www.digibuc.

ro
 colonel $tefanParasohivescu
cornaociantut Batationului 9 Pfeiffer

La ['agile (Mover
itairmeua 11.111NA1 DE Mali mom=
7 lunie 1247-1 Maiu 1918
Nätnoloasa.--:. Fundeni.
Lungoci. Máramti.
Mancel. Cota 461.
ARMISTITIUL
1=101012111:11111

Lncrare aprobatä de
ele Stat Major cu No. 1366
din 15 Noembrie 1919
LMar.,

EDITURA
=Mum Eabricif Ancora'
A.Micu Alcalay&L.Calafateanu
BR AILA
www.digibuc.ro
 rifle
Is 11 I I"
jurnalul de R`ázboiu
al
Loeot. Colonel STEFAN PARASCHIVESCU
Comandantul Batalionului 9 Pionieri
1MilMINZINWINAMMIMIN

EDITURA
Marea Fabrica Ancora"
A. Micu Alcalay & L. Calafaleanu
BRAILA

www.digibuc.ro
 %mate Domnulg- tocotenent Colonel

Notele d-tale sunt foarte interesante fi nu

mimai scrise bine, dar de o forma literard pia-
cut& Energia plinä de incredere din ele face
placere s1ufletului i va creste la cetitor simtul
de na(ie.
Muguminau-ti ca mi-ai comunicat mantis-
crisul care ai pus data din d-ta ins* te
rog sa primqti expresia celor mai bune sen-
iimente.
N. IORGA.

www.digibuc.ro
 IN LOC DE PREFATA
Notitele de rasboiu pe care le impartasesc ce-
litorilor, nu erau destinate publicitatii.
Ca multi ofiteri, mi-am notat si en impresiu-
nile zilnice, sislava domnuluidin Iunie 1917 pang.
ln Maiu 1918 evenimentele prin care am trecut au
fost de asa natura"ca impresiunile noastre au putut
fi destul de puternice si deosebite.
0 imprejurare cunostinta in tren a d-lai Cala-
fateanu, editor din Britilam'a determinat a le pub-
lics. Titlul LA PORTILE MOLDOVEI", ered ca e
nimerit cu paza si apararea dirja,pe care n.oi, actori
ai marei drame, am jucat'o pe Siret si in munti.
Nelptii au batut si la aceste porti- cu pusca si
cu tunul, si daca au patruns in urma timporar in
Moldova, prin infiltrarea unor elegante comisii ri-
gido-politicoase, aceasta se datoreste ajutorului ce
i le-au dat aliatii nostril Rusi.
De atunci, vremurile s'au schimbal. Ce era
predestinat sii fie trecator, a trecut.Si noi, cu bu-
curie coutinuta, putem sa fim azi multumiti, de cele
ee-am facut si c toata vista generatiei noastre n'a
fost zadarnica.
De atunci armata a mai lucrat, si a lucrat bine.
E de ajuns a aminti trei name: Nistru, Tisa, Buda-
pesta, care ca si Mar asesti au devenit din elemente
geograficeelemente istorice.
Acum, ma rog de cetitor sa ma erte, daca nu
va gasi in notitele mete scene de carnagii impresio-
nante, la care cu drept cuvant s'ar putea astepta.
Prin descrierea lor, asi fi vulgarizat, poate,
singura moarte poetica a soldatului pe climpul de
lupta.
Il mail rog a ma erta, &Ica i se va pares ca
laud prea mult trupa ce am comandat-o. Aceasta am
facuro din cauza dragostei prea mare care am a-
vut'o pentru soldatii mei si carora le inchin. aceasta
Incrare.
Locot. Colonel Stefan Paraschivescu

www.digibuc.ro
 L Din zona de refacere pe front

Marprile de la Bitizesti (jud. Wu)

la
51:Muesli (jud. Tecuciu)

www.digibuc.ro
 7 lunie.
In tabara Bärzevii
Ordinul de plecare pe front a sosit. Il a$teptam
de câte-va zile. In clipa prinririi plicului secret cu
mentiunea: a fi deschis si tinut numai de coman-
dare, suntem la popota ; studiez In pripd itinera-
punctele de oprire, zilele de mar$ $i de odihnä
ssi tin hârtiile pretioase cat mai aproape, ferindu-le
de privirile cercetdtoare $i indiscrete ale vecinilor
mei de masa. IVIdnânc apoi In liniste, zâmbind cu-
riozitätei neImplinite a ofiterilor. i Intrebdrile lor
curg una dupd alta fdra. ragaz $i färd raspuns. Unde
mergem ? La Oituz ?La Galati ?In Basarabla ?
Parerea aproape unanima este cd ne vom duce la
Galati ori In Basarabia spre a ataca i izgoni Bul-
garii din Dobrogea.
Dupa câte-va zile pe ploaie, barometrul se urea
brusc i valea Bârladului care scântelazd sub lu-'
mina, apare mai frumoasa ca ori când.
Trebue sá päräsim mândra noastra tabard, care
stapaneste valea $i râul ei $erpuitor, cu pd$unea ei
verde, cu $oseatia $1 calea ferata, cu Buhdestii, Bar-
ze$tii, toate satele si morne ce le' cuprinzi dinteo
singurd privire.

www.digibuc.ro
 10

In aceastä naturd bogatá si asa de linistitä de niel

nu crezi cd e rázbolu, ne-am asezat In zip de Paste
la 2 Aprilie.
Ne-am clAdit tabdra Inteo dumbravá singura
verde pe acea vremenu asezand bArdclle cu si-
mettle, ci Intrunindu-le cate 2-3 i mai multe sub
un pale de copad. Am tras cardri, iar locul liber
era numai fan, care la data plecdrei noastre ajun-
sese para. la brau.
Cdtre popotd, cresteau in tufe trandafiri abated,
jar noaptea ne cantau privighetorlle,
'Batalionul meu, ndscut si crescut in aceastA na-
turd frumoask avea de sigur un destin frumos.
Dupd mask dau ordinele de cuviintd. Fie-care orn
se misca cu grabd ; unii cosesc farm] trebuincios
mars-ului, call pasc printre bordee, In Iocurile ce le
fusese oprite pand acum. Numal eu cunosc desti-
natia noastrA.
Copildreste mA distreazA lucrul acesta si toate In-
cercdrile sirete ale camarazilor, de a afla ceva, n'au
izbandd :
Plecárn la Sud rdspun'd unuia.
Multumesc, doar nu ne-om duce la Petrograd.
Atunci, dacd esti asa bine informat, ce mArnai
Intrebi ?
La noapte pornim. Sunt asak multe de acut,
in cat mi se pare cA nu vom fi gata la timp.
MA Invartesc de colo panA tolo, dand ordine,
dar si cAutand sA-mi IntipAresc in minte coltisorul
acesta de Ord romaneascA in care s'a tdurit o parte
din oastea noud.
Seara vine Incet, suntern gata de plecare, prive-
listea atat de lubitä se sterge, pentru a nu mal fi
vAzutdcine stiepoate niciodatd.

www.digibuc.ro
 11

8 lunie.
Pádurea Curmät ura lângá 13Alteni
Trebue sa plecam la ora 1 din noapte. La lumina
faclelor Inhämam trasurile Incärcate de materiale
furaje ; trupa coboarä In vaje glumfnd l chiulnd, off-
terif i gradatif dau ultimile porunci. Toti purtara
casca franceza, far hainele sunt rusesti. Din armata
veche romaneascä, ramâne doar sufletul.
Panä la front, ne vom misca pe jos, noaptea, iar
ziva ne vom adäpostf In päduri, ascunzand astfel.'
rniscarea noasträ.
Divizlile a 5-a, I3-a, 14-a stint In curs de miscare
cu trenul. Cu totii suntem convinsi ca intrarea noa-
stra pe front, va corespunde cu o epoca de ofen-
sivä. Pe langd nof, tree coloanele regimentului 3&
infanterie, träsurd dupä trasura, la distante nere-
gulate. Cate-va se' rastoarna In drum. Cu inevita-
bilele Injuräturi, cu cari intampind soldatul roman,
ori-ce intamolare neprevalzutä si nepläcutä, ele sant
ridicate si pornite Inainte.
Fiind departe de inemic, marsul se face pe uni-
täti nrmate de trenurile lor de luptä (munitii) si re-
gimentare (hrana). Infanteria merge pe brigäzi, ar-
tileria pe regimente. La opriri, fie-care unitate se a-
duna la capul coloanei si au ast-fel toate la Inde-
mânä.
Scurgindu-ne Pe an singur drum, avand trasurile
Intre trupe, de la Inceput ne lovim de greutäti.
Trecuse de mult ora plecarei noastre, and tea-
surile lui 36 nu esiserä Inca toate.
II zorlm cum putem, mal cu o vorbä buná, mat
cu alta de ocara, Indemnandu-le calf cu un Hi
talane" sau conductorii cu Impinge ma uratule I".
Plecäm dupa un formidabll Tralasca al 9-lea de
Pionieri", care räsuna puternic ti spontan din opt

www.digibuc.ro
 12

sute de piepfuri. In noapte se aud convorbirile §i

glumele oamenilor din capul in coada coloanei. Se
zaresc luminile pierdyte din ce In ce mai mult ale
cáci trupa e indestulata cu tutun, iar un
glas de oltean se aude din urind :

Foaie verde §i iar verde, foaie verde

Patrusprece cocostirci...
S'au urcat pe stre*na"..:

Curioasä psichologie au i romanii. -Sytiu ca merg

la pericol, dar le este totul indiferent. Si le face mai
multä impresie schimbul de obiceiuri, de trai, chiat
de-ar fi mai rau, =it distreaza mersul in intunericul
limed al noptei, setea de necunoscut ; i urma de
ce le-a ramas de la stramo§i, atunci cand
frunza din codru e verde, le readuce poezia peri-
colului in suflet.
Armasartil meu dobrogean un negru corb cu
eoada 'Ana la pamant, mic dar voinic i mandru,
merge juand in capul coloanei.
La zitiä ajungem la moara Cuza-Vodä, sträbätand
cu greutate cei 5-6 km.
Am un accident de cálärie din cauza chingei prea
slabe; imi rup o coasta §i scap ca capul teafär
,ocrotit de casca.
Nu mai pot de durere, dar de trupä nu ma las,
merg cum pot, calare, pe jos, pe trasura, odatä cu
ea. Ajun§i la locul hotarat, gäsesc pädurea ocupatä
de alte trupe, sosite inaintea noasträ. Interventii §i
discutii sterpe pentru moment, dar cu folos pentru

Cand ma pipde doctorul la locul durerei,

Dar seara, plec eu ai mei.
De evacuar.e la spital nici nu vreau sa aud.

www.digibuc.ro
 13

9 lunie.
In padurea Bulboaea Sud de Vaslui
Mars de noaptepenibil pentru mine. 11 fac
ambulanta noastrá improvizatä, zguduit de gropile
drumului. BAetii mei m5 compAtimesc. Si aid Carle
va trebui sä am pe urmä ca sA-i trimit la moarte,.
pe ei, care se intereseazd azi cu af.dta bund vointä
de durerea ee-mt pricinueste acest accident banal.
In legAturá cu starea -mea de spirit, mi-aduc aminte
din prima parte a campaniei, cAncl am coinandat un
batalion din regimental de infanterie Closca", mi-,
aduc aminte pärere de rAu, de ceartade alt-
mintrelea justificatACe-am tras-o unui sublocote-
nent Mateescu, inaintea primei lupte ce am avut-o
and bietul bAiat, a cAzut lovit drept in iniká.
Si amintirea aceastq o voi pAstra-o in tot-
deauna, pentru perfectionarea sufletului meu, cdci
asi fi dorit altä despArtire.
Trecem prin Vaslui, caldarAmul nereparat il simt
ptea bineah! domnule primarsi ajungem la ziul
in pAdurea destinatä ascunderei i odihnei noastre.
Si ce de muste, doamne ! Cu cAt ne apropiem de
front, cu atât sunt mai multe, ca deosebire, acolo,
unde au bivuacat de curAnd Rusii calf sunt certati
ca regula i higiena.
Cdtre searä muzica reg.' 35 Inf. cAntä in pAdure
Les noces d'Arlequin' i alte bucäti mai sáltárete
pentru oameni. Armonia veselä i usoara nu mi
lasA in pace si nu pot sA-mi sfArsesc notitele zilei.
Accidentul .meu e cunoscut acunl in toatá
Generalul mi-a trimis vorbä : sä-mi pun casca la
icoanA", iar doctorif imi oferä cu bunä vointd servi-
cfile lor. Unul e de pärere pentru comprese, altut
pentru mústar, al treilea pentru frictiune cu lini-
ment. PAnä una alta, urmez ordonanta ordonantei

www.digibuc.ro
mete, Incingandu-mä cu brAul luigi mi-e mai bine.

11 lunie.
In preajma ggrel Ro4ie5t1
Cftt voiu träl, n'oi mai face 9avigatie pe BArlad.
Ne mai putând sa urmez coloana, m'arn hotardt a
merge paralel cu ea, navigAnd cu pontonul pe rdu.
Transportul ranitilor pe apa linigtita se face comod
gi lard sguduituri. Pornind trupa pe drum, ma MI-
'bare gi mA las dus de apa. La inceput rdul destul
de larg l addnc Ingadue lopatarea, i mergem des-
tul de repede. Dar nu trecu mult i primele piedici
aparura: punti la suprafata apel, zagazuri, funduri
¡base, sAldi aplecate i tantaridoamnemii gi mi-
lioane.
In Imprejurarea aceasta mai Invatai ceva. Se
zice ca ori-ce fiinta sau materie e facuta de natu-
ra ca sa contribue ori la frumos ori la bine.
Gandindu-ne la tântari i-am pune printre exeeptii
rarile exceptii.
Cu toate acestea ne-am Inge la.
Vazut-ati D-voastra, vre-a data In amurgul serei
un nor de tântari legänându-se intr'un spatiu res-
trans de-asupra apei? Auzit-ati vre-o data zumetul
neobosit al acestor mii de insecie, uricioas% gi a-
ducatoare de friguri E o muzica aga de framoasa,
asemanatoare unei orhestre de mil de viori, care ar
cdnta In surdina pe corzile la gi mi.
I-am auzit din departarefara sa gtiu ce e. Nici
soldatiicrescuti mai In natura ea mine nu ma
latnurira. CAnd 1-am vazut i auzit de aproape, nu
mi-a venit a crede. JatA frumosul.
Curând mina ne saturaram de acest sport g1 stA-
vilarul de MO gara Crasna ne opri definitiv.

www.digibuc.ro
 15

Cum am mers de acolo pe jos pftnä la gara Ro-

siesti, si cu ciruta la bivuac, unde trupa ajunsese
cu bine, nu mai povestesc,
Noroc cá locul e bun, avem apä In apropiere,
pisune pentru cai, i pe deasupra a doua zire-
paos.
Trupa se reface de oboseala marsurilor din pri-
mete 3 zileiar eu tmi voi reface salele.

12 lunie.
Zorleni
Mars sávarsit in bune conditiuni. Dupd antrena-
mentul primelor 3 zile, trupa merge voiniceste, ea
toed' greutatea prea mare ce o poartd In spinare.
In adevär, mi-aduc aminte din Scoli, ca infanteriStul
român e cel mai Incarcat. Pionierul insä poartd greu-
tate, mai mare, cad unelta micä portativä e Inlocu-
itá cu unelta mare ; pe lângi aceasta oamenii mei
sunt bätrAiori ; am vre-o 300 militieni i rezervisti
din contigentele cele mai vechi. Dar, dobrogeni tari
si mesteri la säpatul pämântului.
Multi dintre ei au cAte un copil sau doi, soldati
prin alte corpuri. Si era frumos, In tabard, cânci ti-
nerii veneau Duminicile vadd pdrintii
Ce cauti tu, camarade?
Am venit si vki pe tata.
Dar ce-i tat'tu
Soldat la pioneri.
Merg Mare destul de bine, incälecatul e mai a-
nevoe. O ploaie Kura i repede a mai potalit pra-
ful drumului, iar noroiul Inc5 nu ne supärà.
Un comandant de unitate 1mi ImpdrtAseste crâm-
pee de convorbiri ale soldatilor. Cu totii stiu sau
bänuesc cá mergem sä isgonim dusmanul din teri-

www.digibuc.ro
 16

toriul ocupat. Unii din soldati sunt sceptici asupra

rezultatului, impresionati fiind de Infrângerile din
anul trecut.
Altiidin potrivlau sperantA in succes, fiind-cd
eisuntem comandati de ofiteri francezi.
FdrA a scade meritele misiunei franceze care a con-
tnbuA ao de mult la refacerea armatei le esplic
c5 comandarnentul este român, cA trebue sä se In-
amid In el, si cA Infrângerile din 1916 se datoresc.
SuperioritApi In numAr i in armament a yr4ma-
sului si altor cauze asupra- cärora n'am gäsit nime-
rit sA stäruesc pentru un moment.
Chestiunea Increderei trupei In inaltul comanda-
ment este foarte stibtilä. In general, calitätile mo-
rale si intelectuale ale comandantului, care impun
incredere, rul se exteriorizeazd 'prin nimic.
Pentru ,trupä, numai isbânda Impune ; ori pAnä in
prezent aceastA isbânda n'am avut'o, din potrivd:
Impunerea Increderel In cei marl, este o chestiune
de prestigiu, dar i de pledoarie pânA ce isbânda
va veni. E insA bine, a se vorbi trupei cAt de des,
despre tot ceea ce o poate. interesa §i cultiva.
Cu ocazia,votärei legei improprietArirei §i därii
votului ob§tesc, le-am tinut o lunga cuvântare in
graiul lor, explicándu-le importanta acestor legi
dându-le sfaturi pentru viitor, rezumate In 2 haze:
Cultivati-vä bine pAmántul, fiti muncitori".
Cánd vA dati votul, intrebati-vä dacA omul, care
vi-1 cere, merita increderen voasträ?"
Soldatii se uitau miratili neIncrezAtori la mine,
auzind poate pentru prima oarä, un §ef al lor, fa
murindu-le astfel de lucruri.
Ne apropiem de front si aeroplanele inamice, cart
vin aproape zilnic la BArlad, ne-ar putea descoperL
Prin urmare plecarea se amânä la ora 20.

www.digibuc.ro
 17

Ofiteri din Bat. 9 Pioneri

In Weptarea inamicului

www.digibuc.ro
 19

13 lunie.
Grivita lingl Bfirlad
Ce nume evocator. De altmintrelea mai avem Gri-
\rite in tard, *i Plevne *i Smärdane, toate cldclite
dupä rdzboiul independentel.
Plecdm din Zorleni la 213° dupd o a*teptare de o
orA *i jumdtate in drum. Opriri dese de 20, 30, 45
minute ; mergem 15 klm. in *ease ore; la halte sol-
datii obositi de pisdloageala asta pe loc se culc In
*anturile drumului *l adorm imediat. Cauza? Trásu-
Tile cari merg mai prost ca oricAnd. Recla--
matii *i discutii. A doua oard nu voi mai tolera a-
cest lucru ; sunt foarte hotäsit sA plec Inaintea lor.
Pe viitor ar trebui atät la infanterie cAt *i la pio-'
neri sd se dea din tlmp de pace, o mai mare aten-
-tie instructiunei inhämärei *i ingrijirei cailor, ins-
tructie foarte neglijeatd pand acum la pedestrime.
Dealtmintrelea nu cred sá mai fie armatä care si
aibd raportul dintre puterea cailor de rechizitie,
greutatea träsurilor militare *i starea generald a dru-
murilor, a*a nefavorabil ca noi.
Ru*ii sunt mai practicitrebue sa o recunoa*tem
au cärutele lor ware, pe 2 roate, inhämate cu
un cal mare i voinic, cari pot merge ori unde. *i
la noi va trebui sd se ia o mäsurd In acest sens
dupd räsboiu.
De la Grivita ludm *oseaua Galatilor. Este pri-
,ma etapd, de la care, ofiterii incep sd vadd lAmurit
directiunea mersului nostru. Deocamdatä ordinul de
mar*, (tat pe mai multe zile, nu cuprinde de OdI
etapele pand la Bursucani.
Ultima etapd am parcurs-o, ca *i pe celelalte, In
capul coloanei, insotit de aghiotantul meu sublot.co
A. Discutdm literatura, vorbim despre teatru *I ac-,
otrii cunoscuti. Fiind In cercul lor la Bucure*ti, Imt

www.digibuc.ro
 20

comunica din intimitatile lor tiute sau auzite. Caii

nostri merg aláturi, cu fraele libere, s'au deprins
ám'andol Inca' de la Bärze0i ; la poduri se cam spe-
tie de departe, dar cu o Impingere Inainte i cu
putina crava0 i pulpe Incepem a-i dresa. i noi
ne-am Invätat a merge In intuneric.
Din partea Intala a companiei, cand mar§urile In
retragere le faceam fiat noaptea, mi-am desvoltat
ap de tuna väzul i simtul de orientare noaptea,
In cat sunt sigur ea' reIntors inca odatä In aceste
locuri pa cari le calc Intaia oara In viatä, ma volt'
orienta i le voi recunoa§te perfect.

14 hinie.
La Sud de Bursucani
Plecdm Inaintea brigdzei 18-a Infanterie. La 19"
eram pe drumul Galati lor. Cu toate coastele, oame-
nu i caii merg binenici unul In urma. i gräblm
ca sa nu ne-ajunga infanteria. Trecem .prin BalAba-
ne0, sat mare 0se zicebogat, apzat Inteun
bazin accidentat. Auzim cA fie-care Balabane§tean,
care se respecta, trebue sa aiba cel putin un proces
la judecatojrie, iar cei instiriti trebue sa alba §f la
tribunal.
CAnd te adresezi fetelor, trebue sa le ziel dom-
nipark cad alt-fel se supArA, far la prägit se duc-
cu umbreld gi cu sapa sab gort.
Soseaua urcA gerpuind printre case, iar cdtre vär-
ful dealului se transforma in drum räu; can trag din
greu l ridicarea pachetilor cu pontoane este ane-
voioasd. Dar nu mi-e teamä de stat in drum la
podarii mei am anti mici dobrogeni - numai vänd
gi foarte bine intretinuti. Cu deosebire cei 6 vineti
rotati de la trAsura No. 3 de vase, sunt o frumusete.

www.digibuc.ro
 21

Hi puiule, na, na, na, sargule

Ajunsi la capdtul etapei, Nord de Bursucani, de-
legatul nostru ne intâmpind i ne comunicá ordinul
de a impinge Inainte Inca 6 idm.la sudul satului.
Facem i acest rest intr'un suflet. E Intunerec tare
panta care ni se aratá la stânga druniului, unde
trebue sd-mi urc träsurile mi se pare inaccesibilä.
Degeaba cautd sd mA convingd delegatul de con-
trariul, urcam numal trupa, far eu mä culc Imbrdcat
in patul meu de campanie, Inteo pajiste pe care o
ghicesc, plind. de romanite.
La ziud, vdd cd am exagerat, panta era dulce. Urc
-träsurile In pädurice.a de tufani, le ascund de aero-
plane, fac corturi, bucdtdrii, o grdmadd de instalatii
pentru o sedere mai lungd. cdci ordinul de mars era
prevdzut numai pAnä ad, si se auzise cd vom sta
o sAptdmând.
Imi instalez si eu cortul si popota, cu rdbdare,
and la amiazä primirn ordinul cd la noapte vom
pleca din nou. Trimit aghiotantul la divizie si ne
odihnim putin.
Am o bucurie mare. Plotonierul trimis Inainte in
'zona Dräguseni-Smulti gdsise o grAmadA de furage
pe care le adunase. JacA hrana cAlutilor asiguratd
pe Inca' 2 luni, cAci depozitele ne dddeau prea putin.
ce Intrecere Intre corpuri, ce dibdcie nu se In-
Arebuinta pentru descoperirea lor.
Pand la ora 19, aghiotantul nu se intorsese de la
divizie, suntem totusi gata. JatA i ordinul; de data
-aceaste ultima etapd *erbänesti" ne aratd si fron-
hotdrât unde mergem. N'asi fi bAnuit .una ca
,asta. Dar md bucur, cA trecem prin Dräguseni unde
-am petrecut acum cdtd-va vreme un cráciun, si cA
unosc regiunea dunelor de nisip Ivesti-Liesti-Ser-
bAnesti-Hanul-Conachi, de la manevrele fäcute acolo
11 1909.

www.digibuc.ro
 22

Ce rost va fi avand, ducerea noastri la Siret ?

