MISIOLOGIE ORTODOX

-rezumat al materiei pe sem. 1-

I.1 MISIOLOGIE I ECUMENISM, DISCIPLIN TEOLOGIC

Misiologia studiaz de o manier filosofic, empiric i
teologic, fenomenul vast i atotcuprinztor al misiunii
Bisericii care este prin excelen loc teologic, spaiu al
experienei comuniunii cu Dumnezeu. Teologia misionar s-
a structurat ca disciplin academic teologic n perioada
interbelic i aceasta este o consecin a existenei acestei
discipline n nvmntul teologic apusean (catholic,
protestant) unde au studiat teologii romni n perioada
interbelic.
Vasile Ispir a fost unul dintre cei care au structurat
sistematic aceast disciplin: ndrumarea misionar a
Bisericii Ortodoxe (1929). n perioada comunist, aceast
disciplin a urmat mai mult cursul sectologiei. Dintre
sectologii importani amintim: Grigorie Leu, Grigorie Cama,
Pr. Al. Constantinescu, Pr. Petre Deheleanu, Diac. Prof. Petre
David i Arhim. Ilie Cleopa.= acestia au sistematizat o

1
coerent i pertinent sectologie romneasc cu
argumentare biblic i patristic.
Comunitatea cretin ortodox este contient c a
mrturisit ntotdeauna dreapta credin mntuitoare a
Bisericii lui Hristos. John Meyendorff spune: credina
cretin este ntemeiat pe mrturia unui grup de ucenici
alei de Iisus nsui. Aceast mrturie unic despre moartea
i nvierea lui Hristos a fost pecetluit prin darul Duhului la
Cincizecime: autenticitatea sa consta n evidena istoric,
ns i n comuniunea vie cu Tatl n Hristos eficient prin
lucrarea Duhului n interiorul comunitii ecclesiale.
Etimologic, termenul de misiune vine de la lat. missio-
onis ce deriv de la vb. mitto= a trimite. Prin misiunea
Bisericii se nelege astfel un aspect fundamental al lucrrii
instituiei teandrice a mntuirii ntemeiate de Mntuitorul
Iisus Hristos, anume faptul c aceasta (Biserica) este trimis
n lume aa cum Fiul a fost trimis de ctre Tatl spre a aduce
prin Duhul Sfnt tuturor oamenilor Vestea cea Bun a
mntuirii, Evanghelia vieii venice.

2
 Mntuitorul Iisus Hristos este Trimisul prin excelen al
Tatlui care la Cincizecime trimite lumii pe Duhul Sfnt spre
a continua taina mntuirii oamenilor: Cci aa de mult a
iubit Dumnezeu lumea, nct pe Fiul Su Cel Unul Nscut L-a
dat ca oricine crede n El s nu piar ci s aib via venic.
(Ioan 3, 16). Duhul Sfnt este trimis s continue i s fac
eficient pentru orice om care crede jertfa mntuitoare a lui
Hristos: Iar cnd va veni Mngietorul pe care Eu l voi
trimite vou de la Tatl, Duhul Adevrului, care de la Tatl
purcede, Acela va mrturisi depre Mine. (Ioan 15, 26).
Apostolii sunt alei i trimii de ctre Hristos pentru ca
mpreun cu Duhul, de care se vor mprti la Cincizecime,
s vesteasc cele nvate i ncredinate lor de ctre Hristos.
Necesitatea i iminena imperativului misionar: Mergei
ctre oile cele pierdute ale lui Israel. i mergnd
propovduii zicnd: S-a apropiat mpria
cerurilor.(Matei 10, 6-7).
Condiiile misiunii: Iat Eu v trimit pe voi ca pe nite
oi n mijlocul lupilor; fii dar nelepi ca erpi i blnzi ca
porumbeii. (Matei 10, 16) i (Matei 29, 18).

3
Sfntul Ev. Luca subliniaz calitatea de martori a celor
trimii la propovduire: i s se propovduiasc n numele
su pocina spre iertarea pcatelor la toate popoarele
ncepnd de la Ierusalim. Voi suntei martorii
acestora.(Luca 24, 47-48). Prin lucrarea lor misionar ei
vor da mrturie despre cele ce a fcut El nsui n timpul i n
locurile unde au fost mpreun nvnd la coala
nvtorului dumnezeiesc. Martor este cel ce vede, astfel
etimologia cuv. martir denot acest fapt. Mrturia despre
Hristos este vedere a lui Hristos: Ce era de la nceput, ce am
auzit, ce am vzut cu ochii notri, ce am privit i minile
noastre au pipit despre Cuvntul vieii. i Viaa s-a artat i
am vzut-o i mrturisim i v vestim Viaa de veci, care era
la Tatl i s-a artat nou. Ce am vzut i am auzit, v vestim
i vou, ca i voi s avei mprtire cu noi. Iar mprtirea
noastr este cu Tatl i cu Fiul Su, Iisus Hristos (I Ioan 1, 1-
3).
Mrturia implic, dealtfel i auzire. Cuvntul se descoper
pentru mntuirea oamenilor iar ascultarea i mplinirea
cuvintelor lui Dumnezeu, a Evangheliei aduce mntuirea:

4
Prin urmare, credina este din auzire, iar auzirea prin
cuvntul lui Hristos(Romani 10, 17). Prin aceasta Biserica n
mrturia ei, propovduiete, mai presus de orice, cuvintele
lui Hristos, Capul ei, care este prezent prin Euharistie pn
la sfritul veacurilor n comunitatea mrturisitoare.
Sfntul Ioan Gur de Aur spune: Nu a spus c are s fie
numai cu ei, ci cu toi credincioii de mai trziu- c n-aveau
s triasc apostolii pn la sfritul veacului- ci le-a vorbit
ca unora ce fac un singur trup cu toi credincioii. Astfel pe
altarul Bisericii se afl permanent Evanghelia i Potirul,
cuvintele lui Hristos i El nsui prezent euharistic cu Trupul
i sngele Su care dau mrturie ntr-o Tradiie continu
despre prezena i lucrarea mntuitoare a lui Dumnezeu
prin Hristos n Duhul Sfnt pentru nreaga umanitate
chemat la comuniunea cu Treimea de Persoane divine.
Viaa de comuniune cu Dumnezeu este posibil prin harul
Sfintelor Taine. Vladimir Lossky spune: Duhul Sfnt
mprtete ipostasurilor omeneti n Biseric plintatea
dumnezeirii ntr-un chip unic, personal, mpropiat ca
fiecare om ca persoan creat dup chipul lui Dumnezeu.

5
 Mrturia cretin este, de fapt, consecina fireasc a
darului vieii n Hristos, aunirii cu El prin iubire, ascultare,
mplinirea poruncilor Sale. Ea este n cel mai nalt grad,
vedere dumnezeiasc n energiile necreate, vederea slavei
lui Dumnezeu (Fapte 8, 55). Mrturia cretin, include
diversele aspecte ale vieii cretine: mprtirea de harul
Sfintelor Taine, care culmineaz cu unirea euharistic cu
Hristos, viaa moral, mplinirea poruncilor cu lucrarea
virtuilor, rugciunea i asceza, contemplaia tainelor lui
Dumnezeu, a istoriei mntuirii, comuniunea
ndumnezeitoare.
Pentru ca toi oamenii s cunoasc adevrul mntuitor
este absolut necesar ca martorii slavei lui Dumneze s
ndeplineasc lucrarea de evanghelizare. Prin acest act,
oamenii sunt nvai n cuvinte nvate de Duhul Sfnt (I
Corinteni 2,13), descoperite de Dumnezeu nsui i
transmise i interpretate cu credincioie de Biseric.
Cuvintele teologului n misiunea Bisericii sunt ecoul tainic i
eficace al cuvintelor i gesturilor Cuvntului lui Dumnezeu
nsui. Petre uea spunea: Preotul cretin este o fiin

6
avnd chemarea s comunice mistere care l cuprind
mpreun cu credincioii. Mistic i comunicare nu
hermineutic...Un teolog nu construiete doctrinar sau
sistemic, ci expune adevruri revelate. Nu este autor, ci
teolog. Cnd explic, rtcete, cum rtcesc de obicei
hermeneuii.
Un aspect important al misiunii Bisericii l constituie
slujirea diaconia, filantropia. Biserica nu este doar spaiul
spiritual al mntuirii sufletului , ci prin nsi existena ei n
lume, ea este trimis s continue lucrarea vindectoare a
omului ntreg suflet i trup, dup chipul Samarineanului
milostv, Mntuitorul Iisus Hristos. De asemenea, Hristos,
prin splarea picioarelor ucenicilor Si la Cina cea de Tain,
instituie aa-numitul sacrament al fratelui. Iubirea
aproapelui este un criteriu esenial pentru viaa cretin.
Teologia misionar are n vedere Taina Bisericii lui Hristos
ntr-o perspectiv dinamic i esenial spre extinderea
acesteia spre ntreaga creaie i a face din toi oamenii
mdulare, membre ale Trupului hristic n sens sacramental
i spiritual. De aceea Biserica este misionar n fiina ei

7
pentru c ea este trimis de ctre Hristos Dumnezeu n lume
spre a mplini prin Duhul unirea haric.
Biserica a luat fiin n sens de comunitate uman
religioas la Cincizecime, fiind constituit din elementul
divin i uman. Prin Biseric oamenii se mprtesc de viaa
dumnezeiasc, fcndu-se prtai dumnezeietii firi (I
Petru 1, 4). Mntuitorul Hristos Care a reconciliat pe
Dumnezeu cu umanitatea czut n pcat prin ntruparea i
nvierea Sa, druiete via venic celor care cred n El, sub
dou aspecte fundamentale pe care celebrarea liturgic
ortodox le formuleaz doxologic astfel: Plinete cererile
cele de folos ale robilor Ti dndu-ne nou n veacul de acum
cunotina adevrului Tu, i n cel ce va s fie, via venic
druindu-ne.(Rugciunea de la Antifonul III).Prin Biseric,
Hristos nvtorul ne ofer un model de cunoatere, o
cunoatere personal. Fiul este trimis de ctre Tatl pentru
mntuirea oamenilor, la plinirea vremii(Galateni 4,4),
Duhul Sfnt este trimis la Cincizecime pentru a continua
lucrarea Fiului, Apostolii care se afl la temelia Bisericii i
Biserica nsi prin ei, este trimis pentru mntuirea lumii

8
care nseamn pentru toi oamenii cunoaterea lui
Dumnezeu i viaa venic. Prin misiunea Bisericii ntreaga
lume devine templu al lui Dumnezeu pentru c n
conformitate cu voina i lucrarea divin ntreaga lume este
chemat s devin Biseric.
Biserica are o misiune universal catolic, ecumenic,
termen ntlnit pentru prima dat la Ignatie al Antiohiei.
Misiunea cretin pentru misionarul ortodox nseamn
n primul rnd organizarea intern a Bisericii pentru
propovduirea cuvntului divin, mprtirea Sfintelor Taine
credincioilor, oficiul rugciunii publice i particulare,
activitatea filantropic la nivel de comunitate local. De
asemenea, misiunea nseamn i aprarea tezaurului
ortodox de credin i mrturisire n faa prozelitismului
sectar, prin nelegerea i trirea ei n cinci lucrri eseniale
ale Bisericii:
1. Adorarea lui Dumnezeu;
2. Comuniunea cu Dumnezeu;
3. nvtura despre Dumnezeu;
4. Slujirea, diaconia sau filantropia;

9
5. Mrturia cretin;
Un termen sinonim pentru misiunea Bisericii este cel de
apostolat. Etimologic, cuv. apostolat provine de la verbul a
trimite.
O lucrare esentiala a Bisericii este evanghelizarea , adica
propovaduirea Evangheliei. Termenul de evanghelizare
provine de la cuv. Evanghelie- Vestea cea Bun.
Astzi Biserica evanghelizeaz permanent;
Evanghelizarea este un act istoric bine conturat n
memoria popoarelor care a fost nentrerupt ;
La noi exist reticen pentru acest termen datorit
evanghelizrii ce a aprut dup 1989 dinspre Occident i
chiar America; chiar i comunismul a adus rni adnci
Bisericii prin ncercarea de stopare a Evanghelzrii n
Biserica noastr;
Pe lng Evanghelie, Biserica propovduiete
adevrurile de credin, dogmele,formulate sinodal, simbolul
de credin niceo-constantinopolitan;
Liturghia este nu numai o form de evanghelizare, ci i o
form de comuniune;

10
 Este absolut necesar mrturia n unitatea credinei,
deoarece vederea lui Dumnezeu pentru cretini esteuna n
sens spiritual, o experien n credin, n harul divin.
Preotul este chemat la lucrare misionar , cci el vede
i aude spiritual pe Cel care l-a chemat la mrturia despre
El.
Mrturia cretin se refer la totalitatea vieii cretine
:cult, spiritualitate, filantropie, slujire, toate aceste slujiri
avnd o valoare teofanic.(Matei 6, 6)
Misiunea este o stare de jertf.
Misiunea Bisericii dintotdeauna nseamn i un act de
slujire a oamenilor, filantropie dup modelul lui
Hristos;cretinismul nseamn fapta concret n sprijinul
apropelui.
Misiunea Bisericii se poate aborda n trei registre
principale:
1. Evanghelizare
2. Mrturie cretin
3. Filantropie

11
 Misiologia , ca tiin teologic, studiaz tiinific i
sistematic misiunea Bisericii n lume, pentru ca lumea s
devin Biseric; acesta implic credina n Hristos- Alfa i
Omega-un dialog cu Hristos ntru cunoaterea lui Dumnezeu,
pentru ca lumea s fie ceea ce dorete Dumnezeu, un spaiu
al iubirii i al vieii venice prin nviere.
Misiunea Bisericii nseamn multe lucrri, care nu
depind ntotdeauna de o metodologie bine stabilit , ci las
loc i lucrrii lui Dumnezeu.
Misiunea Bisericii se desfoar ntre oamenii cu
pcatele lor iertate n Taina Pocinei i ncrederea n harul
lui Dumnezeu.
Credina misionarului cretin, a preotului este o
angajare pentru Dumnezeu, care implic risc . durere,
greutate, neputina de a face ceea ce i-a dorit.
Biserica nu este mpria lui Dumnezeu n totalitate,
dar fii ei au ansa s guste mpria lui Dumnezeu- Deja i
nc nu(un paradox).

12
 Misiunea ortodox este disciplina teologic care
exprim dinamica realitii i lucrrii Bisericii n lume,
plinirea Celui ce plinete toate n toi(Efes. 1, 23-24)
Misiologia este un dialog al Bisericii cu lumea(cultura,
tiina, ideile timpului), n general sau de evanghelizare de la
persoan la persoan, n comunitatea eclesial local, spre
deosebire de disciplina Teologie Pastoral, care este mai ales
un dialogal preotului cu credincioii.
Disciplina Misiologie i Ecumenism, noua denumire
pentru ndrumri misionare, implic o abordare mai ampl,
mai la obiect i n concordan, pstrnd specificul
Ortodoxiei.
Biserica este subiectul unei activiti care este de fapt
misunea ei.Misiunea este predicatul subiectului-Biserica-i
desemneaz gama de activiti pe care aceasta o desfoar
n lume:
Proclamarea permanent a cuvntului lui Dumnezeu,
evanghelizarea scris i rostit; un mod de via, de
comportament , o existen cretin eclesial, ntemeiat pe
principiile evanhelice- viaa n Hristos.

13
 Misiunea Bisericii nu mai este doar aprare de
prozelistism sectar, ci i reflecie asupra misunii cretine ,
care este misiunea lui Dumnezeu, mprtirea vieii venice.
Misiunea Bisericii este astzi o lucrarea a Bisericii
Ortodoxe , dar i a celorlalte confesiuni
occidentale(???serios? Nota rezumatorului ).
De aceea misiunea Bisericii trebuie abordat de o
manier:
- exegetic , analiznd din perspectiv misonar textele
evanghelice, scrierile pauline i a celorlali autori sacri ai NT,
- cronologic cu evocarea marilor perioade ale misunii
cretine i
-analitica prin identificarea, enunarea problematicii
misionare actuale n contextul ecumenismului.
Ecumenismul este termenul tehnic prin care este
desemnat astzi n cretinism dorina i aciunea de
refacere a unitii vizibile a cretinilor pentru ca toi s fie
una dup voina expres a Mntuitorului Iisus Hristos.
Etimologic, ecumenism provine din greac oiekeo-ein- a
locui, mai exact de la oikumene-locuit. n antichitatea

14
 greco-roman prin oikumene se nelege lumea locuit,
lumea civilizat , distinct de lumea din afara granielor.

1.2. MISIOLOGIE SI ECUMENISM. RAPORTUL

DISCIPLINEI CU CELELALTE DISCIPLINE TEOLOGICE SI
ALTE STIINTE
Misiologia si ecumenismul, ca stiinta teologica, are
stranse relatii cu disciplinele biblice, istoria, exegeza si
hermeneutica biblica.
Vechiul Testament si Noul Testament constituie de
fapt temeiul misiunii crestine.
Istoria Bisericeasca Universala si istoria bisericilor
locale sunt in stransa legatura cu istoria Bisericii. Ea este
istoria misiunii crestine in timp, este istoria crestinarii, a
propovaduirii Evangheliei la diferite popoare, in diferite
culturi.
Biserica ortodoxa trebuie sa manifeste in contextul
crestin actual , un discernamant deosebit, datorita
sincretismului religios propagat de anumite directii in
contextul globalizarii.

