Indrumator:

Prof. dr. ing. Dumitru Iacob

Student:
Timircan Dorin

An universitar 2012-2013

1
 Sa se proiecteze tehnologia de executie si echipamentul tehnologic prin
Prelucrare prin deformare plastica la rece a reperului cu desen nr. TCM-4241-05
considerandu-se o productie de serie cu un program anual de fabricatie
100000
n= + 5000 in care N=5.
4

Etape de proiectare

1.Analiza piesei:
a) Citirea si verificarea desenului piesei;
b) Analiza tehnologitatii piesei;
c) Date in legatura cu materialul piesei;
2. Stabilirea formei si dimensiunilor pieselor plane;
3. Analiza croirii materialului semifabricat;
4. Stabilirea tehnologiei de executie a piesei
5. Calculul fortelor de lucru si a pozitiei centrului de presiune a stantei si a
matritei;
6. Alegerea preliminara a piesei pe baza criteriului energetic;
7. Conceperea si proiectarea stantei sau a matritei;
8. Calculul de rezistenta a unor elemente din constructia stantei sau a matritei;
9. Calculul dimensiunilor zonelor de lucru a sculelor, stantelor sau a matritelor;
10. Intocmirea finala a presei pe baza criteriului geometric;
11. Instructiuni privind exploatarea stantei sau a matritei;
12. Normarea tehnica a stantarii sau matritarii pieselor;
13. Calculul cheltuielilor de prelucrare, (costul de productie) a piesei pentru
operatia de stantare sau matritare;
14. Cerinte minime de sanatate securitate in munca.

2
 Consideraii generale asupra prelucrrilor prin presare la rece

Prelucrarea metalelor prin deformare la rece cuprinde un ansamblu de operaii de

tiere ,de deformaii sau combinaii ale acestora, fr eliminare de achii.
Procesul de producie la prelucrarea prin deformare se caracterizeaz prin urmtoarele
particulariti:
Operaiile se realizeaz prin presare la rece;
Materialul prelucrat se prezint, de obicei, sub form de benzi i foi metalice, precum
i sub form de foi din materiale metalice;
Sculele cu care se execut operaiile de tiere se numesc tane, iar pentru operaii de
deformare, matrie;
Utilajele folosite: prese sau maini automate de diferite tipuri care creeaz i aplic
fora de lucru necesar;
Forma i dimensiunile pieselor prelucrate prin presare la rece corespund cu suficient
precizia formei i dimensiunilor elementelor active ale sculelor.
tanarea i matriarea cuprinde un numr mare de operaii a cror tehnologic i
clasificare este reglementat prin STAS 5943-69.
tanarea se caracterizeaz prin separarea parial sau total a semifabricatului prin
forfecare. Dac operaiile de prelucrare se execut prin forfecare la foarfece fr dispozitiv,
acestea se numesc operaii de tiere.
Matriarea se caracterizeaz prin faptul c operaiile se execut numai prin deformare
plastic, cu modificarea formei i dimensiunilor semifabricatului.
Operaiile de presare la rece sunt acele operaii care se execut la o temperatur
inferioar temperaturii de recristalizare a metalului sau aliajului respectiv, prin deformare
plastic i prin tiere. Ele se mpart n urmtoarele grupe:
operaii de tiere (tanare), prin care materialul semifabricatului se separ parial sau
total dup un contur nchis sau deschis, prin aciunea local a unor muchii asociate;
operaii de ndoire i rsucire sunt operaii de deformare prin ncovoierea sau rsucirea
materialului, la care este caracteristic existena unei suprafee sau fibre neutre care i
pstreaz dimensiunile i dup deformare;
ambutisarea este o operaie de deformare complex a materialului prin care un
semifabricat plan este transformat ntr-o pies cav sau se urmrete adncirea unui
semifabricat cav;
operaiile de fusonare sunt operaiile de deformare local a materialului, la care
grosimea nu se modific;
operaiile de fasonare prin presare volumic sunt acele operaii la care are loc
modificarea profilului, grosimii materialului, printr-o redistribuire a volumului materialului
prelucrat;
operaiile de asamblare prin presare sunt operaii de tiere i deformare a materialului
prin care se realizeaz mbinarea a dou sau mai multe piese.

3
 Dup modul de combinare, operaiile pot fi:
simple, cnd pe o tan sau matri se execut numai o singur operaie;
combinate, cnd pe o tan sau matri se execut mai multe faze.
Operaiile combinate pot fi:
combinate succesiv;
combinate simultan;
combinate succesiv-simultan.
tanele i matriele utilizate n practica prelucrrii prin presare la rece sunt de o mare
varietate constructiv i funcional, avnd n vedere operaiile pe care le execut, precum i
volumul de producie pentru care sunt proiectate.
Astfel pentru producia de serie mare i de mas se utilizeaz tane i matrie de mare
durabilitate i productivitate, nzestrate cu dispozitive i mecanisme de alimentare automat i
de evacuare a pieselor prelucrate. Pentru producia de serie mic se utilizeaz cu rezultate
bune tane i matrie de construcie simpl, universale i reglabile, iar pentru producia
individual au nceput s se foloseasc tane i matrie universale i din elemente modulare
asamblate.
Din punct de vedere al schemei de lucru i al operaiilor pe care le execut, deosebim
tane pentru operaii de retezare,decupare, perforare, precum i matrie pentru ndoire,
ambutisare, etc.
Printre avantajele procedeului de prelucrare la rece comparativ cu alte metode de
prelucrare se numr:
se obin piese cu adaosuri minime de material sau uneori chiar fr adaosuri;
se realizeaz importante economii de material i manoper;
se obin piese ntr-o gam larg de forme i dimensiuni;
se obin piese care prin alte metode ar fi greu sau imposibil de realizat;
se obine o precizie ridicat a pieselor;
productivitatea este extrem de ridicat;
exist posibilitatea mecanizrii, automatizrii i robotizrii proceselor.
Singurul dezavantaj al utilizrii procesului de presare la rece este acela c tanele i
matriele sunt dispozitive extrem de complexe, cu un cost ridicat al proiectrii i execuiei.
Prelucrrile prin presare la rece s-au extins i la piese de gabarit care n prezent
realizndu-se:
se decupeaz tabla de grosimi maxime de 20-25 mm;
se perforeaz n table de grosimi maxime de 30-35 mm;
se ndoaie semifabricate cu grosimi de 90-100 mm;
se prelucreaz piese cu gabarit mare pentru industria de autovehicule i aeronautic cu
dimensiuni mai mari de 10 m.
Analiznd statisticele mondiale n ceea ce privete cantitatea de metal prelucrat prin
diverse metode tehnologice se constat tendina de cretere accentuat a cantitii de metal
prelucrat prin presare la rece.

4
 SR EN 10130
Produse plate laminate la rece din otel cu continut scazut de carbon
pentru ambutisare sau indoire la rece

Prezentul Standard European se aplica produselor plate laminate la rece, neacoperite,

cu latime de min. 600 mm, cu grosime de min. 0,35 mm si daca nu s-a stabilit altfel la
momentul cererii de oferta si al comenzii, de max. 3 mm, din otel cu continut scazut de
carbon, destinate ambutisarii sau indoirii la rece, livrate sub forma de table, benzi late, benzi
late fasiate, benzi late fasiate taiate la lungime.
Standardul nu se aplica benzilor inguste (latime de laminare <600mm) laminate la rece
si nici produselor plate laminate la rece pentru care exista un standard specific.
Notarea conventionala se compune din termenul tabla, banda lata, banda lata fasiata
sau banda lata fasiata taiata la lungime urmata in ordine de:
Indicativul prezentului Standard European, EN 10130;
Simbolul FeP;
Simbolul clasei otelului (01-03-04-05 sau 06);
Simbolul referitor la aspectul suprafetei
Eventual simbolul referitor la finisarea suprafetei

Pentru clasa de otel FeP01, modul de dezoxidare se lasa la alegerea producatorului.