16 lunie.
hittndre0I
Ple cam in urma infanterieri la ora' 1 noaptea. Tre-
cem repede prin Dräguseni-Smulti-Gornesti-Mândresti
unde ajungern la 5 dupä o etapä de 22 klm. Si,
In Driguseni paecd nimic nu s'a schimbat din ceia
ce-am lásat altädatä. Doar cä atunci era lama, iar
acum toti copacii verzi par a da târgusoruIui ador-
pit In Intunerec mai miilte podoabe. ascuns .
tntre cloud dealuri rotunde, aceleasi ca In toatá Mo1-
41ova. Iatá dispensariul la stânga 5i 5coala peste
jrum, iatä prävältile evreesti cu obloanele lásate si.
bine Inchise, iatä primäria i casa proprietätei ceva
mai sus. Spre miazá-noapte se ghiceste dealul re+
pede i alunecos pe care ne dam cu bobsleigh-ul--
un bob improvizat 51 grosolan ca de lemnar de-
tad.
Au trecut de atunci, cati-va ani 5i nu mä pot
zice Imbätrânit. Si acum, färá voia mea, mi-aduc a-
minte de altä localitate Oa de amintiri pentru mi-
ne, pe lângd care am trecut In perioada retragerei,
Noembrie 1916casa proprietätei din Ciupa Lagdr,
judetul Arges. In aceastä casä, mare, cu cloud caturi,,
am stat In 1915 patru lunie, eram la serviciul geo-
grafic al armatel. Väd catunul särac Ï trist care nu
avea atâtea cârAmiz1 i lemne In toate casele lui,
ate erau In casa proprietätei. Si o väd pe aceasta
greoaie i singuraticä, la marginea cätunului In 5esul
uniform si idea' brbori, doar cei trei ulmi mari de la
hotarul mosiei. Dar totusi atunci era asa de frumos
In Ciupa, cäci aveam 24 de ani si fiindci mai vâci
lumea din ea, care a primit cu atata bunävointä,

www.digibuc.ro
 23

exilatul, trimes acolo pentru nevoile jdrei. Si mai

vãd o fetijd blondd ì zglobie, care se cobora de
la etajul lu pe ulucuI prin care se scurge apa
de ploaie, care se tinea In picioare pe calul lansat
la galop pe ulijele satului si care anta seara Olt
de cuminte i frumos la plan.
Prin aceste locuri, , pe lAngd aceastä cask catre
care imi gräbeam pasul odatd, cu bucurie i nerdb-
dare, am trecut Intr'o noapte !ntunecoasd din No-.
embrie, pe frig si lapovià, cu Nemjii pe urma noas-
trk-si cu durerea In suflet, mi'am &Alt Intr'o chpA,
clipele neuitate i fericite de demult. In ceaja groasti
casa abea se mai zärea ca sl o amintire ultatd pe
jurnAtate.
Dar, sd. ldsäm acestea ; suntem acum atAt de de-
parte si trebue sA ne fie gAndul la altceva.
Acum...
Acum, suntern la marginea unei pdduri de sal-
cAmi, cu muste multe, foarte multe. Vin la gunoa-
iele, ldsate de- acei cari au trecut inaintea noastrd.
Cortul ma', este Inteo vAlcea, la umbra unui pär
padurej.
Dupd amiazk ne scoald o vijelie mare urmatd de
o rupere de nori. Cortul tinde Bd. devie aeroplan,
jinem cum putem 'de el, eu, aghiotantul si cele cloud
ordonante. Din neprevedere, n'am Idcut sanjurt si vAl-
ceaua conduce un sivoiu dea pA, adunat dupd Indljimi,
care ne obligd la cura pre otului Kneipp, cu totul nedo-
Seara, iau masa In pat si noaptea somn fArá
vise.
A cloud zi, odihnä PAnd seara, and plecdth din
nou ; mai avem cloud etape pftnd pe front. Cum
harta aratd a nu mai sunt drurnuri batute pAnd
acolo si cum vremea ameninjd a ploaie, voi pleca
mai de timpuriu sA scap de dealul ce domind satul,
cu zittä si pe uscáciune.

www.digibuc.ro
 24

MA' la ora plechirei, ambulanta diviziel isi ali-

niazä träsurile, langa bivuacul men, sub cerul liber,
neascunse de aeroplane. Gdndul cd la mai putin de
200 m., am cinci trdsuri cu dinamitä suficientä sä
fac sa sard tot batalionul in aer §i cd bombele tri-
mise lor, ar putea sA facd acest bucluc, ma' Indeamnd
a cere comandantului, mascarea ambulantelor.
Pând azi Insä, nici un aeroplan inamic. Nemtii nu
ne-au simtit, cii toate, cd multe din trupele noastre
li terminal' marsurile ziva, când aeroplanele ne
puteau descoperi. Ori poate §tirile ce le puteau cu-
lege pe alte cài, erau destule pentru a mai uza
de aeroplan, care ne-ar fi dat de bänuit cd cunosc
intentiunile noastre.

17 ¡Lade.
La 3 klm. Nord de Grivitza (jud. Tecuciu)
Mar§ de 20 klm., pe grindina, ploaie si vânt mare.
Drumnl de care,. ce urmam e cu totul desfundat. Oa-
menii merg muiati pând la\ piele, alunecând la fie-
care pas ; picaturile marl de ploaie i piatra ne lo-
vesc dureros peste fafa i maini. Biéfii cai brag din
rasputeri. Patraritul saturat de apa, nu o mai pri-
meste; Tnergem in mocirla Villa la genunchi ; nici
nu facem mai mutt ca 2 klm. pe orä. Bine ca am
apucat sä urcam dealul Mândrestilor, incä uscat; alt-
fel nu mai ridicam träsurile pe hlisa.
Noaptea vine mai repede ca de obiceiu, i intu-
nerian ne aduce singura i ultima piedicä se nu o
aveam pftnä atunci.
Ne indreptam cu busoia catre Grivita, prin valea
HerätAului, larga §i putin adâncä, mai mult o
cut& de teren'.
Läsäm in urinä o pozifie veche ruseascä, §anturi

www.digibuc.ro
 ii retele de sartnä in forma de dinti de ferasträu'
-far la dreapta zarim pentru prima oarä in 1917, ve-
chile noastre cunovtinte din anul trecut, rachetele
inninoase de pe front,ale nemtilor bine Inteles,
caci noi nu avem pana. acum.
Tunul se simte mai de aproape, iar cerul e lu-
tninat in directia clei pe care mergem, de fascia unui
proector, care trebue sä fie foarte departe, dar foarte
puternic.
Suntem pe front.
Norii se raresc, un \rant generos i-a gotta. Cate
o stea apare ca o lumina tremuratoare i timida, apoi
alta i in urtnä sute i mii.
Numai luna sta inca ascunsä de norii prini par'cä
in cue de Magura odobevtilor. Dar, o vtiu cä e acolo,
dupa cum in timpurile de finer* i pacepe dru-
inul cazarmei,vtiam cd la cutare casa, dupa per-
deaua ferestrei se ascunde o fatä frumoasä.
Tunul se aude tot mai distinct, rachetele sunt mai
dese, lumina lor mai tare, proectorul mai aproape ;
dupa 6 ore de mers ne oprim langa un put, unde
bivacuase cu 24 ore mai inainte al 9-lea de vanatori.
Directiunea o urmasem dupa busolä, iar distanta
in ore de mers. Nu ne-am invelat.
Padure nu existä. Devi suntem numai la 10 12
klm. de Siret, trebue sa bivacuam in plin camp. as-
cunzând trasurile i corturile cu buruieni. Cand ne
culcam, cerul e cu totul senin, dar luna a apus ;
nici nu mai avem nevoe de ea.
Dimineata ne scoala un duel de artilerie formida-
bil. Nemtii trag un obuz cfe calibru mare asupra sa-
iului Orivita, unde probabil, au vazut mivcari de
coloane, pe ste zi.
Distanta de tragere trebue sa fi fost 12-15 klm.
tn ceata diminetei se vad catre apus 2 baloane cap-

www.digibuc.ro
 26

tive ; nu putem preciza dacA sunt germane sau ruse.

Aeroplanele du§manului n'au venit fna la noi, dar
ca pretautiune, depArtAm trAsurile de explozibile la
400-500 m., §i adAncim pentru oameni, §antul §o-
selei spre Barcea,loc de adApostire in ca4 de atac
cu bombe- Dupe mask odihnA, mu§te. Multe, multe,
foarte multe. Le-a adunat rAsbolul. Si musca de
cAmpsA-i zicem ruralkfoarte asemAnAtoare cu cea
urbanA e mai lacomA, cAci lupta ei pentru viatA e
mai grea. Nevoia odihnei mA face sA alerg dupa tot
felul de leacuri, dar pAnA descoper unul mai practie
imi trece somnut.
Primele ineerairi dau gre§. Tifonul cu sau färä io-
doform 4nAbu§e, fumul, idem pe tine --e dar nu §i
mu§tele; pajul (ordonanta), cu pAmAtuful de pene de
strut (burueni), adoarme §i el la rAndul lui. Mijlocul
practic deseoperit (§i incA ne brevetat S. g. d. g.)
de a le goni e urmAtorul :
In cort, deasupra capului ;si la o inAltime de 50
60 cm., se IeagA o sfoarA orizontal. De ea se prinde
cu ace, un jurnal (vechi de sigur) care se tae la
partea de jos in fA§ii subliri. Aparatul functioneazi
in mod automat, cand bate vAntul, §i la câmp adie
totdeauna cat de putin,t-jurnalul se milcA, fA§iile se
lovesc -una de alta §i musca sboarA la alt camarad,
cu imaginatie mai putin bogatA. In curAnd sunt imi-
tat de mai multi.
Mai avem 10 klm. pAnA la SerbAne§ti, disearA ple-
'Om mai tArziu.

19 lunie.
In .0.durea i dunlele de nisip-erbäne0i
In noaptea de 18/19 plecAm din CAlmatui unde
bivuacasem 24 orela erbane§ti.

www.digibuc.ro
 27

Bivuacam in padurea rara de plopi mari i tufani

plantati pe micere dune fluviale din larA intre Tecuciu
Hanul Conachi.
Locuri cunoscute mie, cu ocazia manevrelor din
1909. Suntem numai la 4 klm. de liniile infanteriei;
impusca turile de arma i mitralierele se aud distinct.
De Sabea pot sa ascund cele 74 träsuri sub plopii mar/
urnbrosi, ce mi le vor adaposti de vedere.
Roatele se ingrop Oita la buctea in nisipul fink
care pastreaza Inca o parte din caldura insumata de
cu zi. Prevad ca va fi until dintre cele mai rele bi-
vuacuri ; numai de n'am sta mult. Dar padurea
ghicesc plinä de trupe, i e unicul loc mai sigur de
ascundere contra vederilor de sus, satele Iveti, Bu-
cesti, Liesti, Serbanesti fiind prea aproape de front.
Nu e vorba, i aci suntem sub bataia tunuiui.
Pe drum auzim multe : nemtii au aflat de sosirea
noastra pe front ; faceati bai cu Rusii in Siret; ofi-
terii dusmani au luat masä comuna la Pasti ; ba un
tavaras" i-a anuntat cu cate-va zile' Inaintea sosi-
rei noastre, cam In termenii: De-acuma plecam, vin
Románii".
Si noi, cari am mers 11 nopti, i ne-am ascuns
ziva in paduri, ca dusmanul sa nu afle miscarea
noastra!
In sfâ rsit, nu prea avem incredere in aliatii nostri
si când vedem un duläu mare,-numai trup-un a-
nimal frumos-purtând la butoniera insemnul rosu
al revolutiei soeiale, ne intrebam : Ce poate pricepe-
aceasta bruta din marxism si din drepturile omului?'
Am fost ehemat la divizie. Cancelariile instalate
intr`o casa sarAcacioasa din. Serbanesti.
Ce-i mai bun, e luat de Rusi si de artileria grea
sosita inaintea noastra.
Satele sunt evacuate de locuitori, cari,bivacheazik

www.digibuc.ro
 28

ni0e baraci mizerabile, fäcute de ei insä0 pe va7

lea Flerataului j Calmatuiului.
Toate aceste sate erau odatä bogate, cum n'am
mai Vazut restul Wei ; astä-zi sunt o ruina. Nu
4oar, a le-a daramat bombardamentul du§manului.
Cat au stat Ru0i ad, Nemtii n'au lucrat cu mijloa-
xele obipuite ale tasboinlui, ci faceau propaganda
se fraternizaln schimb mai tot ce este stricat se
datore0e iubitilor no0ri aliati i tovara0 (ei ii zic
protectori).
Nu mai existä garduri, tii i ferestre ; nu mai
existä vii, atât de multe in 1916.
La divizie, am discutat asupra insdrcinärilor ce
avea sä ni se dea. Este India oara, in arm'ata noas-
tra, and dirviziile au unitäti mai mari de geniu, §i e
o oarecare tatonare in intrebuintarea noasträ. De-
ocamdata e vorba de puturi §i drumuri. La fntoar-
cere vad inmormântarea unui soldat rus. Muzicantii
prins notele de cei ce merg inaintea lor.
Ma impresioneaza primul mort ce vad in 4917.
Dar, g4ndul cä poate §i acesta a luat parte la de-
vastärile facute cu salbaticie i färä nevoe de cama-
razii lui, ma face sä nu-1 regret §i sä ma uit mai cu
Aragoste la resemnatii no0ri soldati.
De la 7-19 lunie, au mers 180 km., numai noap-
-tea, trecând prin greutäti une-ori mari. Nici un om
ramas In urma, nid unul nu e bolnav.

www.digibuc.ro
 II

Sectorul Nimoloasa.fundeni-
tungocilerbbesti

www.digibuc.ro
WO<»WO<3>V.0
OA /A -A

20 Iunie.
Pildurea Serbäne0i
Divizia noasträa 9-a---ocupdtraqeele de p e malul
stâng .al Siretului, de la Odaia Preotului stef an (ceva
mai la nord de inbucAtura Bârladului) pâni la Fun-
deni inclusiV.
Avem la dreapta, divizia 80 nisä, cu care facem
corp de armath impreunä, iar la stânga pe malul .

drept in fata Isiämoloasei si Costienilor, Diviziile 44-

a, 13-a, 5-a române si a 30-a rusä.
In Ova de artileriile divizionare. aproape toatä artile-
ria grea de care dispune armata noastra se a§ezä_
aci.
itigrämädirea aceasta de forte, cArora avea sä i
se adaoge allele mai tarziu, ne convinse ch ati are
O. se joace ulp ma carte intr'e noi si dusman. Se
vorbea chiar, ca intentia inaltului comandament ar fi
spargerea frontului neyitesc, din fata capului de pod
de la Närnoloasa, largirea sparturei si mars in di-
rectia oraplui Râmnicul-Särat, fortând ast-fel api-
rarea dusmanä de pe Siret §i Putna sä-§i päräseasca
pozitille ori sa capituleze.
Frontul ce ocupam are o lungi me de peste 17 klm.

www.digibuc.ro
 32

$i este natural sä mi se dea mai mult, deoarece Si-

retul formeaz5 in fata noasträ o piedica puternick.
lat 100-200 m. si adânc pânä la 5 m.
Azi am intrat in rolul nostru de adevärati pionieri..
Constructiunea lucrArilor de fortificatiune grele, cari
cer cunostinte speciale si nu pot ft fäcute de infan-
terie. Am inceput nn post de comandà cu 11 came-
re, pentru divizie, in padurea *erbänesti. Lucreaza-
la el 6 plotoane, sub conducerea capitantilui P.
In timpul trsärei, apar 3 aeroplane germane. Alte
3 de ale noastre, le intâmpinä. Luptä aerianä nehò-
tärâtä ; cele nemitesti se retrag, dar iar se reintorc ;
bombardament aerian. O baterie in pozitie aproape
de noi trage färä rägaz. Aeroplanele lor o repereaza
si in curând câte-va obuze dusmane vâjie deasupra
capului. Dupa prima emotiune trecuta ne vedem de
treaba in liniste, sl un soldat ne aduce un obuz ne-
exploadat, care cazuse la vre-o sutä metri de noi ;
avea calibru Celelalte unitäti le-am impar-
tit la diferite lucräri : un adapost de bombardament
la conacul Odaia Berea, unde s'a instalat acum di-
vizia, constructii si reparari de drumuri, puturi, etc.
Dupl amiazA vedem douà baloane captive ger-
mane si unul rus ; cum vântul sun mai tare, cel
rus coboarä;- nemtii insä tin atmosfera mai departe.
Catre searl furtuna. Nu plouä, dar s'a racit dea bine.
Ne-a gonit mustele. In schimb ne credem in Sahara;
Simunul intuneca cerul §i nisipul no umple ochii,
nasul si urechile iar mersul in contra väntului este
aproape cu neputintä.
De 2 zile ne-am mutat In locul unei coloane de
munitii rusesti, pe o linie de plute batrâne. Nisipul
ceva mai vârtos dar avem eel putin o sAptamânä de
lucru, pentru curatirea locului ce-1 mostenim.
Rolul meu, de comandant al geniului divizionar, e

www.digibuc.ro
 33

In tran*ee

Arunchtor de grenade
3

www.digibuc.ro
 35

greu. Pe langa lucrArile ce le fac pionierii, telegra-

fistii i podarii, eub ordinele mele directe, trebue sA
-cunosc la perfectie toatA pozitia ocupata de divizie
vederile comandamentului sA lntocmesc un
proect de complectare a lucrArilor. avut timp
pinA acum, sA vAd ¡muffle infanteriei, dar am autit
ci Rusii n'au lucrat mult. Cea mai mare parte a sec-
-torului e organizat /rite& singurA linie, fArA retele de
TovarAsii se bazau numai pe Siret si pe buna-
-vointa amicilor de pe malul drept.
Caracterul principal al serviciului meu este preve-
derea. Acum, nu se mai face rAsboiul ca mai inainte,
numai cu avantul ; puterea distrugatoare a armelor
de foc moderne si in special a tunurilor grele si
surprizele ce pot esi din actiune mai cu searnA a-
tunci când nu e pregAtitA suficientimpune, cA daca
Ind sA faci un pas sigur inainte, sA ai piciorul spri-
jinit inapoi,tot asa de sigur. Si aceastA siguranta
se capAttt prin fortificarea Mt mai solida a terenului.
De aceia,_ in rAzbolul de pozitie chiar atunci, când
esti hotArât a porni oferfsiva, pregátirile trebue sd le
incepi .prin intArirea pozitiunilor ce le ocupi. Aceastä
inlArire trebue fAcutA in adâncime, pentru a limita in
-caz de contra-atac inamiC, succesul lui eventual, pe
un spatiu cat mai mic.
Constat ou Were de rAu, cA In aceastA privinta,
nu prea mA lovesc in idei cu camarazii din statul
-niajor al diviziei.
Dansii gäsesc, cA nu este nevoe de atâtea lucrari.
Increderea lor in succesul probabil al actiunei ce
suntem pe punctul de a pregati e asa de mare, in-
cat privesc lucarile de fortificatie, ca ceva secundar.
Curn relatiunile noastre personale sunt foarte bune,
cum diferenta de pared, nu e de at chestiune de
-dogma, mâ multumesc pentru un moment, a executa

www.digibuc.ro
 36

strict ordinele ce mi se dau, in spiritul lor, lasancr

timpul i itnprejurarile sa aduck supremele argu-
mente.
Desigur, cd Increderea in succes li onoreaza ; dar,..
prevederea totul la rasboiu. De ce nu am avut'a
in 1916 De ce attam iitäritia timp, cel putin lini-
ile 0!tului Argesului ?
i

Peste zi sunt chemat de mai mutt() ori la coman

dament ; invapm a ne cunoaste i stima ; eu at'at
mai bine pe.ntru viitor.

22 Iunie.
Unitatile mete continurlucrarileincepute. Sapatura,
postului de comanda va fi terminata- azi, sau cel mult
maine la amiaza. Ne trebue insa rnulta lemnarie pen-
tru blindaje si cum dirt padurea, secatuita de Rusir
nu mai putem lua, iar depozitele din Odle lvesti
Hanu Conachi aprovizioneaza in prima linie artilerix
grea, lucrarile noastre vor suferi tnarziere.
Am impresia ca comandamentul priveste cu indi-
ferenjä activitatea noastra. Oare nu cumva, ceia ce
facem, n'are alt scop de cat o intrebuintare oare-
care a timpului. ?
Este drept, 'frisk ca adaposturile ce lucram acum sunt
destinate cartierului diviziei, iar generalului nostru ii
surd indiferente. Toata ziva il vezi printre soldatii
lui, prin- transee,,,bivuacuri, stand de vorba cu eL
Anul trecut pe and conducea cu clibacie i vitejie
o divizie, in Dobrogea i la Neajlov, in cursul
telor, cand i se ¡Area ca nu merge bine la vre-un
flanc, pornea cu nelipsita havana In gurk lasand
vorba : Eu ma duc la... (cutare) l edea printre oa-
meni cu un calm netulburat. Unui astfel de soldat
desigur--nu-i prea plac adaposturile.
Probe de acestea, de curaj si calm sunt foarte fo-

www.digibuc.ro
 37

ositoare pentru ridicarea moralulul inferiorilor, ofi-

ieri i soldati, i, in divizia noastra, toti sefii mai bá-
trâni in grad nu si-au crutat viata pentru a da acest
frumos exemplu. Dar sunt unii (si printre acestia
Germanii) care îi in comandamentele i coman-
llantii mult inapoia frontului, unde nu-i poate emo-
Vona peripetiile luptei vazute cu ochii proprii. Acolo
cu telefonul la ureche i harta dinainte, seful da or-
4iine lämurite, inregistrate cu linite in scriptele des-
-dilate a stabili räspunderile, si a crea o baza istoriei.
Pe front mentinerea moraIuluii dirijearea execu-
priveste pe cei mai miei in grad. In fine o a
ireia scoala mijlocie pare a fi cea mai practica si
buna in rezultate iar pe deasupra potrivitä firei noas-
tte românesti.
Asta-zi imi fu dat sa asist la un duel de moarte.
Atacul unni aeroplan dusman in contra unui baton
.captiv de-al nostru. La ora 95° ma pregätean sa plec
in inspectia lucrarilor de la Odaia Berca.
Aud un zgomot slab de motor. De sigur un avion
dusman indepartatmi-am zis,dupa ce cercetai in
.zadar cerul albastru. Avionul era Insä deasupfa ca-
pului meu, dar foarte sus. Asa m'au asigurat in
urmt--ai mei. Nici un tun antiaerian, nu-I supara
(Iealtmintrelea nici nu ar fi avut efect.
Merg pe jos spre cuartierul diviziei si am un sfert de
dceas bun de facut. Catre rAsärit se vede balonul nostru,
care avea un observator de artilerie, in nacela,
-etand nemiscat in atmosfera
De abea ajuns la comandament, ca i auzim spar-
gfindu-se, in directia balonului, srapnelele tunurilor
antiaeriene ; ghichn inteo clipa drama ce se petrecea:
aeroplanul inamic ataca aerostatul. Ofiterii es din biu-
rourile lor i privesc cu emotiune peripetiile luptei.
Aeroplanulca o pasare de prada cu aripele intinse

www.digibuc.ro
 38

se arunca spre balon. Artileria trage cu desna-

deiduire--- dar rezultatul e slab.
Se aude acum i facanitul mitralierelor sectiel de
protectie apropiata a aerostatului, si al mitralierel
aerOplanului ; el e acum la Inältimea balonului. A co-
borât ad in zbor picat de la inaltimea fantastica la_
care venise i ocoleste odatá sau de dota ori ba-
lonul. La un moment dat se vede o forma omeneas-
cA stispendata de un parasut, aruncandu-se in vid
Era observatorul.
S'a grabit", exclamarn cu totii, i-a fost frica" !
Nu, nu s'a grabit. Cad o clipa mai drziu, balonut
aprins, inteo Naltoare de flacari si fum, coboara brus
trecand ca un meteor, pe lânga omul si parasuta
ce venea usor la parnant.
Drama e sfârsitä. La intoarcerea neamfului, se eon-
centreaza asupra lui un foc de intern, tunuri, mitra-
Here i arme, fara rezultat insa, cad vireaza brusc
des in toate sensurile ca sa scape de pedeapsa,
norocul il ocroteste.
In scurta descurajare ce ne cuprinde aud in urma
mea pe maiorul francez M. care cu talentul de ca-
racterizare al naliei sale, conchide :
Hein 1 11 a du culot, le boche 1"
Aflu in urma cä balonul era al nostru (nu rusesc-
ctun ziceau unii). Ofiterul care si-a scapat viata cu
parasutul e subloc. Rally din artilerie.
Se zice, a din baton ram asese doar scrumul. Fu
sese aprins prin actiunea gloantelor fosforescente
asupra hidrogenului.
Dupa intimplarea aceasta, se aduse critici ar-
tilerieiantiaeriene, care f u invinovatitä ca trage de-
mântuialä, critiei aviatiei noastre, care a stralucit prin.
absenta el, critici la adiesa mitralierelor balonului,
carora li se imputa ca n'au avut oamenii la posturi.

www.digibuc.ro
 39

In fine, e usor sa eriticam noi, cari trebue sa

ne marginim la banueli de tot felul. Dar, desigur, cA
ancheta ce se va face, va stabili vinele i vinovatii
de-au fost--si Invatamintelè de tras i aplicat pe
viitor.
Nu ma pot insa opri, de a nu admira -putin i pe
neamt. Ce curaj i ce devotament pentru patria lui 1
De-ar servi ca exemplu, unora dintre ai nostri cari
inca se codese.

