GUVERNUL ROMÂNIEI FEDERAŢIA NAŢIONALĂ A

MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI SINDICATELOR DIN INDUSTRIA

PROTECŢIEI SOCIALE ALIMENTARĂ
Organismul Intermediar Regional
POSDRU Regiunea Sud-Est

Proiect cofinantat din Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
INVESTESTE IN OAMENI!

Legislatia in domeniul prevenirii riscurilor profesionale

aplicabila in sectorul industriei alimentare vol. 2
Adaptabilitatea firmelor si muncitorilor din industria alimentara din
Romania la Normativa de Siguranta si Sanatate la locul de munca
 Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
Produs in cadrul proiectului: Adaptabilitatea firmelor si muncitorilor din industria
alimentara din Romania la Normativa de Siguranta si Sanatate la locul de munca
Editat sub egida: Federatia Nationala a Sindicatelor din Industria Alimentara
Continutul acestui material nu reprezinta in mod obligatoriu pozitia oficiala a Uniunii
Europene sau a Guvernului Romaniei.
Cod proiect: POSDRU 81/3.2/S/58274
Informatii detaliate proiect: www.riscurizero.ro

2 Legislatia in domeniul prevenirii riscurilor profesionale aplicabila in sectorul industriei alimentare

Cuprins
Prevederi legislative din domeniul Securitatii si Sanatatii
in Munca la nivel international si in Uniunea Europeana

1. Introducere...................................................................................................................... 6
1.1 Cadrul general.............................................................................................................................................. 6
1.2 Structura studiului......................................................................................................................................... 6
2. Legislatia internationala in domeniul securitatii si sanatatii la locul de munca................ 7
2.1 Scurt istoric . ................................................................................................................................................ 7
2.2 Organizatia Internationala a Muncii . ........................................................................................................... 8
2.3 Norme Internationale ale Muncii................................................................................................................... 9
2.4 Programul privind Securitatea si Sanatatea in munca si in mediul inconjurator (Safework)........................ 12
2.5 Concepte importante la nivel international in domeniul Securitatii si Sanatatii in Munca............................. 13
3. Legislatia UE in domeniul securitatii si sanatatii la locul de munca................................. 14
3.1 Contextul crearii legislatiei europene in materie de prevenire a riscurilor profesionale............................... 14
3.2 Contributia normativa: Legislatia Europeana .............................................................................................. 17

Prevederi legislative din domeniul Securitatii si Sanatatii

in Munca in Romania

4. Introducere...................................................................................................................... 26
4.1 Cadrul general.............................................................................................................................................. 26
4.2 Structura studiului......................................................................................................................................... 26
5. Evolutia legislatiei SSM in Romania . ............................................................................. 27
5.1 Trecerea de la Protectia Muncii la Securitate si Sanatate in Munca............................................................ 27
5.2 Institutii in aria Securitatii si a Sanatatii in Munca........................................................................................ 29
6. Prevederi legislative generale ........................................................................................ 37
6.1 Sistemul legislativ si principalele acte componente..................................................................................... 37
6.2 Extrase din legislatia SSM............................................................................................................................ 37
7. Standarde in domeniul SSM............................................................................................ 45
7.1 Rolul standardizarii . .................................................................................................................................... 45
7.2 Continutul unui standard ............................................................................................................................. 46
7.3 Rolul standardelor ....................................................................................................................................... 46
7.4 Tipuri de standarde ..................................................................................................................................... 47
7.5 Categorii de standarde romanesti care adopta standardele europene armonizate..................................... 47
8. Corelatii la nivel UE a legislatiei nationale SSM.............................................................. 48
9. Concluzii.......................................................................................................................... 53
10. Anexe.............................................................................................................................. 54
11. Bibliografie....................................................................................................................... 71

Riscuri Profesionale Zero in Industria Alimentara 3

Legislatia in domeniul prevenirii riscurilor profesionale aplicabila in sectorul industriei alimentare
Prevederi legislative din domeniul Securitatii si Sanatatii
in Munca la nivel international si in Uniunea Europeana

Riscuri Profesionale Zero in Industria Alimentara 5

 1. Introducere

1.1 Cadrul general 1.2 Structura studiului

In Dreptul muncii si, in special in domeniul Securitatii
si Sanatatii in Munca, capata o importanta deosebita
Conventiile elaborate in cadrul Organizatiei Internationale a
Muncii (OIM), Tratatele si Directivele Uniunii Europene.
OIM este, fara indoiala, una dintre cele mai importante
organizatii internationale din domeniul muncii, atat
datorita vechimii sale, cat si datorita intensitatii activitatilor
desfasurate si a numarului mare de tari afiliate acesteia.
Acest raport de cercetare este organizat in 2 parti principale.
Prima parte este adresata crearii unei imagini generale
asupra cadrului legal in care se desfasoara problematica
Securitatii si Sanatatii la locul de munca (SSM) pe plan
international si in UE, trecand prin explicarea unor etape
istorice, prezentarea Organizatiei Internationale a Muncii
si a normelor internationale ale muncii, si concluzionand
cu programul SafeWork si alte concepte importante in aria
SSM.

In cadrul OIM sunt de maxima importanta:
ŠŠ Conventia 155, referitoare la Securitatea si Sanatatea lu-
cratorilor si la Mediul de Munca, adoptata la data de 22 iunie
1981.
ŠŠ Recomandarea 164, privind Securitatea si Sanatatea lu-
cratorilor.
A doua parte este dedicata intelegerii legislatiei Uniunii
Europene in domeniul SSM. Astfel, ne este prezentat
contextul crearii legislatiei in domeniu, detaliind apoi
prevederile legislatiei europene.

La nivelul UE, Actul Unic European, care a intrat in vigoare

la data de 1 iulie 1987, a reprezentat un progres in ceea ce
priveste obtinerea unui spatiu social european, Securitatea
si Sanatatea lucratorilor ocupand un loc prioritar, in special
ca urmare a noilor dispozitii privind Politica Sociala si Piata
Interna.

Aceasta constatare se materializeaza in doua articole din

Actul unic:
ŠŠ articolul 100A dispune ca produsele de libera circulatie in
UE sa respecte anumite norme de securitate;
ŠŠ articolul 118A stipuleaza ca Statele membre vor incerca
sa promoveze imbunatatirea mediului de munca, in scopul
protejarii Securitatii si Sanatatii lucratorilor.

Prima decizie sociala de anvergura adoptata in baza Actului

unic, a fost Directiva Cadru 89/391/CEE, si constituie piatra
de temelie a noii politici comunitare in domeniul Securitatii si
Sanatatii in Munca.

6 Legislatia in domeniul prevenirii riscurilor profesionale aplicabila in sectorul industriei alimentare

2. Legislatia internationala in domeniul securitatii
si sanatatii la locul de munca
2.1 Scurt istoric
Fondata in anul 1919 prin semnarea Tratatului de la
Versailles1, Organizatia Internationala a Muncii (OIM) este
o organizatie care urmareste sa se ocupe de conditiile
de munca la nivel international. Isi propune sa apere
drepturile omului si drepturile de munca ale lucratorilor
dat fiind faptul ca preocuparea sa specifica este securitatea
fizica a lucratorului.
Insusi preambulul Constitutiei OIM prevede in mod expres 2 atentie mai mare Securitatii si Sanatatii in Munca mentionam
ca «protectia lucratorului impotriva bolilor, profesionale
sau de alta natura, si impotriva accidentelor de munca
este un element fundamental al justitiei sociale». Acest
drept la conditii de munca decente si la un mediu de lucru
sigur si sanatos s-a reafirmat in Declaratia de la Philadelphia
din 1944 (anexata Constitutiei) si in Declaratia OIM privind
justitia sociala pentru o globalizare echitabila. In ultimii
nouazeci de ani, OIM a elaborat nenumarate instrumente
in domeniul Sanatatii si Securitatii in Munca (SSM) si
aproximativ 80% din toate normele si instrumentele OIM
sunt total sau partial relationate cu Securitatea si Sanatatea
in Munca.
Amploarea incarcaturii umane si economice generate de
bolile si accidentele profesionale, si, prin urmare, importanta
SSM, pot fi intelese mai bine prin studierea estimarilor
globale. Conform cifrelor globale recente ale OIM, in 2003
s-au produs in lume in jur de 358.000 accidente de munca
mortale, alte 337 milioane de accidente de munca care nu au
fost mortale, si aproximativ 1.950.000 de persoane au murit
ca urmare a bolilor profesionale. S-a estimat ca numarul de
decese cauzate de produsele chimice periculoase a fost de
651.000.
1 Organizatia Internationala a Muncii a fost fondata in 1919 in contextul negocierilor deschise in
cadrul Conferintei de Pace care a avut loc prima data la Paris si apoi la Versailles dupa incheierea
Primului Razboi Mondial.
2 Sanctionata in redactarea originala din 1919 este norma care stabileste functionarea si organiza-
rea OIM. Cuprinde 40 de articole. http://www.ilo.org/ilolex/spanish/iloconst.htm
Desi, in ceea ce priveste suferinta umana, costul acestor
vatamari si boli este imposibil de calculat, costurile lor
economice sunt foarte ridicate pentru societati la nivel
national si global. Daca se iau in calcul compensatiile,
pierderea orelor de munca, formarea, intreruperea productiei
si readaptarea profesionistilor, asistenta sociala si cheltuielile
medicale, printre altele, se estimeaza ca aceste pierderi
ajung la 5 si inclusiv la 6% din PNB global anual.
Printre cauzele care explica aceasta tendinta de a acorda o
globalizarea economiilor din intreaga lume, insotite
de dezvoltare industriala in tarile in curs de dezvoltare,
caracterul schimbator al caracteristicilor fortei de
munca, demografia sau curentele migratoare, si o cantitate
mai mare de informatii disponibile. Astfel, procesul actual
de globalizare a economiilor mondiale a fost, fara indoiala,
unul dintre principalii factori ai schimbarii care afecteaza
tehnologiile si locurile de munca, chiar si structura locului
de munca, cu efecte atat pozitive, cat si negative asupra
gradului de indeplinire a bunelor practici recunoscute.
Instrumentele traditionale de prevenire si control a riscurilor
si pericolelor sunt in continuare eficiente cand se aplica
corect, dar trebuie completate cu strategii concepute
pentru a preveni, identifica, evalua si controla riscurile
rezultate din adaptarea constanta la o lume a muncii
care se schimba rapid. Desi integrarea cerintelor in materie
de SSM in politicile de functionare ale marilor intreprinderi,
si in special ale multinationalelor, este in prezent o tendinta
inradacinata, continua sa fie necesare eforturi pentru
sprijinirea microintreprinderilor si a intreprinderilor mici si
mijlocii (IMM), precum si a sectorului informal al economiei,
in vederea aplicarii cel putin a masurilor preventive si a
masurilor principale de protectie.
Riscuri Profesionale Zero in Industria Alimentara 7
 Sistemele normative actuale in domeniul SSM isi au originea in revolutia industriala din sec. XIX, epoca in care medicii,
mai ales in Europa, si-au concentrat initial eforturile spre corectarea situatiei deplorabile in care locuiau copiii, propulsand
o legislatie privind varsta minima de angajare si programul de lucru. S-a ajuns astfel la crearea de servicii de inspectie a
muncii, insarcinate cu supravegherea respectarii legislatiei.

Cadru legal

2.2 Organizatia Internationala a delegatii prezenti la reuniune, inclusiv 2/3 dintre delegatii
guvernamentali prezenti si avand drept de vot.
Muncii

Caracteristica structurala tipica a OIM este natura sa 2.2.1 Organe de conducere

tripartita, participand la lucrarile sale reprezentantii
guvernelor, patronatelor si sindicatelor.
Conform Constitutiei, sunt membri ai OIM:
1. Statele care detineau deja aceasta calitate la data de 1
noiembrie 19453.
2. Orice Stat membru al ONU care ii comunica Directorului
General al OIM acceptarea formala a obligatiilor formale
care emana din Constitutie.
3. Acele State care nu sunt incluse la cele doua puncte
anterioare, a caror cerere de admitere a fost aprobata
de Conferinta Internationala cu o majoritate de 2/3 dintre
Conferinta Internationala:
Este Organul superior al OIM si se intruneste anual la
Geneva. Este format din patru delegati din fiecare tara
membra dintre care doi sunt alesi de Guvern si ceilalti
doi sunt propusi de organizatiile de lucratori si, respectiv,
de angajatori. Principalele sale functii sunt: aprobarea
Conventiilor si Recomandarilor, Controlul activitatii
Consiliului de Administratie si a Directorului General
al Biroului International si Aprobarea Bugetelor
Organizatiei, precum si controlul Conventiilor ratificate.

3 Orice Stat se poate retrage cand crede ca acest lucru este oportun, avand doar obligatia de a da
un preaviz de 2 ani, efectele acestui preaviz fiind intotdeauna conditionate de felul in care Statul
si-a indeplinit toate obligatiile financiare care ii revin de pe urma calitatii sale de membru.

8 Legislatia in domeniul prevenirii riscurilor profesionale aplicabila in sectorul industriei alimentare

Consiliul de Administratie:
Este Organul executiv care se intruneste de 3 ori pe an si
isi alege presedintele pe o perioada de un an. Este compus
din 56 de persoane dintre care, din cele 28 care corespund
guvernelor, 10 sunt desemnate de cele zece tari cu cea mai
mare importanta industriala4. Functiile sale sunt: pregatirea
activitatilor conferintei, punerea in aplicare a deciziilor
sale si managementul activitatilor biroului.
Biroul International al Muncii:
Este condus de Directorul General5, care este ales de
Consiliul de Administratie pentru mandate de 5 ani. Este
Organul tehnic si administrativ si are o structura regionala
decentralizata in cinci regiuni: Africa, America de Sud si
Caraibe, Statele Arabe, Asia si Pacificul si Europa si Asia
Centrala, unde la randul sau, fiecare regiune are birouri
subregionale si zonale. Statele Unite si Canada nu sunt
incluse in nicio regiune speciala.
Intre functiile sale mentionam: activitatea sa in calitate
de Secretariat General permanent, realizarea de studii
si cercetari pentru pregatirea Conferintei, realizarea
colaborarii tehnice cu Guvernele si conducerea
serviciului de publicatii.
Comisia de experti:
Este organismul responsabil cu examinarea rapoartelor pe
care toate tarile au obligatia de a le prezenta in fiecare an6.
Compusa din juristi experti in Dreptul International al Muncii,
ii prezinta in fiecare an Conferintei un raport cu punctele de
vedere pe care le au in legatura cu fiecare situatie in parte.
2.2.2 Rolul ONU in colaborare cu OIM
Organizatia Natiunilor Unite (ONU), cunoscuta ca fiind
cea mai mare Organizatie Internationala existenta, a
4 Germania, Brazilia, China, Uniunea Europeana, Franta, India, Italia, Japonia, Regatul Unit si
Rusia.
5 Juan Somavía: avocat si diplomat chilian, ales in 1999. A fost reales pentru un al doilea mandat
pana in 2009 si apoi in 2009 pentru un al treilea mandat pana in 2014.
6 Data fiind importanta sa in controlul OIM, acest organism va fi mentionat din nou in sectiunea
“Aplicarea si promovarea normelor”.
subventionat de-a lungul anilor multe dintre programele
OIM. Inca de la fondarea sa in anul 1945, s-a axat in sens
larg pe drepturile omului, lucratorul fiind considerat cetatean
si persoana, si astfel au aparut numeroase conventii pentru
apararea acestora, care afecteaza in mod direct domeniul
muncii, cum ar fi cazul Pactului International cu privire la
Drepturile Economice si Culturale din anul 1966, ratificat de
Spania in anul 1977.
Doua dintre preceptele acestui pact, care se refera in mod
direct la Prevenirea Riscurilor la Locul de Munca, sunt:
ŠŠ Articolul 7° : in acesta se prevede ca Statele semnatare
ale acestui Pact recunosc dreptul oricarei persoane de a be-
neficia de conditii de munca echitabile si satisfacatoare care
sa le asigure securitatea si sanatatea la locul de munca.
ŠŠ Articolul 12° : Recunoasterea dreptului oricaror persoa-
ne la cel mai inalt nivel posibil de sanatate fizica si mentala
prin imbunatatirea tuturor aspectelor legate de igiena la locul
de munca si de mediul de lucru, prevenind si tratand boli-
le infectioase, endemice, profesionale si de alta natura prin
crearea de conditii care sa le asigure tuturor persoanelor
asistenta medicala si servicii medicale in caz de boala.
2.3 Norme Internationale ale Muncii
Normele emise de Organizatia Internationala a Muncii cu
privire la securitatea si sanatatea in munca pun la dispozitie
instrumentele esentiale necesare astfel incat guvernele,
patronatele si sindicatele sa introduca practicile si sa
asigure securitatea maxima la locul de munca. Din acest
motiv, OIM a adoptat peste 40 de norme care se ocupa in
mod specific de Securitatea si Sanatatea in Munca, precum
si peste 40 de liste cu recomandari practice. In mod direct sau
indirect, aproape jumatate din Instrumentele OIM trateaza
probleme privind Securitatea si Sanatatea in Munca.
Din acest motiv si dat fiind faptul ca nu toate normele sunt
relevante pentru obiectul de studiu, vor fi luate in considerare
cele mai importante, grupate in patru mari grupuri:
Riscuri Profesionale Zero in Industria Alimentara 9
 ŠŠ Principii fundamentale privind Securitatea si Sanatatea Conventie Data ratificare Spania
in Munca.
155 11/09/1985
ŠŠ Securitatea si Sanatatea in anumite ramuri ale activitatii
economice. 161 Neratificata7
ŠŠ Protectie impotriva riscurilor specifice. 187 05/05/2009
ŠŠ Liste cu recomandari practice.

2.3.2 Securitate si Sanatate in unele ramuri

2.3.1 Principii fundamentale privind
Sanatatea si Securitatea in munca
ŠŠ Conventia privind Securitatea si Sanatatea lucratori-
lor, 1981 (nr. 155) si Protocolul sau din 2002: prin aceasta
Conventie, care contine 30 de articole, se prevede adopta-
rea unei politici nationale coerente in domeniul Securitatii si
Sanatatii in Munca, precum si actiuni din partea guvernelor si
a intreprinderilor care promoveaza securitatea si sanatatea
in munca si imbunatatesc conditiile. Pe de alta parte, Proto-
colul cere sa se stabileasca si revizuiasca periodic cerintele
si procedurile de consemnare si notificare a accidentelor si
bolilor profesionale, precum si publicarea statisticilor anuale.
ŠŠ Conventia privind Serviciile de sanatate in munca,
1985 (nr.161): aceasta Conventie prevede stabilirea de ser-
vicii de sanatate in cadrul intreprinderii in asa fel incat sa se
desemneze functii preventive prin care societatea isi asuma
raspunderea de a consilia lucratorii si reprezentantii intre-
prinderii cu privire la mentinerea unui mediu de lucru sigur
si sanatos.
ŠŠ Conventia privind cadrul de promovare a securitatii si
sanatatii in munca, 2006 (nr. 187): obiectivul acestei Con-
ventii este acela de a promova o cultura a prevenirii in dome-
niul securitatii si sanatatii pentru crearea unui mediu de lucru
sigur si stabil. Prin aceasta conventie se solicita Statelor Mem-
bre sa dezvolte politici, sisteme si programe nationale de Se-
curitate si Sanatate in Munca (in colaborare cu organizatiile
patronale si sindicale cele mai reprezentative). Aceasta politi-
ca va trebui elaborata in conformitate cu principiile stabilite in
articolul 4 din Conventia nr. 155, care a fost deja mentionata.
ale activitatii economice
ŠŠ Conventia privind igiena (comert si birouri), 1964 (nr.
120): acest instrument are ca obiectiv mentinerea sanatatii
si a bunastarii lucratorilor angajati in entitati comerciale sau
in servicii administrative in care lucratorii sunt contractati, cu
precadere pentru activitati de birou si alte servicii conexe,
prin intermediul masurilor de igiena elementare care sa per-
mita satisfacerea cerintelor de bunastare la locul de munca.
ŠŠ Conventia privind securitatea si igiena (operatiuni
portuare), 1979 (nr. 152): aceasta Conventie face referire la
operatiunile portuare care includ toate operatiunile sau fieca-
re parte a operatiunilor de incarcare si descarcare a oricarui
tip de vas.
ŠŠ Conventia privind Securitatea si Sanatatea in cons-
tructii, 1988 (nr. 167): aceasta Conventie trateaza masurile
tehnice detaliate de prevenire si protectie, tinandu-se cont
de cerintele specifice ale acestui sector. Aceste masuri pri-
vesc mai ales munca prestata la inaltime.
ŠŠ Conventia privind Securitatea si Sanatatea in agricul-
tura, 2001 (nr.184): Are ca obiectiv prevenirea accidentelor
si a problemelor de sanatate care se produc ca urmare a
desfasurarii muncii, care au legatura cu munca sau survin in
timpul activitatii agricole sau forestiere. In acest scop, Con-
ventia include masurile privind securitatea utilajelor sau er-
gonomia, precum si manevrarea materialelor.
Conventie Ratificare in Spania
120 16/06/1970
152 03/03/1982
167 Neratificata
184 Neratificata

7 Dupa adoptarea unei Conventii de catre Conferinta, Statele Membre sunt obligate sa o supuna
autoritatilor nationale competente, pentru ratificare, in termen de un an. Acestea NU sunt obligate
sa ratifice Conventia, dar daca nu o fac, trebuie sa informeze periodic Directorul OIM al statului
respectiv cu privire la legislatia si la practicile sale in sectorul in cauza si la motivele care impiedica
ratificarea acesteia.

