Slides - Transformata Z

Curs 8.
Transformata Z
Tehnici de calcul n automatic i informatic
A. iclea, F. Stoican
Universitatea Politehnica Bucuresti - AIS
22 noiembrie 2015
Cuprins
1 Introducere
2 Transformata Z (unilaterala)
3 Proprietati ale transformatei Z
4 Ecuatii liniare cu diferente nite
5 Anexe
Cuprins
1 Introducere
Generalitati
Semnale exponentiale discrete
5 Anexe
Introducere Generalitati
Interesul pentru transformata Z
Solutionarea de ecuatii cu diferente nite;

intarzierea si avansul in timp devin operatii algebrice;
ecuatiile cu diferente nite liniare devin ecuatii algebrice;
expresia unui semnal in functie de semnale elementare zk ;

transformarea domeniului timp (variabila k intreaga) in domeniul frecventa (variabila z
complexa);
descrierea raspunsului sistemelor liniare si invariante in timp dupa functia lor de
transfer.
A. iclea, F. Stoican Curs 8. Transformata Z 22 noiembrie 2015 1 / 21

Introducere Semnale exponentiale discrete
Semnale exponentiale discrete
Semnale exponentiale discrete:

f[k] = Aek ,
in timp discret preferam = e ceea ce conduce la
f[k] = k .
Daca = a + jb, avem || = |ea+jb | = |ea ||ejb | = ea .
pentru R
< 1 (1, 0)
k
a = 0 implica || = 1 si || = 1;
a < 0 implica || < 1 si ||k 0; k k
k
k
a > 0 implica || > 1 si || .
k (0, 1) >1
k k

Introducere Semnale exponentiale discrete
Functia exponentiala generalizata zk
Consideram z C scris sub forma z = |z|ejarg(z) , atunci avem:
zk = |z|k ejarg(z)k = |z|k [cos arg(z)k + j sin arg(z)k]
Im
k
(0,9) cos(
6k
3)
descrestere expo
Re
crestere exponent
k
(1,1)k cos(
6k

3) Im
nen
iala
tia
la
k
Re

Cuprins
1 Introducere
Transformata Z
Existenta transformatei Z
Transformata inversa
Calculul transformatei inverse
5 Anexe
Transformata Z (unilaterala) Transformata Z
Transformata Z (unilaterala)
Transformata Z unilaterala a unui semnal este denita astfel:

F[z] = f[k]zk ;
k=0
cu notatia
F[z] = Z{f[k]} si f[k] = Z 1 {F[z]};
Corespondenta intre semnal si transformata sa este notata ca
f[k] F[z];
In mod evident transformata este liniara:
f[k] + g[k] F[z] + G[z].

Transformata Z (unilaterala) Existenta transformatei Z
Pornind de la

f[k]
F[z] = f[k]zk = ,
zk
k=0 k=0
transformata Z exista daca, pentru un anume z,

f[k] |f[k]|

|F[z]| = < ;
zk |zk |
k=0 k=0
Conditie sucienta: exista > 0 asa incat |f[k]| < k :

(
)k
1
|F[z]| = , |z| >
|z| 1 |z|
k=0

Pornind de la

f[k]
F[z] = f[k]zk = ,
zk
k=0 k=0
transformata Z exista daca, pentru un anume z,

f[k] |f[k]|

|F[z]| = < ;
zk |zk |
k=0 k=0
Conditie sucienta: exista > 0 asa incat |f[k]| < k :

(
)k
1
|F[z]| = , |z| >
|z| 1 |z|
k=0
2
f[k] = k nu are transformata Z pentru > 1 !

Regiunea de convergenta
Limita de convergenta: limita inferioara 0 a lui |z|

pentru care seria converge;
Regiunea de convergenta (RDC): Im z
{ z | |z| > 0 }
0
Consecinte ale convergentei: Re z
1 RDC nu contine nici un pol al transformatei F[z];

2 Pentru orice z0 din RDC avem regiune de
convergenta

f[k]zk = lim F[z].
zz0
0
Pentru semnalele cu suport marginit, regiunea de convergenta acopera intreg planul

complex.

