Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Anul II
Hematologia este ramura medicinei interne care se ocupa cu sangele, organele care il
produc si bolile acestuia.
Hematologia include studiul etiologiei, diagnosticarii, tratarii, identificarii posibilelor
complicatii si profilaxia bolilor sangvine.
Bolile sangvine afecteaza producerea sangelui si sau componentele acestuia, cum ar fi
celulele sangvine(hematii,trombocite, leucocite)hemoglobina, proteinele sangvine,
mecanismele coagularii.
Singele este un tesut lichid care reprezinta 6-8 % din greutatea corporala.
Componentele sângelui sunt:elemente figurate(celule functionale mature) si plasma
sanguina( mediul lichid in care circula elementele figurate)
Exista trei tipuri de elemente figurate, ele reprezentand 45% din volumul sangvin:
- globulele rosii(hematii sau eritrocite)
- globulele albe( leucocitele)
- plachetele sangvine( trombocitele)
Hematiile:
- numarul lor variaza intre 4,5-5milioane/mm3
- scaderea numarului lor este intalnita in anemii
- cresterea nuamarului lor este intalnita in poliglobulii
- componenta esentiala a eritrocitelor este hemoglobina, a carei functie principala este
transportul O2 catre tesuturi si CO2 catre organele excretoare, de asemena mentin
echilibrul acido-bazic
Leucocitele:
- au rol in apararea organismului de infectii
- numarul lor variaza intre 5.000-8.000/mm3
- cresterea numarului lor se numeste leucocitoza, se intalneste in infectii
- scaderea numarului se numeste leucopenie , se intalneste in cazul bolii Hodgkin, dupa
expuneri la raze X, la batrani etc.
Trombocitele:
intervin in procesul de hemostaza, favorizand mecanismele de oprire a hemoragiei
numarul lor variaza intre 150000-300000/mm3
Cresterea numarului lor se numeste trobocitemie sau trombocitoza
Scaderea numarului lor se numeste trombocitopenie
Functiile sangelui
1
Functie respiratorie –transporta O2 de la plamani la tesuturi si CO2de la tesuturi la
plamani
Functie nutritiva- transporta substante nutritive din alimente la diferite tesuturi
Functie de excretie- transporta metaboliti spre organele de excretie de unde sunt
eliminati in mediul inconjurator
Functie de termoreglare- transporta caldura de la organele interne spre suprafata
corpului, de unde se transmite in mediul inconjurator
Functia de aparare a organismului
Reglarea functiilor si asigurarea unitatii organismului- alaturi de sistemul nervos
sangele reprezinta o cale de legatura directa intre structurile organismului, asigurand
nu doar transportul unor substante reglatoare , dar si functionarea coordonata a
acestora
2
educaţia populaţiei pentru a avea o alimentaţie completă, cu
Măsuri de şi zarzavaturi proaspete şi carne în cantitate suficientă
prevenire primară administrarea fierului la gravide în a doua parte a sarcinii şi,
asemenea, la pacienţii cu gastrectomie, pentru prevenirea anemie
tratarea parazitozelor intestinale (ascaridioză, giardoza)
prevenirea accidentelor care produc lezări ale vaselor şi, deci
hemoragii acute
acordarea de sfaturi genetice pentru pacienţii cu hemofilie
Functia hemostatica
Hemostaza este un mecanism care permite oprirea hemoragiei in cazul lezarii
vaselor. Intervin factori vasculari( vasoconstrictie) trombocitari si plasmatici.
