ISTORIC SI TIPURI DE ARCURI

Scurt istoric
Cind trageti pentru prima data cu arcul, luati parte la o activitate ce dateaza de cel putin
20 de secole. Arcul cu sageti este una dintre cele mai vechi arme cunoscute in istoria
omenirii. Unele izvoare istorice dateaza originea arcului la aproximativ 25 de secole
inaintea epocii moderne.

Picturile rupestre din Epoca de Piatra ilustreaza vanatori cu arcuri si sageti. Arcul cu
sageti este de asemenea reprezentat in desene rupestre dintr-o pestera din localitatea
spaniola Valltorta Gorge. Arcul cu sageti a fost in trecut indispensabil supravietuirii.
Vanatoarea cu arcul era mult mai sigura decat alte metode, deoarece prada putea fi
doborata de la distanta.
In razboaiele din antichitate, arcasii erau soldati importanti in armatele din Egipt, Persia,
Roma, China si din alte civilizatii. Imperiile s-au ridicat si au apus prin folosirea arcului cu
sageti ca arma.

In Egiptul Antic arcul a devenit arma principala de razboi in jurul anului 3500 i.e.n.
Arcurile erau aproape la fel de inalte precum arcasii, iar varfurile sagetilor erau
realizate din bronz sau cremene. In jurul anului 1800 i.e.n. asirienii au introdus un nou
model de arc: scurt, compus, realizat din piele, corn si lemn, avand forma recurva.

Superioritatea Orientului Mijlociu in tragerea cu arcul a dainuit vreme de secole, timp in

care popoarele acestei zone s-au luptat cu popoarele europene. Mongolii au cucerit o
mare parte a Europei si turcii au respins armatele cruciate, un mare avantaj fiind
constituit de superioritatea arcurilor si de indemanarea arcasilor. In secolul al XI-lea,
normanzii au dezvoltat un arc lung, care, combinat cu o strategie de lupta avansata, a
dus la infrangerea englezilor in batalia de la Hastings din 1066. Dupa acest eveniment,
englezii au adoptat arcul lung ca principala arma si au abandonat arcul de tip saxon,
care era mai slab si mai putin precis.

Arcul lung, de obicei masurand 1,8 metri in lungime, putea lansa cu usurinta sageti cu
varf metalic la mai mult de 250 de metri. Avand arcasi experimentati care puteau trage
pana la 7 sageti pe minut, englezii au obtinut importante victorii militare impotriva
trupelor frantuzesti, in secolul al XIV-lea, in special in timpul bataliei de la Crcy in 1346 si
in timpul bataliei de la Agincourt in 1415, unde armata engleza era formata din 1500 de
luptatori si 5500 de arcasi, iar cea franceza, in majoritate formata din cavaleri nobili
pedestrasi si calare, cumuland un total de 23 000 de oameni.
Batalia de la Agincourt (acuarela)
Batalia a durat aproape doua ore, unele surse mentionand pierderi
de 10 000 de soldati francezi si doar 100 de soldati englezi. Alte surse mentioneaza doar
29 de englezi omorati. Cu toate ca utilizarea arcului ca arma de razboi a scazut simtitor
dupa aparitia armelor de foc in secolul al XVI-lea, placerea si provocarea date de
folosirea arcului i-au garantat perpetuarea sa ca si sport.

Regele Henric al VIII-lea a promovat tirul cu arcul in Anglia. Cluburi de acest gen s-au
nascut de-a lungul secolului al XVII-lea, iar competitiile organizate de acestea au stabilit
tirul cu arcul la nivel de competitie sportiva. Concursul Sagetii Argintii din Vechiul Scorton
s-a tinut pentru prima oara in 1673 in Yorkshire, Anglia, el organizandu-se si in

prezent.
The Archery Club at Mary Washington College (1942, photographer Judson Smith)