25 lunie.
Nici un -eveniment deosebit pe 23 si 24. Aceleasi
.recunoasteri de aeroplane amice i dusmane, ace-
leasi bombardamente terestre i aeriene. Am vazut ún
Caudron" cu doua motoare. Eri, conferinta la divi-
zie cu sefii de sectoare asupra lucrarilor de facut.
Stabilim locurile adaposturilor de mitraliere si de
comandament. Divizia a renuntat la postul de co-
manda din padure, la care am lucrat cu aproape
toti oamenii 4 zile. Vom incepe altul la cota 29 ma-
rind si complectânenn mic adapost rusesc ; e nu-
mai la 2 klm. de liniile inamice, ascuns la marginea
vestica a padurei. Lana el un observator cutrei etaje
bine lucrat, de unde se vede pozitia dusmanului si
mai departe, pierzAndu-se in zare, satele Putnei
RAmnicului Sarat ca cele doua capitaleasta-zi in sta-
pAnirea nemtilor. Echipa de sosele repara noaptea
soseaua ce duce la podul Lungociu ; se aude si ina-
micul cum lucreaza la adaposturi i retele, se aud
carutele care le adut materiale pe pozitie. Artileria
grea Ii reguleaza tr agere a a supra liniilor
satelor intArite de dusman, Nanesti i Calieni.
Unul din ofiterii de artilerie cari trag in -Nanesti
este fiul preotului de acolo. Cu ce durere, trebue

www.digibuc.ro
 40

510 faca datoria bietul bliat, tragand poate in casa

lui, vi in parintli lui

26 lunie
Primesc de cu sear& o insarcinare i mportanta: re
cunoasterea Siretului pentru trecerea lui in ofensiva.
Vom avea de %cut trei poduri de vase in dreptul
Fundenilor, de rechizitionat si adunat toate barcile
particulare, si de recunoscut reparattile necesare po-
dului de fer de la Lungoci, distrus de Ru§i anul trecut.
Peste noapte trimit trei sergenti spre a recunoaste
toate barcile aflate in cele trei sectoare ale diviziei,
aduc doi batrâni refugiati din Fundeni cari cunosc
perfect Siretul.
De dimineatä Wee cu Locot. N Sub.lt. St. si Xl. spre
a recunoaste podul Lungoci, iar Sub.lt. T. cu ba--
trânii la Fundeni -spre a recunoaste locurile poduri-
lor de vase.
In drum, trecem pe Fang& postul de comanda al
brig. 18-a iar de acolo mergem rfe soseaua Lungoci.
'De la debusarea ei din §oseaua Tecuciu-Galati, so-
seaua Lungociului este in linie dreapta si trece la
100 m de coturSiretului la viile Calienilor,72ocupat
de inamic; locul este ses si nici un obstacol nu
poate impedica pe -inamic sa traga in noi cu ce are
pofta. Devi formam un grup destul de vizibil cinci
calareti nu ne supara nimeni. D ealtmintrelea din in-
formatiunile ce avem, toata ziva forfotesc soldati
grupuri mici pe §osea, dupa treburi WA a fi jenati
infra nimic. Mai mult aproape de Lungoci sunt dauä
puturi cu apa bunk la care vin sacalele regimentare
toata ziva, ca incarce provizia racoritoare. Aproa-
pe de Lungoci, descalecam si o luam pe jos. Cele
doua aeroplane inamice, atat de bine cunascutene

www.digibuc.ro
 41

tlictisesc §i asta-zi cu vizitele lor. Paharele §rapnele-

or artileriei noastre, cad vâjiind aproape de noi
iiindca nu mai e de glumit §i nu voim o moarte a§a
putin glorioasä, ne ascurtdem pentru cateva clipe
In §antul satului.
Dupa ce s'au mai lini§tit lucrurile intram in Lun-
goci, pustiit de bombardament §i de Ru§i §i cerând
o calauza maiorulni G. din Reg. 36, plecam mai
departe in tran§ee. Intram in ele printr'un lung §ant
de comunicatie trasat in zig-zag. Tran§eele sunt lu-
-crate de Ru§i din anul trecut, chiar pe malul Sire-
tului §i domind apa cu 3-4 m. 8Alärii1e au crescut
pe parapet §i marginile §antului §i îb ascund destul
de bine; in schimb trebue sa mergi cu mâinile in-
tinse In fate obrazului din cauza ghimpilor §i paian-
jeni§ului. Pe malul celalalt §i numai la 100-200 m.
de noi sunt tran§eele celorlaltise vad bine, prin
trenelele noastre.
In sar§it dupa câteva luni de nevedere, iata-ne
din nou in fata amicilor no§tri Fritz, Bai Ganciu ori
Alustafa, flU tim bine care, caci circula §tirile cele
mai contradictorii asupra nationalitatei vecinilor de
peste gana. Mergem mereu prin §antul cotit, uitân-
du-ne prin toate crenelele, doar vom vedea ceva
§i ne intalnim cu primii soldati români, strajeri ai
Siretului. lau ceaiul de dimineata. Fritz probabil bea
tafea cu lapteromânesc. Dar cum e laptele gros,
trebue sa i se apiece in curând. Pe când inaintam
mereu, o lupta aeriana ne atrage din nou atentia; §ase
avioane romane contra doua germane, care fug. Cru-
tea de Malta da inapoi, dar probabil ca §i unul de
al nostru a fost atins caci il vad aterisfind in spirale
elegante.
Ajungem In fine la un cot al Siretului, de unde
vedem podul la 200-300 m. de noi. IL fotografiez
de doua ori i fac planul reparatlei cu It. N.

www.digibuc.ro
 42

Lucrarea va fi grea §i va cere mult timp. Pentru

fotografiere trebue- s e§lin cu jumAtatea corpulai
afarä din tranve §1 Fritz vegheazä. Dar Inainte -de
toate, daforia. Aeroplanele lor se Intorc, artileria
noastrà le la In primire I a lor if räspunde. Un
sergent de la mitraliera lui 36 a identificat o baterie
de 105 germanä, care trage din ville Näne*tilpr, In
fine, treaba terminatd, ne intoarcem inapoi; trecem
pe lângd cele douA puturi cu apä bunä, i ne gändim
a ne potoli setea, dar douä gäuri proaspete de obuz
de 150 ne-o tae. Fritz s'a Indracit. Trecem pe la
brigada 18-a Infanterle unde ni se serve§te un cealu,
iar de acolo pe- la artileria grea unde ni se oferä
aperitive. Dupä mask raport asupra celor recunoscute.

28 lunie
Eri am fost din nou cu Lt. Colonel de Stat Major
T. §i malorul francez M. In trawe ca sä complec-
täm §J verificArn recunoterea It. T. relativä la a-
legerea punctelor de trecere peste Siret In dreptul
Fundenllor. Timp de 4 ore am vizitat aproape
tot sectorul brigäzei 17-a Inf. Consiliul nostril a
gäsit recunoa§terea lt. T, foarte bund, numal locul
podului din deal, a fost mutat mai sus din motive
tactice.. La Intoarcere, sunt oprit la masä la popota
diviziel unde mänânc pâlne albä §I beau vinbu-
nätäti oprite muritorilor de rând.
Ca desert mi se oferd... o discutie Ocilla' antige-
nistä. Procesul ce se face de mult ofiterilor armei
genlului, continua §i acipe cámpul de luptä.
Am potrivnici multi, Intre care i maioral francez,
Necazul infanteri§tilor are o obâgie destal de ve-
che : de pe vremea când comandantii de brigäzi
regimente de infanterie, se recrutau mai mult dintre
fo§til ofiteri de geniu. i aceastä rancunk Are oare-

www.digibuc.ro
 43

Post de prim ajutor

Ambulanjil divizionarti

www.digibuc.ro
 45

care Nine!, Cu toate acestea, sustin In fata potrIv-

nicilor mei, cd alegerea persoanelor destinate In
viitor Inaltelor comandamente nu se poate face nia
pe bazele vechi 51 nici pe cele noi, adicä, a alege-
numai pe acei cu 5coli de räzboi.
Se poate Intâmpla i s'a Intâmplat, ea elemente-
admirabil dotate din punct de vedere intelectuaI,
cari au fost elevi 5i apoi profesori sträluciji, cad
au condus birouri de stat major 51 an manevrat
minunat multe brigäzi, divizii 51 armate pe hârtie,
sau pe câmpul de manevrä, sa fie apoi pu5i In fata
realitätel, adicä a pericolului 51 a rdspupderel, 51 sa
se arate cu totul inferiAl calitätilor ce trebuiau sä
aibä. Cäci lnainte de toate, comandantul trebue sä
Ee un caracter care sä stäpâneascá sbuciumul in-
telectual 51 virtuozitatea saln arta militarä, i acea-
sta nu se face, se nape.
In sustinerea acestor idel le arät Unii din actualli
comandanti, cari s'au impus mai mult prin caracte-
rul lor, dar cari n'au avut 5coli de rásboiu, 51 din
potrivd altil cari erau tobä de carte dar lipsiti de
firea potrivitä 5efului, cari In prima parte a campa-
niel au fost retra51 fortat din armatä din cauza lip-'
sel acestul caracter.
In inflácirarea discutiei, alunecam Incet lncet,
catre alte chestiuni generale. Sustin cä nu. exista
5E1* rázbolului,-cel putin nu este o 5tiintd pozi-
tivä. Ca proba: nic1 unul dintre marif scrlitori mi-
litari n'a prevázut nic caracterul, nlel durata las-
bolului actual. S'a dogmatizat prea mult pe baza
de constatärl experimentale; apol s'a clasat, s'a a-
ranjat totul pe cursurl 5i ani de studil; s'a chemat
omul destul de inteligent ca sá le poata asimlIa
in crizele cele maiarozave prin care trece eul ome-
nesc i s'a dat conducerea rnuljithei armate 51 or-
ganlzate.

www.digibuc.ro
 46

Cu totul altceva d?. cAt InvitMura, precumpá-

neste la räsbolu. Bunul simt, inteligenta Iniscutá
un caracter nelováeinIc, nu se pot inlocui cu toate
cartile lumel r Dar ora e tArzie... Obositi de cele
facute auzite, unul ate unul, se retrage ; iar
noi, cari am discutat cu destulä InfläcArare, plecäm
la rAndul nastru.... fte-aye cu pArerea lui.

.1 Julie.
lar mi-am neglijat cAte-va zile notitele. In acest
timp am fost foarte ocupat cu recunoasteri pe frOnt.
Am väzut toate sectoarele. Ce 'deosebire Intre la-
cfárile vAnätorilor i acele ale restului infanterlei !
Par'cd ar fi altä armä. Ce Ingrijire, ce munch' i ce
consideratie s'a dat de ei lucrärilor de fortificatie I
ce de nemultumirl n'am avuf pentru luerärile
unora dintre ceilalti I
Se pare a vAnätorli au profitat mai milt de
scoala noasträ de la Husi.
PAnA una alta, nemtii ne-au mai achitat azi un ba-
Ion. In urma ace stei isprävl, am inartat irnediat unul
de al lor si profitAnd de vAntul favorabil ne-au &I-
mes in liniile noastre I un balonas de härtie um-
plut cu hidrogen, pe care era tipAritä fraza : Balo-
nul german nu poate fi distrus".
De necaz, l'am trimes aviatiei noastre cu tradu-
cerea urmátoare : Distrugeti-I deocamdatä pe a-
cesta !" Incolo duel de artilerie destul de amortit.
Companille mele lucreazä adaposturi pentru infan-
teiie pe pozitia

2 Julie
0 revansa I Aeroplanul care ne-a distrus eri ba-
lonul, a fost doborAt si el la randul lui de mltra-

www.digibuc.ro
 47

Herne noastre. Pilotul a fost nefs, iar observatorul,

un ofiter german, luat prizonier. Acesta si-a arätat
pdrerea de tin cd a cäzut prizonier, mai cu seamd
a zis elcd peste cate-va zile urma sd se logo-
deascd la Bucuresti cu o romancd. Auzl obräsnicie I
Nu stiu dacd neamtul o fl spus adevärul, era to-
tusi vizibilA multumirea lduntricd cu care ne Impär-
tdsea intimitdtile. Ne luase tara, ne lua si femeile
Pe deasupra si vestile cari ni se strecoard din
teritoriul ocupat, cu deosebire de la Bucuresti, a-
runcâ o lumind cu totul uratd asupra unei pArti a
femeilor noastre. Pe langd unele care ei-au fäcut
datoria pioasd de. a Ingriji de rAniti _si suferinzi,
multe din ele dupd trecerea primelor clipe nesigure
a schimbärei de regim, au uitat de suferintele nea-
mului, continuand cu mal multd furie, viata usoard
de plAceri, care ö duceau Inainte,
Poate nenorocirile prin care trecem, vor mai rds-
coli In viltor, In sufletele lor si ale noastre, senti-
mentele frumoase care se cheatnä: iubirea de lard,
de neam i demhitatea
Färä voia mea, mi-aduc aminte de o bulgäroaicd
cunoscutd acum cati-va ani, care sustinea cu o con-
vingere plind de fantaism, cd Bulgaria lor e mai mare
mal frumoasd, mai bogatä ca Romania, cd Intr'un
viitor rdsboi, Bulgarli ne vor face praf, etc. etc. A-
ceasta era Inainte de 1913. Dacd continuant a o
contrazice, cu sigurantä cd ne'luam si la bAtae.
Eram Insd -Intr'un restaurant din Viena si purtam
unif orma.
In schimb la noi ce vedem ? Ale noastre Isi cresc
opii fArà nici un sentiment national. SI goana dupd
nurse" e generald.
Cat despre influenta educativä nationall a Oran-
celor asupra copillor lorn'avem ce spume.
Fiind cu totul Inculte §i formate pentru a ris-

www.digibuc.ro
 48

punde numai nevoilor animalice, n'au ce insufla

progeniturei lor.
Lipsä totald de educatie 5i sus, 51 Jos.
Si cate am mai vdzut 51 In partea aceasta liberd
a Romaniei !
Am Intalnit la la5i o doamnäsotia unui camarad
al frieu, Intampinandu-md cu zambetn1 pe buze, ve-
seld 5i bine gdtitá : Stii cA Jean e prizonier?"
apoi blestemd greutätile cari se descoper cu-
poanele de mátasd, etc. etc. *1, bietul bdiatt, prizo-
nier de la Turtucaia, poate spärgea In acest mo-
ment pietre pe 5oselele Bulgariei !
Din cand In and, un costum de crucea rosie ne
mai face sd sperdm la o Indreptare In viitor.
Dar de cand cu oarecari scandaluri prin spitale
5i cu epidemia de tiphus exantimatic, numdrul tor a
descrescut simtitor, dar sacrificiul vietei celor rd-
mase, a sodlat putin pdcatele celor plecate.
*1 de ce nu putem spune 5i noi ca acel Englez
Dad Englezul are atatea calitáti, aceasta se dato-
re5te filnd-cd are... mama englezd.

7- lulie.
Am fost foarte ocupat vremea din urmd, ziva ca
noaptea: a5a se 51 explicd ca de cinci zile n'am notat-
nimic.
Divizia m'a Insdrclnat de a centraliza 5i sistema-
tfza lucrärile de fortificatle. De altmintrelda aceasta
cddea In Insárcinarile mele. Panä acum, In fie-care
seetor se lucra cu totul independent.
S'a intämplat chiar cA linille succesive sd nu se
lege unele cu cele ale vecinului. Am constatat
nu s'a convins incd toatá lumea de nevola de a ne
Intiri cat mai bine 51 mai repede. Necesitatea add-

www.digibuc.ro
 49

posturilor de bombardament nu a fost simtitA de.

-cdt In momentul cand pierderile ce ni-. le producea
inamical zilnic, au inceput a fi mai simtitoare.
Imediat, unii au cerut un foarte mare numAi de a-
dAposturi, mai multe de cat trebuiau. Aitli, au re-
curs crearea de adaposturi, rare vi putin solide
cuprinzAnd ate GO ()amen', un lucre cu totel con-:
damnat In prezent. Un obuz de calibra mare, pa-
trenAnzd In acest adApoit, omoarä dinteodatä prea
multi oameni.
Companiile de pionieri sent Impärtite In tot !an-
gel sectorului i lucreazA slngure ori ajutate de in-
f an terivti.
Depozitele de materiale de la Ivevti vi H. Conachi
nu ne pot satisface cererile de materiale de cari a-
vem nevoe, iar lipsa unei coloane de transport pen-
tru material de genie ne forteazA a Intrebuinta trA-
surile de aprovizionare ale corpurilor la aducerea
sartnei ghimpate l lemnArlei.
De cate-va zile se vorbevte despre apropiata noes-
trä ofensiva. Se vede cA Nemtli au shntit-o, cAci
nevoia de informatil 1 deci de prizonieri, I-a lmpins
la o incursie -ce-au fAcut-o In noaptea precedentA
In Hale diviziei 14-a peste Sire!. Dupa un born-
bardament violent, au atacat un evind al pozitiel,
dintre malul drept al Siretului vi ImbucAtura Râm-
nicului. Au pAtruns In tranveele noastre pe 40 m.,
sau luat ceva prizonieri, vi s'au Tetras la contra-
atacul nostru, lAsAncl 4 mill dintre care un cadet.

9 lulie.
Cinci baloane captive se proecteazA pe albastrul
cerului. CAtre miazd-noapte se mai zAresc pierdute
tu ceata diminetei 1ncA doua Rusevti. Artileria de
'bate .calibrele Ii reguleaz5 tragerea asupra lucrA-

www.digibuc.ro
 56

rilor inamice. In curând reprezentatia va incepe ; azi

nu e de cat-repetitia generall
Cunosc planul de luptá al diviziel, care se re-
zumá In urmätoarele : A mentine linia Siretului atftta
timp cftt corpul 3 de Aftnatä (divizlile 14, 13 l 5)
vor ataca de front In direlia Râmnicul-Sarat, apoi
pe mäsurá ee aeest corp Inainteazä, sá trecem pe
malul drept al Siretului, i protejând flancul drept
al corpului 3 sä lárgim spártura cátre Nord, Intorcând
astfel pozitia Nemtilor de pe Putna.
Rolul principal al batalionului este urmátorul : A
lntovär4i cu douä companii de pioneri i cloud
sectii de poduri divizionare, avant garda diviziel
a arunca ease poduri pe Râmnic. Materialul impro-
vizat wcesar este deja taiat pe dimensiuni §i depus
lângá biserica din Costieni. 0 aid misiune ce o am
este de a depozita In Fundeni i Costieni, retele de
sarmA cu Intindere repede, i a le tine la indemana
trupelor cad vor lua In raspär linille inamice, ca la
prima oprire fortatä, sä ne putem intäri pe loc,
M.S. a ceda terenul cucerit.
Sunt mäindru de rolul ce ni s'a dat. Am la dispo-
zitia mea o trupa' de geniu, numeroasd bine ins-
trunk dar nu Ii ascund cá executarea misiunei
noastre, va cere mari jertfe In oameni.
In sfâr§it peste cloud zile ne mäsuräin cu Nemtii !
Sunt sigur cä-i vom respinge, dar Intrebarea e pang.
unde ? De-am merge mAcar ['Ana la Arges, sA libe-
rAm BucurePii noOri ! Dar un sentiment läuntric ce
l'ascund camarazilor, mä face sä cred cä nu vom
putea merge a§a u*or.
Depinde de modul cum vor lupta RuOi i ce trupe
§i hicrári ne va opune inamicul Inapol. Stir!' di a
dat o mnre Importantá 1 pregatire lintel Buzaului.
Mi se pare ea bombardamentul nu are toati vio-
lenta, la care fi Weptat. Se zice, cA nu toate

www.digibuc.ro
 .51

baterlile 0-au regulat Incd tragerea §i a de mAine

va Incepe tragerea de efect.
Nemtli rdspund Insd rar. Din and ln and, trag
legArile Ive§ti, Lie§ti §1 H. Conachi, dar fAild
mult erect. Avem acolo depozite de munitil 0 mate-
riale de genia. Totu§i trenurile circuld noaptea cAte
odatd §i ztua. Para una alta, le-am tras un mic chful
Am Infiintat o gard in pädurea slid de Serbd-
ne§ti, care nu a putut fi descoperltä pdnd acunt §1
uncle descdram tot felul de materiale nejenati, de§i
e numai laP km. de liniile lor. E nostim, cánd noap-
tea auzim treand cdte un tren, cum ne a§teptdm
imediat la 2-3 loviturl de ale tor. Burn ! bum !
trenul urue mai departe !

/2 lulie.
Pe malul Sirehilui in dreptul Blehanilor.
In sfdr0t ziva cea mare a sosit Corpul 3 arma-
tä va sparge frontul nemtesc pe malul drept al Sire-
tului. Zilele din urmA bombardamentul a fost teribil.
Din observatorul postulai de comandA de la cota
29, am vdzut linille §i satele intdrite de Germani a-
coperite de nori de pulbere §i praf.
Säracele noastre sate, odatä a§a de lini§tite §ipoe-
tice In SArdcia lor. Ce se cheamd sd duci rdsboiul
pe teritorlui national !
Pentru cd atacul (nebula sd aibd toc In noaptea
trecutd, am plecat pe seard cu cele patru unitAti ale
mele (9 ofiteri, 700 oameni) la Nämoloasa. Drumul
e plin de coloane de munitii §i träsuri de tot felul ;
aproape nu este loc pentru scurgerea noastrd. Ne
mi§cdm tweet §i ea- opriri dese ; dar totu0 existä
reguld tinutd cu severitate de janclarmi: Tine-
dreapta, tine dreaptal
Intunericul e complect !

www.digibuc.ro
 52

Trec podul de la Blehant si intru Iri Namoloasa..

Dar ce ma mira e ca nu vad trupele noastre tre-
cand si ele pe malul drept. Oare nu SID fi Intam-
plat ceva nou, neprevazut ?
Ma opres la -postul de comandä al diviziel 14-4.
la Namoloasa, i cer In zadar legaturä telefonica cu
divizia 9-a. Mi se comunica In fine _ea ofensiva s'a
amanat cu 24 ore, Neputand sta in satul intesat de
trupele diviziei 14-a, ma inapoiez pe malul stang
lângA podul Blehanilor, cu speranta de a-1M com-
plecta lámuririle. Catre zi, bombardamentul Incepu.
cu mai multä furie. Inamicul ne trimite patru obuze
de calibru mare : Niel un
Lumina apare cand ne-am ascuns cum am putut
!titre buruenile sesului intins ca masa, dupa ce am
departat trasurile si am trimes call laOscui catre
Tudor Vladimirescu,
0 veste Imbucuratoare ! Eri armata II-a a atacat-
la Marasti. Succes mare. Prizonieri, 16 tunuri luate,
s'a ocupat trei dealurl. Ofensiva continua. Niel not
nu ne vom läsa mai pe jos !