10 Legislatia in domeniul prevenirii riscurilor profesionale aplicabila in sectorul industriei alimentare

2.3.3 Protectia contra riscurilor specifice
ŠŠ Conventia privind protectia contra radiatiilor, 1960
(nr.115): are ca obiectiv stabilirea cerintelor de baza pentru
protejarea lucratorilor impotriva riscurilor asociate cu expu-
nerea la radiatii ionizante.
ŠŠ Conventia privind cancerul profesional, 1974
(nr. 139): are ca misiune stabilirea unui mecanism capabil
sa instaureze o politica menita sa previna riscurile de cancer
profesional ca urmare a expunerii (in general pe o perioada
indelungata), la diverse tipuri de agenti chimici si fizici pre-
zenti in zona de lucru.
ŠŠ Conventia privind mediul de lucru (poluarea aerului,
zgomotul si vibratiile), 1977 (nr.148): Conventia stabileste
ca mediul de lucru nu trebuie sa presupuna niciun pericol
datorat poluarii aerului, zgomotului sau vibratiilor.
ŠŠ Conventia privind azbestul (amiantul), 1986 (nr. 162):
este vorba despre prevenirea aspectelor care dauneaza
sanatatii lucratorilor prin expunerea la amiant, specificand
metode rezonabile si tehnici pentru reducerea la minimum a
expunerii la locul de munca.
ŠŠ Conventia privind produsele chimice, 1990 (nr. 170):
stabileste adoptarea si aplicarea unei politici in domeniul se-
curitatii utilizarii produselor chimice la locul de munca, inclu-
zand manipularea, producerea, depozitarea sau transportul
de produse chimice, precum si eliminarea si tratarea rezi-
duurilor produselor chimice.
Conventie Ratificare in Spania
115 17/07/1962
139 Neratificata
148 17/12/1980
162 02/08/1990
170 Neratificata
2.3.4 Liste cu Recomandari Practice
Aceste Liste cu Recomandari practice stabilesc directii
practice pentru angajatorii, autoritatile publice, lucratorii,
societatile si organismele specializate in protectia Securitatii
si Sanatatii la locul de munca.
In ceea ce priveste forta lor legala, nu sunt instrumente
angajante din punct de vedere legal, nici nu isi propun sa
substituie dispozitiile legislatiilor nationale, ci ofera linii ghid
in domeniul Securitatii si Sanatatii in Munca desfasurata
in unele sectoare economice sau in domeniul protectiei
lucratorilor impotriva anumitor pericole.
2.3.5 Aplicarea si promovarea normelor
Data fiind dificultatea intampinata in anumite situatii in ceea
ce priveste respectarea legislatiei la nivel international,
normele emise de OIM sunt sprijinite de un sistem de control
unic in mediul international, si care ajuta la garantarea
faptului ca tarile vor aplica conventiile pe care le ratifica.
De fapt, OIM examineaza regulat aplicarea normelor in
Statele Membre si indica aspectele in care s-ar putea
imbunatati aplicarea acestora. In cazul in care apar probleme
in aplicarea acestora, OIM ofera sprijin tarilor prin dialogul
social sau asistenta tehnica.
In ceea ce priveste tema controlului, exista diferite
mecanisme care permit controlul masurilor adoptate pentru
punerea in aplicare a conventiilor si recomandarilor legale,
dupa ce se obtine aprobarea de catre OIM si ratificarea de
catre State.
Exista doua tipuri de mecanisme de control:
Sistemul de control periodic: prevede examinarea
rapoartelor pe care le prezinta periodic Statele Membre cu
privire la masurile adoptate de acestea pentru a pune in
practica conventiile la care au aderat.
Aceasta examinare a rapoartelor este realizata de catre cele
doua organe ale OIM:
1. Comisia de experti pentru Aplicarea Conventiilor si Re-
comandarilor.
2. Comisia tripartita pentru Aplicarea Conventiilor si Reco-
mandarilor Conferintei Internationale a Muncii.
Statele Membre au obligatia de a prezenta un raport privind
Conventiile ratificate (articolul 22 din Constitutie) printr-un
Riscuri Profesionale Zero in Industria Alimentara 11
 Raport Anual privind masurile adoptate pentru punerea in
practica a conventiilor la care au aderat.
Proceduri speciale: includ o procedura de reclamatii si o
procedura de plangeri de aplicare generala, precum si o
procedura speciala in materie de libertate sindicala.
ŠŠ Reclamatii: reglementate in articolele 24 si 25 din Cons-
titutia OIM. Pot fi formulate de catre organizatii profesionale
de angajatori sau lucratori si invocate in cazul in care Mem-
brii nu au luat masuri pentru indeplinirea satisfacatoare in
cadrul vreunei Conventii ratificate.
ŠŠ Plangeri: reglementate prin articolele 26 la 29 si 31 la 34
din Constitutie. Se poate prezenta o plangere impotriva unui
Stat Membru pentru nerespectarea unei Conventii ratificate
de catre alt Stat Membru, printr-un delegat la Conferinta In-
ternationala a Muncii sau prin intermediul Consiliului de Ad-
ministratie, in limitele competentelor sale.
ŠŠ Proceduri in materie de libertate sindicala: isi au ori-
ginea in necesitatea de a avea o procedura exclusiva care
sa vegheze la respectarea Dreptului la Libertate Sindicala si
de a actiona in cazul incalcarilor concrete confirmate in dife-
ritele tari care au legatura cu Organizatia Nationala a Muncii.
Acest mecanism se poate canaliza prin doua tribunale di-
ferite: Comisia de Cercetare si de Conciliere in Materie de
Libertate Sindicala si Comitetul pentru Libertate Sindicala.
2.4 Programul privind Securitatea si
Sanatatea in munca si in mediul In consecinta, obiectivele programului se axeaza mai
inconjurator (Safework)
Dupa mai bine de 90 de ani de la semnarea Constitutiei sale
in 1919, ca parte a Tratatului de la Versalles, OIM si-a fixat un
obiectiv: sa reduca considerabil vatamarile si sa obtina
un sistem optim de Securitate si Sanatate in Munca la
nivel mondial.
In acest sens, raspunsul a fost Programul OIM Safework.
Obiectivele sale principale sunt:
1. Sa trezeasca constiinta intregii lumi cu privire la conse-
cintele si dimensiunile accidentelor, precum si a vatamarilor
si bolilor profesionale.
12 Legislatia in domeniul prevenirii riscurilor profesionale aplicabila in sectorul industriei alimentare
2. Sa promoveze obiectivul unei protectii de baza pentru
toti lucratorii in conformitate cu normele internationale de
munca.
3. Sa imbunatateasca capacitatile Statelor Membre si ale
industriilor.
4. Sa creeze si sa implementeze politici si programe de
prevenire si protectie.
Pentru Programul Safework, modul in care poate ajunge la
cel mai mare numar de lucratori posibil consta in adoptarea
unei politici de formare a lucratorilor. Astfel, se reuneste
cel mai mare numar posibil de functionari responsabili pe
probleme de Securitate si Sanatate la locul de munca in
diverse sectoare sau regiuni geografice, acestia fiind formati
cu privire la cele mai recente bune practici in domeniile in
cauza.
Centrele create pentru Formarea OIM s-au dovedit utile in
mod special pentru atingerea acestui obiectiv. Este important,
de asemenea, sa se puna accentul pe aceia care au cea mai
mare nevoie de formare in domeniul Securitatii si Sanatatii in
Munca, cum ar fi lucratorii din tarile in curs de dezvoltare sau
cei care se gasesc in situatii de vulnerabilitate in economia
informala. Un exemplu in acest sens este Programul
International de Imbunatatire a Muncii in Intreprinderile
Mici, care a fost utilizat cu mult succes in diverse tari. Acest
Program ofera prioritate provocarilor specifice cu care se
confrunta intreprinderile mici sau afacerile de familie.
ales pe a face cunoscute in intreaga lume dimensiunile si
consecintele accidentelor, vatamarilor si bolilor legale de
munca, pe includerea Securitatii si Sanatatii in Munca si
stimularea si sprijinirea activitatilor desfasurate la toate
nivelele. Promoveaza, prin urmare, ca instrument operativ
si politic, suprematia prevenirii ca modalitate eficienta si
rentabila de a asigura protectia in domeniul Securitatii si
Sanatatii tuturor lucratorilor.
OIM Safework a luat angajamentul de a adopta rolul de
conducere in sensul sensibilizarii cu privire la aspectele
si bunele practici de Securitate si Sanatate in Munca. O
mare parte din aceasta activitate este legata de divulgarea
informatiilor disponibile.
Din acest motiv, Centrul International de Informare in
domeniul Securitatii si Sanatatii in munca, cunoscut
ca CIS, este o unitate specializata, inclusa in Programul
Safework, care are un rol important in strangerea, organizarea
si transmiterea de informatii de foarte buna calitate cu privire
la Securitatea si Sanatatea in Munca la scara internationala.
Este sprijinita in activitatea sa, de o retea de centre regionale,
nationale si de colaborare. De fapt, baza bibliografica
de date a CIS, cu 70.000 de inregistrari, constituie ghidul
fundamental de acces la bibliografia mondiala in domeniul
Securitatii si Sanatatii in Munca (pagina Web gratuita cu 1,2
milioane de vizite pe luna)8.
2.5 Concepte importante la nivel
international in domeniul
Securitatii si Sanatatii in Munca
Asociatia Internationala a Asigurarilor Sociale (AISS):
Cu sediul in Geneva, AISS este un organism international
bazat pe afilierea administratiilor si agentiilor nationale de
asigurari sociale. Aici se reunesc experti in Asigurari sociale
si prevenire din 350 de institutii din sector situate in peste
150 de tari, oferind o platforma si o retea unice care reunesc
progresele in domeniul Securitatii si Sanatatii Lucratorilor.
ILOLEX9:
Baza de date trilingva, unde se pot gasi toate Conventiile
si Recomandarile OIM, precum si ratificarile acestora si
comentariile Comisiei de Experti si ale Comitetului pentru
Libertate Sindicala, reclamatiile, plangerile, interpretarile,
studiile generale si numeroase documente conexe.
Centrul International de formare10:
Creat in anul 1964 de OIM in colaborare cu Guvernul italian,
8 http://www.ilo.org/dyn/cisdoc/index_html?p_lang=S
9 http://www.ilo.org/ilolex/spanish/index.htm
10 http://www.itcilo.org/es
motiv pentru care sediul sau se afla la Turin, initial s-a dorit
a fi o Institutie destinata formarii profesionale, fiind in ziua
de azi un punct de referinta privind oferta de cursuri de
perfectionare in munca si de specializare de-a lungul carierei
profesionale. Prin clasele sale au trecut deja elevi din 170
de tari. Prin formare si studiu, Centrul contribuie la sprijinirea
dezvoltarii economice si sociale a Statelor Membre. Acest
Centru nu se limiteaza doar la formarea propriu zisa, ci
ofera si servicii conexe de asistenta tehnica si consultanta in
domenii precum Securitatea si Sanatatea in Munca.
Biroul OIM din Spania colaboreaza regulat cu Centrul pentru
organizarea vizitelor de studiu in Spania a participantilor la
cursurile finantate de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale
spaniol.
Biroul OIM din Spania11:
Prin intermediul acestui Birou, cu sediul in Madrid, se duc
la indeplinire toate problemele OIM legate de Spania. Dat
fiind ca OIM este unica organizatie interguvernamentala
cu caracter tripartit din Spania, include Guvernul, Uniunea
Generala a Lucratorilor (UGT), Comisiile Lucratorilor
(CCOO), Confederatia Spaniola a Intreprinderilor (CEOE)
si Confederatia Spaniola a Intreprinderilor Mici si Mijlocii
(CEPYME).
ŠŠ Organizatia Internationala a Muncii
examineaza regulat aplicarea normelor in
Statele Membre si indica aspectele in care
s-ar putea imbunatati aplicarea acestora
ŠŠ In cazul in care apar probleme in aplica-
rea acestora, OIM ofera sprijin tarilor prin
dialogul social sau asistenta tehnica
ŠŠ Obiectivul OIM: sa reduca considerabil
vatamarile si sa obtina un sistem optim de
Securitate si Sanatate in Munca la nivel
mondial.
11 https://www2.ilo.org/public/spanish/region/eurpro/madrid/index.htm
Riscuri Profesionale Zero in Industria Alimentara 13
 3. Legislatia UE in domeniul securitatii si sanatatii
la locul de munca
3.1 Contextul crearii legislatiei
europene in materie de prevenire
a riscurilor profesionale
Imbunatatirea conditiilor de Securitate si Sanatate la locul
de munca a devenit una dintre principalele preocupari ale
autoritatilor europene in anii ´80. Conform legislatiei europene,
s-au stabilit norme de protectie minima a lucratorilor, dar
dispozitiile adoptate nu trebuie sa impiedice Statele membre
sa mentina sau sa introduca masuri mai stricte in acest
domeniu. In plus, “Carta drepturilor fundamentale”, care
angajeaza din punct de vedere juridic din momentul intrarii
in vigoare a Tratatului de la Lisabona, intareste importanta
acestei politici in cadrul legislatiei europene.
3.1.1 Primele etape: CECO, Tratatul de la
Roma si Comitetul Consultativ pe probleme
de securitate, igiena si protectie a sanatatii la
locul de munca.
In cadrul Comunitatii Europene a Carbunelui si Otelului
(CECO), constituita prin Tratatul de la Paris din 1951, se
desfasoara diverse programe de cercetare in domeniul
Securitatii si Sanatatii la locul de munca. Obiectivul prioritar,
reducerea numarului de explozii si incendii in minele
de carbune, a fost extins la alte industrii extractive in anii
urmatori.
Necesitatea unei abordari globale a Securitatii si Sanatatii la
locul de munca a fost mai evidenta odata cu crearea, in baza
Tratatului de la Roma din 1957, a Comunitatii Economice
Europene (CEE), care a inceput sa lucreze asupra acestei
probleme prin adoptarea recomandarilor privind medicina
muncii si realizarea unei liste cu bolile profesionale.
In 1974 s-a constituit Comitetul Consultativ pe probleme
de securitate, igiena si protectie a sanatatii la locul de
14 Legislatia in domeniul prevenirii riscurilor profesionale aplicabila in sectorul industriei alimentare
munca (Luxemburg). In 2003, acest Comitet a fost inlocuit,
printr-o decizie a Consiliului (2003/C 218/01)12, de Comitetul
consultativ pe probleme de Securitate si Sanatate la locul
de munca (CCSS), CCSS este un organ tripartit al carui
obiectiv este acela de a simplifica procesul de consultare
in domeniul Securitatii si Sanatatii la locul de munca si de a
rationaliza organismele create in acest domeniu (Comitetul
Consultativ din 1974 si Organul permanent pentru securitate
si salubritate in minele de huila si alte industrii extractive,
creat in 1956).
Comitetul are vocatia de a sprijini Comisia Europeana
in pregatirea, implementarea si evaluarea activitatii
intreprinderilor in domeniul securitatii si sanatatii la locul de
munca. Misiunea sa consta in:
ŠŠ A emite opinii cu privire la initiativele comunitare in dome-
niul Securitatii si Sanatatii la locul de munca (cum ar fi noua
legislatie, programele comunitare).
ŠŠ A contribui proactiv la identificarea prioritatilor comunitare
si la stabilirea strategiilor politice adecvate.
ŠŠ A sprijini schimbul de puncte de vedere si de experiente
(interfata intre esalonul national si european).
Comitetul se compune din membrii titulari, adica un
reprezentant al guvernului, un reprezentant al sindicatelor
si un reprezentant al organizatiilor patronale (81 de membri
in prezent) pentru fiecare Stat membru. Sunt desemnati doi
membrii supleanti pentru fiecare membru titular.
Comitetul, care se intruneste in doua adunari plenare pe
an, cuprinde trei grupuri de interes, fiecare fiind constituit
din reprezentanti ai guvernelor nationale, sindicatelor si
organizatiilor patronale. Fiecare grup de interes desemneaza
un purtator de cuvant dintre membrii sai, precum si un
coordonator. Comitetul se reuneste la Luxemburg.
12 Decizia Consiliului 2003/C 218/01: http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=CELE
X:32003D0913%2801%29:ES:HTML
3.1.2 Actul Unic European (1986)
Tarile Comunitatii Europene au introdus in 1987 in Tratatul
constitutiv al Comunitatii Economice Europene, prin Tratatul
Actului Unic, articolul 118 A, prin care Statele membre se
angajeaza sa promoveze imbunatatirea mediului de lucru in
sensul progresului conditiilor de Securitate si Sanatate ale
lucratorilor.
Articolul 118 A din Tratatul cu privire la Comunitatile
Europene din 1987 stipuleaza ca:
1. Statele membre vor incerca sa promoveze in special im-
bunatatirea mediului de lucru, pentru a proteja Securitatea si
Sanatatea lucratorilor si vor stabili ca obiectiv armonizarea, in
vederea progresului, a conditiilor existente in acest domeniu.
Pentru a contribui la atingerea obiectivului prevazut in
aliniatul 1, Consiliul, conform procedurii prevazute in arti-
colul 189 C, dupa consultarea cu Comitetul Economic si
Social, va adopta, prin directive, dispozitiile minime care
vor trebui aplicate progresiv, avandu-se in vedere conditiile
si reglementarile tehnice existente in fiecare Stat Membru.
2. Aceste directive vor evita stabilirea de piedici cu ca-
racter administrativ, financiar si juridic care sa impiedi-
ce crearea si dezvoltarea intreprinderilor mici si mijlocii.
Dispozitiile stabilite in baza prezentului articol nu vor cons-
titui un obstacol pentru mentinerea si adoptarea, de catre
fiecare Stat membru, a masurilor privind cea mai mare
protectie a conditiilor de munca, compatibile cu prezentul
Tratat.
Articolul 100 care promoveaza Securitatea si Sanatatea
la locul de munca, completeaza articolul 118 indepartand
obstacolele pentru comertul de pe piata unica si veghind
la comercializarea doar a acelor produse care sunt sigure,
inclusiv a utilajelor si echipamentelor personale de protectie.
Desi nu angajeaza din punct de vedere juridic, “Carta
comunitara a drepturilor sociale fundamentale ale
lucratorilor” din 1989, numita “Carta sociala”, afirma ca
“pentru construirea pietei unice europene, trebuie acordata
aceeasi importanta aspectelor sociale ca si aspectelor
economice”.
3.1.3 Tratatul de la Amsterdam (1997)
Tratatul de la Amsterdam a consolidat statutul problemelor
sociale introducand titlul “Angajare” si acordul social.
Directivele minime in materie de protectie a Securitatii si
Sanatatii la locul de munca si a conditiilor de munca sunt
adoptate cu votul majoritar si in co-decizie cu Parlamentul
European (PE). Semnificatia notiunii “conditii de munca”
prezentata in articolul 118 a fost controversata si s-au
adoptat abordari diferite de catre Comisie, Consiliu, Statele
membre si PE. In sentinta sa din data de 12 noiembrie 1996
(Cauza C-84/94), Curtea de Justitie a decis ca articolul 118
nu trebuie interpretat in mod restrictiv.
3.1.4 Agentii si Comitete Europene
Impactul european si patrimoniul comunitar nu se identifica
in totalitate cu actiunea legislativa si strategica. Actiunea UE
se deplaseaza, implicandu-se si ea tot mai mult in activitatile
retelelor, printre care se numara:
Agentiile europene care se ocupa de conditiile de munca,
de securitate si sanatate la locul de munca:
ŠŠ Agentia Europeana pentru Securitate si Sanatate la locul
de munca din Bilbao (EU-OSHA);
ŠŠ Fundatia Europeana pentru Imbunatatirea Conditiilor de
Viata si de Munca din Dublin (EUROFOUND);
Comitetul consultativ tripartit de la Luxemburg.
Comitetele tehnice sau de experti, precum: Comitetul
inaltilor responsabili cu Inspectia Muncii (CHRIT). CHRIT
este organismul responsabil cu imbunatatirea colaborarii
intre inspectorii de munca din diferitele tari ale UE.
Desfasurarea acestor activitati reprezinta o alternativa
complementara legilor. Se revine in mod pozitiv la
sensibilizarea si informarea cu privire la imbunatatirea
conditiilor de munca si la prevenirea riscurilor profesionale.
Trebuie evidentiate doua publicatii emblematice:
ŠŠ Editiile Saptamana Europeana a Securitatii si Sanatatii in
Riscuri Profesionale Zero in Industria Alimentara 15
 Munca, saptamana organizata in fiecare an in intreaga Eu-
ropa sub conducerea Agentiei europene pentru Securitate si
Sanatate in Munca.
ŠŠ Raportul cvadrienal cu privire la conditiile de munca al
Fundatiei Europene pentru Imbunatatirea Conditiilor de Via-
ta si de Munca din Dublin.
Agentia Europeana pentru Securitate si Sanatate in
Munca (EU-OSHA)
Agentia 13 (EU-OSHA) a fost creata in 1996 in Bilbao (Spania).
Agentia lucreaza in retea, avand un „centru de referinta” in
fiecare Stat membru, precum si in Statele Asociatiei Europene
a Liberului Schimb (AELS), Statele candidate si in posibilele
tari potentiale candidate la adeziune. Lucrul in retea ofera
EU-OSHA o mai mare capacitate de a contribui pozitiv la
crearea de locuri de munca mai sanatoase, mai sigure si mai
productive pentru ca permite sa se imbunatateasca fluxul de
informatii.
Functia sa este de a strange si raspandi cunostinte si
informatii, precum si de a promova cultura de prevenire
a riscurilor, contribuind astfel la imbunatatirea muncii in
Uniunea Europeana, desfasurand activitati ca:
ŠŠ Lucreaza cu guverne, patronate si sindicate pentru a sti-
mula cultura de prevenire a riscurilor.
ŠŠ Analizeaza cele mai recente cercetari stiintifice si statisti-
ce cu privire la riscurile profesionale.
ŠŠ Anticipeaza riscurile noi si emergente prin Observatorul
European al Riscurilor.
ŠŠ Defineste si face cunoscute informatii, bune practici si
consultanta unui larg auditoriu, format din interlocutori socia-
li, federatii patronale si sindicate.
ŠŠ Principala sa activitate pentru cresterea sensibilizarii
este Campania Locuri de Munca Sanatoase, a carei tema
se schimba odata la doi ani.
Este in mod special insarcinata sa organizeze Saptamana
Europeana a Securitatii si Sanatatii in Munca. Aceasta este
o campanie europeana de informare anuala, desfasurata
incepand cu anul 2000 si sprijinita de toate Statele membre,
Comisia europeana, Parlamentul european, sindicatele si
federatiile patronale. In 2008-2009, campania europeana
pentru securitate si sanatate in munca s-a axat pe
“evaluarea riscurilor”, si in 2010 tema principala a campaniei
a fost “Evaluarea riscurilor pe durata utilizarii substantelor
periculoase”.
Din 2004, Agentia isi asuma functia importanta de analizare
a datelor privind riscurile profesionale, deoarece in acel an
a creat un “observator al riscurilor”, a carui misiune este
aceea de a contribui la anticiparea riscurilor noi si emergente.
Agentia are un rol fundamental in Strategia comunitara
privind Securitatea si Sanatatea 2007-2012, a carei finalitate
este reducerea accidentelor de munca in intreaga UE cu
25% si reducerea bolilor profesionale.
Fundatia Europeana pentru Imbunatatirea Conditiilor de
Viata si de Munca (EUROFOUND)
EUROFOUND este un organism autonom cu sediul in Dublin
(Irlanda), creat in 1975. Activitatea sa fundamentala se
axeaza pe strangerea, analizarea, dezbaterea si raspandirea
informatiilor in scopul imbunatatirii conditiilor sociale si
de munca (angajarea, organizarea muncii, securitatea si
sanatatea, etc.).
Fundatia acopera un domeniu mult mai vast decat cel al
Agentiei, deoarece se ocupa de tot domeniul politicii sociale.
Fundatia se evidentiaza de asemenea prin activitatile
desfasurate, in masura in care s-a specializat, inca de la
inceput, mai mult in realizarea de sinteze decat in circulatia
de informatii neprelucrate. Fara indoiala, aceasta diferenta
dintre cele doua organisme tinde sa se atenueze de la
crearea si sporirea puterii observatorului riscurilor in cadrul
Agentiei.

