Amfetaminele

Student – Petrișor Lavinia-Ingrid

Criminalistică, Grupa C3
Cuprins

I. Noțiune. Scurt istoric ................................................................ 3

II. Profilul chimic ........................................................................... 5
III.Mod de acțiune și metabolizare ................................................ 7
IV.Amfetamina – administrare și efecte ........................................ 8
V. Metamfetamina – administrare și efecte ................................ 11
VI.Amfetamina și metamfetamina – înrudite dar distincte ........... 15
VII. Concluzii .............................................................................. 17
Bibliografie .................................................................................. 18

2
 I. Noțiune. Scurt istoric

Prin amfetamine sau alfa-metilfenetilamină, înțelegem acel grup de substanțe de

sinteză ce stimulează sistemul nervos central, fiind structural înrudite cu adrenalina 1,
acestea fiind uilizate în diferite tratamente ale tulburările de hiperactivitate cu deficit de
atenție - ADHD.
Amfetaminele au fost descoperite pentru prima dată în anul 1887, în Germania
de către chimistul român Lazăr Edeleanu2. Acesta a sintetizat pentru prima dată
substanța, dându-i numele de fenilizopropilamină, astfel obține titlul de doctor în chimie
pentru cercetarea ” Asupra unor derivați ai acizilor fenimetacrilici și fenilizobutirici ” în
cadru căreia a fost descopertiă amfetamina3.
Totuși până în anul 1927 deoarece s-a axat mai mult pe efectele periferice, nu a
fost cunoscut efectul farmocologic psihostimulant al amfetaminei, nefiind folosită în
medicină până în anul 1934, când a fost patentată primul brand de amfetamine, numit
Benzedrine, ce comercializa tablete ce conțineau sulfat și baze în cantități egale.
Acestea ersau prescrise pentru a trata congestia nazală, iar mai apoi, așa cum am
menționat mai sus, a început să fie folosită în tratarea obezității, a narcolepsiei și a
deficitului de atenție4.
Amfetamina a fost la început folosit împotriva obezității, ca decongestionant
nazal dar și pentru a-i ajuta pe oameni să fie mai eficienți și mult mai activi, mai
energici. De asemenea erau prescrise soldaților în timpul războiului tocmai din motivul
mai sus menționat, pentru a le îmbunătăți capacotatea de concentrare, spre exemplu
erau folosite în cazul unei misiuni lungi de bombardare, fiind necesar ca piloții să aibă o
atenție sporită pe toată misiunea. Amfetaminele nu doar sporeau atenția soldaților dar îi
făcea să fie agresevi și confidenți în același timp.

1
Ex. epinefrina – adrelină urinară produsă de medulosuprarenală, fiind eliberată în torentul circulator ca efect a
stresului atât fizic cât și psihic.
2
Lazăr Edeleanu (1862 - 1941) – a fost un chimist român, a devenit cuoscut prin numeroase nescoperiri și cercetări
printre care și descoperirea amfetaminei.
3
https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Laz%C4%83r_Edeleanu&oldid=10104231
4
Heal DJ, Smith SL, Gosden J, Nutt DJ (June 2013). "Amphetamine, past and present – a pharmacological and
clinical perspective". J. Psychopharmacol, DOI: 10.1177/0269881113482532

