Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Grile PDF
Grile PDF
Complement simplu
A. Schleiden
B. Schwann
C. Camillo Golgi
1
D. G. E. Palade
E. Richard Altmann
7 Care a fost etapa important din evoluia lumii vii care a permis un salt evolutiv
remarcabil:
A. Apariia fungilor
B. Apariia macromoleculelor cu radicali liberi
C. Apariia ARN (acidul ribonucleic)
D. Simbioza dintre cianobacterii i eucariote
E. Lipsa condiiilor constante de mediu
11 Prin endosimbioz s-au format organite celulare noi pentru celula eucariot, fapt
confirmat de:
A. Poziia organitelor n citoplasma eucariotelor
B. Prezena unui material genetic (ADN) propriu
2
C. Numrul organitelor n celul
D. Geneza organitelor
E. Liza organitelor
A. dicarboxilici
B. policarboxilici
C. monocarboxilici
D. poliaminati
E. monohidroxilici
23. Urmatoarele afirmaii cu privire la ionii anorganici din celula sunt adevarate cu excepia:
A. intervin n meninerea presiunii osmotice
B. menin echilibrul acido-bazic
C. influeneaza diviziunea celular
D. constituie 90% din masa celular
E. influeneaz permeabilitatea periferiei celulare
4
C. carbonul i azotul formeaz prin legare amine si amide
D. purinele si pirimidinele sunt constituite prin intercalarea azotului ntre atomii de
carbon
E. hidrocarburile sunt substane nepolare insolubile n ap
Complement multiplu
1 Biologia celular ca disciplin
5
A. Ofer posibilitatea de a nelege diversitatea i unitatea procelor moleculare ce se
desfoar n celula vie, ct i modul n care sunt condiionate aceste procese de structura i
infrastructura organitelor
B. Constituie disciplina fundamental biomedical pe plan internaional,
din ultimele 3- 4 decenii
C. Constituie fundamentul tuturor disciplinelor care au ca obiect de studiu, viaa.
D. Este o stiint care are numeroase aplicaii practice medicale, biologice, etc.
E. Nu e o stiin de baz
4 Celulele sunt alctuite dintr-un numr limitat de elemente chimice din care:
A. C,N,H,O,P,S n procent de 99%
B. C,N,H,O,P,S n procent de 80%
C. Apa reprezint 70%
D. Apa reprezint 20%
E. C,H,O reprezint 50%
12. Plasmidele
A. sunt forme celulare de viata
B.sunt macromolecule de AND bicatenar circular sau linear
C. au program genetic care le permite autoreplicarea in interiorul celulei gazda
D. au fost descoperite in 1952 la virusuri
E. pastreaza legatura cu genomul celulei gazda printr-un flux informational
A. glucide
B. lipide
C. proteine
D. acizi nucleici
E. ioni de Fe, Ca, Na, Mg
9
27 Legturile de tip alfa- helix sunt caracteristice:
A. acizilor nucleici
B. proteinelor comune
C. proteinelor cu structur secundar
D. acizilor nucleici denaturai
E. hemoglobinei
10
33. Proteinele
A. se formeaz prin polimerizarea acizilor grai
B. participa la diviziune, difereniere i specializare celular
C. particip la sinteza prostaglandinelor
D. sunt constituieni de baz ai anticorpilor
E. asigur transmiterea informaiei genetice
Tematic II:
Structura membranei celulare i particularitile transportului transmembranar
Complement simplu
1. Membrana celular este o structur care:
A. delimiteaz i menine diferenele dintre citoplasm i mediul
extracelular
B. separ celula de mediul extracelular, dar nu intervine n mecanismele
intracelulare
C. are rol doar n semnalizare
D. se dezintegreaz la stimuli mecanici
E. menine ph-ul intracelular
2. Plasmalema este :
A. monostratificat
B. bistratificat
C. multistratificat
D. nu este o structur organizat
E. organizat neuniform, funcie de esut
12
D. moleculelor hidrofobe
E. nucleozidelor
13. Proteinele rezult n urma legturilor peptidice dintre aminoacizi. Aceste legturi
se realizeaz astfel:
A dou grupri carboxil
B. o grupare carboxil i o grupare hidroxil
C. o grupare amino si una carboxil
D. o grupare amino i un radical liber
E. dou grupri amino
13
18. Organizarea proteinelor membranei eritrocitare ofer posibilitatea nelegerii mai
aprofundate asupra :
A. legturilor proteine-lipide
B. nu este un model pentru organizarea altor structuri
C. modului de organizare al biomembranelor
D. organizarii membranelor musculare
E. organizarii structurilor extracelulare
20. Care din proteinele membranei eritrocitare sunt implicate n schimbul ionilor
HCO3- i Cl-
A. glicoforina
B. Banda 3
C. Spectrina
D. Actina
E. ankirina
24. Prin difuzie simpl sunt transferate, prin membrane, molecule de tipul:
14
A. ncrcate electric
B. molecule mici hidrofobe
C. molecule mari
D. contrar gradienilor electrochimici
E. ioni legai de proteine
15
31. Urmtoarele afirmaii legate de lipozomi sunt adevarate cu excepia
A. au un diametru cuprins intre 25 nm si 1 m
B. sunt bistraturi plane formate pe suprafaa unui mic orificiu
C. sunt considerate veritabile capsule farmacologice
D. n veziculele lipozomale se pot ncapsula diferite substane cu efect terapeutic
E. sunt captai prin endocitoza sau fuziune de ctre celule
33. Factorii chimici extrinseci care moduleaz fluiditatea membranei sunt urmtorii cu
excepia:
A. terapeutici
B. fiziologici
C. cantitatea de acizi grasi nesaturati din structura fosfolipidelor
D. patologici
E. substante chimice toxiceliposolubile
17
A. Energia furnizat de hidroliza ATP este folosit la dirijarea moleculelor mpotriva
gradientului electrochimic
B. O parte din energie este folosit pentru meninerea gradientelor de concentraie a
unor ioni
C. Energia furnizat de hidroliza ATP este folosit n transportul pasiv
D. ATP-azele din clasa P se fosforileaz n timpul trasportului
E. ATP-azele din clasa F se afl n membrana mitocondriilor
Complement multiplu
1 Din structura membranelor celulare fac parte moleculele de tipul:
A. celuloza
B. proteine
C. glucide
D. fosfolipide
E. glicoproteine
13 Citoscheletul asociat membranei din celulele sanguine este format din proteine de
tipul:
A. proteine mari
B. glicoforin
C. banda 3
D. spectrina
E. galactoza
14 Citoscheletul asociat membranei din celulele sanguine este format din proteine de
tipul:
A. spectrin
B. banda 3
C. glicoforin
D. miozin
E. banda 4.1
17 Glicocalixul intervine n:
A. semnalizare celular
B. recunoatere celular
C. procese inflamatorii
D. fertilizare
E. n funcionarea mitocondriei
20
A. compatibiliti de grup sanguin
B. identificarea celulelor tumorale
C. diapedez
D. ciclul celular
E. procesele inflamatorii
21
25 Transportul mediat de carrier poate fi
A. uniport
B. simport
C. antiport
D. difuzie simpl
E. cuplat
29. Liposomii
A. sunt bistraturi plane formate pe suprafaa unui mic orificiu
B. pot avea un diametru de 25 nm-1 m
C. sunt toxici dac sunt administrai n organism
D. interacioneaz specific cu celulele fiind captai prin endocitoz sau fuziune
E. pot fi considerai veritabile capsule farmacologice
22
31. Factorii chimici intrinseci care moduleaza fluiditatea membranei sunt
A. terapeutici
B. cantitatea de acizi grasi nesaturati din structura fosfolipidelor
C. temperatura
D. cantitatea de colesterol din structura bistratului
E. hormoni
32. Glicoforina
A. este proteina transmembranara unipas tip 1
B. ectodomeniul este mic de aprox 20 aminoacizi
C. este proteina care structureaza canalul anionic de schimb intre bicarbonate si
clorura
D. ectodomeniul este mare si poarta 16 lanturi glucidice
E. este o endoproteina (situata pe peretele intern al membranei)
Tematic III:
Organite celulare implicate n sinteza, sortarea i transportul macromoleculelor.