13 EU-OSHA : http://osha.europa.eu/es/about/index_html

16 Legislatia in domeniul prevenirii riscurilor profesionale aplicabila in sectorul industriei alimentare

3.2 Contributia normativa: Legislatia
Europeana
Securitatea lucratorilor din tarile Uniunii Europene a devenit
din nou o tema importanta cand Statele membre si-au dat
seama ca disparitatea conditiilor de munca intre teritoriile
sale franeaza constructia Pietei Interne. S-au pus deci de
acord cu privire la o serie de «exigente esentiale» in ceea ce
priveste securitatea lucratorilor.
Comisia Europeana s-a inspirat din modelul pe care Statele
Unite l-au instituit in anii ´70, sub presiunea ecologistilor,
in scopul crearii unui sistem cu o mai mare transparenta a
deciziilor privind gestionarea riscurilor, in special a riscurilor
ambientale. De aici s-a nascut distinctia dintre «evaluarea
riscurilor» (risk assesment) si managementul riscurilor (risk
management).
Prima normativa, cunoscuta sub numele de Directiva Seveso
(1982) obliga industria sa evalueze riscurile tehnologice
majore, realizand «studii de periculozitate».
Astfel se naste Cadrul general, a doua importanta directiva
europeana din 1989, privind securitatea si sanatatea
lucratorilor.
ŠŠ Directiva 89/391/CEE14, creeaza principiul unei sepa-
rari intre evaluarea si managementul riscurilor. Respon-
sabilitatea acestora cade asupra angajatorilor.
ŠŠ A doua directiva a Consiliului 89/392/CEE15 din 14 iu-
nie 1989, completeaza dispozitiile la nivel tehnic. Isi propune
sa apropie legislatiile Statelor membre referitoare la masini.
Prezinta, in anexa sa I, «exigentele esentiale privind Secu-
ritatea si Sanatatea in proiectarea si fabricarea masinilor».
14 Directiva 89/391/CEE a Consiliului, din 12 iunie 1989, pentru promovarea imbunatatirii secu-
ritatii si sanatatii lucratorilor la locul de munca: http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.
do?uri=CELEX:31989L0391:ES:HTML
15 Directiva 89/392/CEE a Consiliului, din 14 iunie 1989, de apropiere a legislatiilor Sta-
telor Membre referitoare la masini: http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.
do?uri=CELEX:31989L0392:ES:HTML
3.2.1 Directiva Cadru 89/391/CEE – Securitate
si Sanatate la locul de munca
Obiectivul Directivei este acela de a garanta o protectie mai
eficienta a lucratorilor la locul de munca, atat prin masurile
luate pentru prevenirea accidentelor de munca si a bolilor
profesionale, cat si prin informarea, consultarea, participarea
echilibrata si formarea lucratorilor si a reprezentantilor
acestora.
Directiva se aplica tuturor sectoarelor de activitate, private
sau publice, cu exceptia anumitor activitati specifice cu functie
publica si serviciilor de protectie civila. Defineste termenii
«lucrator», «angajator», «reprezentant al lucratorilor» si
«prevenire».
Conform directivei, obligatiile angajatorilor sunt:
ŠŠ garantarea Securitatii si Sanatatii lucratorilor in toate as-
pectele legale de munca, in special pe baza principiilor ge-
nerale de prevenire enumerate, fara sarcini financiare pentru
lucratori;
ŠŠ evaluarea riscurilor profesionale, inclusiv in alegerea ma-
sinilor si in organizarea locurilor de munca, si crearea ser-
viciilor de prevenire si protectie;
ŠŠ realizarea unei liste si crearea de rapoarte cu privire la
accidentele de munca;
ŠŠ organizarea primului ajutor, lupta contra incendiilor, eva-
cuarea lucratorilor si luarea de masuri in caz de pericol grav
si iminent;
ŠŠ informarea lucratorilor, consultarea acestora si permite-
rea participarii acestora in toate problemele legate de Secu-
ritate si Sanatate in Munca;
ŠŠ garantarea faptului ca fiecare lucrator va primi o formare
suficienta si adecvata in ceea ce priveste Securitatea si Sa-
natatea in programul de lucru.
Iar obligatiile lucratorilor sunt:
ŠŠ utilizarea corecta a masinilor si a altor mijloace, a echi-
pamentului individual de protectie si a altor dispozitive de
siguranta;
ŠŠ informarea cu privire la orice situatie produsa la locul de
munca si care prezinta un pericol grav si iminent, orice de-
fecte ale sistemelor de protectie;
ŠŠ asigurarea respectarii cerintelor de protectie sanitara im-
Riscuri Profesionale Zero in Industria Alimentara 17
 puse pentru a-i permite angajatorului sa asigure un mediu de
lucru si conditii de munca sigure si fara riscuri.
Verificarea sanatatii lucratorilor este asigurata prin masuri
stabilite in conformitate cu normativele si practicile nationale.
Agentii expusi la riscuri si care sunt mai sensibili, trebuie sa
fie protejati de pericolul care ii afecteaza in mod specific.
Directiva cadru deschide portile unei largi game de directive
specifice in domeniul Securitatii si Sanatatii in Munca,
directive care se pot clasifica in diferite grupuri, in functie de
continutul acestora:
ŠŠ Colective speciale de lucratori. Directive dedicate di-
verselor colective care presupun o mai mare nevoie de pro-
tectie: lucratoare insarcinate, lucratori atipici (munca tempo-
rara), lucratori tineri, etc.
Directiva cadru constituie baza pe care se sprijina 20 de “directive fiice” privind:
1. Directiva 89/654/CEE a Consiliului, din 30 noiembrie
1989, privind cerintele minime de Securitate si Sanata-
te la locul de munca (prima Directiva specifica in sen-
sul articolului 16, alineatul 1, din Directiva 89/391/CEE);
2. Directiva 89/655/CEE a Consiliului, din 30 noiembrie
1989, privind cerintele minime de Securitate si Sanatate
pentru folosirea de catre lucratori a echipamentului de
lucru la locul de munca (a doua Directiva specifica in sen-
sul articolului 16, alineatul 1, din Directiva 89/391/CEE);
3. Directiva 89/656/CEE a Consiliului, din 30 noiembrie 1989,
privind cerintele minime de Securitate si Sanatate pentru
utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale
de protectie la locul de munca (a treia Directiva specifica in
sensul articolului 16, alineatul 1, din Directiva 89/391/CEE);
4. Directiva 90/269/CEE a Consiliului, din 29 mai 1990, pri-
vind cerintele minime de Securitate si Sanatate pentru ma-
nipularea manuala a incarcaturilor care prezinta riscuri
pentru lucratori si, in special, de producere a unor afectiuni
dorso-lombare, (a patra Directiva specifica in sensul artico-
lului 16, alineatul 1, din Directiva 89/391/CEE);
18 Legislatia in domeniul prevenirii riscurilor profesionale aplicabila in sectorul industriei alimentare
ŠŠ Locuri de munca. Exista o directiva chiar cu acest titlu
care stabileste cerintele pentru proiectarea si utilizarea lo-
curilor de munca in general. In plus exista (sau sunt in curs
de investigare) diferite directive cu privire la locuri de munca
speciale (Santiere, Cariere si Mine, Foraje, Vapoare de pes-
cuit, Mijloace de Transport, Lucrari agricole, etc.).
ŠŠ Agenti poluanti. Acesta este grupul cel mai numeros si
se refera la protectia lucratorilor impotriva riscurilor de expu-
nere la agenti fizici, chimici si biologici (agenti cancerigeni,
azbest, plumb, zgomot, radiatii ionizante, agenti biologici,
etc.).
ŠŠ Alte directive. Printre directivele care nu sunt incluse in
grupurile de mai sus putem evidentia, datorita importantei
lor, directivele privind utilizarea Echipamentelor de lucru,
Ecranelor de vizualizare, Manipulare manuala de incarca-
turi, Accidente mari in industrie sau a Echipamentelor Indivi-
duale de Protectie.
5. Directiva 90/270/CEE a Consiliului, din 29 mai 1990,
privind cerintele minime de Securitate si Sanatate re-
feritoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vi-
zualizare (a cincea Directiva specifica in sensul ar-
ticolului 16, alineatul 1, din Directiva 89/391/CEE);
6. Directiva 90/394/CEE a Consiliului, din 28 iunie
1990, privind protectia lucratorilor impotriva riscuri-
lor legate de expunerea la agenti cancerigeni la lo-
cul de munca (a sasea Directiva specifica in sensul
articolului 16, alineatul 1, din Directiva 89/391/CEE);
7. Directiva 92/57/CEE a Consiliului, din 24 iu-
nie 1992, privind cerintele minime de Securita-
te si Sanatate care se aplica pe santierele tem-
porare sau mobile (a opta Directiva specifica in
sensul articolului 16, alineatul 1, din Directiva 89/391/CEE);
8. Directiva 92/58/CEE a Consiliului, din 24 iunie 1992, pri-
vind cerintele minime pentru semnalizarea de Securitate
si Sanatate la locul de munca (a noua Directiva specifica
in sensul articolului articolul 16, alineatul 1, din Directiva
89/391/CEE);
9. Directiva 92/85/CEE a Consiliului, din 19 octombrie
1992, privind introducerea de masuri pentru promovarea im-
bunatatirii Securitatii si Sanatatii la locul de munca in cazul
lucratoarelor insarcinate, care au nascut de curand sau
care alapteaza (a zecea Directiva specifica in sensul arti-
colului articolul 16, alineatul 1, din Directiva 89/391/CEE);
10. Directiva 92/91/CEE a Consiliului, din 3 noiembrie
1992, privind cerintele minime de imbunatatire a protectiei
Securitatii si Sanatatii lucratorilor din industria extracti-
va de foraj (a unsprezecea Directiva specifica in sensul ar-
ticolului articolul 16, alineatul 1, din Directiva 89/391/CEE);
11. Directiva 92/104/CEE a Consiliului, din 3 decem-
brie 1992, privind cerintele minime pentru imbunata-
tirea protectiei Securitatii si Sanatatii lucratorilor din
industria extractiva de suprafata sau in subteran
(a doisprezecea Directiva specifica in sensul articolu-
lui articolul 16, alineatul 1, din Directiva 89/391/CEE);
12. Directiva 93/103/CE a Consiliului, din 23 noiem-
brie 1993, privind cerintele minime de Securitate si Sa-
natate in Munca la bordul vapoarelor de pescuit
(a treisprezecea Directiva speciala in sensul articolu-
lui articolul 16, alineatul 1, din Directiva 89/391/CEE);
13. Directiva 98/24/CE a Consiliului din 7 aprilie 1998 pri-
vind protectia Securitatii si Sanatatii lucratorilor impotriva
riscurilor legate de prezenta agentilor chimici la locul
de munca (a paisprezecea Directiva specifica in sensul ar-
ticolului articolul 16, alineatul 1, din Directiva 89/391/CEE);
14. Directiva 1999/92/CE a Parlamentului European si a
Consiliului, din 16 decembrie 1999, privind cerintele mini-
me pentru imbunatatirea protectiei Securitatii si Sanatatii
lucratorilor expusi unui potential risc in medii explozi-
ve (a cincisprezecea Directiva specifica in sensul articolu-
lui 16, alineatul 1, din Directiva 89/391/CEE a Consiliului);
15. Directiva 2000/54/CE a Parlamentului European si a
Consiliului, din 18 septembrie 2000, privind protectia lu-
cratorilor impotriva riscurilor legate de expunerea la
agenti biologici la locul de munca (a saptea Directiva
specifica in sensul articolului articolul 16, alineatul 1, din
Directiva 89/391/CEE);
16. Directiva 2004/37/CE a Parlamentului European si
a Consiliului, din 29 aprilie 2004, privind protectia lu-
cratorilor impotriva riscurilor legate de expunerea la
agenti cancerigeni sau mutageni la locul de munca
(a sasea Directiva specifica in sensul articolului artico-
lul 16, alineatul 1, din Directiva 89/391/CEE a Consiliu-
lui) (Versiune codificata) (Text cu relevanta pentru SEE);
17. Directiva 2002/44/CE a Parlamentului European si
a Consiliului, din 25 iunie 2002, privind cerintele minime
de Securitate si Sanatate referitoare la expunerea lucra-
torilor la riscuri generate de agenti fizici (vibratii) (a
saisprezecea Directiva speciala in sensul articolului ar-
ticolul 16, alineatul 1, din Directiva 89/391/CEE) - Decla-
ratia comuna a Parlamentului European si a Consiliului;
18. Directiva 2003/10/CE a Parlamentului European si a
Consiliului, din 6 februarie 2003, privind cerintele minime
de Securitate si Sanatate referitoare la expunerea lucra-
torilor la riscurile generate de agentii fizici (zgomot)
(a saptesprezecea Directiva specifica in sensul artico-
lului articolul 16, alineatul 1, din Directiva 89/391/CEE);
19. Directiva 2004/40/CE a Parlamentului European si a
Consiliului, din 29 aprilie 2004, privind cerintele minime de
Securitate si Sanatate referitoare la expunerea lucratorilor
la riscuri generate de agenti fizici (campuri electromag-
netice) (a optsprezecea Directiva specifica in sensul arti-
colului articolul 16, alineatul 1, din Directiva 89/391/CEE);
20. Directiva 2006/25/CE a Parlamentului European si a
Consiliului, din 5 aprilie 2006, privind cerintele minime de
Securitate si Sanatate referitoare la expunerea lucratori-
lor la riscuri generate de agenti fizici (radiatii optice ar-
tificiale) (a nouasprezecea Directiva specifica in sensul ar-
ticolului articolul 16, alineatul 1, din Directiva 89/391/CEE)
Riscuri Profesionale Zero in Industria Alimentara 19
 Directiva cadru a avut impact si asupra altor acte legislative,
in special asupra:
ŠŠ propunerii Comisiei Europene de modificare a Directivei
91/383/CEE prin care se completeaza masurile care tind sa
promoveze imbunatatirea Securitatii si Sanatatii la locul de
munca a lucratorilor cu contract de munca pe durata deter-
minata sau a agentilor de munca temporara.
ŠŠ propunerii de modificare a Directivei 2003/88/CEE pri-
vind anumite aspecte de organizare a timpului de lucru.
ŠŠ Directiva 2000/34/CE prin care se modifica Directiva
93/104/CE a Consiliului privind anumite aspecte de orga-
nizare a timpului de lucru, pentru includerea sectoarelor si
activitatilor excluse de Directiva mentionata.
ŠŠ Directiva 94/33/CE privind protectia tinerilor la locul de
munca.
ŠŠ Regulamentul (CE) nr. 2062/94 al Consiliului, din 18 iulie
1994, privind infiintarea Agentiei europene pentru Securi-
tate si Sanatate in Munca.
3.2.2 Transpunerea si aplicarea in Statele
membre a Directivei cadru din 1989 si a cinci
dintre Directivele sale specifice privind
Securitatea si Sanatatea la locul de munca
In februarie 2004, Comisia Europeana a dat un Comunicat
16
cu privire la transpunerea si aplicarea in Statele membre
a Directivei cadru din 1989 si a cinci dintre Directivele sale
specifice privind Securitatea si Sanatatea la locul de munca:
COM(2004) 62, care nu a fost publicata in Jurnalul Oficial.
Raportul analizeaza si aplicarea acestor Directive in
Statele membre. Astfel, trage concluzii privind aplicarea
sau neaplicarea adecvata a legislatiei europene privind
Securitatea si Sanatatea si impactul acesteia asupra
economiei si societatii.
a) Controlul transpunerii
Analiza a dezvaluit existenta unor lacune in aproape toate
16 Comunicarea Comisiei Parlamentului European, a Consiliului, a Comitetului Economico si Social
European si a Comitetului Regional privind aplicarea practica a dispozitiilor Directivelor privind
sanatatea si securitatea in munca 89/31(Directiva cadru), 89/654 (Locuri de munca), 89/655 (Echi-
pamente de lucru), 89/656 (Echipamente individuale de protectie), 90/269 (Manipularea manuala
a incarcaturilor) si 90/270 (Ecrane de vizualizare): http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.
do?uri=COM:2004:0062:FIN:ES:DOC
20 Legislatia in domeniul prevenirii riscurilor profesionale aplicabila in sectorul industriei alimentare
Statele membre, in special cu privire la domeniul de aplicare,
responsabilitatea patronala, principiile de prevenire,
implicatiile obligatiei de evaluare a riscurilor pentru
securitatea si sanatatea lucratorilor, serviciile de protectie si
de prevenire si obligatia de documentare a evaluarii riscurilor
in toate tipurile de intreprinderi.
Raportul a indicat aplicarea practica de o mare eterogenitate
a diferitelor directive in functie de tari, de diversele sectoare
de activitate si de dimensiunea intreprinderilor. Totusi, s-au
atins principalele obiective destinate garantarii unor norme
minime comune de protectie, prin armonizarea conditiilor in
domeniul Securitatii si Sanatatii si prin reducerea numarului
accidentelor de munca si a bolilor profesionale.
Raportul a analizat si doua cazuri specifice: IMM-urile si
sectorul public. In cazul IMM-urilor, analiza a evidentiat
existenta unor mari lacune in aplicarea aspectelor
fundamentale ale legislatiei in domeniul Securitatii si
Sanatatii in Munca. Aceste lacune se datorau mai ales
lipsei de informatii sau de orientari specifice, precum si
lipsei capacitatilor sau competentelor in domeniul Securitatii
si Sanatatii, lipsei de mijloace de formare adecvata a
personalului si cadrelor de conducere sau dificultatilor
de acces la o asistenta tehnica competenta, specifica si
specializata. Pe de alta parte, cazul Sectorului Public a
reprezentat o mare noutate in majoritatea Statelor membre,
mai ales in sectorul militar unde a pus anumite probleme in
unele tari.
b) Evaluarea generala a aplicarii:
Intre avantajele Directivei cadru, semnalam tendinta
scaderii numarului de accidente si a unei sensibilizari mai
ridicate a angajatorilor, datorita faptului ca s-a pus accent
pe importanta culturii preventive, s-a stabilit un domeniu mai
larg de aplicare, iar angajatorii au fost obligati sa evalueze
riscurile, precum si sa le documenteze. Fara indoiala,
se intampina si mari dificultati, mai ales in sectorul IMM-
urilor, cum ar fi absenta efectiva a participarii lucratorilor la
procesele operationale sau absenta criteriilor de evaluare
ale inspectiilor nationale de munca.
Directiva 89/654/CEE privind locurile de munca
Are ca aspecte pozitive reglementarea diverselor situatii
care, in lipsa acestei Directive, nu s-ar fi bucurat de atentie,
asa cum este cazul ferestrelor, a peretilor translucizi sau a
cailor si iesirilor de urgenta.
Ca dificultati, exista un nivel de detaliere excesiva a unor
aspecte care au prejudiciat transpunerea corecta a Directivei
sau lipsa claritatii distinctiei stabilite de Directiva intre locurile
de munca utilizate pentru prima data, si cele deja existente.
In ceea ce priveste imbunatatirile, este nevoie de o abordare
care sa coordoneze cu problemele mediului inconjurator si
publicarea Directivelor si recomandarilor.
Directiva 89/655/CEE privind echipamentele de munca
Aspectele sale pozitive sunt stabilirea unor nivele minime de
securitate pentru echipamentele de munca, uniformizarea si
armonizarea reglementarilor nationale, sporirea preciziei si
calitatii normelor si o mai mare sensibilizare a angajatorilor
in ceea ce priveste nivelul de securitate al echipamentelor
de munca.
Ca dificultati, ne confruntam din nou cu problema IMM-urilor
si cu lipsa de mijloace financiare necesare, cu necesitatea
de a realiza investitii pe termen lung pentru a achizitiona
echipamentele de munca, cu lipsa de claritate a Directivei
privind utilizarea echipamentelor de munca si cea privind
masinile.
Propunerile de imbunatatire in acest caz se refera la
clarificarea diferitelor nivele de securitate pentru masinile deja
in uz si pentru masinile noi, la masurile complementare care
faciliteaza aplicarea Directivei, si la publicarea de Instructiuni
necesare pentru punerea in practica a Directivelor.
Directiva 89/656/CEE privind echipamentele individuale
de protectie
Aspectele sale pozitive sunt armonizarea, simplificarea si
coordonarea legislatiilor nationale, extinderea normativei
la alte sectoare si echipamente, si obligatia angajatorului
de a evalua riscurile inainte de a selecta echipamentele
individuale de protectie si o mai mare sensibilizare in ceea
ce priveste conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca
aceste echipamente.
Dificultatile intampinate sunt, din nou, lipsa de asistenta
pentru IMM-uri, si costurile economice cu noile echipamente.
In plus, unele persoane arata ca lucratorii nu sunt suficient
de sensibilizati in ceea ce priveste utilizarea echipamentelor
individuale de protectie.
In ceea ce priveste imbunatatirile, acestea se bazeaza pe
publicarea de Directive precise si de coduri de bune practici
care trebuie sa includa criterii de selectie a echipamentelor
individuale de protectie.
Directiva 90/269/CEE privind manipularea manuala a
incarcaturilor
Aspectele pozitive ale acestei Directive sunt consolidarea
normativei in vigoare in unele State membre, claritatea
normativei sau o mai mare sensibilizare a angajatorilor.
Fara indoiala, prezinta un inalt grad de mecanizare si costuri
ridicate, ceea ce atrage dupa sine riscul pierderii locurilor de
munca, iar la unele locuri de munca nu se poate considera
ca sunt adaptate pentru femei.
Ca propuneri de imbunatatire, se semnaleaza ca ar trebui
sa se stabileasca valori limita dat fiind faptul ca marja de
interpretare relativa a manipularii incarcaturilor este prea
ampla. In plus, Comisia ar trebui sa ofere mai multe informatii
cu privire la modelele de evaluare si la Directive.
Directiva 90/270/CEE privind echipamentele cu ecran de
vizualizare
Aspectele pozitive ale acestei Directive au fost noul impuls
dat controlului acestui domeniu si introducerea perioadelor
de odihna.
Pe de alta parte, dificultatile s-au concretizat in probleme de
gestionare a luminii naturale sau de ergonomie, precum si
lipsa claritatii.
Propunerile in acest caz au fost legate de progresul
tehnologic, astfel incat multe State Membre le-au luat in
considerare.
Riscuri Profesionale Zero in Industria Alimentara 21
 3.2.3 Rolul Parlamentului European
Parlamentul European (PE) a insistat intotdeauna pe
garantarea unei protectii optime a securitatii si sanatatii
lucratorilor si, in diverse hotarari, a fost considerat ca articolul
154 din Tratatul privind Functionarea UE17 (fostul articol 138)
nu trebuie sa se limiteze doar la securitatea si sanatatea
lucratorilor in sens restrictiv, ci trebuie sa includa toate
aspectele care afecteaza, direct sau indirect, bunastarea
fizica sau psihica a lucratorilor. O examinare a Directivelor
aprobate cu privire la mediul de lucru in baza articolului 154,
care prevede procedura de cooperare, a aratat ca PE a avut
o mare influenta in redactarea acestor Directive in sensul
unei mai bune protectii a lucratorilor.
PE sprijina actiunile Comisiei de sporire a furnizarii de
informatii catre IMM-uri. Munca trebuie sa se adapteze la
necesitatile si conditiile persoanei, si nu invers. Mediul
de munca trebuie sa se dezvolte pentru a tine cont mai mult
de necesitatile specifice ale lucratorilor cu handicap
sau a celor mai in varsta. Parlamentul European insista
pe langa Comisie pentru investigarea noilor probleme
care nu sunt acoperite de legislatia actuala: de exemplu,
stresul, epuizarea profesionala, violenta si hartuirea la locul
de munca. Parlamentul isi concentreaza atentia pe grupurile
care, in general, raman in afara protectiei legislative, cum ar
fi teleoperatorii si persoanele fizice autorizate.
PE a invitat Comisia Europeana sa modifice Directiva
privind protectia lucratorilor impotriva riscurilor legate de
expunerea la agenti biologici la locul de munca (Directiva
2000/54/CE), pentru a garanta protectia personalului sanitar
european contra infectiilor transmise prin sange cauzate de
ranile produse de seringi (6 iulie 2006, P6_TA(2006)0305).
Interlocutorii sociali au decis sa negocieze un acord-cadru
pentru prevenirea leziunilor produse de obiecte taioase
in sectorul sanitar, care a fost semnat in iulie 2009; PE
s-a felicitat pentru aceasta actiune in hotararea sa P7_
TA(2010)0030 din 11 februarie 2010.
17 TFUE: http://eur-lex.europa.eu/JOHtml.do?uri=OJ%3AC%3A2010%3A083%3ASOM%3AES%
3AHTML
22 Legislatia in domeniul prevenirii riscurilor profesionale aplicabila in sectorul industriei alimentare
Parlamentul s-a pronuntat si in favoarea imbunatatirii
legislatiei existente in materie de protectie a femeilor
insarcinate. In iulie 2008 Comisia Europeana a decis sa
propuna revizuirea Directivei 92/85/CEE, privind introducerea
de masuri pentru promovarea imbunatatiri securitatii si
sanatatii la locul de munca in cazul lucratoarelor insarcinate,
care au nascut de curand sau care alapteaza. Parlamentul
a votat in plen raportul lui Edite Estrela “Imbunatatirea
securitatii si sanatatii la locul de munca in cazul lucratoarelor
insarcinate, care au nascut de curand sau care alapteaza”,
din 20 octombrie 2010.
Parlamentul a semnalat de asemenea cu diverse ocazii
necesitatea imbunatatirii legislatiei europene privind protectia
lucratorilor impotriva afectiunilor musculo-scheletale.
In iunie 2010, Parlamentul a respins propunerea unei
Directive modificate privind organizarea timpului de munca
in activitatile de transport rutier prezentata de Comisie,
deoarece propunerea prevedea excluderea soferilor
autonomi din aria de aplicare a Directivei. Tinand cont de
aceasta situatie, Comisia si-a retras propunerea.
In plus, Parlamentul sprijina activ o extindere a ariei de
aplicare a Directivei Cadru 89/391/CEE la grupurile de
lucratori exclusi, precum militarii, persoanele fizice autorizate,
angajatii la domiciliu si lucratorii care lucreaza la domiciliul
propriu. De asemenea, sprijina o Directiva care stabileste
norme minime pentru recunoasterea bolilor profesionale.
Intrarea in vigoare a Tratatului de la Lisabona a atras dupa
sine aplicarea procedurii legislative ordinare, dar fara a
aduce modificari caracteristicilor procedurii de codecizie. O
clauza sociala cere ca politicile UE sa tina cont de exigentele
sociale.
Parlamentul pledeaza cu regularitate in favoarea unei mai
bune aplicari a Directivelor existente.
Agentia (EU-OSHA) a fost creata in 1996 in Bilbao (Spania).

EU OSHA lucreaza in retea, avand un “centru de referinta” in fiecare Stat membru, precum si
in Statele Asociatiei Europene a Liberului Schimb (AELS), Statele candidate si in posibilele tari
potentiale candidate la adeziune.

2 importante Directive Europene din 1989 privind securitatea si sanatatea lucratorilor:

ŠŠ Directiva 89/391/CEE, creeaza principiul unei separari intre evaluarea si managementul riscurilor
ŠŠ A doua Directiva a Consiliului 89/392/CEE din 14 iunie 1989, completeaza dispozitiile la nivel tehnic. Isi
propune sa apropie legislatiile Statelor membre referitoare la masini. Prezinta «exigentele esentiale privind
Securitatea si Sanatatea in proiectarea si fabricarea masinilor».

Obligatiile angajatorilor referitor la SSM sunt:

ŠŠ garantarea securitatii si sanatatii lucratorilor in toate aspectele legale de munca;
ŠŠ evaluarea riscurilor profesionale;
ŠŠ realizarea unei liste si crearea de rapoarte cu privire la accidentele de munca;
ŠŠ organizarea primului ajutor, lupta contra incendiilor, evacuarea lucratorilor si luarea de masuri in caz de
pericol grav si imediat;
ŠŠ informarea lucratorilor, consultarea acestora si permiterea participarii acestora in toate problemele lega-
te de Securitate si Sanatate in Munca;
ŠŠ garantarea faptului ca fiecare lucrator va primi o formare suficienta si adecvata in tema SSM.

Obligatiile lucratorilor referitor la SSM sunt:

ŠŠ utilizarea corecta a masinilor si a altor mijloace, a echipamentului individual de protectie si a altor dispo-
zitive de siguranta;
ŠŠ informarea cu privire la orice situatie produsa la locul de munca si care prezinta un pericol grav si imi-
nent, orice defecte ale sistemelor de protectie;
ŠŠ asigurarea respectarii cerintelor de protectie sanitara impuse pentru a-i permite angajatorului sa asigure
un mediu de lucru si conditii de munca sigure si fara riscuri.

Riscuri Profesionale Zero in Industria Alimentara 23

Legislatia in domeniul prevenirii riscurilor profesionale aplicabila in sectorul industriei alimentare
Prevederi legislative din domeniul Securitatii
si Sanatatii in Munca in Romania

Riscuri Profesionale Zero in Industria Alimentara 25

 4. Introducere
4.1 Cadrul general
Securitatea si sanatatea in munca constituie in prezent
unul dintre domeniile cele mai importante si mai dezvoltate
ale politicii Uniunii Europene referitoare la ocuparea fortei
de munca si la afaceri sociale. Acest domeniu este parte
integranta a conceperii organizarii si desfasurarii proceselor
de munca si are rolul ca, prin masuri si mijloace specifice,
sa previna disfunctiile din cadrul sistemului de munca,
astfel incat acesta sa se desfasoare in conditii de maxima
eficienta. Scopul final al activitatii de Securitate si Sanatate
in Munca este protejarea vietii, integritatii si sanatatii
lucratorilor impotriva riscurilor de accidentare si imbolnavire
profesionala care pot aparea la locul de munca si crearea
unor conditii de munca apte sa asigure confortul fizic, psihic
si social.
La nivelul Uniunii Europene problematica Securitatii si
Sanatatii in Munca a constituit si constituie un domeniu
foarte important, cu un impact deosebit, care, de-a lungul
timpului, a facut obiectul mai multor strategii. Perioada 2004
-2007 a adus numeroase schimbari in plan legislativ aferente
domeniului Securitatii si Sanatatii in Munca, generate in
principal de necesitatea alinierii la legislatia comunitara.
Astfel, prin Legea nr.319/2006 – Legea Securitatii si
Sanatatii in Munca – a fost transpusa integral Directiva-
Cadru a Uniunii Europene 89/391/CEE, care stabileste
principiile generale, ca si drepturile si obligatiile angajatorilor
si lucratorilor in vederea asigurarii conditiilor de Securitate si
Sanatate in Munca, precum si masurile pe care trebuie sa le
ia angajatorii in acest scop. Aparitia acestei legi a determinat
schimbari importante in abordarea Securitatii si a Sanatatii in
Munca, sub aspectul inlocuirii sintagmei „protectia muncii”
cu cea de „Securitate si Sanatate in Munca”, combinandu-
se astfel doua elemente definitorii in vederea realizarii starii
de bine la locul de munca.
26 Legislatia in domeniul prevenirii riscurilor profesionale aplicabila in sectorul industriei alimentare
Totodata principiile prevazute de aceasta lege au constituit
baza pentru reglementarea mai detaliata a drepturilor si
obligatiilor angajatorilor si lucratorilor, precum si pentru
definirea masurilor in vederea asigurarii Securitatii si
Sanatatii la locul de munca.
De asemenea, reglementarile legale in SSM vizeaza o
serie de acte normative care asigura compatibilitatea
legislatiei nationale cu legislatia comunitara in materie, prin
transpunerea Directivelor specifice elaborate in aplicarea
Directivei-Cadru si referitoare la riscuri si la activitati specifice.
Intrarea in vigoare a Legii nr. 346/2002 privind asigurarea
pentru accidente de munca si boli profesionale, cu
modificarile si completarile ulterioare, care se afla in
domeniul legislatiei conexe Securitatii si Sanatatii in
Munca, a creat un sistem specializat, parte a sistemului de
securitate sociala, existent in toate tarile membre ale Uniunii
Europene. In vederea completarii cadrului legal, au fost
elaborate acte normative privind conditiile de introducere pe
piata a masinilor industriale, echipamentelor individuale de
protectie, echipamentelor si sistemelor protectoare destinate
utilizarii in atmosfere potential explozive si explozivi de uz
civil.
4.2 Structura studiului
Acest raport de cercetare este organizat in 4 parti principale.
Prima parte este adresata crearii unei imagini generale
asupra cadrului legal in care se desfasoara problematica
Securitatii si Sanatatii la locul de munca (SSM) in Romania,
trecand prin explicarea unor etape istorice si continuand cu
prezentarea institutiilor cu rol in SSM.
A doua parte este dedicata intelegerii legislatiei nationale in
domeniul SSM. Partea a 3-a cuprinde detalierea standardelor
in domeniu, capitolul 4 prezentandu-ne in forma schematica
corelatiile intre legislatia de la nivel european si cea nationala.
5. Evolutia legislatiei SSM in Romania

5.1 Trecerea de la Protectia Muncii la

Securitate si Sanatate in Munca

Evolutia conceptului de „Securitate si Sanatate in Munca”

Securitatea, in opinia Academiei Romane, inseamna
punerea la adapost de orice pericol, precum si existenta
unor masuri de protectie sau aparare, iar sanatatea
reprezinta starea unui organism in care functionarea tuturor
organelor se face in mod normal si regulat. Din conjugarea
acestor doi termeni, aplicati unui sistem de munca, a luat
nastere expresia „Securitate si Sanatate in Munca” care s-a
transformat ulterior intr-un concept amplu si complex.

Preocuparile statelor pentru crearea unui mediu de munca

sigur si salubru au crescut odata cu intensificarea eforturilor
de dezvoltare economica, sociala si morala si, cu certitudine,
si in functie de nivelul de civilizatie atins, respectiv de respectul
pe care fiecare tara l-a acordat drepturilor fundamentale ale
omului, intre care si cel la protectie in munca.

Activitatea de protectie a muncii in Romania are o istorie

de peste 100 de ani si a evoluat in stransa legatura cu
dezvoltarea industriala care, inca de la sfarsitul secolului al
XIX-lea, a atras dupa sine primele manifestari ale acestei
activitati.

“Legea sanitara”, consemnata si aprobata in 1874,

reglementeaza aspecte de sanatate in munca.

In 1894 intra in vigoare primul act normativ din domeniul

Securitatii si Sanatatii in Munca, “Regulamentul pentru
industriile insalubre”, care cuprinde dispozitii obligatorii
privind munca femeilor si a tinerilor, prevenirea accidentelor
de munca si a imbolnavirilor profesionale.

