DATA: 1.04.

2010
CLASA: a VI-a B
ARIA CURRICULAR: Limb i comunicare
OBIECTUL: Limba i literatura romn
UNITATEA DE NVARE: Imagini i descriere
SUBIECTUL: Adverbul
TIPUL LECIEI: de fiare a cunotin!elor
Competene generale:
4. "tili#area corect i adec$at a limbii romne %n &roducerea de mesa'e
scrise( %n diferite contete de reali#are( cu sco&uri di$erse.
Competene specifice:
2.). *es&ectarea normelor morfo-sintactice %n &ro&o#iii i %n fra#e.
).). +esi#area corectitudinii i $alorii e&resi$e a categoriilor gramaticale i
leicale %n$ate( %ntr-un tet citit.
coala cu clasele I VIII oimari, Prahova
Profesor Elena-Cristina Torctoru
4.4. "tili#area corect a fleiunii nominale i $erbale %n tetul scris( utili#nd
corect semnele ortografice i de &unctuaie.
Obiective operaionale: La sfritul orei, elevii vor fi capabili:
s identifice ad$erbele din e&rimarea oral i scris,
s defineasc ad$erbul,
s anali#e#e morfologic i sintactic ad$erbele din enun!urile date,
s dea eem&le de diferite ad$erbe.
s stabileasc gradele de com&ara!ie ale ad$erbelor,
Strategia didati!:
"et#de $i %r#edee: con$ersa!ia( eerci!iul( 'ocul didactic( anali#a
gramatical.
&#r'e de #rga(i)are: acti$itate frontal( &e gru&e i indi$idual.
"i*l#ae de +(v!,!'-(t: fie de lucru( teste de e$aluare( manualul.
Bibli#gra.ie:
1. Limba i literatura romn( manual &entru clasa a VI-a( -d. .LL.
2. /arfene( 0.( Metodica studierii limbii romne, /olirom( Iai( 1111.
). Gramatic. Fie de lucru( /aralela 42( /iteti( 2001.
4. /o&escu( 3tefania( Gramatica practic a limbii romne( -d. 4e#it(
2004.
Re/ur/e: ca&acitatea de %n$!are a ele$ilor.
5in &unctul de $edere al ca&acit!ii de %n$!are( clasa este omogen.
6a'oritatea ele$ilor dis&un de ca&acit!i rece&ti$e s&orite( iar restul &osed resurse
suficiente astfel %nct s colabore#e cu &rofesorul &entru o desfurare a acti$it!ii
didactice.
Ti'%: 20 de minute.
Demersul didactic
ETAPELE
LECIEI TIMP ELEMENTELE DE CONINUT
STRATEGII DIDACTICE EVALUARE
Metode Mijloace
1. Momentl
o!"ani#ato!ic
1 - Salutul
- Notarea absenilor n catalog
- Profesorul va avea grij ca elevii s i
pregteasc materialele necesare orei de
limba i literatura romn
- Profesorul va asigura linitea i
disciplina clasei pentru o bun
desfurare a activitii didactice
$. Ve!i%ica!ea
temelo!
! - "levii au avut ca tem s compun un
te#t de $-% rnduri cu titlul n parc n care
s foloseasc & adverbe la grade de
comparaie diferite
- Profesorul va verifica modul n care
elevii au alctuit tema dat ora trecut
"levii sunt solicitai apoi s citeasc' sunt
pui s motive(e' antrenndu-se prin
ntrebri ntreaga clas
"#plicaia )nali(a temei
&. Ca'ta!ea
aten(iei
& - Profesorul le propune elevilor un joc
numit *"u (ic verb' tu (ici adverb+
,Profesorul va pronuna $-- verbe' iar
elevii vor trebui s ofere ct mai multe
adverbe .e e#emplu/ 0erg repede 1 ncet
1 duios2
3oc didactic
*"u (ic verb' tu
(ici adverb+
4bservare
sistematic
). Ann(a!ea
*+iectli ,i
enn(a!ea
o+iecti-elo!
5 - Profesorul anun tema i obiectivele
leciei/ '')st(i vom continua s vorbim
despre adverb i vom ncerca s re(olvm
ct mai multe e#erciii astfel nct la
sfritul acestei ore s putei fi capabili s
definii adverbul i s recunoatei diverse
tipuri de adverbe .e asemenea' trebuie
s recunoatei care adverbe pot avea
grade de comparaie+
- Profesorul notea( titlul la tabl' iar
elevii notea( pe caiete
"#plicaia 0anual 4bservare
sistematic
.. Di!ija!ea
/n-0(0!ii
&6 - Profesorul mparte fiele de lucru
elevilor .up ce le va oferi elevilor
indicaiile necesare' acetia vor ncepe
efectuarea e#erciiilor de la ane#a 1
"#punerea
7onversaia
"#erciiul
0anualul
8ia de
lucru
9ncuraje( i
ajut elevii pe
parcursul
ntregii lecii
"valuare
oral
:ucrul n
ec;ip
4bservare
sistematic
1. Reali#a!ea
%eed2+ac32li
$ - 4binerea performanei se reali(ea(
printr-o fi de lucru ,ane#a 52 pe care
elevii o vor completa pe ba(a celor
discutate n clas
- Se verific activitatea independent a
elevilor i se corectea( eventualele
greeli
7onversaia
"#erciiul
8i de
lucru
4bservare
sistematic
4. A*i"!a!ea
!eten(iei ,i a
t!an*%e!li
5 - Profesorul preci(ea( tema pentru
acas/ Imagineaz-i o convorbire ntre
un leu nchis n cuca unei grdini
zoologice i un leu aflat n libertate,
folosind cel puin 8 adverbe diferite,
dintre care 4 la grade de comparaie
diferite
7onversaia
5. A'!ecie!i
%inale
& - Profesorul face aprecieri generale i
individuale' po(itive i negative
)precie(
activitatea
elevilor prin
note
ANEXA NR. 1.
1. 7orma!i cu a'utorul sufielor ad$erbe de la cu$intele:
&rieten88888.. cruce88888..
cine888888 $itea#88888.
2. /reci#a!i $aloarea morfologic a cu$intelor subliniate:
Ionel scrie frumos.
7rumosul este &este tot.
Biatul este frumos.
). .lctui!i enun!uri cu urmtoarele omofone:
demult 9 8888888888888..
de mult 9 8888888888888.
altfel 9 88888888888888.
alt fel 9 88888888888888
odat 9 88888888888888
o dat 9 88888888888888
4. 0orectea# greelile din enun!urile:
Vom munci cei mai bine.
0el mai am&lu de#btute au fost &roblemele de educa!ie.
6ai te-a c:emat $reodat;
+untem fermi con$ini c $om reui.
La &etrecere $om merge c!i mai mul!i.

2. 4rece!i ad$erbul repede la gradele de com&ara!ie indicate:
po(itiv/ <<<<<<<<<<<<<<<<<<<
comparativ = de superioritate<<<<<<<<<<
- de egalitate<<<<<<<<<<<<
- de inferioritate<<<<<<<<<<
superlativ = relativ de superioritate<<<<<<<<
de inferioritate88888888.
- absolut88888888888888
<. .nali#ea# ad$erbele din tetul de mai 'os:
>i ei mergeau mai greu? acum sfriser vorba i nu ndr(neau s se uite unul
la altul<4pincile fir aspru pe g;ea Se apucar amndoi de umeri i' ncet' trecur
dincolo' pe podiul lucios' prin tcerea tainic a nserrii
ANEXA NR. 2.
1. *s&unde cu .de$rat sau 7als:
88 .d$erbul este &arte de $orbire fleibil.
88 .d$erbul arat caracteristica unei ac!iuni.
88 .d$erbul se %nrudete cu ad'ecti$ul &rin categoria
gramatical a ca#ului.
88 =n enun!ul "i0ai a /#/it el 'ai devre'e. cu$ntul
subliniat este la gradul com&arati$ de inferioritate.
88 =n eem&lul V#rbe$te b-lb-it1 cu$ntul marcat este
ad'ecti$.
88 .d$erbul %riete(e$te s-a format &rin com&unere.
Tem pentru acas.
Imagineaz-i o convorbire ntre un leu nchis n cu ca
unei grdini zoologice i un leu aflat n libertate, folosind cel
puin 8 adverbe diferite, dintre care 4 la grade de
comparaie diferite.
DATA: 1.04.2010
CLASA: a VI-a B
coala cu clasele I VIII oimari, Prahova
Profesor Elena-Cristina Torctoru
ARIA CURRICULAR: Limb i comunicare
OBIECTUL: Limba i literatura romn
UNITATEA DE NVARE: Imagini i descriere
SUBIECTUL: Adverbul
TIPUL LECIEI: de fiare a cunotin!elor
Competene generale:
4. "tili#area corect i adec$at a limbii romne %n &roducerea de mesa'e
scrise( %n diferite contete de reali#are( cu sco&uri di$erse.
Competene specifice:
2.). *es&ectarea normelor morfo-sintactice %n &ro&o#iii i %n fra#e.
).). +esi#area corectitudinii i $alorii e&resi$e a categoriilor gramaticale i
leicale %n$ate( %ntr-un tet citit.
4.4. "tili#area corect a fleiunii nominale i $erbale %n tetul scris( utili#nd
corect semnele ortografice i de &unctuaie.
Obiective operaionale: La sfritul orei, elevii vor fi capabili:
s identifice ad$erbele din e&rimarea oral i scris,
s defineasc ad$erbul,
s anali#e#e morfologic i sintactic ad$erbele din enun!urile date,
s dea eem&le de diferite ad$erbe.
s stabileasc gradele de com&ara!ie ale ad$erbelor,
Strategia didati!:
"et#de $i %r#edee: con$ersa!ia( eerci!iul( 'ocul didactic( anali#a
gramatical.
&#r'e de #rga(i)are: acti$itate frontal( &e gru&e i indi$idual.
"i*l#ae de +(v!,!'-(t: fie de lucru( teste de e$aluare( manualul.
Bibli#gra.ie:
1. Limba i literatura romn( manual &entru clasa a VI-a( -d. .LL.
2. /arfene( 0.( Metodica studierii limbii romne, /olirom( Iai( 1111.
). Gramatic. Fie de lucru( /aralela 42( /iteti( 2001.
4. /o&escu( 3tefania( Gramatica practic a limbii romne( -d. 4e#it(
2004.
Re/ur/e: ca&acitatea de %n$!are a ele$ilor.
5in &unctul de $edere al ca&acit!ii de %n$!are( clasa este omogen.
6a'oritatea ele$ilor dis&un de ca&acit!i rece&ti$e s&orite( iar restul &osed resurse
suficiente astfel %nct s colabore#e cu &rofesorul &entru o desfurare a acti$it!ii
didactice.
Ti'%: 20 de minute.
Demersul didactic
ETAPELE
LECIEI TIMP ELEMENTELE DE CONINUT
STRATEGII DIDACTICE EVALUARE
Metode Mijloace
1. Momentl
o!"ani#ato!ic
1 - Salutul
- Notarea absenilor n catalog
- Profesorul va avea grij ca elevii s i
pregteasc materialele necesare orei de
limba i literatura romn
- Profesorul va asigura linitea i
disciplina clasei pentru o bun
desfurare a activitii didactice
$. Ve!i%ica!ea
temelo!
! - "levii au avut ca tem s compun un
te#t de $-% rnduri cu titlul n parc n care
s foloseasc & adverbe la grade de
comparaie diferite
- Profesorul va verifica modul n care
elevii au alctuit tema dat ora trecut
"levii sunt solicitai apoi s citeasc' sunt
pui s motive(e' antrenndu-se prin
ntrebri ntreaga clas
"#plicaia )nali(a temei
&. Ca'ta!ea
aten(iei
& - Profesorul le propune elevilor un joc
numit *"u (ic verb' tu (ici adverb+
,Profesorul va pronuna $-- verbe' iar
elevii vor trebui s ofere ct mai multe
3oc didactic
*"u (ic verb' tu
(ici adverb+
4bservare
sistematic
adverbe .e e#emplu/ 0erg repede 1 ncet
1 duios2
). Ann(a!ea
*+iectli ,i
enn(a!ea
o+iecti-elo!
5 - Profesorul anun tema i obiectivele
leciei/ '')st(i vom continua s vorbim
despre adverb i vom ncerca s re(olvm
ct mai multe e#erciii astfel nct la
sfritul acestei ore s putei fi capabili s
definii adverbul i s recunoatei diverse
tipuri de adverbe .e asemenea' trebuie
s recunoatei care adverbe pot avea
grade de comparaie+
- Profesorul notea( titlul la tabl' iar
elevii notea( pe caiete
"#plicaia 0anual 4bservare
sistematic
.. Di!ija!ea
/n-0(0!ii
&6 - Profesorul mparte fiele de lucru
elevilor .up ce le va oferi elevilor
indicaiile necesare' acetia vor ncepe
efectuarea e#erciiilor de la ane#a 1
"#punerea
7onversaia
"#erciiul
0anualul
8ia de
lucru
9ncuraje( i
ajut elevii pe
parcursul
ntregii lecii
"valuare
oral
:ucrul n
ec;ip
4bservare
sistematic
1. Reali#a!ea
%eed2+ac32li
$ - 4binerea performanei se reali(ea(
printr-o fi de lucru ,ane#a 52 pe care
elevii o vor completa pe ba(a celor
discutate n clas
- Se verific activitatea independent a
elevilor i se corectea( eventualele
greeli
7onversaia
"#erciiul
8i de
lucru
4bservare
sistematic
4. A*i"!a!ea
!eten(iei ,i a
t!an*%e!li
5 - Profesorul preci(ea( tema pentru
acas/ Imagineaz-i o convorbire ntre
un leu nchis n cuca unei grdini
zoologice i un leu aflat n libertate,
folosind cel puin 8 adverbe diferite,
dintre care 4 la grade de comparaie
diferite
7onversaia
5. A'!ecie!i
%inale
& - Profesorul face aprecieri generale i
individuale' po(itive i negative
)precie(
activitatea
elevilor prin
note
ANEXA NR. 1.
2. 7orma!i cu a'utorul sufielor ad$erbe de la cu$intele:
&rieten88888.. cruce88888..
cine888888 $itea#88888.
<. /reci#a!i $aloarea morfologic a cu$intelor subliniate:
Ionel scrie frumos.
7rumosul este &este tot.
Biatul este frumos.
>. .lctui!i enun!uri cu urmtoarele omofone:
demult 9 8888888888888..
de mult 9 8888888888888.
altfel 9 88888888888888.
alt fel 9 88888888888888
odat 9 88888888888888
o dat 9 88888888888888
?. 0orectea# greelile din enun!urile:
Vom munci cei mai bine.
0el mai am&lu de#btute au fost &roblemele de educa!ie.
6ai te-a c:emat $reodat;
+untem fermi con$ini c $om reui.
La &etrecere $om merge c!i mai mul!i.

