Bolile creierului, cauza majora de invaliditate

Jurnalul National: Ce aduce nou acest congres?

Ovidiu Bajenaru: In primul rand, o noua tematica. Congresul are o

tematica dubla: neuropatiile periferice si epilepsia. Premergator
congresului s-a tinut un curs de epilepsie, organizat de SNR,
sustinut de un grup de profesori neurologi. Punem la dispozitia
colegilor nostri noile ghiduri de diagnostic si tratament, elaborate
la nivelul SNR. Ele se refera la epilepsie, la scleroza multipla, boala
Parkinson si la alte boli. Sunt primele ghiduri de diagnostic
elaborate de SNR. Desigur, vor urma si altele. In felul acesta vrem
ca SNR sa elaboreze ghiduri nationale de diagnostic si tratament
pentru principalele boli neurologice.

Este un congres national cu participare internationala. Ce personalitati

onoreaza cu prezenta aceasta manifestare?

Incepand de anul trecut, in deschiderea congresului are loc o conferinta

omagiala, sustinuta de o personalitate in domeniu. Cu prilejul celui
de-al III-lea Congres, aceasta conferinta este consacrata lui Gh.
Marinescu si va fi sustinuta de profesorul Gerard Said de la Paris,
secretarul general al Societatii Europene de Neurologie. De
asemenea, vor fi prezenti profesorii Emillio Perruca (Italia), care, in
lume, este unul dintre liderii de opinie in domeniul tratamentului
epilepsiei, Elinor Ben Menachen (Anglia), Doru Margineanu care
lucreaza in Belgia in domeniul cercetarii medicamentelor, a
medicatiei antiepileptice, in special.

Domnule profesor, tinem pasul cu neurologia moderna?

Noi am facut eforturi foarte mari de a ne apropia de tendintele actuale

moderne din cunoasterea bolilor neurologice. In ultimii 20 de ani s-
a produs practic o revolutie determinata pe de o parte de
dezvoltarea tehnicii moderne, iar pe de alta parte prin dezvoltarea
stiintelor fundamentale, a neurostiintelor in particular. Acestea au
adus date foarte noi despre boli care altadata ne erau necunoscute.
A permis dezvoltarea unor noi tehnici de diagnostic si tratament si
a adus noi posibilitati terapeutice. Dinamica este formidabila.
Scoala de neurologie, in special clinicile universitare, si SNR
tocmai aceasta incearca sa faca: sa tina pasul cu dezvoltarea
actuala.

Dar in privinta dotarii, cum ne prezentam?

Avem probleme. Sunt cateva clinici care au o dotare mai buna. Una este
la Clinica de Neurologie a Spitalului Universitar, una la Institutul de
Boli Cerebro-Vasculare, ceva la Spitalul Coletina si cate ceva la
clinicile universitare mari din tara. In rest, dotarea este mult sub
ceea ce ar trebui sa avem in privinta asistentei medicale. Iar ca
posibilitati de cercetare avem probleme si mai mari.

Si nu sunt singurele probleme...

Una dintre principalele probleme ale neurologiei noastre la ora actuala

este ca numarul pacientilor este foarte mare, mult mai mare
comparativ cu numarul de paturi. Rulajul este foarte dificil, motiv
pentru care sectiile sunt destul de aglomerate. Pacientul cu
accident vascular cerebral nu poate avea o durata de spitalizare
foarte scurta. In acest sens avem aprobarea Ministerului Sanatatii
sa infiintam o unitate de urgenta neurovasculara in aripa noua a
spitalului, la etajul al IX-lea.

Domnule profesor, la acest congres participa multi medici de familie. De ce?

Este foarte imbucurator. Pentru ca in medicina de familie patologia

neurologica ocupa un loc extrem de important. Sa ne gandim la
pacientii cu accidente vasculare cerebrale, pacientii varstnici cu
dementa, la cei cu epilepsie, cu sechele dupa traumatisme cranio-
cerebrale si politraumatisme, cu neuropatii periferice. O patologie
cu care medicul de familie se intalneste foarte, foarte frecvent.

Care e rolul medicului de familie in aceste cazuri?

In cunostinta de cauza, rolul medicului de familie este de a supraveghea

corect acesti pacienti. Sa le mentina un tratament corect si sa
sesizeze orice modificare evolutiva pentru a-i trimite la o
reevaluare neurologica.

Care este situatia privind ingrijirile la domiciliu pentru aceasta categorie de

bolnavi?

Sub aspectul acesta sunt mari dificultati. Probabil ca una dintre cele mai
mari lipsuri cu care ne confruntam noi ca spital de urgenta este ca
nu exista suficiente sectii destinate bolnavilor cronici. Frecvent
avem pacienti cu accident vascular cerebral care supravietuiesc,
dar raman cu invaliditati mari, nu au familie sau familia nu are
posibilitatea sa-i ingrijeasca. Acesti pacienti raman in spital,
impiedicand respectarea indicatorilor. A aparut o serie de societati
care au ca obiect de activitate ingrijirile medicale la domiciliu, dar
sunt foarte putine. Sa nu uitam ca bolile neurologice constituie
principala cauza de invaliditati majore la pacientii adulti.
Ce posibilitati are pacientul de a beneficia de medicamentele pentru aceste
boli care sunt foarte scumpe?

In Romania se gasesc aproape toate medicamentele care sunt utile

acestor pacienti. O mare problema raman costurile lor. SNR,
Ministerul Sanatatii si Casa Nationala de Asigurari de Sanatate au
incercat ca prin listele medicamentelor compensate sa faca cat mai
accesibile aceste medicamente. Dar important este ca medicii sa
cunoasca indicatiile corecte. Un alt mesaj catre colegii nostri este
de a cunoaste aceste indicatii si contraindicatii pentru ca
prescriptia sa fie corecta. Ramane in sarcina autoritatilor sa
gaseasca solutiile ca aceste medicamente sa fie accesibile
pacientului. SNR a avut un rol important in dezvoltarea unui
program national pentru asistenta pacientului cu scleroza multipla,
cu tratament imunomodelator.

Cati pacienti cu scleroza multipla beneficiaza de acest program?

Pentru acest an sunt inclusi aproximativ 800 de pacienti. Costul unui

tratament imunomodelator este in medie de circa 900 de dolari pe
pacient, lunar. Este practic singurul program de neurologie care a
avut continuitate si s-a dezvoltat din 1999. Aceasta nu este
intamplator. Scleroza in placi este cea mai invalidanta boala pentru
adultul tanar. Fara sa avem niste studii epidemiologice riguroase
estimam ca avem 6.000 de pacienti cu aceasta boala. Dar numai in
anumite forme ale bolii se recomanda tratamentul imunomodelator.
Este o boala imunologica si degenerativa in acelasi timp cu cauze
neprecizate. Exista probabil o predispozitie genetica sunt multe
argumente in acest sens , dar cu certitudine intervin si alti factori
care declanseaza la un moment dat un conflict imunologic in
sistemul nervos central.

REGISTRU

"La epilepsie nu avem studii epidemiologice. Si unul dintre mesajele pe

care dorim sa-l transmitem cu ocazia acestui congres este de a
face un registru national al pacientilor cu epilepsie. Stim doar ca
epilepsia este o patologie frecventa"

EPILEPSIE

"Pe de o parte, sunt copiii cu epilepsii primare. Iar pe de alta parte, dupa
varsta de 50 de ani apar asa-numitele epilepsii secundare, cu
manifestari epileptice secundare altor leziuni: sechele dupa
traumatisme, accidente vasculare cerebrale, in cadrul unor boli
metabolice..." - Prof. dr. Ovidiu Bajenaru