Articolul 5: „In orice stabiliment industrial cu mai mult de 10

lucratori, atelierele vor avea un spatiu de cel mult 5 mc de

Riscuri Profesionale Zero in Industria Alimentara 27

 fiecare lucrator, iar plafonul va avea inaltimea de cel putin
3 m.”
Articolul 6: „Pentru a inlatura pericolul ranirii lucratorilor in
timpul functionarii masinii, va trebui prevazut un spatiu liber,
destul de larg pentru a se permite circulatia, iar organele de
transmisiune ale masinilor, ascensoarele, rotile legate de
vreun motor se vor imprejmui cu parapete de siguranta„ etc.”
Un caracter foarte avansat privind reglementarea Securitatii
si Sanatatii in Munca (desi nu era folosita aceasta notiune)
a prezentat Legea minelor (din 21.04.1895). In titlul
III din lege, referitor la actele care preced instituirea
concesiunilor de mine, prin articolul 30, se stabilea obligatia
intreprinzatorului de a lua „toate masurile pentru a executa
lucrarile de exploatare, astfel incat sa evite orice pericol si sa
garanteze siguranta lucratorilor”. Legea prevedea infiintarea
caselor de ajutor (modul de constituire si atributiile acestora,
intervalul minim de 3 zile dupa care se acorda ajutor pentru
incapacitate temporara de munca din cauza accidentarii sau
imbolnavirii), precum si a caselor de pensii (cu delimitarea
conditiilor si a cuantumului pensiei de invaliditate, inclusiv
deces, si de boala profesionala, stabilirea varstei minime de
pensionare, etc.).
Din aceeasi categorie – acte juridice de natura legislatiei
muncii, dar care instituiau totodata, direct sau indirect,
si masuri de protejare a lucratorilor fata de accidente si
imbolnaviri profesionale – au mai facut parte si: Legea (din
6.03.1897) pentru repausul in zilele de duminica si sarbatori;
Legea (22.02.1906) privind munca femeilor si minorilor
in industrie si exploatari miniere; Legea (din 14.04.1922)
referitoare la angajarea minorilor in munca maritima; Legea
(din 16.06.1923) privind ajutoarele de boala si lehuzie;
Legea (din 13.04.1928) privind munca minorilor si a femeilor.
In 1934 (13 aprilie) este emisa „Legea privind accidentele
de munca Prevenirea lor. Prescriptii”, care poate fi
considerata drept actul de nastere al institutiei Securitatii si
Sanatati in Munca in acceptia moderna a termenului, pentru
tara noastra.
28 Legislatia in domeniul prevenirii riscurilor profesionale aplicabila in sectorul industriei alimentare
In 1936 s-a infiintat prin decret, Ministerul Muncii Sanatatii
si Ocrotirii Sociale, care cuprindea si un serviciu al
organizarii si ocrotirii muncii, iar prin Decizia din 19.10.1940
s-au constituit „regiunile de inspectie a muncii”.
Intre anii 1920 si 1940, “Serviciul de Igiena Industriala” se
ocupa de aplicarea masurilor de prevenire a a accidentelor
de munca si a bolilor profesionale, organism ce a functionat
in cadrul Casei Centrale a Asigurarilor Sociale.
Un rol insemnat in istoria asigurarilor sociale din tara noastra
au jucat traditiile culturale si nationale, precum si tot ceea
ce se include in conceptul de componenta a vietii societatii.
Pentru a se ajunge la un sistem inchegat de protectie si
asigurari sociale a fost nevoie sa se parcurga anumite etape
istorice, pornindu-se de la forme incipiente ale asigurarii
lucratorilor.
Asigurarile pentru cazurile de boala si batranete fiind
cunoscute in Romania inca din jurul anilor 1800, cand breslele
au initiat actiuni de constituire a unor fonduri din cotizatii,
caritate publica etc. avand mijloace diferite de manifestare,
astfel se retin: „cutia milelor”, in Tara Romaneasca si
in Moldova, si „lazile fratesti” in Transilvania, menite, in
principal, sa-i ajute pe membrii breslei care erau in nevoie.
- Incercarile de legiferare a unor masuri de asigurari
sociale in Romania s-au materializat abia in anii 1910 si
1912, cand au fost adoptate „legea sanitara”, ce cuprindea
si dispozitii referitoare la infiintarea „caselor de bolnavi si
ajutor”, ale caror fonduri erau constituite din contributii, in
parti egale, ale muncitorilor si patronilor, si, respectiv, „legea
pentru organizarea meseriilor, creditului si asigurarilor
muncitoresti”, cunoscuta si sub denumirea „Legea
Nenitescu”, dupa autorul acestei legi, care a reglementat
asigurarea contra bolii si decesului a introdus asigurarea
de invaliditate si de batranete, precum si asigurarea
contra accidentelor, toate cu caracter obligatoriu. Potrivit
prevederilor din „Legea Nenitescu”, la constituirea
fondurilor de asigurare participau, dar in proportii
diferite, atat salariatii, cat si patronatul si statul.
Spre finele secolului al XIX-lea si inceputul secolului al XX-
lea, iau nastere si incep sa se dezvolte, ca ramuri distincte,
fiziologia muncii, psihologia muncii, sociologia muncii,
ergonomia muncii, ergonomia protectiei muncii.
Dupa cel de al Doilea Razboi Mondial, s-a infiintat un sistem
guvernamental de institutii cu atributii exprese in domeniu: in
1949, s-a infiintat Consiliul pentru Protectia Muncii, din
subordinea Ministerului Muncii si Prevederilor Sociale,
organism care cuprindea reprezentanti ai Confederatiei
Generale a Muncii, ai Consiliului de Stat al Planificarii, ai
Ministerului Invatamantului si responsabili cu protectia
muncii.
In 1965 a fost data “Legea nr.5/1965 cu privire la protectia
muncii” care a fost foarte importanta la momentul respectiv,
reusind prin efectele ei sa se apropie de standardele
europene in materie, conturand cadrul organizatoric si
legislativ necesar derularii activitatii de productie in conditii
de Securitate si Sanatate in Munca.
In 1966, a fost organizat Comitetul de Stat pentru
Protectia Muncii, organism independent al statului,
structurat pe doua niveluri: central si teritorial, si care
a manifestat preocupari deosebite pentru pregatirea
specialistilor in domeniu.
Dupa 1989, s-au produs multe schimbari in viata economica
si sociala a Romaniei, mai ales trecerea spre o economie de
piata au impus modificarea structurii si continutului legislatiei
privind Securitatea si Sanatatea in Munca, datorita noilor
probleme aparute: cresterea rapida a numarului de agenti
economici, aparitia sectorului privat, cresterea somajului,
intensificarea fenomenului de eludare a legilor, cresterea
rolului partenerilor sociali (patronate, sindicate), care au
impus modificarea structurii si continutului legislatiei privind
Securitatea si Sanatatea in Munca.
Astfel, inca din anul 1990 s-au intreprins masuri pentru
revizuirea reglementarilor din domeniul protectiei muncii,
pentru a se crea un nou sistem legislativ al carui principiu
fundamental sa fie armonizarea cu prevederile Directivelor
Uniunii Europene si cu cele ale conventiilor si recomandarilor
Organizatiei Internationale a Muncii. Tot in anul 1990 a
fost reproiectata structura organizatorica si functionala a
institutiei protectiei muncii, aceasta fiind integrata in cadrul
Ministerului Muncii si Protectiei Sociale.
Ca urmare a ratificarii, la 5.04.1993, a Acordului European,
care instituia o asociere intre Romania si Uniunea Europeana
in vederea acceptarii ulterioare a tarii noastre ca membru
cu drepturi depline al U.E., s-a inceput un proces lung de
armonizare a legislatiei nationale cu cea comunitara.
Prin transpunerea Directivei Cadru (89/391/CEE) in
“Legea nr.90/1996 a Protectiei Muncii”, republicata, si in
Normele Generale de Protectie a Muncii au fost preluate
principiile prevenirii, precum si o serie de masuri care vizau
imbunatatirea securitatii si a sanatatii in munca.
“Legea 90/1996″ si Normele metodologice de aplicare a
acesteia, au reglementat, pe o perioada de 10 ani, cadrul
organizatoric al protectiei muncii si atributiile organismelor
statului privind coordonarea si controlul acestei activitati.
Odata cu aderarea la Uniunea Europeana, Romania a
fost nevoita sa transpuna integral prevederile Directivelor
Europene din domeniul Securitatii si Sanatatii in Munca;
astfel, la data de 1 octombrie 2006, a fost data “Legea
nr.319/2006″ (care abroga integral “Legea nr. 90/1996″),
Normele metodologice de aplicare a acestei legi, Normele
Generale de Protectie a Muncii si Normele Specifice de
Securitate a Muncii. Noul sistem de reglementari transpune
integral prevederile Directivelor europene din domeniul
Securitatii si Sanatatii in Munca.
5.2 Institutii in aria Securitatii
si a Sanatatii in Munca
Prezentam in cele ce urmeaza principalele institutii
responsabile de gestionarea domeniului Securitatii si
Sanatatii in Munca:
Riscuri Profesionale Zero in Industria Alimentara 29
 ŠŠ Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale
ŠŠ Inspectia Muncii
ŠŠ Institutul National de Cercetare–Dezvoltare pentru Pro-
tectia Muncii “Alexandru Darabont”
ŠŠ Institutul National de Cercetare Stiintifica in domeniul
Muncii si Protectiei Sociale - INCSMPS
ŠŠ Centrul de Pregatire si Perfectionare Profesionala al
Inspectiei Muncii
ŠŠ Ministerul Sanatatii
1. In Romania, Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei
Sociale este autoritatea competenta in domeniul SSM.
Responsabilitatile principale ale Ministerului constau in:
ŠŠ elaborarea politicii nationale si a strategiei in
acest domeniu,
ŠŠ elaborarea de proiecte de acte normative in ve-
derea punerii in aplicare a strategiei nationale
ŠŠ monitorizarea aplicarii legislatiei
2. Inspectia Muncii este autoritatea care controleaza res-
pectarea legislatiei privind SSM.
3. Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru
Protectia Muncii „Alexandru Darabont” stabileste, pe
baza de criterii stiintifice, masurile de imbunatatire a Secu-
30 Legislatia in domeniul prevenirii riscurilor profesionale aplicabila in sectorul industriei alimentare
ŠŠ Directia de Sanatate Publica
ŠŠ Institutul National de Sanatate Publica
ŠŠ Centrul National de Monitorizare a Riscurilor din Mediul
Comunitar (CNMRMC)
ŠŠ Centrul National de Evaluare si promovare a Starii de
Sanatate (CNEPSS)
ŠŠ Casa Nationala de Pensii si alte drepturi de Asigurari
Sociale (CNPAS)
ritatii si Sanatatii in Munca si promoveaza politica acredita-
ta pentru acest sector.
4. Ministerul Sanatatii Publice este autoritatea centrala
in domeniul protectiei sanatatii publice.
5. Directia Sanatate Publica controleaza respectarea
standardelor de sanatate in munca si contribuie la promo-
varea sanatatii la locul de munca.
6. Casa Nationala de Pensii si Alte Drepturi de Asigu-
rari Sociale este asiguratorul in domeniul accidentelor de
munca si al bolilor.
7. Punctul focal roman gestioneaza reteaua nationala
SSM si ofera informatii pe site-ul romanesc al Agentiei Eu-
ropene pentru Securitate si Sanatate in Munca.
5.2.1 Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei
Sociale
MMFPS se organizeaza si functioneaza ca organ de
specialitate al administratiei publice centrale, in subordinea
Guvernului, cu personalitate juridica, avand rol de sinteza si
de coordonare a aplicarii strategiei si politicilor Guvernului in
domeniile:
ŠŠ muncii;
ŠŠ familiei;
ŠŠ egalitatii de sanse;
ŠŠ protectiei sociale.
Atributii ale MMFPS in domeniul Securitatii si Sanatatii in
Munca:
a) elaboreaza politici, programe si proiecte de acte normative,
precum si metodologii privind Securitatea si Sanatatea in
Munca;
b) elaboreaza programe privind actiuni de interes national in
domeniul Securitatii si Sanatatii in Munca;
c) recunoaste si desemneaza organismele de evaluare a
conformitatii sau de inspectie si laboratoarele de incercari
pentru: masini industriale, echipamente individuale de
protectie, echipamente si sisteme protectoare destinate
utilizarii in atmosfere potential explozive si explozivi de uz
civil; publica si actualizeaza lista acestora si supravegheaza
activitatea acestora;
d) elaboreaza politici si strategii in domeniul de asigurare si
prevenire a accidentelor de munca si a bolilor profesionale;
e) avizeaza lucrari de cercetare din domeniul Securitatii
si Sanatatii in Munca si analizeaza temele, programele si
proiectele de cercetare stiintifica elaborate de institute de
profil.
www.mmuncii.ro
5.2.2 Inspectia Muncii
Inspectia Muncii are ca principal scop urmarirea indeplinirii
obligatiilor legale de catre angajatori in domeniul relatiilor de
munca, precum si a celor referitoare la conditiile de munca,
apararea vietii, integritatii corporale si sanatatii salariatiilor
si a altor participanti la procesul de munca, in desfasurarea
activitatii.
Obiective de baza ale Inspectiei Muncii:
ŠŠ Controlul aplicarii prevederilor legale referitoare la relatii-
le de munca, la SSM, la protectia salariatilor care lucreaza in
conditii deosebite si a prevederilor legale referitoare la asi-
gurarile sociale.
ŠŠ Informarea autoritatilor competente despre deficientele
legate de aplicarea corecta a dispozitiilor legale in vigoare;
Furnizarea de informatii celor interesati despre cele mai efi-
ciente mijloace de respectare a legislatiei muncii; Asistenta
tehnica a angajatilor si angajatorilor pentru prevenirea riscu-
rilor profesionale si a conflictelor sociale.
ŠŠ Initierea de propuneri adresate Ministerului Muncii, So-
lidaritatii Sociale si Familiei pentru imbunatatirea legislatiei
existente si elaborarea de noi acte legislative in domeniu.
In domeniul Securitatii si Sanatatii in Munca, Inspectia
Muncii controleaza:
ŠŠ respectarea cerintelor pentru locul de munca, pentru uti-
lizarea echipamentelor de munca si a echipamentelor indivi-
duale de protectie, precum si pentru semnalizarea de Secu-
ritate si/sau Sanatate la locul de munca;
ŠŠ protectia lucratorilor expusi la riscuri specifice: vibratii,
zgomot, campuri electromagnetice, agenti chimici, agenti
cancerigeni, azbest, agenti biologici, manipularea manuala
a maselor, utilizarea ecranelor de vizualizare, radiatii optice
artificiale;
ŠŠ respectarea cerintelor minime impuse pentru santierele
temporare sau mobile, pentru asistenta medicala la bordul
navelor, industria extractiva de suprafata sau subterana,
industria extractiva de foraj, pentru atmosfere explozive si
pentru nave de pescuit;
ŠŠ protectia tinerilor in munca; respectarea regimului mate-
riilor explozive;
ŠŠ respectarea regimului produselor de uz fitosanitar pentru
combaterea bolilor, daunatorilor si buruienilor in agricultura
si silvicultura;
Riscuri Profesionale Zero in Industria Alimentara 31
 ŠŠ respectarea cerintelor esentiale de SSM necesare pentru
introducerea pe piata si punerea in functiune a echipamen-
telor electrice destinate utilizarii la joasa tensiune, a echipa-
mentelor individuale de protectie, a masinilor industriale, a
echipamentelor si sistemelor de protectie destinate utilizarii
in atmosfere potential explozive, a explozivilor de uz civil si
limitarea nivelului emisiilor de zgomot al echipamentelor uti-
lizate in exteriorul cladirilor.
www.inspectmun.ro
5.2.3 Institutul National de Cercetare - Dez-
voltare pentru Protectia Muncii „Alexandru
Darabont“
„Alexandru Darabont“ este un institut de cercetare-dezvoltare
acreditat de catre autoritatea nationala pentru cercetare
stiintifica ANCS ca institut national, persoana juridica
romana de interes public, aflata in coordonarea MMFPS, dar
care functioneaza, conform HG nr. 1772/2004, pe principiul
autofinantarii.
Obiectivele INCDPM:
ŠŠ participarea la fundamentarea stiintifica a politicilor in do-
meniul Securitatii si Sanatatii in Munca
ŠŠ realizarea de studii si cercetari stiintifice avand ca scop
obtinerea de solutii tehnice si organizatorice pentru sisteme-
le de munca, in conformitate cu cerintele de securitate si cu
dezvoltarea tehnica si sociala
ŠŠ constientizarea actorilor implicati in activitatile de Securi-
tate si Sanatate in Munca si dezvoltarea culturii de prevenire
– diseminare de informatii si formare profesionala
www.inpm.ro
5.2.4 Institutul National de Cercetare Stiinti-
fica in domeniul Muncii si Protectiei Sociale-
INCSMPS
In conformitate cu art. 3 din HG nr. 1305/1996 si nr.
1773/21.10.2004− obiectul principal de activitate al institutul
32 Legislatia in domeniul prevenirii riscurilor profesionale aplicabila in sectorul industriei alimentare
este de “realizare de studii si cercetari cu caracter teoretic-
aplicativ in domenii de interes national privind managementul
resurselor umane − dezvoltarea sociala si protectia sociala in
Romania”. Pentru realizarea obiectului principal de activitate
− se au in vedere urmatoarele obiective:
Obiective generale:
ŠŠ Consolidarea expertizei si excelentei stiintifice a institutu-
lui in domeniul muncii si protectiei sociale;
ŠŠ Valorificarea rezultatelor obtinute de institut in activitatea
de cercetare, prin transferarea acestora catre beneficiari;
ŠŠ Integrarea institutului in retele de cercetare - dezvoltare−
din tara si UE, pentru sustinerea politicii de cercetare – dez-
voltare la nivel national.
www.incsmps.ro
5.2.5 Centrul de Pregatire si Perfectionare
Profesionala al Inspectiei Muncii
CPPPIM a fost creat ca o institutie publica specializata
cu misiunea de a forma si pregati specialisti in domeniul
Securitatii si Sanatatii in Munca si al relatiilor de munca.
Centrul de Pregatire si Perfectionare Profesionala al
Inspectiei Muncii are ca domeniu de activitate pregatirea
si perfectionarea profesionala a personalului propriu al
Inspectiei Muncii, a personalului Ministerului Muncii, Familiei
si Protectiei Sociale, a personalului cu atributii in domeniul
relatiilor de munca si Securitatii si Sanatatii in Munca, precum
si efectuarea altor tipuri de prestatii legate de domeniul de
activitate al Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale
si al Inspectiei Muncii, in conditiile legii.
Centrul isi desfasoara activitatea atat la sediul acestuia, cat
si in cadrul unor centre teritoriale fara personalitate juridica.
www.cpppim.ro
5.2.6 Ministerul Sanatatii
MS reprezinta autoritatea centrala in domeniul asistentei de
sanatate publica.
Ministerul Sanatatii indeplineste, in principal, urmatoarele
atributii in domeniul sanatatii lucratorilor la locul de munca:
a) coordoneaza activitatea de medicina a muncii la nivel
national;
b) elaboreaza sau avizeaza reglementari pentru protectia
sanatatii in relatie cu mediul de munca, pentru promovarea
sanatatii la locul de munca, precum si pentru medicina
muncii;
c) supravegheaza starea de sanatate a lucratorilor;
d) asigura formarea si perfectionarea profesionala in
domeniul Medicinei Muncii;
e) coordoneaza activitatea de cercetare, declarare,
inregistrare si evidenta a bolilor profesionale si a celor legate
de profesiune;
f) autorizeaza/avizeaza si controleaza calitatea serviciilor
medicale acordate lucratorilor la locul de munca;
g) colaboreaza cu alte institutii implicate in activitati cu
impact asupra sanatatii lucratorilor;
h) indeplineste si alte atributii, conform competentelor sale in
domeniu, reglementate prin legi speciale.
www.ms.ro
5.2.7 Directia de Sanatate Publica
Directiile de Sanatate Publica sunt institutii publice cu
personalitate juridica desfasurandu-si activitatea la nivel
judetean/pe teritoriul Municipiului Bucuresti in scopul
realizarii politicilor si programelor nationale de sanatate
publica, al activitatii de medicina preventiva si al inspectiei
sanitare de stat, al monitorizarii starii de sanatate si al
organizarii statisticii de sanatate, precum si al planificarii si
derularii investitiilor finantate de la bugetul de stat pentru
sectorul de sanatate.
Directiile de Sanatate Publica au in principal urmatoarele
atributii:
ŠŠ evalueaza starea de sanatate a populatiei din teritoriul
arondat, identifica principalele probleme de sanatate publica
si aloca prioritar resursele spre interventiile cu cel mai mare
randament in ameliorarea starii de sanatate;
ŠŠ evalueaza anual strategiile de control selectate prin pris-
ma progresului realizat in ameliorarea starii de sanatate a
populatiei organizeaza, controleaza si finanteaza programe-
le nationale de sanatate ce se desfasoara in teritoriul aron-
dat;
ŠŠ exercita atributii specifice de inspectie sanitara de stat
prin personalul imputernicit in conditiile legii;
ŠŠ in colaborare cu Casele de Asigurari de Sanatate judete-
le/ a Municipiului Bucuresti coordoneaza serviciul de ambu-
lanta, organizeaza si coordoneaza asistenta medicala in caz
de calamitati, catastrofe si situatii deosebite, organizeaza,
conduc, coordoneaza si raspund de pregatirea retelei sani-
tare pentru aparare si asistenta medicala in caz de dezastre,
epidemii si alte situatii deosebite;
ŠŠ in colaborare cu autoritatile locale, institutiile de invata-
mant si organizatiile guvernamentale si nonguvernamentale
organizeaza activitati de promovare a sanatatii si de educa-
tie pentru sanatate a populatiei
www.dspb.ro
5.2.8 Institutul National de Sanatate Publica
INSP este institutie publica cu personalitate juridica, in
subordinea Ministerului Sanatatii, ce are ca scop:
a) prevenirea, supravegherea si controlul bolilor transmisibile
si netransmisibile;
b) monitorizarea starii de sanatate;
c) promovarea sanatatii si educatia pentru sanatate;
d) evaluarea sanatatii ocupationale;
e) monitorizarea sanatatii in relatie cu mediul;
f) elaborarea reglementarilor in domeniul sanatatii publice;
g) asigurarea managementului sanatatii publice;
h) dezvoltarea serviciilor de sanatate publica specifice.
Riscuri Profesionale Zero in Industria Alimentara 33
 Institutul exercita urmatoarele atributii generale:
a) asigura indrumarea tehnica si metodologica a retelei de
sanatate publica, in functie de domeniul de competenta;
b) participa la elaborarea strategiilor si politicilor din domeniul
de competenta;
c) elaboreaza proiecte de acte normative, norme, metodologii
si instructiuni privind domeniile specifice din cadrul sanatatii
publice;
d) efectueaza expertize, ofera asistenta tehnica si realizeaza
servicii de sanatate publica, la solicitarea unor persoane
fizice sau juridice;
e) supravegheaza starea de sanatate a populatiei, bolile
transmisibile si netransmisibile, pentru identificarea
problemelor de sanatate comunitara;
f) asigura sistemul de supraveghere epidemiologica, precum
si de alerta precoce si raspuns rapid si participa la schimbul
de informatii in cadrul retelei europene de supraveghere
epidemiologica in domeniul bolilor transmisibile;
g) participa la efectuarea de investigatii epidemiologice de
teren, din proprie initiativa, la solicitarea Ministerului Sanatatii
sau a autoritatilor locale de sanatate publica;
h) elaboreaza metodologia, instrumentele si indicatorii
de monitorizare si evaluare a serviciilor si programelor de
sanatate publica, de promovare a sanatatii si de educatie
pentru sanatate;
i) participa la procesul de invatamant medical de specializare
si perfectionare in domeniile specifice din cadrul sanatatii;
j) desfasoara activitati de cercetare-dezvoltare in domeniul
sanatatii publice si al managementului sanatatii publice;
k) colecteaza, analizeaza si disemineaza date statistice
privind sanatatea publica;
l) asigura existenta unui sistem informational si informatic
integrat pentru managementul sanatatii publice;
m) asigura activitatea economico-financiara, administrativa
si juridica a Institutului si a centrelor nationale si regionale
de sanatate publica atat prin personalul propriu, cat si prin
personalul de specialitate preluat de la Centrul National de
Perfectionare in Domeniul Sanitar Bucuresti, institutie care
se desfiinteaza, in conditiile legii.
34 Legislatia in domeniul prevenirii riscurilor profesionale aplicabila in sectorul industriei alimentare
Activitatea Institutului la nivel teritorial se realizeaza prin 4
centre nationale si 6 centre regionale de sanatate publica,
organizate in structura acestuia, fara personalitate juridica.
Centrele nationale, care asigura coordonarea profesionala
specifica pe plan national a Institutului, sunt:
a) Centrul National de Supraveghere si Control al Bolilor
Transmisibile (CNSCBT);
b) Centrul National de Monitorizare a Riscurilor din Mediul
Comunitar (CNMRMC);
c) Centrul National de Evaluare si Promovare a Starii de
Sanatate (CNEPSS)
d) Centrul National de Statistict si Informatica in Sanatate
Publica (CNSISP)
Centrele regionale de sanatate publica, care asigura
coordonarea si executia profesionala la nivel regional a
Institutului, sunt:
a) Centrul Regional de Sanatate Publica Bucuresti (CRSPB);
b) Centrul Regional de Sanatate Publica Cluj (CRSPC);
c) Centrul Regional de Sanatate Publica Iasi (CRSPI);
d) Centrul Regional de Sanatate Publica Timisoara (CRSPT);
e) Centrul Regional de Sanatate Publica Targu Mures
(CRSPM);
f) Centrul Regional de Sanatate Publica Sibiu (CRSPS).
www.insp.gov.ro
5.2.9 Centrul National de Monitorizare a
Riscurilor din Mediul Comunitar (CNMRMC)
S-a infintat odata cu aprobarea organigramei si
regulamentului de ordine si functionare a Institutului National
de Sanatate Publica prin Ordin MS 261/2010
CNMRMC asigura coordonarea profesionala specifica pe
plan national, exercitand printre altele urmatoarele atributii
generale:
ŠŠ participa la elaborarea strategiilor privitoare la prevenirea
imbolnavirilor,
ŠŠ realizeaza Raportul anual privind starea de sanatate a
populatiei in relatie cu factorii de mediu;
ŠŠ identifica prioritatile de monitorizare a sanatatii in relatie
cu mediul;
ŠŠ coordoneaza si participa la elaborarea metodologiilor de
monitorizare si supraveghere a sanatatii in relatie cu mediul;
ŠŠ participa la elaborarea strategiilor privitoare la prevenirea
imbolnavirilor, supravegherea si controlul bolilor asociate de-
terminantilor din mediu;
ŠŠ coordoneaza programul de studii si cercetari pentru eva-
luarea sanatatii in relatie cu mediul;
ŠŠ elaboreaza si actualizeaza indicatorii sanatatii in relatie
cu mediul;[...]
ŠŠ evalueaza furnizorii de instruire in domeniul cunostintelor
fundamentale de igiena;
ŠŠ participa la sistemul de raspuns rapid pentru domeniile
chimic si radiologie;
ŠŠ realizeaza baza de date privind bolile profesionale la ni-
vel national;
ŠŠ furnizeaza datele privind sanatatea in relatie cu mediul
conform indicatorilor ENHIS;
www.insp.gov.ro/cnmrmc/
5.2.10 Centrul National de Evaluare si
Promovare a Starii de Sanatate (CNEPSS)
Este infiintat in structura Institutului National de Sanatate
Publica prin HG 1414/2009 pentru infiintarea, organizarea
si functionarea Institutului National de Sanatate Publica;
asigura coordonarea profesionala specifica pe plan national
a activitatilor de evaluare si promovare a sanatatii.
CNEPSS, in conformitate cu prevederile Ordinului Ministrului
Sanatatii nr. 261/2010, art. 33 asigura coordonarea
profesionala specifica pe plan national a Institutului,
exercitand urmatoarele atributii generale:
a) coordoneaza tehnic si metodologic elaborarea,
implementarea, monitorizarea si evaluarea programelor de
sanatate din domeniul specific;
b) identifica prioritatile de monitorizare a sanatatii populatiei
si a grupurilor specifice;
c) participa la elaborarea metodologiilor de monitorizare,
supraveghere si evaluare a sanatatii in relatie cu mediul; d)
participa la studii si cercetari pentru evaluarea sanatatii in
relatie cu mediul; [...],
i) actualizeaza si implementeaza indicatorii sanatatii publice;
j) analizeaza si disemineaza rezultatele si cunostintele
referitoare la determinantii sanatatii si propune recomandari
pentru interventii specifice;
k) efectueaza expertize, ofera asistenta tehnica si realizeaza
servicii de sanatate publica la solicitarea unor persoane
fizice sau juridice;
l) participa la elaborarea de proiecte de acte normative[...]
t) elaboreaza ghiduri metodologice in domeniile de
competenta.
www.insp.gov.ro/cnepss/despre-no/atributii/
5.2.11 Casa Nationala de Pensii si alte
Drepturi de Asigurari Sociale (CNPAS)
CNPAS reprezinta autoritatea competenta in domeniul
asigurarii pentru accidente de munca si boli profesionale.
Strategiea CNPAS cuprinde Adaptarea cadrului legislativ
astfel incat sa se poata asigura:
ŠŠ Echilibrarea si consolidarea sistemului public de pensii.
ŠŠ Diversificarea resurselor de asigurare a veniturilor la ba-
tranete.
ŠŠ Crearea resurselor de asigurare pentru accidente de
munca si boli profesionale.
Obiectivele 2009 – 2012 sunt:
ŠŠ Asigurarea sustenabilitatii financiare a sistemului public
de pensii pe baza principiilor contributivitatii si solidaritatii
sociale.
ŠŠ Eliminarea inechitatilor si anomaliilor care mai exista in
sistemul public de pensii.
Riscuri Profesionale Zero in Industria Alimentara 35
 Ca directii de actiune CNPAS inregistreaza:
ŠŠ Atingerea unei tinte de 45% din salariul mediu brut pe
economie a punctului de pensie, in conditiile sustenabilitatii
sistemului public de pensii
ŠŠ Asigurarea unei pensii sociale minime garantate care sa
completeze pensia pana la 350 lei lunar pentru toti pensio-
narii cu cuantumul pensiei sub aceasta suma, finantata din
bugetul de stat.
ŠŠ Eliminarea inechitatilor in ceea ce priveste pensiile pen-
tru persoanele incadrate in fostele grupe de munca I si II,
precum si pentru conditii speciale si deosebite de munca,
conform prevederilor Legii nr. 218/200
ŠŠ Aplicarea prevederilor noii legislatii privind sistemul pu-
blic de pensii pentru agricultori.
www.cnpas.org

ŠŠ Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale este autoritatea competenta in domeniul SSM (elabora-
rea politicii nationale si a strategiei in acest domeniu, elaborarea de proiecte de acte normative in vederea
punerii in aplicare a strategiei nationale, monitorizarea aplicarii legislatiei)
ŠŠ Inspectia Muncii este autoritatea care controleaza respectarea legislatiei privind SSM.
ŠŠ Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Protectia Muncii „Alexandru Darabont” stabileste,
pe baza de criterii stiintifice, masurile de imbunatatire a Securitatii si Sanatatii in Munca si promoveaza
politica acreditata pentru acest sector.
ŠŠ Ministerul Sanatatii Publice este autoritatea centrala in domeniul protectiei sanatatii publice.
ŠŠ Directia Sanatate Publica controleaza respectarea standardelor de sanatate in munca si contribuie la
promovarea sanatatii la locul de munca.
ŠŠ Casa Nationala de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale este asiguratorul in domeniul accidente-
lor de munca si al bolilor.
ŠŠ Punctul focal roman gestioneaza reteaua nationala SSM si ofera informatii pe site-ul romanesc al
Agentiei Europene pentru Securitate si Sanatate in Munca.

36 Legislatia in domeniul prevenirii riscurilor profesionale aplicabila in sectorul industriei alimentare

6. Prevederi legislative generale
6.1 Sistemul legislativ si principalele
acte componente
Reglementari legale
La nivel european, preocuparile privind crearea unui mediu
de munca sigur si sanatos s-au concretizat in cuprinderea in
acquis-ul comunitar a unui mare numar de Directive Europene
in domeniul Securitatii si Sanatatii in Munca. O mare parte
dintre acestea au fost transpuse recent in legislatia romana,
determinand modificari importante ale modului de abordare
a problematicii prevenirii la nivel de intreprindere.
Astfel, angajatorii vor trebui sa respecte noi cerinte de
Securitate si Sanatate ale lucratorilor, armonizate cu cele de
la nivel european, care au ca obiectiv principal imbunatatirea
continua a conditiilor de munca.
Legislatia privind Securitatea si Sanatatea in Munca
este o componenta a sistemului national de reglementari,
care stabileste responsabilitatile institutiilor implicate, cadrul
de infiintare si organizare a activitatii in domeniu si asigura
respectarea principiilor de prevenire a accidentelor de munca
si bolilor profesionale. Caracteristica ei fundamentala este
aceea ca se afla intr-un proces de armonizare cu prevederile
Directivelor Europene in domeniu.
Constitutia Romaniei, afirmand dreptul la protectie sociala,
face referire si la masurile de securitate si igiena a muncii, iar
Codul Muncii cuprinde prevederi care se refera la protectia
vietii si a sanatatii lucratorilor.
Tendintele actuale cele mai avansate in domeniul legislatiei
de Securitate si Sanatate in Munca pot fi sintetizate, dupa
cum urmeaza:
ŠŠ considerarea si tratarea Securitatii si Sanatatii in Munca
drept o problema de stat;
ŠŠ constituirea unor organisme statale de control si in-
drumare a activitatii preventive, care sa dispuna de mi-
jloace juridice, tehnice si financiare eficace;
ŠŠ instituirea obligatiei patronilor de a asigura Securita-
tea si Sanatatea executantilor proceselor de munca, prin
masuri care sa respecte anumite principii generale de preve-
nire (evitarea riscurilor; evaluarea riscurilor care nu pot fi evi-
tate si diminuarea lor; combaterea riscurilor la sursa; adap-
tarea muncii la om; adaptarea omului la progresul tehnic);
ŠŠ dezvoltarea unei politici de prevenire cuprinzatoare si
coerente, care sa aiba in vedere tehnologiile, organizarea
muncii, conditiile de munca;
ŠŠ prioritatea masurilor de protectie intrinseca si colectiva
fata de cele individuale;
ŠŠ instruirea si formarea corespunzatoare a lucratorilor;
ŠŠ instituirea responsabilitatii muncitorilor pentru pro-
pria Sanatate si Securitate, precum si ale altor persoane
pe care le pot afecta actiunile sau atributiile lor.
6.2 Extrase din legislatia SSM
Prezentam in cele ce urmeaza un rezumat al prevederilor
legislatiei nationale privind SSM, grupate pe categoriile:
Obligatiile angajatorului in domeniul Securitatii si Sanatatii
in Munca; Autorizatii, avize si alte permise; Supravegherea
starii de sanatate a lucratorilor supravegherea starii de
sanatate; Obligatiile lucratorilor.
Riscuri Profesionale Zero in Industria Alimentara 37
 1.1 Obligatiile angajatorului in domeniul securitatii si al sanatatii in munca

In vederea asigurarii unor conditii adecvate de munca si pentru prevenirea accidentelor de munca si
a bolilor profesionale, angajatorul are obligatia:

1.1.1 Sa organizeze activitatea cu respectarea ierarhiei principiilor generale de prevenire.

Aceasta presupune:

ŠŠ Sa adopte solutii, din faza de conceptie si executie a constructiilor si a echipamentelor tehnice,

precum si la elaborarea tehnologiilor, in scopul eliminarii sau diminuarii riscurilor profesionale.
L 319/2006
ŠŠ Sa implementeze masuri de asigurare a Securitatii si Sanatatii lucratorilor, tinand seama de ur-
matoarele principii:
ŠŠ evitarea riscurilor;
ŠŠ evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate;
ŠŠ combaterea riscurilor la sursa;
ŠŠ adaptarea muncii la om si la progresul tehnic;
ŠŠ inlocuirea pericolelor prin non-pericole sau pericole mai mici;
ŠŠ prioritatea masurilor de protectie colectiva fata de masurile de protectie individuala.

