Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Carte Doru Mihai Fifim PDF
Carte Doru Mihai Fifim PDF
ef lucrri
1. Definiii
2. Aplicaii GIS
3. Harta
datele spaiale reprezint poziia i forma obiectelor (fenomenelor) terestre utiliznd trei
tipuri fundamentale de entiti grafice :
puncte,
linii,
poligoane,
la care se adauga elemente de tip text (etichete)
datele descriptive reprezint informaii despre obiectele (fenomenele) terestre continute intr-o
hart utiliznd:
atribute (ntrebri)
valori ale atributelor (rspunsuri)
Structura datelor GIS
Entitate
(Punct, Linie, Poligon)
ID Folosinta Stare
ID X Y
11 industriala buna
12 agricola f.buna 11
24 industriala medie 12
24
Comparaii
GIS-CAD:
Un GIS ofer faciliti grafice de tip CAD i n acelai timp este destinat s efectueze analize spaiale complexe,
s genereze automat informaii spatiale noi, s trateze coordonatele geografice (sferice sau carteziene) i proieciile
cartografice. Harta este un produs metric, pe care se pot efectua msurtori precise. Sistemele de tip CAD nu gestioneaza
baze de date, fiind destinate strict reprezentarilor grafice. Sistemele de tip CAD nu efectueaza analize spatiale si nu
gestioneaza coordonatele generate prin diferite proiectii cartografice.
Msurtori de teren:
informaii stocate ca fiiere ASCII Citire direct fiier text
manuscrise Introducere de coordonate de la tastatur
GPS Import
Tabele, foi de calcul in diferite formate Citire direct fiiere dBASE, Access
Conversia hrilor i planurilor tiparite
Comparatie Digitizare / Scanare-vectorizare
Digitizare Scanare-vectorizare
Vegetaie
Straturi Drumuri
tematice
existente Hidrografie
Construcii
Incendiu
Tem nou
Straturi tematice Drumuri afectate
generate prin
analiz Culturi agricole distruse
spaial
Depozite de cenu
2. Aplicaii GIS
Tehnologia GIS i dovedete utilitatea n orice domeniu de activitate care se bazeaz pe tratarea informaiilor spaiale:
2. CADASTRU
integrarea complet a procesului cadastral, pornind de la msurtorile de teren i ncheind cu editarea planurilor i
registrelor de eviden cadastral
faciliti de comunicaie cu sistemul de taxare al Ministerului Finanelor, cu alte organisme publice sau persoane
fizice care solicita date cadastrale
3. PROTECIA MEDIULUI
supravegherea rezervaiilor naturale
analiza polurii solului, apei, aerului
urmrirea efectelor produse de diveri ageni poluani
analiza zonelor afectate de diferii poluani (chimici, sonori, fizici, etc.)
analiza zonelor afectate de dezastre naturale
5. PETROL I GAZE
inventarierea, cartarea i supravegherea zcmintelor
proiectare, ntreinere i optimizare conducte
6. CARTOGRAFIE
realizarea i actualizarea de hri i planuri topografice
realizarea i actualizarea de hri tematice
integrarea n coninutul hrilor a datelor de teren, fotogrametrice i satelitare
8. TRANSPORTURI I TELECOMUNICAII
proiectare, ntreinere i optimizare reele transport (drumuri, ci ferate, cabluri, etc.)
optimizri trasee transport (aprovizionare, transport mrfuri, transport cltori, transport public)
cadastru special (ci ferate, drumuri, telecomunicaii)
supravegherea traficului (rutier, feroviar, etc.)
9. COMER
amplasarea magazinelor en-gros n funcie de acces auto, concuren, consumatori
organizarea distribuiei mrfii ctre clieni de la cel mai apropiat depozit
gestionarea stocurilor
11. GEOLOGIE
cartarea formaiunilor geologice
studii tectonice
cartarea, inventarierea i supravegherea zcmintelor
14. FINANE-BNCI
zonarea pe circumscripii financiare
colectarea taxelor i a impozitelor
gestionarea mprumuturilor
inventarierea clienilor
15. POLITIC
studii diverse (interaciuni, zone de influen, etc.)
3. Harta
Pentru a modela lumea nconjurtoare, sistemele GIS utilizeaz obiecte i relaii spaiale. Obiectele GIS sunt
entitati localizate pe/sau n apropierea suprafeei Pmntului. Acestea pot fi naturale (ruri, vegetaie), construite (drumuri,
conducte, cldiri) sau convenionale (frontiere, limite de parcele, uniti administrative). Un obiect GIS se caracterizeaz
printr-o poziie i o form n spaiul geografic i printr-o serie de atribute (elemente descriptive). Relaiile spaiale dintre
obiecte (vecintate, interconexiune, continuitate, inciden, etc.) ajut la nelegerea situaiilor i luarea deciziilor.
Harta este o reprezentare grafic la scara a unei poriuni din suprafaa Pmntului n care punctele, liniile i
poligoanele indic poziia i forma spaial a obiectelor geografice iar simbolurile grafice i textele descriu aceste obiecte.
Relaiile spaiale dintre obiectele geografice sunt implicit continute i trebuiesc interpretate de ctre cel cruia i se adreseaz
harta.
Punctele reprezint obiecte GIS prea mici pentru a putea fi descrise prin linii sau poligoane, cum ar fi stlpi de nalt
tensiune, copaci, fntni, locuri unde se petrec diverse evenimente (accidente rutiere, infraciuni) precum i obiecte care
nu au suprafa, cum sunt vrfurile munilor. Punctele se reprezint utiliznd diverse simboluri punctuale grafice i pot
fi nsoite de texte explicative corespunznd valorilor atributelor aferente. Din punct de vedere geometric punctele sunt
caracterizate prin coordonate x, y (si eventual z).
Liniile reprezint obiecte GIS prea nguste pentru a putea fi descrise prin poligoane, cum ar fi drumuri, cursuri de ap,
precum i obiecte liniare care au lungime dar nu au suprafa cum sunt curbele de nivel. Liniile se reprezint utiliznd
diverse simboluri liniare grafice i pot fi nsoite de texte explicative corespunznd valorilor atributelor aferente. Din
punct de vedere geometric, liniile se caracterizeaz prin lungime.
Poligoanele sunt suprafee nchise reprezentnd forma i poziia obiectelor GIS omogene cum ar fi lacuri, uniti
administrative, parcele, tipuri de vegetaie. Poligoanele se reprezint utiliznd diverse simboluri liniare grafice pentru
contururi, simboluri grafice de hauri pentru interior i pot fi nsoite de texte explicative corespunznd valorilor
atributelor aferente. Din punct de vedere geometric, poligoanele se caracterizeaz prin arie i perimetru.
Harta digital (expresia vizuala a unei baze de date GIS) este o reprezentare la scara a unui teritoriu geografic
bine delimitat, toate informaiile continute (punctele, liniile si poligoanele) fiind localizate prin coordonate (toate elementele
continute pot fi practic reduse la perechi de coordonate x, y specifice unei proiectii cartografice). Spre deosebire de hartile
traditionale, analogice (pe hartie), harta digitala poate fi vizualizata in mediul GIS chiar si la scara 1:1, scara de referinta a
acestui tip de harta ramanand cea a sursei (adesea analogice) din care a fost generata harta digitala.
4. Modelul de date geo-relaional
Un GIS utilizeaz unul sau mai multe modele de date spaiale pentru a reprezenta obiectele geografice. Exist trei
tipuri de astfel de modele: modelul vectorial, care este foarte apropiat de cel utilizat pentru reprezentarea hrii; modelul
raster, care descrie suprafaa Pmntului ca o matrice format din elemente omogene, similar modelului utilizat pentru
reprezentarea imaginilor; i modelul TIN (Triangular Irregular Network) care reprezint forma suprafeelor in spatiu
tridimensional.
In modelul de date vectorial, obiectele GIS sunt reprezentate avnd o delimitare bine definit n spaiu. Poziia i
forma obiectelor este reprezentat utiliznd un sistem de coordonate x, y (Cartezian). Un punct este reprezentat printr-o
singur pereche de coordonate x, y. O linie este reprezentat printr-un ir ordonat de perechi de coordonate x, y. Un poligon
este reprezentat printr-un ir de perechi de coordonate x, y care definesc segmentele liniare ce delimiteaz poligonul.
Modelul vectorial reprezint suprafeele apeland la izolinii; de exemplu, altimetria se reprezint prin curbe de nivel.
Modelul vectorial este foarte eficient pentru desenarea hrilor dar este mai puin eficient pentru analiza suprafeelor care
necesit calcule complexe pentru determinarea unor caracteristici cum ar fi panta suprafeei n orice punct sau direcia
pantei.
Modelul de date raster reprezint o zon de teren ca o matrice (gril) format din celule rectangulare uniforme,
fiecare celul avnd o valoare. Grila este reprezentat ntr-un sistem de coordonate x, y (Cartezian). Coordonatele x, y ale
unei celule se calculeaz pe baza coordonatelor unui punct de referin, de obicei unul din colurile grilei, innd cont de
poziia celulei n gril (numrul liniei/coloanei) i de dimensiunile celulei pe x i pe y. Valoarea unei celule indic obiectul
situat n acea poziie. Exist trei metode pentru stabilirea valorilor unei celule: clasificarea obiectelor, n care fiecare valoare
indic un anumit tip de obiecte cum ar fi drum, zon urban, tip de sol; indicarea valorii culorii (nivelului de gri) nregistrate
ntr-o imagine (fotografie); indicarea unei msurtori relative cum ar fi altitudinea fa de nivelul mrii, nlimea unei
cldiri fa de nivelul solului, etc. In modelul raster, obiectele nu au o delimitare bine-definit iar relaiile spaiale dintre
obiecte sunt continute implicit. Reprezentnd celule rectangulare, forma obiectelor nu este foarte exact i depinde de
rezoluia celulei. Prin rezoluia celulei se nelege dimensiunea suprafeei de teren reprezentate de o celul; cu ct suprafaa
reprezentat este mai mic, cu att rezoluia este mai bun i deci datele mai precise, n schimb este nevoie de volume mari
pentru stocarea datelor i de un timp de prelucrare mai ndelungat. Precum modelul vectorial, modelul raster permite
reprezentarea obiectelor GIS punctuale, liniare sau poligonale. Un obiect punctual este reprezentat printr-o valoare ntr-o
singur celul a grilei. Un obiect liniar apare ca o serie de celule adiacente care redau lungimea i forma obiectului. Un
obiect poligonal este reprezentat ca un grup de celule adiacente care redau aria i forma obiectului. Modelul raster este
foarte eficient pentru reprezentarea imaginilor i pentru implementarea funciilor analitice spaiale (suprapunerea obiectelor,
identificarea ntinderii unui fenomen, operaii pe vecinti). In modelul raster suprafeele sunt reprezentate prin indicarea n
fiecare celul a valorii cotei corespunztoare punctului din centrul celulei (o latice). Prin urmare, acest model permite
implementarea cu uurin a operaiilor asupra suprafeelor (calculul pantei, direciei pantei, interpolarea curbelor de nivel).
Un model de date GIS i propune s reprezinte Pmntul ntr-un format digital structurat care s permit
utilizatorilor crearea, editarea, actualizarea, vizualizarea, analiza i reprezentarea grafic a datelor geografice. Un model de
date trebuie s fie simplu, uor de neles, suficient de flexibil pentru a putea reprezenta date provenind de la o mare
varietate de surse, i n acelai timp robust, capabil s modeleze procese geografice complexe i s se adapteze la specificul
fiecrei aplicaii.
Formatul de stocare a datelor spatiale ARC/INFO coverage utilizeaz un model de date geo-relaional bazat pe
modelul vectorial pentru reprezentarea informaiilor spaiale (poziie i form) i pe modelul relaional al bazelor de date
pentru reprezentarea informaiilor aspaiale (atribute descriptive). In modelul de date ARC/INFO coverage, informaiile
geografice sunt abstractizate prin utilizarea unor concepte simple - puncte, linii, poligoane, fiecare obiect geografic fiind pus
n coresponden cu una sau mai multe tabele de atribute.
Formatul ARC/INFO coverage memoreaz coordonate numai pentru puncte, arce i noduri i utilizeaz relaiile
topologice pentru a defini poligoane i reele. Poligoanele i reelele stau la baza definirii de regiuni i rute.