15
 Istoria Bisericii contine perioada patristica, a
crestinismului nedivizat, un capitol extraordinar de teologie
si viata crestina, o baza ecumenica, o experienta spirituala
trinitara, prin vederea luminii dumnezeiesti necreate.
Patrologia este foarte importanta pentru misiunea
ortodoxa prin intelegerea sensurilor biblice printr-o
hermeneutica realista a Scripturii neseparata de Hristos ca
relatie in credinta, personal-comunitara si existentiala.
Teologia dogmatica este in stransa relatie cu misiunea
Bisericii. In perspectiva ortodoxiei misiunea nu se face doar
pe baza Sfintei Scripturi, ci a Sfintei Scripturi in Traditia
Bisericii, iar un capitol al Traditiei il reprezinta formulele
dogmatice , dogmele.
Morala si Spiritualitatea crestina au o deosebita
insemnatate, deoarece fara viata morala si spirituala nu
exista teolog.
Catehetica si omiletica au ca discipline teologice o
importanta deosebita pentru ca misiunea Bisericii se
realizeaza si prin cateheza si predica. ( Exemplu Sf. Pavel)

16
 In Liturghie se realizeaza cel mai deplin misterul
Bisericii.
Dreptul canonic este important pentru misiunea
Bisericii pentru ca in perspectiva istorico-administrativa el
reflecta organizarea Bisericii, iar in perspectiva dogmatico-
spirituala el fixeaza granitele adevarului crestin.
Istoria, filozofia si teologia religiilor sunt in relatie
stransa cu Misiologia si Ecumenismul, ca disciplina teologica
pentru ca , de fapt, misiunea crestina este actul de botezare a
popoarelor cu filosofiile si religiile lor.
Misiologia si ecumenismul ca disciplina teologica are
stranse legaturi cu cultura timpului, cu celelalte stiinte :
filosofie, psihologie, sociologie, cu imaginea lumii structurata
de stiintele actuale.

1.3. IZVOARELE DISCIPLINEI MISIOLOGIE SI

ECUMENISM
1.Sfanta Scriptura
2.Traditia Bisericii: -statornica
-dinamica

17
 3.Istoria Bisericii: ne ofera modele de misionari ,
modele de sfintenie crestina
4. Hotararile sinoadelor ecumenice si locale
5. Rapoartele conferintelor misionare si ecumenice
6. Rapoartele Conferintelor pan-ortodoxe ( Rhodos
1961,1963,1964, 1968), hotarari , decizii ale Sinodului
BOR

1.4.METODELE DISCIPLINEI MISIOLOGIE SI

ECUMENISM
Prin metoda se intelege, in general, abordarea unei
stiinte sub aspectul ei formal si structural. Teologia este
stiinta care studiaza metodic si sistematic adevarurile de
credinta revelate de catre Dumnezeu, formulate dogmatic de
catre Biserica si experiate, traite in viata morala, spirituala,
cultica a comunitatii crestine locale in unitatea intregii
Biserici.
Misiologia si ecumenismul foloseste urmatoare
metode:

18
 1. Metoda exegetico-hermeneutica prin care se
interpreteaza corect, hristologic, eclesial textul revelat
si textele Sfintei Traditii
2. Metoda teologico-speculativa prin care se
constituie , se structureaza sistemul teologiei misionare,
teologie prin care Biserica isi exprima adevarul sau in
orice context cultural, social, economic, politic
3. Metoda ascetico-mistica se refera la
persoana misionarului. Teolog este cel ce se roaga
4. Metoda istorico-generala, cu cele 5 principii :
cunoasterea izvoarelor, clasificarea prin analiza critica,
cercetarea lor evolutiv generala etc.
5. Metoda practica , misiunea crestina
propriu-zisa, slujirea crestina cu iubire pentru oameni
izvorata din iubirea lui Hristos ce inspira si calauzeste
in toate situatiile misionare.

1.5. NUMIRI SI IMPARTIREA DISCIPLINEI

MISIOLOGIE SI ECUMENISM
Exista denumiri minore si majore.

19
 Cele minore au fost:
1. halieutica de la halieuein ( a pescui)
2. keriktica, kerigmatica de la keryssein ( a
anunta , a face cunoscut, a proclama)- intalnit de 61 de ori
in NT
3. mateutica de la matheteuein ( a face ucenici)
intalnit ca verb de 4 ori si substantiv de 262 de ori in NT
4. auxanica auxanein ( a face sa creasca , a
raspandi) , intalnit de 22 de ori
5. prosthetica- prosthenai ( a adauga, a incorpora
comunitatii), 18 ori in NT
6. propagandistica propagare ( a propaga) ,
termen neintalnit in NT

Dupa tratatele clasice de Misiologie, materialul

este impartit astfel:
A. Misiologia doctrinara
B. Istoria misiunilor Bisericii sau istoria
misionara

20
 C. Misiografia, activitatea propriu-zisa a
misionarilor
D. Misiologia practica
A. Misiologie doctrinara sau teologia misiuni este
compusa din :
a) Misiologie fundamentala compusa din :

1. Misiologia biblica , prin care Revelatia divina

este privita in perspectiva misionara cu subcapitolele:
2. Misiologia patristica parintii Bisericii sunt
interpretii autorizati ai Sfintei Scripturi
3. Misiologia sistematica este o dogmatica si o morala
misionara
b) Misiologia normativa, care este , de fapt, un capitol
de drept canonic.
B. Istoria misionara
Istoria poate fi interpretata si ca o istorie a misiunilor
Bisericii. Ea cuprinde istoria crestinarii popoarelor, iar
crestinarea unor comunitati continua si azi ( doar 1/3 din
populatia Terrei e crestina). Prezenta crestina este o
realitate pretutindeni in lume, chiar daca nu compact

21
peste tot, insa Europa cunoaste un nefiresc proces de
secularizare, de diminuare a trairii in Hristos, fenomen
neintalnit in celelalte religii si culturi.
C. Misiografia reda activitatea propriu-zisa a
misionarului, statistici ale experientelor misionare,
numarul de persoane convertite sau botezate.
D. Misiologia practica compusa din :
-Serviciul ( cultul ) divin extern : Laudele, Tainele ,
ierurgiile
-Misiologia spirituala: program de spiritualitate,
de rugaciune, prin care se formeaza teologi si
misionari.
Teologia biblica a misiunii analizeaza temeiurile
fundamentale biblice, revelationale ale misiunii crestine,
Biblia fiind o carte misionara. Misiunea crestina este o
realitate dinamica ce isi are temeiul in Dumnezeu ca
realitate dinamica absoluta si in Hristos, Fiinta Noua. Ea
are o valoare morala pentru ca avandu-si temei in
Dumnezeu ea creaza un orizont al credintei, sperantei si
iubirii, ea are si o valoare estetica, pentru ca in calitate de

22
trimis al lui Dumnezeu, misionarul anunta Evanghelia ca
frumusete, participand la lucrarea mantuitoare a lui
Hristos.
De asemenea, teologia misionara se poate imparti
astfel:
-teologie sistematica( adanc inradacinata in
spiritualitate, devotiune, meditatie)
-teologie practica ( cuprinde catehetica misionara,
liturgica, omiletica, pastorala)
Natura, fiinta Bisericii este una misionara in sensul ca
ea este inseparabila de planul lui Dumnezeu de mantuire a
lumii, Biserica fiind astfel o necesitate mantuitoare pentru
intreaga populatie a lumii. Misiunea este strans legata de
cult si liturghie, formand evenimente de marturie si
evanghelizare continua pentru poporul lui Dumnezeu.
Misiunea Bisericii are ca element fundamental
evanghelizarea prin care aceasta isi exprima invatatura Sa,
respectiv Evanghelia lui Hristos, si dogmele, dreapta
invatatura formulata de Biserica in timp prin intalnirea cu
culturile , ideologiile altor popoare.

23
 Educatia misionara se face in biserici, in scoli, in
cercuri misionare si ea trebuie facuta in functie de varsta
celor instruiti.
Pastorala misionara se leaga de intreaga sfera a vietii
crestine, pentru ca implica intimitatea relatiei cu cei
carora se predica Evanghelia.

Apologetica misionara are o istorie veche si poate fi

periodicizata:
-impotriva vechiului paganism greco-roman
-anti-iudaica si anti-musulmana in Evul Mediu
-antiumanistica in perioada Reformei
-antideista in epoca Luminilor
-antinaturalista,antipanteista si antimaterialista in
societatea de azi
1.6 OBIECTUL MISIUNII CRESTINE. CUI SE
PROPOVADUIESTE EVANGHELIA
Evanghelia nu este o ideologie pe care trebuie s-o
impunem altora, ci un mesaj pe care Biserica lui Hristos il
ofera lumii, care are absoluta trebuinta de el, spre a fi ea
insasi in identitatea ei.

24
Ea trebuie adresata:

1. Credinciosilor, membrii Bisericii, care

traiesc pe Hristos implinind poruncile Lui, participand
la viata liturgica a Bisericii. Ei sunt cele 99 de oi sau cele
9 drahme de argint care au nevoie permanent de a-si
aprofunda viata duhovniceasca si care dau marturie
pentru altii despre viata lor in Hristos. Sf. Ioan Gura de
Aur spunea :Nu cred in mantuirea unuia care nu
incearca sa mantuiasca si pe altii
2. Crestinii care frecventeaza Biserica din
obisnuinta, rutina, fara a constientiza sensul profund,
esential al vietii in Hristos, sau cei care nu-l traiesc pe
Hristos, nu participa la viata Bisericii, cautand sa-si
justifice pozitia lor in numele unei religii interioare , a
unei autonomii si a unei autenticitati spirituale
personale. Ei pot fi oameni simpli sau intelectuali care ,
desi poarta ontologic amprenta lui homo religisus prin
chipul divin si prin Taina Botezului, sunt inchisi ideilor
si experientelor religioase.

25
 3. Necredinciosii, ateii unei lumi cuprinse tot
mai mult de secularizare, concept prin care trebuie sa
intelegem o viziune despre lume si viata potrivit careie
acestea se explica prin ele insele, fara a mai fi nevoie de
a se recurge la Dumnezeu, devenit astfel inutil.
4. Necrestinii care traiesc si lucreaza in
vecinatatea noastra , in aria misionara a bisericii
locale, a parohiei, si care de multe ori sunt misionari ai
religiei pe care o marturisesc ( musulmani de exemplu)
sau reprezentanti ai religiilor asiatice.
5. Celor de departe, celor care nu au auzit de
Evanghelia lui Hristos si nu-l cunosc pe El, oamenilor
altor religii, o misiune esentiala, autentica a Bisericii
astazi, cand aproape 2/3 din populatia Terrei este
necrestina, fapt datorat si exploziei demografice a Asiei
si Africii unde elementul necrestin este majoritar.

1.8 SUBIECTUL MISIUNII CRESTINE. CINE

PROPOVADUIESTE EVANGHELIA?

26
 Biserica este subiectul evanghelizarii, al propovaduirii
lui Hristos prin toti cei care traiesc in sanul ei, prin toti
membrii ei.
Exista o anumita ordine a celor ce sunt datori sa faca
evanghelizare:
1. Ierarhia, clerul Bisericii, episcopul preotul si
diaconul sunt maestrii credintei, ai marturiei crestine
, ai propovaduirii Evangheliei. Preotia Bisericii este
semnul iubirii lui Hristos . ( Sf. Ioan Gura de Aur).
2. Monahismul a detinut si detine un rol foarte
important in biserica, in misiunea ei in lume, deoarece
monahul , ca ascet, are o disponibilitate totala pentru
Hristos, prin viata virtuasa, prin sfintenie. El este un
invatator si propovaduitor al adevarului crestin in mod
deplin.
3. Laicii. Ortodoxia a redescoperit teologia
laicatului, care se impartaseste de lucrarea Bisericii si
marturiseste prin cuvant, fapta, si viata, Evanghelia.
4. Tineretul , cu entuziasmul sau, cu libertatea sa
, trebuie sa aleaga calea vietii, pe Hristos, intr-o lume in

27
 care pericolul de a cadea prada ispitelor este foarte
mare. Ei, prin daruirea lor, se pot face apostoli fata de
alti tineri indiferenti religios.
5. Familia este un factor de misiune crestina,
fiind o biserica domestica, casnica. Astazi, ea este
amenintata in structura ei, de unele tendinte
antifamiliale si antiumane, trebuie sa isi constientizeze
realitatea ei de marturie crestina, prin credinta,
educatie crestina a copiilor.
6. Gruparile crestine, asociatiile crestine, care
apartin structurii eclesiale si care prin zelul lor , prin
iubirea lui Hristos, pot sa dinamizeze misiunea ei spre
a-I atrage pe toti crestinii in viata sacramentala,
liturgica si filantropica a parohiei. ( ASCOR, ATOR bla
bla).

1.8 LITERATURA MISIONARA

Literatura misionara este vasta , intinzandu-se pe 2
milenii de misiune crestina. Principalele izvoare sunt
Sfanta Scriptura si Sfanta Traditie. Totusi, primele cursuri

28
de misiologie in sens academic, apar in Apus, la protestanti.
In 1590, Adrian Saravia, editeaza un prim curs de
misiologie. Fr. Schleiermacher, teoretizeaza faptul ca la
originea religiei este sentimentul si introduce misiologia ca
disciplina teologica la 1830.
Un precursor in istoria Bisericii al misiologiei ca stiinta
poate fi considerat Eusebiu de Cezareea cu lucrarea Istoria
Bisericeasca. De asemenea , un alt reper poate fi si Toma
dAquino cu Summa contra Gentiles.
In BOR, cateva referinta misiologice din literatura
teologica sunt:
-Vasile Ispir, Indrumarea misonara a Bisericii ortodoxe
-Pr.Prof. Dr. DUmitru Radu, Indrumari misionare
-Pr.Prof. Ion Bria, Credinta pe care o marturisim
-Idem, Ortodoxia in Europa, Locul spiritualitatii romane
-I.P.S. Antonie Plamadeala, Ca toti sa fie Una
-Pr. Gh.Petraru, Ortodoxie si prozelitism
-P.S. Grigorie Comsa, In slujba misionarismul ortodox
Manuale de sectologie si de filantropie crestina la noi:
- Pr. Prof. Achimescu , Noi miscari religioase

29
 - Episcop Grigore Leu Botosaneanul, Confesiuni
si secte, Studiu Istoric-misionar
- Al. Constantinescu, Sectologie . Istoricul si
combaterea sectelor din Romania
- Diac. Prof . P.I.David, Manual de sectologie
- Arh. Cleopa Ilie, Calauza spre cunoasterea si
apararea credintei ortodoxe
- Pr. Vicovan, Dati-le voi sa manance!
Filantropia crestina istorie si spiritualitate

Problematica misionara se regaseste intr-o literatura

vasta din care amintim:
- Pr. Prof. Ioan G. Coman, Si Cuvantul Trup s-a
facut
- Prof. Grigorie Marcu, Saul din Tars
- Dr. Petru Rezus, Curs de Teologie fundamentala
- Ioan Gh. Savin, Apararea credintei. Tratat de
apologetica
- Pr. Sabin Verzan , Sf. Apostol Pavel
Studii misionare

30
 - Dr. Petru Rezus, Teologia ortodoxa
contemporana
- Pr. Prof. Corneliu Sarbu, Teologia
Fundamentala
Dictionare:
- Dictionary of Mission, Theology, History,
Perspectives, by Karl Muller
-A History of Ecumenical Movement, Ruth Rouse
, Stephen Charles Neill
- World Christian Encyclopedia, Oxford
- Martyria- Mission. The Witness of the Orthodox
Church Today.
Carti, Studii straine
-Pr. Dr. Antonios Alevizopol, Ortodoxia in fata sectelor
-Charles Andre Bernard, Traite de theologie spirituelle
-Boris Bobrinskoy, Le mystere de la Trinite
-Vladimir Lossky, Teologia mistica a Bisericii de rasarit
-Idem, Introducere in teologia ortodoxa
-Andrew Louth, Deslusirea Tainei. Despre natura
Teologiei

31
 -Alexander Schmemann, Din apa si din Duh
-Idem, Taina Imparatiei
-Idem, Introducere in teologia liturgica
-Tomas Spidlik, Spiritualitatea Rasaritului crestin
-Paul Evdokimov, Arta Icoanei. O teologie a frumusetii
-Ieromonah Alexander Golitzin, Mistagogia, experienta lui
Dumnezeu in Ortodo

II MISIUNEA CRETIN I EVANGHELIZAREA

2.1. MISIUNEA EXTERNA SI INTERNA pp. 51-56
Misiunea crestina = proclamarea Ev. In lume;
Mantuitorul Apostoli Episcopi si preoti;
Biserica = misionara in fiinta sa, traieste sa se extinda in
timp si spatiu; + Mandat dumnezeiesc(Ma.28,19-20);
= prezenta si lucrarea lui Hristos in Duhul Sfant
Boris Bobrinskoy: misiunea B poate fi inteleasa in functie de
Invierea lui Hristos...inainte de toate, o misiune a
comunitatii, de comuniune, deoarece comunitatea trebuie sa
reflecte dragostea(Taina Bisericii, pp. 53-54)

32
 Ioan 13,34; 15,12,17: Sa va iubiti unii pe altii...intru
aceasta vor cunoaste toti ca sunteti ucenicii Mei.
Modernismul, epoca ratiunii absolutizante, ideologia
atee, scientalismul tehnocrat = proces de decrestinare,
secularizare, refuz al lui Dumnezeu de la o Europa cu
misiune externa la una cu necesitati de misiune interna.
Misiune exterioara = trimiterea misionarilor la
necrestini pentru a-i converti la Evanghelie (sens clasic);
Misiune interna = reevanghelizare, recrestinare, cu
marturie vizibila pentru Hristos si Biserica Sa.
-marturisire prin actul de credinta ca B e existat, exista si va
exista si nici portile iadului nu o vor birui.(Ma.18,18)
Primirea Evanghelieu:cel ce va crede si se va boteza se
va mantui, iar cel ce nu va crede se va osandi.(Mc.16.16)
Misiunea externa era o lucrare structurata in B Occ. si
Orient (Evanghelizarea Europei, Asiei si Africii);
confesiunile rupte din B. preiau constiinta misionara
dublata de practica misiunii;
Ruperea Evanghelizarea a transmis si particularitati
dogmatice, culturale si spirituale specifice, asociata cu

33
colonozarea, fiind strans legata de institutiile politice, sociale
si culturale.
Identitatea ecclesiologica a B. Ortodoxe: model apostolic,
dreapa marturisire si doxologie
tezele misiologice sunt receptate deopotriva deschis si
critic;
Deschis fundamentate biblic, refleca intensa si
profundareflectie teologica;
Critic perspectiva transcedentala, teologica, soteriologica,
cu deschidere spre eshatologie, spre Imparatie, pentru
Biserica si misiunea ei. + dimensiunea Istorica =
Crucea si Invierea Domnului, Cinzecimea.
Relatia Imparatie Biserica = tensiunea creatoare si
plinitoare sintre deja si inca nu: Multumim pentru ca ne-ai
dat Imparatia Ta ce va sa vie.(Liturghie)
Misiunea B. in istorie = nu doar extensiunea geografica
si cantitativ;
= memoria vie a evenimentului mantuirii, prezenta insasi a
Domnului treimic experiat haric si sacramental ca lumina si
comuniune.

