II.

PREDAREA-NVAREA CITIT-SCRISULUI N CLASA I

2.1.Importanta inv arii !itit-"!ri"#$#i in !$a"a I Este cunoscut faptul c principala sarcin a ciclului primar este aceea de a-i familiariza pe elevi cu cele mai eficiente tehnici ale activitii intelectuale.Fr indoial:cititul si scrisul sunt cele mai importante tehnici sau instrumente ale activitii intelectuale,pentru c omul se folosete de ele tot restul vieii.Cu alte cuvinte,citirea si scrierea trebuie privite prin prisma folosirii lor ca instrumente de invare in condiiile educaiei permanente. utem afirma cu cetitudine ca temelia intre!ii munci de invare se pune,in cea mai mare msur chiar din clasa I,prin insuirea de ctre elevi a elementelor de baz ale deprinderilor de citire si scriere. "a se e#plic faptul c,prin planul de invam$nt i prin pro!rama analitic%curriculum colar&pentru clasa I,sunt afectate citirii si scrierii ' ore pe sptm$n. 2.2.S!#rt privir% a"#pra &C#rri!#$#m#$#i Nationa$'(1))*+ Curriculum-ul (ational,editat de )inisterul Educaiei (aionale in *++'%pa!:,-&,propune .o mutaie fundamental la nivelul studierii limbii rom$ne in invam$ntul primar./n locul compartimentrii artificiale a disciplinei in domenii arbitrar stabilite%citire,comunicare,lectur& se propune un model,cel comunicativ-funcional, adecvat specificului acestui obiect de studiu si modalitilor propriu-zise de structurare la copii a competenei de comunicare. "cest model presupune dezvoltarea inte!ral a capacitilor de r%!%ptar% "i %,primar% ora$,respectiv r%!%ptar% a m%"a-#$#i "!ri"%citire0lectur& si de %,primar% "!ri". Com#ni!ar%a nu este altceva decat funcionarea concret ,in fuziune, a celor patru deprinderi menionate anterior1. (oul Curriculum (aional prevede pentru ciclul primar urmtoarele o.i%!tiv% !a/r# %se refer la formarea unor capaciti si atitudini specifice disciplinei2sunt obiective cu un !rad ridicat de !eneralitate si de comple#itate&. *.3ezvoltarea capacitii de receptare a mesa4ului oral2 ,.3ezvoltarea capacitii de e#primare oral2 5.3ezvoltarea capacitii de receptare a mesa4ului scris%citit0lectur&2 6.3ezvoltarea capacitii de e#primare scris. 7eferitor la curriculum-ul pentru clasa I,se propun o.i%!tiv% /% r%0%rin ce specific rezultatele ateptate ale invrii in primul an colar si urmaresc pro!resia in achizitia de competene si de cunotine de le un an de studii la altul. ". entru /%1vo$tar%a !apa!it ii /% r%!%ptar% a m%"a-#$#i ora$2 8a sfaritul clasei I elevul va fi capabil: -s inelea! semnificaia !lobal a mesa4ului oral2 -s sesizeze intuitiv corectitudinea !ramatical a unei propoziii ascultate2 -s distin! cuvintele si sensul lor intr-o propoziie dat2 -s distin!a sunetele si silabele intr-un cuv$nt dat2 -s-i concentreze atenia pentru a asculta mesa4ele formulate de persoane diferite2 -s manifeste curiozitate pentru mesa4ul ascultat.

9.D%1vo$tar%a !apa!it ii /% %,primar% ora$ prevede realizarea urmtoarelor o.i%!tiv% /% r%0%rin : -s construiasc enunuri lo!ice2 -s construiasc propoziii0fraze corecte din punct de vedere !ramatical2 -s inte!reze cuvinte noi in enunuri proprii2 -s despart in silabe cuvintele care conin o consoan intre dou vocale i dou consoane intre dou vocale%fr referire la re!uli fonetice&2 -s pronune clar i corect sunetele i cuvintele2 -s manifeste initiativ in comunicarea oral. C.D%1vo$tar%a !apa!it ii /% r%!%ptar% a m%"a-#$#i "!ri" %citirea0lectura& urmrete obiectivele de referin: -s identifice litere,!rupuri de litere,silabe,cuvinte i enunuri in te#tul tiprit i in te#tul scris de m$n2 -s sesizeze le!tura intre te#t si ima!inile care il insoesc2 -s asocieze forma !rafic a cuvntului cu sensul acestuia2 -s desprind semnificaia !lobal a unui te#t dat2 -s citeasc fluent i corect enunuri cunoscute2 -s citeasc in ritm propriu un scurt te#t cunoscut2 -s manifeste curiozitate pentru lectur. 3.D%1vo$tar%a !apa!it ii /% %,primar% "!ri" propune ca obiective de referin: -s scrie corect litere,silabe i cuvinte2 -s construiasc in scris scurte propoziii,corecte din punct de vedere !ramatical2 -s scrie un te#t corect,lizibil i in!ri4it,utiliz$nd semnele de punctuaie invate %punctual,semnul intrebrii& entru realizarea obiectivelor propuse este su!erat or!anizarea unor diferite tipuri de a!tivit i /% inv ar% ce sunt construite astfel inc$t s porneasc de la e#periena concret a elevului,inte!r$ndu-se unor strate!ii didactice adecvate conte#telor variate de invare. Co in#t#ri$% propuse de Curriculum-ul (aional %*++'& sunt mi4loace prin care se urmrete atin!erea obiectivelor cadru i de referina propuse. *.Formularea capacitii de citire0lectur2 ,.Formarea capacitii de comunicare2 5.Elemente de construcie a comunicrii. Conform acestor pro!rame,in leciile de citire i scriere la clasa I,se vor realiza urmtoarele obiective: -pronunarea corect a sunetelor i recunoaterea tuturor literelor mari i mici, de m$n i de tipar2 -citirea pe silabe a cuvintelor formate de *-6 silabe i a propoziiilor alctuite din aceste cuvinte2 -pronunarea clar i corect a cuvintelor2 -citirea in ritm propriu a te#telor din 5:-6: de cuvinte respect$nd intonaia cerut de semnele de punctuaie2 -formarea c$mpului de citire de cel puin un cuv$nt2 -memorarea poeziilor scurte2 -scrierea corect a literelor mari i mici de m$n2 -copierea cuvintelor scrise cu litere de m$n2

-scrierea corect a propoziiilor dup dictare,folosind semnele de punctuaie i orientare in spaiul !rafic al caietului. Cursul de predare-invare a metodicii citit-scrisului in clasa I trebuie s vizeze insuirea%de ctre elevii normaliti i studenii de la cole!iile peda!o!ice& a strate!iilor didactice ce pot fi folosite pentru optimizarea citirii i scrierii. "cest curs trebuie s conduc la familiarizare elevilor i studenilor cu aspectele psiho-peda!o!ice i fonetice ale invarii citit-scrisului in clasa I,cu problemele psihomotorii specifice i ale educrii fenomenelor de dis!rafie i disle#ie.Elevii vor fi desprini,prin e#erciii numeroase,s operaionalizeze obiectivele citit-scrisului in clasa I."ccentul va fi pus pe studierea tipurilor de invare specifice pentru insuirea cititscrisului,pe metoda fonetic, analitico-sintactic,pe aplicarea ei in etapele insuirii cititscrisului%preabecedar,abecedar,postabecedar&,pe mi4loacele a4uttoare folosite in predarea citit-scrisului si pe metodolo!ia inte!rrii lor in lecie. ;iitorul invator va fi indrumat s-i alctuiasc trusa de material didactic. In atenia profesorului metodist se vor afla i modalitiile de tratare difereniat i de spri4in a altor elevi care int$mpin dificulti in invare a citit-scrisului. <e va acorda o deosebit atenie elaborrii unor proiecte didactice specifice fiecrei perioade menionate,precum i evalurii rezultatelor leciilor de citit-scris %teste de evaluare continu formative i de evaluare sumativ periodic sau cumulativ&. 2.3.A"p%!t% p"i4op%/a5o5i!% 6i 0on%ti!% a$% inv arii !itit-"!ri"#$#i in !a$"a I rocesul citi-scrisului trebuie s porneasc de la particularitile materialului predate,adic de la realitatea sunetelor rostite,de la descrierea sunetelor rostite i de la analiza lor,cu a4utorul unor date tiinifice ale foneticii.Fiecare limb are sistemul su fonetic,caracterizat prin anumite aspecte structurale in intrebuinarea sunetelor pe care le folosete. =rice cadru didactic,in munca sa trebuie s in cont de particularitaile fonetice ale limbii rom$ne precum i de particularitile psihice ale elevilor si. A.Parti!#$arit i$% 0on%ti!% a$% $im.ii rom7n%. In vorbire cuvintele nu se folosesc izolat%consider$ndu-se pri de vorbire&.Ele se imbin in propoziii stabilindu-se astfel comunicarea intre oameni. .cuvntul ca unitate intre un ineles i un complex sonor articulate,este,la nivelul structurii sintagmelor,al propoziiilor,unitatea minimal a acestui nivel.El exprim o anumit noiune ,o form generalizat de oglindire a realitii obiective in mintea omului prin latura lui material,alcatui din sunete-foneme %Ion 9erca-)etodica predrii limbii rom$ne,E.3. . 9ucureti,*+>6&. entru o bun comunicare intre oameni,aceste cuvinte trebuie s aib le!turi de ineles intre ele. Si$a.%$% sunt uniti sonore mai mici dec$t cuv$ntul,dar ele nu au un anumit sens. 8on%m%$% sau sunetele sunt cele mai mici uniti sonore ale limbii rom$ne,av$nd in componen silabele. Lit%r%$% sau 5ra0%m% sunt semene !rafice convenionale prin intermediul crora se redau in scris fonemele. 3eci ceea ce se rostete i se aude sunt sunete,ceea ce se scrie sunt literele.

In componena alfabetului limbii rom$ne intr 5* de foneme !rupate in : vocale, semivocale,consoane.Cele mai uor se rostesc vocalele fie $a.ia$% "a# rot#n-it%(a9o9#+ sau n%$a.ia$% "a# n%rot#n-it%(%9I997+.In pronunarea i scrierea difton!ilor se int$mpin !reuti,de aceea manualul colar recomand invarea treptat a lor in funcie de !radul de dificultate(%a9%i9oa9%$%+. )anualul este structurat astfel inc$t predarea consoanelor s se in cont de anumite caracteristici ale lor,dar in funcie de dificultile de receptare. ?rupe de consoane:"onant%$% $i!4i/%($9r+9"onant%$% na1a$%(m9n+9n%"onant% %,p$o1iv% (p9.9t9/9:95+9n%"onant% a0ri!ativ%(v909"9-9194+9a0ri!ativ%( 9!%9!i95%95i+. redarea citit-scrisului are in vedere urmtoarele: -!radul de dou sunete !z,cs,este reprezentat de litera # -mai multe sunete pot fi redate de aceeai liter.<pre e#emplu litera .!1 in !$sc si c$nd e urmat de .i1sau .e1 red sunetele !e,!i. -!rupele de litere%!e,!i,etc.&pot fi redate de acelai sunet. -acelai sunet este redat prin dou !rupuri de litere%chi in chirie,i in @ilo!rame& -e#ist cuvinte ce conin dou vocale sau consoane alturate. =rice cadru didactic trebuie s aib in vedere respectarea acestor particulariti in vederea formrii deprinderilor de citire i de scriere corect. ;.Parti!#$arit i p"i4i!% a$% in!%ptori$or in !%%a !% priv%6t% !itit-"!ri"#$. entru formarea deprinderii de citi corect,elevul trebuie s inceap cu citirea pe silabe%pe !rupuri de sunete rostite printr-o sin!ur deschidere de !ur&,deoarece la inceputul activitii de citire,c$mpul su visual este format dintr-o liter. 3ac s-ar cere elevului ca de la liter s citeasc dintr-o dat un cuv$nt,s-ar observa c p$n citesc la sf$ritul cuv$ntului ei uit literele de la inceput.%nu e corect s citeasc m$-e-r$-!$-e ci e bine s citeasc mer-!e,deoarece e mai !reu s inele! cuv$ntul&. Cititorul inceptor percepe mai int$i vizual cuv$ntul,apoi il pronun i sesizeaz sensul lui.An cititor adult inele!e ceea ce citete o data cu perceperea vizual a cuvintelor. Elevul revine in mod repetat asupra cuvintelor citite,aceasta dator$ndu-se imposibilitii inele!erii anumitor cuvinte citite prima dat.3up ce s-a parcurs un numr de silabe in cadrul cuv$ntului sau un numr de cuvinte in cadrul propoziiei ,elevul observ c nu a ineles ceea ce a citit i astfel revine asupra prii respective,aceast particularitate observ$ndu-se i la elevi cu deprinderi de citire de4a formate,dar care accelereaz ritmul citirii de la bun inceput. An adult atunci c$nd scrie nu mai e preocupat de forma literelor,mrimea, inclinarea,le!area lor in cuvinte,nu mai face pauze in scrierea unei litere i in le!area ei cu celelalte.El este interesat de felul cum e#pune idea,scrie cuvintele intre!i cu un fir continuu i numai dupa fiecare cuv$nt adau! unele elemente !rafice ale literelor%,,I etc.&. Parti!#$aritti a$% "!ri%rii %$%vi$or in !$a"a I2 *.se delimiteaz fiecare sunet din cuv$nt i se transform din fonem in !rafem. ,.se stabilesc elementele !rafice pentru a obtine litera,combinarea ei i a celorlalte litere in scrierea cuvantului. 5.se controleaz micarile m$inii pentru a da forma i mrimea ceruta scrisului.

6.se verifica permanent pozitia trupului,a m$inii,a stiloului cu scopul prote4rii santtii elevului,dar i pentru o scriere corecta,cursiva,estetic. <crierea elevului fiind un automatism,prevede ca elevul s indeplineasc un numr de sarcini de ordin !rafic,s !andeasc aupra fiecareia in timpul scrisului. "stfel,va 0a!% pa#1% in $%5ar%a %$%m%nt%$or 5ra0i!% a$% $it%r%$or 6i in "!ri%r%a $or in !#vint%. (u se observa o coordonare a micrilor diferitelor prti ale mainii de la umr pana in v$rful de!etelor,"!ri"#$ %$%v#$#i in!%ptor 0iin/ $ip"it /% #ni0ormitat%a %mrime, inclinare,forma&. = alta particularitate a scrisului inceptorilor const in faptul c ritm#$ /% "!ri%r% %"t% $%nt "i !# n#m%roa"% pa#1% datorate analizei structurii fonetice a cuvantului si a oboselii ce intervine destul de repede. Brebuie a4utat elevul s treca de la miscri !reoaie i incordate la miscrile fireti,e#ecutate in sistemul propriu,ducand astfel la formarea automatismelor in scriere. Invatarea citit-scrisului in clasa I se realizeaz in mod constient,pornind de la analiza i sinteza fonetic si !rafic a tuturor cuvintelor. Insusirea cere o corelatie intre activittile de analiz i sinteza fonetic i !rafic,put$ndu-se urmri dezvoltarea spiritului de observatie,a atentiei,a !andirii si vorbirii elevilor,a componentului lor social %)arcela enes-In/r#mator p%ntr# 0o$o"ir%a A.%!%/ar#$#i9Editura "ramis,9ucuresti,*++C&. A.PERI<ADA PREA;ECEDARA 1.8ami$iari1ar%a %$%vi$or !# noti#ni$% /% propo1iti%9!#v7nt9"i$a.9"#n%t Incep$nd cu aceast perioad elevii invat in mod practic ce este propozitia,s separe o propozitie din vorbire,sa o impart in cuvinte,cuvintele in silabe si s separe din silabe i cuvinte sunetele."ceast activitate are o important deosebit pentru insusirea constient de ctre elevi a citirii i scrierii in perioada abecedara,in conformitate cu cerintele metodei fonetice,analitico-sintactice. 1.1. epararea propozitiilor in vorbire In !eneral,separarea propozitiei din vorbire se poate realiza pornind de la o povestire,o ilustratie ce va fi intuit cu a4utorul intrebrilor adresate de ctre invttor. a&se e#pune povestirea%e#.1P#n5#ta !# /oi .ani1pa!ina -&complet$ndu-se treptat cu ilustratii ce redau momentele cele mai importante.Cu aparitia unui nou persona4,a crui siluet se aeaz sau se deseneaz pa tabl %mosul,baba,cocosul,!aina,boierul etc.&,interesul fat de poveste creste. b&reproducerea povestirii de ctre copii."ceasta se face mai intai liber,dup ima!inile de la tabla,apoi pe baza de intrebri,astfel elevii s foloseasc in raspunsurile lor propozitii simple si dezvoltate. c&concluzia povestirii.<e formuleaza impreuna cu elevii. d& separarea propozitiilor din vorbire,se face pe baza de intrebri.Invatatorul repeata propozitia clar i distinct i atra!e atentia elevilor ca au de spus impreuna din propozitie.8a fel se procedeaz i cu alte propozitii. e&compunerea propozitiilor de ctre elevi.<e va cere elevilor sa formuleze propozitii dup ilustratii,s compun propozitii despre obiectele pe care ei le cunosc mai bine,iar in incheierea lectiei se atra!e atentia c au invtat s spun propozitii.

f&tema pentru acas cere elevilor s povesteasc povestea invat i sa alctuiasc propoziii despre anumite fiine i lucruri indicate in prealabil. 1.!."mprirea propoziie in cuvinte 8a inceput,copiii nu tiu s despart propoziiile in cuvinte,pentru c ei nu distin! in vorbirea lor cuvintele separate2elevii se obinuiesc foarte uor s despart propoziiile in cuvinte care au semnificaii independente.Foarte !reu este sa-i invee pe elevi s distin! in vorbire cuvintele care au sens de sine stttor%prepoziiile,con4unciile,unele cuvinte scurte-numerale,ne!aii&.Elevii cred c e#presDi de !enul .la coal1,1in co1 formeaz c$te un sin!ur cuvant.Cuvintele .la1,1in1 nu sunt percepute drept cuvinte separate,ei le!$ndu-le in construcia lor de cuvintele la care se refer i pe care le precede. Con4unctiile,prepozitiile nu sunt percepute separate,pentru ca nu au nici o semnificatie le#icala, nu denumesc ceva, nu e#prima ceva, ele sunt instrumente !ramaticale. 8a inceputul activitatii de impartire a propozitiilor in cuvinte:trebuie folosite propozitii formate din cuvinte cu semnificatii independente,apoi ,cand elevii stiu sa desparta corect astfel de propozitii,se va trece si la propoziti cu con4unctii,prepozitii etc. In e#ercitiile de impartire a propozitiilor in cuvinte,se va accentua fiecare cuvant,se vor folosi pauze mai mari intre cuvinte."ceasta operatie poate fi completata cu o lovitura usoara cu creionul in masa,cu o bataie din palme dupa pronuntarea fiecarui cuvant."stfel elevii distin! mai usor numarul si ordinea cuvintelor in propozitie,isi dau seama ca propozitia este formata din mai multe cuvinte. (otiunea de cuvant este data practic pe baza unei intrebari,dupa rostirea unei propozitii invatatorul va intreba elevii cate cuvinte aud in propozitia respectiva,care sunt ele,care este primul,dar al II-lea etc.Elevii a4un! la concluzia ca propozitia este formata din mai multe cuvinte.<e va cere elevilor sa recunoasca numarul si ordinea cuvintelor in alte propozitii spuse de invatator2sa alcatuiasca propozitii despre subiectele date in prealabil,formate din doua sau mai multe civinte. 1.#."mpartirea cuvintelor in silabe <epararea silabelor din cuvinte se poate face si pornindu-se de la ima!inile din abecedar. <e va separa un cuvant dintr-o propozitie,acest cuvant se pronunta de catre invatator despartit in silabe,insotind pronuntarea fiecarei silabe de o lovitura cu creionul in masa. Invatatorul spune copiilor ca o rostit cuvantul respectiv in silabe.Ii va intreba cate silabe au auzit,care e prima,a doua silaba etc. entru a usura distin!erea numarului silabelor in cuvinte se pot folosi procedee diferite: -elevii apropie palma mainii de buze in timpul pronuntarii cuvintelor,aerul lovind palma de atatea ori cate silabe are cuvantul respectiv2 -elevii aseaza sub barbie dosul palmei in timp ce pronunta cuvantul pe silabe,numarul loviturilor barbiei de dosul palmei arata cate silabe are cuvantul.=peratia se repeta si in cazul altor cuvinte,astfel elevii fiind a4utati sa a4un!a la concluzia ca toate cuvintele sunt formate din silabe. <e va cere apoi elevilor sa recunoasca numarul si ordinea silabelor in cuvintele spuse de invatator,sa spuna cuvinte formate din ,-5 silabe,precizand si ordinea lor. entru

>

analiza si sinteza silabica,in practica scolara se folosesc 4ocuri de completare a cuvintelor si mai ales a cuvintelor bisilabice. In lectiile ulterioare,elevii vor afla ca e#ista unele cuvinte ce nu se pot imparti in silabe. 1.$.%amiliarizarea copiilor cu notiunea de sunet si separarea sunetelor din silabe si cuvinte. In perioada preabecedara elevul trebuie a4utat sa-si formeze capacitatea separarii si unirii sunetelor vorbirii,astfel incat aceasta perioada didactica sa nu mai necesite eforturi deosebite in perioada abecedara. rocesul separarii sunetelor din vorbire este cel mai dificil pentru copii,mai ales cand este vorba de consoane.<epararea sunetului din silaba necesita din partea copilului invin!erea dificultatii de a pronunta corect sunetul in sonoritatea lui pura.3aca sunetele nu sunt identificate si nu sunt rostite corect,citirea se face !reoi.E#ista o deosebire intre pronuntarea sunetului in cuvant si pronuntarea lui separata %e#. 9 din banca&. entru pronuntarea curata a sunetelor sunt necesare transformari de articulare care se obtin in urma unor eforturi speciale ale elevilor,sub indrumarea invatatorului,in conformitate cu particularitatile sonore ale sunetului respective.In aceasta perioada preabecedara este bine sa se inceapa cu separarea sunetelor le!ate de sensul cuvintelor.In pronuntarea sunetelor se va incepe cu vocalele,care sunt sunete pure si se pot rosti fara dificultati2sunete luate direct din mediul incon4urator: sunetul locomotivei,zborul albinelor,va4aitul vantului etc. E#emplu:zum-zumzetul albinelor a&se separa sunetul z2 b&invatatorul pronunta sunetul z din cuvnat,scotandu-l in evidenta:1zzzum1 c&se intreaba elevii ce aud la inceputul cuvantului%z& d&se introduce termenul de sunet in vorbire astfel:1"cesta este sunetul z. ronuntati si voi sunetul EF1 e&se e#plica elevilor pozitia or!anelor vorbirii in vederea pronuntarii corecte a sunetului 8a notiunea de sunet,ca parte a silabie,se a4un!e in felul urmator: -se separa dintr-o propozitie un cuvant bisilabic%e#.banca& -cuvantul este impartit de catre copii in silabe -invatatorul pronunta prima silaba,accentuand primul sunet.Intrebati de invatator,copii indica primul sunet. Invatatorul repeat silaba accentuand si urmatoarele sunete.=peratia se repeat cu silaba urmatoare. "naliza fonetica trebuie sa fie permanent insotita de sinteza fonetica.dificultatea sintezei fonetice consta in necesitatea de a invin!e sonoritatea pura a sunetelor isolate in timpul unirii lor in silaba si cuvinte,pentru a realiza transpunerea sonaritatii pure a sunetelor isolate in sunetele limbii vorbite. entru fi#area sunetului se fac e#ercitii de analiza si sinteza a altor cuvinte,se va cere elevilor se spuna cuvinte care contin sunetul in diverse pozitii%la inceput,la mi4loc sau la sfarsitul cuvantului&,dupa ce invatatorul a dat o serie de e#emple. E#ercitiul contribuie la activizarea vocabularului copiilor si la imbunatatirea auzului lor fonematic.

entru consolidarea sunetelor invatate,pentru corectarea defectelor de pronuntare ale unui copil%unii nu destin! clar deosebirea dintre siflante si suieratoare s-,s-z&se folosesc diverse 4ocuri: E#emplu: .<tiu un !ansac <asaie-n sac: <ssF <ssFsssFsssFspune !ansacul GarFharFharF se rupe sacul1 In concluzie elevii invata : -sa desparta propozitia in cuvinte,cuvintele in silabe,silabele in sunete2 -sa determine numarul si ordinea cuvintelor in propozitie,a silabelor in cuvinte,a sunetelor in silabe2 -sa pronunte corect sunetele studiate2 -sa cunoasca miscarile or!anelor vorbirii,necesare pronuntarii sunetelor invatate. *. re!atirea elevilor in vederea scrisului In vederea realizarii scrisului trebuie formate le copil deprinderile tehnice,care sa dea acestuia posibilitatea de a folosi procedee 4uste de scriere:manuirea corecta a instrumentelor de scris,posibilitatea de a coordona 4ust miscarile mainii in timpul scrisului."ceste deprinderi conditioneaza formarea deprinderilor !rafice,datorita carora copiii scriu corect literele si cuvintele. !.!.&sazarea corecta in banca in vederea scrisului E#ercitiile pre!atitoare pentru scriere se fac din primele saptamani de scoala.Elevii trebuie sa intelea!a importanta unei pozitii corecte in banca,trebuie sa li se e#emplifice cu a4utorul unor ilustratii care sunt consecintele unei pozitii defectuase aupra corpului si asupra calitatii scrisului. Brebuie avute in vedere urmatoarele: -elevul trebuie sa stea drept,cu capul usor inclinat in fata,fara a lipi pieptul de banca2 -intre piept si banca trebuie sa fie o distanta mai mica de 5 cm2 -banca sa nu fie prea inalta,picioarele elevului trebuie sa se spri4ine pe stin!hia bancii2 -umerii copilului sa fie amandoi la aceeasi inaltime2 -amandoua mainile sa fie pe banca,cu mana stan!a tine caietul si cu mana dreapta se scrie2 -coatele nu se lipesc de corp,ele se tin la *:-*C cm2 -distanta dintre varful stiloului si ochi sa fie de 5: cm2 -lumina vine din partea stan!a. (erespectarea acestor re!uli duce la curbarea coloanei vertebrale,influentand in acelasi timp circulatia san!elui,respiratie,vederea. -invatatorul va arata elevilor pozitia corecta in banca2 -se va e#pune un tablou ce arata un copil asezat corect in banca. !.!.'ozitia corecta a caietului si a stiloului 7ecomandabil pentru scris este stiloul ce se tine cu 5 de!ete%mare,aratator,mi4lociu& de!etul mare este indoit si tine stiloul in partea stan!a la , cm de capat,cu partea laterala a de!etului mi4lociu se sustine stiloul in partea dreapta,aratatorul este indoit,se aseaza deasupra stiloului si se poate ridica fara ca stiloul sa cada.Inelarul si de!etul mic sunt indoite fara sa atin!a palma.In aceasta perioada nu se recomandata

'

utilizarea creionului sau a pi#ului,aceste instrumente aluneca foarte usor pe foaia caietului,nedezvoltarea completa a muschilor mainii impiedica controlul mainii asupra lor. E#ercitii pentru .incalzirea1 muschilor mainii: -intoarcerea palmelor in sus si in 4os2 -inchiderea si deschiderea pumnului2 -indoirea articulatiilor de!etelor,a in cheieturii mainii2 -cantatul la pian2 -evantaiul%desfacerea si unirea de!etelor&etc. Cand se deseneaza,caietul se tine drept,paralel cu muchia bancii,iar cand se scrie acesta se tine oblic,aplecat spre stan!a. !.#. crierea elementelor grafice ale literei Cele mai simple elemente !rafice ce intra in componenta primelor litere%liniile inclinate,bastonul,ovalul,carli!ul,zala,semiovalul,noduletul&se invata in aceasta perioada. Elementele dificile si literele se invata in perioada abecedara.)ai intai elevul este familiarizat cu liniuta caietului%incepand cu o plansa model ce reprezinta o foaie de caiet,sau cu liniatura tablei&. <e arata elevilor care sunt spatiile pe care se scrie%mar!inite de linii neintrerupte&.<e cere elevilor sa arate la tabla sau pe planse,care sunt aceste spatii,apoi sa numere in caiete aceste spatii. Invatatorul va arata cum se aseaza in pa!ina,folosindu-se de o plansa reprezentand la sacara marita,o foaie de caiet: -in partea stan!a se afla o linie verticala2numai dupa aceasta linie se scrie%in partea dreapta a ei&2 -data se scrie pe primul spatiu de scriere,in partea dreapta2 -titlul se scrie pe randul urmator,la mi4loc2impreuna cu invatatorul,elevii descopera titlurile pe caietele lor2 -scrisul cu alineat,scrierea semnului se incepe pe spatial al treilea de scriere,dupa ce sa lasat un loc liber cat doua de!ete de-ale lor2 -randul urmator se incepe de lan!a linia de mar!ine. E$%m%nt%$% "!ri%rii %$%m%nt%$or 5ra0i!%2 *.<e prezinta elemental !rafic si are loc intuirea lui2 ,.<e e#plica miscarile scrierii si se scrie moduel la tabla2 5.<e fac e#ercitii pentru incalzirea muschilor mainii2 6.<e stimuleaza scrierea elementului !rafic in aer,pe banca,cu stiloul inchis,in podul palmei2 C.,-5 elevi vor scrie la tabla elemental !rafic2 >.elevii vor scrie 5 elemente pe caiet,dupa modelul de la tabla2 -.Invatatorul controleaza caietele elevilor si corecteaza eventualele !raseli2 '.Elevii mai scriu inca trei elemente in timp ce invatatorul verifica scrierea si face scurte aprecieri referitor la scris2 +. ana la completarea randului se procedeaza asemanator.Elevii care au scris corect elementele !rafice,vor scrie si randul urmator,cei care intampina dificultati vor scrie impreuna cu invatatorul.

3aca in primele e#ercitii de scriere se observa !reseli tipice,se opreste scrisul si se demonstreaza elevilor la tabla , erorile pe care le fac."poi se reia e#ercitiul. ;.P%rioa/a a.%!%/ara 1.Pr%/ar%a "#n%t%$or "i a $it%r%$or.Citir%a !#vint%$or. In aceasta perioada ce are in vedere predarea citirii si scrierii propriu-zise dupa abecedar,limba devine pentru elev un obiect de studiu. 8ectiile sunt structurate metodic in functie de metoda fonetica,anoliticosistactica.Etapele parcurse de aceasta metoda sunt respectate de-a lun!ul a doua lectii: -in prima lectie se are in vedere insusirea sunetului nou si recunoasterea literei de tipar respective,citirea cuvintelor,a propozitiilor ce cuprind litera noua2 -in lectia urmatoare se realizeaza scrierea literei,a cuvintelor ce cuprind litera noua. )etocica predarii sunetului si a literei,citirea cuvintelor alcatuite din litere invatate anterior si litera noua,prevede respectarea anumitor etape: a&<epararea propozitiei din vorbire In !eneral se porneste de la o povestire a invatatorului,intuirea unui tablou etc.In aceasta etapa invatatorul introduce o propozitie ce cuprinde un cuvant continand sunetul nou care va fi predate,cu a4utorul intonatiei acoate in evudenta aceasta propozitie.8a cererea invatatorului elevii reproduce continutul povestirii,raspund la intebarile puse, separand astfel propozitia in vorbire.3upa ce s-a ales cuvantul,el este repetat de catre elevi individual,pe !rupe si apoi de catre toata clasa cu scopul familiarizarii elevului cu sunetul nou. b&Impartirea propozitiei in cuvinte si separarea cuvantuli ce contine sunetul nou -atunci cand se parcur!e aceasta etapa,invatatorul sa aiba in vedere cateva cerinte si anume: -sin!urul sunet nou din cuvantul ales,sa fie sunet ce urmeaza a fi studiat2 -cuvantul sa se refere la un obiect concret,cunoscut de elevi%sa faca parte din vocabularul activ&2 -de re!ula,sunetul nou sa se afle la inceputul cuvantului pentru a fi mai usor de distins de catre elevi2 -referitor la structura silabica a cuvantului se prefera cuvintele formate si silabe deschise2 -cuvantul ales sa se scrie si sa se pronunte la fel2 -cuvintele sa fie simple%de preferinta monosilabice&. c&Impartirea cuvantului care contine sunetul nou in silabe Invatatorul trebuie sa pronunte clar cuvantul si sa aiba in vedere pronuntarea corecta a aceluiasi cuvant de catre elevi,a4utati cu batai din palme,cu creionul in pupitru,sub forma unui 4oc,cu scopul de a-i face pe elevi sa distin!a numarul silabelor ce compun cuvantul ales.Cu a4utorul intrebarilor elevii recunosc fiecare silaba,spun cate silabe contine cuvantul,pronunta o anumita silaba ceruta de invatator. d&<epararea si studierea sunetului nou Conform metodei fonetice,analitico-sintactice,familiarizarea elevilor cu fiecare sunet nou ,se face pe baza analizei si sintezei fonetice a cuvantelor. )ai intai se parcur!e analiza fonetica si apoi sinteza,ca in e#emplul%8ectia .r1pa!.5'& -se intuieste ima!inea din manual2

*:

-se poarta o discutie libera pe mar!inea ei2 -se separa prpozitiile in vorbire,ale!andu-se o anumita propozitii:1Arsul are mere.1 -se imparte propozitia in cuvinte,pronuntandu-se corect fiecare cuvant2 -se ale!e un cuvant:mere -se imparte cuvantul in silabe,se pronunta corect fiecare silaba in fiecare functie de solicitarile invatatorului2 -se imparte cuvantul in sunete :m,e,r,e2 -dupa aceasta operatie se distin!e sunetul necunoscut r -se pronunta clar de catre invatator si apoi de catre elevi. ana in acest moment s-a parcurs analiza fonetica.In continuare are loc sinteza: -se precizeaza locul sunetului in silaba si in cuvant2 -se pronunta cuvantul in intre!ime:mere2 -se reconstruieste propozitia1Arsul are mere1 =rdinea in care sunt studiate sunetele nu este aceea a alfabetului,ci se face in functie de !radul de dificultate al citirii si scrierii.<e porneste de la cele mai simple,atat ca pronuntie cat si scriere,deoarece aceasta activitate se desfasoara concomitant. entru a usura separarea,distin!erea sunetului nou,se poate apela la o serie de procedee: -se prelun!este pronuntarea consoanelor continui%rrr& si se accentueaza pronuntarea consoanelor e#plozive%cana& -invatatorul pronunta corect cuvantul si apoi cere elevilor sa spuna ce sunet aud la inceput2 -se pronunta diferite cuvinte care incep cu acelasi sunet%cana,caine,cuc&si se accentueaza sunetul c apoi se e#emplifica diferite cuvinte ce contin acelasi sunet la sfarsit%mecanic,butuc,toc&2 -se compara cuvintele ce contin sunetul nou2 -se pre!ateste !ura pentru pronuntarea cuvantului,atra!and atentia elevilor pentru pronuntarea unui cuvant%e#,Consoanele e#plosive:d din cuvantul dop.Copiilor li se spune cum sa pronunte corect,cum trebuie sa se af2e or!anelle vorbirii in timpul pronuntiei&2 -pronuntarea cuvantului incomplete.<e arata copiilor planse cu anumite ima!ini%An urs are un mar.Invatatorul pronunta doar sunetele u si r,iar copiii pronunta tot cuvantul& "lte e#ercitii de pronuntie:-se stabileste locul unui sunet intr-un cuvant:la inceput,la mi4loc,la sfarsit2 -e#emplificarea cuvintelor ce contin sunetul nou2 -!asirea de catre copii a unui astfel de cuvinte ce contin sunetul nou. e&<tudierea literei de tipar Conform metodei fonetice,analitico-sintactica,mai intai se studieaza litera mica si apoi cea mare,mai intai litera de tipar si apoi cea de mana. Intuirea literei solicita parcur!erea unor etape: -invatatorul arata elevilor o plansa ce cuprine litera de tipar,marita.o denumeste si cere elevilor sa repete numele ei2 -cu a4utorul invatatorului elevii evidentiaza particularitatile literei de tipar si denumensc fiecare particularitate %baston,oval etc&comparand apoi aceasta litera cu altele invatate.

**

Consolidarea insusirilor literei presupune !asirea de catre elevi a literei in alfabetarele lor,reconstituirea ei din plastilina,betisoare,recunoasterea ei pe un fra!ment de te#t,afis,revista,sublinierea literei pe un fra!ment de ziar etc. = atentie mare trebuie acordata de invatator le!aturii dintre sunet si litera corespunzatoare. Compunerea cuvintelor cu a4utorul alfabetului decupat entru a forma campul de citire al copilului e recomandata folosirea alfabetului decupat. In cadrul acestei perioade se are in vedre formarea campului de citire de cel putin o silaba pentur ca elevul sa reuseasca sa citeasca usor,corect,current,intele!and sensul cuvintelor si propozitiilor citite. 3esi in primele zile ale acestrei perioade campul de citire al copiilor se rezuma la o litera,invatatorul apeleaza la o serie de activitati metodice in scopul dezvoltari acestul camp.Cel mai recomandat este alfabetul decupat pentru compunerea cuvintelor, pre!atindu-i astfel pe copii pentru citire si scriere. "lfabetul decupat contribuei la formarea campului de citire in procesul compunerii cuvintelor,folosindu-se ca unitate de compunere silaba%compunerea cuvintelor model pe stela4 si compunerea cuvintelor de catre elevi pe pupitre&. Copiii citesc cuvintele asa cum la compun.3aca ei compun pe silabe vor citi pe silabe,daca ei compun pe litere,vor citi pe litere. Folosirea alfabetului decupat,procedeele de transformare a cuvintelor a4uta la a forma din silaba unitatea optica de citire. Brebuie evitate anumite !reseli in folosirea alfabetului decupat: -compunerea cuvintelor pe baza memorarii sunetelor2 -folosirea incorecta a silabelor2 -literizarea 4ocurilor de cuvinte. f&Citirea cuvintelor scrise la stela4 <e face mai intai de catre invatator si apoi de catre elevi pe pupitre. !&Citirea cuvintelor noi din coloane )etodolo!ia citirii acestor cuvinte presupune doua tipuri de activitate didactica: -citirera cuvintelor al caror sens este cunoscut copiilor dinainte%analiza prealabila&2 -citirea cuvintelor al caror sens devine cunoscut in procesul citirii. entru realizarea unei citiri constiente,invatatorul are in vedere e#plicarea cuvintelor noi,construirea unor propozitii cu acestea ,formarea cu a4utorul alfabetului a cuvintelor mai !reu de pronuntat,pronuntarea prin repetare,in cor si individual,formarea unor cuvinte noi pornind de la un cuvant dat prin inlocuirea unor silabe%se foloseste alfabetul&. "poi elevii citesc in soapta cuvintele,deslusindu-le prin efort propriu. 3upa ce s-a efectuat citirea in intre!ime a coloanelor de cuvinte de catre invatator si elevi,se poate apela la o scriere de procedee menite sa duca la constientizarea citirii elevilor. -citirea ultimului cuvant din toate coloanele2 -citirea celui de-al doilea cuvant dintr-o anumita coloana2 -citirea cuvintelor de 4os in sus in cadrul fiecarei coloane2 -citirea intr-o anumita coloana a cuvintelor ce arat obiecte casnice,diferite persoane din familie etc.