3
MĂSURI PENTRU PREVENIREA BOLILOR HEMATOLOGICE
HEMATOLOGICE
Astenie intensă
- sugerează o leucoză
Scădere
exagerată în - în procesele neoplazice
greutate
Modificări de paliditate în anemii
coloraţie şi hipercoloratie, facies vulturos,rosiatic, ceanotic în poliglobulie
integritate a tegumente uscate, unghii şi păr fiabile; prezenţa ulceraţiilor în
tegumentelor anemiile cronice
prezenţa elementelor purpurice în diatezele hemoragice
ragade(fisuri ale comisurii bucale) in anemia feripriva
Splenomegalie
întâlnită în boala Hodgkin
întâlnită în leucemia cronică
4
Peteşii, peteşiile sunt hemoragii subtegumentare sau submucoase; se
echimoze manifestă sub forma unor pete roşii violacee, care nu dispar la
presiune
echimozele sunt hemoragii subtegumentare, rotunde sau
lenticulare, mai mari, care, de asemenea, nu dispar la presiune
aceste elemente sunt întâlnite în sindroamele hemoragipare
HEMATOFORMATOARE
Examene de
examenul sângelui:
5
pentru explorarea seriei roşii:
numărarea hematiilor, hematocrit, hemoglobină(se recoltează prin
puncție venoasă 2ml sânge pe anticoagulant EDTA) ,
-numărarea reticulocitelor ( se recoltează prin puncție capilară),
-stabilirea rezistenţei globulare (apreciază fragilitatea eritrocitelor,
se recoltează prin puncție venoasă 5-6 ml de sânge pe 5-10 perle de
sticlă VN=0,42-0,34%),
-electroforeza hemoglobinei(procedeu de separare util identificării
formelor anormale ale Hb.),
-sideremia,(pt.măsurarea cantității de fier)
- bilirubinemiaeste o analiză biochimică
pentru explorarea funcţiei de coagulare:
-numărarea trombocitelor, fibrinemiei,
-T.S.=timp de sângerare este timpul scurs din momentul înțepării
lobului urechii sau pulpei degetului până la oprirea sângerăriiV.N=2-4
min.),
T.C.=timp de coagulare,este timpul scurs de la recoltarea
sângelui(punere pe lamă) până la coagularea lui V.N5-8 min),
-timp de coagulare Lee-White=timpul scurs de la recoltarea
sângelui și coagularea lui, Se recoltează prin puncție venoasă,după
care se introduce eprubeta într-un aparat special,se citește valoarea
timpului afișată electronic VN=6-12min,
-timp de protrombină,
-test Coombs, se recoltează prin puncție venoasă fără anticoagulant
pentru determinarea de anticorpi izoimunizanți incompleți în caz de
anemie hemolitică a nou-născutului
- timp Quick=se recoltează prin puncție venoasă 4,5 ml.de sânge pe 0,5
ml.oxalat de potasiuVN=12-14 sec.,
-timp Howell=se recoltează 4,5 ml sânge prin puncție venoasă pe 0,5
ml oxalat de potasiuVN=1-2min.
-V.S.H.=viteza de sedimentarea a hematiilor, se recoltează prin puncție
venoasă 1,6 ml sânge pe 0,4 ml citrat de sodiu VN bărbați=1-10mm/h
VN femei=2-13mm/h
proteinemia
examenul materiilor fecale:
examenul parazitologic (pentru ascaridioză, giardloză)
reacția Adler.
examenul urinei
pentru evidenţierea hematuriei microscopice
pentru evidenţierea hemoglobinuriei nocturne
examenul s ucului g astric:
pentru determinarea chimismului gastric (hipo- şi anaciditatea
gastrică sunt cauze de anemie)
pentru reacţia Adler.
6
Testul Rumpel- - probă pozitivă, când apar aproximativ 15 peteşii sub nivelul de
aplicare a manşetei pneumatice.
Leede - apreciază fragilitatea capilară
2. Puncția ganglionară
7
Definiţie. Puncţia stemală reprezintă crearea unei comunicări între mediul extern şi zona
spongioasă a sternului, străbătând stratul său cortical, prin intermediul unui ac special
Rohr sau trocar.
Scop:- explorator - recoltarea măduvei pentru examinare, în vederea stabilirii structurii,
compoziţie şi pentru studierea elementelor figurate ale sângelui în diferite faze ale
dezvoltării lor.
terapeutic — recoltarea măduvei de la persoane sănătoase în vederea
transfuzării sale la un pacient.
Indicatii: boli hematologice anemii aplastice, leucemii, mielom multiplu.
Locul puncţiei: manubriul sau corpul sternului.
Materiale necesare:
-materiale pentru protecţia patului;
-materiale pentru dezinfecţie: alcool iodat;
-instrumentar şi materiale sterile: ace de puncţie Rohr sau Klima, seringi de10-
20ml, ace şi seringă pentru anestezia locală, pense, tampoane, comprese, câmp
chirurgical, mănuşi,
-alte materiale: sticlă de ceasornic, lame de microscop;
-anestezice, ser fiziologic, soluţii perfuzabile şi alte medicamente recomandate în
cazul puncţiei terapeutice;
-ser fiziologic steril, încălzit la temperatura corpului.