Produsele se livreaza in mod obisnuit in stare dresata.
Produsele se livreaza in mod obisnuit uleiate. In acest caz, ele au cele doua fete
protejate cu un strat de ulei neutru, nehigroscopic, lipsit de corpuri straine si repartizat in mod
uniform astfel incat, in conditii normale de ambalare, de transport, de manipulare si de
depozitare, produsele sa nu prezinte coroziune pe o durata de 3 luni.
Acest strat de ulei trebuie sa poata fi eliminat prin solutii alcaline sau alti solventi
uzuali.
Produsele se pot livra cu doua aspecte de suprafata, A sau B.
Aspectul de suprafata A sunt permise defecte ca: pori, imprimari usoare, urme mici
sau zgarieturi minore sau o colorare slaba care nu afecteaza capacitatea de deformare si nici
aderenta acoperirilor de suprafata.
Aspectul de suprafata B, fata cu aspectul cel mai bun trebuie sa fie lipsita de defecte
care pot compromite aspectul uniform al unei vopsiri de calitate sau al unei acoperiri
electrochimice.
Suprafata finisata poate fi:
Lucioasa, b, 0,4
Semilucioasa, g, 0,9
Normala, m 0,6 < 1,9
Rugoasa, r, 1,6

5
 Analiza tehnologitatii piesei

S6 S5 S4 S3 S7 S2 S1

6
 Determinarea formei si dimensiunii semifabricatului plan

In cazul indoirii dupa o anumita raza de curbura, lungimea

semifabricatului este egala cu suma lungimilor portiunilor rectilinii la care se
adauga lungimea fibrei neutre de pe portiunea curba.

= ( + )
180
=1

L=1 + 2 + (r+xg)
2
3,14
L=71+18+ (2+0,4552)
2
L=71+18+1,572,91
L=93,5687mm

7
 = (94 80) (2 345)
= 6830 2
= 6830 (176,7 + 19,63 + 78,53 2)
= 6477

8
 Determinarea eficientei utilizarii materialului prelucrat

Dezvoltarea in continuare a stantarii si matritarii la rece este strans legata de tendinta

de a se reduce pierderile de material si de a se apropia greutatea materialului consumat de cea
a piesei.
Economisirea materialelor reprezinta o problema deosebit de importanta, a carei
rezolvare depinde de o serie de factori de natura constructiva, tehnologica si organizatorica.
Croirea tablelor in semifabricate individuale sau fisii este prima operatie in cadrul
procesului de obtinere a semifabricatelor folosite la deformarea plastica la rece, unde se
pierde material sub forma de capete si deseuri nefolosibile.

Croirea materialului
Prin croire, se intelege repartizarea judicioasa pe suprafata semifabricatului a
produsului cu forme bine determinate.

Dimensiunile tablei laminate la livrare:

-grosimi:0,4-3,5mm;
-latimi:1000,1250,1500mm;
-diametrul interior al ruloului:61015;
-greutate rulou:maxim 10 tone;
Tolerane la dimensiuni i form conform SR EN 10131;
Aspect suprafa uleiat;

9
 3. Analiza croirii materialului semifabricatului

Croirea semifabricatului const n amplasarea justigioas a semifabricatului plan din care se

obine piesa pe o fie, pe o band sau pe foaia de tabl.
Amplasarea se evaluiaz cu ajutorul coeficientului de croire i a coeficientului de
folosire:
A
Kc 0
AS
unde : A0 aria semifabricatului cu tot cu orificii
As- aria semifabricatului necesar
Pt a se evalua cat din materialul semifabricatului se regaseste in materialul piesei finite
se calculeaza coeficientul de folosire a materialului kf:

A
Kf
AS
unde: A- aria piesei din care s-au scos orificiile
As-aria semifabricatului necesar

0 = 94 80
0 = 7520 2
= 0
=
= 6477 2

Moduri de croire:

1)Croirea cu deeu:

Croirea tip A (orientarea semifabricatului cu lungimea sa n lungul fiei):

10
K1=1; K2=1; K3=1;

a=2,4mm
1 = 1 2 3
1 = 2,4

b=1,9mm
1 = 1 2 3
1 = 1,9

= + 2 1
= 80 + 2 2,4
= 84,8
= + 1
= 94 + 1,9
= 95,9

85
96

Cazul 1

Latimea ruloului l=1000mm

1000:85=11 fasii
11 85 = 935
1000-935=65mm
0 7520 11
= = = 86%
96 1000
6653,4 11
= = = 76%
96 1000

11
Cazul 2

Latimea ruloului l=1250 mm

1250 85 = 14
85 14 = 1190
1250 1190 = 60
0 7520 14
= = = 87%
96 1250
6653,4 14
= = = 77%
96 1250

Cazul 3

Latimea ruloului l=1500 mm

1500 85 = 17
85 17 = 1445
1500 1445 = 55
0 7520 17
= = = 88%
96 1500
6653,4 17
= = = 78%
96 1500

Croire tip B (orientarea semifabricatului cu lungimea sa pe latimea fasiei):

12
 = + 2 1
= 94 + 2 2,4
= 98,8
= + 1
= 80 + 1,9
= 81,9

99
82

Cazul 4

Latimea ruloului l=1000mm

1000: 99 = 10
10 99 = 990
1000 990 = 10
0 7520 10
= = = 91%
82 1000
6653,4 10
= = = 81%
82 1000

Cazul 5

Latimea ruloului l=1250 mm

1250 99 = 12
99 12 = 1188
1250 1188 = 62

13
 0 7520 12
= = = 88%
82 1250
6653,4 12
= = = 78%
82 1250

Cazul 6

Latimea ruloului l=1500 mm

1500 99 = 15
99 15 = 1485
1500 1485 = 15
0 7520 15
= = = 91%
82 1500
6653,4 15
= = = 81%
82 1500

2. Croire cu deseuri putine

Croire de tip A (orientarea semifabricatului cu lungimea sa in lungul fasiei)

14
Cazul 7

= 80
= 94

1000 80 = 12
80 12 = 960
1000 960 = 40
0 7520 12
= = = 96%
94 1000
6653,4 12
= = = 85%
94 1000

Cazul 8

Latimea ruloului l=1250 mm

1250 80 = 15
80 15 = 1200
1250 1200 = 50
0 7520 15
= = = 96%
94 1250
6653,4 15
= = = 84%
94 1250

15
Cazul 9

Latimea ruloului l=1500 mm

1500 80 = 18
80 18 = 1440
1500 1440 = 60
0 7520 18
= = = 96%
94 1500
6653,4 18
= = = 84%
94 1500

Croire tip B (orientarea semifabricatului cu lungimea sa pe latimea fasiei):

16
Cazul 10

Latimea ruloului l=1000mm

= 94
= 80

1000 94 = 10
94 10 = 940
1000 940 = 60
0 7520 10
= = = 94%
80 1000
6653,4 10
= = = 83%
80 1000

Cazul 11

Latimea ruloului l=1250 mm

1250 94 = 13
94 13 = 1222
1250 1222 = 28
0 7520 13
= = = 97%
80 1250
6653,4 13
= = = 86%
80 1250

Cazul 12

Latimea ruloului l=1500 mm

1500 94 = 15
94 15 = 1410
1500 1410 = 90
0 7520 15
= = = 94%
80 1500
6653,4 15
= = = 83%
80 1500

17
Croire fara deseuri cu cutit de pas, cu apasare laterala:

Latimea benzii:
= 94
= 80
= + + 2

Unde:
D-latimea semifabricatului;
c-puntita taiata cu cutitu de pas;
abaterea inferioara la latime a benzii;

= 94 + 2 + 2 0,8
= 97,6

18
Cazul 13

Latimea ruloului l=1000mm

= 97,6
= 80

1000 97,6 = 10
97,6 10 = 976
1000 976 = 24
0 7520 10
= = = 94%
80 1000
6653,4 10
= = = 83%
80 1000

Cazul 14

Latimea ruloului l=1250 mm

1250 97,6 = 12
97,6 12 = 1171,2
1250 1171 = 79
0 7520 12
= = = 90%
80 1250
6653,4 12
= = = 79%
80 1250

Cazul 15

Latimea ruloului l=1500 mm

1500 97,6 = 15
97,6 15 = 1464
1500 1464 = 36
0 7520 15
= = = 94%
80 1500
6653,4 15
= = = 83%
80 1500

19
Croire cu deseuri cu doua cutite de pas fara apasare laterala

a = 2,5
= 2,5
= 82,5
= 94
= + 2 + 2 + 2 +
= 94 + 5 + 4 + 1,6 + 0,8
= 106,2

D-dimensiunea piesei;
B-latimea benzii;

20
a-puntita lateral
c-puntita taiata cu cutitu de pas (tab 6.5)
abaterea inferioara la latime a benzii (tab 6.8)
j-jocul intre banda si riglele de conducere
b- puntita intermediara
n-nr de randuri

Cazul 16

Latimea ruloului l=1000mm

= 106,2
= 82,5

1000 106,2 = 9
106,2 9 = 955,8
1000 955,8 = 44,2
0 7520 9
= = = 82%
82,5 1000
6653,4 9
= = = 72%
82,5 1000

Cazul 17

Latimea ruloului l=1250 mm

1250 106,2 = 11
106,2 11 = 1168,2
1250 1168,2 = 81,8
0 7520 11
= = = 80%
82,5 1250
6653,4 11
= = = 70%
82,5 1250

