererea sa, s fie audiat n prezena aprtorului;
8) s fac declaraii sau s refuze de a le face;
9) s dea explicaii cu privire la nvinuirea ce i se aduce sau s refuze de a le da;
10) s recunoasc nvinuirea ce i se aduce i s ncheie acordul de recunoatere a
vinoviei;
11) s accepte o procedur special de urmrire penal i de judecare a cauzei, n
condiiile prevzute de prezentul cod, n cazul recunoaterii vinoviei;
12) s participe la efectuarea aciunilor procesuale, de unul singur sau fiind asistat de
aprtor, la solicitarea sa, ori s refuze de a participa la ele;
13) s anune, prin organul de urmrire penal, rudele apropiate sau o alt persoan, la
propunerea sa, despre locul unde este inut sub arest;
14) s efectueze pregtirea materialelor pentru cauza penal;
15) s prezinte documente i alte mijloace de prob pentru a fi anexate la dosarul penal
i pentru cercetare n edina de judecat;
16) s cear recuzarea persoanei care efectueaz urmrirea penal, a judectorului,
198
procurorului, expertului, interpretului, traductorului, grefierului;
17) s solicite audierea martorilor acuzrii i s obin citarea i audierea martorilor
aprrii n aceleai condiii ca i martorii acuzrii;
18) s nainteze cereri, inclusiv privind asistena medical independent; 19) s fac
obiecii mpotriva aciunilor organului de urmrire penal i s cear includerea
obieciilor sale n procesul-verbal al aciunii procesuale;
20) s ia cunotin de procesele-verbale ale aciunilor procesuale efectuate cu
participarea lui i s fac obiecii asupra corectitudinii proceselor-verbale, precum i s
cear completarea lor cu circumstanele care, n opinia sa, trebuie s fie menionate;
21) s ia cunotin de materialele trimise n judecat pentru confirmarea arestrii sale;
22) dup terminarea urmririi penale, s ia cunotin de toate materialele cauzei i s
noteze din ele datele necesare, s nainteze cereri de completare a urmririi penale; 23)
s participe la judecarea cauzei n prim instan i n ordine de apel;
24) s pledeze n dezbaterile judiciare cnd nu este asistat de aprtor;
25) s ia ultimul cuvnt;
26) s fie informat de ctre organul de urmrire penal despre toate hotrrile adoptate
care se refer la drepturile i interesele sale, s primeasc, la solicitarea sa, copii de pe
aceste hotrri, precum i copii de pe ordonanele de aplicare n privina sa a msurilor
preventive i a altor msuri procesuale de constrngere, copii de pe rechizitoriu sau de pe
un alt act de finalizare a urmririi penale, de pe aciunea civil, de pe sentin, apel i
recurs, de pe decizia prin care sentina a devenit definitiv, de pe hotrrea definitiv a
instanei care a judecat cauza pe cale extraordinar de atac;
27) s atace, n modul stabilit de lege, aciunile i hotrrile organului de urmrire
penal sau ale instanei de judecat, inclusiv sentina sau decizia instanei care a judecat
cauza pe cale ordinar de atac;
28) s retrag orice plngere a sa sau depus de ctre aprtorul su n interesele lui;
29) s se mpace cu partea vtmat n condiiile prevzute de prezentul cod;
30) s fac obiecii asupra plngerilor altor participani la procesul penal care i-au fost
aduse la cunotin de ctre organul de urmrire penal sau despre care a aflat pe alte ci;
31) s-i expun n edina de judecat opinia referitor la cererile i propunerile altor
pri n proces, precum i la chestiunile soluionate de ctre instan;
32) s fac obiecii mpotriva aciunilor ilegale ale celorlali participani la proces;
33) s fac obiecii mpotriva aciunilor preedintelui edinei de judecat;
34) s cear i s primeasc repararea prejudiciului cauzat de aciunile nelegitime ale
organului de urmrire penal sau ale instanei de judecat.
(3) n cazul n care nvinuirea nu a fost confirmat, nvinuitul sau, dup caz, inculpatul
are dreptul la reabilitare.
(4) Exercitarea de ctre nvinuit, inculpat a drepturilor de care dispune sau renunarea
lui la aceste drepturi nu poate fi interpretat n detrimentul lui i nu poate avea consecine
nefavorabile pentru el. nvinuitul, inculpatul nu poart rspundere pentru declaraiile sale,
cu excepia cazului n care el a fcut un denun intenionat fals c infraciunea a fost
svrit de o persoan care, de fapt, nu a avut atribuie la svrirea ei, precum i n cazul
n care a fcut declaraii false sub jurmnt.
(5) nvinuitul sau, dup caz, inculpatul este obligat:
1) s se prezinte la citarea organului de urmrire penal sau a instanei;
2) fiind reinut, s accepte de a fi supus, la cererea organului de urmrire penal,
examinrii corporale i percheziiei corporale;
199
3) s accepte necondiionat, la cererea organului de urmrire penal, controlul medical,
dactiloscopia, fotografierea, s dea posibilitate s i se ia mostre de snge, de eliminri ale
corpului;
4) s fie supus, la cererea organului de urmrire penal sau a instanei, expertizei
judiciare;
5) s se supun dispoziiilor legitime ale reprezentantului organului de urmrire penal
i ale preedintelui edinei de judecat;
6) s respecte ordinea stabilit n edina de judecat i s nu prseasc sala de edine
fr nvoirea preedintelui edinei.
(6) nvinuitul, inculpatul are i alte drepturi i obligaii prevzute de prezentul cod.
(7) n conformitate cu prevederile prezentului cod, drepturile nvinuitului, inculpatului
minor se exercit i de reprezentantul lui legal.