3
 În anii 1950 așa numitele ”capsule stimulente” erau folosite de studenți, șoferii de
camioane, atleți, tocmai pentru a obține acel plus de energie și pentru a sta treji pentru
o perioadă lungă de timp.
În anul 1965 se restricționează accesul la această substanță în Statele Unite ale
Americii datorită posibilității ridicatr de răspândire și a unui risc de dependență.
În prezent, cu toate că sunt prescrise ca medicament de către persoane
autorizate pentru tratarea diferitelor afecțiuni precum deficitul de atenție și narcolepsia5,
aceste droguri se găsesc și pe piața neagră creând mai multe efecte negative decât s-
ar fi așteptat.
Amfetaminele mai sunt cunoscute și sub denumirea de ”viteză” sau ”înălțător”
datorită efectelor pe care le au cum ar fi creșterea vitezei de reacție a organismului.
În traficul ilegat amfetaminele se găsesc dub mai multe forme cum ar fi
comprimate sau capsule de diferite forme, culori diferite și mărimi diferite, dar și pulberi
albe sau colorate. O culoare brună poate dovedi prezența impurităților.
Pe piața neagră se comercializează diferite substanțe din grupa amfetaminelor,
cu precădere metamfetamina, astfel avem metamfetamină pulbere care de cele mai
multe ori prezintă puritate scăzută, metamfetamină comprimate ce sunt comercializate
incorect sub numele de Ecstasy și conțin amestecuri de diferite droguri 6,
metamfetamină pastă ce prezintă o masă cleioasă sau uleioasă, de culoare galbenă
sau maronie, ”crystal meth” ce reprezintă metamfetamină de mare puritate, vândute
sub forma de cristale translucie, albe.

5
Narcolepsia –afecțiune ce se manifestă prin nevoia incontrolabilă de a dormi.
6
Ex. Metamfetamină – Ketamină.

4
 II. Profilul chimic

Structură chimică

Formulă chimică - C9H13N

Număr IUPAC - 1-phenylpropan-2-amine
Masă molecularp – 135.2
Timpul de înjumătățire – cuprins între 6 – 24 de ore, în funcție de substanța
activă.
Amfetamina este compusă din doi
enanțiomeri7 –dextroamfetamina și
levoamfetamina, dispuși în părți egale în
molecula de amfetamină. În grupul
amfetaminelor mai intră următoarele substanțe
de sinteză – metamfetamina, amfetamina.
Dextroamfetamina sau dextrostat este
un stimulent din familia amfetaminelor care
acționează prin schimnarea anumitor substanțe
naturale din creier. Este enantiomerul cel mai

7
Enantiomeri sau izomeri optici sunt izomerii care prezintă chiralitate, fiind imaginile în oglindă ale moleculei.

5
activ al moleculei de amfetamină8.
Are un efect mai scăzut asupra sistemului nervos central decât a altor
amfetamine. În scop medical este prescrisă în special copiilor pentru tratarea deficitului
de atenție – ADHA și a narcolepsiei, sub formă de tablete sau capsule. Însă este des
consumată și pentru că ajută în lupta cu greutatea. Consumat în mod regulat și în doză
ridicată poate produce dependență, efecte adverse grave sau chiar moarte.
Drogul poate fi prescris în mod individual dar și în combinație cu altă
amfetamină. Este, de asemenea, folosit și ca drog, în mod ilegal, fiind considerată un
drog de mare risc.
Levoamfetamina sau levamfetamina este de asemenea un stimulent al
sistemului nervos central ce crește puterea de concentrare, diminuând nevoia de somn,
oboseala dar și apetitul. Levoametamina este stereoizomerul levogir al molevulei de
amfetamină9. Cel mai des se folosesc comprimate ce conțin levamfetamină doar într-o
anumită proporție, cum ar fi cazul capsulelor de Aderal ce conțin doar 25% din aceast
compus10, sau Evekeo ce îl conțin în proporție de 50%11.

8
https://en.wikipedia.org/w/index.php?title=Dextroamphetamine&oldid=779256423
9
https://en.wikipedia.org/w/index.php?title=Levoamphetamine&oldid=779968833
10
"Adderall XR Prescribing Information" - United States Food and Drug Administration. December 2013
11
"Evekeo Prescribing Information" – Evekeo, Arbor Pharmaceuticals, LLC. December 2016