Tirul cu arcul a devenit disciplina sportiva olimpica la Olimpiada de la Paris, din 1900.
Aceasta disciplina s-a intalnit si la Olimpiada de la St. Louis, din 1904 si in 1908, la
Olimpiada din Anglia, dar nu a mai reaparut decat in 1920. Tirul cu arcul nu a mai fost
proba olimpica timp de 52 de ani ,cand a fost reintrodus in 1972 la Jocurile Olimpice.
Practicantii din ziua de azi ai acestui sport pot trage cu mai mare acuratete, folosind
echipament modern, realizat din materiale noi, precum fibra de carbon, ce a condus la
construirea de sageti mult mai usoare si mai rapide si de arcuri mult mai performante.
 Despre tir cu arcul
Vrsta
Nu exist o limit superioar de vrst pentru tirul cu arcul - unii oameni continu s
trag pn la 80 de ani.
Nu exist o vrst limit nici inferioar, dar muli antrenori au constatat c vrsta
sensibil este sub 10 ani. Copiii mai mici de 10 ani se lupt uneori fizic s cotroleze arcul,
iar cei sub apte ani nu neleg adesea instruciunile de siguran. Dac avei dubii,
antrenorul unui club va fi disponibil oricnd s evalueze abilitile copilului vostru ntr-o
edin special.

Forme de tir cu arcul

Exist mai multe forme de tir cu arcul care v pot interesa. Iat n cele ce urmeaz
descrierea celor mai cunoscute dintre acestea. nceptorii vor debuta, de obicei, cu tir cu
arcul la int (metric), chiar dac intenioneaz s abordeze un alt stil mai trziu.

Tir cu arcul la int (metric)

Este actuala form olimpic a sportului.
Aceast form cunoscut de tir cu arcul se desfoar pe teren plat i const din
tragerea o rund. Runda const dintr-un anumit numr de sgei trase la int cu una
sau mai multe distane cunoscute, de pn la 90 m pentru brbai i 70 m pentru femei.
Juniorii au distane speciale, mai mici, n funcie de vrst. Poate fi folosit orice tip de arc,
cu excepia celor specializate pentru distane mari.
Tirul de cmp (Field)
Derivat din vntoare, tirul de cmp se desfoar ntr-o curs de inte stabilite pe teren
accidentat (de obicei, n pdure). Nu uitai c vntoarea cu echipament de tir cu arcul
este strict interzis n Romania.
Tirul de cmp poate fi asemnat cu golful n sensul c abordarea fiecrei inte este
diferit de cea anterioar, iar voi ncepei dintr-un punct i finalizai n circuit traseul cu
toate intele, pe un teren accidentat.
Distanele de tragere sunt fie marcate, fie nemarcate. Dac tragei pe un traseu
nemarcat, estimai distana i apoi ochii corespunztor. Estimarea poate fi uneori dificil
nu doar pentru c distanele variaz, dar i pentru c dimensiunile intelor sunt diferite.
Acestea variaz ntre 15 i 80 cm.
Spre deosebire de tirul metric, unde tragei cu sgei, le punctai i apoi v ntoarcei la
linia de tragere, n cazul tirului de cmp, tragei cu sgeile de pe locul marcat (un ru
nfipt n pmnt), mergei spre int pentru a marca, iar apoi mergei mai departe spre
urmtorul loc marcat pentru a trage la urmtoarea int.
Exist clase diferite de arcuri n cazul tirului de cmp. Arcaii de cmp tind n general s
fie foarte prietenoi cu mult lume.
Ceea ce este foarte recomandat, mai ales dac v place s jucai outdoor.
Tir la prjin
Este la fel cu tirul metric, cu excepia faptului c arcaul ncearc s declaneze sgeata
la o distan ct mai mare (165 m la brbai i 125 m la femei) n serii, pe zone circulare
de punctare, pe terenul din jurul unui steag de marcaj (prjin). Zonele circulare
formeaz o int uria, cu ariile cele mai apropiate de steag cu punctaj mai mare dect
cele mai deprtate.
Exist distane mai mici pentru juniori, n funcie de vrst.
Atmosfera la tragerile la prjin este destul de relaxat i prietenoas. Aceasta este o
form de sport recomandat foarte mult.