2.3.Dai o apreciere a instituiei ncetrii de drept a statutului de bnuit i a


posibilitii ulterioare de punere sub nvinuire.
CPP n alineatul 2 art. 63 reglementeaz termenul nuntrul cruia persoana poate deine calitatea de
bnuit. Astfel,
1) persoana reinut nu mai mult de 72 ore. La calcularea termenului procedural se
pornete de la ora privrii efective de libertate. Ora de la care ncepe i la care se sfrete
termenul intr n durata de 72 ore.
Despre cazul reinerii persoanei bnuite se ntocmete, n termen de pn la 3 ore de la
momentul privrii ei de libertate, un proces verbal de reinere. (Despre coninutul lui a se
vedea art. 167 i comentariul la acesta).
2) persoana fa de care s-a aplicat o msur preventiv (a se vedea categoriile msurilor
preventive n alin. 3 art. 175 CPP) nu mai mult de 10 zile. Termenul procedural va
curge din momentul aducerii la cunotin a hotrrii (ncheierea instanei de judecat sau
ordonana procurorului) despre aplicarea msurii preventive.
Dac persoana anterior a fost reinut, termenul de 72 ore se include n termenul de 10
zile.
3) persoana fa de care s-a dat o ordonan de recunoatere n aceast calitate nu mai mult de 3
luni. n acest caz termenul procedural se va calcula de la ziua indicat n actul care a provocat
curgerea termenului i expir la sfritul zilei respective a ultimei luni. Dac aceast zi cade ntr-o
lun ce nu are zi corespunztoare, termenul expir n ultima zi a acestei luni.
n alin. 3 art.63 legiuitorul oblig organul de urmrire penal s elibereze
necondiionat la expirarea termenului de 72 ore persoana reinut. n cazul aplicrii unei
msuri preventive fa de bnuit, la expirarea termenului de 10 zile, aceasta va fi revocat
de organul care a dispus-o. n cazul revocrii arestrii preventive judectorul de instrucie
trimite, n aceeai zi, administraiei locului de detenie copia de pe hotrre, care este
obligat s elibereze imediat persoana arestat.
La momentul expirrii unui termen artat, n dependen de probele administrate n
cauz i circumstanele stabilite, procurorul dispune una din urmtoarele soluii:
a) scoaterea bnuitului de sub urmrire penal (pentru detalii a se vedea comentariul la
art. 284 CPP);
b) punerea sub nvinuire (a se vedea comentariul la art. 281 CPP).

