Urmele de sange

Rezumat:
Sangele detine aproape 1/13 din greutatea unei persoane si se compune din 2 parti principale: plasma si
elementele celulare formate din globule rosii, globule albe - leucocite si trombocite.La fata locului urmele de
sange se prezinta sub forma de picaturi, stropi, dare, si sunt consecinta unei actiuni violente exercitate asupra
corpului persoanei, de natura sa determine, direct sau indirect, leziuni ale vaselor sanguine.Culoarea urmelor
de sange difera in functie de vechimea, cantitatea, natura suportului si factorii care actioneaza asupra lor:
temperatura,lumina, agenti fizici si chimici. O urma proaspata are o culoare rosu-stacojiu si un luciu
caracteristic. Cu timpul luciul dispare,iar culoarea se transforma in maroniu si negru.
O influenta importanta asupra urmelor de sange o au actiunile exercitate de om, respectiv de persoana care
cauta sa indeparteze pata prin razuire, spalare sau prin distrugerea suportului sau a portiunii sale care contine
urma, cum ar fi de pilda arderea prosopului, decuparea unei portiuni din material, etc. Urmele de sange, prin
frecventa cu care sunt intalnite in campul infractional, ca si prin posibilitatile de identificare pe care le ofera,
inclusiv prin furnizarea de indicii necesare clarificarii imprejurarilor privind locul, timpul, mijloacele si modul de
savarsire a faptei, detin o pondere particulara in cadrul investigatiilor criminalistice.
Cuvinte-cheie:urme,in campul infractional,culoare,sange.

I. Introducere
Sangele, element prezent sub diferite aspecte ca urma in diferite infractiuni nu era de folos
cercetarii criminalistice pana la sfarsitul secolului trecut. Insa din anul 1900 incoace medicul
german Paul Uhlenhuth a elaborat metoda prin care se pot distinge diferite genuri de sange si
metoda prin care sangele de om putea fi deosebit de sangele de animal. In acelasi an savantul
austriac Karl Landsteiner descopera grupele sanguine care vor avea un rol extrem de important
mai apoi in cercetarea criminalistica. Urmele de sange sunt rezultatul contactului produs intre
sangele iesit din corpul uman si diversele suprafete externe ce compun locul faptei.

II. Continut
Clasificarea urmelor de sange

Forma urmelor de sange intalnita la locul unei infractiuni este influentata in principal de
cantitatea de sange care a iesit din corpul uman, de viteza cu care aceasta se deplaseaza spre
suprafata primitoare si de unghiul sub care intalneste aceasta suprafata. Raportandu-ne la acesti
factori esentiali se pot deosebi mai multe categorii de urme de sange avand caracteristici si
mecanisme de formare diferite, cum sunt:
 Urme formate prin contact
Urme formate prin caderea libera a picaturilor de sange pe suprafete orizontale si
neorizontale
Urme formate prin stropire, tasnire, aruncarea sau proiectarea sangelui
Urme de sange formate prin impact cu diferite viteze

Urmele formate prin contact cuprind: manjiturile, stersaturile si imprimarile realizate ca efect
al contactului dinamic dintre sursa de sange si diferitele suprafete din componenta locului faptei.
Acestea pot sa apara in urma contactului static dintre partile corpului agresorului ori ale
obiectelor contaminate in prealabil cu sange si apoi intrate in contact cu componenetele locului
faptei.
Astfel, putem imparti aceasta categorie a urmelor de sange la locul faptei in manjituri,
stersaturi si imprimari.
Manjiturile sunt urme de sange ce se creeaza prin contactul dinamic al sursei de sange cu o
suprafata nepurtatoare de sange. Uneori aceste urme se prezinta sub forma de striatii ce apar mai
ales in zonele unde factorul creator de urma a alunecat.
Stersaturile sunt urme de sange create atunci cand un obiect se misca printr-o pata de sange
inca neuscat si, prin urmare, deplaseaza o parte din continutul initial si ii deformeaza aspectul.
Imprimarile sunt realizate prin stratificarea sau destratificarea sangelui, cu ajutorul degetelor,
palmelor, parului incaltamintei sau a unor portiuni din obiectele de imbracaminte, constituie
adevarate amprente ce pot reda conturul intregii suprafete de contact ori a unei portiuni din
aceasta, in care se vor putea observa caracteristici generale sau individuale.
Aceste urme pot fi extrem de utile la identificarea mainii, piciorului sau obiectului creator, fara
a se utiliza analizele biologice.
In ceea ce priveste urmele formate prin caderea libera a picaturilor de sange pe suprafete
orizontale si neorizontale, sangele poate picura dintr-o rana deschisa, de pe hainele imbibate, de
pe par, arme sau orice obiecte, care au un volum de sange suficient pentru a permite formarea
unei picaturi libere.
Separarea acestor picaturi din sursa de sange se datoreaza fortelor gravitationale care
depasesc fortele de tensiune superficiala ale sangelui. Astfel, cand o picatura cade prin aer,
tensiunea superficiala a picaturii de lichid va minimiza aria suprafetei si va face ca picatura sa
capete o forma mai degraba sferica decat plata, cum este de regula reprezentata in arta plastica.
Aceasta picatura sferica nu se va rupe in aer, daca asupra sa nu va actiona o alta forta decat
gravitatia, caracteristicile picaturii de sange fiind volumul si viteza.
O alta categorie de urme de sange, dupa cum am precizat anterior, este cea a urmelor
create prin stropire, tasnire, proiectare sau aruncare.
Urmele de sange create prin stropire urmeaza o traiectorie oblica care se abate de la cea
verticala impusa de gravitatie. Cauza acestei abateri este aparitia unei alte forte, cum ar fi
deplasarea alerta a sursei de sange sau scuturarea mainii din care ies stropii de sange. Urmele
formate prin tasnire apar de regula la impactul realizat intre sangele provenit dintr-o artera lezata
sau sectionata si suprafete orizontale sau netede, cum sunt de exemplu podelele sau peretii unui
imobil. Urmele de sange create prin proiectare apar atunci cand cantitatea sangelui care intra in
impact cu diferite suprafete depaseste 0,1 ml., viteza cu care se deplaseaza sangele fiind mai
mare decat viteza de gravitatie. Urmele de sange aruncat apar atunci cand sangele este proiectat
pe o suprafata de pe un obiect si nu din punctul de origine. Astfel de situatii apar atunci cand
sangele este aruncat de pe un obiect insangerat aflat in miscare, cum ar fi, spre exemplu, un
obiect contondent care este miscat brusc.