Tir la distan

Este o form de tir cu arcul care se poate desfura numai n locaiile n care spaiul
permite asta pentru c arcaii concureaz prin tragerea la o distan ct mai mare.
Spaiul ideal este cel n aer liber.
n mod normal, vei trage 24 de sgei n serii de 6, n aer liber.
Cnd toat lumea a tras, se pornete cutarea celei mai ndeprtate sgei, iar acolo se
marcheaz punctul, cu un marcaj de identificare. Cnd toate sgeile au fost trase,
rmnei n locul n care a ajuns cea mai ndeprtat sgeat pn cnd arbitri msoar
distana.
Exist diverse clase n care putei trage, n funcie de tipul de arc cu care tragei i de
greutatea de tragere.
Tirul de vntoare

A provenit iniial de la mpucarea psrilor de pe turlele bisericilor. Este denumit i

popinjay, un termen mai vechi englezesc pentru papagal.
Nu este o form foarte des ntlnit de tir cu arcul (dei este renumit n Belgia). Arcaii
stau la baza unui stlp de 28 m i trag aproape vertical cu sgei boante. Acestea sunt
sgei care au un dop de cauciuc n loc de vrf.
Scopul este doborrea ct mai multor inte animaliere de lemn care sunt aezate n
vrful stlpului. n zilele de demult, se foloseau psrile vii!
Cel mai vechi club de tir cu arcul din Marea Britanie, Kilwinning, Scoia, a inut un turneu
de tir de vntoare inca din secolul al XV-lea.

Tipuri de arcuri
Exist o varietate foarte mare de arcuri n toat lumea. Iat mai jos descrierea celor mai
folosite arcuri.
Dacic
Din momentul in care puteau manui o arma, barbatii participau la batalii, de obicei
luptand pentru familia sau tribul din care faceau parte. In functie de caracteristicile
tribului sau de statutul social al barbatului, acesta putea lupta fie calare, fie pe jos. In
ambele cazuri, luptatorul era un arcas talentat deoarece trasul cu arcul se invata in
timpul pregatirii militare, vanatorii sau a frecventelor ciocniri militare.
O mare abilitate in manuirea arcului era dezvoltata in cadrul armatei dacice. Datorita
faptului ca arcul era o arma principala, tehnicile de construire erau avansate. Acesta era
o arma cu o raza mare de actiune a carei vechi radacini nu se cunosc; era fabricata de
insasi razboinicii care o foloseau sau de catre mestesugari iscusiti.
Unele arcuri erau relizate din coarne ale animalelor, legate prin mijloc cu o piesa
dreapta; altele erau fabricate din lemn de sanger, zada, alun, carpen, frasin sau ulm.
Corzile erau realizate din in, canepa, intestine ale animalelor si din vene de cai sau vite.
Cand mergeau, razboinicii atarnau arcul pe umar, il tineau in mana sau in teci speciale.
Un arc de marimi medii putea trage sageti pana la distanta de 200 de metri.
Era folosit ca o arma de atac: in atacurile statice de catre pedestrasi si in atacurile
rapide de catre calareti. Calaretii daci purtau armura si erau numiti "catafractari", fiind
capabili sa foloseasca arcul in timp ce calareau.
Sagetile realizate din lemn sau trestie aveau lungimi de 0.8 - 0.9 metri si varfuri metalice
ascutite. Un arcas talentat putea trage 12 sageti pe minut. Aceste sageti erau tinute in
tolbe, 16-24 la numar. Erau foarte atent lucrate si pictate, dar totodata, varfurile erau
inmuiate in otrava. Cand sagetile din tolba se terminau, erau folosite sageti cazute pe
campul de lupta.
La inceput, varfurile sagetilor erau facute dupa modelul celor din os si piatra. Cele
realizate din bronz si fier au inceput sa fie produse abia din secolele VII-VI i.e.n., cand
Scitii trecusera peste teritoriile dacice. Forma lunga, piramidala, cu trei taisuri, intalnita
initial la Sciti, era des folosita de catre daci. Sagetile cu doi tepi, ghimpi, erau insa o
caracteristica particulara a sagetilor dacice.
Mongol
Arcul mongol este tipul numit adesea arcul asiatic recurv tipic, construit ca un arc
composit, din corn de bivol, tendoane, scoarte de copaci si bambus. Principala diferentza
tehnica ce deosebeste un arc mongol de unul ungar este prezenta unui distantator al
corzii, realizat din lemn sau corn, pentru a tine coarda mai departe de bratele arcului.