200
Dac nuntrul termenului de reinere sau aplicare a msurii preventive se va
constata: inexistena infraciunii; fapta de svrirea creia este bnuit persoana nu este
prevzut de legea penal ca infraciune; fapta nu ntrunete elementele infraciunii sau
cel puin una din cauzele prevzute n art. 35 Cod penal procurorul sau instana de
judecat au obligaia s elibereze persoana reinut sau s-i revoce msura preventiv
pn la expirarea termenelor de 72 ore sau, dup caz, 10 zile.
Procurorul va dispune prin ordonan scoaterea persoanei de sub urmrire penal.
Legiuitorul a prevzut exhaustiv modalitile prin care persoana pierde calitatea de
bnuit, i anume:
1) eliberarea bnuitului reinut;
2) revocarea msurii preventive aplicate fa de bnuit;
3) anularea de ctre procuror a ordonanei de recunoatere n calitate de bnuit
i scoaterea lui de sub urmrire penal;
4) emiterii de ctre procuror a ordonanei de punere sub nvinuire.
ncetarea calitii de bnuit nu exclude posibilitatea citrii i
audierii persoanei n calitate de martor n condiiile art. 105-110 CPP.

Subiectul III:
Lcust, avnd studii medicale medii, a confecionat o copie fals de diplom a
Universitii de medicin, n baza creia s-a angajat la lucru i timp de doi ani a executat
obligaiile de medic-ef ntr-un sanatoriu. n total, a fost remunerat cu echivalentul a circa
200 de salarii minime. n timpul urmririi penale, s-a mai stabilit c Lcust i
ndeplinea cu succes ndatoririle de serviciu i c nu a existat nici o plngere sau obiecie
din partea pacienilor sau colegilor de lucru, privind aceste ndatoriri. ns reieind din
aceea ca Lcust s-a angajat ilegal i nu a avut dreptul de a primi salariul de medic-ef,
organul de urmrire penal a apreciat fapta lui ca sustragere, calificnd-o drept
escrocherie cu folosirea situaiei de serviciu.

Este oare corect aceast calificare? Argumentai rspunsul


Consider c organul de urmrire penal a calificat greit faptele svrite de Lcust ca
escrocherie cu folosirea situaiei de serviciu. n aceast situaia dup prerea mea fapta lui
Lcust urmeaz a fi calificat conform art. 361 CP-confecionarea, deinerea, vnzarea
sau folosirea documentelor oficiale false n concurs cu art. 190 CP-excrocherie, deoarece
Lcust a confecionat i a folosit un document oficial fals, i totodat acesta a svrit i
infraciunea de sustragere prin nelciune a unor mijloace bneti.
Totodat fapta lui Lcust depete latura obiectiv a infraciunii prevzute de art. 361
care se realizeaz prin aciuni de confecionare, deinere, vnzare sau folosire a
documentelor oficiale false, i fapta acestuia urmeaza a fi calificat conforma art. 361 cp
n concurs cu art. 190 CP.

