Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Morfopatologie Totalizarea 1
Morfopatologie Totalizarea 1
Pigmentari
Calcaroi
Colesterol-pigmentar-calcaroi(mixt)
Complicaii: obstrucia canalului cistic,retenia bilei i dezvoltarea hidropiziei,mucocelui sau chiar a empiemului
vezicular,apariia inflamaiei acute sau cronice a veziculei,perforaia peretelui i revrsarea bilei n cavitatea peritoneal cu
peritonit biliar consecutiv.
Tabloul microscopic al ficatului n icter mecanic. Canaliculele biliare i unele canale interlobulare sunt dilatate, n lumenul lor
se observ coagulate de bil de culoare brun ("trombi" biliari), iar n citoplasma unor hepatocite - granule de pigment biliar; n
centrul lobulilor hepatici sunt prezente focare de necroz a hepatocitelor, mbibate cu bil.
Cauzele icterului mecanic
Poate fi cauzat de calculi biliari, tumori ale ducturilor biliare, capului de pancreas, papilei duodenale (ampulei Vater), de
malformaii ale cilor biliare, metastaze de cancer n limfoganglionii hilului hepatic, deformaii cicatriceale ale cilor biliare etc.
Consecine.Excesul de bilirubin conjugat n snge determin pigmentarea galben-verzuie a organelor i esuturilor, inclusiv a
pielii i sclerelor. Afar de coloraia intens a tegumentelor, n icterul obstractiv se observ intoxicaia general (acizii biliari),
sindrom hemoragie, leziuni distrofice ale rinichilor, insuficien hepato-renal.
Complicaii: inflamaia cilor biliare (colangit), iar atunci cnd procesul capt o evoluie cronic se poate dezvolta ciroza
biliar colestatic.
Tabloul macroscopic de tromboembolie a arterei pulmonare: tromboembol situat liber n artera pulmonar, neaderent de
perete i care obtureaz orificiiul.
Sursele dezvoltrii: pot fi trombii din venele membrelor inferioare (n boala varicoas), venele pelviene (hemoroidale) i
intraabdominale, venele cave, cavitile cardiace drepte.
Complicaia tromboemboliei a arterei pulmonare: tromboembolia ramificaiilor mici intrapulmonare duce la instalarea
infarctului pulmonar hemoragic iar embolia trunchiului comun i a ramurilor mari ale arterei pulmonare duce la moartea subit din
cauza blocrii circulaiei pulmonare cu apariia asfixiei. n unele cazuri, moartea subit poate surveni chiar i de la tromboemboli de
dimensiuni relativ mici prin reflex pulmocoronarian cu spasm al ramificaiilor arterei pulmonare, bronhiilor i arterelor coronariene
i stop cardiac.
Hematom- hemoragie interstitiala cu acumulare circumscrisa de singe si formarea unei cavitati datorita compresiunii si distructiei
tesutului adiacent
In tesutul encefalului se observa o acumulare de singe coagulat de culoare rosu inchis. Infocarul hemoragic substanta cerebrala
este dezintegrata ( hematom cerebral). Mecanismul hemoragiei in acest caz este ruparea peretelui arterial. Se intilneste mai ales in
boala hipertensiva si ateroscleroza arterelor cerebrale.
Clinic este insotita de coma cerebrala, paralizii. Ulterior singele din focarul hemoragic se resoarbe treptat si apare o cavitate
chistica cu peretii de culoare bruna (datorita acumularii de hemosiderina
Consecinta-chist ruginiu.
Consecinte:
1) formarea pigmentilor hemoglobinogeni ( hemosiderina, bilirubina)
2) resobtia singelui
3) organizarea
4) incapsularea
5) formarea cavitatilor chistice in creer
6) supuratia
Variantele de trombi n dependen de lumenul vasului. In dependen de modul de formare i structur se deosebesc 4 tipuri
de trombi:
a) tromb alb (cenuiu sau de aglutinare) - constituit din aglomerri de trombocite, care formeaz structuri coraliforme, leucocite i
o reea de filamente de fibrin; este mai frecvent parietal, se formeaz n artere, pe valvulele inimii;
b) tromb rou (de coagulare); este constituit dintr-o reea de fbrin n ochiurile creia se gsesc eritrocite, trombocite i un
numr nensemnat de neutrofile; se ntlnete mai frecvent n vene i este obliterant;
c) tromb mixt (pestri, stratificat sau vrgat); este constituit din elemente de tromb alb i de tromb rou. Localizarea trombului
mixt poate fi divers. n el se disting 3 poriuni: capul, corpul i coada. Capul trombului obliterant este orientat n vene nspre inim
(ventriculul drept) iar n artere n sens opus. Trombul parietal n vene, la fel ca i n artere, poate crete att n sensul curentului
sanguin,ct i n sens contrar acestuia;
d) trombii hialini; se localizeaz n vasele sistemului microcirculator. Au un caracter amorf, omogen, astructurat ca urmare a
distinciei elementelor celulare i precipitrii proteinelor plasmatice.
