MINISTERUL EDUCAIEI, CERCETRII TINERETULUI I SPORTULUI

UNIVERSITATEA DIMITRIE CANTEMIR DIN TRGU MURE

FACULTATEA DE PSIHOPEDAGOGIE I STIINE ALE EDUCAIEI

REFERAT FUNDAMENTELE PSIHOLOGIEI

MEDITAIA

Profesor coordonator : Nume i prenume:

Andrei Cotru Platon Loredana

Repede Cosmina

Kali Della

Trgu Mure 2013

 1.Introducere .

,, Meditaia este un fenomen mental biofizic care descrie o stare de atenie asupra unui
gnd, asupra contientului ,subcontientului sau incontientului care de obicei implic atenia
spre gndire dar fr a te lsa dus de gnduri Meditaia este o art a concentrrii ateniei pe o
anumit zon .Aceasta vine cu o mulime de beneficii ale sntii i cu creterea puterii de
concentrare dar i cu un sentiment de fericire .

Termenul de meditaie se refer la un grup de tehnici care i au originea n tradiiile

spirituale sau religioase orientale. n prezent, multe persoane au adoptat aceast metod
pentru a-i pstra sntatea i vitalitatea pe termen lung. .1

,,Punctul de pornire al meditaiei yoghine este concentrarea unui singur punct , obiect
fizic , un gnd sau Dumnezeu.

Aceasta concentrare ferm si nentrerupt se obine prin integrarea fluxului psihomental

(atenie multilateral,discontinu i difuz ).

Aceasta este nsi definiia technicii yoghine.Concentrarea ntr-un singur punct,are ca

rezultat imediat eliminarea promt i lucid a tuturor neateniilor i automatismelor mentale
care domin , la drept vorbind formeaz contiina profan.2

Este util s precizm c meditaia yoghin difer esenial de meditaia profan.

,, Meditaia nseamn s ptrunzi n lacul imens i nemsurat al contiintei pure ,dincolo

de orice abstractizri i simboluri. Prin practicarea meditaiei important este obinerea unei
minti limpezi i pure.3

Meditaia este un procedeu simplu , natural care permite spiritului nostru s se ridice la
cele mai nalte niveluri ale contiinei i s intre n contact cu originea tuturor lucrurilor.

1
,,Introducere n psihologie Rita L Atkinson ,Richard C. Atkinson ,Edward E. Smith, Daryl L. Bem
2
,,Yoga Nemurire i Libertate Mircea Eliade Cap. Tehnicile Autonomiei pag 54
3
,,Exercitii de Yoga Tibetana Christopher S. Kilham pag .155

2
 ,,Meditaia este o aventur ,cea mai mare aventur pe care o poate ntreprinde mintea
omeneasc . Meditaia reprezint faptul de a fi . Voi suntei i simplu fapt de a exista este o
ncntare nemrginit .4

Aceast definiie poate prea abstract , dar ceea ce trebuie reinut este specificitatea
meditaiei : relaia direct cu fiina noastr interioar . O astfel de relaie ne pune n legtur
cu : propriul contient , universul i numeroasele sale energii , o influenare profund a
contiintei , realizarea de noi obiective .

Meditaia este considerat , din netiin un exercitiu mistico extravagant , o fug.

Confucianii cred c drumul adevarat este prin rutin zilnic i relaiile noastre .
Meditaia ne ajut s ne concentram n felul acesta s putem face diferena dintre experiene i
s putem alege ceea ce e mai bun.

Cu ct ne sensibilizam percepiile , se ascut procesele mentale i devenim mai contieni

, ntreaga personalitate se transform . Prin cultivare sau dezvoltare personal pim pe
urmele anticiilor . Cultivarea personal ncepe cu cultivarea minii i se ramific n viaa de zi
cu zi.

Osho spunea : ,, Meditaia nu este ceva nou,voi ai venit pe lume nsoii de ea.Mintea
este ceva nou , meditaia este n natura voastr .Este firea voastr ,fiina voastr profund
.Cum ar putea ea s fie ceva dificil ?

Dalai Lama consider ca meditaia este un proces de control al minii i ghidarea

acesteia ntr-o direcie integr . Meditaia poate fi tehnica prin care dispersm puterea gndirii
habituale vechi i achiziionm unele noi . Contemplnd natura dureroas a vieii ,cunoscnd
metode prin care suferina noastr poate lua sfrit este o forma de meditaie .

,,Meditaia difer de rugciune prin aceea c ea este n primul rnd o orientare a

minii ,orientare care aduce realizri i recunoateri ce devin o cunotin formulat . Exist o
mare confuzie asupra acestei deosebiri Bianco din Siena vorbea n realitate de meditaie
cnd spunea c : Ce este rugciunea daca nu ntoarcerea minii direct ctre Dumnezeu 5
4
,,Meditatia arta extazum by Osho pag. 13
5
,, Tratat de Meditatie Alice Bailey pag. 46

3
 n Yoga-Sutra a lui Patajali , lucrare fundamental asupra meditaiei, se afirm c prin
disciplin i meditaie : ,,Ceea ce intuneca lumina este treptat nlturat iar cnd inteligena
spiritual se reflect n substana mental atunci vine deteptarea Eului.