2. 4rece!i ad$erbul repede la gradele de com&ara!ie indicate:
po(itiv/ <<<<<<<<<<<<<<<<<<<
comparativ = de superioritate<<<<<<<<<<
- de egalitate<<<<<<<<<<<<
- de inferioritate<<<<<<<<<<
superlativ = relativ de superioritate<<<<<<<<
de inferioritate88888888.
- absolut88888888888888
<. .nali#ea# ad$erbele din tetul de mai 'os:
>i ei mergeau mai greu? acum sfriser vorba i nu ndr(neau s se uite unul
la altul<4pincile fir aspru pe g;ea Se apucar amndoi de umeri i' ncet' trecur
dincolo' pe podiul lucios' prin tcerea tainic a nserrii
ANEXA NR. 2.
1. *s&unde cu .de$rat sau 7als:
88 .d$erbul este &arte de $orbire fleibil.
88 .d$erbul arat caracteristica unei ac!iuni.
88 .d$erbul se %nrudete cu ad'ecti$ul &rin categoria
gramatical a ca#ului.
88 =n enun!ul "i0ai a /#/it el 'ai devre'e. cu$ntul
subliniat este la gradul com&arati$ de inferioritate.
88 =n eem&lul V#rbe$te b-lb-it1 cu$ntul marcat este
ad'ecti$.
88 .d$erbul %riete(e$te s-a format &rin com&unere.
Tem pentru acas.
Imagineaz-i o convorbire ntre un leu nchis n cu ca
unei grdini zoologice i un leu aflat n libertate, folosind cel
puin 8 adverbe diferite, dintre care 4 la grade de
comparaie diferite.
PROIECT DE LECTIE
U(itate de i(vata'a(t: 3oala cu cls I-VIII(
Data : 11.02.2011
Pr#%u(at#r: Cla/a: a VII-a
Arria urriulara: Lmb si comunicare
Di/i%li(a: Limba si literatura romana
Te'a letiei: Adverbul
Ti%ul letiei: =nsuire de noi cunotin!e
Obietive #%erati#(ale: O2 3 s defineasc ad$erbul
O4 3 sa clasifice ad$erbele du&a alcatuire,
O5 3 sa recunoasca ad$erbele du&a sens ,
O6 3 sa recunoasca ad$erbele du&a &ro$enienta si cele
&ronominale .
Strategia didatia:
"et#de /i %r#edee: con$ersatia( e&licatia( ( &roblemati#area( desco&erirea(
eercitiul,
"i*l#ae didatie: manualul( fise indi$iduale( tabla( caietul.

&#r'a de #rga(i)are: frontala si indi$iduala
Evaluare: formati$a( orala( reali#ata &e &arcursul lectiei.
Bibli#gra.ie : Limba si literatura romana( manual &entru clasa a VII 9a ( .leandru 0risan( +ofia
5obre si 7lorentina +ami:aian( Bucuresti(
ed. @umanitas( 2001,
Dictionar de terminologie literara &entru clasele V-A Babriela 5inu( 6aria Cbarcea(
-editia a )-a- /itesti( /aralela 42( 2004,
6anual &re&arator
DDD.didactic.ro
"e'e(te
ale
letiei
Ti'% Ob1 C#(ti(ut Strategia didatia
"et1
/i
%r#1
"i*1
did
&#r'
e de
#rg1
2 4 5 6 7 8 9
"#'e(t
#rga(i3
)at#ri
2 min - salutul,
- notarea absentilor,
0on$ersatia .ct.
frontala
Veri.iarea
u(#/ti(tel#r
a(teri#are
2 min 3se $erifica tema &entru acasa, con$ersa!ia .ct.
frontal
Ca%tarea
ate(tiei
? min +e scrie &e tabla un ad'ecti$ si un ad$erb:frumos si acolo
si se incearca ( &rin intrebari( identificarea morfologica a
cu$intelor.
e&licatia tabla .ct.
frontal
E(u(tarea
te'ei /i a
#bietivel#r
2 min - &ornind de la aceasta( &rofesorul $a scrie titlul lectiei
&e tabla:Adverbul ( si $a &re#enta obiecti$ele acestei
lectii,
con$ersatia tabla .ct.
frontal
Diri*area
i(vatarii /i
#(e:iu(ea
i(ver/a
;%e t#t
%arur/ul
letiei<
)0 min O2
O4
O5
Adverbul este partea de vorbire neflexibila care arata o
caracteristica a unei actiuni, a unei stari sau a unei
insusiri.
Dupa alcatuire adv sunt
Si'%le: acolo, aici, aproape, bine, inainte,abia etc.
C#'%u/e: alaltaieri, aseara, asta!seara ,alene
intotdeauna ,undeva etc.
5in eem&lele date( ele$ii trebuie sa aleaga ad$erbele
care arata tim&ul modul si locul. .cest lucru se reali#ea#a
oral datorita dialogului.
Dupa sens adv sunt clasificate in
Adverbe de l#:aici, departe, aproape, acolo etc
Adverbe de ti'%: acum, aici,ieri, tar"iu, odata etc
Adverbe de '#d: abia, alene asa , bine, romaneste etc
-/rin ce mi'loc intern de imbogatire a $ocabularului s-a
format ad$erbul romaneste;
- 5eci( eista ad$erbe care se formea#a in interiorul limbii
&rin mi'loacele interne de imbogatire a $ocabularului.
Lectura
desco&erirea
0on$ersa!ia
4abla
caietul
.ct
frontal
&i/a de luru
Cl/ a VII3a
21Ord#(a,i adverbele date= +( .u(,ie de eri(,ele tabelului:
acolo, alaltieri, btrnete, cteodat, #mpreun, frumos, noaptea,unde$ %ndeva, cnd, poate,
aproape, cruci, devreme, seara,cum$ &t, oriunde, ru, incet, repede, primavara, oricum,
desigur.
De loc De mod De tim' De!i-ate Com'*e Inte!o"ati-e Relati-e Ne6ota!ate P!edicati-e
PROIECT DE LECTIE
U(itate de i(vata'a(t: 3oala cu cls I-VIII(
Data : 11.02.2011
Pr#%u(at#r: Cla/a: a VII-a
Arria urriulara: Lmb si comunicare
Di/i%li(a: Limba si literatura romana
Te'a letiei: Adverbul
Ti%ul letiei: =nsuire de noi cunotin!e
Obietive #%erati#(ale: O2 3 s defineasc ad$erbul
O4 3 sa clasifice ad$erbele du&a alcatuire,
O5 3 sa recunoasca ad$erbele du&a sens ,
O6 3 sa recunoasca ad$erbele du&a &ro$enienta si cele
&ronominale .
Strategia didatia:
"et#de /i %r#edee: con$ersatia( e&licatia( ( &roblemati#area( desco&erirea(
eercitiul,
"i*l#ae didatie: manualul( fise indi$iduale( tabla( caietul.