6
 III. Mod de acțiune și metabolizare

Amfetamina își exercită efectele de întărire și recompensare prin eliberarea unei

doze mărite de dopamină din creier12.
Amfetamina acționează prin stimularea centrale și periferice a monoaminelor –
dopamina, serotonina, adrenalina, noradrenalina – astfel aceasta activează circuitul
dopaminergic de recompensă și se va concentra în zona centrală a circuitului de
recompensă, această zonă conține denități mari de sinapse dopaminergice la nivelul
acestora crescând eliberarea de dopamină13.
Metabolizarea drougurilor se produce în două etape metabolice14. Faza
metabolică I sau faza reacțiilor metabolice se produce prin hidroliză, oxidare și
reducere, în faza a II-a metabolică numită și faza reacțiilor de conjugare, au loc procese
de conjugare ale substanței cu diverși compuși din organism precum aminoacizii15.
Dacă este ingerat drogul este absorbit rapid din tractul gastrointestinal, efectele
debutând în decurs de ~ 30 de minute, poate chiar și mai rapid, persistând la intensitate
maximă timp de 1 – 3 ore, timpul de înjumătățire fiind de 6 – 7 ore.
Astfel odată ingerate capsulele de amfetamină, vor ajunge în stomac unde vor fi
digerate intrând astfel în circulația sanguina, în acest moment se declanșează
eliberarea de dopamină.
Substanța este metabolizată în ficat cu ajutorul enzimelor, unele fiind saturabile
ceea ce înseamnă că odată saturate și pe măsură ce doza crește, apare riscul de
intoxicație datorită disproporțiilor apărute între concentrațiile sanguine și cele ale
creierului.
Din ficat substanța va trece în rinichi fiind eliminată prin urină, astfel va putea fi
detectat în urină pe o perioadă de circa patru zile.

12
Calipari, E. S., & Ferris, M. J. (2013). Amphetamine Mechanisms and Actions at the Dopamine Terminal
Revisited. The Journal of Neuroscience : The Official Journal of the Society for Neuroscience, 33(21), 8923–8925.
13
Sistem dopaminergic – ansamblu de neuroni care, la nivelul sistemului nervos central sau periferic, eliberează
dopamina sau este sensibil la aceasta.
14
Ionel Mangalagiu – Curs Toxicologie Judiciară, p. 9.
15
Aminoacizii ce pot fi folosiți la procesul de conjugare sunt glutamina, glicina, ornitina, etc.

7
 IV. Amfetamina – administrare și efecte

Amfetaminele sunt folosite foarte des în scopuri recreaționale dar și ca tratament

pentru sporirea performaței – pentru tratarea tulburările de hiperactivitate cu deficit de
atenție ADHD – precum și în cazul narcolepsiei așa cum am menționat și în prima parte
a lucrării. Acestea sunt comercializate de obicei sub formă de pastile a căror efecte
cresc în cazul în care sunt zdrobite înainte de a fi injectate sau prizate. În unele cazuri
tabletele sunt dizolvate în apă iar lichidul obținut este injectat, astfel crește riscul
apariției unor efecte grave pentru simplul fapt că unele substanțe din compoziția
capsulelor nu sunt dizolvabile în apă și pot bloca unele vase sanguine.
Astfel ca prime efecte se observă lipsa apetitului cu urmare a pierderii în
greutate, creșterea atenției, concentrării dar și a capacității de efort.
Efectele seundare ale consumului de amfetamină sunt diverse și variate iar
cantitatea de drog administrată în stadiul incipient determină gravitatea acestora 16. Cel
mai periculos fiin consumul recreațional cu amfetamină procurată ilegal.
Ca în cazul multor droguri efectele pot fi atât fizice cât și psihice, ambele timpuri
fiind la fel de periculoase, întinzându-se pe perioade lungi iar în unele situații fiind
permanente.
În ceea ce privește efectele fizice acestea variază în funcție de dozele
administrate și de vârsta și tipul de persoană. Astfel pot apărea tulburări
cardiovasculare precum hipertensiunea, fenomenul Raynaund ce constă în reducerea
fluxului sanguin de la nivelul mâinilor și picioarelor, tahicardie17.
Amfetamina stimulează centrii respiratori provocând astfel respirație grăbită și
adâncă. Se mai pot observa și efecte la nivelul abdomenului precum durerea
abdominală, lipsa apetitului, pierdere de greutate și anorexie.