Test 34
Subiectul I: Traficul de fiine umane.
1.1.Definii noiunea dependena fizic, specificat la lit.g) alin.(2) art.165 CP RM.
Prin dependenta fizica intelegem starea psihica sau fizica ce rezulta din interactiunea
organismului persoanei cu substante narcotice ori psihotrope, utilizabile sau inutilizabile
in scopuri medicale stare caracterizata prin modificari de comportament si alte reactii,
201
insotite intotdeauna de nevoia de a lua asemenea substante in mod continuu sau periodic,
pt a le resimti efectele psihice si, uneori , pt a evita suferintele.
1.2.Determinai cinci deosebiri dintre infraciunea de trafic de fiine umane (art.165
CP RM) i infraciunea de trafic de copii (art.206 CP RM).
- ob. jur. principal la trafic de fiinte - rel. soc. cu privire la libertatea fizica a persoanei ,
iar la trafic de copii ob. jur. principal il constituie rel. soc. cu privire la dezvoltarea fizica,
psihica, spirituala si intelectuala a minorului
- ob. jur. secundar la traffic de finite rel. soc. cu privire la libertatea psihica, integritatea
corporala, sanatatea, libertatea sau inviolabilitatea sexuala, ori viata persoanei, ori alte
valori sociale, iar la trafic de copii ob. jur. secundar il constituie rel. soc. cu privire la
libertatea fizica a minorului.
- victima la trafic de finite este doar persoana care a implinit virsta de 18 ani, iar la trafic
de copii victima este persoana care nu a implinit virsta de 18 ani
- rolul diferit al actiunii adiacente la traficul de fiinte actiunile adiacente sunt
prevazute in forma neagravata a componentei [adica in alin. (1)], iar la traficul de copii
aceste actiuni adiacente sunt prevazute la alin (2) ,[adica ca circumstante agravante]
- forma scopului diferita, la traficul de copii este prevazut un scop care nu-i la traficul de
fiinte [abandonarea in strainatate]
1.3.Considerai oare corect formularea din Hotrrea Plenului Curii Supreme de
Justiie, nr.37 din 22.11.2004 Cu privire la practica aplicrii legislaiei n cauzele
despre traficul de fiine umane i traficul de copii, conform creia prin violena
periculoas pentru viaa i sntatea fizic sau psihic a persoanei se nelege
vtmarea intenionat grav ori medie, prevzute de art.151 i 152 CP RM ?
In contextul infractiuniii de trafic de fiinte umane, prin violenta periculoasa pt viata si
sanatate se are in vedere aplicarea intentionata a violentei care s-a soldat cu vatamarea
medie sau usoara a integritatii corporale sau a sanatatii, ori care, desi nu a cauzat aceste
consecinte, constituie la momentul aplicarii sale, datorita metodei de operare, un pericol
real pt viata si sanatatea victimei.
Traficul de fiinte umane, insotit de vatamarea intentionata grava a integritatii corporale
sau a sanatatii, trebuie calificat prin concurs, conform art. 165 (traficul de fiinte umane) si
art. 151 (vatamarea grava ). Aceasta solutie se impune prin comparatia prevederilor de
la lit. f) din alin. (2) si , respectiv, de la lit. b) din alin. (3) al art. 165. Respectiv,
formularea din HPCSJ o consider incorecta
Subiectul II: Corpurile delicte i documentele ca mijloc de prob
2.1. Relatai despre natura juridic a corpurilor delicte.
Corpurile delicte sunt recunoscute obiectele in cazul in care exista temeiul de a presupune
ca ele au servit la savirsirea infractiunii, au pastrat asupra lor urmele actiunilor criminale
sau au constituit obiectivul acestor actiuni precum si bani sau alte valori ori obiecte si
documente care pot servi ca mijloace pentru descoperirea infractiunii, constatarea
circumstantelor, identificarea persoanelor vinovate pentru respingerea invinuirii ori
atenuarea raspunderii penale.
Obiectul poate fi recunoscut drept corp delict n urmtoarele condiii:
_ dac, prin descrierea lui detaliat, prin sigilare, precum i prin alte aciuni ntreprinse
imediat dup depistare, a fost exclus posibilitatea substituirii sau modificrii eseniale a
particularitilor i semnelor sau a urmelor aflate pe obiect;

