8.2.

Baterii de acumulatoare

Elementul (elementele) de stocare a energiei electrice sau mecanice, n sistemele

regenerabile de energie electric are un rol foarte important, mai ales atunci cnd acestea
funcioneaz n regim autonom. Problema de baz a unui sistem distribuit de energie, este
aceea c cererea de putere (consumul) difer de cea disponibil n generatoare, rezultnd
deci un regim de dezechilibru, care dac nu este eliminat rapid va produce efecte negative
ce pot pune n pericol consumatorii sau chiar generatoarele. Diferena ntre puterea
disponibil i puterea cerut este tratat n diferite moduri. Unii proiectani utilizeaz
metoda disiprii puterii n exces pe nite rezistene (energie ce poate fi utilizat la
nclzire sau se pierde), ali proiectani utiliznd metoda mediilor de stocare, cel mai des
acestea fiind baterii electrice, pile de combustie, sau dispozitive mecanice de stocare a
energiei cinetice (volante). n perioadele de deficit energetic, dispozitivele de stocare pot
injecta putere n sistem, iar printr-o proiectare adecvat a capacitii acestora se poate
realiza un sistem eficient, care poate satisface n orice moment cerinele consumatorilor.

8.2.1. Principalii parametri ai bateriilor de acumulatoare

Caracteristicile principale ale unei baterii sunt tensiunea unei celule [V] i capacitatea
bateriei [Ah]. Diferena dintre potenialele celor doi electrozi reprezint fora
electromotoare sau tensiunea electric a celulei: E VK V A unde VK si V A
reprezint potenialul catodului i respectiv al anodului.

Litiul are potenialul cel mai negativ, fiind agentul de reducere cel mai puternic. Fluorul,
cu potenialul cel mai pozitiv, este agentul de oxidare cel mai puternic. n Tabelul 4.1 se
prezint o serie de materiale folosite pentru electrozi, materiale ordonate dup potenialul
de electrod.
De notat c cele mai bune metale pure pentru unul dintre electrozi sunt: litiu, beriliu,
sodiu, aluminiu si magneziu. Litiul i magneziul sunt ns foarte reactive.

Tabelul 1.2. Materiale folosite pentru electrozi

Materiale la anod Materiale la catod
(Borne negative) (Borne pozitive)
Cele mai negative Cele mai pozitive
Litiu Ferati
Magneziu Oxid fier
Aluminiu Oxid cupru
Zinc Ioduri
Crom Oxid cupric
Fier Oxid mercuric
Nichel Oxid cobalt
Plumb Dioxid de plumb
Hidrogen Oxid de argint
Cupru Oxigen

1
 Argint Oxihidroxid de nichel
Paladiu Dioxid de nichel
Mercur Peroxid de argint
Platina Permanganat
Aur Bromat
Mai puin negative Mai puin pozitive
Mrimea potenialelor de electrod depinde de natura materialului dur i de concentraia
ionilor, conform relaiei:
n RT n
VM V 0 ln C M (1.1)
nF
n
unde: - VM este potentiaul de electrod al metalului in solutia data, in [V];
- V este potenialul normal al metalului dat, [V];
0

- F este numrul lui Faraday 96500 [C];

n
- C M este concentratia ionilor meta::lului, [g-ion/l];
- n este valenta ionului considerat;
- R este constanta gazelor;
- T este temperatura, [oK].

8.2.1.1. Tensiunea electric

Tensiunea electric pe celul reprezint tensiunea regsit la bornele celulei, existnd o

tensiune de lucru (cnd bateria lucreaz) si o tensiune la gol (cnd nu este solicitat curent
de la baterie).
Tensiunea Ub la bornele sursei electrochimice in regim de descrcare este diferita de cea
de la gol datorita cderii interioare de tensiune si a pierderilor prin fenomene de
polarizare [1]:
Ub E Ep I r , (1.2)

unde:
- E este tensiunea la funcionarea n gol;
- Ep este o for contraelectromotoare datorat fenomenelor de polarizare;
- I este curentul electric furnizat de baterie;
- r este rezistena intern a sursei.
Tensiunea Uinc la bornele sursei electrochimice n regim de ncrcare este:
Ub E Ep I r , (1.3)

Tensiunea depinde de ncrcarea bateriei dar i de momentul msurrii ei. Astfel, dac
bateria a fost ncrcat sau descrcat recent, tensiunea va fi ntr-un proces de atingere a
unui punct de echilibru, care poate dura i cteva ore. Tensiunea la bornele bateriei nu
rmne constant n timp ci scade datorit proceselor ce au loc n celule, depinznd de
starea de ncrcare.