Exemple
[k]

Z{[k]} = [k]zk = 1, z;
k=0
1[k]

z
Z{1[k]} = 1[k]zk = , |z| > 1;
z1
k=0
k 1[k]

z
Z{ k 1[k]} = k zk = , |z| > ||.
z
k=0
cos(k + ) 1[k]
Z{cos(k + ) 1[k]} = cos Z{cos k 1[k]} sin Z{sin k 1[k]}

z2 cos z cos( )
= ;
z2 2z cos + 1

Transformata Z (unilaterala) Transformata inversa
Transformata inversa
Formula de inversare: Im z
I
1 k1
f[k] = F[z]z dz
2j
H
unde reprezinta integrarea in sens anti-orar pe
un contur inchis in RDC de-a lungul originii (de Re z
H
ex. ).

RDC
Atentie: este o integrala in planul complex !
Calcul prin reziduuri:

[ ]
f[k] = Reziduurile lui F[z]zk1 in polii sai ;
Pentru anumiti k, exista poli in 0;

Reziduul la innit poate utilizat pentru facilitatea calculelor:
I ( ( ) )
1 1 1
Res(f, ) = f(z)dz, Res(f, ) = Res 2 f ,0
2j z z

Transformata Z (unilaterala) Calculul transformatei inverse
Calculul transformatei inverse

Transformata Z 1 poate calculata in mai multe moduri:
aplicarea directa a denitiei transformatei inverse (dicil in practica)
descompunerea lui F[z] intr-o suma (serie) de puteri
se imparte numitorul lui F[z] la numaratorul sau

coecientul asociat termenului zk este f[k] (cf. F[z] = f[k]zk )
k=0
descompunere in fractii simple a lui F[z]

se descompune F[z] in fractii simple (cu numitor de ordin 1 sau 2)
se trece in timp folosind transformarile uzuale
F[z]
descompunere in fractii simple a lui z
F[z]
se descompune in fractii simple z
multiplicam cu z (ca sa revenim la F(z))
utilizam transformarile uzuale
prin reziduuri
se calculeaza reziduul functiei F[z]zk1 in polii sai
obtinem f[k] prin insumarea reziduurilor

Exemplu descompunere in serie de puteri ale lui z1
Calculam transformata Z 1 pentru

8z2
F[z] = (z0,2)(z0,3)
Descompunerea lui F[z] intr-o suma (serie) de puteri:

se imparte numitorul lui F[z] la numaratorul sau:
8z2 8z2 (8z1 +2z2 +0.52z3 +... )(z2 0.5z+0.06)

(z0,2)(z0,3)
= z2 0.5z+0.06
= z2 0.5z+0.06
= 8z1 + 2z2 + 0.52z3 + ...

z2 0.5z+0.06
se scot coecientii lui zk : f[0] = 0, f[1] = 8, f[2] = 2, f[3] = 0.52, ...
In practica, aceasta metoda e utila daca:

numaratorul se imparte la numitor intr-un numar nit de pasi
se cere in mod specic valoarea functiei f[k] pentru un subset de valori

Exemplu descompunere in fractii simple a lui F[z]

8z2
F[z] = (z0,2)(z0,3)
Descompunere in fractii simple a lui F[z]:

se descompune F[z] in fractii simple:
8z2 1 1
F[z] = =4 +4
(z0,2)(z0,3)
z 0,2 z 0,3
se trece in timp folosind transformarile uzuale:

{ }
1 1
Z 1 {F[z]} = Z 1 4 +4
z 0,2 z 0,3
= 4(0,2)k1 1[k 1] + 4(0,3)k1 1[k 1]
In urma transformarii Z 1 se pot obtine functii multiplicate cu semnal treapta intarziat.

F[z]
Exemplu descompunere in fractii simple a lui z
8z2
F[z] = (z0,2)(z0,3)
F[z]
Descompunere in fractii simple a lui z
:
F[z]
se descompune in fractii simple z
F[z] 8z 2 100 1 1 40 1
= = + 20 + ;
z z(z 0,2)(z 0,3) 3 z z 0,2 3 z 0,3
multiplicam cu z (ca sa revenim la F(z))

