Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Analiza Comuna Margina Judet Timis PDF
Analiza Comuna Margina Judet Timis PDF
I. Introducere
Vedere de epoc cu faada principal a Margina si ansamblul Fabricii, lucrare doctorat MIHAI
ansamblului Fabricii, nedatat, arhiva SILVIU BUE
fam. Ceauescu
2
Locuirea - De la vernacular la industrial, comuna Margina, judet Timis
Avand cunostinta despre Margina (se situeaz in partea de nord-est a judeului Timi.
Teritoriul comunei se nvecineaz spre nord cu judeul Arad iar spre est cu judeul
Hunedoara. Margina se afl la circa 40 km distan de municipiul Lugoj, 100 km de reedina
de jude, municipiul Timioara si la 62 km de oraul Deva), din copilarie, am considerat-o un
bun exemplu datorita traditiilor si istoria satului, biserica de lemn care contrasteaza cu partea
mai noua din care face parte fabrica de otet si comunitatea creata in jurul ei. Nu am ajut
ocazia sa vedem fabrica functionand, mai degreba cunoscand-o din perspectiva oamenilor
din sat si a celor care au lucrat acolo. In perioada de varf, la fabrica lucrau in jur de 600 de
oameni. Dupa revolutia din 89 care a luat prin surprindere fabrica care se afla in proces de
dezvoltare, locatia este in proces continuu de degradare.
B. Obiectivul studiului
Prin acest studiu dorim sa scoatem in evidenta diferentele dintre zona veche a comunei
si cea noua. Ne propunem sa realizam asta prin analiza la nivel urban a dezvoltarii in timp a
comunei inainte si dupa aparitia fabricii si a industrializarii din zona, diferenta de tipologie a
caselor traditionale si cele construite in urma colonizarii datorate fabricii. In final sa subliniem
procesul de decadere a fabricii si implicit a comunitatii din zona.
C. Metodologia abordat
3
Locuirea - De la vernacular la industrial, comuna Margina, judet Timis
A. Contextualizare urban
Pe aceste locuri au trecut armatele romane in timpul stapanirii Daciei de catre Roma
Drumul Romanilor sau Drumul lui Traian a fost.
Acest drum venea din partea de vest a banatului pe la Jupa, Jdioara, pe Valea
Sarazului, prin Surduc, Bucaovat, Branesti , trecea prin pasunea Breazovei si a Marginei, iar
spre rasarit strabatea padurea Turcoane, pe valea Ceretului spre Holda si Gruni.
Principalele materiale din care era alcatuit drumul au fost pietrisul, bolovani si pietre mari.
In Sec XII si XIV numeroase asezari omenesti s-au infiripat si trait pe langa raul bega
de a lungul paraului Icui (Icus) si la poalele padurilor ce au acoperit dealurile din jurul satelor.
Apogeul dezvoltarii localitatii margina este atins in perioada 1594-1620 cand pataki o
aminteste in lucrarea domeniul hunedoarei in sec XVI de nenumarate ori.
Evolutia in timp a comunei Margina este prezentata in Anexa 2.
B. Analiza istoric
1
Ceusescu Napoleon, Ceausescu Marioara, Monografia comunei Margina, Editura Dacia Europa Nova
Lugoj, 2004.
4
Locuirea - De la vernacular la industrial, comuna Margina, judet Timis
C. Precizarea modului n care cele dou zone s-au influenat sau nu.
2
Ceusescu Napoleon, Ceausescu Marioara, Monografia comunei Margina, Editura Dacia Europa Nova
Lugoj, 2004.
5
Locuirea - De la vernacular la industrial, comuna Margina, judet Timis
A. Motivarea alegerii
Alegerea casei vernaculare s-a bazat pe concluziile trase in urma studierii tipologiei
intalnite in zona. Casele cu unul sau maxim 2 geamuri la strada sunt majoritare in zona. La
casa industriala am avut de ales intre cele 4 blocuri construite in urma aparitiei fabricii de
otet si casele sistematizate de asemenea construite in urma fluxului mare de oameni datorat
fabricii. Am ales casele deoarece se apropie, cel putin ca si scara, de cele traditionale dar,
din punct de vedere al tipologiei, formei si a materialelor de constructie sunt in contrast cu
cea vernaculara.
