Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Drept Administrativ Parte Generala
Drept Administrativ Parte Generala
MARIANA OPRICAN
Cuprins
6 Teste de autoevaluare------------------------------------------------------------pag. 13
3 Teste de autoevaluare------------------------------------------------------------pag.24
4 Teste de autoevaluare----------------------------------------------------------pag. 35
3 Teste de autoevaluare----------------------------------------------------------pag. 42
12 Contractul administrativ-------------------------------------------------pag. 58
12 Teste de autoevaluare-----------------------------------------------------pag. 60
5 Teste de autoevaluare----------------------------------------------------------------------pag. 74
4 Teste de autoevaluare---------------------------------------------------------------------------pag. 82
5
Cap. I
Administratia publica
6 Teste de autoevaluare
6
Obiective
Cap. I
Administratia publica
Astfel, in actualul sistem constitutional si legal, administratia publica este infaptuita de doua mari
categorii de autoritati;
presedintele si guvernul
institutii bugetare, regii autonome si societati comerciale subordonate ministerelor sau altor autoritati
centrale autonome
prefectul
serviciile publice deconcentrate ale ministerelor si celorlalte organe centrale de specialitate, conduse de
prefect.
3 Organisme prestatoare de servicii publice si de utilitate publica de interes local sau judetean, cum ar fi
societati comerciale si regii autonome de interes local sau judetean, infiintate sau reorganizate prin
hotarari ale consiliilor judetene sau locale, asociatii de dezvoltare intercomunitara, furnizori de servicii
sociale de drept public ori privat.
8
Intre cele doua notiuni se stabileste o corelatie de la intreg la parte sau de la genul proxim la diferenta
specifica.
Executivul presupune acea functie a statului , distincta de puterea legislativa si judecatoreasca, prin care
se asigura executarea legii, in acceptiunea larga a termenului. El are o sfera mult mai cuprinzatoare decat
administratia publica, incluzand in cuprinsul sau si alte autoritati care exercita puterea executiva.
Administratia reprezinta un segment al executivului, fara a se suprapune cu acesta.
a/guvernarea care inseamna a lua decizii esentiale care angajeaza viitorul natiunii
4 Teste de autoevaluare
1 Administratia desemneaza;
a-/n sens formal, organic-autoritatile publice investite cu sarcini administrative;
b/in sens material-functional-activitatile pe care sunt insarcinate sa le realizeze autoritatile
publice;
c/in sens formal, organic-activitatile pe care sunt insarcinate sa le realizeze autoritatile publice;
d/in sens material, functional-autoritatile publice investite cu sarcini administrative.
3 Identificati care dintre autoritatie urmatoare reprezinta autoritati ale administratiei publice
centrale;
a/Presedintele si Guvernul;
b/consiliul judetean si presedintele consiliului judetean;
c/primarul si consiliul local.
5 Executivul presupune;
a/numai guvernarea;
b/numai administratia;
c/guvernarea si administratia.
7 Administratia publica reprezinta o activitate prin care se executa legea si se presteaza servicii
publice;
a/in regim de drept public;
b/in regim de drept privat;
c/atat in regim de drept public cat si in regim de drept privat.
Dreptul admnistrativ reprezinta o ramura a dreptului public care reglementeaza raporturile din
sfera admnistratiei publice active, raporturile acesteia cu celelalte autoritati publice, cu
particularii, cele care privesc organizarea si functionarea ei, precum si cele de natura conflictuala
dintre admnistratie, pe de o parte si cei vatamati in drepturile si interesele lor legitime, pe de
alta parte.
Din continutul definitiei se desprind urmatoarele precizari
Sintagma administratietrebuie inteleasa in acceptiunea lato sensu, in care se include
atat autoritati publice centrale cat si cele autonome locale cat si agentii privati autorizati
sa presteze servicii publice.
Precizam ca este vorba de o ramura a dreptului public.
12
6 Teste de autoevaluare
a/raporturile conflictuale dintre administratia publica activa si persoanele vatamate in drepturile sau
interesele lor legitime;
b/raporturile conflictuale dintre administratia activa si persoanele vatamate numai in drepturile lor;
c/raporturile conflictuale dintre admistratia publica activa si persoanele vatamate numai in interesele lor
legitime.
a/dreptului public;
b/dreptului privat;
Bibliografie
Verginia Vedinas-Drept admnistrativ, Ed. Universul Juridic, Bucuresti , 2009
Antonie Iorgovan-Tratat de drept admnistrativ, vol. 1 si 2, editia a III a, Ed. All. Beck, Bucuresti, 2001
Tratatele internationale
Obiective
Reprezinta uzajul care a fost implantat intr-o anumita colectivitate, pe care aceasta colectivitate il
considera obligatoriu din punct de vedere juridic.
b/sa fie socotit de toata lumea ca avand caracter obligatoriu in sensul legii.
17
Tara in care obiceiul ocupa un loc important in planul teoriei dreptului este Elvetia.
Doctrina elvetiana stabileste doua conditii care trebuiesc intrunite cumulativ pentru ca obiceiul sa
reprezinte o norma juridica;
a/practica indelungata;
In Germania dreptul cutumiar este aplicat numai la nivelul autoritatilor locale, insa aplicarea lui depinde
de folosirea prelungita si continua, precum si de credinta celor care participa ca aceasta folosire este
legal justificata.
In Italia dreptul cutumiar nu se poate aplica contra lege, ci doar secundum legem si preater legem.
In Irlanda dreptul cutumiar ca si doctrina sunt considerate surse secundare ale dreptului.
|n Olanda dreptul cutumiar este recunoscut ca un veritabil izvor de drept, dar nu in cazul dreptului
administrativ.
|n Romania, obiceiul poate constitui izvor de rang constitutional, dar in materia dreptului civil. Astfel,
potrivit art. 44, alin. 6 din Constitutie, dreptul de proprietate obliga la respectarea sarcinilor privind
protectia mediului si asigurarea bunei vecinatati, precum si la respectarea celorlalte sarcini care potrivit
legii sau obiceiului, revin proprietarului.
Art. 120 alin 1 din Constitutie reglementeaza principiile care guverneaza admnistratia publica locala.
Principiul autonomiei locale permite ca anumite practici specifice locului sa capete in timp semnificatia
unor reguli obligatorii pentru persoalul din administratia publica.
Totusi, intrucat exista un numar mare de norme scrise in aceasta materie, in tara noastra obiceiul nu are
mare insemnatate pentru dreptul admnistrativ.
Jurisprudenta
Exista state unde jurisprudenta constituie izvor de drept. In Franta doctrina admite ca, dintre cele trei
izvoare nescrise ale dreptului, jurisprudenta, in dreptul administrativ, ramane singura direct creatoare.
Doctrina franceza apreciaza ca, acest rol al judecatorului de a crea norme de drept, il transforma pe
acesta in jurislator.