34
- concretizare: crestinari de popoare, prezenta
marturisitoare, nostalgia unitatii, dorinta de cale dreapta,
sfintenie, explozie de bucurie pascala transmis din generatie
in generatie;
- intelegerea misiunii in perspectiva intensiva, interna, cu
libertatea plinatatii interioare sprin suferinta si
transfigurare ca sfintenie.
BOR contextul otoman si comunist rol major in
pastrarea credintei (misiune externa = ajutor financiar si
material pt Athos, Ierusalim, crestini arabi, georgieni, etc.)
Structurarea etnica a Ortodoxiei specificul misiunii
interne: transmiterea dreptei credinte de la o generatie la
alta; m.i.=intreaga lucrare sfanta a B in orizontul ariei ei
canonice/administrativ si sacramantrale/harismatic.
Mediile occidentale : s-au dezvoltat ideologiile atee;
s-au accentuat inegalitatile sociale; B. a dezvoltat
programe sociale de tip orizontal:
s-au inasprit conditiile de viata; scoli, asistenta
sociala, programe sociale.
s-a extins saracia.

35
 Sf. Grigorie de Nyssa: Cine priveste spre biserica,
priveste spre Hristos, care Se zideste si Se mareste (extinde)
pe Sine Insusi prin adaugirea celor ce se mantuiesc.
Mantuitorul a intemeiat o singura B.: Este un Domn, o
credinta, un botez, Un Dumnezeu si Tatal tuturor care este
peste toate si prin toate si in noi toti(Ef.4,5-6). Domnul e
descoperit in B. obiectiv si subiectiv la superlativ.
Misiunea B. e una: a-si incorpora siesi pe oamenii din
totdeauna si de pretutundeni in acest cerc al iubirii trinitare
mantuitoare;
Temeiul Misiunii B. este in Tatal, lucrareaI in Fiul iar
plinirea in Duhul Sfant.
Prin misiune B. se extinde in spatiu si timp oamenilor
facand din acestia Trupul Tainic al lui Hristos.

2.2. TEMEIUL, MOTIVATIILE SI SCOPURILE MISIUNII

CRESTINE pp. 57-62

36
 Temeiu, motivatia si scopul natura teologica
comuniunea cu Dumnezeu-Treime revelat oamenilor.
Pacatul primordial = separarea omului de Creator;
Jertfa Mantuitorului si Trimiterea Mangaietorului =
inoirea umanitatii timpul B.
Misiologia Ortodoxa perspectiva trinitara = Dumnezeu
ne cheama la impartasire cu El.
Nikos Nissiotis avertizeaza asupra relativismului
eclesial prin accentuarea aspectului eshatologiei B. si a
unitatii ei:
unitatea B. este o realitate absolut prestabilita de
Dumnezeu ... Unitatea intre oameni in B. este
consecinta/reflectarea evenimentului unitatii Tatalui cu Fiul
in Duhul Sfant, realizata in B. istorica. ... unitatea nu este doar
un atribut al B. ci insazi viata Sa, este intrepatrunderea
divino-umana vesnica.
Misiunea B. = de a oferi harul cu frica si cutremur
tuturor cwlor ce-l primesc pe Hristos.
Temeiulo si scopul = unirea oamenilor in har cu
Dumnezeu.(Romani 16,25)

37
 Sf.Maxim Marturisitorul: fiind creat dupa chipul lui
Dumnezeu,omul este dupa chipul B. iar B. dupa chipul
omului.
I Motivatiile teologice ale misiunii:
1. ascultarea de mandatul evandhelizator al lui Hristos;
2. raspuns la iubirea dumnezeiasca crucificata in Hristos;
3. motivatia doxologica Dumnezeu sa fie cunoscut si
adorat de cat mai multi oameni;
4. m. Eshatologica misiunea contribuie la realizarea
Imparatiei si eliberarea din onditia umana pervertita de
pacat;
5. convertire=iubire, cale , viata, singurul adevar,
comunicare interpersonala intre Dumnezeu si om (I Ioan
4,8):
6. umanismul cr., filantropia, slujirea semenilor, mila fata de
cei suferinzi si marginalizati, aflati la un nivel rudimentar de
civilizatie. Teologul Y. Congar face o apreciere intre
evanghelizare si civilizatie.
II Motivatiile neteologice ale misiunii:

38
1. motivatia imperialista cucerirea si exploatarea lumii
non-occidentale; actiuni politice si economice;
2. motivatia culturala viziuni europocentriste de
superioritate a culturii occidentale fata de oricare alta;
3. motivatia comerciala exportarea celor 3C: credinta,
comert, civilizatie in spatiile neoccidentale.
Scopurile misiunii crestine:
1 .Teologic mantuirea oamenilor prin incorporarea in
Trupul Tainic al lui Hristor + aspect soteriologic;
2. Eclesiocentric inradacinarea B. peste tot in lume pentru
a incorpora intreaga umanitate (plantatio Eclesiae);
3. Crestinismul social formarea societatii crestine (social
Gospel);
4. Imbunatatirea macrostructurilor perspectiva seculara,
transferarea modelului civilizational occidental in lume prin
pace, prosperitate, afaceri economico-financiare;
5. Instaurarea in lume a Imparatiei lui Dumnezeu (Misio
Dei).
Activitati caracteristice misiunii actuale:

39
trimiterea de misionari;
Sinteza acestei activitati (misiologul K. Muller):
activitatile acestora; a.
Propovaduirea credintei;
aria geografica misionata;
b. extinderea Imparatiei lui Dumnezeu;
societatea misionara ce-l trimite;
c. convertirea popoarelor;
lumea necrestina -camp al misiunii;
d. Intemeierea de noi B.
centrul de unde se extinde misiunea in apropiere;
comunitate locala ce depinde de sprijinul unei B. mai vechi;
servicii speciale pt aprofundarea si extinderea credintei.
Factorii ce determina criza de misiune a B. de astazi:
1. progresul stiintific si tehnologic dublat de fenomenul
secularizant pierderea credintei prin modul de viata
modern;
2. occidentul misionar=proces de decrestinare; anual 53000
pers. parasesc B. (neopaganism, ateism, superstitie);

40
3 .neputinta separarii spatiului crestin de cel necrestin
contextul pluralismului religios si cultural;
4 .misiunea occidentala=colonizare si exploatarea
populatiilor unde se facea misiune;
5. scindarea saraci-bogati: Bogatii=crestinii
occidentalireticenta lumii a3-a de a se converit(Papa Paul
Ioan II in Peru);
6. aparitia teologiilor contextuale, ale lumii a 3-a: eliberarii,
asiatica, africana, feminista,... schimbarea paradigmei.
Cele 4 motivatii misiologice
1. convertirea prin valorizarea deciziei si angajarii misionare
pt Hristos-risculspiritualitatii individualiste;
2. motivatia eshatologica-realitatea viitoare a Imparatiei
intr-o asteptare nerabdatoare;
3. plantatio Ecclesiae-extinderea si structurarea B in lume
B.=Imparatia;
4. motivatia umanitara: actiuni sociale si de justiti
dezvoltarea si optimizarea societatii;
Misiunea crestina pune in lumina relatia dinamica dintre
Dumnezeu si lume in temeiul Revelatiei;

41
nu ofera legi imuabile ale misiunii; Revelatia=schema
aplicabila in toate contextele;
Coordonata esentiale ale Misiunii = evanghelizarea.
B. este semn si sacrament semn=simbol;
sacrament=meriere, realizare si anticipare a Imaratiei lui
Dumnezeu.

III TEMEIURILE BIBLICE ALE MISIUNII CRESTINE

Misiunea B.se articuleaza la Revelatie; Sf.
Scripturafinalitate antropologica, adresandu-se umanitatii
intregi;
Dumnezeu se descopera deplin oamenilor prin Hristos,
Revelatia si Revelatorul (Coloseni2,9; Evrei1,1-3);
Experienta interpelarii de catre Dumnezeu si transmiterea
mesajului divin prin persoana aleasa se produce in limbaj
uman, cu limitele inerente acestuia.
Misiunea in general trebuie inteleasa pe baza marturiei
V. si N.T. despre lucrarea mantuitoare a Domnului in lume.
Fundamentarea biblica a misiunii se extinde la totalitatea
Cuvintelor lui Dumnezeu(Donald Senior)

42
3.1. IDEI MISIONARE DUPA V.T. pp. 63-73
Dumnezeu si-a ales un subiect in istorie prin care si-a
implinit voia Sa universala de mantire a umanitatii;
Coordonatele credintei lui Israel:
1 este revelata: are ca subiect si obiect pe Dumnezeu ce se
adreseaza prin prooroci poporului evreu;
2 revelatie perspectiva ascultarii relatiei personale ca
ascultare si implinire a voii lui dumnezeu;
3 imaginea religiei adevarate, monoteiste, manifestata
gradual in funcitie de capacitatea omului in relatia cu
Dumnezeu;
Eliberarea din robie calauzirea prin pustie incheierea
legamantului
relatia cu Dumnezeu = singura ratiune de existenta a
poporului.
Idei misionare din v.t. in perspectiva crestina:
1 idei misionare fondate pe insusirile lui Dumnezeu de
Creator si Sustinatori al existentei spirituale si materiale;
2 perspectiva eshatologica Yahve = Judecator drept al
oamenilor;

43
3 Dumnezeu e perceput in perspectiva mesianica
reconciliere cu omenirea spre a-i elibera de pacat.
Rolul misionar al poporului ales:
1 Inainte de captivitate: prin Israel trebuiau convertiti
paganii la monoteis prozelitii dreptatii si portii;
2 In timpul si dupa captivitate babilonian- V.T poate fi
comentat integral in persp. Misionara:
- instituirea sinagogii = semn al dreptei relatii cu
Dumnezeu; kerigma vetero-testamentara(G.von
Rad)=unitatea B
- ziua odihnei = comuniune cu Dumnezeu (homo
festivus); V.T.=istorie profetica si profesiune
istorica;
traducerea scripturii = Septuaginta;
Alegerea pop.ev.= subiect al slujirii pt. toate pop.
monoteismul = Dumnezeu e unic, adevarat si transcendent;
Moise=prefigurare a intimitatii crest.cu Dumnezeu;
exercitiul moral = atragerea celor impresionati de
rigurozitate; Urcusul pe munte=unire mistica suflet
Domnul.

44
speranta mesianica = a lui Dumnezeu Insusi;
Profetismul-mesaj valabil pt. conditia umana.
Puncte culminante ale mesajului misionar universal al
V.T.:
1. Isaia40,10-11; 41,1-4 prin Israel toate popoarele sunt
asteptate la mantuire prin alesul lui Dumnezeu, Mesia;
personalitate colectiva atat o
persoana singura(Mesia),cat si poporul ales(evreii);
2.modelul profetului Ionatonalitate misionara
universala,impotriva exclusivismului nationalist si
religios(Johanes Blauw);
3. Ps. 28, 45, 94 starea de rugaciune celebrare comuna,
pietate exprimate in cuvinte; diminuatre aproape totala a
distinctiei dintre pietatea formala liturgica si pietatea
populara, dintre deea ce este oficial si ceea ce este popular,
dintre regimul sacr si cel profan, templu si casa, religios si
secular (Donald Senior).
Proces de inculturatie a Scripturii spiritul
contemplativ crestin = Dumnezeul meu comuniune cu
Dumnezeu;

45
 Sensul V.T. al mesianismului, al asteptarii lui
Dumnezeu, a prezentei Sale mantuitoare intre oameni;
Dimnezeu e prezent dinamic, sacramental, in umanitatea
rascumparata in Hristos in cei corporati in Trupui Sau.
Misionarul adevarat al V.T. este Dumnezeu care a salvat
poporul evreu;
Istoria lui Israel = Istoria lui Dumnezeu cu poporul chemat
la credinta.
Apocaliptica iudaica astaptarea mesianica, speranta
eliberarii ce a deviat de la sensul spiritual;
= idee fantasmagorica de dominatie mondiala (comunitatile
eseniene).

3.2 NOUL TESTAMENT, care este defapt mesajul

Mntuitorului Hristos, const esenial n anunarea
mpriei lui Dumnezeu i a relaiei cu noul popor ales, noul
Israel, dup ce vechiul Israel a refuzat pe Hristos .Noul
Testament are un caracter misionar, iar inceputul teologiei
misiunii coincide cu inceputul teologiei crestine, misiunea
fiind mama teologiei. Temeiul misiunii este Revelatia si

46
autocomunicarea lui Dumnezeu in istorie. Imparatia lui
Dumnezeu este mesajul central al Mantuitorului Hristos si
inimia misiunii crestine. Aceasta Imparatie implica
dimensiunea mantuirii esentiala dar mantuirea, eliberarea
de rau de pacate include si vindecarea de boli fizice pentru a
instaura in lume dreptatea, bucuria si pacea. Astefel
misiunea semnifica propovaduirea si manifestarea
Imparatiei universale a lui Hristos dar in acelas timp un dar
al Duhului Sfant. Misiunea bisericii in lume incepe cu
pogorarea Duhului Sfant peste apostoli a Cincizecimii. A
intelege sensul misiunii dupa Noul Testament inseamna a
intelege persoana si opera Mantuitorului Hristos.
Prima Evanghelie, cea a lui Matei este in mod esential
un text misionar prin referinte dese la Imparatia lui
Dumnezeu exprimate in parabole. Expresia Eu sunt cu voi
pana la sfarsitul veacurilor evidentiaza faptul ca credinta,
asa cum arata si S.KIERKEGAARD opereaza
contemporaneitatea, adica un dute-vino neincetat.
Evanghelistul Matei ofera paradigma misiologica a
ucenicului in misiune care adora pe Domnul Hristos si

47
implineste legea evanghelica a iubirii in contextul imbinarii
ortodoxiei credintei, ortodoxia faptelor. Evanghelistul Matei
scrie despre Evanghelia Imparatiei (4,23;9,35;24,14),
Hristos care este punctul crucial al intregii istorii (Donald
Senior) fiind implinirea fagaduintelor facute de Dumnezeu
poporului ales. Sfantul Matei acorda lui Iisus titluri precum
Emmanuel, Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Fiul Omului, Domnul
sau slujitorul. In capitolul 10 Evanghelistul relateaza
trimiterea ucenicilor in misiune inainte de Invierea lui
Hristos, misiune limitata la oile cele pierdute ale Casei lui
Israel (10,6). Sfantul Ioan Gura de Aur interpretand acest
capitol arata ca misiunea ucenicilor se savarseste prin
porunca si puterea lui Hristos(Omilii la Matei 32,2).
Cateva concluzii din perspectiva misiologica dupa
Evanghelia Matei pot fi formulate astfel: Iisus Hristos este
Domnul Inviat care trebuie sa fie adorat fiind cu noi pana la
sfarsitul veacurilor. In numele si cu puterea Lui, Biserica
boteaza si invata pe crestini ca trebuie sa implineasca vointa
Tatalui si sa se iubeasca intre ei. Evanghelia are un caracter