,, Meditaia natural nu are de-a face cu nici un obiect, gnd sau stare, ci se rezum la
simpla observare a tot ceea ce exist interior si exterior, se refer la cunoatere, cu alte cuvinte
este forma de a simi natural viaa. Aceast meditaie este prezent la toate tipologiile de
oameni, ea ncepe prin observarea simpl a respiraiei. Respiri deci exiti, iar dac poi s fii
contient de acest fenomen exiti tot timpul vieii tale si astfel se scap ncet de prostie,
ignoran, arogan, agresivitate, dispre i nu rmne dect pace, armonie, iubire, nelegere ,
acceptarea realitii care este uneori dur i astfel mergi nainte echilibrat, fr a te mai atinge
factorii stresani.

Pentru cei care vor s mearg n profunzimile contientului, subcontientului i

incontientului, trebuie s ajung s stpneasc bine observarea respiraiei, pentru c astfel
biofizic, biochimic i mental cur mizeriile pe care le-a acumulat de-a lungul trecerii
timpului, i totodat defeciunile preluate de la generaiile trecute. Aceste documentri au fost
preluate din discuiile cu mai muli oameni care au meditat i studiat meditaia i formele ei i
care au ntmpinat greuti pe acest drum al cunoaterii, i care au ajuns la concluzia c
meditaia natural este forma cea mai bun pentru toate tipologiile de oameni, pentru toi cei
care vor s se cunoasc pe sine, i vor s se mbunteasc n virtui. 6

Meditaia nseamn a-l asculta pe Dumnezeu. Este o practic ce duce la cunoaterea de

sine. Ea elimin agitaia minii i tensiunile interioare. Cele mai propice momente pentru
practicarea meditaiei sunt nainte de a rsri soarele i seara, nainte de culcare. Timpul
recomandat pentru practicarea meditaiei este de minim 20 minute, de dou ori pe zi. Este
bine s nu urmrim s meditm atunci cnd suntem epuizai fizic .

,, Meditaia este un proces de examinare profund a unei idei, situaii sau probleme o
cugetare adnc sau o reflecie .Un alt sens al meditaiei este acela de poezie liric n care se
mediteaz asupra problemelor fundamentale ale existenei umane sau o lecie particular dat
de un meditator . 7

6
Wikipedia.ro
7
DEX

4
 2. Tehnici i metode de practicare a meditaiei

Autosugestia influeneaz foarte mult imaginea de sine care, la randul ei, influenteaza
integrarea omului in societate.Utilizarea corecta a autosugestiei ajuta la imbunatatirea
imaginii de sine, la intarirea calitatilor, la atingerea telurilor pe care omul si le-a fixat in viata.
,, Deprinderea autosugestiei corecte, constiente, eficiente, se face prin insusirea tehnicilor
de meditatie. Mediatiile de introspectie il ajuta pe om sa se cunoasca pe sine, sa-si
contientizeze talentele, dar si greselile pe care le face in viata. Meditatiile sunt eficiente numai
si numai daca practicantul gandeste pozitiv. Deprinderea pozitiva si accesul la subcontiente
prin meditatie ajuita la implinirea omului in viata 8
,, Nemiscat ritmandu-si respiratia ,fixandu-si privirea si atentia intr-un singur
punct,yoghinul depaseste experimental modelitatea existentei profane.Se intelege de la sine ca
o asemenea concentrare produsa la toate nivelele,este insotita de o atentie mai mare in ceea ce
priveste propria viata organica.El incepe sa devina autonom in raport cu Cosmosul,tensiunile
exterioare nu il mai tulbura,el devine insensibil la frig ca si la caldura,la lumina ca si la
intuneric. Yoghinul se intoarce catre sine ,se ia ca sa spunem astfel in posesie,se inconjoara
cu mijloace defensive tot mai puternice pentru a se apara de o invazie din exterior:decine
invulnerabil .
Nici un continuum mentalnu poate dobandi in cadrul experientei psihomentale normale ,
densitatea si puritatea pe care ne permite sa le atingem procedeele yoghine .9

Exemplu de meditatie

,, Cand te trezesti dimineata ,du-te la baie ,daca este necesar,apoi intoarcete in

pat.fFixeaza ceasul sa sune peste 15 minute ,pentrul cazul in care vei adormi in timpul
exercitiului.Inchide ochiisi priveste in sus ,dincolo de ploape intr_un unghi de 20 de grade .
Din motive inca neintelese aceasta pozitie a ochilor declanseaza producerea undelor Alfa de
catre creier.
Acum incet la interval de aproximativ 2 secunde numara inapoi de la 100 la 1,in acest timp
concentreazate asupra numaratorii si vei ajunge la un nivel Alfa pentru prima oara.
Explicatia este ca dimineata cand ne trezim suntem adesea in nivelul Alfa pentru un timp.