Formatul ARC/INFO coverage permite integrarea unei mari varieti de date geografice: imagini video, nregistrri
de teledetecie, desene CAD, documente scanate, fiiere text, fiiere RDBMS comerciale.
b) Topologia: Acesta este un concept matematic utilizat pentru a reprezenta explicit relaiile spaiale dintre
obiecte (vecintate, continuitate, interconexiune). Cele trei concepte topologice specifice
formatului de date ARC/INFO coverage sunt:
conectivitate (relaia ARC-NOD) - arcele se inter-conecteaz prin noduri (n structura
coverage, informaiile spaiale asociate arcelor se memoreaz ca liste de perechi de
coordonate X, Y corelate cu liste de triplete ARC, FROM-NODE, TO-NODE); toate
arcele care au un nod comun se conecteaz ntre ele.
definirea ariei (relaia POLIGON-ARC) - arcele care se inter-conecteaz pentru a delimita
o suprafa nchis definesc un poligon (n structura coverage, informaiile spaiale
asociate poligoanelor se memoreaz ca liste de arce alctuind frontiere)
sens (relaia STNGA- DREAPTA) - fiecare arc are o direcie i cte un poligon de
fiecare parte (n structura coverage, se memoreaz i liste de triplete ARC, LEFT-POLY,
RIGHT-POLY); poligoanele care au un arc comun sunt adiacente, un poligon special
fiind 'poligonul univers' ('poligonul extern') reprezentnd exteriorul zonei de interes.
Crearea i memorarea topologiei n structura coverage aduce o serie de avantaje: datele sunt
reprezentate eficient, evitndu-se duplicarea datelor, la economia de memorie adugndu-se viteza
crescut de prelucrare pentru volume mari de date. In plus, topologia st la baza implementrii
funciilor analitice spaiale care sunt cheia oricrui GIS: modelarea curgerii unui fluid printr-o
reea, combinarea poligoanelor adiacente avnd caracteristici similare, identificarea obiectelor
adiacente, suprapunerea mai multor obiecte geografice, etc. Definirea ariei are ca rezultat stocarea
eficient a datelor: dei un arc poate aparea n lista de arce pentru mai multe poligoane, de fapt el
este stocat o singur dat. Definirea ariei asigur ca frontierele poligoanelor adiacente s nu se
suprapun. Relaiile topologice sunt utilizate pentru a efectua funcii analitice fr a fi necesar
accesul la poziiile absolute stocate n fiierele de coordonate. n acest fel prelucrarea datelor este
mai rapid i pot fi prelucrate volume mai mari de date.
a) Cazul I
Pentru evaluarea beneficiilor, trebuie ndeplinite, n cazul cel mai favorabil, urmtoarele trei condiii:
(i) Produsele finale GIS s poat fi definite
(ii) Produsele finale s aib valoare economic
(iii) Valoarea economic a produselor finale s poat fi msurat.
n acest caz, se poate face calculul raportului B/C (beneficii/costuri):
B (cantitate-produse-finale) x (valoare-produs)
----- = -------------------------------------------------------------
C costuri-implementare-GIS
Dac valoarea lui B/C este mai mare sau egal cu 1, atunci implementarea GIS este justificat economic.
n general, se estimeaz c investiia se amortizeaz n decurs de 3-5 ani.
b) Cazul II
Nu exist ns o abordare metodologic universal valabil pentru estimarea beneficiilor GIS. Aceast situaie se
datoreaz n principal urmtoarelor trei cauze:
(i) Obiectivele implementrii GIS nu pot fi exprimate ca produse finale.
Astfel de cazuri se ntlnesc atunci cnd tehnologia GIS este utilizat pentru a mbunti procesul de decizie
din cadrul unitii economice, reducndu-se gradul de incertitudine i riscurile asupra deciziilor.
(ii) Valoarea economic a produselor finale nu poate fi msurat ci doar estimat ca beneficiu indirect.
n cazurile n care produsele finale GIS sunt plasate ntr-un lan tehnologic sau decizional mai amplu, fr ca
ele s constituie rezultate finale cuantificabile.
(iii) Introducerea tehnologiei GIS afecteaz costul produselor existente.
n cazurile n care se obin, prin utilizarea GIS, reduceri ale costurilor de producie.
De aceea, prezentm n continuare o serie de beneficii tipice ce pot ajuta n evaluarea implementrii GIS:
a) Beneficii cuantificabile:
reducerea timpului de producere i actualizare a hrilor;
reducerea timpului necesar ntreinerii bazei de date, a echipamentelor, etc.
reducerea costurilor de ntreinere;
reducerea costurilor de planificare i proiectare;
reducerea timpului necesar activitii administrative;
reducerea costurilor activitilor administrative;
informaii precise i standardizate;
informaii actuale;
acces rapid la informaie.
b) Beneficii necuantificabile:
mai mult informaie;
creterea calitii analizelor n paralel cu reducerea timpului necesar analizei;
capacitatea de a face analize imposibil de realizat fr tehnologia GIS;
decizii mai bune;
planificare mai bun;
o mai bun nelegere i analiz a situaiilor i sistemelor de complexitate ridicat;
prezentri de bun calitate la nivel decizional.
Indiferent de mrimea i repartiia costurilor de implementare (dotare hardware i software, culegere date,
introducere date, pregtire personal, materiale consumabile, ntreinere, etc.), factorul hotrtor n obinerea unei aplicaii
GIS operaionale nu poate fi cuantificat n bani: succesul implementrii i funcionrii unui GIS depinde n primul rnd de
modul de organizare a activitii.
Indiferent care ar fi structura organizaiei care se ocup cu implementarea GIS, n timp, pe parcursul
implementrii, trebuie asigurat executarea activitilor prezentate anterior. O strategie frecvent utilizat pentru a ndeplini
cerinele celor mai importante activiti la nceputul unei implementri GIS, de obicei de amploare redus - aa-numitul
proiect pilot - o constituie echipa n doi. Aceasta efectueaz majoritatea funciilor tehnice de conducere precum i operaii
de rutin. Un membru al echipei execut proiectarea bazei de date, introducerea datelor prin metodele alese, prelucrrile de
baz i analizele geografice prevzute de implementarea GIS. Al doilea membru ndeplinete funcia de administrator de
sistem, programeaz interfee i macro-comenzi speciale, dezvolt proceduri GIS pentru redactarea rezultatelor finale.
Analiznd realizrile din ultimii ani n domeniul implementrilor GIS n lume, se pot evidenia 5 strategii de succes
utilizate frecvent.
Beneficiile OpenGIS
Integrare cu standardele de software bazat pe componente
Cicluri de dezvoltare rapide si eficiente
Evita transferurile de date si redundanta
Protejeaza investitia - acesta se va vedea in viitor(profituri viitoare)
Viziunea OGC - OGC aspira la integrarea totala a datelor geospatiale si resurselor de geoprocesare in curentul mare al
informaticii si folosirea intensiva a software-rului pentru geoprocesare interoperabila, comerciala, pretutindeni in structura
informationala.
Misiunea OGC
Implica dezvoltatorii si utilizatorii ai resurselor de informatii geografice -- incluzand vendori,
integratori,academii,agentii guvernamentale si organizatii obisnuite -- in dezvoltarea comuna a specificaiilor
tehnologiei interoperabile si lucreaza la promovarea produselor interoperabile certificate.
Sincronizeaza tehnologia de geoprocesare cu standardele tehnologice informationale curente si in dezvoltare
bazate pe sistemele deschise, cu procesarea distribuita si schemele de procesare bazate pe componenete.
Organizator al forumului industrial care promoveaza initiativele de dezvoltare si colaborare pentru geopreocesare
distribuita.
Definiia OpenGIS
OpenGIS constituie geoprocesare deschisa si interoperabila, sau abilitatea de a mparti geodate eterogene si de a
geoprocesa resurse in mod transparent in retele. Cel mai inalt nivel al specificatiilor interoperabilitatii.
Specificatiile OpenGIS (OGIS). Specificatii despre software care permite impartirea geodatelor si
interoperabilitatea geoprocesarii. O interfata standard pentru geoprocesare interoperabila.
Consortiul Open GIS , Inc. O asociatie bazata pe consens formata din organizatii publice si private dedicata
dezvoltarii tehnologiilor OpenGIS si integrarea lor in procesarea industriala.
Specificatiile OpenGIS
Versiunea curenta are 14 capitole si un sumar
Noi capitole sunt in lucru...
Capitolele:
1. Geometria Structurilor
2. Sistemele de referinta spatiale
3. Geometria localizarilor
4. Functii si interpolari
5. Trasaturile OpenGIS si Colectii de caracteristici
6. Acoperirea
7. Imaginea Pamantului
8. Relatiile caracteristicilor
9. Calitate
10. Tehnologie de transfer
11. Metadata
12. Arhitectura serviciilor
13. Catalogul serviciilor
14. Comunitatea semanticii si comunicatiilor
Modelele OpenGIS
Ce cuprinde Modelul deschis de geodate OpenGIS:
caracteristicii si acoperirea
geometrie si sisteme de referinta
scheme de caracteristici
colectii de caracteristici si schema de proiect
8. ArcGIS 9.3
n cadrul noii arhitecturi ArcGIS, anumite tipuri de date geografice sunt caracterizate nu doar prin atribute
si geometrie, ci si prin comportament. ArcGIS introduce un nou model al datelor care se numeste Geo Data
Object model. Scopul sau este de a permite utilizatorilor sa nzestreze elementele geografice cu un
comportament natural. De multi ani, ArcInfo a suportat definirea unor atribute specifice anumitor elemente prin
adaugarea unei coloane ntr-un tabel al unei baze de date relationale. Noutatea consta in asocierea unui
comportament acestor elemente.
ntre datele geogafie se stabilesc diverse relatii spatiale. Pentru pune in evidenta aceste relatii a fost
introdus conceptul de topologie.
Definitia 4: Topologia este un concept matematic utilizat pentru a reprezenta explicit relatiile spatiale
dintre obiecte (vecinatate, continuitate, interconexiune).
Cu ajutorul topologiei se poate determina care sunt obiectele adiacente unui obiect, ce elemente se
intersecteaza, ct de mare este un obiect, care este drumul cel mai scurt de la un obiect la altul.
Proiectarea bazei de date presupune determinarea zonei de studiu, a sistemului de coordonate utilizat, a
straturilor necesare studiului, a elementelor (obiectelor geografice) incluse n fiecare strat, a atributelor
necesare descrierii fiecarui tip de element, a modului de codificare si organizare a atributelor.
Proiectarea bazei de date se realizeaza n trei pasi:
Pasul 1. Identificarea obiectelor geografice si a atributelor lor si organizarea lor pe straturi
In general, organizarea datelor pe straturi se face tinnd cont de doua criterii:
- tipul datelor: punct, linie sau poligon;
- tema reprezentata (soluri, drumuri, etc.).
Pasul 2. Definirea atributelor
Pentru fiecare atribut se specifica modul de codificare si spatiul necesar memorarii valorilor admise. In
plus, pentru ntreaga baza de date se construieste un dictionar n care, pentru fiecare strat se precizeaza
numele atributelor asociate si pentru fiecare atribut se indica valorile si semnificatia valorilor posibile.
8.1.3 Analiza
Analiza geografica se efectueaza pentru a raspunde obiectivelor si criteriilor stabilite initial pentru proiectul
de GIS. Rezultatele analizei geografice sunt apoi comunicate prin intermediul hartilor, rapoartelor si graficelor.
Hartile tematice, tabelele sinoptice si reprezentarile grafice complexe generate n urma analizei geografice
dovedesc capacitatea definitorie a unui GIS de a crea noi informatii si nu doar de a gestiona si/sau extrage n
diverse maniere date anterior achizitionate, ceea ce deosebeste fundamental un GIS de un sistem de gestiune a
bazelor de date si de un sistem de cartografiere automata.
Operatia de suprapunere a straturilor realizeaza combinatii ntre doua straturi reprezentnd aceeasi zona de
teren, obiectele din primul strat (de tip punct, linie sau poligon) asumndu-si atributele corespunzatoare
obiectelor peste care se suprapun n cel de-al doilea strat, obligatoriu de tip poligon. Ca rezultat se obtine un
nou strat. Prin combinarea datelor spatiale si a atributelor asociate fiecarui strat se genereaza noi relatii spatiale
ntre date. De exemplu, prin suprapunerea unui strat cuprinznd parcele de teren cu un alt strat continnd tipuri
de sol ntr-o zona data sunt determinate relatiile spatiale dintre parcele si tipurile de sol astfel nct se pot
identifica acele parcele situate pe sol degradat.