8.2.1.2. Capacitatea bateriei

2
Capacitatea (C) reprezint sarcina care poate fi preluat de la baterie n anumite condiii,
deci este cantitatea de electricitate pe care o poate furniza bateria pus s se descarce [1].
Capacitatea bateriei la un curent constant este funcie de valoarea curentului la care se
face descrcarea.
Capacitatea maxim a bateriei este capacitatea preluat de la baterie n condiia n care
tensiunea nu scade sub valoarea minim.
Capacitatea depinde de temperatura dar si de modul n care a fost folosit bateria n timp.
Capacitatea bateriei se exprim n [Ah] i este dat de relaia:
t
C I d dt , (1.5)
0

unde:
- Id este curentul de descrcare;
- t este durata de descrcare.
Dac descrcarea se face la curent constant:
C I t . (1.6)
- Capacitatea bateriei depinde de cantitatea de mas activ care particip la reacii
pe timpul descrcrii
Graficul de mai jos prezint faptul c vrsta bateriei infuleneaz capacitatea celulei,
atunci cnd aceasta se afl la temperatura camerei. Capacitatea bateriei scade odat cu
mbtrnirea acesteia [26].

Figura 4.5: Variaia capacitatii unei celule n funcie de durata de via a bateriei.

8.2.1.3. Rata de descrcare

3
n unele cazuri, capacitatea se exprim n funcie de rata de descrcare. Rata de
descrcare nominal este de 1 [C]. Acest lucru nseamn ca o baterie de 100 [Ah] va
furniza timp de o or un curent de 100 [A]. Aceeai baterie descrcat cu rata de 0.5 [C]
va putea furniza 50 [A] timp de dou ore, iar la rata de descrcare de 2 [C] va furniza 200
[A] timp de 30 minute.
Unele baterii, care au o rezisten intern redus i o structur intern bun conductoare
de curent, pot furniza curent pn la 20 [A]. Majoritatea bateriilor pot furniza un vrf de
curent de 5 [A].

8.2.1.4. Rezistena intern

Reprezint rezistena electric pe care bateria o opune la trecerea curentului continuu.

Rezistena intern total ra se compune dintr-o rezisten ohmic r care corespunde
rezistenei electrolitului i electrozilor i o rezisten de polarizare, rp=Ep/I, ce depinde de
tensiunea i de curentul de polarizare, ea avnd valori diferite la ncrcare i descrcare
(deoarece Ep este diferit). Orientativ valoarea rezistenei interne a unei celule este de
ordinul miliohmilor. n mod evident, o rezisten intern mic va permite generarea de
cureni mari i pierderile interne vor fi reduse (deci tensiunea la borne va fi mai mare).
Rezistena intern depinde invers-proporional i de temperatur datorit creterii
mobilitii electronilor. Rezistena intern la aproape toate bateriile tinde s creasc
semnificativ ctre finalul ciclului de descrcare, pe msur ce materialele active trec n
starea de descrcare, fapt care duce la scderea rapid a tensiunii furnizate. Mai mult,
creterea rezistenei interne duce i la creterea pierderilor interne prin efect Joule-Lenz i
la creterea important a temperaturii bateriei. Rezistena bateriei crete i cu vrsta
bateriei.