202
_ dac a fost dobndit prin unul din urmtoarele procedee probatorii: cercetare la faa
locului, percheziie, ridicare de obiecte, precum i prezentat de ctre participanii la
proces, cu ascultarea prealabil a acestora.
Corpurile delicte reprezinta anumite obiecte din lumea materiala, care contin informatii
importante pentru justa solutionare a cauzei penale.
2.2. Distingei deosebirea ntre corpurile delicte i documente.
Documentele se deosebesc de corpurile delicte, insa in cazul in care acestea contin cel
putin unul din elementele obligatorii ale corpurilor delicte, ele sunt considerate corpuri
delicte. Reiesind din acesta putem afirma ca corpurile delicte includ in sine si unele
documente.
Spre deosebire de corpurile delicte care sunt niste obiecte ce contin informatii importante
pentru solutionarea cauzei, documentele sunt mijloace separate de proba care contin date
ce ar putea fi recunoscute ca probe derivate.
Corpurile delicte cuprind obiectele folosite de catre infractor la savirsirea faptei
incriminate, cum ar fi: arma, substantele explozibile, mijloacele de transport etc, iar
documentele ar reprezenta mai degraba niste acte care ar contine date importante pentru
solutionarea corecta a cauzei penale.
Documente in calitate de probe pot fi actele care au un suport material, avind o forma
scrisa,electronica etc., pe cind daca ar fi sa ne referim la corpurile delicte acestea nu
necesita prezenta obligatorie a formei scrise.
2.3. Apreciai modalitile de administrare a corpurilor delicte i a documentelor n
procesul penal.
Pentru ca un obiect sa fie admis ca corp delict trebuie sa intruneasca conditiile prevazute
de CPP. Obiectul trebuie sa fie descris amununtit in procesul verbal de efectuare a
actiunilor procesuale respective. In descriere se va acorda cu atentie speciala semnelor
particulare ale obiectelor si se va asigura posibilitatea de a identifica obiectul din rindul
altor obiecte omogene. Obiectele care au fost ridicate sunt sigilate in functie de volumul
si genul lor. Deasemenea obiecte-corpuri delicte pot fi prezentate de catre parti, precum si
de catre alti subiecti procesuali, cum ar fi martorul.
La audierea participantilor se va constata provenienta obiectului, modalitatea prin care
obiectul a ajuns in posesia persoanei, unele imprejurari care ar confirma autenticitatea
obiectului.
Aparatorul deasemenea poate inainta o cerere privind anexarea la dosar a obiectului,
indicind in ea provenienta obiectului, respectiv participantii pot cere ca obiectul sa fie
anexat la dosar in orice faza a procesului.
Corpurile delicte trebuie sa se pastreze in dosar fiind impachetate si sigilate.
In cadrul efectuarii urmaririi penale obligatia de a asigura pastrarea corpurilor delicte este
pusa in seama organului de urmarire penala, accesul la corpul delict avindul doar ofiterul
de urmarire penala si procurorul.
In instanta de judecata corpurile delicte se pastreaza anexate la dosar , toata
responsabilitatea fiind pusa pe seama judecatorului.
In cazul admisibilitatii documentelor ca mijloace de proba este obligatoriu existent in
dosarul penal a datelor referitoare la modul in care documentul a fost inclus in materialele
dosarului. La dosar pot fi anexate si copiile documentului in cazul in care originalul
trebuie sa se pastreze in institutia unde sa intocmit.
In cazul in care datele prezentate sunt controversate instanta trebuie sa motiveze in
sedinta admiterea sau respingerea anumitor date
203
Acestea se pastreaza anexate la dosra conform art 159 CPP
Subiectul III:
n baza unei nelegeri i n schimbul unei sume de bani, Domenti a permis unui prieten
de-al su Pahomi s intre n magazia unui centru de condiionat semine, al crui
paznic era, i s sustrag 220 kg de porumb ( n 4 saci). A doua zi, Domenti i-a luat din
magazie 40 kg de porumb, le-a pus n portbagajul automobilului personal VAZ-2106 i
n drum spre cas a fost oprit de colaboratorii poliiei rutiere, care au depistat porumbul.
Domenti a recunoscut c l-a luat din magazie. A fost nceput urmrirea penal i
Domenti a fost audiat n calitate de martor. El a recunoscut i faptul furtului porumbului
de ctre Pahomi. Peste o or a fost audiat n calitate de bnuit i a repetat cele spuse
anterior.
Aflnd de la Domenti c Pahomi a dus porumbul sustras la domiciliul su, ofierul de
urmrire penal, considernd c acesta ar putea ascunde porumbul furat, a hotrt s
efectueze fr ntirziere percheziia, fr autorizarea judectorului de instrucie.
Ofierul de urmrire penal a emis ordonan de efectuare a percheziiei i s-a deplasat
urgent acas la Pahomi. Dup ce acesta a luat cunotin de coninutul ordonanei, i s-a
cerut s predea cei 4 saci cu porumb. Pahomi a deschis garajul i benevol a predat sacii
cu porumb. ns ofierul de urmrire penal a continuat percheziia. n una din camerele
casei a depistat i ridicat un pistol model TT i 30 de cartue la el. Cele depistate i
ridicate au fost fixate n procesul-verbal al percheziiei, o copie de pe care a fost nmnat
lui Pahomi. Alte acte n acea zi nu i-au fost nmnate. Fiind audiat n calitate de bnuit,
Pahomi a declarat c pistolul i cartuule nu-i aparin, presupune c ele au fost lasate la el
de ctre Rou Ion, fost combatant n Transnistria, care a locuit un timp la el n gazda
(ulterior Rou a recunoscut acest fapt i dosarul n privina lui de ctre ofier a fost
disjuns). Semnnd procesul-verbal de audiere n calitate de bnuit, Pahomi l-a ntrebat pe
ofier, n baza crui act el se consider bnuit, la care ofierul i-a rspuns c n aceast
calitate el este recunoscut n baza procesului verbal de audiere, pe care l-a semnat. Lund
de la Pahomi obligarea n scris de nu a prsi localitatea n care domiciliaz, ofierul i-a
permis s plece acas. Depistai erorile procesuale.