&#r'a de #rga(i)are: frontala si indi$iduala
Evaluare: formati$a( orala( reali#ata &e &arcursul lectiei.
Bibli#gra.ie : Limba si literatura romana( manual &entru clasa a VII 9a ( .leandru 0risan( +ofia
5obre si 7lorentina +ami:aian( Bucuresti(
ed. @umanitas( 2001,
Dictionar de terminologie literara &entru clasele V-A Babriela 5inu( 6aria Cbarcea(
-editia a )-a- /itesti( /aralela 42( 2004,
6anual &re&arator
DDD.didactic.ro
"e'e(te
ale
letiei
Ti'% Ob1 C#(ti(ut Strategia didatia
"et1
/i
%r#1
"i*1
did
&#r'
e de
#rg1
2 4 5 6 7 8 9
"#'e(t
#rga(i3
)at#ri
2 min - salutul,
- notarea absentilor,
0on$ersatia .ct.
frontala
Veri.iarea
u(#/ti(tel#r
a(teri#are
2 min 3se $erifica tema &entru acasa, con$ersa!ia .ct.
frontal
Ca%tarea
ate(tiei
? min +e scrie &e tabla un ad'ecti$ si un ad$erb:frumos si acolo
si se incearca ( &rin intrebari( identificarea morfologica a
cu$intelor.
e&licatia tabla .ct.
frontal
E(u(tarea
te'ei /i a
#bietivel#r
2 min - &ornind de la aceasta( &rofesorul $a scrie titlul lectiei
&e tabla:Adverbul ( si $a &re#enta obiecti$ele acestei
lectii,
con$ersatia tabla .ct.
frontal
Diri*area
i(vatarii /i
#(e:iu(ea
i(ver/a
;%e t#t
%arur/ul
letiei<
)0 min O2
O4
O5
Adverbul este partea de vorbire neflexibila care arata o
caracteristica a unei actiuni, a unei stari sau a unei
insusiri.
Dupa alcatuire adv sunt
Si'%le: acolo, aici, aproape, bine, inainte,abia etc.
C#'%u/e: alaltaieri, aseara, asta!seara ,alene
intotdeauna ,undeva etc.
5in eem&lele date( ele$ii trebuie sa aleaga ad$erbele
care arata tim&ul modul si locul. .cest lucru se reali#ea#a
oral datorita dialogului.
Dupa sens adv sunt clasificate in
Adverbe de l#:aici, departe, aproape, acolo etc
Adverbe de ti'%: acum, aici,ieri, tar"iu, odata etc
Adverbe de '#d: abia, alene asa , bine, romaneste etc
-/rin ce mi'loc intern de imbogatire a $ocabularului s-a
format ad$erbul romaneste;
- 5eci( eista ad$erbe care se formea#a in interiorul limbii
&rin mi'loacele interne de imbogatire a $ocabularului.
Lectura
desco&erirea
0on$ersa!ia
4abla
caietul
.ct
frontal
&i/a de luru
Cl/ a VII3a
21Ord#(a,i adverbele date= +( .u(,ie de eri(,ele tabelului:
acolo, alaltieri, btrnete, cteodat, #mpreun, frumos, noaptea,unde$ %ndeva, cnd, poate,
aproape, cruci, devreme, seara,cum$ &t, oriunde, ru, incet, repede, primavara, oricum,
desigur.
De loc De mod De tim' De!i-ate Com'*e Inte!o"ati-e Relati-e Ne6ota!ate P!edicati-e
PROIECT DE LECTIE

PRO&ESOR : POTECASU ANCA > RO?ANA
DATA : 221@714@@9
CLASA : A V3 A
OBIECTUL : LI"BA SI LITERATURA RO"ANA
SUBIECTUL LECTIEI : ADVERBUL
TIPUL LECTIEI : DE INSUSIRE DE NOI CUNOSTINTE
OBIECTIVE OPERATIONALE :
21 COANITIVE: la /.ar/itul letiei= t#ti elevii /a .ie a%abili:
sa dea definitia ad$erbului,
sa arate ce &arti de $orbire determina ad$erbul,
sa recunoasca ad$erbele de loc( de tim& si de mod ,
sa clasifice ad$erbele du&a alcatuire( du&a inteles si du&a origine ,
sa identifice corect functiile sintactice ale ad$erbului ,
sa recunoasca ad$erbe &ro$enite din alte &arti de $orbire ,
sa ilustre#e in enunturi diferite functii sintactice ale ad$erbului ,
sa alcatuiasca enunturi in care anumite cu$inte &ot a$ea $aloare
morfologica de ad$erb sau ad'ecti$,
sa identifice corect &artile de $orbire determinate de ad$erb .
41 PSIBO"OTORII :
sa identifice corect $alorile morfologice ale unor cu$inte ,
sa nu confunde ad$erbele &ro$enite din substanti$e cu
substanti$ele.
STRATEAIA DIDACTICA:
1. "et#de /i %r#edee : se $or folosi( alternati$ sau combinat( metode si mi'loace &recum:
in$atarea &rin desco&erire( con$ersatia( e&licatia( dictarea( lucrul cu manualul( fisa de
lucru( sc:ema la tabla( lucrul in ec:i&e.
2. &#r'e de #rga(i)are a i(vatarii : in cadrul lectiei se $or folosi acti$itatea frontala(
alternati$ cu acti$itatea inde&endenta indi$iduala.
). Re/ur/e: ca&acitatile normale de in$atare ale ele$ilor.
4. "i*l#ae de i(vata'a(t: &re#entarea unor slide-are cu a'utorul la&to&-ului, tete
ling$istice, fise cu sarcini de lucru &entru ele$i, &lanse, testul de e$aluare formati$a E $e#i
fisa F.
2. Bibli#gra.ie: Limba romana( manual &entru clasa a V-a( de .leandru 0risan( +ofia
5obra( 7lorentina +ami:aian( -ditura @umanitas -ducational( Bucuresti( 2002, caietul
Limba( literatura( comunicare &entru clasa a V-a de 7l. Ionita( -. 0arstocea( .. 0oman(
V.Bal( 5. Gudor( L. +firlea( Bru&ul -ditorial .rt( 2002, .uiliarul Limba si literatura
romana &entru clasa a V-a. B:id com&let de &regatire. /re&arator &entru testarile
nationale( Bru&ul -ditorial .rt .rt( 2002.
DES&ASURAREA ACTIVITATII:
Hrgani#area clasei: se stabileste ordinea in clasa, asigurarea cu cele necesare
desfasurarii lectiei E caiete( creioane( fise( se notea#a absentii etc. F 4 'i(ute
21 Atuali)area u(#/ti(tel#r i(vatate a(teri#r :
- controlul caietelor de teme E cu obse$atii si a&recieri du&a ca# F si $erficarea modului in
care ele$ii au alcatuit tema data ora trecuta. 5 'i(ute
41 Ca%tarea ate(tiei elevil#r %e(tru ativitatea didatia e ur'ea)a:
4 'i(ute
- scurta discutie des&re &artile de $orbire fleibile si &artile de $orbire nefleibile
E clasificare( sc:ema la tabla F
51 A(u(tarea /ubietului letiei /i a #bietivel#r #%erati#(ale 2 'i(ut
/rofesorul s&une ca se $a ince&e studiul unei &arti de $orbire nefleibile si anume
ad$erbul . Va trebui ca in final sa...........E se anunta obiecti$ele o&erationale: 1( 2( )(.....F
4. Pre)e(tarea /ari(il#r de i(vatare: 27 'i(ute
3 +e lucrea#a &rimul eercitiu din manual( ele$ii identificand &artile de $orbire determinate
de cu$intele subliniate. +e notea#a cu rosu in caiete definitia ad$erbului a&oi se identifica
tot &e ba#a eecitiului din manual &artile de $orbire determinate de ad$erb.
- +e im&art ele$ii in gru&e Efiecare rand re&re#inta o gru&aF. .cestia $or identifica dintr-un
tet ad$erbele care arata locul( tim&ul si felul in care se desfasoara actiunea.
- +e &re#inta cu a'utorul la&to&-ului un material des&re ad$erb. /e ba#a materialului care
cu&rinde fa&te ilustrati$e de limba( ele$ii $or reali#a im&reuna cu &rofesorul sc:eme
continand clasificarea ad$erbului du&a alcatuire( du&a inteles si du&a origine.
- +e im&art fise de lucru ele$ilor continand eercitii &e care acestia le $or re#ol$a du&a ce
&rofesorul termina de &re#entat materialul si aduce e&licatiile necesare.
- /artea stanga a tablei se lasa libera &entru alcatuirea unor sc:eme care se com&letea#a
tre&tat.E $e#i fisele cu sc:emele F
71 C#(duerea i(vatarii /i d#ba(direa de (#i u(#/ti(te 28 'i(ute
3 -le$ii desfasoara ca acti$itate inde&endenta indi$iduala eercitiile de &e fisa de lucru(
eercitiile de &e fisele de lucru &re#entate cu la&to&-ul si in limita tim&ului eercitiile din
manual sau din caietul s&ecial.
81 A/igurarea .eedbaC3 ului 2 'i(ut
- .re loc &e &arcursul conducerii in$atarii( in$atarea facandu-se tre&tat( &rin a&recieri
$erbaleE - bineI( 5aI( -actI F.
>. Evaluarea .#r'ativa 8 'i(ute
- +e da ca acti$itate inde&endenta indi$iduala testul de e$aluare formati$a E $e#i fisa de
lucru F.
D1 A/igurarea rete(tiei /i a tra(/.erului 4 'i(ut
- +e da ca acti$itate inde&endenta acasa urmatoarele eecitii :
EBru&a I
0om&letea# s&a!iile &unctate cu ad$erbe &otri$ite i alctuiete o com&unere de 10-
12 rnduri &ornind de la &ro$erbul ob!inut.
&ine se scoal de................, ................. a'unge.
EBru&a II
0om&letea# s&a!iile &unctate cu ad$erbe &otri$ite i alctuiete o com&unere de 10-
12 rnduri &ornind de la &ro$erbul ob!inut.
La plcinte..............., la r"boi ................ .
EBru&a III
0om&letea# s&a!iile &unctate cu ad$erbe &otri$ite i alctuiete o com&unere de 10-
12 rnduri &ornind de la &ro$erbul ob!inut.
(u lsa pe .............. ce po)i face...................... .

F1 Re.le,ie a/u%ra ativit!,ii 4 'i(ute
- +curt discu!ie cu ele$ii ce $i#ea# &unerea %n e$iden! a &ailor demersului didactic &rin
%ntrebri de ti&ul:
o &e am studiat a"i$
o &u ce am #nceput lec)ia$
o &are au fost criterile de clasificare a adverbelor$ *xemple.
+e anun! gru&a E randul F J ele$ii care s-au descurcat foarte bine &e &arcursul lec!iei( se
&un note in catalog sau in catalogul &rofesorului.
Pr#.e/#r=
P#tea/u A(a3 R#:a(a
&ISA DE LUCRU
2. 4rece ad$erbele date( du&a felul in care sunt alcatuite( in tabelul de mai 'os: bineinteles,
totodata, apoi, azi, bine, undeva, niciodata, altfel, putin, ba, usor, intotdeuna, cumva,
acolo, sus, departe, jos.
.5V-*B- +I6/L- .5V-*B- 0H6/"+-
41 +electea#a ad$erbele si gru&ea#a-le &e cele cores&un#atoare( du&a inteles( conform
rubricilor date: agale, aici, acum, asa, bine, sus, ieri, zilnic, departe, odata, tarziu, indata,
oriunde, cumva, altfel, jos, niciodata, afara, mereu, mereu.

.5V-*B- 5- LH0 .5V-*B- 5- 6H5 .5V-*B- 5- 4I6/
5. .lcatuieste cu a'utorul sufielor E &rin deri$are F ad$erbe de la substanti$ele:
barbat ............................ tanar................................
$oinic............................. batran.........................
&rieten............................ $itea#...............................
scolar............................ france#...........................
&ie&t............................. cruce.............................
#i.................................