8
Curs Teoretic si Practic de Autocontrol DR. Victor Bodo pag.103
9
, ,Yoga Nemurire i Libertate Mircea Eliade Cap. Concentrarea si Meditatia pag 84

5
Pentru a merge din Teta(nivelul somnului)in Beta(nivelul trezirii)trebuie sa trecem prin Alfa si
adesea petrecem o perioada mai indelungata in aceasta stare in timpul activitatilor de
dimineata devreme.
Atunci cand ne asezam pentru a medita trebuie sa fimconstienti ca scopul meditatiei este
controlul mintii.10

Meditatia analitica este metoda prin care ne familiarizam cu noi idei si atitudini
mentale ,iar meditatia static este metoda care concentreaza atentia asupra unui obiect ales.
Obiectul ales nu trebuie sa fie un lucru fizic ca de exemplu o imagine a lui Budha sau Isus pe
Cruce,poate fi o calitate mental ca de exemplu:rabdarea,pe care o cultivam in interiorul
nostrum prin contemplatie meditative.
Poate sa fie miscarea ritmica a respiratiei ,sau alt obiect asupra caruia ne concentram
pentru a linisti mintea.

Concentrarea ateniei este o parte important asupra procesului de meditaie deoarece

aceasta se poate realiza prin observarea respiraiei sau a unui obiect cum ar fi o imagine sau o
lumnare.

Metoda de sezut in liniste(Quite sitting)

,,Este o metoda care ofera oportunitatea de a ne reculege prin asamblarea gandurilor.Prin

concentrare ne adunam gandurile ca acestea sa nu ne distraga atentia,se acutizeaza
concentratia ,focalizarea si memoria.Cautam un loc unde putem sa stam linistiti ,poate sa fie o
camera,un loc intr-un parc sau orice alt loc ne este comfortabil.Ne asezam confortabil si
experimentam.Inchidem ochii,ramanem cateva minute linistiti ,ne relaxam,respiram calm sine
linistim gandurile.Ne alegem un subiect de concentrare si cand ajungem la un stadiu favorabil
de relaxare ,ne intoarcem atentia catre subiectul ales.Natura e calm fie n stare de activitate
fie de relaxare . 11

Natura noastra originala poate sa fie relaxata chiar si in mijlocul activitatiilor.

Cand ne familiarizam cu aceasta forma de meditatie putem sa o introducem in

activitatiile zilnice pentru a ne ghida mintea spre centrul ei calm pe parcursul zilei.

10
,, Autocontrolul Prin metoda Silva Jose Silva si Philip Miele pag 77
11
,, Liniste si activitate Chan pag .191

6
 Metoda activa (Active Meditation)

,,S facem o plimbare de la 5 pana la 15 minute ,si ne directionam atentia catre aceasta
activitate.Suntem atenti la detalii cum ar fi:pamantul sub picioarele noastre,temperatura
aerului pe suprafata pielii si alte senzatiipe care le percepem.Ne uitam si ascultam in jurul
nostru,permitem si urmarim ganduri relevante ,eventual reflectionam asupra naturii sau
observam o pasare in copac.

Ramanem centrati cu gandul pe aceasta experienta,nu lasam atentia sa fuga in alta

directie.Daca apare o distragere,aducem atentia inapoi la subiect.Mai tarziu se poate incerca
acest exercitiu combinat cu alte activitati.Partea centrala,esenta meditatiei este felul de a
invata cum sa fiti martori.12

Un corb care croncane.....si voi care ascultati , sunt doua elemente :obiectul si
subiectul.Nu puteti insa percepe si acel martor care le vede pe amandoua?Corbul,cel care
asculta si inca cineva care ii priveste pe amandoi.Faptul de a privi este meditatie.Ceea ce
priviti este irelevant,puteti privi copacii,puteti privi norii,puteti privii copii jucandu-se.

Nu conteaza ceea ce priviti,obiectele care le priviti nu sunt importante.Calitatea

observatiei,calitatea de a fi atenti_acestea reprezinta meditatia .

Meditatia poate fi privita ca o parte a procesului natural care a dus omul atat de departe
pe calea evolutiei dintr_un stadiu aflat putin deasupra anumalului ,la starea actuala de
intelegere mentala,de infaptuire stiintifica si de neliniste divina!!!!!!

12
Confucianism Simplu C.Alexander Simpkins Ph.D and Annellen Simpkins Ph.D Cap.11 pag.81-85