In practica, atunci cand Consiliul de Stat consacra o regula, ea este respectata. G. Vedel afirma ca
dreptul administrativ este un drept facut esential de judecator.
18
In Anglia dreptul administrativ general poate fi gasit in primul rand in jurisprudenta precedentelor.
In Belgia, jurisprudenta, cu precadere cea care apartine Consiliului de Stat este considerata ca avand un
rol decisiv pentru dreptul administrativ.
In Irlanda jurisprudenta este asezata pe acelasi plan cu actele Parlamentului din punct de vedere al
valorii ei de izvor de drept.
In Portugalia jurisprudenta administrativa nu are aceeasi semnificatie de care se bucura in Franta iar in
Spania nu este recunoscuta ca izvor de drept.
Este posibil ca, in viitor si in tara noastra solutiile pronuntate de instantele de contencios administrativ sa
capete o pondere insemnata ca si in Franta.
Doctrina
Scoala franceza exprima teza ca opinia unui jurist, a unui numar de juristi, nu are, prin ea insasi, forta
juridica obligatorie. Insa un mare numar de reguli pe care legea sau jurisprudenta le-a transformat in
drept pozitiv isi au originea in lucrarile autorilor de drept. Astfel se recunoaste contributia deosebita a
autorilor de drept in dezvoltarea dreptului public francez.
Potrivit autorilor francezi, sarcina doctrinei, cu precadere in dreptul admnistrativ francez, care nu este
codificat si este in mare masura jurisprudential, consta in;
a/a organiza acest drept de o maniera sistematica, degajand principiile care inspira solutii legislative si
jurisprudentiale
c/de a judeca, a evalua acest drept din punct de vedere al adecvarii sale la scopul social pe care-l
urmareste, al conformitatii sale cu justitia.
Teste de autoevaluare
4 Conditiile care trebuie indeplinite de o norma cutumiara pentru a reprezenta norma juridica sunt;
Calificam Constitutia ca fiind cel mai important izvor de drept administrativ deoarece;
c/ consacra izvoarele propiu-zise ale dreptului administrativ, facand trimitere la actul normative in speta.
In doctrina, din punct de vedere al aptitudinilor de a fi revizuite, constitutiile se impart in suple si rigide.
Constitutiile suple sau flexibile se caracterizeaza prin aceea ca regulile de conduita pe care le stabilesc au
aceeasi valoare din punct de vedere juridic ca si legile ordinare, putand fi modiicate potrivit procedurii
legislative obisnuite.
Constitutia Romaniei este o constitutie semirigida, conditiile derevizuire fiind destul de complicate.
a/ legi constitutionale;
b/ legi organice;
c/ legi ordinare.
7 Legea organica intervine in domeniile pe care I le rezerva art. 73. Alin. 3. lit. a-s din Constitutie
sau fie prin lit. t din acelasi aliniat, respectiv domeniile pentru care in Constitutie se prevede
adoptarea de legi organice.
8 Legea ordinara-Constitutia nu prevede in ce domenii intervine legea ordinara, astfel, prin
eliminare presupunem ca aceasta intervine in toate celelalte domenii care nu fac obiect al legii
organice.
Potrivit art. 76 legile organice si hotararile privind regulamentele Camerelor se adopta cu votul
majoritatii membrilor fiecarei Camere.
Legile ordinare si hotararile sunt adoptate, potrivit art. 76 alin. 2 cu votul majoritatii membrilor
prezenti din fiecare Camera.
Avand in vedere elementele comune ale regimului juridic al legilor organice si ordinare, distingem;
a/ obligativitatea publicarii in Monitorul Oficial; potrivit art. 78 din Constitutie legea se publica in
Monitorul Oficial sub sanctiunea inexistentei actului.
21
b/ intrarea in vigoare a legii-potrivit art. 78 legea poate intra in vigoare la doua momente;
Pentru a fi izvor de drept administrativ atat legea organica cat si cea ordinara trebuie sa reglementeze
relatiile sociale care fac obiect al acestei ramuri de drept.
Aceste relatii sunt cele care apar in procesul de organizare a executarii si de executare a legii de catre
anumite autoritati publice.
Sunt consacrate de art. 108 si 115 din Constitutie, ele reprezentand rolul delegarii legislative, al
imputernicirii pe care o primeste Guvernul de a emite acte normative cu o forta juridica egala cu a legii.
1/ Ordonantele obisnuite sunt emise pe baza unei legi speciale de abilitare adoptata de catre Parlament
in domenii care nu fac obiect al legii organice.
Ele se supun intotdeauna aprobarii Parlamentului care, printr-o lege organica fie le poate aproba, fie le
poate respinge.
Acestea intra in vigoare numai dupa ce au fost depuse spre dezbatere in procedura de urgenta la Camera
competenta sa fie sesizata, si dupa ce au fost publicate in Monitorul Oficial.
Ordonantele de Guvern sunt izvoare exprese ale dreptului administrativ cand reglementeaza relatiile
sociale specifice acestei ramuri de drept.
B. Hotararile de Guvern
Sunt acte administrative, acte inferioare legii ca forta juridica.
Ele se adopta, potrivit art. 108 alin. 2 pentru organizarea executarii legilor.
Pot avea caracter normativ sau individual.
Ele se semneaza de catre Primul-ministru si se contrasemneaza de ministrii care au obligatia
punerii lor in executare.
De asemenea, exista regula obligativitatii publicarii lor in Monitorul Oficial, sub sanctiunea
inexistentei.
Art. 108 alin. 4 ingaduie o exceptie de la aceasta regula pentru hotararile cu caracter militar
si care urmeaza sa se comunice numai institutiilor interesate.
22
Ordinul prefectului
Potrivit legii sale de organizare si functionare nr. 340/2004 modificata si complectata, pentru indeplinirea
sarcinilor care ii revin, prefectul emite ordine, in conditiile legii.
Potrivit Legii nr. 215/2001, modificata si complectata prin Legea nr. 286/2006, in exercitarea atributiilor
ce-I revin, Consiliul judetean adopta hotarari, care pot avea caracter normativ sau individual.
Hotararile se semneaza de presedinte, iar in lipsa acestuia de vicepresedintele care a condus sedinta, si
se contrasemneaza pentru legalitate de catre secretarul Consiliului judetean.
Potrivit Legii nr. 215/2001 modificata si complectata, in exercitarea atributiilor sale, Consiliul local adopta
hotarari care pot avea caracter normativ sau individual.
Legea prevede ca anumite hotarari se pot adopta cu votul a cel putin doua treimi din numarul
consilierilor in functie sau cu votul majoritatii consilierilor in functie.
3/ Dispozitiile primarului
Potrivit art. 120 din Legea 215/2001 modificata si complectata, actele pe care primarul le emite in
exercitarea atributiilor sale se numesc dispozitii, care pot avea caracter normativ sau individual.