*,

<e pot purta discutii cu elevii referitor la sensul unor anumite cuvinte din coloana de cuvinte sau se pot forma propozitii cu a4utorul cuvintelor citite. 2.Citir%a propo1itii$or "i a t%,t%$or in!4%5at% ,.*.Citirea propozitiilor simple si apoi a celor dezvoltate <e face imediat ce copiii au invatat un numar sufficient de litere pentru a putea forma cuvinte si apoi propozitii. Citirea propozitiilor nu trebuie sa fie o simpla insirare de cuvinte,ci o unire cinstienta a cuvintelor intr-un intre!. Este dificila lar!irea campului optic al elevului in le!atura cu citirea mai multor cuvinte,le!ate prin inteles,in cadrul unei propozitii:trecerea de la semnalul visual al sunetului%!rafemia&,la pronuntia lui%fonemia&,de la silaba scrisa la cea pronuntata,de la cuvantul scris la cel rostit.Breptat se patrunde intelesul cuvantului,se prinde sensul propozitiei in intre!ime. 3aca se apeleaza de la bun inceput la propozitii dezvoltate,se va observa ca elevul nu constientizeaza ceea ce comunica pentru ca efortul sau de a deslusii cuvintele este foarte mare. entru formarea deprinderilor de citire corecta se pot folosii e#ercitii de compunere, scriere a propozitiilor cu a4utorul alfabetului. rin intrebari,invatatorul poate verifica daca elevii au inteles sensul celor citite. ,.,.Citirea te#telor inche!ate 3esi nu cunosc notiunea de te#t,elevii vor observa ca in abecedar,pe aceeasi pa!ina cu cuvintele izlolate se afla si propozitii le!ate intre ele ca inteles. )ai intai elevii se familiarizeaza cu sunetul,literele,citirea cuvintelor izlolare si a propozitiilor. Be#tile nu trebuie sa fie mari si nici sa fie alcatuite de la bun inceput din propozitii dezvoltate.Breptat se va a4un!e si la acest tip de propozitii,iar primele te#te sa fie tiparite cu litere mari a4un!andu-se apoi la caracterele !rafice obisnuite."cestea sunt conditii obli!atorii pentru ca elevii sa distin!a mai clar elemental !rafice ale literelor si recunoasterea rapida a lor."tentia lor trebuie indreptata spre unirea literelor in silabe si acerstora in cuvinte si imbinarea lor in propozitii. In prealabil,e bine sa se pre!ateasca citirea te#tului prin convorbiri,ilustratii,acestea avand scopul de a-I familiarize pe copii cu continutul te#tului. Inainte de a fi citite te#tile e recomandata construirea lor cu a4utorul alfabetului decupat,citirea de pe stela4,scrierea pe caiete. 3upa citirea te#telor de pe tabla,de la stela4 sau din caiete se trece la citirea te#tului din manual. "ceasta citire se face mai intai in soapta,de catre elevi pentru ca ei sa se poata folosi si de analizatorul auditiv.<e efectueaza citirea in lant,e#plicarea sensului unor cuvinte, evidentierea semnelor de punctuatie. "poi invatatorul citeste model lectia pronuntand corect toate cuvintele,sunetele, intonatia sa fiind modificata de semnele de punctuatie e#istente in te#t. Brebuie sa citeasca intr-un ritm apropiat de cel al elevilor,cu voce tare,pentru a fi bine auzit si inteles. <e trece la citirea selective sip e roluri,povestirea te#tuluiide catre elevi si treptat se pot scoate ideile principale dintr-un te#t foarte simplu.

*5

3.PREDAREA SCRIERII In predarea scrierii in aceasta perioada se va avea in vedere corelarea lectilor de scriere cu cele de citire,respectand urmatoarele etape: redarea scrierii literelor2 <crierea cuvintelor care contin litera noua2 <crierea propozitiilor isolate si a te#telor,fra!mentelor din te#te. 3aca citirea presupune cunoasterea literelor,unirea lor in silabe si cuvinte,scrierea necesita pe lan!a operatiile cunosterii literelor,fonetizarea combinatilor comple#e ale sunetelor !rafice si reproducerea lor !rafica,de mana. Elevii trebuie sa-si concentreze atentia asupra analizei ,sintezei fonetice si !rafice a cuvantului,asupra ordinii cuvintelor in propozitie in vederea scrierii lor,asupra pozitie corpului,miscarilor mainii cu scopul de a respecta re!ulile !rafice la forma,inclinarea,!rosimea literelor etc. <crierea reprezinta transformarea unei structuri fonetice intr-o structura !rafica dar si transformarea structurii !rafice de tipar in cea de mana. Formarea deprinderilor de scriere reprezinta un process evolutiv,in insusirea treptata ce parcur!e mai multe etape: a&8a1a /% ori%ntar% in actiunea ce urmeaza a fi insusita si transformata in deprindere. Invatatorul e#plica elementele !rafice fundamentale ale literei,prezinta intuitive aceste elemente si le e#ecuta model cu scopul insusirii de catre elevi a primelor elemente !rafice,a primelor litere isolate asemenea unei serii de componente !rafice partiale,a4un!and pana la le!area lor in litere %constientizarea structurii fonetice a cuvintelor si a structurilor !rafice,a literelor alcatuitoare ale cuvintelor&. b&8a1a ana$iti!a simultan cu analiza si reproducerea <onora a sunetelor analizate si pronuntate corect,dar si literelor corespunzatoere %trecerea de la semnalul visual al sunetului la pronuntarea lui& are loc si insusirea scrierii fiecaei litere pana la posibilitatea reproduceri relative cursive&. c&8a1a ana$iti!o-"inta!ti!a 7ealizeaza unificarea si inlantuirea componentelor !rafice,a morfemelor si !ruparilor de silabe. d&8a1a "int%ti!a "cum scrierea devine un mi4loc de redare !rafica, de e#primare a ideilor, a cunostintelor , a impresilor. In cadrul unei lectii de scriere se parcur! etapele: -prezentarea literei de mana si scrierea elementelor ei !rafice2 -scrierea literei in intre!ime si a cuvintelor care cuprind aceasta litera2 -scrierea propozitiilor. 3.1.Pr%/ar%a "!ri%rii $it%r%i a+Pr%1%ntar%a $it%r%i In lectia de citire copiii au fost familiarizati cu sunetul,iar in lectia de scriere sunt anuntati ca vor invata sa scrie litera,semnul sunetului respective. Invatatorul vorbeste copiilor despre importanta scrierii corecte,frumoase,le prezinta litera in dimensiuni mari,realizand descrierea ei impreuna cu elevii.3escrierea

*6

fiecarui element !raphic component al literei,se face verbal,urmarindu-se prezentarea:formei, dimensiunii,!rosimii etc.,precum si felul in care fiecare element !raficse lea!a de celalalt. .+S!ri%r%a %$%m%nt%$or 5ra0i!% a$% $it%r%i 3up ace s-a terminat intuirea literei,invatatorul scrie modelul pe tabla,elementele !rafice ale literei,inte!ral.in forma marita. E#.:8itera a este compusa dintr-o liniuta aplecata la dreapta,un oval si un baston intors la dreapta 4os. -se indica re!ulile !rafice necesare scrierii acestor elemente !rafice2 -invatatorul cere elevilor sa retina aceste re!uli si apoi chestioneaza urmarind modul in care au retinut scrierea literei2 -invatatorul scrie din nou model pe tabla si se cere apoi unui elev sa incerce sa scrie sin!ur la tabla in timp ce cole!ii urmaresc cu atentie2 -punand ,-5 elevi sa scrie la tabla se urmareste antrenarea intre!ii clase in procesul scrierii,dar si verificarea modului in care acestia au retinut re!ulile de scriere. !+S!ri%r%a $it%r%i /% mana dup ace s-au parcurs aceste etape se trece la scrierea propriu-zisa a literei mici,de mana in caiete.)ai intai se fac cateva e#ercitii de scriere cu a4utorulindicatiilor verbale ale invatatorului: -conturarea literei in aer,cu de!etul pe banca,cu stiloul inchis pe conturul literei scrise model in caiete. 3upa efectuarea acestor e#ercitii elevii scriu o sin!ura litera in caiete,apoi invatatorul verifica fiecare elev in parte,prevenind eventualele erori. In cazul in care elevii intampina dificultatii,sunt corectati de invatator,li se prezinta din nou re!ulile de scriere,sunt a4utati sa scrie inca ,-5 litere. Anele abateri de la scrierea corecta pot fi observate chiar de elvi,daca ei sunt pusi sa compare litera model de la tabla cu cea scrisa de ei.Elevii nu trebuie lasati sa scrie sin!uri foarte multe litere fara a fi verificati,deoarece isi pot forma unele deprinderi !resite de scriere si se indreapta mai !reu ulterior. In clasa elevii vor scrie cateva randulete%,-5&in functie de nivelul clasei si timpul disponibil. entru acasa se va cere elevilor sa scrie cateva randuri. /+S!ri%r%a $it%r%i mari /% mana entru realizarea scrierii literei mari de mana,se parcur! aceleasi etape ca si in cazul literei mici. Brebuie avuta in vedere scrierea elementelor !rafice componente ca si scrierea literei pe doua si trei spatii. 3.2.S!ri%r%a !#vint%$or !% !ontin $it%ra no#a Inainte de trecerea la scrierea cuvintelor,e necesar ca elevii sa-si insuseasca semnificatia lor.realizand mental analiza fonetica a cuvintelor,sa-si reproduca forma si succesiunea literelor din cuvinte,foarte important fiind modul in care aceste litere se lea!a intre ele. Etap%$% "!ri%rii #n#i !#vant !% !ontin% $it%r% invatat% /% %$%vi ant%rior2 -se anunta elevii ce vor scrie cuvinte cu litere invatate de ei%de e#emplu litera t&2

*C

-pornind de la o convorbire libera,intuirea unei ilustratii se separa din vorbire cuvantul tac,toc etc.%pa!.C:&,sub conducerea invatatorului,se analizeaza fonetic cuvantul a4un!and la sunetele componente2 -se stabileste numarul de silabe,numarul de sunete ce compun fiecare silaba,care sunt sunetele respective,succesiv2 -unirea silabelor,a sunetelor in cuvinte2astfel elevii cunosc semnificatia cuvantului ales si structura sa fonetica2 -se compune de catre elevi cuvantul pe stela4,din literele alfabetului decupat, unitatea de compunere fiind silaba si evitandu-se literalizarea,astfel realizandu-se corelatia dintre citit si scris2 -se cere elevilor sa-si reaminteasca re!ulile de scriere a fiecarei litere ce compune cuvantul2 -invatatorul scrie model pe tabla,urmarind prin intrebari,daca elvii sunt atenti la modul de unire a literelor intr-un sin!ur cuvant,acesta se realizeaza foarte usor punand ,-5 elevi sa scrie litera latabla,iar eventualele !raseli sunt indreptate cu a4utorul cole!ilor2 -dupa ce s-a efectuat intuirea libera a cuvantului scris,s-a scris la tabla de catre *-, elevi,se trece la scrierea cuvantului in caiet2 -dupa ce elevii au scris o sin!ura data,caietele lor sunt verificate de invatator,sunt corectate eventualele !reseli2 -se scrie cuvantul de cateva ori,apoi se scriu si alte cuvinte din abecedarH,avand in vedere ca litera t sa fie si la mi4loc si la sfarsitul cuvantului2 -le!atara dintre citire si scriere se realizeaza punand elevii sa citeasca cele scrise in caiet. 3.3.S!ri%r%a propo1itii$or Inainte de trecerea la scrierea propozitiilor trebuie avuta in vedere intele!erea de catre elevi a le!aturii de sens dintre cuvintele propozitiei,ordinea cuvintelor in propozitie etc. Este recomandabil sa se porneasca de la activitatile desfasurate la citirea propozitiilor izolate. -pe stela4 din literele alfabetuluidecupat,se compune o propozitie astfel urmarindu-se ca elevii sa intelea!a sensul propozitiei,le!atura dintre cuvinte,pre!atindu-se citirea propozitiei din abecedar,analizate in clasa. 'articularitati in insusirea initiala a scrierii In timpulscrierii elevul insoteste scrierea cu articularea soptita a cuvantului pe care-l scrie,caci atunci cand articuleaza sunetele componente ale cuvantului,el fi#eaza proprietatile lor,ordinea sccesiunii lor,obtinand mi4loace @inestezice,auditive de spri4in pentru a recunoaste clar sunetul necesar,separadu-l de celelalte sunete invecinate prin articulare. "negalitatea calitatii scrierii In timpul unui e#ercitiu de scriere,primele elemente !rafice se scriu corect,ca treptat,pana la sfarsit,scrierea sa se abata mult de la re!ulile !rafice invatate.8a incepulul randului din caiet elevul scrie frumos,corect,ca treptat,spre sfarsitul randuletului scrierea e deviate,deformata.Fenomenul se datoreaza mobilitatii mari a de!etelor,palmei,bratului.

*>

%orme de activitate ce contribuie la insusirea deprinderii scrierii corecte a+Copi%r%a -cea mai raspandita forma de scriere in clasa I2 -insusirea normelor de scriere se face pe cale vizuala si prin e#ercitii repetate2 -trebuie urmarit ca elevii san u faca aceasta forma de activitate un e#ercitiu mechanic2 -cuvintele nu trebiue copiate litare cu litera dupa carte,mai intai citesc tot cuvantul si apoi il dicteaza2 -elevii invata mai intai se copieze dupa scrisul invatatorului,adica de pe o plansa,sau dupa o carte2 -procedeul copierii corecte consta in citirea prealabila pe silabe,apoi pe cuvinte,!rupuri de cuvinte le!ate prin inteles si citirea propozitie intre!i. .+ Tran"!ri%r%a -dupa efectuarea copierii,elevii sunt a4utati de perceperea vizuala a modelului de pe tabla sau din abecedar,actul transcrierii e mult mai dificil deoarece implica: Citirea si memorarea cuvintelor sau a propozitiilor ce formeaza obiectul transcrierii2 Bransformarea structurilor !rafice de tipar in structuri !rafice de man,adica esenta transcrierii. -toate e#ercitiile de transcriere trebuie precedate de e#ercitii de copiere2 -activitatea de transcriere si copiere se incheie cu autocontrolul,adica recitirea fiecarui cuvant scris,corectarea !reselilor2 -e#ercitiile de transcriere sa se desfasoare nu pe baza transcrierii mecanice,a litarelor din cuvant,ci pe baza memorarii componentei lor silabice prealabile. !+Di!tar%a -cu e#plicate prealabile in scopul evitarii !reselilor2 -de control data dupa lectiile de repetare. In practica scrierii in calsa I,cea mai intalnita forma o constituie dictarea cu e#plicatii prealabile. -se cere elevilor sa scrie dupa dictare:litere,cuvinte,propozitii,te#te scurte. -se reamintesc elevilor elementele !rafice componente ale literelor,principalele re!uli de orto!rafie si de punctuatie in vederea realizarii scrierii corecte2 -in activitatea de dictare se folosesc cuvinte,propozitii din abecedarH,ele fiind foarte cunoscute elevilor,dar se poate apela si la e#emple noi,e#plicandu-se inainte elevilor intelesul cuvantului respective2 -invatatorul trebuie sa pronunte clar cuvintele astfel incat elevii sa auda bine toate sunetele componenta2 -nu se fac e#plicatii si reveniri dese deoarece se perturba activitatea,scotand elevii din concentrarea asupra scrierii2 -invatatorul trebuie sa dicteze in ritm lent,cu intonati accentuate,mai ales in cazul semnelor de punctuatie. Etapele dictarii propozitiilor -invatatorul rosteste propozitia2 -elevii repeat in cor propozitia pentru a o memora,a sesiza si retine intonatia2 -eleviii scriu sin!uri propozitia,cuvant cu cuvant%autodictare&2 -invatatorul reciteste propozitia si verifica caietele elevilor2

*-

-autocontrolul efectuat prin citirea in soapta,de catre fiecare elev,a propozitie, depistand !raseli si corectandu-le. Etapele dictarii unui text -invatatorul citesteI in intre!ime te#tul,citirea este clara ,cu intonatia ceruta de semnele de punctuatie2 -se verifica intele!erea te#tului prin intrebari puse elevilor2 -se analizeaza scrierea unor cuvinte cu dificultati,semnele de puncutuatie su!erate de intonatia dictarii2 -invatatorul reciteste te#tul si apoi dicteaza prima propozitie pe care o vor repeat ,-5 elevi2 -se trtece la scrierea te#tului,dictandu-se propozitie cu propozitie,iar cand propozitia este mai lun!a se fra!menteaza2 -dupa ce au scris fiecare propozitie,elevii o recitesc2 -se reciteste te#tul inte!ral,rar,a4un!and la depistarea !reselilor si corectarea lor2 -se efectueaza autocontrolul de catre elevi2 -invatatorul corecteaza fiecare caiet si apreciaza scrierea elevilor. "lte forme de lucru specifice orei de scriere: /+Ra"p#n"#ri$% $a intr%.ari9!# a-#tor#$ #nor ta.$o#ri !ar% in0ati"%a1a o.i%!t% %+S!ri%r%a /%n#miri$or i$#"tratii$or C.PERI<ADA P<STA;ECEDARA 1.Pr%1%ntar%r%a man#a$#$#i erioada cuprinde te#tele ce se vor preda dupa pa!inile despre alphabet,contribuind la consolidarea deprinderilor de citire si scriere.3urata ei este in functie de ritmul parcur!erii perioadelor preabecedara se abecedara%semestrul al II-lea&. )anualul cuprinde + te#te scurte in proza si in versuri,urmae de alte + te#te de lectura %poezia .<unt scolar1,poezia .In padure1 urmate de poezia .<omnoroase pasarele1 de )ihai Eminescu,pana la poezia .;acanta1 de ). enes&. "ceste te#te simple,usor de inteles,scrise cu litere sufficient de vizibile,nu prezinta nici un fel de dificultate privind orto!rafia.Ele sunt attractive,accesibile,pentru a-I atra!e pe copii in activitatea de citire,dezvoltandu-le dra!ostea pentru carte. 2.Parti!#$aritati a$% pro!%"#$#i !itirii "i "!ri%rii a&<pecificul campului de citire al copilului b& <esizarea sensului cuvintelor c&7aportul intre perceperea vizuala a cuvantului si pronuntarea lui -citirea corectaJconditie a intele!erii sensului celor citite2 -dezvoltarea deprinderilor de citire realizata parallel cu dezvoltarea deprinderii de scriere corecta%aplicarea corecta a re!ulilor privitoare la ritmul citirii:aplicarea constienta a re!ulilor tehnice si !rafice ale scrisului&2 -consolidarea normelor de orto!rafie,ortoepie si punctuatie in cadrul lectiilor2 -corelarea lectiilor de citit-scris si dezvoltarea vorbirii cu celelalte discipline,in vederea realizarii unor abilitati de citire si scriere corecta. a)Specificul campului de citire In perioada abecedara,citirea se realizeaza prin sinteze sunetelor in silabe si a silabelor in cuvinte la vederea literelor cunoscute."cum silaba apare ca o forma

*'

optima intre!ita,scopul activitatii fiind acela de a deprinde elevii sa cunoasca silabele in cuvinte. "stfel are loc trecerea de le citirea pe silabe la citirea cuvintelor intre!i pentru ca citirea elevilor sa se apropie de cea a unui lector obisnuit. Bipuri de e#ercitii si procedee metodolo!ice ce pre!ateau citirea coloanelor de cuvinte ,a propozitilor si a te#telor inche!ate se mai folosesc in aceasta perioada pentru a-i a4uta pe elevii ramasi in urma la invatatura sau in cazul citirii mai dificile pentru elevi datorita lun!imii si competentei lor fonetice.Este un process de inte!rare continua, ascendenta,a activitatii de analiza si sinteza. b)Sesizarea sensului cuvintelor In perioada abecedara,procesul citirii se realizeaza prin perceperea cubantului in intre!ime de catre elevi,datorita dezvoltarii la un nivel corespunzator a activitatii analitico-sintetice,predominand sinteza sau prin perceperea numai a unei parti a structurii !rafice a cuvantului. <ensul cuvintelor se realizaeza prin anticipare datorita raportarii lor la sensul inte!ral al propozitiei sau a frazei.Cand acest process se realizeaza corect denota !radul de patrundere a continutului de idei e#primat in conte#,intele!erea ideii e#primate prin propozitie sau fraza. In perioada postabecedara,citirea pe baza sesizarii sensului cuvintelor isi pastreaza si adanceste caracterul propriu perioadei abecedare,dar sesizarea semnificatiei apare mai ales in timpul citirii celei de-a doua parti a cuvantului. c)Raportul dintre perceperea vizuala a cuvantului si pronuntarea lui In perioada abecedara , controlul visual se efectua pe elemente%litere si mici sinteze in silabe&,specific perioadei postabecedare este faptul ca se realizeaza sinteze mai lar!i %silaba-cuvant& cu o mai lar!a functie de inte!rare si recunoastere marind indicii corectitudinii si rapiditatii citirii. Elevii citesc soptind,pentru ca soapta le ofera un spri4in in perceptia vizuala,asi!urand un control auditiv asupra sintezei optice realizate in citire si sesizarea sensului cuvintelor. "ceasta articulare @inestezica contribuie la fi#area cuvantului,fi#area ordinii sunetelor in cuvant,a succesiunii cuvintelor.8ipsa pronuntarii soptite in timpul actului scrierii,a dictarilor va adduce perturbari in scrierea scolarilor,!enerand !reseli:inlocuiri de litere,omisiuni etc. Citirea corecta,fara omosiuni,adau!ari de litere,silabe,inlocuiri etc.,este conditionata si de lun!imea cuvintelor si componenta lor fonetica. 7eferitor la componenta !rafica,succedarea re!ulate a consoanelor si vocalelor in timpul lun!i face ca acestea sa fie mai accesibile citirii. = alta conditie a citirii este lun!imea propozitiilor sau a frazei,constructia si forma lor. ropozitiile simple sau dezvoltate ale unor cuvinte se lea!a lesne,ca sens,intre ele,se percep si se citesc de catre elev mult mai repede,mai usor.Frazele care contin propozitii subordinate se citesc mai !reu. ropozitiile si frazele care au un caracter narativ se citesc foarte usor. Intele!erea sensului propozitilor,al frazelor pentru a putea cuprinde semnificatia te#tului in intre!ime.

*+

In aceasta perioada,te#tele sunt mai comple#e,ilustratiile fiind mai putin apte sa reflecte intrea!a varietate a aspectelor tratate in te#t,constituirea conte#tului,a intele!erii ansamblului bucatii in procesul citirii,se realizeaza prin mi4loace le!ate mai mult de lectura. Foarte importanta este intonatia ce marcheaz sensul,reliefeaza si fi#eaza auditiv,permitand copiilor realizarea continuitatii intele!erii te#tului.elevii trebuie sa cunoasca sensul cuvintelor folosite in te#t si a sensului intre!ii bucati de citire pe baza povestirii invatatorului,prin intuirea ilustatilor le!ata de continutul bucatii precumm si prin citirea model de catre invatator. "ceasta metoda este folosita cu scopul eliminarii inlocuirii de cuvinte de catre elevi datorata intalnitrii unor cuvinte !rele si !rabei. 7apiditatea perceperii e bazata pe procese comple#e,fiziolo!ice%miscarea liniara a ochilor in urmarirea succesiunii de silabe,cuvinte si propozitii&.;iteza citirii depinde de !reutatea continutului te#tului,forma sa.3aca se fac multe pause,fi#ari,reveniri,viteza, rapiditatea citirii este mai mica. =rice te#t,propozitie este caracterizata print-un anume ritm de citire. Elevii urmaresc sa intelea!a sensul !rupelor de cuvinte in mod le!at pentru a descifra sensul inte!ii propozitii sau fraze de aceea ei repeat cuvintele pe care le citesc usor dintr-odata desi lan!a acestea se afla cuvinte cu o structura fonetica complicate sau cuvinte necunoscute.<unt cazuri cand elevi recitesc unele cuvinte de ,-5 ori si chiar mai mult pentru ca intelesul acestor cuvinte nu le apare clar. In concluzie characteristic pentru citirea elevilor ibn aceasta perioada este faptul ca nici intele!erea celor citite,nici citirul corect nu au o corelatie pozitiva cu rapiditatea citirii. 3aca elevii dau mai multa importanta citirii corecte si intele!eri celor citite rapiditatea citirii este mai mica.(u tebuie !rabit ritmul citirii. Cele mai fre!vente !reseli de citire ale elevilor sunt:inlocuirile,omiterile, adau!iri de litere,silabe,cuvinte,accentuari !resite,denaturari,inversiuni de litere sau silabe,repetari de cuvinte. Cauzele acestor !reseli sunt: *.(eputinta copilului de a uni intr-o ima!ine sonora silabele citite%deficienta sintezei perceptive si ideative privind cuvatul&2 ,.(eputinta elevului de a le! aultimul cuvant citit de sensul celor citite mai inainte %sinteza ideativa a !rupurilor de cuvinte&. entru prevenirea acestor !reseli sunt necesare e#plicatii,e#rcitii prealabile cu privire la pronuntarea cuvintelor,compunerea lui din literele alfabetului decupat,citirea modelului. Cauzele !reselilor de citire care constau in inlocuiri de litere,silabe,cuvinte au la baza o sesizare perceptive,incompletra,!resita2deasemenea,tendinta elevuluid e a simplifica un cuvant necunoscut sau !reu de pronuntat2tendinta de a .aluneca1spre limba vorbita,mult mai accesibila lor sau datorita faptului ca ei .modeleaza1stilul autorului dupa anumite1clisee1verbale familiare. "ceste !reseli trebuie corectate dup ace elevul a citit propozitia sau fraza in intre!ime.E posibil ca el sa sesizeze sin!ur !reseala si sa se corecteze la timp.

,:

9aza psiholo!ica a !reselilor sub forma de omiteri sau adau!iri de cuvinte,silabe, o reprezinta sesizarea perceptive !resita a cuvantului intrte! sau anumitor silabe,dificultati de sinteza a silabelor unui cuvant. ?reselile de accentuare sunt !reseli ce tin de limba vorbita a copilului%se e#plica prin deosebire dintre limba vorbita si limba literara folosita in manual& sau nu face le!atura de sens dintre cuvantul citit si celelalte cuvinte. ?reselile privind denaturarea in citire consta in inlocuirea uvantului din t#t cu o !rupare sonara lipsita de orice sens%cuvinte ce nu sunt e#plicate in prealabil elevilor&. Invatatorul trebuie sa aiba in vedere dezvoltarea vorbirii elevilor,munca sustinuta pentru imbo!atirea vocabularului lor,pentru insusirea limbii literere in citir,povestire,intuire de ilustratii,e#plicatia anticipate a continutului de idei al te#tului.Citirea are in vedere intele!erea celor citite,pentru ca elevul sa intelea! acele citite1trebuie sa citeasca corect,current,sa-si insuseasca tehnica citirii1. Citind propozitiile,te#tele din cartea de citire,elevii trebuie sa sties a raspunda la intrebarile puse de invatator in le!atura cu cele citite si sa poata sa povestesca te#tul citit,cu cuvintele lor sau cat mai aproape de te#t,ei trebuie sa sties a imparta in silabe si sunete orice cuvant citit,sa compuna din lierele alfabetului decupat orice cuvant din manual sis a citesca corect. 3.S!ri%r%a %$%vi$or in p%rioa/a po"ta.%!%/ara 3ezvoltarea deprinderilor de citire si intele!ere a unui te#t citit see realizeaza in parallel cu dezvoltarea scrierii. Invatatorul acorda o importanta deosebita scrierii elevilor deoarece ei se confrunta cu o serie de dificultati: -le!area unor anuimite litere%Craiova,bibelor&2 -articularea !rafica a literei v cu litera r2 -semnele a4utatoare mici%,,K& etc. In concluzie scrierea semnelor ce diferentiaza !rafemele cu aceeasi baza !rafica este foarte importanta deoarece se pot produce confuzii%sa-a&.<e vor or!aniza si lanturi de miscari le!ate,supple,proportionale,corecte,rapide. entru orele de scriere principalele forma de activitate sunt:dictarea,copierea, transcrierea. In perioada postabecedara,elevii vor scrie treptat propozitii dictate in intre!ime%in perioada anterioarea dictarea unei propozitii se facea cerandu-le elevilor sa retina si sa scrie cuvinte sau !rupa de cuvinte dictate separate,succesiv&. Breptat se va a4un!e la dictarea frazelor%pana la semnele de punctuatie ce delimiteaza propozitiile in fraza&. In acesta perioada elevii au dobandit priceperile de a aplica constient re!ulile tehnice si !rafice ale scrisului. entru dictare se voe folosi: -te#te scurte din manual2 -fra!mente lo!ic inche!e%strofe din poezii,fra!mente literere,te#te compuse etc.&. entru scrierea cuvintelor !relese foloseste procesul compunerii lor in prealabil din literele alfabetului decupat. <e are in vedere: -despartirea corecta a cuvintelor in silabe%la sfarsitul randului&2

,*

-asezarea in pa!ina te#tului %in proza sau versuri&2 -liniatura caietului%elevii scriind litera pe spatii in!uste apropriindu-si astfel scrierea de marimea ei normala&2 -respectarea aliniatelor2 -scrierea corecta cu dialo!2 -folosirea semnelor de punctuatie invatate2 -scrierea cu litera initiala mare2 -alcatuirea si scrierea unor propozitii simple cu a4utorul unor uvinte date. <e va scrie %la tabla si in caiete& cu fir continuu , fara ridicarea stiloului decat la sfarsitul cuvantului.

III.=ET<DICA PREDARII CITIRII LA CLASELE II-IV

3.1.Importanta "i %,i5%nt%$% 0ormarii /%prin/%ri$or /% !itir% $a !$a"%$% II-IV Formarea si dezvoltarea deprinderilor de citire reprezinta o sarcina foarte importanta pentru cadrele didactice,atunci and se are in vedere predarea limbii romane. 3eprinderea citirii curente,corecte,constiente,e#pressive permite elevilor sa parcur!a sis a asimileze volumul de cunostint prevazut de pro!rama scolara avand o lar!a influenta asupra intre!ii activitati psihice. 3eprinderea de a citi parcur!e o cale comple#a,in clasa I,in perioada abecedara,se urmareste realizarea nu numai a unei citiri corecte ci si constiente si este posibila aceasta prin cunoasterea sensului cuvantului pe care l-a compus si l-a citit elevul,dar si prin cunoasterea structurii lui fonetice si !rafice bazandu-se pe analiza prealabila efectuata in desfasurarea lectiilor. Copiii se familiarizeaza treeptat cu citirea corecta a cuvintelor in propozitie%fiind foate importanat pentru intele!erea sensului propozitie&,incep sa cunoasca diferite forme de punctuatie si invata sa le respecte in citire,sunt indrumati in citirea pe roluri a diverselor propozitii din te#tele inche!ate,incep sa utilizeze procesul citirii selective pentru a verifica in ce masura citirea lor este constienta. In perioada postabecedara precum si in claselleurmatoare,se urmareste formarea si dezvoltarea la elevi a deprinderii de a citi corect,current si e#presiv. Citir%a !or%!ta 7eprezinta citirea clara a cuvintelor,fara deformari,omiteri sau repetari de sunete,silabe,cuvinte ,cu accentuare corecta a cuvintelor in propozitie sau fraza. rocedee utilizate pentru formarea unei citiri corecte: -pre!atirea pentru citire%ale!erea de catre invatator,din te#tul citit,a cuvintelor !rele ca articulare fonetica,lun!i,acestea analizandu-se impreuna cu elevii din punct de vedere fonetic,se e#plica sensul lor&. -citirea demonstrative a invatatorului% se efectueaza inainte sau dupa citirea elevilor,dupa citirea slaba a unui elev,invatatorul poate citi te#tul in mod demonstrative si apoi cere elevului sa citeasca din nou&. -citirea in cor%acest procedeu are o influenta pozitiva in realizarea corecta a informatiei&."cest procedeu trtebuie aplicat pentru citirea unui sir de 5-6 propozitii care nu pot di memorizate de elevi dupa o astfel de citire cu scopul evitarii caracterului mechanic al citirii urmatoare. -controlul permanent al invatatorului asupra citirii elevilor si controlul celorlalti elevi asupra citirii cole!ului lor%corectarea !reselilor se bazeaza pe participarea unitara a

,,

auzului-asculta atent,intele!e si retine-pe vaz,miscarea mainii in scris&."cest procedeu contribuie la dezvoltarea deprinderilor de citire a tuturor elevilor clasei. -pronuntarea cu !las tare,fara !raba,a fiecarui cuvant in timpul citirii te#tului contribuind la formarea unei citiri corecte. -re!larea ritmului de citire.<porirea vitezei de citire se face treptat prin citirea in cor,pe roluri etc."ceasta a4uta la imbunatatirea citirii deoarece elevii se deprind cu un ritm de citire asemanator cole!ilor. -citirea 4ocurilor de cuvinte -citirea te#tului scris de man ape tabla de catre invatator. Citir%a !#r%nta <e dezvolta in acelasi timp cu corectitudineae#presivitatea si caracterul constient al citirii,in procesul citirii,copiii trebuie sa observe si sa respecte accentele lo!ice ale propozitiei.= citire !rabita su lenta,in etapa in care nu s-au elaborate inca deprinderile de citire,impiedica realizarea acestor cerinte ale citirii.=rice elev se deprinde cu !reutatea te#tului respective,cu acuitatea vederii etc. ;iteza citirii trebuie sa se dezvolte parallel cu viteza intele!erii. rin e#ercitii se a4un!e la situatia ca viteza normala a citirii elevilor din clasele a III-a si a I;-a sa corespund ecu ritmul vorbirii lor. rocedee utilizate: -verificarea citirii constiente -citirea pe roluri%acesta indruma procesul elevilor in conformitate cu ritmul normal cerut de continutul fra!mentului citit&. -citirea poeziilor invatate pe de rost%obli!e pe elev cu un ritm de citire mai rapid sa citeasca in ritmul propriu recitarii contribuind la asi!urarea e#presivitatii citirii& -citirea consecutive de catre mai multi elevi a partilor unui te#t Citir%a !on"ti%nta "re in vedere intele!erea celor citite:elevul sa intelea!a 4ust cele citite si sa poata reda corect continutul te#tului citit. <tudierea de catre elevi a bucatilor de citire cu continut literar sau cu continut stiintific trebuie sa urmareasca permanent insusirea intelesului lor de catre elvi,priceperea de a-si reprezenta in mod corect continutul celor citite,intele!erea ideilor principale si stabilirea unei atitudini 4uste fata de cele citite. Intele!erea te#tului consta in priceperea de a analiza si !eneralize continutul sau,acesta realizandu-se mai usor cu cat te#tul nou se bazeaza pe le!aturi associative cu materialele similare,anterioare. Invederea asi!urarii caracterului ocnstient al citirii,elevii trebuie a4utati sa intelea!a sensul fiecarui cuvant si al fiecarei propozitii,sa cuprinda sensul fiecarui fra!ment lo!ic si sa poata stabili ideea principala.facand le!atura lo!ica dintre acesta si ideile secuindare. entru ca elvii sa isi insuseasca sensul cuvintelor si al propozitiilor si pentru realizarea unei citiri constiente se au in vedere urmatoarele: -intele!erea sensului cuvintelor2 -e#plicarea e#presiilor2 -intele!erea sensului propozitiei2 -e#plicarea te#tului citi.

,5

rocedeele de munca trebuie sa prevada ca elevii sa faca le!atura lo!ica dintre ideile te#tului citit,luate separate si sensul !eneral al te#tului citit. Armatoarele activitati sunt utilizate cu scopul realizarii acestui obiectiv: a&se poate realize citirea te#tului de catre elevi,cu sarcina de a povesti ordonat cele citite2 b&alcatuirea de catre elevi a planului te#telor citite2 c& citirea selective. Citir%a %,pr%"iva resupune o munca temeinica asupra celor citite su scopul intele!erii fiecarui fra!ment citit cat si a te#tului in intre!ime.3eprinderea unei citiri e#pressive le formeaza elevilor o vorbire constienta si colorata. Con/itii$% %,pr%"ivitatii !itirii entru o citire e#presiva este necasara respectarea pauzelor !ramaticale,lo!ice, psiholo!ice, intonatiei, ritmuluii corect al citirii. Pa#1%$% 5ramati!a$% reprezinta opririle in citire,dupa semnele de punctuatie. Pa#1%$% $o5i!% sunt cele care fac inaintarea unor cuvinte din propozitie sau fraza si care nu sunt indicate prin semnele de punctuatie. Pa#1%$% p"i4o$o5i!% a4uta la separarea unor parti din te#t care difera prin trecerea de la o dospozitie la alta usurand intele!erea acestor schimbari de ordin afectiv,modificari ale atitudini persona4elor etc. A!!%nt#a$ $o5i! reprezinta accentuarea unui cuvant anumit dint-ro propozitie sublinind astfel importanta cuvantului in propozitia rspectiva. Ritm#$ corect al citirii variaza in functie de particularitatile te#tului,constand in incetinirea sau accelerareaa vorbirii. Intonatia reprezinta un astfel de ton de vorbire,care transmite nuantele individuale,caracteristicile eroului povestirii sau cele corespunzatoare intentiilor autorului."ccentul lo!ic isi !aseste reflectarea 4usta in intonatie. " scoate in relief un cuvant,prin accent,nu inseamna numaidecat a-l rosti tare.El trebiue sa se evidentieze ma puternic,insa poate fi pronuntat si in soapta. .Elevii trebui edeprinsi sa intoneze corect,adica sa redea cu vocea felurite noante de !andire si simtire,o bana intonare pune in functie dupa caz asa numiteleLLsase par!hii ale tonuluiMMridicarea sau coborarea vocii,intarirea sau slabirea ei,incetinirea sau accelerarea rotirii1.%I.9erca& entru o 4usta folosire a acestor par!hii ale tonului este necesar sa se desprinda sis a precizeze tonul fundamental al lecturii respective."cest ton poate fi format chiar de autor bucatii de lectura2poate fi stabilitH de catre ideea,sentimental de baza al scriitorului si chiar in functie de specia literara caci din tonul fundamental al lecturii rezulta intonatia citirii%adaptarea tonului citirii la particularitatile de continut al te#tului&. Tip#ri /% intonatii -intonatii care arata situatia sociala a persona4elor2 -intonati icare reflecta starea sufleteasca a eroului 2 -intonatii ce arata atitudinea autorului fat de erou sau a unui erou fata de altul. Pro!%/%% #ti$i1at%2 -citirea model%de catre invatator&

,6

-valorificarea posibilitatilor individuale ale elevului bazate pe discutii prealabile in le!atura cu felel cum trebuie sa citeasca diversele pasa4e in functie de starea sufleteasca a persona4elor respective. -citirea pe roluri. =i-$oa!%$% !itirii %,pr%"iv% sunt considerate a fi vocea,re!larea respiratiei, pronuntarea cuvintelor. Elevii trebuie sa-si insuseasca un ton mi4lociu,ponderat de citire deoarece sunt elevi ce citesc prea tare,rastit,altii citesc prea incat."ceste obiective se realizeaza prin indicatiile invatatorului. Brebuie urmarite si re!larea respiratiei deoarece ea conditioneaza posibilitatea de a face la timp pauzele,dand vocii intensitatea corespunzatoare. Intrea!a munca de formare si dezvoltare a deprinderilor de citire corecta,curenta,constienta si e#presiva trebuie realizata in stransa le!atura cu sarcinile educative ale copiilor. Citir%a !# vo!% tar% "i !itir%a in 5an/ In activitatea didactica sunt utilizate doua tipuri de citire:Ncitirea in !and si citirea cu voce tare. In clasa a II-a elevii citesc in !and ceva mai !reu decat cu voce tare si intele! mai !reu cele citite in !and decat cele citite cu voce tare. In clasele a II-a si a I;-a cititul in !and este mul t mai rapid in privinta intele!erii celor citite. Citir%a !# vo!% tar% este foarte importanta in perioada formarii deprinderii de citire corecter,curente etc.3aca elevii nu se aud citind,ei nu pot fi invatati sa citeasca corect,sa pronunte clar si e#presiv.Este cea mai eficienta cale pentru realizarea citirii e#presive,se poate utilize pentru citirea pe roluri,in cor etc. 3eprinderea citirii in !and incepe sa se formeze in ciclul primar fiind calea studiului individual la celelalte obiecte."ceste deprinderi se formeaza prin e#ercitii in clasele mari nu in clasa I deoaree aici trebuie respectate particularitatile de varsta ale copiilor si lo!ica formarii deprinderii de a citi incepand cu voce tare in efectuarea acestor e#ercitii este necesar sa se dea o deosebita atentie caracterului constient al citirii de catre elevi,pentru a realize o buna citire in !and trebuie realizata mai intai o citire constienta. 3.2.Strat%5ii /% 0ormar% a /%prin/%ri$or /% !itir% $a !$a"%$% a II >a a IV-a Lectura explicativa-metoda fundamentala si specifica de insusire a instrumentelor muncii cu cartea 1.Con!%pt#$ /% $%!t#ra %,p$i!ativ% entru a-i familiarize pe elevi cu instrumentele muncii cu cartea,invatatorul trebuie sa apeleze la o metoda ce si-a dovedit eficienta."ceasta metoda este lectura %citirea& e#plicative,o imbinare a lectrii %a cititului& cu e#plicatia.Cu alte cuvinte este insotita d e e#plicatia continutului citit,in vederea intele!erii lui. (u e#a!erm dac afirmm c lectura e#plicativ nu este altceva dec$t analiza literar la dimensiunile te#telor pe care le citesc elevii din clasele II-I;.Folosind creator lectura e#plicativ invatorul ii deprinde pe elevi cu tehnicile muncii cu cartea,ii inva cum s invee prin mi4locirea carii. rin citirea e#plicativ-un veritabil act de cunoaterese urmrete in e!al msur analiza fondului unui te#t%idei,sentimente&i a formei