14 Julie.
ln bivuac. Plidurea erbárieTti
Iata-ne intorsi Inapol ! La ofensiva proeCtata s'a re-
nuntat definitiv. Ce deceptie, ce descurajare gene-
rala
Rusli nu vor si mearga, multe corpuri au refuzat
si Inainteze, far ofensiva armatei 11-a care a dat si
mai didea roade atat de frumoase, a fost oprita.
Rusli sunt respinsl de Germani in Galltia si fug In
dezordin. Uriasul e mal mult ca ori cand un putre-
gai. i ce plina de emotli a fost noaptea trecuta
Neflind la curent nici de data aceasta eu schimba-

www.digibuc.ro
 53

-rea definitivA a proectelor noastre uitat ca de

obicei) am asteptat toatA noaptea la podul No. 3
dreptul NAmoloasei, Regimentul 34 Constanta,
drula trebuia urmAm In marsul spre Costieni.
Ofiterii si soldatil In mici grupuri, stäteau pe ma-
Jul Siretului ; umezeala noptel, zgomotul bombar-
damentului si enervaarea asteptArei ne Impeded sl
dormim. Se auzea convorbirile oamenilor In soaptA
ate un ras mai sgomotos, repede InAbusit.
La lumina felinarului d e la capul podului Berbec
Dumitru scrie o carte postalä.pentru Stanciu Gligore.
Si mai scrie mai vere, sä-mi rAspundä ce face
maica bAtranA, bAetii (avea cinci) si boil ?
SA lash' mai din vreme la präsitul al doilea cA's
-pApusoli mari..
Mai din vvv-rrr-e mme la prrr
Inchee asi"
Leano dragA tare rei dor de viatA si de tine".
. "

StAm ast-f el panA la 3 lb, dimineata, cand vedem

strecurandu-se pe podul pe care am fi trebuit sA
-trecem i In directie contrarA nouA, regimentele 7,
si 32 infanterie din divizia 5-a.
Ingrijit de, aceastA miscare, cu totul contrarA pla-
-nului de aztiune, WA ordine sau legáturA cu ai
mei si presimtind ca si de data acesata s'a Intim-
plat ceva neprevAzut, Incerc sA vorbesc cu divizla
Area la telefonul podului. Este imposibil nisi de ob-
4inut legAtura. Trimit un ofiter la divizla 14-a In
Blehani ca sd obtinA legatura de acolo, dar firele
telefonice sunt rupte de bombardamentul inamiculul,
-care bate satul cu furie. Chesoanele IncArcate zac
grAmadä pe drum, oameni si cal morti 1rAniti fn-
.curcá si mai rAu locul rAmas liber pentru scurgerea
<coloanelor noastre.
In Intunericul care persistA se vAd In zare satele

www.digibuc.ro
 54

Costieni I Fundeni, arand. Mai departe se zäresc

fulmänd fläcdrile tunurilor noastre si ale inamicului,
rachete luminoase i fäscia unui proector.
Artileria germand face acum tir de baraj : este
ora Inceperei acthmei noastre, pe care Nemtil
cun osc. In zadar Insd, aci noi am renuntat la pro-
ectele noastre frumoase, asa reriede spulberate ca
si visele carl tree.
Asteptdm confirmarea oprirei noastre.
Artileria dusmand trage acum in pod, dar neme-
reste mai malt In noi. pbuzele I srapnelele se sparg
and In Siret ridiand coloane de apd, and la
dreapta, la stânga, Inaintea si inapoia noastrL
Doamne ce sä mai fie si asta !
Incere sA numAr loviturile; imposibil ; Incerc sä
deosebesc obuzele d.e srapnele, dupd sgomot. Mi-e
foarte greu. Loviturile urmeazd una dupd alta la itv-
tervale mai mici de secundä, câte odatá mai multe
In acelas timp. Sunt cel putin cloud baterli care si-au.
In_gucisat focal act. Soldatil s'au ascuns cum au
putut dupd digal Siretului si... fad i Injurd de ne-
caz. Eu stau ghemuit in groapa felefonistului de la
pod, addna numai de 60-70 cm . si astept sfdrsi-
tul acestui lad, gándindu-md cu mintea
secunda viitoare poate sd pue capät unei -vieti atAt
de prost IntrelAintatd.
Dar dusmanul starueste. Crede a a atins poduL
Din.fericire scapd si el, si noi. Cum de nu am avut
pierderi, nu inteleg proectilele au cdzut si la 5-10
m. de noi. Dar dizul ne-a ocrotit bine.
La telefon chem in zaclar : Allo ! Alló ! Allo ! Su-
ici I Nu rdspunde nimenea
Hind lncredintat cA planul de actiune s'a schim-
bat si nevoind a avea pierderi nefoIositoare, neva-
zInd pe nimeni din divizia mea (care In realitate
era In pädurea erbdnesti-Hanu Conachi) mi Intorc

www.digibuc.ro
 55

Evacuarea ranifilor

Centru de rtiniti

www.digibuc.ro
 57

locul unde bivuacasem ziva, cain 500 in. catre

est, tot -pe malul räului. -

Las trupa sa se culce, iar eu avtept la capätul

podului permanent intoarcerea ofiterului trimis la
-divizia 14-a. -Stan rezemat de parapet, frânt de o-
bosealä ; coloanele tree inapol in. linivte, dupa ce
vi-au golit metalul mortei dincolo. Tunul se aude
tot mai puternic, rachetele se inmultesc, satele ard
la apus pe and la räsarit cerul se decoloreazä in-
cet, Meet, zoril zilei se arata i luceafarul 1mi tri-
mite razele sale tremurätoare...
Motaesc, dar deschid ochil la fie-care caruta ce
trece.
La descurajarea ce ma cuprinde, se mai adaogä
§i mähnirea ce o aveam din cauza vevtilor rele pri-
mite de cu zi de acasa i pe cari ocupatia vi sfas-
veala nervoasa mA fäcuse sa le uit o clipA.
In fata mea, natura frumoasa i linivtitä reinvie
In toata 1Aärefia ei, far imprejur oamenii cauta sA
se sfavie cu urä!
Pentru ce ?
Si fara voia mea mi-adusei aminte cuvintele lui
Octave Mirbeau :
Et toi aussi nature virginale et feconde, dont les
ruts sont aimés de Dieu, et qui recouvres: de vie
splendide le cor s délivré des justes ; tol que tant
des fois, j'ai souillée, toi que j'ai profannée, pardon-
ne-moi!..."
Ne culcam sub cerul liber. Tremur de frig vi mä
Intind ava cum sunt pe o targa.
Devi pe la ora 7 este un duel de artilerie Ingro-
zitor, lupte de.aeroplane 1 bombardament aerian, iar
sparturile cad pe langa noi, nu ne mivcam din loc.
Deabea, daca zgomotul invinge cAte o clipä obo-
seala noastra.
SI-ne este indiferent Dri-ce.

www.digibuc.ro
 58

In fine, ni se confirtná renuntarea la actiunea In-

ceputä. Ne Intoarcem Inapoi, la vechiul bivuac itt ,

pAdtirea erbâtieVi. Vorn relua lucrdrile de Intärire

cu mai multá tarle.
Din convorbirile cu cellalti camarazi, reese
consternarea e generalä. Ofiterii nu §thi cum sa ex-
plice soldatilor, cele ce se Intâmplase, §i bietii -oa-
meni, cari vroiau cu bucurie sAji ofere ..generos
vietele tinere patriel cotropite, mergeau acum cit
capul in pämânt!

20 Julie.
La postul de comanda al sectorului din
dreapta (Reg. 9 Vanatori, PAucesti)
Care sä fie cauza, ca au trecut atâtea ziLe färä
notez nimic iu carnet. Demoralizarea cauzata de a-
mânarea ofensivei noastre ? Desastrul Rusilor Iii
Oalitla? Ocupatiile mele cari nu-mi dau rägaz nick
noaptea?
Nici una din ele, §i toate la un loc. In acest timp,
multe s'au petrecut. Avem In fata fructul strälucit al
ofensivei armatei ll-a, dar färä influentä asupra res-
tului frontului - §i... rezultatul fugei lap a Ru§ilor In
Galitia din fata Austro-Germanilor, inferiori In numär.
Acestei din urmi cauze se datore§te oprirea ofen-
sivei noastre, zâmislitä §i inceputa cu atâtea §anse
de succes. lata-ne deci iar pe pozitia noastra§i de
data aceastabine hotarfiti de a ointari cum trebue.
Divizia mi-a dat directiunea tutulor lucrärilor ; am
drepturi dar §i Indatoriri mari. Dupa cate-va not*
de nesomn In cari am facut instructiunile cire sä co-
ordoneze .sfortarile §i sa uniformizeze tipul 0 or-
dinea lucrärilor, sunt asta-zi in sectorul vanätorilor
pentrn a lua Intelegere §i a recunoa0e, pozitia im-
preunä cu comandantul lor.

www.digibuc.ro
 59

Suntem pe malul Siretului Intre tran§eele noastre

§i cele nernte0. Nu vedem nimiç de la duman, dar
nimeni nu ne supärä. Auzii de la un oilier ea intre
un caporal de al nostru §i un soldat duman care
se Elk:lea drept roman, se angajase o conversatie
peste Siret. Ea a decurs bine paha ce caporalul il
Intreba de locul tran§eelor inamice, Atunci boan-
ghenul, caci era ungur, aspunse a nu Pricepe toate
vorbele.
Un ofiter trase hi el Ma a-1 lovi §i puse ast-fel
punct conversatiel. Ungurul se departa tacticosnu
'WA lua apa din Siret pentru care venise,repro-
§ând:
De ce träse§i camarade ?-"
Zilele acestea a fost vorba el ne schimbe corput
de cavalerie. Cumnatii mil au fost pe la mine.
Din Rusia ne vine vestea ca armata lor, s'a oprit
in fine, in Oalitia, iar ca Franco-Englezii au atacat
In Flandra cu foarte m are succes. Cu noroc Inaintet

www.digibuc.ro
 III

litlasesti.
Pinatal.
Vanilla (cob 461)

www.digibuc.ro
 23 Julie.
Bucesti.
Divizik 30 Rusä ne-a schimb at din sectorul ce-I
ocupam. lata-ne adunati in satul Bucesti spre a pri-
tni ordine. Deocamdata suntem bucurosi ca am pa-
rasa nisipurile In care am bivuacat o tuna i patru
zile. Dupa cum prevazusem de la sosirea noastra,.a
fost cel mai flu bivuac posibiI, ziva cald peste mä-
surä. din cauza radierei nisipului incalzit de soare
o adevarata Sahara pe lângä aceasta, ne supara
cantitatea neasemuit de mare de muste, tot atat de
multe, stricatoare si nefolositoare ca armata rusa a
aror gunoaie neridicate la päräsise.
Banuim cä vom fi dusi spre nord, cu scopul de
a forma un front cemtinu cu armata a II-a românä,
Dar nimic, nu respirk la statul major al Diviziei.
1Satul in care cantonam a fost odata bogat i fru-
mos. Viile fart Arita i casele färä usi i ferestre a-
rata urgin tovaräsilor". N'a fost crutat nid putinul
mobilier al oamenilor, care a fost transportat .,na
pozitie".
Dupa ce, ä aliati, s'au purtat atat de rau, adu-
andu-ne fri statea de a nu ntii sti ce putem spera

www.digibuc.ro
 54 -
§i ce ne \Pa educe ziva de maine, §i-au bittut Joe §f.
de averea locuitorilor, mai tilt ca inteo ¡era cucerild..

27 Julie.
Pe malul Siretuldi la Cosme§til din deal.
De eri, ocupdm impreund cu divizia 5 a (pe care
o avem la stânga) sectorul päräsit de trupele ruse,,
¡titre Siret §i calea feratd Mdrd§e§tirOc§ani.
Frontul actual trece pe la sud de linia feratä Ma-
rd§e§ti Tecuciu, având In spate satele Märäse§ti §i
Cosme§tii din vale.
In Taltimile 3 zile am mers spre nord, cantonand
odatä in Barcea §i alta data in Tecuciu. In prezent
batalionul se aflä in mar§ spre lond§eni ca sä trend_
Siretul pe malul drept la podul aflätor acolo. Eu
sunt la postul de comanda al Diviziei a 5-a instalaL
inteo casä (nu §tiu primarie sau §coald) la nordul
cdtunului Cosme§tii din deal.
St ce n'am mai tras, intre Buce§ti §i Cosme§ti.Ve§tf
foarte rele §i contradictorii une-ori, mar§uri conti-
nue uoaptea ca §i ziva, schimbäri de ordine cari de-
nota schimbäri In ,ituatia generald, itecomplect cunos-
cutd noud.
Ceia ce e Idmurit frisk este ca ini urma succesului
lor din Bucovind, nemtii atacd §I In M.oldova, intre-
Siret j calea ferata Foc§ani -Märd§e§ti, incepând
mi§carea lor prin zdrobfrea unei divizii ruse la Mo-
vileni, care fu imediat Inlocuitä cu forte romine.
Apoi §i-au Intins atacul spre nord §i spre vest,,
cucerind vechea pozitte rued dupa Putna, destul de
tare fortificata §i tinutd de ei din Decembrie 1916.
Divizia §i-a schimbat coritinu postul de comandd,
de 2 §i 3 ori In 24 ore §i cu toate sfortarile ce
este aproape cu neputinta sA realizez la timp, cu

www.digibuc.ro
 65

nica sectie de telegraf ce am, legaturile telefonice

strict necesare.
Ne folosim mai mult de liniile permanente, care
si ele sunt sticate. Intrebuintez çi echipa de la par-
cui de unelte, din oameni care au fost odatd la te-
legraf, si tot nu Nrvin sa servesc multumitor coman-
damentul.
ca sd-ii facd cineva o idee de ce legaturi te-
lefonice a avut divizia in ultimele zile adaog cà pe
vremea cand se afla la Cosmesti, aveam 2 centrale
In functie la Tecuci t Cosmesti i una in curs de in-
-stalare la londseni.
Mai târtiu i se adaose o a_ 4 a la Mardse§ti. In a-
cest timp firul Tecuci-lve§i nu era 'Inca strâns,
mica sectie de telegraf cu 70 oameni avea de con-
trolat peste 90 klm. de cablu-
De la Barcea, unde faceam toate sfortarile ca si
asigur legaturile atat de necesare, am preGedat divi-
zia a Tecuci, cu ordin de a lua In primire de la
RuO, sectorul ce aveam sä ocupam.- Mi sa dat pla-
nuri §i relatii complecte, dar din convorbirile avute
cu ofiterii lor, m'am convins ca de data aceasta de-
fectiunea armatei ruse era complecta §i definitiva.
Ce putem sa facem noi ?ziceau ofiterii. Sol-
datii nu ne mai- ascultd. 'Cum vin nemtii, svârlä arme-
le si fug.
Pe urrnd allai, ca in momentul and luam in pri-
mire planurile sectorului Clipicesti, el era deja luat
in primirefärd forme in regulade du§man.
In tot acest limp, situatia se schimba la fie-care
ora, Incât Moldova era real amenintata, §i inlocuirea
grabnia a trupelor ruse gu trupe românesti era u-
nica ei scapare. Vazuram in sffirsit cä acesta era
rostul miFarei noastre catre Nord.
Divizia i§i instaleaza postul de comanda lânga ace
al diviziei a 5-a, care ne prime§te frate§te cateva-
5

www.digibuc.ro
 66

momente i ne pune la dispozitie legAturile lor tele-

fonice, facute in ultimele zile.
Aud färä voia mea la telefon rugämintea
stäruitoare i impunatoare a generalului R., coman-
dantul diviziei 5-a, atre un general rus
In pädurea Prisaca, sunt cate-va sute de soldati
rusi, fugari, MIA comanda i färä nici un apätaiu.
VA rugarn sä trimiteti trupe disciplinate sä-i ridi-
ce, cäci Imi jeniazA operatiunile"
In acest timp, divizia sa este foarte angajátä, si a
avut deja pierderi marl. De la postul de comanda
pana pe malul Siretutui nu sunt cleat câti-va pasi.
Malul Malt si râpos dominä cu 80 _rn. tot sesul rân-
lui /And la inältimile Panciului. SpectacoluI ce 'I am
In fata ochilor este infiorätor i märet. Nu-1 voi pu-
tea uita nid odatä.
Toatà pozitia e jalonatä de fumul proectilelor de
toate calibrele ce se sparg In liniile noastre i inami-
ce. Srapnele, obuze, brizante i asfixiante cu fumuri-
le lor albe, negre i portocalii, jaloneaza linia de bl-
tae pâtiä la calea feratä FocsaniMäräsesti, si mai
departe pand la Crucea de jos, sub Pariciu. Chci
Nemti au artilerie grozavd, dar si noi am transportat
In graba toatä artileria de amp si multä artilerie
grea, care trage pe front si din coasta in inatnic.
Focul acestor 500 piese române ne Umple de Spe-
rantä sufletul Ingrijorat si fie care din noi ii repetä
vestita frazA Pe aicea nu se trece".
La ora 17 ne vine vestea de la postul de coman-
dä al brigazii a I7-a, la fabrica de parchete Märäsesti,
ca inamicul pare a se retrage. In aCest moment
frontul diviziei noastre este cuprins intre podurile de
sosea i c. f a liniei CosmestiMäräsesti pe $usita
seaca si calea feratä MäräsestiFocsani. Asa I-am
luat de la Rusi, pe cari if avem Incä la dreapta
noasträ. Liniile telefonice stint Intinse i functioneaa

www.digibuc.ro
 67

bine. Echipele sunt Incotitinu pe linie si repara stri-

caciunile cauzate de bombardament. Am scos din
functie ofiterul si soldatii sectiei, cari de 5 zile n'au
clormit o clip. Ca sa-i *tam a trebuit si am fa-
cut-o cu dragoste sa merg personal pfina la nordul
Märäsestilor cu Lt. S. si. G. si sä reparam cu mai-
nile noastr, cabtul ce ni I vanduse tovaräsii nostri
Rusi.
Ac-est cablu era In mare parte, bun in afara, dar
firele m etalice dinauntru erau rupte si greutatea con-
sta in aceia ca ruptura MU se putea vedea.
Numai pe 20 m. lungime erau vre'o 10 intreruperi !
Ora 18. Bombardamentul urmeazá fara Intrerupere.
Langa postul de comanda, o baterie de 120 tn/rn
tuna fara fncetare. CAte-va obuze, ce i le destina i-
namicul, cad aproape de noi.
Din iarba verde ridicam cAte o spartura Inca calda.
Ora 20. Nemlii räusiséra sa patrunda intre Regi-
mentele 34 si 36 Infanterie au simtul di a stabi-
li precis punctul de legatura Intre corpuri. lntervenind
rezerva lui 36 situatia s'a restabilit. La dreapta, divi-
zia 71 rusä se reträsese. Brigadierul nostru le-a trimis
In spate parte din rezerva sa cu mitraliere clancf pr-
din de a trage, daca miscarea continua. S'au intors
na pozitie"
Ord 20 15 In contra atacul sat', regimentul 36 a
luat 50 prizoneri. Bateria de 120, e din nou bombar-
data de dulman, dar fi rastiunde lovitura cu lovitura.

28 Mlle.
Postul de ComandA, Cosme0i
Ora / " (noaptea) Cand notez aceste randuri ina-
micul ataca intai pe frontul diviziei 9-a apol-pe acel
al diviziilor 71 rusä si 5-a românä.

www.digibuc.ro
 68

Zgomotul artileriei de toate calibrele esteculminant-

Atacul se pronuntä in acest moment, cAci se aude-
tdcdnitul mitralierilor ì pAcAnitul pustilor.
E o simfonie sAlbatica Pustile tes melodia and
mai rep-de, cand mai facet. Intrdrile rnitralierilor sunt
neprevAzute, repezi i scurte. Ele cantd i reiau leit-
motivul bätäliei moderne. Tunurile de camp cu su-
netul strident si ascutit cu felul lor de-asi executa
salvelé in patru sau sease timpi, Intr'o mdsurd repe-
de si sacadatä inlocueste trompetele, iar vocea grava,
surdä si mai rarA a calibrelor mari, care domind in-
treg haosul, tine locul basurilor.
Lumina albA, strAlucitoare, verde sau rosie a rache-
telor luminoase, impäneazd cerul cu mii de curbe
gingase, care ne arata traectoria urmatä, si face ziud
pe sesul Siretului.
Si toale acestea, toatd activitatea aceasta In comun
spre binele obstesc, nu are de cat un singur scop
imediat : a distruge cat mai multe vieti omenesti In
timpul cel mai scurt posibil, spre a impune adversa-
rului o vointd care poate sä nu fie cea mai dreaptd_

Aceíasi zi. Ora 17.

La postui de comandA al Diviziei 9-a
In MAr4e01.
Ne instaldm de dimineatd la noul post de comandd-
Suntem la 2 klm. de linia ae luptd. Dupa tnasd so-
seste ordinul de a contra ataca. Cum II primim cu
Intd,rziere, de abea avem timpul sd prevenirn artileria,
care incepe o scud& dar violentA preparatie a pozitiei
inamice. Desi nici inamicul, nici noi nu am avut
timpul de a intäri ce ocupdm, totusi. Main-
tarea este foarte grea, din .cauza terenului fdrA obsta-
cote ql Intins ca masa.

www.digibuc.ro
 69

Vila Negroponte la MärAaeati

Vila Negroponte dupN bombardament

www.digibuc.ro
 71

Sunt präpädit de obosealä, din cauza reparärei con-

tinue a liniilor telefonice rupte de bombardamentul
violent al satului Märäsesti.
Locotenentul G. care avea un serviciu inapoi, se
ofera curagios a tine In permanentä corfiunicatia te-
lefonicA cu brigada aflatoare la fabrica de parchete
(de zahar). Cu o echipä micA de oameni Il vad dis-
pärând in sat. Nu se stie dacä se va mai 1ntoarce.
Ora 17. _frgAtura telefonica se rupe ; dupa nine-
minute o avem din nou. Lt. G. nu stä degeaba. Va-
lurile de atac au plecat ; merg bine.
Ora 1725 S'a ocupat prima linie de transee inamice.
Ora 17 3° Valurile se inapoiaza. Maiortil Mihail
din Reg. 34 ränit. Se cla ordinul ca, daca trupa nu
se poate mentine pe pozitia inamica sä reziste 'Ana
la unul in linia noastra.
Ora 18. Primim situatia Reg. 9 vânätori.
Au plecat din transeele lor la ora fixatä, dar din
cauza unui cuib de aproximativ 40 de minute mitra-
liere dusmane, care -a luat din coastedin pädurea
Cälini (cota 59) si din Valea uitei seci, s'au ¡nap-
poiat. Batalionului I a avut mari perderi..
In acest timp. Rusii, la dreapta noasträ, atacä, fiind
suslinuti de un mare numär de mitraliere.
Ora 18" Automobile blindate ruse si cavalerie
merg spre front.
La podul c. f. MäräsestiFocsani pe Susita anga-
lament violent Intre Romani, Rusi i Nemti.
lnamicul este sustinut de o puternia artilerie grea.
Este necesar ca a noasträ sä o contrabata.
Ora 18 4° Artileria germana trage cu proectile
axficsiante in pozitia rusä a diviziei 71. Un nor gal-
ben-rosiatic s'a prins de parnânt si merge 'Meet spre
nord.
Ora 19. Bombardamentul i inpuscaturile urmea-
za färä incetare de o parte si de alta.

www.digibuc.ro
 72

Ora 19 4° Infanteria noastra a inaintat din nou

Ne vine stirea---Ina neconfirmatä cä suntem IiI lint-
ile inamice. Primil räniti trec.
Artileria grea germana trage In bateriilenoastre din
satul Märäsesti. Vreo 10 proectile de 150 m/rn se
abat i pe la noi Ridiam de jos spärturele calde si
le tinem ca amintire.