Ele devin executorii dupa ce sunt aduse la cunostinta publica sau dupa ce au fost communicate
persoanelor interesate.
Legea prevede ca actele autoritatilor autonome locale sunt supuse controlului de legalitate al prefectului,
in conditiile legii.
Tratatele internationale
Potrivit art.11 alin. 2 din Constitutie, tratatele ratificate de catre Parlament fac parte din dreptul intern,
deci acesta si nu legea de ratificare.
23
Daca exista neconcordante intre tratat si Constitutie, ratificarea tratatului se poate face numai dupa
revizuirea Constitutiei.
b/ Prin art. 20, alin. 1 din Constitutie se instituie regula conform careia dispozitiile din legea
fundamentala in materia drepturilor omului se vor interpreta si aplica in concordanta cu Declaratia
Universala a Drepturilor Omului, cu pactele si tratatele la care Romania este parte.
De asemenea, un regim special este instituit prin art.148 alin. 2 din Constitutia revizuita si republicata,
potrivit caruia, ca urmare a aderarii, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum si
celelalte reglementari comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate fata de dispozitiile contrare din
legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare.
Conditii pe care trebuie sa le indeplineasca un tratat international pentru a constitui izvor de drept
administrativ;
3 Teste de autoevaluare
a/ Constitutia;
b/ legile organice;
c/ legile ordinare.
a/ o constitutie rigida;
b/ o constitutie semirigida;
24
a/ cu votul unanimitatii;
a/ cu votul unanimitatii;
10/ Legile organice si cele ordinare reprezinta izvoare ale dreptului administrative atunci cand
reglementeaza;
c/ domenii ce apartin atat ramurii de drept administrativ cat si celei de drept constitutional.
a/ hotarari;
b/ decizii;
c/ ordonante.
a/ in situatii extraordinare;
a/ dispozitii;
c/ decizii.
a/ ordine;
c/ decizii.
b/ ordine;
c/ decizii.
Bibliografie
Ioan Alexandru, Ivan Vasile Ivanoff, Claudia Gilia-Sisteme politico administrative europene, Ed.
Bibliotheca, Targoviste, 2007
Radu I. Motica, Gheorghe Mihai-Teoria generala a dreptului, Ed. All Beck, Bucuresti, 2001
Genoveva Vrabie-Drept constitutional si institutii politice, vol. I, Ed. Cugetarea, Iasi, Editia a IV a
28
4 Teste de autoevaluare
29
Obiective
a/ Definitie
acceptarea constienta de catre destinatarii ei, nerespectarea acesteia fiind sanctionata prin forta de
coercitie a statului.
b/ Stuctura
In cazul normei de drept administrativ ipoteza este mai dezvoltata decat in cazul altor norme de drept,
fiind necesar sa se precizeze exact imprejurarile care dicteaza adoptarea si aplicarea normei.
Reprezinta acea parte a normei care contine prescriptia, permisiunea sau autorizarea de a face sau de a
nu face ceva.
Deoareca administratia publica se desfasoara in regim de putere publica si are drept scop realizarea
binelui public, este clar ca dispozitia normei de drept administrativ va fi imperativa, categorica.
a/ dispozitii imperative, prin care se impune o anumita conduita subiectului de drept, ex. Obligatia de a
amenaja spatiile verzi;
b/ dispozitii prohibitive, prin care se interzice o anumita conduita subiectului de drept, ex. De a nu
depasi viteza legala, in cazul conducatorilor auto;
c/ dispozitii permisive, atunci cand se prevede o anumita actiune, lasandu-se la alegerea subiectului de
drept daca va face ceea ce norma ii permite dar nu-l obliga
Aceasta clasificare trebuie privita in sensul ca, in cuprinsul aceleeasi norme putem sa identificam atat
dispozitii onerative, prohibitive sau permisive.
32
Reprezinta consecintele, urmarile care intervin in cazul nerespectarii dispozitiei normei juridice.
Sunt situatii in care sanctiunea nu este prevazuta in mod expres in continutul normei.
Asta nu inseamna ca aplicarea ei este lasata la voia intamplarii, ci este garantata in permanenta si
asigurata la nevoie prin forta de coercitie statala.
Ea trebuie respectata si dintr-un spirit de responsabilitate, dintr-o constiinta civica, din convingerea ca
aceasta este conduita ce trebuie urmata.
Norme de drept material care se refera la drepturile si obligatiile corelative ala autoritatilor
administratiei publice sau agentilor autorizati implicati in administratie;
Norme de drept procedural referitoare la procedura de concretizare a activitatii administrative.
norme imperative, care impun subiectilor de drept o anumita conduita, anumite obligatii;
norme permisive, care ingaduie o anumita conduita determinata.
norme cu caracter general, care se aplica tuturor autoritatilor administratiei publice sau unei
sfere mari de autoritati;
norme speciale, care se pot referi la o autoritate determiata, ex. Legea nr. 188/1999 privind
statutul functionarilor publici, cu modificarile si completarile ulterioare.
4 Teste de autoevaluare
a/ ipoteza si dispozitia;
b/ dispozitia si sanctiunea;
5/ Din punct de vedere al temeiului obiectiv, sanctiunile normelor de drept administrativ sunt;
6/ Normele de drept administrativ, din punct de vedere al sferei lor de aplicare, pot fi;
Bibliografie
Verginia Vedinas- Drept administrativ, Ed. Universul Juridic, Bucuresti, 2009
Liliana Visan- Necesitatea codificarii normelor de procedura administrativa, in Revista de drept public nr.
1/2005, pag. 52
3 Teste de autoevaluare
38
Obiective
Un raport de drept administrativ reprezinta o relatie sociala care apare in sfera de realizare a
administratiei publice si care este reglementata de normele dreptului administrativ.
Casificare
Potrivit actualului sistem constitutional si legal, identificam urmatoarele categorii de raporturi specifice
dreptului administrativ.
40
a/ raporturi de subordonare, ex. Raporturile dintre Guvern si ministere, dintre Guvern si prefect;
c/ raporturi de tutela administrativ, ex. Raporturile intre autoritatile autonome locale, inclusive la nivelul
judetului, si Guvern, prin reprezentantul sau in teritoriu, prefectul;
d/ raporturi de coordonare, ex. Raporturile dintre consiliul local si primar, pe de o parte si consiliul
judetean, pe de alta parte.
Trasaturi
c/ o autoritate a administratiei publice sau o alta autoritate publica, potrivit art. 52 din Constitutie;
2/ din punct de vedere al continutului, ele sunt formate din drepturile si obligatiile partilor care participa
la procesul de infaptuire a administratiei;
3/ avand in vedere obiectul lor, actiunea sau inactiunea subiectelor, conduita partilor se realizeaza intr-
un regim de putere publica, deoarece aceste raporturi sunt raporturi de putere.