Urmele de sange formate prin impact cu diferite viteze a fost apreciata in trei trepte, si anume:
mica , medie si mare.

Urmele de sange produse prin impacturi de viteza mica sunt considerate ca fiind cele create de
picaturile de sange si stropii azvarliti sau proiectati.

Sunt asociate insa acestora si alte urme produse prin scurgere, imbibare, difuzare sau baltire.

Scurgerile de sange sunt urme continue formate de sangele care curge cu viteza redusa de la
punctul de origine, pe corpul sau hainele victimei precum si pe terenul sau obiectele din jurul
victimei, pana la locul de oprire, ce are aspectul unei acumulari. Baltile de sange constituie un alt
tip de urme care se formeaza, de regula, in punctele finale ale scurgerilor, au suprafata
neregulata, influentata mult de particularitatile suportului pe care s-au acumulat.

Urmele de sange formate prin impacturi cu viteza medie se creeaza atunci cand o forta
puternica loveste sangele expus, sangele fiind spart intr-o multitudine de stropi din cauza
cresterii bruste de energie. Cand acesti stropi lovesc o suprafata tinta, produc urme care pot fi
usor deosebite de cele create de picaturi, de stropii azvarliti sau de cei proiectati.
In ceea ce priveste urmele de sange produse prin impact de viteza mare, acestea sunt
caracterizate prin prezenta unor stropi de mare viteza.
Exista unele cazuri in care urmele de sange au fost indepartate de la locul faptei de catre
agresor, in scopul distrugerii indiciilor care ar putea duce la descoperirea sa, in acest caz
utilizandu-se lumina cu raze UV care dau o luminiscenta distincta, chiar si pentru locurile
spalate.
In prezent testul ADN asigura o identificare mult mai exacta a persoanei de la care provin urmele
de sange.

Ridicarea, transportul si conservarea urmelor de snge

a) Esantioane de snge lichid

Snge lichid de la o persoana :

- Sngele lichid de la o persoana trebuie recoltat de personal medical calificat;
- Trebuie recoltat n doua eprubete de cte 5 ml fiecare, folosind EDTA ca anticoagulant;
- Fiecare eprubeta va fi etichetata cu data, ora, numele persoanei, numele celui care recolteaza,
numarul cazului si numarul de expunere;
- Probele de snge trebuie puse n frigider (nu nghetate) si puse n lucru ct mai curnd posibil.

Snge lichid de la locul faptei :

- Sngele lichid rtrebuie recoltat cu o seringa curata (de preferinta sterila) sau cu o pipeta si
transferat ntr-o eprubeta curata (de preferinta sterila);
- Un cheag de snge poate fi transferat ntr-o eprubeta curata cu o spatula curata;
- O bucata de bumbac curata poate fi folosita pentru a absorbi sngele lichid sau cheacul de
snge;
- Esantioanele vor fi etichetate cu numarul cazului, numarul articolului, data, ora si numele celui
care recolteaza;
- Daca sunt recoltate esantioane de snge uscat ele trebuie sa fie conservate pe un anticoagulant
si pastrate la frigider. Aceste esantioane trebuie duse , ct mai curnd posibil, la laborator.