Diferenierea trombului de cheag de snge, consecinele trombului:
Intre ansele intesinale, multimple aderente care pot cauza ocluzie interstinala. Se dezvolta la orice interventie chirurgicala pe abd.
Regenerarea prezinta restabilirea elementelor structurale ale tesutului in locul celor distruse.
In piesa se observa numeroase vase sanguine neoformate, inclusiv capilare, printre care se gasesc multiple elemente celulare
tinere autohtone ale tesutului conjunctiv: celule mezenchimale, celule epitelioide, fibroblasti, labrocite, histocite, limfocite, leucocite
polimorfonucleare, placmocite, printre celule exista substanta fundamentala laxa, iar vasele sunt de calibru mic, cu peretii subtiri.
Macroscopic, se prezinta sub forma unui tesut fin, suculent, de culoare rosietica, cu suprafata granulara, granulele fiind constituite
din vase neoformate. Tesutul de granulatie singereaza usor din cauza numarului de capilare.
Tesutul de granulatie prezinta faza initiala de regenerare a tesutului conjunctiv fiind, de fapt, un tesut conjunctiv tinar, bogat in
celule si vase sanguine si sarac in fibre colagene. Este un exemplu tipic de regenerare completa, celulara.
Formarea tesutului de granulatie incepe cu proliferarea celulelor mezenchimale tinere si neoformarea de microvase sanguine.
Regenerarea microvaselor se poate realiza prin:
a. inmugurirea capilarelor existente, cind in peretele lor apar proeminente laterale datorita proliferarii intense a celulelor
endoteliale cu formarea unor cordoane celulare in care ulterior apare lumen, constituind capilarul de origine.
b. Neoformarea autogena a capilarelor, cind in tesutul conjunctiv apar aglomerari de celule nediferentiate care se transforma in
celule endoteliale, ulterior in aceste aglomerari apar fisuri care se contopesc cu capilarele preexistente.
In dinamica, pe masura atenuarii procesului inflamator, numarul de celule si vase saguine se reduce treptat, celulele
mezenchimale se transforma in celule epitelioide, iar ultimele in fibroblasti. In tesutul de granulatie in curs de maturare predomina
fibroblastii, iar numarul de vase se reduce progresiv. Paralel are loc cresterea activitatii fibroblastilor si producerea intensa de fibre
colagene, vasele se transforma in artere si vene. Procesul de maturare a tesutului de granulatie se termina cu formarea unui tesut
conjunctiv fibros(cicatriceal), in care se intilneste un nr neinsemnat de fibrocite si vase.
Neoformarea tesutului de granulatie are loc numai in regenerarea tesutului conjunctiv propriu-zis dar si in cazurile de regenerare
incompleta a altor organe(cind defectul este inlocuit de tesut conjunctiv), precum si in procesele de organizare, incapsulare, de
vindecare a ranilor si in inflamatia productiva.
4.Cardioscleroza postinfarctica(150)
9. Hidronefroza. Macro(88)
Este o variant a atrofiei locale cauzata de compresiune si dilatarea tesutului renal sub actiunea stazei urinare in bazinetul renal.
Parenchimul renal este subtiat, majoritatea glomerulelor sunt micsorati in dimensiuni, sclerozati (substituiti cu tesut conj) si
hialinizati; se observa proliferarea difuza a tesutului conj, vasele sanguine sunt sclerozate. Rinichii sunt micsorati in dimensiuni.
Complicatii: insuficienta functional a renichiului afectat.
Este o attrofie locala de tip compresiv a tesutului cerebral cauzat de dereglarea refluxului lichidului cefalorahidian, asfel se dilate
ventriculele laterale. Ca cauza poate servi meningita de diferita origine sau a tumorilor cerebrale. Clinic se caracterizeaza prin
cefalee, greta, varsaturi.