16
Westfall DP, Westfall TC (2010). "Miscellaneous Sympathomimetic Agonists". In Brunton LL, Chabner BA,
Knollmann BC. Goodman & Gilman's Pharmacological Basis of Therapeutics (12th ed.). New York, USA: McGraw-
Hill.
17
Vitiello B. "Understanding the risk of using medications for attention deficit hyperactivity disorder with respect
to physical growth and cardiovascular function". Child Adolesc. Psychiatr, April 2008: 459–474.

8
 În cazul subiecților masculini s-au observat că consumul de amfetamină
provoacă somnolență însoțită de scăderea activitățiloe electrice ale creierului în special
în prima ora de la administrarea drogului dar disfuncții erectile și alte afecțiuni ale
sistemului reproducător18.
Alte efecte fizice ce mai pot apărea sunt vedere în ceață, congestii nazale,
sângerări nazale, bruxism – scrâșnit din dinți – transpirație profundă, convulsii reduse.
De asemenea se impune menționat că aceste efecte sunt destul de rar întâlnite în cazul
dozelor prescrise medical pentru tratarea diferitelor condiții.
Efectele psihologice cel mai des întâlnite sunt creșterea vigilenței, concentrare
ridicată, intensificarea temerilor, confidență crescută, schimbări bruște de
comportament urmate de stări de dpresie, insomnie.
Mai rar întâlnite sunt axietatea, scăderea libidoului, iritabilitate, comportament
obsesiv, stări de agitație. Aceste efecte depind foarte mult de personalitatea individului
și de stadiul mintal în care se află la momentul administrării dozei de drog.
În stadiile avansate când subiectul consumă doze foarte mari de drog, se pot
observa efecte precum psihoze – stări de paranoia și halucinații. Nu au fost observate
totuși efecte precum comportament agresiv sau dușmănos.
De asemenea, unele studii arată că subiecții ce consumă amfetamină tind să
petreacă timpul în locurile în care și-au administrat amfetamină anterior19.
Efecte pe termen lung – psihoză, amețeală, bătăi neregulate ale inimii, afecțiuni
comportamentale, probleme de respirație, oboseală acută, slăbiciune, aritmie cardică,
ulcer, malnutriție, afecțiuni ale pielii, boli mentale, pierderea abilității de coordonare,
colaps fizic, convulsii, comă, moarte. Unul dintre efectele cele mai grave poate fi
considerat a fi dependența.
Dependența – elementul esențial al dependenței de amfetamină este constituit
de modificările dezadaptive psihologice și comportamentale ce apar în cursul uzului de
substanță activă. Ceea ce reprezintă un factor decisiv în cazul dependenței este
senzația de exaltare urmată de apariția simptomelor imediate precum euforia cu vigoare

18
Tecce, Joseph J., and Jonathan O. Cole. "Amphetamine effects in man: paradoxical drowsiness and lowered
electrical brain activity (CNV)." Science 185.4149 (1974): 451-453.
19
Childs E, de Wit H (May 2009). "Amphetamine-induced place preference in humans". Biol. Psychiatry. 65 (10):
900–904.

