GRUPUL ŞCOLAR PETRU RAREŞ DIRECTOR,

BACĂU/ JUD. BACĂU PROF. VIERU COSTICĂ

TEL./FAX: 0234/ 510708

PROIECT DE EXCURSIE

DATA ŞI DURATA EXCURSIEI : 26.05.2011 (o zi)

TEMA EXCURSIEI: monumente culturale, istorice zone turistice din zona judeţului
Bacău
ITINERAR: Borzeşti – Târgu Ocna – Slănic Moldova – Comăneşti – Moineşti – Tescani
TIPUL EXCURSIEI : Excursie cu caracter intuitiv
CLASELE: a II –a şi a III –a ale Grupului Şcolar ,,Petru Rareş” Bacău
ORGANIZATOR: prof. înv. primar: BĂLAN OVIDIU
PARTENER: Agenţia ,, Intertour ” Bacău
SCOPUL:
-formarea unor reprezentări despre relief, ape, vegetaţie,faună, organizare
administrativ- teritorială, activitate ecologică şi culturală a zonelor de pe traseul
stabilit;
-cultivarea sentimentelor de dragoste pentru frumuseţile, bogăţiile pământului
românesc, pentru istoria acestui neam;
-formarea unui comportament corect faţă de mediul înconjurător;
-formarea unor deprinderi de comportare corectă, civilizată, de integrare în
structura unui grup turistic, de cooperare şi respect.

OBIECTIVE CADRU :
- de a recapitula, a aprofunda şi de a evalua locuri semnificative ale Bacăului;
- de a cultiva preţuirea şi dragostea pentru frumos, faţă de monumentele istorice şi
culturale turistice vizitate, faţă de morala creştină şi faţă de natura ţării.

1
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ:
♦ Analizarea aspectelor etnografice şi folclorice pe parcursul excursiei
♦ Aprecierea frumuseţilor florei şi faunei acestei parţi a ţării

OBIECTIVE OPERŢIONALE:
-să identifice principalele elemente fizico-geografice ale zonelor vizitate(forme de
relief, ape, vegetaţie, faună, tipuri de sol);
- să observe obiectivele istorice, economice şi culturale;
-să descrie obiectivele vizitate şi să argumenteze importanţa lor;
- să manifeste interes pentru cunoaşterea frumuseţilor pământului românesc.

PREZENTAREA PRINCIPALELOR OBIECTIVE VIZITATE

ISTORIC AL ORAŞULUI BACĂU

Obişnuit în literatura geografică mai veche, Bacăul este considerat a fi oraş al

drumului de comerţ, sprijinit de vaduri, ce a luat fiinţă într-un loc central cu largi
posibilităţi de dezvoltare. Deşi primele consemnări aparţin geografului grec Ptolemeu, mult
mai bogată în însemnări este perioada Evului Mediu.

Dintr-un târg vestit prin bogăţia poamelor şi produselor sale (D. Cantemir), Bacăul
devine un orăşel (Ieromonahul Vasenski, 170 – 1708), ţinutul cel mai frumos şi cel mai
locuit din toată Moldova (Paul de Alep, 1656), cu poame de tot felul, vrednice a fi servite
pe masa oricărui om de seamă (Piedro Deodato Baksici, 1641).

El are o poziţie admirabilă, ce atrage comercianţi lipoveni, hotniceni, ungureni, ba

chiar o colonie de evrei. În Marele Dicţionar Geografic al României (1892) se va realiza o
analiză evolutivă a oraşului. Aceeaşi problemă va fi abordată şi de Radu Costache, în 1906,

2
în lucrarea Bacăul de la 1850 - 1900, Grigore Grigorovici, în Bacaul din trecut si de azi
(1934), respectiv, Grigore Tăbăcaru, în Bacăul de altă dată (1935).

În deceniile 6-8 ale secolului al XX-lea preocuparile geografilor se intensifica,

accentul cazand pe probleme de demografie, dezvoltare economica, urbanism, organizarea
si amenajarea teritoriului si a spatiului urban.

BORZEŞTI – LOCALITATE LEGENDARĂ

Sat aşezat pe pârâul Găureana, devenit suburbie a oraşului Oneşti, după 1956, când
s-a desfiinţat comuna Borzeşti. În prezent Borzeşti este cartier al municipiului Oneşti.
Este atestat documentar în 1430, în timpul lui Alexandru cel Bun. În 1457 se menţionează
într-un privilegiu de la Ştefan cel Mare, pentru Borzeşti. Din 1494, pisania aşezată la
dreapta intrării în biserica din Borzeşti menţionează că Ştefan cel Mare şi fiul lui Alexandru
au zidit acest hram care este la Borzeşti, pe Trotuş, Adormirea Prea Sfintei Născătoare de
Dumnezeu.