domenti trebuia interogat n calitate de bnuit i nu martor


OUP trebuia s-l recunoasc n calitate de bnuit prin ordonana de recunotere a
persoanei n calitate de bnuit.
OUP n-a ntiinat jud. De instrucie despre petrecerea percheziiei la dmiciliul lui Pahomi

Test 29
204
Subiectul I: Legitima aparare
1.1. Reproduceti notiunea legala a legitimei aparari.
Este in stare de legitima aparare persoana care savirseste fapta pentru a respinge un
atac direct, imediat, material si real, indreptat impotriva sa, a altei persoane sau impotriva
unui interes public si care pune in pericol grav persoana sau drepturile celui atacat ori
interesul public.
(3) Este in legitima aparare si persoana care savirseste fapta, prevazuta la alin.(2),
pentru a impiedica patrunderea, insotita de violenta periculoasa pentru viata sau sanatatea
persoanei ori de amenintarea cu aplicarea unei asemenea violente, intr-un spatiu de locuit
sau intr-o alta incapere.

1.2. Descrieti conditiile legitimei aparari.


Conditii cu privire la atac
- atacul s afie direct, imediat, material si real
- sa fie indreptat impotriva sa, a unei altei personae sau impotriva unui interes public
-sa puna in pericol grav persoana sau drpeturile celui atacat ori interesul public.
Conditii cu privire la aparare
-apararea este admisa pentru a respinge un atac indreptat impotriva sa, a unei
personae sau a unui interes public
-apararea sa se realizeze printr-o fapta prevazuta de legea penal
-apararea sa fie indreptata impotriva atacantului
-apararea sa fie concomitenta cu atacul
-apararea sa fie proportionala cu gravitatea atacului

1.3. Argumentati pro sau contra includerii in legea penala a notiunii de depasire
a limitelor legitimei aparari.

Subiectul II: Examinarea corporala si reconstituirea faptei


2.1. Descrieti procedura reconstituirii faptei.
Reconstituirea faptei este un procedeu probatoriu, care consta in reconstituirea
integrala sau partiala a faptei la fata locului cu participarea faptuitorului prin
reproducerea anumitor actiuni sau circumstante in care s-a produs fapta in scopul
verificarii si precizarii unor date.
Prin reconstituire se incearca de a
- determina posibilitatea reproducerii anumitor actiuni sau a altor circumstante, in
care s-a produs in conditii determinate de timpul si de spatiul stabilit.
- Prin reconstituire se incearca precizarea anumitor date obtinute in prealabil,
putind fi obtinute unele probe noi.
- La reconstituirea faptei este obligatorie participarea faptuitorului.
- Actiunea procesuala trebuie sa fie petrecuta in conditii maxime asemanatoare cu
cele in care sa petrecut fapta, in caz contrar aceasta poate duce la pierderea valorii
probante a datelor obtinute.
- Reconstituirea se petrece cu scopul de a verifica datele de fapt obtinute in urma
audierii faptuitorului si a altor subiecti, a cercetarii la fata locului sau a altor actiuni
procesuale, existind posibilitatea de a obtine probe noi, care confirma sau neaga
informatia initiala.