48
misionar pentru ca Sfantul Matei vrea sa incurajeze pe
membrii comunitatii sa dea marturie despre Hristos.
Evanghelia dupa Marcu evidentiaza si accentueaza
dimensiunea vindecatoare si ecsorcista a lucrarii
Mantuitorului Hristos prin care se ilustreaza puterea Sa
Dumnezeiasca si Imparatia lui Dumnezeu. Dupa cum Hristos
face din cruce model pentru apostolat, tot asa biserica in
misiunea ei va cunoaste suferinta, jertfa, crucificarea
spirituala. Mesajul misionar al Safntului Marcu este unul
radical, sub semnul imperativului, al deciziei si convertirii
imediate pentru Hristos ca unica solutie pentru viata
spirituala pentru mantuire: Mergeti in toata lumea si
propovaduiti Evanghelia la toata faptura. Cel ce va crede si
se va boteza se va mantui iar cel ce nu va crede se va osandi
(16,15-16). Dumnezeirea Mantuitorului se evidentiaza mai
ales prin vindecari si alungarea demonilor, prin puterea
exercitata asupra naturii si prin manierea prin care
reactioneaza oamenii la cuvintele si minunile Sale si mai ales
fata de invierea Sa din morti. Toate aceste calitati prin care
se manifesta numinos-ul fac ca El sa fie inteles ca revelatia

49
lui Dumnezeu ca prezenta lui Dumnezeu Insusi in Iisus din
Nazaret. Evanghelia evidentiaza si aspectul autoritatii lui
Hristos prin tilturile de Fiul eshatologic al Omului sau de
Fiul transcendent al lui Dumnezeu, Domn al sambetei si
altele.
Sfantul Evanghelist Luca a introdus notiunea de
istorie a mantuirii ce cuprinde trei perioade(H.Conzelmann)
: a. Perioada lui Israel pana la Sfantul Ioan Botezatorul, b. Cea
a lucrarii mesianice a Mantuitorului si c. Epoca Bisericii
inaugurata in ziua Cincizecimii. Sfantul Evanghelist Luca face
trecerea de la intelegerea experientei mantuitoare cu
Hristos, a comuniunii cu El in perspectiva iminentei parosiei,
la o viziune istorica a Bisericii. Ea era alcatuita la vremea sa
ca o consecinta a activitatii misionare a Sfantului Pavel mai
ales din crestini proveniti dintre neevrei. In finalul
Evangheliei Mantuitorul se arata ucenicilor dupa inviere la
Ierusalim poruncindu-le sa propovaduiasca in numele Sau
pocainta la toate popoarele, incepand de la Ierusalim (24,47)
pentru ca El este centrul sacru al lumii. O tema importanta in
Evanghelia Sfantului Luca este aceea a penitentei, a pocaintei

50
pentru pacate (metanoia) ilustrata in parabola Fiului
Risipitor cat si in Faptele Apostolilor prima carte de misiune
si istorie crestina. Misiunea Bisericii are un caracter
universal, Evanghelia adresandu-se tuturor, bogati si saraci
deopotriva. Atitudinea lui Zaheu este luata ca exemplu de
comportament pe care evanghelistul il asteapta de la cei
bogati. Mesajul lui Hristos este si pentru Bogatul Nemilostiv
al carui refuz ii atrage osanda vesnica.
Sfantul Luca ne ofera o viziune integrala asupra misiunii
Bisericii, o misiune pentru mantuire, asa cum a fost
misiunea lui Hristos Insusi in sensul vertical al iubirii de
Dumnezeu si in cel orizontal al iubirii de semeni (10,27).
Darul Duhului angajeaza in misiune Biserica, dezvaluind
acesteia imperativul ei misionar. Astfel, Duhul nedespartit de
Hristos inaugureaza misiunea si ghideaza pe misionari,
aratandu-le caile si metodele de misiune prin puterea
revarsata peste Apostoli si peste ucenici, peste preotia
Bisericii in general. Biserica este martora vietii, mortii si
invierii lui Hristos. Ea comunica lumii adevarul lui Hristos

51
pentru viata si mantuire, mesaj universal, pentru toti
oamenii.
Sfantul Ioan Teologul, are un mesaj misionar unic si de
o valoare deosebita. Evanghelia si celelalte scrieri ale sale
exprima situatia comunitatii crestine dupa ruptura de
templul ebraic, specificul hristologiei ioaneice, preexistenta
Logosului, coeternitatea acestuia cu Tatal. Evanghelia a patra
prezinta pe Iisus Hristos ca revelator unic al lui Dumnezeu
cel Viu. Centrul conceptual al Evangheliei este constituit din
imnul Logosului. Acest imn reda si statueaza originea, scopul
si dimensiunile cosmice ale misiunii lui Hristos (Donald
Senior). Hristos se prezinta pe Sine ca fiind lumina, calea,
adevarul, viata, painea. Misiunea lui Iisus este aceea de a face
cunoscut numele lui Dumnezeu. Hristos este Trimisul Tatalui
pentru a-L face pe acesta cunoscut oamenilor.
Textul misionar capital ioaneic este acesta: Caci
Dumnezeu asa a iubit lumea, incat pe Fiul Sau Cel Unul-
Nascut L-a dat, ca oricine crede in El sa nu piara, ci sa aiba
viata vesnica. Caci n-a trimis Dumnezeu pe Fiul Sau in lume
ca sa judece lumea, ci ca sa se mantuiasca prin El lumea

52
(3,16-17). Sensul misiunii este astfel unul cosmic. Sfantul
Chiril al Alexandriei, care face un indemn mereu actual
pentru misiunea Bisericii, acela de a lupta pentru dogmele
Bisericii (Comentariu la Evanghelia Sfantului Ioan, 2,3).
Pentru unii crestini, angajati in asa-zise misiuni de
evanghelizare, Hristos este doar om, - e drept, unul de o
moralitate deosebita peste care s-a revarsat cu prisosinta
binecuvantarea Tatalui. Diferentele doctrinare dintre
crestini sunt, de asemenea, un obstacol in articularea unei
marturii crestine unitare, vizibile, entuziaste, curajoase
pentru lumea secularizata de astazi.
Evanghelia a patra relateaza pe larg si despre rolul
Duhului Sfant in misiunea Bisericii. Capitolele 14-16
costituie o adevarata teologie a Duhului Sfant, numit
Paracletul, Mangaietorul. Duhul este Cel care intareste,
reconforteaza, mangaie pe ucenicii care nu Il mai au fizic pe
Hristos langa ei. De altfel, Hristos Insusi fericeste pe toti
crestinii care in istoria Bisericii Il vor marturisi in taina
credintei prin Duhul Sau: Fericiti cei ce n-au vazut si au
crezut (20,29). Duhul sustine aceeasi relatie datatoare de

53
viata de care s-au bucurat ucenicii in timpul slujirii
pamantesti a lui Hristos. Astfel teognosia si marturia celor ce
cred, prin prezenta si lucrarea Duhului se constituie in
experienta misionara a comunitatii. Credinta, iubirea si
slujirea lui Dumnezeu si a semenilor sunt porunci,
imperative ale comunitatii rascumparate. Cu toate acestea
adevarul lui Dumnezeu este universal, se adreseaza tuturor
oamneilor de pretutindeni si dintotdeauna fiind singurul
adevar spiritual si mantuitor pentru acestia in existenta lor
mundana. De aceea, lumea trebuie evanghelizata, iar
comunitatea crestina, Biserica lui Hristos locala si in
universalitatea ei are o dimensiune si o vocatie misionare.
Sfantul Ioan este Teologul iubirii divine, cel care
numeste pe Dumnezeu Iubire (I Ioan, 4,8). De aceea, crestinii
au vocatia sa dea marturie despre iubirea de Dumnezeu,
deoarece ei sunt din Dumnezeu prin iubire. Doar o asemenea
unire adevarata si organica cu Dumnezeu, pe care o capatam
cand ne nastem prin iubire din Dumnezeu doar aceasta
nastere ne poate aduce adevarata cunostinta de Dumnezeu.
Pentru ca Dumnezeu este iubire, iubirea ne leaga, ne apropie

54
duhovniceste si ne uneste cu toate fapturile lui Dumnezeu
si, mai inntai, cu oamenii. Cel ce isi iubeste fratele Il are pe
Dumnezeu. Il cunoaste pe Dumnezeu, caci se naste din
Dumnezeu. Dumnezeu trimite pe Fiul si pe Duhul Sau in
lume pentru a intemeia Biserica, comunitatea sfintilor,
pentru a da marturie despre El pentru ca toti oamenii in
libertate sa-L cunoasca si sa-L iubeasca.
Sfantul Pavel, considerat primul misionar si primul
teolog crestin (David Bosch), datoreaza opera sa teologica si
lucrarea misionara evenimentului intalnirii minunate cu
Hristos pe drumul Damascului. Sfantul Apostol Pavel are o
constiinta apostolica si misionara exemplare, invitand la
concordanta deplina intre viata morala proprie si exigentele
Evangheliei lui Hristos. Motivatia misionara in viziunea
paulina este iubirea lui Dumnezeu (II Corinteni, 5), iar
angajarea misionara are o dimensiune liturgica, sacerdotala
si sacrificiala.
Viata misionarului este o viata in Hristos prin purtarea
in trup a omorarii Lui ca si viata lui Iisus sa se arate in trupul
nostru (II Corinteni, 4,10). Capitolele din Epistola catre

55
Romani 9-11 exprima conceptia misionara a Sfantului
Apostol Pavel si relatia stransa cu teologia sa, fiind un
document al istoriei misiunilor, orientat catre viitor.
Elementele, ideile-forta ale teologiei misionare a
Sfantului Pavel pot fi clasificate dupa cum urmeaza:
-Biserica este comunitatea noua in care membrii ei sunt in
raporturi fratesti, iar legea comunitatii este iubirea si intr-
ajutorarea;
- Desi misiunea crestina se desfasoara in lipsuri si suferinta
ea este fortificata de Hristos care asigura triumful Bisericii
intru jertfa (II Corinteni, 12, 9-10);
- Scopul misiunii crestine consta in propoveduirea
Evangheliei, in impartasirea de harul mantuirii prin Duhul
lui Hristos spre reconcilierea cu Dumnezeu si cu semenii.
- Esentiala pentru misiune, in perspectiva subiectului
misiunii, este credinta personala in Iisus Hristos mort si
inviat pentru mantuirea lumii, o confesiune, o marturisire
facuta pe temeiul relatiei cu Hristos in iubire si experienta
spirituala.

56
 Apostolul neamurilor a lasat Bisericii cele 14 epistole
care nu sunt texte misionare in sens strict, ci corespondenta
pastorala a autorului care raspundea la problemele
pastorale particulare ale unei comunitati crestine. Predica si
scrisul sau sunt conforme Traditiei (I Corinteni, 11,23; 15,3),
misiunea sa este autentica, avand acordul, aprobarea
autoritatii Bisericii, a Apostolilor. Academismul formatiei
sale rabinice a fost bulversat de inopinatul eveniment de pe
calea Damascului. Eruditia sa teologica a fost nevoita sa
insereze dupa extaz si reflectie anahoretica pe Hristos care a
devenit centrul de neclintit al credintei si propoveduirii sale.
Sfantul Pavel este si ramane fidel in mod absolut lui
Hristos care i-a aparut ophthe (I Corinteni, 15,8) in
experienta de natura vizionara care sta la temelia vocatiei
sale si care a determinat o schimbare radicala in viata sa.
Experienta Damascului este o revelatie petrecuta in
interioritatea tainica, in sufletul ales de Dumnezeu direct, de
o maniera specifica profetismului ebraic.
Aceasta viziune este concentrata in textul din epistola
catre Romani (3,21-30). Iisus Hristos este Mesia cel asteptat,

57
Persoana istorica, prin care Dumnezeu a realizat planul Sau
din vesnicie de mantuire a lumii. Experienta Damascului a
facut din Sfantul Pavel un ambasador pentru Hristos si un
slujitor al reconcilierii.
Sfantul Pavel leaga misiunea sa pentru Hristos si
Biserica Sa, apostolatul sau, de chemarea profetica a lui Isaia
si Ieremiea (Romani, 1,1; Isaia, 49,1; Ieremia, 1,5; Galateni,
1,15). Datoria lui este aceea de raspandi, de a semana
cunostinta lui Dumnezeu, cuvantul Sau, ca de la Dumnezeu,
inaintea lui Dumnezeu, in Hristos (II Corinteni, 2,17).
Cuvantul, propoveduirea sa este insotita de darul vindecarii
si de alte semne si minuni, iar iubirea crestina nu consta
doar in experienta interioara a bucuriei intalnirii cu cel iubit,
ci se manifesta si concret, comunitar prin facere de bine,
ajutor pentru cei aflati in lipsuri si suferinta, ajutoarele
pentru sfinti (16,1).
Mesajul misionar paulin este mereu actual si in orice
situatie el poate fi interpretat spiritual, existential, reflectand
datoria personala de intoarcere iminenta la Dumnezeu, de a
avea mintea, gandul nous lui Hristos (2,16).

58
 Omul din lume, tentat de atractiile exercitate de idolii
acesteia, adulter, desfranare, necuratie, destrabalare,
inchinare la idoli, fermecatorie, vrajbe, certuri, zavistii,
manii, galcevi, dezbinari, eresuri, pizmuiri, ucideri, betii,
chefuri si altele asemenea acestora (Galateni, 5,19-21), este
chemat la eliberare spirituala prin Hristos, acceptand si
intelegand suveranitatea Sa absoluta. Mantuirea lumii,
sensul ontologic si existential al omului este dat de Hristos,
care devine centrul vietii spirituale a omului: M-am rastignit
impreuna cu Hristos si nu mai traiesc eu, ci Hristos traieste
in mine (Galateni, 2,20).
Sensul vietii omului in plan spiritual, prin care de fapt
acesta se defindeste in primul rand ca fiinta umana, este
acela de a cunoaste pe Dumnezeu si a fi cunoscut de
Dumnezeu. Dumnezeu poate fi cunoscut prin credinta in El si
cei pe care Acesta i-a trimis in lume prin credinta in Hristos,
Fiul Tatalui intru Care locuieste trupeste toata plinatatea
Dumnezeirii (Coloseni, 2,9). A fi cunoscut de Dumnezeu
inseamna a fi chemat, ales, glorificat de catre Dumnezeu, a fi

59
in comuniune cu El in experienta teognosica a iubirii, dar al
Duhului lui Hristos.
Pentru ca omul sa cunoasca si sa fie cunoscut de
Dumnezeu este necesara predica, anuntul kerigmatic
esential, evanghelizarea, anume ca Hristos a murit pentru
pacatele noastre dupa Scripturi; Si ca a fost ingropat si ca a
inviat a treia zi (I Corinteni, 15,3-4). Aceste cuvinte exprima
actele divine mantuitoare, sunt adresate omului, sunt
compatibile si vin in intampinarea aspiratiilor sale spirituale,
ale dorintei sale dupa Dumnezeu. Cuvantul Evangheliei se
adreseaza tuturor, este pentru toti oamenii, are o destinatie
universala: Caci nu este deosebire intre iudeu si elin, pentru
ca Acelasi este Domnul tuturor, Care imbogateste pe toti cei
ce-L cheama. Caci oricine va chema numele Domnului se va
mantui (10,12-13). Pentru ca oamenii sa cunoasca pe
Dumnezeu este absolut necesara existenta si lucrarea
misionarilor, a trimisilor pentru a vesti Evanghelia, pentru ca
oamenii sa auda adevarul lui Dumnezeu, adevarul mantuirii
lor, a iubirii lor de catre Dumnezeu. Oamenii cred prin
ascultarea cuvintelor Evangheliei propoveduite de Apostoli

60
si, apoi, de urmasii lor, episcopii si preotii Bisericii, ierarhia
sacramentala a acesteia.
Epistolele Efeseni si Coloseni prezinta eclesiologia
paulina. In viziunea paulina, Biserica este calea si semnul
misiunii cosmice a lui Hristos de mantuire a lumii (Donald
Senior). Biserica este implinirea Celui ce plineste toate intru
toti (Efeseni, 1,23). Hristos este atat Capul Bisericii cat si
Domnul intregului univers. Strategia misionara a apostolului
consta in implantarea Bisericii in marile centre ale lumii
vremii sale ca de acolo Mireasa lui Hristos sa radieze
stralucirea si frumusetea sa in toate zarile, integrand cat mai
multi oameni pentru a face din ei, Trupul lui Hristos.
O exigenta esentiala pentru misiunea crestina este cea a
pastrarii unitatii Bisericii, pentru ca Hristos este unul si unul,
logic si ontologic, este si Trupul Sau alcatuit din toti cei care
cred si il marturisesc ca Dumnezeu.
Cunoscut ca misionar prin excelenta, un geniu misionar
al tuturor timpurilor, Sfantul Pavel, cel mai mare din cati s-
au pus vreodata in slujba Bisericii (Pr. Sabin Verzan),
sugereaza anumite principii misionare:

61
 Dorinta Sfantului Pavel este de a fi in cat mai multe
locuri, de a intemeia cat mai multe comunitati, mai ales in
inima marilor metropole pentru ca Evanghelia sa fie auzita
de personalitati politice si culturale.
Sfantul Pavel, in lumea religioasa a vremii sale, desi
aducea un mesaj tulburator, inimaginabil pentru cei mai
multi, incredibil, avea capacitatea si inteligenta de a lega
noua invatatura de alte credinte religioase din terenul de
misiune. Credintele vechi nu erau negate frontal, ci li se
aratau limitele, neimplinirea. Relevant in acest sens este
dialogul cu filosofii greci din Areopagul Atenei care au inaltat
o statuie si Dunezeului necunoscut pe care Sfantul Pavel il
identifica cu Hristos cel inviat.
Efortul si straduinta de a predica Evanghelia cu
sinceritate, cu devotament si disponibilitate integrale pentru
adevarul lui Hristos pentru ca oamenii sa fie eliberati de
pacat, de rau, carcterizeaza misionarismul paulin. Asa cum
subliniaza un exeget, sinceritatea a fost puntea de aur pe
care a intins-o Apostolul peste abisul neincrederii pe care l-
au deschis in suflete propoveduitorii atator doctrine false,

62
propoveduitori care urmareau adesea numai recoltarea de
aplauze ieftine si interese personale (Pr. Prof. Sofron Vlad).
Sfantul Pavel a fost un adevarat parinte, iubitor, plin de
grija, de solicitudine, al membrilor comunitatilor infiintate
prin misiunea sa si nascuti prin Evanghelie in Iisus Hristos (I
Corinteni, 4,15). Comportamentul sau fata de fiii sai
duhovnicesti tine perfect seama de diferentele de varsta,
sociale, ceea ce denota un profil psihologic deosebit al
apostolului. Apostolul compara in repetate randuri rolul sau
fata de cei pe care i-a convertit la Hristos, cu rolul unei mame
(I Tesaloniceni, 2,7) sau al unui tata (I Tesaloniceni, 2,11),
caci el i-a nascut prin Evanghelie in Iisus Hristos (Pr. Vasile
Mihoc, Epistola Sfantului Apostol Pavel catre Galateni. Studiu
introductiv, traducere si comentariu). O consecinta a acestei
relatii parintesti cu cei convertiti ai sai a fost corespondenta
sa trimisa acestora, comunitatilor infiintate de el, carti
canonice ale Noului Testament, normative pentru invatatura,
morala, disciplina Bisericii.
Aceasta adaptabilitate si disponibilitate a apostolului
pentru o larga diversitate de convertiti, fiecare cu

63
mentalitatea sa, ancorata in culturi si traditii dintre cele mai
diverse, este dovada, argumentul incontestabil si graitor de
la sine despre principiul universalitatii Evangheliei.
Evanghelia este pentru toate popoarele lumii.
Un alt principiu misionar paulin vizeaza moralitatea,
viata morala a crestinilor prin care ei dau marturie, in lumea
cazuta prada pacatului si prin aceasta diavolului, forta
personala activa si eficienta ce lupta evident impotriva lui
Dumnezeu si a omului, antrenandu-l in intuneric existential,
despre indreptarea in Hristos si locuirea Duhului Sfant in
fiinta lor reinnoita prin har. Cine savarseste pacatul
rastigneste a doua oara pe Hristos care a murit pentru
pacatele oamenilor. Insusi trupul omului este templu al
Sfantului Duh (I Corinteni, 6,19), iar pacatele care ofensau in
modul cel mai profund si sensibil rigorismul moral al
apostolului excludeau si lipseau pe om de vocatia sa
ontologica de fiu al lui Dumnezeu si mostenitor cu sfintii al
Imparatiei lui Dumnezeu.
Sfantul Pavel, din experienta sa misionara de o
avengura impresionata, in situatii dintre cele mai diverse,

64
favorabile uneori, dar de cele mai multe ori nefericite, judeca
actele umane prin ochii si cu inima lui Hristos insusi,
avertizand pe slujitorul lui Hristos, pe cel ce predica
Evanghelia, de refuzul categoric al unor structuri osificate,
incremenite in pacat, luptatoare impotriva Duhului Sfant,
prada inlantuirii duhurilor rautatii. Indemnul sau este
pentru lupta cea buna a credintei (I Timotei, 6,12) spre
cucerirea, dobandirea vietii vesnice. In toate suferintele,
umilintele, incercarile, primejdiile, chiar de moarte, omul lui
Hristos, misionar si pastor al Bisericii Sale, este indemnat la
statornicie si rabdare, la smerenie, cu ochii atintiti asupra lui
Iisus, incepatorul si plinitorul credintei, Care, pentru bucuria
pusa inainte-I, a suferit crucea (Evrei, 12,2). In ceea ce
priveste situatia materiala, existenta cotidiana cu exigentele
ei, apostolul propune ca aceia care propovaduiesc
Evanghelia sa traiasca din Evanghelie (I Corinteni, 9,14),
modest, smerit, cu buna cuviinta, pentru ca iubirea de argint
este radacina tuturor relelor (I Timotei, 6,10).

65
V. MISIUNIEA BISERICII ORTODOXE IN CONTEXTUAL
MISIONAR CRESTIN MONDIAL
-misiune = lucrarea, activitatea bisericii;
Consta in: - propovaduirea permanenta a Cuv. lui Dumnezeu;
- un mod de viata, de comportament, o existenta
crestina, eclesiala, intemeiata pe principiile evanghelice,
omul are acces la acestea prin taina botezului, mirungerii si
euharistiei.
Misiunea Bis trebuie abordata :-execetic (analizand in
perspectiva misionara textele evanghelice), cronologic
(evocarea marilor perioade ale misiunii crestine) si analitic
(enuntarea problemelor actuale).
5.1. MODELE ISTORICE ALE MISIUNII CRESTINE
David Bosch identifica 6 perioade si utilizeaza
termenul de paradigma(=metoda):
1.paradigma apocaliptica a crestnismului prima
2. p elenistica a per. patristice;
3. p catolicismului roman medieval;
4. p protestanta a Reformei;
5. p epocii moderne, numita a Luminilor;

66
6. p ecumenica in curs de realizare.
5.2. MISIUNEA BIS PRIMARE
In Bis Cincizecimii exista virtual toate darurile ce se vor
manifesta in istoria Bisericii, este expresia plinatatii Bisericii
avad o structura teandrica, divino-umana.
- NT ilustreaza imaginea Bis in unitatea , sfintenia,
catolicitatea si apostolicitatea ei, a BISERICII una dupa cred
in Hr si a diversitatii eclesiale in ceea ce priveste numirile
Bisericii.
- intemeiata in si prin taina mantuitoare a lui Hristos,
implinita si insufletita prin Duhul Sfant la Cincizecime.
- Biserica este creatia cea noua, parabolele evanghelice (...)
au o seminificatie eclesiala, si vizeaza Biserica in
plenitudinea ei de har si de adevar, incluzand invatatura,
Taine, cult, morala si spiritualitate, ierarhie sacramentala si
poporul cel dreptcredincios.
- II Cor 13, 13 Harul Domnului nostru Iisus Hristos,
dragostea lui Dumnezeu Tatal si impartasirea Duhului Sfant
sa afie cu voi cu toti fundamentul trinitar al Bisericii,

67
integritatea sa ontologica si dinamica ca dialog, comuniune
si iubire intre Dumnezeu si oameni.
-crestinii templu al Duhului Sfant si-l zidesc(templul) prin
Sf Taine (Botez Mirungere si Euharistie)
Titluri in NT pentru Biserica:
1. Poporul lui Dumnezeu laos tou Theou prin herta Fiului
(tit 2.14, Efes. 2,10,14-15; I Pentru 2,9) prin botez fii ai lui
Dumnezeu dupa har.
2. Trupul lui Hristos soma Hristou prin si impreuna cu
Hr.
3. Templu al Duhului Sfant desemneaza
- calitatea credintei si a vietii crestinului
- cumuniunea vizibila, marturisitoare a dreptei
credinte
4. Mireasa lui Hristos titlu eclesiologic
- relatia reala din Dumnezeu si oameni, una a iubirii
- relatia conjugala, relatia dintre Hristos si crestini, pe
incredere si iubire, jertfa si libertate responsabila
5. Biserica este mediul comuniunii reale, dintre D-zeu si
oameni, in rugaciune. (FA 2, 17-18; 20,28)

68
6. Biserica este orizontul comunicarii dintre oameni, al
filantropiei strangere de ajutoare pentru sfinti (I Cor. 16,1;
FA 4, 32-3; Matei 25, 34-36).
- istorico-criticismului - Bis structurarea asteptarilor, a
sperantelor apocaliptice ale poporului evreu,
- crestinii Bis primare Iisus Hr regalitatea unica si vesnica
promisa de D-zeu
- Iisus din Nazaret Iisus al istoriei;
- credintele si sperantele lor mesianice Iisus al
credintei
- Biserica primara secta = act de rea credinta miopie
teologica.

5.3. MISIUNEA BISERICII PATRISTICE SI A CELEI

ORTODOXE

- J. Meyendorf chiar daca nu a existat in teologia patristica si

bizantina un tratat clasic de eclesiologie, Scriptura, Traditia,

69
Tainele, cultul, canoanele ilustreaza si contureaza
dimensiunea eclesiala in complexitatea si inefabilul ei.
- Biserica este misionara in insasi fiinta ei - B. Bobrinskoy
- principiul misionar al Ortodoxiei pacificarea poporului si
crestinarea lui
- parohia, manastirea in comuniune si sub autoritatea
episcopului semn al prezentei lui Hristos si a unitatii Bis in
Hr
- Biserica comuniune a oamenilor cu D-zeu, ca Trup al lui
Hristos si Templu al Duhului Sf Bis este noua alianta a lui
D-zeu, Noul Israel ales de D-zeu prin Hr si sfintit de Duhul Sf
pt a da marturie desre marirea lui D-zeu in lume
- Epistola catre Diognet ceea ce este sufletul pentru trup,
aceasta sunt crestinii pentru lume
- Pastorul lui Herma lumea a fost creata pentru Biserica
- Ignatie al Antiohiei Biserica este comuniunea tuturor
celor botezati, a celor ce participa la Euharistie, avand in
centru pe ep, cu cele ceresti, cu D-zeu.
- Sin I Ec Niceea 325 a formulat insusirile esentiale ale Bis:
unitate, sfintenie, catolicitate si apostolicitate

70
 - Sf Chiril al Ier. relatia dintre Bis si Duhul Sf prin
Mirungere tot sufletul cresint este sfintit prin Duhul Sf
- Sf Vasile relatia dintre Bis si Duhul Sf in perspectiva
moralei eclesiale unirea Duhului cu sufletul nu prin atingere
(trupesc si netrupesc) ci prin abtinerea de la pacate
- Sf Atanasie si Chiril ai Alexandriei dezvolta o teologie a
incorporarii umanitatii in Trupul lui Hr
- Fer Augustin Biserica ca un Hristos deplin Christus totus,
caput et corpus
- experienta liturgica si sacramentala lepadarea grijii
lumesti si intrarea anticipata, simbolica in Imp. lui D-zeu
- functia esentiala a Bis de a manifesta si actualiza in
aceasta lumea eshatonul, realitatea ultima a salvarii si
mantuirii
- misiunea Bisericii consta in a realiza plinatatea
eshatologica in timp, in istorie prin comuniune cu Hr, mai
ales prin Euharistie si are ca finalitate sfintirea
- are ca obiect omul si lumea, care ofera acesteia iubirea
divina-agape

71
- confruntata cu gnosticismul Biserica a respins tendinta
elenizarii crestinismului, semitizarii acestuia triumf a 3
adev crestine:
a. canonicitatea VT, unitatea revelatiei, continuitatea
dinamica dintre VT si NT
b. venirea lui Hr in istoria oamenilor, intruparea lui D-
zeu-Cuvantul
c. credinta in inviere
Repere paradigmatice ale misiunii bizantine si
ortodoxe:
Teologia ca disciplina intelectuala, dublata si nedespartita de
experienta spirituala
Centrarea eclesiologia a misiunii nu doar o functie a Bis.
Bis este scopul misiunii
Liturghi si Euharistia cultul divin
Misiunea si unitatea crestina sunt interconectate
Misiunea se intemeiaza in natura trinitara
Mantuirea si viata nu se reduc la dimensiunea antropologica
ci au o dimensiune cosmica

72
Ortodoxia este profund angajata misionar in societate -
Liturghia dupa Liturghie

5.4. PRINCIPII ALE MISIOLOGIEI ORTODOXE

Biserica Ortodox folosete cu precauie termenul de
misiune pentru a face distincie de prozelitismul catolic,
protestant i mai ales neoprotestant. O Biseric nu poate fi
un spaiu misionar pentru ali cretini.
Biserica ortodox a face n mod clar o distincie ntre
Misiune, n sensul de vocaie a Bisericii de a proclama
Evanghelia, i misiuni, ca activiti evanghelizatoare ale unei
confesiuni/denominaiuni ntr-un spaiu necretin, legate de
multe ori de aciunea de colonizare.
Pentru Ortodoxie, misiunea se identific cu tradiia i
continuitatea Bisericii n timp, cu transmiterea credinei de
la o perioad la alta i de la o generaie la alta. Obiectivul
misiunii este de a pstra poporul n credin ntr-o

73
comunitate istoric permanent, Evanghelia i Euharistia
fiind legate n permanen.
Prin misiune, n sens ortodox, se nelege mrturia
despre Dumnezeul cel viu- Treimea. Sensul misiunii este de a
transmite viaa de comuniune care exist n Dumnezeu, nu
doar transmitere de adevruri morale, intelectuale, etc.
Modelul originar al misiunii este cel din viaa intratrinitar.
Centralitatea lui Hristos. Versetul Filipeni 2,11: s
mrturiseasc toat limba c Domn este Iisus Hristos ntru
slava lui Dumnezeu este fundamentul i inima teologiei.
Logosul ntrupat se afl n centrul misiologiei cretine.
Misiunea ortodox se aseamn cu misiunea lui Hristos, n
contextul luptei spirituale cu rul, cu pcatul. Misiunea este o
cale a jertfei, a Crucii i implic convertirea de la pcat la
virtute. Dumnezeu actualizeaz actul chenotic hristic prin
Biserica Sa. Scopul misiunii Bisericii este acela al
recapitulrii umanitii i universului n Hristos.
Misunea ortodox are i o dimensiune pnevmatologic
i sacramental ntruct e inseparabil legat de Duhul Sfnt.
Persoanele Sfintei Treimi nu sunt separate, Hristos i

74
Biserica Sa nu se separ de Duhul Sfnt. Prin Duhul Sfnt,
care lucreaz mai ales n Biseric n Sfintele Taine i slujbe,
omul este incorporat deplin n Biseric, prin conlucrarea cu
harul i prin efortul lui personal (ascez). Accentuarea
aspectului mistagogic (de trire n particular) al vieii
cretine trebuie s se fac n paralel cu mrturia vizibil,
concret, public a calitii, a vredniciei de cretin.
Conceptul ortodox de misiune depinde de nelegerea
naturii Bisericii. Lucrarea lui Hristos se continu n Biseric.
nc de la nceput misiunea este lucrarea (activitatea) Ei.
Proclamarea Evangheliei e inseparabil legat de Biseric, nu
este separaie ntre misiune i Biseric. Biserica nu este doar
o uniune de oameni legai de anumite interese. Misiunea nu
nseamn proclamarea unor idei teoretice i principii de
comportament, ci implic formarea (nu informarea) de
cretini. Apostolicitatea este de o mare importan, pentru
c incorporarea n Biseric se face pe temelia Apostolilor i a
Proorocilor, ntr-o continuitate nentrerupt. Fiecare
membru are responsabilitatea de a da mrturie prin viaa sa.

75
 Proclamarea Evangheliei prin doxologie i Liturghie.
Rugciunea i Evanghelia din Liturghie au un rol de prim
rang. Mrturisirea implic i cult (nchinare). Liturghia
recapituleaz i proclam evenimentele importante din
istoria mntuirii, anticipeaz mpria ce va s vin i
actualizeaz prezena Euharistic a lui Hristos. Misiunea
ortodox este structurat pe Liturghie i pe Sf. Taine. Dup
Euharistie urmeaz trimiterea cu pace s ieim, prin care
fiecare credincios devine un apostol. Prin dimensiunea
doxologic, liturgic, misiunea se difereniaz de
propagand, de ideologie. Misiunea ortodox este
inseparabil legat de preoie. Libertatea religioas nseamn
libertate de cult. Liturghia apare ca un rspuns i o
necesitate la oferta lumii secularizate (sport, divertisment
ieftin, etc.). n Biseric, arta liturgic (icoane, imne, etc) nu
are o valoare doar estetic, ci mai ales valoare teologic, de
deschidere spre mpra lui Dumnezeu.
n Ortodoxie, Evanghelia se propovduiete n Liturghie,
n Taine i n celelalte servicii divine, cele 7 Laude. n cultul

76
ortodox, Sf. Scriptur este izvorul i temelia vieii liturgice i
spirituale a Bisericii. Biblia este vie n Liturghie.