8.2.1.5. Puterea specific i energia specific

Masa unui vehicul reprezint un element foarte important n ceea ce privete consumul de
combustibil. Pentru un vehicul electric hibrid care folosete ca surs de energie i o
baterie electric, masa acesteia poate fi un factor ce influeneaz mult consumul de
energie i implicit raza de aciune. De aici rezult necesitatea unor baterii care s
furnizeze o energie ct mai mare la o mas ct mai mic. Mrimea care exprim aceast
dependen este energia specific i se exprim n [Wh/kg] sau [Wh/l].
n general, densiti mari de energie se obin utiliznd mai multe materiale reactive,
dezavantajul fiind c sistemul are tendina de a fi instabil, ceea ce impune msuri speciale
de siguran n exploatare. Densitatea de energie depinde i de calitatea materialelor
active, impuritile limitnd energia furnizat. Chiar i forma bateriei conteaz, deoarece
densitatea de energie nu depinde doar de materiale ci i de conectarea lor i de inveliul
(carcasa) bateriei.
Energia specific a bateriei permite compararea acesteia, ca surs de energie pentru
propulsie, cu alte tipuri de surse de energie ce se pot utiliza la bordul autovehiculelor
hibride. Totui, chiar i cele mai performante baterii ofer o energie specific sub 1% din
cea a benzinei. Aceasta nu datorit faptului c energia electric este de calitate inferioar,

4
ci pentru c orice combustibil pe baz de hidrocarburi conine toate elementele necesare
reaciilor de combustie, aerul fiind luat direct din atmosfer, spre deosebire de baterie
care trebuie s includ n masa ei toi reactanii solizi, lichizi sau gazoi utilizai de
reaciile electrochimice.
n Fig.4.6 se prezint densitatea relativ de energie pentru cteva tipuri uzuale de baterii
secundare. Se observ c cele mai puin eficiente sunt sursele electrochimice bazate pe
plumb iar cele mai eficiente sunt cele bazate pe litiu.

Figura 1.6. Densitatea relativ de energie pentru tipuri de baterii secundare.

8.2.1.6. Autodescrcarea

O caracteristic neplcut a bateriilor o reprezint pierderea de energie datorit

autodescrcarii n perioada de stocare/neutilizare a lor, cnd circuitul exterior este deschis
(lipsete sarcina), fapt datorat reaciilor interne. Reaciile au loc cu o vitez mult mai
mic dect la descrcarea bateriei pe o sarcin. Rata de autodescrcare depinde de tipul
bateriei, de temperatur i de vechimea bateriei. De exemplu, o baterie NiCd mai veche
se poate descrca chiar n circa doua sptmni, n timp ce o baterie cu Pb nou se va
descrca mai puin de jumtate ntr-un an, dac este pstrat la temperatura de 25 oC.
Estimativ, cele mai multe baterii se descarc ntre limitele de 0.01-1% din capacitatea
total n 24 ore.
Autodescrcarea este proporional cu temperatura, creterea acesteia crescnd rata
reaciilor chimice nedorite care cauzeaz apariia curentului de pierderi ntre electrozi.

8.2.1.7. Durata de via (numrul de cicluri)

5
Durata de via este exprimat n numrul de cicluri, adic numrul de ncrcri-
descrcri complete (pn la tensiunea final admis sau pn cnd capacitatea scade sub
80% din capacitatea iniial) pe care l poate suporta bateria. Numrul de cicluri depinde
de tipul bateriei, de gradul de descrcare n timpul funcionrii, de temperatur, de modul
i viteza de ncrcare.
Numrul de cicluri poate varia pn la sute de mii, dar el poate fi i mai mic (sub 50)
dac nu se respect recomandrile de exploatare (practic numrul de cicluri se poate
reduce cu 80%).
Durata de via depinde fundamental de strategia de control al modului de funcionare
selectat pe durata unui anumit traseu parcurs.