In ceea ce priveste raporturile de tutela administrativa, acestea prezinta anumite trasaturi specifice;
a/ subiectele acestor raporturi au o determinare constitutionala si legala-art. 123 din Constitutie, alin. 5
si Legea nr. 340/2004 privind prefectul si institutia prefectului;
5 Teste de autoevaluare
b/ raporturi de subordonare;
c/ raporturi de colaborare.
2/ Subiectul activ, purtator al autoritatii publice, in raporturile de drept administrativ poate fi;
a/ statul, prin organele sale, unitatile administrativ-teritoriale, o autoritate a administratiei publice sau o
alta autoritate publica, stabilimente de utilitate publica;
b/ persoana fizica;
c/ persoana juridica.
a/ lege;
b/ conventia partilor.
Bibliografie
Jean Rivero , Jean Waline- Droit administrative, 18 edition, Precis, Dalloz, 2000
43
13 Teste de autoevaluare
Obiective
Reprezinta forma principala de activitate a administratiei publice, care consta intr-o manifestare de
vointa expresa, unilaterala si supusa unui regim de putere publica precum si controlului de legalitate al
instantelor de contencios administrativ, care emana de la autoritati administrative, alte autoritati publice
sau de la persoane private autorizate de autoritatile administrative, prin care se nasc, se modifica sau se
sting drepturi si obligatii correlative.
In activitatea lor, autoritatile administratiei publice incheie si alte acte juridice, desfasoara operatii
administrative si alte fapte materiale;
Caracterul expres este determinat de regimul de putere publica in care se emit actele administrative.
Vointa juridica se exprima in mod expres , neindoielnic, in scopul de a aduce o modificare in realitatea
juridica existenta, de a da nastere, de a modifica si de a stinge drepturi si obligatii juridice.
Este o trasatura care deosebeste actul administrativ de alte acte juridice, de operatiile administrative si
alte fapte materiale.
Aceasta trasatura exprima calitatea actului administrativ de a reprezenta concretizarea unei singure
vointe juridice, anume a autoritatii emitente.
Caracterul unilateral al actului se pastreaza si in cazul actelor adoptate cu participarea mai multor
persoane. Ex. Actele adoptate de organele colegiale-Guvern, consilii locale, consilii judetene.
Acest caracter se pastreaza si in cazul in care actul administrativ este emis in comun, de doua sau mai
multe autoritati administrative, precum si in cazul actelor emise cu acordul , confirmarea sau autorizarea
altei autoritati.
In aceste cazuri, vointa celor care participa la adoptarea actului nu reprezinta mai multe vointe juridice,
ci modalitati procedurale care concura la exprimarea in conditiile legii a unei singure vointe juridice.
Caracterul unilateral al actului se pastreza si in cazul actelor administrative emise la cerere, intrucat
aceasta cerere nu are semnificatia unui acord de vointa in ceea ce priveste emiterea actului.
Vointa, si in acest caz, apartine doar autoritatii emitente, iar cererea reprezinta doar o modalitate
procedurala necesara pentru emiterea actului.
De aici rezulta caracterul obligatoriu al actului administrativ si executarea lui din oficiu.
Principiul executio ex officio semnifica calitatea actului administrativ de a fi executoriu prin el insusi,
nemaifiind necesara emiterea unui alt act care sa constituie titlu executoriu.
Prin art. 52 si 126 alin. 6 din Constitutie este consacrat acest principiu, iar prin Legea nr. 554/2004 a fost
dezvoltat.
Exista insa unele acte care, desi emise de autoritati administrative, sunt sustrase controlului de legalitate
prevazut de Legea 554/2004- asa numitele fine de neprimire.
47
De asemenea exista acte care, desi nu sunt emise de autoritatile administratiei publice ci de alte
autoritati publice, sunt supuse controlului de legalitate al instantelor de contencios administrativ.
f/ actul administrativ emana de la autoritatile administratiei publice, de la alte autoritati publice sau de la
structuri autorizate de autoritatile administrative sa presteze anumite servicii publice.
Deosebim;
g/ ca orice act juridic, actul administrativ da nastere, modifica sau stinge drepturi si obligatii correlative.
Deci, actul administrativ este o manifestare de vointa care are loc in scopul de a produe efecte juridice a
caror realizare este garantata prin forta de constrangere a statului.
Criterii de clasificare;
Actele administrative normative cuprind reglementari de principiu aplicabile unui numar nedeterminat
de personae.
Aceasta categorie de acte produce efecte juridice fata de un subiect de drept determinat.
Acte prin care se stabilesc drepturi sau obligatii pentru cei carora li se adreseaza ,ex. Autorizatii
Acte prin care se atribuie un statut personal pentru un subiect de drept determinat, ex.
Diplome, premise, certificate.
Acte prin care se aplica diferite forme ale constrangerii administrative, ex. Procese verbale
contraventionale.
Acte cu caracter intern, care se aplica doar in interiorul unei autoritati sau institutii publice.
48
Aceste acte pot avea caracter normativ, ex. Regulament de organizare si functionare a unei autoritati
administrative.
Pot avea si un caracter individual, ex. O decizie de numire a unui functionar public.
In cazul in care actul emana de la alt organ decat cel competent, intervine sanctiunea inexistentei actului.
Definitia legalitatii
Definitia oportunitatii
In ceea ce priveste oportunitatea, aceasta reprezinta capacitatea pe care o are organul care emite actul
administrativ de a alege dintre mai multe solutii posibile si egale in aceeasi masura, pe cea care
corespunde cel mai bine interesului public care trebuie ocrotit.
Prin putere discretionara a administratiei intelegem facultatea pe care legea o acorda acesteia de a alege
intre mai multe solutii posibile, aplicabile la cazul concret, pe cea mai in masura de a servi interesul
public.
Conceptul de forma se refera la structura interna si externa a unui continut, modul de asezare al
elementelor din care se compune.
Actele administrative individuale pot imbraca, pe langa forma scrisa, uneori, si forma orala. Ex.
avertismentul.
In cazul actelor administrative normative, ele trebuie sa imbrace intotdeauna forma scrisa.
Actele adoptate sau emise de autoritatile administratiei publice centrale-actele Guvernului, actele
administratiei centrale de specialitate-fie ca au caracter normative sau individual, se publica in Monitorul
Oficial, sub sanctiunea inexistentei lor.
Actele adoptate de autoritatile administrative autonome se aduc la cunostinta publica fie prin afisare,
publicare intr-o publicatie de larga circulatie sau prin comunicare.
b/ necesitatea verificarii legalitatii lui in vederea sanctionarii celor vinovati de eventualele vicii de
legalitate ale actului sau a celor vinovati de nerespectarea actului legal emis;
Actul trebuie redactat in limba romana care este limba oficiala a statului.
Obligatia motivarii vizeaza si unele acte administrative individuale-ex, Hotararile de Guvern cu caracter
individual.
Autoritatile administrative unipersonale emit acte administrative. Ex. primarul emite dispozitii, prefectul
emite ordine.