1.1.2 Sa organizeze activitatea de Securitate si Sanatate in Munca si sa desemneze persoanele

responsabile cu indeplinirea acestor sarcini.
Aceasta presupune:
ŠŠ Sa organizeze activitatea de Securitate si Sanatate in Munca, Comitetul de Securitate si Sa-
natate in Munca si sa supravegheze starea de sanatate a lucratorilor;
ŠŠ Sa desemneze persoanele cu atributii in domeniul Securitatii si Sanatatii in Munca si sa asi-
HG 1425/2006
gure resursele pentru instruirea, testarea, formarea si perfectionarea lor;
ŠŠ Sa tina cont de capacitatile lucratorilor in ceea ce priveste Sanatatea si Securitatea, ori de
cate ori li se incredinteaza sarcini;
ŠŠ Sa organizeze informarea si instruirea lucratorilor (v. Sectiunea 4);
ŠŠ Sa ia masuri pentru autorizarea exercitarii meseriilor si a profesiilor prevazute de legislatia
specifica (v. 1.2);
ŠŠ Sa asigure cadrul de consultare a lucratorilor si reprezentantilor lor;

38 Legislatia in domeniul prevenirii riscurilor profesionale aplicabila in sectorul industriei alimentare

 ŠŠ Sa identifice locurile de munca unde pot aparea stari de pericol grav si iminent si sa stabileasca
Art.5 lit. l) masuri de securitate necesare;
HG 1425/2006
ŠŠ Sa elaboreze instructiuni proprii de securitate a muncii, care sa detalieze si sa particularizeze
Art. 101-104
Art. 13 lit. e) legislatia specifica de securitate a muncii, in raport cu activitatea care se desfasoara;
Art. 141 ŠŠ Sa tina evidenta accidentelor de munca, a bolilor profesionale, precum si a incidentelor pericu-
loase.

1.1.3 Sa tina seama de natura activitatilor, astfel:

Art.7(3) lit. b) si ŠŠ Sa evalueze riscurile pentru fiecare loc de munca;
12(1) lit. a)
HG 1425/2006 ŠŠ Sa stabileasca masurile de prevenire si metodele de lucru care decurg din evaluare;
Art. 105-107 ŠŠ Sa identifice, impreuna cu organisme specializate, locurile de munca cu risc ridicat si specific si
sa stabileasca masurile de prevenire si protectie organizatorice si tehnice necesare;

Art.5 lit. l) ŠŠ Sa elaboreze instructiuni proprii de securitate a muncii, care sa detalieze si sa particularizeze
HG 1425/2006 legislatia specifica de securitate a muncii, in raport cu activitatea care se desfasoara;
Art. 101-104
Art. 13 lit. e) ŠŠ Sa tina evidenta accidentelor de munca, a bolilor profesionale, precum si a incidentelor pericu-
Art. 141 loase.

1.1.4 Sa desfasoare activitati cu caracter preventiv. Inainte ca lucrurile sa mearga rau,

angajatorul trebuie sa verifice:
ŠŠ Aplicarea masurilor, stabilite in urma evaluarii riscurilor, in toate activitatile unitatii, la toate nive-
Art. 13 lit. b) lurile ierarhice;
Art. 13 lit. l)
ŠŠ Functionarea permanenta si corecta a sistemelor si dispozitivelor de protectie, a aparaturii de
Art. 13 lit. f)
masura si control, precum si a instalatiilor de captare, retinere si neutralizare a substantelor nocive
degajate in procesele tehnologice;
ŠŠ Cunoasterea si respectarea, de catre toti lucratorii, a masurilor tehnice, organizatorice si igienico-
sanitare stabilite, precum si a normelor de protectie a muncii.

1.1.5 Sa respecte obligatiile fata de inspectoratul teritorial de munca:

Art. 13 lit. c)
HG 1425/2006 ŠŠ Sa obtina autorizatia de functionare din punct de vedere al protectiei muncii, inainte de inceperea
cap. II oricarei activitati, conform prevederilor legale;

Riscuri Profesionale Zero in Industria Alimentara 39

 ŠŠ Sa prezinte documentele si sa dea relatiile solicitate de catre inspectorii de munca in timpul con-
trolului sau al cercetarii accidentelor de munca;
ŠŠ Sa asigure realizarea masurilor stabilite de inspectorii de munca, cu ocazia controalelor si a cer-
cetarii accidentelor de munca;
Art. 13 lit. m)
Art. 13 lit. n) ŠŠ Sa desemneze, la solicitarea inspectorului de munca, persoanele care participa la efectuarea
Art. 13 lit. o) controlului sau la cercetarea accidentelor de munca;
Art. 13 lit. p)
Art. 26 si 2
ŠŠ Sa nu modifice starea de fapt rezultata din producerea unui accident de munca mortal sau co-
lectiv, in afara cazurilor in care mentinerea acestei stari ar genera alte accidente ori ar periclita viata
accidentatilor sau a altor lucratori;
ŠŠ Sa anunte, imediat, producerea unor avarii tehnice, evenimente, accidente de munca la inspecto-
ratul teritorial de munca si dupa caz la organele de urmarire penala competente, potrivit legii.

1.2 Autorizatii, avize si alte permise

1.2.1 Ministerul Muncii, Familiei si Egalitatii de Sanse, prin Inspectia Muncii, emite dupa caz:
ŠŠ autorizatie de functionare din punct de vedere al protectiei muncii – in conformitate cu Legea
Securitatii si Sanatatii in Munca nr. 319/202006;
L359/2004 1. comercianti persoane juridice
OUG 44/2008
HG 1425/2006
2. comercianti persoane fizice autorizate
L126/1995 3. necomercianti
L 85/1995
ŠŠ autorizatie de functionare a depozitelor de materii explozive, impreuna cu Ministerul Administra-
tiei si Internelor (MAI) si Directia Generala a Politiei Judetene sau cea a Municipiului Bucuresti;
ŠŠ autorizatie pentru producerea, prepararea, detinerea, transportul sau comercializarea obiectelor
artizanale de distractie pe baza de amestecuri pirotehnice, impreuna cu MAI - Directia Generala a
Politiei Judetene sau cea a Municipiului Bucuresti;
ŠŠ inregistrarea utilizatorilor autorizati pentru folosirea produselor de uz fitosanitar din grupele I si a
II-a de toxicitate de catre Inspectoratul judetean pentru protectia plantelor si carantina fitosanitara.

40 Legislatia in domeniul prevenirii riscurilor profesionale aplicabila in sectorul industriei alimentare

 1.2.2 Autorizatii emise de alte autoritati:
ŠŠ autorizare PSI – emisa de MAI – Brigada de pompieri militari;
ŠŠ autorizare sanitara de functionare – emisa de Ministerul Sanatatii Publice - Directia Generala de
Sanatate Publica;
L359/2004 ŠŠ autorizatie sanitar – veterinara – emisa de Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor – Direc-
OUG 44/2008
tia Sanitar – Veterinara;
HG 1425/2006
L126/1995 ŠŠ autorizatie de mediu – Ministerul Apelor si Protectiei Mediului – Inspectoratul de Protectia Mediu-
L 85/1995 lui;
ŠŠ certificat de omologare eliberat de Comisia Interministeriala de Omologare a Produselor de Uz
Fitosanitar;
ŠŠ autorizatii de fabricare, import, comercializare si/sau utilizare a produselor de uz fitosanitar, elibe-
rate de catre inspectoratul judetean pentru protectia plantelor si carantina fitosanitara.

1.2.3 Aprobari emise pentru autorizarea meseriilor

In cadrul unitatii, angajatorul are obligatia de a lua masurile pentru autorizarea exercitarii meseriilor
si a profesiilor, prevazute de legislatia specifica:
ŠŠ Sudor - lucrul in instalatii mecanice sub presiune si de ridicat.
ŠŠ Fochist
ŠŠ Laborant operator pentru tratarea apei in centrale termice.
L319/2006
PT CR 9/2003 ŠŠ Macaragiu, cei ce lucreaza in toate sectoarele de activitate si deservesc instalatiile de ridicat.
PT C1, C9/2003 ŠŠ Legator de sarcina – cei ce lucreaza in toate sectoarele de activitate si deservesc instalatiile de
PT C2/2003 ridicat si dispozitivele auxiliare.
PT R 1/2003
Anexele Z si O ŠŠ Artificier – pentru cei ce lucreaza in industria miniera si in alte sectoare de activitate.
PT R 1-2003 ŠŠ Salvator – pentru unitatile cu pericol de emisii de gaze toxice si/sau explozive
L 126/1995
O 391/2007 ŠŠ Motostivuitorist, electrostivuitorist si conducator electrocar – pentru cei ce lucreaza in toate sec-
toarele de activitate in transportul intern.
ŠŠ Lucrator cu sursa radioactiva – conform Legii radioprotectiei si a reglementarilor CNCAN.
ŠŠ Personal atestat pentru controlul si supravegherea produselor chimice
ŠŠ Sofer atestat care efectueaza transporturi de produse clasificate periculoase
ŠŠ Consilier de siguranta pentru transportul rutier, feroviar sau pe caile navigabile interioare al mar-
furilor periculoase

1.2.4. Aprobari emise pentru categorii de lucrari:

OM 1044/2003
ŠŠ Lucru cu foc deschis - Permis de lucru cu foc (v. Anexa 5.3)

Riscuri Profesionale Zero in Industria Alimentara 41

 1.3 Supravegherea starii de sanatate a lucratorilor

Supravegherea sanatatii tuturor lucratorilor si, in special, a celor expusi la agenti chimici in mediul de
munca, reprezinta obligatia angajatorului si se realizeaza prin examen medical:
ŠŠ la angajarea in munca;
ŠŠ de adaptare in munca;
ŠŠ periodic;
ŠŠ la reluarea muncii.
HG 355/2007

Examenul medical la angajarea in munca li se face acelora care isi incep activitatea la un nou loc de
munca, la solicitarea angajatorului, inainte de orice proba practica; examen, concurs sau termen de
incercare si trebuie sa stabileasca daca starea de sanatate, aptitudinile fizice si psihice ale viitorului
lucrator ii permit sa desfasoare activitatea la viitorul loc de munca. Este interzisa angajarea sau
schimbarea locului de munca, a oricarui angajat, fara aviz medical.

Examenul medical de adaptare, se efectueaza in prima luna de la angajare, pentru a confirma /

infirma mentinerea sanatatii si capacitatii de munca in conditiile specifice locului de munca.

Examenul medical periodic se efectueaza, cu frecventa stabilita de legislatie sau de medicul specialist
de medicina muncii, obligatoriu tuturor lucratorilor si stabileste daca starea de sanatate a lucratorului
permite continuarea activitatii la acelasi loc de munca.

Examenul medical la reluarea muncii se efectueaza in termen de 7 zile de la reluarea muncii dupa
o intrerupere a activitatii de minimum 90 zile pentru motive medicale, sau de 6 luni pentru orice alte
motive, sau de fiecare data cand medicul de medicina muncii considera ca este necesar, in functie
de natura bolii sau a accidentului pentru care persoana respectiva a absentat.

Inregistrarile medicale vor fi pastrate o perioada cel putin egala cu durata medie de expunere-
afectare a sanatatii pentru fiecare categorie de risc profesional. Angajatorul pastreaza lista locurilor
de munca cu riscuri profesionale si concluzia examinarii medicale (fisa de aptitudine), iar cabinetul
de medicina muncii pastreaza dosarele medicale, fisele de expunere la riscuri profesionale si datele
de morbiditate profesionala. Medicul de medicina muncii face recomandarile necesare eliminarii sau
reducerii riscului, inclusiv de transferare a lucratorului la o activitate unde nu exista risc (schimbarea
locului de munca). Angajatorul este obligat sa respecte recomandarile medicale ca urmare a
examenelor efectuate pentru supravegherea sanatatii lucratorilor.

Angajatorul este obligat sa asigure fondurile si conditiile necesare pentru efectuarea examenului
medical la angajare, a examenului medical de adaptare, a controlului medical periodic si a examenului
medical la reluarea muncii.

42 Legislatia in domeniul prevenirii riscurilor profesionale aplicabila in sectorul industriei alimentare

1.4 Obligatiile lucratorilor

ŠŠ sa-si insuseasca si sa respecte prevederile legislatiei de Securitate si Sanatate in Muncii si ma-

surile interne de aplicare a acestora.
ŠŠ sa-si desfasoare activitatea in asa fel, incat sa nu expuna la pericol de accidentare sau imbolnavi-
re profesionala atat persoana proprie, cat si pe celelalte persoane participante la procesul de munca.
ŠŠ sa aduca la cunostinta conducatorului locului de munca orice defectiune tehnica sau alta situatie
care constituie un pericol de accidentare sau imbolnavire profesionala.
L 319/2006 ŠŠ sa opreasca lucrul la aparitia unui pericol iminent de producere a unui accident si sa informeze de
Art. 22 si 23
indata pe conducatorul locului de munca.
ŠŠ sa utilizeze echipamentul individual de protectie din dotare, corespunzator scopului pentru care
i-a fost acordat.

Lucratorii vor raporta imediat conducatorilor locurilor de munca orice imbolnavire sau accidentare
care are legatura cu o substanta chimica. Chiar si incidentele periculoase vor fi raportate.
Este important ca lucratorul sa raporteze si unele stari de indispozitie, cum ar fi greata, cefalee
(dureri de cap) sau oboseala, care pot provoca dificultati in concentrare si care pot conduce la
cresterea riscurilor de accidentare sau imbolnavire.

Obligatiile angajatorului in domeniul Securitatii si Sanatatii in Munca:

ŠŠ Sa organizeze activitatea cu respectarea ierarhiei principiilor generale de prevenire.
ŠŠ Sa organizeze activitatea de Securitate si Sanatate in Munca si sa desemneze persoanele responsabile
cu indeplinirea acestor sarcini.
ŠŠ Sa tina seama de natura activitatilor
ŠŠ Sa identifice locurile de munca unde pot aparea stari de pericol grav si iminent
ŠŠ Sa tina evidenta accidentelor de munca, a bolilor profesionale, precum si a incidentelor periculoase.
ŠŠ Sa elaboreze instructiuni proprii de securitate a muncii,
ŠŠ Sa desfasoare activitati cu caracter preventiv
ŠŠ Sa respecte obligatiile fata de Inspectoratul Teritorial de Munca

Riscuri Profesionale Zero in Industria Alimentara 43

 Autorizatii, avize si alte permise:
ŠŠ autorizatie de functionare din punct de vedere al protectiei muncii
ŠŠ autorizatie de functionare a depozitelor de materii explozive
ŠŠ autorizatie pentru producerea, prepararea, detinerea, transportul sau comercializarea obiectelor artiza-
nale de distractie pe baza de amestecuri pirotehnice
ŠŠ inregistrarea utilizatorilor autorizati pentru folosirea produselor de uz fitosanitar
ŠŠ autorizare PSI
ŠŠ autorizare sanitara de functionare
ŠŠ autorizatie sanitar – veterinara
ŠŠ autorizatie de mediu
ŠŠ certificat de omologare
ŠŠ autorizatii de fabricare, import, comercializare si/sau utilizare a produselor de uz fitosanitar
ŠŠ aprobari emise pentru autorizarea meseriilor
ŠŠ aprobari emise pentru categorii de lucrari

Supravegherea starii de sanatate a lucratorilor - prin examen medical:

ŠŠ la angajarea in munca;
ŠŠ de adaptare in munca;
ŠŠ periodic;
ŠŠ la reluarea muncii.

Obligatiile lucratorilor:
ŠŠ sa-si insuseasca si sa respecte prevederile legislatiei de Securitate si Sanatate in Munca si masurile
interne
ŠŠ sa nu expuna la pericol de accidentare sau imbolnavire profesionala atat persoana proprie, cat si pe
celelalte persoane participante la procesul de munca
ŠŠ sa aduca la cunostinta conducatorului locului de munca orice defectiune tehnica sau alta situatie care
constituie un pericol de accidentare sau imbolnavire profesionala
ŠŠ sa opreasca lucrul la aparitia unui pericol iminent de producere a unui accident si sa informeze de indata
pe conducatorul locului de munca
ŠŠ sa utilizeze echipamentul individual de protectie din dotare

44 Legislatia in domeniul prevenirii riscurilor profesionale aplicabila in sectorul industriei alimentare

7. Standarde in domeniul SSM
7.1 Rolul standardizarii
Standardizarea este recunoscuta astazi drept disciplina
esentiala pentru toti agentii economici, care trebuie sa depuna
eforturi pentru cunoasterea motivatiilor si a implicatiilor
acesteia. Acum 20 de ani, standardizarea era un domeniu
rezervat doar catorva specialisti. Astazi, companiile au
preluat standardizarea ca element tehnic si comercial major.
Ele constientizeaza faptul ca trebuie sa joace un rol activ in
acest domeniu sau sa fie gata sa accepte standardizarea
care se desfasoara fara contributia lor sau fara luarea in
considerare a intereselor lor. Mai multi factori au contribuit la
definirea acestei tendinte:
Integrarea economica a Europei
Pasii alerti spre integrarea economica europeana si decizia
Comisiei CE de a da standardelor o valoare decisiva in
ceea ce priveste libera circulatie a marfurilor si a serviciilor
in cadrul Uniunii au condus la rolul- cheie pe care il joaca
instrumentul normativ. Concurenta in crestere si specializarea
pe care le determina vor conduce la o dezvoltare majora a
schimburilor in cadrul Pietei Unice. Aceste schimburi trebuie
sa se conformeze anumitor reguli. Comisia si-a limitat rolul
prin afirmarea obiectivelor – cerintele esentiale – lasand
agentilor economici implicati in elaborarea standardelor
posibilitatea de a specifica modalitatile si mijloacele de
atingere a obiectivelor.
Cerinta calitatii
Aparuta in anii ’50, cerinta calitatii a dobandit o importanta
crescuta si se evidentiaza din ce in ce mai mult ca factor
determinant al competitivitatii. Daca astazi este usor sa
compari preturi, este mult mai dificil sa compari niveluri
de calitate. Existenta unui sistem de calitate de referinta,
recunoscut unanim, reprezinta un instrument pretios de
clarificare. Acesta este rolul exact al standardelor.
Evolutia tehnica si tehnologica
Un alt factor pozitiv pentru expansiunea standardizarii este
aparitia noilor tehnici si tehnologii. Toate tehnicile privind
informatia, prelucrarea si transmiterea la distanta a acesteia
(prelucrarea datelor, telecomunicatiile, caile de informatii
etc.) implica stabilirea retelelor. In ceea ce priveste alte
tehnici bazate pe retele (transmisii electronice), dezvoltarea
acestora depinde de acceptul utilizatorilor in privinta regulilor
comune care faciliteaza interoperabilitatea. Intr-o economie
a tarilor dezvoltate, aceste tehnici joaca un rol considerabil,
fapt atestat, spre exemplu, de expansiunea ridicata a
Electronic Data Interchange (EDI).
ASRO – Asociatia de Standardizare din Romania este
organismul privat, de interes public, specializat in domeniul
standardizarii. ASRO reprezinta Romania in procesul de
standardizare internationala prin coordonarea activitatii
nationale, organizarea schimbului de informatii referitoare la
standardizare astfel incat Asociatia are un rol important in
dezvoltarea economica si optimizarea performantei firmelor
romanesti pe piata nationala, internationala si europeana, in
mod deosebit.
Activitatea nationala de standardizare din Romania se
desfasoara in baza prevederilor OG 39/98 si a Legii nr.
355/2002.
Ghidul ISO/CEI 2:1996 defineste standardul ca fiind un
document, stabilit prin consens si aprobat de catre un
organism recunoscut, care asigura, pentru uz comun si
repetat, reguli, linii directoare sau caracteristici pentru
activitati sau rezultatelor lor, cu scopul de a se obtine gradul
optim de ordine intr-un anumit context.
Riscuri Profesionale Zero in Industria Alimentara 45
 7.2 Continutul unui standard
Standardele variaza sub raportul caracterului, al subiectului
sau al volumului. Acestea includ mai multe discipline,
incepand cu toate aspectele tehnice, economice si sociale
ale activitatii umane si incheind cu toate disciplinele de baza,
cum ar fi limbajul, matematica, fizica etc.
ŠŠ Sunt coerente si consecvente: standardele sunt elabora-
te de catre comitetele tehnice coordonate de catre un orga-
nism specializat si asigura depasirea barierelor dintre diferi-
tele domenii de activitate si diferite politici comerciale;
ŠŠ Rezulta din participare: standardele reflecta rezultatele
activitatii desfasurate in comun ce implica toate partile com-
petente si sunt validate prin consens pentru a reprezenta
toate interesele relevante: producatori, utilizatori, labora-
toare, autoritati, consumatori etc.
ŠŠ Sunt procese active: standardele se bazeaza pe expe-
rienta reala si conduc la rezultate materiale in practica (pro-
duse – atat bunuri, cat si servicii – metodele de incercare
etc.); ele stabilesc un compromis intre cele mai ridicate ni-
veluri de progres si constrangerile economice ale timpului;
ŠŠ Sunt actualizate: standardele sunt revizuite periodic sau
dupa cum dicteaza circumstantele, pentru a li se asigura ac-
tualitatea si, de aceea, evolueaza odata cu progresul social
si tehnologic;
ŠŠ Au statut de referinte in contracte comerciale si in instan-
ta, in cazul unei dispute;
ŠŠ Au recunoastere nationala sau internationala: standarde-
le sunt documente recunoscute ca valabile la nivel national,
regional sau international, dupa caz;
ŠŠ Sunt disponibile pentru oricine: standardele pot fi consul-
tate si achizitionate fara restrictie.
Ca regula generala, standardele nu sunt obligatorii, acestea
avand o aplicare voluntara. In anumite cazuri, implementarea
poate fi obligatorie (cum ar fi in domeniile legate de securitate,
instalatii electrice sau in contracte publice).
7.3 Rolul standardelor
Un standard reprezinta un nivel de experienta si tehnologie
care face ca prezenta industriei in elaborarea sa sa fie
46 Legislatia in domeniul prevenirii riscurilor profesionale aplicabila in sectorul industriei alimentare
indispensabila.
Acesta este un document de referinta folosit, in special,
in contextul contractelor publice sau in cadrul comertului
international, pe care se bazeaza majoritatea contractelor
comerciale.
Standardele sunt folosite de catre industriasi ca referinta
indiscutabila ce simplifica si clarifica relatiile comerciale
dintre partenerii economici.
Standardele sunt documente care se folosesc din ce in ce
mai mult in jurisprudenta.
Pentru factorii economici, standardele sunt:
ŠŠ Un factor de rationalizare a productiei : standardul face
posibila stapanirea caracteristicilor tehnice, pentru a satis-
face clientul, pentru a valida metodele de fabricatie, pentru
cresterea productivitatii, dand un sentiment de securitate
operatorilor si instalatorilor;
ŠŠ Un factor de clarificare a tranzactiilor : in fata unei ofer-
te supraaglomerate de produse sau servicii, care pot avea
valori practice extrem de diferite, existenta sistemelor de re-
ferinta faciliteaza o mai buna evaluare a ofertelor si reduce-
rea incertitudinilor, ajuta la definirea necesitatilor, optimizea-
za relatiile cu furnizorii, elimina necesitatea unor incercari
suplimentare;
ŠŠ Un factor de inovare si dezvoltare a produselor: participa-
rea la activitatea de standardizare favorizeaza anticiparea si
prin aceasta asigura progresul simultan al produselor. Stan-
dardele au un rol favorabil in inovare datorita transferului de
cunostinte;
ŠŠ Un factor de transfer al noilor tehnologii: standardizarea
faciliteaza si accelereaza transferul de tehnologie in dome-
niile care sunt esentiale atat pentru companii, cat si pentru
persoane fizice (noi materiale, sisteme de informare, biote-
hnologie, produse electronice, fabricarea integratelor pentru
computere – CIM etc.)
ŠŠ Un factor pentru selectarea strategica a companiilor: Par-
ticiparea la standardizare inseamna introducerea solutiilor
adaptate la competenta unei companii si echiparea acelei
companii pentru a putea concura intr-un mediu economic
competitiv. Acest lucru inseamna sa actionezi in spiritul stan-
dardizarii, nu sa suporti costurile.
7.4 Tipuri de standarde
Se pot mentiona patru tipuri mari de standarde:
ŠŠ Standarde de prescriptii fundamentale, care se refera la
terminologie, metrologie, conventii, semne si simboluri etc.
ŠŠ Standarde pentru metode de incercare si pentru analiza,
care masoara caracteristicile;
ŠŠ Standarde care definesc caracteristicile unui produs
(standard de produs) sau ale unei specificatii pentru un ser-
viciu (standarde pentru activitati de servicii) si pragurile de
performanta ce trebuie atinse (utilizare adecvata, interfata
si interschimbabilitate, sanatate, securitate, protectia mediu-
lui, contracte standard, documentatie ce insoteste produsele
sau serviciile etc.);
ŠŠ Standarde de organizatie, care se refera la descrierea
functiilor unei companii si la relatiile dintre acestea, ca si la
structurarea activitatilor (managementul si asigurarea cali-
tatii, mentenanta, analizele de valoare, logistica, manage-
mentul calitatii, managementul proiectelor sau al sistemelor,
managementul productiei etc.)
Un „standard armonizat” este un standard adoptat de una
dintre organizatiile europene de standardizare – Comitetul
European de Standardizare (CEN), Comitetul European
de Standardizare Electrotehnica (CENELEC) si Institutul
European de Standardizare in Telecomunicatii (ETSI) – ca
urmare a unei cereri din partea Comisiei Europene. Asa-
numita „noua abordare” reprezinta o metoda inovatoare
de armonizare tehnica prin impartirea responsabilitatilor
intre legiuitorul european si organismele europene de
standardizare.
„Noua abordare” are la baza urmatoarele principii
fundamentale:
ŠŠ Directivele Europene definesc „cerintele esentiale” pen-
tru asigurarea unui nivel ridicat de protectie a sanatatii, a si-
gurantei consumatorilor sau a mediului. Aceste directive din
cadrul noii abordari au la baza articolul 114 din Tratatul pri-
vind functionarea Uniunii Europene (ex-articolul 95 din TCE)
care permite adoptarea unor masuri pentru imbunatatirea
liberei circulatii a bunurilor.
ŠŠ Sarcina elaborarii standardelor armonizate corespunza-
toare, care sa indeplineasca cerintele esentiale ale produ-
selor stabilite de directive, revine organizatiilor europene de
standardizare (CEN, CENELEC si ETSI).
ŠŠ Produsele care indeplinesc standardele armonizate sunt
considerate ca indeplinind cerintele esentiale corespunza-
toare (prezumtie de conformitate, marcaj CE), iar statele
membre trebuie sa accepte libera circulatie a acestor pro-
duse.
ŠŠ Utilizarea acestor standarde ramane voluntara. Pot fi res-
pectate si standarde alternative, insa, in acest caz, produ-
catorii sunt obligati sa dovedeasca faptul ca produsele lor
indeplinesc cerintele esentiale.
7.5 Categorii de standarde romanesti
care adopta standardele europene ar-
monizate
Domenii de standarde aplicate in domeniul SSM se grupeaza
pe categoriile :
13.100 Securitate profesionala. Igiena industriala
13.110 Securitate a masinilor si a aparatelor
13.140 Zgomotul si efectele sale asupra omului
13.160 Vibratiile, socurile si efectele lor asupra omului
13.180 Ergonomie
13.200 Prevenirea accidentelor si dezastrelor
13.220 Protectia contra incendiilor
13.230 Protectia contra exploziilor
13.240 Protectia contra presiunii excesive
13.260 Protectia contra electrocutarii
13.280 Protectia contra radiatiilor
13.300 Protectia contra produselor periculoase
13.310 Protectia impotriva crimei
13.320 Sisteme de alarma si de alertare
13.340 Echipament de protectie individuala
Acestea vor fi prezentate structurat in anexa.
Riscuri Profesionale Zero in Industria Alimentara 47
 8. Corelatii la nivel UE a legislatiei nationale SSM

In cele ce urmeaza, va prezentam sub forma rezumativa, corelatia dintre Lista Directivelor Europene privind Securitatea si
Sanatatea in Munca si corespondentul acestora in Legislatia din Romania.