Esantioane de snge lichid din zapada sau din apa :

- Esantioanele de snge gasite pe zapada sau n apa trebuie recoltate imediat, pentru a preveni
diluarea;
- Trebuie recoltata o cantitate ct mai mare din aceste esantioane, ntr-un recipient curat, pentru a
preveni contaminarea;
- Esantioanele se eticheteaza asa cum s-a aratat anterior;
- Esantioanele se ngheata;
- Esantioanele se duc la laborator ct mai curnd timp posibil.

b) Pete de snge umede

mbracamintea cu pete de snge umede :

- mbracamintea care are pete de snge umede trebuie pusa pe o suprafata curata si lasata sa se
usuce;
- mbracamintea care are pete de snge umede nu va fi niciodata pusa ntr-un sac de plastic sau
un recipient nchis ermtic. Acest lucru ar putea determina contaminarea si nmultirea bacteriilor
si implicit deteriorarea probei;
- Dupa ce mbracamintea si petele s-au uscat trebuie mpachetate ntr-un recipient de hrtie care
va fi etichetat corect.

Obiecte cu pete de snge umede :

- Obiectele mici cu pete de snge umede trebuie
- Trebuie pastrata integritatea petelor de snge n timpulmpachetarii si transportului;
- La locul faptei pot sa existe obiecte mari cu pete de snge umede. Petele de snge umede
trebuie transferate pe o bucata de bumbac curata;
- Bucata de bumbac cu pete de snge trebuie lasata sa se usuce, nainte de a fi mpachetata ntr-
un recipient de hrtie;
- Fiecare obiect si recipient trebuie etichetat corect.

c) Pete de snge uscate

Pete de snge uscate pe articole transportabile :

- Petele de snge uscate de pe arme, mbracaminte si alte obiecte transportabile trebuie recoltate
separat;
- Fiecare articol trebuie plasat individual ntr-un recipient de hrtie si acesta trebuie sigilat si
etichetat;

Pete de snge uscate pe suprafete solide neabsorbante ale obiectelor

netransportabile :
- Modelul petelor de snge trebuie sa fie documentat si schitat pentru necesarul respectiv;
- Pata de snge poate fi dizolvata ntr-o solutie salina sterilizata prin frecarea bucatii de bumbac
pe zona patat;
- Bucata este lasata sa se usuce si este pusa apoi ntr-un pachet de hrtie;
- Apoi pachetul este pus ntr-un plic care se sigileaza si se eticheteaza;
- Acest procedeu poate fi controlat prin recoltarea unei pete dintr-o zona adiacenta dar nepatata;

Pete de snge de pe covoare, tapiterii, si alte obiecte care nu pot

fi taiate :
- Ariile patate trebuie pregatite asa cum s-a descris anterior;
- O portiune din obiect pe care se afla pete de snge poate fi ndepartata cu un instrument ascutit
curat;
- Fiecare bucata decupata trebuie mpachetata separat si etichetata;
- Pentru control trebuie recoltata si o portiune fara pete de snge.

Picaturi de snge mici uscate :

- Adesea este dificil de recoltat picaturi de snge. Este posibil ca acestea sa fie recoltate
folosind metoda benzii adezive;
- Dupa pregatirea corespunzatoare, poate fi folosita metoda benzii adezive pentru picaturile de
snge de pe anumite suprafete;
- Fiecare piesa trebuie mpachetata si etichetata;
- Fiecare piesa se pune ntr-un recipient de plastic;
- Se suspenda banda cu picaturile de snge la mijlocul recipientului;
- Se sigileaza si se eticheteaza recipientul.
 Figura 1-Urmele de sange de la o persoana
( Sursa imaginii:http://stirileprotv.ro/stiri/eveniment/zdrobiti-pe-sosea-trei-morti-si-cinci-grav-
raniti.html)

III. Concluzii:
Prezenta urmelor de sange la locul faptei presupune in totalitatea cazurilor vatamarea integritatii
corporale a victimei, prin leziuni deschise a unor persoane sau animale. In general asemnea tipuri
de urme se regasesc in cazul infractiunilor de omor, talharie, viol, vatamare corporala, tentativa
de omor, dar nu in ultimul rand in cazul infractiunilor de efractie sau in anumite cazuri de
infractiuni silvice.

Interpretarea sangelui s-a dovedit extrem de vitala in cazuri in care cauza mortii era discutabila,
iar stabilirea faptului daca a fost omor, sinucidere, accident sau moarte naturala era necesara
procesului penal. Fiind un amestec fluid constituit din componente celulare si din plasma,
sangele, atunci ce ajunge din corp in mediul extern, ca rezultat al traumatismelor produse de
diverse forte, acesta se va supune in mod firesc legilor fizicii.
Bibliografie:
[1] http://www.scritub.com/stiinta/drept/Particularitatile-cercetarii-l72447.php
[2] http://www.infospecialconsulting.ro/urmele-de-sange/
[3] http://www.rasfoiesc.com/legal/criminalistica/URMELE-DE-SANGE53.php