1. Tipologiei partimoniale:
Ambele case rspund cerinei de locuire dintr-un moment dat. Casa vernacular
ilustreaz modul de via tradiional care s-a perpetuat cu toate c Banatul a fost un
amalgam de influene att europene, ct i orientale, unele impuse ntr-un mod categoric
(sistematizarea austriac).
Vorbind de valoarea patrimonial a casei vernaculare alese, putem meniona c
reprezint tipologia caselor tradiionale din Banat i Criana, respectnd aceeai schem
funcional i chiar planimetria, ntr-o oarecare msur.
Pe de alt parte, casa industrial este un model nscut din considerente funcionale
care nu reflect idealurile comunitii aa cum o face cea vernacular astfel c valoarea
acesteia din urm este mult mai mic din punct de vedere al motenirii culturale.
6
Locuirea - De la vernacular la industrial, comuna Margina, judet Timis
2. Tipologiei arhitecturale:
n ceea ce privete tipologia, remarcm un substrat autohton, peste care se suprapun
elemente transferate sub anumite influene.
Domeniul cel mai larg de afirmare a formelor noi, de influen, n cultura popular a
Banatului, n secolele al XVIII-lea i al XIX-lea, este casa rneasc. Forma arhaic a
populaiei btinae a Fost bordeiul sau casa de lut, n cmpie, i casa de lemn, n zonele
muntoase, aceste tipuri avnd un acoperi de paie, din stuf ori din indril, de regul cu
forma acoperiului n patru ape, deci fr fronton. Pornind de la aceste tipuri, se reamzator.
Nicolae Iorga remarca: i n ce privete casele rneti, i n ce privete bisericile, afar de
rari excepii... modelele au fost aduse i impuse populaiei i preoilor numai dup stabilirea
unei liniti permanente n acest Banat Deci ctre sfritul domniei lui losif al lI-lea... s-a
creat ca baza ntregii acestei arhitecturi forma, obinuit i pentru locuin i pentru biserici,
n regiunile apusene de unde venea dinastia, i n toat lumea german, pn n aceste
margini ale Rsritului. n mod similar se pronun i Paul Henri Stahl, amintind existena
bordeiului, n satele romneti din Banat i Cmpia de Vest a Transilvaniei, precum i la
vabii i ungurii din Cmpia Tisei.3
Datorit interveniilor austriece de sistematizare, casa se subordoneaz unor reguli
care sunt impuse tuturor construciilor i din aceast cauz nu o mai putem considera
vernacular n adevratul sens al cuvntului, ns i asa, materialele, tehnicile i configuraia
sunt perpetuate de-a lungul generaiilor i se regsesc n majoritatea acestor case.
n comuniti restrnse, realizarea unei case implica toat comunitatea ntr-un fel sau
altul. Individualismul este inexistent, fiecare membru avnd contribuii.
Ambele case prezint o faad la strad, ns aceste faade sunt tratate diferit. Casa
tradiional are la strad faada principal, cu fenestraie, pe cnd casa industrial ignor
strada, avnd o faad fr ferestre. Singura relaie pe care aceasta din urm o accentueaz
este cu curtea.
3
Konschitzky, Walther. Arhitectura popular din Banat: Stil i ornamentic, TRIADE, Timioara, 2006.
7
Locuirea - De la vernacular la industrial, comuna Margina, judet Timis
3. Structur/materiale
Romanul isi construieste singur casa. Aceasta este zidita cel mai adesea din pamant
batatorit ori din impletitura de nuiele sau din busteni asezati unii peste altii, si acoperita cu
stuf. La constructie nu se foloseste nici o bucatica de fier. Tocul usilor e facut din salcie ori
dintr-un alt lemn, iar incuietorile sunt niste zavoare de lemn, care se deschid de mai multe
ori numai printr-un artificiu. De sticlar nici nu e nevoie, geamurile fiind din hartie, de obicei
doi ocheti mici prin care patrunde lumina. Casa intreaga consta dintr-o camaruta si o
bucatarioara. Aici se afla de asemenea unul sau doua paturi din lemn negeluit, o masa, la
randul ei nedata la rindea, un dulap, uneori cateva scaune cioplite cu propria mana si cateva
paturi. Hornul e din impletitura de nuiele lipite cu chirpici si de aceea nu se foloseste vreo
vatra deosebita, ci focul e aprins de-a dreptul pe pamant.4
n ceea ce privete structura, observm c materialul de construcie al casei
vernaculare este chirpiciul acoperit cu tencuial tot pe baz de chirpici, iar mai apoi dat cu
var.