Complement simplu
23
E. endozomi
3. Organitul care formeaz cea mai abundent endomembran din celul este?
A. vacuole digestive
B. reticul endoplasmatic
C. aparat Golgi
D. ribozomi
E. oxizomi
A. Glicozilarea proteinelor
B. Sulfatarea glucidelor
C. Sinteza proteinelor de novo
D. Sortarea moleculelor
E. Transportul moleculelor
12. Care din urmatoarele afirmaii descriu funcii ale aparatului Golgi:
A. biogeneza i traficul intracelular al membranelor
B. degradeaz organitele celulare mbtrnite
C. realizeaz reacii complexe ale catabolismului
D. este implicat in respiraia celulei
25
E. sortarea i transportul moleculelor i macromoleculelor la destinaia final n
celul, sau pentru secretarea (exocitarea) lor;
Complement multiplu
A. Poate fi de 3 tipuri
B. Transportul determinat de permeabilitatea membranei se numeste transport prin
membrane
C. Transportul proteinelor prin vezicule se numeste transport cu membrane
D. Transportul activ este mediat de proteine canal si carrier
E. Transportul pasiv se mai numeste si difuziune facilitata
27
A. Spre exterior 3 ioni de Na
B. Spre exterior 2 ioni de Na
C. Spre interior 3 ioni de Na
D. Spre interior 2 ioni de K
E. Spre exterior 2 ioni de Na
28
12. Printre functiile reticulului endoplasmatic rugos(RER) se numara:
19. Care din urmatoarele afirmatii nu descriu functii ale aparatului Golgi:
A. sortarea si transportul moleculelor si macromoleculelor la destinaia final n celul,
sau pentru secretarea (exocitarea) lor;
B. marcarea enzimelor lizosomale prin eticheta manozo-6-fosfat (M6P) si biogeneza
lizosomilor;
C. producerea glicozaminoglicanilorcu asamblri ale proteoglicanilor membranari, sau ai
matricei extracelulare;
D. realizeaz reactii complexe ale catabolismului
E. degradeaza organitele celulare imbatranite
Tematic IV:
31
Organite implicate n procesul de catabolism i producere a energiei celulare.
Mecanismele procesului respiraiei celulare. Ciclul Krebs. Transferul de electroni i
chemiosmoza.
Complement simplu
1. Energia necesar proceselor metabolice este obinut din hidroliza unor compui
de tipul:
A. resturi ale lizozomilor
B. ATP
C. sruri anorganice
D. amidon
E. nu se obine dect din sinteze de lipide
33
E. Nici un raspuns corect
13. Mitocondriile sunt organite celulare prezente in citoplasma tuturor celulelor cu exceptia:
A. Hepatocit
B. Leucocit
C. Hematie adulta
D. Macrofag
E. Nefrocit
14. Care este organitul celular care genereaz cantitatea cea mai mare de energie:
A. Ribozomii
B. Aparatul Golgi
C. RER
D. Mitocondriile
E. REN
34
A. combustia alimentelor se face prin sute de reacii diferite, n schimb, eliberarea
energiei se realizeaz doar n cadrul ctorva,
B.energia eliberat este transformat ntr-o form special de energie chimic numita
adenozintrifosfat (ATP), compus cu un nalt potenial de transfer al gruprii fosfat
(bogat n energie).
C. energia poteniala a dou legturi fosfatice ale ATP este reprezentat prin
potenialul lor de hidroliz.
D. legturile bogate n energie,prin hidroliz,degaj mai mult de 8.000cal/mol
E. legturi sarace n energie- prin hidroliz degaj mai putin de 8.000cal/mol
35
22.Urmtoarele afirmaii sunt adevrate:
A. sunt identificate trei complexe enzimatice, respiratorii implicate n transferul
electronilor de la NADH +H+ la O2,
B. NADH-dehidrogenaza este cel mai mic complex enzimatic respirator, ea
coninnd 12 de lanuri polipeptidice,
C. NADH-dehidrogenaza are rolul de a ceda electronii de la NADH i de a-i
transfera prin intermediul unei molecule mici liposolubile (ubiquinona= coenzima
Q) ctre complexul 2,
D. Complexul b-c1, este format din 7 lanuri polipeptidice,
E. Complexul b-c1 funcioneaz sub form de polimer.
Complement multiplu
A. Au lungime de 2,2-7m
B. Au lungime de 0,5-1m
C. Sunt organitele celulare care furnizeaza cea mai multa energie celulei
D. Lipsesc in nefrocit
E. Glicoliza aeroba furnizeaza 2 molecule de ATP
39
B. Are loc cu consum de oxigen
C. Este procesul prin care glucoza se degradeaza pana la acid piruvic
D. Se formeaza 2 molecule de ATP
E. Glucoza se degradeaza pana la dioxid de carbon si apa
A. Enol-fosfat
B. Monofosfat
C. Pirofosfat
D. Acil-fosfat
E. Difosfat
40
D. Transferul electronilor de pe NADH + H+ i FADH2, la O2 se desfsoara la nivelul
membranei interne si sunt cuplate cu generarea unui gradient electrochimic de protoni
de o parte i de alta a acesteia.
E. Oxidarea piruvatului i a acizilor grai la CO2, cuplat cu reducerea transportorilor de
electroni NAD+ i FAD, la NADH+ H+ i FADH2 au loc la nivelul membranei interne.
41
26. Alegeti afirmatiile corecte:
A. grsimile sunt mai importante dpdv cantitativ dect glicogenul deoarece oxidarea
grsimilor n mitocondrii elibereaz cel puin de 6 ori mai mult energie dect aceeasi
mas de glicogen n forma sa hidratat,
B. un organism uman adult poate depozita glicogen pentru doar o zi de activitate
normal,
C. un organism uman adult poate depozita grsimi care ar ajunge pentru aproximativ o
zi,
D. marea majoritate a lipidelor sunt depozitate n esutul gras , de unde sunt eliberate n
snge pentru a fi preluate de celule,
E. noaptea si intre mese energia se obtine prin mobilizarea glicogenului.
42
D. procesul prin care sunt sintetizate substanele necesare organismului este numit
anabolism,
E. procesul prin care sunt sintetizate substanele necesare organismului este numit
catabolism.
33. n celule metabolic active protonii sunt pompai n afara matricei mitocondriale
pentru c:
A. Acest transfer genereaz o reducere a concentraiei de protoni n matrice
B. Scade ph- n spaiul intermembranar
C. Diferenele concentraiilor de protoni genereaz un gradient de concentraie
de 0,14 V
D. Protonii din matricea mitocondrial i din spaiul intermembranar au un nivel
constant
E. Membrana mitocondriei nu permite trecerea protonilor prin stratul fosfolipidic
ca urmare nu se face schimbul cu matricea
Tematica V
Citoscheletul : structura, funcii. Motilitatea celular
Complement simplu
1. Care din afirmaiile legate de miozin nu sunt corecte?
A. Miozina este asociat cu molecule reglatoare troponin i tropomiozina
B. Are n structura sa 2 regiuni de mobilitate: una ntre L-meromiozin i H-
meromiozin i alta ntre fraciunile S1 i S2 a H meromiozinei
C. Este proteina cea mai important cantitativ i funcional n fibra muscular
scheletic
D. Din punct de vedere biochimic este format din 2 lanturi polipeptidice grele i
2-4 lanturi polipeptidice usoare
E. Potiunea globular S1-H meromiozin formeaz punile transversale care vor
ancora n situsul de legtur a moleculei de actin globular
2. Citoscheletul este :
A. Implicat n deplasarea celulelor
B. transportul organitelor sau a altor structuri celulare, cum ar fi cromozomii
mitotici
C. citoscheletul este o structur rigid i imuabil
D. se afl ntr-o continu reorganizare
E. este format din mai multe tipuri de proteine
3. Care din afirmaii sunt incorecte:
A. F- actina se prezint sub form de filamente de grosime 7-8 nm
B. F- actina este alctuit din lanuri polipeptidice dispuse n helix, cu o perioda
repetitiv de 35-40 nm
C. Tropomiozina este o molecul proteic cu rol reglator
45
D. Tropomiozina este alctuit din 3 uniti
E. Fiecare molecul de actin conine un cation de Mg 2+ complexat cu ATP
4. Care din componentele proteice blocheaz interaciunea actin-miozin
A. Troponina C
B. Troponina T
C. Troponina I
D. citocalazina
E. faloidina
Complement multiplu
1. Molecula de miozin este:
A. Asimetric
B. Include 2 filamente de meromiozine
C. Prin agregarea moleculelor de miozin se formeaz filamentul de miozin
D. Monomerul de baza se numete tubulin
E. L- meromiozina i S2-H meromiozina formeaz axul filamentului
3. Citoschetetul constituie:
A. un nivel structural de organizare, specific celulelor procariote
B. o reea de filamente proteice
C. citocheletul este un suport structural, care determin forma celulei
D. asigur organizarea general a citoplasmei i micrile celulare
E. Nici una din variante
4. Filamentele de actin:
A. reprezint 20% din proteinele celulare ale fibrei musculare
B. nu sunt cunoscute ultrastructural
C. formeaz o reea cu rol de suport mecanic ce determin forma celulei i
micrile suprafeei celulare
D. Filamentele de actin formeaz fascicule sau reele tridimensionale cu
proprieti de geluri semisolide
46
E. Primele trei variante sunt corecte
5. Filamentele de actin
A. conin pe lng moleculele contractile de actin i molecule reglatoare
de troponin i tropomiozin
B. poriunea axial a filamentului de actin conine molecula contractil
reprezentat de actina F (actina fibrilar)
C. tropomiozina este aezat sub form de bastona de-a lungul axului de
actin F
D. afirmaii anterioare se refer la miozin
E. Nici una din variate nu e corect
6. G- actina este:
A. molecul globular cu diametrul de 5,5 nm
B. formata din 374 de aminoacizi (nfurarea unui lan polipeptidic)
C. este monomerul de actin
D. forma polimerizat a actinei
E. toate variantele sunt incorecte
7. Proteinele implicate n controlul lungimii filamentelor de actin
A. G-actina
B. Timozina
C. Profilina
D. Gelsolina
E. tropomodulina
8. Care din proteinele urmtoare formeaz legturile transversale dintre structurile
fasciculare ale actinei?
A. fimbrina
B. -actinina
C. filamin
D. Profilina
E. Gelsolina
9. Filamentele intermediare
A. Au fost denumite astfel deoarece au diametrul intermediar (10 nm) ntre
cel am microfilamentelor (7 nm) i cel al microtubulilor (25 nm)
B. Ceea ce difereniaz filamentele intermediare de celelalte diferenieri
citoplasmatice este structura i localizarea lor
C. principala lor funcie este de susinere mecanic a celulelor i esuturilor
D. nu sunt implicate n micare
E. polimerizarea se face prin nlnuirea unor proteine globulare
47
10. Care din afirmaii nu sunt corecte?
A. filamentele intermediare sunt structuri stabile
B. lamina nuclear este formata din filamente intermediare de pe fata
intern a nveliului nuclear
C. polimerizarea actinei nu necesit aport energetic
D. Toate variantele sunt corecte
E. Nici una din variante nu e corect
11. Care din afirmaii nu sunt corecte?
A. microtubulii sunt formai din proteine globulare numite miozin
B. exist 4 stri ale actinei: actina G-ATP, G-ADP, actina F-ADP, F-
ADP
C. proteina Cap Z, tropomodulina, ambele mpiedic depolimerizarea
filamentelor de actin
D. fibre de stres sunt fibre de actin
E. toate variantele sunt incorecte
48
A. Proteinele transportate in nucleu controleaza structura si functiile genomului
B. Proteinele transportate in nucleu sunt dirijate prin secvente de aminoacizi
specifice
C. Unele proteine raman in nucleu dupa importul din citoplasma
D. Proteinele navetiste raman constant in nucleu
E. Proteinele coordoneaza functiile nucleare si citoplasmatice
49
B. Cantitatea de heterocromatina facultativa difera in functie de activitatea
transcriptionala a celulei
C. Este intens bazofila
D. Heterocromatina constitutiva contine secvente satelite de la nivelul centromerilor
E. Heterocromatina facultativa contine secvente de ADN care nu sunt transcrise
niciodata
COMPLEMENT MULTIPLU
1. Urmtoarele componente fac parte din structura nucleului:
A. Matricea nucleara
B. Cromatina
C. Microtubuli
D. Nucleolul
E. Filamentele intermediare
51
D. Structuri cu rol de reglare al transportului de macromolecule intre nucleu
si citoplasma
E. Structuri din interiorul nucleului, de dimensiuni mici
6. Porii nucleari se caracterizeaza prin urmatoarele particularitati, cu exceptia:
A. Este un complex structural si functional al membranei nucleare
B. Asigura selectia lipidelor ce trec din citoplasma spre nucleu
C. Regleaza traficul de ARN i proteine
D. Au rol major in expresia genelor
E. Este un complex format dintr-un canal central si opt unitati anulare
7. Trecerea moleculelor prin porii nucleari este:
A. Dependenta de dimensiunile moleculelor aflate in tranzit
B. Etapa importanta in timpul diviziunii meiotice
C. Proces major de control al structurii si functiei genomului
D. Realizata prin difuzie pasiva si activa
E. Conditionata de concentratia ADN-polimerazei in citoplasma
8. Afirmatiile urmatoare sunt incorecte:
A. In structura porului nuclear intra peste 100 de proteine
B. Transportul moleculelor de proteine si ARN, dintre nucleu si citoplasma se
face prin difuzie pasiva
C. Semnalele de localizare nucleara (NLS) sunt secvente de amninoacizi care
asigura dirijarea si recunoasterea proteinelor citoplasmatice in timpul pasajului
prin membrana nucleara
D. Proteina care intervine in transporul moleculelor mari, prin porii nucleari, se
numeste transferina
E. Transportul prin membrana nucleara implica prezenta ATP sau GTP ca si
surse de energie
9. Care din proteinele mentionate mai jos au rol in transportul si respectiv
functionarea nucleului:
A. Ribonucleoproteine
B. Ras
C. Ran
D. Fibronectina
E. Importina
10. Despre transportul prin porii nucleului se poate afirma:
A. Moleculele mici trec prin difuzie pasiva prin canalele deschise ale porilor
nucleari, pline cu apa
B. Procesul activ de transport transmembranar asigura transportul selectiv intr-o
singura directie
C. Nu necesita ATP sau alte surse de energie, indiferent de etapa sau de marimea
moleculelor
D. Unele proteine transportate in nucleu (de tipul ADN-polimeraza, factori de
transcriptie) nu necesita semnale de localizare nucleara
52
E. ARN este transportat in citoplasma prin sistemul porilor nucleari.
11. Care din afirmatiile de mai jos nu sunt adevarate:
A. Semnalele de localizare nucleara (NLS) sunt recunoscute de un receptor
proteic intracitoplasmatic de tipul importina
B. A -2-a etapa in transportul prin porii nucleului necesita ATP
C. Ribonucleoproteinele sunt molecule asociate ADN-polimerazei
D. Subunitatea a importinei mediaza asocierea cu complexul porului nuclear
E. Ran (Releated Nuclear Protein) nu patrunde prin porii nucleari
53
C. Eucromatina este forma activa doarece permite legarea transcriptazei care
asigura transcrierea genelor in ARNm
D. Intre heterocromatina constitutiva si cea facultativa nu este nici o diferenta
E. Fenomenul inactivarii cromozomului X poarta denumirea de compensare
genica a dozei genelor X-linkate
17. Dogma centrala a geneticii moleculare se refera la:
A. Rolul nucleolului in celulele active metabolic
B. Rolul nucleului
C. Transferul informatiei genetice de la ADN-ARN-proteine
D. Transferul informatiei genetice la descendeni
E. Inactivarea genelor prin heterocromatinizare
18. Care din informatii nu sunt adevarate?
A. Sinteza de proteine nu depinde de informatia preluata de ARNm
B. Transcripia genelor are loc in citoplasma
C. Transcripia se refera la procesul prin care succesiunea bazelor azotate din
structura ADN este preluata de secventele complementare de ARN
D. ARN mesager contine secvente noninformationale care duc la apariia
aberatiilor genetice de transcriere
E. Sinteza proteinelor la nivelul ribozomilor este procesul de translatie
19. Rolul nucleului in organizarea informatiei la nivelul celulei eucariote poate fi
redat prin termenii:
A. Replicatie
B. Transductie
C. Translatie
D. Transcripie
E. Elongatie
20. Despre structura primara a ADN se poate afirma:
A. Acizii nucleici sunt substante macromoleculare alctuite din nucleotide
B. Modelul Watson-Crick al structurii ADN reprezinta modelul universal, in
lumea vie, care explica modul in care se stocheaza, se transmite si se exprima
informatia genetica
C. Depinde de numarul cromozomilor caracteristici speciei
D. Nu permite stocarea unei cantitati mari de informatie din cauza numarului
limitat de baze azotate
E. Tautomerie este un fenomen cu multiple implicatii chimice, dar nu afecteaza
structura ADN
21. Nu sunt adevarate afirmatiile:
A. In catena de ADN pozitia unui nucleotid impune cu necesitate prezenta in
vecinatate a unui alt nucleotid (A, T, T, C, G)
B. Informatia genetica este reprezentata de secventa liniara a nucleotidelor in
molecula de ADN
C. Gena este unitatea de informatie ereditara doar pentru procariote
54
D. Codificarea informatiei genetice nu a putut fi descoperita ca urmare a
numarului mare de combinatii de aminoacizi
E. Polimerizarea nucleotidelor, in molecula de ADN, se realizeaza prin legaturi
covalente 3-5 fosfodiester
22. Organizarea moleculelor de ADN implica o serie de aspecte, cu exceptia:
A. La fiecare trei nucleotide, ce formeaza un codon, corespunde pe baza codului
genetic, un anumit aminoacid
B. Modificarea secvenei de nucleotide, prin mutatii, va duce la modificarea
structurii enzimelor implicate in formarea ARNr
C. Catenele ADN sunt complementare si codeterminante
D. Gena este alcatuita dintr-o succesiune de codoni
E. Gena este alcatuita dintr-o succesiune de nucleotide si aminoacizi
23.Structura secundara a moleculei de ADN se refera la:
A. Modul de legare complementar al celor doua catene polinucleotidice
B. La codul genetic
C. La aranjarea secventiala a nucleotidelor
D. Aranjarea in dubla spirala elicoidala a lanturilor polinucleotidice
E. Orientarea polimerizarii in sensuri opuse, rezultand tipul antiparalel al
catenelor
24. Legat de structura ADN sunt corecte urmatoarele:
A. In recunoasterea stereochimica si fixarea histonelor un rol important este
atribuit santurilor dintre catenele moleculelor de ADN
B. Conformatia de tip B este o structura izomorfa a ADN orientata spre stanga
C. Raportul A+T/G+C este variabil functie de specie
D. Modalitatea de codificare a informatiei genetice rezolva problema stocarii
informatiei genetice intr-un spatiu foarte mic
E. Tranzitia ADN- B este singura forma de existenta a materialului genetic
25. Materialul genetic se afla sub forma de :
A. ADN- tip B
B. ADN- tip Z
C. Exista formele ADN tip A;B,C,D,E
D. Exista doar modelul Watson & Crick
E. Conformatia ADN se schimba permanent functie de conditiile fizico-chimice
si de factorii mutageni
26. Nucleosomii sunt structuri definite prin:
A. Complex de ADN si ARN
B. Secventa de ADN dispusa in jurul unor proteine histonice (8 molecule)
C. Histone de tipul H2A, H2B, H3, H4 in jurul unei secvente de 146pb de ADN
D. Structuri aflate in jurul nucleului
E. Structuri flexibile fixate la o singura catena a ADN
27. Afirmatiile sunt corecte, cu exceptia:
55
A. ADN are o singura forma de organizare numita cromozom
B. Nucleosomii sunt fragmente de ADN din citoplasma
C. Histonele de tip H1 leaga nucleosomii vecini
D. Unitatea fundamentala a cromatinei in nucleul interfazic se numeste fibra de
cromatina de 30nm
E. Proteinele care asigura compactarea ADN sunt doar de natura histonica
56
B. La eucariote ARN poate fi monogenic ( conine regiunea de codificare de la o
singur gen) sau poligenic (conine regiuni de codificare de la mai multe
gene)
C. La procariote ARN poate fi monogenic ( conine regiunea de codificare de la o
singur gen) sau poligenic (conine regiuni de codificare de la mai multe
gene)
D. Toate afirmatiile anterioare sunt adevarate
E. Toate afirmatiile sunt false
57
7. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt false?
58
A. Ribozomul merge de-a lungul ARNm, capteaz moleculele complementare ale
ARNt, le aeaz n poziie i apoi leag aminoacizii pe care i poart pentru a
forma un lan proteic
B. La eucariote subunitile ribozomale sunt produse n nucleu prin asocierea cu
ARNr proaspt transcris cu proteinele ribozomale
C. Ribozomi sunt liberi n citoplasm sau sunt asociai cu reticulul endoplasmatic
si disociaz n dou subuniti (reversibil) inegale
D. Subunitile ribozomale sunt exportate n citoplasm pentru a lua parte la
sinteza proteic
E. Ribozomi eucariotelor i procariotelor difera ca structur i funcie
COMPLEMENT MULTIPLU
1. Transmiterea informatiei de la ADN la proteine implica etapele intermediare:
A. copierea secventelor de dezoxiribonucleotide de catre ribonucleotide
functionale
B. activarea ribonucleazelor
C. formarea ARN polimerazei
D. formarea de ARN premesager
E. dezactivarea ARN polimerazelor
2.Care din afirmatiile sunt adevarate:
A. exista un tip de ARN implicat in toate procesele de transcriptie si translatie
B. aditia la capatul 5 al ARN premesager a unei secvente 7-metil
guanozintrifosfat este necesara pentru traducerea informatiei genetice si
asezarea ARNm pe ribozomi
C. factorii de transcriere se leaga la capatul opus situsului start de pe ADN
D. un rol important in formarea ARN mesager il are procesul de splising
E. durata de viata a moleculelor de ARN este limitata la cateva ore
61
3. ARN este clasificat functie de rolul si directiile functionale in:
A. membranar
B. nuclear (small nuclear RNA)
C. mesager
D. ribozomal
E. mitocondrial
4. Etapele formarii ARN mesager sunt:
A. formarea zonei de initiere a traducerii 7-metil guanozintrifosfat
B. sinteza proteinelor reglatoare din membrana citoplasmatica
C. clivarea secventelor de nucleotide din lantul de ARN de catre o enzima
specifica
D. aditia la capatul 3-OH a unei secvente de adenine (A)
E. aditia in capatul terminal a unei molecule de apa
5. Informatiile legate de ARN sunt adevarate:
A. secventele de ribonucleotide sunt reprezentate de aceleasi baze azotate ca si in
cazul ADN
B. ARNt este folosit ca molecula adaptor pentru sinteza proteinelor
C. ARN este invelit cu proteine de legare in vederea protejarii de actiunea
degradativa a ribonucleazelor
D. ARN nu are rol in transferul informatiei genetice
E. Moleculele de ARN sunt impartite functie de implicarea acestora in
functionarea celulara
6. Afirmatiile de mai sunt adevarate, cu exceptia:
A. Una din functiile ADN este de a construi matrita pentru ARN
B. Moleculele de ARN mesager se formeaza in mai multe etape
C. ARNr este sintetizat in reticulul endoplasmatic
D. In ARN pot exista secvente fara rol de codificare
E. ARN-polimeraza este caracteristica pentru procariote si lipseste din
mecanismele eucariotelor actuale.