9
crescută. Aceste efecte apar cel mai des după primele minute chiar și secunde de la
consumarea drogului. Uneori poate dura mai mult pentru ca efectele să se facă simțite,
în funcție de modalitatea de administrare și de sustanțele adiacente.
Supradoza – în cazul amfetaminei este destul de des întâlnită și poate avea
diferite efecte însă foarte rar se înregistrează cazuri letale.
Efectele supradozei cresc odată cu mărirea cantității de drog consumat și
desresc odată cu creșterea toleranței față de drog. Astfel s-a arătat că toleranța crește
și este menținută în cazul administrării unei cantități de 5 grame pe zi de substanță
activă. Totuși o astfel de cantitate este mai mare cu circa 100% ca doza terapeutică
administrată legal în cazul unor afecțiuni.
Printre simptomele unei supradoze menționăm convulsii, comă, hipertermie,
depresie, oboseală, agitație extremă. În anul 2013 au fost înregistrate mondial
aprovimativ 4000 de cazuri letale datorate amfetaminelor.
În ceea ce privește abstinența după consumul de amfetamină este o perioadă
dificilă pentru subiectul dependent, fiind marcată de sindromul de abstinență ce apare
după câteva ore până la câteva zile după încetarea sau reducerea uzului excesiv a
drogului.
Sindromul debutează prin apariția unei dispoziții distrofice și a unor efecte
precum vise vii și neplăcute, oboseală marcată, insomnie sau hipersomnie, stări de
agitație sau lentoare psihomotorie și creșterea apetitului. De asemenea se va observa o
creștere în greutate ridicată și stări cronice de depresie ce pot dura mai multe zile și
sund des însoțite de gânduri de sinucidere.

10
 V. Metamfetamina – administrare și efecte

Metamfetamina este un
puternic stimulent al sistemului nervos
central ce este folosit, în cea mai mare
parte a timpului, ca drog recreațional,
fiind destul de rar întâlnit pentru
tratarea anumitor condiții. A fost
descoperită în anul 1893 și se găsește
sub forma celor doi enantiomeri mai
sus menționați, fiind asemeănător cu
amfetamina.
Deși dextrometamfetamina este un drog mai potent, totuși obținerea acesteia
este îngreunată datorită disponibilității limitate a precursorilor chimici, metamfetamina
racemică este mult mai des vândută pe stradă datorită faptului că sintetizarea acestei
substanțe este relativ simplă, costurile de producție sunt reduse, obținându-se prin
combinarea mai multor sustanțe chimice.
Metamfetamina este foarte rar administrată pacienților datorită neurotoxicității
ridicate20, provocând efecte grave pe termen lung. Ca drog recreațional este administrat
pentru a provoca efecte euforice dar și în combinație cu alte droguri pentru a le
intensifica efectele.
Metamfetamina are efect neurochimic asupra mecanismelor responsabile la
reglarea bătpilor inimii, a presiunii sângelui, a poftei de mâncare, a temperaturii
corpului, are efecte și asupra simțiurilor. Astfel, odată administrată, metamfetamina
ajunge la nivelul neuronilor majorând cantitatea de dopamină21 ce este eliberată în mod
natural de creier.

20
În sistemul medical fiind cel mai des folosită în cazul pacienților bolnavi în stadiul terminal al unei boli.
21
Dopamina este unul dintre principalii neurotransmițători de la nivelul sisteului nervos, este substanța ce
transmite informația între neuronii creierului.