Pe de alt parte, se observ la casele construie n secolul XX c sunt construite din
zidrie portant de crmid ars lipsind centurile i stlpiorii. Singurul element de beton
armat, vizibil la multe dintre casele cu zidria aparent, este buiandrugul.
In ambele cazuri se intalneste sarpanta de lemn acoperita cu tigla.
4
Ehrler, Johann Jakob. Banatul de la origini pn acum, Editura de Vest, Timioara, 2000.
8
Locuirea - De la vernacular la industrial, comuna Margina, judet Timis
9
Locuirea - De la vernacular la industrial, comuna Margina, judet Timis
Pe de alt parte, loturile din zona industrial au raport mult mai mic ntre laturi i arii
n jur de 1000...1500mp. Lotul studiat are 1350mp i este divizat astfel:
Curtea 536mp
Gradina 326mp
Casa 250mp
Anexele 220mp
10
Locuirea - De la vernacular la industrial, comuna Margina, judet Timis
O alt diferen apare din dispunere acestora. Se poate observa n diagrama de mai
sus c loturile sunt fundamental diferite ca mod de organizare. Aceast diferen subliniaz
destul de evident discrepanele dintre programele care stau la baza lor. Ponderea grdinii
arat c, n mod tradiional, este esenial n cadrul gospodriei, spre deosebire de cea din
cartierul industrial, unde, prin pondere i configuraie i pierde funcia arhaic. Astfel, casa
industrial se rezum la funcia de adpost ntr-un cartier dormitor, n afara programului din
fabric, pe cnd cea vernacular reprezint nucleul vieii tradiionale n jurul creia au loc
activiti pe tot parcursul zilei.
De asemenea, pe lotul vechi, casele mpreun cu anexele genereaz curtea de
primire, iar locuirea se face n casa mic, cea mare pstrndu-se pentru srbtori sau alte
evenimente importante.
Influenele prezente la casa vernacular sunt, cel mai adesea, venite dinspre cldirile
industriale, pentru c la construcia lor au intervenit norme de care nu se inea cont la
construcia celor vernaculare, astfel c se pot observa intervenii de nlare a pereilor cu
cteva rezalite. Dupa care apare inlocuirea acoperiului cu cel de tigla.
Se poate observa n partea veche a comunei Margina apariia construciilor mai noi
de caramid, care de asemenea sunt construite ca urmare a influentelor aprute dup
fondarea fabricii.
5
Ceusescu Napoleon, Ceausescu Marioara, Monografia comunei Margina, Editura Dacia Europa Nova
Lugoj, 2004.
11
Locuirea - De la vernacular la industrial, comuna Margina, judet Timis
IV. Concluzii
12
Locuirea - De la vernacular la industrial, comuna Margina, judet Timis
V. Anexe
1.
http://mapire.eu/en/
Localizarea comunei Margina pe harta datand din 20 Mai 1717, de unde putem sa observam
ca pe vremea aceea comuna se afla aproape de granita Banatului cu Transilvania. De aici si
influentele specifice Transilvaniei.
13
Locuirea - De la vernacular la industrial, comuna Margina, judet Timis
2.
http://mapire.eu/en/
http://mapire.eu/en/
14
Locuirea - De la vernacular la industrial, comuna Margina, judet Timis
3.
4.
15
Locuirea - De la vernacular la industrial, comuna Margina, judet Timis
16
Locuirea - De la vernacular la industrial, comuna Margina, judet Timis
VI. Bibliorgafie
A. Cri:
[1] Ceusescu Napoleon, Ceausescu Marioara, M onografia comunei Margina, Editura Dacia
Europa Nova Lugoj, 2004.
[2] Konschitzky, Walther. Arhitectura polupar din Banat: Stil i ornamentic, TRIADE,
Timioara, 2006.
[3] Ehrler, Johann Jakob. Banatul de la origini pn acum, Editura de Vest, Timioara, 2000.
B. Web
[1] http://www.e-primarii.ro/primaria-margina
[2]http://prinbanat.ro/a-fost-odata-o-fabrica-de-otet/
[3]http://arhitectura-1906.ro/2013/09/cooperativa-margina-conversia-si-reabilitarea-distileriei-
comuna-margina-jud-timis/
[4]http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Margina_(Timi%C5%9F)
C. Hri
[1]https://www.google.ro/maps
[2]http://mapire.eu/en/
17