29 Julie.

Postul de comanda IYIAr4e*ti

Rezultatul zilei 'de eri : Divizia 71 Rusä a Inaintat
3 km., divizia 5-a românä 2 km., la noi dreapta a
cucerit câte-va sute de metrii, dar centrul i stanga
!eau facut ici un progres din cauza greutMilor tere-
nului si pregAtirei necomplecte de artilerie.
Toatä lumea e de Were ca s'a dat prea putin
timp in acest scop. PierdeH marl ; cele mai multe
cauzate de cuibul de mitraliere din Pädurea Calini,
care a luat In coastä Reg. 34 Inf. i VAnAtorii.
Multi oficeri cunostuti, morti, aljii räniti. Peste noap-
te s'au schimbat unitätile de pe front. Compäniile
mele sunt In Märäsesti. Una din ele (a 1-a) a lost
violent bombardata, dar c,um avusese timp sä-si fa-
cA Adaposturi, a scdpat cu un ränit.
Ora 1720 Azi am atacat din nou dui-A o pregAtire
de artilerie prea scurtd, deci insuficientä. Ca mäsurä
de precautiune s'a dat ca obiecliv ator-va baterii, cui-
bul de mitraliere din pädurea CälinL
Dar, azi Rusii se bat Mu i tie cauZeaz4 o mare
desamägire.

www.digibuc.ro
 73

Trupele, cari Inaintaserd eri asa de bine, s'au retras

in graba In fata inamicului atacator. Nemtii, cari II
läceau pregatirea de artilerie odatd cu noi, au Idsat
sä fie atacati de Romani, dar au atacat ei pe Rusi.
Regimentul 40 care trebuia sd tind legAtura intre
Tetr a g ere a Rusilor si inaintarea noastrd
lrebue sh pivoteze, miscare pe care o plAti cu multi
prizonieri.
Ora 18. Suntetn anuntati cd Rusii intervin cu
automobile blindate i cavalerii spre a restabili situ-
atia pierdutd. Se vdd cum tree spre linia de bdtae.
Dar scurtd vreme dupd aceasta vdd infanteria rusd
cum fuge spre via Negroponte, pe cand proectilele
germane il urmäresc de aproape. Grupuri, grupuri
de fugari se vdd printre haracii si butucii viei intor-
cAnd spatele dusmanului i mArind mereu distanta
despgte de el. Si atunci, and un obuz german
cade in apropiere, toti o iau la fuga pentru cat va
limp, Wind ce revin la mersul lor monoton i obij-
nuit. Acestea le vdd bine cu binoclul dupd -grajdul
cailor de curse Negroponte, i imi pare cd e una
din acele imagini, cari prinse, nu se mai pot
sterge n odatd.
Noi, de asemnea, nu am fdiut nici un progres, de
azi am avut iar pierderi mari. Am pironit insd ina-
micul pe loc.
In schimb, in urma retragerei Rusilor, drepta ne e
amenintatd. Se esaIoneazd rezervele ce mai sunt in
acea directie i cornandantul Reg. 50 Inf. (din divizia
13-a) primeste ordinul ¡de a porni inteacolo.
Ora 20. Unele dintre unitatile noastre au rAmas -cu
efective ridicole. Un batalion din Reg 35 are numai
40 oameni pe pozitie. Situatia este foarte gravd.
Dar Nemtii cari au avut pierderi enorme nu mai ata-
ca. stau amestecati cu ai -nostril pe pozitie, luptand
In grupurj izolate .la grenadd si revolver.

www.digibuc.ro
 74

Daca aveau forte proaspete de atac, in acea noapte

Märäsestii erau luati.
_Ora 20." Situalia este Inca asa de nesigura, incat
Divizia isi muti postul de comanda la lonäseni._
Nem¡ii se intind mereu catre dreapta, dar trupele
noastre sfarsite de oboseala si decimate, ¡in Inca...
Cum postul de comanda era prea aproape de ina-
mic, ar fi fost o rusine mare sa cadem in mainele
lor, eu toate actele secrete ce le aveam cu noi.
Nem¡ii ii ¡iu comandamentele de Divizii la 15
km. de iront, noi nu eram de cat la 2 klm.
Toata dupa masa ne-au disträt obuzele de 150
cari cadeau in apropiere,-pe când generalul nostru
se plimba cu havana in gura, nepasator zburäturilor
ce-i cadea la picioare, dar vadit miscat de pierderile
marl ce le suferise Divizia. Din când in când cerea
vesti la telefon i da un ordin scurt, care se executa
imediat.
Ofiterii statului major, cu telefonul la ureche, eu bär-
tile intinse in fala lor si cu tocul in mina, inregis-
trau rapoartele i tirile precum si ordinele cad se
dadeau.
Adesea nu s'a cunoscut situatia exacta la tlmp, cu
toate legaturile cari au functionat aproape irepro-
sabil.
Nici nu am putut nota, numarul exact al atacurilor
si contra atacurilor ce-au avut loc în cursul acestor
3 zile. Ele urmau aproape färä incetare, dând lupte-
lor din acest sector un caracter de violenta Wit sea-
man. Se pare frisk cä atât noi cat i inamicul vom
ramâne fixali pe pozitie, fara ca o inaintare -din par-
tea vre-unuia din noi sa fie posibila.. In schimb pier-
derile ambelor parti erau foarte mari.
La noi, din Reg 34 ramasese in ziva de 28 numai
4 ofiterLcombatanti, iar primul val al batalionului
din prima linie regimentului 35, a fost literalmente

www.digibuc.ro
 75

distrus in mai putin de un minut. Nemili au avut

perderi §1 mai marl. Cand atacau i intrati in bara-
jul artileriel noastre, ori in focul mitralierelor, oame-
nil lor cadeau ca spicele de grau sUb secera.

30 Julie.
Posul de comandà Modruzeni.
Dorm vreo 3 ore la Ionaseni. Mut parcul de Ia
podul Siretului la Dobrinesti. Masura a lost bunk,
caci peste noapte inamicul bombardeaza podul si sa-
tut lonäseni. Dimineata mutant si postul de comandl
al diviziei la conacul mosiei Pacleanu in Modruzeni.
Legaturile telefonice se instaleaza numai de cat.
Peste zi lini§te in sectorul nostru, dar Nerntii simtind
partea slabä a frontului, ataca pe Rusi la dreapta
noastra, iau Satul nau sise zice Panciu si Crucea
de Jos.
Peste noapte divizia 10-a Romana Ii inlocueste-
Rusil s'au batut proet
Ora 20" La ora 19 era vorba ca divizia 10-a sa_
ne inlocuiasca pe noi, primisem deja ordinul de a
transporta pe malul Mang al Siretului materialul de-
geniu adus pe pozitie, iar divizia noastra urma s.
treaca In rezerva. Peste o ora ordiuul se contra-
....mandeaza. Trebue sa plec la lucrari in linia I-a

3 August.
Postul de comandà Modruzeni.
De 3 zile, luptele au Incetat In sectorul diviziei a
9-a. Bombardamentul Insi continua regulat.
Arat inamicul cât i noi profitám i ne Intärim pt.
loc. Lucrul se executa atAt ziva cât i noaptea Mr&
Intrerupere. In acest timp inamicul a mai atacat o-

www.digibuc.ro
 .76

.tlatd divizia 5-a, pe care a respins-o, fad a putea

lua fug podul de la Cosmesti.
In urma pierderilor grozave ce a avut, ea a fost
schimbatd cu divizia 14-a. La dreapta avem acum
,divizia 13-a.
Am primit din nou dIrectia Wei-Aril-or de fortifica-
tie. RAspunderea este cu atAt mai mare cu cAt lucrAm
-sub apdsarea dusmanului: Trebue sd punem o mare
gran', cAci este forage probAbil cd inamicul sd in-
,cerce a ne mai ataca.
De la 30 Mlle nu Om ce este tomnut:
Sunt Inteo surescitare continud i atat zina cdt
§i noaptea la lucrAri. Ofiteril soldatil mel de ase-
menea. Dar gäsesc cd infanteria lucreazd prea Incet
-§i am cAte-va discutii pe tema aceasta cu cei marl.
Ce sd poatd face numai 2 compdnii de pionerl
.ce sd inceapd .mai Intftiu ?
Presimtim ca. salvarea pArtei de taiä remAneascd
te-a mai rdmas depinde si de perfectiunea sistemu-
Jul defen3iv ce vom putea opune inamicului atunci
and va incerca sd atace din nou.
Sectorul diviziei Mil era petfect cunoscut Incd
din anul trecut, cAnd regimentul de infanterle din
.care fAceam parte s'a format si instruit vreo 10 zile
la MdrAsesti.
Prin mnevrele ce fAcusem, cunosteam atat satul
.NidrAsesti cAt l imprelurimele. Chiar din prima noa-
pte cAnd nfam dus pe pozitie In acest an, m'am
orientat WA' cdlduzd. Proectul de complectare al lu-
erdrilor odatd aprobat de divizie, fu pus imediat In
aplicare. El cuprindea 2 Hull de transee la sud de
labrica de parchete ce o pdstrasem, i Intdrirea
In reduit a satului MArAsesti.
Pästrarea satului in mâunule noastre cu ori §i ce
pret avea o indoltä important1. Una istorica §i de
znAndrie nationalä : toatä lumea §i toate jurnaleie (11-
duse deja numele acestei mari drame, de bätälia de

www.digibuc.ro
 77

Casa distrusa tn Marasesti

Casa distrusa in Marasesti

www.digibuc.ro
 79

la MArAsesti. Satul Al cArui nurne era sA devie istoric,

trebuia deci tinut cu ori si ce pret. Al doilea, prin
importanta sa tacticA i situatia sa -topografica el a-
vea o mare farie naturalA, care complectatA prin for-
tificatie le-ar fi transformat inteun reduit de neluat.
La aceasta se mai poate adaoga un al 3-lea con-
siderent de -ordin general : acela al scuperei satelor
noastre. Pe frontul occidental unde r,atele nu sunt
cleat mici tirAsele, cu case masive i fArA gradini
sau curti mari, daca nu este timp a se creia adApos-
turi i comunicatii subterane foarte solide spre a
rezista artileriei de calibru exceptional, se evitA ocu-
parea din cauzA cd tot ce este deasupra pAmAntului
se nárue.
La noi, satele formeazA mai mult o masca cu foarte
multi copaci, case rare si curti mari, astfel cd apärarea
§i organizarea lor se aseamäfiä mai mult eu aceia a
pAdurilor.
Intinderea lor mare, le face foarte greu destructibile
prin artilerie, fArA o enormA consumare de munitii. Ca
atare, satele noastre cu cdsutele lor micute, si rare,
formeazA in general obstacole mai usoare de fortifi-
cat si apArat, ca acele din apus i in principiu tre-
bue sA ne folosim -de ele spre a opune inamicului
piedici mai grel9 de invins.
In plan (v. schita) se vede cA MArAsestii erau in
mijlocul sectorului nostru, ca un punct de sprijin
central destul de intins, avAnd flancul stäng sprijinit
pe viile care dominau vArsarea Susitei in bratul
Siretului, iar flancul dr.ept sprijinit pe numeroasele
masivele clAdiri ale gArei. In spate si spre est bratul
putin adanc dar milos al SiretuIui, il -apara de o
intoarcere prin acea parte, in rcaz cA se fAcea o spar-
turA in frontul diviziei 14-a'
Satul MArAsesti avea aspectul obisnuit al satelor
noastre romAnesti, era foarte intins1 cu case rare si

www.digibuc.ro
 80

putin_ solide cAtre asdrit si mai solide catre gara.

Regiunea fiind viticolA multe din acekea, aveau piv-
niti usor transformabile in adAposturi pertru garni-
zoand.
Tot satul era dominat de paIatul Negroponte, bi-
serica i gara.
Marginea de sud se prezenta sub o formA admi-
rabilA pentru aparare. Era in unghiu drept i in in-
fraud, astfel cA intAritA i ocupatä, fetele se flancau
reciproc, ca acele ale bastioanelor, iar cine ar fi ata-
cat ar fi avut momente foarte grele de trecut.
In profit avea o situatie si mai propice apArArei.
Venind dinspre inamic, terenul urca, -foarte usor
spre fabrica de parchete, care era asezata pe o mi-
cA creastä. El cobora apoi, spre fundul vAei largi
(cuveta) de la, sudul satului spre a urca Inteun gla-
cis intins .ca masa spre larAsesti. Marginea satului
era cu totul ascunsA vederilor dusmanului si se pu-
tea lucra uneori i ziva, and baloanele observatoare
germane nu tineau atmosfera.
CunoscAnd la perfectie aceastA situatie, primul gaud
mi-a fost sl IntAresc pe Ifinga cele doua Hull situate
la sud de fabrica de parchete i marginea satului.
Transformarea treptatä in reduit era sA urmezé in
raport cu mijloacele de- lucru i timpul ce avea sd
ni-I dea vrAsmasul.
DeocamdatA mA multumeam a oferi inamicului
mica surprizA la primul salt atac : O linie de transee
continua cu bune flancAri pe marginpa satului de la
gara la Sire i prin vii, avan0 o retea de sArmA cat
de strAmtd, dar necunoscutA de el.
Onoarea executArei acestei lucrAri revine batalionu-
lui 9 Pionieri. Ea s'a fAcut In urmAtoarele grele im-
prejurari :
In urma pierderilor marl suferite de la 27-30 Au-
gust, sl a oboselei, capacitatea de lucru a infanteriei

www.digibuc.ro
 81

scazuse simtitor. Deci cu tot batalionul am concurat

la saparea tran§eelor din prima §i a doua linie
construirea In fata lor a apärarilor accesorii (cailor
de friza). Frontul era de 35°° klm. sarcina era deci
foarte grea.
Mi se dadu adesea §i ajw oare dP la Infanterie (din
rezerve) spre a sapa, transporta §i a§eza caiii de
friza ; totu0 infanteria din prima linie luera prea pu-
tin §i gropile de tragatori, in cari rezistaserd prime-
lor atacuri germane, nu erau incä adâncite destul
§i unite intre ele spre a face un §ant continu.
Avind toate aceste lucräri sub raspunderea mea
am rupt tot4 in fie-care noapte cite un ploton sau
doua de pionieri cu cari am intarit marginea satului.
Când am ineeput lucrarea am gäsit numai câte-va
sute de metri de §ant lucrate de vânatori catre gara.
Au lucrat ofiterii §i trupa mea cu o tragere de inimä
mai presus de ori-ce lauda, convin§i fiind ca resis-
tenta adevarata inteo luptä viitoare se va face in sat.
In privinta aceasta nu ma prea loveam fn idei cu
maiorul francez, de la statul major al diviziei care
mä bruftuiä cateodata... Sacri sapeur, vous rouspet
tez encore !" Si apoi c'est vrai, les sapeurs travai-
llent trés bien !".
Ora 19" In astâ noapte voi pleca cu Barbiau cu
oamenii mei §i 300 infanteri§ti la trawe.
El se duce sa culeagi informatii (era §eful biurou-
lui). Formei in amurg coloana lungä &and la fiecare
2 oameni ate un cal de frizâ, lucrat peste zi de
pionieri. Ji vom aleza In fata tranpelor noastre din
prima linie i apoi vom adanci §i uni anturile la
flancul nostru stang.
PIotta torential. Dar ne gandim ca pe langa ne-
plAcerea de a fi udati panä la piele i a risca o ra-
ceala poate nevindecabilä, vom avea norocul de a
reu§i mai u§or find mai intunericiar uruiali ploalei,
o

www.digibuc.ro
 82

ascunde zgomotul ce vom face.

Pe când mâncam, mai devreme ca de obicei, spre
a pieca !a ora 21, un baraj teribil de artilerie grea
inamicA Incepe pe frontul diviziilor .3-a §i a 10-a
(la dreapta noasträ).
Bubuiturile tunurii& alterneazd cu acelea ale tw-
netuluijiar lumina miilor de rachete impalideazd la
aceia a fulgerilor.
Ferestrele conacului Päcleanu zAngänesc, §I un ta-
van al etajiului de sus, cade In capul ofiterilor fran-
cezi, cari fug jos speriati crezând cä vre-o loviturä
a pätruns In vila.
PAnA acurrr nu tim c rost o fi avarld, acest ba-
raj nemtesc, dar bänuim cd le-a lost fricä de vre-un
atac de al nostru, care ar fi avut §anse de succes pe
aceastä vreme.
stiu cA nemtii sunt precauti.
Când ajung la postul de comandä abbrigAzei 18-a
(fostul post de comandd al diviziei la Nord de Mä-
rä5e5ti) bombardamentul a mai släbit, dar se mai
aud impwaturile de arrnd §i täcAmitul rePede al
thitralierelor. Aci se spune cä Nemtii atacä la dreap-
ta dar nu se *tie Inca sigur.
In atest timp §i la noi se cere foc de baraj ar-
Na ! Na ! Na ! iar se Intind nemtii
Si eu care nu voi mai putea face nimic in astä
noapte i nu-mi sunt Incä proectele Indeplinite.
Dar totul intrA In linistea normalD focuri rare de
armA i mitralfere. Controlez oamenii li asez câte
dol, doi clan ultimile sfaturi §i dupä mine bäetr.
Trecem pe la rezerva lui 35, ascunsi in canalul
satului, o ltam catre Est pe la compania dq, rezervä
a batalionului din stânga, i inând malul bratului
din Siret ajungem la cimitirul de lângA vii.
Pe cäläuzl II cäläuzesc eu.
Ajungem In acere, (dar totu0 nu färä oare-care

www.digibuc.ro
 83

1njuräturi pronuntate in *oapte) la rezerva compa-

hid din prima linie. Acolo conform planului stabilit
impârtim echipele pe diferite subsectoare, ele se
depärteazá repede &are linia I-a luAnd cálAuze de
pe front.
Lucrul merge Incet dar sigur, nemtiie hu ne-au
simtit. Dar gloantele trase la Intâmplare fâ*iepe
Iângd nolfard ca totu*i sä avem pierderi.
Tot In aceastä npapte echipele ce1 lucrau la Sud
de fabrica de parchete au fost jenate de mitralierele
a*ezate de du*mani in cantonul cel mai apropiat a
c. f. la Tecuciu. A doua zi le-am *i dat in primirea
artileriei.
In subsectorul unde am 4st eu ne-a jenat douâ
mitralier6 germane de la podul Olteanului pe Su*ita
seacä. Pe acestea le-am dat In primirea artileriei de
tran*ee a*ezatä In viile de la sudul
Catre dimineat4 ne Intoarcem Inapoi, pentru6a
-reIncepe constrhctia altor cai de frizä ce-i vom a-
*eza in noaptea urmdtoare la centru *i la dreapta
In sectorul reg. 9 Vânätori.

5 August.
Mär4e0i
In ziva $i noaptea de 4 August, fiind ajutat de
regimeritul de mars am mai lucrat Inca cloud linii
gäsite necesare de divizie : Linia Lunca Grecilor
Rate*ul lul Haret *i Lunca Grecilorvia Negroponte
Nord Mar5.*e*ti. Prima mai depârtatä de inamic, am
Inceput-o ziva, am adâncit-o §i unit-o nimptea. Ca-
tre dimineatd am avut aproape pe toatá IntInderea
retele de sârmd,. A doua am lucrat- o numai In ele-
mente de anturi Intrerupte, In timpul noptei.
Gaud am primit ordinul de executare al ace*tia

www.digibuc.ro
 84

din urmä, era intuneric. Ast-fel cA traseul ei se fA-

cu orientandu-m5 cu 'busola. Pe mAsura ce se trasa
an element se §i punea In lucru. In mersul meu spre
Vest am dat de postul de comandA al reg. 50 in -I
fanterie, Comandantul, o veche §i draguá cuno§tintA,
mfi primi vu bunA-vointA i mA IntreabA de fami-
lia mea.
I§i planse apoi ofiterii §i soldatil morti In ultima
luptA...
CAtre dimineatA trecul IncA odatA pdn MArA§e§ti.
Plotoanele lAsate acolo lucrau de zor §i progresele
erau vAdite.

6 August.
itlärl§e0i
In aceastA noapte s'a continuat lucrArile liniilor
Incepute, lar cu cate-va plotoane aveam de a§ezat
cali de frizA In sectorul gArelocupat de vanAtori.
Cum Imi trebue ô singurA noapte de lucru pentru
complectarea fortificatillor marginei MArA§e§tilor,
dau I aci donA plotoane.
Imi fac proectul ca dimipeata In loc de a mA re-
Intoarce la postul de comandA sA rAman pe pozitie
ca ImpreunA cu comandantii de compAnii sA vizitez
pe luminA tot ceia ce s'a facut. La Sud de gard In
dreptul compAniei 1-a cu caii de friza, lar cAtre Su-
§itA comp. 2-a
MA duc cu prima In scop de a cunoa§te mai bine
subsectorul din dreapta, pe care nu-1 vAzusem
Sunt IntovArA§it de plotonierul cu t. r. I. §i un sol-
dat. Trecem pe la postul de comandA al reg 9 va-
nAtori pe la rezerva lor, apoi pe la sud de gard..
TraversAm linia feratA §i ne indreptAm cAtre
vest, unde ajungem la cantonul §oselei nationale.

www.digibuc.ro
 85

Intre c. f. i sosea ne Intllnim cu unitAti de la vi-

ndtori cari lucrau transee si santuri de comunicatie.
Aud cA comandantul reg. 9 vInAtori e pe aproape
dar nu reusesc sA-1 gAsesc. Astept la canton sosl-
rea compAniei ; un lung sir de oameni incArcati cu
apArArile accesorli construite de cu zi se gstompea-
zA In intuneric. Le asezAm una cAte una in fata
transeelor din linia 1-a, IncepAnd de ia sosea, peste
calea feratA spre fabrica de parchete.
Impuscdturile de armA sunt destul de dese, mai
tu seamä pe dreapta noastra.
Ne IntAlnim cu o patrull de vAnAtori IncArcati cu
granade de mAnA, cari se duc cAtre linlile inamice
In recunoastere. CAte un glonte ne fft*le pe la u-
reche. Dar deprinderea cu ele e mare §i nu ne mai
face imp resie. Tree peste umplutura cAii ferate un-
cle vAndtorii au asezat o mitralierl Inteun vagon
cu sare si-mi continul apoi mersul spre est. Tran-
ieele sunt destul de adânc sApate si continue. Oa-
meni nu gäsesc, cAci sunt trimisi Inainte spre a
face o linie mai aproape de Inamic.
Aceasta fu o mare gresealä, cAci o antelinie cu
desAvârsire izolatä de restul sistemului defensiv al
sectorului fu cauza principalA a pierderei primelor
douA linii, a doua zi. Inamicul arund rachete lumi-
noase spre a stAnjeni pe ai nostri de la lucru.
latA-ne ajunsi la fabrica de parchete. CoborAm In
vale cAtre sat. In acest moment, ne Msie pe la u-
reche foarte multe gloante. Probabil cA suntem pe
linia de tragere a unei mitraliere nemtesti, a cAror
lovituri mai lungi vin pAnA aci. In sat, cant pe Lt.
N., comandantul comp. 2-a pe care II gAsesc Wig&
cimitir. SfArsesc lucrArile ordonate ; de asemenea
vAd marginea satului complect Intáritä ; reteaua de
armA pleca din apropierea gArei ocolea MArAsestif

www.digibuc.ro
 86

pe la sud i sud-est, terminându-se In albia bratu-

lui din Siret.
Läsäm oamenii no0r1 sa defileze In täcere In Ina-
poerea- lor la bivuac i pentru cd mai avem 2 ore
pAnd n zorli zilei, ne hotdrdm a dormi putin la G
casd IncA neevacuatä.
Trecem prin cartiere distruse de bombardament
§i prin altele neatinse Ina. In fine vedem Iumink
la o casä. Batem §i ni se deschide. Inäuntru ö fe-
mele §i trei copii ne prime0e si ne oferd d camerä
destul de curatä. Nu. a volt sä-0 párdseascd avutul.
neavand cu ce-I evacua §i unde pleca. a0eaptd
cu resemnare sfär§itul luptelor.
In zri ne de§teptdm §i pledm la postul de co-
. ffiandA al vAnAtorilor unde ne a0eaptä cdpitanul P.
Vom vizita tustrei lucrärile
Dar in acest moment, inamicul deschide focul ca
furie asupra Intregel pozitii, de la Siref pâtiA dincolo-
de Panciu. In sectorul nostru bate liniile 1-a a 2-a
satul. Nu mai este de stat In Mär4e0i, ori ne
ascundem in vre-o plvnitä ori pleam. In tot cazul
de vizita proeaatä nu mai poate fi vorba.
Ce s'o fi fdand biata femee cu cei trei copila0_
In acest iad ?
Proectilele curg droaie peste gräniadd, satul se
aflä acum In .nori de fum i pre! )
Cdte-va case se aprind.
Pând acum nemtii bombardau mai mult In sec--
toarele ce atacau direct, azi bombardamentul este
general.
In adevär §tirile venite In urmä ne-au confirmat,
cA ei au at3cat pe tot frontul armatei I-a..
Ora 10. Md Intorc la postul de comandA. Inami-
cul atacd pe tot 'froritul; se aud mitralierele. Si-au
lungit tragerea artileriei §i obuze cad la 60 m. de.
conacul Pâcleanu. Ve0ile ce ne vin nu sunt Imbu-

www.digibuc.ro
 87

Casadistrusa in 146r4e0i

Ranit grett

www.digibuc.ro
 89

curAtoare. Bombardamentul de o extremi violenti a

fortat btavul Reg. 9 Vandtori sA pAriseascd traw-
ele de 1-a i a 2-a linie ; aceastA retragere a mai
fost cauzatd §i de faptul cd nu erau schlmbati de pe
pozitie de la Inceputul luptelor §i din cauza grete-
lei fAcute de a creia o antelinie izolati pe care n'au
avut timpul s'o sape suficient.
Regimentul 40, rezistd InsA bine, avand tot*
dreapta sa complect descoperitä. Cu lot rdspunsul
energic al artileriei noastre, cu toate rezervele tri-
mise i contra atacurile date, pand seara n'am ren-
Ot a ca§tiga terenul pierdut (1ntre 400 §i 700 metri).
In urmArirea noastrd, nemtii pun mana pe fabrica
de parchete, dar cand coboard la vale cu bucuria
greu stdpanitd cá le-a cázut norocul in sac, cl lii
fine faimosul MArá§e$ti e In mainile lor, se lovesc
de o panzd de focuri incruci5ate venal din sat §i
de retelele fAcute de nol,pe care nu l tiaa nici
bAnuiau.
Oprirea le-a fost bruscA i définitivi S'au Intors
la abricd, unde au Inceput sd se Intdreascl.
De atunci MArAmtii care a dat numele celei mai
mart bátAlli pe frontul roman, rdmase definitiv In
mainile noastre. Mare mi-a fos, bucuria §i mandria
and mai tarziu se reeunoscu meritele piönierilor In
apArarea lui §i and 1nsu0 generalul comandant al
diviziei trimitandu-md sA supraveghez Intinderea
unor retele de sarmd Imi spuse :
Dute cat mai repede §i ai grije de retelele de
sarmd. E evident cd dacd MArd§e0i se mai and azi
in mainele noastre, aceasta se datore§te 41 faptului
cd au uvut acest obstacol la timp care a rupt ela-
nul du§manului.
lar malorul francez Mabilais s'a pronuntat ast-fel :
, In felul cum a decurs actiunea (la 6 August)
nemtil ar fi putut sA pdtrundA §i In sat.

www.digibuc.ro
 90

Risk perderile ce le-au avut, pe deoparte, i pe

dealta perspectiva unei lupte omoritoare Inteo lo-
calitate fortificatä, i-a retinut si i-a pironit pe loc".
Este evident, ca satul nu era complect Intärit.
Nid flU fusese timp pOtru aceasta.
Dar ce a fost WO, 0-a dat roadele. Si multu-
mirea ce-am avut-o la maul acestor declaratii au
Insemnat pentru mine si pionierii mei, 'pal mutt de
cât ori si ce avansare sau decoratie.
Mai presus Insd gle toate, Moldova t u Märdsestii
au fost sc5pate de bratele täranilor nostri.
Divizia a avut de. la 27 Julie la 6 August peste
6000 de morti si räniti. De asemedea pierderile di-
viziilor noastre vecine erau tot asa de mari.
Fie cd aceastá sangeroasá ofrandd adusä pe al-
tarul patriei sA serveascd ca lectiune pentru gene-
ratiile cari ne vor urma.