Actul Normativ
Nr.
Titlul Directivei Europene prin care s-a transpus in
Crt.
Legislatia din Romania
1 Directiva 89/391/CEE a Consiliului Comunitatii Europene din 12 iunie Legea Securitatii si Sanatatii
1989 pentru promovarea imbunatatirii sanatatii si securitatii lucratorilor la in Munca nr. 319/2006; H.G.
locul de munca – Directiva – cadru 1425/2006 – Norme metodologice
de aplicare a prevederilor Legii si
completata cu H.G. 955/2010
2 Directiva 83/477/CEE a Consiliului Comunitatii Europene din 19 septembrie H.G. nr. 1875/2005 - Privind
1983 privind protectia lucratorilor fata de riscurile expunerii la azbest la protectia securitatii si sanatatii
locul de munca (a doua Directiva individuala in sensul art. 8 din directiva lucratorilor fata de riscurile
80/1107/CEE) proezentate de expunerea la
azbest
3 Directiva 89/654/CEE a Consiliului Comunitatii Europene din 30 noiembrie H.G. nr. 1091/2006 - Privind
1989 privind cerintele minime de sanatate si securitate pentru locul de cerintele minime de securitate si
munca (prima Directiva particulara in sensul articolului 16, paragraful 1 al sanatate pentru locul de munca
Directivei 89/391/CEE)
4 Directiva 89/655/CEE a Consiliului Comunitatii Europene din 30 noiembrie H.G. nr. 1146/2006 - Privind
1989 privind cerintele minime de sanatate si securitate pentru folosirea de cerintele minime de securitate si
catre lucratori a echipamentului de lucru la locul de munca (a doua Directiva sanatate pentru utilizarea in munca
particulara in sensul articolului 16, paragraful 1 al Directivei 89/391/CEE) de catre lucratori a echipamentelor
de munca
5 Directiva 89/656/CEE a Consiliului Comunitatii Europene din 30 noiembrie H.G. nr. 1048/2006 - Privind
1989 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea de cerintele minime de securitate
catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca si sanatate pentru utilizarea de
(a treia Directiva particulara in sensul articolului 16, paragraful 1 al Directivei catre lucratori a echipamentelor
89/391/CEE) individuale de protectie la locul de
munca

48 Legislatia in domeniul prevenirii riscurilor profesionale aplicabila in sectorul industriei alimentare

6 Directiva 89/686/CEE privind armonizarea legislatiei statelor membre H.G. nr. 809/2005 - Privind stabilirea
referitoare la echipamente individuale de protectie, publicata in Jurnalul cerintelor esentiale de securitate
Oficial al Comunitatilor Europene (JOCE) nr. L 399/1989, modificata de ale echipamentelor individuale
Directiva nr. 93/68/CEE, publicata in Jurnalul Oficial al Comunitatilor de protectie si a conditiilor pentru
Europene (JOCE) nr. L 220/1993, Directiva nr. 93/95/CEE, publicata introducerea lor pe piata
in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene (JOCE) nr. L276/1993, si
Directiva nr. 96/58/CEE, publicata in Jurnalul Oficial al Comunitatilor
Europene (JOCE) nr. L 236/1996
7 Directiva 90/269/CEE a Consiliului Comunitatii Europene din 29 mai 1990 H.G. nr. 1051/2006 - Privind
privind conditiile minime de sanatate si securitate pentru manipularea cerintele minime de securitate
manuala a incarcaturilor in situatiile in care exista un risc pentru lucratori, si sanatate pentru manipularea
in special de afectiuni ale spatelui (a patra Directiva particulara in sensul manuala a maselor care prezinta
articolului 16, paragraful 1 al Directivei 89/391/CEE) riscuri pentru lucratori, in special de
afectiuni dorsolombare
8 Directiva 90/270/CEE a Consiliului Comunitatii Europene din 29 mai H.G. nr. 1028/2006 - Privind
privind cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la utilizarea cerintele minime de securitate si
echipamentelor cu ecran de vizualizare (a cincea Directiva in sensul sanatate in munca referitoare la
articolului 16, paragraful 1 al Directivei 89/391/CEE) utilizarea echipamentelor cu ecran
de vizualizare
9 Directiva 91/322/CEE a Consiliului Comunitatii Europene din 29 mai 1991 H.G. nr. 1218/2006 - Privind
asupra stabilirii valorilor-limita indicative prin implementarea Directivei stabilirea cerintelor minime de
Consiliului 80/1107/CEE asupra protectiei lucratorilor impotriva riscurilor securitate si sanatate in munca
legate de expunerea la agenti chimici, fizici si biologici la locul de munca pentru asigurarea protectiei
lucratorilor impotriva riscurilor legate
de prezenta agentilor chimici
10 Directiva 91/382/CEE a Consiliului Comunitatii Europene din 25 iunie H.G. nr. 1875/2005 - Privind
1991 care modifica Directiva 83/477 privind protectial lucratorilor impotriva protectia sanatatii si securitatii
riscurilor de imbolnavire provocate de expunerea la azbest la locul de lucratorilor fata de riscurile
munca prezentate de expunerea la azbest
11 Directiva 92/29/CEE a Consiliului Comunitatii Europene din 31 martie H.G.nr.1007/2006 – Privind
1992 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru tratament cerintele minime de securitate si
medical imbunatatit la bordul navelor sanatate referitoare la asistenta
medicala la bordul navelor
12 Directiva 92/57CEE a Consiliului Comunitatii Europene nr. 57 din 24 iunie H.G. nr. 300/2006 - Privind cerintele
1992 privind cerintele minime de securitate si sanatate care se aplica pe minime de securitate si sanatate
santierele temporare sau mobile (a opta Directiva particulara in sensul pentru santierele temporare sau
articolului 16, paragraful 1 al Directivei 89/391/CEE) mobile
13 Directiva 92/58/CEE a Consiliului Comunitatii Europene nr. 58 din 24 iunie H.G. nr. 971/2006 - Privind cerintele
1992 privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau minime pentru semnalizarea de
sanatate la locul de munca (a noua Directiva particulara in sensul articolului securitate si/sau de sanatate la
16, paragraful 1 al Directivei 89/391/CEE) locul de munca

Riscuri Profesionale Zero in Industria Alimentara 49

 14 Directiva 92/85/CEE a Consiliului Comunitatii Europene din 19 octombrie O.U.G. nr. 96/2003 – Privind
1992 privind introducerea de masuri pentru promovarea imbunatatirii protectia matenitatii la locul de
securitatii si sanatatii la locul de munca in cazul lucratoarelor gravide, care munca
au nascut de curand sau care alapteaza (a zecea Directiva individuala in
sensul art. 16 alin. (1) din Directiva 89/391CEE
15 Directiva 92/91/CEE a Consiliului Comunitatii Europene nr. 91 din 3 H.G. nr. 1050/2006 - Privind
noiembrie 1992 privind cerintele minime de imbunatatire a securitatii cerintele minime pentru asigurarea
si sanatatii lucratorilor din industria extractiva de foraj (a unsprezecea securitatii si sanatatii lucratorilor din
Directiva particulara in sensul articolului 16, paragraful 1 al Directivei industria extractiva de foraj
89/391/CEE)
16 Directiva 92/104/CEE a Consiliului Comunitatii Europene nr. 104 din 3 H.G. nr. 1049/2006 - Privind
decembrie 1992 privind cerintele minime pentru imbunatatirea securitatii cerintele minime pentru asigurarea
si protectiei sanatatii lucratorilor din industria extractiva de suprafata si in securitatii si sanatatii lucratorilor din
subteran (a douasprezecea Directiva particulara in sensul articolului 16, industria extractiva de suprafata sau
paragraful 1 al Directivei 89/391/CEE) subteran
17 Directiva 93/103/CEE a Consiliului Comunitatii Europene nr. 103 din 23 H.G. nr. 1135/2006 - Privind
noiembrie 1993 privind cerintele minime de securitate si sanatate in munca cerintele minime de securitate
la bordul navelor de pescuit (a treisprezecea Directiva particulara in sensul si sanatate in munca la bordul
articolului 16, paragraful 1 al Directivei 89/391/CEE) navelor de pescuit
18 Directiva 94/33/CE a Consiliului Comunitatii Europene din 22 iunie 1994 H.G. nr. 600/2007 – Privind
privind protectia tinerilor la locul de munca, publicata in Jurnalul Oficial al protectia tinerilor la locul de munca
Comunitatilor Europene nr. L 216/1994
19 Directiva 95/63/CE a Consiliului Comunitatii Europene din 5 decembrie H.G. nr. 1146/2006 - Privind
1995 de modificare a Directivei 89/655/CEE privind cerintele minime de cerintele minime de securitate si
securitate si sanatate pentru folosirea de catre lucratori a echipamentului sanatate pentru utilizarea in munca
de lucru la locul de munca (a doua Directiva individuala in sensul de catre lucratori a echipamentelor
articolului 16, paragraful 1 din Directiva 89/391/CEE) de munca
20 Directiva 96/82/CE a Consiliului Comunitatii Europene din 9 decembrie H. G nr. 804/2007 – Privind
1996 privind controlul de accidente majore in care sunt implicate substante controlul asupra pericolelor
periculoase, publicata in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene nr. de accident major in care sunt
L 10/1997, cu modificarile si completarile din Directiva Parlamentului implicate substante periculoase
European si a Consiliului 2003/105/CE, publicata in Jurnalul Oficial al
Comunitatilor Europene nr. L 345/2003, si Decizia Comisiei 98/433/CE,
publicata in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene nr. L 192/1998
21 Directiva 98/24/CE a Consiliului Comunitatii Europene din 7 aprilie 1998 H.G. nr. 1218/2006 - Privind
cu privire la protectia sanatatii si securitatii lucratorilor impotriva riscurilor stabilirea cerintelor minime de
legate de agentii chimici la locul de munca (a paisprezecea Directiva securitate si sanatate in munca
particulara in sensul articolului 16, paragraful 1 al Directivei 89/391/CEE), pentru asigurarea protectiei
(a paisprezecea Directiva particulara in sensul articolului 16, paragraful 1 lucratorilor impotriva riscurilor legate
al Directivei 89/391/CEE) de prezenta agentilor chimici

50 Legislatia in domeniul prevenirii riscurilor profesionale aplicabila in sectorul industriei alimentare

22 Directiva 1999/92/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 16 H.G. nr. 1058/2006 - Privind
decembrie 1999 privind cerintele minime pentru imbunatatirea protectiei cerintele minime pentru
securitatii si sanatatii lucratorilor expusi la potentiale riscuri in atmosfere imbunatatirea securitatii si protectia
explozive (a cincisprezecea Directiva particulara in sensul articolului 16, sanatatii lucratorilor care pot fi
paragraful 1 al Directivei 89/391/CEE) expusi unui potential risc datorat
atmosferelor explozive
23 Directiva 2000/39/CE a Consiliului Comunitatii Europene din 8 iunie 2000 H.G. nr. 1218/2006 - Privind
pentru stabilirea primei liste a valorilor limita indicative de expunere la stabilirea cerintelor minime de
locul de munca pentru implementarea Directivei 98/24/CE privind protectia securitate si sanatate in munca
sanatatii si securitatii lucratorilor impotriva riscurilor legate de agenti chimici pentru asigurarea protectiei
la locul de munca lucratorilor impotriva riscurilor legate
de prezenta agentilor chimici
24 Directiva 2000/54/CE a Parlamentului European si a Consiliului Comunitatii H.G. nr. 1092/2006 - Privind
Europene din 18 septembrie 2000 privind protectia lucratorilor contra protectia lucratorilor impotriva
riscurilor legate de expunerea la agenti biologici la locul de munca (a riscurilor legate de expunerea la
saptea Directiva particulara in sensul articolului 16, paragraful 1 al Directivei agenti biologici in munca
89/391/CEE)
25 Directiva 2001/45/CE a Consiliului Comunitatii Europene din 27 Iunie H.G. nr. 1146/2006 - Privind
2001 care amendeaza Directiva Consiliului nr. 89/655/CEE cu privire cerintele minime de securitate si
la cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea de catre sanatate pentru utilizarea in munca
lucratori a echipamentelor de lucru la locul de munca de catre lucratori a echipamentelor
de munca
26 Directiva 2002/44/CE a Parlamentului European si a Consiliului Comunitatii H.G. nr. 1876/2005 - Privind
Europene din 25 iunie 2002 privind cerintele minime de sanatate si cerintele minime de securitate si
securitate referitoare la riscurile ce decurg din expunerea lucratorilor sanatate referitoare la expunerea
la agenti fizici (vibratii) (a saisprezecea Directiva particulara in sensul lucratorilor la
articolului 16, paragraful 1 al Directivei 89/391/CEE)
27 Directiva 2003/10/CE a Parlamentului European si a Consiliului Comunitatii H.G. nr. 493/2006 - Privind cerintele
Europene din 6 februarie 2003 privind cerintele minime de securitate si minime de securitate si sanatate
sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscuri generate de agenti referitoare la expunerea lucratorilor
fizici (zgomot) (a saptesprezecea Directiva individuala in sensul articolului la riscurile generate de zgomot
16, paragraful 1 din Directiva 89/391/CEE)

28 Directiva 2003/18/CE a Parlamentului European si a Consiliului H.G. nr. 1875/2005 - Privind

Comunitatii Europene din 27 martie 2003 care modifica Directiva 83/477/ protectia sanatatii si securitatii
CEE a Consiliului privind protectia lucratorilor impotriva riscurilor legate de lucratorilor fata de riscurile
expunerea la azbest la locul de munca prezentate de expunerea la azbest

Riscuri Profesionale Zero in Industria Alimentara 51

 29 Directiva 2004/37/CE a Parlamentului European si a Consiliului Comunitatii H.G. nr. 1093/2006 - Agenti
Europene din 29 aprilie 2004 privind protectia lucratorilor impotriva riscurilor cancerigeni si
legate de expunerea la agenti cancerigeni sau mutageni la locul de munca
(a sasea Directiva individuala in sensul articolului 16, paragraful 1 din
Directiva 89/391/CEE) (versiune codificata)
30 Directiva 2004/40/CE a Parlamentului European si a Consiliului Comunitatii H.G. nr. 1136/2006 - Privind
Europene din 29 aprilie 2004 privind cerintele minime de securitate si cerintele minime de securitate si
sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscuri generate de agentii sanatate referitoare la expunerea
fizici (campuri electromagnetice) (a optsprezecea Directiva individuala in lucratorilor la riscuri generate de
sensul articolului 16, paragraful 1 din Directiva 89/391/CEE) campuri electromagnetice
31 Directiva 2006/15/CE a Consiliului Comunitatii Europene din 7 februarie H.G. nr. 1218/2006 - Privind
2006 pentru stabilirea celei de a doua liste a valorilor-limita indicative de stabilirea cerintelor minime de
expunere la locul de munca, in aplicarea Directivei 98/24/CE a Consiliului securitate si sanatate in munca
si pentru amendarea Directivelor 91/322/CEE si 2000/39/CE pentru asigurarea protectiei
lucratorilor impotriva riscurilor legate
de prezenta agentilor chimici
32 Directiva 2006/25/CE a Parlamentului European si a Consiliului Comunitatii -
Europene din 5 aprilie 2006 privind cerintele minime de securitate si
sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscuri generate de agentii
fizici (radiatii optice artificiale) (a nouasprezecea Directiva individuala in
sensul articolului 16, paragraful 1 din Directiva 89/391/CEE)
33 Directiva 2006/121/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 18 H.G. nr. 1408/2008 – Privind
decembrie 2006 modificand Directiva 67/548/CEE a Consiliului privind clasificarea, ambalarea si
acordul asupra dispozitiilor legislative, regulamentare si administrative etichetarea substantelor periculoase
privind clasificarea, ambalarea si etichetarea substantelor periculoase in
vederea adaptarii la regulamentul (CE) nr. 1907/2006 privind inregistrarea,
evaluarea si autorizarea substantelor chimice si restrictiile aplicabile
acestor substante (REACH), si infiintand o agentie europeana pentru
substante chimice
34 Directiva 2009/161/UE a Consiliului Comunitatii Europene de stabilire a H.G. nr. 1218/2006 - Privind
unei a treia liste de valori-limita orientative de expunere profesionala in stabilirea cerintelor minime de
aplicarea Directivei 98/24/CE a Consiliului Comunitatii Europene si de securitate si sanatate in munca
modificare a Directivei 2000/39/CE a Comisiei pentru asigurarea protectiei
lucratorilor impotriva riscurilor legate
de prezenta agentilor chimici
35 Directiva 2009/148/CE a Consiliului Comunitatii Europene privind protectia H.G. nr. 1875/2005 - Privind
lucratorilor impotriva riscurilor legate de expunerea la azbest la locul de protectia sanatatii si securitatii
munca (versiune codificata) lucratorilor fata de riscurile
prezentate de expunerea la azbest

52 Legislatia in domeniul prevenirii riscurilor profesionale aplicabila in sectorul industriei alimentare

 36 Directiva 2009/104/CE a Consiliului Comunitatii Europene privind cerintele H.G. nr. 1146/2006 - Privind
minime de securitate si sanatate pentru folosirea de catre lucratori a cerintele minime de securitate
echipamentului de munca la locul de munca – a doua Directiva speciala si sanatate in munca pentru
in sensul articolului 16, alineatul 1 din Directiva 89/391/CEE (versiune utilizarea in munca de catre lucratori
codificata) a echipamentelor de munca

9. Concluzii
In aceasta perioada de implementare a noii legislatii, au fost sesizate dificultati generate pe de o parte de schimbarea
principiilor fundamentale introduse de noua legislatie, de numarul redus al actiunilor de constientizare si informare, raportat
la situatia nationala in ceea ce priveste Securitatea si Sanatatea in Munca, iar pe de alta parte de neindeplinirea criteriilor
de performanta de catre serviciile externe de prevenire si protectie, cauzate in special de dezvoltarea insuficienta a cadrului
privind formarea in domeniu. Pentru aceasta, autoritatile in domeniu si-au propus adoptarea unui set de masuri care sa
dezvolte si sa consolideze importanta promovarii principiilor si regulilor de baza ale Securitatii si Sanatatii in Munca, proces
care este inca in derulare si care trebuie sprijinit cu actiuni ale mediului privat.

Desi exista numeroase aspecte pozitive in ceea ce priveste cadrul legislativ, actiunile desfasurate de catre institutiile cu
atributii in domeniu precum si schimbarea atitudinii angajatorilor si a lucratorilor, totusi rezultatele sunt inca departe de a
corespunde asteptarilor generate de adoptarea Legii nr.319/2006 – Legea Securitatii si Sanatatii in Munca.