Un sistem geografic de coordonate utilizeaza o suprafata sferica tri-dimensionala pentru a defini pozitii de
pe suprafata pamntului. Un sistem geografic de coordonate include o unitate unghiulara de masura, un prim
meridian si un datum. Un punct este referit prin valorile longitudine si latitudine. Longitudinea si latitudinea
sunt unghiuri masurate din centrul pamntului la un punct de pe suprafata pamntului. Unghiurile sunt adesea
masurate n grade.
n sistemul sferic, "liniile orizontale" sau liniile est-vest sunt linii care au aceeasi latitudine. Acestea poarta
numele de paralele. "Liniile verticale" sau linii nord-sud sunt linii care au aceeasi longitudine si ele se numesc
meridiane. Linia de latitudine care se afla la egala distanta de poli se numeste ecuator. Linia care are
longitudinea 0 se numeste primul meridian. Latitudinea si longitudinea se masoara n mod obisnuit n grade
zecimale sau n grade, minute, secunde.
Desi latitudinea si longitudinea pot localiza exact pozitii de pe suprafata pamntului, ele nu sunt unitati
uniforme de masurare. Deasupra si sub ecuator, cercurile care definesc paralele de latitudine devin din ce n ce
mai mici pna cnd se transforma ntr-un sigur punct la poli.
Forma si dimensiunea unei suprafete ntr-un sistem sferic de coordonate sunt definite de o sfera sau un
sferoid. O sfera se bazeaza pe un cerc, in timp ce un sferoid se bazeaza pe o elipsa. n timp ce sferoidul
aproximeaza forma pamntului, datum-ul defineste pozitia sferoidului relativ la centrul pamntului. Un datum
furnizeaza un cadru de referinta pentru masurarea pozitiilor de pe suprafata pamntului. El defineste originea si
orientarea liniilor de latitudine si longitudine. Un datum local aliniaza un sferoid astfel nct acesta sa se
potriveasca ct mai bine cu suprafata pamntului ntr-o anumita zona. Un punct de pe suprafata sferoidului este
potrivit cu o anumita pozitie de pe suprafata pamntului, punctul respectiv se numeste punct de origine al
datumului si este diferit de centrul pamntului.
Un sistem proiectat de coordonate este definit pe o suprafata plana, doi-dimensionala. Spre deosebire de
sistemul sferic de coordonate, un sistem proiectat de coordonate are lungimi, unghiuri si arii constante de-a
lungul celor doua dimensiuni. Un sistem proiectat de coordonate se bazeaza intotdeauna pe un sistem geografic
de coordonate care la rndul lui se bazeaza pe o sfera sau un sferoid.
ntr-un sistem proiectat de coordonate, pozitiile sunt identificate prin coordonatele x, y ale unui grid cu
originea n centrul gridului. Fiecare pozitie are doua valori care o referentiaza n raport cu pozitia centrala. Una
specifica pozitia sa orizontala, iar cealalta pozitia sa verticala. Cele doua valori poarta numele de coordonata x
si coordonata y. n acest caz unitatile sunt consistente si sunt spatiate egal de-a lungul ntregului domeniu x, y.
Indiferent daca se lucreaza cu sfera sau cu sferoid, suprafata tri-dimensionala trebuie transformata ntr-o
foaie plana de harta. Aceasta transformare matematica se numeste proiectie a hartii. Reprezentarea suprafetei
pamntului n doua dimensiuni conduce la distorsiuni n forma, arie, distanta sau directie a datelor. O proiectie
a hartii utilizeaza formule matematice pentru a lega coodonatele sferice ale globului de coordonatele plane.
Proiectii diferite determina tipuri diferite de distorsiuni. Unele proiectii sunt concepute astfel nct sa
minimizeze una sau doua din caracteristicile datelor.
Cele mai importante tipuri de proiectii sunt:
conice
cilindrice
plane
Datele stocate ntr-un GIS ar trebui sa referentieze pozitia corecta de pe suprafata Pamntului. n acest scop
pot fi realizate urmatoarele operatii:
Proiectarea datelor
Transformarea coordonatelor
Ajustarea datelor (rubersheeting)
Scara hartii manuscris care este folosita pentru a introduce datele determina tipul elementului hartii. Hartile
la scara mare descriu zone mici de teren, cu rezolutie spatiala nalta si astfel ele arata numeroase detalii. n
schimb, hartile la scara mica descriu zone mari de teren, au rezolutie spatiala scazuta si de aceea arata putine
detalii. n functie de ct de multe detalii doriti sa contina datele pe care le veti stoca se alege scara hartii.
Multe formate de date stocheaza impreuna cu datele detalii legate de proiectia hartii. Datele shapefile si
coverage stocheaza informatia legata de proiectie n fisiere care au extensia prj. Imaginile si datele CAD tin
minte aceste infomatii n fisiere World, iar n cazul unei Geodatabase informatia este retinuta n tabele.
8.3 Generalitati
ntr-un GIS, informatiile geografice sunt abstractizate prin utilizarea unor concepte simple - puncte, linii,
poligoane, fiecare obiect geografic fiind pus n corespondenta cu una sau mai multe inregistari din diverse
tabele de atribute.
Punctele reprezinta obiecte GIS prea mici pentru a putea fi descrise prin linii sau poligoane, cum ar fi
stlpi de nalta tensiune, copaci, fntni, locuri unde se petrec diverse evenimente (accidente rutiere,
infractiuni) precum si obiecte care nu au suprafata, cum sunt vrfurile muntilor. Punctele se reprezinta
utiliznd diverse simboluri punctuale grafice si pot fi nsotite de texte explicative corespunznd
valorilor atributelor aferente.
Liniile reprezinta obiecte GIS prea nguste pentru a putea fi descrise prin poligoane, cum ar fi drumuri,
cursuri de apa, precum si obiecte liniare care au lungime dar nu au suprafata, cum sunt curbele de nivel.
Liniile se reprezinta utiliznd diverse simboluri liniare grafice si pot fi nsotite de texte explicative
corespunznd valorilor atributelor aferente.
Poligoanele sunt suprafete nchise reprezentnd forma si pozitia obiectelor GIS omogene cum ar fi
lacuri, unitati administrative, parcele, tipuri de vegetatie. Poligoanele se reprezinta utiliznd diverse
simboluri liniare grafice pentru contururi, simboluri grafice de hasuri pentru interior si pot fi nsotite de
texte explicative corespunznd valorilor atributelor aferente.
Un strat grupeaza obiecte abstracte n unitati omogene. Se pot crea straturi de tip punct, linie sau poligon.
Stocarea datelor ntr-un strat este determinata n primul rnd de tipul elementelor (daca sunt elemente de tip
punct, linie sau poligon) si n al doile rnd de asemanarile si deosebirile dintre diversele elemente. Este de
preferat ca ntr-un strat sa fie stocate doar acele elemente care au aceleasi caracteristici, adica elemente care au
aceleasi atribute.
Straturile pot fi organizate in colectii. Colectiile de staturi se caracterizeaza prin faptul ca au acelasi sistem
de coordonate, aceeasi ntindere geografica. Gruparea straturilor ntr-o colectie se face pe baza topologiei sau
pe baza geometriei coincidente.
Fiecare strat are asociat un tabel de atribute. Pentru fiecare element spatial, n tabel exista o nregistrare
care stocheaza atributele corespunzatoare elementului. Legatura dintre obiectele spatiale si atribute este
realizata prin intermediul unor identificatori (n general, un cmp al tabelului) care sunt unici.
Stocarea obiectelor abstracte se face n doua moduri:
format vector
format raster
n modelul de date vectorial, obiectele GIS sunt reprezentate avnd o delimitare bine definita n spatiu.
Pozitia si forma obiectelor este reprezentata utiliznd un sistem de coordonate x, y (Cartezian). Un punct este
reprezentat printr-o singura pereche de coordonate x, y. O linie este reprezentata printr-un sir ordonat de
perechi de coordonate x, y. Un poligon este reprezentat printr-un sir de perechi de coordonate x, y care definesc
segmentele liniare ce delimiteaza poligonul. Modelul vectorial reprezinta fiecare suprafata ca o serie de izolinii;
de exemplu, altimetria se reprezinta ca o serie de curbe de nivel. Modelul vectorial este foarte eficient pentru
desenarea hartilor, dar este mai putin eficient pentru analiza suprafetelor care necesita calcule complexe pentru
determinarea unor caracteristici cum ar fi panta suprafetei n orice punct sau directia pantei.
Datele vector pot fi de doua tipuri: topologice si netopologie. n cazul unui model topologic al datelor, se
utilizeaza relatii spatiale pentru a defini proprietati spatiale. Acest model se caracterizeaza prin:
toate liniile au un punct de nceput si un punct de sfrsit (nod sau jonctiune).
liniile care au n comun un nod sau jonctiune se conecteaza (intersecteaza)
liniile se pot conecta pentru a forma poligoane
liniile pot avea poligoane n stnga sau n dreapta lor
Exista mai multe formate de date vector care pot fi utilizate pentru a stoca informatiile spatiale:
shapefile
coverage
geodatabase
fisiere CAD
tabele de evenimente
8.3.1.1.Formatul de date shapefile
Prin acest format se poate reprezenta un singur strat. Acest format nu are un mecanism de colectie a
straturilor. Atributele sunt stocate n fisiere dBASE. Tabelul asociat contine un cmp numit "Shape" n care
sunt stocati identificatorii prin intermediul carora se face legatura cu datele spatiale.
Formatul de date shapefile contine cel putin trei fisiere:
shapefile.shp
shapefile.shx
shapefile.dbf
n fisierul shapefile.shp este stocata informatia spatiala: coordonatele punctelor sau ale vertexurilor care
formeaza liniile sau poligoanele. Fisierul shapfile.shx reprezinta un indice al fisierului shapefile.shp, iar n
fisierul shapefile.dbf sunt stocate atributele. Optional, poate exista un fisier shapefil.prj care contine informatii
referitoare la proiectia datelor.
Formatul datelor shapefile nu este un format topologic, dar sunt stocate n mod implicit informatii
topologice.
de elemente, ct si atributele sunt stocate n tabele ale RDBMS-ului. Spre deosebie de toate celelalte tipuri
de date, n geodatabase este stocat si comportamentul datelor. Tabelul RDBMS contine un cmp "Shape"
Dintre toate formatele de date vector, doar formatul shapefile contine un singur strat, celelalte avnd
posibilitatea de a stoca si colectii de straturi. Doar datele coverage si geodatabase au topologie. Singurul model
de date care permite personalizarea elementelor este modelul geodatabase.
Modelul de date raster reprezinta o zona de teren ca o matrice (grila) formata din celule rectangulare
uniforme, fiecare celula avnd o valoare. Grila este reprezentata ntr-un sistem de coordonate x, y (Cartezian).
Coordonatele x, y ale unei celule se calculeaza pe baza coordonatelor unui punct de referinta, de obicei unul din
colturile grilei, tinnd cont de pozitia celulei n grila (numarul liniei/coloanei) si de dimensiunile celulei pe x si
pe y. Valoarea unei celule indica obiectul situat n acea pozitie. Exista trei metode pentru stabilirea valorilor
unei celule: clasificarea obiectelor, n care fiecare valoare indica un anumit tip de obiecte cum ar fi drum, zona
urbana, tip de sol; indicarea valorii culorii (nivelului de gri) nregistrate ntr-o imagine (fotografie); indicarea
unei masuratori relative cum ar fi altitudinea fata de nivelul marii, naltimea unei cladiri fata de nivelul solului,
etc. n modelul raster, obiectele nu au o delimitare bine-definita iar relatiile spatiale dintre obiecte sunt
reprezentate implicit. Reprezentnd celule rectangulare, forma obiectelor nu este foarte exacta si depinde de
rezolutia celulei. Prin rezolutia celulei se ntelege dimensiunea suprafetei de teren reprezentate de o celula; cu
ct suprafata reprezentata este mai mica, cu att rezolutia este mai buna si deci datele mai precise, n schimb
este nevoie de mai multa memorie pentru stocarea datelor si deci de un timp de prelucrare mai ndelungat.