Autoritatile administrative colegiale adopta acte administrative. Ex. Guvernul adopta ordonante, consiliul
local sau cel judetean adopta hotarari.
Dintre acestea veti studia formele procedural anterioare sau prealabile emiterii sau adoptarii actului.
Avizele-Definitie
Avizele reprezinta opinii pe care un organ al administratiei publice le solicita altui organ al administratiei
publice intr-o problema sau in mai multe probleme, pentru a se informa si a decide in cunostinta de
cauza.
b/ parere, apreciere competenta emisa de cineva din afara, o autoritate externa, asupra unei probleme
aflata in dezbatere sau in procesul decisional;
Clasificare
1/ Avize facultative-organul emitent al actului nu este obligat nici sa solicite avizul, nici sa-l respecte in
cazul in care l-a solicitat si l-a obtinut;
2/ Avize consultative-este acel tip de avize pentru care legea prevede obligativitatea obtinerii lor si
facultatea de a le respecta sau nu;
c/ Avize conforme-sunt acele avize care se caracterizeaza prin trasatura lor obligatorie atat din punct de
vedere al cererii cat si din punct de vedere al respectarii lor.
Intre avize si actele administrative exista deosebiri fundamentale dar si unele asemanari;
Rolul avizelor consta in a contribui la caracterul legal al actului administrative sau a intari legalitatea
acestuia.
51
Acordul-definitie
Reprezinta consimtamantul pe care il da un organ public altui organ, in vederea emiterii de catre acesta
din urma a unui anumit act administrativ.
Prealabil;
Concomitent;
Ulterior emiterii actului administrativ.
Specific actelor juridice este faptul ca ele reprezinta manifestari de vointa facute in scopul de a modifica
realitatea juridica existenta, de a da nastere, de a modifica si de a stinge drepturi si obligatii juridice.
Ceea ce fundamenteaza forta juridica a efectelor pe care le produc actele administrative este prezumtia
ca ele au fost emise cu respectarea tuturor conditiilor impuse de lege.
Este o prezumtie relativa, care se afla la baza regimului juridic al actului administrativ.
Ea poate fi rasturnata in cazul in care actul a fost atacat in fata instantelor de contencios administrativ si
acestea constata nelegalitatea lui.
52
Prezumtia de autenticitate care prezuma conditia ca actul administrativ sa fie emis de organul
mentionat prin forma sa exterioara, si anume stampila, antet, semnaturi.
Prezumtia de veridicitate, potrivit careia actul administrativ este prezumat a corespunde
adevarului.
Pentru a se putea face apel la forta de constrangere a statului, trebuie ca un act juridic sa fie executoriu,
sa fie investit cu forta juridica executorie.
In cazul actelor administrative o asemenea operatiune nu se mai impune, deoarece actul insusi este titlu
executoriu.
Actului administrativ ii este aplicabil principiul execution ex officio, in sensul ca, executarea actului
administrativ are loc direct in baza lui, fara a mai fi necesara investirea cu forta juridica executorie.
In ceea ce priveste efectele juridice ale actelor administrative ne vom raporta la trei aspecte;
Daca avem in vedere organul emitent, actul administrativ produce efecte juridice din momentul
adoptarii sale.
Pentru celelalte subiecte de drept, trebuie facuta distinctia intre felul actului, daca este un act
normativ sau individual.
Actele normative produv efecte juridice de la data publicarii lor, iar cele individuale de la data
comunicarii lor. Totusi, aceasta problema nu mai poate fi privita asa categoric deoarece, sunt acte
individuale pentru care Constitutia prevede obligativitatea publicarii lor in Monitorul Oficial.
Deci, putem spune ca actele administrative incep sa produca efecte juridice din momentul in care au fost
aduse la cunostinta, in formele prevazute de lege.
Actele administrative care produc efecte juridice de la o data ulterioara aducerii lor la
cunostinta.
Ex. Ordonantele de Guvern, hotararile de Guvern, Decretele Presedintelui Romaniei
Ordonantele adoptate de Guvern in baza unei legi speciale de abilitare intra in vigoare la trei zile de la
data publicarii in Monitorul Oficial, partea I, sau la o data ulterioara prevazuta in textul lor.
Ordonantele de urgenta intra in vigoare la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, sub
conditia depunerii la Camera competenta sa fie sesizata, daca in continutul lor nu este prevazuta o data
ulterioara.
Actele cu caracter normativ produc efecte juridice pentru dreptul administrativ dar si pentru alte ramuri
de drept, cu exceptia dreptului penal.
Actele cu caracter individual, produc, de regula, efecte juridice pentru dreptul administrativ, dar pot
produce efecte si pentru alte ramuri de drept.
Ex. actele de stare civila, care produc efecte si pentru dreptul civil.
Actul administrativ, ca si alte acte juridice, produce efecte pana la scoaterea din vigoare a sa.
Scoaterea din vigoare a unui act administrativ poate avea loc prin;
Reprezinta intreruperea producerii de efecte de catre un act administrativ sau incetarea temporara a
efectelor actelor administrative.
In general suspendarea intervine atunci cand exista dubii cu privire la legalitatea unui act
administrativ.
Suspendarea poate intervini cand se aplica o anumita sanctiune administrativ-disciplinara unui
functionar public sau unei alte persoane incadrate intr-un organ public.
b/ efectele juridice ale suspendarii au ca nota dominanta faptul ca ele produc o intrerupere a acestor
efecte, o incetare vremelnica a producerii lor.
Potrivit art, 14 din Legea 554/2004 a contenciosului administrativ, instanta poate sa procedeze la
suspendarea actului in cazul in care exista motive bine justificate si pericolul producerii unor pagube
iminente.
Cererea poate fi formulata odata cu sesizarea facuta in cadrul procedurii administrative prealabile.
Suspendarea mai poate fi solicitata odata cu actiunea principala, prin aceeasi cerere sau printr-o cerere
separata.
Definitie
Reprezinta operatiunea juridica prin intermediul careia organul emitent sau organul ierarhic superior
acestuia desfiinteaza, scoate din vigoare un act.
b/ din punct de vedere al momentului in care intervin fata de emiterea actului, cauzele revocarii,
indiferent ca vizeaza nelegalitatea sau neoportunitatea, pot fi;
Cauze anterioare emiterii actului, care determina ca efectele juridice ale revocarii sa fie pentru
trecut-ex tunc;
Cauze concomitente cu emiterea actului, determina efecte juridice ex tunc;
Cauze ulterioare emiterii actului, care produc efecte juridice ex nunc-pentru viitor.