Cazul 18

Latimea ruloului l=1500 mm

1500 106,2 = 14
106,2 14 = 1486
1500 1486 = 14

21
 0 7520 14
= = = 85%
82,5 1500
6653,4 14
= = = 75%
82,5 1500

Croire cu deseuri cu opritor

= + 2 +
= 94 + 5 + 0,8
= 99,8
= 82,5

Cazul 19

Latimea ruloului l=1000mm

= 99,8
= 82,5

1000 99,8 = 10
99,8 10 = 998
1000 998 = 2
0 7520 10
= = = 91%
82,5 1000
6653,4 10
= = = 80%
82,5 1000

Cazul 20

Latimea ruloului l=1250 mm

1250 99,8 = 12
99,8 12 = 1197,6
1250 1197,6 = 52,4
0 7520 12
= = = 87%
82,5 1250
6653,4 11
= = = 77%
82,5 1250

22
Cazul 21

Latimea ruloului l=1500 mm

1500 99,8 = 15
99,8 15 = 1497
1500 1497 = 3
0 7520 15
= = = 91%
82,5 1500
6653,4 15
= = = 80%
82,5 1500

4. Tehnologia de executie a piesei

Tehnologia de prelucrare a unei piese se defineste prin succesiunea tuturor operatiilor

de prelucrare suprafetelor componente ale piesei. Cu cat un traseu tehnologic este mai lung
tehnologia formata din mai multe faze, cu atat volumul de munca prestat pentru realizarea
piesei este mai mare, piesa este mai scumpa. De asemenea si precizia dimensiunii a piesei este
determinata de tehnologia de prelucrare a acesteia. Operatia se defineste ca ansamblul
prelucrarilor de obtinere a componentelor pieselor care efectueaza la un loc de munca pe
aceeasi masina unealta si aceleasi dispozitive.
O operatie este formata din mai multe faze:
-o faza se defineste ca prelucrarea ce se efectueaza la un loc de munca cu o anumita
scula , in vederea obtinerii unei suprafete. Fiecare operatie introduce erori de orientare si
fixare in vederea prelucrarii. Cu cat numarul de operatii este mai mare, precizia este scazuta.
Din cele spuse rezulta ca este recomandabil ca din punct de vedere economic si
precizie piesa sa se faca dintr-o singura faza, sa fie un sistem complex, care sa aiba organizate
simultan ambutisare, perforare, decupare. Aceste sisteme sunt scumpe deoarece cuprind o
varietate de prelucrari, piesele au precizia influientata de erorile de pozitioanare dar totusi
piesele astfel prelucrate sunt mai precise, daca s-ar face din mai multe operatii.
In elementele tehnologitatii de executie a piesei va trebui sa se combine o realizare de
precizie a executiei piesei economice si in conditii tehnice cu echipamente simple.
Acest lucru este obtinut prin valorificarea cunostintelor si experienta practicantului,
precum si a dotarilor atelierelor.
Pe fisa tehnologica suprafetele care se prelucreaza se deseneaza cu linie ingrosata
exagerat in functie de conturul piesei. Pe masura ce semifabricatul este prelucrat piesa capata
tot mai multe cote.

23
 5.Calculul forelor, lucrului mecanic i al centrului de presiune

Relaia pentru calcularea forei de tiere la tanare este urmtoarea:

F=Lg0 [N]
L-lungimea conturului tiat
g-grosimea materialului tanat n mm
-rezistena la forfecare,n N/mm2

Decupare piesa:
L=2* l+2*l
L=94*2+80*2
L=348
G=2mm
=0,8r, r,=420 N/mm2
=0.8*420;
=336
F=348*2*336
F=233856N
Perforare 15:
L=2**r
L=2*3.14*7,5
L=47,1N
F=47,1*2*336
F=31651,2N

Perforare 10:
L=2**r
L=2*3.14*5
L=31,4N
F=31,4*2*336
F=21100,8N

Perforare 5:
L=2**r
L=2*3.14*2,5
L=15,7mm
F=15,7*2*336
F=10555,75N
F=Fi
F=233856+31651,2+21100,8+10555,75
F=297163,75N

24
Fcalculat=k*F
K=1.3
Fcalculat=297163,75*1.3
Fcalculat=386312,8N
Ftotal=Fc+Fimp+Fsc
Fimp=n*kimp*F;
n=h/g; n=4/2; n=2
kimp=0,6
Fimp=297163,75*2*0.6
Fimp=356596,5N
Fsc=ksc*F; ksc=0,6
Fsc=0.6*297163,75
Fsc=178297,8N
Ftotal=Fc+Fimp+Fsc
Ftotal==386312,8+356596,5+178297,8

Ftotal=921207,1N
Forele la ndoire:
Mi=b*s2/4*r
Mi=80*4/4*420
Mi=33600
Fc=k*p*A
Fc=1.3*80*6477
Fc=673608N
F=k*b*g* r
F=1.3*80*2*420
F=87360

Calculul lucrului mecanic:

Lm=F*h/1000 [N/m]
Lm=921207,1+87360*4/1000
Lm=4034,268J

Puterea:
P=Lm/60
P=4034,268/60
P=67,23W
Pm=a0*Lm/60t
a0=1,3
=0,6
t=0,9
Pm=1,3*4034,27/60*0,6*0,9
Pm=47,2W

25
Stabilirea centrului de presiune

=1
=


=1
=

3.14 10 15 + 3.14 10 65 + 3.14 15 40 + 3.14 5 40 + 50 80 + 25 80 + 87 20

=
15 + 65 + 40 + 40 + 80 + 87

3.14 10 2 + 3.14 15 51 + 3.14 5 84 + 72 20

=
10 + 51 + 84 + 94
471 + 2051 + 1864 + 628 + 160 + 2000 9965.6
= = = 40.89
240 240
62.8 + 2402 + 1316 + 5760 9560
= = = 40
239 239

26
 6. Proiectarea tanei sau a matriei

Elementele componente ale acestora pot fi mparite n mai multe grupe, dupa rolul pe
care il indeplinesc in functionare, astfel:
-elemente active: poansoane, plci active;
-elemente de susinere i reazem: plci de baz, plci superioare, plci port-poanson, port-
pastile, plci intermediare;
-elemente pentru ghidare: plci de ghidare, coloane i buce de ghidare, elemente prismatice
de ghidare;
-elemente pentru conducerea i poziionarea semifabricatelor n interiorul tanelor i
matrielor: rigle de conducere, mpingtoare laterale, opritoare, cuttoare, cuite de pas;
-elemente pentru fixarea i apsarea materialului n timpul executrii operaiilor de lucru:
elemente de apsare i de reinere;
-elemente pentru scoaterea materialului materialului de pe piesele active: extractoare,
arunctoare, elemente de desprindere;
-elemente de acionare: arcuri, pene, came, mecanisme cu prghii;
-elemente de asamblare i de instalare: tifturi, uruburi, bride etc;

Plci active pentru tiere:

Vom alege plci active n constructie asamblat, cu pastile sau segmeni.

-grosimea minima a plcii se calculeaz cu relaia:
H=g+K + +(7-10)mm
H=1+1,394 + 80+8
H=2,3+13+8
H=23,3mm
-distana minim ntre marginea plcii i a muchiei active:
b1=H=23,3 mm;
d=8,5mm
-diametrul gurilor de tift:
d1=d-(1-2)mm
d1=8,5-2=6,5mm
-distana minim ntre gurile de tift i de urub:
+1
b4=0,8 d+ 2
b4=0,8*8,5+7,5
b4=6,8+7,5
b4=14,3mm
-distana minim ntre marginea plcii i gurile de fixare cu uruburi:
dmin=1,2d
dmin=1.2*8.5
dmin=10.2mm

27
 Elementul caracteristic al plcilor active l constituie geometria prii de lucru pe care
am ales-o ca fiind cu guler cilindric cu degajare conic; aceste plci au o durabilitate ridicat,
putnd fi recondiionate cu pstrarea n limite precise a dimensiunilor iniiale.

=0015
h=6mm
H=19,3mm
Pentru economisirea oelului de scule , mai ales n cazul tanelor i matrielor cu mai
multe posturi de lucru, se utilizeaz plci active n construcie asamblat, cu pastile sau cu
segmeni.

Fixarea rapida a pastilelor se poate face si cu surub.