11
 Metamfetamina se poate consuma oral sub formă de comprimate sau capsule,
injectabil, prizare – pulbere sau prin fumare. Mai este cunoscută și sub alte denumiri
precum Meth, Cocaina omului sărac, Cristal, Crank, Speed, Ice, Sare de Hawai, Yaba
sau Snot.
Efecte – așa cum am menționat mai sus, consumul de metamfetamină are drept
rezultat eliberarea de dopamină în zona creierului ce este responsabilă cu sistemul de
recompensă, astfel subiecții vor trăi o senzație puternică de euforie. Efectele urmărite
apar imediat după ingerarea, prizarea sau injectarea drogului.
Efectele consumului de metamfetamină se clasifică după durată, astfel vom avea
efecte imediate, efecte pe termen lung sau cronice.
Efectele imediate – întâlnim insomnie, comportament violent, stări de spirit
schimbătoare, convulsii, anxietate și gânduri sinucigașe, lipsa poftei de mâncare,
tensiune crescută și puls ridicat, stări paranoice.
Efecte pe termen lung – acestea sunt cele mai periculoase și pot persista o
perioadă lungă de timp, până la ani, în cazul în care se oprește administrarea de
metamfetamină în corp, însă pot fi și permanente. Printre acestea menționăm
deteriorarea permanentă a vaselor de sânge din creier și inimă, tensiune arterială
crescută ce duce spre infarct miocardic și moarte, afecțiuni ale plămânilor, ficatului și
rinichilor, anorexie și pierdere acută în greutate, căderea dinților, boli cu transmitere
dacă este injectată22, distrugerea țesutului nazal în caz că este prizată, afecțiuni ale
sistemului respirator dacă este fumată. De asemenea poate duce la apariția epilepsiei
sau a bolii Alzheimer sau efecte similare acestei boli.
Cele menționate mai sus fac parte doar din grupa efectelor fiziologice, însă mai
apar si efecte psihologice precum dezorientare, apatie, depresie, psihoză dar și
dependență severă. Aceasta din urmă împreună cu infecția HIV, ce poate fi transmisă
în caz de injectare, unt asociate cu disfuncții ale creierului, fiind astfel combinația
perfectă ce duce spre o moart sigură23.

22
În categoria acestor boli menționăm HIV, hepatită, infecții de altă natură, etc.
23
Rippeth, Julie D., et al. "Methamphetamine dependence increases risk of neuropsychological impairment in HIV
infected persons." Journal of the International Neuropsychological Society 10.01 (2004): 1-14.

12
 Dependență – în această situație subiectul consumator nu poate face față
treburilor zilnice fără drog, nu acceptă problema pe care o are cu privire la consumul
drogului, își pierde controlul dar apare și o înrăutățire a condiției fizice.
Metamfetamina este un drog cu un grad de dependență ridicat care afectează
sistemul nervos central astfel abuzul acestui drog evoluează rapid spre stadiul cronic. O
persoană dependentă va prezenta numeroase urme de înțepături datorate injectării cu
metamfetamină.
Astfel este suficient ca subiectul să se expună doar la o doză mai mare de
metamfetamină, resimțind astfel rapid efectele deteriorării psihologice, fapt ce crește
riscul letal. De asemenea, odată apărute, efectele supradozajului se manifestă rapid,
provocând transpirații abundente, dilatarea pupilelor, creșterea ritmului cardiac,
creșterea temperaturii corporale, blocaj renal sau chiar colaps cardiovascular.
Alte efecte ale supradozajului sunt furnicături, stări de panică, halucinații,
depresie, confuzie, agitați și tremor, atac cerebral, insuficiență cardiacă tulburări
digestive.
Dependența poate fi atât fizică cât și psihică, totuși cea din urmă fiind cel mai des
întâlnită. Dependența fizică însoțiță de o toleranță ridicată, poate fi, de asemenea,
întâlnită însă în cazuri rare, niciuna dintre acestea două nefiind nici necesară și nici
suficientă pentru a defini dependența de metamfetamină cum se întâmplă în cazul celei
psihice care, prin ea, definește dependența de drog.
Dependența psihică înfățișează nevoia de natură psihologică de a consuma
substanța psihoactivă, cunoscută în terminologia prezentă sub numele de „craving” –
dorința intensă de a resimți efectele drogului – reprezentând motiv de recădere după o
lungă perioadă de abstinență. Subiectul este dependentă dacă nu poate rezista
problemelor zilnice fără drog, neagă categoric problema, își pierde controlul după
consum sau condiția fizică s-a înrăutățit.
În ceea ce privește toleranța, este caracterizată prin necesitatea unor doze
crescute pentru a obține starea dorită. În cazul metamfetaminei, toleranța se dezvoltă
rapid, ajungând astfel la administrarea zilnică a unor doze cantitativ ridicate.