8.2.1.8. Temperatura

Creterea temperaturii duce la creterea ratei reaciilor, pentru fiecare cretere cu 10[oC]
rata reaciilor crescnd de circa dou ori. Astfel, descrcarea timp de o or la 35 [ oC] este
aproximativ echivalent cu descrcarea timp de dou ore la 25 [oC].
SOC Gradul de ncrcare actual al bateriei (State of Charge - SOC ) reprezint
capacitatea disponibil a acesteia exprimat n procente sau n [Ah] din capacitatea
natural. Pe o scar de la 0 la 1, 0 corespunde cazului bateriei descrcate iar 1 cazul
bateriei ncrcate. SOC scade pe msur ce bateria alimenteaz o sarcin i crete cnd
bateria se ncarc. Se poate spune c SOC reprezint un indicator de combustibil al
bateriei. De notat c SOC nu se refer la capacitatea maxim la care a fost ncrcat
ultima dat bateria, ci la capacitatea iniial a bateriei. n tabelul de mai jos este
reprezentat gradul de ncrcare al bateriei pentru o baterie de 12 V. Pentru o durat de
via ct mai lung, bateriile ar trebui s oscileze ntre valorile prezentate n tabel cu
culoarea verde. Valorile cu galben, dac apar ocazitional nu sunt duntoare bateriei, ns
descrcrile continue la aceste nivele vor scurta cu mult durata de via a bateriei.
Este foarte important determinarea tensiunii, cea mai bun determinare fcndu-se prin
msurarea greutii specifice. La multe baterii acest lucru este foarte dificil, n unele
cazuri chiar imposibil. Dup cum se poate vedea din tabel, cderea de tensiune cea mai
mare se relizeaz la gradul de ncrcare de 10% [25].

Tabelul 1.3. Variaia tensiunii bateriei n funcie de gradul de ncrcare.

Gradul de
Baterie 12 V Volt / Celul
ncrcare
100% 12.7 2.12
90% 12.5 2.08
80% 12.42 2.07
70% 12.32 2.05
60% 12.20 2.03
50% 12.06 2.01
40% 11.9 1.98

6
 30% 11.75 1.96
20% 11.58 1.93
10% 11.31 1.89
0 10.5 1.75

8.2.2.10. Gradul de descrcare

Gradul de descrcare (Depth of Discharge - DOD) se definete pe fiecare ciclu drept

procentul de energie descrcat / scos din baterie la fiecare descrcare. Acesta influeneaz
n mod direct durata de via a bateriei, pentru majoritatea surselor electrochimice
numrul de cicluri crescnd exponenial cu scderea DOD. Totui unele baterii (NiCd,
NiMH) necesit periodic o descrcare complet, pentru a elimina efectul de memorie.
Relaia dintre durata de via i gradul de descrcare (DOD) este logaritmic, aa cum se
arat n figura de mai jos. Acest factor este foarte important att pentru productorii de
baterii de acumulatoare ct i pentru utilizatorii lor [22].
Prin limitarea gradului de descrcare al bateriilor n aplicaii, proiectantul poate
mbuntii semnificativ durata de via, de asemenea i utilizatorul poate prelungi
durata de via a bateriei, folosind celule cu o capacitate puin mai mare dect cea
necesar.

Figura. 1.7. Variaia duratei de via a bateriilor n funcie de gradul lor de descrcare.

Efectul de memorie const n pierderea progresiv a capacitii de rencarcare datorit

modificrii structurii cristaline a electrozilor bateriei prin trecerea de la o structur fin la
una de dimensiuni mai mari. Acest lucru se ntmpl atunci cnd bateria este rencrcat
fr s fi fost complet descrcat dup un anumit numr de cicluri de funcionare, caz n
care doar o parte din materialul activ poate fi reciclat. Pentru a evita acest efect se
recomand descrcarea complet periodic a bateriei (o dat la o lun pentru baterii NiCd
i o dat la trei luni pentru baterii NiMH).

7
Durata de rencarcare reprezint timpul n care bateria este rencarcat la parametrii
apropiai de cei iniiali. n funcie de tipul bateriei, rencarcarea se poate realiza n 1 pn
la 8 ore (sau chiar 16).
Unele baterii pot fi rencarcate la 80% din capacitate n mai puin de o or, dar necesit
un sistem de ncrcare comandat (Battery Management System BMS) care s
monitorizeze tensiunea, curentul i temperatura. ncrcarea poate fi la curent constant, la
tensiune constant sau la putere constant, fie cu un algoritm care este o combinaie a
acestora.
Una din problemele rencarcarii este dat de diferena de ncrcare a celulelor, unele fiind
suprancrcate iar altele subncarcate, ceea ce necesit egalizarea celulelor prin diverse
metode.
Tabelul 1.4. Parametrii diferitelor baterii de acumulatoare.
NiCd NiMH Baterii cu plumb Li-ion