,C

acestuia,care este subordonat inele!erii mesa4ului te#tului.<imultan,discutarea%investi!area&te#tului trebuie s dea raspuns la dou intrebri : 1Ce e#prim,ce infieaz autorul in opera respectiv O 1-i 1Cum,prin ce mi4loace e#prim acest coninut O1-care se refer la mi4loacele de e#presie folosite de autor. ,.Compon%nt%$% !itirii %,p$i!ativ% 3emersul metodic !eneral pentru stabilirea unui te#t de citire%cu coninut literarartistic i tiinific&presupune urmtoarele componente : a&activitatea pre!titoare in vedera lecturii 2 b&citirea inte!ral a te#tului literar%de obicei lectura model&2citirea pe fra!mente i e#plicarea cuvintelor i e#presiilor necunoscute2 c&analiza fra!mentelor. d&scoaterea ideilor principale%elaborarea planului de idei& 2 e&conversaia !eneralizatoare : f&citirea de incheiere%selectiv pe roluri& 2 !&activitatea creatoare in le!atur cu materialul citit%4oc didactic,4oc de micare cu c$ntec,etc&. 5.8orm%$% /% m#n! in/%p%n/%nt $a or%$% /% !itir% ;om prezenta i comenta formele de munc independent in ordinea in care se deruleaz etapele lecturii e#plicative de analiz. 8ectura inte!ral se poate efectua independent,elevii citind cu anticipaie te#tul pe care urmeaz s-l studieze in !eneral,te#tele aparin$nd !enului epic pot fi date pentru a fi citite independent ca tem pentru acas. 8ectura la prima vedere se face pe baza unor cerine formate de ctre invator i dup unele e#plicaii prealabile%se e#plic unele cuvinte i e#presii noi&."ceste e#plicaii pot orienta elevii s reflecteze asupra unor probleme eseniale referitoare la coninutul%fondul&te#tului%tema,ideea operei,momentele subiectului,etc&,precum i la forma lui%compoziie,ima!ini artistice&. "cas sau in clas se poate da elevilor sarcina independent de a face delimitarea fra!mentelor orient$ndu-se dup ideile principale formate%dup criteriul lo!ic&.Conform acestui criteriu,fiecare fra!ment se constituie intr-o unitate lo!ic in structura inre!ii lecturi. 3e obicei te#tele narative se delimiteaz in fra!mente dup criterii determinate fie de structura lor intern,fie de insi desfasurarea aciunii. 3elimitarea fra!mentelor depinde,aadar,de specificul te#tului,de !enul i specia literar creia ii aparin. (u este recomandat fra!mentarea te#telor mici,care aparin !enului liric.Anele te#te formeaz o sin!ur unitate. An te#t care aparine liricii peisa!iste%pastelul,de e#emplu&se delimiteaz in funcie de tablourile din care este coninut :

,>

"ctivitatea de fra!mentare a te#telor literare poate i trebuie s fie contientizat printr-o pre!atire prealabil :se dau ideile principale formate fie de ctre invator,fie de ctre autorii manualului,se dau ideile principale numai pentru o parte din fra!mentele te#tului,solicit$ndu-se elevilor s identifice fra!mentele potrivite pentru fiecare idee.7estul te#tului va fi delimitat in fra!mente,prin efortul personal al elevilor. Familiarizarea elevilor cu analiza te#tului pe fra!mente reprezint fr indoial cel mai de seam instrument al muncii cu cartea. = form productiv de familiarizare a elevilor cu tehnicile muncii cu cartea este citirea in !and. Invatorul le d elevilor sarcina s citeasc in !$nd un te#t pentru a selecta i e#presiile noi%cu mare valoare e#presiv&.E bine s se cear elevilor at$t s indice sinonimele cuvintelor i e#presiilor necunoscute%consult$nd un dicionar colar&c$t i s le introduc in conte#te noi.(oile achiziii le#icale pot fi utilizate i intr-o scurt compunere sau in propoziii dezvoltate,in acest fel achiziiile de le#ic pot fi intoduse in vocabularul activ. = forma eficient de munc independent este citirea selectiv invatorul cere elevilor s citeasc anumite fra!mente sau pasa4e de re!ula cu mare valoare educativ i artistic. Ca activitate independent se folosesc rspunsurile la intrebrile sau temele formate de invator la sf$rsitul analizei unor te#te."t$t intrebrile c$t i temele trebuie s solicite efort de !$ndire din partea elevilor. rin temele date se urmrete in e!al msur at$t citirea c$t i scrierea.= form eficient de tem scris o constituie copierea unei anumite pri a te#tului.=rice tem scris trebuie s fie precedat de e#ersarea actului cititului. 5.5 Parti!#$arit i$% !itirii /i0%rit%$or t%,t% !# !on in#t 6tiin i0i! 6i $it%rararti"ti! in 0#n! i% /% 5%n#$ 6i "p%!ia $it%rar A.T%,t% !# !ara!t%r 6tiin i0i! In cate!oria te#telor de citire cu coninut tiinific fac parte te#tele de citire din domeniul tiinelor naturii,!eo!rafiei i istoriei. redarea la leciile de citire a acestor te#te,dei prezina unele particulariti metodice difereniatoare in funcie de coninutul lor are totui-in linii !eneraleurmtoarea structur : *.A!tivitat%a pr%5titoar% /% .a1 2 -observrilor directe a fenomenelor naturii,a obiectelor etc in cadrul vizitelor,al e#cursiilor,e#perienei lor,etc. -recapitulrii i sintetizrii cunotinelor din lecile anterioare. -intuirii diverselor colecii de tablouri,mula4e etc.%aplicabil la te#te al cror material este inaccesibil observaiei directe&. ,.Citir%a 6i ana$i1a t%,t#$#i9in intr5im% %dac te#tul este scurt&i pe fra!mente%in restul cazurilor&.3aca te#tul se citete pe fra!mente,se parcur! urmatoarele etape : -imprirea te#tului pe fra!mente,de ctre invator in prealabil 2 -citirea unui fra!ment de ctre elev 2

,-

-e#plicarea cuvintelor neinelese 2 -e#punerea pe scurt a celor citite 2 -desprinderea ideii principale,pe baza intrebrilor formulate de invator2 -in mod similar se procedeaz cu celelalte fra!mente. 5.A$!at#ir%a p$an#$#i /% i/%i lanul te#telor se poate alctui in mai multe feluri: -sub form de intrebri 2 -sub form de titluri 2 -sub forma unor propoziii enuniative. Cea mai uoar form de plan o constituie planul fcut pe baz de intrebri. entru fra!mentele narative se pot folosi cu succes titluri,iar pentru cele descriptive propoziii enuniative. 6.R%!itir%a t%,t#$#i <copul urmrit prin aceast citire dezvoltarea deprinderilor de citire. const in consolidarea cunotinelor i in

C.8i,ar%a In vederea dezvoltrii !$ndirii i a vorbirii elevilor acestia sunt pui s reproduc coninutul te#tului citit fie pe baz de plan,fie pe baz de intrebri puse de invator in ordinea fra!mentului.;or participa mai muli elevi. <e poate folosi citirea selectiv. >.T%ma p%ntr# a!a" Parti!#$arit i 2 In funcie de caracterul te#tului se desfoar i specificul studierii fra!mentelor i a modului de reproducere a operelor citite.Fra!mentele i intre!ul te#t prezentat sub form de povestire trebuie povestite de ctre elevi,in vreme ce te#tele descriptive se reproduc,in !eneral pe baz de intrebri. Indiferent de felul cum se face reproducerea te#tului o atenie deosebite trebuie s se acorde discuiilor cu caracter !eneralizator. 9.T%,t%$% !# !on in#t $it%rar 8iteratura reprezint o form de cunatere a realitii prin ima!ini artistice.3e aici i importana educativ deosebit a operelor literare,influena pe care ele o e#ercit din punct de vedere afectiv asupra elevilor,asupra sentimentelor,voinei i ima!inaia lor,in direcia dorit de autor. "ceast particularitate a operelor literare impune din punct de vedere metodic unele trasturi specifice.Cea mai important trastur specific se refer la prima lectur a te#tului literar,care trebuie s fie o citire inte!ral i nu pe fra!mente,aa cum se procedeaz de obicei,in studierea te#telor cu coninut tiinific."ceast cerin se impune pentru a oferi elevilor posibilitatea unei perceperi complete a te#tului literar,condiie esenial a inele!erii i inrauririi lui emoionale.

,'

3in cate!oria te#telor cu coninut literar fac parte diverse feluri de !enuri i specii :povestirea,poezia,fabula,proverbele,!hicitorile,etc in procesul citirii i studierii lor va trebui s inem seama de particularitile lor ca specii literare diferite. onderea cea mai mare in manualele de citire o au povestirile. <e pot indica urmtoarele etape principale ale planului tipic de activitate cu prile4ul citirii te#telor literare :

*.A!tivitat%a pr%5titoar% in v%/%r%a !itirii 7olul acestei pre!tiri const in a uura inele!erea coninutului operei respective prin claritate deplin a primei percepii a te#tului,a trezi interesul elevului pentru citirea operei,creindu-le totodat o dispoziie corespunztoare coninutului operei i,in sf$rit,in a e#plica acele cuvinte i e#presii din oper a caror necunoatere constituie o fr$n in inele!erea de ctre elevi a operei. ,.Citir%a int%5ra$ a t%,t#$#i $it%rar =rice te#t literar se prezint ca o unitate de idei,de fapte,de sentimente i ca atare cunoaterea i inele!erea lui trebuie s inceap cu perceperea inte!ral a acestei uniti,ceea ce se realizeaza prin citirea inte!ral in clas. rima citire a te#telor cu coninut literar trebuie facut de ctre cadrele didactice pentru ca elevii s participe afectiv,s triasc evenimentele relevate in povestire,s traiasc emoiile provocate de acestea. 3up citirea inte!ral nu se trece direct la citirea pe unitati lo!ice-este necesar o scurt etap de conversaie in scopul de a verifica i felul in care elevii sunt orientai in problemele mari ale te#tului :numele autorului,titlul lecturii,aciunea in linii mari,numele persona4ului principal,etc. 5.Citir%a t%,t#$#i p% 0ra5m%nt% 6i ana$i1a a!%"tora <arcina acestei etape este aceea de a asi!ura inele!erea clar a fiecarui fra!ment,pe baza analizei lui,imprtirea te#tului pe fra!mente se face,in !eneral,aa cum s-a artat la citirea te#tului cu coninut tiinific. 6.A$!t#ir%a p$an#$#i <e procedeaz asemntor te#telor cu coninut tiinific,in funcie de natura operei literare respective fra!mentele se pot delimita dup : -succesiunea in timp a aciunilor i evenimentelor -locul aciunii -apariia persona4elor -le!tura dintre cauz i efect a aciunilor,faptelor,atitudinilor persona4elor. "ctivitatea de intocmire a planului este strans le!at de munca de analiz a vocabularului,a limbii poetice a operei.Ideile se pot formula sau ca titluri sau in propoziii scurte,sau prin citate. C.Conv%r"a ia 5%n%ra$i1atoar%

,+

Conversaia !eneralizatoare are ca scop s atra! atenia elevilor asupra ideii principale din povestire,s fac o caracterizare elementar a persona4elor i s sublinieze atitudinea autorului fa de persona4ele ima!inate de el. Aneori,in cadrul acestei etape,se poart discuii i depre autor,cine a fost el,pentru ce idee a luptat,interesele crei clase sociale le-a aprat. In cadrul conversaiei !eneralizatoare e necesar s se stabileasc atunci c$nd e cazul,o strans le!tur intre cele citite in clas i lectura elevilor in afar de clas,cu privire la operele similare ale scriitorului respectiv. Compararea operelor aceluiai sciitor creeaz treptat la copii o anumit atitudine fa de scriitorul respectiv. >.Pov%"tir%a "a# r%pro/#!%r%a t%,t#$#i In condiiile pre!tirii unor te#te scurte,simple,povestirea are loc dup conversaia !eneralizatoare.C$nd te#tul este ins mai lun!,povestirea se face dup recitirea lui,spre a da posibilitate elevilor s memoreze s rein mai bine coninutul te#tului. ovestirea trebuie s indeplineasc urmtoarele cerine: -s reliefeze in mod clar ideea principal a te#tului 2 -s evite di!resiunile i amanuntele inutile 2 -s fie construisc din propoziii corecte 2 -s foloseasc e#act e#presiile i s nu intrebuineze cuvinte de prisos,parazitare care diminueaz cursivitatea i frumuseea vorbirii 2 -s foloseasc intonaia corespunztoare pe scurt,colorat de participare intens a sensibilitii elevilor. Este necesar ca elevii s fie lsai s povesteasc mai intai aa cum pot,fr a fi intrerupi cu intrebri%interveniile in timpul povestirii elevilor se fac numai in cazul c$nd elevii fac !reeli !rave&.?reelile de acord se corecteaz pe loc. ovestirile se pot face cu cuvinte proprii sau apropiate de te#t. ovestirea cu cuvinte proprii e o activitate valoroas intre altele i prin faptul c ofer posibilitatea activizrii vocabularului pasiv,in atenia cadrelor didactice trebuie s stea !ri4a pentru e#presivitatea povestirii elevilor,in vederea imbuntirii i dezvoltrii vocabularului elevilor,e necesar ca povestirea amnunit s cuprind pe c$t posibil e#presii i cuvinte din te#tul pe care-l povestesc. -.Citir%a /% in!4%i%r% <copul urmrit prin citirea de incheiere const in : -fi#area c$t mai temeinic a coninutului te#tului 2 -verificarea msurii in care elevii i-au insuit cele citite 2 -contribuia la formarea deprinderii citirii e#presive%se folosesc diverse procedee ale citirii e#plicative,ca lectura selectiv i citirea pe roluri&. '.A!tivitat% !r%atoar% in $%5t#r !# !itir%a t%,t%$or $it%rar% "ctivitile menite a dezvolta capacitatea de creaie a elevilor: -povestirea cu schimbarea formei2 -povestirea prin analo!ie2 -continuarea povestirilor2

5:

-intercalarea unor episoade in povestiri2 -ilustrarea te#telor literare -modela4ul2 -dramatizarea povestirilor,etc. Pr%/ar%a po%1ii$or oeziile care se !sesc in manualele colare sunt de diferite feluri: -unele se prezint ca o naraiune verificat -unele au caracter liric sau lirico-descriptiv. 3e aici rezult diferite feluri de citire i de analiz. Citirea i analiza poeziilor de ctre elevi are o mare importan instructiv-educativ. Citirea lor e#presiv,perceperea ritmului i a rimei provoac la copii vii emotii, contribuie la educarea lor estetic. oeziile prezint aceleai particulariti metodice analizate anterior la citirea e#plicativ a te#telor cu coninut literar. = problem care se ridic in le!atur cu prima citire a poeziei este dac lectur trebuie s se fac in !$nd sau cu voce tare.In unele materiale metodice se recomand ca dup munca pre!titoare in vederea citirii poeziei s se treac la citirea in !$nd,apoi cu voce tare. Bin$nd seama de faptul c ritmul i muzicalitatea poeziei se percep cu a4utorul auzului e necesar ca prima citire s se fac in mod obli!atoriu cu voce tare indiferent de caracterul poeziei. Citirea direct de ctre copii cu funcia de citire demonstrativ,nu e indicat,datorit dificultailor pe care le ridic citirea poeziei : -respectarea accentelor care cad in mod re!ulat la distane e!ale,marcate prin intonaie,fr s se scandeze sau s se citeasc sacadat: -citirea fiecrui vers ca unitate independent prin pauze mici abia perceptibile la sf$ritul versului. -citirea versurilor ,,de trecereNNcare cuprind doar o parte a propoziiei cealalt trec$nd in versul urmtor. 3up prima lectur a poeziei,urmeaz analiza ei,studierea ei in ceea ce privete coninutul de idei,forme etc,in acest scop are loc o a doua citire a poeziei,pe fra!mente. In le!atur cu aceast etap facem urmtoarea observaie :unele poezii sunt astfel alctuite inc$t fiecare strof reprezint un fra!ment lo!ic inche!at 2in altele fra!mentul poate cuprinde dou strofe. <unt poezii neimprite in strofe ca atare trebuie delimitate versurile care formeaz uniti lo!ice respective."lteori,fra!mentul cuprinde o strof i *-, versuri din strofa urmtoare.Boate acestea scot in eviden necesitatea unei munci atente din partea cadrelor didactice in imprirea prealabil a poeziei in fra!mente,in aa fel inc$t s reias o le!tur lo!ic intre fra!mente,s e#iste o delimitare precis intre ele,fapt ce contribuie la alctuirea 4udicioas a planului poeziei. In studierea poeziei pe fra!mente o deosebit important o prezint e#plicarea e#presiilor plastice a fi!urilor de stil,adeseori inaccesibile copiilor la prima citire. 3up analiza poeziei are loc o munc minuioas asupra citirii e#presive a poeziei.<e discut cu elevii pe ce ton trebuie citit strofa respectiv,cum trebuie citite versurile la sf$ritul crora nu sunt semne de punctuaie etc.

5*

3up analiza poeziei din punct de vedere a e#presivitii lecturii se recitete de cateva ori poezia,iar dac este cazul unele strofe sau chiar poezia in intre!ime se recitesc chiar de invator. In discuiile cu caracter !eneralizator,se scot in eviden ideile principale ale poeziei,se caracterizeaz persona4ele se cere elevilor s e#plice ce fenomene ale naturii se pot subinele!e,se e#plic ima!inile artistice,etc. Armeaz invarea pe de rost,parial sau in intre!ime.7ecitarea poeziei poate fi insoit de micri ritmice corespunztoare,in cazul in care poezia urmeaz s fie invat pe de rost acas,e necesar s se dea indicaii metodice privind modul cum trebuie s se procedeze. Pr%/ar%a 0a.#$%i Fabula este o naraiune ale!oric%simbolic&cu coninut satiric i educativ,de proporii reduse i de obicei,scris in versuri. ersona4ele din fabul sunt animale,plante, lucruri, oameni,iar toate aceste persona4e trebuie inelese in sens ale!oric,fi!urat in fabule se ridiculizeaz parvenitismul, i!norana, e!oismul, ludroenia, vorbria !oal, superficialitatea, indiferena fa de soarta semenilor etc.Botodat ele constituie un bun mi4loc de educare la copii a respectului fa de munc,a credinei in prietenie,buntate,modestie,etc.Este alctuit din dou pri distincte :povestirea int$mplrii%ale!oria&i invatura%morala&. Citir%a 6i "t#/i%r%a 0a.#$%i "% 0a!% /#p #rmtor#$ p$an 2 -conversaia pre!titoare,e#plic$ndu-se cuvintele care ar in!reuna inele!erea fabulei la prima ei lectur 2 -citirea fabulei de ctre invator i apoi de ctre elevi 2 -intuirea ilustraiilor in le!tur cu fabula 2 -o conversaie de !eneralizare%caracterizri elementare,scoaterea ideii principale&,cu citirea diferitelor pasa4e ale fabulei de ctre elevi 2 -povestirea fabulei de ctre elevi 2 -!sirea analo!iei din viaa i descoperirea sensului ale!oriei 2 -citirea e#presiv a fabulei%tonul !eneral al citirii,particularitile e#presive ale citirii diferitelor pasa4e& 2 -citirea pe roluri. Ana din problemele de ordin metodic este modul cum trebuie sa se dezvaluiei ale!oria fabulei.Este un process intellectual destul de comple# pentru copii.Este dificil petru un copil care are inca putina e#perienta de viata sa intelea!a trecerea diferitelor insusiri de la animale la om. e de alta parte ,o astfel de activitate de pranspunere,care reclama un efort de analiza,abstractizare,!eneralizare,micsoreaza impresia produsa de ima!inile fabulei.Concluzia care se desprinde ste ca in studierea fabulei ima!inile trebuie tratate intai ca ima!ini reale sin u ale!orice. = alta problema metodica este in le!atura cu morala ,si invatatura,in ceea ce priveste evidentierea moralei fabulei se cere o deosebita atentie in sensul ca discutiile san u cada pe panat11moralizarii1 uscate,fortate. 3iscutiile cu elevi trebuie astfel purtate,incat sa sublinieze viciul condamnat: minciuna,in!anfarea,lipsa de loialitate.= contributie improtanat in aceasta problema o adduce caracterizarea persona4elor pe baza faptelor lor.

5,

Fibula fiind o poveste din viata reala,citirea ei nec esita in !eneral tonul unei vorbiri curente.<e indica folosirea peocedeului citirii pe roluri. Fabulele ofera un material bo!at pentru munca de lar!ire si slefuire a vocabularului elevilor:e#presii plastice,inversiuni din limba populara etc. Pr%/ar%a prov%r.%$or91i!atori$or "i 54i!itori$or roverbele sunt e#presii populare scurte,uneori versificate,care cuprind o invatatura folositoare in viata.Ele e#prima intr-o forma concise un adevar e#tras din viata de toate zilele. roverbele,ca si zicatorile,imbo!atesc vorbirea noastra,p fac mai colorata,mai e#presiva si mai convin!atoare. In !eneral,proverbele sunt folosite cu prile4ul predarii unor bucati de citire cu continut literar sau stiintific,cu functia de fi#are a cunostiintelor. <e pot tine insa si lectii speciale,avand ca subiect proverbele. In ambele cazuri,e necesar ca elevii sa resolve problema mintala ridicata de proverb,sa descopere sensul direct al proverbului,precum si sensul lui fi!urat,in acest caz,elevii sunt pusi sa compare continutul proverbului cu cele ce au citit in bucata de lectura. = sarcina importanta in predarea proverbelor consta in a-I face pe copii sa transfera si sa aplice la fenomenele de viata invatamintele izvorate din e#perienta poporului. <e dau e#emple din viata,care sa cuprinda cazuri concrete la care se poate aplica proverbul,sau se poate cere si elevilor sa concretizeze cu fapte din viata cunoscuta de ei. "sa cum s-a aratat,se pot or!aniza lectii speciale de predare a proverbelor. = astfel de lectie se poate desfasura in modul urmator: -se anunta elevii ca vor invat aproverbe. roverbele se citesc din manual sau se spun si se scriu de invatator pe tabla. -se aplica fiecare proverb pe baza continutului te#telor citite de elevi sau valorificand e#perienta lor de viata. -se !rupeaza proverbele dupa specificul invataturii lor. Eicatorile se aseamana foarte mult cu proverbele.3eosebirea principala consta in aceea ca proverbul are forma unei propozitii dezvoltate complet,iar zicatoarea se reduce la o e#presie eliptica,la un !rup de cuvinte pe care il putem introduce intr-o propozitie a noastra. ?hicitorile sunt un misloc foarte bun pentru dezvoltarea !andirii si a vorbirii elevilor.Ele cuprind o descriere poetica a unor lucriri,finite,fenomene din natura,pe care trebuie sa le depistam dupa cateva insusiri caracteristice.?hicitoarea inveseleste,dar totodata ii determina pe copii sa observe mai bine insusirile lucrurilor si ale fenomenelor naturii avand astfel un pronuntat caracter instructive.?hicitorile vorbesc,de asemenea, despre munca si unelte,despre insusirile si defectele oamenilor,depre lene, lacomie,etc. Ele dau nastere la discutii vii in clasa pentru ca !hicitoarea este pitoreasca si interesanta pentru copii fi#andu-se astfel in mintea lor.<unt folfosite in le!atura cu diferite te#te cu continut literar sau stiintific,avand in acest caz o funcitie de fi#are si !eneralizare. Instructive sunt !hicitorile folosite cu functia de lar!ire a cunostintelor elevilor. "ctivitatea didactica privint dezle!area !hicitorilor este foarte variata:

55

-copiii sunt pusi sa caute dezle!area,apoi sa e#plice semnele dupa care au !asit-o. -compara intre ele !hicitori care se refera la o aceeasi tema, apoi li se cere sa spuna care le-a placut mai mult. -copiii deseneaza obiectul !hicit si scriu dedesubt !hicitoarea corespunzatoare. -clasifica !hicitori dupa teme:animale,plante,obiecte,indeletniciri,insusiri morale. -cauta !hicitori pentru anumite teme. -incele din urma sunt pusi elevii sa creeze !hicitori stimuland astfel activitatea lor creatoare. entru a usura dezle!area !hicitorilor de catre elvi se poate impleti dezle!area !hicitorii cu analiza ima!inilor ei.

3.?.8ami$iari1ar%a %$%vi$or !# noti#ni$% /% t%ori% $it%rara "similarea optima a unui te#t literar impune familiarizarea elevilor fin clasele primare cu unele notiuni elementare de teorie literara.In continuare,ne propunem sa demonstram ca formarea fondului primar a notiunilor de teorie literara prin lectiile de citire al claselor II si I;,este nu numai posibila ci si absolute necesara.Chiar si al clasele primare aceste notiuni %in !eneral abstracte& pot deveni,prin intuitie ,instrumente sine Puanon ale discutarii si receptarii te#tului literar,in masura in care este posibil,introducerea unor notiuni de teorie literara va fi insotita de o terminolo!ie adecvata.3aca la aritmetica sunt indispensabili termeni ca inmultire,suma,diferenta, triun!hi,cerc,rest,produs,etcQtot asa de neinteles ar fi lectiile de citire si lectura din care s-ar omite cuvinte ca poezie vers,strofa,povestire,descriere,autor,persona4,etc. "stfel,oridecate ori se iveste prile4ul, elevii vor fi stimulate sa alterneze atat in scris %in mici compunei&, cat si oral,notiuni ca:autor,scriitor,povestitor,poet,opera,povestire, poezie,le!enda,fibula,trasaturi,insusiri in ma4oritate,te#tele incluse in manualele scolii primare sunt epice.Fara a recur!e la definitii invatatorul poate stabili !enul litarar caruia ii apartine,mai mult sau mai putin,un te#t.3upa lectura te#tului,repatata daca e nevoie,se stabileste,impreuna cu elevii,ca in te#tul respectiv se povesteste ceva,ca e#ista persona4e,pe seama carora sunt puse faptele si intamplarile povestite de autor,la care el, de cele mai multe ori nu participa. In cazul studierii unor basme,povesti,povestiri,schite,le!ende,balade etc.,invatatorul va pune accent pe cunoasterea continutului fiecarei opera litarara , pe evidentierea momentelor subiectului%e#pozitiunea,intri!a,desfasurarea actiuni,punctual culminant si deznodamantul&,far sa fie numite sau definite.Elevilor nu li se transmite notiunea de basm,dar,in urma analizei te#telor incluse in manuale prin analo!iile facute cu alte basme citite de ei%recomandate,in ma4oritate pentru lectura suplimentara&,se a4un!e la concluzia ca intr-un asemenea tip de lectura binele se confrunta cu raul,binele triufa in lupta cu fortele ce reprezinta raul.8a clasa a I;-a pot fir elevate si aalte caracteristici ale basmului: actiune simpla,lineara,nedeterminarea timpului si locului,e#istenta unor formule traditionale,initiale sau de incheiere,persona4ele sunt impartite in doua tabere,potrivit cauzei pentru care lupta%pozitive sau ne!ative&,intamplarile fantastice sunt puse pe seama unor persona4e sau forte supranaturale2 dinamismul si coloritul naratiunii, etc. entru scolarii mici le!enda este

56

una dintre cele mai raspandite si indra!ite specii ale !enului epic,in manualele de citire sunt inserate,mai ales le!ende istorice%populare si culte,inproza si versuri&.3intre acestea amintim .)onumentul de la utna1,1An ostas a lui Bepes1,1<te4arul din 9orzesti1,1)ama lui <tefan cel )are1,etc.Folosind o strate!i edidactica a decvata ,invatatorii ii auta pe elevi sa intelea!a ca in le!ende se povestesc intamplari neobisnuite%ca si in basme&,pornindu-se de obicei , de la un fapt petrecut in realitate,ponderea avand-o insa,tot elementele ireale , inchipuite de autor. Cand se studieaza lectura1)onumentul de la utna1%una din cele 6, de le!enda adunate de I.(eculce sub titlui .= sama de cuvinte1 si aezate inaintea 8etopisetului sau&, procedand inductive,deci,invatatorul conduce !andirea elevilor in asa fel incatsa intelea!a notele esentiale ale le!endei si , prin comparative %cu basmul& si abstractizarea, formuleaza %cu a4utorul elevilor& definitia acestei specii a !enului epic:1 ovestirea care contine fapte inchipuite de autor,asezate,de cel mai multe ori in 4urul unei intamplari petrecete sau al unui fenomen despre care se stie foarte putin1. Fireste,le!enda este si .Ciocarlia1 de E.<adoveanu din manualul de clasa a I;-a prin care se e#plica maiestria neasamuita a trilului ciocarliei:numai o fat de imparat, devenita pasare ar putea canta atat de minunat.<e va insista aupra faptului ca le!enda istorica cat si le!enda etiolo!ica au o trasatura comuna:elementul neobisnuit. Fara indoiala, in toate momentele citirii e#plicative sse va urmarii valorificarea plenara a potentialului educativ al te#tului literar , facandu-se o caracterizare succinta a unor persona4e reprezentative pilde de eroism in slu4irea patrie.;or fi reliefate acele trasaturi morale ale persona4elor din le!endele studiate cate intre!esc ima!inea romanului dintotdeauna:cura4ul,dra!ostea de tara,demnitatea,vite4ia,frumusetea fizica,intelepciune, omenia,spiritualitatea,iubirea de adevar si dreptatea s.a. = specie literara pe delinaccesibila scolarilor mici si cu o valuare educative intalnita in manualele de citire pentru clasele II-I; sau rcomandata pentru lectura particulara este fibula. roblema principal ape care trebuie s-o resolve corect,invatatorul,in studierea fabulei,este aceea cu privire la intrepretarea ale!oriei%persona4ele sunt vietuitoare care vorbesc si se manifesta ca oamenii&,invatatorul poate !rupa momentele ale!oriei in 4urul catorva intrebari ale caror raspunsuri infatiseaza continutul faptelor. rin discutii se insisita asupra diferentei specifice acestei specii:se incheie cu .morala1care are o valuare educative declarata. 3.@.P%/a5o5ia %,pr%"i%i $it%rar% $a $%!tii$% /% !itir%9in !i!$#$ primar (umai o valorificare plenara a valentelor te#tului literar duce,indubitabil,la cultivarea semsibilitatii artistice a elevilor la dezvoltarea unor emotii estetice,la formarea capacitatii de receptare si intele!ere a frumosului,la imbo!atirea si nuantarea vocabularului. 8a fiecare lectie de citire si de lectura,invatatorul trebuie sa-si propuna , ca obiectiv cadru,dezvoltarea capacitatii de receptare a mesa4ului scris.El poate sa-i faca pe elevi sa intelea!a ca unele cuvinte se folosesc rar,altele foarte des,unele sunt cunoscute de anumiti vorbitor,altele de toti vorbitorii limbii romane. rin lectura e#plicative a fiecarui te#t , mai ales a celor lirice , invatatorul va insista asupra fiecarui cuvant mai putin cunoscut, asupra fiecarui inteles fi!arat al cuvantului intalnit inte#tul studiat.<e stie ca te#tele narrative de mai mare intindere se studieaza, de obicei, in , ore.In prima ora se pune accent pe analiza continutului , pe desprinderea ideilor principale,

5C

pe insusirea structurii lo!ice a te#tului , iar in a II-a se insista asupra procedeelor si mi4loacelor artistice specifice te#tului respective.In felul acesta elevii pot fi determinati sa intelea!a relatia dintre continutul si forma operei literare respective,sa sesizeze acele elemente care-i confera frumusete, epitete, comparati, metafore,personificari,ale!oria,hiperbola etc . (oi credem ca premisele formarii si dezvoltarii 4udecatiilor estetice se pun din clasel mici,de la primele contacte ale elevilor cu un te#t literar.Fara sa constituie un scop in sine,elementele simple de analiza stilistica pot fi realizate mai ales in clasele a III-a si a I;-a.<e stie ca un cuvant dobandeste sensuri noi datorita cinte#tului in care ste clasat.In acest caz, cuvintele sunt folosite cu sensul lor conotativ,intrucat accenntueaza sensul lui fi!urat,afectiv.;aluarea conotativa apare inca de la nivelul liba4ului usual,in sensul fu!urat al cuvintelor.3e e#emplu, sensurile e#presilor urmatoare sunt indepartate de sensul propriu%denotative&al verbului a tine,care apare in constructia lor,datorita combinatiilor diferite si conte#telor in care este plasat:a tine de vorba, a tine la scaun, a tine capul sus, a tine de rau, a tine soarta cuiva in man, atine tina, a tine la cineva, etc. Ca si cuvintele care in !eneral,nu au valoare estetica in sien,nici elementele morfolo!ice si sintactice nu dispun de valente stilistice decat atunci cant sunt situate in concordanta cu tema operei si mesa4ul ei.Inconformitate cu prevederile noii pro!rame,elevii din clasele a III-a si a I;-a isi insusesc cunostinte si notiuni !ramaticale. Cunoasterea !ramaticii este deosebit de importanta pentru intele!erea rolului pe careil au fi!urile de stil.Elementele simple de anliza stilistica %lin!vistica si literara&a4uta elevii sa intelea!a mai bine mesa4ul unui te#t literar %in versuri sau in proza&,in special sensul fi!urat al unor cuvinte sau e#preii care incorporeaza in continutul lor un mare potential co!nitive si mai ales educatic-afectiv. Identitatea fi!urilor de stil in diverse creatii literare,indifferent de !enul su specia literara in care se incadreaza,ofera receptorului%clasei& posibilitatea de a descifra,dincolo de sensul cel mai evident al te#tului,sensuri mai profunde. rintr-un dialo! euristic in!enios conceput de invatator,elevii vor a4un!e sa intelea!a,sa indra!easca ,si mai ales sa foloseasca in propria lor e#primare si chiar sa creeze fi!ure de stil ca adanci semnificatii.<e sti ca cea mai frecventa functie stilistica a ad4ectivului %notiune invatata la !ramatica& este cea de epitet."d4ectivul nu are valuare e#presiva de epitet,in orice combinatie,cid oar de asocieri insolite si mai ales in descrieri.3iscutiile pe mar!inea te#telor literare cu caracter descriptive trebuie sa vizeze familiarizarea elevilorcu notiunea de epitet. 3in randul epitetelor fac parte acele ad4ective care determina substantivele prin insusiri inre!istrate desensibilitatea cititorului,adica prin insusiri estetice.<tidierea schitei .Caprioara1 de Emil ?arleanu ofera posibilitatea sublinierii valorilor affective ale unor ad4ective%epitete&:1cu botul mic,catifelat1,1fiinta fra!eda1,1ochi indurerati1. rin folosrea unor epitete scriitorul creeaza o atmosfera care accentueaza sentimental profound al durerii provocate de despartirea de fiinta dra!a. In pastelul .<farsit de toamna1,;asile "lecsandri e#prima direct sentimental de tristete,cauzat de schimbarile care au loc in natura,folosind cu predilectie,epitetul antepus:1lu! zbor1,14alnic dar1,1vesela verde campia1,1!rozavii nori1. oezia .9alada unui !reier mic1 de ?.Boparceanu surprinde aspectele din natura la venirea toamnei.Elevii vor fi a4utati sa intelea!a ca epitetul !ri din finalul poeziei .ri-

5>

cri-cri 0 Boamna !ri 0 Bare-s mic si neca4it1 cuprinde sHmbolic trasaturile caracteriale ale anotimpului ploios si rece. rin intermediulepitetelor se atribuie,deseori,unor finite necuvantatoare,lucruri sau fenomene,insusiri omenesti. "stfel,analiza te#tului liric1Cantec de lea!an1 de <t.=ctavian Iosif va facilita intele!erea personificarii,metaforei si epitetelor din versurile:13oar Eefirul%vanticel de primavera&,)usafirul0Cel se!alnic %!lumet& si pribea! %care umbla peste tot&1.Fapte important stie ca dupa ce elvii au fost familiarizati cu notiunea de epitet,sa li se ceara sa folosesca ei insisi diferite epitete,in comunicarea orala si,mai ales,in comunicarea elaborate,%compunere-descriere&.In aceeasi maniera,scolarii pot fi condusi sa sesizeze,sa intelea!a si sa foloseasca,in e#primarea lor,orala si scrisa comparatia.Fara sa li se transmita notiuni teoretice,elevii vor deduce cu usurinta in urma discutarii mai multor te#te beletristice,ca aceasta fre!venta fi!ura de stil presupune alaturarea,pe baza unor insusiri comune,a unui termen mai concret si mai cunoscut cu altul mai abstract si mai putin cunoscut."stfel ei vor intele!e sensul asemanarii dintre1nourii ne!ri1 si .balaurii din poveste1,prin care se atribuie peisa4ului proportii fantastice: .3in tuspatru partiu a lumei se ridica-nalt pe ceruri,0Ca balaut din poveste,nouri ne!ri plini de !enuri1%;."lecsandri-.<farsit de toamna1&. Asor pot fi determinati elevii sa intelea!a si sensul asemanarii dintre albul imaculat al iernii si curatenia sufletului poetului:1Intinderile-s albe ca sufletu-mi curat1%(icolae 8abis-.Bra1&.In multe din lecturile in proza,accesibile elevilor din clasa a III-a si a I;-a,se intalnesc comparatii cu o mare forta evocatoare.3e e#emplu,in te#tul literar .9uchet de flori1 de "na 9landiana,harta patriei este asemuita cu un .9uchet de flori asezat intr-o vaza-)area (ea!ra1.<emnificatiile comparatiei duble trebuie intai descoperite aici,apoi in iradierea lor in intre!ul te#t,prin analo!ia intre forma hartii si forma unui buchet,intre diversitatea peisa4ului %.sesuriQ.,dealuriQ.,muntiQ..,apeQ.,1etc.& si varietatea culorilor %.verziQ,!albeneQ.,bruniQ.,albastreiQ.1&. In corelati ecu comparatia , se familiarizeaza elevii cu metafora% o comparative subinteleasa& , una dintre cele mai fre!vente fi!ure de stil care apar il lecturile elevilor."stfel,in virtutea unei comparatii subintelese,"le#e )ateevici acorda cuvantului $im.a %vezi poezia .8imba noastra1: semnificatii noi. rintr-un sir de metafore defineste plastic intaiul element al etnicitatii noastre,$im.a:!omoara9"ira5 /% piatra rara90o! !% ar/%9!ant%! a$ /or#ri$or noa"tr%9roi /% 0#$5%r%95rai#$ painii.<e poate spune ca dupa o simpla lectura a poeziei,efectul acestei imperecheri de cuvinte este deosebit de mare asupra elevilor. rintr-un dialo! cu clasa,invatatorul va descifra sensurile fiecarei sinta!me metaforice: -Lim.a %"t% o !omoara,adica ceea ce avem mai scump2 -Lim.a %"t% #n "ira5 /% piatra rara-ni se su!ereaza trainicia,frumusetea limbii noastre2 -Lim.a % 0o! !% ar/%-metafora destul de su!estiva care e#prima incandescent lupta poporului pentru afirmarea finite sale,focul pururea viu ve!hind somnul de moarte al viteazului din poveste,insotind invierea neamului2 -Lim.a %"t% !ant%!9/oina /or#ri$or noa"tr% -ea e#prima intre! sufletul neamului,este o cale de stapanire a lumii prin iubire2

5-

-)etafora roi /% 0$#t#ri releveaza puterea de transfi!urare a lumii prin forta stihiala a cuvantului2 -Lim.a %"t% 5rai#$ painii,este sfanta ca painea,hrana indispensabila a sufletului romanesc. <e impune sublinierea ca invatatorul trebuie sa e#plice sensul fi!urat al metaforelor%atat prin cautarea unor sinonime cat si prin cautarea unor procedee intuitive&.intrucat in ele sta farmecul operei litarare,toata profunzimea !andirii si simtirii poetice.Brebuie sa mai adau!am ca fi!urile de stil,in !enere,trebuie comentate, interpretate in conte#tele in care se afla,pentru ca puterea lor su!estiva,sa emotioneze,sa cultive ima!inatia si sensibilitatea creatoare a copiilor. entru rolul pe care il au fi!urile de stil intr-o opera literara,este deosebit de importana cunoasterea !ramaticii. In concluzie indemnam invatatorul sa respecte te#tul literar,a4utandu-si elevii sa-l cunoasca in profunzime,sa releve permanent le!atura pe care o face stilistica intre lin!vistica si literature.(umai asa se va evita formalismul sis e va intuit mesa4ul estetic al operei.Indiscutabil,initierea elevilor mici in analiza stilistica al te#tului literar inseamna un prim pas,hatarator,in pre!atirea elevilor pentru a lua in stapanire,in !imnaziu si mai ales in liceu,frumusetea si armonia,profunzimea si farmecul versurilor lui Eminescu,9la!a si ar!hezi sau savoarea !raiului in care au creat marii povestitori ai neamului:I.Crean!a si )ihail <adoveanu.