Riscuri Profesionale Zero in Industria Alimentara 53

 10. Anexe
Legi, hotarari de guvern,
ordonante din domeniul SSM
ŠŠ Legea 319/2006 a Securitatii si Sanatatii in Munca
ŠŠ Hotararea de Guvern nr. 1425/2006 pentru aprobarea
Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 319/2006
ŠŠ Hotararea de Guvern nr. 955/2010 pentru modificarea si
completarea Normelor metodologice de aplicare a preve-
derilor Legea 319/2006 a Securitatii si Sanatatii in Munca
actualizata la 25 septembrie 2010 aprobate prin Hotararea
Guvernului nr. 1.425/2006
ŠŠ Hotararea de Guvern nr. 600 din 13/06/2007 privind pro-
tectia tinerilor la locul de munca
ŠŠ Hotararea de Guvern nr. 601-2007 - Modif.dif. HG
ŠŠ Hotararea nr. 1218 din 06/09/2006 privind stabilirea cer-
intelor minime de securitate si sanatate in munca pentru asi-
gurarea protectiei lucratorilor impotriva riscurilor legate de
prezenta agentilor chimici
ŠŠ Hotararea de Guvern nr. 1146 din 30/08/2006 privind cer-
intele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea in
munca de catre lucratori a echipamentelor de munca
ŠŠ Hotararea de Guvern nr. 1136 din 30/08/2006 privind
cerintele minime de securitate si sanatate referitoare la ex-
punerea lucratorilor la riscuri generate de campuri electro-
magnetice
ŠŠ Hotararea de Guvern nr. 1135 din 30/08/2006 privind cer-
intele minime de securitate si sanatate in munca la bordul
navelor de pescuit
ŠŠ Hotararea de Guvern nr. 1093 din 16/08/2006 privind
stabilirea cerintelor minime de securitate si sanatate pentru
protectia lucratorilor impotriva riscurilor legate de expunerea
la agenti cancerigeni sau mutageni la locul de munca
ŠŠ Hotararea de Guvern nr. 1092 din 16/08/2006 privind pro-
tectia lucratorilor impotriva riscurilor legate de expunerea la
agenti biologici in munca
ŠŠ Hotararea de Guvern nr. 1091 din 16/08/2006 privind
cerintele minime de securitate si sanatate pentru locul de
munca
ŠŠ Hotararea de Guvern nr. 1058 din 09/08/2006 privind cer-
intele minime pentru imbunatatirea securitatii si protectia sa-
54 Legislatia in domeniul prevenirii riscurilor profesionale aplicabila in sectorul industriei alimentare
natatii lucratorilor care pot fi expusi unui potential risc datorat
atmosferelor explozive
ŠŠ Hotararea de Guvern nr. 1051/9.08.2006 privind cerin-
tele minime de securitate si sanatate pentru manipularea
manuala a maselor care prezinta riscuri pentru lucratori, in
special de afectiuni dorso-lombare
ŠŠ Hotararea de Guvern nr. 1050 din 09/08/2006 privind cer-
intele minime pentru asigurarea securitatii si sanatatii lucra-
torilor din industria extractiva de foraj
ŠŠ Hotararea de Guvern nr. 1049 din 09/08/2006 privind cer-
intele minime pentru asigurarea securitatii si sanatatii lucra-
torilor din industria extractiva de suprafata sau subteran
ŠŠ Hotararea de Guvern nr. 1048 din 09/08/2006 privind cer-
intele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea de
catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la
locul de munca
ŠŠ Hotararea de Guvern nr. 1028 din 09/08/2006 privind cer-
intele minime de securitate si sanatate in munca referitoare
la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare
ŠŠ Hotararea de Guvern nr. 1007 din 02/08/2006 privind cer-
intele minime de securitate si sanatate referitoare la asisten-
ta medicala la bordul navelor
ŠŠ Hotararea de Guvern nr. 971/26.07.2006 privind cerintele
minime pentru semnalizarea de securitate si/sau de sanata-
te la locul de munca
ŠŠ Hotarare de Guvern nr. 300/02.03.2006 privind cerintele
minime de securitate si sanatate pentru santierele tempora-
re sau mobile
ŠŠ Hotarare de Guvern nr. 1876 din 22/12/2005 privind cer-
intele minime de securitate si sanatate referitoare la expune-
rea lucratorilor la riscurile generate de vibratii
ŠŠ Hotarare de Guvern nr. 752 din 14/05/2004 privind stabi-
lirea conditiilor pentru introducerea pe piata a echipamente-
lor si sistemelor protectoare destinate utilizarii in atmosfere
potential explozive
ŠŠ Hotarare de Guvern nr. 493 din 12/04/2006 privind cerin-
tele minime de securitate si sanatate referitoare la expune-
rea lucratorilor la riscurile generate de zgomot
ŠŠ Hotarare de Guvern nr. 1875 din 22/12/ 2005 privind pro-
tectia sanatatii si securitatii lucratorilor fata de riscurile dato-
rate expunerii la azbest
ŠŠ Hotararea de Guvern nr. 809 din 14/07/2005 pentru mo-
dificarea Hotararii Guvernului nr. 115/2004 privind stabilirea
cerintelor esentiale de securitate ale echipamentelor indivi-
duale de protectie si a conditiilor pentru introducerea lor pe
piata
ŠŠ Hotararea de Guvern nr.355/2007 privind supravegherea
sanatatii lucratorilor
ŠŠ Hotararea de Guvern nr.971/2006 privind cerintele mi-
nime pentru semnalizarea de securitate si/sau sanatate la
locul de munca
ŠŠ Contractul colectiv de munca la nivelul ramurii industriei
alimentare si a bauturilor 2010 – 2015
ŠŠ Ordinul nr. 234 din 17/05/ 2004 pentru aprobarea Norme-
lor metodologice privind vanzarea si folosirea in public de
catre persoanele fizice a obiectelor artizanale si de distractie
fabricate sau confectionate pe baza de amestecuri piroteh-
nice
ŠŠ Ordonanta nr. 4/1995 privind fabricarea, comercializarea
si utilizarea produselor de uz fitosanitar. Monitorul Oficial nr.
18/30.01.1995
ŠŠ Ordinul nr. 450/2006 a Ministerului Muncii, Solidaritatii
Sociale si Familiei si Ministerului Sanatatii Publice pentru
aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr.
346/2002
ŠŠ Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii pu-
blice
ŠŠ Hotararea de guvern nr. 115 din 5/02/ 2004 privind sta-
bilirea cerintelor esentiale de securitate ale echipamente-
lor individuale de protectie si a conditiilor pentru introdu-
cerea lor pe piata modificata prin Hotararea Guvernului nr.
809/14.07.2005
ŠŠ Ord. 179-170 -2008-MMFES-INS – completarea COR
ŠŠ Ord. 337din 2007 -privind actualizarea Clasificarii activi-
tatilor din economia nationala - CAEN
ŠŠ Hotararea de Guvern nr.1425 - 2006 - Norme Metodolo-
gice Legea. 319
ŠŠ Hotararea de Guvern nr. 144 - 2008 - aprobarea Norme
Metodologice calculul contributiilor pentru asigurarea AM-BP
ŠŠ Hotararea de guvern nr. 457 din 18/04/2003 privind asi-
gurarea securitatii utilizatorilor de echipamente electrice de
joasa tensiune
ŠŠ Ordonanta de Urgenta nr. 27/2003 privind procedura
aprobarii tacite. Monitorul Oficial nr. 291/25.04.2003
ŠŠ Ordonanta de urgenta nr. 99/2000 privind masurile ce pot
fi aplicate in perioadele cu temperaturi extreme pentru pro-
tectia persoanelor incadrate in munca Monitorul Oficial nr.
304/04.07.2000
ŠŠ Hotararea de Guvern nr. 580/2000 pentru aprobarea Nor-
melor metodologice de aplicare a prevederilor OUG 99/2000
ŠŠ Hotararea de Guvern nr. 1025 din 28/08/2003 privind me-
todologia si criteriile de incadrare a persoanelor in locuri de
munca in conditii speciale
ŠŠ Hotararea de Guvern nr. 124 din 30/01/2003 privind pre-
venirea, reducerea si controlul poluarii mediului cu azbest
ŠŠ Legea nr. 359 din 8/09/ 2004 privind simplificarea forma-
litatilor la inregistrarea in registrul comertului a persoanelor
fizice, asociatiilor familiale si persoanelor juridice, inregistra-
rea fiscala a acestora, precum si la autorizarea functionarii
persoanelor juridice
ŠŠ Legea nr. 418 din 18/10/2004 privind statutul profesional
specific al medicului de medicina a muncii
ŠŠ Ordinul nr. 240 din 3/03/2004 privind aprobarea Standar-
delor minimale pentru acreditarea cabinetelor medicale de
medicina muncii si a baremului minimal de dotare a acestora
ŠŠ Ordonanta de urgenta nr. 96 din 14/10/ 2003 privind pro-
tectia maternitatii la locurile de munca
ŠŠ Hotararea de guvern nr. 493/2006 privind cerintele mini-
me de securitate si sanatate referitoare la expunerea lucra-
torilor la riscurile generate de zgomot, Monitorul Oficial nr.
3802/03.05.2006
ŠŠ Hotararea nr. 1218 din 6/09/2006 privind stabilirea cerin-
telor minime de securitate si sanatate in munca pentru asi-
gurarea protectiei lucratorilor impotriva riscurilor legate de
prezenta agentilor chimici
ŠŠ Ord. 3-2007- privind aprobarea Formularului pentru inre-
gistrarea accidentului de munca - FIAM
ŠŠ OUG. 96 - 2003 – privind protectia maternitatii la locul de
munca
ŠŠ Hotararea de Guvern nr. 37 - 2008 - pentru modificarea
HG 355-2007
ŠŠ Ord. 1102 din 2008 privind supravegherea sanatatii lu-
cratorilor
ŠŠ Ord. 455 din 2010 pentru constituirea comisiilor de abili-
tare a serviciilor externe de prevenire si protectie
ŠŠ Legea 126 din 1995 privind regimul materiilor explozive
ŠŠ Hotararea de Guvern nr. 1401 din 2010 privind stabilirea
cerintelor esentiale de securitate ale explozivilor de uz civil
si a conditiilor pentru introducerea lor pe piata
ŠŠ Hotararea de Guvern nr. 557 din 2007 privind completa-
rea masurilor destinate sa promoveze imbunatatirea securi-
Riscuri Profesionale Zero in Industria Alimentara 55
 tatii si sanatatii la locul de munca
ŠŠ Ord. 242 din 2007 pentru aprobarea Regulamentului
privind formarea specifica de coordonator in materie de se-
curitate si sanatate pe durata elaborarii proiectului si/sau a
realizarii lucrarii pentru santiere temporare ori mobile
ŠŠ Hotararea de Guvern nr. 537 din 2004 pentru aprobarea
Normelor metodologice de aplicare a prevederilor privind
protectia maternitatii la locurile de munca
ŠŠ Hotararea nr. 510 din 2/06/ 2010 privind cerintele minime
de securitate si sanatate in munca referitoare la expunerea
lucratorilor la riscurile generate de radiatiile optice artificiale
ŠŠ Hotararea nr. 763 din 27/07/2011privind aprobarea pla-
tii contributiei Romaniei la Organizatia pentru Cooperare si
Dezvoltare Economica, pentru participarea la lucrarile Co-
mitetului pentru securitatea instalatiilor nucleare, Comitetului
pentru reglementarea activitatilor nucleare si ale comitetului
pentru protectia la radiatii si sanatate publica
ŠŠ Ordinul 1378 din 23/09/2011 pentru aprobarea Procedu-
rii privind investigarea si diagnosticarea bolilor profesionale,
precum si a listei prestatiilor medicale aferente
ŠŠ Proiect de Hotarare pentru modificarea si completarea
Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii Se-
curitatii si Sanatatii in Munca nr. 319/2006
ŠŠ Hotararea 1169 din 25/11/2011 pentru modificarea si
completarea HG nr.355/2007 privind supravegherea sana-
tatii lucratorilor
ŠŠ Hotararea nr. 1242 din 14/12/2011 pentru modificarea
Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii Se-
curitatii si Sanatatii in Munca nr. 319/2006, aprobate prin HG
nr. 1425/2006
ŠŠ Ord. 2096-sept. 2011 - Comisie SSM pentru Agenti chi-
mici periculosi
ŠŠ Ord. 572 din 2006 pentru aprobarea Normelor tehnice
de aplicare a prevederilor privind incadrarea unor locuri de
munca in conditii speciale
ŠŠ Legea 359 din 2004 privind simplificarea formalitatilor la
inregistrarea in registrul comertului a persoanelor fizice, aso-
ciatiilor familiale si persoanelor juridice, inregistrarea fiscala
a acestora, precum si la autorizarea functionarii persoanelor
juridice
ŠŠ Hotararea de Guvern nr. 573 din 2002 pentru aprobarea
procedurilor de autorizare a functionarii comerciantilor
ŠŠ OUG nr. 44 din 2008 privind desfasurarea activitatilor
economice de catre persoanele fizice autorizate, intreprin-
derile individuale si intreprinderile familiale
56 Legislatia in domeniul prevenirii riscurilor profesionale aplicabila in sectorul industriei alimentare
ŠŠ Hotararea de Guvern nr. 1022 din 2002 privind regimul
produselor si serviciilor care pot pune in pericol viata, sana-
tatea, securitatea muncii si protectia mediului
ŠŠ Hotararea de Guvern nr. 1156 din 2002 pentru aprobarea
Memorandumului de intelegere dintre Guvernul Romaniei si
Organizatia Internationala a Muncii privind eliminarea muncii
copilului, semnat la Geneva la 18 iunie 2002
ŠŠ Ord. 875 din 2002 privind stabilirea atributiilor medicului
de medicina generala/medicina de familie cu competenta in
medicina de intreprindere
ŠŠ Ord. 447 din 2003 pentru aprobarea Instructiunilor pri-
vind examinarea medicala si psihologica a personalului din
transporturi cu responsabilitati in siguranta circulatiei si a na-
vigatiei, precum si organizarea, functionarea si componenta
comisiilor medicale si psihologice de siguranta circulatiei
ŠŠ Ord. 803 din 2001privind aprobarea unor indicatori de
expunere si/sau de efect biologic relevanti pentru stabilirea
raspunsului specific al organismului la factori de risc de im-
bolnavire profesionala
ŠŠ Legea 452 din 2002 pentru ratificarea Conventiei Organi-
zatiei Internationale a Muncii nr. 183/2000 privind revizuirea
Conventiei (revizuita) asupra protectiei maternitatii din 1952,
adoptata la cea de-a 88-a sesiune a Conferintei Generale
a Organizatiei Internationale a Muncii la Geneva la 15 iunie
2000
ŠŠ Hotararea nr. 1 din 4 /01/ 2012 pentru modificarea si
completarea HG nr. 1.218/2006 privind stabilirea cerintelor
minime de securitate si sanatate in munca pentru asigura-
rea protectiei lucratorilor impotriva riscurilor legate de pre-
zenta agentilor chimici, precum si pentru modificarea HG nr.
1.093/2006 privind stabilirea cerintelor minime de securitate
si sanatate pentru protectia lucratorilor impotriva riscurilor
legate de expunerea la agenti cancerigeni sau mutageni la
locul de munca si a HG nr. 355/2007 privind supravegherea
sanatatii lucratorilor
Articole din Constitutia Romaniei:
ŠŠ Art. 22 (1) - Dreptul la viata, precum si dreptul la integri-
tatea fizica si psihica ale persoanelor sunt garantate.
ŠŠ Art. 38 (2) - Salariatii au dreptul la protectia sociala a
muncii. Masurile de protectie privesc securitatea si igiena
muncii, regimul de munca al femeilor si al tinerilor, institui-
rea unui salariu minim pe economie prestarea muncii in
conditii grele, precum si alte situatii specifice.
Legi in domeniul Securitatii si Sanatatii
in Munca, conditii de munca:
ŠŠ CODUL MUNCII - Legea nr. 53 din 24 ianuarie 2003, text
in vigoare incepand cu data de 22 decembrie 2005
ŠŠ Legea nr. 319/2006 - Legea Securitatii si Sanatatii in
Munca, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 646 din
26 iulie 2006
ŠŠ Legea nr. 245/2004 privind securitatea generala a pro-
duselor
ŠŠ Legea nr. 240/2004 privind raspunderea producatorilor
pentru pagubele generate de produsele cu defecte
ŠŠ Legea nr. 25/2004 pentru aprobarea Ordonantei de ur-
genta a Guvernului nr. 96/2003 privind protectia maternitatii
la locurile de munca
ŠŠ Legea nr. 436/2001 pentru aprobarea OUG nr. 99/2000
privind masurile ce pot fi aplicate in perioadele cu tempera-
turi extreme pentru protectia persoanelor incadrate in munca
ŠŠ Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de sanse intre fe-
mei si barbati
ŠŠ Legea nr. 320/2001 pentru aprobarea OUG nr. 137/1999
privind modificarea si completarea Legii nr. 108/1999 pentru
infiintarea si organizarea Inspectiei Muncii
ŠŠ Legea 155/2000 pentru aprobarea Ordonantei Guvernu-
lui nr. 16/2000 privind ratificarea unor conventii adoptate de
Organizatia Internationala a Muncii
ŠŠ Legea nr. 130/1999 privind unele masuri de protectie
pentru persoanele incadrate in munca
ŠŠ Legea nr. 108/1999 pentru infiintarea si organizarea Ins-
pectiei Muncii, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei
nr. 740 din 10 octombrie 2002
ŠŠ Legea nr. 31/1991 privind stabilirea duratei timpului de
munca sub 8 ore/zi pentru salariatii care lucreaza in conditii
deosebite, vatamatoare, grele sau periculoase
Legi in domeniul asigurarilor sociale:
ŠŠ Legea nr. 598/2003 privind aprobarea Ordonantei de Ur-
genta a Guvernului nr. 107/2003 pentru modificarea si com-
pletarea Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru acci-
dente de munca si boli profesionale
ŠŠ Legea nr. 346/2002 - Legea privind asigurarea pentru ac-
cidente de munca si boli profesionale modificata prin OUG
nr. 107 din 24/10/2003 pentru modificarea si completarea
Legii nr. 346/2002 si aprobata prin Legea nr. 598/2003 pri-
vind aprobarea OUG nr. 107/2003
ŠŠ Legea nr. 22/2002 privind aprobarea Ordonantei de ur-
genta a Guvernului nr. 41/2000 pentru modificarea si com-
pletarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si
alte drepturi de asigurari sociale
ŠŠ OUG nr. 150 din 31/10/2002
Legislatie situatii de urgenta SU – PSI:
ŠŠ Legea nr. 307/2006 privind apararea impotriva incendiilor
(situatii de urgenta SU - PSI)
ŠŠ Ordin nr. 163/2007 pentru aprobarea Normelor genera-
le de aparare impotriva incendiilor (situatii de urgenta SU
– PSI)
Legi in domeniul materialelor
si substantelor periculoase:
ŠŠ Legea nr. 360/02.09.2003 privind regimul substantelor si
preparatelor chimice periculoase
ŠŠ Legea nr. 451/18.07.2001 pentru aprobarea Ordonantei
de urgenta a Guvernului nr. 200/2000 privind clasificarea,
etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimi-
ce periculoase
ŠŠ Legea nr. 99/26.03.2001 pentru aprobarea Ordonantei
de urgenta a Guvernului nr. 173/1999 privind suportarea de
la bugetul de stat a cheltuielilor de ecologizare a procesului
de reciclare a deseurilor
ŠŠ Legea nr. 126/1995 privind regimul materiilor explozive
Riscuri Profesionale Zero in Industria Alimentara 57
 Intocmirea documentatiei „protectia
muncii”, ceruta de Legea Securitatii si
Sanatatii in Munca Legea 319/2006
(Dosar SSM)
ŠŠ Evaluarea factorilor de risc de accidentare si imbolnavire
profesionala reprezinta etapa de baza in vederea constituirii
documentatiei SSM. Documentatia (dosarul) SSM cuprinde:
ŠŠ Elaborarea de Instructiuni Proprii tinand cont de particu-
laritatile activitatilor unitatii/intreprinderii precum si ale locuri-
lor de munca / posturilor de lucru.
ŠŠ Elaborarea planului de prevenire si protectie pe baza lu-
crarii de evaluare a factorilor de risc.
ŠŠ Elaborarea tematicii pentru toate fazele de instruire si
stabilirea periodicitatii adecvate pentru fiecare loc de munca,
asigurarea informarii si instruirii lucratorilor.
ŠŠ Elaborarea programului de instruire-testare la nivelul in-
treprinderii si/sau unitatii.
ŠŠ Stabilirea atributiilor si raspunderilor in domeniul SSM ce
revin lucratorilor, corespunzator functiilor exercitate, care se
consemneaza in fisa postului cu aprobarea angajatorului.
ŠŠ Identificarea echipamentelor individuale de protectie ne-
cesare pentru posturile de lucru din intreprindere si intocmi-
rea necesarului de dotare a lucratorilor cu echipament indivi-
dual de prevenire si protectie, conform Hotararii Guvernului
nr. 1048/2006 privind cerintele minime de securitate si sa-
natate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor
individuale de protectie la locul de munca.
ŠŠ Elaborarea decizilor interne de organizare a activitatii de
securitate si sanatate in munca impuse de lege.
Instructiuni proprii SSM
Instructiunile proprii de securitate si sanatate in munca
(prescurtat IPSSM sau Instructiuni proprii SSM) urmaresc
eliminarea sau diminuarea cauzelor de accidentare sau
imbolnavire profesionala si particularizarea si concretizarea
masurilor de prevenire in comportamentul executantului
in raport cu conditiile reale de desfasurare a sarcinilor de
munca.
Instructiunile SSM sunt documente tehnice proprii cu aria de
aplicabilitate la emitentul lor si se pot utiliza ca instrument
58 Legislatia in domeniul prevenirii riscurilor profesionale aplicabila in sectorul industriei alimentare
pentru realizarea instructajului la locul de munca si periodic de
catre conducatorul direct al locului de munca. De asemenea
se folosesc pentru realizarea controlului si autocontrolului la
locurile de munca si pentru stabilirea masurilor de prevenire
care sa asigure eliminarea sau diminuarea riscurilor
potentiale de accidentare la locurile de munca.
Instructiuni SSM generale
ŠŠ IPSSM privind organizarea activitatii de prevenire si pro-
tectie
ŠŠ IPSSM privind organizarea locului de munca
ŠŠ IPSSM privind instruirea lucratorilor
ŠŠ IPSSM privind apararea in situatii de urgenta
ŠŠ IPSSM privind apararea impotriva electrocutarii
ŠŠ IPSSM specifice activitatilor administrative si de consul-
tanta
ŠŠ IPSSM privind utilizarea videoterminalelor
ŠŠ IPSSM privind utilizarea autovehiculelor in interes de ser-
viciu
Instructiuni particularizate pe diferite sectoare:
Instructiuni SSM agricultura
ŠŠ IPSSM privind exploatarea masinilor si utilajelor agricole
ŠŠ IPSSM privind prelucrarea solului
ŠŠ IPSSM privind activitatile in sere, solarii si ciupercarii
ŠŠ IPSSM privind activitatile de viticultura, pomicultura si le-
gumicultura
ŠŠ IPSSM privind actvitati de fertilizare a solului
ŠŠ IPSSM privind utilizarea produselor de uz fitosanitar
ŠŠ IPSSM specifice lucrarilor de semanat, recoltat si intreti-
nere a culturilor
ŠŠ IPSSM privind depozitarea produselor agricole in silozuri
ŠŠ IPSSM privind activitatile de recoltare a produselor agri-
cole
ŠŠ IPSSM privind activitatile de cosit manual sau mecanizat
ŠŠ IPSSM privind depozitarea produselor agricole
ŠŠ IPSSM privind activitatii de tratare a semintelor
ŠŠ IPSSM privind transportul produselor agricole

Instructiuni SSM comert

ŠŠ IPSSM privind activitatea de comert cu amanuntul

ŠŠ IPSSM privind activitatea de comert cu ridicata

Categorii de standarde romanesti care adopta standarde europene armonizate

13.340.01 Echipamente de protectie in general

Indicativ Denumire
SR EN 353-2:1997 Echipament individual de protectie impotriva caderilor de la inaltime. Opritor de cadere, cu
(Standard Inlocuit) alunecare pe suport de ancorare flexibil
SR EN 1149-1:2006 Imbracaminte de protectie. Proprietati electrostatice. Partea 1: Metoda de incercare pentru
masurarea rezistivitatii de suprafata
SR EN 1621-1:2004 Imbracaminte de protectie impotriva socurilor mecanice, pentru motociclisti. Partea 1: Cerinte si
metode de incercare pentru protectori impotriva socurilor
STAS 6787/5-79 Piese metalice pentru centuri de siguranta. Carlige de siguranta. Conditii tehnice speciale de
(Standard Anulat) calitate
STAS 6787/1-77 Piese metalice pentru centuri de siguranta. Conditii tehnice generale de calitate
(Standard Anulat)
STAS 6787/7-79 Piese metalice pentru centuri de siguranta. Ochet pentru franghie. Conditii tehnice speciale de
(Standard Anulat) calitate
STAS 6787/2-77 Piese metalice pentru centuri de siguranta. Inele de prindere. Conditii tehnice speciale de
(Standard Anulat) calitate
STAS 6787/8-77 Piese metalice pentru centuri de siguranta. Dispozitiv de suspendare. Conditii tehnice speciale
(Standard Anulat) de calitate
STAS 6787/4-77 Piese metalice pentru centuri de siguranta. Catarame. Conditii tehnice speciale de calitate
(Standard Anulat)
SR EN ISO Vibratii si socuri mecanice. Vibratii mana-brat. Metoda de masurare si evaluare a factorului de
10819:2002 transmitere a vibratiilor de la manusa la palma
SR 13246:1996 Mijloace individuale de protectie. Vocabular
(Standard Anulat)

Riscuri Profesionale Zero in Industria Alimentara 59

 SR EN 13356:2003 Accesorii de vizualizare pentru uz neprofesional. Metode de incercare si cerinte
ver.eng.
SR EN 13356:2003 Accesorii de vizualizare pentru uz neprofesional. Metode de incercare si cerinte
SR EN 13546:2003 Imbracaminte de protectie. Protectori ai mainii, bratului, pieptului, abdomenului, gambei,
ver.eng. (Standard piciorului si organelor genitale pentru portarii de hochei pe iarba si protectori ai tibiei pentru
Inlocuit) jucatorii de hochei pe iarba. Cerinte si metode de incercare

13.200 Prevenirea accidentelor si dezastrelor

Subgrupe ICS Denumire

SR ISO IWA 5:2009 Pregatire in caz de catastrofa
ver.eng.
SR 1244-1:1996 Siguranta circulatiei. Treceri la nivel cu calea ferata. Conditii tehnice, clasificarea si stabilirea
categoriei trecerii la nivel
SR EN 1317-2:2000/ Dispozitive de protectie la drumuri. Partea 2: Clase de performanta, criterii de acceptare a
C91:2009 (Standard incercarilor la soc si metode de incercare a parapetelor de siguranta
Inlocuit)
SR EN 1317-3:2002 Dispozitive de protectie la drumuri. Partea 3: Atenuatori de soc. Clase de performanta, criterii de
(Standard Inlocuit) acceptare a incercarilor la soc si metode de incercare
SR EN 1317-2:2000/ Dispozitive de protectie la drumuri. Partea 2: Clase de performanta, criterii de acceptare a
A1:2006 (Standard incercarilor la soc si metode de incercare a parapetelor de siguranta
Inlocuit)
SR EN 1317-5:2007 Dispozitive de protectie la drumuri. Partea 5: Cerinte referitoare la produse si evaluarea
(Standard Inlocuit) conformitatii pentru dispozitivele de retentie a vehiculelor
SR EN 1317- Dispozitive de protectie la drumuri. Partea 5: Cerinte referitoare la produse si evaluarea
5+A1:2008 ver.eng. conformitatii pentru dispozitivele de retentie a vehiculelor
SR EN 1317-2:2000 Dispozitive de protectie la drumuri. Partea 2: Clase de performanta, criterii de acceptare a
(Standard Inlocuit) incercarilor la soc si metode de incercare a parapetelor de siguranta
SR EN 1317-5:2007 Dispozitive de protectie la drumuri. Partea 5: Cerinte referitoare la produse si evaluarea
ver.eng. (Standard conformitatii pentru dispozitivele de retentie a vehiculelor
Inlocuit)
SR EN 1317- Dispozitive de protectie la drumuri. Partea 5: Cerinte referitoare la produse si evaluarea
5+A1:2008 conformitatii pentru dispozitivele de retentie a vehiculelor
SR EN 1317-2:2010 Dispozitive de protectie la drumuri. Partea 2: Clase de performanta, criterii de acceptare a
ver.eng. incercarilor la soc si metode de incercare a parapetelor de siguranta
SR ENV 1317-4:2002 Dispozitive de protectie la drumuri. Partea 4: Clase de performanta, criterii de acceptare a
ver.eng. incercarilor la soc si metode de incercare pentru extremitatile si dispozitivele de prindere a
parapetelor de siguranta

60 Legislatia in domeniul prevenirii riscurilor profesionale aplicabila in sectorul industriei alimentare

SR EN 1317-3:2011 Dispozitive de protectie la drumuri. Partea 3: Clase de performanta, criterii de acceptare a
ver.eng. incercarilor la soc si metode de incercare pentru atenuatorii de soc
SR ENV 1317-4:2002 Dispozitive de protectie la drumuri. Partea 4: Clase de performanta, criterii de acceptare a
incercarilor la soc si metode de incercare pentru extremitatile si dispozitivele de prindere a
parapetelor de siguranta

13.100 Securitate profesionala. Igiena industriala

Subgrupe ICS Denumire

SR ENV 1631:2002 Tehnologia camerelor curate. Proiectarea, executia si operarea camerelor curate si a instalatiilor
(Standard Anulat) de aer curat
SR EN ISO 10882- Igiena si securitate in sudare si procedee conexe. Prelevarea particulelor din aer si a gazelor din
1:2003 ver.eng. zona respiratorie a operatorului. Partea 1: Prelevarea particulelor din aer
SR EN ISO 10882- Igiena si securitate in sudare si procedee conexe. Prelevarea particulelor din aer si a gazelor din
2:2003 ver.eng. zona respiratorie a operatorului. Partea 2: Prelevarea gazelor
SR EN ISO Ergonomia ambiantelor termice. Supravegherea medicala a persoanelor expuse la ambiante
12894:2003 ver.eng. termice fierbinti sau foarte reci
SR EN ISO 15011- Igiena si securitate la sudare si procedee conexe. Metoda de laborator pentru prelevarea
2:2010 ver.eng. fumului si a gazelor. Partea 2: Determinarea debitului de emisie de monoxid de carbon (CO),
dioxid de carbon (CO2), monoxid de azot (NO) si dioxid de azot (NO2) in timpul sudarii cu arc
electric, taierii si gauririi
SR EN ISO 15011- Igiena si securitate la sudare si procedee conexe. Metoda de laborator pentru prelevarea
1:2010 ver.eng. fumului si gazelor. Partea 1: Determinarea debitului de emisie de fum in timpul sudarii cu arc
electric si colectarea pentru analiza a fumului
SR EN ISO 15011- Igiena si securitate la sudare si procedee conexe. Metoda de laborator pentru prelevarea
4:2006/A1:2009 fumului si gazelor. Partea 4: Fise cu date despre fumuri. Amendament 1
SR EN ISO 15011- Igiena si securitate la sudare si procedee conexe. Metoda de laborator pentru prelevarea
4:2006 ver.eng. fumului si gazelor. Partea 4: Fise cu date despre fumuri
SR EN ISO 15011- Igiena si securitate la sudare si procedee conexe. Metoda de laborator pentru prelevarea
3:2010 ver.eng. fumului si gazelor. Partea 3: Determinarea debitului de emisie de ozon in timpul sudarii cu arc
electric
SR EN ISO 15011- Igiena si securitate la sudare si procedee conexe. Metoda de laborator pentru prelevarea
1:2003 ver.eng. fumului si gazelor generate la sudarea cu arc electric. Partea 1: Determinarea gradului de
(Standard Inlocuit) emisie si prelevarea pentru analiza particulelor de fum
SR EN ISO 15011- Igiena si securitate la sudare si procedee conexe. Metoda de laborator pentru prelevarea
4:2006 fumului si gazelor. Partea 4: Fise cu date despre fumuri
SR OHSAS Sisteme de management al sanatatii si securitatii ocupationale. Cerinte
18001:2008

Riscuri Profesionale Zero in Industria Alimentara 61

 SR OHSAS Sisteme de management al sanatatii si securitatii ocupationale. Specificatie
18001:2004 (Standard
Inlocuit)
SR OHSAS Sisteme de management al sanatatii si securitatii ocupationale. Linii directoare pentru
18002:2004 (Standard implementarea OHSAS 18001
Inlocuit)

13.110 Securitatea masinilor si a aparatelor

Subgrupe ICS Denumire

SR R 044-001:2003 Securitatea masinilor. Ghid si recomandari pentru evitarea pericolelor datorate electricitatii
ver.eng. (Standard statice
Anulat)
SR EN 292-1:1996 Securitatea masinilor. Concepte de baza, principii generale de proiectare. Partea 1:
(Standard Anulat) Terminologie de baza, metodologie
SR EN 292- Securitatea masinilor. Concepte de baza, principii generale de proiectare. Partea 2: Principii si
2+A1:1998 (Standard conditii tehnice
Anulat)
SR EN 294:1997/ Securitatea masinilor. Distante de securitate pentru prevenirea patrunderii membrelor
AC:2004 (Standard superioare in zonele periculoase
Inlocuit)
SR EN 294:1997 Securitatea masinilor. Distante de securitate pentru prevenirea patrunderii membrelor
(Standard Inlocuit) superioare in zonele periculoase
SR EN 349+A1:2008 Securitatea masinilor. Distante minime pentru prevenirea strivirii partilor corpului uman
SR EN 349:1996 Securitatea masinilor. Distante minime pentru prevenirea strivirii partilor corpului uman
(Standard Inlocuit)
SR EN 349+A1:2008 Securitatea masinilor. Distante minime pentru prevenirea strivirii partilor corpului uman
ver.eng.
SR EN 414:2002 Securitatea masinilor. Reguli pentru elaborarea si prezentarea standardelor de securitate
ver.eng. (Standard
Anulat)
SR EN 418:1996 Securitatea masinilor. Echipament pentru oprirea de urgenta, aspecte functionale. Principii de
(Standard Inlocuit) proiectare
SR EN 457:1996 Securitatea masinilor. Semnale acustice de pericol. Conditii generale, proiectare si incercari
(Standard Inlocuit)
SR EN 547- Securitatea masinilor. Dimensiuni ale corpului uman. Partea 1: Principii de determinare a
1+A1:2009 ver.eng. dimensiunilor necesare deschiderilor destinate accesului corpului operatorului in masini

62 Legislatia in domeniul prevenirii riscurilor profesionale aplicabila in sectorul industriei alimentare

SR EN 547- Securitatea masinilor. Dimensiuni ale corpului uman. Partea 3: Date antropometrice
3+A1:2009 ver.eng.
SR EN 547- Securitatea masinilor. Dimensiuni ale corpului uman. Partea 1: Principii de determinare a
1+A1:2009 dimensiunilor necesare deschiderilor destinate accesului corpului operatorului in masini

13.140 Zgomotul si efectele sale asupra omului

Subgrupe ICS Denumire

SR EN ISO 140- Acustica. Masurarea izolarii acustice a cladirilor si a elementelor de constructii. Partea 18:
18:2007 ver.eng. Masurarea in laborator a zgomotului produs de ploaie pe elementele de constructie
SR EN ISO 389- Acustica. Zero de referinta pentru calibrarea echipamentelor audiometrice. Partea 2: Niveluri de
2:2002 ver.eng. referinta echivalente ale presiunii acustice de prag pentru casti de auditie cu tonuri pure si cu
insertie
SR EN ISO 389- Acustica. Zero de referinta pentru calibrarea echipamentelor audiometrice. Partea 7: Niveluri de
7:2002 ver.eng. referinta de prag in conditii de ascultare in camp liber si in camp difuz
(Standard Inlocuit)
SR EN ISO 389- Acustica. Zero de referinta pentru calibrarea echipamentelor audiometrice. Partea 7: Prag de
7:2006 audibilitate de referinta in conditii de ascultare in camp liber si in camp difuz
SR EN ISO 389- Acustica. Zero de referinta pentru calibrarea echipamentelor audiometrice. Partea 3: Niveluri de
3:2002 ver.eng. referinta echivalente ale fortei de prag pentru vibratori cu tonuri pure, si vibratori ososi
SR EN ISO 389- Acustica. Zero de referinta pentru calibrarea echipamentelor audiometrice. Partea 5: Niveluri
5:2007 ver.eng. echivalente de referinta ale presiunii acustice de prag pentru tonuri pure in domeniul de
frecventa de la 8 kHz pana la 16 kHz
SR EN ISO 389- Acustica. Zero de referinta pentru calibrarea echipamentelor audiometrice. Partea 4: Niveluri de
4:2002 ver.eng. referinta pentru zgomot de mascare de banda ingusta
SR EN ISO 389- Acustica. Zero de referinta pentru calibrarea echipamentelor audiometrice. Partea 6: Prag de
6:2007 ver.eng. audibilitate de referinta pentru semnale de incercare de scurta durata
SR EN ISO 389- Acustica. Zero de referinta pentru calibrarea echipamentelor audiometrice. Partea 9: Conditii de
9:2009 ver.eng. incercare preconizate pentru determinarea nivelurilor de prag auditive de referinta
SR EN ISO 389- Acustica. Zero de referinta pentru calibrarea echipamentelor audiometrice. Partea 1: Niveluri
1:2002 ver.eng. echivalente de referinta ale presiunii acustice de prag pentru casti de auditie cu tonuri pure,
supraaurale
SR EN ISO 389- Acustica. Zero de referinta pentru calibrarea echipamentelor audiometrice. Partea 5: Niveluri
5:2002 ver.eng. echivalente de referinta ale presiunii acustice de prag pentru tonuri pure in domeniul de
(Standard Inlocuit) frecventa de la 8 kHz pana la 16 kHz
SR EN ISO 389- Acustica in constructii. Zero de referinta pentru calibrarea echipamentelor audiometrice. Partea
8:2004 ver.eng. 8: Niveluri de referinta echivalente presiunii acustice de prag pentru casti de auditie cu tonuri
pure