61 4rece alaturi $aloarea morfologica a cu$intelor subliniate E &artea de $orbire: ad'ecti$( ad$erb(
substanti$( etc.F:
rau adanc - s&une frumos -
glas frumos - $orbeste lim&ede -
a&a lim&ede - gandeste desc:is -
&ostim $inerea - $inerea este norocoasa -
$ara a sosit - $ara admiram gradina -
iarna este geroasa - iarna $om &atina 9
7. /reci#ea#a $aloarea morfologica a cu$intelor subliniate:
6ersul incet o ene$ea#a. ...................................
Vine incet. ......................................
7rumosul este &este tot. ...........................................
0o&ilul este intotdeauna frumos. ...........................................................
0o&ilul este intotdeauna frumosul mamei. .................................................
-a are un c:i& frumos. ...........................................
TEST DE EVALUARE &OR"ATIVA
1. 0iteste fiecare dintre urmatoarele afirmatii si incercuieste litera .( daca o consideri
ade$arata( iar daca o consideri gresita( litera B si scrie( in s&atiul re#er$at( afirmatia corecta:
A A 0u$antul tineresc este un ad$erb deri$at cu sufiul esc.
111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111
11111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111
A A 0u$antul prieteneste este un ad$erb deri$at cu sufiul este.
111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111
111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111
A A 0u$antul prietenesti nu este un ad$erb deri$at.
111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111
111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111
A A 0u$antul romaneste este un ad$erb deri$at.
111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111
A A 0u$antul vorbeste nu este ad$erb deri$at.
111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111
11111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111
41 Incercuieste litera cores&un#atoare fiecarui ras&uns corect:
.d$erbul subliniat in &ro&o#itia Apa cristalina curge domol peste pietre. determina:
aF substanti$ul apaG
bF $erbul curge,
cF substanti$ul pietre.
0u$antul subliniat din &ro&o#itia Maria recita frumos este:
aF ad$erb,
bF ad'ecti$,
cF substanti$.
0u$intele subliniate din structurile: gest amabil / vorbeste amabil / amabilul vanzator
sunt( in ordine:
aF ad'ecti$( ad'ecti$( ad$erb,
bF ad$erb( ad'ecti$( ad'ecti$,
cF ad'ecti$( ad$erb( ad'ecti$.
0u$antul subliniat din &ro&o#itia Dimineata ma trezesc devreme este:
aF ad$erb &ro&riu-#is,
bF substanti$,
cF ad$erb &ro$enit din substanti$.
0u$antul subliniat din &ro&o#itia Dimineata este luminoasa este:
aF ad$erb &ro$enit din substanti$,
bF ad$erb &ro&riu-#is,
cF substanti$.
51 .lcatuieste o com&unere( de cel mult cinci randuri( in care sa &re#inti emotia care te-a
cu&rins inaintea unui moment deosebit. 7oloseste( in redactarea com&unerii si ad$erbe.
+ublinia#a-leI 5a com&unerii un titlu adec$at momentului ales.
Adverbul-fisa de lucru
21 . Ide(ti.i! adverbele di( ur'!t#arele te:te1
Aru%ea)!3le +(tr3u( tabel a 'ai *#/1
aF. Acolo era un pr care fcea pere aa de bune+...,.
E 6. +ado$eanu( D#'(uH Tra(da.irF
bF. Dar tu s tii c eu dorm iepurete- i pe lng iti oc.i, mai am unul la ceaf, care ade pururea
desc.is i cu care vd noaptea i "iua, tot ce se face prin cas.
E I. 0reang( S#ara u trei (ur#riF
Adverbe de l# Adverbe de ti'% Adverbe de '#d
41 I(di! %ri( /!geat! uv-(tul deter'i(at de .ieare adverb di( te:tele de 'ai /u/11
51 C#'%letea)! u verbe la di.erite ti'%uri= %er/#a(e $i (u'ere /%a,iile %u(tate:
acolo /. m!am plimbat toamna/. ......................... oriunde/..........................
diminea)a/....................
0. ... ............ 0. ......................... 0..........................
0.....................
1.......................... 1........................... 1..........................
1......................
departe/. ................... oricnd/. ........................... repede /......................... ...............................
asa
0................... 0............................ 0.......................... .................................
1................... 1............................. 1........................... ................................
61 I(di! '#dul= ti'%ul $i %er/#a(a verbel#r di( e(u(,urile u are ai e:e'%li.iat la e:1 51
71 C#(/truie$te %r#%#)i,ii +( are uvi(tele date 'ai *#/ /! .ie= %e r-(d= adverbe $i
/ub/ta'tive:
seara
....................................... ...........................................................................
&rim$ara ........................................... ........................................................................

diminea!a ............................................... .........................................................................

luni ................................................ .. .......................................................................

noa&tea ................................................... ...............................................................................

duminica ..................................................... ............................................................................
8. Al!tuie$te %r#%#),ii +( are uvi(tele date /! deter'i(e=%e r-(d=u( /ub/ta(tiv $i u(
verb:
dificil .............................................................
re&ede ............................................................
$esel ............................................................
.calm.................................................................
fericit ...........................................................
ursu#................................................................
>. Al!tuie$te %r#%#)i,ii +( are /! u%ri()i adverbele .#r'ate %ri( derivare u a*ut#rul
/u.i:el#r ete de la uvi(tele de 'ai *#/:
romn .....................................................
brbat....................................................................
muntean .....................................................
ie&ure ....................................................................
oltean ......................................................
om .....................................................................
tnr .......................................................
&rieten .....................................................................
$oinic .......................................................
colar ......................................................................
D1 Tra(/rie adverbele di( te:tele de 'ai *#/=%rei)-(d +( dre%tul .ie!ruia:
Iu' /3a .#r'atG Iuv-(tul deter'i(at I.u(,ia /i(tati!1
aF. &u oc.ii de snge,cu barba vlvoi bF. &e s fac$%nde!mi st capul$
*l "boar oimete. Grabnic,.ai s!nc.id dulapul.
EB. 0obuc(Pa$a Ba/a(F EB. 0obuc(La #gli(d!F
F1Srie a(t#(i'ele ur'!t#arel#r adverbe $i al!tuie$te %r#%#)i,ii u ae/tea:
bineJ.....................................................
frumosJ.............................................................
aiciJ......................................................
re&edeJ..............................................................
desJ.......................................................
afarJ................................................................
susJ.......................................................
diminea!aJ.........................................................
#iuaJ.....................................................
tr#iuJ..............................................................
%nainteJ..................................................
&retutindeniJ ....................................................
adeseoriJ................................................
F1 Al!tuie$te u( te:t dial#gat +( are /! .#l#/e$ti $a/e adverbe $i a(t#(i'ele l#r1
%r#.1 "u(tea(u "irela3Beatri/
+coala cu clasele I-VIII Vladesti
7isa de lucru 9.d$erbul
0lasa a V-a
1.+ublinia#a ad$erbele din &ro$erbele de mai 'os :
aF*e&ede se satura cine mananca numai miere.
bF5in o suta de ie&uri de casa n-ai sa faci niciodata un cal(din o suta de banuieli n-ai sa
alcatuiesti niciodata o do$ada.
cF0and te aste&ti mai &utin atunci ai sa fi atacat.
dFLasa-ma sa rad acum si $oi &lange mai &utin.
eFHc:ii au acelasi limba' oriunde .
fF+a nu &astre#i mereu toate ouale in acelasi cos.
:F5egraba sa asculti (tar#iu sa graiesti.
2..sea#a &e coloane diferite in functie de ti&ul ad$erbului(ad$erbele intalnite in tetele de mai
sus.
).+crie antonimele urmatoarelor ad$erbe si alcatuieste &ro&o#itii cu acestea :
bineJ frumosJ aiciJ
re&edeJ desJ afaraJ
susJ dimineataJ #iuaJ
tar#iuJ inainteJ &retutindeniJ
4.7ormulea#a &ro&o#itii in care sa folosesti ad$erbe formate &rin deri$are de la cu$intele
urmatoare :bulgar,muntean,cioban,scolar,vitea",taran,cocos,om,dusman,turc
2.0om&letea#a cu $erbe la diferite tim&uri(&ersoane si numere s&atiile &unctate :
aici :1.m-am&limbat $ara :1. oricand :1
2. 2. 2.
). ). ).
a&roa&e:1. oricum:1. greu:1.
2. 2. 2.
). ). ).
seara:1. asa:1. bine:1
2. 2. 2.
). ). ).
<.7ormulea#a &ro&o#itii in care sa folosesti urmatoarele cu$inte cu $aloare de substanti$ si de
ad$erb:luni,"iua,primavara.
>.+crie &ro&o#itii in care sa folosesti urmatoarele cu$inte cu $aloare de ad'ecti$ si de
ad$erb :verde,usurel,iute,trist,discret.
?.+ublinia#a ad$erbele din tetele de mai 'os si &reci#ea#a &entru fiecare :
-cum s-a format
-cu$antul determinat
-functia sintactica
a2&u oc.ii de sange ,cu barba valvoi
*l "boara soimeste. 3EB.0osbuc(Pa/a Ba//a(F
b2 Dar tu sa sti ca eu dorm iepureste - si pe langa isti doi oc.i,mai am unul la ceafa,care
sade pururea desc.is si cu care vad noaptea si "iua,tot ce se face prin
casa. 3EI.0reanga(S#ara u trei (ur#riF
1.+crie un tet dialogat cu titlul K +unt cam&ion Lin care sa folosesti cinci ad$erbe si
antonimele lor.+ublinia#a ad$erbele folosite cu rosu si antonimele lor cu $erde.
10..lege forma corecta a c$u$intelor din enunturile :
MAltadata 4Alta data mama facea drob de /aste.
M.cum a gatit numai4nu mai stufat.
MBunicului ii e totuna4tot una daca face si co#onaci &entru ca el are diaber si nu
mananca.
M5ineinteles45ine inteles ca $om merge toti la slu'ba de In$iere.
11.Indicati functiile sintactice ale ad$erbelor subliniate din enunturile :
MCu' este co&ilul( asa sunt si &arintii.
M+atul de a#l# este al bunicilor.
MVine de de%arte1
MA)i am $enit din ecursie.
M6erge re%ede s&re casa.
DATA: 1.04.2010
CLASA: a VI-a B
ARIA CURRICULAR: Limb i comunicare
OBIECTUL: Limba i literatura romn
UNITATEA DE NVARE: Imagini i descriere
SUBIECTUL: Adverbul
TIPUL LECIEI: de fiare a cunotin!elor
coala cu clasele I VIII oimari, Prahova
Profesor Elena-Cristina Torctoru
Competene generale:
4. "tili#area corect i adec$at a limbii romne %n &roducerea de mesa'e
scrise( %n diferite contete de reali#are( cu sco&uri di$erse.
Competene specifice:
2.). *es&ectarea normelor morfo-sintactice %n &ro&o#iii i %n fra#e.
).). +esi#area corectitudinii i $alorii e&resi$e a categoriilor gramaticale i
leicale %n$ate( %ntr-un tet citit.
4.4. "tili#area corect a fleiunii nominale i $erbale %n tetul scris( utili#nd
corect semnele ortografice i de &unctuaie.
Obiective operaionale: La sfritul orei, elevii vor fi capabili:
s identifice ad$erbele din e&rimarea oral i scris,
s defineasc ad$erbul,
s anali#e#e morfologic i sintactic ad$erbele din enun!urile date,
s dea eem&le de diferite ad$erbe.
s stabileasc gradele de com&ara!ie ale ad$erbelor,
Strategia didati!:
"et#de $i %r#edee: con$ersa!ia( eerci!iul( 'ocul didactic( anali#a
gramatical.
&#r'e de #rga(i)are: acti$itate frontal( &e gru&e i indi$idual.
"i*l#ae de +(v!,!'-(t: fie de lucru( teste de e$aluare( manualul.
Bibli#gra.ie:
1. Limba i literatura romn( manual &entru clasa a VI-a( -d. .LL.
2. /arfene( 0.( Metodica studierii limbii romne, /olirom( Iai( 1111.
). Gramatic. Fie de lucru( /aralela 42( /iteti( 2001.
4. /o&escu( 3tefania( Gramatica practic a limbii romne( -d. 4e#it(
2004.
Re/ur/e: ca&acitatea de %n$!are a ele$ilor.
5in &unctul de $edere al ca&acit!ii de %n$!are( clasa este omogen.
6a'oritatea ele$ilor dis&un de ca&acit!i rece&ti$e s&orite( iar restul &osed resurse
suficiente astfel %nct s colabore#e cu &rofesorul &entru o desfurare a acti$it!ii
didactice.
Ti'%: 20 de minute.
Demersul didactic
ETAPELE
LECIEI
TI"P ELE"ENTELE DE CONINUT
STRATEAII DIDACTICE EVALUA
RE
"et#de "i*l#ae
21 "#'e(tul
#rga(i)at#ri
1N - +alutul
- Ootarea absen!ilor %n catalog
- /rofesorul $a a$ea gri' ca ele$ii
s %i &regteasc materialele
necesare orei de limba i literatura
romn.
- /rofesorul $a asigura linitea i
disci&lina clasei &entru o bun
desfurare a acti$it!ii didactice.
41 Veri.iarea
te'el#r
4N - -le$ii au a$ut ca tem s
com&un un tet de 2-? rnduri cu
titlul 6n parc %n care s foloseasc )
ad$erbe la grade de com&ara!ie
diferite.
- /rofesorul $a $erifica modul %n
care ele$ii au alctuit tema dat
ora trecut. -le$ii sunt solicita!i
a&oi s citeasc( sunt &ui s
moti$e#e( antrenndu-se &rin
%ntrebri %ntreaga clas.
-&lica!ia .nali#a
temei
51 Ca%tarea
ate(,iei
)N - /rofesorul le &ro&une ele$ilor un
'oc numit P-u #ic $erb( tu #ici
ad$erbQ E/rofesorul $a &ronun!a 2-
< $erbe( iar ele$ii $or trebui s
ofere ct mai multe ad$erbe. 5e
eem&lu: 6erg re&ede J %ncet J
duios.F
Roc didactic
P-u #ic $erb(
tu #ici
ad$erbQ
Hbser$ar
e
sistematic