100 z 40 z
F[z] = + 20 + ;
3 z 0,2 3 z 0,3
utilizam transformarile uzuale

[ ]
Z 1 {F[z]} = 100
3
[k] + 20(0,2)k + 40
3
(0,3)k 1[k].
Fortand prezenta lui z la numarator se evita aparitia de functii multiplicate cu semnal

treapta intarziat.
Exemplu prin reziduuri

8z2
F[z] = (z0,2)(z0,3)
Prin reziduuri:
se calculeaza reziduul functiei F[z]zk1 in polii 0.2 si 0.3 de multiplicitate 1:
( )
8z2 k1
k1
Res F[z]zk1 , 0.2 = z0.3 z = 0.4(0.2)
0.1
1[k 1] = 4 (0.2)k1 1[k 1]
z=0.2
( )
8z2 k1
k1
Res F[z]zk1 , 0.3 = z0.2 z = 0.4(0.3)
0.1
1[k 1] = 4 (0.3)k1 1[k 1]
z=0.3
obtinem f[k] prin insumarea reziduurilor

[ ] [ ]
f[k] = Reziduurile lui F[z]zk1 in polii sai = 4 (0.2)k1 + (0.3)k1 1[k 1]
Atentie: pentru anumite valori ale lui k gradul numitorului - gradul numaratorului
asociate fractiei F[z]zk1 este 2 , reziduul este 0 in acele valori.

Exemplu prin reziduuri (detaliu)
In cazul nostru,
F[z]zk1 = 8z2
(z0.2)(z0.3)
zk1 este 1
z2
pentru k = 0 reziduul este zero in k = 0
k1
valoarea reziduului (4 (0.2) ) va multiplicata cu treapta intarziata 1[k 1] (cu
alte cuvinte, reziduul e nenul pentru k 1)
k
Alternativ, functia F[z]zk1 poate privita ca (z0.2)(z0.3)
8z
(z0.2)(z0.3)
2
zk1 .
Calculand reziduurile pentru ecare din cele 2 fractii vom obtine:
( )
8zk
k
8z
Res (z0.2)(z0.3) zk1 , 0.2 = z0.3 = 8(0.2)
0.1
1[k 1] = 80(0.2)k 1[k 1]
z=0.2
( )
k1 k1
2
Res (z0.2)(z0.3) zk1 , 0.2 = 2z
z0.3
= 2(0.2)
0.1
1[k 2] = 20(0.2)k1 1[k 2]
z=0.2
( )
8zk
k
8z
Res (z0.2)(z0.3) zk1 , 0.3 = z0.2 = 8(0.3)
0.1
1[k 1] = 80(0.3)k 1[k 1]
z=0.3
( )
k1 k1
2
Res (z0.2)(z0.3) zk1 , 0.3 = 2z
z0.2
= 2(0.3)
0.1
1[k 2] = 20(0.3)k1 1[k 2]
z=0.3

Exemplu echivalenta reprezentari

Toate reprezentarile anterioare sunt echivalente. In cazul reprezentarilor ce au multiplicari
cu semnale treapta intarziate se poate forta reprezentarea cu semnale neintarziate:
Descompunere in fractii simple a lui F[z]
z
(implicit semnalele sunt neintarziate):
[ ]
f[k] = 3 [k] + 20(0,2)k + 40
100
3
(0,3)k 1[k]
Descompunere in fractii simple a lui F[z]:

f[k] = 4(0,2)k1 1[k 1] + 4(0,3)k1 1[k 1]
= 4(0,2)k1 ([k] + 1[k]) + 4(0,3)k1 ([k] + 1[k])
( 4 ) [ ]
= 0.2 4
+ 0.3 [k] + 20(0,2)k + 40
3
(0,3)k 1[k]
Suma de reziduuri:
80(0.2)k 1[k 1] + 20(0.2)k1 1[k 2] = 16(0.2)k1 1[k 1] + 20(0.2)k1 (1[k 1] [k 1])
= 4(0.2)k1 1[k 1] + 20(0.2)k1 [k 1]
k k1
80(0.3) 1[k 1] 20(0.3) 1[k 2] = 24(0.3)k1 1[k 1] 20(0.3)k1 (1[k 1] [k 1])
= 4(0.3)k1 1[k 1] 20(0.3)k1 [k 1]
observam ca 20(0.2)k1 [k 1] 20(0.3)k1 [k 1] = 0

Calcul pentru pol de multiplicitate supraunitara
Pentru un pol de multiplicitate superioara lui 1, decompozitia in fractii simple da

termeni de forma
z
;
(z )m+1
Cu ajutorul denitiei obtinem,

[ ] I
1 z 1 zk 1 [ dm k ]
Z = dz = z 1[k]
(z ) m+1 2j (z ) m+1 m! dzm z=

1
= k(k 1) (k m + 1)zkm 1[k]
m! z=
k(k 1) (k m + 1) k
= 1[k].
m m!