8 August.
In padurea Padureni
-Astd-zi suntem Inlocuiti pe fronf cu o brigadä din
divizia 15-a care are efectiv mai mare ca toatä di-
vizia noastrA.
In sfdrsit, dupd atAtea lupte i oboseli, esim In-
tru cdtva din zona apropiata frontului, dar repaos
nu va fi, cad avem de organizat alte linii de forti-
,ficatii Inapoi.

9 .August
CalimAne#i
Asearä am plecat cu totli la Cdlimänesti. Nume
care ne aminteste localitatea balneard, asa de cu-
nóscutä din Oltenia, dar cdtd diferentä !

www.digibuc.ro
 Drumul e plin de trupe si coloane mergând in
ambele sensuri..Ne incrucisäm cu regim. 25 Artile-
rie al diviziei 15-a, care are tunuri franceze de 75mj.
latá deci les fameux 75" 1 un sergent
In cloud cuvintemanevra piesei, imi spune ca bate
pânä la 9 klm., i ca proectilul desi de calibru mic
are efecte marL Precedez trupa cu o jumatate ori
cu cdruta.
La sudul Calimanestilor ma opresc ; In acest mo-
ment pe frontul div. 13-a si 10-a se desclesteazä
un atac. Cerul e luminat ca la 10 Mai" de rache-
tele colorate In toate felurile, 5i de n'ar fi bubuitu-
rile tunurilor, ti-ai Inchipui usortcä acolo este Cis-
_migiul, ori Parcul Carol... In sfârsit vine si trupa.
Dau brdin sä mi se fad platul. Am de gaud si
dorm desbracat, lucru ce n'am facut de la 24 Wile.
N'apuc bine sä ma cule, and delegatul-de la divi-
zie ma anurita ca. trebue sA mä-prezint imediat co-
mandamentului pentru ordine. Adio somn, adio pat
bun.
Te pomenesti cá ne duce Inapoi la Märä-sestL,
zice
Se poate si asta pulule, n'ai väzut cum tinea
divizia 15-a la noi ?
In sfarsit a fost cu totul altceva. Trebue ca mai-
ne dimineata sa organizez o noua mazitie Muchia
lui IvanDiocheti.
Mi se da ca ajutor 1000 oameni de la Regimentul
36 Infanterie.
Petrec noaptea, (land ordine, aranjânu, combinând
si... privind cu ironie si necaz la patul cu cearceaf.
Abea de pot dormi, o orá, Imbräcat.
De dimineatä plec pe pozitie, o trasez cu ofiterii
mei, asez oamenil la lucru. Traseul e bine studiat
Meet, Incet sapatura se adânceste i pana in dimi-

www.digibuc.ro
 92

neata de 10 August, jumAtate din pozitie cu retele

eu tot e gata:
InAltimea pe care lucrAm este sub stdpinirea tu-
nului inamie, se cunoaste dupd numeroase palnli de
proectile de 210, 150 si 77 m/m.
Toate acestea au fost trimise cator-va bateril ruse,
ascunse in valea abrAutului sec.
Ne mird InsA cd desi putem fi vizuti, din pozitia
inamicA, nu se trage In noi.
CAtre seard, and sdpAtura era Inceputd pe toad
linia, un aeroplan inamic trece de asupra noastri.
Evident cd fotografiazd pozitia. Dar la Intoarcerea
e luat in primire de artileriile antiaeriene ruse si
romane si la un .moment dat Il yid scoborand en
feuille morte". Un momeet Imi Inchipuesc cd neamtul
face broscArii spre a scdpa de focul nostru care era
bine indreptat. Dar aproape de pAmant, planeazA
In ultimul moment sl aterizeazd in liniil noastre pe
land Movilita.
Altai In urtni, cd. pilotal a avut timp sa dea foe
aparatulta.
Peste noapte am la lucru Reg. 34 Infanterie si
Bat. 9 Varatori. Ai mei fac retele.
10 August 1917
CAlimänesti
Pritnim ordinul de mars la Clorani. Deseard ple-
cAm. Aud cA In iocul nostril trece divizia 11-a, iar
noi vom fi dusi mai Inapoi pentru refacere. Ordinul
se revoacd ; vom rAmane pe foe pand ce lucrArile
dupd ZAbräutul vor fi gata. Azi am avut, (toatA di-
vizia afard de pionieri) vizita principelui Carol. Re-
defilare, mie banchet.
In timp ce printul asteaptd In curtea postului de
comandd al diviziei asezarea trupelor pentru revistA,
ateva obuze inamice se .sparg la 300-400 m. de

www.digibuc.ro
 93

el. ll privesc cu oare-care curiozitate. Nu miscfi.

PumeazA si vorbeste In liniste cu generalul nostril.
Peste noapte am -numai 400 oameni la lucru, cu
pionerii continui reteaua de sartnä, dar Oa a doua
zi nu o pot termina.

11 August. 1917.
Ciorani
Ne mutAm la Ciorani. Odihni, curAtenie. Seara
cânt din mandolinA. Scrisori acasA, Cei mai tineri
idile cu ref ugiatele. O fatA de geambas din Buzau
e foarte mult curtatA.

12 August.
Ciorani
Locotenentul N. este bolnav serios de obosealA
surmenare : a avut 40 grade. Ce curioasA boali.
Mai toti ofiterii de la pioneri au trecut prin ea.
Azi am dat o masA mai aleasA (am avut si vin)
la care am multumit ofiterilor de concursul dat In
tImpul luptelor. DupA masA concert dat de tamba-
lagiul Vasile din regim. 36 Infanterie:
Cum suntem lntruniti cu totii, natural cA se dis-
cutA ImprejurArile prin cari am trecut,
UrmAtoarea pArere asapra gradArei lucrArilor de
executat In timpul unei lupte In curs, predominA :
Pentru a pune o stavild inamicului atacator si
superior In mijloace de atac, este mai preferabil SA
se organizeze In gran' si pe dt. posibil In secret
o Hnie imediat in spatele pozitiel, de cAt a se or-
ganiza mult mal Inapoi pozitli mai tari cari vor pu-
tea fi recunoscute prin aeroplane, In timpul anga-
jamentului chiar. SA nu se lege actiunea In curs de

www.digibuc.ro
 94

Tortificatia care se and. deja Inapoi si care ne atrage

ea un magnet.
Alta parere unanima asupra Intrebuintarei retele-
lor de sdrmä cu Intindere repede.
Ele pot hduce servicii Incalculabile In unele crize
a luptei de pozitie.
Aplicate' la timpul si locul necesar pot rupe ela-
nul ce i-a mai ramas ina*micului care a suferit deja
pierderissi care ar trece mai departe fard ele.

15 August.
Suntem t6t îì Ciorani. Infanteria Isi complecteaza
lipsurile. Noi ne .odihnim. Comuna aceasta e plina
{le refugieti din jud. Buzau, evacuati In anul trecut
la Clipicesti. De acolo au fost adusi, aci cu gazdele
lor cu tot acum o lunä.
Inca' doi ofiteri au friguri i temperaturd mare din
cauza surmenarei.
Toata oeupatia zilnica se rezuma la curatirea,
complectarea materialului si a echipamentuluiz lam
bdi in Siret.

16 August.
In pädurea sud de cota 370. Fitionestl
Se vede cà lucrurile nu s'au linistit Inca pe front,
cad primim ordinul de a pleca imediat la Fitionesti
(cota 370). Infanteria diviziel a plecat astä noapte
si se afla acum catre Muncelul. Cauza ? Nemtii au
atacat acolo, un corp rusesc, compus In parte din
Basarabeni, l'au respins si sunt pe Ounctul de a
strapunge frontul. Divizia noastra si In urma
13-a si 11-a, interveti, ea succesul gerrnan sa
nu se desvolte.

www.digibuc.ro
 95

Rgniti uaor

Prime le ajutoare

www.digibuc.ro
 97

Mars executat ziva pe valea sead a Caregnei.

Ne 141tdin*n cu fratele nostru. Batal. 10 Plonieri
tot pe aceastä vale si la 12 sosim In pädurea care
umbreste chma scidicA a cotei 370.
Suntern In plind zonä deluroasä. 125.coare si uf
am scApat In f he de rnuste,
MA prezint corn ndantului diviziei, d-1 colonel S.
care Impreand vre-o 5-6 generali rusi Isi au
postul d. coma idd in crama unei vii pe coama MAL
limei 307. Privel4tea este admirabild. Toate cul-
mile impAdurite ori golase, vdile cu vAlcelele lor.
satela, cdtunah ea drumurile lor Whiffle de forti-
ficatie IAA la Muncelul se väd de aci dintr'o sin-
gurd aruncAturd de ochi.
Spse Muncelul vedem obuzele de calibru mare
spärgändu se In liniile amice, iar Ia stânga noastrd
ergiar dusmanului se abate asupra cätunului Mänds-
tirloara, unde s'au adäpostit câteva baterii rusesti.
Obilduiti de alâta timp numai cu peisagii de ses,
uncle orizonful se lnchide repede de piduri si sate,
impresia acestui belle-vue" nu ne lasd indiferenti.
Lipsa unei ocupatii momentane, ne lasd timpul unei
ast-fel de contemplAri.
CAtre seard, In pädurea unde dormim sub cerul
liber, povestese cama.azilor prima parte a campa-
niei, care am fäcut-o la infante rie In niste conditiuni
foarte grele.
Apoi ne culcäm si sforäim sub lumina argintatd
a lunei.

17 August.
Cota 333. Valea Zabraufului
Schirnbain din nou frontul, cu scopul zice-se de a
conitra-ataca tri combinatie cu divizia 13-a si a res-
pinge Ot-rmanii din intrândul ce l'a produs ofensiva

www.digibuc.ro
 98

Or in frontul nostru. Postul de comanda Il avem a-

cum In regiunea 'paduroasa a Zabrautului. Natura e
mai vesela ca pe sesul Siretului, i paraul care ser-
pueste In vale are firea si racoarea fratilor sai din
munti.
Intram deocamdata In spatele diviziei 3-a-- obosita
de ultimele lupte, caci nici pe noi nu ne zvfirlea ni-
meni In macel pentru ca n'am avut timpul de a com-
pleta golurile produse la Maräsesti.
From& actual trece pe pärâul Zabrauciorului, cota
461 este de Poenile Popei catre Varnita. Reintram
pe front.
O companie o am In linia l-a. Lucreaza noaptea
ziva transee In Poiana Budinul Calciu (c. 461) si
Valea Alunei, iar cu cealalta lucrez o sosea care
trece creasta Soldestilor, unde am trenul de lupta.
Pe aceastä creasta trebue sä ma unesc cu soseaua
ruseasca pornita din Valea Caregnei pe care o mi-
galesc de o luna cu 200 oameni lucratori. E drept
ca ziva de lucru a Rusilor e numai de doua ore.

19 August.
Eri a plouat toata ziva. Valea strämtä a Zabräutu-
lui a devenit moracanoasä si trista, pe and de pe
front se aud mereu salvele i barajele artileriei. De
ambele parti se fac incercari ofensive ; pana acum
insa fiecare este pironit pe loc.
Asta-zi natura este din nou vesela. Soarele încäl-
zeste dm vale, facându-I sa se indrepte i sa
trosneasca sub razele sale dätätoare de viata. In pa-
dure pämântul Inca nu s'a scurs de apa i bo-
cancile descusute ale soldatilor se umplu de nämol.
Se continua lucrul de sosea i fiind-ca, catre creas-
ta Soldestilor copacii surd mai mari, intrebuintatn

www.digibuc.ro
 99

dinamita la scoaterea buturugilor. Fac cunostinta la

postul de comandA cu d-1 BrAtescuAfoinesti.
In vremurile de pace 1-am cetit d'e atAtea ori
mia placut asa de mult cl nu vreau sa pierd ocazia
de-al cunoaste mai de aproape. Deci seara invitatie
la o micA seratA muzicall.
Luna voeste sA ia parte la concertul nostru impro .
vizat, asa cá la sosirea oaspetilor, lumineazA cortu-
rile ImprAstiate printre tufenis.
Se intelege cä piesa de rezistentl este tambalagiul
Vasile din 36.
D-I .BrAtescu-Voinesti viziteazA pentru prima oarl
o trupA de pionieri. Cum ii exotic rolul nostru mai
mull defensiv imi pune infrebarea :
Ce-ar fi dacA toate armatele .ar fi compuse
nutnai din pionieri ?
Mai intâiu,--ii raspund eu,ar fi imposibil ca
o armatA sA aibA o ast-fel de organizare si al doilea,
dacA toate armatele nu ar avea de cAt pionieri, cari
s'ar mentine la rolul lor strict de aparare, cum ni-
meni n'ar ataca rAsboiul n'ar fi posibil.
Si n'ar fi mai bine ? Vez1 d-ta : dacA milioanele
de energii, carievidentconcurA azi pentru folosul
obstesc intrevAzut prin mijlocul rAsboiului, ar. fi in-
trebuintate de ex. la lucrari de artA, irigari de pus-
tiuri, poduri peste mAri, etc., unitatea sfortArilor lor
ar fi produs in acesti din utmA ani, mai mutt poate
de cAt tot ce s'a fAcut in secolii trecuti
Si inposibilitati aparente ar fi fost realizabile !
Cam asa a vorbit d-I BrAtescu-Voinesti. Se inte-
lege d-sa nu voia sl pledeze in contra rAsboiului in
general, iar noi cari perduserAm obiceiul de a auzi
rationamente asa frumos expuse, inteo limbA romi-
neascA aleasA i curgAtoare ca i pArAiasul care mur-
'murA pe lAngA corturile noastre, ne lAsAm a fi se-

www.digibuc.ro
 100

dusi de personalitatea a autorului lui Niculaitä min-

duna"...
Se inlelege ca pe urtnä ne'am prcdus fie-care cu
ce stiam. Sunetul metalic i duios al mandolinei s'a
inganat cu acel al timbalei... Serenade d'Antrefols,
serenade de Toselli, Ave Maria de Gotmod..-
Natura era asa de frumoasa parca as-
culta si ea... si luna... Dar n'o mai descriu, mi-e
+lcä de d-1 Bratescu-Voinesti care are atMa farmec-
In stilul d-sale i eu care sunt atát de departe.
Intru târziu ne despartim incântati de cunOstinta.
1mi indrept pasii catre soseaua in lucru, cad ni se
cere urgenta i avem echipe de noapte care la ora
aceasta asteapta neräbdatoare ceaiul cuvenit.

20 August 1917.
Azi am primit doul carti postale de acasä. Au
atners cam Meet iarmanele ravase Poarta stampila
Galati" si de mull imi stiu familia la Husi.
Din nou iau oameqii de la sosea i ii trimit pe
front la fortificatti... Ofiterii i soldatii au ajuns niste
timbre. Primele cazuri de galbinare se ivesc.

21 Aligust.
Atacam mereu cota 461 (Poiana Buduiul Calciu) ;
fara succes insa. Nemtii au impanat casele i copacii
cu mitraliere, i atâta timp cat un neamt i o mitra-
Hera e Inca in stare' de a face serviciu, ori-cine sa
arata in fata lor poate fi socotit ca un om mort.
In sChimb nici dusmanul nu are succes mai mare.
Eri a. itacat reg. 9 Vânatori, dar nid aici n'au putut
inainta. Se pare à dupa toate luptele istovitoare
pentru ambele patti, cari tin de aproape o tuna, s'a

www.digibuc.ro
 lot

ajuns la un echilibru... i ei i noi, suntem la limita

sfortarilor posibile... iar semnele oprirei pe loc sunt
-foarte a parente..
Totusi de la ora 15, ataam din nou (nu' stiu pen-
-tru a cata oarä) cota 461. De data aceasta, procedäm
printr'un atac concentric contând a-i ocupa flancu-
rile.., dar cota rämâne tot in dusmanului,
in schimb perderi avem destule.

22 August 1917,
-Obtin permisiunea de a inspecta echipele cad pre-
gätesc distrugerile podurilor din spatele frontului.
latä-mä deci, urcând drumul flout de trupa mea.
De pe creasta Soldestilor admir panorama splen-
dicta a câmpului de bältee catre Muncelul ; cobor
apoi in valea Caregna mai tristä ca aceia a Za-
bräutuluidar care poartä totusi un nume donor ita-
lienesc.
latä-mä la Surlele unde cantoneazA sectia de pro-
ectoare i parcul. Satul e intesat de Rusi, in refacere.
La ei refacereadezorganizare. Toatä ziva i noaptea
trag focuri de armä in vânt in vitele locuitorilor.
Regiunea e foarte bogatä in vin i pruni. De aceia
se vorbeste cä Rusii au refuzat sä se intoarcl pe
-front. In Surlele i Päunesti s'a evacuat i o sumä
de refugiati dup. front. Imi face cea mai dureroasä
impresie figurile palide i triste ale femeilor i copi-
lasilor... Când trec pe lânga cimitir, preotul proho-
deste o femeie, jar in drumul spre sat tnä intâlnesc
=at alte doua convoiuri mortuare : incä douä femei
tin copil !...
Soldatii rusi, pravoslovnici, due inainte crucea, al-
jii i sicriile särace in care zac usehte de su-
ferintä acesti martiri pentru unit'atea nationalk sunt

www.digibuc.ro
 102

lucrate tot de ru§i ! Religie §i revolutie, pietate §i

cruzime I Ce contrast!
Cimitirul care a trebuit sä fie marit, are mahalaua
lui militara morminte noi, din ultimile lupte. E o ma-
hala §i a ofiterilor. Cate va cruci mai Mahe, mai In-
grijit lucrate, §i imprejurul pamantului Inca proaspät
svärlit, un gard de sarma ghimpatal...
La masa de seara, camarazii imi ofera tuica, care
se aflä din b1§ug In localitate (20 lei litrul). Nu
bausem de un an. §i pentru cä viata e a§a de scud&
§i nesigura pe front, nu trebue sä te dai la o parte
de la bunätätile lume§ti ceti es in cale.
De aceia baui §i eu mai mult !

23 August 1917.
Podul de la Burcioaia
Ce bine e in spatele frontului ! Masa, masa ; casa,.
casä ! ; §i Fe comml träesc acei de la cartiere §i par-
tile sedentare, cari n'au suferit de foame §i frig, ca-
rora nu lea sbarnait glontul pe la ureche. Nu vreau
sa ating aci baetii mei cari mineaza podurile de la
Aramoasa, langa Pufe§ti §i de la Burcioaia langa
Adjud.
Pe primul 11 distreaza un tun german, care vrea
sa-i inlesneasca misiunea inainte de vreme, iar pe
a1 doilea aeroplanele care vin zilnic ea bombardeze
gara Adjud. Si apoi ei nu sunt ad de cat de vre-o,
patru zile. Ofiterul de la Burcioaia e ardelean din
Ludo§ langa Ocna Sibiului ; cu el locue§te alt ca-
rnarad bucovinean, care mineazA un pod mai la vale.
lau loc la masa intre Transilvania §i Bucovina §i
in urma Rovestirilor lor ma muncesc gan duri amare.
Sarmanii baeti ! Iscorporati In armata austro-unga-
ra, au dezertat venind in oastea regatului liber ct

www.digibuc.ro
 103

speranta unei uniri fratesti i eterne ! Ce dezamagire!

Soarta voi ca impreunä cu noi sä vedeti cum acest
frumos vis comun, se departa de noi si cum impre-
jurarile ne forteaza sä ajungem acum la aparare pas .

cu pas a particicai românesti ramasä Inca libera din

libera Românie ! Ne vom indeplini oare visul nostru
comun ?

24 August 1917.
Podul PAdureni
Inspectez sectia de poduri usoare. E tocmai la sud
de Padureni. Am gash caii slabiti de corvezile la
cari au fost pusi i trupa ne imbaiata de 18 zile.
Ma plâng celor mari, dar in zadar. Lucrul acesta
ma nemultumeste adânc.
Aud ca in fine, divizia noastra va fi retrasa defi-
nitiv dupa front la Nord de Tecuciu. E si timpul.
La Märäsesti, Muncelul si Varnita am avut in total
peste 7000 de morti i räniti. lar cei ce-au ramas
sunt cu desavarsire istoviti i bohiavi de gälbinare.
Pe frontul oriental, lucrurile merg din ce in ce
mai prost. Retragerea Rusilor e acum generala, Riga
a cazut cu usurinta. Ce vom deveni noi ? Doamne !
Ai in paza ta, scumpa noastra tarisoara, atat de in-
cercata !
Refugiatii mor pe capete de inanitie ; in fie-care
cimitir se adaoga zi cu zi cruci

25 August 1917.
VaIea ZAbráttfului
Cartierul dlviziei a 11-a, care ne inlocueste a so-
sit aci. Toata zlua se aude un bombardament violent
in spatele frontului. Ce sa fie ? Dup, o prima stire

www.digibuc.ro
 104

mincinoasaspargerea frontului armatei a II-a i deci

intoarcerea flancului nosrru dreptaflam ea 8 aero-
plane dusmane au bombardat gara Adjud de dimi-
neap, i acum sar in aer vagoanele cu munitii.
Seara plec in mars la Paunesti cu intreg batalio-
nul. Cum mergeam pe drumul facut de noi, care nu
e pietruit, invat ceva nou care cat stint eti de bg-
Iran, nu-1 §tiam. Soseaua e plina de kutregaiul butu-
rugilor scoase. Si .acest putregai e fosforescent.
In intunericul foarte pronuntat din padure, fosfo-
rescenta e parca mai puterlica si pot Vedea ce orä
imi arata ceasul meu. Catre ziva bivuactim in parcul
vilei Mavrocordat din Domnesti. Acum putem zice
a nu mai suntem pe front si cä timptl odihnei bine
meritate a sosit.