7. Care din moleculele de ARN sufera modificari de prelucrare pana la indeplinirea
functiei:
A. ARNr
B. snARN
C. toate tipurile deARN
D. ARNt
E. ARN mesager
64
B. Oprirea sintezei polipeptidice este declansata de separarea componentelor
ribozomale
C. Moleculele de apa se leaga la ARNt inlocul unui aminoacid caz in care este
afectata activitatea peptidiltransferazei
D. ARNm la eucariote poarta informatia pentru sinteza mai multor proteine
diferite
E. Ribozomul elibereaza ARNm si se disociaza la sfarsitul sintezei polipeptidice,
21. Care din afirmatii se refera la functionarea transcriptiei si translatiei eucariotelor
A. ARNm este monocistronic
B. ARNm este policistronic
C. Un ribozom adauga 2 aminoacizi la un lant polipeptidic/ secunda
D. Un ribozom adauga 20 aminoacizi la un lant polipeptidic/secunda
E. Subunitatile ribozomale sunt produse in nucleu prin asocierea cu ARNr
22. Care din produsele farmaceutice sunt produse prin mecanisme de inhibare a
precursorilor bazelor azotate din structura acizilor nucleici
A. Co-trimoxazol
B. Rifampin
C. Sulfonamide
D. Sulfasalazine
E. Timidazol
23.Care din produsele farmaceutice au la baza modului de actiune inhibarea
transcriptiei, ori inhibarea enzimelor din transcriptie
A. Metronidazol
B. Ofloxacin
C. Trimethoprim
D. Co-trimoxazol
E. Timidazol
24. Inhibarea sintezei proteinelor este folosita si in crearea de medicamente de tipul:
A. Streptomycin
B. Kanamycin
C. Chloramphenicol
D. Rifabutin
E. Nitroimidazole
25. Inhibitori ai ribozomilor si ai enzimelor peptidice sunt medicamentele:
A. Chloramphenicol
B. Tetraciclina
C. Clarithromycin
D. Timidazol
E. Erythromycin succinate-ester
66
E. metaloproteazele matriceale (colagenazele, gelatinazele, stromelizine) i serin
proteazele (plasmina) sunt glicozaminoglicani ce intra in componenta matricei
extracelulare.
67
2. Semnalizarea prin care se asigur comunicarea ntre celule aflate in apropierea
celulei semnalizatoare, din acelasi grup de celule.
A. Autocrina
B. Paracrina
C. Endocrina
D. Exocrina
E. Juxtacrina
3.Semnalizarea prin care se face schim ionic si citoplasmatic intre celule alaturate se
numeste:
A. Autocrina
B. Paracrina
C. Endocrina
D. Exocrina
E. Juxtacrina
4. Comunicarea intercelulara implica mai multe etape cu exceptia:
A. Sinteza moleculei semnal
B. Transportul semnalelor moleculare catre celula tinta
C. Modificarea conformationala a moleculei semnal pentru fixarea pe receptor
D. Modificarea metabolismului celular
E. Desfacerea complexului receptor-molecula semnal
68
E. n semnalizarea monocrin, celulele rspund la substane pe care ele nsele le
elibereaz
69
A. Rspunsul unei celule la un ligant specific este determinat de tipul de receptor
pentru un ligand particular, pe care l posed celula int i de reaciile
intracelulare care sunt iniiate prin legarea unui singur ligand la receptorul su.
B. Aceeai celul poate avea dou sau mai multe tipuri de receptori, insa, diferite
tipuri celulare nu pot avea diferite seturi de receptori pentru acelai ligand
C. Pentru majoritatea sistemelor ligand-receptor, ligandul are funcia de a se lega
de receptor
D. Singura funcie a ligandului este aceea de a modifica proprietile receptorului,
fapt ce semnalizeaz celulei c n mediu este prezent un produs specific
E. Celulele int pot modifica ligandul sau l pot degrada, celulele putand
modifica sau finaliza rspunsul lor sau al celulelor vecine la molecula semnal
13. Care dintre afirmatiile de mai jos referitoare la receptorii membranari sunt false?
A. Receptorii membranari sunt proteine sau complexe proteice transmembranare
care prezint un situs de legare a ligandului orientat spre faa extern a celulei,
B. Liganzii specifici pentru receptorii membranari sunt hormoni a cror molecul
este hidrofil si nu poate traversa membrana celular pentru a avea acces la
receptorii citoplasmatici
C. Receptori membranari reacioneaz la creterea cantitii de hormone prin
reducerea numrului receptorilor active
D. Anumii hormoni pot afecta sincron att receptorii membranari proprii dar nu
i ai altor hormoni
E. Anumii hormoni pot declana o amplificare prin creterea n cascad a unor
molecule tint (de obicei enzime), care poart numele de amplificare
enzimatic
14. Care dintre afirmatiile de mai jos referitoare la receptorii membranari sunt false?
A. receptorii membranari pot interveni direct n reglarea expresiei genelor
70
B. In functie de mecanismului de transmitere transmembranar a semnalului
extracelular spre interiorul celulei, receptorii membranari pot fi receptori
canale. receptori catalitici .receptori dependeni de proteinele G,
C. Receptorii canale sunt localizai la nivelul jonciunilor sinaptice i funcioneaz
dup principiul canalelor ionice cu poart comandate de ligand
D. Receptorii catalitici funcioneaz direct ca enzime, dac sunt activai de ligand
E. Receptorii dependeni de proteina G- dup ce se combin cu ligandul, activeaz
o protein membranar numit protein G care activeaz o a treia protein
membranar care are o activitate catalitic
A. Adenilat ciclaza este o enzim membranar care are un situs de legare a ATP
pe faa citoplasmatic a membranei,
B. Activarea adenilat ciclazei se face prin intermediul unei a treia proteine
membranare, numit protein reglatoare ce leag GTP sau proteina G
C. Proteina G ce leaga GTP se numeste protein G stimulatoare pentru c este
implicat n activarea enzimatic
D. AMPc intracelular actioneaz ca un transductor de semnal sau de mesager
secund n cazul rspusurilor intracelulare la epinefrina sau nonepinefrina
E. Receptorii -adrenalinici exist pe celulele cardiace, determinnd creterea
activitii muschiului cardiac i respectiv amplificarea fluxului sanguin, ct i
pe celulele musculare netede ale intestinului determinnd crampele abdominale
71
C. Doar o parte dintre celulele eucariote conin n membrana lor o pomp de calciu
(Ca2+ ATPaz) care, folosind energia obinut din hidroliza ATP, pompeaz
ionii de calciu n afara celulei
D. Calmodulina este o protein citoplasmatic care mediaz unele efecte celulare
ale ionului de calciu
E. Calmodulina formeaz cu ionul de calciu un complex care activeaz o serie de
enzime
72
A. Receptorul pentru insulin este o protein membranar tetrameric ce are
activitate protein kinaz tirozin specific
B. Insulina determin scderea concentraiei de glucoz din snge prin dou
mecanisme diferite, n funcie de tipul de celule asupra crora acioneaz
C. Efectul asupra hepatocitelor se traduce prin stimularea glicogenogenezei ca
urmare a activrii glicogen-sintetazei
D. efectul asupra celulelor musculare i adipocitelor se traduce prin accelerarea
importului de glucoz ca urmare a exprimrii la suprafaa celular a
transportorilor de glucoz
E. Efectul insulinei este acela de a scadea rata captrii de glucoz din snge de
ctre celulele musculare i adipoase, prin scaderea numrului transportorilor de
glucoz din membrana plasmatic a acestor celule
73
C. La nevertebratele marine monoxidul de azot are rol multiplu fiind implicat n
hrnire, aprare, rspunsurile la stresul indus de factorii de mediu, nvtare,
D. La nevertebratele marine monoxidul de azot are rol multiplu fiind implicat n
metamorfoz, not, simbioz, asocierea celulelor sanguine i reglarea presiunii
sanguine
E. La nevertebratele marine monoxidul de azot are rol multiplu fiind implicat n
reproducere
25. Care dintre afirmatiile, de mai jos, referitoare la neurotransmitatori este falsa?
26. Care dintre afirmatiile de mai jos este falsa referitoare la histamina?
74
27. Care dintre afirmatiile de mai jos, referitoare la factorii de crestere, este falsa?
28. Care dintre afirmatiile de mai jos referitoare la factorii de crestere este falsa?
29. Care dintre afirmatiile de mai jos referitoare la factorii de crestere este falsa?
30. Care dintre afirmatiile de mai jos referitoare la receptorii pentru citokine este
falsa?