Precum modelul vectorial, modelul raster permite reprezentarea obiectelor GIS punctuale, liniare sau
poligonale. Un obiect punctual este reprezentat printr-o valoare ntr-o singura celula a grilei. Un obiect liniar
apare ca o serie de celule adiacente care redau lungimea si forma obiectului. Un obiect poligonal este
reprezentat ca un grup de celule adiacente care redau aria si forma obiectului. Modelul raster este foarte eficient
pentru reprezentarea imaginilor si pentru implementarea functiilor analitice spatiale (suprapunerea obiectelor,
identificarea ntinderii unui fenomen, operatii pe vecinatati). n modelul raster suprafetele sunt reprezentate prin
indicarea n fiecare celula a valorii cotei corespunzatoare punctului din centrul celulei (o latice). Prin urmare,
acest model permite implementarea cu usurinta a operatiilor asupra suprafetelor (calculul pantei, directiei
pantei, interpolarea curbelor de nivel).
Exista doua moduri n care pot fi stocate datele raster: ca imagini sau ca grid-uri. n ambele cazuri, datele
sunt stocate sub forma unor rnduri si coloane de celule de dimensiune egala. Fiecare celula stocheaza o
valoare. Detaliile depind de dimensiunea celulei. Cu ct dimensiunea celulei este mai mica, cu att datele sunt
stocate mai precis. Unele formate pot avea mecanisme de colectie.
Exista numeroase tipuri de imagini: tiff, bmp, sid, jpg, ERDAS. Formatul nativ al lui ArcInfo pentru
stocarea datelor raster este gridul. Gridurile pot fi de doua tipuri: discrete si continue. Gridurile discrete au doar
valori intregi, pe cnd gridurile continue pot stoca si valori zecimale. Doar gridurile discrete pot avea asociate
tabele de atribute.
8.3.4 Tabele
Un tabel este o colectie de nregistrai (rndurile tabelului) si coloane (cmpuri). Datele care pot fi stocate
ntr-o coloana trebuie sa fie de acelasi tip si aceste date pot fi numere, texte, date. n cadrul aceluiasi tabel
coloanele trebuie sa aiba nume unice. Tipurile diferite de cmpuri stocheaza tipuri diferite de valori.
Fiecare tip de date spatiale are asociat un format tabelar nativ. Astfel, pentru datele de tip coverage, tabelele
sunt de tip INFO, pentru date spatiale de tip shapefile, tabelele sunt de dBASE, iar pentru date spatiale de tip
geodatabase, tabelele sunt stocate n RDBMS-ul corespunzator.
Atributele datelor spatiale pot fi stocate n tabelele elementelor sau n tabele separate. n acest ultim caz,
putem asocia tabele care pentru o coloana au valori cheie comune. O cheie primara reprezinta o coloana a unui
tabel n care sunt stocate valori unice prin care se identifica n mod unic nregistarile. Un tabel nu poate avea
dect o cheie primara. O cheie straina realizeaza o conectare la o cheie primara a unui alt tabel. Datele unei chei
straine pot fi duplicate.
Relatia dintre doua tabele este caracterizata prin cardinalitate. Aceasta reprezinta cte obiecte "A" sunt
legate de obiectul "B". Exista trei tipuri de cardinalitate:
one-to-one
one-to-many sau many-to-one
many-to-many
nainte de a conecta doua tabele trebuie cunoscuta cardinalitatea relatiei care se stabileste ntre ele.
Tabelele pot fi conectate prin operatia numita "join". n acest caz conectarea este logica si se presupune ca
relatia este one-to-many; se poate realiza si daca relatia este many-to-one. n general, numele cmpurilor de
legatura nu trebuie sa fie identice, dar tipul cmpurilor trebuie sa fie acelasi.
Asocierea a doua tabele se poate realiza si prin intermediul unor clase de relatii. n acest caz, tabelele sunt
legate virtual, nu fizic. Caracteristici importante ale claselor de relatii sunt:
Nu se creeaza noi straturi
O conectare este persitenta pna cnd se ndeparteaza
Asocierea dinte tabele este dinamica
Se pot edita, interoga sau simboliza date in oricare dintre tabele
Clasele de relatii reprezinta asocieri mai flexibile ale tabelelor.
Clasele de relatii pot fi definite ntre coveage-uri sau ntre clasele de elemente ale unei geodatabase. Relatia
se defineste n ArcCatalog si se utilizeaza n ArcMap.
Pentru stocarea atributelor se pot folosi tabelele implicite ale claselor de elemente sau tabele separate.
Fomatele de fisiere n care pot fi stocate atributele sunt: dBASE, INFO, RDBMS. Conectarea dintre doua tabele
se poate realiza prin intermediul operatiei de join sau cu ajutorul claselor de relatii. Alte aspecte importante
sunt cardinalitatea relatiei dintre doua tabele si mentinerea integritatii bazei de date.
8.4 Platforma ArcGIS
ArcGIS este o familie de produse software care formeaza un GIS complet. El este construit pe
standarde ale industriei, furnizeaza posibilitati exceptionale si n plus este usor de utilizat. Aceasta vesiune se
caracterizeaza printr-o arhitectura comuna, cod comun, model comun al extensiilor si un singur mediu de
dezvoltare pentru ArcView si ArcInfo.
Platforma ArcGIS este constituita din produse Desktop si servicii de aplicatii. Produsele Desktop sunt
ArcView, ArcEditor si ArcInfo. Serviciile de aplicatii sunt reprezentate de ArSDE si ArcIMS. Produsele
Desktop au toate aceleasi extensii: Spatial Analyst, 3D Analyst, Geostatistical Analyst, MrSID Encoder,
ArcPress si StreetMap. De asemenea, produsele Desktop sunt toate alcatuite din aceleasi aplicatii:
ArcCatalog, ArcMap si ArcToolbox.
ArcMap este aplicatia centrala a Desktopului ArcGIS. Ea poate fi utilizata pentru integrarea si vizualizarea
datelor, crearea sau actualizarea att a datelor spatiale ct si a atributelor, construirea de harti, realizarea de
analize.
ArcCatalog va ajuta sa organizati si sa administrati toate datele GIS. ArcCatalog contine instrumente pentru
explorarea si gasirea informatiilor geografice, pentru nregistrarea si vizualizarea metadatelor, pentru
vizualizarea rapida a datelor spatiale si pentru definirea schemei straturilor geografice.
Scopul aplicatiei ArcToolbox este acela de a simplifica sarcinile GIS prin intermediul unor instrumente sau
wizard-uri. ArcToolbox este o aplicatie simpla ce contine numeroase instrumente pentru geoprelucrare. Exista
doua versiuni de ArcToolbox: versiunea completa care este livrata cu ArcInfo si o versiune simplificata pentru
ArcEditor si ArcView. Cu ajutorul instrumentelor din ArcToolbox se pot realiza analize si conversii ale
datelor, precum si administrarea lor.
ArcView 9.3, ArcInfo 9.3 si ArcEditor 9.3 au o interfata comuna. Aceasta interfata comuna mpreuna cu
arhitectura comuna determina ca ArcGIS si informatia geografica sa fie accesibile unei varietati de utilizatori cu
necesitati GIS diverse. Arhitectura comuna permite, de asemenea, utilizatorilor sa aiba n comun aceleasi
scripturi, instrumente personalizate, aplicatii sau extensii.
ArcView 9.3 este cea mai semnificativa versiune din istoria acestui produs. ESRI a construit ArcView pe o
arhitectura si un mediu utilizator complet noi, pe baza standardelor curente din aria tehologiei informatiilor.
ArcView 9.3 se caracterizeaza printr-o interfata utilizator de tip Windows, intuitiva. El include Visual Basic for
Applications pentru crearea de programe.
ArcView 9.3 mentine functionalitatea de baza a lui ArcView 3.2 si a adaugat o multime de mbunatatiri ca
urmare a cererilor utilizatorilor.
ArcView 9.3 este un produs de sine statator, exceptional si el reprezinta punctul de intrare in ArcGIS.
ArcView 9.3 este format din aceleasi produse Desktop: ArcCatalog, ArcMap si ArcToolbox.
Caracteristici noi, importante ale lui ArcView 9.3 sunt:
o noua ahitectura care poate fi extinsa. Noua arhitectura este conceputa special pentru Windows.
cartografiere mbunatatita
proiectii instantanee (projection-on-the-fly)
editare sporita
administrare mai buna a etichetelor; posibilitatea de a crea adnotari.
acces la Internet.
ArcView citeste toate tipurile de date (shapefile, coverage, geodatabase), dar nu poate edita dect modelele
simple de date: shapefile si personal geodatabase simple.
Exista modalitati de a importa proiectele din ArcView 3.x in ArcView 9.3 sau versiuni anterioare.
ArcView 9.3 poate fi instalat pe sisteme Windows NT, Windows 2000, Windows XP, Windows VISTA si
Windows 7
8.4.2 ArcEditor
ArcEditor extinde functionalitatea lui ArcView. Acest produs asigura suport complet pentru modelul
datelor, att pentru editarea lor, ct si pentru proiectarea unei geodatabase.
ArcEditor este un produs cheie nou, care extinde posibilitatile lui ArcView la editari de date complexe. Mai
multi utilizatori pot edita in acelasi timp, aceeasi baza de date, daca se foloseste extensia ArcSDE.
In ArcCatalog, ArcEditor permite administrarea tuturor tipurilor de date de la shapefile, coverage pna la
SDE Geodatabase, acestea din urma, doar daca exista si extensia ArcSDE. De asemenea, in ArcCatalog este
posibila crearea sau modificarea schemei diverselor tipuri de date. n ArcMap, ArcEditor afiseaza si
editeaza toate tipurile de date.
8.4.3 ArcInfo
ArcInfo extinde ArcView si ArcEditor. Ceea ce aduce nou ArcInfo fata de ArcEditor este versiunea
completa a aplicatiei ArcToolbox. Astfel, n ArcInfo se pot realiza toate tipurile de geoprelucrari, exista
instrumente GIS specializate si se asigura suport pentru sistemul de operare UNIX.
ArcInfo contine doua module: ArcInfo Desktop si ArcInfo Workstation.
Noile caracteristici ale lui ArcInfo 8.1 sunt:
posibilitatea de a stoca date raster intr-o geodatabase
suporta coordonate 3D si masuri liniare
permite realizarea de geocodari
permite acces la Internet
administrare mbunatatita a datelor tabelare
Cu ArcInfo pot fi afisate si editate toate tipurile de date, inclusiv SDE Geodatabase (daca exista extensia
ArcSDE).
2. ArcMap
2.1 Elemente de baza
2.2 Crearea hartilor
2.3 Administrarea straturilor
2.4 Simbolizarea datelor
2.5 Adaugarea de texte si elemente grafice
2.6 Asezarea in pagina si tiparirea hartilor
3. Interogarea datelor
3.1 Lucrul cu tabele
3.2 Rapoarte si grafice
3.3 Interogarea hartilor
4. Editarea datelor
4.1 Elemente de baza
4.2 Crearea de noi elemente
4.3 Utilizarea mediului de snapping
4.4 Crearea de elemente din alte elemente
4.5 Modificarea elementelor existente
4.6 Modicarea elementelor topologice
4.7 Modificarea atributelor
Capitolul 1. ArcCatalog
Arc Catalog este o aplicatie asemanatoare cu Windows NT Explorer. Ea poate fi folosita pentru
a explora directoare in cautarea datelor spatiale, pentru administrarea acestora. Spre deosebire de
Windows NT Explorer, in ArcCatalog nu se afiseaza toate fisierele existente intr-un director, ci doar
datele spatiale sau tabelare. In plus, pentru ca utilizatorul sa recunoaasca usor datele pe care le are la
dispozitie el le poate vizualiza atat grafic, cat si atributele care au fost introduse pentru ele.
Arborele Catalog
ne permite sa
accesam intregul
continut al
Catalogului.
Bara de stare descrie ce face o
comanda din meniu sau un
buton
utilizam. Atunci cand selectam o conectare putem avea acces la datele de care este legata, fie ca
aceasta reprezinta un director de pe discul local sau o baza de date din retea.
a) Directoare
Cand lansam prima data Catalog acesta contine conectari la directoare care ne permit sa avem
Coordinate Systems.
In directorul Database Connections putem crea si stoca conectari la baze de date. Directorul
coordonate.
Putem adauga conectari la directoare pentru a avea acces la anumite directoare de pe un disc local,
la directoare shared din retea sau la continutul unei unitati de CD-Rom sau de discheta. Putem
b) Harti si layers
Din Catalog putem accesa harti si layers. Hartile sunt documente sau sabloane create de ArcMap.