61 A(u(,area
/ubietului $i
e(u(,area
#bietivel#r
2N - /rofesorul anun! tema i
obiecti$ele lec!iei: ((.st#i $om
continua s $orbim des&re ad$erb
i $om %ncerca s re#ol$m ct mai
multe eerci!ii astfel %nct la
sfritul acestei ore s &ute!i fi
ca&abili s defini!i ad$erbul i s
recunoate!i di$erse ti&uri de
ad$erbe. 5e asemenea( trebuie s
recunoate!i care ad$erbe &ot
a$ea grade de com&ara!ie.Q
- /rofesorul notea# titlul la tabl(
iar ele$ii notea# &e caiete.
-&lica!ia 6anual Hbser$ar
e
sistematic

71 Diri*area
+(v!,!rii
)0N - /rofesorul %m&arte fiele de lucru
ele$ilor. 5u& ce le $a oferi ele$ilor
indica!iile necesare( acetia $or
%nce&e efectuarea eerci!iilor de la
anea 1.
-&unerea
0on$ersa!ia
-erci!iul
6anualul
7ia de
lucru
=ncura'e#
i a'ut
ele$ii &e
&arcursul
%ntregii
lec!ii
-$aluare
oral
Lucrul %n
ec:i&
Hbser$ar
e
sistematic

81 Reali)area
.eed3baC3
ului
2N - Hb!inerea &erforman!ei se
reali#ea# &rintr-o fi de lucru
Eanea 2F &e care ele$ii o $or
com&leta &e ba#a celor discutate
%n clas.
- +e $erific acti$itatea
inde&endent a ele$ilor i se
corectea# e$entualele greeli.
0on$ersa!ia
-erci!iul
7i de
lucru
Hbser$ar
e
sistematic

91 A/igurarea
rete(,iei $i a
tra(/.erului
2N - /rofesorul &reci#ea# tema
&entru acas: 7maginea"!)i o
convorbire #ntre un leu #nc.is #n
cuca unei grdini "oologice i un
leu aflat #n libertate, folosind cel
pu)in 8 adverbe diferite, dintre care
9 la grade de compara)ie diferite.
0on$ersa!ia
D1 A%reieri
.i(ale
)N - /rofesorul face a&recieri generale
i indi$iduale( &o#iti$e i negati$e.
.&recie#
acti$itatea
ele$ilor
&rin note.
ANEXA NR. 1.
1. 7orma!i cu a'utorul sufielor ad$erbe de la cu$intele:
&rieten88888.. cruce88888..
cine888888 $itea#88888.
10./reci#a!i $aloarea morfologic a cu$intelor subliniate:
Ionel scrie frumos.
7rumosul este &este tot.
Biatul este frumos.
11..lctui!i enun!uri cu urmtoarele omofone:
demult 9 8888888888888..
de mult 9 8888888888888.
altfel 9 88888888888888.
alt fel 9 88888888888888
odat 9 88888888888888
o dat 9 88888888888888
12.0orectea# greelile din enun!urile:
Vom munci cei mai bine.
0el mai am&lu de#btute au fost &roblemele de educa!ie.
6ai te-a c:emat $reodat;
+untem fermi con$ini c $om reui.
La &etrecere $om merge c!i mai mul!i.