28
d=2
D=10+0,018
H=12
h=3

Poansoane pentru tiere

Ca i placile active, poansoanele sunt de o

mare varietate constructiv. Ele pot fi clasificate dupa
diferite criterii cum ar fi:
-dup natura operaiilor: pentru tiere, ndoire,
ambutisare etc.
-dup forma seciunii transversale: circulare, ptrate,
dreptunghiulare, hexagonale etc.
-dup soluia constructiv: n construcie monobloc
sau asamblat.
Vom folosi acest tip de poanson pentru perforare:
d=2
l=5
L=50
D=4
H=2
Fixarea se face:
Jmin=0,040
Jmax=0,080
Tpl=0,025
Tp=0,015

29
 Calculul dimensiunilor prilor de lucru a elementelor active la tiere

Dimensiunile placii active la decupare:

Dpl=(Dmin)+Tpl=(D+As)Tpl
Dpl=1568+0,025=1568.025mm2
Iar dimensiunile poansonului:
Dp=(Dpl-jmin)-Tp=D+Ai-jmin) Tp
Dp=1568,025-0.040-0,015=1567,970
La perforare dimensiunile poansonului vor fi:
dp=(dmax)-Tp=(d+As)-Tp
dp=2,012-0,012
dp=2
i cele ale plcii active:
dpl= (dp+ Jmin)+Tpl=(d+As+ Jmin)+Tpl
dpl=2+0.040+0,015
dpl=2,055

Elemente de susinere i de reazem

n grupa elementelor de susinere i de reazem intr plcile port-poanson, plcile de

baz, superioare i intermediare. Plcile de baz i plcile superioare reunesc piesele
componente care intra n matria inferioar, iar plcile superioare pe cele care compun
semimatria superioar. Formele i dimensiunile lor sunt tipizate i se execut prin turnare din
Fc 25-30 STAS 568, OT45-55 STAS 600, sau din plci laminate OL 50, OL 37 STAS 500.
Vom adopta varianta de plac de baz cu coloane de ghidare n diagonal din
semifabricat laminat.

30
 Elemente de ghidare
Elementele de ghidare ale tanelor i matrielor se folosesc pentru a asigura o
deplasare relativ precis a poansoanelor n raport cu placile active.

31
 Elementele de ghidare cel mai mult folosite sunt bucele i coloanele de ghidare
cilindrice. Acestea sunt simple din punct de vedere constructiv, putnd fi realizate cu o mare
precizie dimensional i rezisten la uzur.

D=24+0,048
D1=27
D-02=20
d1=16+0,018
l=58
l1=48
l2=10

Cepuri de fixare
Petru instalarea tanelor i matrielor pe prese, legtura ntre culisou i partea mobil a
tanei se face prin intermediul cepurilor . Cepurile de prindere se monteaz pe placa
superioar in centrul de presiune.

32
D1=10
D2=10
L1=25
L2=3
L3=6

33
 8.Verificarea elementelor, stantelor si matritelor

Placa activa

3
= ( 2
)
2 1+ 2

80
31,3 94
= 23,32 ( 6400 )
1+
8856

= 0,0071 0,49
= 0,003479

Poansoane
Verificarea la compresiune

=

1,3
= 6,25
= 0,066 2

Verificarea la strivire

=

1,3
=
50,26
str = 0,025

Verificarea la flamaj

=

= 2
= 2 50 = 100

= ;

34
 9. Stabilirea normei de timp si calculul costului de productie

A stabili norma de timp, inseamna timpul in care se realizeaza acel produs pe

parcursul tuturor operatiilor necesare prelucrarilor acestora. Se va determina norma de timp
pentru fiecare operatie a procesului tehnologic. Vom face norma de timp petru o sigura
operatie. Norma de timp la prelucrarea operatiei este:

= + + + ; : [2,notite proiect]
0
;
0 ;
;
;
.

= 18 + 0,08 + 0,06
= 18,14
0 = 100
= + [2,notite proiect]
1
= [2,notite proiect]
1
= 1,05
120
= 0,00875
= 1 +2 +3 +4 +5 +6 [2,notite proiect]
= 0,015 + 0,018 + 0,028 + 0,009 + 0,007 + 0,014
= 0,051
= 0,00875 + 0,051
= 0,05975
= 5% [2,notite proiect]
= 7% [2,notite proiect]
+ = 0,02152
= 0,1814 + 0,1785 + 0,2152
= 0,5751
480
= 0,5751 = 834,63

35
 10. Alegerea variantei optime de proces tehnologic

Pentru obtinerea unei piese stantate sau matritate la rece sunt posibile mai multe
variante de proces tehnologic, care pot diferi intre ele prin forma si dimensiunile
semifaricatelor folosite, modul de croire si gradul de utilizare a materialului, numarul de scule
necesare, tipul si complexitatea acestora, modul de alimentare cu material si de evacuare a
pieselor si deseurilor , procesele si gradul de incarcare al acestora.
Costul pe bucata al unei piese obtinute prin stantare sau matritare la rece rezulta ca
suma cheltuielilor cu materialul si manopera necesare pentru obtinerea piesei, cheltuieli de
regie, cheltuieli cu amortizarea stantei sau matritei piesei.
Expresia costului unei piese matritate este:

= + + + + [ ] [2,notite proiect]
Unde:
, ;
, ;
, ;
, ;
, .

= 104 [ ] [2,notite proiect]

Unde:
2 ;
;
, 3
%;

,
647727,88 808325,6
= = = 0,85 [2,notite proiect]
1000095 950000

= + [ ] [2,notite proiect]
60 60 0
Unde:
; 10,7 ;
, 12,10
, ;
, ;
0 , ,
10,7 12,10 18
= 60
0,5751 + 60
120
= 0,17 0,5751 + 0,2 0,15

36
 = 0,127

= 100 [ ] [2,notite proiect]
Unde:
;
%; = 350
= 0,127 3,5
= 0,4455

= [2,notite proiect]

Unde:
,
, ;
%;
. , %;

= [2,notite proiect]

2
= 3 = 0,62
n=208500 pentru un schimb pe intregu an
940005
= 0,62208500
= 3,63
= 0,85 + 0,127 + 0,4455 + 3,63
= 5,058

37
 11. Indicatii privind executia piesei exploatarea si
intretinerea stantei
Piesa se executa din materialul recomandat de proiectant cu respectarea stricta a tehnologiei
de fabricatie si a masurilor de protectia muncii specifice fiecarei operatii.

Inainte de montarea stantei trebuie executate urmatoarele:

Se verifica existenta documentatiei tehnologice

Se curata partile active de contact ale presei si stantei de corpuri straine.

Se verifica punctele de ungere si existenta lubrifiantilor recomandati de proiectant

Se verifica daca toate elementele presei functioneaza normal

Se verifica existenta organelor de prindere prescrise

Se consulta proiectul stantei pentru a determina inaltimea stantei inchisa

Se verifica daca presa are culisorul la pozitia maxima superioara si se regleaza acesta

Se asigura mecanic culisorul prin sprijinire, contra coborarii nedorite

Se centreaza stanta fata de canalele masei si se verifica centrarea prin ridicarea tijelor
cu ajutorul dispozitivelor hidro-pneumatice

Se fixeaza stanta pe presa prinzandu-se mai intai partea superioara, apoi cea
inferioara

Se ridica culisorul cu o distanta echivalenta cu de doua ori grosimea materialului

Se verifica indepartarea sculelor ajutatoare

Se executa prima piesa, iar in functie de dimensiunile obtinute se modifica pozitia

culisorului cu ajutorul surubului de reglare pana cand se obtine piesa conform documentatiei
tehnice

38
 12. Norme de protectie a muncii pentru prelucrarea metalelor prin
deformare plastica la rece si stantare

Normele specifice de protectie a muncii sunt reglementari cu aplicabilitate nationala care

cuprind prevederi minimal obligatorii pentru desfasurarea principalelor activitati din economia
nationala, in conditii de protectie a muncii.

Respectarea continutului acestor prevederi nu absolva unitatile economice de raspunderea

pentru prevederea si asigurarea oricaror altor masuri de protectie a muncii adecvate conditiilor
concrete de desfasurare a activitatii respective.

Normele specifice de protectie a muncii fac parte dintr-un sistem unitar de reglementari
privind asigurarea securitatii si sanatatii in munca, sistem compus din:

Norme generale de protectie a muncii, care cuprind prevederile de protectie si de medicina a

muncii, general valabile pentru orice activitate;

Norme specifice de protectie a muncii, care cuprind prevederile de protectie a muncii,

specifice unor anumite activitati sau grupe de activitati, detaliind prin acestea prevederile Normelor
generale de protectie a muncii.

Prevederile tuturor acestor norme se aplica cumulativ si au valabilitate nationala, indiferent de

forma de organizare sau de proprietate in care se desfasoara activitatea pe care o reglementeaza.