Cuprins
1 Introducere

Deplasare in timp
Valoare initiala si valoare nala, convolutie in timp
5 Anexe
Proprietati ale transformatei Z Deplasare in timp
Translatie la dreapta (intarziere)
f[k]
5
Daca
f[k]1[k] F[z]
atunci 5 0 5 k
f[k]1[k]
f[k 1]1[k 1] 1z F[z]
5
si in general
f[k m]1[k m] 1
F[z] 5 0 5 k
zm
f[k 1]1[k 1]
5
z1 = operator de intarziere.
4 0 6 k

Translatie la dreapta (intarziere)
f[k]
Daca
f[k]1[k] F[z]
5 0 5 k
atunci
f[k 1]
f[k 1]1[k] 1z F[z] + f[1]
5
si in general

m
f[k m]1[k] 1
zm
F[z] + zm f[n]zn 4 0 6 k
n=1
f[k 1]1[k]
1
z = operator de intarziere. 5
4 0 6 k

Translatie la stanga (avansare)
f[k]
Daca
f[k]1[k] F[z]
5 0 5 k
atunci
f[k + 1]1[k] zF[z] zf[0] f[k + 1]
5
si prin aplicare repetata,

m1
f[k + m]1[k] zm F[z] zm f[n]zn 6 0 4 k
n=0
f[k + 1]1[k]
z = operator de avansare. 5
6 0 4 k

Multiplicari
Pentru
f[k]1[k] F[z]
multiplicare prin k:
d
kf[k]1[k] z F[z];
dz
multiplicare prin k : [ ]
k f[k]1[k] F z
Aplicatii:
z z(z + 1)
k 1[k] , k2 1[k] ,
(z 1)2 (z 1)3
z z(z + )
k k 1[k] , k2 k 1[k] ,
(z )2 (z )3
[ ]
z z cos cos( )
k cos(k + ) 1[k]
z2 (2 cos )z + 2
Observatii legate de descompunerea in fractii simple

fractiile simple corespunzatoare unei perechi de poli conjugati ej unde > 0
sunt de forma
(0,5cej )z (0,5cej )z
+ ;
z e j z ej
si aplicand Z 1 obtinem
[ ]
0,5c k ej(k+) + ej(k+) 1[k] = c k cos(k + ) 1[k];
Un singur reziduu trebuie calculat (cej sau cej ) !

echivalent, putem scrie numitorul ca o suma de patrate:
[ ]
z(az + b) z (c cos )z c cos( )
= ;
z2 + 2z + 2 z2 (2 cos )z + 2
cu urmatoarele echivalente de coecienti:
a = c cos , b = c cos( ), = cos
si ( )
2 a2 +b2 2ab
c= 2 2
, = arctan ab
2
a 2
( )
= arccos

[0, ].

Proprietati ale transformatei Z Valoare initiala si valoare nala, convolutie in timp
Valoare initiala si valoare nala, convolutie

Valoare initiala si valoare nala:
Pentru un semnal cauzal f[k],
f[0] = lim F[z];
z
Daca toti polii lui (z 1)F[z] se gasesc in interiorul cercului unitate, atunci,
lim f[k] = lim (z 1)F[z].

k z1
Convolutie in timppentru doua semnale f1 [k]1[k] F1 [z] si f2 [k]1[k] F2 [z]:

( )
f1 [m]1[m] f2 [m]1[m] [k] F1 [z]F2 [z]
Transformata Laplace a unui produs de functii conducea la un produs de convolutie in
frecventa. Pentru transformata Z aceasta proprietate nu mai este adevarata:
I [z]
1
f1 [k]f2 [k] F1 [u]F2 u1 du
2j u

Cuprins
1 Introducere
5 Anexe
Ecuatii liniare cu diferente nite
Generalitati
Transformata Z converteste o ecuatie cu diferente intr-o ecuatie algebrica
Se pot folosi atat proprietatea de deplasare la stanga cat si cea de deplasare la

dreapta:
pentru deplasare la stanga avem conditiile initiale y[0], y[1], . . .
pentru deplasare la dreapta avem conditiile initiale y[1], y[2], . . .
Preferam forma cu termeni intarziati pentru ca avem deja valorile initiale (in forma
cealalta trebuie sa e calculate iterativ)