De la principiul revocabilitatii actelor administrative, exista exceptii care privesc exclusive actele
administrative cu caracter individual, deoarece actele administrative normative sunt oricand revocabile.
a/ din punct de vedere al cauzelor care le determina, constatati ca atat anularea cat si revocarea
intervine atunci cand exista certitudinea ca actul este viciat, pentru cauze de nelegalitate sau de
neoportunitate a lui, pe cand suspendarea intervine cand exista dubii cu privire la nelegalitatea actului.
b/ din punct de vedere al autoritatilor care pot dispune cele trei tipuri de operatiuni juridice, deosebim;
Revocarea poate fi dispusa atat de organul emitent cat si de cel ierarhic superior;
Suspendarea poate fi dispusa de autoritatile competente sa decida revocarea,precizand situatia
autoritatilor administrative autonome, care nu au organ ierarhic superior, dar poate fi dispusa si
de instanta de judecata;
Anularea poate fi dispusa atat de organul ierarhic superior, daca exista, cat si de instanta de
judecata sau exclusiv de instanta de judecata in cazul existentei unor acte emise de autoritatile
administrative care nu au organ ierarhic superior.
c/ din punct de vedere al efectelor produse, suspendarea produce doar intreruperea acestor efecte, in
timp ce anularea si revocarea produc incetarea cu caracter definitiv a acestor efecte.
De la principiul revocabilitatii actelor administrative exista exceptii deduse fie din natura actului, fie din
efectele pe care actele le-au produs sau fie din vointa legiuitorului.
Categorii de exceptii;
actele administrative declarate irevocabile printr-o dispozitie a legii sau care au generat drepturi
subiective garantate de lege sub aspectul stabilitatii;
actele administrative prin care se aplica sanctiuni specifice celor trei forme de raspundere din
dreptul administrativ-raspunderea administrativ disciplinara, raspunderea contraventionala si
raspunderea administrativ-patrimoniala.
Definitie
Reprezinta operatiunea juridica care consta intr-o manifestare de vointa in scopul de a determina in mod
direct desfiintarea actului si, deci, incetarea definitiva a efectelor juridice produse de acesta.
Institutia anularii actului administrativ este consacrata de art. 52 din Constitutie care se refera la
anularea dispusa de instanta de judecata.
a/ Nulitatea absoluta are drept specific faptul ca sanctioneaza nerespectarea, la incheierea actului
juridic, a unei norme care ocroteste un interes general.
Nulitatea absoluta intervine pentru incalcarea conditiilor de fond, esentiale pentru validitatea actului.
b/ Nulitatea relativa are drept specific faptul ca sanctioneaza nerespectarea, la incheierea actului, a unor
norme care ocrotesc un interes particular, individual ori personal.
Nulitatea relativa intervine in cazul incalcarii unor conditii de mai mica importanta, care privesc forma
actului.
Din punct de vedere al efectelor juridice, nulitatea actului administrativ difera de cea a actului civil;
Astfel, indiferent de conditiile care au fost incalcate, organul competent va putea sa dispuna
anularea actului;
Daca in dreptul civil nulitatile relative pot fi confirmate de cel lezat, iar nulitatile absolute nu pot
fi confirmate, in dreptul administrativ pot fi confirmate ambele categorii de nulitati sau numai
nulitatile relative.
Efectele anularii
Ca regula, anularea produce efecte juridice ex tunc-pentru trecut-in sensul ca actul este desfiintat ca si
cand nu ar fi existat.
Atunci cand anularea are loc pentru motive de neoportunitate, efectele juridice produse trbuie sa fie ex
nunc-pentru viitor.
Anularea unui act administrativ atrage dupa sine anularea tuturor actelor a caror legalitate este
conditionata de legalitatea actului administrativ anulat.
Inexistenta reprezinta o sanctiune a actului administrativ care intervine atunci cand viciile de legalitate
sunt evidente.
b/ subiectele de drept destinatare ale actului sau care cad sub incidenta sa au dreptul de a se preleva de
inexistenta actului si de a refuza indeplinirea obligatiilor care rezulta din acel act;
c/exista obligatia celorlalte subiecte de drept, a autoritatilor publice in special, de a lua act de inexistenta
intervenita, astfel incat ele nu pot proceda , in baza actului la executarea din oficiu si la impunerea fortei
de constrangere a statului;
e/ actul inexistent poate fi retras in orice moment de catre administratie, in timp ce actul nul nu poate fi
retras decat in interiorul termenului de recurs.
11 Contractul administrativ
Reguli speciale cu privire la contractul administrativ
Atat in doctrina romaneasca cat si in cea franceza, notiunea de contract administrativ este legata de
notiunea de domeniu public si de serviciu public.
58
d/ competenta tribunalelor administrative, pentru solutionarea eventualelor litigii, care ar putea aparea
in executarea unui astfel de contract.
Definitie
Reprezinta un accord de vointa, dintre o autoritate publica, aflata pe o pozitie de superioritate juridica,
pe de o parte, si alte subiecte de drept, pe de alta parte, prin care se urmareste satisfacerea unui interes
general, prin prestarea unui serviciu public, efectuarea unei lucrari publice sau punerea in valoare a unui
bun public, supus unui regim de putere publica.
Trasaturi
a/ contractul administrativ este o conventie, deci un accord de vointa icheiat intre mai multe parti;
b/ una dintre parti este un subiect determinat, respectiv o autoritate publica, o autoritate administrativa
sau un alt subiect de drept autorizat de aceasta;
c/ spre deosebire de contractele civile unde partile se afla pe pozitii de egalitate juridica, in cazul acestui
contract partile nu se afla pe pozitii de egalitate juridica; una dintre ele, si anume subiectul determinat-
autoritatea-are o pozitie de superioritate fata de celalalt subiect al contractului.
d/ obiectul contractului este determinat, el urmarind satisfacerea unui interes general si putand imbraca
una din urmatoarele forme;
e/ clauzele contractului sunt stabilite atat pe cale reglementara, prin lege, cat si pe cale conventionala;
g/ sunt guvernate de un regim de putere publica, spre deosebire de contractele civile, care sunt
guvernate de dreptul comun;
h/ prezinta forma scrisa iar, ca si actul administrativ, nu pot avea caracter consensual, deoarece implica o
autoritate care actioneaza in numele puterii publice;
13 Teste de autoevaluare
a/ nulitatii absolute;
b/ nulitatii relative;
c/ inexistentei.
a/ nelegalitate;
b/netemeinicie;
c/ neconstitutionalitate.
c/ atat actele administrative cu caracter normative, cat si actele administrative cu caracter individual.
60
a/ comunicarii;
b/ publicarii;
c/ emiterii.
a/ nulitatii absolute;
b/ nulitatii relative;
c/ inexistentei.
9 Revocarea reprezinta;
12 Suspendarea determina;
c/ atat in cazul actelor cu caracter normativ cat si in cazul actelor cu caracter individual.
b/ pentru dreptul administrativ, muncii, civil si comercial, precum si alte ramuri de drept;
c/ pentru dreptul administrativ, muncii, civil si comercial si alte ramuri de drept, cu exceptia
dreptului penal.
b/ facultativ si consultativ;
b/ punerea in valoare a unui bun public sau efectuarea unei lucrari publice;
c/ prestarea unui serviciu public, efectuarea unei lucrari publice, punerea in valoare a unui bun public
sau o achizitie publica.