Structura sistemului national de norme specifice de protectie a muncii urmareste corelarea

prevederilor cu pericolele specifice uneia sau mai multor activitati si reglementarea unitara a masurilor
de protectie a muncii pentru activitati caracterizate prin riscuri comune.

Structura fiecarei norme specifice de protectie a muncii are la baza abordarea sistemica a
aspectelor de securitate a muncii practicata in cadrul Normelor generale de protectie a muncii.

Conform acestei abordari, procesul de munca este tratat ca un sistem complet structurat,
compus din urmatoarele elemente care interactioneaza:

Executantul: omul implicat nemijlocit in executarea unei sarcini de munca.

Sarcina de munca: totalitatea actiunilor ce trebuie efectuate prin intermediul mijloacelor de

productie si in anumite conditii de mediu pentru realizarea scopului procesului de munca.

Mijloace de productie: totalitatea mijloacelor de munca (instalatii, utilaje, masini, aparate,

dispozitive, unelte etc.) si a obiectelor muncii (materii prime, materiale etc.) care se utilizeaza in
procesul de munca.

Mediul de munca: ansamblul conditiilor fizice, chimice, biologice si psihologice in care unul sau mai
multi executanti isi realizeaza sarcina de munca.

Reglementarea masurilor de protectie a muncii in cadrul Normelor specifice de protectie a

muncii, vizand global desfasurarea uneia sau mai multor activitati, in conditii de protectie a muncii, se

39
realizeaza prin tratarea tuturor aspectelor de asigurare a protectiei muncii la nivelul fiecarui element
component al sistemului: executant-sarcina de munca-mijloace de productie - mediul de munca -
proprii proceselor de munca din cadrul activitatilor care fac obiect de reglementare.

Prevederile sistemului national de reglementari normative pentru asigurarea protectiei muncii

constituie alaturi de celelalte reglementari juridice referitoare la securitatea si sanatate muncii, baza
pentru:

- activitatea de conceptie a echipamentelor tehnice si a tehnologiilor;

- autorizarea functionarii unitatilor;

- instruirea salariatilor cu privire la protectie a muncii;

- cercetarea accidentelor de munca si stabilirea cauzelor si responsabilitatilor;

- controlul realizarii masurilor de protectie a muncii;

- fundamentarea programului de protectie a muncii.

In contextul general prezentat, Normele specifice de protectie a muncii pentru activitatile de

prelucrare a metalelor prin deformare plastica si stantare au fost elaborate tinand cont de
reglementarile existente in domeniul protectiei muncii pentru aceste activitati, precum si pe baza
studierii proceselor de munca si stabilirii riscurilor specifice, astfel incat pentru fiecare pericol sa
existe cel putin o masura de prevenire la nivelul fiecarui element component al procesului de munca.

Structurarea acestor prevederi este facuta pe activitati specifice procedeelor de prelucrare,

prevederile urmarind o succesiune logica, corespunzatoare modului de actiune al executantului in
procesul de munca.

Normele cuprind si prevederi de protectie a muncii ce vor fi respectate la proiectarea

mijloacelor de productie, prevederi care raman valabile pana la acoperirea problematicii tratate prin
standarde in domeniu.

La elaborarea normelor s-a utilizat terminologia de specialitate prevazuta prin standardele in

vigoare si literatura tehnica de specialitate.

In acelasi timp, pentru terminologia specifica domeniului protectiei muncii, norma prezinta o
anexa in care sunt explicati o serie de termeni uzuali.

Pentru ca normele specifice sa corespunda cerintelor actuale nu numai in ce priveste

continutul, dar si ca forma de prezentare, s-a procedat la utilizarea unor subtitluri care precizeaza
continutul articolelor care se refera la aceeasi problematica, facilitand astfel, pentru utilizatori,
intelegerea si gasirea rapida a textelor necesare.

1. Prevederi generale

Continut, scop
40
Art. 1. - (1) Normele specifice de protectie a muncii pentru activitatile de prelucrare a metalelor prin
deformare plastica la rece si stantare cuprind masuri de prevenire a accidentelor de munca si a bolilor
profesionale specifice acestor activitati.

(2) Masurile de prevenire cupinse in prezenta norma au ca scop eliminarea sau diminuarea factorilor
de risc existenti in sistemul de munca, proprii fiecarui element component al acestuia (executant-
sarcina de munca-mijloace de productie-mediu de munca).

Domeniu de aplicare
Art. 2. - Prezentele norme se aplica la toate persoanele juridice sau fizice care desfasoara activitati de
prelucrare a metalelor prin deformare plastica la rece si stantare.

Relatii cu alte acte normative

Art. 3. - (1) Prevederile prezentelor norme se aplica cumulativ cu prevederile Normelor generale de
protectie a muncii.

(2) Pentru activitatile nespecifice sau auxiliare activitatilor de prelucrare a metalelor prin deformare
plastica la rece si stantare desfasurate in unitati se vor aplica prevederile normelor specifice prezentate
in anexa 1.

Revizuirea normelor

Art. 4. - Prezentele norme se vor revizui periodic si vor fi modificate ori de cate ori este necesar, ca
urmare a modificarilor de natura legislativa, tehnica etc., survenite la nivel national, la nivelul
unitatilor sau la modificarea proceselor tehnologice.

2. Prevederi comune tuturor activitatilor de prelucrare a metalelor prin

deformare plastica la rece si stantare

2.1. Incadrarea si repartizarea personalului pe locuri de munca

Art. 5. - Incadrarea si repartizarea personalului pe locuri de munca se va face conform Normelor

generale de protectie a muncii.

Art. 6. - La executarea lucrarilor din cadrul activitatilor mentionate, se va folosi numai personal care
prezinta starea de sanatate, aptitudini fizice si psihice, cunostinte si deprinderi de munca
corespunzatoare si care a fost selectionat pe un anumit loc de munca.

Art. 7. - La repartizarea angajatilor pe locurile de munca se va tine seama de: - calificarea profesionala
pe care o au pentru lucrarile ce li se incredinteaza si modul in care si-au insusit cunostintele
corespunzatoare in ceea ce priveste utilizarea fara pericol a masinilor, sculelor si uneltelor de la locul
de munca.

2.2. Instruirea personalului

41
Art. 8. - Instruirea personalului pentru activitatile de prelucrare a metalelor prin deformare plastica la
rece si stantare se va face conform prescriptiilor Normelor generale de protectie a muncii.

Art. 9. - Masinile trebuie deservite numai de catre salariati calificati si instruiti asupra modului de
lucru pentru fiecare fel de operatii si numai in cadrul sarcinilor de munca.

Art. 10. - Pentru prevenirea comportamentului necorespunzator sau imprevizibil al executantilor in

caz de avarii sau incendii, acestia vor fi instruiti asupra obligatiilor specifice pe care le au in aceste
cazuri si a modului de indeplinire a acestora.

2.3. Dotarea cu echipament individual de protectie

Art. 11. - Acordarea echipamentului individual de protectie se va face conform prevederilor din
Normativul-cadru de acordare si utilizare a echipamentului individual de protectie.

Art. 12. - Este interzis sa se lucreze fara echipament de protectie si de lucru. Acesta trebuie sa
corespunda conditiilor de munca avute in vedere la acordarea lui, sa fie curat si intretinut
corespunzator.

2.4. Masuri tehnice si organizatorice privind executarea sarcinilor de munca

Art. 13. - Sarcina de munca va fi executata conform tehnologiei stabilite, prin utilizarea obligatorie a
mijloacelor de protectie prevazute, adecvate specificului lucrarii, atat cele din dotarea echipamentului
tehnic cat si cele prevazute ca mijloace individuale de protectie

Art. 14. - Toate procesele de munca vor fi conduse si supravegheate de angajatii care poseda
pregatirea tehnica corespunzatoare si care au fost desemnati in acest scop.

Art. 15. - Manipularea pieselor, semifabricatelor la introducerea si scoaterea din zona de lucru a
utilajului, in lipsa existentei unor dispozitive adecvate de protectie, se va face numai cu ajutorul unor
scule ajutatoare (carlige, clesti, pensete etc.) care sa excluda introducerea mainilor in zona periculoasa.

Art. 16. - Inaintea inceperii lucrului se va verifica obligatoriu starea de integritate si functionare a
echipamentului tehnic respectiv: - constatatea existentei si fixarii corespunzatoare a protectorilor si a
sculei de lucru prevazute, precum si functionarea utilajului si a mecanismelor sale, respectiv a
mijloacelor tehnice de protectie prevazute, prin efectuarea unor curse in gol.