2. 4rece!i ad$erbul repede la gradele de com&ara!ie indicate:
po(itiv/ <<<<<<<<<<<<<<<<<<<
comparativ = de superioritate<<<<<<<<<<
- de egalitate<<<<<<<<<<<<
- de inferioritate<<<<<<<<<<
superlativ = relativ de superioritate<<<<<<<<
de inferioritate88888888.
- absolut88888888888888
<. .nali#ea# ad$erbele din tetul de mai 'os:
>i ei mergeau mai greu? acum sfriser vorba i nu ndr(neau s se uite unul
la altul<4pincile fir aspru pe g;ea Se apucar amndoi de umeri i' ncet' trecur
dincolo' pe podiul lucios' prin tcerea tainic a nserrii
ANEXA NR. 2.
1. *s&unde cu .de$rat sau 7als:
88 .d$erbul este &arte de $orbire fleibil.
88 .d$erbul arat caracteristica unei ac!iuni.
88 .d$erbul se %nrudete cu ad'ecti$ul &rin categoria
gramatical a ca#ului.
88 =n enun!ul "i0ai a /#/it el 'ai devre'e. cu$ntul
subliniat este la gradul com&arati$ de inferioritate.
88 =n eem&lul V#rbe$te b-lb-it1 cu$ntul marcat este
ad'ecti$.
88 .d$erbul %riete(e$te s-a format &rin com&unere.
Tem pentru acas.
Imagineaz-i o convorbire ntre un leu nchis n cu ca
unei grdini zoologice i un leu aflat n libertate, folosind cel
puin 8 adverbe diferite, dintre care 4 la grade de
comparaie diferite.
Plan de lectie
Profesor: Alina Budica
Clasa a Va B
Disciplina: limba romna
Subiectul: Adverbul
Tip de lectie: Lectie mixta (actualizarea cunostintelor dobndite anterior, transmiterea si
nsusirea de noi 252k1022c cunostinte
Obiective operationale:
1. Cognitive. La !inalul lectiei, elevii vor !i ca"abili:
a. sa identi!ice adverbele
b. sa analizeze con!orm normelor
c. sa arate care este !unctia sintactica in !unctie de context
d. sa construiasca enunturi corecte "e cerinte date#
2. Afective: $ultivarea interesului "entru studierea limbii romne si !olosirea ei corecta
STAT!"#A D#DACT#CA
1. $etode si procedee: invatarea "rin desco"erirea, exercitiul, ex"unerea, conversatia,
discutia libera, "roblematizarea
2. %or&e de organi'are: !rontal, individual#
(. esurse: manualul %umanitas, caietele de clasa, cule&erea de exercitii "ra&atica.
%ise de lucru )ed. Paralela *+,- dosarele cu !ise ale elevilor, ca"acitatile de
rece"tare ale elevilor si cunostintele lor anterioare
$AT!#A. B#B.#O"A%#C:
' Programa de limba si literatura romana pentru clasele V-VIII
' (ar!ene, $#, Metodica studierii limbii si literaturii romne n scoala. Ghidteoretico-aplicativ, )asi, *d# (olirom, 1+++,
' $ucos, $#, -Pedagogie-, *d# (olirom, )asi, 1++.
' Gramatica Academiei, ed#ll, 2005
' (ana'/indele&an, 0abriela Elemente de gramatica. Diicultati! controverse!
noi interpretari, %umanitas *ducational, 2001
' Gramatica. "ise de lucru# *d# (aralela 25, 2005
/*34A356A6*A A$7)8)7A9))
:r&anizarea clasei: se !ace "rezenta, elevii desc;id caietele si se "re&atesc de ora
1. Actuali'area cunostintelor: elevii isi amintesc de cunostintele re!eritoare la "artile devorbire studiate "ana acum#
2. Captarea atentiei: vom studia o noua "arte de vorbire si !elul in care se analizeaza#
(. Anuntarea subiectului: se anunta tema si obiectivele "ro"use,
se scrie "e tabla si "e caiete titlul lectiei
*. Conducerea invatarii si asigurarea feed/bac0ului.
(ro!esorul scrie "e tabla cateva exem"le: #-a mbracat modest asta$i.
Au plecat departe.
*levii trebuie sa identi!ice re&entul cuvantului subliniat# 3e identi!ica valoarea acestuia si se da de!initia adverbului#
*x# 1 "# 101 cule&ere "entru !ixare
*levii identi!ica a"oi ce ex"rima adverbele identi!icate ' ti"uri de adverbe#
*x# 2 "# 102 cule&ere iar inde"endent ex# 1 si < "# 105
(ro!esorul intreaba care este di!erenta dintre un ad=ectiv si un adverb ' elevii recunosc re&entii di!eriti#
>anual ex# 1 "# 221 in care elevii !ixeaza aceste di!erente#
(ro!esorul da alte exem"le: Primavara este anotimpul meu preerat.
Primavara se intorc pasarile din tarile calde.
*levii recunosc di!erentele mor!olo&ice# 6ezolva a"oi ex# 2 "# 221 manual si ex# 5 cule&ere#
(entru !ixarea tuturor cunostintelor dobandite se va rezolva ex# 10 "# 105 cule&ere
4eedbackul se realizeaza "e o bucata de ;artie cu intrebarea: %ectia de a$i mi s-a parut...
+. Obtinerea perfor&antei si evaluare for&ativa. (artici"area elevilor este satis!acatoare daca toti se im"lica in rezolvarile "ro"use de cole&ii lor, not
nd in acelasitim" unele dintre variante care li se "ar mai adecvate#
1. Asigurarea retentiei si transferului.
Activitate inde"endenta acasa: rezolvarea ex# .,? "# 102 cule&ere, !acultativ "# 10. ex#11
PROIECT DIDACTIC
Data7
J#ala: &u clasele 7!:777, &s;r< 5=lint, Agri
Cla/a: a :!a
Pr#.e/#rul: (ag< Andrea
Obietul: Limba i literatura romn
Ti%ul le,iei: Dobndire de noi cunotin)e
Subietul le,iei: Adverbul
Durata le,iei: >? minute
Obietive adru:
3 de"voltarea capacit)ii de comunicare oral i scris-
3 de"voltarea capacit)ii de receptare a informa)iilor orale i scrise
Obietive #%era,i#(ale:
@/2 s defineasc adverbul
@02 s recunoasc i s identifice felurile adverbului
@12 s dea exemple de diferite feluri de adverbe
@92 s alctuiasc propo"i)ii cu diferite feluri de adverbe
Strategii didatie:
a1 "et#de $i %r#edee: conversa)ie, descoperire, explica)ie, lucru cu manualul, munca #n grup.
b1 "i*l#ae didatie: caiete, manuale, tabl, instrumente de scris colorate.
1 &#r'e de #rga(i)are: activitate frontal, individual, pe grupe.
Bibli#gra.ie: Arograme colare pentru clasele :!:7, Manual pentru clasa a :!a @*d.
Bumanitas *ducational2, Ctefania Aopescu, DGramatica pentru to)iE.
Seve(,ele
le,iei
Ob1
#%1
Ti'% Acti-itatea '!o%e*o!li Ativitatea elevil#r O+*e!
-a(ii
1. 0a&tarea
aten!iei J
Verificarea
cunotin!elor
SSSSSSSSSSS
). .nun!area
temei i a
obiecti$elor
SSSSSSSSSS
S
SS
1N
SSSSSSS
S
1N
5ragii mei( des&re ce &r!i
de $orbire am %n$!at noi
&n acum;
SSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSS
SS
.st#i $om %n$!a des&re o
nou &arte de $orbire care
&oart denumirea de
.5V-*B.
+e notea# data i titlul noii
lec!ii &e tabl:
.m %n$!at des&re:
- $erb
- substanti$
- ad'ecti$
- &ronume
- numeral
SSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSS
SSSSS
-le$ii scriu %n caiete:
5ata:SSSSSSS
SSSSSS
4. 5iri'area
%n$!rii
SS
@/2
@02
SSSSSSS
S
))N
SSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSS
SS
@aide!i s notm urmtorul
enun!:
P6i:ai Vitea#ul a :otrt
s-l atace %ndat &e +inan
/aa.Q
.d$erbul este &artea de
$orbire care determin
un ad'ecti$.
.d$erbul &oate s
determine i un ad'ecti$ sau
un alt ad$erb.
7elurile ad$erbului
.cum $om nota un tet i
ne $om %m&r!i %n trei
gru&e.
aF /rima gru&: $a
identifica ad$erbele care
rs&und la %ntrebarea:
"O5-;
.d$erbul
SSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSSS
S
S PV PV CEcnd;F CE&e cine;F
P6i:ai Vitea#ul a :otrt s-l atace %ndat &e +inan
/aa.Q
ad$erb
P.tunci am &lecat de&arte de locurile acelea.
4risem bine acolo( dar le-am &rsit lesne(
imediat ce se i$ise oca#ia. 5incolo( ane$oie mi-
aminteam de $remurile trecute.Q
SSSSSS
@12
bF . doua gru&: $a
identifica ad$erbele care
rs&und la %ntrebarea:
0TO5;
cF . treia gru&: $a
identifica ad$erbele care
rs&und la %ntrebarea :
0"6;
.adar co&ii( re!ine!i:
5u& %n!eles( ad$erbele
sunt:
5- LH0 E"O5-;F
5- 4I6/ E0TO5;F
5- 6H5 E0"6;F
"O5- s-a
&etrecut;
0TO5 s-a
&etrecut;
0"6 s-a &etrecut;
de&arte
acolo
dincolo
atunci
imediat
bine
lesne
ane$oie
-acolo( aici( a&roa&e( deasu&ra( dedesubt( %m&re'ur(
'os( sus,
-acum( atunci( ast#i( de$reme( ieri( %ndat( odat(
&oimine,
-abia( alene( ane$oie( astfel( aa( bine( brbtete(
degrab.
Seve(,ele
le,iei
Ob1
#%1
Tim' Acti-itatea '!o%e*o!li Ativitatea elevil#r O+*e!
-a(ii
71 &i:area
@12
12N
Bru&a!i urmtoarele
ad$erbe du& felul lor:
afar
agale
altminteri
a&oi
%ncoace
%ncolo
.d$erbele gru&ate du& fel
5- LH0
E"O5-;F
afar
%ncoace
5- 4I6/
E0TO5;F
cnd$a
uneori
5- 6H5
E0"6;F
agale
aidoma Ela felF
@92
aidoma
aie$ea
aiurea
cnd$a
uneori
negreit
iar
%ndat
%nc
cum$a
nicicnd
ane$oie
mereu
mine
nicieri
unde$a
niciodat
deodat
+e notea# tema &entru
acas.
%ncolo
nicieri
unde$a
a&oi
iar
%ndat
%nc
nicicnd
mereu
mine
niciodat
aie$ea EclarF
aiurea
negreit
altminteri
EaltfelF
cum$a
ane$oie
deodat
4glinda tablei
Data:_____________
Adverbul
Definiie: Este partea de vorbire care determin un verb .
S PV PV C(cnd?) C(pe cine?)
Mihai Viteazul a hotrt s-l atace ndat pe Sinan Paa.
adverb
Adverbul poate s determine i un adjectiv sau un alt adverb.
Felurile adverbului:
Atunci am plecat departe de locurile acelea. Trisem bine acolo, dar le-am prsit
lesne, imediat ce se ivise ocazia. Dincolo, anevoie mi-aminteam de vremurile
trecute.
UNDE s-a
petrecut?
CND s-a
petrecut?
CUM s-a
petrecut?
departe
acolo
atunci
imediat
bine
lesne
dincolo anevoie
Dup neles, adverbele sunt:
DE LOC (UNDE?) -acolo, aici, aproape, deasupra, dedesubt, mprejur, jos,
sus;
DE TIMP (CND?) -acum, atunci, astzi, devreme, ieri, ndat, odat,
poimine;
DE MOD (CUM?) -abia, alene, anevoie, astfel, aa, bine, brbtete,
degrab.
Grupai urmtoarele adverbe dup felul lor:
Adverbele grupate dup fel
DE LOC (UNDE?)
afar
ncoace
ncolo
nicieri
undeva
DE TIMP (CND?)
cndva
uneori
apoi
iar
ndat
nc
nicicnd
mereu
mine
niciodat
DE MOD (CUM?)
agale
aidoma (la fel)
aievea (clar)
aiurea
negreit
altminteri (altfel)
cumva
anevoie
deodat

4em &entru acas:
Construiete propoziii n care cuvintele date mai jos s fie, pe rnd,
adverbe i substantive:
bine

mine

seara

luni
noaptea
afar
agale
aidoma
aievea
aiurea
cndva
uneori
negreit
altminteri
apoi
iar
ndat
nc
cumva
nicicnd
anevoie
ncoace
ncolo
mereu
mine
nicieri
undeva
niciodat
deodat
2#3#!:
Adverbul este partea de vorbire nefle4ibil5 care e4pri&5 caracteristica unei ac6iuni- st5ri- 7nsu8iri 8i 7&pre9urarea 7n
care are loc o ac6iune.
>er&e repede# (caracteristica unei ac@iuni
3tA bine. (caracteristica unei stAri
Are o "rivire destul de a&erA# (caracteristica unei nsuBiri
8a veni aici, mine# m"re=urarea n care are loc o ac@iune(locul Bi tim"ul ac@iunii
D!T!$#2::
' >er&e repede# verb
' 6ana su!erindA odinioar& e vindecatA#C Are o "rivire pu'in a&erA# ad9ectiv
' *l se a!lA a"arent aproape#adverb
' %ai acumD inter9ec6ie
' >ersul acolo nu mai e valabil#substantiv
' Acela de aici e !ratele lui#pronu&e
' (rimul de sus e vecinul sAu # nu&eral

C.AS#%#CA!:
A. Dup5 for&5
; si&ple: ieri, azi, aBa, sus iute, "u@in ......
/ co&puse: niciodatA,nicicnd, odinioarA, deasu"ra,oricum...
B. Dup5 7n6eles:
/ adverbe de loc: acolo,sus, dedesubt, a"roa"e...........
/ adverbe de ti&p: acum, aici, diminea@a, curnd.....
/ adverbe de &od: aBa, bine, alene, re"ede###########
C. Dup5 origine:
/ prin derivare : trB, romneBte, !inalmente.....
/ prin co&punere: astA'varA, binen@eles....
/ prin sc<i&barea valorii gra&aticale
4rumos' substantiv, ad=ectiv, adverb ("rumosul cieBte#C $o"ilul rumos citeBte#C$iteBte rumos.
(rimAvara' substantiv , adverb (Prim&vara e anotim"ul meu "re!erat#C >er& prim&vara la munte#
%=2C3## S#2TACT#C!:
1. A mers pn& aar&# )co&ple&ent circu&stan6ial de loc,
2. >AnncA ncet# )co&ple&ent circu&stan6ial de &od,
(. Mine mer& la munte# (co&ple&ent circu&stan6ial de ti&p,
*. * bine de voiD )nu&e predicativ,
+. $asa de acolo e a noastrA.)atribut adverbial,


!>!C#3##


1. Completeaz definiia dup ce analizezi exemplele de mai jos:
Adverbul este "arte de vorbire EEEEEEEE######care ex"rimA caracteristica unei ac@iuni, ###############, #################,Bi
m"re=urarea n care are loc o####################### #
>er&e repede# (caracteristica unei ac@iuni
3tA bine. (caracteristica unei stAri
Are o "rivire destul de a&erA# (caracteristica unei nsuBiri
8a veni aici, mine# m"re=urarea n care are loc o ac@iune(locul Bi tim"ul ac@iunii
2# 0ru"eazA adverbele acolo! acum! a(a! aici! altel! nicicnd! deasupra! ndat&! oricum , n tabelul de mai =os:

adverbe de
loc
adverbe de tim" Adverbe de mod sim"le com"use




1# (recizeazA valoarea mor!olo&icA a cuvntului rumos din enun@urile)
"rumosul cieBte# #################################
$o"ilul rumos citeBte##########################################
$iteBte rumos.....................................................
4. $onstruieBte "ro"ozi@ii n care cuvntul prim&vara sA !ie, "e
rnd,substantiv############################################################################################ Bi
adverb:##############################################################################################################

5# 5neBte cuvintele din coloana A, cu su!ixele cores"unzAtoare din colana B, !ormnd ast!el , "rin derivare, adverbe:

A a tr B FeBte
(rieten ' iB
(ie"t ' B
Actual 'mente




.# )denti!icA adverbele din enun@urile date Bi com"leteazA tabelul de mai =os du"A exem"lul dat:

*G5G95L A/8*6B5L 4*L5L /*7*6>)GH 45G$9)A
$inele latrAar'&gos# ar@A&os
adverb de
mod
5n verb(latrA
$om"lement
circumstan@ial
de mod
>er&e repede.
6ana su!erindAodinioar& e
vindecatA#

*l se
a!lA a"arentaproape.