28 Solutionarea litigiilor care ar putea apare din executarea contractului administrativ este de
competenta;
a/ instantelor de drept comun;
b/ instantelor de contencios administrativ;
c/ atat instantelor de drept comun, cat si instantelor de contencios administrativ.
29 Partile contractului administrativ trebuie sa fie;
a/ una din partile contractului este un subiect determinat, respectiv o autoritate care actioneaza
in realizarea puterii publice, o autoritate administrativa sau alt subiect de drept autorizat de o
autoritate administrativa;
b/ contractual se poate icheia intre doua sau mai multe parti, persoane fizice sau juridice, fara
nici o conditie;
c/ una din parti trebuie sa fie obligatoriu o persoana juridica de drept privat.
a/ forma scrisa;
b/ forma orala;
Bibliografie
Verginia Vedinas-Drept administrativ, Ed. Universul Juridic, Bucuresti, 2009
Rozalia-Ana Lazar-Legalitatea actului administrativ, Drept romanesc si drept comparat, Ed. All
Beck, Bucuresti, 2004
Tudor Draganu-Introducere in teoria si practica statului de drept, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1992
Ioan Deleanu-Drept constitutional si institutii politice, Ed. Europa Nova, Bucuresti, 1992
Ana Rozalia Lazar-Aspecte procedurale ale emiterii actelor administrative, in Revista de drept
public, nr. 3/2003
65
Obiective
-activitatea Presedintelui Romaniei este, potrivit unor dispozitii constitutionale, sub controlul
Parlamentului-ex. art. alin 2 si 3 care reglementeaza masurile pe care le poate lua Presedintele in
cazul unei agresiuni armate, art. 95 si art. 96 care instituie cele doua forme de raspundere,
penala si politica, art. 100 care consacra un control indirect al Parlamentului asupra
Presedintelui, care rezulta din contrasemnarea unora dintre decretele acestuia de catre Primul-
ministru, care, alaturi de Guvern, raspunde politic in fata Parlamentului pentru intreaga sa
activitate, deci inclusiv pentru decretele Presedintelui pe care le-a contrasemnat.
-art. 111 aseaza intreaga administratie publica, inclusiv Gvernul sub control parlamentar,
concretizat in obligatia de a prezenta documentele si informatiile cerute de cele doua Camere,
prin intermediul presedintilor lor.
art. 109 instituie principiul raspunderii politice a Guvernului numai in fata Parlamentului
-art. 112, 113 si 114 consacra forme concrete si directe de exercitare a controlului parlamentar-
sistemul intrebarilor si al interpelarilor, motiunea de cenzura, angajarea raspunderii Guvernului;
68
-art. 115 reglementeaza statutul ministerelor, ca organe de specialitate ale administratiei de stat
care pot fi organizate doar in subordinea Guvernului.
Art. 52 si 126, alin.6 consacra dreptul de control al instantelor judecatoresti asupra actelor
administrative emise de autoritatile publice, inclusiv asupra actelor emise de autoritatile
administratiei publice;
Art. 146, lit. d se refera la faptul ca, printe atributiile Curtii Constitutionale se numara si aceea de
a se pronunta asupra exceptiilor de neconstitutionalitate privind Ordonantele Guvernului.
- art. 111 alin. 1 reprezinta un drept comun de exercitare a controlului parlamentar asupra
intrgii administratii publice;
Cap. 4 al titlului II, art. 58-60, consacra institutia Avocatului Poporului a carei menire
constitutionala este sa apere drepturile si libertatile cetatenilor impotriva abuzurilor
administratiei.
Prin intermediul Avocatului Poporului se exercita si un control direct din partea Parlamentului, asupra
administratiei publice centrale si locale, deoarece Avocatul Poporuli prezinta organului legiuitor rapoarte,
anual sau la cererea acestuia, cu privire la activitatea desfasurata, care pot contine si recomandari
privind legislatia sau masuri de alta natura menite sa contribuie la apararea drepturilor si libertatilor
cetatenilor.
Raporturile dintre Avocatul Poporului si puterea executiv, reprezinta raporturi de control si colaborare.
A. Un control parlamentar;
Un control parlamentar traditional, exercitat de catre Parlament in mod direct, prin mijloacele
prevazute de Constitutie;
Un control parlamentar modern, exercitat prin intermediul unor autoritati publice care depind
de Parlament-Avocatul Poporului, Curtea de Conturi;
A. Un control administrativ, care este infaptuit de administratia publica asupra propriei sale
activitati, in conformitate cu legea;
Din punct de vedere al locului pe care il are organul de control fata de cel controlat, deosebim;
Specific acestei forme de control este ca, atat cel care exercita controlul cat si cel controlat fac parte din
interiorul aceleiasi autoritati administrative.
b/ un control administrativ extern; in acest, caz organul de control face parte din structuri administrative
plasate in afara organului controlat.
Acest control poate fi impartit in mai multe categorii; un control contencios, exercitat de organe
administrative cu atributii jurisdictionale si un control necontencios, exercitat de organe de specialitate
ale administratiei publice.
Din punct de vedere al modului in care intervine, controlul administrativ extern, ca si cel intern,
pot fi realizate;
a/ la sesizarea organului controlat;
b/ la sesizarea unui alt subiect de drept;
c/ din oficiu.
B. Un control judiciar sau judecatoresc exercitat in baza art. 21 si 52 din Constitutie, raportate la
prevederile Legii nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, atat pe cale de actiune directa cat
si pe cale de exceptie.
70
C. Un control exercitat de alte autoritati publice decat cele care realizeaza prerogativele celor trei
puteri in stat.
D. Un control politic, a carui legitimitate se afla inserata in misiunea administratiei, aceea de a pune
in aplicare decizia politica.
A. Un control general, care priveste intreaga activitate a organului controlat, atat din punct de
vedere al legalitatii cat si al oportunitatii;
B. Un control de specialitate, care vizeaza anumite segmente ale organului controlat.
Jurisdictia, lato sensu, poate fi definita ca o activitate de solutionare a unor litigii, dupa o
procedura asemanatoare celei judecatoresti si in urma careia se pronunta o solutie motivata.
Intre termenii de justitie si jurisdictie exista o relatie de la intreg la parte, sau de la genul proxim la
diferenta specifica.