IV.=ET<DICA LECTURII LA CLASELE I-IV

?.1.8ina$itati$% "i o.i%!tiv%$% $%!t#rii $a !$a"%$% I-IV a&importanta lecturii la clasele I-I;2 b&finaliatati2 c&obiective specifice2 d&operationalizarea obiectivelor pentru lectiile de lectura la clasela I-I;. 8iteratura s-a bucurat din totdeauna de pretuire datorita influentei sale asupra spiritului oamenilor si rolului pe care il are in educatia cititorilor. atria inseamna un teritoriu2o limba, o cultura si o istorie.<arcina scolii este nu numai de a-I face pe elevi sa cunoasca istoria patriei,ci de a-I face sa adere afectiv la valorile ei.8a realizarea acestui obiectiv contribuie in mare masura si literature.ea prezinta inactiune oameni cu !andurile si sentimentele,cu bucuriile si tra!ediile,cu certitudinile si indoielile lor.3a solutii pentru problemele ce se ridica fata de societate,fata de alti oameni,indruma si formeaza constiinta tinerei !eneratii prin dezvaluirea si aprecierea adevarului vietii. 8ecturile litarare care se studieaza in cadrul orelor de literature contribuie la formarea educatiei estetice a elevilor.opera literara transmite cunostinte,contribuind la formarea si dezvoltarea orizontului cultural. Invatatorul,prin strate!ii,metode,tehnici si procedee didactice adecvate are datoria sa implice elevul in actul lecturii,astfel incat el sa .traiasca subte#tul emotional al scriiturii1prin propria-I sensibilitate% . etroman,8ocul si rolul lecturii in educatia elevilor1&.El are o tinta precisa : trebuie sa se asi!ure ca te#tul respective va ramane

5'

in achizitiile elevilor,descoperind tot ceea ce ar putea sa-l intereseze pe elv din punct de vedere estetic si etic. 8iteratura in scoala e o ucenicie fara de care viata si formarea elevilor nostril ar fi neimplinite. Capacitatea si abilitatea de .a sti sa citesti1 se instituie la nivel de personalitate drept componenta fundamentala prezenta in sfera tuturor activitatilor intelectuale,1doar literatura iubeste opera si intretine cu ea un raport de dorinta1 afirma C.9arthes. Este implicate aici si formarea sensibilitatii pentru lectura ca o conditie sine Pua non a intre!ii educatii. Componenta fundamentala a conditiei umane inteli!ente,act pre!atitor si datator de cultura,ca necesitate a timpurilor moderne,stapanirea abilitatilor si sensibilitatilor pentru lectura devine pentru invatatorul nostrum o investitie pretioasa de eforturi si timp, 1Iscusita zabava a cartilor1este un instrument eficient in lumea plina de e#plozie informationala. Cunoasterea elevului prin e#ploatarea te#tului literar scris constituie un mare casti!."cesta il face pe elev sa !andeasca tot mai mult si tot mai devreme la resursele lui interioare,sa constientizeze frumosul artistic-literar si chiar sa creeze in acest spirit,fara a uita ca e#primarea orala frumoasa,aleasa ii va oferi un fel aparte de a fi,de a comunica,de a fi ascultat,de a fi civilizat pe un fond cultural personal bo!at. Importanta studiului lecturii literare in scoala si in afara ei decur!e din continutul si trasaturile caracteristice ale literaturii ca forma specifica constiintei sociale. <pre deosebire de celelalte obiecte de invatamant,literatura nu impune neaparat un domeniu de specializare,ci cunoasterea ei este necesara oricarui om ce vrea sa se cultive,indiferent care va fi domeniul specializarii si activitatii sale ulterioare. =rele speciale de lectura nu sunt prevazute in pro!ramele scolare de sine statatoare,ci impreuna cu disciplina citire. oate datorita acestei pozitii e#ista o atat de mare asemanare intre metodolo!ia or!anizarii si desfasurarii orelor de citire si a celor de lectura.Cu toate ca unele obiective ca cele referitoare la formarea citirii corecte,curente si e#presive sau la intele!erea te#tului literar sunt comune,lectiile de lectura se deosebesc sub anumite aspecte metodolo!ice,deoarece urmaresc si obiective specifice. rin ora speciala de lectura sau prin lectura in afara clasei,in !eneral,se urmareste,pe lan!a e#ersarea citirii,cultivarea !ustului pentru lectura.8ectura are ca scop sa-i faca pe copii sa iubeasca si sa respecte cartea care le poate satisface interesul pentru cunoasterea vietii."tin!erea acestor obiective nu se poate realiza decat prin lectura independenta,daca elevul este transformat din ascultator de lectura in cititor de lectura. entru aceasta,un obiectiv al lectiei de lectura este trezirea interesului elevilor pentru lectura individuala. Ca sa citeasca sin!ur,elevul trebuie sa fie interesat,atras.(umai ceea ce ii spunem noi despre o anumita lectura nu este suficient.3e aceea apare necesitatea ale!erii cu !ri4a a te#telor.In primul rand ele trebuie sa fie accesibile,potrivite puterii lor de intele!ere. =biectivul specific fundamental al lecturii este de a forma deprinderi si perceperi de achizitionare a mesa4elor%informationale si afective&din te#tele literare%stiintifice,beletristice si publiciste&.=biectivele educationale ale lecturii complementare citirii si comunicarii sunt : -a fi capabil sa produca enunturi orale si sa ia cunostinta de mesa4ele scrise 2 -a fi capabil de a se face inteles si a intele!e 2

5+

-a fi capabil sa se e#prime si de a elabora%a asocia,a prelun!i lectura in intrebari si 4udecati& 2 -a dori sa comunice%avand placerea e#primarii ori!inale&si de a dori sa se educe%prin citire spontana,prin interes pentru intele!erea lumii si ideilor,prin aprecierea calitatii mesa4elor& 2 In stabilirea acestor obiective s-a avut in vedere efectele actului lecturii si imbunatatirea conditiei intelectuale si afective a lectorului.8a sfarsitul clasei a I;-a elevii vor avea disponibilitatea de a fi preocupati atat de ceea ce emite un te#t%idei,sentimente,informatii&cat si de felul in care se emite.Boate aceste obiective se pot realiza numai printr-o indrumare atenta a lecturarii te#telor recomandate,prin stimularea interesului pentru citit,mult mai avanta4os decat prin citirea ima!inilor televizate,mai placute,dar mai putin formative si performante. ?.2.A"p%!t% p"i4o$o5i!% "i p%/a5o5i!% "p%!i0i!% 0ormarii /%prin/%ri$or /% $%!t#ra in !$a"%$% I-IV Importanta lecturii este evidenta si mereu actuala.Este un instrument care dezvolta posibilitatea de comunicare intre oameni,facandu-se ecoul capacitatilor de !andire si limba4. E#ista anumiti factori care determina lectura elevilor :particularitatile de varsta si psihice,preferintele lor,climatul familial,care pot transforma lectura intr-o necesitate 1o foame de carte 1,o delectare sau nu.Cand !ustul pentru lectura,cultul pentru carte s-au format din primii ani de scoala,acesta ramane pentru toata viata,o obisnuita utila. ?ustul pentru citit nu vine de la sine,ci se formeaza prin munca factorilor educationali%familia si scoala&,o munca caracterizata prin rabdare,perseverenta,continuitate,vointa.Este cunoscut faptul ca la varsta prescolara atat familia,cat si !radinita depun eforturi pentru a influenta universul copilariei prin basme,povesti si poezii. "ceasta dificila munca este situata la nivel superior in primele clase ale scolii. erioada de formare a !ustului pentru citit coincide cu cea cand se pun bazele acestuia,ci ciclul I-I;.Elevului mic trebuie sa i se trezeasca curiozitatea si spre alte lecturi,sa i se cultive interesul spre cunoastere. 8ectura necesita nu numai indrumare,dar si control.<onda4ul in lectura particulara trebuie sa constituie o cerinta obli!atorie,manifestata in cadrul verificarii cunostintelor elevilor.8ecturile parcurse de elevi date ca tema%de e#emplu,lectura inte!rala a operelor studiate pe fra!mente&prezinta importanta si din punctul de vedere al tehnicii cititului :e#actitate,claritate,nuantare,necesare pentru intre!irea cunostintelor transmise in clasa. 8ista de lecturi literare suplimentare recomandata elevilor este orientativa,invatatorului revenindu-i datoria de a selecta,orienta si indruma lectura copiilor. 8a clasele a II-a,a-III-a si a I;-a,elevii pot trece la lectura cartilor recomandate de pro!rama scolara printr-o planificare elaborata si controlata de invatator. 8ectura in afara clasei are cas cop sa dezvolte !ustul elevilor pentru citit,sa le stimuleze interesul pentru carte,sa le satisfaca dorinta de acunoaste viata,oamenii si

6:

faptele lor.8ectura in afara clasei constituie un important mi4loc a4utator al intre!ului proces instructiv-educativ. 3upa opinia unor specialisti,formarea priceperii si deprinderii de citire parcur!e trei faze la elevul incepator : -perceperea literelor si recunoasterea cuvintelor,denumita citire corecta%lectura literara& 2 -intele!erea continutului te#telor si mesa4elor oferite de acestea,denumita citire constienta%lectura functionala& 2 -apreciera valorilor te#telor si evaluarea informatiei obtinute din te#tul citit-citire critica%lectura evaluativ-critica& 2 Consolidarea mecanismelor citirii corecte vizeaza si specificul metodei de insusire a citirii si scrierii-metoda fonetica analitico-sintetica si raportul dintre citirea orala,articulata,cu voce tare sau soptita,perceptibila de catre invatator si citirea in !and. rin e#ersarea actului citirii in cadrul lectiilor de citire si al lecturilor continute in manual se va insista pe fluenta,ritmul citirii si intonatia adecvata.In primele clase ale ciclului primar se recomanda antrenarea elevilor la lecturarea te#telor literare de scurta intindere sau citirea selectiva a unor fra!mente semnificative."pelul la e#ercitii de citire cu voce tare,in ritm lent sau mediu impus de specificul invatarii in fazainitiala ofera posibilitati de depistare si ameliorare a !reselilor.Breptat,se formeaza si caracterul constient al celor citite,lasand autonomie elevilor pentru lectura in !and,diri4ata si controlata,urmarindu-se indeplinirea unor parametri calitativi :viteza citirii,asimilarea activa si constienta a celor comunicate in scris sau oral,ce permit efectuarea unei lecturi functionale. 8ectura e#presiva si metodele care ii fac pe elevi sa descopere informatii,e#periente,modele morale,emotii,sentimente,solutii vor impune,in cele din urma,lectura atentiei lor. atrunzand in diversitatea te#telor literare,elevii vor parcur!e cai ale cunoasterii de la concret la abstract,de la intuitie la reprezentare si fantezie,a4un!and astfel in posesia unor instrumente utile satisfacerii dorintei lor de a descoperi realitatea incon4uratoare. 1" intele!e literatura inseamna a avea putera de a raporta impresiile,trairile autorului la propria e#perinta de viata,a stabili le!aturi nu numai cu cunostintele cunoscute,ci si cu emotiile,simtamintele pe care le-a trait 1.%Ion <erdean,)etodica predarii limbii romane la clasele I-I;.E.3. .9ucuresti,*++*& rin analo!ii si comparatii,cunoasterea realizata de lectura nu va ramane un act in sine,ci va conduce la 4udecati,emotii,certitudini,!eneralizari.7olul principal revine invatatorului,care va or!aniza cu elevii discutii interesante in vederea intele!erii descrierilor din natura zu!ravite de scriitor sau a mesa4ului ce solicita !andirea si ima!inatia cititorului.El trebuie sa !aseasca modalitati si cai de a-i determina pe elevi sa perceapa sensul fi!urat al mi4loacelor de e#presie literara,caracterul metaforic al limba4ului specific creatiilor literare."peland la elemente de teorie literara,macar intuitiv,invatatorul isi va asuma sarcina de a le forma elevilor capacitatea de a deosebi poezia de un te#t in proza,naratiunea de descriere sa de dialo!,un te#t cu continut stiintific de o povestire istorica,etc. = mare importanta in cadrul orelor de citire,pe lan!a 1ceea ce se comunica 1si1despre ce este vorba in acest te#t1o prezinta comentarea a 1cum se comunica1stiindu-se ca literatura1este o forma specifica de reflectare a realitatii,cu mare

6*

forta de influentare1%Ion <eredean,)etodica predarii limbii romane la clasele II;,E.3. ,9ucuresti,*++*&. rocesul formarii deprinderilor de citire,ca si cele de scriere este deosebit de comple#,deoarece insesi aceste deprinderi sunt foarte comple#e.9azele formarii lor se pun in clasa I,dar procesul formarii si mai ales al perfectionarii lor este mult mai indelun!at,continuan si in clasele urmatoare,pana cand devin mi4loace de autoinstruire. In clasa I,formarea campului de citire de o silaba reprezinta o sarcina foarte importanta. entru realizarea acestui deziderat se recomanda folosirea alfabetului mobil."stfel,dupa o prima etapa-de citire a unei silabe-va urma citirea unor cuvinte si propozitii,in compunerea carora unitatea de baza sa fie tot silaba."cest lucru ii va determina pe elevi sa apeleze,in acelasi timp la citirea si e#primarea articulata a silabelor si sa realizeze trecerea pra!ului de la silabe la cuvant. Insusirea tehnicii cititului se realizeaza prin e#ercitii. entru a asi!ura un randament ma#im acestei activitati,actul citirii trebuie realizat prin efortul personal al fiecarui elev in parte.Elevii vor 1descifra1 astfel sin!uri te#tul respectiv,evitandu-se totodata memorarea mecanica in situatia in care prima citire ar fi efectuata o data sau de mai multe ori de catre invatator. 3upa aceasta prima citire independenta,e#ercitiile de citire pot continua cu voce tare,individual,sub indrumarea directa a invatatorului,caci numai e#plorarea vizuala a cuvantului sau a te#tului nu poate asi!ura intele!erea acestuia.Chiar si citirea independenta,efectuata pentru descifrarea unui te#t,copiii din clasa I o fac,de obicei,cu voce tare sau in soapta.Copilul simte nevoia sa pronunte,sa rosteasca,sa se auda.Cititul cu voce tare reprezinta,prin urmare,o activitate necesara in insusirea acestei deprinderi,dar el este numai un mi4loc,o etapa spre invatarea citirii in !and. 3in moment ce copilul nu mai descifreaza cuvinte ori silabe,din moment ce citeste curent,e#ercitiile pentru citit in !and devin sau trebuie sa devina o preocupare de prim ordin pentru invatator.8ucrul acesta este usor de inteles,deoarece cititul in !and este lectura cu cel mai mare randament,cea mai frecvent folosita in activitatea scolara,cat si dupa terminarea studiilor. ;orbind de e#ersarea cititului in etapa formarii acestei deprinderi,trebuie avut in vedere ritmul citirii la fiecare elev.In ceea ce priveste acest aspect,se impune individualizarea.7obert 3ottrens afirma ca el trebuie sa citeasca cu viteza care ii permite sa nu se poticneasca sa nu !reseasca.7estul ramane pe seama e#ercitiului si controlului. Corectitudinea citirii%lecturii& sta la baza tuturor celorlalte calitati ale acesteia.Cu toate ca cerinta cu privire la e#presivitatea citirii este formulata mai tarziu,in clasele urmatoare,invatatorul o va realiza in citirea sa model si va incura4a elementele de e#presivitate manifestate de unii elevi,chiard aca este vorba de citirea unor te#te scurte sau a unor propozitii.Brebuie avut in vedere ca e#presivitatea cititului este si o !arantie a caracterului ei constient. Anul din obiectivele citirii-lecturii este trezirea interesului pentru lectura,in !eneral,binenteles,dupa ce copilul a reusit sin!ur sa descifreze cu usurinta ideile ascunse in spatele semnelor !rafice. entru a-i determina pe elevi sa devina cititori pasionati este necesar sa se formeze cu rabdare si staruinta,!ustul pentru lectura. 8ectura in afara clasei lar!este orizontul cunostintelor primite in clasa.

6,

1pasiunea pentru lectura sa se impleteasca armonios,or!anic cu pasiunea pentru studiu.(umai astfel lectura in afara clasei isi poate atin!e scopul instructiv.Elevii din ciclul primar nu intele! totdeauna necesitatea acestei coordonari."tata vreme cat elevul nu este constient de rolul studiului si lecturii e#trascolare,invatatorul :familia,are datoria sa ve!heze asupra repartizarii 4udicioase a timpului petrecut de acestia in afara clasei1%Ion opescu18ectura elevilor1.E.3. ,9ucuresti *+>5&. = secventa foarte importanta in stimularea interesului pentru lectura si formarea de cititori pasionati este le!ata de felul in care se recomanda ce sa citeasca si cum sa citeasca elevii.Indrumarea lecturii este o actiune dificila si de durata.Eficacitatea ei depinde de documentarea peda!o!ica si de cultura !enerala a indrumatorului,dar si de preferintele elevilor,care variaza in functie de varsta,temperament,mediu social si de ambianta colectivului scolar.An mi4loc eficient este convorbirea cu acestia le!ata de acest subiect sau chiar e#aminarea fisei de cititor de la biblioteca scolii. 8a varsta scolara mica se recomanda in special basmele,povestirile istorice,descrierile de calatorie,povestirile realiste si stiintifico-fantastice,schitele,fabulele si romanele scrise anume pentru copii. entru a preveni receptarea ca obli!ativitate a lecturii particulare,invatatoarea va starni curiozitatea elevilor prin diferite modalitati : -nu va da lista anuala la inceputul semestrului *,ci va stabili titluri pentru ,-5 saptamani 2 -va face prezentarea unor carti,in asa fel incat sa ambitioneze elevii in achizitionarea si lecturarea lor 2 -va povesti incomplet momente ale unor naratiuni,lasand elevilor un semn de curiozitate in finalizarea intamplarilor 2 -va caracteriza unele persona4e,indemnand elevii la cautarea independenta,prin lectura inte!rala a locului acestora in naratiune,a relatiilor cu alte persona4e 2 -va recita una sau doua strofe dintr-o lirica sau poem liric indemnand elevii la realizarea inte!ralitatii te#tului 2 -va controla daca elevii au lecturat un te#t prin enuntarea unor cerinte de verificare%povestire,recitare,fise biblio!rafice,caiet de lecturi suplimentare,etc& 2 -va controla fisele de la biblioteca ale copiilor 2 Este foarte important ca invatatorul sa stie care sunt formele de indrumare a lecturii in afara clasei.Forma cea mai des folosita este povestirea.Cei ce au citit povestesc in clasa lectura citita.In ora de lectura elevii se intrec in a povesti cat mai mult si mai frumos,fapt care antreneaza si pe cei mai putin dornici de lectura.= alta forma de indrumare a lecturii in afara clasei o constituie formarea bibliotecii de clasa.Ea se realizeaza cu carti aduse de copii si invatator,se fi#eaza un bibliotecar-elev si apoi se procedeaza la imprumutarea cartilor. E#pozitia de carti nou aparute face sa creasca interesul copiilor pentru lectura."cestea se pot desfasura astfel :se citeste un fra!ment si se cere elevilor sa indice in ce opera l-au !asit. Foarte apreciat este si 4ocul cu versurile.Invatatoarea recita un vers sau doua dintr-o poezie,iar elevii trebuie sa continue. 3iafilmele constituie alt important mi4loc de indrumare a lecturii in afara clasei.Ele prezinta opera in ima!ini,astfel ca elevii vin mai repede in contact cu continutul lecturii.

65

3iscurile,benzile de ma!netofon,casetele audio si video pot fi instrumente utile in muca noastra. Invatatoarea trebuie sa tina o evidenta a lecturii elevilor,realizand o clasificare a acestora. Cei care au citit mai mult se vor situa pe primele locuri,iar cei care au citit mai putin vor tinde sa-i a4un!a. 8a studierea unor autori se pot recomanda si alte te#te scrise de acestia pentru o mai buna cunoastere a acestora. In clasa a III-a,interesul copiilor pentru lectura se amplifica.;ocabularul este mai activ.<e poate trece deci la lectura independenta. In clasa a I;-a copiii si-au insusit tehnica cititului."cum ei pot sa citeasca si la libera ale!ere,in functie de ce ii intereseaza la orele de limba romana,la cele de !eo!rafie,de istorie,etc.In orele de istorie sau de !eo!rafie se pot aduce in completare diferite le!ende. 3ramatizarile dupa lectiile din manual ii stimuleaza sa citeasca piese de teatru pentru copii. entru verificarea lecturii particulare a elevilor se pot or!aniza 4ocuri literare,cum ar fi 1 ovestirea in lant1. <e ale!e un te#t cunoscut de toti.An copil incepe sa povesteasca,apoi continua altul,numit de invatatoare si asa mai departe.Cel care nu poate povesti in continuare 1rupe lantul1.In felul acesta sa descopere elevii care nu citesc sau citesc superficial. In afara de citirea independenta a lecturii particulare se poate folosi si citirea in colectiv.Ea se realizeaza de catre invatatoare sau de un elev care citest foarte bine. Cu elevii claselor a III-a si a I;-a se poate incerca si abonarea la un ziar sau o revista pentru copii in vederea formarii !ustului si interesului pentru lectura. Cum si cand se formeaza !ustul pentru lectura OCe trebuie sa faca familia pentru stimularea si dezvoltarea acestuia O <tim ca nimic nu este mai puternic decat e#emplul.Intr-o familie unde sunt putine carti si acestea cumparate la intamplare,este de asteptat ca si copilul sa nu fie atras de lectura.<coala diri4eaza dupa principii stiintifice lectura,suprave!heaza efectuarea ei dar deprinderea lecturii se formeaza nu numai la scoala,ci si in mediul familial. )omentul fundamental al acestei actiuni educative il constituie trecerea de la inteles la deprindere.Formarea deprinderii de a lectura este un proces lent care nu trebuie fortat,dar nici lasat la voia intamplarii. Copiii trebuie sa a4un!a sa citeasca din proprie initiativa. 8ectura in afara clasei contribuie in mare masura la lar!irea orizontului de cunoastere a elevilor,la formarea si dezvoltarea unui vocabular bo!at,la o e#primare aleasa,corecta,literara. ?.3.Strat%5ii /% /%"0a"#rar% a $%!ti%i /% $%!t#ra $a !$a"%$% I-IV ?.3.1.Citir%a %,pr%"iva,efectuata de invatator,se utilizeaza in special la clasele I si a II-a dar poate fi folosita si la celelalte clase.Be#tele alese pentru citirea e#presiva trebuie sa fie scurte,cu naratiune concentrata,cu dialo! si cu actiune interesanta.Citirea e#presiva se poate or!aniza astfel : -citirea e#presiva propriu-zisa 2

66

-ale!erea tonului si modularea acestuia 2 -respectarea punctuatiei 2 -evidentierea dialo!ului prin voce 2 -e#primarea discreta a afectivitatii prin mimica si !esturi 2 -verificarea atentiei cu care elevii au ascultat lectura printr-o scurta conversatie asupra continutului 2 -corelarea lecturii efectuata in clasa cu cerinta efectuarii altor lecturi,in afara clasei 2 Citirea e#presiva mai poate fi efectuata si de catre elevi sau poate fi preluata de pe o caseta audio sau video. entru te#tele lirice,citirea e#presiva ia forma recitarii. ?.3.2.Pov%"tir%a este o forma de or!anizare a lecturii specifica !radinitei si claselor I si a II-a. ovestirea continutului unor basme,povestiri,intamplari reale se efectueaza de catre invatatoare%inte!ral sau fra!mentar&sau de catre elevi. ovestirea se poate e#tinde si la clasele mari.elevii vor citi anticipat doua-trei lecturi%de acelasi autor,sau toti vor lectura acelasi te#t&.Fiecare va povesti cate un episod sau vor povesti inte!ral,intr-un cadru de competitie. ?.3.3.In"%mnari$% p%r"ona$% a"#pra !%$or !itit% se realizeaza intr-un 1caiet de lecturi suplimentare1 incepand cu clasa a III-a.In acest caiet elevii vor nota titluri,autori,citate,vor povesti,vor inre!istra numele persona4elor,vor caracteriza sumar unele persona4e,isi pot e#prima parerea asupra unor fapte,persona4e,e#presii literare.Este important ca aceste notatii sa fie verificate periodic de catre invatatoare,facand totodata aprecieri stimulative,spre a-I determina sa-si formeze un stil de fisare,de structurare si inre!istrare a informatiilor accumulate din carti. ?.3.?.Ao!#$ "a# !on!#r"#$ $it%rar <e recomanda 4ocul 1Pov%"tir%a in $ant'.<e ale!e un te#t cunoscut de toti si in prealabil,recomandat de invatatoare.An copil incepe sa povesteasca,apoi povestirea este preluata de ceilalti,pe rand.Elevul care nu este capabil sa continue rupe lantul. edeapsa pe care o primeste este tot una 1literara1 :sa spuna o !hicitoare,o poezie,etc.9inenteles ca invatatoarea poate concepe si alte 4ocuri prin care sa stimuleze lectura elevilor si in acelasi timp sa o verifice. Concursurile1Cin% "ti% !a"ti5a'pe tema literara se pot or!aniza cu elevii aceleasi clase sau cu cei din serii paralele.<e fi#eaza biblio!rafia,se da elevilor un timp mai indelun!at :o luna,un semestru&pentru a parcur!e si studia.Este bine ca acest !en de concurs sa fie dotat cu premii in vederea stimularii casti!atorilor. =r!anizarea concursului si premierea concurentilor stau in sarcina unui 4uriu format din cadre didactice,parinti si chiar elevi mai mari,de la alte clase. Formele sub care se concretizeaza aceste metode si procedee sunt desi!ur,orientative. ?.3.@.=%/a$ion#$ $it%rar consacrat aniversarii unui scriitor."ceasta manifestare culturala se or!anizeaza din timp si necesita un pro!ram de desfasurare a activitatii. ro!ramul poate cuprinde urmatoarele etape : a&or!anizara activitatii 2 b&cule!erea de date despre sarbatorit 2

6C

c&repartizarea materialului literar elevilor participanti2 d&intocmirea si impartirea invitatiilor2 e&amena4area salii in care se desfasoara manifestarea. <e pot folosi aparate audio-vizuale. ?.3.B.%,po1itia "i pr%1%ntar% /% !art% Invatatoarea impreuna cu biblioteca scolii pot sa or!anizeze periodic asemenea manifestari.E#pozitia de cartr se or!anizeaza intr-o sala de clasa,pe culoarul scolii sau in biblioteca,in functie de spatiu."cest procedeu vizeaza incunoasterea elevilor cu noile aparitii de carte ce pot fi utile sau interesante pentru elevi.E#pozitia se or!anizeaza sip e baza unei tematici.Cartile e#puse sunt insotite de scurte prezentari. ?.3.C.S%1atoar%a $it%rara se or!anizeaza cu o clasa sau cu clase diferite.<e pot invita si parintii elevilor.<e recita poezii,se povestesc opera literare sau fra!mente din ele,se daramatizeaza povestiri ,se cauta melodii pe versurile unor poeti. <ezatoarea reprezinta o forma active,recreativa,dinamica si dinamizatoare,potrivita pentru realizarea obiectivelor propuse la orele de lectura.<e constituie ca un cadru adecvat manifestarii libere a elevilor si un mi4loc efficient de e#ersare si cultivare a relatilor de colaborare,de incredere ,fiind o forma de activitate colectiva. rin continutul informational vehiculat%poezii,!hicitori,povesti,povestiri,sonete,basme,proverbe,zicatori&, elevii vin in contac t cu o mare varietate de idei,impresii,cunostinte. re!atirea pentru sezatoare este un aspect deosebit de important.Ea cuprinde mai multe momente: -comunicarea din timp a datei cand va avea loc sezatoarea2 -comunicarea temei2 -pre!atirea activitatii2 -pre!atirea unui cadru corespunzator. <tabilirea tematicii este o problema care trebuie sa preocupe pe invatator."le!erea din timp a materialului,ordonarea acestuia intr-un repertoriu sunt conditii esentiale pentru o reusita. Continutul sezatorilor literare trebuie sa serveasca obiectelor citirii si lectirii in afara clasei prin imbo!atirea fondului le#ical,modelarea e#presivitatii,coerentei si fluentei si totodata formarea trasaturilor de personalitate, aptitudinilor, trsasaturilor vointei si caracterului. Incheierea sezatorii reprezinta un moment caruia trebui sa i se acorde importanta peda!o!ica necesara.Invatatoarea va aprecia in termini laudativi comportarea elevilor, contributia fiecaruia la desfasurarea activitati si va distribui,daca este posibil, anumite recompense,premii. ?.3.*.Vi1itar%a .i.$iot%!ii "i a $i.rarii$or constituie alaturi de vi1ionar%a #nor "p%!ta!o$%9 proi%!tii9 0i$m% forme esentiale de stimulare a interesului pentru alcatuirea unei biblioteci personale,de formare a dra!ostei pentru carte,pentru citit. <i!ur ca procedeele didactice difera de la clasa a II-a la clasa a I;-a.In clasa a II-a deprinderile de lucru cu te#tul literar sunt in formare,deci indrumarea invatatoarei este cu mult mai necesara.Cu toate acestea,orientarea catre citirea independenta nu se ne!li4eaza. <a ne ima!inam o lectie de lectura la clasa a II Ra cu titlul .Capra cu trei iezi1.<e prezinta la inceputul volumul din care face parte povestirea si se dau cateva data despre scriitor.8ectura se poate citi sau audia de pe o banda audio.

6>

entru a asi!ura o intele!ere profunda a te#tului este necesar sa e#plicam cuvintele si e#presiile neintelese.3epistarea acestora de catre elevi in timpul citirii nu este intotdeauna posibila,deoarece ei nu sunt atenti la desfasurarea actunii.3e aceea este recomandabil sa citeasca sin!uri te#tul si sa treaca in carnete cuvintele si e#presiile necunoscute.E#plicarea acestora o pot !asi in dictionare,caci in felel acesta ei se obisnuiesc cu asemenea instrumente ale muncii intelectuale. 3upa modelul lectiei de citire,ar trebui sa trecem la citirea pe fra!mente si formularea ideilor principale,dar,fiind vorba despre o ora de ectura,apreciem ca te#tul poate di abordat in alta maniera,astfel incat sa a4utam elevii sa desprinda momentele subiectului,sa descoperim impreuna cu ei care este locul sic and desfasoara actiunea,care sunt persona4ele. rin intrebari puse cu in!enuozitate,elevii pot descoperi motivul care a determinat desfasurarea actiunii povestirii.In urma redarii continutuluite#tului se pot fi#a principalele etape ale desfasurarii actiunii,etape formulate ca propozitii enuntiative.Bot in urma povestirii,elevii sunt condusi sa sesizeze care este momentul cel mai incordat.= ultima discutie asupra subiectului se poate referi la incheierea actiunii sau sfarsitul povestirii. 8ectia de lectura poate continua cu recitarea te#tului literar. In ultimele momente ale lectiei este bines a se su!ereze elevilor ca in ora viitoare de elctura vor discuta despre o alta povestire de Ion Crean!a,la fel de frumoasa si de interesanta si chiar putem sa le citim un fra!ment care sa le trezeasca interesul. In clasele a II-a si a I;-a se pune un accent mai mare pe citirea independenta,asa ca pre!atirea lectiei noi de lectura trtebuie sa se faca mai cu atentie.<pre e#emplificare,sa luam lectura .3umbrava minunata1 de )ihail <adoveanu. entru captarea atentiei si stimularea interesului elevilor putem citi un fra!ment:1QCei doi tovarasi trecusera domol cararea din mar!inea ulitelor pana sus in deal,la plopii lui )ihalcea."poi 8izuca se opri si ba!a de seama ca s-a ispravit cenusa. - atrocle,ce facem noi acumOIntreaba ea pe catel. atrocle isi scutura urechile mare si privi tinta: -(u stiu,stapanaF rin plopii tremuratori strabatu un freamat prelun!.1 e lan!a acest fra!ment se mai poate preciza ca 8izuca era o fata orfana de mama.Batal ei se recasatorise cu o femeie care nu o iubea pe fata.<i!urul prieten al ei era catelul atrocle.;azand ca nu mai poate trai in casa tatalui sau,la oras,8izuca pleaca la tara,la bunici.Ca san u se rataceasca ia cenusa in buzunare si o arunca din loc in loc,asa cum auzise intr-o poveste. e drum are o multime de peripetii. 8ectia se incheie cu:13aca vreti sa siti ce se mai intampla in drum spre casa bunicilor,cititi intrea!a lecturaF1 9ineinteles ca desfasurarea orelor de lectura depinde de subiectul lectiei.Be#tele lirice,de e#emplu,se citesc si se analizeaza in clasa,sub indrumarea invatatoarei. In alte lectii de lectura se poate depasi sfera operei unui scriitor.3e e#emplu,daca se alle!e tema .3in viata animalelor1,invatatoarea prezinta creatii are dezvolta aceasta tema sau le poate de elevilor acest lucru.pentru viitoare ora fiecare elev trebuie sa parcu!a lectura preferata despre viata animalelor sis a o povesteasca. (u dorim sa dam retete in le!atura cu or!anizarea lectiilor de lectura.Creativitatea didactica a invatatorilor poate determina demersuri mult mai eficiente.Ideea este insa de a

6-

transforma lectiile speciale de lectura din lectii autentice de citire in lectii de stimulare a interesului pentru citit. 4.4Modaliatati de evaluare a lecturii elevilor Controlul lecturii elevilor trebuie sa fie o activitate permanenta a invatatoarei,spre a preveni comoditatea,efectuarea unor lecture facile,superficiale,ne!li4area cartilor. entru evaluarea lecturii suplimentare a elevilor,invatatorul poate recur!e,in functie de scopul urmarit,la urmatoarele modalitati: ?.?.1.V%ri0i!ar%a !ai%t%$or /% $%!t#ra "#p$im%ntara se face periodic,iar corectarea acestora ofera indicii despre ce citeste elevul,ce retine din ceea ce citeste ,cum inre!istreaza informatiile,cum selecteaza fapte si persona4e din opera literare,aspectele stiintifice din cele citite,Corectarea acestor caiete este urmata de analiza concluziilor in fata intre!ii clase."naliza presupune prezentarea aspectelor ne!ative cum ar fi : lecture putine,ale!erea unor te#te fara valuare estetica sau informationala,inre!istrarea unor elemente nerelevante,scrierea dezordonata si cu !reseli. In aceeasi ora,invatatoarea va face o verificare orala a elevilor,asupra aontinutului te#telor lecturate spre a preveni copierea rezumatelor ,citatelor, impresiilor, caracterizarilor de la alti cole!i. In clasele a III-a si a I;-a caietul de lecture va cuprinde : -data,autorul si titlul cartii2 -prezentarea pe scurt a subiectului2 -e#a!erarea unor citate2 -caracterizari succinte ale persona4elor2 -cuvinte si e#presii cu valoare artistica2 ?.?.2.Convor.iri$% !# !$a"a "i in/ivi/#a$% despre lecturile elevilor sunt foarte utile. Ele au avanta4ul ca pot oferi informatii cat mai multe si cat mai precise,datorita faptului ca intrebarile nu sunt limitate.Invatatorul poate formula cat mai multe intrebari a4utatoare.Convorbirile individuale ofera mai multe posibilitati de conoastere precisa a lecturii fiecarui elev si de recomandare a unor carti mai utile si mai interesante. ?.?.3.<."%rvar%a p%r0ormant%$or elevilor la orele de citire-lectura si incura4area corelarii problematicii te#telor din manual cu alte te#te effectuate in afara scolii.Invatatoarea va evidential elevii care,in urma unor lecture sistematice,isi completeaza informatiile,se e#prima in!ri4it,nuantat,apreciind acest lucru ca un semn de inteli!enta si silinta. ?.?.?.E0%!t#ar%a ta.%$#$#i !# %vi/%nta $%!t#rii %$%vi$or si afisarea lui in clasa va stimula concurential cititul cartilor.;azand ce si cat au citit cole!ii,elevii se vor ambitiona sa aiba in dreptul numelui lor cat mai multe insemnari.Babelul a4uta invatatoarea sa cuprinda dintr-o privire nivelul la care se afla fiecare elev in ceea ce priveste lectura suplimentara. ?.?.@.Contro$#$ 0i"%$or /% !ititor /% $a .i.$iot%!a "!o$ii a4uta invatatoarea sa vada cat de preocupati sunt elevii clasei pentru lectura suplimentara,ce si cat citesc,cat timp pastreaza a carte imprumutata,ce preferinte au,c ear trebui sa mai citeasca pentru a-si completa cultura !enerala. .(ectura suplimentara a elevilor este un excelent suport pentru realizarea obiectivelor citirii."ubirea pentru cart se formeaza s)stematic,cu multa rabdare si indrumare.Este cea mai frumoasa ac*izitie a elevului care se exprima,ca aleasa

6'

satisfactiei,pentru intreaga viata.+ititul cartilor devine o utila forma de recuperare a timpului si un excellent prile, de fascinatie.-&nton "linca,.etodica limbii romane in invatamantul primar.Ec. .ultimedia,&rad,1//01. ;. C=)A(IC"7E" /( SC="8" 7I)"7T C.*.2elimit3ri conceptuale /n viaU i Kn activitatea profesionalU omul este supus, Kntr-o formU sau alta, urmUtoarelor tipuri de influenU socialU: !on0ormitat%9 Dn!#viin ar%9 "#p#n%r%9 "#5%"ti% 6i p%r"#a"i#n%. /n activitatea de Knsuire-KnvUare, desfUuratU or!anizat Kn clasU%coalU& KnvUUtorul e#ercitU influene sociale de naturU educaionalU asupra elevilor, Kndeosebi Kn pro!%"#$ /% !om#ni!ar%, care constU Kn schimbul de mesa4e Kntre interlocutori. <chimbul eficient de mesa4e inteli!ibile i persuasive%convin!Utoare, insistente& Kn situaia dictatU de instruire-KnvUare KnseamnU interaciune contientU Kntre subiecii educaiei. =rice proces de comunicare presupune urmUtoarele componente: sursa emiUtoare%emiUtorul&, codul utilizat%verbal, nonverbal, paraverbal&, canalul de transmitere a mesa4ului%auditiv, vizual, tactil etc.& coninutul i forma mesa4ului, sursa receptoare%receptorul&, destinaia %codificare-decodificare&. C.,.4ipuri de comunicare /n situaia dictatU-mod specific de interaciune umanU-comunicarea dintre profesor i elev poate fi Kn acelai timp, o !om#ni!ar% Dn 5r#p%un schimb de mesa4e Kntre toi subiecii clasei& i o !om#ni!ar% intrap%r"ona$E%un schimb de mesa4e cu propria persoanU&. <e Knele!e cU Kn activitatea de intruire-KnvUare aceste tipuri de comunicare coe#istU. /n funcie KnsU de natura coninutului i finalitatea comunicUrii Kn conte#tul didactic-un anumit tip de comunicare dominU. 8ocul central Kn procesul comunicaional Ki revine KnvUUtorului. El asi!urU predarea-KnvUarea unor coninuturi specifice divers codificate. 3upU cum se tie, limba este cel mai important mi4loc de comunicare Kntre oameni, principalul instrument de e#primare a !$ndirii umane. rin mi4locirea limbii ne e#primUm aadar, ideile i sentimentele. =rice mesa4 este alcUtuit din p$an#$ %,pr%"i%i, %elemente concrete, cuvintele vorbite sau scrise& i p$an#$ !on in#t#$#i $im.ii %fiecare unitate a limbii i unitUile luate Kn ansamblul lor posedU o semnificaie&. /n scopul evidenierii vorbirii e#presive-ca simplU atitudine a comunicativitUii didacticeKnvUUtorul poate folosi urmUtoarele mi4loace fonetice i sintactice: a&intona ia, cu cele douU forme%mo/%$% intonativ% adecvate le#icului, or!anizUrii sintactice, tipului de propoziie i m%to/%$% intonativ% n%a/%!vat%&2 b&a!!%nt#$, ca nivel de intensitate prin care se detaeazU o anumitU frazU, un enun din discurs, iar Kn interiorul enunului se indicU termeni care Kn conte#tul dat are cea mai mare KnsemnUtate lo!icU i psiholo!icU2 c&t%mpo-#$ lent, rapid, moderat2 d&pa#1a-introdusU spontan sau deliberat. Indiscutabil eficiena leciei de limba rom$nU Kn coalU primarU depinde Kn mare mUsurU de competena fonolo!icU i le#icalU a KnvUUtorului, de e#presivitatea limba4ului folosit Kn scopul descifrUrii sensurilor ascunse, profunde i discrete ale comunicUrii semnificative.