Hun Arcul hun este asimetric, composit si reflex.A fost inventat in Asia Centrala si adus in
Europa pentru prima data de catre huni.
Forma asimetrica ii permitea sa fie marit in lungime cu usurinta, chiar in timpul calariei.
Astfel a rezultat un arc mult mai puternic, putand trage la distante mai mari decat
arcurile triburilor germanice din Europa. Astfel, arcasii huni puteau dobori inamicul
inainte ca acesta sa poate reactiona in vreun mod defensiv sau ofensiv. Totusi, asimetria
il facea mai putin precis, cu toate ca era si de tip composit.

Maghiar
Arcul maghiar, o imbunatatire adusa arcului hun, pentru o mai usoara folosire de catre
pedestrasi, este simetric, composit si reflex. A fost inventat in Asia Centrala.
Arcul tradiional englez Longbow
Acesta este cel mai cunoscut arc, asociat cu Robin Hood i Epoca Medieval. Pentru a se
plia pe regulile Societii britanice Longbow, arcul trebuie s fie din seciunea D, creat n
totalitate din lemn, cu crestturi din corn la fiecare capt unde se prinde coarda. Axul
sgeilor trebuie s fie fcut din lemn, iar sgeile trebuie s aib aripioare direcionale
din pene. Sprijinul sgeii i ctarea nu sunt acceptate.
Este un arc de lungimi mari, realizat in general din lemn de tisa, avand o mare raza de
actiune. Era de obicei construit la aceeasi lungime ca a bratelor arcasului. Cel mai bun
exemplu este arcul lung englezesc sau cel galez, construite traditional din lemn de tisa,
folosit cu succes de catre englezi in Razboiul de 100 de ani. In acea vreme era numit
"arcul razboiului". De la distanta mica, putea strapunge cu usurinta cea mai buna armura
a vremii.
Arcul plat american
Acest arc a fost conceput n anii 1930 cnd oamenii de tiin i inginerii au nceput s
realizeze un studiu detaliat pentru echipamentul dedicat tirului cu arcul. Ei au aplicat
descoperirile lor arcului englezesc Longbow (ELB) i au produs ADB (American Flat Bow).
Acesta este puin mai scurt dect ELB i are brae dreptunghiulare mai degrab,dect
cele n forma literei D ale ELB-ului. AFB-ul este folosit des pentru tirul de cmp.Este un arc
realizat din lemn foarte rezistent si elastic, precum frasin, hicori sau stejar. Numele
arcului (plat-flatbow) se refera la forma sa. Bratele unui arc plat sunt mai late langa
maner decat la varfuri, dispersand mult mai eficient tensiunile ce apar decat in cazul unui
arc lung sau composit. Arcul traditional finlandez este realizat din frasin si are lungimea
egala cu inaltimea tragatorului. Arcurile plate moderne au deseori forma recurva.
Arcul Recurve (sau olimpic)
Acesta este arcul cel mai des ntlnit n zilele noastre, dar devenit popular cu ajutorul
arcului compus.
Arcul recurv a evoluat de la arcul englezesc Longbow, prin intermediul celui american
plat i a progresat pn la mnerele din lemn laminat i braele din fibr de sticl sau
lemn laminat. n ultimii ani seciunile de metal ale mnerului (elevatoarele) cu brae
detaabile au devenit mai des ntlnite. Este permis folosirea ctrii, a sprijinului pentru
sgeat, a stabilizatoarelor, a materialelor sintetice pentru coard i a clicker-ului (ca
verificare a elongaiei) pentru acest tip de arc. Sgeile pot fi confecionate din lemn,
aluminiu, carbon/aluminiu sau fibr de carbon. Majoritatea arcailor profesioniti trag cu
sgei de carbon/aluminiu sau din fibre de carbon datorit traiectoriei lor mai plate i a
vitezei mai mare de zbor, cu scopul de a marca un punctaj mai mare.Un arc recurv in
pozitie relaxata are capetele bratelor indoite spre inainte. Coarda este fixata la 10 cm de
varful bratelor. Cand coarda este intinsa, varfurile curbate ale bratelor se indreapta
spre a conferi putere. Dupa ce se elibereaza coarda, bratele revin la forma initiala de C.
Aceasta aranjare a bratelor imprima sagetii o viteza mai mare decat un arc cu brate
drepte. Lungimea bratelor este determinata in functie de inaltimea arcasului pentru a
optimiza puterea conferita de acestea.