În 1495, Ştefan cel Mare dăruieşte Bisericii din Borzeşti un Tetraevanghel (aflat
astăzi la Muntele Atos). Legendele istorice “Stejarul din Borzeşti”, “Sabia de foc”- Al.
Mitru, ca şi documentele precizează că moşiile Borzeşti, Negoieşti, Rădeana, Pătrăşcani şi
Oneşti s-au aflat în stăpânirea lui Ştefan cel Mare. În 1844, Vasile Alecsandri (tatăl
poetului) cumpără moşiile Borzeşti şi Pătrăşcani, iar în 1877, poetul V. Alecsandri dăruieşte
moşia Borzeşti fiicei sale, Maria Bogdan, înmormântată aici.

Complexul Muzeal cuprinde :

Biserica din Borzesti - monument istoric din sec XV, ctitorita de Binecredinciosul voievod
Stefan cel Mare si Sfant. Între anii 1493-1494, Ştefan cel Mare a ridicat o biserică
împreună cu fiul său, Alexandru-Voda, la Borzeşti, ca loc de pomenire a strămoşilor săi şi
în amintirea lui Gheorghiţă, prietenul din copilărie al domnitorului, străpuns aici de săgeţile
tătarilor (după cum spune legenda).

3
Biserica are ferestre mari la pronaos, realizate în stil gotic, două bolţi construite pe sistemul
de arcuri şi pandantive ce caracterizează stilul moldovenesc, dar nu are turlă.
Decoraţia faţadelor rezultă din îmbinarea materialelor de construcţie (piatră brută şi
cărămidă), din folosirea ceramicii smăţuite (discuri şi cărămizi), din elementele de piatră
profilată în stil gotic.

În perioada 1993-1994 s-au efectuat lucrări de consolidare-restaurare cu prilejul

împlinirii a 500 de ani de la întemeiere, iar în anul 2005 s-au încheiat lucrările de pictură
interioară murală în tehnică frescă realizate de pictorul Grigore Popescu.
Biserica este considerată monument istoric de valoare naţională excepţională.

Muzeul de Cultură şi Artă Religioasă, înfiinţat în anul 1994, are un patrimoniu

cultural important: icoane, obiecte de cult şi cărţi vechi religioase (secolele XVII-XIX).

Piesele cele mai valoroase ale muzeului sunt:

- cărţi vechi religioase: - “Cazania lui Varlaam” – Iaşi, 1643;

- ,, Biblia de la Blaj” – 1795;

- ,, Hronica Românilor şi a mai multor neamuri”-Iaşi,1843, de la Gheorghe Sincai;

- icoane de lemn:

- Naşterea Sf. Ioan Botezătorul- înc. sec. XVIII;

- Iisus Hristos pe tron – 1781, icoană armenească;

- Sf. Trei Ierarhi - înc. sec. XVIII;

- o catapeteasmă din lemn de tei, donată de Mănăstirea Bogdana, 1798;

- pomelnice triptice pe lemn – 1762;

- chivot din lemn de tisă – 1781;

4
 - cruci mici de mâna - sec. XVIII.

- obiecte şi vase liturgice din bronz, argint, argint aurit (potire din 1818-1855, chivot
de argint - sec.XVIII);

- veşminte preoţeşti ţesute din fir de aur şi argint.