75
E. Interleukina -2 i eritropoietina fac parte din familia receptorilor pentru citokine
spre deosebire de hormonul de cretere i prolactina care nu sunt receptori pentru
cytokine
A. Calea MAP kinazei este alctuit dintr-o cascad de protein kinaze cu rol
important n semnalizarea tuturor celulelor eucariote
B. MAP kinazele sunt activate ca rspuns la diferii factori de cretere i alte
molecule de semnalizare
C. Protein kinaza C poate s activeze cile kinazei reglatoare de semnal
extracelular care stimuleaz proliferarea celular indus de esterii forbol,
iniiatori ai tumorilor
D. Cile de Ca2+ ct i cele ale AMPc se intersecteaz cu semnalizarea kinazei
reglatoare de semnal extracelular, stimulnd sau inhibnd calea kinazei
reglatoare de semnal extracelular n diferite tipuri de cellule
E. Toate afirmatiile sunt false
33. Care dintre afirmatiile de mai jos referitoare la calea Jak/STAT este adevarata?
34. Care dintre afirmatiile de mai jos referitoare la prostaglandine este adevarata?
76
B. Prostaglandinele sunt molecule liposolubile
C. Prostaglandinele isi exercit actiunea de ligand la fel ca si hormonii proteici
D. Prostaglandinele isi exercit actiunea prin legarea la receptorii de suprafata
E. Nicio afirmatie nu este falsa
35. Care dintre afirmatiile de mai jos referitoare la prostaglandine nu este adevarata?
36. Care dintre afirmatiile de mai jos referitoare la prostaglandine este adevarata?
37. Care dintre afirmatiile de mai jos referitoare la prostaglandine nu este adevarata?
77
C. Un rol important n acest proces de reglare temporal a mecanismelor
moleculare il are ionul de calciu i respectiv mecanismele de modulare a
concentraiei acetusi ion
D. Toate afirmatiile sunt false
E. Toate afirmatiile sunt adevarate
39. Care dintre afirmatiile de mai jos referitoare la glutamat este falsa?
COMPLEMENT MULTIPLU
1. Semnalizarea celulara permite comunicatii complexe intre celule care asigura:
78
A. Cresterea celulara
B. Schimbul de vezicule lipidice
C. Metabolismul celular
D. Diferentierea tisulara
E. Reglarea fluidelor extra si intracelulare
2. Semnalizarea celulara este asigurata de o multitudine de semnale dintre care:
A. Autocrine
B. Sincrine
C. Endocrine
D. Extrinseci
E. Paracrine
3. In semnalizarea endocrina sunt implicati o serie de receptori cu exceptia:
A. Receptori membranari
B. Receptori lipidici
C. Receptori intracelulari
D. Receptori secundari
E. bireceptori
4. Moleculele semnal din cadrul tipului de semnalizare endocrina sunt de mai multe
categorii:
A. hormoni sterolici
B. hormoni tiroidieni
C. hormoni proteici
D. fitohormoni
E. molecule liposolubile si hidrosolubile
5. Receptorii membranari sunt:
A. molecule proteice
B. complexe proteice transmembranare
C. glicolipide transmembranare
D. complexe moleculare necunoscute
E. molecule instabile structural sub actiunea ligandului
6. Receptorii membranari pot determina modificari de tipuri diferite care implica mai
multe componente celulare:
A. transmiterea semnalului la receptorii intracelulari
B. inactivarea receptorilor la cresterea cantitatii de ligand
C. blocarea definitiva a zonelor membranare invecinate cu scopul modificarii
membranelor celulare si crearea de noi posibilitati de adaptare
D. inactivarea transferului hormonilor liposolubili prin membrane
E. declansarea amplificarii enzimatice
7.Marcati informatiile corecte referitoare la receptorii membranari:
A. sunt structuri care se activeaza in prezenta unui ligand
79
B. nu se pot inactiva, numarul receptorilor activi este stabil, fiind determinat
genetic
C. sunt activati strict doar de molecule ligand pe care le recunosc conformational
D. pot declansa amplificarea raspunsurilor celulare prin conexiunea cu sisteme
enximatice submembranare
E. se pot scufunda in straturile membranare
8. Receptorii membranari sunt clasificati dupa mecanismul de transmitere in:
A. receptori dependenti de proteina G
B. receptori catalitici
C. receptori ionici
D. receptori canale
E. receptori nucleari
9. Exista o serie de adaptari ale receptorilor care moduleaza functionalitatea acestora:
A. declanseaza procese de inhibare a reactiilor enzimatice
B. exista receptori adaptati astfel incat pot fi influentati atat de hormoni specifici
cat si de alti hormoni, ceea ce duce la cresterea complexitatii interferentelor
intercelulare
C. declanseaza amplificarea enzimatica
D. reactioneaza la cresterea numarului de molecule semnal si prin inactivarea
propriilor molecule
E. se inactiveaza prin legarea moleculelor semnal
10. Afirmatiile corecte referitoare la receptorii dependenti de proteina G sunt
urmatoarele:
A. Sunt receptori pentru hormonul adrenalina
B. Transmit informatia catre un sistem enzimatic intracelular, in lant
C. Prin intermediul proteinei G sunt transmise informatiile catre ADN
D. Sunt sisteme de semnalizare care implica un sistem intern de mesageri secunzi
E. Sunt receptori pentru hormoni liposolubili
11. Proteinele G se caracterizeaz prin urmtoarele:
A. Sunt proteine formate din trei lanuri polipeptidice (,,)
B. Sunt proteine derivate din guanozin (G)
C. Sunt intermediari ai sistemului de semnalizare endocrin
D. Cupleaz receptorii transmembranari cu adenilat ciclaza i fosfolipaza C
E. Sunt activate de adenozin monofosfat
12.Adenilat ciclaza este o enzim intracelular care se caracterizeaza prin
urmatoarele, cu exceptia:
A. este activata de proteina G
B. este activata de AMPc
C. este inhibata de ATP
D. are rol in sinteza AMPc
E. are rol functionarea celulelor cu receptori pentru catecolamine
80
13.Receptorii care activeaz adenilat ciclaza sunt:
A. implicai in asigurarea sursei de energie pentru celule
B. sunt caracteristici fibrelor musculare
C. sunt de tipul adrenalinici
D. au rol important n funcionarea celulelor retiniene cu bastonase
E. importani ndeclansarea sintezei de AMPc
14. Despre protein kinazele se poate afirma:
A. sunt enzime de natura glicolipidic
B. sunt enzime implicate n activarea unor reacii citoplasmatice
C. activarea e realizat de cuplarea AMPc
D. sunt denumite i F-kinaze
E. au rol n transferul de radicali fosfat pe aminoacizii ai unor proteine
15.Calmodulina este o structura intracitoplasmatic:
A. de natura proteic
B. este o protein transmembranar
C. este o protein implicat n medierea unor efecte celulare ale ionului de calciu
D. intervine n stimularea sintezei de AMP c
E. activeaz AMPc-fosfodiesteraza care intervine n degradarea AMPc
82
24. Insulina este un hormon ce actioneaza ca stimul celular endocrin cu efecte de