Arcul Compound

Arcul compound este cel mai sofisticat i tehnic arc existent. Pentru cei neiniiai, arcul
compus pare s aib mai multe corzi, cnd de fapt, are doar una, plus nc dou sau
patru cabluri cu scripei la capt care sunt prinse de fiecare bra n parte i de o cam la
captul opus al celuilalt bra. Braele unui arc compus sunt foarte rigide, astfel nct
camele i cablurile sunt cele care ofer elasticitatea necesar pentru a trage arcul.
Arcul compound tinde s fie mai scurt dect cel recurv i este compus dintr-un elevator
metalic, fibr de sticl laminat, iar braele - din fibr de carbon la capete, acolo unde se
afl camele excentrice care variaz mult n design i ofer fiecrui arc caracteristicile
proprii de tragere. Caracteristica principal a arcului compound este faptul c la
tragere, greutatea maxim de tragere este atins mult mai rapid dect n cazul arcului
recurv (la aproape o treime din elongaie), iar apoi, pe msur ce tragei pn la final,
greutatea de meninere scade ntre 60 i 75% din greutatea maxim de tragere. Arcul
compus este astfel mult mai uor de inut i de folosit. Asta datorit cablurilor cu scripei
i a camelor excentrice. Arcurile compuse sunt mult mai eficiente dect celelalte arcuri la
transformarea energiei stocate n viteza sgeii.
Cand coarda arcului este trasa inapoi, scripetii actioneaza pentru a reduce forta
necesara tensionarii corzii, conferind totusi putere si viteza. Aceste arcuri sunt minor
afectate de schimbarile de temperatura si umezeala, avand acuratete, imprimand
totodata viteza foarte mare sagetii, aceasta parcurgand o distanta mult mai mare decat
una trasa cu un arc (orice alt tip de arc) obisnuit.
Arbaleta
Arbaletele sunt arcuri care au un mic ncrctor precum cel al putilor, un mecanism de
blocare pentru meninerea corzii la elongaie maxim i un trgaci pentru eliberarea
corzii. Arbaletele sunt foarte rar ntlnite n tirul la int, dei folosina lor crete pe
continentul european. Arbaletele sunt mai des gsite n tirul de cmp, dei mai puin
comune dect celelalte tipuri de arcuri.
Majoritatea cluburilor de tir cu arcul nu accept arbaletele pentru c au nevoie de inte
speciale i au deja o reputaie mai puin bun ca fiind folosite n aciuni periculoase i
antisociale de ctre unii deintori.

Arcul de distan
n cazul tirului la distan exist mai multe clase de arc ce, per total, tind s fie arcurile
int (recurv sau compus) n echipamentul normal de tragere, n mai multe categorii de
greutate de tragere.
Exist, de asemenea, un tip specific de arc pentru tirul la distan (n propria sa clas)
care este foarte scurt i lanseaz sgei foarte scurte i ele (de aproximativ 35 cm) cu
aripioare direcionale minuscule. Aceste arcuri sunt att de specializate nct nu se
gsesc n magazine. Trebuie s gsii pe cineva care v poate confeciona unul la
comand sau s l realizai chiar voi. Exist unul sau dou special fcute, de tip compus,
dar din nou, acestea se fac doar la comand.
Toate tipurile de arcuri menionate mai sus, cu excepia celor de distan pot fi folosite
pentru tir metric sau de cmp. Toate arcurile de mai sus cu excepia celui de distan i a
arbaletei pot fi folosite pentru tir la prjin. De exemplu, arcurile lungi nu se folosesc de
obicei pentru tirul de vntoare.

Alegerea arcului
Cum s i alegi arcul

Pasul intai
Stabilii scopul pentru care vei folosi arcul. Va reamintim ca in Romania este interzisa
folosirea arcurilor pentru vanat. Arcurile de int sunt, n general, mai lungi si cu greutate
mai mic de tragere, de vreme ce vei trage multe sgei n timp scurt, iar fora de
tragere nu este critic. Arcurile de compound sunt mai scurte si au greutate mai mare de
tragere, dar fora acestora este foarte important. Dac intenionai s folosii arcul
pentru ambele activiti, va trebui s facei niste compromisuri.