Capacitatea (mAh) 600 1000 2000 1200

Tensiunea bateriei (V) 7.5 7.5 12 7.2
Energia / ciclu de funcionare (Wh) 4.5 7.5 24 8.6
Durata de viata 1500 500 250 500
Cost $50 $70 $50 $100
Cost / kWh $7.50 $18.50 $8.50 $24.00

Tipuri de baterii de acumulatoare

8.2.2. Baterii cu plumb

Bateria cu plumb este unul dintre cele mai utilizate medii electrice de stocare, avnd
avantajul preului mult mai redus dect al altor elemente similare. n urmtoarele rnduri
se va face o scurta descriere a funcionarii bateriei cu plumb, i regimurile utilizate pentru
ncrcare i descrcare.
Cnd o baterie cu plumb este ncrcata, tensiunea la bornele sale creste. Cnd curentul de
ncrcare creste de la zero spre o anumita valoare, rezistenta interna a bateriei rezista
curentului, i tensiunea creste imediat peste valoarea de funcionare n gol. Dup acest
salt iniial, tensiunea continua sa creasc, dar mai gradat, n timp ce bateria se ncarc.
Spre sfritul ncrcrii, tensiunea creste brusc, i bateria ncepe sa emit un gaz, care
este rezultatul descompunerii apei n hidrogen i oxigen. Daca acest proces este lsat sa
continue pentru o perioada lunga de timp, bateria este suprancrcata, rezultnd intr-o
accelerare a coroziunii plcilor bateriei, pierderi de electrolit, i deteriorri fizice ale
plcilor. De aceea suprancrcarea trebuie limitata, insa cnd o baterie atinge tensiunea la
care ncepe sa gazeze nu este ncrcata la maxim. Pentru a termina ncrcarea, bateria
trebuie lsata sa gazeze pentru o perioada scurta de timp, timp n care o parte din curentul
de ncrcare continua sa ncarce bateria iar o alta parte cauzeaz efectul de gazare. n
bateriile umplute cu electrolit (contrar celor n care electrolitul este imobilizat intr-un gel
sau intr-o sticla absorbanta), procesul de gazare agita electrolitul, asigurnd astfel acelai
nivel de aciditate n toata masa [27].

8
Cnd un acumulator cu plumb este descrcat, tensiunea sa scade. Descrcarea nu poate
continua la nesfrit: eventual nu mai exista material care sa reacioneze i bateria este
deteriorata. De aceea, descrcarea completa trebuie evitata.
O baterie cu plumb se compune din celule electrochimice care conin un pol pozitiv, un
pol negativ si un electrolit, toate dispuse intr-un vas corespunztor (dintr-un material
neatacat de acidul sulfuric). Materia activa de la polul pozitiv este bioxidul de plumb
(PbO2) iar materia activa de la polul negativ este plumbul spongios. La descrcare att
bioxidul de plumb cat si plumbul spongios se transforma in sulfat de plumb, iar la
reincarcare, materiile active revin la starea iniiala. In general electrozii sunt sub forma de
tip grtar, sac sau tubulare. Electrolitul este o soluie de acid sulfuric H 2SO4 de
concentraie 20-30% sau densitate cuprinsa intre 1.08-1.30 [g/cm 3]. Plcile pozitive sunt
legate intre ele, formnd electrodul pozitiv, iar plcile negative sunt si ele legate intre ele,
formnd electrodul negativ.
Pentru ca rezistenta interna sa fie cat mai mica, plcile trebuie sa fie cat mai apropiate,
dar fara riscul de scurtcircuit. Astfel, intre placi de se monteaz piese separatoare poroase
(din lemn, cauciuc, plastic, ebonita etc.), care au rolul de a mpiedica atingerea plcilor.
In plus, in acest fel se obine un volum cat mai mic si se obine si un pachet bine fixat in
vas, ceea ce prentmpina deformarea plcilor. Tensiunea data de o celula este de
aproximativ 2 [V]. Rezistenta interna a unei baterii de acumulatoare cu Plumb depinde
foarte mult de temperatura, aceasta scade odat ce temperatura creste, aa cum se poate
observa in figura de mai jos.

Figura 1.8. Variaia rezistentei interne a bateriei in funcie de temperatura.