tipul:
A. creste de 10-20 de ori numarul transportorilor de glucoza la suprafata
membranelor celulare si in special celulelor adipoase
B. captarea lenta a glucozei in primele minute ale eliberarii
C. blocarea cresterii fibroblastelor
D. reduce nivelul glucozei din sange prin stimularea enzimatica in hepatocite si
adipocite ceea ce induce la formarea glicogenului si trigliceridelor
E. stimuleaza sinteza de ADN la expunerea prelungita
25. Modificarea receptorilor insulinici determina:
A. raspuns defectuos al celulelor musculare si adipoase la insulina
B. aparitia diabetului zaharat
C. blocheaza eliberarea glucozei in sange
D. permite folosirea insulinei ca tratament
E. nu afecteaza modificarea nivelului de glucoza din sange
COMPLEMENT SIMPLU
1. Celula in tranzit este:
A. 1. Celula cu un grad ridicat de diferentiere care nu se mai divide
B. Celula diferentiata care isi reia proliferarea cand este nevoie sa inlocuiasca
celule lezate sau moarte
C. Celula cu existenta relativ scurta, care se sinucide prin maturare
D. Celula capabila de reinoire
E. Celula pluripotenta
A. Tesutul conjunctiv
B. Pielea
C. Ficatul
D. Celulele sanguine
E. Sistemul nervos
85
A. Tesutul muscular
B. Pancreasul
C. Pielea
D. Celulele sanguine
E. Tesutul conjunctiv
86
A. Se refer la existenta in plasma extracelulara a unor proteine care au rol direct
in reglarea proliferrii celulare
B. Reglarea proeselor de proliferare se face cu ajutorul hormonilor
C. Controlul proceselor de proliferare se realizeaz printr-un proces epigenetic al
produsilor tisulari specifici
D. Reglarea proeselor de proliferare se face cu ajutorul unor factori marcati
molecular
E. Controlul proceselor de proliferare se realizeaz printr-un proces genetic al
produsilor tisulari specifici
13. Eliberarea unor factori din tesuturile necrozate produce diviziunea celulelor de
acelasi fel.Aceaste afirmatie se refera la urmatorul mecanism de reglare al diviziunii
celulare:
A. Mecanism de autoreglatr tisulara
B. Mecanisme de heteroreglare tisulara
C. Mecanisme de control prin retroinhibitie
D. Mecanisme de control prin produsi metabolici tisulari
E. Toate raspunsurile de mai sus
87
C. Deficienta enzimei telomeraza cauzeaz disfuncii celulare ce const n
diviziuni repetate
D. Deficienta enzimei telomeraza cauzeaz disfuncii celulare ce duc la moartea
celulei
E. Excesul de telomeraza cauzeaz disfuncii celulare ce duc la moartea celulei
88
D. Dupa nastere persista in organism un grup restrans de celule nediferentiate,
considerate a avea rol de rezerva in cazul in care apar pe parcurs situatii care
sa impuna folosirea lor
E. celule stem ce persista si dupa nastere in organism se divid intr-un numar
nelimitat de celule fiice
COMPLEMENT MULTIPLU
89
1.Diferentierea celulara este un proces ce implica:
A. Interactiuni intercelulare
B. Modificari postembrionare la nivel de mezoderm
C. Asocierea celulelor cu aceeasi informatie genetica
D. Specializarea celulelor doar in etapa embrionara a dezvoltarii
E. Participarea sistemului extracelular cat si intracelular de comunicare dintre
celule
92
A. Se urmareste reducerea efectelor secundare create de terapia alopata
B. Usurinta aplicarii ca tratament in toate clinicile
C. Obtinerea de culturi de celule a permis transplantarea de tesuturi foarte
diverse: epiteliale, corneene, vezica urinara
D. Nu pot fi folosite in tratamentul cancerului din cauza similaritatilor functionale
E. Blocajul cromozomial al celulelor stem nu permite manipularea si uzitarea in
terapie genica
20. Domeniile unde pot fi aplicate ca tratament celulele stem:
A. Bolile neuromusculare
B. Bolile sistemului imunitar
C. Se aplica doar in cazul leziunilor tisulare
D. Formarea de celule anticanceroase
E. Doar la organismele adulte
21. Care din afirmatiile urmatoare sunt adevarate:
A. Orice tip de celula embrionara poate juca rol de celula stem
B. Orice tip de celula adulta, diferentiata poate deveni automat celula stem
C. Celulele stem nu au similaritati functionale cu celulele canceroase
D. Celulele stem pluripotente se pot diferentia in toate tipurile celulare cu
exceptia celor totipotente
E. Originea celulelor stem adulte este incerta
A. Faza S (de sinteza)- in care se desfoara replicarea AND este prima faza
93
B. Faza G2 (gap 2) in care celula continua sa creasca si sa sintetizeze proteinele
pregatindu-se pentru mitoza este a patra faza
C. Faza G1 (gap1) corespunde intervalului de repaus (gap1) dintre mitoza si
initierea replicarii AND si este a treia faza
D. In timpul fazei G1 celula este metabolic activa, creste continuu, dar nu-si
replica ADN-ul.
E. faza M= mitoza (urmata de citokineza) este penultima faza
94
A. Punctul de control in faza G2 impiedic iniierea mitozei naintea terminrii
replicrii ADN
B. Punctul de control in faza G1 impiedic iniierea mitozei naintea terminrii
replicrii ADN
C. Punctul de control din faza G1 permite repararea defectelor ADN inainte de
intrarea in faza S, unde ADN deteriorat ar fi replicat incorect
D. La mamifere oprirea n punctul de control G1 este mediat de proteina p53 ,
care este activat rapid ca rspuns la prezena unor leziuni la nivelul ADN
E. Daca apare o deteriorare a ADN oprirea in G2 ofer posibilitatea reparrii
leziunilor ADN nainte ca ele s fie transmise celulelor fiice
95
E. Inhibitorii Cdk si proteina reglatoare a creterii p53 sunt reglatori ai ciclului
celular codificati de genele tumorosupresoare
A. Cancerul rezulta din proliferarea oricri tip de celula din organism, astfel
incat exista mai mult de 100 de tipuri de cancere, care difera dupa
comportamentul sau dup raspunsul la tratament
B. Tumora benigna este capabila s invadeze tesutul normal din jur si s
disemineze prin organism prin sistemul sanguin sau limfatic
C. Initierea cancerului la nivel celular, este determinata de modificarea genetica
care induce proliferarea anormala a unei singure celule,aceasta determinand
formarea unei populatii clonale de celule tumorale
D. Evolutia tumorii incepe cu o mutatie suplimentara ce are loc in celulele din
populatia tumoral
E. Celulele canceroase prezint anomalii ale mecanismelor de proliferare si in
special este remarcata absenta inhibitiei dependenta de densitate
96
C. Multe celule tumorale, au o form mult mai sferic dect celulele normale,
deoarece sunt mai slab atasate la celulele vecine sau la matricea extracelulara
D. Celulele maligne secreta proteaza care digera componentele matricei
extracelulare, permitndu-le s invadeze tesuturile sntoase.