ISTORIA LOCALITĂŢII SLĂNIC MOLDOVA

Formarea unui oraş este un fenomen evolutiv continuu, urmare a unei perioade mai
mult sau mai puţin îndelungate de urbanizare. Apariţia şi dezvoltarea localităţii Slănic
Moldova s-a datorat unor factori genetici favorabili care au individualizat evoluţia acesteia
şi în principal resursele naturale şi aşezarea geografică. Aşezarea s-a dezvoltat datorită
descoperirii în anul 1801 a unui izvor cu apă minerală de către Serdarul Mihalache
Spiridon.
Începand cu anul 1808 12 familii de ţărani de la Ocnele de Sare se stabilesc în
Slănic Moldova. În anul 1825 numărul familiilor creşte la 27, acestea urmând să îngrijească
izvoarele tămăduitoare. Se intensifică popularea Văii Slănicului şi se întemeiază satul
Cerdac şi Satul Rou (Cireşoaia). În anul 1840 staţiunea apare pentru prima oară pe hartă
sub denumirea de ,,Feredeele Slănicului". În anul 1831, prin Hrisovul dat de Alecsandru
Ghica, băile şi izvoarele trec în proprietatea Epitropiei ,,Sf. Spiridon" din Iaşi, dupa dorinţa
fostului ei proprietar Constantin Racoviţă care o donase în timpul vieţii. În anul 1887
începe sistematizarea staţiunii, apar construcţii noi precum Hotelul ,,Racoviţa", Vilele Pufu,
Cerbul, Dobru, Cazinoul şi Inhalatorul.
Se fac lucrări de regularizare a cursului Slănicului, se construiesc poduri şi podeţe,
se captează izvoarele, se introduc instalaţii moderne. Slănic Moldova devenise o staţiune
balneo- climaterică cu renume internaţional. Anii primului război mondial au prefăcut
localitatea în ruină. Cu mari eforturi staţiunea este refăcută parţial şi se repune în funcţiune
în anul 1927. În timpul celui de-al doilea război mondial armata germană şi-a stabilit
cartierul general la Slănic Moldova, susţinând, în urma unor cercetări în zonă, că e
localitatea cu cel mai curat aer din Europa!

5
 Odată cu naţionalizarea - 1948 - Slănic Moldova ia un nou avânt. Se construiesc
clădiri noi, se fac reparaţii capitale, se racordează la sistemul energetic naţional.
În ultimele 2 decenii staţiunea este înzestrată cu câteva construcţii în stil modern, a căror
frumuseţe se îmbină armonios cu celelalte clădiri, prin folosirea unor elemente
arhitectonice potrivite stilului montan şi a materialelor de construcţie specifice zonei: lemn
şi piatră.

ISTORICUL LOCALITĂŢII COMĂNEŞTI

Zona oraşului Comăneşti a fost locuită încă din perioada neolitică. Rămăşiţe din
această perioadă au fost găsite în satul aparţinător Vermeşti. Numele oraşului vine de la
cumanii care au stăpânit cândva regiunea. Prima atestare documentară datează din 1657 iar
prima menţionare pe o hartă datează din 1696, pe harta Sanson.

Începând cu sfârşitul secolului XVIII, oraşul a fost domeniul familiei de boieri

Ghika, care şi-au menţinut prezenţa în zonă până la jumătatea secolului XX. Palatul Ghika,
parcul din faţa muzeului şi gara sunt câteva din mărturiile lăsate în urmă de familia Ghika.
Construirea căii ferate Adjud-Palanca, care face mai departe legătura dintre Moldova şi
Transilvania, a condus la o creştere semnificativă a economiei, prin deschiderea exploatării
industriale a resurselor lemnoase din munţii învecinaţi (peste 15 gatere înainte de 1900),
dar şi a minelor Galion, Asău, Lăloaia. A fost declarat oraş în 1952.

ÎNSOŢITORI:
Prof. înv. primar: Bălan Ovidiu

1. PREGĂTIREA EXCURSIEI

1) ANUNŢAREA TEMEI : cu cel puţin două săptămîni înainte de

efectuarea ei
2) PREGĂTIREA ELEVILOR pentru această excursie se face în cadrul unei
lecţii, cu care ocazie cadrele didactice arată scopul excursiei, traseul cu

6
 punctele cele mai importante, se precizează materialele necesare fiecărui
elev pentru activitatea desfăşurată precum şi echipamentul adecvat acestei
activităţi extraşcolare .
▪ Elevii sunt însoţiţi de cadre didactice.
▪ Se stabileşte mijlocul de transport - autocarul, banii
necesari pentru vizitarea obiectivelor turistice şi transport fiind suportaţi de
către părinţii elevilor.

▪ Se aminteşte că informaţiile dobândite în timpul excursiei vor fi

valorificate în cadrul unei lecţii de evaluare – recapitulare.

2. DESFĂSURAREA EXCURSIEI

 La data şi ora fixa (joi, 26.05.2011, ora 8.00 ) elevii se adună în curtea şcolii. Se
face prezenţa şi se anunţă itinerarul .

3. SISTEMATIZAREA CUNOŞTIINŢELOR
1) Ce itinerar am parcurs ?
2) Alcătuiţi un ,, Album al clasei ” cu imaginile care v-au impresionat cel mai
mult.

În timpul excursiei pot fi folosite toate metodele de învăţămînt, însă observaţia,

comparaţia, învăţarea prin descoperire, problematizarea, demonstraţia, interdisciplinaritatea
se situează pe primul plan.

Director programe educative:

Prof. Ladaru Vasilica