27 August-1917.
Targul Domne0i
Diseara plecarn la Buciumeni, distanta 15fklm. prin
satul Domnesti-Orgeana i Sihastru. Ordinea de mars
la 1/2 ora dupä brigada 18-a infanterie.
Amintirea marsurilor de la Barzesti la Serbanesti
ma impiinge a trimite trasurile de cu zi ramanand
ea cu trupa s'o tulesc numai cu o orb, inainte de cfit
s'a prescris.
Dar vai, la sosirea noastra in satul Domnesti, gá-
sim Reg-tele 35 si 36 deja incolonate si gata de ple-
care. Trebue sa ma resemnez a ramâne dupa ei.
Trecerea peste podul de la Argeaua se face cu
mare greutate din çauza trasurilor lui 36 intercalate
Intre batalioane ; caii obositi nu mai pot trage greu-
tatea träsurilor regulamentare.
Nu facem de cat 1 klm. pe orä i mai avem o
coaetä de 3 Islm. de urcat. Trista perspectiva pentru

www.digibuc.ro
 105

,
Baterie de 75 la MitrA§e*ti

Obuzier de 105 la Mfir4e§ti

www.digibuc.ro
 107

aceastà noapte ; un tel de pisalogealä pe loc. In pa-

tru ore §i jumAtate parcurgem 5 lam. i suntem Mug*
catunul Argeaua.
Mergind tot a§a vom fi la Buciumeni mâine la 8-9
cu trupa obositä in zadar.
Vântul bate foarte tare din fata.
Ce e de facut?
Ne oprim §i cantonäm 1rt Argeaua pânä la ora 5
dimineata §i ajungem la 7" in Buciumeni bine dis-
pu0 §i odihniti in de ajuns.

28 August 1917.
Buciumeni
Suntem ipstalati trite() catià de proprietar, destul
de mare, dar aproape goala. Cuvintele scrise cu li-
tere slavone : Na stale" aratà cä predecesorii
erau Ru§i. Cu mirare constatärn ca tovarä§ii au
respectat dottä qifoniere cu oglinda, in care ne con-
templätn fetele bärboase .§i slabite de privatiuni.
!rite() odae descoperim un pian foarte dezacordat
dar nu prea mult profitätn de aceastä surprizI
facetn putinä muzicä.
La amiazA and mi se aduce corespondenta §i or-
dinele de plecare mai departe, prirnim o circulará
in care ni se pune in vedere, másurile de prevedere
ce se vor lua la .caz de evacuareIrt Rusia.
Ofiterii sunt consternav, iar eu in nid o zi a a-
cestei campanii, care dureaza mai bine de un an
in nici o zinici la aderea Bucure§tilor, nu m'am
simtit atat de abatut, a§a desperat. Perspectiva Ora-
sirei Wei ne-a umplut sufletul de groazä, iar trans-
portarea armatei nationale in Rusia ni s'a patut o
aventura !
Acest ordin atât de crud pentru ace0i oameni,
care-§i fäcuserä datotia pana la uitarea de sine, ca

www.digibuc.ro
 108

ea scape restul de tari-româneasca, arata cA situatia

frontului oriental e foarte rea i ca o evacuare' even-
tuala a armatei In Rusia poate deveni o nevoe.
Dealtmintrelea ceia ce vedem petrecându-se la
Rusii din Ora noastra erea prea saritor in ochi, -spre
a mai putea spera In altceva, de cat inteo minune.
Dar când constatasem cat de aroganti sprit cu noi
aci in Moldova noasträ, ne cutremtiram gândindu-ne
ce ne va astepta acolo ! $i barem de ne-ar fi fost
dusmani, dar ne era ,,tovaräsi" si de aceia trebuiau
menajati. Ce situatie tristä, ne-a rezervat soarta!
30 August 1917.
Gura GArbovAtului
In fine, iata-ne ajunsi pe zona de refwere. Vom
sta ad cel putin o lunk Bivuacul ales se prezintä
destul de bine : vasune pentru cai, al-A din belsug,
deci... incepem instalatia ca pentru "un timp mái in-
delungat. Dar nid ad nu ne este dat sa ne
Odihnitul batalion al 9-lea de pionieri e pus la dis-
pozitia armatei pentru sosele. Prin urmare de seara
ne intoarcem de unde am venit. Barem BA ne fi spus
din timp, nu mai faceam 70 klm. de geaba. Dar asa
e soarta noastra a pionierilor : batalionul se chiama
divizionar, fiindca este al diviziei atâta timp cat acea-
sta e pe front. Cand ea trece in refacere (care co-
prinde i ceva odihnä) noi suntem luati i trimisi la
alte lucrari grele : sosele, poduri etc. Cand divizia
se intoarce pe front, venim ì noi, cAci de, destul
ne-am odihnit s. a. m. d. Medicul batalionului e bol-
nay. Dar cum n'a murit Inca, n'are dreptul de afi
evacuat la spital.
2 Septembrie 1917.
Ploscuteni
De eri ne-am instalat bivuacul in padurea la nord

www.digibuc.ro
 109

de Ploscuteni Puteam fi aci din ziva de 27 August

(cand am dòrmit in Argeaua) departata numai la
3 klm.
Avem de o camdata de fäcut:o sosea prin padurea
Niculescu-Dorobantu care sä uneasca Adjudul cu
valea Berheciului prin Vladnicta.
Recunoasterea e f'-cuta dar ordinul de lucru n'a
sosit inca. In asteptarea lui, ne instalam in bivuac,
dar cu friça, cad de-! se poate sá plecam si de ad.
du ziva asta, mä hotarasc a nu mai nota aproape
zilnic cele ce-am vázut si simtit. 0 presimtire trista
spune a nu voi ma0 lua parte la fapte mari, ca
acele prin care am trecut si ca zilele se vor scurge
monotone, asemanatoare acelora ce° le-am petrecut
prin cazarmi in tilnp de pace.
Suntem angajati la o lucrare de lunga durata, care
ne va fixa multä* vreme in Ploscuteni. Soseaua noas-
ra are de scop a servi trupelor in eazul unei even-
tuate retrageri dincoace de Siret.
Aceasta nu este singura masurä ce se %la lii acest
scop...
Acum incepem a deveni mai mult spectatori de
ct actori...
Odata cu privelistea trista care ne Imfatiseaza fa-
ramitarea voita a celei mai mari puteri din lime,
mai vedem i naluca visurilor noastre seumpe, dis-
parând poate pentru totdeauna !...

www.digibuc.ro
 IV.

Ploscuteni
Bucegea:Cudalbi
ARMISTITIUL

www.digibuc.ro
 VO
<3D.
06%06)%06%
<3E> <3 C> 4E>
0 <3E>

Luna Septembrie 1917.

Ploscuteni
Sat de ceangai, amestecati cu refugiatii Romani
adu0 ad din Movilita, Diocheti i imprejurimi.
Case rare .§i murdare. Copiii si porci multi. B4ti-
na§ii ne primesc cu toata reaua vointa posibilä; cat
prive0e, tritii, timizii §i resemnatii no§tri refugiati,
vin in ochii ceangailor,ca importanta dup. porci.
Trupà bivuacheaza in padure afara din sat ; numai
cati-va ofiteri mai batrani raman in el.
Lucrul §oselei merge ¡fleet : sunt buturugi multe §i
mari dg depi§at ; pentru scoaterea uneía trebue sä
lugeze 2-3 oameni o zi intreaga.
Preferabil a se intrebuinta topoare de padure §i
manele.
lndrasnim oare-tari instalatii ; o companie incepe
§oseaua Sihastru-Toflea-Gohor.-
Mijloace de trai suficiente. Comglectam materialele
cari lipsesc.
Monotonie. La sfárOul lunei imi vad familia re-
fugiata in Moldova. i tristeta §i bucurie. Suntem
,§eapte feciori, care au fost- §i sunt pe front !
8

www.digibuc.ro
 114

Octombrie 1917.
Bucegea i Cudalbi
Sunt -detasat pentru studii la serviciul fortificatiilor
armatei din M. C. O.
Profesorii nostri n'au fost si n'au lucrat pe front.
In schimb au avut norocul de a fi in apropierea
putinilor oTiteri de geniu ce ni i-a trimis Fat* si
au prins de la ei principille.
Pe lfmga conferintele teoretice facem vizita intere-
santei pozitii in lucru Bucegea,OrivitaPrut. .

Discutiile ce se nasc nu sunt lipsite de interes I Dar

ata diferenta hare conditiile in cari se pregatesc
poziille fortificate dinapoia frontului §i cele pe cari
le-am lucrat, zi i noaptea sub focul i apäsarea ina-
micului !
Scopul urmarit e acelas a-ti face din teren un
aliat ; mijloacele sunt insa allele,
Inapoi, ai ham pentru studiul terenului si lumina
zilei la dispozitie pentru. trasare.
Nici o situatie tactica deosebita nu -vine sä coin-
Oice problema aplicArii fortificatiei la un teren dat.
pe deasupra nici un baraj sau foc care sali im-
prastie lucratorii de la treaba lor.
Totusi scoala aceasta îi are folosul ,ei.
Ne Mai punem la curent cu principiile noi i cu
aplicarea lor.
Fortificatia de pozitie evolueaza mereu.
Organizarea i aplicarea ei se schimba pe masura
ce noi mijloace de atac se ivesc.
Târgul Bucegeao singurä stradacu prävälii o-
vreesti pe o parte si cealalta a soselei Botosani-Mi-
haileni,. mi-aminteste vizita ce am Matto aci acum
18 ani, când lucrarile de captare a apei pentru ali-
mentarea orasului Botosani erau deabea incepute.
Vizitea pe o foell ordonanta a tatalui meu, care

www.digibuc.ro
 115

ne-a adus odatä pe brate. E bätrAn acum, din cele

mai vechi contigente de militii.
Are ,o functie la C. f. In fundul unui subpat, imi a-
ratä un geamantan vechi, dar, cu care plecase de la
noi la liberare.
In jumatatea doua a lunei, soarta ma asvArle ca
inspector de trasare la lucrärile pozitiei Calmatuiul-
Tulucesti (Covurlui).
Si aceste locuri le-am cunoscut din manevrele a-
nului 1908. Sectorul de inspectat are vre-o 40 klm,
Pánä la Tulucesti sträbati 15 dealuri deacurmezisiul.
Stam in Cudalbi, sat mare räzäsesc, cu o brigada
de cavalerie, un rIgiment de infanterie de mars si
tot serviciul nostru.
In sat nu se mai aflä nimic de mâncare. Dar vin
.si rachiu, gäsesc la gazdä suficient.
Rusii pleacä mereu de pe front. E toamnä târzie,
cu burhitele si ceteleei.
Ca si päsärile cälätoare, pe care le mina numai
instinctul, se duc acasä la ei, Iäsând frontul si tara
noasträ in voia soartei.
La 31 a lunei, mä intorc la corpul men, pe car e
in 40 ziienu I-am väzut de cât de doua ori, la 1 si
15 Octomhrie.

Ploscuteni. Pánä la armistifiu

Lucrärile soselei continua ; ne ingrijim pentru ia rna
si clädirea baracamentelor reincepe.
Hränesc 450 copii orfani si ii intolesc cum po t mai
bine. Dar copii vin cu mare drag la masa si cu mai
putin drag la scoalä. Sistem adoptat cu succes : co-
pilul de 'la 7 ani in sus trebue sa vie la caza n cu
bilet de la profesoarl : A fost la lectie? Are pita . Si
in curfind localul e prea mic.
Elevul de ad-fie Zugravescurevizor Folar in ci-

www.digibuc.ro
 116

vilitate tine cursuri regulate. !Ad deci hrana sufle-

teased si trupeasca asigurata.
Rusii isi fac de cap. Cei cari au mai rdmas in
Moldova, fut A, schingiuesc, omoard. Primile lupte
intre trupele noastre cari mai gasesc
incä sánge de supt la, n'oi.
Si ce mai de versiuni. !.
Intr'un sat un sergent si 7 tunari cu tunul lor tras
de 6 cai mari i frumosi se tocmesc cu un geambas
pentru vinderea cailor.
Dupa o scurtd discutie, invoiala e gata. Sergentul
incaseazd banii i geambasul ia in primire caii.
Dar Rusii väzând cà n'du' cum lua tunul ii spun
la plecare : la si tunul ! II dam gratis ! In alt sat un
preot trebui sä dea za pis pentru o baterie intreaga.
Noi o ducem din ce in ce mai greu cu hränirea
oamenilor si animalelor.
Crupele de porumb i mazdrea formeaza baza alimen-
Wei ; nici nu mai posi cere omului sfortdri in starea de
mizerie fiziologica in care se and. Caii au in schimb
ce paste prin pacluri, i gräuntele nu ne lipsesc, dar
obtinute cu Old trudä i dupa cite alergaturi. In
timpul asta din urtra, descurajarea pare a deveni o
stare cronicd. Duc o luptä zilnica in contra ei.
Inamicui bombardeazd mereu Märdsestii, mai cu-
seama i in general toatd linia.
La inceputul lui Decembrie ne surprinde vestea cä
Rusii au propus pacea a am incheiat
Armistitiul azi §i pace4probabil peste câtva tinip !
Aceasta este incheerea, rdzboiului nostru jpentru
unitatea nationald !
Doamne, Dumnezeule ! Aibi mild de sera fiilor tdi
pacdto0 !

www.digibuc.ro
0 vizitá po frontul rusesc

La Buhaiul

Pam German&

www.digibuc.ro
 20-31 lanuarie 1918.
0 telegrama scurta ma cheama la Roman, uncle
voiu avea de primit ordine. In trenul ce ma duce
spre Nord, tremur cum pot mai bine, ghemuit in
coltul compartimentului lipsit de caldura i geamuri.
Ajuns la Roman pe la miezul noptei, perspectiva
cautarei unei gazde la aceasta ora târzie, ma face
sa-mi petrec restul noptei pe o banca in ceainaria
01.6, care de la greva armatei rusesti primeste
Romfini.
De dimineata mi se da la divizia 7-a o harta i un
ordin prin care pe o zona de 200 klm. trebuia sä
vad toate fortificatiile facute de armata rusä pe valea
Bistritei, sa constat ce exista in adevar si care este
starea actuall a lucrarilor. .

A doua zi erarn la Piatra.

Prin spartura Bistriteicare ar avea acum de ce
sa -plânga'n valese zareste mândrul nostru Ceahlau,
cu stâncile sale amenintatoare, stând ca un strejar de
paza al batrânei Molclove ! larna, nul- a invesmântat cu
neaua alba, ca de obiceiu i razele primavaratice ale
soarelui ii precizeazd conturul colturat pe cenil al-
bastru.
Piatra, icest oräsel gingasiu, mä impresioneazi
placut. Asezat la poalele Pietricicai, in valea care
Incepe sa se strimteze a Bistritei, cu casele sale WA

www.digibuc.ro
 120

stil cu pretentii, dar cu gradini a caror podoabe doar

le ghicim pe vremea aceasta, strâns intre dottä dea-
luri impädurite cu brazi, cu gara de piatra de talie,
ne aminte0e cu putind bunä-vointä zilele fericite când
aveam vacaniei plini d promisiunea unei odilme
bine meritate ajungeam la vilegiatura doritä.
Zona ce trebuia sä recunosc avea de front vre-o-
30 klm. de la GrentieW mare la Cotâgaii, iar in
adâncime pârtä la valea .Moldovei.
Informatiile ce aveam de luat §i cautarea mijloa-
celor de transport mä facurä sä pierd MO 24 ore,
cäci imi daclurd prilejtil de a asculta seara pe maes-
trul Enescu. De la mobilizare nu mai intrasem inteo
sala de spectacol §i muzica imi fäcu i bine- §i rau.
A doua zi cu un tren special al liniii militare Pia-
0a-Grintie§nl plecai in sus pe valea Bistritei.
Linia e fäcutä in intregime de regimentul nostru
cdi ferate.
tka urmeazd de aproape §oseaua nationald a Pri-
säcalnilor. Aceastä linie fäcutd inteun timp foarte
t cm" nu este desigur färä cusururi, dar a adus mari
toloase armatei Ritse0 din aceastä regiune. Mergem
tincet, Meet la deal, trecând pe lânga micile statiuni:
Streaja, Bicazul, Buhalnita, Hangul i sgara pe in-
tunerec ajuneem la Bistricioara.
Si ce frumoasä §i plina de poezie este aceastä va-
le a Bistritei cu toate podoabele putine läsate de
farnä Doar padurile de brazi sunt verzi I Si câti nu
Ind imbie :
Sä. vii vara, domnule, sä mergi cu pluta de la
Dorna la Piatra §i sä vezi frumusete I
la dreptul väilor secundare ce se värs pe dreapta
râului, ne apare tot mai aproape piramida
cu .turnurire ei mediavale a cAror baze se pierd in
padurile de brazi, pe când Bistrita se sbuciuma intre
malurile ei din ce in ce mai stra,mtef §i mai cotite,

www.digibuc.ro
 121

Morti In fata tran§eelor

In tran*ee catre Muncelul

www.digibuc.ro
 123

descoperind stancile poleite de apa curgatoare de

mii i mii de ani.
Podurile de beton armat pe care trece §oseaua
linia ferata de pe un mal pe altul au eleganta bol-
tilor supra läsate, cari cadreaza cu peisajul, MA a
violenta frumusetea naturei.
La baza picioarelor, pionierii pregâtesc gäurile de
mina pentru eventuale distrugeri.
Seara gAzduire la invätätorul din Bistricioara. Ru0
nu mai sunt pe frontul pustiu, doar vre-o trei-patru
sute aci, cari se distreaza vânând... vitele oamenilor_
Acesta este sportul generalizat al dezertorilor de pe
front.
A doua zi mar§ pe jos cu cei 10 soldati ai mei
pana la Dreptul.
Trecem prig CAlugareni, unde stânca uriasä, prä-
%raffia cine stie de când din vArful muntelui pana in
mijlocul satului, märturiseste sbuciumarile vechi ale
pamântului.
Drept credinciosii au clädit lânga ea, casa Dom-
nului in speranta de a feri prin rugile lor, catunur
de urgii viitoare.
Valea se stramtoreaza din ce in ce mai mult co-
tind brusc spre apus, iar soseaua Dornei, urea su-
grumatä in tre râu i pädurile de brazi.
In locurile unde soarele nu-si trimite razele sale,
chiar in ernele färä zapada ea aceasta, o patura groa-
sa de ghiatä ascunsä de chiciurä acoperä drumul dirt
Noembrie pana in April.
Caii celor doul car* cari ne duc bagajele se
opintesc din rasputeri, iar soldatii ajut cu umärul.
In drum intâlnesc un urn tänär cu mAna amputata.
De sigur un fost soldat ränit pe front. Intru in vorbi
cu el.
In ce luptä ai fost ranif, fläcäule ?
N'arn fost in lupte, domnule ofiter, am fost Mo-
b Hint pe loc sunt notar in comuna F...

www.digibuc.ro
 124

mâna mia pierit apirându-mi fânul de hotii de Rusi,

cari voiau sä mi-1 ia cu ce pret. Eu m'am im-
potrivit, i atunci m'au impuscat. Noroc ca mi-au
ciuntit stânga, cAci ce ma faceam eu notar" fart
cealaltä.
Trecem prin Ruseni, Topoliceni, Galul, uncle mân-
Om la notar i dupa amiaza cam pe la 4, ne oprim
la preotul din Dreptul.
Pretutindeni aceiasi primire binevoitoare ; locuitorii
sätuli de rolsia Rusilor, ne prirnesc cu bratele des-
chise. Cu totii desgrop cartofii si scot putinile cu
brânzä din ascunzatori-; oamenil se bat care de care
sä primeasca soldatii mei, iar ei se lasä sä fie räz-
gâlaji ca i copii mid.
Invätätorul lipseste ; este mobillzat In regim. 55
infanterie. E un bray intre bravi. A fost ränit de mai
multe ori i poarta- pe piept ordinul Mihai-Viteazul,
Crucea legiunei de onoare o decoratie ruseasca.
Este until din invätätorii care si-au acut datoria
si la scoalä i pe front.
Parcá-1 \Tad intorcándu-se in Cätunul lui uitat in
-fundul muntilor, cu gradul -de apitan i decoratiile
pe piept, spunând copiilor :
Priviti bäeti, acestea mi le-au pus pe piept re-
gii i impäratii, pentru cä mi-am fäcut datoria catre
tara. Când yeti fi mari, sh faceti i voi la f el I
Si va fi cea mai frumoasa pildä.
Preotul mä priveste crestineste. In ceardacul casei
luMinat de razele cäldute ale soarelui ce asfinteste,
iau ceaiul i stäm de vorbä.
Preotul e un orn luminat, seminarist. A slujit Ina-
inte multä vreme, in comuna Gäineasa, izalatä in
muntii i codrii Sucevei. Acolo a invätat nemteste de
la lucrätorii catolici ai abricei de cherestea, cari in
lipsd de preot au trecut färä sä bage de seam& la
religia ortodoxa. Cäci el ii boteza, cununa i inmor-

www.digibuc.ro
 125

mânta. Predica in limba germana, dar toatä slujba o

facea dupa legea noastra.
In casa lui din Dreptul a stat cartierul unei divizii
ruse, aproape 'sease luni, si, când pica ate un pri-
zonier sau dezertor Austriac, preotul servea ca täl-
máciu.
Fiu i ginere de preot, are trei copii, cari invaja
la scoalä, unde tot el Vne deocamdata locul Invala-
torului.
Preoteasa, o femeie bunk forfoteste prin casa si
imi pregateste masa i culcu bui caci n'a mai va--
zut de mult ()fifer roman, i s'a sat'urat de Rusii
luar-ar dracul sa-i iee... doamne iarta.--ma !"
doua zr plec pe Grentiesul mare Am de gaud
sa urmez transeele ruse de la Grenties, prin Bujun-
ciul mare si mic4 Bâtca (culmea) Stejarului i seara
sä cobor In Soct chiar pe front.
Plec, calauzit de badea Ungurearm, un om in toata
puterea, îiialt, spatos, çu obrazul rosu plin de sana-
tate i mustafile cu suplimente ; vreau sä mi incerc
puterile de fost alpinist, si refuz calul ce mi se ofera.
Alta data urcam cu usurinta piscurile stáncoase
ghetarii Firolului dar de atunci au trecut zece ani
puterire au mai scazut.
Apucarn in sus pe apa Dreptului. GrienVesul mare,
apare ca o capatana de zahar, trunchiata la vârf
cu muchile rotunjite.
Piscul e plesuv ; câte-va petice d. zapada ne amin-
teste ca cit tot soarele primäväratec, suntem Inca In
miezul iernei. De la mijlo\cul pantei, I iceji pädurile
de brad si fag, cari se termina In fundul vaii.
Trecem pe lânga câteva sute de bordee rusesti,
facut9 din trunchiuri de brad, jumatate pe valea
Dreptului, la dreapta i stânga pârâului, iar cealaltä
jumatate, inteo poiana udata de Dreptisorul.