13
 Sindromul de abstinență – constă în simptomele ce apar în momentul încetării ori
diminuării dozei de drog administrate ca obișnuință pe o perioadă lungă de timp.
Sindromul de abstinență mai este cunoscut sub denumirea de sindrom de retragere.
Manifestările acestui sindrom depind de modul de administrare a drogului până
în momentul respectiv și cantitatea de drog la fiecare administrare, acestea pot fi
depresia, oboseala, hipersomnia, hiperfagie, crampe absominale. Dacă această
perioadă este depășită, vor urma 12 – 14 ore de energie ridicată dar și atenție scăzută.
Recent s-a demonstrat că un consum pe termen lung este asociat cu moartea
neuronală, mai intensă la nivelul cortexului frontal, porțiune cerebrală ce stă la baxa
funcțiilor executive importante precum controlul personaității și al comportamentului24.

24
Zhu, J. P. Q., W. Xu, and J. A. Angulo. "Methamphetamine-induced cell death: selective vulnerability in neuronal
subpopulations of the striatum in mice." Neuroscience 140.2 (2006): 607-622.

14
 VI. Amfetamina și metamfetamina – înrudite dar distincte

Când subiectul ”amfetamină contra metamfetamină” este atins, se crează cel mai
des confuzii între cele două substanțe de sinteză. În timp ce cele două droguri împart
un număr de caracteristici comune, există totuși diferențe ce trebuie clarificate și
înțelese.
Ideal este ca amfetamina să fie privită ca ”părintele” metamfetaminei, aceasta a
precedat metamfetamina fiind folosită drept ingredient cheie în tratarea multor afecțiuni.
Însă metamfetamina este derivat al amfetaminei fiind privită cu scepticism când
vine vorba de tratarea pacienților în diferite afecțiuni, având mai degrabă un loc negativ
datorită notorietății efectelor ce le produce. Atât amfetamina cât și metamfetamina
provoacă dependență însă Crystal Meth este bine cunoscută și des întâlnită în traficul
ilegal de substanțe cu risc ridicat, fiind populară printre dependenții de amfetamine si
metamfetamine.
Am putea spune că din două substanțe toxice s-a ales cea mai puțin toxică, ce
are efecte mai atenuate, pentru a fi folosită în sistemul medical. Metamfetamina este și
ea întâlnită în sistemul medical, destul de des, fiind administrată pacienților ce suferă de
boli în stadiu terminal.
De asemenea aceste două substanțe sunt diferite din punct de vedere chimic,
fiind tratate diferit de către organism. Odată metabolizată în corp, metamfetamina se
descompune în părintele ei, amfetamina iar efectele ei sunt mult mai puternice ca cea
din urmă.
Metamfetamina acționează mai repede ca amfetamina, provocând o dependență
mai rapidă și mult mai adânc înrădăcinată în psihic. Astfel, subiecții care sunt
dependenți de cele două droguri se vor manifesta diferit, fiecare substanță provocând
efecte izolate una față de alta. Majoritatea oamenilor care sunt dependenți de una nu
vor fi dependenți și de cealaltă. Totuși, cei care consumă amfetamină ar putea la un
moment dat să treacă la metamfetamină pentru a accentua efectele pe care, de altfel,
nu le mai simt în momentul consumării dozelor de amfetamină.

15
 Cu toate că metamfetamina este mai puternică, dependența de oricare dintre
cedle două substanțe este extrem de periculoasă, depășirea stadiului de dependență
fiind la fel de dificilă în cazul ambelor, depinzând foarte mult de puterea interioară și de
sprijinul celor din jur.