Un document harta este in esenta o harta tiparita care se stocheaza pe disc. Poate contine date
geografice, sageti nord si titluri.
Layers sunt shortcuts pentru datele geografice. Ele pot fi stocate fie in documente harta sau in
fisiere layer individuale. Putem crea layers direct din surse de date geografice sau din expresii SQL
prin care se selecteaza elemente ale unei surse de date. Un layer stocheaza, de asemenea, simbologia
pentru a afisa elementele sale.
Fiecare clasa de elemente stocheaza o multime de puncte, linii (arce), poligoane sau adnotari
(texte). Clasele de elemente pot avea topologie care determina relatiile dintre elemente. Pentru a
Atributele elementelor sunt stocate intr-un tabel INFO separat pentru fiecare clase de elemente din
coverage. Alte atribute pot fi stocate in tabele INFO sau in tabele dintr-un sistem de administrare a
bazelor de date relationale (RDBMS) si apoi acestea pot fi unite cu elementele prin intermediul unei
clase de relatii.
e) Geodatabase
Geodatabases sunt baze de date relationale care contin informatii geografice. Geodatabases contin
clase de elemente si tabele care descriu aceeasi tema sau subiect. Acestea pot fi organizate in feature
datasets; ele pot exista, de asemenea, independent in geodatabase.
Clasele de elemente geografice sunt reprezentate ca puncte, linii sau poligoane si atributele lor; ele
pot stoca si adnotari. Toate clasele de elemente din cadrul unui feature dataset au in comun acelasi
sistem de coordonate. Tabelele pot contine atribute suplimentare pentru o clasa de elemente sau
informatii geografice cum ar fi adrese sau coordonatele x, y, z.
O geodatabase poate contine clase de relatii prin intermediul carora se stabilesc relatii intre doua
clase de elemente sau intre o clasa de elemente si un tabel.
Clasele de elemente dintr-un feature dataset pot fi organizate in retele geometrice. Reteaua
combina elemente liniare si puncte pentru a model retele liniare si mentine relatiile topologice dintre
clasele sale de elemente.
g) Desene CAD
Un director poate contine desene CAD. Desenele CAD, in mod tipic, au multe straturi fiecare din
ele reprezentand un tip diferit de element geografic. Fiecare desen CAD are doua intrari in arborele
Catalog. O intrare reprezinta toate straturile din desen. Cealalta intrare reprezinta desenul ca o multime
de date CAD care contine clasele de puncte, linii poligon si adnotari.
h) Sisteme de coordonate
Exista doua tipuri de sisteme de coordonate: geografice si proiectate. Sistemele de coordonate
geografice utilizeaza coordonatele latitudine si longitudine de pe un model sferic al suprafetei
pamantului. Sistemele de coordonate proiectate utilizeaza o conversie matematica pentru a transforma
coordonatele latitudine si longitudine care cad pe suprafata tri-dimensionala a pamantului intr-o
suprafata doi-dimensionala.
i) Fisiere XML
Extensible markup language este un limbaj de marcare asemanator cu limbajul de marcare ar
hipertextului. HTML defineste atat datele, cat si modul in care ele sunt prezentate. XML, pe de alta
parte, ne lasa sa definim datele utilizand etichete care adauga un inteles.
Stylesheets sunt utilizate pentru a defini modul in care datele XML sunt prezentate. Ele sunt
create utilizand limbajul stylesheet extins. XSL este o multime definita de etichete XML care pot fi
utilizate pentru a interoga si a evalua datele XML.
1.2 Administrarea datelor
1.2.1 Selectarea unor elemente din arborele catalog si din lista Contents
1. Alegeti eticheta Contents.
2. In arborele Arc Catalog executati clic pe directorul D:\student.
3. In lista Contents executati dublu-clic pe coverage Rom. In eticheta Contents vor fi afisate
datele din acest coverage: arc, polygon, label.
4. In arborele Catalog executati dublu-clic pe coverage-ul Ape. Datele pe care le contine vor fi
afisate in arborele Catalog.
5. Executati dublu-clic pe date de tip shapefile.
6. Executati dublu-clic pe harti sau pe fisiere de tip XML.
1.2.2 Stergerea datelor
1. In arborele Catalog selectati un coverage sau un shapefile etc.
2. Executati clic-dreapta pe articolul selectat.
3. Alegeti Delete.
1.2.3 Redenumirea datelor
1. In arborele Catalog, executati clic pe un nume de coverage, shapefile etc.
2. Executati clic-dreapta pe articolul selectat.
3. Alegeti Rename.
Catalogul are trei etichete, fiecare din ele furnizand un mod unic de a vizualiza continutul
Cand selectam articole cum ar fi directoare, baze de date sau feature daatasets in arborele Catalog,
eticheta Contents listeaza articolele pe care acestea le contin. Eticheta Preview ne permite sa exploram
datele articolului selectat fie in modul Geography, fie in modul Table. In modul Geography se
deseneaza fiecare element sau adnotare dintr-o tema vector, fiecare celula dintr-o tema raster sau
fiecare triunghi dintr-o tema TIN. In modul Table se afiseaza toate coloanele si randurile si valoarea
pentru fiecare celula din tabelul articolului selectat.
Eticheta Metadata ne ajuta sa decidem daca o anumita sursa de date este potrivita pentru a fi
utilizata in harta noastra. Metadatele pentru un articol includ informatii referitoare la precizia datelor
sau modul in care masuratorile au fost realizate ca si multe alte proprietati care deriva automat din date.
Geography vor putea fi accesate. Utilizam butoanele Zoom In, Zoom Out sau Pan pentru a vedea
diferite zone ale temei. De asemenea, putem afla informatii referitoare la un element cu ajutorul
butonului Identify.
1.3.2 Vizualizarea valorilor dintr-un tabel.
Pentru a vizualiza datele tabelare continute in articolul selectat in arborele Catalog, alegeti Table
din lista derulanta din eticheta Preview. Se afiseaza coloanele si randurile tabelului si valoarea
pentru fiecare celula. Explorati continutul tabelului utilizand bara de derulare orizontala sau
Pentru a face mai usoara vizualizarea datelor dintr-un tabel puteti redimensiona, rearanja sau
ingheta coloanele unui tabel. Inghetarea unei coloane este utila atunci cand un tabel contine multe
coloane. O coloana inghetata este blocata in pozitia din stanga tabelului. Atunci cand derulati
orizontal, toate celelalte coloane se muta normal. Putem ingheta mai multe coloane.
Comanda Clean:
5. Alegeti Clean.
6. Introduceti o toleranta fuzzy sau dangle, daca este cazul.
8. Daca este necesar, selectati clasa de elemente pentru care se creeaza topologia (Poly sau Line).
9. Alegeti OK in caseta de dialog Clean.
10. Selectati OK in caseta de dialog Properties a coverage-ului.
listeaza parametrii sai. Daca elementele coverage-ului au fost proiectate, dar nu a fost definit un sistem de coordonate
pentru coverage putem defini proiectia din caseta de dialog Properties. Putem realiza acest lucru fie pornind de la un alt
coverage pentru care a fost deja definita proiectia, fie putem defini in mod interactiv parametrii proiectiei.
1. Executati clic pe coverage-ul pentru care doriti sa adaugati ticuri si alegeti Properties.
2. Alegeti eticheta Tics and Extent.
3. Executati clic pe ID-ul ticului pentru care doriti sa faceti modificarea.
4. Alegeti Update.
5. In coloana X scrieti noua valoare a coordonatei X.
6. In coloana Y scrieti noua valoare a coordonatei Y.
7. Alegeti OK.
c) Stergera ticurilor:
1. Executati clic pe coverage-ul pentru care doriti sa stergeti ticuri si alegeti Properties.
2. Alegeti eticheta Tics and Extent.
3. Selectati ID-ul ticului pe care vreti sa-l stergeti.
4. Alegeti Delete.
5. Selectati OK.
In mod obisnuit, elementele au informatii descriptive stocate ca atribute. Atributele se pot afla fie
in tabelele de atribute ale elementelor, fie in tabele INFO separate. Caseta de dialog Properties a
FID si Shape in care se stocheaza identificatorul unic si geometria fiecarui element. Daca acea clasa
Puteti utiliza caseta de dailog Properties pentru a adauga, actualiza sau a sterge atribute si pentru a
1. Executati clic-dreapta pe clasa de elemente a coverage-ului sau pe tabelul INFO pentru care
vreti sa adaugati un atribut si alegeti Properties.
2. Alegeti eticheta Items.
3. Selectati atributul dupa care vor fi adaugate noile atribute. In caz contrar, atributul va fi
adaugat la sfarsitul tabelului.
4. Alegeti Add.
5. Scrieti numele noului atribut.
6. In dreptul casutei Type executati clic pe sageata derulanta si alegeti tipul de date corespunzator
valorilor pe care le contine atributul.
7. Scrieti cate un numar pentru dimensiunea de intrare si pentru dimensiunea de afisare a
valorilor atributului. In unele cazuri poate apare o lista derulanta care reprezinta dimensiunile
de intrare valabile.
8. Scrieti numarul maxim de zecimale pe care le pot avea datele, daca este cazul.
9. Scrieti un nume mai sugestiv pentru atribut, daca este cazul.
10. Alegeti OK. Noul atribut apare in caseta de dialog Properties.
11. Selectati Apply pentru a salva schimbarile.
12. Alegeti OK.
1. Executati clic-dreapta pe clasa de elemente a coverage-ului sau pe tabelul INFO pentru care
vreti sa adaugati un atribut si alegeti Properties.
2. Alegeti eticheta Items.
3. Selectati atributul pe care doriti sa-l modificati.
4. Alegeti Edit.
5. In coloana Value, in dreptul proprietatii pe care doriti sa o schimbati fie scrieti noua valoare,
fie selectati o valoare noua din lista derulanta, dupa cum este cazul.
6. Repetati pasul 5 pana cand toate proprietatile atributelor au valori corecte.
7. Alegeti OK. Proprietatile atributelor sunt actualizate in caseta de dialog Properties.
8. Selectati Apply pentru a salva schimbarile.
9. Alegeti OK.
Metadate inseamna date despre date. Aceste informatii despre date pot raspunde intrebarilor
Metadate in ArcInfo consta din documentatie si proprietati. Documentatia este informatia furnizata
de catre cineva, asa cum cuvintele cheie descriu subiectul datelor. Proprietatile sunt intrinseci datelor si
sunt derivate chiar din datele insasi. Ambele sunt stocate in fisiere asociate sau in geodatabase. Dupa
ce metadatele sunt create pentru o sursa de date, ele sunt automat copiate, mutate sau sterse impreuna
cu datele.
Procesul de actualizare a metadatelor cu proprietatile curente ale surselor de date poarta numele de
sincronizare. Puteti alege cu ce editor sa creati documentatia si cand urmeaza ca proprietatile sa fie
sincronizate. Puteti, de asemenea, sa alegeti sa nu sincronizati proprietatile pentru anumite surse de
date.
subiectului datelor, de unde au venit ele initial, si cum, cand, si de catre cine au fost prelucrate
datele. Acest tip de documentare poate ajuta organizatiile sa mentina un inventar precis al
proprietatii datelor si protejeaza investitiile companiei in acele date. Poate ajuta persoanele din
de omisiune pot fi costisitoare, au fost efectuate eforturi pentru a crea standarde pentru
documentarea datelor spatiale. Standardele variaza de la modelul simplu Dublin Core pana la
Content Standard for Digital Geospatial Metadata al Federal Geographic Data Committee. Acest
FGDC defineste elementele optionale si obligatorii pentru diferite tipuri de date, de la imagini
furnizate in mod implicit cu Arc Catalog. Unul ne lasa sa atasam fisiere care cuprind orice continut.
Programatorii pot crea editoare adaptate si le pot adauga la Catalog. Ei pot genera metadate in
acord cu diferitele standarde sau pot defini un continut specific pentru o organizatie.
Standardul FGDC contine mai multe elemente care sunt de fapt proprietati ale surselor de date.
Unde este posibil, valorile lor vor fi sincronizate automat. Daca am importat metadate existente si nu
dorim sa suprascriem valorile pe care le-am definit deja, putem alege sa nu sincronizam metadatele
pentru acea sursa de date.
de informatie. Informatia de prezentare este stocata intr-un fisier separat, un XSL stylesheet. Un
stylesheet selecteaza elementele XML si apoi defineste modul in care ele ar trebui sa fie prezentate.