www.digibuc.ro
 126

Ad o fost rezerva, iar mai sus in poiand

spune Ungureanu.
laca ad o stat polcovnicul, care era mai mare
peste rezerva.
Vizitez câte-va colibe si la urma pe a colonelului.
Pretutindeni murdärie. Sobele si geamurile le-au die-
trus la plecare, aramizile si sparturilP d sticia umplu
podelile. Cuere uniforme in tot locul, lucrate din ca-
Ele de potcoave. Daca avem limp sä le string, imi
ajungeau la potcovitul celor 400 cal ai batalionului.
Efecte Inca bune, cartuse de arma, benzi de mitra-
Herd, masti de gaze asfecsiante, unelte portative, etc.
etc., svirlite in tot locul.
Si aci mai vedem numai ce au lasat locuitorii,kari
imediat dupa plecarea rusilor, au luat tot ce au ga-
sit de cuviinta ca le trebue.
De aceia cu toata singuratatea loturilor, nu ne mi-
ram% prea mull, când la auzul impuscaturilor de arma
Ungureanu nè asigura, ca oamenii cari sunt cu Vi-
tale la pascut, trag ca sa se distreze cu armele ga-
site ori cumparate de la rusi.
O apucam la stânga pe un drum rusesc, si intrdnd
in padurea umbroasä, urcam mereu, serpuind dupa
traseu, 'Ana ce cu greutate i dupa opriri dese, a-
jungem pe culmea dealului pe care, trebue sa-1 ur-
main inca câte-va ore, pina sa ajungem pe Grientiesul.
Dar nu mai sunt acela de acum zece ani. Pe de
alta parte, lipsa de antrenament fortele slabite de pe
nrma rasboiului, ghetusul drumului la cotituri i sui-
prile mai repezi imi ingreuiaza mersul.
Soldatiimai greu incareatisi toti oamenii de la
ses, merg destul de ¡met i ei dar mai bine ca
li ajutd tineretea.
Numai prin locurile astea, numai credeam sa
ajung,, domnule colonel, imi spunea sergentul BMan
Bailean dupa malul bunärii.

www.digibuc.ro
 127

Pionierii lucrand o §osea pe valea Zabrauiului

Crap de ofiieri din Bat. 9 Pionieri

www.digibuc.ro
 129

In fine cu chiu cu vai, mergând mai mult prin pa-

dure, taind poenele acoperite inca cu zapada, lasând
In urtni noastra taberele rezervelor succesive rusesti,
iata-ne la cota 1404, sub Grienties. Ni se facuse foa-
me. Ne oprim.
La stânga noasta apare masivul Ceahlaului, mun-
tele Stege o gramada de alte piscuri, ce se pierd
in zare, pânä departe, la Oituz. Pe/ultimul povârnis,
ce-I urcam intr'un suflet, descoperim un sat intreg
de baraci, cu cazinoul, biserica, magazinele lui, as-
cunse intre brazii mari. Totul este aranjat pentru cel
mai mare confort. Dealtmintrelea gustul bunului trai
este foarte accentuat la Rusi, o mäsura foarte lauda-
bila, când celelalte masuri premergatoare de aparare
§i sigurant4 sunt luate.
si ad, ca pretutindeni, aceia§i risipa de material.
Efecte aproape bune zvärlite prin bordee §i afara,
saci de merinde, baionete, caele agrafe de retele, etc.
etc., tot inventarul soldatului rus.
Oeamurile §i sobele distruse i unele baraci arse ;
iar domnind peste toatä lini§tea, chipul singuratec al
sfântului Nicolae, care parca prive§te incmenit dirt
cadrul de brad al bisericutei paraginite, soldatii cu
alte uniforme ! Opresc oamenii mei de a lua efecte,
cad de ! paduchele dätator de tiphus exantematic, e
o bestie resistenta, la frigul Indelungat §i urcarn ul-
timele sute de metri sufland din greu.
lata-ne pe pisCul Orientieplui, deci pe poiitia rusa.
In fata ne apare Budacul, numai cu 40 m. mai jos
ea Ceahläul, tot a§a de pleptv ca el, dar cu clinele
lipsite de stânci ; iar mai departe in zare,
Inelul i Pietrosul in Transilvanja, acoperiti de za-
pada. Dupa gustarea cea de drept, intram pe pozitia
ruseasca, a§teptând sa ne intalnim cu patrulele de
du§mani In recunoa§tere.
Pantele Grientie§ului i Bujunciului sunt foarte re-

www.digibuc.ro
 -130

pezi catre inamic, i in parte paduroase. Rusii

considerat, probabil, ca sector pasiv, caci au dat pu-
tina importanta intaririlor, cari sunt constituite dintr'o
singura linie de transee, sapate pana la pieptul omd-
lui ; o linie sau doua de retele de sarma pe di i

trei pari le precedeaza. Sunt si unele adaposturi de

-bombardatnent, slab protejate, precurn i observatoare
caci dupa felul cum le Arad construite, le judec vi-
zibile. din departare, deci usor destructibile prin ar-
tilerie. Parti din transee sunt acoperite cu tin blin-
daj subtire, cu crenele. Acest sistem noi l'arn Ora-
sit ; ma mir cum rusii ntai de mult in rasboiu ca noi,
II mai Mentin.
Coborând spre seaua dintre Grienjie i Bujunciul,
un cArtip de zapada groasa i muiata de caldura,
incetineaza mersul.
and intram In padurea de brad, zapada devine
si mai mare. In padure transeele continua, captusite
fiind cu scânduri, dar reteIele se intrerup din loc in
loc. Pe contra panta repede, o sumedenie de bor-
dee, si din loc in loc udaposturi de bombardament.
Catam prin raristele de brad sa zärim ceva din
pozitia inamica, care urmeaza jumatatea pantei Bu-
dacului, dar nu vedem nimic nici cu binoclul. Mer-
gem cu greutate pe Bâtca Bujuciului si a Stejarului,,
inotântl prin zapada groasä, privind din când pozitia
inamica sau dar mai ales zorind spre a
nu fi apucati de noapte prin .aceste- singuratati, caci
nimic nu poate fi mai pustiu de eat un front pa-
räsit.
Dupa câte-va ore de mers, esim din padure. Dolia
dealuri golase. M-tele Verde si M-tele Stejarul ni se
arata pline de lumina apusului. Aci au fost lupte
mari in August ; Rusii fusesera respinsi pana in va-
lea Bistritei, dar revenind la atac, au gonit pe Aus-
triaci si le-au cauzat mari pienteri. Si fortificatia are

www.digibuc.ro
 131

-un caracter mai serios. Sunt trei rânduri de transee

adânci, bine eonstruite i intretinute. Retele de sir-
ma din belsug i compartimentari. transformând pis-
curile in -puncte de sprijin.
Drumuri de acces suficiente, din care until pe
contrapanta paralel cu pozitia, tine locul unui ¡ant
de circulatie.
Soarele este câtre scapatat, pozitia inamica de pe
Budacul, desi in intunerec o pittem distinge acuma
cu binoclul fiind mai aproape.
Distanta intre pozitii aci este de vre-o 4-5 klm.,
apa Bora le desparte i formeaza in timptil armis-
titiului linia de demarcatie ; dar zorim de temere sa
nu ne apuce noaptea in padure dupa botul Steja-
rului. Zapada a inceput sä inghete; lunecam la fie-
care pas. lata-ne in pädure. Inturricul a venit si
drumurile militare sunt acoperite de ghiata, mersul
a devenit un chin, caci cadem la fie-care pas.
Badea Ungureanu are opinci bune i deprindere
mai mare, de aceia ma i sprijind cu bratul lui van-
jos, Asta nu ma impedica sa cad de mai multe ori.
Cu deosebire la mijlocul muntelui avem de coborât
o panta foarte repede ; ne tinern .cum putem de pui-
sorii de brad si parte din soldati se täräsc pe sezut,
protejându-si pantalonii cu crenguti.
La esirea din padure aproape de Soci, ne oprim
putin. De cposealä abea nai putem sá ne tinem pe
picioare. Ungureanu mä trage deoparte si-mi arata
-o lumina la câte-va sute de metri de noi :
Acolo's
$i mai incetisor :
Domnule colonel, sa spuneti soldatilor, ca nu
cumva sa vorbeasca in cuartir de ce treabd a-ti ve-
nit aid. Ca satu-i plin de spioni. Toatä ziva forfo-
tesc soacatii pe aci. Vin dupa lapte, malai i alte
merinde. Dar nu pe parale. Aduc rom sau vin, ci

www.digibuc.ro
 132

au din belsug. Acu trec ma). putini, cu toate cä fron-

tul e pustiu. dar pe vremea Rusilor i inca de când
nu era armistitiul inclieiat se faceau chefuri mari la
Sod. Ofiterii nemtilor erau poftiti de Rusi la jocul
de carti i agoi chefuiau nopti intregi.
Dar Rusii treceau la Nemti ?
Nu se potriveste. Unul de la o divizie de la
noi din Dreptul a avut o treabä cu nemtii, nu stiu
ce, la Brosteni c'o lipsit trei zile.Cum o ajuns pe
podul de beton la Borca, m 1-o legal la ochi i 1-o
dus asa [Ana in spatele frontului. La Brosteni, unde
era comandantul nemtesc, nu stiu ce o fi fost, ori
divizie, ori corp, 1- o deslegat frumusel si 1-o tinut
trei zile, pârta i-o venit raspunsul de la Viena. Când
s'o intors rusul era biat si mai avea cu el vre-o trei
patru sticle cu rQm n8incepute. L-am vazut chiar eu
cu ochii mei.
La gazda mea din Soci. Casa bunä cu patru odai ; .

bucatarie mare si perfect de curata. In odaia mea un

harmonium ; tablouri i icoane pe pereti; uua din
ele poarta titlul Agnus Dei".
Pat cu somiera. Stapánul casei e maestru lemnar
la atelierul domenului regal.
Câta asemanare in mobilier i in toate ale casei
cu cele ce am vazut la nemtii din Austria.
Gazda mea se prezinta.
D-ta, esti Dean% de sigur.
Nu, nu sunt neamt.
Este imposibil sa nia insel li zic'eu, desi ai accen-
tul curat românesc, totusi atat thipul d-tale, cât
felul cum ai i ii casa imi spun nationalitatea d-tale.
In adevar, d-le ofiter, latäl meu a fost neamt,
adus aci ca tâmplar pe domeniul regal, dar eu sunt
cetatean roman. Ma numesc..., si-mi spuse un nume
ttemtesc, pe care 1-am uitat.
Soldatul pe care ii trimisesem de cu zi cu baga-

www.digibuc.ro
 133

Oara Adjud dupa bombardamentul aeroplanelor inamice

Mort pentru furl

www.digibuc.ro
 135

jele pe sosea si care ma astepta imi spuse ca s'a

intalnit eu un soldat ungur, care stia i româneste
putin. L-a tratat cu o tigare. Venise sa ia lapte.
De altmintrelea in cursul zilei mai vazuse i altii
prin sat, umblând tot dupa alimente. Dupa o fric-
tiune pe tot corpul cu apa rece, necesara destepe-
nirei membrelor, si dupa o masa copioasa udata cu
vin din viile Odobesti via Ungariabdihna.
Dar patul e prea moale i oboseala nu ma lasA
sa dorm.
A doua zi, nu e chip de a ma scula din pat fara
ajutorul ordonantei. Cunt oamenii sunt i ei obositi
ma hotarasc a vizita dupa amiazd numai lucrarile de
pe valea Bistritei, lasAnd sectorul câtre Cotugasi
pentru-- ziva urmatoare.
Pe la orele zece, merg sA vad podul de beton in-
tre Borca i Soci.
Sergentul Balan ma intovaraseste. De la ultima
casa din SOci /Ana la pod mai sunt câte-va sute de
metri. Valea Bistritei si a Sabasei se vad in intregime,
cu'satul Borca si cladirile greoaie ale a-dtiei si ate-
lierelor domeniului regal, pe jumatate distruse. Numai
capatul din spre noi al podului este ascuns de o
stânca.
Cum mergeam agale, de dupd ea apare doi hu-
sari (cAci aveam in fata o divizie ,de cavalerie ungara)
tinând ate o sticla in mâna. -
Cu un stanga'n prejur, ca pe câmpul de exercitiu
in timp de pace, se intorc inapoi, i cand ajungem
la pod, II gasim pazit de o gakia dusmana.
Ma recunosc ca sunt ofiter i santinela imi di
onoru ca,pe vremea cand eram atasat in armata lor.
Raspunzandu-i la salut, ma adresez in nemteste
caporalului.
ca ad esti pe teritoriu roman ?
Da.

www.digibuc.ro
 136

tii a n'ai dreptul sä stai aci ?

Da, dar asa mi s'a ordonat de ofiterii mei.
*tii cd dacd ar veni o trupd aci, poti sä fii luat
prizonier ?
Da.
Dar In timpul acesta alt-ceva mai senzational Imi
atrase atentia :
Dupd valea Sabasei, veneau cloud camioane mili-
tare de ale dusmanului Incärcate cu sine Decauville
desfäcute din spatele froniului nostru. La mica dis-
tanta le urma tin convoiu Intreg de soldati unguri,
cari, inhamati la niste cdrucioare cu doud roti, le
remorcau cdtre pod. i acestea erau pline tot cu siiae.
Scena era interesanta. Tree podul si atelierul de
fierdrie regal, era In plind demontare. Roti, trans-
misiuni, pignoane, arbori, cutii de unsoare, zaceau
langa sosea, si fie-care cdrucior ce trecea, mai lua
supliment câte o roatä cloud.
Aflai In urmä di de la piecarea Rusilor, Decau-
ville-ul de pe valea Borcdi (7 kIm.) si 5 klm. din
acela al Mil Sabasa erau deja demontate si trans-
portate la nernti. Ori daca Borca forma linia de de-
marcatie, Sabasa era in Intregime si cu totul la noi.
Asta se cheama respectarea conditiunelor armis-
titiului ?
Dar, daca nu aveam cu ce ne päzi, bine inteles cd
trebuia sä rabddm. .

Ceia ce-am putut face, era sä telegrafiez sefilor mei.

Abia Intors acasd, a mi se si anuntä vizita a doi
ofiteri unguri.
Dupa prezentare, erau doi sublocotenenti isi
exprimard satisfactia. cdin fineau venit trupe ro-
mine sä ocupe frontul. Ca : faptul a transeele sunt
neocupate, Ii pune In nedumerire asupra liniei de
demarcatie, care nu stiu pe unde trece.
Le aträsei atentia, a aci nu stint venit cu trupa

www.digibuc.ro
 137

pentru ocuparea frontului, ci am cu totul altä misiune,

care nu trebue sa-i nelinisteasca, dar ca totusi dupa
conditiile arthistitiulut, linia de demarcatie e lätnurit
stabilita la mijlocul distantei ce separa retelele de
sArm4 lit tot cazul, este evident ea ce e in spatele
transeelor noastre adica podul si c. f. dupa Sabasa
nu poate fi in zona neutra i faptul de a uza de ele
constitue un abuz, pe çare momentan nu II pot re-
prima, dar care trebue sa-I raportez sefilor mei pen-
tru a lua masuri. Dupa urr schimb de complimente
bánale, asupra felului cum vorbesc limba germana,
etc. etc., ne despartiräm.
Dupa amiaza, cdnd recunosteam pozitia, väzul in
loc de cloud autocamioane, §ase. Amicii ii recunos-
cuserä eroarea §i acum zoreau de foc ! Mai aveau
Inca vre-o 20 kim. de seas dup. Sabasa, si de ! nu
se stie eAt va dura fericirea aceasta.
Fapte, ca in urma, tArziu de tot, and a venit prin
aceste locuri divizii romAne, i operatia rentabila le
fu interzisa, nemtii avura seninätatea de a cere voe
in scris ca sä ia i restul Decauville-ului inca ne-
transportat.
A doua-zi, vizita sectorului Borca-CotArgasi in to-
varasia unui militian, ajutor de jandarrn si a unui
granicei.
In vremurile astea, aceasta era oastea ce opuneam
frontului a doua divizii dusmane.
Sector interesant cu multe lucrari pe munti plesuvi,
aproape fara paduri.
Oboseala tot atAt de mare ca in prima zi. Dar an-
trenamentul ne sustine mai bine.
Seara, la preotul din Dreptul.
Cu aceasta am sfArsit imspectia primei.pozitii rusesti.
Soarta vroi, ca acum, and tree pe hdrtie notitele
räzlete de atuncl, tot coltul acesta de pamint curat
românese, sa fie cedat inamicului !

www.digibuc.ro
 138

Februarie-Martie 1918.
Buhaiul (jud. Dorohoi)
Divizia noastra inlocueste trupele ruse cad cippau
odata frontul bucovinean de la Siret la Prut.
Necesitätile eventuale ne readucdupa o despar-
tire de cinci lunila clivizia noastra.
Cantonament Buhai la 6 klm. nord de Dorohoi.
Dupa curâtirea, väruirea, desinfectarea caselor, ame-
najarea grajdurilor necesare in satul recalcitrant edu-
cat de Rust i plin de molimi, dupa eonstruirea
baii i repararea etuvei existente, unitätile plec pe
front, una la Tureatca, alta la Zamostea, fiind puse
la dispozitia brigazilor.
Frontul unei brigazi fiind intre 30-40 klm. nu
prea se poate face mare Jucru, nici ca intarire i nici
ca paza. Se aude chiar ca, au inceput iar contra-
bandele premergatoare operatiunilor militare ca la 1916:
Si situatia continua a fi turbure. aci se vorbeste
cä vom intra pe calea tratativelor de pace, aci, ca
ne vom retrage In caz de neisbutire In triunghiul zis
al mortei (celor de pe front).
In timpul acesta, trupe austriace, se infiltreazá in
Basarabia, pe malul sting al Prutului, trecând catre
Ucraina.
Vestile ce 'ne vin in eaceasta privinta sunt foarte
putin incurajatoare : vedem clar intoarcerea intregu-
lui nostru front : eri erau la Noua Sulita, azi la Lip-
cani, mâine vor fi In dreptul Stefänestilor.
Pentru preintampinarea unei reluari a actiunei, in
care nu putem lucra de cât defensiv, minam si pre-
gatim distrugerea podurilor de pe sosele si cai ferate.
Patru plotoane de pionieri sunt imprästiate pe 2000
klm. p. cu aceasta insarcináre.
Când vestea inceperei tratativelor de pace ajunge

www.digibuc.ro
 1 39

Mort pentrii tar4

Ruga mortilor

www.digibuc.ro
 141

aci odata cu ordinul de incetare al pregatirei distru-

gerilor, ele frau abia ince'pute.
Se intelege cä Intoarcerea micilor detasamente de
la Mamornita, Luncai Rädauti. S-ta. Maria, *tefanesti,
dureaza cât-va timp.
Dupa retragerea noastra din Bucovina impusa de
inceperea tratativelor, desfacem retelele de sarma ale
pozitiilor dinapoi.
Suntem singura trupa din divizie careia i s'a în-
credinfat aceasta operatie ; calculul timpului necesar
ne da 3- -4 luni.
Un ordin scurt, ne trimite la Dag* jud. 'Roman,
pentm terminarea urgenta a caei ferate Buhaesti-
Roman.
lata-ne deci iar pe drum, cu amintirea a doua lu-
crari incepute, dar neterminate.
Oare pe aceasta 9 vom termina ?

Martie-Aprilie,Mai 1918.
Surda
Tabara in care stamla 8 klm. Nörd de Dagata
e foarte apro pe de santierul unde avem de fäcut
terasamente.
Lucram diq greu-10 ore pe zicu obligatiunea
unui randemient mare $ i sub regimul unei antreprize
care ,sta intqe stat i statministerul lucrarilor pub-
lice si oastc. ca pana prinsa in lemnul care vrei
sa-1 crapi. ,

Si ma'nfreb de cine e mai bine, de lemnul pe care

il distrugi sau de pana pe care, pentru acest scop,
trebue s'; lovesti cu toporul?
De ace¡la treaba incepe si continua cu maximum
de freck' posibile.
MA bu ur totusi ca din câte trupe sunt ad, ai mei

www.digibuc.ro
 142

lucreazd mai bine, desi sunt cei mai bätrâni. Dau

fie-care, peste 2 m. cubi de pämánt spat si trans-
portat, pe când ceilalti mult mai putin ; dar cu in:-
cetul stimulentul märeste li randementul Celorlalti.
Evenimentele se urmeazd cu repeziciune. Schim-
bare de guvern, tratative de pace, Incepute si ur-
mate cu sperante pentru naivi.
La 24 Aprilieziva 3-a de Pastein zilele de pa-
limi a Domnuhil Isus Christos, si in zilele de pa=
:timi ale neamultil nostruse inchee pacea.
Pacea mult doiitä, si demobilizarea ce-i urmeazi
irnediat ; incetarea pericolelor, intoarcerea -a.casä la
familie si la nevoi !
In sfârsit iardsi : linistea si abundenta ! Si nimic
din toate acestea, nu vine.
In schimh, cela ce citesti in foarte numeroasele
gazete, nou nascute te umple de groazd si ingrijo-
rare pentru sperantele in viitor.
Insultele si incriminärile curg \droaie : 1913, atát
t ampania cât si ce i-a urmat bu era decât o repetitie.
Dar nu vreau sä uit cd cei läudati azi, au foA in-
jurati eri Si vor fi poate incline, si cii toate cd nu
m'am amestecat si nu mä voi amesteca In -ceia ce
consider mai grejos de nobila mea c, Herd, nu pot
admite pe cei ce sunt incântati cd pot da cti piciorul
leului bätrân si bolnav ?
Noi soldatii cei mici si nmili, fie dir educatia ce
ni s'a dat de tati, dar absolut de tati, fie din con-
siderente sentimentale, am dorit sd faceffn acest rds-
boiu si I-am fäcut, suportându-i toate greutdfile,
t
cre-
zând cà asa e bine si frumos.
Daca n'am fost la inältime si n'am ajtins la scop,
orn fi si noi .ae vinä, sunt si cei mari, diar suntem
rnai cu seamd vinovati toti.
Si ne-ar sedea ill.' asta-zicand vedemt cd rezul-

www.digibuc.ro
 143

tateie sunt rele chiar .de ar fi si definitive, ne-ar se-

flea ran sa regretam simtamintele noastre de ostasi,
ce le-am inchinat prei, in care ne-am näscut ii care
ne-a dat odatä cu painea cea de toate zilele si hrana-
sufletului nostru poate nu destul de substantiall,
dar mai curata ca a celorfalti.
Fie ca Domnuf sa fie dea de aci Inainte, consti-
inta si sealozitatea care ne lipseste atat !
S Mai 1915.

www.digibuc.ro
K.23

C. 228-0
Sectorul Diviziei 9 la Mitisesti
Re /die- 8 AllgUsti19/7

a.
Q. 0-
Zegendi
If
Linnla sec/oaf/tn. Diwziei
+++
22 sansectoare/or
0-
Q. Q.
'LAM TranIsee execulate
a_ Q.
Q-
inn ,
in to/1st/70e xx/ffivecfak
/VVVV Commkatiali executgle
mo-
K 22 K 2
. a.
o.
-:"7?.01
VsivN ,, proce/aie
+++ o
(1).). hfitraliere
C 22" +44. 0-
Q.
0
0 3 Push' Nitrai/ere
1-k
<Az" o ',01.70tx Reteie de .
66
.iiforfruz6n t6 0
0
.
0 o
ROM de sármi proectale
I!

o 4+44.
06/edit/ de .ad derie

fpe
. o
Propu I A B.
t C2 26
pd. Lu ne a ° o
o .0 0 0
fabrica de Pgrehe/e
Nariyesh
)(7.1
Greed o r 0 o
X 344
a-
4
Rete/e

o o
f 1,
-OS* 34
o
P D easil
o o
t!:: ° o
0 a o
o
a X
o o :I X

o-

g
sf'
e7;

44:
t44, a.
o °
c-1'2.5
#
""
7' .01. o o C .i.1
I 0
K39 trif)/7 0
) r
4.1
, Q. ..'
-
o
a. C-
- Q.
I ;:
11 ,

A/
a_
a a.
f -.1:' 1 11:4itrastwti
i .41 'bases i o a_ Costrtepi pechi
f"--,±.

14
\ek)\
1 K 224'
,,i''

4
,,,
S..
I
IS'
i'. .;
,.S. '-r
,
i 4i
......ru,,,. e
. 9
1
--;>

\
1..,

'''i.-4....
' / / ''' 4--.- --- -,-
o o
a.

V i
pe
z
14
9 5
._ . : - . 1-,-;;;OS
i
I 4.
6
0

r° o
o
o
¡Tribe& \ c o .
. 4 o
o

Ar"':;er/lielt?d Nteamilaz
o
X 89.
a o

0 0
K336
06/ect/il de Art Obiediv a hkrie
C223
o
o 0 o

332-

1035 C 220

ig
g.,333
0

Scara 1: 25.000.
www.digibuc.ro
. . . - ..

www.digibuc.ro