Astfel bateria poate deveni foarte insuficienta la temperaturi joase, dar se pote obine si o
eficienta mai ridicata la temperaturi mai nalte, insa in acest caz impedana interna a
bateriei trebuie sa fie sczut [26].

8.2.2.1. Avantajele si dezavantajele bateriilor cu plumb

Avantajele bateriilor cu plumb

9
Sunt baterii care pot fi realizate la puteri mari, sunt ieftine, simplu de realizat, sigure si
fiabile. Tehnologia producerii lor este bine stpnita, iar utilizarea lor corecta asigura un
serviciu durabil si eficient. Au o mare capacitate de descrcare.

Dezavantajele bateriilor cu plumb

Energia specifica redusa (circa 40 [W/kg]), eficienta redusa la temperaturi mici si

numrul de cicluri relativ mic reprezint impedimente in utilizarea lor pe vehicule
electrice si hibride. Nu pot fi stocate in starea de descrcare, fiind recomandat ca
tensiunea pe celula sa nu scad sub circa 2 [V]. Caracteristicile de ncrcare si descrcare
depind semnificativ de variaiile de temperatura. Au dezavantajul ca necesita o durata
mare de reincarcare (de pana la 6-8 ore). Bateria nu pote susine un curent mare sau o
tensiune de ncrcare pentru o durata mare de timp, bateria se incalzeste repede si se
raceste lent.

Masa bateriilor cu plumb folosite pentru vehicule electrice sau hibride este mare si pote
ajunge pana la 24% din masa vehiculului. Din punct de vedere al proteciei mediului,
bateriile cu plumb sunt poluante att datorita plumbului cat si datorita electrolitului.
Producerea lor implica existenta unui mediu toxic cu efecte negative pentru personal si
pentru mediu. Transportul lor trebui realizat cu grija pentru a se evita scurgerile de acid.

8.2.3. Baterii nichel-cadmiu

Sunt baterii secundare alcaline la care elementele de baza sunt electrodul pozitiv din
hidroxid de nichel Ni(OH)2, electrodul negativ din cadmiu si un electrolit din hidroxid de
potasiu KOH (cu densitate de 1.210 [g/cm3]). Electrolitul actioneaza ca un conductor
ionic si intervine puin in reacii. Procesele electrochimice reversibile din timpul
incarcarii si descrcrii sunt date de reacia totala [1].
Potenialul la electrodul pozitiv este de circa 0.45-0.5 [V], iar la cel negativ este de circa
1.2-1.3 [V]. Din punct de vedere constructiv (Fig.4.14), o baterie NiCd este compusa din
electrodul pozitiv izolat de electrodul negativ (din cadmiu) printr-un separator,
elementele fiind dispuse in straturi si rulate sub forma de spirala, acestea, mpreuna cu
electrolitul, fiind asamblate intr-o carcasa metalica [14]. Bateria dispune de o supapa de
sigurana care asigura evacuarea gazelor care pot fi eliberate in timpul funcionarii.
Necesita o descrcare completa periodica pentru a evita apariia efectului de memorie. Se
comporta bine la incarcarii rapide.

10
 Figura 4.14: Structura unei baterii NiCd

8.2.3.1. Avantajele si dezavantajele bateriilor NiCd

Avantaje:
- durata de viata mare, de circa 1000 cicluri (valoare medie 500 de cicluri);
- poate fi reincarcata si la temperaturi reduse;
- sunt simplu de stocat si transportat;
- lucreaz bine si la temperaturi reduse;
- pot lucra la o rata de descrcare mare pana la 10C;
- ncrcarea se pote face rapid, in cel mult doua ore sau chiar in 15 minute;
- sunt reciclabile.
Dezavantaje:
- au densitate de energie redusa (45-80 [W/kg], valoare medie 55 [W/kg]);
- grad de autodescarcare ridicat (circa 10% din 24-48 ore sau circa 20-25% pe luna
si se descarc aproape complet in 6 luni);
- cadmiul este toxic, prezint efectul de memorie;
- sunt de 2-4 ori mai scumpe dect bateriile de plumb (dar au durata de viata mai
mare).
Bateriile NiCd au o rezistenta interna redusa, ceea ce le face utile pentru echipamente in
care se solicita valori mari de curent, ajungnd pana la 20 [A/celula]. Exista unele opinii
legate de efectul de memorie, care nseamn tendina bateriei de a nu genera tensiunea
nominala daca este conectata la sarcina nainte de descrcarea totala (pana la circa 1
[V/cel]). Efectul consta in apariia unor granule datorate cadmiului nefolosit, ceea ce
reduce suprafaa activa a cadmiului; electrodul de cadmiu va avea astfel doua suprafee
cu rugozitate diferita; la sarcini mari, suprafaa mai fina se va consuma rapid, ceea ce
duce la scderea tensiunii, dei bateria nu este descrcata. Cataloagele firmelor nu
mentioneaza acest efect, iar unii utilizatori considera ca aceasta descrcare reduce durata
de viata a bateriei. Din acest motiv se recomanda ca periodic bateria sa fi descrcata total.