%ai acumD
>ersul acolo nu mai e
valabil

Acela de aici e !ratele lui#
(rimul de sus e vecinul
sAu #


<#Analiza@i mor!olo&ic Bi sintactic adverbele din enun@urile de mai =os:
a# A mers pn& aar&#

b. >AnncA ncet#

c. Mine mer& la munte#


d. * bine de voiD
e. $asa de acolo e a noastrA.
?. Trece6i adverbul repede din enun6ul Alearg repede la toate gradele de co&para6ie 7nv56ate la
ad9ectiv:Po'itiv...............
Co&parativ de superioritate..............................@ de egalitate.........................de inferioritate................................
Superlativ /relativ de superioritate..............................@ de inferioritate...........................
/ absolut..................................
$ite te mai mult: ;tt":CCromana'"entru'?b#Iebnode#roCneIsCaverbul'!iJ$5J+4J$2J?1'de'lucru'1'(teorie'exerci
J$5JA1iiC
$rea i "ro"riul site &ratuit: ;tt":CCIII#Iebnode#ro
/roiect de lec!ie
+ubiectul lec!iei: Bradele de com&ara!ie ale ad$erbului
0lasa: a VI-a
4im&: 1 or
Hbiectul: Limba romn
4i&ul de curriculum: mit
"nitatea de con!inut: ad$erbul
4i&ul lec!iei: lec!ie de &redare-%n$!are EmitF
Hbiecti$e de referin!: s recunoasc ad$erbele la grade de com&ara!ie diferite, s foloseasc
%n enun!uri forme diferite de grad ale ad$erbului, s disting ad$erbele care nu au grade de
com&ara!ie, s identifice figuri de stil formate cu a'utorul ad$erbelor aflate la grade de
com&ara!ie diferite.
+trategii de &redare
6etode i &rocedee: e&unerea( con$ersa!ia( e&lica!ia( argumentarea( eerci!iul( 'ocul
didactic,
6i'loace de %n$!mnt: &lane( fie de lucru( rebusuri( cret colorat( tete &entru
eem&lificare,
6oduri de organi#are a %n$!rii: frontal( indi$idual( &e gru&e,
Bibliografie: manualul clasei i alte manuale alternati$e( caietul ele$ului( Gramatica practic a
limbii romne de 3tefania /o&escu( Gramatica limbii romne, -ditura .cademiei.
5esfurarea lec!iei
1. 6oment organi#atoric E&regtirea &entru lec!ie( notarea absen!elor( selectarea
materialului didacticF,
2. Verificarea temei &entru acas se $a face frontal( &rin sonda'( se $a insista asu&ra
cunotin!elor noi( &redate %n ora anterioar( %n s&ecial asu&ra func!iilor sintactice ale
ad$erbului,
). .nun!area obiecti$elor noi i scrierea titlului &e tabl,
4. aF *eactuali#area sc:emei gradelor de com&ara!ie( folosind un ad$erb. +c:ema se $a
scrie &e tabl i $a fi transcris i %n caiete de ctre ele$i :
&o#iti$ - tr#iu
Bradele de de su&erioritate- mai tr#iu
com&ara!ie ale com&arati$ de inferioritate 9 mai &u!in tr#iu
ad$erbului de egalitate 9 la fel de tr#iu
su&erlati$ relati$ de su&erioritate 9 cel mai tr#iu
de inferioritate- cel mai &u!in
tr#iu
absolut 9 foarte bine
-le$ii $or alctui &ro&o#i!ii cu ad$erbul tr"iu la toate gradele de com&ara!ie
bF /ornind de la obser$a!ia c nu toate ad$erbele &ot a$ea grade de com&ara!ie( ele$ii $or
%ncerca s ilustre#e aceasta cu eem&le:
.d$erbe care au grade de com&ara!ie .d$erbe care nu au grade de com&ara!ie
frumos E&ro$enit din ad'ecti$F aici
bine acolo
de&arte niciodat
a&roa&e mereu
re&ede unde$a
cF *xerci)ii de fixare
*e#ol$area eerci!iilor din manual,
/e ba#a fiei nr 1 ele$ii $or formula &ro&o#i!ii %n care ad$erbele repede, #ncet, rapid,
agale, uor s fie la diferite grade de com&ara!ie,
=n limita tim&ului rmas( $or fi &ro&use s&re re#ol$are urmtoarele eerci!ii:
7ia nr 2
+ublinia!i cu o linie ad$erbele care &ot a$ea grade de com&ara!ie i anali#a!i-le artnd
felul lor i gradul de com&ara!ie. +ublinia!i cu dou linii ad$erbele care nu &ot a$ea grade
aF P+osi &rim$ara. /omul %nflori mai frumos i leg mai mult dect alt dat.Q
E/. Is&irescuF
bF P0erul era %ns mo:ort i ne&stor i se cobora foarte 'os( &arc s-ar fi &us s
stri$easc &mntul. =n $#du: rtcea o triste!e grea care &trundea %n suflete mai adnc
dect frigul atotst&nitor.Q
EL. *ebreanuF
cF P=ngnat de glas de a&e
0nt-un corn cu-nduioare
4ot mai tare i mai tare(
6ai a&roa&e( mai a&roa&e.Q
E6. -minescuF
7ia nr )
/une!i ad$erbele la gradele de com&ara!ie cerute %n &arante#:
+&orti$ul alearg re&ede Esu&erlati$ absolutF. /ri$ig:etoarea cnt frumos fa! de alte
&sri Esu&erlati$ relati$F. =n com&ara!ie cu Beorge( .ndrei scrie frumos Ecom&arati$ de
su&erioritateF. . desenat bine( ca i colegii lui Ecom&arati$ de egalitateF. 0u colega lui nu &rea a
$orbit frumos( aa cum a fcut 6i:ai Ecom&arati$ de inferioritate
/roiect de lec!ie
+ubiectul lec!iei: Bradele de com&ara!ie ale ad$erbului
0lasa: a VI-a
4im&: 1 or
Hbiectul: Limba romn
4i&ul de curriculum: mit
"nitatea de con!inut: ad$erbul
4i&ul lec!iei: lec!ie de &redare-%n$!are EmitF
Hbiecti$e de referin!: s recunoasc ad$erbele la grade de com&ara!ie diferite, s foloseasc
%n enun!uri forme diferite de grad ale ad$erbului, s disting ad$erbele care nu au grade de
com&ara!ie, s identifice figuri de stil formate cu a'utorul ad$erbelor aflate la grade de
com&ara!ie diferite.
+trategii de &redare
6etode i &rocedee: e&unerea( con$ersa!ia( e&lica!ia( argumentarea( eerci!iul( 'ocul
didactic,
6i'loace de %n$!mnt: &lane( fie de lucru( rebusuri( cret colorat( tete &entru
eem&lificare,
6oduri de organi#are a %n$!rii: frontal( indi$idual( &e gru&e,
Bibliografie: manualul clasei i alte manuale alternati$e( caietul ele$ului( Gramatica practic a
limbii romne de 3tefania /o&escu( Gramatica limbii romne, -ditura .cademiei.
5esfurarea lec!iei
2. 6oment organi#atoric E&regtirea &entru lec!ie( notarea absen!elor( selectarea
materialului didacticF,
<. Verificarea temei &entru acas se $a face frontal( &rin sonda'( se $a insista asu&ra
cunotin!elor noi( &redate %n ora anterioar( %n s&ecial asu&ra func!iilor sintactice ale
ad$erbului,
>. .nun!area obiecti$elor noi i scrierea titlului &e tabl,
?. aF *eactuali#area sc:emei gradelor de com&ara!ie( folosind un ad$erb. +c:ema se $a
scrie &e tabl i $a fi transcris i %n caiete de ctre ele$i :
&o#iti$ - tr#iu
Bradele de de su&erioritate- mai tr#iu
com&ara!ie ale com&arati$ de inferioritate 9 mai &u!in tr#iu
ad$erbului de egalitate 9 la fel de tr#iu
su&erlati$ relati$ de su&erioritate 9 cel mai tr#iu
de inferioritate- cel mai &u!in
tr#iu
absolut 9 foarte bine
-le$ii $or alctui &ro&o#i!ii cu ad$erbul tr"iu la toate gradele de com&ara!ie
bF /ornind de la obser$a!ia c nu toate ad$erbele &ot a$ea grade de com&ara!ie( ele$ii $or
%ncerca s ilustre#e aceasta cu eem&le:
.d$erbe care au grade de com&ara!ie .d$erbe care nu au grade de com&ara!ie
frumos E&ro$enit din ad'ecti$F aici
bine acolo
de&arte niciodat
a&roa&e mereu
re&ede unde$a
cF *xerci)ii de fixare
*e#ol$area eerci!iilor din manual,
/e ba#a fiei nr 1 ele$ii $or formula &ro&o#i!ii %n care ad$erbele repede, #ncet, rapid,
agale, uor s fie la diferite grade de com&ara!ie,
=n limita tim&ului rmas( $or fi &ro&use s&re re#ol$are urmtoarele eerci!ii:
7ia nr 2
+ublinia!i cu o linie ad$erbele care &ot a$ea grade de com&ara!ie i anali#a!i-le artnd
felul lor i gradul de com&ara!ie. +ublinia!i cu dou linii ad$erbele care nu &ot a$ea grade
bF P+osi &rim$ara. /omul %nflori mai frumos i leg mai mult dect alt dat.Q
E/. Is&irescuF
bF P0erul era %ns mo:ort i ne&stor i se cobora foarte 'os( &arc s-ar fi &us s
stri$easc &mntul. =n $#du: rtcea o triste!e grea care &trundea %n suflete mai adnc
dect frigul atotst&nitor.Q
EL. *ebreanuF
cF P=ngnat de glas de a&e
0nt-un corn cu-nduioare
4ot mai tare i mai tare(
6ai a&roa&e( mai a&roa&e.Q
E6. -minescuF
7ia nr )
/une!i ad$erbele la gradele de com&ara!ie cerute %n &arante#:
+&orti$ul alearg re&ede Esu&erlati$ absolutF. /ri$ig:etoarea cnt frumos fa! de alte
&sri Esu&erlati$ relati$F. =n com&ara!ie cu Beorge( .ndrei scrie frumos Ecom&arati$ de
su&erioritateF. . desenat bine( ca i colegii lui Ecom&arati$ de egalitateF. 0u colega lui nu &rea a
$orbit frumos( aa cum a fcut 6i:ai Ecom&arati$ de inferioritate


1.Hrdona!i ad$erbele date( %n func!ie de cerin!ele tabelului:
acolo( alaltieri( btrnete( cteodat( %m&reun( frumos( noa&tea(unde; "nde$a( cnd( &oate(
a&roa&e( cruci( de$reme( seara(cum; 0t( oriunde( ru( incet( re&ede( &rima$ara( oricum(
desigur.