Eticheta metadata contine un control browser al Internet Explorer in interior. Pentru a afisa
continutul XML in eticheta, stylesheet are nevoie sa creeze o pagina HTML. Fie ca articolul selectat
din Catalog este o sursa de date geografice cu metadate sau fie ca este un fisier XML, putem explora
informatia prin interactionarea cu pagina HTML exact cum am face cu orice pagina dintr-un
browser.
Componenta fundamentala cu care se lucreaza in ArcMap este harta (map). Hartile sunt
documente stocate pe disc, si anume sunt fisiere cu extensia mxd. Putem administra hartile cu ajutorul
lui ArcCatalog.
Pe o harta afisam informatia geografica ca straturi (layers), unde fiecare strat reprezinta un tip
particular de element. Un strat nu stocheaza datele geografice existente, ci el face referire la datele
continute in coverages, shapefiles, geodatabases, imagini, griduri etc. In acest fel, straturile unei harti
vor reflecta informatia la zi din baza de date.
Cuprinsul (table of contents) listeaza toate straturile hartii si arata ce reprezinta elementele
fiecarui strat. Ordinea straturilor este importanta deoarece straturile aflate in partea superioara a
cuprinsului sunt desenate peste cele care se gasesc mai jos.
Straturile din tabla de materii pot fi organizate in cadre pentru date (data frames). Straturile pe
care dorim sa le afisam impreuna pot fi grupate intr-un cadru pentru date. Cand o harta are mai multe
cadre pentru date unul dintre ele este cadrul activ. Cadrul activ este acela in care se lucreaza in mod
curent. El poate fi deosebit de celelate cadre prin faptul ca in tabla de materii este evidentiat, iar
numele sau este afisat cu litere bold in cuprins.
2.4.14 Desenarea unei harti pentru a arata atat categorii, cat si cantitati
1. In tabla de materii, executati clic-dreapta pe stratul pentru care doriti sa aratati atribute multiple si alegeti
Properties.
2. Alegeti eticheta Symbology.
3. Selectati Multiple Attributes. ArcMap selecteaza in mod automat optiunea Quantity by category.
4. Executati clic pe sageata derulanta Value Fields si alegeti campul care contine valorile pe care doriti sa le afiseze
harta.
5. Executati clic pe sageata derulanta Color Schema si selectati o schema de colorare.
6. Alegeti Add all values.
7. Selectati Symbol Size sau Color ramp in functie de modul in care doriti sa simbolizati valorile cantitative.
8. Executati clic pe sageata derulanta Value si alegeti valoarea cantitativa pe care doriti sa o afisati pe harta. Stabiliti
alte proprietati, asa cum este descris mai sus la desenarea elementelor utilizand categorii.
9. Alegeti OK.
10. Selectati OK.
Ellipse Point
2. Mutati indicatorul mouse-ului peste fereastra de afisare si apasati pentru a adauga un element
grafic.
e) Modificarea textului
1. Alegeti butonul Selected Graphics de pe bara cu instrumente Draw si executati dublu-clic pe elementul text pe
care doriti sa-l modificati.
2. Scrieti un nou sir text.
3. Alegeti OK.
b) Pozitionarea etichetelor
1. In tabla de materii, executati clic-dreapta pe stratul pe caare doriti sa-l etichetati si alegeti Properties.
2. Alegeti eticheta Labels.
3. Selectati optiunea Label Placement.
4. Alegeti optiunea de plasare pe care o doriti. Optiunile prezentate vor diferi in functie de tipul
de elemente pe care le etichetati.
5. Selectati OK.
Randuri
sau
inregistrari
b) Stergerea inregistrarilor
1. Se deschide tabelul pe care doriti sa-l editati.
2. Executati clic-dreapta peste inregistrarea pe care doriti sa o stergeti.
3. Executati clic pe cheia Delete.
c) Adaugarea de valori
1. Alegeti EditorStart Editing.
2. Deschideti tabelul pe care doriti sa-l editati.
3. Executati pe celula in care doriti sa adaugati o valoare.
4. Scrieti nou valoare si apasati Enter. Tabelul este actualizat.
d) Copierea inregistrarilor
1. Executati clic pe celula care contine valoarea pe care doriti sa o copiati.
2. Executati clic-dreapta pe celula si selectati Copy.
3. Executati clic pe celula in care doriti sa copiati valoarea si alegeti Paste. Valoarea va fi introdusa in celula
respectiva.
4.2.2 Crearea unui punct sau vertex utilizand sistemul de coordonate al hartii (Absolute X, Y)
1. Executati clic pe sageata derulanta a paletei cu instrumente si alegeti Sketch.
2. Executtai clic-dreapta oriunde pe harta si alegeti Absolute X,Y.
3. Scrieti coordonatele si apasati ENTER. Un vertex sau un punct este creat la coordonatele specificate.
4.2.3 Crearea unui vertex relativ la ultima amplasare a unui vertex (Delta X, Y)
1. Executati clic pe sageata derulanta a paletei de instrumente si alegeti Sketch dupa ce ati creat cel putin un vertex.
2. Executati clic-dreapta in afara vertexului sau schitei si alegeti Delta X, Y.
3. Scrieti coordonatele si apasati ENTER. Un vertex este creat la coordonaatele specificate.
4.2.8 Crearea unei linii sau poligon format din mai multe parti
1. Creati un element linie sau poligon.
2. Atunci cand ati terminat de creat prima parte a elementului, executati clic-dreapta oriunde pe
harta si alegeti Finish Part.
3. Cand ati terminat ultima parte a elementului, executati clic-drepta oriunde pe harta si alegeti
Finish Sketch. Daca veti selecta o parte a elementului, toate partile sunt selectate automat
pentru ca ele toate apartin aceluiasi element cu mai multe parti.
4.4.3 Unirea mai multor elemente din acelasi strat intr-un singur element
1. Alegeti instrumentul Edit.
2. Selectati elementele pe care doriti sa le uniti. (Elementele trebuie sa fie din acelasi strat, fie strat de tip linie, fie de
tip poligon.)
3. Executati clic pe lista derulanta Target Layer si selectati stratul in care doriti sa puneti noul element.
4. Alegeti EditorMerge. Elementele selectate sunt unite intr-unul singur.
4.4.4 Combinarea elementelor din straturi diferite intr-un singur element
1. Alegeti instrumentul Edit.
2. Selectati elementele pe care doriti sa le combinati intr-unul singur. (Elementele pot fi din straturi diferite, desi ele
trebuie sa fie din straturi de acelasi tip linie sau poligon).
3. Executati clic pe lista derulanta Target Layer si selectati stratul in care doriti sa puneti noul element.
4. Alegeti EditorUnion. Elementele selectate sunt combinate intr-unul singur.
4.5.1 Scindarea unei linii in doua parti la o distanta data sau pe baza unui procent
1. Alegeti instrumentul Edit.
2. Selectati linia pe care doriti sa o scindati.
3. Alegeti EditorSplit.
4. Selectati prima optiune Split pentru a imparti elementul la o anumita distanta. Selectati a doua optiune pentru a
imparti elementul la un anumit procent din intreg.
5. Scrieti o distanta sau un procent, dupa cum doriti.
6. Selectati Forward daca doriti ca impartirea elementului sa inceapa de la primul vertex. Selectati Reverse daca
doriti sa impartitit elementul incepand de la ultimul vertex..
7. Alegeti OK. Linia este impartita in doua elemente in functie de parametrii pe care i-ati specificat.
Inainte de a edita date care au asocieri topologice, acestea trebuie sa fie integrate topologic astfel incat toate elementele care
au parti care ar trebui sa fie comune sa fie intr-adevar comune.
Cand incepeti sa editati datele topologice cu instrumentele topologice din Editor, Editorul integreaza automat datele,
daca ele nu sunt deja integrate. Aceasta presupune verificarea tuturor claselor de elemente din multimea de date si el face ca
orice frontiere si vertexuri care se afla la o distanta mai mica decat un domeniu al distantei sa coincida. Acest domeniu al
distantei se numeste toleranta cluster. Toleranta cluster determina domeniul in cadrul caruia elementele devin identice.
Cand editati date cu instrumentele topologice ale Editor, acesta intotdeauna integreaza datele folosind cea mai mica valoare
posibila pentru toleranta cluster.
Puteti, de asemenea, sa integrati manual shapefiles si multimile de elemente ale unei geodatabase utilizand comanda
Integrate. Puteti sa integrati datele in acest fel daca doriti sa specificati o toleranta cluster care este diferita de cea pe care
Editorul o utilizeaza atunci cand integreaza automat datele.
4.6.6 Crearea unui poligon nou care are parti comune cu alte poligoane
1. Executati clic pe sageata derulanta Current Task Auto Complete Polygon.
2. Executati clic pe lista derulanta Target Layer si selectati un strat de tip poligon.
3. Alegeti instrumentul Sketch.
4. Creati o schita care incepe si se opreste pe oricare din frontierele unui poligon existent pentru a inchide noul
poligon pe care il creati. Puteti sa treceti peste frontierele existente atunci cand creati linia; capetele vor fi taiate
automat.
5. Executati dublu-clic pentru a termina schita.
4.7.3 Adaugarea unei valori a unui atribut pentru toate elementele selectate
1. Selectati stratul in care doriti sa adaugati o valoare atribut.
2. Executati clic in coloana Value acolo unde doriti sa adaugati o valoare atribut.
3. Scrieti valoarea atribut si apasati ENTER. Valoarea atribut este adaugata tuturor elementelor selectate din acel
strat.
8.6 Transformarea unei hri din format analog n format digital cu ArcGIS 9.3
Y X
1. 305823,19 559900,99
2. 305923,53 569884,31
3. 296664,01 569984,50
4. 296563,60 559986,87
B. Trapezul se aduce in ArcMap cu butonul Add Data din bara de meniu, din directorul in care
avem trapezele pe care dorim sa le georeferentiem, facem click pe trapezul care vrem sa-l aducem
si apoi Add.
C. Verificam daca ne apare in bara de meniu Georeferencing, daca nu ne apare mergem in
Tools/Customize/Toolbars si bifam casuta cu Georeferencing, apoi tragem bara de
Georeferencing in bara
de meniu.
D. Acum mergem in View din bara de meniu, pe Data Frame Properties/General la Units la Map si
punem din lista derulanta Meters si mergem si la Display si punem din lista derulanta tot Meters,
facem click cu mousul pe Apply si OK . Pentru control vizualizam coltul din dreapta jos al
ferestrei ArcMap de pe display unde trebuie sa apara langa coordonatele X si Y scris Meters in loc
de Unknown.
E. Acum mergem in bara de Georeferencing si cu butonul Add Control Points mergem pe punctul 1
al coltului trapezului de georeferentiat, dup ace in prealabil am facut cu butonul + din bara de
meniu un zoom convenabil
F. Acum introducem pe rand coordonatele X si Y ale colturilor trapezului, incepand din coltul de sus
stanga si continuind in ordinea acelor ceasornicului 1, 2, 3, 4. La introducerea coordonatelor X si
Y tinnem cont ca ele din softul de transformare sunt INVERS, adica prima coloana este Y si a
doua coloana este X (vezi pct.1). Facem zoom cu butonul + din bara de meniu pe coltul nr.1 al
trepezului iar apoi facem click cu butonul dreapta al mousului cand suntem pozitionati la
intersectia coltului trapezului si imediat fara sa miscam mousul facem click cu butonul stanga si
click cu butonul dreapta pe Input X, Y, trecand la introducerea coordonatelor respective (a nu se
uita ca sunt invers).
G. Dupa introducerea coordonatelor fiecarui colt de trapez apasam butonul Full extend din bara de
meniu ca sa vedem in totalitate trapezul. Se repeta operatiunile de mai sus pana la introducerea
celor 4 colturi de trapeze.
H. Punctul nr.1 are deja coordonatele X si Y introduse si apare colorat in rosu.
I. Introducerea coordonatelor X si Y la coltul nr.2
J. Introducerea coordonatelor X si Y la coltul nr.3
K. Introducerea coordonatelor X si Y la coltul nr.4
L. Vizualizam acum intreg trapezul cu coordonatele introduse pentru cele 4 colturi ale
trapezului
M. Mergem in bara de Georeferencing, facem click cu mousul pe Rectify
N. Alegem la Name numele trapezului georeferentiat ca sigestie stergem cifra 2 care apare
implicit dupa numele trapezului si ii punem _ST, iar la Output Location : alegem calea unde
vrem sa salvam trapezul georeferentiat, facem apoi click pe Save.