16
 VII. Concluzii

Amfetamina este un drog de mare risc, aflându-se în topul celor mai periculoase
droguri. În România este considerat un drog de mare risc, cultivarea, producerea,
fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, oferirea, punerea în
vânzare, vânzarea, distribuirea, livrarea cu orice titlu, trimiterea, transportul, procurarea,
cumpărarea, deținerea ori alte operațiuni privind circulația drogurilor de mare risc, fără
drept, se pedepsește cu închisoare de la 10 la 20 ani și interzicerea unor drepturi. 25
Din păcate în ultimii ani au fost înregistrate din ce în ce mai multe cazuri de
consum și supradoză de amfetamină dar și de metamfetamină, fiind tot mai des întâlnită
în cazul tinerilor cu vârste cuprinse între 18 și 30 de ani.
În prezent autoritățile se luptă cu traficul ilegal al acestor substanțe, fiind din ce în
ce mai dificil să țină pasul cu puterea de producție de pe străzi și cu ingienozitatea
producătorilor ce sunt din ce în ce mai numeroși. În fiecare an sunt confiscate cantități
enorme de substanțe ilicite.
În ultima perioadă au apărut tot mai multe centre de consiliere și recuperare ce
oferă ajutor și tratamente diferite pentru fiecare persoană ce a căzut în dependența
acestor droguri.
Astfel, putem conclude că nu doar amfetamina sau metamfetamine ci toate
substanțele psihoactive sunt și vor fi pentru multă vreme subiecte dominante în
domeniul social-politic din întreaga lume.

25
Art. 2, alin. (1) și (2), Legea nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului illicit de droguri, publicată în
M. Of. Partea I, Nr. 362 din 03.08.2000.

17
Bibliografie

1. Calipari, E. S., & Ferris, M. J. (2013). Amphetamine Mechanisms and Actions at

the Dopamine Terminal Revisited. The Journal of Neuroscience : The Official
Journal of the Society for Neuroscience, 33(21), 8923–8925.
2. Childs E, de Wit H (May 2009). "Amphetamine-induced place preference in
humans". Biol. Psychiatry. 65 (10): 900–904.
3. "Evekeo prescribing information" . Arbor Pharmaceuticals LLC. April 2014. pp. 1–
2. Retrieved 11 August 2015.
4. Heal DJ, Smith SL, Gosden J, Nutt DJ (June 2013). "Amphetamine, past and
present – a pharmacological and clinical perspective". J.
Psychopharmacol. 27 (6): 479–496.
5. Ionel Mangalagiu – Curs Toxicologie Judiciară.
6. Legea nr. 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului illicit de droguri,
publicată în M. Of. Partea I, Nr. 362 din 03.08.2000.
7. Rippeth, Julie D., et al. "Methamphetamine dependence increases risk of
neuropsychological impairment in HIV infected persons." Journal of the
International Neuropsychological Society 10.01 (2004).
8. Tecce, Joseph J., and Jonathan O. Cole. "Amphetamine effects in man:
paradoxical drowsiness and lowered electrical brain activity
(CNV)." Science 185.4149 (1974).
9. Vitiello B. "Understanding the risk of using medications for attention deficit
hyperactivity disorder with respect to physical growth and cardiovascular
function". Child Adolesc. Psychiatr, April 2008.
10. Westfall DP, Westfall TC (2010). "Miscellaneous Sympathomimetic Agonists". In
Brunton LL, Chabner BA, Knollmann BC. Goodman & Gilman's Pharmacological
Basis of Therapeutics (12th ed.). New York, USA: McGraw-Hill.
11. Zhu, J. P. Q., W. Xu, and J. A. Angulo. "Methamphetamine-induced cell death:
selective vulnerability in neuronal subpopulations of the striatum in
mice." Neuroscience 140.2 (2006).
12. http://amphetamines.com/list-of-amphetamines/
13. https://www.dictio.ro/medical
14. http://www.drugfreeworld.org/drugfacts/crystalmeth/the-deadly-effects-of-
meth.html
15. https://www.evekeo.com/pdfs/evekeo-pi.pdf
16. http://newlifeaddictiontreatment.com/amphetamine-vs-methamphetamine/
17. https://ro.wikipedia.org/wiki/Metamfetamin%C4%83
18. https://en.wikipedia.org/w/index.php?title=Levoamphetamine&oldid=779968833
19. https://en.wikipedia.org/w/index.php?title=Amphetamine&oldid=779968863

18
19