5e loc 5e mod 5e tim& 5eri$ate 0om&use Interogati$e *elati$e Oe:otarate /redicati$e

.5V-*B"L

/rofesor Babriela 0oman( +coala 0rucea( 'udetul Iasi

.d$erbul este &artea de $orbire nefleibila care arata o caracteristica a unei actiuni( a
unei stari sau a unei insusiri.
5u&a alcatuire ad$erbele sunt:
+im&le: acolo( aici( a&roa&e( bine( inainte(abia etc.
0om&use: alaltaieri( aseara( asta-seara (alene intotdeauna
(unde$a etc.

5u&a sens ad$ sunt clasificate in:
.d$erbe de loc:aici( de&arte( a&roa&e( acolo etc
.d$erbe de tim&: acum( aici(ieri( tar#iu( odata etc
.d$erbe de mod: abia( alene asa ( bine( romaneste etc


.d$erbe create in limba romana:
/rin deri$are: romaneste(tinereste( crucis( &ie&tis etc
/rin com&unere: acasa( aminte( cateodata( deloc( deseara(
de$reme etc
/rin con$ersiune:
din ad'ecti$:absolut( antici&at( e$ident( rau(
din subst: dimineata( noa&tea( seara( lunea
din $erb: &oate.
5u& rolul %n $orbire:
a. ad$erbe &redicati$e: desigur( firete( negreit( etc.
b. ad$erbe relati$- interogati$e : introduc %n $orbire &ro&o#i!ii interogati$e ori
stabilesc rela!ii %ntre subordonate i regentele lor: unde( cnd( cum,
c. ad$erbe ne:otrte: oriunde( unde$a( oricnd,
d. ad$ebe negati$ e: niciodat( nicicnd( nicieri etc

MBAREA VALORII GRAMATICALE ADVERBUL
SCHIMBAREA VALORII GRAMATICALE ADVERBUL
5nele adverbe sunt !olosite ca ad=ective:
Eleva scrie incet. (adverb de mod
Adie un vant incet si slab. (ad=ectiv
Apa curge repede. (adverb de mod
Este o apa repede. (ad=ectiv
Adverbele bine- greu- rau, devin substantive cand sunt articulate enclitic sau insotite de un articol ne;otarat:
*inele i-a ost rasplatit.
+aul a ost inlaturat.
Mereu ne-am luptat cu greul.







coala cu clasele I VIII oimari, Prahova
Profesor Elena-Cristina Torctoru
DATA: 1.04.2010
CLASA: a VI-a B
ARIA CURRICULAR: Limb i comunicare
OBIECTUL: Limba i literatura romn
UNITATEA DE NVARE: Imagini i descriere
SUBIECTUL: Adverbul
TIPUL LECIEI: de fiare a cunotin!elor
Competene generale:
4. "tili#area corect i adec$at a limbii romne %n &roducerea de mesa'e
scrise( %n diferite contete de reali#are( cu sco&uri di$erse.
Competene specifice:
2.). *es&ectarea normelor morfo-sintactice %n &ro&o#iii i %n fra#e.
).). +esi#area corectitudinii i $alorii e&resi$e a categoriilor gramaticale i
leicale %n$ate( %ntr-un tet citit.
4.4. "tili#area corect a fleiunii nominale i $erbale %n tetul scris( utili#nd
corect semnele ortografice i de &unctuaie.
Obiective operaionale: La sfritul orei, elevii vor fi capabili:
s identifice ad$erbele din e&rimarea oral i scris,
s defineasc ad$erbul,
s anali#e#e morfologic i sintactic ad$erbele din enun!urile date,
s dea eem&le de diferite ad$erbe.
s stabileasc gradele de com&ara!ie ale ad$erbelor,
Strategia didati!:
"et#de $i %r#edee: con$ersa!ia( eerci!iul( 'ocul didactic( anali#a
gramatical.
&#r'e de #rga(i)are: acti$itate frontal( &e gru&e i indi$idual.
"i*l#ae de +(v!,!'-(t: fie de lucru( teste de e$aluare( manualul.
Bibli#gra.ie:
1. Limba i literatura romn( manual &entru clasa a VI-a( -d. .LL.
2. /arfene( 0.( Metodica studierii limbii romne, /olirom( Iai( 1111.
). Gramatic. Fie de lucru( /aralela 42( /iteti( 2001.
4. /o&escu( 3tefania( Gramatica practic a limbii romne( -d. 4e#it(
2004.
Re/ur/e: ca&acitatea de %n$!are a ele$ilor.
5in &unctul de $edere al ca&acit!ii de %n$!are( clasa este omogen.
6a'oritatea ele$ilor dis&un de ca&acit!i rece&ti$e s&orite( iar restul &osed resurse
suficiente astfel %nct s colabore#e cu &rofesorul &entru o desfurare a acti$it!ii
didactice.
Ti'%: 20 de minute.
Demersul didactic
ETAPELE
LECIEI
TI"P ELE"ENTELE DE CONINUT
STRATEAII DIDACTICE EVALUA
RE
"et#de "i*l#ae
21 "#'e(tul
#rga(i)at#ri
1N - +alutul
- Ootarea absen!ilor %n catalog
- /rofesorul $a a$ea gri' ca ele$ii
s %i &regteasc materialele
necesare orei de limba i literatura
romn.
- /rofesorul $a asigura linitea i
disci&lina clasei &entru o bun
desfurare a acti$it!ii didactice.
41 Veri.iarea
te'el#r
4N - -le$ii au a$ut ca tem s
com&un un tet de 2-? rnduri cu
titlul 6n parc %n care s foloseasc )
ad$erbe la grade de com&ara!ie
diferite.
- /rofesorul $a $erifica modul %n
care ele$ii au alctuit tema dat
ora trecut. -le$ii sunt solicita!i
a&oi s citeasc( sunt &ui s
moti$e#e( antrenndu-se &rin
%ntrebri %ntreaga clas.
-&lica!ia .nali#a
temei
51 Ca%tarea
ate(,iei
)N - /rofesorul le &ro&une ele$ilor un
'oc numit P-u #ic $erb( tu #ici
ad$erbQ E/rofesorul $a &ronun!a 2-
< $erbe( iar ele$ii $or trebui s
ofere ct mai multe ad$erbe. 5e
eem&lu: 6erg re&ede J %ncet J
duios.F
Roc didactic
P-u #ic $erb(
tu #ici
ad$erbQ
Hbser$ar
e
sistematic

61 A(u(,area
/ubietului $i
e(u(,area
#bietivel#r
2N - /rofesorul anun! tema i
obiecti$ele lec!iei: ((.st#i $om
continua s $orbim des&re ad$erb
i $om %ncerca s re#ol$m ct mai
multe eerci!ii astfel %nct la
sfritul acestei ore s &ute!i fi
ca&abili s defini!i ad$erbul i s
recunoate!i di$erse ti&uri de
ad$erbe. 5e asemenea( trebuie s
recunoate!i care ad$erbe &ot
a$ea grade de com&ara!ie.Q
- /rofesorul notea# titlul la tabl(
iar ele$ii notea# &e caiete.
-&lica!ia 6anual Hbser$ar
e
sistematic

71 Diri*area
+(v!,!rii
)0N - /rofesorul %m&arte fiele de lucru
ele$ilor. 5u& ce le $a oferi ele$ilor
indica!iile necesare( acetia $or
%nce&e efectuarea eerci!iilor de la
anea 1.
-&unerea
0on$ersa!ia
-erci!iul
6anualul
7ia de
lucru
=ncura'e#
i a'ut
ele$ii &e
&arcursul
%ntregii
lec!ii
-$aluare
oral
Lucrul %n
ec:i&
Hbser$ar
e
sistematic

81 Reali)area
.eed3baC3
ului
2N - Hb!inerea &erforman!ei se
reali#ea# &rintr-o fi de lucru
Eanea 2F &e care ele$ii o $or
com&leta &e ba#a celor discutate
%n clas.
- +e $erific acti$itatea
inde&endent a ele$ilor i se
corectea# e$entualele greeli.
0on$ersa!ia
-erci!iul
7i de
lucru
Hbser$ar
e
sistematic

91 A/igurarea
rete(,iei $i a
tra(/.erului
2N - /rofesorul &reci#ea# tema
&entru acas: 7maginea"!)i o
convorbire #ntre un leu #nc.is #n
cuca unei grdini "oologice i un
leu aflat #n libertate, folosind cel
pu)in 8 adverbe diferite, dintre care
9 la grade de compara)ie diferite.
0on$ersa!ia
D1 A%reieri
.i(ale
)N - /rofesorul face a&recieri generale
i indi$iduale( &o#iti$e i negati$e.
.&recie#
acti$itatea
ele$ilor
&rin note.
ANEXA NR. 1.
1).7orma!i cu a'utorul sufielor ad$erbe de la cu$intele:
&rieten88888.. cruce88888..
cine888888 $itea#88888.
14./reci#a!i $aloarea morfologic a cu$intelor subliniate:
Ionel scrie frumos.
7rumosul este &este tot.
Biatul este frumos.
12..lctui!i enun!uri cu urmtoarele omofone:
demult 9 8888888888888..
de mult 9 8888888888888.
altfel 9 88888888888888.
alt fel 9 88888888888888
odat 9 88888888888888
o dat 9 88888888888888
1<.0orectea# greelile din enun!urile:
Vom munci cei mai bine.
0el mai am&lu de#btute au fost &roblemele de educa!ie.
6ai te-a c:emat $reodat;
+untem fermi con$ini c $om reui.
La &etrecere $om merge c!i mai mul!i.

2. 4rece!i ad$erbul repede la gradele de com&ara!ie indicate:
po(itiv/ <<<<<<<<<<<<<<<<<<<
comparativ = de superioritate<<<<<<<<<<
- de egalitate<<<<<<<<<<<<
- de inferioritate<<<<<<<<<<
superlativ = relativ de superioritate<<<<<<<<
de inferioritate88888888.
- absolut88888888888888
<. .nali#ea# ad$erbele din tetul de mai 'os:
>i ei mergeau mai greu? acum sfriser vorba i nu ndr(neau s se uite unul
la altul<4pincile fir aspru pe g;ea Se apucar amndoi de umeri i' ncet' trecur
dincolo' pe podiul lucios' prin tcerea tainic a nserrii
ANEXA NR. 2.
1. *s&unde cu .de$rat sau 7als:
88 .d$erbul este &arte de $orbire fleibil.
88 .d$erbul arat caracteristica unei ac!iuni.
88 .d$erbul se %nrudete cu ad'ecti$ul &rin categoria
gramatical a ca#ului.
88 =n enun!ul "i0ai a /#/it el 'ai devre'e. cu$ntul
subliniat este la gradul com&arati$ de inferioritate.
88 =n eem&lul V#rbe$te b-lb-it1 cu$ntul marcat este
ad'ecti$.
88 .d$erbul %riete(e$te s-a format &rin com&unere.
Tem pentru acas.
Imagineaz-i o convorbire ntre un leu nchis n cu ca
unei grdini zoologice i un leu aflat n libertate, folosind cel
puin 8 adverbe diferite, dintre care 4 la grade de
comparaie diferite.