Art. 17. - In cazul utilizarii ecranelor de protectie mobile, acestea trebuie sa inchida complet zona
periculoasa inaintea declansarii miscarii elementului mobil al echipamentului si sa ramana in aceasta
pozitie pana la terminarea cursei de coborare.

Art. 18. - La aparitia unor defectiuni sau dereglari in functionarea echipamentului, a sculelor folosite
sau a protectorilor prevazuti, utilajul trebuie oprit imediat fiind interzisa functionarea sa in continuare;
se raporteaza conducatorului locului de munca care va lua masurile corespunzatoare de remediere.

42
Art. 19. - Este interzisa asezarea sau modificarea pozitiei piesei, dupa ce a fost actionata comanda
utilajului.

Art. 20. - Este interzisa blocarea uneia din comenzile la utilajul prevazut cu comanda dubla.

Art. 21. - In cazul in care utilajul este deservit concomitent de catre doi sau mai multi operatori,
pornirea acestuia se va realiza numai prin declansarea concomitenta a comenzilor de catre toti
operatorii. Pentru a se putea realiza acest lucru, declansarea comenzii va fi coordonata de o persoana
desemnata special in acest scop.

Art. 22. - Reglajele masinilor privind caracteristicile de lucru, stabilirea sistemului de comanda
(manual sau la pedala), montarea si reglarea sculelor, vor fi executate numai de catre persoana
desemnata in acest scop (reglor, maistru, sef de echipa).

Art. 23. - In timpul reglajelor sau al reparatiilor, partea mobila a masinii va fi asigurata impotriva
coborarii involuntare, prin sprijinire suplimentara (blocare, fixare).

Art. 24. - Interventiile asupra instalatiilor unei masini (mecanice, electrice, pneumatice, hidraulice)
necesitate de aparitia unor dereglari sau defectari vor fi executate numai de salariati desemnati in acest
scop (reglor, maistru, mecanic, electrician).

Art. 25. - Accesul persoanelor in zona locurilor de munca cu pericol temporar sau permanent, in afara
sarcinilor de munca, este interzis; aceste zone vor fi semnalate corespunzator prin mijloace de
avertizare adecvate.

Art. 26. - La operatiile de munca desfasurate in conditii de zgomot excesiv si a caror executie implica
comunicari si receptionari de comenzi de lucru intre doua sau mai multe persoane participante se vor
lua masuri pentru intelegerea clara a comenzilor.

Art. 27. - La executarea operatiilor generatoare de zgomot se vor lua masuri de protectie pentru
reducerea nivelului de zgomot sub limitele maxime admise precum si masuri de protectie individuala
(antifoane etc.).

Art. 28. - Este interzisa depozitarea la intamplare (neordonata) a pieselor sau semifabricatelor la locul
de munca prin aglomerarea acestora.

In acest scop vor fi folosite containere (lazi metalice). La terminarea lucrului, locul de munca va fi
lasat curat.

Art. 29. - Pentru accesul si interventiile la partile inalte ale utilajelor se vor folosi scari, platforme
adecvate dimensional si ca rezistenta, in stare corespunzatoare de utilizare si fixate sau asigurate
impotriva rasturnarii.

Art. 30. - Este interzisa transmiterea unei sarcini de munca unui executant aflat in stare fiziologica
necorespunzatoare; acestuia i se va refuza accesul la locul de munca pana la remedierea starii
necorespunzatoare.

43
Art. 31. - Utilajele, protectorii si sculele realizate prin autodotare, pentru nevoile productiei vor fi
admise in exploatare numai dupa certificarea acestora conform prevederilor legale in vigoare.

Art. 32. - Pentru protectia impotriva electrocutarii prin atingere directa si indirecta, se vor lua masuri
tehnice si organizatorice corespunzatoare: carcasele metalice ale utilajelor actionate electric precum si
ale tablourilor si aparatelor electrice vor fi protejate prin legari la nul si la pamant.

Art. 33. - Iluminatul locului de munca trebuie sa asigure un nivel de iluminat corespunzator sarcinilor
de munca, conform prevederilor Normelor generale de protectie a muncii.

3. Prevederi specifice procedeelor de prelucrare

3.1. Taierea (debitarea) semifabricatelor

Art. 34. - Operatiile de taiere a semifabricatelor la masinile de debitat de tipul foarfecelor vor fi
executate numai prin metoda de lucru adecvata (specifica), utilajului folosit, stabilita prin tehnologia
de lucru sau indicata de catre conducatorul procesului tehnologic si prin utilizarea tuturor mijloacelor
tehnice de protectie prevazute.

Art. 35. - La operatiile de taiere a tablelor si profilelor cu masini de taiat (foarfece pentru table si
profile), sustinerea materialelor se va face cu dispozitive de prindere, pe mese prevazute cu role, fiind
interzisa sustinerea cu mana a materialului.

Art. 36. - Masinile pentru debitat trebuie sa fie deservite numai de catre salariatii instruiti privind
modul de lucru pentru fiecare fel de operatie pe care o executa.

Art. 37. - (1) Inaintea inceperii lucrului se va controla starea de functionare corespunzatoare a
utilajului, a sculelor de lucru, a comenzilor si mijloacelor tehnice de protectie prevazute.

(2) Totodata se verifica ordinea in jurul masinii, se elibereaza caile de acces si se degajeaza locul de
munca de orice obiect ce ar impiedica buna desfasurare a lucrului.

Art. 38. - (1) Comanda de actionare a masinii de taiat se va da numai dupa ce s-a verificat fixarea
materialului (la cele prevazute cu un sistem de fixare) si indepartarea personalului din zona de actiune
a cutitului si de cadere a materialului de debitat.

(2) Comanda masinii se va face numai de catre executantul insarcinat cu aceasta operatie.

Art. 39. - Se interzice taierea la ghilotina a mai multor table suprapuse chiar daca grosimea pachetului
de table nu depasesc caracteristicile masinii.

Art. 40. - Este interzis a se lucra pe masini care prezinta defectiuni tehnice.

Art. 41. - Orice defectiune constatata in functionarea masinii va fi transmisa conducatorului locului de
munca, care va dispune remedierea acesteia prin personalul de servicii specializat.

Art. 42. - Este interzisa efectuarea de reparatii sau interventii tehnice de orice natura asupra utilajului
de catre salariatii executanti, precum si curatarea acestuia in timpul functionarii.

44
Art. 43. - In timpul functionarii masinilor de taiat se interzice indepartarea cu mana a deseurilor sau a
pieselor taiate. Indepartarea lor se va face numai dupa oprirea masinii.

3.2. Indepartarea (planarea) semifabricatelor

Art. 44. - (1) Foarfecele tip ghilotina trebuie reglate astfel incat sa nu permita caderea involuntara
(necomandata) a cutitului mobil superior, indiferent de pozitia acestuia.

(2) In acest scop contragreutatile trebuie reglate corespunzator si asigurate impotriva dereglarii.

Art. 45. - Linia de taiere trebuie sa fie protejata pe toata lungimea ei prin grinda de presare (rigla sau
grilaj de protectie) reglata astfel incat sa impiedice patrunderea degetelor intre cutite, asigurandu-se
insa o vizibilitate suficienta asupra liniei de taiere.

Art. 46. - Este interzisa interventia asupra foarfecelor in scop de reparatii sau schimbare a cutitelor
fara blocarea prealabila a sistemului de comanda (mecanic, de la pedala etc.), care sa impiedice
coborarea traversei cu cutitul mobil.

Art. 47. - Pentru prevenirea comenzii involuntare prin pedala, elementele mecanice ale mecanismului
de actionare (amplasate sub nivelul mesei) trebuie sa fie protejate corespunzator.

Art. 48. - Foarfecele circulare (cu cutite disc, cu role) trebuie sa fie prevazute cu un dispozitiv de
protectie care sa previna introducerea degetelor sub discul sau rola taietoare in masura in care protectia
nu este asigurata in alt mod; acesta nu trebuie sa reduca vizibilitatea zonei de taiere.

Art. 49. - Foarfecele pentru fier beton actionate mecanic trebuie prevazute cu un dispozitiv cu role
care sa permita avansarea materialului spre deschiderea de forfecare.

Art. 50. - La foarfecele combinate cu actionare mecanica prevazute a functiona concomitent cu mai
multe scule, sculele neutilizate trebuie sa fie protejate sau scoase din functiune.

Art. 51. - Tablele si profilele care urmeaza sa se introduca in lucru si care prezinta abateri de la
planeitate si rectilinitate trebuie in prealabil indreptate manual, pe prese sau pe masini de indreptat.

