TIPOLOGIA DISCTATORULUI MUSSOLINI

Unul din cele mai macabre fenomene ale ultimilor decenii,

care s-a remarcat prin violente si crime, a fost fascismul
italian. Perioada de dupa Primul Razboi Mondial, in care
clasa muncitoare a capatat puterea, perioada numita de
istorici leninism - a dat nastere fascismului, printre
promoterii lui aflandu-se Benito Mussolini si Adolf Hitler.

Se crede ca trasaturile fascismului isi are radacinile inca din

antichitate, ele regasindu-se in ideologia lui Iulius Cezar.

Benito Mussolini s-a nascut la 29 iulie 1883 si a murit la 28

aprilie 1945. A fost considerat pilonul fascismului italian, el
reusind sa distruga sistemul democratic, prin eliminarea
rivalilor si a partidelor politice.

A fost crescut ntr-o familie simpl, tatl lui era fierar i

mama nvtoare. Orientarea sa politica s-a datorat tatalui
sau, care era un socialist convins.
Fiind un bun orator si ducand o foarte buna propaganda, a
reusit sa convinga oamenii si astfel sa ajunga conducatorul
Italiei. La aceasta a mai contribuit si experienta lui de
jurnalist.
Pentru a evita serviciul militar, Benito Mussolini a fugit n
Elveia, neavnd un loc de munc permanent. Aici a
cunoscut ideologia lui Nietzsche, ale lui Vilfredo Pareto si
alea sindicalistului Georges Sorel. Ideile lui Georges Sorel
l-au impresionat cel mai mult pe Mussolini, deoarece acesta
dorea distrugerea democraiei liberale i capitalismului prin
folosirea violenei, prin aciuni directe i grev general.
n Elveia, Mussolini i-a nceput cariera de jurnalist,
devenind membru activ al micrii socialiste italiene de
aici. Organiza ntruniri si inea discursuri muncitorilor.In
1903 a pornit o grev general, pentru care a fost deportat
n Italia, autoritatile elvetiene vazand in el un pericol pentru
societate.
In Italia i-a continuat cariera de jurnalist, iar n anul 1910
s-a ntors n oraul natal. n aceast perioad a nceput s
publice din ce n ce mai mult, devenind unul dintre cei mai
cunoscuti socialiti ai Italiei.
n 1911, Mussolini a participat la o grev condus de
socialiti, mpotriva rzboiului italian din Libia. A fost
nchis 5 luni, pentru c a numit rzboiul italian imperialist.
Dup ce a ieit din nchisoare a fcut ca doi revizioniti din
cadrul partidului socialist s fie dai afar, lucru ce i-a adus
numirea ca redactor ef al ziarului partidului, Avanti!.
Sub conducerea sa tirajul ziarului a crescut de la 20.000 la
100.000.
n 1913 a publicat lucrarea Giovanni Hus, un adevrat
profet, o biografie istoric i politic despre viaa i
misiunea reformatorului ecleziastic ceh, Giovanni Hus.
Dei a pornit cu idei marxiste, a adoptat curand ideologia
lui Nietzsche, conceptele i anti-egalitarismul.
La nceperea Primului Rzboi Mondial, Partidul Socialist a
decis sa nu sustina razboiul, inclusiv Mussolini care a i
publicat un articol Jos cu rzboiul.Rmnem neutri., dei
altceva gandea el. Credea c odat cu Primul Rzboi
Mondial italienii s-ar fi putut elibera de sub dominaia
austro-ungar. Datorit acestor idiei, Mussolini a intrat n
conflict cu socialitii i a fost dat afar din partid.
El s-a alaturat nationalistilor si a infiintat un ziar, a carui
scop era de a-i convinge pe socialisti si revolutionari sa
sustina razboiul.
Apoi Mussolini a decis c cel mai bine era s intre n
rzboi, astfel c s-a nrolat. A fost numit caporal pentru
meritele din timpul rzboiului sitrimis n zona operaiilor
unde a fost grav rnit de explozia unei grenade.
Mussolini a s-a folosit de operele lui Plato, Georges Sorel,
Nietzsche i ideile socialiste ale lui Pareto n crearea
fascismului. Republica, opera lui Plato, coninea idei pe
care fascismul le promova ca legi. Opoziia fa de
democraie, protejarea sistemului de clase i promovarea
colabrrii dintre clase, respingerea egalitarismului i
intervenia statului n educaie pentru a promova crearea de
rzboinici i a viitorilor conductori ai statului. Fascitii,
condui de un apropiat a lui Mussolini, Dino Grandi, au
format trupe armate numite Cmile negre cu scopul de
a restaura ordinea pe strzile Italiei, dar au avut i conflicte
cu comunitii, socialitii sau anarhitii. Cmile negre
acionau cu violen.De obicei revoluionarii, grevitii erau
btui cu o bt numit manganello i obligai s bea ulei
de ricin. Gruparea fascist a crescut foarte repede, astfel c
n numai 2 ani a devenit Partidul Naional Fascist la un
congres din Roma. n 1921 Mussolini a fost ales n Camera
Deputailor pentru prima dat.
n 1925 a introdus legile presei, care menionau c toi
jurnalitii trebuie nregistrai ca fasciti.
Ca dictator al Italiei, prioritatea lui Mussolini a fost
subjugarea minii poporului italian, prin folosirea
propagandei.
Mussolini a fost un iubitor al discursurilor publice. Cel mai
mult timp i l-a petrecut crendu-i propagand, indiferent
dac era n ar sau n afara ei, iar experiena sa ca jurnalist
l-a ajutat foarte mult. Presa, radioul, educaia, filmele, toate
erau atent supravegheat ndeaproape pentru a promova
fascismul ca fiind doctrina secolului XX.
In afara faptului c a fost fondatorul fascismului i
dictatorul Italiei, Benito Mussolini s-a considerat a fi si o
vedeta a Italiei, in perioada in care a condus-o. Cultul
personalitii i propaganda pe care a fcut-o, l-a fcut s
fie astfel. Curajos, carismatic, un foarte bun orator i
scriitor dedicat cauzei sale, a reuit s implementeze
fascismul n minile italienilor.
In Italia, conceptul de stat era foarte puternic, astfel ca omul
anilor 1922-1943 trebuia sa renunte la propria-i
personalitate, la propriile sale ganduri si manifestari ce
aveau sa-l diferentieze de restul oamenilor. Un om trebuia
sa gandeasca in acelasi timp cu ceilalti, masele aveau o
singura voce si aceea sa se inchine vorbelor dictatorului,
care, cu ridicarea unui singur deget grabea ritmul inimii
oamenilor, sau cu ridicarea ambelor maini declansa uralele
multimii. Astfel, cultul personalitatii dadea roade, iar cei
care indrazneau sa ridice capul din multime si sa nu fie de
acord cu ceea ce tiranii promovau erau eliminati, adica
existau organizatii speciale, unele secrete, care monitorizau
indeaproape populatia.