Pr. Stniloae (dup un model al lui Florovski) prezint o

structur a rugciunii:
a). Adresarea ctre Dumnezeu: -se exprim prezena lui
Dumnezeu i trirea omului a prezenei Lui
b). Aducerea aminte (aspectul anamnetic) : -faptele
minunate ale lui Dumnezeu, ncrederea omului in El i n
actualitatea lucrrii Lui
c) Cererea propriu-zis
d) Slvirea lui Dumnezeu n Treime
e) cuvntul Amin- confirmare doxologic- fidelitatea lui
Dumnezeu
Dimensiunea duhovniceasc personal ce o
completeaz pe cea cultic, public. Idealul cretin este
sfinenia, prin mprtire din sfinenia lui Dumnezeu, iar
Biserica are numeroase exemple n persoana martirilor,
sihatrilor, cuvioilor, etc. Sfinenia ca ideal cretin este
confruntat cu o nou gnoz, cu ocultismul,cu dorina de a

77
crea o lume i o credin nou. n Rsrit, spiritualitatea,
mistica iluminatoare de natura personal are puterea de a
salva de la asaltul modernitii. nelegerea i propovduirea
Scripturii e legat de trirea ei pe calea sfineniei.
Contextualizarea Evangheliei n cultura naional, a
universalului cretin n particularul local principiu de baz
i nseamn relaia dintre cultura naional i credina
cretin. Inculturaie= 1.etimologic- inseria de valori noi n
motenirea cultural-spiritual
2. n viziunea cretin de azi- micarea ce exist n
culturile locale prin care cretinismul este prezentat i
formulat pentru a fi trit de acea comunitate. Inculturaia
dpdv misionar este procesul de evanghelizare prin care
cretinismul e asimilat de o cultur pentru a fi trit i
exprimat ntr-un mod propriu i potrivit acelei culturi.
Integrarea cretinismului n cultura etnic=indigenizarea.
Istoria popoarelor ortodoxe s-a identificat cu Ortodoxia, care
i-a dat form. Misiunea n slujba Bisericii, Biserica n slujba
naiunii=Biserica a aprat nteresele poporului chiar
mpotriva clasei conductoare i a autoritilor. Orice

78
Biseric local este un prototip n snul unei comuniti
universale.
Dimensiunea ecumenic a Ortodoxiei. Ortodoxia se
numete pe sine n cadrul micrii ecumenice forma actual,
istoric, vzut a Bisericii Universale nemprite din
primele veacuri. Ea pstreaz fondul dogmatic, structura
liturgic i ordinea canonic pe care se reazm unitatea
Bisericii Universale.
Ecumenism provine de la oikumene: oikeo,ein- a locui.
Oikumene nseamn lumea locuit, casa oamenilor i implic
ideea de universalitate i unitate a omenirii. Ecumenism=
1.teologic-unitatea creaiei 2.cretin- universal, catolic,
valabil pt toi oamenii. Unitatea cretin a fost mrturisit
nc de la nceput de prinii apostolici (Sf. Ignatie ) . 3.n
sens actual-aciunile cretinilor ce au dus la creearea unor
foruri sau organisme ecumenice (de unire). nceputul
ecumenismului e considerat c a avut loc n 1910 la
Edibourgh, Scoia. Cel mai important for este Consiliul
Ecumenic al Bisericilor.

79
 Prin participarea n CEB, Ortodoxia ntreine un dialog
cu celelalte confesiuni i i face cunoscut tezaurul de valori,
dei n moment se afl ntr-un impas ntruct valoarea
promovat acum este diversitate fr discernmnt.
Biserica se caracterizeaz i astzi n lucrarea misionar
prin CREDINA n Prini, Apostoli i martiri, prin
SPERANA n prezena noastr n lume n cadrul providenei
divine i prin IUBIRE.

5.5. PARADIGMA MISIONAR A BISERICII ROMANO-

CATOLICE

n Evul Mediu, misiunea catolic a fost marcat

lingvistic de latina medieval ntre 600-1500 i de concepia
naturii umane czute n pcat i moartea substitutiv a lui
Hristos de sorginte augustinian . Aceast teologie creaaz o
viziune dualist: cetatea terestr (lumea) trebuie supus
cetii cereti (Biserica Romei). Motto: Silete-i s intre

80
(Luca 14,23). ---pretenia Romei la autoritate suprem,
rzboaie religioase, convertiri forate, etc.
Misiunea Occidental coincide cu era colonizrii, iar
civilizaia superioar (European dpdv tehnic, economic i
militar) impunea cultura ei, inclusiv religioas. Iezuiii
utilizeaz pentru prima dat noiunea de misiune n sens
clasic=trimiterea de oameni ai Bisericii pentru a converti pe
necretini. Aceast datoria a fost asumat de unii regi, apoi
de pap prin De propaganda fide. Pn la conciliul II Vatican,
cei ce nu treceau sub autoritatea papei erau anatematizai,
exclui, avnd la baz concepia tomist c fiecare are locul
su n univers pentru a ajunge la armonia celor dou lumi-
terestr i cereasc. Astzi misiunea B.C. a luat o direcie
nou datorit spiritului ecumenist, democratic.
Mai exist un model eclesiologic augustinian la baz
care spune c orice botez este valid pentru c Hristos este
Cel ce boteaz, dar este roditor doar prin aderarea la
Biserica Romei, singura biseric adevrata, al crui cap este
urmaul Sf. Petru-papa fiind principiul unitii. Aceast
pretenie de supremaie a papei strbate istoria prin diferite

81
acte n care a fost afirmat: bula Unam Sancta-papa
Bonifaciu VIII 1302; decretul conciliar Unitatis
Redintegratio, enciclica Ut unam sint a lui Ioan Paul II din
1995.

5.6. MISIUNEA IN PERSPECTIVA BISERICILOR

REFORMEI

Textul misionar care exprima esenta misiunilor

protestante este din Romani 1; 16-17: ,, Caci nu ma rusinez
de Evanghelia lui Hristos, pentru ca este putere a lui
Dumnezeu spre mantuire a tot celui ce crede, iudeului intai si
elinului. Caci dreptatea lui Dumnezeu se descopera in ea din
credinta sis pre credinta, precum este scris: Iar dreptul din
credinta va fi viu
Misionarismul protestant are cinci caracteristici:
1 Justificarea prin credinta
2 Coruptia totala prin pacat a naturii umane

82
3 Dimensiunea subiectiva a mantuirii spre deosebire de
scolastica ce considera teologia mai mult ca o ,,scientia
argumentativa
4 Afirmarea rolului individului si a responsabilitatii
personale a acestuia prin sacerdotiul intregului popor a lui
Dumnezeu
5 Rolul central al Scripturii in viata Bisericii, cu consecinta
imediata ca predica, cuvantul este superior imaginii, ca
auzirea este mai importanta decat vederea, mergand pana la
a considera sacrament chiar cuvantul-,,verbum
visible(Calvin), ,,sacralizandu-se Biblia insasi
Suprimand ordinile monahale, protestantii s-au lipsit de
un instrument important pentru misiune
Pentru protestanti, in general, unitatea de credinta
inseamna pastrarea identitatii confesionale cat mai aproape
de originea, de forma ei apostolica.
Specific protestantismului (Luther, Calvin) este
conceptia eclesiologica despre Biserica eveniment, opus
institutiei , conceptie eclesiologica traditionala. Biserica este
evenimentul adunarii credinciosilor pentru celebrare, cand

83
se predica curat Evanghelia si se administreaza
sacramentele conform Scripturii.
Biserica Anglicana, membra a lumii protestante, este
adepta a conceptiei eclesiologice a ramurilor Bisericii.
Conform acestei conceptii, toate Bisericile, Ortodoxa,
Romano-Catolica sau protestante, reprezinta Biserica
Universala, sunt in fiinta lor adevarata Biserica.

5.7. MISIUNEA CRESTINA IN MODERNISM

1. Perioada iluminista a marcat in special lumea

protestanta dar si pe cea romano-catolica, avand efecte si
pentru popoarele ortodoxe.
2. filosofia luminilor functiona dupa schema subiect-
obiect, obiectul fiind rezervat unei cercetari stiintifice a
elementelor ce constituiau ansamblul realitatii care, de altfel
nu mai era perceputa in perspectiva unei unitati armonioase
si coerente. Noile descoperiri din stiintele naturii si, mai

84
ales, cele tehnice polarizau si mai mult un sistem dualist
structurat cartezian in cele doua elemente separate res
cogitas si res extansa, respectiv omul si natura care nu mai
era inteleasa ca fiind creatia lui Dumnezeu.
3. Iluminismul respinge ideea de finalitate a lumii, de
sens divin al acesteia si plinirea ei in Dumnezeu (Efes 1,23)
inlocuind principiul finalist, teologic si metafizic.
4. Ideea de progress infinit devine standardul omului
illuminist, proiectul autodepasirii fiind unul ,,atragator si
provocator, aducand permanent noi descoperiri.
5. Religia este redusa la un ansamblu de opinii private,
detasata de ansamblul faptelor public recunoscute (David
Bosch), ceea ce explica rupture teologie-stiinta,
6. Modernitatea vine cu principiul optimist ca toate
problemele sunt susceptibile de a fi rezolvate, ca totul
poate fi explicat, ca nu poate exista la infant un domeniu al
necunoscutului, un mister inaccesibil.
7. Gandirea umana consider ape oameni ca indivizi
emancipati si autonomi, emancipate de autoritatea si
legislatia eclesiala, religioasa in primul rand, chiar daca de

85
exemplu, Luther, inspirit de Augustin, considera individual
mai intai in relatia sa cu Dumnezeu si Biserica. Nu credinta
in Dumnezeu, ci credinta in umanitate reprezinta aspectul
essential al crezului iluminist. Indivizii egali isi disputa
sansele la progress si fericire iar autarhia lor ii propulseaza
spre responsabilitatile sociale asumate intr-un regim al
libertatii subiective ce elimina orice absolut. O consecinta a
acestei viziuni si atitudini existentiale, este urmatorul
paradox: pe de o parte fiintele umane dobandesc mai multa
importanta decat Dumnezeu, iar pe de alta parte ele nu se
mai disting fundamental de animale si de plante
Modelul de gandire illuminist, modernist va avea impact
asupra viziunii crestine in plan teologic si anthropologic.
Omul nu mai este pacatos, pacatul devine ,,o notiune pur
moralizanta, iar natura umana este esential buna. Omul isi
este autosuficient, gandirea si fapta sa sunt normative, fara
raportarea la Dumnezeu si lucrarea Sa.
Kant, Marx, Durkheim, Freud vad in religie un ,,reziduu
preistoric.

86
 Iluminismul a adus o modifiacare in relatia Bbiserica-
Stat. Daca de la Constantin cel Mare pana la epoca iluminista,
relatiile Biserica-Stat se caracterizau in general printr-un fel
de simbioza, iluminismul proclamasepararea Bisericii de
Stat.
In aceasta perioada se va evidentia misionarismul
protestant, amplificat de 3 factori, asa cum considera
D.Bosch: a) ,,Marea Trezire in coloniile britanice din
America de Nord; b)aparitia metodismului in Anglia;
c)reinnoire evanghelica in Biserica Anglicana.
Misiunile crestine occidentale se pot caracteriza prin
3C: ,,crestinism-comert-civilizatie.
Dreptul de a avea o opinie personala in interpretarea
Scripturii, a dus la manifestarea unei noi orientari religioase,
aceea a denominatiunilor crestine, sectele in perspectiva
misiologiei ortodoxe, adevarate ,,organizatii paraeclesiale.
Dat fiin contextual socio-politic imprimat de iluminism,
misiunea Bisericii s-a desfasurat progresiv, misiologia s-a
structurat ca stiinta, iar motivatia misionara a fost inteleasa
in perspectiva iubirii si suveranitatii divine, a Revelatiei

87
scripturistice, inteleasa ca mesajul lui Dumnezeu pentru
intreaga umanitate chemata la impartasirea de darurile sale,
la comuniunea harica cu Sine. In teologie, K.Barth a creat
prin ,,teologia crizei o rupture majora de traditia teologica
libera.
Dupa ,, generatia eului trebuie sa urmezeastazi
,,generatia lui noi intr-un orizont al comunicarii si
comuniunii. Redescoperirea acestor premise inseamna, de
fapt, o redescoperire a unei identitati uitate, articulate la
marea traditie crestina a participarii la misterul finite, al
participarii la dumnezeiasca fire (II Petru; 1,4). In aceasta
atmosfera apare ideea ecumenismului, a dorintei de a
cunoaste si a participa la taina persoanei celuilat, cu
respectful libertatii lui, al modului in care percepe si isi
asuma responsabil realitatea.
Paradoxal, secolul al XIX-lea, cand principiile
iluminismului au fost la moda, a fost considerat si ,,secolul
misiunilor, datorita zelului misionar al tuturor Bisericilor,
facilitate si de dezvoltarea tehnicii si comunicarii mai rapide
intre oameni si popoare,. Miscarile pietiste si fundamentalist,

88
evanghelismul American si-au facut simtite prezenta in
orizontul misiunii crestine, conturandu-se astfel noi modele
de perceptie a crestinismului.

5.7. MISIUNEA BISERICII N CONTEXTUAL

ECUMENIC. PERCEPII ECUMENICE ALE
MISIUNII BISERICII

n context ecumenic misiunea Bisericii lui Hristos poate

fi neleas n funcie de diversitatea teologic i eclesiala
astfel:
Biserica mpreun cu ceilali are la baz o rennoire a
eclesiologiei nsi; Biserica universal este prezenta unde
lucrarea liturgic i filantropica a Bisericilor locale
mrturisesc i realizeaz comuniunea cu Hristos Domnul
Misiunea Bisericii ca Missio Dei promulgator, K. Barth
- nvtura despre Sf. Treime este temeiul misiunii cretine

89
excluznd eclesiologia sau soteriologia; ea duce la trimiterea
Bisericii n lume (o alt micare), asemenea Fiului de ctre
Tatl i Duhului de la Tatl prin Fiul
Misiunea ca slujire pentru mntuire n centru avnd
mntuirea, ca obiectiv religios primordial (teologia
misionar dependenta de teologia mntuirii); mntuirea
eliberarea de superstiia religioas, asteptatea bunstrii i
progresul umanitii; aceasta viziune a influenat teologia
tradiional i interpretarea soteriologic(totus Christus)
Misiunea cutarea dreptii , forma misiologica care
exprim exigenta evanghelic a setei i dorinei de dreptate,
ca factori ai organismului social; justiia social este esena
tradiiei profetice a V.T. i a Predicii de pe Munte; angajarea
socio-politica este datorie cretin
Misiunea c evanghelizare termen polisemantic, mai vechi
ca cel de misiune, el se gsete n N.T.; din perspectiva
misiologilor Th. Ohm i J. Verkuyl, misiunea este primar i
evanghelizarea secundar iar dup alii, ele sunt sinonime cu
toate c nu ar trebui confundate, termenul de misiune fiind

90
mult mai cuprinztor semantic; term. evanghelizare act
liber care ateapt un rspuns liber- convertirea;
Misiune contextualizare, term. contextualizare apare n
anii 70, definind modul n care mesajul misionar al Bisericii
s-a incarnat n viaa celor care, de alte culturi, l-au mbriat
Misiunea c eliberare, se manifest sub mai multe forme
n teologia hispanica i amerindiana din America de nord;
dup G. Gutiez eliberarea se realizeaz prin trei nivele:
-eliberarea de situaiile sociale, de opresiune i
marginalizare
-elib. de orice servitute personal
-elib. de pcat, care rupe prietenia cu Dumnezeu i oamenii
Misiune i inculturatie termen introdus de catolici i
preluat de protestani denumete noiunea prin care se
exprima traducerea credinei cretine ntr-o cultur;
relaia Biserica cultura local: niciodat credin i
expresia cultural nu se acoper complet, astfel din puntul
critic de vedere al incubaiei, nici cultura local nu trebuie
distrus prin evanghelizare i nici nu poate fi acceptat n
totalitate; ea trebuie s fie creatoare i dinamica prin

91
convergenta tuturor Bisericilor, spre
catolicitate(plenitudinea Bisericii), spre unitatea Bisericii,
Trup al lui Hristos
Misiunea mrturie comun, competiia dintre
confesiuni i dominaiuni a contribuit la erodarea
credibilitii evanghelice n spaiile necretine; certurile i
disputele dintre misionari generau nencredere, fiind
necesar la lucrarea misionar o mrturie comun despre
Hristos, aceast dorin fiind germenele ecuemnismului sec.
al XX- lea; unitatea n Biserica putea fi temeiul unei misiuni
cretine autentice unitate n misiune i misiune n unitate;
esenial pentru unitate este termenul mrturie, Bisericile
avnd posibilitatea de a mrturisi n unitatea credinei pe
Hristos euharistic, mpreun cu Tatl i cu Duhul Sfnt;
unitatea n ecumenism este posibil numai acolo unde
oamenii se accept unii pe alii n ciuda diferenelor dintre ei
Misiunea minister al ansamblului poporului lui
Dumnezeu, J. Moltman teologia cretin nu va mai fi
numai o teologie pentru preoi i pastori ci, n aceeai
msur, o teologie pentru laici n relaie cu vocaiile lor n

92
lume; dac n catolicism, exagerrile au dus la clericalism n
ortodoxie, unitatea dintre ierarhie i credincioi arata
comunicarea i impreuna-lucrarea pentru mrturia cretin
i extensia Trupului tainic al lui Hristos n Biserica Sa;
apostolatul laicilor-crestinii sunt desemnai prin Botez i
Mirungere, Celul de baz a Bisericii, ei fiind parte integrant
a misiunii Bisericii; ierarhia slujitoare n iubire, pentru
mntuire i viaa venic cu Hristos, este modelul i
structura cretinismului primar
Mrturia cretin printre adepii altor religii n sensul
clasic, misiunea a reprezentat convertirea la Hristos i
Biseric, aceasta era considerat cucerirea i
substituireaoricrei alte forme de religie i nlocuirea cu
religia cretin a Revelaiei; dorina unei singure i unice
religii ct i eliminarea rezboaielor religioase au antrenat
spirite precum ale lui Raymond Lullus, Nicolae Casanus,
Bartolomeo de las Csa; excluderea religiei duce la
inventarea de false religii, ideologii pseudo religioase
eshatologiste, orizontaliste; natura uman are oroare de vid
iar dac o religie dispare, alta i va lua locul(A. Toynbee); n

93
atitudinea cretinismului fa de celelalte religii sunt
identificate urmtoarele maniere de abordare:
-exclusivismul refuzul oricrei valori ale altei religii;
-cretinismul constituie mplinirea tuturor religiilor, acestea
fiind o preparatio evanghelica
-relativismul consider din pc. de vd. iluminist i deist c
religiile sunt condiionate istoric iar realitatea ultim este
numit diferit de celelalte religii; misiunea presupune dialog
cu celelalte religii
Misiune i teologie n ultimele decenii, reflecia
misiologica a teoretizat dimensiunea misionar intrinsec(n
esen) a Bisericii; misiunea Bisericii este aspectul
caracterului extravertit al iubirii lui Dumnezeu semnificnd
slujire, vindecare i reconcilierein umanitarea divizat i
traumatizat; teologia nceteaz s mai fie teologie fr
caracterul su misionat; misiologia are o dublafunctiune:
-dimensional privete relaia teologiei cu lumea
-intenionala Biserica se confrunt i rspunde
problemelor i interpelrilor vremii

94
 Misiunea lucrare n sperana, religia are dimensional o
structur eshatologica, iar eshatologia elementul purttor de
speran n religie; J. Moltmann acolo unde exist speran,
exist religie; trind ntre cele dou veniri ale lui Hristos,
timpul actual este un timp al misiunii n Duhul Sfnt, fiind
caracteristica cea mai important a acestei perioade
intermediare; sperana eshatologic afirma c mpria lui
Dumnezeu a venit deja, vine i va veni prin misiunea
Bisericii n lume;
Misiunea Bisericii n lume, pentru c aceasta s devin
Biseric, semnul i sacramentul mpriei lui Dumnezeu, se
deruleaz pe baza evenimentelor mntuirii, respective
ntruparea lui Hristos i jertf Sa pe Cruce. nvierea cea de a
treia zi, nlarea la cer, Pogorrea Sf. Duh la Cincizecime i
Parusie i n lucrarea teandrica, n comuniunea iubitoare i
mntuitoare sinter Dumnezeu i lumea rscumprat i
sfintitaprin rspuns la chemarea divin.