O. Apare aceasta fereastra si in functie de caracteristicile PC-ului asteptam cateva secunde sau
minute.
P. Acum mergem in directorul in care am salvat trapezul georeferentiat si aducem cu butonul
Add
Data trapezul cu terminatia numelui L-35-136-B-c_ST in cazul nostru.
R. Trapezul georeferentiat este un pic rotit si este un fisier cu extensi .img, mai se poate
recunoaste
ca este georeferentiat correct citind fiecare col de trapez si confruntand coordonatele initial
introduce X si Y.
S. Ca sa scapam de marginile negre ale trapezului georeferentiat afisat pe display, mergem
pe denumirea trapezului georeferentiat din si facem click cu butonul dreapta al mousului, se
deschide Layer Properties si apasam apoi pe butonul Symbology.
Apoi OK si Apply.
Ca sa eliminam o tema din coloana Layers, facem click cu butonul dreapta de la mouse si din lista
alegem Remove si facem click cu butonul stanga de la mouse
GATA AM TERMINAT CU SUCCES GEOREFERENIEREA
La Name trecem numele temei pe care vrem sa o creem, alegem DRUMURI, iar la Feature Type din
lista derulanta alegem Polyline
Facem click cu butonul stang al mousului pe Edit, apoi pe Select/Projected Coordinate
Systems/National Grid/Stereo 1970 si apoi click pe Add.
Facem click cu mousul pe Apply si apoi pe OK
La fel se repeta cu grija toate operatiunile pentru creerea celorlalte teme care pof fi: localitatile,
livezile, viile si padurile le facem cu o tema de tipul poligon, apele, caile ferate, LEA le facem cu o
tema de tipul polilinie, forajele, fantinile punctele geodezice sau de nivelment le vom face cu o tema
punct.
Acum, la Name trecem denumirea temei pe care dorim sa o cream, spre exemplu Localitati, iar la
Feature Type trecem tipul de unui concept sau entitate (ne reamintim ca avem, puncte, linii si
poligoane) de tipul linie care este echivalent in lista noastra derulanta de la Feature Type de Polygon
Mergem mai departe si pentru a declara tipul de referinta spatiala procedam in felul urmator:
1. Facem click cu butonul stanga de la mouse pe Edit;
2. Apoi click pe Select;
3. Din lista de coordonate (Coordinate Systems) alegem Projected Coordinate Systems si facem
click pe aceasta denumire;
4. Se deschide fereastra cu denumirea Browse for Coordinate Systems, de aici selectam
National Grids facem click cu butonul stang de la mouse si apoi click pe Add;
5. In noua lista de Browse for Coordinate Systems, cautam Stereo1970.prj, facem click pe
aceasta denumire si apoi ii dam Add;
6. e deschide o noua fereastra cu denumirea Spatial Reference Properties in care verificam sa fie
la Name: Stereo 1970 si apoi Apply si OK
Abia acum am terminat toti pasii pentru crearea unei teme noi Localitati.shp.
Pentru verificare mergem in directorul in care am dorit crearea acestei teme, respective:
D:/STUDENT/2008-2009/CADASTRU/POPESCU ION 9205 si trebuie sa ne apara Localitati.shp.
Apelam butonul Option (dreapat jos) si selectam Add Field si se deschide un alt submeniu.
Completam in continuare informatiile dupa cum se vede in figura, Name: Tip si la Type: alegem
obtiunea text.
La fel vom proceda si cand vom crea campul cu denumirea Denumire
Aceasta operatie, ne permite din acest moment sa editam elementele grafice, care in cazul nostru sunt
linii.
Digitizarea liniilor
Liniile, poliliniile, conturul poligoanelor se digitizeaza respectand aceleasi reguli. Limta unui
poligon este de fapt o polilinie. In continuare vom folosi termenul de linie pentru toate acestea.
Digitizarea on screen (pe ecran)consta in trasarea de linii vectoriale peste cele din imaginea
de fundal (in cazul liniilor si poligoanelor) si de punerea unor puncte (in cazul informatiei punctuale).
In cazul digitizarii liniilor se incepe digitizrea prin activarea functiei Editor prin selectarea
optiunii Start Editing.
Aceasta functie deschide pentru editare toate fisierele
de tip .shp aflate in acelasi folder. Dac n cadrul
proiectului sunt aduse fisiere .shp din mai multe locatii
(foldere) atunci vom fi solicitai sa alegem care folder
va fi dechis pentru editare.
n cazul n care din folderul deschis la editare sunt mai
multe fiiere aduse n proiect, atunci va trebui avut grija
ca la opiunea Target s fie selectat fiierul dorit.
Digitizarea liniilor se va face la o scara suficient de mare incat sa poata fi apreciata mediana acesteia.
De exemplu liniile simple care pe harta sunt trasate cu grosimi de 0,2-0,3 mm se vor digitiza la o scara
de 1:1000 1:1500. Liniile trasate cu simboluri mai groase se pot digitiza si la o scara mai mica
1:3000-1:5000.
Gresit
Corect
Dac din diverse motive trebuie s ntrerupem digitizarea, inchidem figura cu dublul clic pe
butonul stnga al mouse-ului, salvm din menuiul Editor cu comanda Save Edits sau Stop Editing si
apoi YES la Intrebarea daca dorim s salvm si putem relua digitizarea n cadrul aceleiai sesiuni de
editare (dac nu am inchis-o) sau ntr-o sesiune nou. Reluarea digitizrii din punctul unde am rmas
se face prin selectarea liniei/poligonului cu butonul sgeata din meniul Editor , iar apoi se d
dublu clic pe linie aceasta transformndu-se n verde i se afiseaza punctele de inflexiune (vertex-si) tot
in culoarea verde, precum si nodul de sfrit al liniei in culoare roie. n momentul n care vom selecta
butonul cu creiona pentru digitizare , automat cursorul va fi legat de ultimul nod introdus.
Daca stratul pe care vom digitiza nu este corect selectat elementele grafice (liniile) pe care le vom
digitiza se vor salva in alt strat sau se vor pierde.
Cand digitizarea unui poligon necesita o suprafata de contur prea mare, poligonul se paote realiza din
mai multe bucati astfel:
1. Se digitizeaza o parte din poligon , se inchide prin dublu clic, apoi se selecteaza
TASK : Auto-Complete polygon si se diditizeaza in continuare poligonul.
Dupa ce am terminat de digitizat inchidem sesiune de editare: Stop Editing si Save in calea
directorului nostru si nu in alt director!
3. Se activeaza iconita Split Tool si se pliteaza linia cu stanga mouse clic pe linie, apoi
se selecteza un segment al ei si se sterge sau se uneste cu alt segment.
CAZUL II
Cand suntem in situatia intersectarii a doua lini cu atribute diferite (spaghete) si vrem sa le unim
prin splitare, (operatie care este necesara pentru realizarea topologie) se va esfectua urmatorea
procedura :
1. Se porneste modulul Editor daca acesta nu era activat deja.
2. Se selecteza cele 2 lini care se intersecteaza, se poate obseva ca au atribute diferite
3. Apoi cu iconita Line intersection se va face clic mouse stanga in intersectia liniilor, din
aproape in aproape, pana cand se divid 4 segmente diferite de arce.
In Tablea de atribute cele doua campuri anterioare vor fi impartite fiecare in alte doua campuri care vor
isi vor pastra atriubutele.
In final am obtinut din doua linii suprapuse patru segmente de drepte prinse
intr-un punct cu atribute individuale.
CAZUL III
In situatie in care avem un element grafic (linie) unit in preabalabil cu functia Merge, si am constatat
ca segmentul ar trebui impartit in doua sau mai multe segmente pentru ca au atribute diferite se va
proceda astfel:
1. Se porneste modulul Editor daca acesta nu era activat deja.
2. Se selecteaza linia ce se doreste a fi splitata si se va observa atributul acesteia.
3. Se selecteza din meniul de Editare iconita Explode Multi-part Feature si se
spliteaza intersectia liniei cu stanga mouse dupa cum se vede in imaginea urmatoare.
4. Se poate observa in tabela de atribute ca linia initiala a fost impartita in 3 segmente distincte, dar
care au pastrat acelasi atribut. Vom selecta in continuare fiecare segment in parte si vom modifica
atributul din tabela de atribute.
Lucrul cu poligoane.
Se selecteaz poligonul.
Din meniul Task se selecteaz Cut Polygon Features din capitolul Modify Tasks
Avnd selectate csuele aferente temei poligon de editat din meniul Snapping..., se selecteaza
creionaul i se trage linia sau polilinia care va tia poligonul, plecnd de pe una din laturi (sau din
afara acesteia) i ncheind pe latura opus sau alaturat (sau n afara acesteia) astfel nct sa rezulte
dou sau mai multe poligoane (funcie de situaie i necesiti).
Pentru lipirea unui poligon.
Se selecteaz din meniul Task comanda Auto-Complete Polygon din capitolul Topology
Tasks
Se digitizeaz poligonul mare, apoi cel mic din interiorul celui mare. Avand poligonul mic
selectat, din meniul Editor se alege comanda Clip
Dac poligonul mic nu prezint interes acesta poate fi ters i astfel poligonul mare va rmne
cu gaur.
Aplicatia ArcGlobe din 3D Analyst va permite administrarea si vizualizarea, din punct de vedere local sau
global, a seturilor de date geografice tridimensionale extrem de mari. ArcGlobe va ofera posibilitatea de a
interactiona cu informatiile geografice de pe globul terestru.
ArcGIS Geostatistical Analyst este o extensie a familiei de produse ArcGIS Desktop (ArcInfo, ArcEditor si
ArcView) care ofera o gama larga de instrumente destinate explorarii datelor spatiale, identificarii abaterilor,
predictiei, evaluarii incertitudinii predictiilor si crearii suprafetelor.
o Sa realizati predictii, determinarea erorilor standard ale predictiei, analize ale limitelor de prag si ofera
o varietate de modele si instrumente pentru crearea hartilor de localizare cantitative.
ArcGIS Geostatistical Analyst este un pachet complet destinat prelucrarii datelor spatiale, analizelor
geostatistice si postprelucrarii datelor. De asemenea, aceasta extensie inglobeaza instrumente grafice interactive
cu parametrii definiti implicit, care pot asista utilizatorii incepatori la realizarea analizei datelor.
Geostatistical Analyst este o unealta de gestionare a a datelor in ArcGIS care ofera utilizatorilor de ArcGIS
instrumente puternice destinate analizelor geostatistice.
ArcGIS Network Analyst va permite crearea si administrarea seturilor de retele complexe si generarea de
solutii privind alegera rutelor.
ArcGIS Network Analyst este o extensie puternica destinata alegerii rutelor si care ofera un spatiu de lucru
complet nou pentru analiza spatiala bazata pe retea (analize privind locatiile, analize privind timpul de parcurs
si modelarea interactiunii spatiale). Aceasta extensie permite utilizatorilor ArcGIS Desktop sa modeleze
scenariile si conditiile reale specifice unei retele.
ArcGIS Schematics este o solutie inovatoare destinata automatizarii reprezentarilor schematice a bazelor de
date geospatiale ArcGIS. ArcGIS Schematics va permite o administrare si vizualizare mai buna a oricarui tip
retea liniara, cum ar fi: electricitate, gaze, apa/canal sau telecomunicatii.
ArcGIS Schematics va permite:
o Eliminarea diferentelor de abordare dintre scheme si bazele de date geospatiale.
o Actualizarea rapida a diagramelor.
o Administrarea elementelor retelei utilizand o solutie integrata.
o Administrarea atat a informatiilor de detaliu, cat si a celor de ansamblu.
o Administrarea reprezentarilor fizice si logice ale retelei.
o Generarea unei diversitati de reprezentari one-line si in ArcGIS.
ArcGIS Schematics este compatibil cu standardele organizatiei dumneavoastra si va ofera posibilitatea de a
genera diagrame (generare automata vs. CAD) sugestive. ArcGIS Schematics va permite administrarea rapida a
legaturilor din retea, intelegerea arhitecturii retelei si reducerea ciclului necesar deciziilor prin utilizarea
reprezentarilor sintetice si de detaliu pe retea.