11
Densitatea de stocare a energiei este de 45-80 [Wh/kg], iar densitatea de putere este de
150-160 [W/kg]. Randamentul in [Ah] al bateriilor NiCd este circa 75-80% iar
randamentul in [Wh] este de circa 60-65%.
Din punct de vedere al polurii, acest tip de baterie este poluanta, dar este reciclabila.
Caracteristicile de ncrcare depind de curent, timp, temperatura: un curent de ncrcare
crescut si o temperatura redusa duc la creterea tensiunii bateriei.
In Fig.4.15 se prezint caracteristicile de autodescarcare funcie de temperatura pentru
baterii NiCd.

Figura 4.15: Caracteristici de autodescarcare

8.2.4. Bateriile nichel metal hidrid (NiMH)

Cercetrile in domeniul bateriilor nichel metal hidrura (NiMH) au nceput in anii 70 in

urma cercetrilor asupra modalitatilor de stocare a hidrogenului, cnd s-a observat ca
unele aliaje metalice (NiFe, MgNi) au capacitatea de a captura si elibera un volum de
hidrogen de pana la 1000 de ori mai mare dect volumul lor. Prin alegerea
corespunztoare a materialelor constituente, procesele electrochimice pot fi controlate la
temperaturile mediului ambiant. Ca structura sunt in general similare cu bateriile NiCd,
diferind prin faptul ca in loc de cadmiu se folosete ca element activ hidrogenul. Anodul
este realizat dintr-un metal hidrid, care are capacitatea de a stoca hidrogen. Tensiunea
unei celule este de 1.2 [V]. Din punct de vedere constructiv, structura unei celule de
baterie NiMH este clasica, fiind compusa din doi electrozi si un electrolit (figura 4.16).
Electrodul pozitiv este hidroxidul de nichel Ni(OH)2. ele este insolubil in electrolit si
poate fi realizat cu suprafee mari, ceea ce duce la capacitati ridicate si densitati mari de
curent.
Electrodul negativ este realizat dintr-un metal hidrid, care in structura sa, stocheaz
hidrogen. Metalul hidrid poate conine teoretic intre 1% si 7% hidrogen din masa sa
(materialele actuale utilizate conin 1% sau 2% hidrogen). Substratul metalic poros
utilizat este de tip grtar, reea, folie, sau placa si se realizeaz din nichel, cupru, cupru
placat cu nichel, sau aliaj de cupru-nichel.
Utilizarea cuprului in aliaj, cu excelente calitati de conductibilitate electrica, reduce
considerabil rezistenta interna a electrodului si micsoreaza pierderile de putere prin
disipare termica, crescnd astfel puterea disponibila a bateriei. In plus, cuprul este un

12
metal maleabil, caracteristica importanta daca se ia in consideraie faptul ca intr-un ciclu
de ncrcare - descrcare electrodul se dilata, respectiv contracta (dar nu termic).