95
 5.8. BISERICA, CONFESIUNE, DENOMINATIUNE
SECTA, CULT RELIGIOS, NOI MISCARI
RELIGIOASE.

Varietatea culturilor in care se manifesta azi una,

sfanta, soborniceasca si apostolica Biserica (formula
elaborata la Sin I si II Ec. in Simbolul de credinta niceo-
constaninopolitan) a lui Hristos sunt diferente legitime care
s-au manifestat in toata istoria crestina, fara ca prin aceasta
sa se rupa unitatea ecleziala.
In perspective ortodoxa, Biserica una si adevarata,
continuatoare a Bisericii Cincizecimii, exista in istorie pana
astazi si se actualizeaza deplin in Biserica Ortodoxa, Biserica
Apostolilor si a Parintilor, fidela acestora si modului de a
intelege si a trai pe Hristos si invatatura Sa. refacerea
unitatii presupune revenirea la invatatura Bisericii celei una
a primului mileniu crestin prin :
-convertire, in logica acribiei canonice;

96
-iconomie.
Tragedia interna a Bisericii: separarea eretica sau
schismatica de Biserica cea una ( dupa Sin IV- Biserici
Orientale, 1054- confesiunea romano-catolica, 1517-
confesiunile protestante, 1534- confesiuni anglicane, ulterior
, in spatiul Reformei, multe denominatiuni)tensiuni
intercrestine

Biserica = - instituitie divino-umana, comuniunea oamenilor

cu Dumnezeu;
-are ca fundament: lucrarea rascumparatoare a lui
Hristos;
-Trupul Tainic al lui Hristos;
-incepe istoric la Cincizecime prin pogorarea Sf.
Duh;
-are ca scop mantuirea oamenilor.
Sens laic: adunare politica a poporului;
Sens religios: comunitatea crestina locala/ Biserica
universala.
Etimologie; Ekklesia care traduce pe qahal (ebraica)

97
Qahal IHWH=eklesia tou Kiriou= Adunarea poporului lui
Dumnezeu
= lacas de cult, casa
imparateasca, casa Imparatului. =
Imparatia lui Dumnezeu inaugurata la Cincizecime
Dumnezeu este Imparatul.
Confesiunea= comunitate crestina rupta de Biserica una.
-structurata intr-un organism propriu, in jurul
unei persoane sau in baza unei marturisiri.
D.p.v. orthodox A. romano catolicism;
B. Protestantism.
Biserica Romano-Catolica.
-Temelia Bisericii una din primul mileniu;
Elemente de separare:
-1054 factori ai schismei: teologici, politici, culturali, ambitii
personaleanatema cardinalului Humbert;
-orientare scolastica: rationalism, argumentare silogistica,
sistematizarea doctinei dupa metoda filosofica;
-Mistica inspirata din Augustin si Plotin.

98
-Conciliul de Trident (1545-49; 51-52; 62-63): formularea
teologiei scolastice, valabila pana la Concililu II Vatican,
impune autoritar primatul papal, dogmatizat la Conciliul I
Vatican.
-concilii ecumenice fara ceilalti crestini;
-episcopil Romei se substituie lui Hristos (pot elabora
dogme).
Diferente principale:
1. Filioque;
2. Primatul si infailibilitatea papala; ( !!!)
3. Doctrina sacramentala, cu caracterul indelibil al
Hirotoniei si Mirungerii, natura Cununiei, Euharistia cu
azima si fara epicleza;
4. Dogmele mariale: Immaculata Conceptio, Assumptio,
Mater Ecclesiae;
5. Purgatoriul si Judecata particulara.
Confesiunile protestante.
-expresia Reformei, curent sructurat in urma protestului
unor principi germani fideli ideilor lui Martin Luther la Dieta
de la Speyer din 1529

99
-baza doctrinara si de organizare doctrinara: cartile
simbolice ale ortodoxiei protestante (Confessio Augustana,
Formula de Concordie)
Principii teologice (rigoarea protestanta):
1.Solus Christus: Iisus Hristos este unicul Domn si
Mantuitor, S-a jertfit odata pentru totdeauna, nu se mai
poate adauga alta jertfa, Liturghia nu reactualizeaza unica
Lui jertfa.
2. Sola Scriptura. Scriptura este singura autoritate in
materie de credinta si viata crestina resping Traditia si
autoritatea ierarhica a Bisericii, simbolurile de credinta au
valoare secundara pt. interpreatarea Bibliei.
3. Sola Gratia. Mantuirea este exclusiv darul lui Dumnezeu,
fara a mai fi necesar efortul uman.
4. Sola Fide. Credinta este singura mantuitoare. Ea este
relatia personala, increzatoare prin care omul accepta darul
iertarii lui Dumnezeu. Nu sunt necesare dreapta credinta si
faptele. Faptele sunt un rod al credintei, manifestarea ei
externa, de aceea constituie un tot (credinta+fapta).

100
5. Preotia obsteasca si egalitatea tuturor membrilor
Bisericii. Resping preotia sacramentala, faptul ca preotul sau
episcopul sunt organele vazute ale Preotului si Arhiereului
Hristos. Ortodoxia: fara preot nu exista Biserica si Tainele ei.
Cultul Religios
=termen prin care statul, secularizat, recunoaste pe baza
unei marturisiri de credinta functionarea Bisericii, a
diverselor confesiuni si denominatiuni crestine, a altor religii
(iudaism, islamism)
In Romania sunt recunoscute 14 culte (vezi pg. 217).
Denominatiunea Sau Secta
=structura religioasa de o mare diversitate crestina aparuta
in lumea moderna, mai ales anglo- saxona; biserici noi
initiate de un lider spiritual.
Caracteristici: libertate religioasa, toleranta, pluralism.

Secta
Sequor,-sequi, a urma (un lider); seco,-are, a taia. Grupul
care se rupe de Biserica prin falsificarea Bibliei, a invataturii
de credinta. Practica prozelitismul , se datoreaza in parte

101
ignorantei teologico-spirituale, are consecinte negative la
nivel social, familial, institutional.
Erezia
Haeresis=alegere, preferinta, opinie separate; refuz al
invataturii adevarate a Bisericii (ICor, 11,9), a practicii ei,
consecinta a mandriei (Gal 5,20). Este o intelegere gresita ce
duce la ruperea de Biserica. In Sf Scriptura erezia este secta
cu invatatura ei gresita si rupture acesteia de comunitatea
drept marturisitoare. In lb latina erezie= invatatura gresita,
secta = comunitatea eretica.
Noile Miscare Religioase
Sincretiste: amestec de elemente crestine, oculte, spiritiste,
religii orientale.
Categorii:
-Cu fundament crestin (sec XIX XX): irvingienii, Adunarile
lui Dumnezeu, Adventistii, Iehovistii, Mormonii.
Caracteristici: milenarism apocaliptic, fundamentalism, fals
Mesia care pretinde supunere neconditionata de la mambrii
grupului;

102
-Cu fundament ocultist: teosofia, spiritismul, scientologia,
New-Age;
-Cu fundament religios oriental musulmn (Bahaismul), sau
budist, hinduist, taoist, zen (Meditatia transcedentala, Hare
Krishna, Bhagwan).
Misiunea Bisericii:
-a face cunoscut membrilor ei cine este Hristos, de a avea
viata in Hristos, inttrucat credinciosul este fiu al lui
Dumnezeu si frate al lui Hristos, de a-L marturisi prin fapta
si cuvant;
Centrul vietii misionare si spirituale: Sf. Euharistie.
-a preveni.
Rolul credinciosilor: -cunoasterea credintei (docrtina,
spiritualitate);
-participarea la cult;
-marturisirea credintei prin cuvant si
fapta;
-dechidere fata de preot;
Statul roman asigura libertate religioasa a tututror cultelor.
In multe alte state europene Biserica este despartita de

103
autoritatea statala. Caracterul privat al religiei este o ide de
sorginte kantiana, iluminista, neintemeiata biblic.

VII. ISTORIA MISIUNII CRESTINE

7.1. ISTORIA MISIUNII IN NOUL TESTAMENT

Trimiterea in misiune este o noutate absoluta a Noului

Testament. Evanghelia nu se adreseaza doar evreilor, ci si
neamurilor. Daca la inceputcomunitateadinIerusalim
formata dincrestinievrei nu avea un
caractermisionarpronuntat, totusi exista si aspecte
evidentealemisiunii la neamuri.
Sf. Petru boteaza pe sutasul Corneliu justificand
lucrarea misionara pe doua argumente:
Noi, Apostolii, care am mancat si am bautimpreuna cu El,
dupa ce a inviat din morti, suntem martori a tot ceea ce a
facut El in Tara iudeilor si in Ierusalim;

104
Iisus ne-a poruncit noua sa propovaduimpoporului si sa
marturisim ca El a fostranduit de Dumnezeujudecator al
celor vii si al celormorti (F.A. 10, 41-42).
La Antiohia, al doileaoras ca importanta, ucenicii lui
Hristoss-aunumitpentru prima data crestini, un cuvant nou
dar si o idee noua, legata de numele lui HristosInsusi si de
opera Sa mantuitoare.
Damasceste un altloc de misiunecrestinaprimara. Dupa
istoriculbisericescEusebiu al Cezareii, dupa traditie, lui
Toma i s-a incredintatpentrumisiuneacrestina sa mearga in
Partia, lui Andrei in Scitia, lui Ioan in Asia. Petru a predicat in
Pont, Galatia , Bitinia, Capadocia si Asia Mica, Bartolomeu in
Arabia sudica, Matei la iudei si la alte neamuri, Simon Zelotul
in Persia si Babilon, Matia in Etiopia.
Cei 70 de ucenici ii insoteau pe Apostoli, sau lucrau
singuri, dar in colaborare cu Apostolii. Cei mai importanti
sunt Barnaba, Ioan, Marcu. Alti ucenici sunt : medicul Luca,
Sila, Timotei, Tit, Carpus precum si femei devotate care au
adus misiunii crestine primare servicii deosebite.

105
 Cel care a contribuit cel mai mult la raspandirea
Evangheliei si a caruicontributie in domeniul practicii si
teologiei misionare este imensa, este Sf. Ap. Pavel. Prin cele
trei calatorii misionare, Apostolul neamurilor a
propovaduitcuvantul Evangheliei intemeind Biserici din
Orient si pana la Roma.[ I calatorie misionara (45-48), a II-a
calatorie misionara (51-54), a III-a calatorie misionara (54-
58)].
Dupa epoca apostolica, urmand exemplul Apostolilor
urmasii lor, episcopii si preotii Bisericii au predicat
cuvantuladevarului si au intemeiat Biserici.

7.2 ISTORIA MISIUNILOR CRESTINE

Istoria misiunii crestine poate fi impartita astfel :

Epoca Apostolica si in contextul lumii greco romane, cu
mentiune specifica asupra celor trei calatorii a Sf. Ap. Pavel.

106
Evul mediu european. la barbari , si in Orient la mongoli si
musulmani.
Misiunile in America Latina si Extremul Orient incepand cu
sec. al XVI-lea.
Dupa criza misiunii in sec. al XVIII lea, avantul misionar al
secolelor XIX si XX.

7.3 MISIUNEA CRESTINA IN PRIMUL MILENIU

Crestinismul s-a raspandit mai intai mai mult la orase,

orase care se aflau la intretaierea marilor drumuri
comerciale ale timpului.
Sec. IcunoastecrestinareaTransioardaniei, a Antiohiei,
Egiptului, Greciei, Romei, iar sec. al II lea a Persiei, Bazinul
Marii Mediteranei si a N Africii, provinciile Frigia, Pisidia,
Bitinia.
Sf. Iustin Martirul si Filosoful scrie ca nu exista popor la
care sa nu fie propovaduit Hristos. Crestinismul s-a
raspandit si la parti, mezi, elamiti, mesopotamieni, armeni,

107
frigieni, capadocieni, in Asia Mica, la mauri pana in Spania,
Galia si Britania, in partilesarmatiilor, dacilor, germanilor,
scitilor.
Din Siria, Evanghelia s-a raspandit in Mesopotamia cu
centru crestinEdesa, primul orascrestin din lume. Din Egipt
samanta Evangheliei a ajuns in Etiopia. Crestinismul a ajuns
si in Peninsula Arabiei, dar si in Tracia, apoi in Macedonia,
Pen. Balcanica, Scitia Minor unde au existat si martiri.
Roma a reprezentat un centru de raspandire a
crestinismului in toata Italia, dar si in Africa de Nord.
In acea perioada se pot identifica mai multe aspecte ale
misiunii crestine. Astfel dupa Eusebiu al Cezareii, unii
misionari crestini zideau biserici pe temeliile apostolilor ,
altiiimparteau avutul in folosul celor lipsitidupa care
plecau departe de casa, savarsind lucrul de evanghelisti .
In sec. III-IV, crestinisnmul se extinde catre Vest si Nord
pana la frontierele Rinului si Dunarii.
Un rol providential in istoria crestinismului la avut
imparatul Constantin cel Mare care la anul 313 a dat
libertate crestinismului prin edictul de la Milan. In

108
Rasaritdupa armeni sau crestinatgruziniii sau georgienii, in
Africa, etiopienii au fost crestinati oficial de Edesiu si
Frumentiu.
Popoarele germanice si celtice au primit si ele
crestinismul. Gotii au fost convertiti de ep. Wulfila ;
lombarzii sau crestinat gratie printeseiTheodelinda ; francii
condusi de Clovis ( au fost convertiti la anul 496 datorita si
sotiei sale cu nuumele Clotilda.
O glorie nepieritoare in misiunea crestina a mileniului
Ieste Bizantul. Activitatea misionara a Bizantului se poate
imparti in doua perioade deosebit de rodnice :
-una a sec. IV- VI, cu apogeu in epoca
imp. Justinian (construieste biserica Sf. Sofia)
-adoua in sec. IX-XI in perioada
dinastiilor macedonenilor.
Raspandireacrestinismului se datoreaza si
activitatiimisonare pline de zel a Parintilor Bisericii, a
monahilor : Sf. Ilarin, Simeon Stalpnicul, Sf. Sava etc.

109
 Cea mai frumoasa pagina de misiune bizantina,
consemnata in istoria bisericesca universala este cea a
crestinarii slavilor prin Metodie si Chiril.
La Constantinopol s-a botezat la 864 si tarul bulagarilor
Boris. La 965 cneazul polon Mieczislaw al II- lea s-a casatorit
cu ceha Dubrowka, crestina,imbratisind si el crestinismul
oriental. In convertirea rusilor primul pas l-a facut printul
Vladimir, care s-a botezat in 988.