6+

/n comunicarea colarU un rol fundamental Kl are comunicarea oralU i comunicarea scrisU. /n curriculum actual comunicarea nu mai apare ca o disciplinU de sine stUtUtoare%care asi!urU o str$nsU le!UturU Kntre cunotinele de !ramaticU, orto!rafie, punctuaie, compunere i comunicare&, ci ca un model !om#ni!ativ-0#n! iona$9 care Kn!lobeazU procesele de receptare a m%"a-#$#i ora$ i a celui scris%!itir%aF$%!t#ra& precum i pe cele de %,primar% ora$E, respectiv de %,primar% "!ri"E. rin noua pro!ramU se reechilibreazU ponderea e#primUrii orale faU de cea scrisU, precum i proceselor de producere a unor mesa4e proprii faU de cele de receptare a mesa4elor. "ccentul se pune pe centrarea obiectivelor de formare a unor capacitUi proprii de formare a limbii Kn conte#te concrete de comunicare. 3e fapt Kntrea!a activitate ce se desfUoarU la clasU, nu numai la orele de limbU rom$nU trebuie sU concure la formarea unor trainice deprinderi de e#primare corectU oralU i scrisU. 3eprinderea de eprimare oralU se realizeazUcu deosebire prin conversatie , povestire, dezbatere i comentare. Comunicarea oralU are influenU asupra comunicUri scrise pentru cU cei care nu vorbesc corect nu pot sU scrie corect. <e tie cUla intrarea in coala copii vin din familie i din !radiniU cu o serie de achiziii i deprinderi de e#primare oralU. 3e aceea atenia KvUUtorului se KndreaptU mai mult asupra comunicUrii scrise, care presupune un efort fizic mai mare i mai multU ri!oare reieitU din chiar natura canalului de vehiculare a mesa4ului. /n orele afectate comunicUrii orale propriu-zise se urmUrete formarea unei pronunUri clare i precise, articularea i accentuarea corectU a sunetelor%fonemelor& i a cuvintelor2 formarea deprinderilor de a asculta partenerul de conversaie i de a dialo!a cu acesta2 formarea deprinderii de a formula KntrebU i rUspunsuri la KntrebUri2 stimularea capacitUii de a relata i comenta evenimente trUite sau auzite2 e#ersare deprinderea de a repovesti poveti i povestiri2 Knsuirea sistematicU a unor norme privind constituirea discursurilor, formarea deprinderii de ordonare a ideilor, de stimulare a !$ndirii i ima!inaiei creatoare Kn scopul producerii unui enun ori!inal. 3esi!ur, Kntre cele douU tipuri de comunicare e#istU unele deosebiri. /n timp ce Kn !om#ni!ar%a ora$E e#istU un partener%parteneri&, se asi!urU condiii temporale sau spaiale, iar emiUtorul poate apela la !esturi, mimicU, limba4ul corpului-importante pentru Knele!erea mesa4ului, Kn !om#ni!ar%a "!ri"E%comunicare la distanU& emiUtorul i receptorul sunt despUrii temporal i spaial, nu se poate folosi limba4ul nonverbal, lipsete forma de control prin reacia spontanU a receptorului2 5marca emoional3 este ine#istentU iar mesa4ul trebuie astfel construit Knc$t sU nu se dea natere la dubii, la KntrebUri diverse. 3e asemenea comunicarea scrisU propune cunoaterea la perfecie a unor re!uli de scriere, o anumitU !ri4U pentru estetica redactUrii i nu Kn ultimul r$nd folosirea unui limba4 controlat i controlabil din punctul de vedere al corectitudinii orto!rafice, !ramaticale i stilistice. 3eprinderile de scriere corectU se formeazU i se perfecioneazU mai ales prin !omp#n%ri$% %$a.orat% care se redacteazU pentru diversele situaii de comunicare indiferent de tipul lor. 8a leciile de !ramaticU elevii trebuie sU-i KnsueascU cu prioritate acele cunotine pe care urmeazU sU le foloseascU Kn comunicare. "stfel, Kn predarea a/-%!tiv#$#i,KnvUUtorul trebuie sU punU accentul pe KnvUarea contientU a re!ulii acordului ad4ectivului cu substantivul, pe formarea deprinderilor de scriere corectU a unor ad4ective, pe schimbarea formei ad4ectivului Kn funcie de !enul, numUrul i cazul substantivului pe care Kl Knsoete. redarea-KnvUarea noiunii de v%r.nucleul comunicUrii-trebuie sU conducU obli!atoriu la folosirea adecvatU de cUtre elev a

C:

verbului%cu formele lui fle#ionare& Kn elaborarea unor mesa4e orale sau scrise. 3e pildU, a!lomerarea de verbe trebuie sU-i !UseascU locul Kntr-o comunicare ce are ca temU o transmisiune sportivU%de la un meci de fotbal sau handbal&sau Kntr-o compunere Kn care se relateazU o Knt$mplare dramaticU ori se descrie o bUtUlie%av$nd ca suport intuitiv un tablou&. (oul curriculum de limba i literatura rom$nU pentru clasele I-I; nu complicU Kn nici un caz Knele!erea acestei discipline fundamentale, ci contribuie din plin la cultivarea aspectului oral i scris al limba4ului, a e#presivitUii acestuia, asi!urU folosirea de cUtre elevi a cunotinelor de lin!visticU i stilisticU Kn situaile diverse pe care le oferU viaa. C.5.%amiliarizarea elevilor cu noiunile de limb3 6n clasele "-""-perioada pregramatical31 /n curriculum-ul pe c lase, la capitolul 'Con in#t#ri$% !om#ni!Erii'sunt inserate sub titulatura'E$%m%nt% /% !on"tr#! i% a !om#ni!Erii' cunotinele i noinunile de limbU%foneticU, vocabular, morfolo!ie i sinta#U& cu care trebuie sU se familiarizeze colarii mici. "stfel, la clasa I, pro!rama prevede sU cunoascU pe cale intuitivU noiunile: propoziia, cuv$ntul, silaba, sunetele limbii rom$ne%fUrU sU se utilizeze termenii de vocale i consoane&2 articularea vocalelor i consoanelor. ro!rama atra!e atenia asupra faptului cU, Kn perioada preabecedarU, acceantul trebuie sU se punU pe formarea deprinderilor de formare oralU, folosindu-se pentru silabaie numai cuvinte monosilabice, bisilabice i trisilabice care sU nu coninU difton!i, trifton!i, vocale Kn hiat sau consoane redate Kn scris prin !rupurile de litere: ce, ci, !e, !i, !he, !hi, che, chi. 8a clasa a II-a, sfera cunotinelor de limbU se lUr!ete. "stfel elevii sunt familiarizai cu definiia cuv$ntului7un grup de sunete asociat cu un 6neles .3e asemenea pe cale empiricU, fUrU definiii, elevii Kncep sU Knelea!U relaile de sens: cuvinte cu sens asemUnUtor%sinonime& i cuvinte su sens opus%antonime&. 8a cunotinele de foneticU Knsuite Kn clasa I se adau!U acum corespondena dintre sunet i litere, termenii de vocale i consoane, despUrirea cuvintelor Kn silabe la cpUt de r$nd. (ici Kn clasa a II-a, nu se vor folosi pentru familiarizarea elevilor cu silaba, cuvinte care conin difton!i i trifton!i. rintr-o bunU or!anizare a procesului de predare a limbii rom$ne, prin folosirea unor strate!ii didactice adecvate, dei din cunotinele elevilor lipsesc noiuni i re!uli%care fundamenteazU teoretic e#primarea corectU oralU i scrisU& Kn clasele I-II se realizeazU totui deprinderi elementare !enerale de e#primare. Etapa pre!ramaticalU-a faniliarizUrii cu fenomenele de limbU-are un caracter operaional-practic. "cesta KnseamnU cU, dezvoltatU Kn str$nsU le!UturU cu limba4ul, !$ndirea colarilor mici Ki pUstrazU caracterul intuitiv i Kn prima etapU a studierii limbii rom$ne Kn coala primarU. rimele cunotine de limbU sunt dob$ndite de elevi, Kn cadrul orelor de citi-scris. =%to/a /% .a1E Kn etapa pre!ramaticalU este %,p$i!a ia "it#a iona$E%e#plicaia este limitatU la situaia faptului de limbU din te#t&. /nvUUtorul indicU consecvent cum trebuie rostite sau scrise cazurile particulare Knt$lnite, introduc$nd elementele de e#plicare sau chiar de motivare a situaiei orto!rafice, ortoepice, de punctuaie etc., contribuind la dezvoltarea atitudinii contiente a elevilor faU de e#primarea personalU, la prevenirea !reelilor, tiind cU este mult mai !reu de refUcut o deprindere !reitU dec$t de creat de la Knceput, chiar empiric, una corectU.

C*

E,%r!i i#$- metodU de bazU Kn formarea priceperilor i deprinderilor-nu trebuie Kneles ca o repetare mecanicU la infinit a unor cuvinte sau orto!rame, ci ca o repetare pe alte trepte ce presupune varietate, !radare, difereniere. /n perioada abecedarU c$nd se cere elevilor sU alcUtuiascU propoziii despre un subiect dat de KnvUUtor, se efectueazU %,%r!i ii p% .a1a int#irii #nor ta.$o#ri "a# i$#"tra ii. Bot prin e#erciii se formeazU deprinderi orto!rafice, de punctuaie le!ate de familiarizarea elevilor cu propoziia, Kn perioada postabecedarU. 3e e#emplu, pentru scrierea cu ma4usculU, a primului cuv$nt din propoziie, KnvUUtorul poate porni de la ilustraiile i e#emplele din manual sau poate prezenta alte ilustraii, pe baza cUrora elevii alcUtuiesc propoziiile potrivite. An alt tip de e#erciii prin care se urmUrete formarea deprinderilor de a folosi litera mare i puncul la scrierea propoziiilor constU Kn delimitarea propoziiilor /intr-#n t%,t 0ErE $it%r% mari 6i 0ErE p#n!t%. Folosind !onv%r"a ia %#ri"ti!E KnvUUtorul Ki a4utU pe elevi sU descopere le!Uturile dintre cuvintele care alcUtuiesc propoziia. Ana$i1a 0ono$o5i!E KntemeiatU pe analiza structurii silabelor sau pe vecinUtatea fenomenelor faciliteazU Knsuirea pe cale practiv-aplicativU a unor norme orto!rafice. Este neindicat am$narea rezolvUrii unei dificultUi de ordin orto!rafic Kn etape c$nd se comunicU re!ula corespunzUtoare. C.6.Elemente de construcie a comunic3rii gramaticale <tudiul limbii rom$ne Kn ciclul primar are ca obiectiv central dezvoltarea competenelor elementare de comunicare, formarea deprinderilor de receptare i de e#primare oralU, respectiv scrisU. Cu alte cuvinte, studiul limbii va fi conectat la realitaile comunicUrii cotidiene propriu-zise. erfecionarea deprinderilor de e#primare oralU si scrisU nu poate fi conceputU Kn afara cunostinelor !ramaticale. utem vorbi despre o !om#ni!ar% 5ramati!a$E, care constU Kn folosirea cunostinelor de morfolo!ie i sinta#U pentru dezvoltarea si nuanarea e#primUrii orale si scrise. "stfel Kn procesul comunicUrii orale i scrise, vor fi utilizate normele !ramaticale, noiunile de substantiv, ad4ectiv, pronume, verb, cuvinte de le!UturU, noiunile de propoziie, predicat, subiect, atribut i complement. /nsuirea sistematicU a noiunilor de limbU, a definiilor !ramaticale, care asi!urU corectitudinea comunicUrii at$t sub aspectul ei oral, c$t i Kn scris, se realizeazU, cu precUdere, Kn clasele a III-a si a I;-a%etapa pre!ramaticalU&. /n virtutea principiului predUrii concentrice a !ramaticii Kn clasele a III-a, cunostinele sunt reluate, actualizate i aprofundate. C#v7nt#$ este studiat acum ca parte de vorbire. <e KnvaU, conform curriculum-ului de limba romana pentru clasa a III-a, "#."tantiv#$, substantive !om#n% i substantive proprii, numUrul2 ad4ectivul, acordul ad4ectivului Kn numUr cu substantivul pe care Kl determinU, topica ad4ectivului%atribut& Kn propoziie, %precum i orto!rafia ad4ectivelor terminate Kn -i#&, pronumele personal, persoana, numUrul, pronumele personal de politee%fUrU definiie&, numeralul%fUrU terminolo!ie&, scrierea i pronunarea corectU a numeralelor cardinale, simple i compuse2 verbul, persoana, numUrul, pronunarea i scrierea corectU a formelor fle#ionare a verbelor1a 0i1 si Va $#a1. ro!rama recomandU pentru recunoatere i pentru analizU, te#te cunoscute care conin pUrile de vorbire i de propoziie care se studiazU, evit$nduse dificultUile de ordin !ramatical, la nivelul ciclului primar. =rdinea Kn care se vor actualiza i preda noiunile de sinta#U%cuvintele sunt privite ca pari de propoziie& este

C,

urmUtoarea: partea de propoziie, predicatul, predicatul verbal, subiectul, subiectul simplu, %e#primat prin substantiv i pronume personal&, propoziia%comunicarea cu un sin!ur predicat& propoziia simpl%formatU din pUri principale& propoziia dezvoltat, prile secundare de propoziie, care determinU un substantiv i un verb%atributul i complementul&. Conform pro!ramUrii concentrice Kn predarea noiunilor de limbU, la clasa aI;-a sunt actualizate cunotinele Knsuite Kn clasa a III-a i adUu!ate noiuni i concepte noi: cuvintele cu aceeai forma, dar cu sens diferit%omonimele&, propoziia afirmativU i ne!ativU%dupU formU&, propoziia enuniativU i e#clamativU%dupU scopul comunicUrii&, funcia sintacticU a substantivului i pronumelui personal%de subiect i de parte secundarU de propoziie&, a numeralului%de subiect&, acordul ad4ectivului Kn !en i numUr cu substantivul pe care Kl determinU i cunotinele de sinta#U se Kmbo!Uesc cu noiunile de predicat verbal, de subiect multiplu, cu re!ula acordului predicatului cu subiectul, cu definiiile atributului i complementului. /n pro!ramU se vede cU vor fi studiate numai atributele ad ectivale%e#primate prin ad4ective propriu-zise i numerale cu valoare ad4ectivalU& atribute substantivale %e#primate prin substantive Kn cazul acuzativ cu prepoziie&. <unt Knsemnate cu o steluU noiunile%temele& neobli!atorii, care pot sU facU parte din curriculum-ul la decizia colii. C.C.'redarea-6nv3area gramaticii la clasele """-"8 a+8ina$itE i$% 6i o.i%!tiv%$% Dn"#6irii no i#ni$or 6i !on!%pt%$or 5ramati!a$% 8a capitolul1Con in#t#ri$% DnvE Erii1din noua pro!ramU, noiunile !ramaticale sunt inserate sub titulatura'E$%m%nt% /% !on"tr#! i% a !om#ni!Erii'. 8a intrarea Kn coalU copilul cunoate de4a%pe cale empiricU& limba maternU pe care urmeazU s-o studieze. Cultivarea limba4ului reprezintU KnsU o sarcinU de seamU a ciclului primar. /n primele clase limba4ul se cultivU fUrU a se face apel la unoatinele i noiunile !ramaticale. <copul studierii !ramaticii%morfolo!iei i sinta#ei& perfecionarea folosirii limbii ca mi4loc de comunicare i de cunoatere%slu4ete la Knsuirea cunotinelor teoretice i practice din domeniul diverselor discipline care se predau Kn ciclul primar. 8imba nu-i poate Kndeplini funcia de comunicare dec$t dacU elementele vocabularului sunt Kmbinate Kntre ele cu a4utorul !ramaticii, definitU ca ansamblu de reguli privitoare la modificarea cuvintelor i 6mbinarea lor in propoziie. (umai studierea sintacticU a !ramaticii poate avea consecine pozitive asupra capacitUii de analizU a mesa4elor receptate i de construire a propriilor mesa4e. <tudierea noiunilor !ramaticale contribuie la contientizarea unor deprinderi empirice, precum i la dezvoltarea !$ndirii lo!ice prin Knsuirea cunotinelor teoretice %concretizarea Kn definiii i re!uli de lucru& spre a fi imediat transformate Kn practica e#primUrii. "adar !ramatica se KnvaU Kn procesul e#primUrii, prin mi4locirea limbii. Iar o datU KnvUate, noiunile de limba devin un instrument valoros Kn dezvoltarea vorbirii corecte a elevilor. .+ 8ina$itE i 5%n%ra$%. <tudiind !ramatica Kn clasele III-I;, elevii trebuie sU fie capabili: -sU aplice normele de vorbire i scriere corectU a limbii rom$ne literare2 - sU foloseasc$ Kn comunicare, Kn mod curent i contient, un vocabular bo!at i variat Kn funcie de diversele Kmpre4urUri ale vieii sociale2 - sU redacteze compuneri diverse, Kn toate stilurile funcionale ale limbii2 - sU respecte, sU Kn!ri4eascU, sU iubeascU i sU apere limba materna.

C5

<.i%!tiv% "p%!i0i!%. 8eciile de !ramaticU orientate dupU cerinele pro!ramei i coninutul manualelor vizeazU urmUtoarele obiective: -dezvoltarea capacitUii de e#primare oralU i scrisU2 -dezvoltarea !$ndirii lo!ice, a spiritului de observaie, a capacitUii de analizU, de comparare i !eneralizare2 -stimularea activitUii creatoare a elevilor2 -cultivarea dra!ostei pentru limba noastrU i a interesului pentru studierea ei. !+<p%ra iona$i1ar%a o.i%!tiv%$or p%ntr# $%! ii$% /% 5ramati!E " operaionaliza obiectivele la o lecie de dob$ndire de cunotine2 la !ramaticU, KnseamnU sU se specifice ce va trebui sU facU elevii pentru a demonstra cU i-au Knsuit noiunea !ramaticalU predatU. 3e e#emplu, Kn cazul unei lecii de !ramaticU desprepropoziia simpl3, obiectivele operaionale sunt urmUtoarele: - sU defineascU propoziia simplU2 - sU identifice propoziiile simple dintr-un te#t scris pe tablU2 - sU e#plice de ce propoziiile identificate sunt simple2 - sU alcatuiascU propoziii simple: intuind o planU, cu cuvinte date, dupU schema <. .0 .<.%cu tema datU& numai din propoziii simple. 8a sf$ritul leciei de dob$ndire cu subiectul1v%r.#$1 elevii vor dovedi cU sunt Kn stare: - sU defineascU verbul2 - sU recunoascU verbele dintr-o frazU sau te#t%sublinindu-le cu o linie&2 - sU poatU Kntocmi o listU cu zece verbe2 - sU alcatuiascU propoziii cu C verbe date2 - sU alcatuiascU o compunere%naraiune& liberU Kn care sa foloseascU verbe, sU le sublinieze apoi cu o linie. "lte e#emple de concretizare a scopului Kn obiective sunt redate Kn proiectele de lecii ane#ate. /+A"p%!t% 6i parti!#$aritE i p"i4op%/a5o5i!% 6i p"i4o$in5vi"ti!% "p%!i0i!% a$% Dn"#6irii 5ramati!ii $a !$a"%$% III-IV /nsuirea re!ulilor !ramaticale i normelor de orto!rafie i punctuaie are loc Kn douU etape: a&pre!ramaticU-clasele I-II%familiarizarea elevilor cu noiunile de limbU&2 b&!ramaticalU-clasele III-I;%a Knsuirii noiunilor i conceptelor !ramaticale&. Cele douU etape reprezintU un proces unitar, continuu, pro!rasiv Kn care se pun bazele KnvUUrii or!anizate i sistematice ale limbii, premisele perfecionUrii neKntrerupte a e#primUrii orale i scrise. <tructura !ramaticalU%zestrea lin!visticU& KnsuitU de precolari spontan i empiric, constituie suportul familiarizUrii colarilor mici cu primele cunotine , priceperi i deprinderi de limbU. 7eprezentUrile de limbU nu se pot forma fUrU e#perienU anterioarU. "ceste reprezentUri-puine i simple-fac accesibile cunotinele !ramaticale pe care elevii le vor Knsui ulterior%conin elemente de abstractizare i !eneralizare&. rima etapU are un foarte pronunat caracter practic-aplicativ. /n etapa !ramaticalU elevii dispun de un amplu material de limbU cu obinuina de a folosi o serie de operaii i procedee lo!ice i de a e#ecuta diverse aciuni propriu-zise de limbU. a calea inductivU sau deductivU elevii Ki Knsuesc noiunile, conceptele, re!ulile !ramaticale, normele de orto!rafie i punctuaie prevUzute de pro!ramU.

C6

?eneralizUrile stau la baza Knsuirii unor noi Knsuiri !ramaticale precum i la baza unui Knceput de !$a"i0i!ar% a !#no6tin %$or%pUri de vorbire, pUri de propoziie&. 7ecur!$nd la operaii si procedee cum sunt comparaia, asocierea i disocierea, etc. elevii din clasele a III-a i a I;-a a4un! sU-i KnsueascU difereniat unele no i#ni:substantiv comun-propriu, propoziie simpla-dezvoltatU, etc. /n etapa !ramaticalU se pun deci bazele primelor noiuni propriu-zise de limbU, se asi!urU premisele fundamentUrii teoretice a deprinderilor de e#primare. /n KnvUarea !ramaticii la clasele III-I; se distin! douU modalitUii%cUi& lo!ice de desfUurare a leciilor: calea inductivU i calea deductivU. nvE ar%a !on!%pt%$or 5ramati!a$% p% !a$% in/#!tivE <istemul concentric de KnvUare a !ramaticii determinU un mod specific de or!anizare i desfUurare a Kntre!ii activitUi de predare-KnvUare a noiunilor i conceptelor !ramaticale. In/#! ia %"t% o !a$% o.$i5atori% Kn predarea- KnvUarea !ramaticii. 3escriind inducia pornim de la trei planuri: a&a$ !on in#t#$#i%semantic& unde se opereazU cu mulimi foarte etero!ene, care s-au format pe cale nemi4locitU. /nvUUtorul, care selecteazU faptele de limbU, trebuie sU aibU !ri4U nu numai de corectitudinea coninutului, ci i de concordana sa cu realitatea, de actualitatea sa. b&8a niv%$ 5ramati!a$, procedeul este cel de r%/#!%r% a$ %$%m%nt%$or parti!#$ar% 6i r% in%r%a !%$or !om#n% a invariantelor pentru elaborarea definiiei care include Kn sine aceste elemente comune2 c&8a niv%$#$ p$an#$#i $o5i! are loc un proces de reducie a ceea ce este nesemnificativ, a ceea ce este variant i de!a4area invariantului. "stfel se a4un!e la invariant#$ $o5i!, modelul definiiei. /n lecia de !ramaticU realizatU pe cale inductivU cu c$t datele din planul semantic sunt mai multe, mai bine cunoscute de cUtre elevi i mai e#acte, cu c$t se va putea realiza Kn condiii mai bune ridicarea la planul1!ramatical i lo!ic1.%/nvUUmantul formativ prin procedee lo!icomatematice-de 8etiia intea, E.3. ., 9ucureti *+->,pa!.C,&. ;ocabularul i !ramatica se afla Kn raport de interdependenU: primul asi!urU achiziia iar cealaltU, funcionalitatea. /nsuirea temeinicU de cUtre elevi a le#icului fundamental activ este o condiie indispensabilU a Knsuirii !ramaticii limbii rom$ne. 3e e#emplu, pentru a Knele!e noiunea de substantiv, elevii trebuie sU cunoascU sensul unor cuvinte%c$t mai multe& care aratU fiine, lucruri, fenomene ale naturii. (oiunile !ramaticale se e#primU prin cuvinte. ornind de la analiza unui material le#ical, prin sintezU, comparare, abstractizare i !eneralizare se a4un!e la noiunea de substantiv, la definiia lui%parte de vorbire care aratU nume de fiine, lucruri, fenomene ale naturii&. 8eciile de conceptualizare la clasele a III-a i a I;-a se concep mai mult inductiv. n"#6ir%a /%0ini ii$or 6i Dn %$%5%r%a r%5#$i$or 5ramati!a$% p% !a$% /%/#!tivE /nvUarea i Knele!erea unor definiii i re!uli !ramaticale noi se pot asi!ura pe baza cunotinelor de4a Knsuite. " proceda deductiv Kn KnvUarea noiunilor !ramaticale, Kn aprofundarea lor, KnseamnU sU porneti de la o !eneralizare, adicU de la o re!ulU sau definiie de4a cunoscutU de elevi, de la !eneral la particular. Calea deductivU presupune procesul dinspre !eneral spre particular, dinspre abstract spre concret, dinspre model spre e#emplu i Kn ultimU instanU, dinspre invariant spre variant.

CC

Conform raionamentului deductiv, o lecie de !ramaticU cu subiectul1V%r.#$1 de e#emplu s-ar desfUura astfel: *.<e comunicU denumirea noiunii ce urmeazU sU fie KnvUatU2 ,.<e recapituleazU noiunea lo!icU, a unei definiii !ramaticale: 5%n#$ pro,im i /i0%r%n a "p%!i0i!E2 5.<e dU definiia verbului%V(umim verb partea de vorbire care e#primU aciunea sau starea1&2 6.<e descrie modelul lo!ic al structurii definiiei,1verbului1%operaia o fac e#clusiv elevii&2 C./ncorporarea variabilelor structurii lo!ice-mulimea din care face parte v%r.#$part%a /% vor.ir% 6i not%$% %"%n ia$%%e#primU aciuni sau stUrii&2 >.<e analizeaza pe r$nd notele definitorii din punct de vedere !ramatical. <e dau %,%mp$% /% !#vint% care e#primU aciuni i e#emple de cuvinte care e#primU stUri, cer$ndu-le elevilor sU facU deosebirea dintre aciune i stareQ.<e cer elevilor e#emple de propoziii Kn care sU fie folosite verbe ce corespund c$te uneia din notele eseniale posibile. <e vor cere multe e#emple i se vor determina notele specifice verbului. Consecina folosirii cUii deductive Kn procesul de KnvUare i Knele!ere a conceptelor !ramaticale este atitudinea activU a elevilor. E#emple care sU ilustreze calea deductivU Kn predarea !ramaticii se pot lua i din sinta#U. C%rt %"t% !E a!%a"tE !a$% p%rmit% !a noi$% !#no6tin % "E 0i% /o.7n/it% prin %0ort propri#. Con!$#1i%. /ntre calea deductivU i inductivU este o relaie de interdependenU. Ele se completeazU reciproc i o separare a lor nu este posibilU. 3ei pot fi e#plicate difereniat, ele rUm$n complementare a4ut$ndu-l, deopotrivU, pe KnvUUtor Kn procesul de predare-KnvUare a !ramaticii Kn clasele a III-a i a I;-a. e&Prin!ipi#$ pr%/Erii !on!%ntri!% a 5ramati!ii -/n pro!rama colarU, volumul de cunotine !ramaticale este repartizat pe clase, dupU principiul concentric2 - otrivit acestui principiu1sfera noiunilor de fonetic3, morfologie i sintax3 1 se lUr!ete i se ad$ncete pe mUsurU ce elevii se dezvoltU intelectual i puterea lor de asimilare crete2 -<istemul concentric presupune ealonarea%repartizarea& i reluarea pe un plan superior a cunotinelor de limbU Knsuite Kn anii precedeni. <e revine, deci la materia predatU pe parcursul unei clase paralel cu lUr!irea cercului de noiuni. -Elevii Ki Knsuesc noiunile !ramaticale i Ki dezvoltU capacitatea de a se e#prima corect oral i scris, Kn mod !radat, adUu!$nd mereu la ceea ceea ce cunosc, noi elemente de limbU%I., Serdean, )etodica predUrii limbii rom$ne la clasele I-I;, pa!.**6&2 - redarea concentricU obli!U pe KnvUUtor sU cunoascU la Knceputul fiecUrui an ce i c$t au studiat elevii din fiecare capitol%tema& Kn anii anteriori, pentru a stabili volumul de cunotine pe care Kl avea de predat Kn conformitate cu prevederile pro!ramei respective2 -/nvUUtorul trebuie sU cunoascU cuantumul de cunotine Knsuite de elevi, pentru a nu repeta cunotinele arhicunoscute Kn detrimentul Knsuirii temeinice a noilor noiuni !ramaticale2 -Cerinele principiului concentric trebuie sU se respecte Kn predarea fiecUrei noiuni !ramaticale. 3e e#emplu, dacU Kn clasele I-II elevii i-au Knsuit i au folosit la

C>

orele de citire i dezvoltare a vorbirii, !#vint% !ar% aratE Dn"#6iri, Kn clasa a III-a, conform pro!ramei se KnvaU definiia ad4ectivului% partea de vorbire care arat3 6insuiri ale fiintelor, lucrurilor, fenomenelor naturii&i le!Utura dupU Kneles a ad4ectivului cu substantivul2 Kn clasa I;-a "% DntEr%"! not%$% /%0initorii a$% no i#nii /% a/-%!tiv9 a/E#57n/#-"% no i#n%a /% a!or/%ad4ectivul se acordU Kn !en i numUr cu substantivul pe care Kl determinU&2 -/n fiecare an, de la o clasU la alta, se Kmbo!Uesc cunotinele, priceperile i deprinderile elevilor la toate capitolele limbii rom$ne%foneticU, vocabular, morfolo!ie i sinta#U&2 <istemul concentric de dispunere a materiei de !ramaticU Kn pro!rama colarU faciliteazU dob$ndirea de noi cunotine pe baza re!ulilor i definiiilor !ramaticale de4a cunoscute%recur!$nd la calea deductivU&2 -/n virtutea principiului concentric, fiecare secvenU de predare se deschide cu actualizarea, sistematizarea i aprofundarea cunotinelor anterioare, ca etapU necesarU, obli!atorie Kn asimilarea noiunilor i a cate!oriilor noi. f&S%$%!tar%a !or%!tE a !on in#t#$#i 6tiin i0i! -/nvUUtorul asi!urU coninutul tiinific%informativ& adecvat Kn raport cu obiectele prestabilite ale predUrii-KnvUUrii !ramaticii, orient$ndu-se dupU prevederile pro!ramei i te#tul manualului. -Cu un efort de documentare suplimentarU i actualizatU, el ale!e 4udicios materialul corect de predat, preciz$nd cu claritate tipul de informaii%elaborate sub formU de noiuni, re!uli, idei, etc.&aciunile de convertit Kn priceperi i deprinderi i stabilind e#erciiile i problemele !ramaticale de rezolvat. -3e e#emplu: la clasa a III-a, pro!rama prevede ca studiu !ramatical sU KnceapU cu propoziia i stabilete cunotinele i noiunile de sinta#U ce urmeazU sU fie studiate i indicU aplicaiile practice%tipurile de e#erciii&. )anualul cuprinde corect e#erciiile i problemele !ramaticale de rezolvat. "v$nd la Kndem$nU manualul, KnvUUtorul are obli!aia sa stabileascU%potrivit condiiilor concrete Kn care Ki desfUoarU activitatea, av$nd Kn vedere cei trei factori hotUr$tori ai procesului de predare-KnvUare a limbii rom$ne: lin!vistic, peda!o!ic i psiholo!ic&, Kn detaliu, coninutul tinific. /n numUrul de ore stabilit de pro!ramU el propune spre studierea noiunilor de subiect, de predicat, de propoziie simplU i dezvoltatU, le!Utura dupU Kneles a predicatului cu subiectul%fUrU teoretizUri&2 -)anualele de limba rom$nU trebuie sU fie folosite Kn mod creator de KnvUUtor, Kn funcie de cerinele pre!Utirii elevilor2 - /nvUUtorul poate aciona Kn direcia e#tinderii sau restr$n!erii volumului de informaii Kn aa fel Knc$t sU asi!ure un1 optim cantitativ1accesibil elevilor cu care lucreazU. El poate asi!ura un spor de informaie Kn scopul reactualizUrii e#perienei anterioare a Kmbo!Uirii sau completUrii celor cuprinse Kn manual, a modificUrii sferei aplicative prin includerea de noi e#erciii i probleme de rezolvat%Ion Cer!hit, erfecionarea leciei Kn coala modernU, E.3. . 9uc.*+'5, pa!.C'&. FUrU sU depUeascU cerinele pro!ramei, va asi!ura acurateea tiinificU a coninutului fiecUrei lecii. Winuta tiinificU elevantU presupune o asemenea densitate a materialului lin!vistic, Knc$t elevii sU Knelea!U mai bine noiunile !ramaticale, normele sau ideile de bazU ale leciei, sU-i confere o mai mare valoare formativU i educativU. !&Strat%5ii /i/a!ti!% 0o$o"it% $a or%$% /% 5ramati!E

C-

=%to/% /% DnvE Em7nt <inta!ma,1strategie didactic31este folositU Kn didactica modernU cu douU accepiuni: a&Kn sens lar!, vizeaza1concepia metodologic3 cu a4utorul cUreia poate fi realizat un set de obiective educaionale predeterminate Kntr-o lecie sau !rup de lecii12 b&Kn sens restr$ns, prin strate!ie didacticU educaionalU se Knele!e combinaia de metode, a mi4loacelor de KnvUUm$nt cu a4utorul cUrora pot fi unul sau mai multe obiective operaionale, folosind c$t mai raional anumite resurse psiholo!ice, didactice sau materiale. %)etodica predUrii limbii rom$ne i literaturii Kn liceu, E.3. ., *+'5, pa!. -*&. ;om Kncerca sU concretizUm prima accepie a sinta!mei, printr-o prezentare succintU a principalelor metode folosite la leciile de predare-KnvUare a !ramaticii. /n funcie de tipul de lecie, de obiectivele stabilite, KnvUUtorul opteazU pentru acele metode moderne i tradiionale prin care se stimuleazU facultaile intelectuale ale elevilor, activiz$nd diverse operaii i procedee de !$ndire i se asi!urU Knele!erea, asimilarea noiunilor abstracte de limbU i transferarea lor Kn practica e#primUrii. 3eci, metodele de lucru, metodele de KnvUUm$nt se !Usesc Kn consens deplin cu obiectivele specifice predUrii-KnvUUrii !ramaticii, Kn timpul cunotinelor de Knsuit, cu felul deprinderilor de format, etc. 3e e#emplu c$nd obiectivul vizeazU KnvUarea unor definiii, concepte !ramaticale, atenia KnvUUtorului este orientatU spre metode a#iomatice%demonstraia teoreticU, e#plicaia, etc.& ori spre conversaia euristicU susinutU de suporturi. )etodele principale folosite Kn predarea !ramaticii sunt: conversaia euristicU, e#erciiul, demonstraia, e#plicaia, problematizarea i analiza !ramaticalU. <e tie cU Kn cunoaterea fenomenelor !ramaticale se folosesc douU cUi: inductivU %care pornete de la particular la !eneral& i deductivU %care pornete de la !eneral la particular&. "ceste cUi sunt utilizate i ap$i!at% prin m%to/a !onv%r"a i%i "a# /ia$o5#$#i %#ri"ti!. Conversaia euristicU %dialo!ul euristic&presupune KnlUnuirea de KntrebUri i rUspunsuri prin care se urmUrete Kntr-o lecie de dob$ndire de cunotine0trecerea de la !on!r%t $a a."tra!t9 /% $a %,%mp$# $a /%0in ii9 r%5#$i9 !on!%pt% 5ramati!a$% . /n cadrul leciilor de predare-KnvUare a noiunilor !ramaticale !onv%r"a ia "% Dm.inE !# /%mon"tra ia9 %,%r!i i#$9 %,p$i!a ia9 pro.$%mati1ar%a 6i ana$i1a 5ramati!a$E. /n predarea !ramaticii se folosete i forma de conversaie catiheticU%la leciile de recapitulare a cunotinelor sau cele de verificare sau de control&. D%mon"tra ia este metoda prin care se asi!urU perceperea fenomenelor de limba i Knsuirea contientU a noiunilor, folosindu-se un material intuitiv adecvat, ce Knlesnete trecerea la operaia de abstractizare i !eneralizare. E,p$i!a ia-metoda prin care se urmUrete lUmurirea i clasificarea unor noiuni !ramaticale, prin relevarea notelor eseniale solicit$nd Kntr-un !rad mare operaiile !$ndirii, analize, sinteze, comparaia, !eneralizarea, obstructizarea. <e folosete cu deosebire Kn corelaie cu procedeul comparaiei pentru stabilirea asemUnUrilor i deosebirilor dintre fenomenele !ramaticale. Pro.$%mati1ar%a folositU frecvent la leciile de !ramaticU, constU dintr-o suitU de procedee care activeazU elevii, oferindu-le posibilitatea sU surprindU note definitorii ale

C'

noiunii !ramaticale precum i relaiile Kntre conceptele !ramaticale, Kntre cunotinele anterioare i noile cunotine i prin soluiile pe care ei Knii sub Kndrumarea KnvUUtorului le elaboreazU. <e aflU Kn corelaie cu metoda descoperiri pentru cU orice descoperire impune cUutarea i rezolvarea de probleme. = problemU sau o situaie trebuie sU analizeze una sau mai multe ipoteze. /n problematizare se folosesc KntrebUri de tip euristic %conversaia& pentru a se deschide calea altor probleme mai simple i soluionarea problemei centrale. roblemele de !ramaticU se rezolvU pe cale al!oritmicU i euristicU. <e tie cU orice analizU !ramaticalU se rezolvU dupU o anumitU schemU%al!oritmii de rezolvat&. Ana$i1a 5ramati!a$E este metoda specificU de cercetare a faptelor de limbU. rin analizele !ramaticale%morfolo!ia sau sinta#a& %pUrile sau partidele combinate0desfUurate sub forma oralU sau scrisU& elevii sunt condui sU observe pe te#te indicate, sunt deprini sU studieze fenomenele !ramaticale%fle#iunea pUrilor de vorbire, le!Uturile lo!ice dintre unitUile sintactice i sU tra!U concluzii din e#emplele date a4un!$nd la cazuri particulare, la definiii i re!uli&. 8orm% /% or5ani1ar% "v$ndu-se Kn vedere sarcina didacticU de bazU i tipul de KnvUtare implicat Kn realizarea obiectivelor urmUrite, Kn predarea-KnvUtarea !ramaticii sau stabilit urmUtoarele forme de or!anizare a instruirii Kn clasele III-I;: a& lecia de dob$ndire de cunotine2 b& lecia de fi#are a cunotinelor !ramaticale2 c& lecia de recapitulare a cunotinelor i conceptelor2 d& lecia de formare a deprinderilor, de aplicare Kn practicU a cunotinelor teoretice prin diferite e#erciii. 3upU 7.).?an!ne% rincipii de desi!n al intruirii-traducere 9ucureti E.3. . *+-C&, Kn raport cu funciile e#ercitate Kn cadrul leciei se distin! urmUtoarele evenimente%etape& de instruire: -captarea i pUstrarea ateniei2 -enunarea obiectivelor KnvUate anterior2 -reactualizarea cunotinelor KnvUate anterior2 -prezentarea materialului2 -asi!urarea diri4Urii KnvUUrii2 -relevana%mUsurarea& rezultatelor, a performanei2 -asi!urarea cone#iunii inverse pentru corectitudinea performanei2 -fi#area celor KnvUate%retenia&2 -transferul%aplicarea cunotinelor&2 -enunarea temei pentru acasU2 <e impune precizarea ca ordinea acestor evenimente de instruire nu este imuabilU, cU numUrul lor este variabil de la o cate!orie la alta de lecie. a&L%! ia /% /o.7n/ir% /% !#no6tin % <e caracterizeazU prin concentrarea activitUii didactice Kn direcia dob$ndirii de cUtre elevi a unor cunotine%asi!urarea volumului i calitatea acestor cunotine + i a dezvoltUrii, pe aceastU bazU a proceselor i Knsuirilor psihice, a unor capacitUi instrumentale i operaionale.