205
In cauza penala are importanta orice data obtinuta in urma reconstituirii faptei atit
in faza de urmarire panla, cit si instanta.
- Reconstituirea nu poat fi efectuata in cazurile cind apare pericol pentru sanatatea
persoanei sau daca exista pericolul ca va fi injosita onoarea sau demnitatea ei. De
asemenea, reconstituirea nu se efectueaza daca in consecinta se aduc prejudicii bunurilor,
se incalca securitatea publica sau a normelor morale.

2.2. Identificati garantiile procesuale la efectuarea examinarii corporale.


Examinarea corporala este o actiune procesuala, care constituie o modalitate a
cercetarii corpului omenesc banuitului, invinuitului, inculpatului, martorului, partii
vatamate.
Garantiile procesuale ale examinarii corporale sunt:
1.emiterea unei ordonante in care sa se indice motivele efectuarii acesteia
2.cind examinarea este efectuata de catre OUP fara consimtamantul persoanei
examinate ,este obligatorie autorizatia judecatorului de instructiune
3.initial pers.trebuie convinsa ca o asemenea examinare ai poate crea facilitati
4.participarea procurorului
5.aplicarea fortei an asemenea cazuri trebuie sa fie o masura exceptionala
6.examinarea trebuie efectuata de catre medic
7.ce tine de inregistrarile video si de fotografiere acestea pot fi efectuate doar cu
acordul persoanei examinate
8.ofiterul de UP nu poate efectua examinarea corporala daca actiunea data poate
injosi demnitatea pers.sau pune in pericol sanatatea sa.
2.3. Distingeti particularitatile reconstituirii faptei de experimentul judiciar.
Experimentul se efectueaza in scopul verificarii si precizarii datelor ce au importanta
pentru cauza penala si care pot fi reproduse in conditiile efectuarii unor experimente sau
altor activitati de investigare.
Spre deosebire de reconstituirea faptei, experimenttul se efectueaza fara
reconstituirea momentelor faptei. In multe azuri la efectuarea experimentului participa
specialistul. La efectuarea experimentului participarea faptuitorului este facultativa. Spre
deosebire de reconstituire, experimentul se efectueaza numai in faza de urmarire penala si
consta in efectuarea actiunilor, care au ca scop verificarea si precizarea unor date ca au
importanta pentru cauza. La efecturea experimentului nus necesare anumite cunostinte,
deoarece in asa caz se petrece expertiza. In functia de necesitatea cazului, OUP,
procurorul poate atrage la efectuarea experimentului banuitul, invinuitul, martorul, cu
scopul de a verifica datele declarate de catre aceste persoane. OUP poate atrage si un
specialist, insa consultatiile lui nu vor avea importanta probanta separata, ele vor fi
incluse in procesul-verbal respectiv. Se poate efectua si inregistrarea audio, video sau
fotografierea.

Subiectul III:
In sedinta preliminara la punerea pe rol a cauzei penale, procurorul a propus sa fie
incetat procesul penal in legatura cu aplicarea amnistiei fata de inculpat. Avocatul
inculpatului si inculpatul au mentionat ca sint impotriva aplicarii acestui temei. Instanta
de judecata a decis prin sentinta incetarea procesului penal in legatura cu aplicarea
amnistiei.
1. Apreciaza legalitatea sentintei de incetare.
206
2. Care sint temeiurile si conditiile incetarii procesului penal la punerea pe rol a
cauzei penale?
Sentina n cauz sete nelegitim, deoarece la aplicarea amnistiei este necesar s fie de
acord inculpatul
La punerea pe rol a cauzei temeurile i condiiile de ncetare a cauzei sunt:
- fapta nu este prevazuta de legea pnal
- fapta nu ntruneste elementele infraciunii
- a intervenit termenul de prescripie sau amnistia
- a decedat fptuitorul, cu excepia caturilor de reabilitare
- lipsete plngerea victimei, atunci cnd permite legislaia
- dac exist o hotarirea definitiv a judecatii in privina persoanei
- exist alte circumstante care exclud urmarirea penal
- dac prsoana a acionat n conditiile legitimei aprri sau extrem necesitate
- dac persoana era iresponsabil la comiterea Infraciunii
- Dac fapta constituie o contraventie administrativ

207