Figura 4.16: Baterie NIMH

Electrodul negativ rezulta prin presarea materialului activ (aflat sub forma de pulbere) in
masa stratului metalic poros dup ce se sintetizeaz. Materialul activ este de regula un
aliaj Titan-Vanadiu-Nichel la care se adaug Pd (Paladiu) avnd rolul de a creste
semnificativ capacitatea de descrcare la rate mari. Astfel, rata de descrcare 1C se
imbunatateste cu 20% comparativ cu cea a aceluiai metal activ fara adaus de paladiu.
Imbunatatirea semnificativa pe care un procent infim de paladiu o aduce capacitati de
descrcare a bateriei NiMH reiese si mai bine in evidenta din Fig.4.17 in care sunt
reprezentate caracteristicile de descrcare (curentul de descrcare raportata la capacitatea
bateriei) pentru patru tipuri sugestive de aliaje. Astfel, se poate observa comportamentul a
doua aliaje, Z212, respectiv Z151 ce difer doar prin adausul de 1% Pd la primul aliaj si
care face ca la o descrcare 1C capacitatea acesteia sa scad cu doar 10% (curba a) in
timp ce lipsa paladiului produce o scdere cu 7% a capacitatii celuilalt aliaj (curba b)
pentru acelai curent de descrcare.

8.2.4.1. Avantajele bateriilor NiMH

- conductivitate nalta a electrolitului, ceea ce permite utilizarea in aplicaii de

putere mare;
- bateria poate fi nchisa, minimiznd costurile de intretinere si pierderile, opereaz
pe o plaja larga de temperatura;
- durata de viata este mare si compenseaz costul mai mare fata de alte tehnologii;
- densitatea de energie este mare iar costul pe watt sau pe watt-ora este redus.
-
8.2.5. Baterii cu litiu

Litiul este cel mai uor metal (plutete pe apa) si are cel mai mare potenial electrochimic,
fiind astfel un metal foarte reactiv.

13
Bateriile cu litiu (Fig.4.23) constau dintr-un electrod negativ, realizat din carbon nalt
cristalizat, electrolit compus din solveni organici, sruri de litiu si separatori [6].
Deoarece nu exista un electrolit lichid, exista avantajul lipsei de scurgeri din baterie.

Figura 4.23: Principiul unei baterii cu litiu

ncrcarea si descrcarea se face prin intermediul ionilor de litiu, proces care nu implica
reacii chimice duntoare. Litiul are cel mai cobort potenial electric dintre toate
elementele. Acest lucru permite bateriei cu litiu sa aib cea mai mare tensiune de lucru
dintre baterii si cea mai mare densitate de energie si putere fata de bateriile cu Pb si
bateriile NiMH.
In Tabelul 4.6 se prezint caracteristici ale bateriilor cu litiu realizate de firma Hitachi
Group.

Tabelul 4.6: Caracteristici ale bateriilor cu litiu

HEV EV
Dimensiuni [mm] 260x541x160 290x440x186
Masa [kg] 20.2 29.3
Tensiune [V] 173 30
Capacitate [Ah] 3.6 90
Densitate de energie [Wh/kg] - 93
Densitate de putere [W/Kg] 1350 350

14
 Figura 4.24 Structura unei baterii cu litiu

Tabelul 4.7: Tipurile principale de baterii de acumulatoare si unele din caracteristicile lor
Pb NiCd NiMH Li-ion
Cost Redus Mediu Ridicat Foarte mare
Densitate de energie [Wh/kg] 30 50 75 100
Tensiunea pe element [V] 2.27 1.25 1.25 3.6
Circuitul de sarcina Redus Foarte mare Moderat Mare
Numrul ciclurilor de ncrcare / 200-2000 1500 500 300-500
descrcare
Autodescarcare Redusa Moderata Ridicata Redusa
Timp minim de reincarcare [ore] 8-16 1.5 2-3 3-6
Impact asupra mediului Ridicat Ridicat Redus Ridicat

Exista diverse tipuri de baterii si muli factori care le afecteaz performantele. Pentru a
analiza performantele bateriilor exista multe modele matematice.
Factorii care influenteaza performantele bateriei sunt:
- starea de ncrcare;
- capacitatea de stocare a bateriei;
- rata de ncrcare / descrcare;
- temperatura;
- durata de viata.
Modelele bateriilor electrochimice sunt bazate numai pe electrochimie. Aceste modele
ignora efectele termodinamice si cuantice. Cu toate ca aceste modele pot prezice stocarea
energiei, ele sunt incapabile sa modeleze fenomene cum ar fi durata de timp cnd se
modifica tensiunea in sarcina.

15