ArcGIS Spatial Analyst ofera un set de instrumente destinate modelarii spatiale si analizei avansate. Utilizand
extensia ArcGIS Spatial Analyst, puteti obtine informatii noi privind datele dumneavoastra existente, puteti
analiza relatiile spatiale si puteti dezvolta modele spatiale ce integreaza functionalitatile ArcGIS Desktop si
ArcGIS Spatial Analyst.
o Realizarea de analize statistice pe baza unei regiuni, vecinatati mici sau zone predeterminate.
Crearea modelelor destinate analizei este simpla, iar aceste modele dispun de propriile documentatii - astfel
incat oricine poate sa inteleaga prelucrarile dumneavoastra privind analiza spatiala.
Datorita faptului ca masuratorile sunt stocate intr-o baza de date GIS, prelucrarile si compensarile topografice,
in scopul determinarii coordonatelor GIS (ale punctelor topografice), pot fi efectuate direct pe aceste
masuratori, iar obiectele spatiale GIS pot fi legate la punctele topografice. In plus, noile obiecte spatiale GIS
pot fi adaugate la straturile existente utilizand punctele topografice calculate.
ArcGIS Tracking Analyst ofera instrumente pentru redarea si analiza seriilor de timp. Extensia Tracking
Analyst va permite vizualizarea seriilor de timp si a structurilor spatiale si interactionarea cu alte tipuri de date
GIS disponibile pentru ArcGIS.
o Construirea de grafice cu scopul analizei datelor diacronice sau cele in timp real.
ArcGIS Tracking Analyst extinde familia de produse ArcGIS Desktop cu posibilitatea vizualizarii modificarilor
cu serii de timp si a celor in timp real.
ArcGIS Publisher va ofera functionalitatile necesare utilizarii in comun/distribuiri usoara a hartilor si datelor
GIS.
ArcGIS Publisher asigura pe langa costuri reduse, functionalitati simple destinate publicarii hartilor.
Puteti utiliza ArcGIS Publisher pentru a crea fisiere de harti publicate (.pmf) pe baza documentelor de
harta ArcMap (.mxd). Hartile publicate pot fi vizualizate utilizand orice produs din familia ArcGIS
Desktop, inclusiv aplicatia ArcReader care este distribuita in mod gratuit. Hartile publicate pot fi
utilizate in comun de un domeniu larg de utilizatori.
Utilizarea extensiei ArcGIS Publisher impreuna cu ArcView, ArcEditor si ArcInfo ofera profesionisitilor GIS
posibilitatea de a-si imparti operatiile specifice GIS. Aceasta extensie permite profesionistilor GIS sa publice
sau sa utilizeze in comun datele si hartile, fie local, fie in retea, fie prin Internet, permitand astfel realizarea de
vizualizari si interactiuni simultane. Fisierele de harti publicate ofera un mediu desavarsit pentru utilizarea in
comun a hartilor interactive si asigura functionalitati complexe privind cartografierea (disponibile si in
aplicatiile ArcGIS Desktop).
ArcPress for ArcGIS este un produs destinat rasterizarii hartilor, cu scopul de a obtine o calitate ridicata la
tiparire sau pentru exportul hartilor. ArcPress pentru ArcGIS transforma hartile intr-un limbaj nativ, specific
imprimantei dumneavoastra.
Deoarece nu veti avea nevoie de imprimante cu memorii extinse, hard disk-uri sau procesor PostScript,
ArcPresss pentru ArcGIS va permite economisirea banilor destinati echipamentelor hardware. De asemenea,
aceasta extensie permite obtinerea unor rezultate de inalta calitate pentru hartile tiparite, indiferent de
imprimanta utilizata.
De retinut: Incepand cu versiunea ArcGIS 9.1, functionalitatea extensiei ArcPress este inglobata in produsele
din familia ArcGIS Desktop: ArcView, ArcEditor si ArcInfo. Nu mai aveti nevoie de achizitionarea separata a
licentei.
ArcScan for ArcGIS, pentru ArcGIS este o extensie dezvoltata pentru produsele ArcInfo, ArcEdit si
ArcView si ofera un set cuprinzator, eficient si usor de utilizat de instrumente destinate conversiei de la
raster la vector.
Prin utilizarea functionalitatilor privind vectorizarea automata ale ArcScan-ului, utilizatorii pot
minimiza in mod simtitor munca de post-prelucrare. Functionalitatile de vectorizare automata constau
in crearea obiectelor spatiale vector pentru o anumita zona selectata interactiv sau pentru o imagine
intreaga.
ArcScan pentru ArcGIS va permite:
o Sa efectuati conversii de date de inalta calitate, automate si interactive, de la formatul raster le
cel vector.
o Sa creati obiecte spatiale, linii sau poligoane, in format shapefile sau geodatabase direct din
imaginile raster.
o Sa utilizati facilitati de snapping pentru a face ca vectorizarea interactiva sa fie mult mai precisa
si eficienta.
o Sa pregatiti imaginile pentru vectorizarea prin editari raster simple.
Retineti: Incepand cu versiunea 9.1 a produsului ArcGIS, functionalitatea ArcScan este inclusa in
ArcEditor si ArcInfo.
Maplex for ArcGIS este o extensie a familiei ArcGIS Desktop destinata amplasarii textului cartografic si
etichetarii de inalta calitate. Maplex pentru ArcGIS utilizeaza motorul consacrat Maplex destinat amplasarii
textului in harta, in scopul etichetarii automate de calitate profesionala a hartilor realizate cu ArcGIS. Maplex
pentru ArcGIS asigura reducerea timpul necesar producerii hartilor si sporeste calitatea acestora.
Interfata grafica intuitiva si regulile de baza ale motorului Maplex pentru ArcGIS, va ofera un mijloc rapid de
creare a etichetelor si simbolurilor obiectelor spatiale ale hartii dumneavoastra.
De retinut: Incepand cu versiunea 9.1. a produsului ArcGIS, functonalitatea extensiei Maplex a fost inclusa in
ArcInfo Desktop.
ArcSDE este o aplicatia software dedicata serverelor pentru a accesa unu numar foarte mare de baze de
date geografice multiutilizator ce sunt stocate in diferite sisteme de gestionare a bazelor de date
relationale (RDBMS). Reprezinta parte integranta a arhitecturii ArcGIS si un element de baza in
implementarea oricarei solutii GIS enterprise. Rolul sau principal este de a actiona ca un gateway GIS
catre datele spatiale stocate intr-un RDBMS.
ArcSDE ofera o suita de servicii ce imbunatatesc performanta gestionarii datelor, ofera posibilitatea
portabilitatii schemelor intre diferite RDBMS-uri, si nu in ultimul rand asigura flexibilitate
configuratiei dumneavoastra.
o Oferi date spatiale utilizatorilor de aplicatii ArcGIS Desktop (ArcReader, ArcView, ArcEditor
si ArcInfo), clientilor Internet prin intermediul ArcIMS, si tuturor aplicatiilor dezvoltate cu
ArcGIS Engine si ArcGIS Server.
o Gestiona informatia geografica stocate intr-unul dintre cele patru sisteme comerciale de baze de
date IBM's DB2 Universal Database si Informix Dynamic Server, Oracle, si Microsoft SQL
Server.
ArcIMS este solutia pentru servirea hartilor dinamice, a datelor GIS si de servicii pentru reteaua
Internet. Aceasta aplicatie ofera un cadru scalabil publicarii functionalitatilor GIS pe Web ce raspunde
cerintelor oricarei organizatii, atat pentru retelele Intranet cat si cererilor adresate de pe reteaua
Internet. Sreviciile ArcIMS pot fi folosite de o gama variata de clienti incluzand aplicatii Web proprii,
aplicatii ArcGIS Desktop, si echipamente mobile si wireless. Utilizand ArcIMS, toate organizatiile
indiferent de domeniul de activitate isi pot publica, descoperi si distribui informatia geospatiala si
celorlalti utilizatori.
o Crea foarte usor aplicatii specifice anumitor procese de lucru ce folosesc informatia cu continut
geografic.
o Accesul rapid si vizualizarea unei cantitati foarte mari de imagini sateliare, prelucrate on-the-
fly si la cerere
o Afisarea aproape instantanee a rezultatelor unui numar de utilizatori ce lucreaza simultan, fara a
fi nevoie de preprelucrarea datelor si incarcarea acestora intr-un DBMS
o ArcGIS
o ERDAS Imagine
o Intergraph GeoMedia
o MapInfo Pro
Bibliografie:
1) ESRI Romania (2007) Curs ArcGIS 9.x
2) CRUTA (2003) Curs ArcView 3.x Proiect FAO LCCS Romania
3) CRUTA Cercetari si proiecte realizate in perioada 1992-2008
4) Chris, Smith, Nancy, Payden, Pam, Cole (1995), Erdas Field Guide: Third edition, ERDAS
Inc., Atalanta.
5) Badea Alexandru Analiza efectelor amenajarilor funciare din Baraganul de Sud prin
mijloace de Teledetectie_SIG Editura Universitaria 2006 (Tipografia Universitatii din Craiova).
6) Benea Ionel (1998) Analiza spatiala SIG si organizarea spatiului geografic Universitatea
Spiru Haret
7) Donis, V. (1992), Aplicaii ale informaticii n geografie, Terra Nr. 1-2, pag. 50-55.
8) Eastman, J., Idrisi, R. (1995), Users Guide, Clark University, Worchester, Massachusetts.
9) (1999), ArcView GIS 3.2. Using ArcView GIS, Environmental System Research Institute, Inc.
S.U.A.
10) (1999), ArcView GIS 3.2. Using Avenue, Environmental System Research Institute, Inc.
S.U.A.
11) Consortiul Open GIS , Inc. 2004;
12) Revista internationala de GEOMATICA Jurnal European de SIG si Analiza Spatiala
Editura Lavoiser 2006
13) Badut Mircea SISTEME GEO-INFORMATICE pentru Administratie si Interne GIS
Editura CONPHYS 2006.
14) GIS si modelare hidraulica pentru retele de alimentare cu apa si canalizare Iulius Eduard
KELLER, editura Casa cartii de stiiinta 2008;
15)Sisteme GEO-informatice pentru administratie si interne, Mircea BADUT, editura Conphys
2006;
16)Sisteme Geoinformationale , principii generale si aplicatii, Nicolae POPOVICI, Gabriela BIALI,
editura Gheorghe Asachi Iasi 2000;
17)Information geographique et gestion des risques, Revue International de Geomatique, European
Journal of GIS and Spatial Analysis, Lavoisir 2006;
18)Representation spatiales et participation Revue International de Geomatique, European Journal of
GIS and Spatial Analysis, Lavoisir 2006;
19)Information geographique tridimensionnelle, Revue International de Geomatique, European
Journal of GIS and Spatial Analysis, Lavoisir 2006;
20)Les SIG sur le web, Revue International de Geomatique, European Journal of GIS and Spatial
Analysis, Lavoisir 2003;
21)Modeles en analyse spatiale, Information Geographique et Amenagement du territoire Lavoisir
2001;
22)SIG et analyse multicritere, Amor Laaribi, Hermes Science Europe 2000;
23)A to Z GIS An illustrated dictionary of geographic information systems edited by Tasha Wade
and Shelly Sommer, ESRI Press, Redlands, California;
24)GIS and Land Records The ArcGIS Parcel Data Model Nancy von Meyer, ESRI Press,
Redlands, California;
25)Geographical Information System, principles and aplications, Vol I, II, David J. Maguire, Michael
F. Goodchild, David W. Rhind Langman Scientific Technical, 1990;
26)The Business Benefits of GIS, David Maguire, Victoria Kouyoumjian, Ross Smith, ESRI Press,
Redlands, California;
27)Spatial Portals, Gateways to Geographic Information, Winnie Tang & Jan Selwood;
28)Connecting People While Preserving the Planet, Jean Poulit, ESRI Press, Redlands, California;
29)Designed Maps A Sourcebook for GIS Users, Cyntia A. Brewer, ESRI Press, Redlands,
California;
30)Conservation Geography Case Studies in GIS, Computer Mapping, and Activism, Charls L.
Convins, Jr, ESRI Press, Redlands, California;
31)Climat change Special Edition 2008, THE EARTH OBSERVATION HANDBOOK, edited by
CEOS and ESA;
32)Les SIG a la carte, ESRI France 2006
33)Geoprocessing in ArcGis, ESRI;
34)Geocoding in ArcGis, ESRI;
35)Geodatabase Woorkbook, ESRI.
36)ESRI Map Book, volume nr. 19, 20, 23, 24