Art. 52. - La indreptarea manuala se va da o atentie deosebita sculelor cu care se lucreaza pentru a nu
pune in pericol executantii sau pe cei de la locurile de munca invecinate.

Art. 53. - La indreptarea tablelor si profilelor pe masini de indreptat se vor respecta urmatoarele
masuri:

a) inainte de inceperea lucrului se va descongestiona (elibera) locul de munca de obiecte si materiale

etc., care nu sunt necesare si se vor indeparta persoanele care nu fac parte din echipa de lucru;

b) manevrarea materialului se va face cu mare atentie, fiind interzisa introducerea mainii in pozitia
oblica;

c) este interzisa introducerea mainii in zona organelor active ale masinii (berbec, valturi), precum si
inlaturarea deseurilor sau pieselor in timpul functionarii masinii;

45
d) in timpul indreptarii, tablele si profilele vor fi sprijinite pe capre metalice sau pe mese cu role;

e) actionarea comenzilor masinii se va face numai de catre executantul insarcinat cu aceasta operatie.

3.3. Trasarea

Art. 54. - (1) Lucrarile de trasare se executa pe mesele de trasaj. Inaltimea mesei impreuna cu
inaltimea pachetului de table va fi astfel stabilita incat sa asigure salariatului o pozitie de lucru
comoda.

(2) La asezarea pachetului de table pe masa de trasaj, se va avea grija ca greutatea acestuia sa se
repartizeze uniform, pentru a nu se produce deteriorarea acesteia.

3.4. Indoirea

Art. 55. - La indoirea tablelor sau profilelor pe masini de indoit (abkant, prese) actionarea masinii se
va face numai de catre salariatul insarcinat cu aceasta operatie si numai dupa asigurarea ca salariatii
care sustin materialul sunt in afara de orice pericol de accidentare.

Art. 56. - In cazul in care masina este cu dubla comanda sistemul de pornire trebuie sa intre in
functiune numai daca ambele comenzi sunt date simultan.

Art. 57. - Montarea si introducerea sculelor, a matritelor la masinile de indoit se va face cu un mijloc
de ridicare corespunzator; inainte de montarea pe masina de indoit, se va verifica starea sculei precum
si a dispozitivelor de siguranta.

3.5. Stantare - matritare

Art. 58. - Operatiile de prelucrare prin stantare-matritare vor fi executate numai prin metoda de lucru
specifica tipului de presa folosit, stabilita prin tehnologia de lucru sau indicata de catre conducatorul
procesului tehnologic si prin utilizarea tuturor protectorilor prevazuti.

Art. 59. - Presele, indiferent de tip, trebuie sa fie deservite numai de catre salariatii instruiti asupra
modului de lucru, al tipului de presa folosit, pentru fiecare operatie pe care o executa.

Art. 60. - (1) Inaintea inceperii lucrului se va controla starea de functionare a masinii prin executarea a
3-4 curse in gol, verificandu-se functionarea instalatiilor electrice si mecanice (comanda, frana,
ambreiaj, ungere) sau in functie de tipul presei, si cele hidraulice si pneumatice.

(2) Se verifica ordinea in jurul presei si se elibereaza caile de acces pentru retragerea rapida in caz de
pericol.

Art. 61. - Este interzis a se lucra pe masini care prezinta defectiuni tehnice sau cu protectori demontati
(aparatori, dispozitive de protectie) precum si curatarea masinii in timpul functionarii.

Art. 62. - Orice defectiune constatata in functionarea masinii se raporteaza conducatorului locului de
munca care va dispune remedierea acesteia prin personalul de serviciu specializat; masina se considera

46
defecta cand nu functioneaza cu toate butoanele de declansare si nu asigura o securitate perfecta a
operatorilor.

Art. 63. - Este interzisa efectuarea de reparatii de orice fel sau modificarea reglajului si a comenzilor
preselor de catre operatori precum si blocarea elementelor de declansare pentru a se lucra numai cu un
singur buton.

Art. 64. - La presele prevazute cu comanda multipla, comanda va fi reglata pentru pozitia de lucru
corespunzatoare numarului de oameni ai echipei deservente pentru ca acestia sa aiba mainile
concomitent ocupate pe comenzile bimanuale.

Art. 65. - Fiecare membru al echipei va fi instruit pentru faza de lucru pe care o executa, astfel incat sa
fie exclusa posibilitatea de accidentare.

Art. 66. - Asezarea semifabricatului in matrita, masurarea, sau corectarea pozitiei acestuia este
permisa numai cand masina este oprita, interventiile dupa pornirea berbecului fiind interzise.

Art. 67. - Este interzisa sprijinirea cu mana sau cu orice parte a corpului de batiul, masa sau berbecul
masinii sau de SDV-ul montat pe presa in timpul functionarii acesteia.

Art. 68. - Schimbarea matritelor, respectiv montarea si demontarea lor pe masina se va executa numai
dupa deconectarea motorului electric de actionare si asigurarea berbecului impotriva caderii.

Art. 69. - Schimbarea matritelor la prese functie de masa si complexitatea acestora si de tipul presei
folosite va fi efectuata de catre o echipa special instruita, asistata si controlata de catre persoane care
au sarcina de serviciu aceste atributii, respectandu-se masurile tehnice si de protectie a muncii impuse
pentru fiecare tip de operatie executata.

Art. 70. - Montarea stantelor si matritelor pe prese se va face cu respectarea conditiilor tehnice impuse
de functionarea corecta si in siguranta atat a utilajului cat si a sculei de lucru, evitandu-se posibilitatea
producerii accidentelor, deteriorarea presei si a sculei de lucru sau rebutarea pieselor ce urmeaza a fi
prelucrate.

In acest sens se va asigura:

- reglarea corecta a cursei de lucru a presei;

- reglarea corecta a ghidajului berbecului (fara matrita montata);

- reglarea corecta a punctului de coborare a berbecului (prima incercare se face prin rotirea volantului
cu mana);

- asigurarea centrajului la montarea matritei;

- asigurarea planeitatii suprafetelor de montaj si fixarea rigida (ferma) a matritei pe masa presei,
respectiv pe culisorul presei;

- efectuarea mai multor curse de proba pentru confirmarea corectitudinii montajului;

47
- montarea si reglarea corespunzatoare a dispozitivelor de protectie a mainilor, prevazute la matrita in
cauza;

- verificarea functionarii sau prezentei celorlalti protectori prevazuti pentru locul de munca respectiv.

Art. 71. - Manipularea, transportul si depozitarea matritelor se vor face cu mijloace tehnice adecvate
masei si formei acestora, iar asezarea lor in locurile prevazute va exclude posibilitatea de alunecare,
rasturnare sau cadere.

Art. 72. - Piesele stantate, indoite, ambutisate se vor aseza, dupa caz, in lazi container sau se vor stivui
in spatii corespunzatoare, fara pericol de rasturnare si fara aglomerarea cailor de acces.

Art. 73. - La stantarea tablelor si profilelor pe prese se vor prevedea dispozitive care sa impiedice
ridicarea acestora la retragerea poansonului.

Art. 74. - Presele trebuie prevazute cu dispozitive de siguranta care sa impiedice caderea berbecului
sau reluarea unei curse la intreruperea curentului electric sau la scaderea presiunii in circuitul de lucru.

Art. 75. - Arcurile mecanismului de cuplare trebuie verificate periodic si inlocuite daca se constata ca
in functionare lungesc timpii de comanda; neinlocuirea la timp a acestora accentueaza uzura si maresc
pericolul de accidentare.

Art. 76. - Presele vor fi dotate cu dispozitive de protectie pentru prevenirea accidentarii mainilor,
adecvate sculelor si modului de lucru aplicat.

Art. 77. - Pentru a preveni actionarea involuntara a pedalei de actionare, aceasta va fi protejata lateral
si deasupra, lasandu-se loc numai pentru accesul labei piciorului.

Art. 78. - Sistemul de comutare a comenzilor din pozitie "bimanuala" sau "manuala" la pozitia cu
piciorul si invers, va fi prevazut cu sistem de asigurare si cheie avand acces la el numai reglorul si
conducatorul locului de munca.

Art. 79. - La presele cu frictiune trebuie luate masuri corespunzatoare pentru prevenirea jocului
berbecului in pozitia superioara.

Art. 80. - La presele unde exista posibilitatea lucrului in pozitie sezanda, salariatul trebuie sa aiba la
dispozitie un scaun ergonomic, reglabil in inaltime, fiind interzise improvizatiile.

Art. 81. - La presele manuale cu surub, spatiul de actiune al manerelor (cu sau fara greutati) trebuie sa
fie protejate.

Art. 82. - La exploatarea preselor se vor respecta intocmai instructiunile de deservire (de lucru) si
intretinere, elaborate de producator.