C+

8eciile de dob$ndire de cunotine, de KnvUare a conceptelor !ramaticale sunt lecii de descoperire pe cale inductivU. <e deoebesc trei faze ale leciei de KnvUare prin descoperire: 0a1a /% pr%5atir%9 0a1a /% r%a$i1ar% 6i 0a1a /% 0ina$i1ar%. "ctivitatea de elaborare a definiiei !ramaticale Kncepe cu ale!erea sau alcUtuirea unui te#t format din mai multe propoziii care sU cuprindU faptele%fenomenele& !ramaticale ce urmeazU sU fie KnvUate. /n faza de realizare KnvUUtorul trebuie sU punU accentul pe cercetarea materialului lin!vistic cu a4utorul operailor de !$ndire, adicU Ki conduce prin KntrebUri%conversaia euristicU&, sU faca apel la analizU i sintezU, la comparaie, abstractizare i !eneralizare. Folosind conversaia corelatU cu demonstraia i e#plicaia, solicitU elevii sU compare i sU Knelea!U le!Uturile e#istente dintre noiunile !ramaticale, Ki pune Kn situaia de a-i e#ersa capacitatea intelectualU. 3upU observarea i studierea materialului de limba rom$na%prin analiza fiecUrei propoziii& se trece la desprinderea notelor sau Knsuirilor eseniale ale fiecUrui caz Kn parte, fac$ndu-se apel la abstractizare i la comparaie pentru a se a4un!e la formularea definiiei%re!ulii&. Foarte important este ca elevii sU participe activ la elaborarea definiiilor i re!ulilor, la formularea lor. 3e obicei, aceste re!uli se scriu pe caietele de clasU de cUtre elevi. /n cazul Kn care definiia formulatU de KnvUUtor cu a4utorul elevilor este identicU cu cea din manual, este indicat ca aceasta sU se citeascU doar de elevi, fUrU sU se mai scrie pe caiete. /nsuite e#clusiv pentru necesitUile practice ale vorbirii i scrierii, re!ulile i definiiile vor fi imediat aplicate la alte e#emple, alte cazuri. "plicate Kn practica e#primUrii, prin e#erciii adecvate, re!ulile i definiile devin instrumente de autore!lare i de autocontrol. "ceasta este faza de finalizare. /n linii mari structura unei lecii de dob$ndire de cunotine este urmUtoarea: -or!anizarea activitUii: -captarea i pUstrarea ateniei%trezirea interesului pentru lecie&2 -verificarea temei si a cunostintelor acumulate anterior2 -enuntarea scopului i a obiectivelor leciei2 -diri4area KnvUUtii%comunicarea cunotinelor noi&2 -evaluarea cunostintelor%relevanta, verificarea&2 -fi#area cunotinelor %retenia&2 -tema pentru acasU. b&L%! ia /% 0i,ar% a !#no6tin %$or 5ramati!a$% rin fi#area i consolidarea, cunotinelor !ramaticale%definiiile, re!ulile, normele& devin bunuri personale ale elevilor. /nvUUtorul tie%are pre!Utirea psiholo!icU corespunzUtoare& cU aceste cunotine trebuie sU fie fi#ate Knainte de a fi uitate. 3esi!ur, cunotinele de !ramaticU se fi#eazU i Kn cadrul leciilor de dob$ndire a cunotinelor%Kn etapa numitU tradiional10i,ar%a !#no6tin %$or1&sau cu un termen aparin$nd didacticii moderne-r%t%n i%. 8a !ramaticU, mai mult dec$t la celelalte obiecte de KnvUUm$nt, este necesar sU se or!anizeze lecii speciale de fi#are i consolidare. /n funcie de dificultUile noiunilor !ramaticale KnvUate i de nivelul de pre!Utire al clasei2 KnvUUtorul stabilete dupU care anume. L%! i%i /% /o.7n/ir% Di %"t% n%!%"arE o $%! i% "p%!ia$E /% 0i,ar%9 pr%!i1%a1E vo$#m#$ /% !#no6tin % !% #rm%a1E "E 0i% !on"o$i/at% 6i 57n/%6t% $a pro!%"%$% p"i4i!% !ar% vor 0i "o$i!itat% Dn timp#$ /%"0E6#rErii $%! i%i(m%moria9 57n/ir%a+. "stfel dupU lecia de dob$ndire a cunotinelor despre predicat la clasa a I;-a

>:

se planificU o lecie de fi#are, urmUrindu-se consolidarea definiiei predicatului, a predicatului e#primat printr-un verb%c$nd acesta aratU ce face subiectul& a predicatului e#primat prin verbul1a 0i1Knsoit de alte pUri de vorbire i acordul predicatului cu subiectul. )etoda de bazU folositU pentru realizarea scopului propus este dialo!ul%conversaia&. Ca structura, lecia de fi#are, Kn principiu, presupune: a&anunarea temei, a scopului obiectivelor leciei2 b&reamintirea i clasificarea cunotinelor KnvUate2 c&alcUtuirea cu a4utorul elevilor, a unei scheme, la tablU, ilustrUm e#emple2 d&analiza unui material de limbU care sU coninU elemente de noutate pentru elevi2 e&concluzii%aprecieri asupra rUspunsurilor elevilor, recomadUri pentru elevii care nu i-au Knsuit temeinic cunotinele !ramaticale predate&2 f&tema pentru acasU2 c&L%! ii !#m#$ativ% /% r%!apit#$ar% a !#no6tin %$or 6i !on!%pt%$or 5ramati!a$% =biectivul fundamental urmUrit Kn cadrul acestui tip de lecie este de a consolida i or!aniza cunotinele Knsuite, dupU predarea unui capitol, Kn corelaia i condiionarea lor reciprocU. 7ecapitularea presupune deci relevarea unor structuri lo!ice Kntre diversele cunotine i concepte !ramaticale, lUr!irea i aprofundarea lor continuU. <e cunosc mai multe variante ale leciei cumulative de recapitulare la !ramaticU: *.lecii de sintezU%la sf$ritul unui capitol, la sf$ritul anului colar&2 ,. lecii de sintetizare i recapitulare cu a4utorul fielor2 5. lecia de sistematizare i recapitulare cu a4utorul te#tului pro!ramat. =rice lecie de recapitulare cuprinde cel putin douU faze: a&faza de pre!Utire%fi#area i comunicarea problemelor ce urmeazU sU fie recapitulate sub formU de chestionare sau tabele recapitulative, ale!erea metodelor i procedeelor, a materialului didactic, mi4loacelor de KnvUUm$nt adecvate temei, indicarea biblio!rafiei2 b&faza de desfUurare. <tructura leciei de repetare cuprinde secvenele: -enunarea scopului i obiectivelor stabilite2 -discutarea, sistematizarea i clarificarea problemelor cuprinse Kn planul scris pe tablU cu participarea Kntre!ii clase, plan care va KmbrUca forma unei scheme cu elemente eseniale ale temei dezbUtute2 -analiza materialului lin!vistic propus de KnvUUtor care cuprinde cunotinele, conceptele, cate!oriile !ramaticale Kn le!UturU cu problemele !ramaticale recapitulative sau transferul%aplicarea cunotinelor&2 -alcUtuirea tabelului recapitulativ i eventual recapitularea i completarea lui cu e#emple care cuprind cate!oria !ramaticalU respectivU2 -concluziile profesorului asupra desfUurUrii leciei. ;eri!a centralU a acestui tip de lecie este recapitularea i sintetizarea propriuzisU. /n structura unei asemenea lecii trebuie sU se introducU pentru a KnlUtura monotonia i a menine interesul elevilor, acel element de noutate ce se poate realiza prin modul prin care este conceputU recapitularea, prin tematica ei, prin mi4loacele folosite. "naliza !ramaticalU%operaie de identificare i caracterizare a elementelor de limbU& constituie forma cea mai frecventU de consolidare i recapitulare a cunotinelor i conceptelor !ramaticale. FUrU sU fie folositU abuziv, analiza !ramaticalU pe te#te

>*

cunoscute de elevi i care cuprind c$t mai multe i variate forme ale fenomenului !ramatical urmUrit%de e#emplu dacU se urmUrete recapitularea cunotinelor !ramaticale despre verb, te#tele trebuie sU cuprindU verbe care e#primU aciuni la timpul prezent, trecut i viitor, forme pentru cele trei persoane la numUrul sin!ular i plural& rUm$ne totui metoda specificU de activitate comple#U prin care se soluioneazU problemele eseniale de !ramaticU. L%! ii /% 0ormar% a /%prin/%ri$or9 /% ap$i!ar% Dn pra!ti!E a !#no6tin %$or t%or%ti!% prin /i0%rit% tip#ri /% %,r!i ii(tip#$ $%! i%i /% m#n!E in/%p%n/%ntE+. Cunotinele teoretice de limbU trebuie folosite Kn practica vorbirii i a scrierii. e parcursul pre!Utirii !ramaticii, Kn vederea formUrii deprinderilor de e#primare corectU oralU i scrisU, se planificU lecii special consacrate aplicaiilor, acord$nd prioritate acelor teme de sinta#U i morfolo!ie, care au consecine orto!rafice i de punctuatie. onderea Kn lecia de formare a priceperilor i deprinderilor o deine fUrU Kndoiala activitatea independentU a elevilor, efectuarea e#erciiilor cu caracter creator. /n !eneral construcia acestui tip de lecie%mult mai simplU dec$t aceea a leciei de dob$ndire de cunotine&poate fi urmUtoarea: -enunarea scopului i a obiectivelor leciei2 -reactualizarea cunotinelor teoretice%a conceptelor !ramaticale indispensabile e#ersUrii&2 -demonstrarea modului de e#ecutare2 -activitatea independentU a elevilor%efectuarea e#erciiilor i spri4in din partea profesorului&2 -analiza rezultatelor2 -discuii de Kncheiere, aprecieri i concluzii2 -tema pentru acasU. = variantU a acestui tip de lecie folositU cu succes la orele de !ramaticU, este $%! ia /% m#n!E in/%p%n/%ntE !# a-#tor#$ 0i6%$or . /nvUUtorul elaboreazU Kn prealabil fiele de lucru, cuprinz$nd e#erciii difereniate pe !rupe de elevi%foarte buni, buni, slabi&. Fiele pot fi i /% /%1vo$tar%9 /% r%!#p%rar% 6i /% %,%r"ar% . "plic$nd asemenea fie de lucru urmUrim realizarea scopului i obiectivelor operaionale stabilite, stimularea participUrii tuturor elevilor la propria lor formare, reuita leciei se verificU prin bucuria manifestatU de elevi c$nd vUd cU eforturile lor Kn acest sens au fost cele scontate. 3e reinut este faptul cU Kn toate secvenele tipului de lecie bazat pe munca independentU, atenia se concentreazU Kn 4urul activitUii de e#ersare a elevilor Kn vederea creUrii condiiilor psiholo!ice, elaborUrii unor compartimente acionale. A.E,%r!i i#$ 5ramati!a$ Xn pro!rama de !ramaticU, orto!rafie i punctuaie se aratU cU1 este necesar s3 se promoveze exerciiul ca principal3 cale de introducere a cunotinelor noi, de formare i consolidare a deprinderilor de exprimare scris3 i oral31. <pecificul e#erciiului ca metodU de KnvUUm$nt activU constU Kn aceea cU se desfUoarU Kn mod al!oritmic i se Kncheie cu formarea unor priceperi, deprinderi i operaii ce vor putea fi aplicate Kn realizarea altor sarcini mai comple#e. ro!rama prevede la fiecare capitol at$t la clasa a III-a c$t i la clasa a I;-a principalele tipuri de e#erciii !ramaticale ce urmeazU sU fie efectuate cu elevii. 1.Tipo$o5ia %,%r!i ii$or 5ramati!a$%

>,

Bipurile de e#erciii !ramaticale se difereniazU dupU !radul participUrii creatoare a elevilor, dupU forma i coninutul lor, potrivit pro!ramei clasei respective. /n !eneral, e#erciiile se clasificU dupU: -modalitatea de e#ecutare:oralU, scrisU2 -specificul studiului limbii: morfolo!ice, sintactice2 -obiectivul priceperilor i deprinderilor urmUrite: orto!rafice, de punctuaie2 -!radul efortului personal al elevilor: de recunoatere, cu caracter creator. Cele mai frecvente sunt e#erciiile de recunoatere: -"imp$E: !Usii ad4ectivele din lecturaQQQ.. -!ara!t%ri1ar%a:subliniai i analizai verbele din te#tulQQQ.. -5r#par%a: !rupai substantivele din te#tul de mai 4os dupU !en i numUr. -motivar%a: subliniai verbele din te#tul de mai 4os i motivai tipul aciuniiQQQ.. -prin disociere: subliniai predicatele e#primate printr-un sin!ur verb i predicatele e#primate prin verbul'a 0i'Ga$t !#v7nt2 arUtai prin ce se deosebesc2 = deosebitU valoare formativU o au e#erciiile cu caracter creator: -/% mo/i0i!ar%: Brecei substantivele la alt numUr dec$t cere te#tul2 -/% !omp$%tar%: Completai propoziiile Kn care subiectul i predicatul se aflU Kn parantezU la altU formU dec$t o cere acordul lor2 -/% %,%mp$i0i!ar%: "lcUtuii propoziii Kn care verbul a KnvUa sU fie folosit la timpul prezent, trecut i viitor2 -!# variantE: "lcUtuii propoziii dupU schema <.". .C.C. 8a dezvoltarea creativitUii contribuie compunerile !ramaticale: <criei un te#t sub formU de descriere cu tema:1Toamna Dn pE/#r%1 Kn care sU folosii ad4ectivele culese din lecturile KnvUate. ornind de la principiul muncii independente i creatoare a elevilor pentru care deprinderile trebuie sU devinU criterii de lucru, e#erciiile vor fi alese pentru a rUspunde la urmUtoarele sarcini: -elevii sU-i KnsueascU Kn mod contient i utilizabil definiia2 -sU poatU identifica orice cate!orie !ramaticalU KnsuitU, fie Kn te#te selectate, fie neselectate2 - sU fie capabil sU ar!umenteze2 - sU poatU diviza i clasifica2 - sU facU deosebiri i analo!ii2 - sU rezolve sarcini de creaie. Con!$#1i%2 E#erciiile !ramaticale au o mare valoare formativU contribuind la dezvoltarea !$ndirii lo!ice, la lUr!irea cercului de reprezentUri i noiuni, cu deosebire la cultivarea e#primUrii corecte, orale i scrise. 2.=%to/o$o5ia %,%r"Erii 5ramati!a$% 6i 0ormar%a /%prin/%ri$or /% "!ri%r% !or%!tE /n practica colarU, e#ersarea este le!atU de obinerea automatismelor adicU de formarea deprinderilor Knelese ca pUri componente autorizate ale activitUi. /nvUarea corectU a !ramaticii limbii rom$ne de cUtre elevi, deprinderea lor cu o vorbire corectU presupun o e#ersare intensivU Kn acest domeniu. E#erciiile !ramaticale vizeazU Kn primul r$nd, formarea deprinderilor de e#primare corectU. rin e#erciiu elevii a4un! sU utilizeze re!ulile i definiiile !ramaticale ca Kndreptar al propriei lor e#primUri orale si scrise.

>5

3in capul locului facem precizarea cU eficiena e#erciiilor !ramaticale nu depinde Kn primul r$nd de cantitatea lor i de mUsura Kn care ele solicitU efortul intelectual al elevilor prin felul cum ele sunt formulate. Eficacitatea e#erciiilor este condiionatU de Kntele!erea scopului atins, a necesitUii e#erciiului respectiv Kn conte#tul situaiei de KnvUare date, de cunoaterea re!ulilor i noiunilor !ramaticale, de claritatea performanelor ce trebuie atinse. 2esf3urarea metodic3 a unui exerciiu gramatical comport3 6n linii mari urm3toarele etape7 a&prezentarea scopului i a importanei e#erciiului%trezirea interesului pentru activitatea de e#ersare&2 b&demonstrarea e#erciiului de cUtre KnvUator%oferU un model elevilor&2 c&e#ersarea de cUtre elevi%etapa cea mai importantU&Kn conte#te c$t mai diferite cu putinU2 d&cunoaterea rezultatelor e#erciiului i corectarea !reelilor. <uccesiunea pro!resivU a e#erciiilor !ramaticale Kn ordinea cresc$ndU a comple#itUii i a !radului lor de dificultate previne comiterea unor !reeli descura4ante. ;erificarea imediatU, controlul i autocontrolul constituie o condiie importantU pentru re!larea aciunii i obinerea de performane superioare. Este necesar ca de la e#erciii diri4ate, conduse pas cu pas de KnvUUtor sU se a4un!U la e#erciii autodiri4ate, independente. /nvUUtorul trebuie sU alea!U cu !ri4U e#erciiul Kn funcie de scopul didactic propus, sU-l or!anizeze Kn raport de ritmul de lucru al fiecUrui elev, sU-l inte!reze Kntr-un sistem de e#erciii, sU ealoneze Kn timp e#erciiile, sU corecteze permanent !reelile p$nU la obinerea performanelor. Exerciiul, mi,loc important pentru formarea deprinderilor de scriere corect3 /n forma deprinderilor orto!rafice e#erciiu are un rol hotUr$tor. roblema peda!o!icU a KnvUUrii orto!rafiei nu trebuie redusU la e#ersarea unor orto!rame. /nainte de a trece la e#ersarea Kn vederea formUrii deprinderii de scriere corectU, elevii trebue sU tie Kn ce constU activitatea pe care urmeazU sU o desfUoare. Cu alte cuvinte este nevoie de contientizare prealabilU a modelului aciunii care se va automatiza, modelul care va permite realizarea autocontrolului, autocorectUrii. 3e obicei la clasele a III-a si a I;-a leciile de formare a priceperilor i deprinderilor de scriere corectU sunt precedate de lecii speciale de KnvUare a unor norme i re!uli orto!rafice. 3e pildU, dupU ce se predU re!ula scrieri cu m Knainte de p i b KnvUUtorul trece la e#ersarea ei dupa ce atra!e atenia ce au de fUcut elevii: sU KmpartU cuv$ntul Kn silabe, sU analizeze componena silabelor, sU identifice silaba care conine litera b sau p, sU aplice re!ula, sU scrie cuv$ntul. rin e#erciii, acest demers se va automatiza, va dovedi o viteza de e#ecuie de fraciune de secundU. /n !eneral, e#erciiile !ramaticale la care ne-am referit mai sus se practicU i la leciile de formare a priceperilor orto!rafice. Imediat dupU studierea re!ulii orto!rafice, se poate propune un e#erciiu de identificare%de aplicare directU a re!ulii&. 3e e#emplu, pentru aplicarea directU a re!ulii de scriere cu m%nu cu n& Knainte de p sau b se poate propune un e#erciiu de !enul urmUtor: 1completai cuvintele ce compun te#tul de mai 4os cu literele care lipsesc: )ama i.bracU fetia. "poi pleacU i.preunU la pli.bare.1

>6

An e#erciiu simplu de aplicare a re!ulii cu un mai mare !rad de dificultate, este e#erciiul /% /i"!riminar%. Cerina unui e#erciiu poate fi formulatU astfel: aratai subliniind cu o linie, care dintre cuvintele de mai 4os sunt scrise corect: KmpUduritKnpUdurit, Kmplinire-Knplinire. /nvUUtorul va crea situaii variate de discriminare. Ca i Kn cazul e#erciiilor !ramaticale, e#erciiile orto!rafice cu caracter creator au o mare valoare formativU. Si Kn cadrul acestor e#erciii se impune o !radare treptatU a dificultUilor de la e#ercitii care cer construirea unor popoziii Kn care sU se re!aseascU aplicarea re!ulii anterioar stabilite, la realizarea unor compuneri pe teme orto!rafice. C$a"i0i!ar%a %,%r!i ii$or orto5ra0i!% Bipurile de e#erciii se difereniazU dupU forma i coninutul aciunii cu faptele de orto!rafie. E#erciiile orto!rafice pot fi efectuate mai mult sau mai puin colectiv, prin diri4area frontalU permanentU sau prin activitatea independentU Kn !rupuri sau individualU. E#erciiile orto!rafice pot fi: tra/i iona$% 6i mo/%rn%. 1.E,%r!i ii$% orto5ra0i!% tra/i iona$%. /ntre e#erciiile !ramaticale i orto!rafice tradiionale e#istU un raport de interdependenU at$t de str$ns Knc$t nu se pot stabili deosebiri eseniale. rin definiie, e#erciiile orto!rafice se efectueazU Kntotdeauna Kn scris. 3intre e#erciiile tradiionale specifice formUrii deprinderilor orto!rafice i de punctuaie Kn ciclul primar amintim: a&Copi%r%a-cel mai simplu e#erciiu orto!rafic-are douU variante: -!opi%r%a "imp$E care constU Kn transcrierea unui te#t -!opi%r%a !r%atoar% care adau!U la scrierea simplei transcrieri sarcini suplimentare ce solicitU elevilor un efort de !$ndire Kn plus% "!4im.ar%a 0orm%i unor substantive indicate prin punerea lor la plural2 completarea spaiului liber cu cuvinte omise dintr-un te#t cunoscut&. b&A#to/i!tar%a care constU Kn transcrierea din memorie a unui te#t Kn prozU%de micU Kntindere& sau mai ales Kn versuri. /n prealabil te#tul propus pentru autodictare va fi analizat at$t din punct de vedere al coninutului c$t i al formei cu preocupUri e#prese pentru aspectul oro!rafic i pentru problemele de punctuaie. c&Di!tar%a-cel mai frecvent i eficace e#erciiu pentru formarea i verificarea deprinderilor orto!rafice. <pre deosebire de copiere, dictarea contribuie la formarea scrieii corecte a unor cuvinte i forme fle#ionare care se scriu i se pronunU diferit%cazurile de neconcordanU dintre pronunie i scriere&. /n funcie de scopul urmUrit, de caracterul materialului orto!rafic i de punctuaie i de particularitUile de v$rstU ale elevilor Kn practica colarU se folosesc forme de dictUri: 2ictare cu explicaii prealabile %Kn le!UturU cu diversele orto!rame incluse Kn te#t& sau cu prevenirea !reelilor. 2ictare de control%varianta leciei de evaluare, a priceperilor i deprinderilor orto!rafice&. <e face dupU predarea unei lecii, a unui !rup de lecii, sau sf$ritul unui capitol, trimestru etc%Kn str$nsU le!UturU cu lecia de !ramaticU&, urmUrindu-se verificarea nivelului cunotinelor i deprinderilor elevilor, dezvUluirea !reelilor i a cauzelor !reelilor din scrisul lor, pentru a se lua mUsuri ameliorative. 2ictarea selectiv3-prin care se cere ca dintr-un te#t sU se scrie numai cuvintele cu orto!rafie dificilU%urmUrindu-se cu deosebire KnlUturarea anumitor !reeli tipice Knre!istrate Kn scrisul elevilor&.

>C

2ictarea creatoare-urmUrete aplicarea re!ulilor orto!rafice care duc la dezvoltarea priceperilor i deprinderilor de muncU independentU%li se cere elevilor sU alcUtuiascU propoziii cu anumite cuvinte i orto!rame scrise pe tablU&. 2ictarea liber3-constU Kn transpunerea in scris de cUtre elev a unui te#t dictat Kn Kntre!ime, iar apoi pe fra!mente mici lo!ic Knche!ate. 2ictarea 6nsoit3 de comentarii-%C.9eldescu, =rto!rafia Kn coalU&-constU Kn sincronizarea transcrierii cu un comentariu oral%se e#plicU de cUtre unul-doi elevi orto!ramele care ridicU dificultUi&. 2ictarea fulger-sau1mom%nt#$ orto5ra0i!1 este inclus Kn leciile de !ramaticU sau de citire, Kn funcie de nivelul orto!rafic al clasei. 2ictarea reciproc3-Kn care autocontrolul are un mare rol, e practicatU de elevi at$t Kn clasU c$t i Kn afara clasi%elevii se verificU prompt pe baza te#tului dictat dacU au scris corect sau nu&. 2.E,%r!i ii$% "tr#!t#ra$%-prin varietatea i comple#itatea lor deschid perspectivele unor noi metode de KnvUare a orto!rafiei. E#erciiul structural are un lan de operaii i structuri. Bipurile mari de astfel de e#erciii sunt: a&exerciii de repetare simpl3 prin care se cere elevilor sU scrie aceeai structurU de mai multe ori pentru ca sU-i KnsueascU scrierea de orto!rame%de e#emplu: scrierea substantivului la plural articulat cu trei1i1%fiu, fii, fiiii, copil, copii, copiii etc&. b&de repetare regresiv3%se repetU ultimul se!ment, pe urmU ultimul cu penultimul, apoi ultimul, penultimul i antepenultimul p$nU se repeta astfel de mai multe ori orto!ramele pe care dorim sU le fi#Um&. An asemenea e#erciiu se poate utiliza pentru scrierea ad4ectivelor terminate Kn- i# %masculin& i i%%feminin& cu doi1i1la plural: Yaurii2 Yaramii sau aurii2 Ysunt aramii sau aurii2 Yfrunzele sunt aramii sau aurii2 Ytoamna frunzele sunt aramii sau aurii2 c&de repetare cu ad3ugire: care solicitU adUu!irea unor secvene noi, Kn aa fel Knc$t cere de la Knceput, prin repetare se fi#eazU. An asemenea e#erciiu se utilizeazU la scrierea formelor neaccentuate ale ponumelui personal omofone cu alte cate!orii morfolo!ice. -8-a chemat. -8-a chemat sU c$nte. -8-a chemat sU c$nte la pian. -8-a chemat sU c$nte la pian nota1$a1. d&exerciii de substituire-6nlocuire1 Y"imp$E-a4utU pe elevi sU asimileze structurile concentr$ndu-i atenia asupra mecanismului !ramatical. oate fi utilizat pentru scrierea pronumelui personal Kn dativ la diferite persoane: Bata mi-a spus. Bata ne-a spus. i v I le

>>

Y.ipartitE- poate fi utilizatU pentru sublinierea opoziiei dintre unele forme neaccentuate ale pronumelui personal i alte cate!orii morfolo!ice: 8-a chemat la masU. 8-a Kndemnat la muncU. I-a Kndemnat sU ia cUrile. I-a chemat sU ia masa. YtripartitE-solicitU substituirea a trei secvene dintr-o structurU: 3e e#emplu, se poate cere trecerea a trei forme ale pronumelui personal scrise Kn trei poziii, de la o persoana la alta, Kn structuri de tipul urmUtor: )ie mi-a dat o carte spun$ndu-mi s-o citesc. Bie i-a dat o carte spun$ndu-i s-o citeti. 8ui i-a dat o carte spun$ndu-i s-o citeascU. e&Exerciiile de transformare prin ad3ugire -implicU modificarea structurii prin adUu!irea unui nou element, care pune o problemU orto!raficU: se folosesc pentru orto!rafierea cate!oriilor !ramaticale omo0orm%: E#: "m auzit !-ai venit cu o trUsurU cu cai. "ceste e#erciii se folosesc la clasa a I;-a i cu eficienU sporitU la clasele !imnaziale. Con!$#1i%: <trate!ia cu privire la e#ersarea !ramaticalU i formarea deprinderilor de scriere corectU se !hideazU dupU etapele oricUrei deprinderi intelectuale: forma bazei de orientare, exrciiul analitic, exerciiul sintetic i automatizarea. E$a.orar%a "trat%5ii$or /i/a!ti!% /% r%a$i1ar% a o.i%!tiv%$or $a $%! ii$% /% 5ramati!E /n activitatea de elaborare a strate!iilor didactice de realizare a obiectivelor la leciile de !ramaticU KnvUUtorul va pune accent pe selectarea corectU a componentelor strate!iei didactice i combinarea lor Kn structuri instrucionale eficace. = strate!ie didacticU trebuie alcUtuitU Kn aa fel Knc$t sU ofere elevului o situaie de KnvUare a cunotinelor i conceptelor !ramaticale din clasU. <arcinile de KnvUare la !ramaticU trebuie sU respecte cu strictee natura obiectivului %obiectivelor& urmUrite i sU precizeze nivelul performanei ateptate din partea elevilor cUrora le este datU%Constana 9Urboi-cood. )etodica predUrii limbii i literaturii rom$ne Kn liceu Ed.3. .9uc.*+'6&. <arcinile de KnvUare derivU din natura obiectelor. 3e e#emplu la clasa a III-a, sarcinile de KnvUare se definesc Kn raport de natura urmUtoarelor obiective: *.recunoaterea propoziiilor simple2 ,. recunoaterea subiectului i predicatului cu a4utorul KntrebUrilor2 5.folosirea corectU oralU i Kn scris a acordului dintre subiect i predicat2 6. recunoaterea propoziiilor dezvoltate2 C. recunoaterea, scrierea i pronunarea corectU a pUrilor de vorbire2 >.folosirea cunotinelor de !ramaticU orto!rafiei i punctuaiei Kn compuneri2 8a leciile de !ramaticU se utilizeazU cu mare eficienU strate!iile bazate pe metode rapide, participative%conversaia euristicU, descoperirea, problematizarea, e#erciiul&. Cu deosebire leciile de dob$ndire de cunotine i concepte !ramaticale au obiecte operaionale care solicitU metode pr%pon/%r%nt 0ormativ-parti!ipativ%. 8a fiecare lecie de !ramaticU KnsU elevul trebuie pus Kn situaia sU Knvee fac$nd, e#ers$nd.

>-

/n raport de obiectivele stabilite, in$nd seama de factorii variabili%clasa, v$rsta,nivelul de pre!Utire&i Kn mod deosebit, de specificul metodelor selectate, KnvUUtorul ale!e materialul didactic i mi4loacele de KnvUUm$nt care se inte!reazU cel mai bine Kn spaiul i economia leciei i asi!urU eficiena Kntre!ului demers didactic. <e tie cU !ramatica opereazU cu cuvintele care ele KnsUle sunt abstractizUri, !eneralizUri. /n procesul de formare a noiunilor !ramaticale%abstractizUri ale altor abstractizUri& materialul intuitiv de bazU Kl constituie 0apt%$% /% $im.E or5ani1at% Dn propo1i ii9 0ra1% Dn t%,t% Dn54%tat%. 3e e#emplu, la lecia de dob$ndire de cunotine cu subiectul1(eg3tura dup3 6neles a ad,ectivului cu substantivul1KnvUUtorul poate conduce elevii pentru a scoate Kn evidenU re!ula acordului Kn numUr al ad4ectivului cu substantivul, pornind de la analiza frontalU a te#tului. V3in vazduh !#mp$ita iarnU cerne norii de zUpadU. L#n5i troiene !E$Etoar% adunate-n cer !rUmadU, Ful!ii zbor, plutesc Kn aer ca un roi de fluturi a$.i 7Usp$ndind fiori de !heaU pe ai Urii umeri /a$.i1. %;. "lecsandri-"arna& Be#tul de analizat este primul material didactic necesar pe baza cUrui elevii dob$ndesc cunotine, Ki Knsuesc concepte, capUtU priceperi i deprinderi, se fac consolidUri i sistematizUri etc. Be#tul-material didactic folosit Kn predarea-KnvUarea !ramaticii trebuie ales pe baza unor surse diferite: din manualul de citire, lecturi particulare i din presU. /n diversele tipuri de lecii, cu teme !ramaticale, pot fi folosite materiale didactice imprimate%plane, tabele, !rafice, tablouri, orto!rame, fie de autocontrol, te#te docimolo!ice, precum i mi4loace tehnice: retroproiector, verfi#, calculator&. roiectarea didacticU a Kntre!ii activitUi de predare-KnvUare a !ramaticii presupune ale!erea corectU a materialelor i mi4loacelor de KnvUare necesare, combinarea acestora Kntre ele i a ambelor cu metodele de KnvUUm$nt. Win$nd seama de cerinele !eneral-valabile Kn formarea noiunilor de limbU, la leciile de !ramaticU, KnvUUtorul poate utiliza, cu mare randament at$t strate!ii inductive%principala cale de introducere a noiunilor noi, de Knsuire a cunotinelor !ramaticale, este calea inductivU&, c$t i strate!ii deductive%cunoaterea urmeazU traiectul invers celui inductiv&. =rice strate!ie alcatuitU de KnvUUtor, la diversele tipuri de lecii, trebuie sU ofere at$t soluii de ordin structural-procesual dar i metodic, determin$nd o anumitU ordine de combinare a diferitelor metode, procedee, mi4loace i forme de !rupare a elevilor. 3e e#emplu, pentru lecia de dob$ndire a cunotinelor cu subiectul1 N#m%ra$#$1, la clasa a III-a, KnvUUtorul poate elabora Kn funcie de obiectivele stabilite, %sU cunoascU numeralul, sU foloseascU corect numeralul cardinal i ordinal Kn e#primarea oralU i scrisU& o strate!ie inductivU, deductivU sau o strate!ie combinatU%inductiv-deductivU sau deductiv-inductivU&, folosind metode participative, cum sunt conversaia euristicU, e#erciiul, problematizarea etc. materiale didactice adecvate%material lin!vistic sub formU de propoziii, fraze, te#te Knche!ate, plane cu orto!rame, fie de evaluare& activitatea frontalU i independentU%forme de or!anizare a activitUii&.

>'

;I.)EB=3IC" =7E8=7 3E C=) A(E7E )=B= 1 'rimii pai spre creativitate sunt f3cui atunci cnd 6ndemn3m un copil s3 miroase o floare, s3 observe un pom 6n toate am3nuntele sale, s3 mngie blana unei pisici. +opilul trebuie 6ndemnat s3-i foloseasc3 oc*ii, nu numai pentru a vedea, dar i pentru a privi9 urec*ile, nu numai pentru a auzi, dar i pentru a asculta cu atenie9 minile nu numai pentru a apuca obiectele, ci i pentru a le pip3i i a le simi.1 8=ZE(FE83 >.*.Lo!#$ 6i ro$#$ !ompo1i ii$or $a !$a"%$% primar% /n noul curriculum naional compunerea nu mai este consideratU disciplinU de KnvUUm$nt. "par doar lecii speciale pentru formarea i dezvoltarea principiilor i deprinderilor de scriere corectU, pentru dezvoltarea capacitUii de e#primare oralU i scrisU, care aparin domeniului comple# numit !om#ni!ar%. Cu toate acestea, orele de compunere continuU sU prezinte acelai mare Kneles pentru cadrele didactice ale ciclului primar, datoritU importanei ma4ore pe care acestea le au Kn realizarea obiectivelor cadru i de referinU stabilite de noua pro!ramU. 3ICWI=("7A8 E[ 8IC"BI; "8 8I)9II 7=)\(E%3E[& definete termenul de !ompo1i i%(fr. Vcomposition'9 lat. Vcompositio1& ca Vexerciiu colar constnd 6n dezvoltarea 6n scris a unei teme cu caracter literar date de profesor7 compunere1. E#primarea corectU oralU i scrisU, constituie unul dintre instrumentele de bazU ale muncii intelectuale fUrU de care nu poate fi conceputU dezvoltarea intelectualU viitoare a elevilor. Investi!aiile fUcute asupra fenomenului repeteniei au stabilit cU apro#imativ ,:] din r$ndul elevilor din ciclul primar care a4un! Kn situaia de a rUm$ne Kn urmU la KnvUUturU provin din cei cu !reutUi de e#primare. "ceastU capacitate%de e#pimare& se formeazU i se perfecioneazU prin solicitarea efortului intelectul el elevului. /n r$ndul componentelor limbii rom$ne compunerea constituie cadrul cel mai bun pentru cultivarea capacitUilor de e#primare corectU a elevilor. ;aloarea leciilor de compunere constU, Kn primul r$nd, Kn faptul cU oferU condiii optime pentru punerea elevilor Kn situaia de a e#ersa Kn mod sistematic actul e#primUrii8 activitatea elevilor la aceste lecii an!a4eazU Kn mod evident capacitatea lor intelectualU, de creaie. Compunerile realizeazU pe de o parte, o sintezU a tot ceea ce KnvaU elevii la comunicare, la citire, precum i la celelalte obiecte de KnvUUm$nt, mai ales sub raportul corectitudinii e#primUrii. e de altU parte, ele constituie cel mai nimerit prile4 de valorificare a e#perienei de viaU a elevilor, de manifestare a ima!inaiei i fanteziei lor creatoare. /nele!$nd Kn acest fel sensul compunerii, sunt evedente valenele ei formative Kn ceea ce privete dezvoltarea capacitUilor ntelectuale ale elevilor, Kn special a !$ndirii creatoare, a ima!inaiei, formarea deprinderilor de muncU intelectualU independentU, dezvoltarea vorbirii, formarea e#primUrii corecte, formarea deprinderilor de a ordona lo!ic ideile, de a le dezvolta, de a crea.

>+

Compoziiile sunt instrumente de neKnlocuit pentru o structurare solidU i armonioasU a minii, mi4loace de mare eficienU pe linia formUrii deprinderilor de a conversa, de a comunica Kn mod nuanat, cu semenii, instrumente prin care spiritul se cultivU i se rafineazU. <intetiz$nd scopul compoziiilor colare constU Kn cultivarea spiritului de observaie, a !$ndirii i ima!inaiei%reproductive i creatoare&, a sensibilitUii co!nitivoafective, a voinei, Kn indisolubila le!UturU cu capacitatea de a e#prima verbal, oral i scris, toate aceste atribute ale continei umane. >., T%4ni!a pr%5Etirii $%! ii$or /% !omp#n%r% )ai Knt$i se impune stabilirea cu mult discernUm$nt, KncU de la Kntocmirea planificUrii, at$t a coninutului%subiectului& fiecUrei compuneri, c$t i a felurilor acestora. 3e asemenea se cere sporitU penderea compunerilor care solicitU Kn mai mare masurU activitatea indepententU, creatoare a elevilor. Brecerea la compunerile propriu-zise, se face treptat. E#erciiile de redactare reprezintU primele trepte Kn Knsuirea tehnicii compoziiei. /n cadrul acestor activittUi, KnvUUtorul le cere elevilor sU alcUtuiascU i sU scrie propoziii cu cuvinte date2 la Knceput propoziii simple i apoi dezvoltate, care cuprind c$t mai multe cuvinte. "lte forme de activitate constau Kn prezentarea de cUtre KnvUUtor a Knceputului unor propoziii, iar elevii sU le scrie complet, sau Kn activitatea oralU, de propoziii simple i dezvoltarea acestora, Kn scris, Kn mod independent. /n fazele urmUtoare elevii primesc mai multe propoziii pe care le scriu Kntr-o succesiune lo!icU. 3e asemenea cu aceeai eficienU se or!anizeazU e#erciii de alcUtuire i de observare a unor propoziii dupU o Knt$mplare comunU%vizitU, plimbare, e#cursie&, cu condiia ca Knt$mplarea respectivU sU fie cunoscutU de toi copiii. = atenie mare e necesar sU se acorde muncii de prevenire a !reelilor de orice naturU. 8ecia de compunere are de rezolvat c$teva probleme asupra cUrora KnvUUtorul trebuie sU chibzuiascU din vreme i cu toatU !ri4a: a&ale!erea temei i determinarea coninutului compunerii2 b&tehnica elaborUrii, adicU orientarea elevilor Kn a aduna i a cule!e materialul cel mai potrivit pentru dezvoltarea temei, Kn a ordona i a proporiona 4ust, materialul respectiv. "supra acestei probleme ne vom referi Kn continuare. /nvUUtorul trebuie sU le defineascU foarte bine elevilor tema. /n raport cu tema i ideea de bazU a compunerii se va stabili i timpul acordat. Str7n5%r%a mat%ria$#$#i necesar dezvoltUrii temei constituie o etapU mai dificilU, un efort mai mare, Kntruc$t le cere elevilor concentrarea ateniei pentru actualizarea i cone#area acelora dintre cunotine care au le!UtrU cu tema. Formulate succint, sub forma unor titluri sau propoziii, ideile propuse se scriu pe tablU Kn ordinea Kn care au fost date. <e eliminU acelea care se repetU i cele care nu sunt le!ate de temU. Ceea ce rUm$ne constituie un material util, dar KncU inform, dezor!anizat. E nevoie ca ideile respective sU fie aezate Kntr-o anumitU ordine, sU fie incluse Kntr-un plan. C$tU vreme elevii nu tiu KncU ce reprezintU, cum se Kntocmete i la ce servete planul, ei vor fi Kndrumai de KntrebUrile KnvUUtorului sU aeze ideile propuse Kn ordinea importanei lor i Kn aa fel Knc$t sU poatU fi le!ate lo!ic Kn cadrul compunerii. 3upU ce elevii i-au Knsuit cunotinele referitoare la structura compunerii2 ei vor repartiza ideile potrivit pUrilor compunerii%introducere, cuprins, Kncheiere&. Cu prile4ul diverselor e#erciii se va urmUri 4usta proporionare a

-:

pUrilor compunerii%introducerea reprezintU *0> dim compunere, iar cuprinsul sU fie cel puin de douU ori mai mare dec$t introducerea i Kncheierea la un loc&. = altU etapU o constituie r%/a!tar%a, transferarea planurilor Kn compunerea propriu-zisU. /n aceastU etapU toatU atenia va fi concentratU asupra cuv$ntului, ca mi4loc de e#primare a ideii. Elevii vor cUuta i vor propune diverse modalitUi de e#primare pentru fecare idee din plan. /nvUUtorul se va opri asupra formulUrii complete, cuprinz$nd cuvinte i e#presii su!estive i va scrie pe tablU, Kn dreptul ideii din plan. Alterior chiar i atunci c$nd planul compunerii se va Kntocmi Kn colectiv, redactarea va putea fi realizatU independent de fiecare elev, cu aceasta fUc$ndu-se un prim pas Kn activitatea cu caracter creator pe care o implicU formarea deprinderilor de compunere. <intetiz$nd cele spuse, etapele procesului de compunere sunt: *.ale!erea, formularea i analiza subiectului2 ,.inveniunea%documentara Kn cUutarea ideilor&2 5.dispoziiunea%planul&2 6.elocuiunea%dezvoltarea ideilor din plan&. %Constantin arfenic& >.5 D%m%r"#ri m%to/i!% "ctivitatea practicU cu privire la or!anizarea i desfUurarea procesului instructiveducativ, pe care Kl reprezintU compoziiile colare trebuie sU inU seama de c$teva cerine metodolo!ice fundamentale. 1.Ealonarea Kn timp a compoziiilor, prin pro!ramele de KnvUUm$nt i activitatea KnvUUtorului au caracter sistemic. <e Kncepe cu operaiunile de antrenare a elevilor Kn efectuarea de e#rciii pre!Utitoare i se continuU cu introducerea lor Kn tehnica elaborUrii de compoziii propriu-zise, apoi cu corectarea i discutarea acestora i se terminU cu evaluarea lor. 2.Compoziiile trebuie sU-i aibU punctul de plecare Kn acumularea unui anumit ba!a4 informaional, prin instruire vie a lumii Kncon4urUtoare, ceea ce se realizeazU folosind sistematic, diferite modalitUi, de la e#erciii de observaie, leciile intuitive, discuiile pe mar!inea e#perienei de viaU, p$nU la lectura or!anizatU i profundU a cUrilor. /n lumina celor de mai sus trebuie KneleasU propoziia lui 9uffon:1 :os connaissances sont l;s germes de nos productions1. 3. Compoziiile colare trebuie concepute ca instrumente de folosire a sistemului limbii Kn actul viu al comunicUrii verbale. /nsuirea limbii%ca sistem de norme&, trebuie sU porneascU de la specificul vieii copilului. <tudiul abstract al limbii trebuie sU lase locul cultivUrii mi4loacelor practice de e#primare, pornind de la stadiile de dezvoltare mintale a copiilor, de la trebuinele, interesele i posibilitUile lor. E#erciiile de compoziie devin astfel mi4loace practice eficiente de traducere Kn limba4 a trebuinelor i intereselor copiilor pe mUsura posibilitUilor lor. /n cultivarera olarilor mici,1 nu sistemul limbii trebuie s3 fie aezat pe primul plan, ci psi*ologia limba,ului1%7obert 3ottrens&. ?.Behnica Knsuirii compoziiilor nu se Knsuete prin1 6nv3area1unor noiuni teoretice, principii, etc., ci pun$nd elevul1 s3 fac31, Vs3 opereze1. Cheiasuccesului Kn formarea deprinderilor de a compune este e#ersarea continuU i sistematicU. @.= altU cerinU ar fi incitara e#i!enei colarilor de a compune Kn conformitate cu propria lui individualitate i ori!inalitate.