7.4.MISIUNI ORTODOXE

Misiunile au aparut in Rasaritul crestin, mai intai cu

predica Apostolilor, apoi cu crestinarea popoarelor, si se
intinde pe mai bine de 10 secole numai in Europa.
Misiunea Bisericii este sa dea marturie in lume despre
Hristos, sa mentina un dialog neintrerupt intre Hristos si
lume.Dupacrestinarea Europei, si mai ales,
dupacrestereainfluienteiturcesti in Orientul Apropiat si
Balcani, apoidupacaderea C-pol, popoarele ortodoxe au fost

110
in imposibilitate de a dezvolta o lucrare misionara
organizata. Singura tara ortodoxa care a avut posibilitatea sa
faca misiune crestina a fost Rusia. Un rol misionar deosebit
au avut Tarile Romane, care au ajutat pe crestinii din Balcani
si Orientul Mijlociu cu numeroase danii si carti de ritual.
Se pot distinge 4 perioade de misiune in istoria Bisericii
Ruse:
Prima perioada se intinde de la botezul locuitorilor Kievului
pana la cucerirea mongola.
A doua perioada misionara, se deschide prin invazia
mongolilor si se intinde pana in sec. XV. Calugarii au un rol
major in misiunea la necrestini prin
raspandireacuvantuluiEvangheliei si prin civilizarea celor
convertiti. In Nord, in sec. XIII, s-au convertit ciuzii si karelii.
La tatari, primii misionari crestini au fost prizonierii de
razboi, dintre care s-a distins Sf. Stefan de Perm. Activitatea
lui este un model de misiune crestina pentru ca se manifesta
prin 4 elemente misonare:

111
Insusirea limbii pentru comunicarea mesajului Evangheliei.
Sf. Stefan a compus un alfabet zyrian in care a tradus
Evanghelia si Liturghia.
A zidit o biserica magnifica pentru acele timpuri, aratand
astfel frumusetea religiei la care se converteau.
A intemeiat o scoala in care cei convertitiinvatau
scrierea si citirea, imbogatindu-sicunostiintele religioase si
alte cunostiinte.
S-a ocupat de asistenta sociala, organizand colecte in
Rusia printre cei convertiti.
Perioada a 3-a (sec. XVI-XVIII) este una in care Biserica a
trait sub tutela statului. Dupa victoria rusilor asupra tatarilor
din Kazan, este cunoscuta misiunea la tatari a episcopului
Gurie care a convertit mii de pagani, a intemeiat o manastire
si oscoala misionara. Secolul al XVII-lea este secolul
colonizarii Siberiei, dar si unul a marilor framantari interne
pentru Biserica Rusa (Rascolul). Rusia s-a apropiat de China,
care in urma pacii de la Kiachtapermite statului rus sa
trimita 4 preotiortodocsi la Pekin, o misiune ortodoxa fara o

112
reusita deosebita. In Siberia de Est activeazaincepand cu
anul 1682 un grup de 13 misionari.
Perioada a 4-a cuprinde sec. XIX si inceputul sec. XX, pana in
1917, si in aceasta perioada misiunea crestina rusa are un
caracter eclesiastic mai pronuntat ,distingandu-se si prin
rezultatele ei.
Macarie Glukharev a facut misiune la triburile din Altai.
Ioan Veniaminov, inainte de a fi mitropolit al Moscovei, a
facut misiune la aleutini, eschimosi si alte triburi din Alaska
si Estul Siberiei. In 1870 s-a intemeit la Moscova Societatea
Misionara Ortodoxa, de asemenea au luat fiintasocietatile
misionare Sf.Nunia si Societatea Palestina.
Misionarii rusi au activat si in China, Coreea sau Japonia.
Apostolul Japoniei este Nicolae Kasatkin, el invatand perfect
limba japoneza si s-a adaptat caracterului poporului japonez
si a creat un cler activ, a intemeiat scoli, a facut opera sociala,
a tradus Biblia si alte lucrari teologice in japoneza.
Misiune ortodoxa in perioada dominatiei comuniste in
Europa de Est a facut Biserica Greciei, prin centrul ortodox
interconfesional Porefthendes.

113
7.5.CONFIGURATIA ACTUALA A ORTODOXIEI

I Biserici Ortodoxe autocefale.

Vechile Patriarhate.
Patriarhia C-pol ocupa rangul intai in randul Bisericilor
Ortodoxe, conform can. 28 de la Sinodului 4 Ec. Are
resedinta la Istambul, este organizata in 40 de dioceze.
Scurt Istoric
La 11 Mai 330 s-a inaugurat orasul C-pol, vechiul
Bizant pe malul Bosforului. In aprilie 553, ImpJustinian
acorda patriarhului Epifanie al C-pol titlul de Patriarh
Ecumenic, iar in anul 588, un sinod local hotaraste ca
totiintaistatatorii Bisericii din C-pol sa poarte numele de
Patriarh Ecumenic. La 29 Mai 1453, C-pol este desfiintat,
iar sediul Patriarhiei este restrans la cartierul Fanarului.
Patriarhia Alexandrieiocupa locul al doilea in randul Bis
Ortodoxe, conform aceluiasican. 28 de la Sin. 4 Ec. Este
organizat in 8 mitropolii, din care 4 in Egipt.
Scurt istoric

114
 In sec. I, Sf. Ap. Marcu organizeaza prima comunitate
crestina in Egipt. In sec. II-V, la Alexandria functioneaza cea
mai celebra scoalacrestina.
Patriarhia Antiohiei si a intregului Orient ocupa locul 3
potrivitcan. 28, are resedinta la Damasc.
Scurt istoric
In anul 50 d Hr. este intemeiata prima Biserica la
Antiohia, unde pentru prima data cei care credeau in Hristos
au primit numele de crestini. Sec. III-IV, la Antiohia
functioneaza o scoala teologica de exegeze biblica.
Patriarhia Ierusalimului potrivit can. 28 de la Sin. 4 Ec. este
ridicata la rang de Patrarhie, a patra in ierarhia Bisericilor
vechi apostolice, avandresedinta la Ierusalim.

II Biserici nationale autocefale

Patriarhia Moscovei este autocefala din anul din 1448, fiind

patriarhie din 1589, avandresedinta la Moscova, Rusia si
peste 50 de dioceze.

115
 De Patriarhia Moscovei depind ca Biserici autonome si
exarhate urm. Biserici Ortodoxe: - Biserica Ortodoxa din
Ucraina
B.O. a rutenilor albi, Bielorusia
B.O. din Estonia
B.O. din Lituania
De Patriarhia Moscovei depind canonic:
- Exarhatul Europei Apusene cu res. La Londra
- Exarhatul Europei Centralei cu res. La
Budapesta
- Exarhatul Americii de Nord cu res. La New York
Scurt istoric
In anul 988 are loc crestinarearusilor prin cneazul Vladimir
de Kiev, iar in anul 1448, prin alegerea primului mitropolit
de neam rus, B.O.Rusa se considera autocefala. In anul 1593
Patriarhia Rusa primeste locul al 5 lea in ordine onorifica,
dupa cele patru patriarhate de Rasarit.
Patriarhia Serbiei este autocefala din anul 1879, fiind cu
rang de patriarhie din anul 1920 si are resedinta la Belgrad.
Scurt istoric

116
 In anul 732, activitatea primilor crestini misionari greci
in serbiamarcheazainceputurilecrestinismului. In 863 se
desfasoara misiunea fratilor Chiril si Metodiu, iar in 870-880
are loc crestinarea definitiva a sarbilor.
In 1219 Biserica Ortodoxa Sarbaobtine autocefalia si
ragul de Arhiepiscopie, iar in 1346 sinodul de la Skopje
ridica Biserica Sarba la rang de patriarhie.
In 1458 patriarhia este desfintata de turci, insa in 1879,
patriarhul ecumenic acorda Tomusul de autocefalie Bisericii
Sarbe, care in anul 1920 este ridicata la rang de patriarhie.
Patriarhia Romaniei este autocefala din 1885, ridicata la
rang de patriarhie in anul 1925, cu res. la Bucuresti.
Patriarhia Bulgara este autocefala din 1872, fiind
ridicata la rang de patriarhie din 1953, cu res. la Sofia.
Patriarhia Georgiei este autocefala din 556 si patriarhie din
1918, are res. la Tbilisi.
Arhiepiscopia Ciprului este autocefalabdin 431, de la Sin. 3
Ec., are res. la Nicosia.
Arhiepiscopia Ateneieste autocefala din 1850, cu res. la
Atena.

117
Mitropolia Varsovieieste autocefala din 1924, recunoscuta
de Patriarhia Ecumenica , iar din 1948 este recunoscuta de
Patriarhia Moscovei.
Arhiepiscopia Albaniei este autocefala din 1973, are res. la
Tirana.
Mitropolia Cehoslovacieieste autocefala din 1923 prin
recunoastere de catre Patriarhul Ecumenic si din 1951 de
catre Patriarhia Moscovei.
Mitropolia Ortodoxa din America este autocefala din 1970,
cu res. la New York.

III Bisericile Ortodoxe autonome:

Biserica Ortodoxa din Muntele Sinai se alfa la manastirea cu

acelasi nume, ridicata de imp. Justinian I in anul 528, este
autonoma din 1575.
Biserica Ortodoxa din Finlanda este autonoma din 1923, sub
jurisdictia Patriarhiei Ecumenice.
Biserica Ortodoxa din Japonia este autonoma din 1970, sub
jurisdictia Patriarhiei Moscovei.

118
Biserica Ortodoxa din China este autonoma din 1957, sub
jurisdictia Patriarhiei Moscovei.

IV Biserici Ortodoxe Canonice aflate sub jursdictia

Patriarhiei Ecumenice

Biserica Otodoxa Greaca Carpato-Rusa din America;

Arhiepiscopia Ortodoxa Rusa din Vestul Europei;
Biserica Ortodoxa Ucraineana din America;
Episcopia Ortodoxa Albaneza din America;
Sinodul Belarus al Bisericilor ortodoxe din America de Nord;
Biserica Ortodoxa Ucraineana din Canada;

V. Biserici Ortodoxe cu probleme canonice

Crestinii de rit vechi (Rusia);
Biserica Ortodoxa Rusa din afara Rusiei;
Biserica Autocefala a Ucrainei;
Biserica Ortodoxa Autocefala din Belarus;
Biserica Ortodoxa a Macedoniei;

119
Bisericile Ortodoxe cu vechiul calendar (stiliste) din Grecia si
Romania.

VI Bisericile Ortodoxe Orientale (precalcedoniene)

Biseriile Ortodoxe Orientale sunt comunitati cu tendinta
monofizita care s-au separat de Ortodoxie in urma Sinodului
de la Efes (431).
Biserica Copta cu sediul la Cairo, Egipt, isi are originea in
comunitatea condusa de Dioscur I, patrh. Alexandriei care a
sustinut monofizismul la Calcedon.
Biserica Siriana din India are o istorie comuna cu
Biserica Siro-Iacobita. Ea este autonoma si autocefala din
anul 1912.
Biserica Siro-Iacobitaprovine din vechea Patriarhie a
Antiohiei de care s-a separat dupa 451.
Biserica Armeana. Armenia s-a crestinat oficial la
inceputul sec. IV de catre Grigore Luminatorul, in anul 520,
Biserica Armeana accepta hristologia lui Sever al Antiohiei,
devenind autonoma fata de Biserica Antiohiei.

120
 Biserica Etiopiana.Etiopia a fost increstinata de Edesiu
si Frumentiu in sec. IV, dar in sec. VIII se izoleaza de Imperiul
Bizantin, adoptandhristologiaprecalcedoniana.

7.6. MISIUNI ALE BISERICII ROMANO-CATOLICE

1.Dup 1054- se organizeaz cruciadele, pentru eliberarea

Locurilor sfinte,czute n mna musulmanilor:
-Se nfiineaz ordine monahale pt misiunea
catolic:ioaniii,templierii,teutonii,franciscanii i
dominicanii(sec XIII);
- dup intrarea cruciailor se trimit misionari,
- n Extremul Orient,celebrul cltor veneian Marco Polo a
avut oarecare succes crestin misionar in China;
- Fanatismul musulman,ciuma neagr,marile distane
geografice au fcut ca aceste misiuni s nu dea roade,s fie
sporadice
-Importante: misiunile catolice din N.Europei,unde s-a
botezat Olaf,regele Norvegiei,apoi au fost cretinai
finlandezii prin cruciadele suedeze din 1157,1191,1202;

121
2.A doua perioad de crestinare,sec.XVI-XVII,cnd Roma
pierde arii extinse din cauza protestantismului i merge
ctre teritoriile descoperite:America(Centrala si de Sud),dar
i Asia Oriental.
- Ajutai de ordinul nou infiinat al iezuiilor-Ignaiu de
Loyola,care acum aveau un al 4-lea vot misionar- votum
missionis.
Descoperirea Americii-Cristofor Columb.Regii Spaniei si
Portugaliei au avut monopolul evanghelizrii aici,pe care le-
au cucerit i exploatat.
cuceritorii cretini: cruzi i avizi de bogie,mpiedic
misiunea cretin.
1494-tratatul de la Tordesillas- se impart zonele de influen
colonial ntre Spania(n Vestul continentului descoperit) i
Portugalia(n Est)
Misionarii,ptruni de zel deosebit ,se considerau apostoli
Urmeaz pagini negre in istoria cuceririi i
evanghelizrii:comer cu sclavi.
Spaniolii ajung i n insulele Canare,n Filipine;
Portughezii- Africa de Sud si Sudul Asiei;

122
Francisc Xavier,iezuit,ajunge n China,Japonia,moare in
1552,numit i patron al misiunilor;
Dup aceste episoade misiunea romano catolic se
centralizeaz sub patronatul pontifical.
-1622-papa Grigorie XV nfiineaz De propagandae
fide,prin aceasta nelegnd s fac propagand nu numai la
necretini,ci i la cretinii care s-au desprit de ea,ortodoci
sau protestani.
-nfiineaz colegii:Collegium Germanicum,Collegium
graecorum,cu scop prozelitist;
-1658 la paris,Societatea misiunilor Strine de F .Pallu
- femeile se angajeaz n misiuni cretine, ex.Surorile Sf.Iosif
la Cluny sau Congregaia Notre Damme pt fete;
-1911 ia fiin Institutul Naional pentru cercetri misionare
lng Universitatea din Munster,din eforturile lui Josef
Schmidlin i Robert Streit;
- se editeaz reviste misionare,papii dau enciclici misionare;
Astzi- peste 1.000.000.000 de credincioi romano-catolici
n Europa(state cu cretini majoritari catolici-
Italia,Spania,Portugalia,Frana,Polonia),America Central i

123
de Sud,SUA i Canada,Asia(Filipine).Romano-catolii
desfsoar ample activiti misionare n Africa i
Asia,precum i n Australia.

7.7. MISIUNI PROTESTANTE I NEO-PROTESTANTE

- pn n sec XVIII-misiuni nu prea numeroase

- important e misiunea protestant n India i Indonezia i
pt indienii din America
- pietismul e important n realizarea misiunii protestante,de
a redescoperi prima iubire experiat de cretinii din
nceput
-centrul deradiere a pietismului a fost Halle,unde s-a
nfiinat i prima catedr de misiologie protestant;
-revoluia industrial d un suflu nou misiunilor,multe
societi misionare fiind finanate de bancheri i industriai;
-misiunea merge mn n mn cu comerul i civilizaia(cei
3 C)
-misionarii:n Africa,India,Oceania.

124
-societi misionare:Misiunea Baptist cu sediul la
Londra,Societatea olandez a misiunilor,Consiliul american
al misiunilor
-n 1914- aprox.45000 misionari activau n lume i peste 300
societi misionare.
- n snul protestantismului de astzi s-au manifestat i
primele semne ale micrii ecumenice.
Originile ei:-sec XIX,micrile tineretului cretin protestant
i asocierile sale n scopul unei educaii cretine prin studiul
Bibliei i ntalniri pt rugciune comun.Organizatia e numit
Y.M.C.A-Asociaia cretin a tinerilor,Londra 1844 de George
Williams;scop-unirea eforturilor pt extinderea mpriei lui
Hristos printre tineri.
e preluat de Consiliul Ecumenic al Bisericilor.

7.8. CONFERINE MISIONARE:

-sec XX,misiunea cretin devine prioritar,lumea

protestant organizeaz conferine:
1.Edinbourgh 1919

125
-1200 delegaii din lumea protestant
-tem- Evanghelizarea lumii n aceast generaie
-conferina reprezint nceputul organizat al micrii
ecumenice moderne
2.Ierusalim 1928.
-tema- Mrturia noastr este Iisus Hristos
3.Tambaram(Madras India)1938
-tema-Misiunea mondial a Bisericii
4.Witby-Canada 1947
-tema:o lume,un Hristos
5.Willingen-Germania 1952
-tema:misiune sub Cruce
6.Achimota-1957-1958
-tema-misunea cretin este a lui Hristos,nu a noastr
7.Mexico-City 1963
-tema- misiune n 6 continente
8.Bangkok-Thailanda 1972-1973
-mntuirea lumii astzi
9.Melbourne-Australia 1980
-Vie mpria Ta

126
Altele;Pattaya(Thailanda)1980,San
Antonio(Texas)1989,Salvador de Bahia(1996)- Chemai la o
singur speran.Evanghelizarea n diverse culturi
-multe grupri neoprotestante folosesc nc prozelitismul
pentru misiune,sunt bine organizai i bine
finanai,desconsidernd tezaurul dogmatic,liturgic i
canonic al Bisericii ortodoxe.

127