Solutia unei ecuatii cu diferente

Consideram ecuatia
y[k + 2] 5y[k + 1] + 6y[k] = 3f[k + 1] + 5f[k]
cu conditiile initiale y[1] = 11
6
, y[2] = 37
36
si intrarea f[k] = 2k 1[k]
aducem ecuatia in forma cu intarzieri (prin k k 2):
y[k] 5y[k 1] + 6y[k 2] = 3f[k 1] + 5f[k 2]
aplicam transformata Z (atentie: consideram termeni de forma y[k i]1[k])

1 1 11
Z{y[k 1]1[k]} = Y[z] + y[1] = Y[z] +
z z 6
1 1 1 11 37
Z{y[k 2]1[k]} = 2 Y[z] + y[1] + y[2] = 2 Y[z] + +
z z z 6z 36
1 1 z 1
Z{f[k 1]1[k]} = F[z] + f[1] = +0=
z z z 0.5 z 0.5
1 1 1 z 1
Z{f[k 2]1[k]} = 2 F[z] + f[1] + f[2] = 2 +0+0=
z z z z 0.5 z(z 0.5)
scriem ecuatia in frecventa
( ) ( )
5 6 11 3 5
1 + 2 Y[z] 3 = +
z z z z 0.5 z(z 0.5)

Solutia unei ecuatii cu diferente II
Semnalul Y[k] este raspunsul total al sistemului si are componentele

de intrare nula (asociat starilor initiale y[1] si y[2])
de stare nula (asociat intrarii f[k])
z2 5z + 6 3z 11 3z + 5
Y[z] = +
z2 z }
| {z z(z 0.5)
| {z }
conditii initiale intrare
Aplicand transformata inversa obtinem:

22 k 26 1 k
k k
y[k] = 5 2 2 3 2 + 1[k]
| {z } 3
intrare nula | {z 15 2 }
stare nula
[ ]
7 k 18 k 26 1 k
= 2 + 3 + 1[k]
3 5 15 2

Solutia unei ecuatii cu diferente II
Semnalul Y[k] este raspunsul total al sistemului si are componentele

de intrare nula (asociat starilor initiale y[1] si y[2])
de stare nula (asociat intrarii f[k])
z(3z 11) z(3z + 5)

Y[z] = +
z2 5z + 6 (z 0.5)(z2 5z + 6)
| {z } | {z }
intrare nula stare nula
Aplicand transformata inversa obtinem:

22 k 26 1 k
k k
y[k] = 5 2 2 3 2 + 1[k]
| {z } 3
intrare nula | {z 15 2 }
stare nula
[ ]
7 k 18 k 26 1 k
= 2 + 3 + 1[k]
3 5 15 2

Cuprins
1 Introducere
5 Anexe
Anexe
Transformate Z pentru functiile uzuale
f[k] F[z]
[k j] zj
z
1[k] z1
z
k1[k] (z1)2
k1 1[k 1] 1
z
k 1[k] z
(z)
k k 1[k] z
(z)2
(k 1) k1 1[k 1]
(z)2
k...(km+1) k z
m m!
[k] (z)m+1
z(z|| cos b)
||k cos bk1[k] z2 2|| cos bz+||2
z|| sin b)
||k sin bk1[k] z2 2|| cos bz+||2
z[z cos || cos(b)]
||k cos(bk + )1[k] z2 2|| cos bz+||2

Anexe
Proprietati ale transformatei Z
operatie f[k] F[z]

adunare f1 [k] + f2 [k] F1 [z] + F2 [z]
multiplicare cu un scalar af[k] aF[z]
[ ]
k k
multiplicare cu f[k]1[k] F z
multiplicare cu k kf[k]1[k] z dz
d
F[z]
deplasare la dreapta f[k m]1[k m] 1
zm
F[z]

m
f[k m]1[k] 1
zm
F[z] + 1
zm
f[k]zk
k=1

m1
deplasare la stanga f[k + m]1[k] zm F[z] zm f[k]zk
k=0
convolutie in timp f1 [k] f2 [k] F1 [k]F2 [k]

H [ ]
convolutie in frecventa f1 [k]f2 [k] 1
2j
F1 [u]F2 uz u1 du
valoare initiala f[k] lim F[z]
z
valoare nala f[] lim (z 1)F[z]

z1

Slides - Transformata Z

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Slides - Transformata Z

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs 8.