-*

B.Compoziiile colarilor trebuie sU fie o coalU a creativitUii i ori!inalitUii, care presupune sU fim noi Knine descoperindu-ne Kn alii. Elevul KnvaU sU fie ori!inal dacU se descoperU pe sine, Kn actul imitUrii modelelor. >.6 Tip#ri /% %,%r!i ii pr%5Etitoar% /n fazele de Knceput, Kn special, cele mai des folosite sunt e#erciiile de !opi%r% a unor propoziii sau a te#telor scurte. /nainte de aceasta, KnvUUtorul trebuie sU se convin!U cU toate cuvintele sunt cunoscute i cU elevul le pronunU corect, fUrU poticneli, pentru a nu le copia literU cu literU, sau a nu le scrie cu omisiuni sau inversUri de litere. entru folosirea contientU a semnelor de punctuaie, e necesar ca elevii, prin e#erciii orale care sU preceadU activitatea de scriere, sU-i KnsueascU te#tul cu intonaia corespunzUtoare impus de normele e#istente. E#erciiile de copiere pot avea un caracter selectiv i creator. Copi%r%a !r%atoar% este o variantU a copierii simple. /n aceastU situaie, pe l$n!U copierea propriu-zisU, mai pot e#ista unele cerine suplimentare: completarea unor propoziii cu unele cuvinte care lipsesc, completarea cu unele semne de punctuaie, stabilirea titlului, etc. Tran"!ri%r%a prezintU un !rad mUrit de dificultate, faU de copiere, deoarece elevii transpun literele de tipar Kn litere de m$nU. Di!tar%a reprezintU un alt tip de e#erciii pentru formarea deprinderilor de scriere corectU Kn care elevul e pus Kn situaia sU respecte cuvintele de transpunere Kscris a te#tului Kn mod independent. Ana din condiiile acestei forme de activitUi e cunoaterea prealabilU a te#tului de cUtre elevi, astfel Knc$t Kn timpul dictUrii, sU se concentreze Kn special, supra scrisului. 3upU citirea te#tului, se discutU fiecare a sa, cu insistenU asupra cuvintelor necunoscute, stabilindu-se sensul lor i particularitUile de scriere. /n continuare, se vor avea Kn vedere semnele de punctuaie i e#plicarea folosirii lor. 3ictUrile se folosesc i pentru verificarea nivelului de pre!Utire al elevilor Kn le!UturU cu scrierea. 8a cel numite1 de control1, nu se or!anizeazU activitUi pre!Utitoare. = atenie deosebitU se acordU stabilirii te#tului pentru dictare. "cesta trebuie sU fie accesibil elevilor i sU corespundU obiectivelor propuse, poate fi Kn prozU sau Kn versuri, mUrimea lui stabilindu-se Kn funcie de clasU i de puterea de lucru a elevilor. 3ictarea are mai multe etape de desfUurare: -citirea inte!ralU a te#tului de cUtre KnvUUtor%calitatea citirii influeneazU at$t Knele!erea te#tului c$t i folosirea corectU a semnelor de punctuaie&2 -dictareapropriu-zisU%se poate efectua propoziie cu propoziie sau dacU acestea saunt mai lun!i, pe unitUi lo!ice &2 -recitirea te#tului de cUtre KnvUUtor2 -controlul individual al te#tului efectuat de cUtre elev2 -verificarea de cUtre KnvUUtor. An alt tip de e#erciiu ce se desfUoarU Kn ciclul primar pentru Knsuirea scrierii corecte e a#to/i!tar%a, Kn care elevul scrie individual un te#t Kn versuri sau, uneori Kn prozU, pe care l-a memorat. Be#tul se va ale!e cu !ri4U Kn ceea ce privete coninutul i mUrimea. El va cuprinde orto!ramele i semnele de punctuaie Knsuite de elevi. )emorarea te#tului se realizazU Kn ore special destinate. <arcina pentru autodictare poate fi uneori selectivU. "ceste tipuri de e#erciii s-au dovedit eficiente pentru realizarea Knsuirii de cUtre elevi a scrierii corecte i contiente. <arcinile date elevilor Kn aceste lecii vizeazU

-,

KnlUturarea unor nea4unsuri privind scrierea, nominalizate Kn evidena !reelilor tipice KntocmitU de KnvUUtor. E,p#n%r% ora$E 6i "!ri"E /ntre e#punere i compunere nu se poate stabili o !raniU e#actU. 3eosebirea dintre ele se referU doar la faptul cU Kn cadrul e#punerii elevul primete modelele de e#primare i efortul lui creator e mai mic, pe c$nd Kn cadru compunerilor propriu-zise, creativitatea e mult mai solicitatU. 3e obicei sunt folosite te#tele narative, care prezintU sau relateazU o Knt$mplare, un eveniment. rin e#punerile orale sau scrise, elevii Ki formeazU deprinderi de alcUtuire corectU a propoziiilor, de Kmbinare a acestora Kn fraze, Kn construcii Knche!ate, cu Kneles, de urmUrire i dezvoltare a unor idei, de prezentare a unor fapte etc. "ceste forme de activitate dezvoltU la elevi e#primarea vie i coloratU, !$ndirea creatoare. Be#tele alese trebuie sU ofere cu adevUrat modul de e#primare, sU coninU e#presii frumoase, subiectele sU-l atra!U, sU le st$rneascU interesul pentru citire i povestire. rin e#punere nu trebuie sU se Knelea!U reproducerea fidelU a unui coninut de idei care se realizeazU prin memorare, ci prezentarea faptelor povestite de autor cu mi4loace proprii de e#primare. Elevul e solicitat sU redea desfUurarea aciunii cunoscute pe cale oralU sau prin citire, sU folosascU anumite cuvinte sau e#presii pe care le-a reinut, sU se refere la caracteristicile unor persona4e prezentate de autor etc. "semenea e#erciii de dezvoltare a e#primUrii Kn care se ia ca model unte#t literar accesibil contribuie la formarea deprinderilor de comunicare oralU i scrisU, Kntr-o formU Kn!ri4itU. /nvUUtorul insistU asupra formUrii la elevi a deprinderii de a sisiza esenialul, de a reine ideile de bazU ale te#tului, dupU care sU-i desfUoare e#punerea./n clasele I i a II-a elevii sunt orientai spre esenial cu spr4inul KntrebUrilor puse de KnvUUtor i pe mUsurU ce se formeazU deprinderi Kn aceastU direcie, ideile din te#t se stabilesc Kn mod independent de fiecare elev. "ceste idei se redau sub formU de KntrebUri enuniative. /n afarU de te#t, KnvUUtorul poate folosi material a4utUtor%ilustraii, diafilme, Knre!istrUri& Kn cazul lecturilor mai lun!i. /n acest caz, la clasele mai mici, planul de idei poate fi Knlocuit cu ilustraii. 3upU felul Kn care se realizeazU, e#presiile pot fi orale sau scrise. /n clasele mai mici e#punerea urmeazU coninutul te#tului i Kn mare parte, vocabularul folosit. /n clasele mai mari se formeazU cerine Kn le!UturU cu Kntinderea e#punerii, cu trecerea din vorbire directU Kn cea indirectU i invers, cu modificUri Kn Knceputul aciunii ori Kn sf$ritul ei, sau Kn le!UturU cu aplicarea unor cunotine de limbU, ca: schimbarea persoanei verbelor, a timpului etc. Etapele de desfUurare a unei lecii de e#punere ar putea fi urmUtoarea: a&Formularea scopului leciei2 b&Citirea te#tului%de cUtre KnvUUtor sau, individual, de cUtre elev&2 c&3iscuii Kn le!UturU cu coninutul te#tului, e#plicarea cuvintelor neKnelese i a e#presiilor2 d&Citirea pe fra!mente i alcUtuirea planului de idei2 e&3ezvoltarea fiecUrei idei Kn parte2 f&E#punerea inte!ralU, a te#tului%oral&2 !&E#plicaii Kn le!UturU cu punctuaia i orto!rafia. h&E#punerea scrisU2

-5

i&;erificarea individualU i independentU a celor scrise2 4&Citirea unor lucrUri i aprecierea lor. 3at fiind comple#itatea i multitudinea activit^ilor pre!Utitoare i a celor din timpul e#punerii, etapele prezentate se desfUoarU Kn cel puin douU ore: %I:a f2 II:f 4& R%1#mat#$ 7ezumatul este una din formele e#punerii care KnseamnU prezentarea pe scurt Kn scris sau oral, a coninutului operei literare cunoscute. Elaborarea rezumatului presupune formarea la elevi a deprinderilor de a desprinde dintr-un te#t esenialul de neesenial, principalul de secundar. /nainte de a trece la rezumat, KnvUUtorul stabilete cu elevii ideile principale, activitate specificU leciilor de citire. entru stabilirea ideilor principale ale fra!mentelor unui te#t, se solicitU de la elevi propuneri, orient$ndu-i cu o serie de KntrebUri. 3in mai multe formulUri se reine i se noteazU cea mai bunU. "lteori KnvUUtorul folosete un set de KntrebUri Kn le!UturU cu coninutul te#tului. 7Uspunsurile la KntrebUri sunt de fapt, ideile principale. entru contientizarea aciunii de scoatere a ideilor principale, de stabilire a esenialului dn fiecare fra!ment al te#tului, se recur!e la povestirea Kn lan. 3upU citire, coninutul unui fra!ment este povestit de un elev, apoi un altul Kl va povesti Kn mai puine cuvinte, iar urmUtorul Kl va reproduce, Kn i mai puine cuvinte. /nvUUtorul are !ri4U ca povestitorul sU nu se despartU de esenial. 7enun$nd la o serie de cuvinte i aspecte care de fapt sunt neeseniale, secundare, se a4un!e, din treaptU Kn treaptU, la o propoziie ce reprezintU ideea principalU. "lcUtuirea planului de idei e o activitate de timp Kndelun!at, care impune e#erciii multiple i variate. Ideile se pot prezenta sub formU de propoziii intero!ative, enuniative, sau sub formU de titlu. Ideile stabilite Kn una din aceste forme, se dezvoltU cu aspectele eseniale ale aciunii i se a4un!e la elaborarea rezumatului. 8a Knceput se dezvoltU fiecare idee Kn parte i apoi se trece la formularea, oral, a rezumatului te#tului citit. 3upU un numUr de e#erciii orale, elevii Ki formeazU deprinderile i priceperile necesare pentru a trece la redactarea rezumatului. Ei vor face e#erciii de transformare a vorbirii directe Kn vorbire indirectU, de trecere a verbelor i pronumelor de la persoanele I i a II-a la persoana a III-a. Etapele leciei de elaborare a rezumatului sunt: a&discuia introductivU2 b&citirea model a te#tului2 c&citirea pe fra!mente2 d&citirea planului de idei2 e&dezvoltarea fiecUrei idei Kn parte2 f&alcUtuirea oral a rezumatului2 !&elaborarea Kn scris a rezumatului2 h&autocontrolul2 i&verificarea uneia sau a mai multor lucrUri. Etapele1a-c1pot fi parcurse Kn ora de citire. A$!Et#ir%a 6i n#an ar%a vo!a.#$ar#$#i %$%vi$or entru a-i e#prima ideile i a l face Knelese, elevul trebuie sU dispunU de un vocabular corespunzUtor.

-6

Ana dintre principalele sarcini ale KnvUUtorului este aceea de a Kmbo!Ui, preciza, activiza i Knfrumusea continuu vocabularul elevilor. /ncU de la primele e#erciii de e#primare oralU este necesar sU se pretindU elevilor formularea corectU i clarU a propoziiilor. 3e asemenea se urmUrete KnlUturarea din vorbirea copiilor a unor construcii improprii, a unor cuvinte de prisos, i a e#presiilor vul!are. uritatea vorbirii, folosirea limba4ului literar, stau permanent Kn atenia KnvUUtorului. = sarcinU importantU Kn acest sens e aceea de a-i face pe elevi sU Knelea!U e#presiile plastice din operele literare, i sU le foloseascU Kn mod contient Kn lucrUrile personale. /nfrumusearea limba4ului elevilor cu cuvinte nou KnvUate sau e#presii plastice are deosebitU importanU pentru formarea i dezvoltarea e#primUrii lor corecte, clare, nuanate. =datU cu Kmbo!Uirea vocabularului, KnvUUtorul urmUrete Kmbinarea cuvintelor Kn propoziii i face astfel Knc$t ceea ce dorete elevul sU e#prime sU fie prezentat Kntr-o formU c$t mai clarU. Elevii KnvaU cuvinte noi la toate obiectele i e necesar ca dupU e#plicarea cuvintelor necunoscute , elevii sU fie pui sU construiascU propoziii i fraze cu acestea. Convorbirile dupU ilustraii, tablouri, diafilme, discuri, povestirile, repovestirile, toate constituie prile4uri de a oferi elevilor modele de vorbire clarU, e#presivU, coloratU, contribuind Kn acelai timp, la dezvoltarea vocabularului acestora. _ocurile didactice au un rol deosebit Kn ceea ce privete activizarea i contientizarea vorbirii elevilor%<ocul silabelor, pune mai departe=, +e silab3 lipsete>, 'ropoziiile ordin, <ocul 6nsuirilor, 'ortretul, ?*ici cine e>, +itete i povestete, etc&. Be#tele literare sunt modele de e#primare artisticU ele oferind comparaii,epitete, metafore sau alte fi!uri de stil pe care le transmite sub formU de V expresaii frumoase1. entru a le forma elevilor deprinderile de a folosi Kn vorbirea curentU, KnvUUtorul poate folosi diverse forme, cum ar fi alcUtuirea de propoziii Kn care sunt incluse cuvintele i e#presiile date, completarea unor propoziii e#primate lacunar care cer aceste cuvinte, includerea cuvintelor noi printre cele date ca puncte de spri4in la compuneri, recomandarea acestor cuvinte i e#presii pentru a fi incluse Kn compunere. >.C Stim#$ar%a !r%ativitE ii Creativitatea defintiU de 3E[ caV6nsuire de a fi creator1 este o capacitate completU ce ine de personatitate i este construitUdintr-un ansablu de factori care favorizeazU aciunea unor produse ori!inale. 3acU avem Kn vedere definiia creativitUii ca produs, ca o capacitate de a realiza ceva nou, superior, atunci nu se poate vorbi despre creativitatea la colarii mici. 7Uspunsul devine KnsU operativ dacU privim creativitatea ca proces ce se desfUoarU Kn timp, Knscriindu-se Kn sfera educaiei. rivitU deci Kn acest fel, creativitatea este o capacitate !eneralU, proprie tuturor copiilor. /n limitele dezvoltUrii normale, fiecare dispune, Kntr-o mUsurU mai mare, sau mai micU, de un potenial creator. rincipalii factori Kn funcie de care se apreciazU nuvelul creativitUii sunt: ori!inalitatea, fle#ibilitatea i fluena. <ri5ina$itat%a se e#primU prin noutatea i varietatea rUpunsurilor i soluiilor, prin in!eniozitatea i caracterul surprinzUtor al acestora, prin modul cu totul neateptat Kn care se stabilesc unele asociaii Kntre cunotinele asimilate. 8$%,i.i$itat%a constU Kn posibilitatea restructurUrii uoare a cunotinelor Kn concordanU cu solicitUrile schimbUtoare ale mediului, Kn modificarea rapidU a direciei

-C

!$ndirii, prin Kncadrarea noilor cunotine Kn alte conte#te raionale i adoptarea rapidU a unui alt punct de vedere sau a unei alte piste pentru rezolvarea unei sarcini teoretice sau practice. 8$#%n a se e#primU prin densitatea rUspunsurilor oferite unei KntrebUri sau probleme, prin unanarea c$t mai finU a rUspunsurilor i soluiilor unei KntrebUri sau probleme. 3upU cum este or!anizat i orientat, procesul de KnvUUm$nt poate sU ducU fie la dezvoltarea unei !$ndiri independente i creatoare, fie la formarea unei !$ndiri stereotipe. /n spiritul celor de mai sus, sarcinile KnvUUtorului privitoare la formarea creativitUii ar putea fi orientate Kn trei direcii principale: a&depistarea potenialului creativ2 b&Kncura4area manifesUrilor creatoare2 c&or!anizarea de activitUi instructive, stimulative din punct de vedere creativ. 3eci intensitatea peda!o!icU Kn procesul instructiv-educativ poate fi consideratU o premisU a creativitUii elevului. =rele de compunere oferU forme variate de Kmbo!Uire a vocabularului copiilor, de formare a e#primUrii orale i scrise, de stimulare a creativitUii acestora, ceea ce le situeazU printre disciplinele cu pondere importantU Kn formarea elevilor, Kn pre!Utirea lor pentru viaU. Fiind bo!ate Kn coninut i KmbrUc$nd forme comple#e de or!anizare i desfUurare, compunerile oferU elevilor posibilitatea sU aplice o serie de cunotine` Knsuite Kn cadrul altor obiective de KnvUUm$nt. 3e asemenea desfUur$ndu-se dupU anumite forme de activitate dezvoltU !$ndirea lo!icU i creatoare a elevilor, le formeazU deprinderea de a deosebi esenialul de neesenial, de a observa i de a prezenta caracteristicile unor obiecte i fenomene, de a aduna material Kn le!UturU cu o anumitU temU, de a-l sistematiza. Creaia determinU elevul sU transmitU anumite sentimente, sU trUiascU stUri afective, sU ia atitudine Kn le!UturU cu Knt$mplUri i persona4e. ntru elaborarea compunerilor, elevii sunt Kndrumai sU observe natura, mediul ambiant i, dupU o analizU i sistematizare atentU, sU redea Kntr-o formU Kn!ri4itU ceea ce au vUzut. <uccesele acestor e#erciii stimuleazU la elevi nevoia de activitate creativU, Kncrederea Kn forele proprii de e#primare. ;arietatea aciunilor trezete la elevi sentimentul de putere a cuvintelor Kn diferite ipostaze: atunci c$nd sunt rostite de altcineva, c$nd sunt citite, c$nd sunt pronunate sau scrise de ei Knii. "t$t !radul de independenU al elevilor Kn pre!Utirea i redactarea compunerilor, c$t i intervenia KnvUUtorului Kn elaborarea acestora depind de o serie de factori, cum ar fi: nivelul e#primUrii scrise i orale al elevilor, stadiul formUrii deprinderilor de activitate independentU, puterea lor de observare i sistematizare etc. <e impune o cunoatere profundU a multitudinii de forme prin care se poate Kndruma activitatea de creaie a elevilor. >.> 8%$#$ !ompo1i ii$or $a !$a"%$% a II-a-a IV-a Fiind destul de variate, compunerile pot fi clasificate dupU felurite criterii. Compuneri orale A. /#pE mo/a$itE i$% /% %$a.orar%: * Compuneri scrise * * * ->

"ctivitatea oralU o precede pe cea scrisU. 8a clasele a II-a i a III-a aceste douU forme se Kmpletesc2 elevii pre!Utesc mai Knt$i, oral, compunerea i apoi o redau Kn scris. /n clasa a I;-a, Kn funcie de pre!Utirea elevilor, se poate trece direct la elaborarea Kn scris a compunerii. Compuneri colective Compuneri individuale 8a clasele mici e mai mult prezentU activitatea colectivU, astfel Knc$t participarea Kntre!ii clase i Kndrumarea KnvUUtorului sU fie asi!urate Kn permanenU i pe parcursul tuturor etapelor de desfUurare a lucrUrii. /n colectiv se adunU, se fi#eazU titlul, se ordoneazU planul, se elaboreazU oral compunerea. Breptat ponderea muncii individuale, crete. /n elaborarea compunerii colective se parcur! urmUtoarele etape: anunarea temei, dezvoltarea acesteia, alcUtuirea planului compunerii%KmpreunU cu elevii&, elaborarea oral a compunerii, scrierea ei. /n unele ore se poate dezvolta un plan de idei Kn mai multe feluri, pentru ca elevii sU Knelea!U cU fiecare poate realiza o compunere fUrU sU foloseascU neapUrat un anume model. Compunerea individualU presupune redactarea lucrUrii-Kn mod independent-dupU un plan alcUtuit Kn colectiv%la clasa a III-a& sau dupU un plan individual%la clasa a I;-a&. E necesarU o evaluare periodicUla elevi a deprinderilor de elaborare a compunerilor, pentru a aprecia corect momentul Kn care se poate trece la compunerile individuale. Compuneri narative ;. /#pE mo/#$ /% %,p#n%r%2 Compuneri descriptive Compunerile narative sunt mai uor de realizat de cUtre elevi i pot fi abordate, Kn scris, KncU din clasa a III-a. Ele se KmbinU Kn mod eficient cu e#punerile Kn care elevii au modele din operele literare. Cu acestea, precum i cu cele oferite ca model de cUtre KnvUUtor, elevul reuete sU elaboreze o compunere narativU Kn mod independent. Compunerile descriptive se Knt$lnesc Kn clasele a II-a i a III-a unde elevii sunt pui sU descrie oral un obiect, un animal, un persona4 etc. Iniial ele se realizazU oral, prin analo!ie cu altele oferite de KnvUUtor, trec$ndu-se la scriere abia Kn clasa a I;-a. /n ciclul primar se elaboreazU mai multe tipuri de compuneri care se abordeazU treptat, Kn funcie de nivelul e#primUrii scrise a elevilor. /n V=%to/i!a /%"0E6#rErii or%$or /% !omp#n%r%-%,p#n%r% Hn !i!$#$ primar 1 ;asile )olan Kmparte compunerile Kn patr# 5r#p%, i anume: I.Comp#n%ri p% .a1a #nor mat%ria$% /% "pri-in a. compuneri pe baza unor ilustraii, tablouri, diapozitive, filme etc.2 b. compuneri pe baza unui te#t cunoscut2 c. compuneri pe baza unor proverbe, zicUtori, !hicitori2 d. compuneri dupU desene proprii2 e. compuneri pe baza observaiilor efectuate de elevi Kn naturU cu spri4inul KnvUUtorului, a impresiilor au a ima!inaiei acestora2 f. compuneri prin analo!ie2 !. compuneri cu Knceput dat2 h. compuneri cu sf$rit dat2 ,

--

i. compuneri cu cuvinte de spri4in2 4. compuneri cu propoziii de spri4in. II.Comp#n%ri $i.%r% III.Comp#n%ri-!or%"pon/%n E 6i !# /%"tina i% "p%!ia$E IV.Comp#n%ri 5ramati!a$% = cate!orie aparte de compuneri o constituie cele cu valoare instrumentalU. rin acestea elevii sunt familiarizai cu unele instrumente de muncU intelectualU, precum i cu tehnica elaborUrii unor compuneri. "stfel, prin lecii speciale de compunere, elevii KnvaU cum se alcUtuiete o compunere, care sunt etapele parcurse Kn aceastU activitate, aflU care sunt pUrile unei compuneri, cum se folosete caietul-vocabular sau dicionarul, cum se aazU Kn pa!inU o compunere etc. /n r$ndurile urmUtoare vom analiza fiecare tip de compunere Kn parte, referindu-ne la metodolo!ia or!anizUrii, desfUurUrii i evaluUrii acestora. I.Comp#n%ri p% .a1a #nor mat%ria$% /% "pri-in a. !omp#n%ri p% .a1a #nor i$#"tra ii9 ta.$o#ri9 /iapo1itiv%9 0i$m% %t!.I /n cadrul compunerilor dupU un ir de ilustraii elevul va trebui sU reflecteze asupra fiecUrei ilustraii Kn parte, pentru ca, apoi, urmUrind succesiunea lor, sU poatU stabili KnlUnuirea ideilor pe baza cUrora se va alcUtui compunerea. <-ar putea ca ima!inile sU su!ereze i unele e#presii, dar oricum elevii vor trebui sU depunU un efort intelectual pentru !Usirea celor mai potrivite forme de e#primare. An plus de efort, de activitate creatoare chiar, Kl vor face elevii atunci c$nd vor fi pui Kn faa unei succesiuni de ima!ini pe care le vUd pentru prima datU. Cu toate cU Kn acest tip de compuneri fiecare ima!ine reprezintU un punct din plan, acesta trebuie alcUtuit i Kn scris2 de obicei fiecare ilustraie va primi un titlu sau va fi completatU de un te#t care sU redea succint coninutul sUu. Compunerile pe baza unor ilustraii i tablouri se realizeazU sistematic, Kncep$nd cu clasa a II-a. e bazU oralU se elaboreazU i Kn cadrul activitUii de povestire ce se desfUoarU Kn clasa I. Ta.$o#ri$% prezentate trebuie sU fie realizate corespunzUtor din punct de vedere artistic, cu un coninut clar, accesibil eleviilor. Fiecare tablou dezvoltU o idee din planul compunerii, iar irul de tablouri reprezintU planul ilustrat al povestirii. <-a constatat cU elevilor le este mai uor sU alcUtuiascU o compunere dupU un plan de ima!ini, dec$t dupU un plan scris. 3e asemenea, o aciune este urmUritU mai bine de elevi pe un ir de tablouri, dec$t dupU un sin!ur tablou mai amplu, cu mai multe persona4e, cu aciune Kn mai multe planuri. /ntrebUrile care diri4eazU observarea tablourilor, sunt mai amUnunite la clasele mici, iar spre sf$ritul clasei a III-a i Kn clasa a I;-a, ele vor fi cu un coninut mai !eneral, pentru a stimula !$ndirea i creaia elevilor. /n clasa a III-a, planul scris al compunerii se Kntocmete de elevi, cu spri4inul KnvUUtorului, iar Kn clasa a I;-a, Kn funcie de pre!Utirea elevilor, alcUtuirea planului se poate da ca activitate independentU. 8eciile de compunere dupU un ir de tablouri sau ilustraii se desfUoarU, de re!ulU, dupU urmUtoarele etape: -conversaia pre!Utitoare sau e#punerea KnvUUtorului pentru pre!Utirea perceperii tablourilor2 -e#aminarea tablourilor sau observaiilor, independent, de cUtre elevi2 -intuirea diri4atUa fiecUrui tablou2 -stabilirea titlului2

-'

-elaborarea, oral, a compunerii2 -autocontrolul2 -citirea i aprecierea c$torva lucrUri2 /n cazul Kn care un tablou sau o ilustraie lipsete din ir Kn timp ce se Kntocmete oral compunerea, elevii vor fi solicitai sU stabileascU diferite variante de desfUurare a aciunii. Compunerile dupU un sin!ur tablou se realizeazU, Kn special, Kn clasele primare ale ciclului primar. 3e re!ulU, materialele principale ale leciei sunt urmUtoarele: -pre!Utirea pentru perceperea tabloului2 -prezentarea tabloului2 -e#aminarea individualU a tabloului2 -analiza tabloului2 -ale!erea titlului2 -pre!Utirea pentru compunerea scrisU2 -redactarea compunerii dupU tablou2 -autocontrolul2 -controlul i aprecierea lucrUrilor scrise2 re!Utirea pentru perceperea tabloului se face printr-o conversaie pre!Utitoare sau printr-o scurtU povestire a KnvUUtorului, moment Kn care se introduc unele cunotine noi, date, cuvinte sau e#prsii care se noteazU pe tablU. /nainte de analiza tabloului se realizeazU e#aminarea individualU prin care se satisfac curiozitatea fiecUrui elev. /n interpretarea tabloului elevii stabilesc nu numai cadrul aciunii, timpul, persona4ele, ci, pentru a face o interpretare creatoare, ei trebuie sU-i ima!ineze ce s-a petrecut Knainte i dupU momentul KnfUiat Kn tablou. "le!erea titlului se face Kn colectiv. Compunerea dupU un tablou cu un coninut mai bo!at, se realizeazU cu spri4inul unui plan de idei stabilit de de elevi. "cetia vor include i e#presiile plastice reinute pe tablU sau recomandate de KnvUUtor. Bot Kn momentul pre!Utirii compunerii, dacU este cazul, se poate Kncerca o primU povestire oralU2 de asemenea, KnvUUtorul poate su!era c$teva forme de introducere. lanul compunerii dupU un tablou se Kntocmete, de obicei, numai Kn primele lecii ale unui astfel de tip, iar povestirea oralU prealabilU fUcutU de cUtre un elev nu trebuie sU devinU o practicU. /n clasa a I;-a, la asemenea lecii se poate folosi un tablou care sU reprezinte un sin!ut moment al aciunii. Babloul-prete#t poate arUta un moment din Knceputul, din desfUurarea sau din sf$ritul aciunii, Kn rest compunerea apeleazU la ima!inaia creatoare sau la cunotinele elevilor. Bot Kn clasa a I;-a pot fi prezentate persona4e sau obiecte, fie static, fie Kn aciune, urm$nd ca pe baza lor elevii sU ima!ineze Knt$mplUri ai cUror eroi sunt obiectele sau persona4ele prezentate. Compunerile dupU un ir de diapozitive se desfUoarU de obicei dupU cele pe baza tablourilor sau ilustraiilor. Elevii nu au permanent Kn faU toate momentele aciunii, ci pe r$nd. /n aceastU situaie se impune alcUtuirea unui plan de idei care sU-i orienteze pe elevi Kn alcUtuirea compunerii propriu-zise. 3acU se KntUmpinU !reutUi Kn dezvoltarea unei idei, se poate reveni asupra ima!ini respective. .. Comp#n%ri p% .a1a #n#i t%,t !#no"!#t Cele mai simple compuneri sunt acelea care-i obli!U pe elevi sU facU reproduceri, mai simple sau mai ample, ale unor te#te citate. "parent ar fi vorba doar de reproducerea

-+

unor fapte citate sau auzite, nemai!Usindu-i loc activitatea creatoare, ceea ce nu este KnsU adevUrat. /n acest sens, la fiecare lecie de citire se poate i trebuie sU se facU i activitate de compunere. = primU formU de solicitare a activitUii de creaie o constituie KnsUi redarea Kntr-o e#primare ori!inal a coninutului te#tului auzit sau citit. Contribuia personalU a elevilor poate consta Kn folosirea unor ima!ini artistice noi faU de cele din te#t, cunoscute cu alte prile4uri, sau Kn re!ruparea elementelor unei naraiuni sau descrieri Kntr-o manierU personalU. "ctivitatea pe te#t%analiza& trebuie folositU pentru, solicitarea efortului de !$ndire al elevilor. Ima!inile artistice reprezintU fiecare Kn parte, prile4uri de folosire a lor Kn conte#te diferite. Intervenia creatoare a elevilor la aceste feluri de compuneri%sau la leciile de citire& poate consta i Kn e#primarea opiniei personale, a punctelor de vedere proprii cu privire la faptele prezentate i analizate Kn aceste te#te. Cu prile4ul realizUrii acestor compuneri e#istU posibilitatea de a solicita contribuia personalU a elevilor Kn vederea Knele!erii sensului te#tului, a valorii estetice a acestuia i pentru Knsuirea de cUtre elevi a unor instrumente de muncU intelectualU. rimele compuneri pe bazU de te#te e bine sU se facU dupU lucrUri Kn prozU, de micU Kntindere, Kn care e folositU mai ales naraiunea. /n aceste te#te, elementele de creaie trebuie cUutate cu mai multU insistenU, pentru a se evita simpla lor reproducere. /n schimb, te#tele aparin$nd !enului liric, dei sunt mai dificile pentru micii colari oferU posibilitUi mai lar!i pentru o activitate creatoare. <unt de preferat, eventual, te#terle din lirica peisa!istU. "semenea compuneri presupun o pre!Utire prealabilU specialU, un model din partea KnvUUtorului, iar operele care KnfUieazU descrieri sU fie prezentate Kn succesiunea fireascU a tablourilor respective din naturU. rintre te#tele utilizate destul de des pentru compuneri sunt i cele Kn care apar frecvente dialo!uri, dar care sunt indicate mai des la clasa a I;-a, unde i e#istU lecii speciale de transformare a dialo!ului Kn vorbire indirectU. /n compunerile pe bazU de te#te se pornete de la un te#t i se poate solicita ima!inaia copiilor pentru realizarea unor cerine Kn plus, ca: povestirea lecturii la o altU persoanU sau la un alt timp, !Usirea unui alt curs al povestirii, prin stabilirea unui nou conflict2 !Usirea altui final povestirii2 Knlocuirea unor cuvinte prin sinonimele lor2 realizarea unei povestiri, prin analo!ie, pornind de la un te#t literar cunoscut. "smenea lecii, Kncep, de obicei, cu reamintirea te#tului. "poi se alcUtuiete planul de idei sau se prezintU ideile scoase cu ocazia analizei te#tului la alte ore, dupU care c$iva elevi e#pun oral coninutul. 8i se cere sU cuprindU unele cuvinte sau e#presii frumoase. "poi se formuleazU sarcina suplimentarU%una din cele arUtate mai sus&. <e va trece la reproducerea Kn scris a te#tului, cu respectarea sarcinilor suplimentare. Folosirea cuvintelor i e#presiilor noi formulate anterior este Kn continuare obli!atorie. entru formarea unei e#primUri lo!ice, precum i pentru dezvoltarea !$ndirii elevilor la unele ore de compunere se folosesc te#te mai mici care se prezintU sub formU de propoziii sau !rupuri de propoziii aezate Kntr-o ordine Knt$mplUtoare. Elevul e pus Kn situaia sU le aeze Kn ordine lo!icU, deci sU reconstituie te#tul. = asemenea lecie poate fi desfUuratU dupU urmUtoarele etape: activitatea introductivU, refacerea te#tului deformat, ale!erea titlului, scrierea povestirii pe caiet. !. Comp#n%ri p% .a1a #nor prov%r.%9 1i!Etori 6i 54i!itori roverbele i zicUtorile, cu precUdere, reprezintU un fel de concluzii, ale unor e#periene de viaU i sunt rodul Knelepciunii poporului. Compunerile pe baza acestora

':

reprezintU un !en de creaie destul de !reu pentru elevii claselor I-I;, de aceea nici nu este considerat obli!atoriu, dar poate fi Kncercat cu elevii care prezintU Knclinaii pentru compoziie. /n mare parte aceste compuneri sunt libere. <pri4inul pe care l-ar acorda proverbul, zicUtoarea sau !hicitoarea e destul de mic, ele su!er$nd tema compunerii i put$nd fi folosite ca tablouri sau ca final de compunere. Elevii trebuie sU Knelea!U bine sensul proverbului sau al zicUtorii. "poi sunt condui sU !UseascU situaii din viaa de toate zilele, care sU corespundU sensului acestei creaii. 3acU se Knt$mpinU dificultUi, se apeleazU la un te#t literar al cUrui coninut are le!UturU cu proverbul ales, pe baza acestora, prin analo!ie, elevii sU creeze o altU compoziie. /n primele lecii de acest fel spri4inul KnvUUtorului este, desi!ur, mai mare. Etapele unei asemenea lecii, ar fi: -ale!erea proverbului%dintr-un !rup de proverbe date de KnvUUtor sau propuse de elevi&2 -discuii pentru Knele!erea sensului proverbului%KntrbUri puse de KnvUUtor pentru orientare Kn sesizarea sensului&2 -stabilirea unei Knt$mplUri din viaU sau din te#tele literare care pot ilustra cel mai bine proverbul dat%se cere elevilor sU prezinte pe scurt c$teva Knt$mplUri&2 -ale!erea celor care sunt mai aproape de coninutul proverbului2 -stabilirea locului proverbului: ca titlu, la Knceputul sau la sf$ritul compunerii%acest miment se poate desfUura i Knainte de stablirea Knt$mplUrii din viaU care ilustreazU proverbul&2 -redactarea Kn scris a compunerii2 -autocontrolul2 -controlul i aprecierea compunerilor de cUtre KnvUUtor2 3upU formarea unor deprinderi, se poate trece peste unele etape sau se realizeazU Kn mod independent de cUtre elevi. "ceste lecii, ca i celelalte de astfel, contribuie at$t la dezvoltarea e#primUrii orale i scrise, a puterii de creaie, c$t i la educarea elevilor prin coninutul proverbelor i zicUtorilor, prin atitudinnile pe care le realizeazU faU de anumite manifestUri ne!ative. /. Comp#n%ri /#pE /%"%n% proprii "t$t Kn orele Kn care se realizeazU compuneri, c$t i Kn cele de educaie plasticU, elevul este pus sU se e#prime, desi!ur, cu mi4loace diferite, dar este bine sU fie Kndrumat sU redea Kn cuvinte, Kntr-o KnlUnuire lo!icU, ceea ce a dorit sU transmitU cu a4utorul culorii. E cunoscut faptul cU dupU realizarea planei cu tema rtistico-plasticU datU, la analiza acesteia se solicitU elevului sU prezinte ce a intenionat sU transmitU i cum a reuit. "cest moment al leciei constituie punctul de plecare Kn abordarea compunerilor dupU desene proprii.Elevul nu e pus doar sU prezinte ceea ce vede Kntr-o planU, ci i sU creeze o aciune cu tema respectivU, care sU corespundU desenului. /n primele lecii elevii vor fi Kndrumi, pas cu pas, de cUtre KnvUUtor. 8a Knceputul orei se analizeazU plana unui elev cu a4utorul KntrebUrilor, formulate de KnvUUtor care sU vinU Kn spri4inul planului de idei. Elevii por rUspunde Kn urma analizei planei, dar se atra!e atenia cU pentru alcUtuirea compunerii este necesar sU se precizeze i alte aciuni care nu sunt prezente Kn desen. /n timpul analizei creaiei artstico-plastice, se pot formulra unele e#presii care sU fie folosite Kn mod obli!atoriu Kn cadrul compunerii, enele su!erate chiar de plane.