Pasul doi
Greutatea de tragere
Greutatea de tragere a arcurilor recurve se calculeaz la o elongaie de 71 cm. Astfel, un
arc cu greutate de tragere de 14 kg pentru a trage coarda si a o menine la o distan
de 71 cm. Ca regula generala, sunt necesare 1,200 kg pentru a trage fiecare distanta de
2,54 cm. Deci, pentru a trage coarda pe o distanta de 73,54 cm sunt necesare 15,2 kg.
Majoritatea femeilor prefera arcul de 14 kg, iar barbatii pe cel de 25 kg.
Elongaia de tragere
Elongaia de tragere nu este la fel de important n cazul unui arc recurv precum n
situaia celui compus, cu excepia faptului c ceea ce s-a menionat mai sus n materie de
greutate de tragere poate fi obinut prin intermediul elongaiei de tragere. Ca regul
general, elongaia de tragere a unui arcas va fi cu 2,54 cm mai mic dect este n cazul
unui arc compus. Elongaia de tragere este calculat brut prin strngerea n form de
pumn a minii cu care inei arcul si atingerea acestuia de un perete n lateralul corpului
ca si cum ai trage cu arcul. Stai drept, ntr-o poziie bun de tragere, si rugai pe cineva
s msoare distana de la perete la colul gurii voastre. Aceast metod nu va fi exact,
dar este mult mai bun dect ghicitul
Pasul trei
Verificai elongaia de tragere a arcurilor. Aceasta este distana pe care coarda se
poate trage n spatele arcului. Complet tras, coarda ar trebui s ajung exact n spatele
pometelui. Unele arcuri compuse au elongaii reglabile de tragere. Cerei informaii de la
magazin n acest sens.

Pasul patru
Verificai greutatea de tragere a arcului. Alegei un arc pe care l putei trage relativ facil.
ncercai s tragei mai multe sgei n acest sens, pn ce ncep s v oboseasc
braele.

Pasul cinci
Nu uitai c lungimea arcului este important, chiar dac are puin de-a face cu
greutatea de tragere sau cu elongaia de tragere. n cazul unui arc pentru int,
lungimea conteaz foarte puin, dar dac vnai, un arc lung poate fi foarte incomod de
transportat prin pdure.

Pasul sase
Verificai diversele tipuri de arc. Arcurile compound au scripei mecanici care iniial fac
dificil armarea, dar apoi, tragerea este mult mai facil odat ce coarda este ntins
complet. Acestea sunt cel mai des ntlnite tipuri de arc actualmente pentru c sunt usor
de folosit la int si foarte complexe. Arcurile recurve si cele lungi englezesti sunt mai
tradiionale si, de obicei, mult mai ieftine dect cele compound. Cu ct tragei mai tare un
arc recurve, cu att devine mai greu s o facei. Arcurile recurve sunt mai bune pentru
nceptorii de la tir metric.

Cum se potrivesc arcul si sgeile

Stabilirea arcului potrivit pentru voi implic mai muli pasi. Mai nti, trebuie s vedei
dac suntei dreptaci sau stngaci.
Apoi, stabilii elongaia de tragere si dimensiunea cea mai bun a arcului. Instruciunile
urmtoare de la acest pas v ajut.

Alegerea minii preferate

Se poate s vi se par firesc n a verifica dac suntei dreptaci sau stngaci. Majoritatea
dreptacilor aleg s trag innd arcul cu mna stng si cu dreapta s trag de coarda
arcului. Anumii dreptaci, cu privire dominant pe ochiul drept ar trebui s trag cu mna
dreapt, iar stngacii cu privire dominant pe ochiul drept s trag cu mna stng.
Dac nu avei probleme de acest sens, adic ambii ochi au aceeasi precizie, atunci putei
alege. Un arcas tipic aliniaz ochiul dominant cu inta atunci cnd ocheste, deci putei
trage pe partea ochiului dominant. Dac v simii mai ncreztori s tragei pe partea cu
mna dominant, atunci putei nva s tragei cu ochiul dominant nchis. De exemplu,
dac suntei dreptaci si cu siguran egal pe ambii ochi, nchidei ochiul stng pentru a
inti. Dac nu este asa, aliniai ochiul stng cu inta si tragei sgeile la stnga de int,
dar nu pe toate. Exerciiul 1 de la finalul acestui pas v ajut s stabilii ochiul dominant.
Stabilirea elongaiei de tragere Exerciiul 2 de la finalul acestui pas v ajut s stabilii
elongaia de tragere. nceptorii obin adesea o elongaie de tragere puin mai scurt
dect cea pe care o constat dup ce trag timp de mai multe sptmni. Cnd sunt la
nceput, nu stpnesc nc tehnica de ntindere att ct ar trebui. Dac hotri s
cumprai propriul echipament de tir, dup cursurile de iniiere n tir cu arcul, remsurai
elongaia de tragere.