Reprezinta actul administrativ tipic emis de un organ al administratiei publice investit prin lege cu
atributii jurisdictionale, prin care se solutioneaza cu putere de adevar legal un litigiu din sfera
administratiei, dupa principii specifice procedurii judiciare.
o Este adoptat in urma solutionarii unui conflict juridic nascut intre doua sau mai multe personae
fizice sau juridice, de drept public sau de drept privat;
o Actul are un caracter individual;
o Litigiul se solutioneaza cu forta de adevar legal, trasatura care apropie acest tip de act de
hotararile pronuntate de instantele judecatoresti;
o Stabilitatea mai mare de care se bucura si in baza careia este exceptat de la principiul
revocabilitatii actelor administrative, insa aceasta nu este similara stabilitatii de care se bucura
hotararile judecatoresti;
o Procedura dupa care se elibereaza este similara procedurii judiciare, in ea regasindu-se principii
comune acesteia din urma-contradictorialitatea, independenta, posibilitatea partilor de a fi
reprezentate de un aparator;
o Obligatia motivarii actului, care il apropie pe acesta de sentintele pronuntate de instantele
judiciare.
73
5 Teste de autoevaluare
1 Controlul exercitat in baza art. 52 si 126 ali. 6, precum si a Legii 554/2004 are in vedere;
c/ atat actele administrative emise de autoritatile administratiei centrale, cat si actele emise de
autoritatile administratiei locale.
a/ motivat obligatoriu;
b/ motivat facultativ.
a/ de la parte la intreg;
b/ identitate;
9 Controlul exercitat asupra administratiei publice poate fi, din punct de vedere al obiectivului
urmarit;
Bibliografie
Verginia Vedinas- Drept administrativ, Ed. Universul Juridic, Bucuresti, 2009
Ioan Muraru- Avocatul Poporului- institutie de tip ombudsman, Ed. All Beck, Bucuresti, 2004
Ioan Muraru, Mihai Constantinescu, Simina Tanasescu, Marian Enache, Gheorghe Iancu-
Interpretarea Constitutiei, Doctrina si practica, Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 2002
Charles Debbasch, Jean Claude Ricci- Contentieux administratif, Paris, Dalloz, 1999
4 Teste de autoevaluare
77
Domeniul public este alcatuit din ansamblul bunurilor mobile si imobile, publice sau private, care
prin natura lor sau prin vointa legiuitorului sunt supuse unor norme speciale de protectie,
deduse din faptul ca au o utilitate publica, satisfacand in mod direct sau indirect un interes
public.
Aceste bunuri sunt supuse preponderent unui regim de putere publica, asupra lor exercitandu-se
de catre o persoana morala de drept public, un drept de proprietate publica sau un drept de
paza si protectie administrativa.
Prin natura sa ori prin vointa legiuitorului bunul mobil sau imobil, public sau privat, sa
prezinte acele particularitati care sa justifice protectia speciala de care se bucura.
Bunurile domeniului public au o utilitate publica, ele au rolul de a satisfice interesul
public, in mod direct sau indirect, prin intermediul unui serviciu public
Bunurile care apartin domeniului public sunt guvernate, in ansamblul lor, de un regim de
putere publica, astfel;
a/ fie un regim de putere publica exclusiv, pentru bunurile proprietate publica apartinand domeniului
public;
b/ despre preeminenta unui regim de putere asupra unuia de drept comun,deci un regim mixt;
Regimul de putere publica aplicabil unui bun domenial poate imbraca doua forme;
a/ titularul unui drept de proprietate publica, fiind vorba despre stat sau unitatea administrativ-
teritoriala;
b/ titularul unui drept de paza si protectie , drept care poate fi exercitat de orice persoana publica care
actioneaza in numele statului sau al unitatilor administrativ-teritoriale
Intre cele doua concepte este o relatie de la genul proxim la diferenta specifica.
a/ se stabileste care sunt titularii proprietatii publice-potrivit art. 136, alin. 2 din Constitutie-si anume,
statul si unitatile administrative teritoriale
Identificam astfel o proprietate publica a statului, care cuprinde bunuri de interes national, si o
proprietate publica a unitatilor administrativ-teritoriale care cuprinde bunuri de interes local.
b/ se stabileste de catre constituantul roman ce bunuri pot intra in sfera proprietatii publice, fara a
epuiza toate bunurile care o compun;
c/ din opozitia dintre regimul juridic de putere aplicabil unor categorii de bunuri si regimul juridic de
drept comun aplicabil proprietatii private, rezulta existenta a doua domenii-domeniul public si domeniul
privat.
In Romania proprietatea este publica sau privata.-art. 136 din Constitutie, art. 44 din Constitutie
d/ Proprietatea publica este garantata si ocrotita prin lege si apartine statului si unitatilor administrativ-
teritoriale.
Bunurile proprietate publica care apartin domeniului public sunt guvernate in exclusivitate de un regim
juridic de drept public.
Bunurile proprietate privata care apartin domeniului public sunt guvernate, concomitent, de doua tipuri
de regimuri juridice diferite-un regim juridic mixt, de drept comun si de putere, cel de putere fiind
predominant.
A Inalienabilitatea
Bunurile proprietate publica nu pot fi instrainate, ci doar valorificate, respectiv date in administrare,
concesionate sau inchiriate, in conditiile legii.
Bunurile proprietate privata care apartin domeniului public, pot fi instrainate, dar este vorba de o
alienabilitate limitata, conditionata.
B. Insesizabilitatea
Bunurile apartinand domeniului public nu pot fi supuse executarii silite, mobiliare sau imobiliare, nu pot
constitui obiectul unor drepturi reale accesorii-gaj, ipoteca, privilegii.
Bunurile proprietate privata apartinand domeniului public se bucura insa de sesizabilitate limitata.
D. Imprescriptibilitatea
Din punct de vedere al prescriptiei achizitive, titularii unor astfel de bunuri pot sa le recupereze oricand si
fara nici obligatie de despagubire de la particularii care le detin, indiferent de buna sau reaua credinta a
acestora.
In raport cu prescriptia achizitiva, nu este posibila dobandirea bunurilor domeniale pe calea uzucapiunii
sau a posesiei de buna credinta.
81
4 Teste de autoevaluare
a/ inalienabila;
b/ sesizabila;
c/ prescriptibila.
c/ atat bunurile proprietate publica dar si bunurile proprietate privata din domeniul public.
c/ atat bunurile proprietate publica cat si bunurile proprietate privata apartinand domeniului public.
6 Bunurile proprietate privata apartinand domeniului public se caracterizeaza prin faptul ca;
Bibliografie
Verginia Vedinas- Drept administrativ, Ed. Universul Juridic, Bucuresti, 2009
Antonie Iorgovan- Tratat de drept administrativ, Ed. All Beck, Bucuresti, 2005
Verginia Vedinas, Alexandru Ciobanu-Reguli de protectie domeniala aplicabile unor bunuri proprietate
privata, Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 2001
Ioan Alexandru-Consideratii privind modernizarea administratiei, in Revista de drept public nr. 2/2007
Dana Apostol Tofan- Drept administrativ, Ed. All Beck, Bucuresti, 2004
Ioan Muraru, Elena Simina Tanasescu-Drept constitutional si institutii politice, Ed. All Beck, Bucuresti,
2004