Riscuri Profesionale Zero in Industria Alimentara 63

 SR EN ISO 389- Acustica. Zero de referinta pentru calibrarea echipamentelor audiometrice. Partea 7: Prag de
7:2006 ver.eng. audibilitate de referinta in conditii de ascultare in camp liber si in camp difuz
SR ISO 1996-3:1995 Acustica. Caracterizarea si masurarea zgomotului din mediul inconjurator. Partea 3: Aplicatii la
(Standard Anulat) limitele de zgomot

13.160 Vibratii, socuri si efectele lor asupra omului

Subgrupe ICS Denumire

SR CR 1030-1:2000 Vibratii mana-brat. Indicatii pentru reducerea riscului la vibratii. Partea 1: Metode tehnice pentru
proiectarea masinilor
SR CR 1030-2:2000 Vibratii mana-brat. Indicatii pentru reducerea riscului la vibratii. Partea 2: Masuri de prevenire la
locul de munca
SR EN 1032:2004 Vibratii mecanice. Incercarea masinilor mobile pentru determinarea valorii emisiei de vibratii
(Standard Inlocuit)
SR EN 1032:2003 Vibratii mecanice. Incercarea masinilor mobile pentru determinarea valorilor emisiei vibratiilor
(Standard Inlocuit) transmise corpului. Generalitati
SR EN 1032+A1:2009 Vibratii mecanice. Incercarea masinilor mobile pentru determinarea valorii emisiei de vibratii
ver.eng.
SR EN 1032:2003/ Vibratii mecanice. Incercarea masinilor mobile pentru determinarea valorilor emisiei vibratiilor
A1:2003 (Standard transmise corpului. Generalitati
Inlocuit)
SR EN 1032+A1:2009 Vibratii mecanice. Incercarea masinilor mobile pentru determinarea valorii emisiei de vibratii
SR EN 1033:2001 Vibratii mana-brat. Masurari in laborator ale vibratiilor la nivelul suprafetei de prindere a
(Standard Inlocuit) masinilor ghidate cu mana. Generalitati
SR ISO 2631-2:1997 Evaluarea expunerii umane la vibratiile globale ale corpului. Partea 2: Vibratii continue si induse
(Standard Anulat) de socuri in cladiri (1 Hz pana la 80 Hz)
SR ISO 2631-1:2001 Vibratii si socuri mecanice. Evaluarea expunerii umane la vibratii globale ale corpului. Partea 1:
Cerinte generale
SR ISO 2631-3:1997 Evaluarea expunerii umane la vibratiile globale ale corpului. Partea 3: Evaluarea expunerii la
(Standard Inlocuit) vibratii globale verticale ale corpului pe axa Z in domeniul de frecventa de la 0,1 Hz pana la 0,63
Hz
SR EN ISO 5349- Vibratii mecanice. Masurarea si evaluarea expunerii umane la vibratii transmise prin mana.
1:2003 Partea 1: Cerinte generale
SR EN ISO 5349- Vibratii mecanice. Masurarea si evaluarea expunerii umane la vibratii transmise prin mana.
2:2003 Partea 2: Indicatii practice pentru masurarea la locul de munca
SR ISO 5805:2000 Vibratii si socuri mecanice. Expunere umana. Vocabular

64 Legislatia in domeniul prevenirii riscurilor profesionale aplicabila in sectorul industriei alimentare

13.180 Ergonomie

Subgrupe ICS Denumire

SR EN 547- Securitatea masinilor. Dimensiuni ale corpului uman. Partea 2: Principii de determinare a
2+A1:2009 dimensiunilor necesare deschiderilor de acces
SR EN 547-1:2001 Securitatea masinilor. Dimensiuni ale corpului uman. Partea 1: Principii de determinare a
(Standard Inlocuit) dimensiunilor necesare deschiderilor destinate accesului corpului operatorului in masini
SR EN 547- Securitatea masinilor. Dimensiuni ale corpului uman. Partea 2: Principii de determinare a
2+A1:2009 ver.eng. dimensiunilor necesare deschiderilor de acces
SR EN 547-2:2001 Securitatea masinilor. Dimensiuni ale corpului uman. Partea 2: Principii de determinare a
(Standard Inlocuit) dimensiunilor necesare pentru deschiderile de acces
SR EN 547-3:2001 Securitatea masinilor. Dimensiuni ale corpului uman. Partea 3: Date antropometrice
(Standard Inlocuit)
SR EN 547- Securitatea masinilor. Dimensiuni ale corpului uman. Partea 1: Principii de determinare a
1+A1:2009 ver.eng. dimensiunilor necesare deschiderilor destinate accesului corpului operatorului in masini
SR EN 547- Securitatea masinilor. Dimensiuni ale corpului uman. Partea 3: Date antropometrice
3+A1:2009 ver.eng.
SR EN 547- Securitatea masinilor. Dimensiuni ale corpului uman. Partea 1: Principii de determinare a
1+A1:2009 dimensiunilor necesare deschiderilor destinate accesului corpului operatorului in masini
SR EN 547- Securitatea masinilor. Dimensiuni ale corpului uman. Partea 3: Date antropometrice
3+A1:2009
SR EN 563+AC:2001/ Securitatea masinilor. Temperaturi ale suprafetelor care pot fi atinse. Date ergonomice pentru
AC:2004 (Standard stabilirea valorilor limita ale temperaturii suprafetelor fierbinti
Anulat)
SR EN 614-2:2003 Securitatea masinilor. Principii ergonomice de proiectare. Partea 2: Interactiuni intre proiectarea
(Standard Inlocuit) masinilor si a sarcinilor de munca
SR EN 614- Securitatea masinilor. Principii ergonomice de proiectare. Partea 2: Interactiuni intre proiectarea
2+A1:2009 ver.eng. masinilor si a sarcinilor de munca
SR EN 614-1:1997 Securitatea masinilor. Principii ergonomice de proiectare. Partea 1: Terminologie si principii
(Standard Inlocuit) generale
SR EN 614- Securitatea masinilor. Principii ergonomice de proiectare. Partea 2: Interactiuni intre proiectarea
2+A1:2009 masinilor si a sarcinilor de munca

Riscuri Profesionale Zero in Industria Alimentara 65

 Recapitularea activitatilor UE in principalele domenii
privind Securitatea si Sanatatea la locul de munca

Domeniul de aplicare Directiva

Locuri de munca
Echipamente de lucru
Echipamente individuale de
protectie (EIP)
Manipularea manuala a
incarcaturilor care prezinta
riscuri
Echipamente cu ecran de
vizualizare
Dispozitii minime de
semnalizare in vederea
Securitatii si Sanatatii la locul speciala in sensul articolului articolul 16, alineatul 1, din Directiva 89/391/CEE)
de munca
Categorii de lucratori
Lucratoarea insarcinata, care Directiva 92/85/CEE a Consiliului, din 19 octombrie 1992, privind introducerea de
a nascut de curand sau care masuri pentru promovarea imbunatatiri Securitatii si Sanatatii la locul de munca in cazul
alapteaza
Lucratori care desfasoara o
activitate independenta
Raport de munca temporara
Tineri
Directiva 89/654/CEE a Consiliului, din 30 noiembrie 1989, privind cerintele minime de
Securitate si Sanatate la locul de munca (prima Directiva specifica in sensul articolului
16, alineatul 1, din Directiva 89/391/CEE);
Directiva 89/655/CEE a Consiliului, din 30 noiembrie 1989, privind cerintele minime
de Securitate si Sanatate pentru folosirea de catre lucratori a echipamentului de lucru
la locul de munca (a doua Directiva specifica in sensul articolului 16, alineatul 1, din
Directiva 89/391/CEE);
Directiva 89/656/CEE a Consiliului, din 30 noiembrie 1989, privind cerintele minime de
Securitate si Sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de
protectie la locul de munca (a treia Directiva speciala in sensul articolului 16, alineatul 1,
din Directiva 89/391/CEE);
Directiva 90/269/CEE a Consiliului, din 29 mai 1990, privind cerintele minime de
Securitate si Sanatate pentru manipularea manuala a incarcaturilor care prezinta riscuri
pentru lucratori si, in special, de producere a unor afectiuni dorso-lombare, (a patra
Directiva speciala in sensul articolului 16, alineatul 1, din Directiva 89/391/CEE);
Directiva 90/270/CEE a Consiliului, din 29 mai 1990, privind cerintele minime de
Securitate si Sanatate referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare (a
cincea Directiva speciala in sensul articolului 16, alineatul 1, din Directiva 89/391/CEE);
Directiva 92/58/CEE a Consiliului, din 24 iunie 1992, privind cerintele minime de
semnalizare in vederea Securitatii si Sanatatii la locul de munca (a noua Directiva
lucratoarelor insarcinate, care au nascut de curand sau care alapteaza (a zecea Directiva
specifica in sensul articolului articolul 16, alineatul 1, din Directiva 89/391/CEE);
Recomandarea 2003/134/CE a Consiliului privind imbunatatirea protectiei Securitatii si
Sanatatii la locul de munca pentru lucratorii care desfasoara o activitate independenta.
Directiva 91/383/CEE a Consiliului, din 25 iunie 1991, de completare a masurilor
destinate sa promoveze imbunatatirea Securitatii si Sanatatii la locul de munca in cazul
lucratorilor care au un raport de munca pe durata determinata sau un raport de munca
temporara.
Directiva 94/33/CE a Consiliului, din 22 iunie 1994, privind protectia tinerilor la locul de
munca.

66 Legislatia in domeniul prevenirii riscurilor profesionale aplicabila in sectorul industriei alimentare

Lucratori in industria
extractiva de foraj
Lucratori in industria
extractiva de suprafata sau
in subteran
Munca la bordul vaselor de
pescuit Securitate si Sanatate in munca la bordul vaselor de pescuit
Agenti fizici
Medii explozive
Vibratii
Zgomot
Campuri electromagnetice
Radiatii optice artificiale Directiva 2006/25/CE a Parlamentului European si a Consiliului, din 5 aprilie 2006,
Agenti chimici
Riscuri legate de prezenta
agentilor chimici la locul de
munca
Directiva 92/91/CEE a Consiliului, din 3 noiembrie 1992, privind cerintele minime de
imbunatatire a protectiei Securitatii si Sanatatii lucratorilor din industria extractiva de
foraj (a unsprezecea Directiva specifica in sensul articolului articolul 16, alineatul 1, din
Directiva 89/391/CEE);
Directiva 92/104/CEE a Consiliului, din 3 decembrie 1992, privind cerintele minime
pentru imbunatatirea protectiei Securitatii si Sanatatii lucratorilor din industria extractiva
de suprafata sau in subteran (a doisprezecea Directiva speciala in sensul articolului
articolul 16, alineatul 1, din Directiva 89/391/CEE);
Directiva 93/103/CE a Consiliului, din 23 noiembrie 1993, privind cerintele minime de
(a treisprezecea Directiva specifica in sensul articolului articolul 16, alineatul 1, din
Directiva 89/391/CEE);
Directiva 1999/92/CE a Parlamentului European si a Consiliului, din 16 decembrie 1999,
privind cerintele minime pentru imbunatatirea protectiei securitatii si sanatatii lucratorilor
expusi unui potential risc in medii explozive
(a cincisprezecea Directiva specifica in sensul articolului articolul 16, alineatul 1, din
Directiva 89/391/CEE a Consiliului);
Directiva 2002/44/CE a Parlamentului European si a Consiliului, din 25 iunie 2002,
privind cerintele minime de Securitate si Sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la
riscurile generate de agenti fizici (vibratii) (a saisprezecea Directiva specifica in sensul
articolului articolul 16, alineatul 1, din Directiva 89/391/CEE) - Declaratia comuna a
Parlamentului European si a Consiliului;
Directiva 2003/10/CE a Parlamentului European si a Consiliului, din 6 februarie 2003,
privind cerintele minime de Securitate si Sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la
riscuri generate de agenti fizici (zgomot) (a saptesprezecea Directiva specifica in sensul
articolului articolul 16, alineatul 1, din Directiva 89/391/CEE);
Directiva 2004/40/CE a Parlamentului European si a Consiliului, din 29 aprilie 2004,
privind cerintele minime de Securitate si Sanatate referitoare la expunerea lucratorilor
la riscuri generate de agenti fizici (campuri electromagnetice) (a optsprezecea Directiva
speciala in sensul articolului articolul 16, alineatul 1, din Directiva 89/391/CEE);
privind cerintele minime de Securitate si Sanatate referitoare la expunerea lucratorilor
la riscurile generate de agenti fizici (radiatii optice artificiale) (a nouasprezecea Directiva
specifica in sensul articolului articolul 16, alineatul 1, din Directiva 89/391/CEE)
Directiva 98/24/CE a Consiliului din 7 aprilie 1998 privind protectia Securitatii si Sanatatii
lucratorilor impotriva riscurilor legate de prezenta agentilor chimici la locul de munca (a
paisprezecea Directiva speciala in sensul articolului articolul 16, alineatul 1, din Directiva
89/391/CEE);
Riscuri Profesionale Zero in Industria Alimentara 67
 Agenti cancerigeni
Expunerea la agenti
cancerigeni sau mutageni la
locul de munca
Azbest
Agenti biologici
Factori psihosociali
Ergonomie
68 Legislatia in domeniul prevenirii riscurilor profesionale aplicabila in sectorul industriei alimentare
Directiva 2004/37/CE a Parlamentului European si a Consiliului, din 29 aprilie 2004,
privind protectia lucratorilor impotriva riscurilor legate de expunerea la agenti cancerigeni
sau mutageni la locul de munca (a sasea Directiva specifica in sensul articolului articolul
16, alineatul 1, din Directiva 89/391/CEE a Consiliului) (Versiune codificata) (Text cu
relevanta pentru SEE);
Directiva Consiliului din 19 septembrie 1983 privind protectia lucratorilor impotriva
riscurilor legate de expunerea la azbest la locul de munca (a doua Directiva speciala in
sensul articolului 8 al Directivei 80/1107/CEE) (83/477/CEE)
Directiva 2000/54/CE a Parlamentului European si a Consiliului, din 18 septembrie 2000,
privind protectia lucratorilor impotriva riscurilor legate de expunerea la agenti biologici la
locul de munca (a saptea Directiva specifica in sensul articolului articolul 16, alineatul 1,
din Directiva 89/391/CEE)
Problemele de ordin psihosocial de la locul de munca, precum stresul, violenta si
hartuirea, sunt cunoscute pentru efectul considerabil pe care il au asupra bunastarii
sociale si asupra productivitatii in munca.
Strategia comunitara in domeniul Securitatii si Sanatatii la locul de munca 2007-2012
desemneaza in mod explicit chestiunile psihosociale ca factori esentiali la locul de
munca, pe langa sprijinirea implementarii unei culturi orientate spre prevenire, a carei
prioritate consta in sanatatea mentala la locul de munca. Strategia are ca obiectiv
realizarea unei evaluari a acordului-cadru european.
Diferite Directive Europene se refera in mod direct si specific la riscurile ergonomice care
par sa cauzeze probleme musculare, in special:
- Directiva privind vibratiile 2002/44/CE,
- Directiva privind manipularea manuala a incarcaturilor care prezinta riscuri 90/269/CEE,
- Directiva privind echipamentele cu ecran de vizualizare 90/270/CEE
Situatia Globala a sectorului agrar in
materie de Riscuri Profesionale:
Conform rapoartelor prezentate la congrese si conferinte
internationale recente de catre expertii in domeniul
Securitatii si Sanatatii, munca in agricultura pare a fi mult
mai periculoasa decat in alte sectoare. De fapt, cam 170.000
de lucratori din agricultura mor in fiecare an in lume datorita
riscurilor profesionale. Pe de alta parte, din restul lucratorilor
in agricultura, cateva milioane sufera leziuni sau otraviri
cauzate de pesticide si de produsele chimice utilizate in
agricultura.
Indicii de mortalitate in agricultura au fost ridicati in ultimii
10 ani, aflandu-se intr-un contrast evident cu ceea ce s-a
petrecut in alte sectoare periculoase, cum este cazul
mineritului si al constructiilor, unde s-au inregistrat scaderi
ale indicelui de mortalitate.
In cazul tarilor in curs de dezvoltare acest indice de
mortalitate este foarte ridicat, datorita unei formari deficiente
si unui sistem de securitate inadecvat.
De asemenea, nu trebuie sa uitam ca munca agricola implica
de obicei multe dificultati:
ŠŠ Utilizarea de multiple tehnologii in unele medii foarte dife-
rite care variaza de la o agricultura comerciala foarte meca-
nizata la o agricultura de subzistenta in mici exploatari.
ŠŠ Dispersia fortei de munca in regiuni indepartate, in care
serviciile de sanatate si mijloacele de comunicare sunt de-
ficiente.
ŠŠ O mare varietate de sarcini pe care le duc la indeplinire
lucratorii agricoli, in special in micile exploatatii, unde in ge-
neral se utilizeaza un echipament inadecvat.
ŠŠ Factori ambientali diversi, cum ar fi munca in aer liber in
conditii meteorologice foarte adverse.
ŠŠ O aplicare a tehnicilor de securitate mai putin eficienta in
comparatie cu industria.
Cele mai mari riscuri pentru lucratorii din agricultura
provin din:
ŠŠ Unelte manuale si, in special, cele ascutite, care pot pro-
duce leziuni prin taiere.
ŠŠ Utilaje agricole. Mai mult de o treime din cauzele de de-
ces datorate accidentelor de munca, inregistrate in agricultu-
ra mondiala, au legatura cu utilizarea tractoarelor.
ŠŠ Expunerea la pesticide si alte substante agrochimice. In
unele tari ajunge sa cauzeze 14% din totalul leziunilor pro-
fesionale inregistrate in sectorul agrar si 10% din decese.
Tarile in curs de dezvoltare consuma peste 20% din produc-
tia mondiala de substante agrochimice, care sunt responsa-
bile pentru 70% din totalul cazurilor de otravire acuta, adica,
peste 1,1 milioane de cazuri. Conform OMS, exista anual in
lume 40.000 de cazuri de deces prin otravire cu pesticide.
Dezvoltarea tehnica a sectorului agrar a fost remarcabila
de-a lungul acestui secol, si, in special, in evolutia utilajelor
de lucru, ceea ce a presupus o crestere spectaculoasa a
productivitatii agrare. Acest lucru a avut ca efect negativ
aparitia unei noi categorii de riscuri profesionale, care pana
acum au fost straine acestui domeniu.
In continuare, vor fi abordate riscurile comune tuturor
masinilor, cele care pot fi produse de toate masinile, fara a
trata riscurile concrete.
Cerintele minime de Securitate si Sanatate pentru folosirea
de catre lucratori a echipamentelor de lucru sunt cuprinse in
Directivele 89/655/CEE si 95/63/CE.
Aceste Directive au fost transpuse in codul juridic spaniol de
legi prin Decretul Regal 1215/1997.
Se aplica la orice echipament de lucru, indiferent daca este
nou achizitionat sau nu.
Masuri de protectie si prevenire definite in DR 1215/1997
In primul rand ne referim la organul de actionare care
consta intr-un mecanism mecanic, electric sau mixt, prin
manevrarea caruia se comanda si se regleaza functionarea
unei masini sau a unei parti a acesteia.
Riscuri Profesionale Zero in Industria Alimentara 69
 Nivelul sau de complexitate este foarte variat si, de exemplu,
volanul unui tractor actioneaza doar directia acestuia. Fara
indoiala, mecanismul de comanda al unui utilaj forestier
controleaza pana la treizeci de actiuni diferite ale acestuia.

Organele de actionare sunt responsabile pentru functionarea

masinii, de aceea orice eroare de manevrare poate avea
consecinte dezastruoase. Unul dintre riscurile cele mai
relevante asociate organelor de actionare rezulta din
urmatoarele situatii:
ŠŠ Intreruperea accidentala a functionarii masinii: Se trece
la verificarea situatiei fara oprirea prealabila a masinii astfel
incat masina isi reia activitatea la fel de brusc cum s-a si
oprit.
ŠŠ Actionarea accidentala a organului de comanda. Din cau-
za neatentiei sau a unei alunecari, se actioneaza un buton
care pune in miscare masina.

Zonele de risc comune masinilor agricole si zonele de lucru:

8. Angrenaje.
9. Puncte de infasurare.
10. Profile de taiere si zone de forfecare.
11. Zone de strivire.
12. Puncte de tragere.
13. Elemente cu inertie.
14. Proiectii.
15. Puncte cu energie acumulata unde elementele principa-
le sunt arcurile, sistemele hidraulice, aerul comprimat sau
apa sub presiune.
16. Electrocutare.
17. Alunecari si caderi.
18. Supraefort.

70 Legislatia in domeniul prevenirii riscurilor profesionale aplicabila in sectorul industriei alimentare

11. Bibliografie

Linkuri web ale OIM

   http://www.ilo.org/global/lang--es/index.htm
   Programul Safework: http://www.ilo.org/safework/lang--es/index.html
   http://www.ilocis.org/en/contilo.html
   Plan de actiune pentru atingerea unui grad inalt de ratificare si de aplicare efectiva a instrumentelor de Securitate si
Sanatate la locul de munca (Conventia nr. 155, Protocolul sau din 2002 si Conventia sa nr.187): http://www.ilo.org/global/
standards/WCMS_125637/lang--es/index.html
   Global Strategy on Occupational Safety and Health: Conclusions adopted by the International Labour Conference at its
91st Session 2003: http://www.ilo.org/safework/info/publications/lang--en/WCMS_107535/index.html
   Raportul III (1B): Studiu general al Conventiei privind Securitatea si Sanatatea lucratorilor, 1981 (nr. 155), al Recoman-
darii privind Securitatea si Sanatatea lucratorilor, 1981 (nr. 164) si al Protocolului din 2002 al Conventiei privind Securita-
tea si Sanatatea lucratorilor: http://www.ilo.org/wcmsp5/groups/public/---ed_norm/---relconf/documents/meetingdocument/
wcms_103489.pdf
   Organele de control ale OIM: Organisation Internationale du Travail, Centrul International de Formare al OIM, Turin:
www.plades.org.pe/.../organos_control_oit_23Abr.pdf
   Directive privind sistemele de Management al Securitatii si Sanatatii la locul de munca ILO-OSH 2001, Organizatia
Internationala a Muncii, Geneva: www.ilo.org/public/libdoc/ilo/2001/101B09_287_span.pdf

Linkuri la pagina web a Uniunii Europene

   Comisia Europeana: http://ec.europa.eu/about/ds_es.htm

   Directia Generala pentru Munca (Securitate si Sanatate la locul de munca) :http://ec.europa.eu/social/main.
jsp?catId=148&langId=es
   Comunicatul Comisiei Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Economic si Social European si Comitetului
Regiunilor privind aplicarea practica a dispozitiilor Directivelor privind Securitatea si Sanatatea la locul de munca 89/31(Di-
rectiva cadru), 89/654 (Locuri de munca), 89/655 (Echipamente de lucru), 89/656 (Echipamente individuale de protectie),
90/269 (Manipularea manuala a incarcaturilor) y 90/270 (Ecrane de vizualizare): http://eur-lex.europa.eu/smartapi/cgi/
sga_doc?smartapi!celexplus!prod!DocNumber&lg=es&type_doc=COMfinal&an_doc=2004&nu_doc=62
   Parlamentul European: http://www.europarl.europa.eu/
   Comisia Fortelor de Munca si Protectiei Sociale: http://www.europarl.europa.eu/activities/committees/homeCom.
do?language=ES&body=EMPL
   Agentia europeana pentru Securitate si Sanatate in Munca: http://osha.europa.eu/es/front-page:
   EUROFOUND: http://www.eurofound.europa.eu/
   EURO–LEX (legislatia europeana): http://eur-lex.europa.eu/es/index.htm

Linkuri web internationale

   Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS): http://www.who.int/es/index.html

Riscuri Profesionale Zero in Industria Alimentara 71

 Monitorul Oficial al Romaniei

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

Surse internet:
   http://ec.europa.eu/enterprise/sectors/food/index_ro.htm
   http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/statistics/search_database
   http://www.gandul.info/financiar/romanii-mananca-si-beau-mai-putin-cu-10-industria-alimentara-produce-someri-in-pas-
cu-restrangerea-consumului-sindicatele-se-asteapta-la-cresterea-importurilor-si-la-scumpiri-6882969
   http://ec.europa.eu/health-eu/my_environment/at_work/index_en.htm
   http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/health/health_safety_work/data/database
   http://ec.europa.eu/social/main.jsp?langId=en&catId=22
   http://www.mmuncii.ro/ro/articole/0000-00-00/documente-cheie-249-articol.html
   http://osha.europa.eu/en/sector/agriculture
   http://osha.europa.eu/en/publications/reports/?b_start:int=0&-C=
   http://www.ciaa.eu/asp/documents/brochures.asp
   http://www.recolta.eu/rubrica/industria-alimentara/page/9/?nomo=true
   http://www.ziare.com/cautare/industria+alimentara
   http://www.euro.who.int/en/where-we-work/member-states/romania/publications2
   http://www.who.int/countries/rou/en/
   http://www.ispt.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=27&Itemid=41
   http://www.cpss.ro/index.html/publications/sectionID_2/Public/health.html
   http://www.eurohealthnet.eu/index.php?option=com_content&task=blogcategory&id=182&Itemid=221
   http://www.eurohealthnet.eu/index.php?option=com_content&task=blogcategory&id=202&Itemid=244
   http://www.enwhp.org/workplace-health-promotion.html
   http://www.enwhp.org/european-toolbox.html
   http://www.ms.ro/?pag=57
   http://www.protectiamuncii.ro/ro/statistics
   http://www.eurofound.europa.eu/ewco/cc/fs_romania.htm
   http://www.protectiamuncii.ro/ro/publications/publicatii_agentie.shtml
   http://www.protectiamuncii.ro/ro/topics/sectors/agriculture
   http://www.protectiamuncii.ro/ro/topics/sectors/horeca/accident_prevention.html
   http://ec.europa.eu/health-eu/my_environment/at_work/index_ro.htm
   http://www.eurofound.europa.eu/ewco/2008/04/RO0804019I.htm
   http://www.mmuncii.ro/en/statistical-bulletin-190-view.html
   http://www.inspectiamuncii.ro/ssmimm/p1e.html
   http://www.inspectmun.ro/RAPORT%20ANUAL/raport%20anual.html
   http://www.ilo.org/dyn/cisdoc/index_html?p_lang=e
   http://laborsta.ilo.org/STP/guest

72 Legislatia in domeniul prevenirii riscurilor profesionale aplicabila in sectorul industriei alimentare

   http://www.ilo.org/dyn/natlex/natlex_browse.country?p_lang=en&p_country=ROM
   http://www.incsmps.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=28&Itemid=43
   http://www.evz.ro/detalii/stiri/vinul-romanesc-o-industrie-de-500-de-milioane-de-euro-842775.html
   http://www.standard.money.ro/articol_556/profit_dublu_la_karom_drinks__anul_trecut.html
   http://www.standard.money.ro/articol_77908/criza_alimentara_continua_sa_i_afecteze_pe_cei_mai_saraci__atentio-
neaza_banca_mondiala.html
   http://www.zf.ro/companii/industria-alimentara-in-2015-investitorii-straini-se-vor-uita-mai-atent-la-romania-si-vor-iesi-la-
cumparaturi-5490603/
   http://www.zf.ro/burse-fonduri-mutuale/cumparatorii-de-actiuni-la-producatori-de-ulei-sau-carne-protejati-de-scumpirea-
produselor-8273469
   http://www.zf.ro/search?search=search-zf&q=industria+alimentara
   http://www.gandul.info/news/harta-alimentelor-in-romania-unde-se-gaseste-cea-mai-ieftina-mancare-7933888
   http://osha.europa.eu/ro/organisations/osh_strategies
   http://www.arssm.ro/
   http://www.inspectmun.ro/Legislatie/LegislatieC/legislatiec.html
   http://www.securitatea-muncii.ro/instructiuni-proprii-ssm
   http://www.scritube.com/economie/asigurari/ISTORICUL-EVOLUTIEI-SISTEMELOR646231813.php
   http://sanatatesisecuritateinmunca.webgarden.ro/menu/s-s-m-scurt-istoric
   http://www.asro.ro

Riscuri Profesionale Zero in Industria Alimentara 73

Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
Produs in cadrul proiectului: Adaptabilitatea firmelor si muncitorilor din industria
alimentara din Romania la Normativa de Siguranta si Sanatate la locul de munca
Editat sub egida: Federatia Nationala a Sindicatelor din Industria Alimentara
Continutul acestui material nu reprezinta in mod obligatoriu pozitia oficiala a Uniunii
Europene sau a Guvernului Romaniei.

© 2010-2013 FSIA. Toate drepturile rezervate. www.riscurizero.ro