Gsirea arcului recurv potrivit

Dac intenionai s tragei n viitor cu un arc recurv, trebuie s l alegei pe cel cu
elongaia si greutatea de tragere potrivite. Mai nti, stabilii lungimea ideal a arcului
pentru voi, folosind elongaia de tragere, ca n tabelul1.1. Apoi, alegei greutatea de
tragere. Trebuie s ncepei cu una mic astfel nct s putei trage mai usor n timp ce v
dezvoltai tehnica.
Nu uitai c greutatea de tragere inscripionat pe arc este greutatea de tragere pentru
o elongaie de tragere standard. Arcurile mai vechi menioneaz greutatea de tragere n
funcie de 71 cm a corzii arcului de la ntinderea ei pn la tensionarea maxim a arcului.
Arcurile mai noi stabilesc greutatea de tragere la 66,6 cm de la coard la sprijinul
sgeii. Dac elongaia de tragere este mai mic dect cea standard, braele arcului nu
se vor arcui la fel de departe si vei trage cu o greutate mai mic dect cea nscris pe
arc. Dac elongaia de tragere este mai mare dect cea standard, vei trage cu mai
multe kg dect greutatea menionat. Adugai un kilogram pentru fiecare 2,54 cm din
elongaia de tragere stabilit mai sus sau scdei un kilogram pentru fiecare 2,54 cm n
minus fa de standard pentru a estima greutatea real a arcului cu care vei trage.
Arcasii aduli de for medie ncep, de obicei, cu un arc de 9 11,4 kg. Arcasii mai
puternici pot ncepe de la 11,4 la 15 kg. Arcurile mai usoare de 7 9 kg sunt potrivite
juniorilor.

Alegerea unui arc compus corespunztor

Arcurile compuse trebuie s se potriveasc nti pe greutatea si elongaia de tragere si
apoi n funcie de greutatea arcului n sine. Greutatea de meninere a unui arc compus,
respectiv fora cu care se menine coarda tras la maxim, este o parte din greutatea sa
maxim, mai exact, fora transmis arcului. Desigur, putei selecta un arc compus cu
greutate de tragere mai mare dect cea a arcului recurv. Trebuie s tragei pn la
punctul maxim de greutate a arcului compus pentru a ajunge la greutatea de meninere,
deci trebuie s avei fora necesar de tragere pn la acest punct maxim. Magazinul de
arcuri de la care achiziionai arcul compus trebuie s aib o scal care msoar
punctul maxim de greutate a arcului si pe cel de meninere la elongaia de tragere a
voastr.
Dimensiunea scripetelui excentric stabileste punctul din tragere n care este atins
greutatea de meninere. Acesta este denumit vale deoarece este punctul n care
greutatea de tragere are valoarea minim. n mod ideal, valea trebuie s corespund cu
elongaia voastr de tragere. Multe arcuri compuse existente azi pe pia permit
relgarea cu aproximativ 7,6 cm elongaie de tragere cu aceeasi dimensiune a scripetelui.
Acest tip de scripete face ca alegerea unui arc compus s fie mai usoar, dar elongaia
de tragere trebuie s se ncadreze n limitele specificate pentru acel arc compus, iar
cablurile corzii s fie plasate n sanul scripetelui corespunztor pentru elongaia voastr
de tragere. Dac elongaia de tragere este peste 76 cm, atunci arcul compus trebuie s
aib o lungime de cel puin un metru, dintr-un capt n altul. O lungime de 110 cm este de
preferat mai mult pentru elongaiile de tragere de 84 sau mai muli cm. Aceast legtur
este luat n considerare, de obicei, de ctre productorul arcului.