Art. 83. - Regimul de lucru la prese va fi reglat de catre persoanele care au in sarcina de serviciu
aceste atributii, in functie de scula utilizata si piesele prelucrate:

48
- regim de lucru intermitent la matrite deschise in care se introduc piesele manual sau cu scule
ajutatoare;

- declansarea concomitenta cu ambele maini cand este posibila introducerea mainilor in scula;

- regim de lucru continuu permis numai in cazul in care posibilitatea introducerii mainii in scula este
exclusa, in acest caz se permite comanda prin pedala.

Art. 84. - Matritele trebuie sa fie astfel dispuse si fixate pe masa presei incat salariatul sa poata
introduce si scoate comod piesa de prelucrat, si sa aiba o buna vizibilitate.

Art. 85. - Suruburile de fixare ale matritelor inferioare si superioare nu vor depasi nivelul acestora si
nu vor forma la inchiderea matritei puncte cu pericol de strivire.

Art. 86. - Deschiderea de acces intre poanson si matrita la matritele deschise va fi maximum 8 mm.

In cazul in care aceasta conditie nu poate fi respectata se utilizeaza sistemul de actionare cu ambele
maini sau alt sistem de protectie adecvat.

Art. 87. - Alimentarea manuala, piesa cu piesa, la presele cu functionare continua este permisa numai
daca acestea sunt prevazute cu dispozitive de alimentare de la distanta, astfel incat salariatul sa nu
ajunga cu mainile in zona de actiune a matritelor.

Art. 88. - Alimentarea manuala este permisa la presele cu functionare intermitenta.

Art. 89. - La terminarea lucrului, respectiv la intreruperea lucrului, chiar si pentru un interval de timp
scurt, se va deconecta presa de la sursa de alimentare.

4. Prevederi de proiectare privind mijloacele de productie utilizate in

activitatile de prelucrare a metalelor prin deformare plastica la rece
Art. 90. - In scopul integrarii masurilor de protectie a muncii in faza de proiectare a masinii,
proiectantul trebuie sa aplice, in ordinea enuntata, urmatoarele principii:

a) eliminarea riscurilor sau limitarea acestora pana la valori nepericuloase;

b) combaterea riscurilor care nu au fost eliminate sau suficient limitate, prin utilizarea de mijloace
tehnice de protectie;

c) combaterea riscurilor, ramase ca urmare a imposibilitatii realizarii de mijloace tehnice de protectie

sau a eficacitatii partiale a acestora, prin prevederea unor masuri de protectie a muncii adecvate
(folosirea de echipamente individuale de protectie, instructiuni de protectie a muncii etc.).

Art. 91. - Masurile de protectie a muncii prevazute din faza de proiectare vor trebui sa satisfaca in
totalitate conditiile prevazute in "Norma metodologica referitoare la certificarea calitatii din punctul de
vedere al securitatii muncii a echipamentelor tehnice".

49
Art. 92. - Atestarea indeplinirii acestor cerinte va fi confirmata prin efectuarea procedurilor de
certificare statuate in norma metodologica si inregistrarea in "Registrul roman al echipamentelor
tehnice certificate din punctul de vedere al securitatii muncii" primind marcajul de securitate.

Art. 93. - La proiectarea masinii trebuie sa se tina seama de dimensiunile antropometrice ale
operatorului, incluzand si utilizarea echipamentului individual de protectie.

Art. 94. - In particular, cand sunt folosite fluide, masina trebuie astfel proiectata incat sa poata fi
folosita fara riscuri datorate umplerii, utilizarii, recuperarii sau evacuarii acestora.

Art. 95. - Masina sau orice parte componenta a acesteia trebuie:

- sa poata fi manevrata in conditii de securitate;

- sa fie astfel proiectata incat sa poata fi depozitata in conditii de securitate (de exemplu: stabilitate
etc.);

- sa poata fi manipulata, ambalata si depozitata fara a produce accidente ocazionate de aceste operatii.

Art. 96. - Sistemul de comanda trebuie astfel proiectat incat:

- sa reziste solicitarilor normale din timpul functionarii, cat si influentelor exterioare;

- sa nu genereze riscuri de accidentare si/sau imbolnaviri profesionale in cazul producerii unor erori la
actionarea organelor de comanda.

Art. 97. - Atunci cand o presa este prevazuta atat cu comanda manuala cat si cu comanda prin pedala,
acestea trebuie astfel concepute incat actionarea unui sistem sa determine blocarea celuilalt.

Art. 98. - Sistemul de comanda bimanuala trebuie sa fie astfel conceput incat declansarea loviturii sa
fie posibila numai la actionarea concomitenta a ambelor elemente de comanda.

Art. 99. - (1) La presele cu frictiune la care declansarea poate fi reglata pentru actionarea cu o singura
mana sau cu ambele maini, felul comenzii trebuie sa se recunoasca printr-un indicator.

(2) La incetarea actiunii, chiar si numai asupra unuia din elementele comenzii bimanuale de la presele
cu frictiune, cursa berbecului trebuie sa fie intrerupta.

Art. 100. - Pedala de comanda trebuie sa fie usor de manevrat si sa aiba o cursa moarta de cel mult 60
mm.

Art. 101. - Experimentarea si/sau utilizarea de noi echipamente, tehnologii, metode de lucru, scule si
utilaje se vor face numai dupa o analiza riguroasa a riscurilor de accidentare si stabilirea masurilor de
protectie corespunzatoare cu aprobarea organelor componente (consilii de administratii, comisii de
avizare, proiectanti specialisti etc.).

Art. 102. - Dispozitivele de comanda ale preselor trebuie sa fie astfel amplasate si protejate incat sa
impiedice declansarea involuntara a coborarii berbecului.

50
Art. 103. - Dispozitivele de cuplare ale preselor cu excentric, care permit lucrul cu declansarea
individuala a cursei, nu vor declansa coborarea berbecului in momentul pornirii presei.

Art. 104. - Arcurile dispozitivului de cuplare trebuie astfel dimensionate si dispuse incat starea lor sa
se poata supraveghea usor, iar ruperea unui arc sa nu provoace coborirea berbecului.

Art. 105. - Presele trebuie prevazute cu dispozitive de siguranta contra repetarii lovirii; pentru presele
cu excentric, dispozitivul va fi actionat de axul principal in ultimul sfert de tura.

Art. 106. - Elementele de comanda ale presei vor fi astfel concepute si intretinute incat sa fie usor de
manevrat si sa prezinte siguranta in exploatare.

Art. 107. - Elementele de comanda ale preselor trebuie prevazute cu placute indicatoare, avertizoare,
montate in apropierea acestora si in locuri cat mai vizibile.

Art. 108. - Amplasarea elementelor de comanda trebuie astfel facuta incat salariatul, in pozitia
normala de lucru, sa poata vedea zona de lucru a presei.

Art. 109. - Forta de apasare, pentru actionarea pedalei trebuie sa fie astfel aleasa incat sa nu duca la
obosirea fizica a operatorului.

Art. 110. - Pedala de comanda a presei trebuie sa fie amplasata la o inaltime de cel mult 120 mm
deasupra pardoselei.

51
Bibliografie:

1. Elemente de proiectare a stantelor si matritelor Mihai Teodorescu,

Gheorghe Zgura si alti Editura didactica si pedagogica Bucuresti 1982;
2. Tehnologia presarii la rece Mihai Teodorescu; Gheorghe Zgura;
3. Tehnologia stantarii si matritarii la rece, Constantin Iliescu;
4. Prelucrari prin deformare plastice la rece, Mihai Teodorescu
5. Stante si matrite, Lucian Severin 2001;
6. Tehnologia presarii la rece, Lucian Severin, Iacob Dumitru 2003;
7. Indrumator pentru tehnologia de matritare si stantare la rece;
8. Prelucrarea prin deformare plastica la rece, Lucian Severin, Iaco Dumitru;
9. STAS 11111 Abateri minime ale cotelor fara tolerante pentru piese
obtinute prin taiere, indoire sau amutisare
10. EN 10130 Produse plate, laminate la rece din otel scazut de caron pentru
ambutisari sau indoire la rece
11.STAS 8742 Acoperiri cu oxizi de fier, brumari
12.STAS 12829 din 90 uleiuri pentru stantare
13. EN 2768 -1 Tolerante pentru dimensiuni liniare fara indicarea
tolerantelor individuale;
14.EN 2768 Tolerante geometrice pentru elementele fara indicarea
tolerantelor individuale
15. STAS 8180 Oteluri carbon de calitate pentru constructii metalice
16. STAS 1700 Oteluri pentru scule

52