E. Nicio afirmatie nu este adevarata
COMPLEMENT MULTIPLU
1. Ciclul celular este:
A. Succesiunea etapelor de diviziune nucleara si citoplasmatica
B. Succesiunea fazelor de reglare enzimatica la toate celulele adulte
C. Ansamblu de mecanisme care mentin reglajul diviziunilor
D. Succesiune de etape dupa diferentieriere celulare
E. Interfaza si mitoza
2. Care din urmatoarele afirmatii sunt in legatura cu ciclul celular?
A. Faza G1 este o etapa in care celula este metabolic activa, creste continuu, dar
nu-si replica ADN, corespunde intervalului de repaus dintre mitoza si initierea
replicarii
B. Celulele umane se divid la 24h (in vitro)
C. Citokineza este etapa replicarii ADN
D. Celulele embrionare nu cresc, dar se divid rapid in celule mici
E. Faza F este o etapa importanta in fragmentarea celulara
3. Care din informatii nu sunt corecte?
A. Replicarea ADN se face in etapa S a ciclului celular
B. Toate celulele organismelor adulte se divid continuu
C. Etapa G2 a ciclului celular implica sinteza proteinelor necesara pentru mitoza
si controlul ADN replicat
D. Distributia cromozomilor in cele doua celule fiice se face in faza G1
E. Celulele cresc in dimensiuni intre 2 mitoze succesive
4. Diferente ale timpul ciclului celular sunt semnalate astfel:
A. Ciclurile celulelor embrionare nu au fazele S si G1
97
B. Ciclurile mai scurte de aproximativ 30 minute se intalnesc la celule
embrionare
C. Celulele neuronale nu se mai divid
D. Celulele aflate in stadiul G0 nu se mai divid si nici nu au posibilitatea de a
reveni la fazele G1
E. Fibroblastele si hepatocitele pot fi stimulate de semnale care le scot din G0
5. Care sunt mecanismele de control prin care trece ciclul celular?
A. Punctul reglator start numit si faza de restricie G1
B. Punctul de control M
C. Intre D1-F
D. Punctul G0
E. D2
6. Declansarea controlului si interventiei celulare in ciclul celular tine de modificarile:
A. Deteriorarea ADN din ca urmare a factorilor externi
B. Scaderea cantitatii de proteine dupa diviziune
C. Mutatii sau aberatii ale replicarii
D. Stimularea hormonala in cazul ovocitelor
E. Necesitatea dublarii numarului de cromozomi in celule gametice
10. Modul in care intervin reglatorii este foarte complex implicand fenomene
moleculare de tipul:
A. Formarea complexului Cdc2-ciclina B in cazul Gap 2
B. Aparitia proteazelor care scindeaza proteinele neesentiale
98
C. Fosforilarea sau dublu fosforilarea kinazei Cdc2
D. Eliberarea citocrom c in citosol
E. Degradarea ciclinei B duce la inactivarea Cdc2
101
8. Morfologic ,apoptoza este caracterizeaza de urmatoarele aspecte cu o exceptie:
A. degradarea ordonata a AND-ului
B. alterarea structurii nucleare
C. reticulul endoplasmatic se dilata
D. membrana celulara se cuteaza
E. scade generarea de specii reactive de oxigen
12. Receptorii care mediaza inglobarea celulelor aflate in apoptoza sunt urmatorii cu
o exceptie:
A. CD14
B. CD36
C. receptori lecitin-like
D. CD 18
E. receptori scavanger
COMPLEMENT MULTIPLU
1. Apoptoza este un fenomen:
A. Care sigura modelarea celulara specifica si organogeneza alaturi de proliferare
B. Intalnit doar in cazul celulelor limfocitare B si T
C. Care asigura indepartarea celulelor senescente sau deteriorate ori anormale
genetic sau functional
D. Randomic, fara mecanisme elucidate
102
E. Ce permite fragmentarea si fagocitarea celulelor distruse fara ca sa se
elibereze enzime proteolitice sau oxigen singlet toxic
2. Informatiile urmatoare sunt incorecte:
A. In celulele vertebratelor s-au decris 2 modele de moarte celulara cu morfologie
distincta: apoptoza si necroza
B. Moartea celulara este programata la fiecare diviziune celulara
C. Nu exista diferente intre necroza si apoptoza
D. Necroza este indusa de modificarile extreme ale mediului extracelular:
hipertermie, ischemie, traume diverse
E. Apoptoza afecteaza celule individuale si odata produsa initierea se propaga
rapid
3. Care din modificarile suferite de celula sunt atribuite necrozei si nu apoptozei?
A. Celula sufera o scadere in volum
B. Are loc pierderea homeostaziei ionice
C. Membrana celulara sufera un proces de inmugurire
D. Celula se umfla si crapa eliberand continutul in spatiul extracelular
E. Fragmentle de acid nucleic se inconjura de membrana si formeaza corpii
apoptotici
4. Procesul de apoptoza este caracterizat de:
A. Apare la grupuri de celule si nu individual
B. Este atat un fenomen programat cat si stohastic
C. Modificari la nivel nuclear si membranar
D. Membrana celulara se rupe eliberand continutul celular producand infectii
E. Etapele apoptozei sunt strict reduse la distrugerea materialului genetic
5. Fazele procesului apoptotic sunt:
A. D2
B. S
C. F
D. G0
E. D1
6. Care din etapele de mai jos apartin necrozei:
A. Producerea de mutatii in urma carora se formeaza gene a caror expresie
proteica induce fragmentarea cromatinei
B. Aparitia unor clone celulare cu potential de proliferare ridicat
C. Fragmentarea membranei celulare si a reticulului endoplasmatic
D. Fragmentarea materialului genetic
E. Fragmentarea ADN-mitocondrial
7. Etapele procesului apoptotic sunt:
A. Angajarea prin receptionarea sistemului apoptotic
B. Eliberarea de ioni in afara celulei
C. Executarea
103
D. Clearence
E. Distrugerea lizozomala a materialului genetic prin autofagie
8. Factorii declansatori ai fenomenului apoptotic pot fi:
A. Factorul transformant de crestere 1, in cazul celulelor mezenchimale
B. Factorul de crestere 1 in cazul celulelor epiteliale
C. Fluxul de protoni
D. Citokine
E. Molecule de glucoza intracitoplasmatic
9. Modificarile esentiale din timpul apoptozei sunt:
A. Cromatina formeaza agregate de-a lungul periferiei nucleare
B. Reticulul endoplasmatic se reduce foarte mult
C. Apare fenomenul de zeioza
D. Mitocondriile sunt lizate de lizozomi
E. Se elimina o cantitate mare de ATP
10. Care din afirmatiile referitoare la manifestarile celulare in apoptoza, sunt corecte?
A. Majoritatea organitelor citoplasmatice raman intacte
B. Clivarea cromatinei in fragmente nucleozomale nu are loc in toate tipurile
celulare si poate fi inhibata fara a bloca celelelalte modificari ale apoptozei
C. Sinteza proteinelor este sustinuta de transglutaminaze
D. Pierderea asimetriei fosfolipidelor membranare asigura reversibilitatea catre
normalitate a celulei aflata in apoptoza
E. Corpii apoptotici sunt recunoscuti de macrofage
11. Care din afirmatiile legate de apoptoza nu sunt corecte?
A. Modificarile nucleare sunt precedate de reducerea potentialului
transmembranar mitocondrial
B. Lamina nucleara si reteaua de filamente intermediare sunt clivate proteolitic la
inceputul apoptozei
C. Zeioza este intalnita doar la necroza
D. Celula se divide in structuri similare, dar fara nucleu
E. Filamantele citoscheletului se agrega, iar celula se sfericizeaza
12. Mecanismele apoptozei implica fenomenele moleculare:
A. Fosfatidilserina mediaza legaturile dintre celulele apoptotice si macrofage
B. Clerance-ul rapid al resturilor apoptotice de catre fagocitele vecine previne
raspunsul inflamator
C. Factorii reglatori ai transmiterii semnalelor apoptotice sunt folositi frecvent
pentru a bloca procesul transformarii neoplazice sau dezvoltarii rezistentei la
medicamente
D. Se formeaza veziculele lizozomale care produc liza enzimelor dependente de
calciu
E. Calpaina degradeaza citoscheletul
104
13. Fenomenul apoptozei celulare se realizeaza cu implicarea mai multor sisteme
intracitoplasmatice, cu exceptia:
A. Fragmentarea ADN in apoptoza este realizata sub actiunea endonucleazelor
care depind de Ca2+
B. ADN-mitocondrial este clivat inaintea celui nuclear
C. Fragmentarea internucleozomala de ADN poate fi blocata de catre Zn, ca si
inhibitor al endonucleazelor de Ca2+ si Mg2+ dependente
D. Desi transcriptia este oprita, nu este letala
E. Desfasurarea rupturilor de ADN nu se face in etape, ci apar rupturi rapide sub
actiunea exonucleazelor
14. Modificarile membranei plasmatice in timpul apoptozei consta in:
A. Crearea de pliuri
B. Crearea de zone simetrice intre stratul extern si intern al membranei
fosfolipidice
C. Trecerea foasfatidilserinei pe fata externa a membranei
D. Cresterea fluiditatii membranei
E. Unirea cu reticulul endoplasmatic
15. Membrana celulara este implicata in mecanismele apoptpzei prin:
A. Modificarea potentialului transmembranar
B. Cresterea asimetriei fosfolipidelor, facilitand transportul fosfatidilserinei in
stratul extern
C. Jonctiunile intercelulare se amplifica
D. Crearea de mecanisme de recunoastere de catre macrofage
E. Eliberarea in spatiul extracelular a ionilor de Ca2+ prin dechiderea canalelor
Ca2+-ATPaze
16. Receptorii extrinseci apoptotici sunt de tipul:
A. FS(fosfatidil serina)
B. DR4 (death receptor)
C. DR5
D. Proteina p53
E. endonucleaza
17. Declansarea apoptozei implica mai multe modificari ale cailor:
A. Intrinseci
B. Enzimatice de tipul caspase
C. Din sistemul sanguin
D. Factori extrinseci pro-apoptotici
E. Factori tumorali
18. Apoptosoma reprezinta:
A. Structura implicata in distrugerea micocondriilor
B. Complex multiproteic cu rol activator al mecanismului de degradare nucleara
C. Corpi apoptotici formati din fragmente de ADN si membrana nucleara
105
D. Complex format din citocrom c, protease activating factor 1 (Apaf-1), caspase
E. Complex aminofosfolipidic cu cysteina
19. Caspazele sunt:
A. Molecule enzimatice care inactiveaza citocromul c aflat in citosol
B. Enzime initiatoare ale fragmentarii ADN
C. Enzime care intervin in degradarea proteinelor esentiale pentru celula
D. Molecule eliberate de mitocondrii dupa modificarea permeabilitatii
membranare
E. Complexe enzimatice care actioneaza in cascada
106