S-a instituit astfel, psihologia de masa, refuzandu-se

conceptul de rationalism, motivul fiind solutionarea
conflictului dintre clasele sociale. Egalitarismul era si el
interzis, invocandu-se acelasi motiv. Insa fascismul italian,
prin caracterul sau antidemocratic, antiproletar a indreptat
economia, cel putin, in aparenta, spre prosperitate.

Dupa infiintarea Partidului National Fascist, s-a recurs la

diverse modalitati de indoctrinare, chiar din timpul scolii,
cum ar fi taberele organizate in spiritul fascist, casele
fasciste de cultura. Intr-un timp scurt, Partidul Fascist a
devenit partidul de masa, unicul si cel mai puternic.
Regimul politienesc isi avea radacinile in disciplina
religioasa, educatie si in lupta pentru propriul stat, toate
controlate. Chiar si asa, spunea Mussolini, fascismul italian
nu trebuia sa rezide in credinta oamenilor, caci biserica nu
e suverana(desi s-a referit la o institutie, in toate
documentele vremii, Biserica apare cu litera mica, semn ca
dictatorul detinea controlul asupra tuturor lucrurilor care ar
fi putut avea un substrat impotriva ideologiilor). Cu alte
cuvinte, liderul Italiei a mizat pe faptul ca o religie are o
putere imensa asupra oamenilor si, daca detinea controlul
Bisericii, era mult mai usor sa manipuleze oamenii.
Partidul Fascist , la fel ca si alte regimuri totalitare, isi
exercita puterea pe strazi, prin manifestari cu tinerii
propagandisti, defilari. Fascismul italian a fost reprezentat
de partid. Dar, ca si democratia, fascismul a trebuit acceptat
de populatie sau cel putin sa existe sentimentul ca populatia
accepta, inchizand ochii in fata puterii tiranice deja instalata
in varful societatii. Apoi, s-a creat iluzia conform careia,
dupa Primul Razboi Mondial, aceasta era singura sansa a
Italiei de a supravietui, de a-si mari considerabil nivelul de
trai. In acest caz a fost invocata si puterea militara pe care,
in cele din urma, Italia a obtinut-o, impreuna cu Germania
lui Hitler.
Dupa 21 de ani in care a fost premier al Italiei, Benito
Mussolini a devenit presedinte, reusind sa micsoreze rata
somajului prin tertipuri specifice totalitarismului. In 1935,
Ducele cum era numit Mussolini a invadat Etiopia si s-a
alaturat generalului Francisco Franco, in Razboiul Civil din
Spania (1936-1938).

Apoi, Italia Fascista a intrat in Cel de-al Doilea Razboi

Mondial alaturi de Germania lui Hitler, facandu-si, in cele
din urma, din puterile aliate, dusmani care aveau sa-i
rapuna tara. Propaganda si dezinformarea nu au ramas in
picioare, desi fascismul italian era considerat unul dintre
cele mai puternice regimuri totalitare din Europa, ceea ce a
dus la infrangerea Italiei si caderea dictaturii. Fiindu-i
destul de clar ca Puterile Axei (Germania Nazista, Italia
Fascista si Japonia Imperialista) au pierdut razboiul,
Mussolini a fugit cu amanta lui, Clara Petacci in Elvetia,
insa comunistii italieni ii recunosc si ii impusca pentru
crime impotriva poporului italian.