Universitatea Politehnica Bucuresti - AIS

3 Proprietati ale transformatei Z

4 Ecuatii liniare cu diferente nite

3 Proprietati ale transformatei Z

4 Ecuatii liniare cu diferente nite

Interesul pentru transformata Z

Solutionarea de ecuatii cu diferente nite;

expresia unui semnal in functie de semnale elementare zk ;

A. iclea, F. Stoican Curs 8. Transformata Z 22 noiembrie 2015 1 / 21

Semnale exponentiale discrete

Semnale exponentiale discrete:

Daca = a + jb, avem || = |ea+jb | = |ea ||ejb | = ea .

A. iclea, F. Stoican Curs 8. Transformata Z 22 noiembrie 2015 2 / 21

Functia exponentiala generalizata zk

Consideram z C scris sub forma z = |z|ejarg(z) , atunci avem:

zk = |z|k ejarg(z)k = |z|k [cos arg(z)k + j sin arg(z)k]

A. iclea, F. Stoican Curs 8. Transformata Z 22 noiembrie 2015 3 / 21

3 Proprietati ale transformatei Z

4 Ecuatii liniare cu diferente nite

Transformata Z unilaterala a unui semnal este denita astfel:

Corespondenta intre semnal si transformata sa este notata ca

In mod evident transformata este liniara:

f[k] + g[k] F[z] + G[z].

A. iclea, F. Stoican Curs 8. Transformata Z 22 noiembrie 2015 4 / 21

transformata Z exista daca, pentru un anume z,

Conditie sucienta: exista > 0 asa incat |f[k]| < k :

A. iclea, F. Stoican Curs 8. Transformata Z 22 noiembrie 2015 5 / 21

transformata Z exista daca, pentru un anume z,

Conditie sucienta: exista > 0 asa incat |f[k]| < k :

A. iclea, F. Stoican Curs 8. Transformata Z 22 noiembrie 2015 5 / 21

Limita de convergenta: limita inferioara 0 a lui |z|

Regiunea de convergenta (RDC): Im z

Consecinte ale convergentei: Re z

1 RDC nu contine nici un pol al transformatei F[z];

Pentru semnalele cu suport marginit, regiunea de convergenta acopera intreg planul

A. iclea, F. Stoican Curs 8. Transformata Z 22 noiembrie 2015 6 / 21

Z{cos(k + ) 1[k]} = cos Z{cos k 1[k]} sin Z{sin k 1[k]}

A. iclea, F. Stoican Curs 8. Transformata Z 22 noiembrie 2015 7 / 21

Calcul prin reziduuri:

Pentru anumiti k, exista poli in 0;

A. iclea, F. Stoican Curs 8. Transformata Z 22 noiembrie 2015 8 / 21

Calculul transformatei inverse

descompunere in fractii simple a lui F[z]

A. iclea, F. Stoican Curs 8. Transformata Z 22 noiembrie 2015 9 / 21

Exemplu descompunere in serie de puteri ale lui z1

Calculam transformata Z 1 pentru

Descompunerea lui F[z] intr-o suma (serie) de puteri:

8z2 8z2 (8z1 +2z2 +0.52z3 +... )(z2 0.5z+0.06)

= 8z1 + 2z2 + 0.52z3 + ...

se scot coecientii lui zk : f[0] = 0, f[1] = 8, f[2] = 2, f[3] = 0.52, ...

In practica, aceasta metoda e utila daca:

A. iclea, F. Stoican Curs 8. Transformata Z 22 noiembrie 2015 10 / 21

Exemplu descompunere in fractii simple a lui F[z]

Calculam transformata Z 1 pentru

Descompunere in fractii simple a lui F[z]:

se trece in timp folosind transformarile uzuale:

In urma transformarii Z 1 se pot obtine functii multiplicate cu semnal treapta intarziat.

A. iclea, F. Stoican Curs 8. Transformata Z 22 noiembrie 2015 10 / 21

multiplicam cu z (ca sa revenim la F(z))

utilizam transformarile uzuale

Fortand prezenta lui z la numarator se evita aparitia de functii multiplicate cu semnal

Exemplu prin reziduuri

obtinem f[k] prin insumarea reziduurilor