'*

3acU dupU aceste momente se trece la ordonarea unor idei Kntr-un plan i la elaborarea, oral, a compunerii se cer mai multe formulUri de la elevi i se acceptU cele mai bune. E necesar sU se dezvolte ideile Kn mai multe feluri, pentru a detrmina elevii sU abordeze tema cu fore proprii. Etapele unei lecii de compunere dupU desene proprii pot fi: -analiza desenului2 -stabilirea unor aciuni care au avut loc, dar care nu sunt prezentate Kn desen2 -stabilirea planului de idei%se poate alcUtui sub forma unor propoziii enuniative sau ca nite titluri care marcheazU momentele aciunii&2 -elaborarea, oral, a compunerii2 -scrierea compunerii2 -autocontrolu2 -analiza compunerilor i aprecierea lor. /n urma unor e#erciii repetate, compunerea devine cu adevUrat liberU. "ceste activitUi au efect pozitiv i asupra pre!Utirii artistico-plasticU, deoarece, elevul dU o atenie mai mare realizUrii artistice a tabloului, culorilor, stabilirii dimensiunilor unor obiecte Kn planU etc., toate acestea pentru ca prin cele prezentate sU emoioneze, sU transmitU stUri sufleteti, sentimente. !. Comp#n%ri p% .a1a o."%rva ii$or 6i impr%"ii$or %$%vi$or "ceste compuneri se bazeazU pe e#periena proprie a elevilor i solicitU atenia, memoria, spiritul de observaie, ima!inaia etc. Bemele alese pot fi diverse i le!ate de anumite Knt$mplUri trUite de elevi: din familie, din 4ocurile i activitUile lor, sau sUrbUtorirea unor evenmente importane. /n primele activitUi de acest fel se ale! teme comune Kntr!ii clase, referitoare la problemele cunoscute de toi elevii Kndrumarea datU de KnvUUtor fiind mai accentuatU. Ei trebuie deprini ca din numUrul de Knt$mplUri i de impresii sU le selecteze pe cale mai su!estive. Cu timpul, Kn urma formUrii unor priceperi i deprinderi, temele se trateazU de fiecare elev pe baza e#perienei proprii, chiar dacU titlul compunerii este comun. 3acU obsrvaia, Knt$mplarea, au avut loc cu mult timp Kn urmU, ele vor fi reactualizate prin folosirea unor ima!ini, foto!rafii, te#te literare etc. Bema aleasU trebuie sU-i intereseze pe copii, sU-i atra!U, sU fie formulatU Kn aa fel Knc$t sU le trezeascU amintiri, Kntr-o activitate creatoare. /ntrebUrile din etapa pre!Utirii compunerilor, trebuie bine formulate, astfel Knc$t sU aducU Kn mintea elevilor toate aspectele Kn le!UturU cu Knt$mplUrile, evenimentele, sau fenomenele la care au participat sau pe care le-au observat i, totodatU, sU constituie un Kndreptar pentru alcUtuirea planului de idei. Etapele realizUrii unor astfel de compuneri pot fi: -reactualizarea observaiilor prin convorbiri orientative, completate cu ima!ini din albume, ilustrate, te#te literare2 -elaborarea oral a compunerii2 -scrierea compunerii2 -autocontrolul2 -controlul i aprecierea lucrUrii. 0. Comp#n%ri prin ana$o5i%

',

8a aceastU cate!orie de activitUi de creaie se folosete ca material de spri4in o compunere model, care sU dezvolte aceeai temU sau una asemUnUtoare cu cea pusU Kn discuie. 3upU ce subiectul leciei este anunat se prezintU compunerea model, care va fi analizatU din punct de vedere al structurii i coninutului. Elevii pot reine modele de introducere, de Kncheiere, recomand$ndu-li-se sU se KndepUrteze mai mult sau mai puin de modelul dat, Kn funcie de e#periena lor, de ima!inaia creatoare, de capacitatea de orientare. "v$nd Kn vedere nivelul de pre!Utire al elevilor, dupU analiza compunerii model se poate trece la elaborarea Kn scris a compunerii cu titlul stabilit dinainte sau se Kntocmesc oral unel variante de compunere. /n momentul ale!erii temei i stabilirii titlului lucrUrii este neapUrat necesar ca KnvUUtorul sU se asi!ure cU fiecare elev a participat la asemenea activitUi sau cU are cunotine din alte surse. 5. Comp#n%ri !# Dn!%p#t /at "ceste activitUi au un !rad mai mare de independenU, venind Kn spri4inul elevilor doar cu Knceputul compunerii pentru a-i orienta Kn ordonarea ideilor, Kn le!UturU cu o temU aleasU. /nceputul dat va trebui sU fie concveput, astfel Knc$t sU stimuleze ima!inaia copiilor i sU le su!ereze mai multe posibiliUi de continuare. /nceputul compunerii se prezintU la tablU sau pe o planU. 8a un colectiv de elevi cu mai puine deprinderi Kn alcUtuirea compunerilor se formuleazU, dupU Knceputul dat, un ir de KntrebUri al cUror rUspuns reprezintU, de fapt, continuarea aciunii. rin acest procedeu se insistU mai mult asupra Knsuirii tehnicii de elaborare a compunerii, dar e mai puin stimulatU ima!inaia copiilor. 8a un obiectiv cu un nivel de pre!Utire mai ridicat, Kn locul KntrebUrilor, se alcUtuiete un plan de idei care sU sintetizeze cuprinsul i Kncheierea compunerii i se formuleazU oral variante de continuare a lucrUrii. "ceastU etapU poate fi parcursU cu Kntrea!a clasU, sub Kndrumarea KnvUUtorului, pe !rupe de elevi sau individual. /n clasa a I;-a, Kn special, fiecare elev Ki ale!e coninutul dupU propriul plan. 4. Comp#n%ri !# "07r6it /at "cest !en de compunere contribuie la dezvoltarea e#primUrii eleviilor, a !$ndirii i ima!inaiei creatoare, pun$ndu-i pe elevi Kn situaia de a cUuta aciuni diferite care sU conducU la acelai sf$rit. artea finalU a compunerii trebuie aleasU cu !ri4U astfel Knc$t sU su!ereze aciuni cunoscute de elevi din e#periena proprie, din te#tele literare etc. V fritul1compunerii poate KmbrUca diferite forme. El poate fi chiar un proverb sau o zicUtoare. /n funcie de nivelul clasei, acest enun este de Kntindere mai mare sau mai micU. /n primele activitUi de acest fel elevi sunt orientai Kn ale!rea aciunii i KnlUnuirea lo!icU a faptlor. Ei pot fi spri4inii cu o serie de KntrebUri care sunt scrise din timp pe tablU, pe o planU, sau care se adreseazU elevilor Kn timpul discuiilor pre!Utitoare. 7Uspunsul la KntrebUri constituie introducerea i cuprinsul compunerii. 3upU aceste e#erciii se renunU la setul de KntrebUri i se trece la alcUtuirea planului de idei pentru primele douU pUri ale lucrUrii i la elaborarea, oral a acestora. rimele planuri se alcUtuiesc cu Kntrea!a clasU, sub Kndrumarea KnvUUtorului, dupU care cu timpul, devin activitUi independente. Bitlul lucrUrii se poate stabili la Knceputul leciei, dupU elaborarea, oral, a compunerii sau Kn momentul Kn care se trece la scrierea acesteia.

'5

Compunerile cu Knceput sau cu sf$rit dat, dar i cele cu cuvinte de spri4in sau pe baza unui te#t Kncurcat prin KnsUi natura lor obli!U la o activitate creatoare.. Fiecare elev poate1vedea1Kn felul sUu propriu continuarea Knceputului sau folosirea cuvintelor de spri4in. E#periena anterioarU a elevilor, precum i Knsei particularitUile psiholo!ice ale fiecUruia vor determina ori!inalitatea acestor compuneri. 3e aceea, pre!Utind elevii pentru elaborarea unei astfel de compuneri nu li se va tirbi personalitatea, su!er$ndu-le coninutul. Cel mult li se pot su!era i alte surse de inspiraie, din care, cele mai bune sunt observaiile i impresiile personale ale elevilor din contactul lor nemi4locit cu realitatea. i. Comp#n%ri !# !#vint% /% "pri-in Elevii primesc un numUr de cuvinte ca sri4in pentru elaborarea compunerii, aezate Kn ordinea Kn care apar Kn lucrare, cuvinte care su!ereazU o aciune, sau o Knt$mplare cunoscutU de acetia. Ele ar trebui sU fie stabilite astfel Knc$t sU poatU fi folosite Kn toate pUrile compunerii. /n caz contrar KnvUUtorul Ki avertiza pe eleviF 8ecia Kncepe cu citirea cuvintelor scrise pe tablU, care ar trebui sU fie cunoscute de toi elevii. "poi fiecare cautU Kn mod ndependent le!Uturi lo!ice Kntre ele. ArmUtorul moment poate fi desfUurat Kn mai multe feluri. "stfel, se formuleazU propoziii cu cuvintele date sau cu !rupuri de cuvinte, se scriu pe tablU, se citesc din nou i se completeazU cu alte structuri care Kntre!esc desfUurarea aciunii. /n continuare construciile se ordoneazU dupU lo!ica de or!anizare a lucrUrii. /n alte situaii, cuvintele se dau ordonate pe pUri ale compunerii, pe care elevii le dezvoltU Kn ordinea cunoscutU. Cu unele colective de elevi, dupU citirea cuvintelor se poate trece la elaborarea, oral, a compunerii. /nainte de scriere se va stabili titlul acesteia. -. Comp#n%ri !# propo1i ii /% "pri-in ropoziiile de spri4in Ki orienteazU pe elvi, Kn ordonarea ideilor pentru prezentarea aciunii, dar Kn aceli timp, le stimuleazU ima!inaia creatoare i contribuie la KmbunUtUirea e#primUrii. 3e aceea e necesar ca ele sU fie prezentate Kn ordinea Kn care sunt folosite Kn compunere. /n primele ore se impune ca propoziiile date sU fie ordonate dupU pUrile compunerii, iar dupU citirea lor se trece la e#plicarea cuvintelor al cUror sens este necunoscut elevilor. )etodolo!ia unor astfel de lecii este, Kn mare parte, la fel ca cea folositU la compuneri cu cuvinte de spri4in. 3acU se lucreazU cu elevi mai puin abilitai Kn elaborarea compunerilor, se pot da mai multe propoziii de spri4in. /n cadrul discuiilor pre!Utitoare se formuleazU alte propoziii, se ordoneazU, se contureazU, desfUurarea aciunii. Cu unii elevi se alcUtuiete un plan de idei i apoi se trece la dezvoltarea lui, folosind propoziiile de spri4in. Cu ali se poate trece direct la elaborarea, oral, a compunerii. /n clasa a I;-a, Kn cazul unui colectiv mai bine pre!Utit, dupU citirea propoziiilor de spri4in, elevii parcur! Kn mod independent celelalte etape ale redactUrii compunerii. Prin!ipa$%$% mom%nt% a$% $%! ii$or /% a!%"t 5%n2 -citirea propoziiilor, e#plicarea cuvintelor necunoscute2 -discuii Kn le!UturU cu subiectul compunerii2 -Kntocmirea planului de idei2 -alcUtuirea compunerii%oral&2 -scrierea compunerii2

'6

-autocontrolul2 -controlul i aprecierea lucrUrilor. II.Comp#n%ri $i.%r%9 !r%atoar% rin compuneri libere, creatoare, Knele!em acele te#te elaborate pe o temU indicatU sau la ale!ere, Kn care autorul este liber a se folosi preferenial, de propriile observaii, asupra lumii Kncon4urUtoare, de cultura acumulatU prin lecturi, de aptitudinile sale creatoare,%sensibilitate, inventitate, ima!inaie&, pun$nd la contribuie cele trei moduri fundamentale de relatare verbalU: descrierea, naraiunea i dialo!ul. /n !eneral vorbind, orice compoziie implicU, un anumit coeficient de creativitate. Chiar i rezumatul unui te#t poate fi fUcut dinperspective diferite2 asta KnseamnU cU, fiecare prelucreazU, Kn mod personal, acelai te#t, adicU dupU capacitatea analiticosinteticU de care capabil, dupU puterea modelatoarea a !$ndirii sale. C$nd vorbim KnsU de compoziii libere, creatoare, ne referim la acele tipuri de te#te Kn care, libertatea de manifestare a creativitUii !$ndrii, ima!inaiei i sensibilitUii nu mai este Kn!rUditU de lemente din afara preferinelor i disponibilitUilor. Ideea de bazU care trebuie avutU Kn vedere Kn definirea compunerilor libere, nota de ori!inalitate cea mai mare, este de a se acorda elevilor c$t mai multU libertate, at$t Kn ale!erea subiectului compunerii, c$t i Kn redactarea acesteia. Ei trebuie Kndrumai sU surprindU acele elemente din e#periena lor de viaU care determinU trUiri afective intense. Brebuie sU li se lase posibilitatea de a-i manifesta Kn mod liber sentimentele. 7ealiz$nd o compunere liberU, elevii trebuie sU dispunU de un volum de cunotine diverse, care sU constituie1sursa de inspiraie1Kn alcUtuirea lucrUrii2 pe de altU parte ei trebuie sU aibU capacitatea de a reda Kn mod liber, oral, sau Kn scris, propriile idei. rincipalele probleme metodice cu privire la compunerile libere apar tocmai Kn le!UturU cu aceste concordane. 3e aceea succesul Kn elaborarea compunerilor libere depinde de pre!Utirea prealabilU, at$t informaionalU, c$t i tehnicU a elevilor. 1. Pr%5Etir%a in0orma iona$E-a elevilor Kn vederea elaborUrii unor compuneri libere e o aciune comple#U. re!Utirea invenionalU sau inveniunea cum mai e numitU, se repetU la toate aciunile care oferU elevilor surse de inspiraie pentru elaborare. "semenea surse pot fi, Kn primul r$nd, contactul nemi4locit cu realitatea Kncon4urUtoare, observarea independentU a acestora. "ceste surse trebuie completate cu informaii pe care elevii le au de la diferite obiecte de KnvUUm$nt, precum i din lectura particularU a acestora i din alte activitUi e#tradidactice. Ele Kmbo!Uesc materialul aless din e#periena de viaU a copilului i creeazU un oriont, informaional mai vast. Cule!erea matrialului fiind realizatU, aceasta poate fi prelucratU Kntr-o orU specialU consacratU pre!Utirii compunerii, la care se urmrete mai des conKtientizarea datelor culese, a ima!inilor artistice Knt$lnite. e parcursul acestei etape, KnvUUtorul trebuie sU stimuleze continuu activitatea contientU a elevilor2 sU-i Knvee sU vorbeascU, sU sesizeze ceea ce este esenial, sU-i a4ute sU !UseascU relaiile cauzale dintre diversele, obiecte i fenomene cu care ei vin Kn contact. rimele compuneri libere, bazate pe e#periena de viaU a copiilor sunt de obicei narative, ceea ce uureazU Knsui redactarea lor. lanul unor asemenea compuneri este dat de cronolo!ia faptelor, de locul unde s-au petrecut ele, de aceea nu este necesarU stabilirea lui prealabilU de cUtre KnvUUtor. 3esfUurarea aspectelor de viaU se face nu numai Kn timp, ci i Kn spaiu, localiz$ndu-se Kntr-un anumit peisa4. 3eci compunerile libere pot fi KmbinUri de elemente narative, descriptive, precum i de dialo!.

'C

2. Etapa urmUtoare a unei compuneri libere este /ip#n%r%a "a# or/onar%a mat%ria$#$#i Kntr-un plan de idei. =peraiade Kntocmire a planului- /i"po1i i#n%a-cum mai este numitU, Ki KnvaU pe elevi sU-i ordoneze !$ndirea, sU stabileascU le!Uturi Kntre idei, sU orienteze aceste idei i sU stabileascU modul lor de prezentare spre subiectul compunerii. /n acest scop este utilU analo!ia cu unele opere literare, chiar din manualele de citire, la care KnsUi elevii au fost solicitai sU facU analiza i sU formuleze ideile principale. 3e asemena este necesar ca la leciile de citire elevii sU opereze Kn mai mare mUsurU, Kn mod independent, cu elementele lecturii e#plicative, i sU fie obinuii cu notarea observaiilor i impresiilor personale prile4uite de lecturile realizate. 3. Etapa urmUtoare-r%/a!tar%a propri#-1i"E !omp#n%rii-concretizeazU pre!Utirea comple#U realizatU Kn prealabil, dei activitatea de elaborare, a unei compuneri reprezintU ea KnsUi un act creator. E momentul c$nd toi elevii trebuie sU fie stimulai Kn a reda Kn mod liber aspectele de viaU care le-au su!erat subiectul compunerii, !$ndurile i simUmintele lor. Elaborarea unor compuneri cu adevUrat libere poate fi precedatU, de asemenea de realizarea, unor compuneri libere colective sau semicolective. Inveniunea nu este colectivU. lanul de idei poate fi Kntocmit tot individual. <e comenteazU apoi douU-trei planuri i se scoate Kn evidenU ori!inalitatea pUrerilor elevilor. 7edactarea propriu-zisU e bine sU se facU independent. lanul stabilit Kn prealabil poate fi i el modificat dacU se considerU necesar. C$nd se va trece la elaborarea compunerilor libere, fiecare elev va fi stimulat ca Kn le!UturU cu tema respectivU sU redea ceea ce-l intereseazU, ceea ce i-a plUcut, ce a !$ndit, ce a simit2 fiecare sU foloseascU e#primarea care-i convine, pe care o !Usete potrivitU. <e pot face i schimburi de impresii, ca i de e#presii, respect$ndu-se individualitatea fiecUrui copil. Compunerea se realizeazU mai Knt$i oral, apoi Kn scris. 7edactarea Kn scris Kn condiiile arUtate se poate face Kn clasU folosindu-se chiar douU ore. /ntr-o etapU urmUtoare se va spori !radul de independenU al elevilor lUs$ndu-i sU-i alcUtuiascU planul de idei. ot fi solicitate opiniile mai multor copii Kn ceea ce privete formularea fiecUrei idei, lUs$nd libertatea de a fi aleasU ideea preferatU. Este bine ca pentru aceeai idee sU se caute foumulUri diferite. /n ora de compunere, dupU ce una sau douU din ideile planului sunt dezvoltate sub conducerea KnvUUtorului, celelalte vor fi redactate Kn mod liber de cUtre elevi. 3upU parcur!erea acestor etape pre!Utitoare, fUrU a considera cU toi elevii sunt api pentru alcUtuirea unor te#te libere, !radul lor de libertate poate fi sporit p$nU vor a4un!e sU redacteze compuneri Kn care nota de ori!inalitate, elementele de creaie sU fie din ce Kn ce mai evidente. III.Comp#n%ri-!or%"pon/%n E 6i !# /%"tina i% "p%!ia$E /n cartea1+ompoziiile 6n coal31Constantin arfene face o clasificare a te#telor care ar trebui studiate Kn clasU de cUtre elevi. A. T%,t% !# /%"tina i% o0i!ia$E %formularul CEC, buletinul de identitate, confirmare de primire, mandatul potal, chitana, bonul, dele!aia, adeverina, cererea, biletul de Knvoire, cererea-memorie, memoriul de activitate, autobio!rafia, declaraia, nota e#plicativU, referatul, referina, recomandarea, planul de muncU, nota informativU, raportul, dareac de seamU, procesul-verbal&. ;. Compo1i ii !# !ara!t%r %pi"to$ar%tele!rama, biletul, scrisoarea amicalU, scrisoarea de ru!Uminte sau de cerere, scrisoarea de mulumire, scrisoarea de felicitare,

'>

scrisoarea de recomandare, scrisoarea familialU, scrisoarea de dra!oste, invitaia, scrisoarea de repro, scrisoarea de condoleane&. C. Compo1i ii p% .a1a t%,t%$or 6i a %,p%ri%n %i /% via E%analiza, comentariul, caracterizarea, compoziiile pe teme de sintezU, comunicarea tiinificU, eseul&. D. Compo1i ii !# !ara!t%r oratori!%intervenia, alocuiunea, toastul, cuv$ntarea sau discursul&. E. Compo1i ii $it%rar !r%atoar%%compoziia descriptivU, compoziia de tip tablou, portretul, compoziia narativU, compoziia dialo!atU&. 8. Compo1i ii !# !ara!t%r p#.$i!i"ti! %tirea, !rupa4ul de tiri, informaia, anunul publicitar, reporta4ul, interviul, masa-rotundU sau interviul colectiv, ancheta, articolul, nota de lecturU, recenzia, foiletonul, cronica&. 3upU vechea pro!ramU pentru KnvUUm$nt primar cuprindea studiarea scrisorii, felicitUrii, tele!ramei i completarea formularului C.E.C., noua pro!ramU recomandU scrisoarea, invitaia, biletul, cartea potalU, iar afiul, mesa4ul publicitar i 4urnalul apar ca teme neobli!atorii, fUc$nd parte din curriculum-ul la decizia colii. (e vom opri, Kn continuare, la c$teva dintre aceste compoziii. S!ri"oar%a entru a-i face pe elevi sU Knelea!U cum se elaboreazU o scrisoare, KnvUUtorul va porni de la un model. /ntruc$t elevii claselor a II-a-a I;-a trimit, de obicei, scrisori pUrinilor, bunicilor sau prietenilor, este bine ca scrisorile model sU aibU acelai destinatar. "naliza scrisorii model Kncepe cu forma acesteia: locul Kn pa!inU, al datei i al localitUii din care se scrie, formula titlului, formula de Kncheiere, alineatul care marcheazU o nouU idee, etc. <e trece apoi la coninutul scrisorii care se completeazU pe pUri. <e insistU asupra corectitudinii i e#actitUii e#primUrii, asupra ar!umentelor aduse pentru susinerea unei idei, asupra prezentUrii coninutului. entru susinerea acestor aspecte se pot folosi fra!mente din scrisori ale unor scriitori, poei, oameni de culturU. /n urma analizei se stabilesc o serie de criterii pe care trebuie sU le KndeplineascU o scrisoare. <e insistU pentru cel cUruia Ki este adresatU. <tilul folosit nu trebuie sU fie !reoi i neclar, ci plUcut, limpede i cur!Utor. "poi KnvUUtorul KmpreunU cu colectivul elaboreazU o scrisoare cUtre un destinatar oarecare, insist$ndu-se asupra fiecUrei pUri a acesteia. Elaborarea Kn scris a scrisorii este activitate independentU. entru a se convin!e Kn ce mUsuU au Kneles cum se Kntocmete o scrisoare, KnvUUtorul stabilete ca sarcinU de lucru pentru tot colectivul sU alcUtuiascU, de e#emplu, o scrisoare, pe care o trimit din tabUrU sau e#cursie pUrinilor rUmai acasU. <e face o analizU a fiecUrei lucrUri i se revine asupra tehnicilor neKnsuite suficient. e mUsurU ce elevii i-au format deprinderi de elaborare a unor asemenea lucrUri, li se cere sU KntocmeascU o scrisoare la ale!ere. Controlul lor se face cu multU atenie, se prezintU cele mai reuite lucrUri, se aratU de ce sunt reuite, se analizeazU !reelile, se stabilesc sarcini suplimentare. Be#tele de obicei sunt scurte prin care se transmit felicitU%laude, urUri de bine, fericire& cuiva, cu prile4ul unei aniversUri, al "nului (ou, unor numiri, distincii, succese Kn muncU etc., se numesc "!ri"ori /% 0%$i!itar%. = asemenea compoziie se redacteazU Kn termenii cei mai cUlduroi, fUrU e#a!erUri de stil, iar la primirea ei, trebuie sU se rUspundU imediat printr-o scrisoare de mulumire.

'-

8a v$rsta de *: ani, copiii simt nevoia sU fie prezeni la aniversUri sau la alte evenimente deosebite. Ei pot trimite scrisori de felicitare pUrinilor, rudelor, pretenilor, doamnei KnvUUtoarei etc. <e analizeazU mai Knt$i o felicitare model, atrU!$ndu-se atenia asupra locului unde se scrie localitatea i data redactUrii, asupra formulei de adresare, a coninutului i formei felicitUrii propriu-zse, precum i asupra formulei de Kncheiere. <e pot prezenta diferite variante pentru fiecare din aceste pUri. Formula de adresare capUtU forme diferite Kn funcie de relaiile cu cel felicitat, dar i cea de Kncheiere se deosebete de la o situaie la lata% 5al t3u prieten@, 5al t3u frate@, 5cu deosebit respect@&. Felicitarea cuprinde c$teva propoziii mai scurte dec$t cele de la scrisoarea, care se referU la evenimentul care a determinat trimiterea felicitUrii i urUrile respective. 3e la analiza fiecUrui model se trece la elaborarea unuia cu Kntrea!a clasU. Felicitarea alcUtuitaU oral de cUtr elevi cu spri4inul KnvUUtorului se scrie la tablU i se citete de c$teva ori. Clasa primete sarcina sU elaboreze Kn mod independent o scrisoare de felicitare cu o temU datU de KnvUUtor sau la ale!erea fiecUruia. 3upU verificarea lucrUrilor, se comenteazU variantele reuite, precum i cele cu unele neKmplniri. <unt necesare unele precizUri le!ate de forma felicitUrii, de scris, de operarea Kn pa!inU, etc. care reflectU respectul pentru persoana cUreia i se adreseazU. /n cele mai multe cazuri, felicitarea se scrie de m$nU. 8orm#$ar#$ C.E.C. conine puncte de spri4in, anumii indici verbali, referitori la diferite aspecte le!ate de persoana interesatU sU depunU sau sU retra!U o anumitU sumU i la operaiile pe care unitatea C.E.C. le are de efectuat. rin completarea spaiilor libere de cUtre depunUtor i funcionarul unitUii, se obine un te#t coerent, o compoziie tip act oficial, care statueazU anumite relaii financiare dintre o persoanU particularU i o instituie. Completarea unor asemenea formulare nu ridicU nici un fel de dificultUi2 ea presupune o anumitU obinuinU, care se capUtU repede, o datU cu prima Kntocmire, a unei foi de depunere C.E.C. "m putea spune cU aceastU activitate de completare a unui formular C.E.C. nu stimuleazU spiritul de creativitate al copiilor. 8eciile Kn care se Knsuete aceastU tematicU are un caracter practic. Fiecare elev are pe bancU o foaie de depunere, KnvUUtorul are un model pe tablU sau pe o planU. 8e aratU cum se completeazU fiecare rubricU Kn parte. /n asemenea document se folosete un scris cite. T%$%5rama este o comunicare scurtU, redusU adeseori la o sin!urU propoziie, transmisU prin cele mai rapide mi4loace tehnice. rn tele!ramU se comunicU tiri ur!ente%fapte, Knt$mplUri, evenimente importane& care trebuie adese la cunotinU cuiva imediat, dar uneori i felicitUri cu diferite prile4uri. <tilistic, specific tele!rami este e#primarea e#trem de concisU, adesea lacunar rdactatU, prin eliminarea unor cuvinte%de obicei adverbe, prepoziii, con4uncii&. /n privina acesta se impune, atenie pentru cU suprimUrile unor cuvinte sU nu altereze Knelesul comunicUrii, i sU punU e#peditorul Kntr-o situaie ridicolU. An#n #$ p#.$i!itar este un te#t informativ, foarte scurt, care anunU Kntr-o formulare apropape tele!raficU, fapte diverse. /n Kntocmirea unui anun publicitar, trebuie sU evitUm formulUrile echivoce, !eneratoare, adesea, de efecte, redactarea trebuie sU fie concisU, sobrU i fUrU echivocuri.

''

Invita ia este un te#t prin care se transmite, Kntr-un stil protocolar, o invitaie%la o serbare, banchet, adunare etc.&. A#rna$#$ cuprinde KnsemnUri zilnice ale cuiva, despre evenimentele le!ate de obicei de viaa sa. Fiind cuv$nt cu sensuri multiple 3E[ face referi la 4urnal, ca publicaie periodicU, av$n apariie zilnicU%ziar, !azetU&2 publicaie periodicU Kn care sa dau desene i tipare de KmbrUcUminte i accesorii, re!istru Kn care sunt Knscrise cronolo!ic operaiile bUneti, evenimentele supuse evidenei. ;i$%t#$ este un te#t redus la c$teva r$nduri%propoziii& prin care se transmit comunicUrii scurte%KntrebUri, ru!Umini, veti, invitaii&. 9iletul se adreseazU de obicei, prietenilor, rudelor, cunotinelor apropiate. Cart%a po6ta$E este un carton cu KnsemnUri tipUrite, folositU la corespondenU. III.Comp#n%ri 5ramati!a$% "cestea reprezintU cadrul cel mai eficent de aplicare a cunotinelor teoretice Knsuite la orle de comunicare, deoarece i acestea constituie baza unei e#primUri corecte, nunanate, e#presive. /nsuirea corectU a limbii presupune stUp$nirea sistemului acesteia precum i formarea priceperilor i deprinderilor de e#primare. Compunerile !ramaticale au un mare rol Kn procesul de contientizare a e#primUii elevilor, deoarece acetia la v$rsta ciclului primar, intenioneazU KncU sU imite maturii at$t Kn comportare, c$t i Kn e#primare. Compunerile !ramaticale, ca formU superioarU a e#erciiilor !ramaticale, se concretizeazU printr-un !rad mai mare de participare activU, contientU, i creatoare a elevilor. Ele se deosebesc de celelalte compuneri prn faptul cU sunt mai scurte i urmUresc pe l$n!U dezvoltarea e#primUrii elevilor aplicarea unor re!uli !ramaticale i orto!rafice. <e abordeazU oral sau Kn scris, la clasele a III-a i a I;-a. Ana din formele compunerilor !ramaticale are la bazU un material concret dat. 3e e#emplu, dacU se urmUrete consolidarea scrierii unor cuvinte ca: s-a dus, s-au vorbit, rUm$i sau mer!i, etc., se dU ca sarcinU elaborarea unei compuneri scurte Kn care sU se !UseascU orto!ramele respective. /n cazul Kn care compunerea este oralU cuvintele se referU la *-, orto!rame. (ici compunerea scrisU nu presupune multe e#emple, e#punerea !ramaticalU nefiind o lecie, o orU de curs, ci un e#erciiu Kn cadrul leciei. A$t tip /% %,%r!i i# %"t% !omp#n%r%a 5ramati!a$E $i.%rE2 3e e#emplu12escriei pe scurt, o c3l3torie 6n care s3 folosii substantive proprii12 V criei o compunere cu titlulLL8a ma!azinMM6n care s3 folosii semnul dou3 puncte-71 i virgula 6n enumer3ri12 V+ompunei un dialog folosind semnul 6ntreb3rii, semnul exclam3rii, linia de dialog, dou3 puncte i virgula1. "ici elevul se concentreazU at$t asupra e#punerii c$t i asupra rezolvUrii sarcinilor de limba rom$nU. /ntruc$t ele solicitU un efort intelectual din partea elevilor, considerUm cU nu trebuie sU se desfUoare spre sf$ritul orei, c$nd se poate manifestU fenomenul de obosealU, ci Kn momentul leciei Kn care elevii pot face faU unui asemenea efort. >.- Cor%!tar%a9 /i"!#tar%a 6i %va$#ar%a !ompo1i ii$or Corectarea este operaia cea mai KnsemnatU pe lini formUrii priceperilor i deprinderilor practice de a compune, pentru cU ea are rolul de KntUrire sau de sancionare a rezultatelor KnvUUturii. Elevii simt nevoia sU-i vadU confirmatee succesele, sU li se arate i sU li se corecteze !reelile. /n ceea ce-l privete pe KnvUUtor, corectarea Ki permite sU constate la timp lipsurile din activitatea elevilor i sU intervinU oportun pentru eliminarea lor.

'+

Eficiena corectUrii e#erciiilor elevilor este Kn funcie derespectarea mai multor cerine i anume: -sU fie corectate Kn mod operativ, elimin$ndu-se intervalele de timp, prea mari Kntre elaborare i corectare2 -sU fie KnsoitU de Kntocmirea evidenei !reelilor2 -sU se evite utilizarea permanentU a aceleiai tehnici de corectare2 -sU aibU un caracter emulativ2 -sU fie adecvatU particularitUilor individuale ale elevilor2 -sU implice treptat i difereniat elevii Kn activitatea de autocorectare ce presupune preocuparea pentru formarea obinuinei lor de a lucra independent2 -sU aibU caracter sistematic2 =o/a$itE i$% /% !or%!tar% sunt Kn funcie de mai muli factori: studiul formUrii deprinderilor de a compune, v$rsta elevilor, particularitUile psihice individuale ale fiecUrui elev, !radul de dificultate al temei, tipul compoziiei abordate, factorul care are rolul principal, Kn corectare. <e pot folosi mai multe modalitUi didactice de corectare. a. Cor%!tar%a /% !Etr% DnvE Etor constU Kn efectuarea corectUrii inte!rale a !reelilor, prin corectarea compoziiilor, de cUtre KnvUUtor Kn clasU sau acasU. IatU c$teva indicaii: -se pornete de la cerinele !enerale pentru orice compoziie c$t i de la cerinele speciale privind tipul de compoziie Kn cauzU2 -se urmUte apoi: -dacU s-a tratat efectiv subiectul i nu se emit !eneralitUi2 -ri!uozitatea planului, %proporia pUrilor, le!Utura lo!icU dintre pUri, KnlUnuirea ideilor&2 -volumul de cunotine%Knele!erea temeinicU a lor, e#actitatea tiinificU, de informaii, ar!umentarea i motivarea informaiilor&2 -modul de redactare%vocabularul folosit:bo!at, sUrac2 corectitudinea construciilor sintactice: propoziii-fraze, aezarea Kn pa!inU, orto!rafia, punctuaia, aspectul !eneral, acurateea pa!inii, cum sunt scrise literele, poziia scrisului, faU de liniatura caietului&2 -se scriu, la sf$ritul compunerii, c$teva observaii%impresia !eneralU, sublinierea ori!inalitUii, a calitUii i a lipsurilor mai mari&. .. Cor%!tar%a prin a!tivitat%a in/%p%n/%ntE a %$%v#$#i urmUrete sU formeze elevii pentru autocontrol. <e realizeazU prin mai multe procedeee, dintre care amintim intervenia Kn te#t a KnvUUtorului prin folosirea unor semne convenionale. Cunosc$nd semnificaia semnelor, elevul este pus Kn situaia de a !Usi i de a-i corecta !reelile semnalate. !. Cor%!tar%a prin /ia$o5 !# !$a"a are ca scop evitarea sau dezautomatizarea unor deprinderi ne!ative i efectuarea contientU a scrierii. Ea se folosete dupU ce KnvUUtorul a verificat acasU o parte din compoziii, deci Kn lecii speciale, dar se poate aplica i spontan, Kn timpul elaborUrii Kn clasU a unui te#t. Behnica de lucru, constU Kn punerea elevului care a fUcut o anumitU !reealU%de plan, de coninut, ar!umentare, redactare, punere Kn pa!inU, etc.& sU spunU de ce a scris aa apoi, prin dialo! cu el sU arate Kn ce constU !reeala i cum e corect.

+:

= altU formU de verificare a lucrUrilor este autocontrolul. Elevii trebuie obinuii ca dupU terminarea comunicUrilor sU le citeascU de douU ori. rima datU sU poatU urmUri cu atenie coninutul, lo!ica KnlUnuirii ideilor, folosirea cuvintelor, a e#presiilor, iar a doua citire sU vizeze orto!rafia i punctuaia. Di"!#tar%a !ompo1i ii$or Importana discutUrii e#erciiilor de compoziie ale elevilor constU Kn aceea cU imprimU seriozitate Kn efectuarea sarcinilor pe aceastU linie, menine treaz interesul pentru munca de elaborare, c$t i spiritul de emulaie, contribuie alUturi de corectare, la depistarea operativU a !reelilor, la contientizarea procesului de KmbunUtUire a priceperilor i deprinderilor le!ate de comunicarea scrisU, opereazU, Kn fine, Kn sensul cultivUrii responsabilitUii faU de muncU i disciplinU. C%rin % 3iscutarea lucrUrilor necesitU: -imprimarea unui caracter sistematic operaiei2 -pre!Utirea ei temeinicU%Kntocmirea unui plan al discuiilor&2 -asi!urarea unui climat stimulativ. =o/a$itE i /% /i"!#tar% 3iscutarea compoziiilor poate avea loc Kn lecii curente i Kn lecii speciale. A. /n cazul $%! ii$or !#r%nt% discutarea se face individual, prin solicitarea Kn dialo!, a elevului Kn cauzU i Kn colectiv, prin antrenarea Kntre!ii clase. "mbele modalitUi au loc Kn momentul afectat aa-zisei verificUri a cunotinelor sau a temei pentru acasU i se desfUoarU dupU tehnica Kn !eneral cunoscutU. =rdinea operaiilor este: -anunarea activitUii ce urmeazU a se efectua2 -precizarea obiectivelor de urmUrit i a tehnicii de folosit: numirea elevilor care vor citi2 -ordinea compoziiilor sau a compozitorilor2 -adresarea de KntrebUri autorilor de cUtre elevii din clasU i rUspunsurile la KntrebUri2 -desfUurarea discuiilor cu privire la te#tele audiate2 -replica datU de autorii observaiilor ce li s-au fUcut2 -concluziile KnvUUtorului sau profesorului. ;. L%! ii$% "p%!ia$% de discutare a compoziiilor se or!anizeazU la anumite intervale, Kn anumite etape ale procesului instructiv-educativ i au ca scop Knre!istrarea pro!reselor elevilor Kn formarea deprinderilor de a compune, c$t i a lipsurilor, pentru a stabili, Kn consecinU, liniile de perspectivU. "cest !en de lecii se pre!Utesc minuios, prin verificarea acasU a mai multor compoziii. 3esfUurarea lor parcur!e mai multe etape: -aprecieri !enerale%consideraii de ordin !eneral&2 -observaii i discuii concrete%inventar amUnunit de probleme, Kntocmit Kn timpul cercetUrii&, urmUrind: Jplanul compoziiei%e#istU sau nu, s-a respectat sau nu planul dat2 proporia pUrilor2 le!Utura dintre pUri&2 Jconinutul%dacU subiectul e tratat Kn Kntre!ime, dacU nu sunt di!resiuni, e#actitatea afirmaiilor, bo!Uia ideilor, ar!umentarera, e#emplificarea&2 -redactarea%punerea Kn pa!inU, vocabularul, construcia !ramaticalU, orto!rafia, punctuaia, stilul&2 tehnica discutUrii tuturor acestor probleme constU Kn

+*

semnalarea de cUtre KnvUUtor i punerea elevilor sU arate Kn ce constU !reeala, sU spunU cum este corect i sU motiveze soluiile, ca Kn cazul corectUrii prin dialo! cu clasa. -lectura unor compoziii sau pUri din ele%dacU nu este timp se citeazU numele elevilor care au alcUtuit teme bune i foarte bune&2 -distribuirea caietelor%timp Kn care elevii Ki studiazU, individual te#tele, formuleazU, eventual unele KntrebUri&2 -concluzii%KnvUUtorul aratU succesele Knre!istrate, Kntre timp de elevi i fi#eazU c$teva sarcini pentru perioada urmUtoare&2 Eva$#ar%a %,%r!i ii$or /% !ompo1i i% Evaluarea se referU la activitatea de apreciere a pro!resului elevilor, la un moment dat, Kn formarea i dezvoltarea deprinderilor de a compune. Evaluarea periodicU a efortului KnvUUtorului oferU informaii pe baza cUrora sunt posibile: pro!nosticarea%elevul este pre!Utit pentru a trece la o altU etapU de in"tr#ir%K&2 c$ntUrirea%verificarea achiziiilor, aprecierea pro!resului, situarea la un moment dat Kntrun anumit !rup&2 /ia5no"ti!ar%a%ce anume se aratU a fi Knsuit, e#ersat&. Importana evaluUrii este datU, aadar de principalele ei funcii: !on"tatativE(control&, %/#!ativE%stimulativU&, "%$%!tivE%de ierarhizare&, "o!ia$E. Este nevoie de respectarea urmUtoarelor cerine: a. evaluarea compoziiilor ca i corectarea lor, trebuie fUcutU consecvent i sistematic la anumite intervale de timp, i Kn cadrul studierii tuturor obiectivelor de KnvUUm$nt2 .. evaluarea concretizatU Kn calificative, nefiind o operaie cu valoare Kn sine, trebuie subordonatU finalitUii !eniale de optimizare a deprinderilor de e#primare scrisU2 !. aprecierea compoziiilor trebuie sU urmUreascU, simultan obiective precise i variate2 /. evaluarea presupune plasticitate, afectiv-intelectivU, din partea cadrelor didactice, pentru a surprinde, coeficientul personal implicat Kn compoziiile corectate i determinat de particularitUile de v$rstU ale elevilor2 %. evaluarea compoziiilor impune multU atenie, efort de concentrare, obiectivitate, prntru KnlUturarea urmUtoarelor an#io!ene, ale unor posibile erori, determinate de stereotipie, efectul halo etc. "tunci c$nd se parcur!e o perioadU limitatU de instruire%o lecie, un !rup de lecii& i se verificU i se apreciazU pro!resul realizat de elev, are loc o eveluare pro!resivU. /nvUUtorul primete informaii Kn le!UturU cu acumulUrile de cunotine pentru atin!erea obiectivului propus. /n funcie de aceasta Ki re!leazU procesul de pre!Utire-KnvUare Kn vederea optimizUrii lui. 3upU o etapU mai mare de instruire%un semestru, un an colar& se desfUoarU evaluarea sumativU, pentru a se verifica modul Kn care au fost realizate obiectivele !enerale ale disciplinei. Evalu$nd randamentul colar KnvUUtorul comparU rezultatele obinute de elevi, cu obiectivele intructiv-educative, apreciazU eficiena metodelor i procedeelor folosite i se preocupU de optimizarea procesului de predare-KnvUare.

+,

+5