Pregătirea pacientului:
-psihică: -se informează cu privire la necesitatea puncţiei, se încurajează pacintul
explicându- i că se va înlătura durerea prin anestezie ; se ia consimţământul în scris.
-fizică:
-se controlează, în preziua puncţiei, T.S., T.C. şi T.Q.
-se aşează în poziţia adecvată locului de puncţie: decubit dorsal cu toracele
puţin ridicat, pe un plan dur.
-se rad pilozităţile, se dezinfectează cu alcool iodat locul de puncţie pe o arie
mare decât sternul.
Tehnica execuţia : puncţia se face de către medic ajutat de una sau două asistente.
Rolul asistentei:
8
-aşează pacientul în poziţie corespunzătoare;
-pregăteşte locul puncţiei: spălarea regiunii, raderea pilozităţilor, degresare,
badijonare cu alcool iodat;
-serveşte medicul cu materialele necesare; menţine pacientul în poziţie fixă şi îl
supraveghează.
După terminarea puncţiei, asistenta dezinfectează locul prin badijonare cu alcool
iodat, apoi face compresiune cu un tampon steril, aplică comprese sterile pe locul
puncţiei pe care le fixează cu leucoplast. îmbracă apoi pacientul, îl aşează comod în pat,
îi supraveghează starea generală şi funcţiile vitale, pansamentul.
Din produsul recoltat asistenta efectuează frotiuri pe lame de sticlă, se
etichetează şi se trimite la laborator.
Accidente :
tardive: hematoame, infecţii ale osului (osteomielită).
Îngrijiri după puncţie : - repaus la pat cel puţin 3 ore, monitotrizarea funcţiilor vitale,
administrare de antalgice, supravegherea şi aseptizarea plăgii.
Explorarea splinei
Puncţia splenică
-este indicată în Splenomegalie, în boli ale sistemului
reticulohistiocitar;
-este efectuată de medic ajutat de asistentă;
Scop- explorator
Rolul asistentei:
-pregătirea materialelor;
-pregătirea bolnavului: psihică; fizică: pregătirea locului;
-în timpul puncţiei menţine poziţia bolnavului (decubit dorsal cu capul uşor
ridicat) şi îl supraveghează.
Contraindicaţii: bolnavii cu suspiciuni de chist hidatic.
9
Endoscopia splenică
se face prin laparoscopie abdominală
Scintigrama splinei
este efectuată la laboratorul de izotopi radioactivi de către personal specializat;
se injectează coloizi radioactivi (99mTc) I.V. şi se înregistrează scintigrama ;
scop: explorator şi pentru depistarea metastazelor ;.
Alte investigaţii:
Rdf. toracică, Echografie abdominală, Echo, splenică.
ANEMIILE ŞI POLIGLOBULIILE
Anemia reprezintă scăderea numărului de hematii şi/sau a hemoglobinei.
Anemiile se pot produce:
1. Prin pierdere de hematii:
- Anemii posthemoragice -hemoragii externe sau interne prin traumatisme,
-hemoragii digestive(melenă,hematemeză)
-genitale(metroragii,menoragii,menometroragii)
-pulmonare (hemoptizii)
- Anemii hemolitice= sunt stări patologice în care distrugerea hematiilor depășește
capacitatea de refacere a hematiilor (anemia hemolitică a nou-născutului şi prin
incompatibilitatea de sânge în sistemul AOB)
2. Prin insuficienţă de producerea hematiilor şi hemoglobinei
- Anemia feriprivă (prin lipsă de fier)
- Anemia Birrmer -anemie cronică datorată atrofie mucoasei gastrice, cu dispariția
factorului intrinsec, care antrenează o tulburare de resorbție a Vit B12.
Poliglobuliile sunt boli caracterizate prin hiperplazia sistemului eritropoetic.(creșterea
numărului hematiilor și hemoglobinei în sângele periferic.)
10
Anemia acuta
Obiective
- pacientul să prezinte respirație și circulație adecvată
vârstei
11
Anemia cronica
- corectare
- tratarea cauzei
Obiective
- stimularea poftei de mâncare
- pacientul să-și mențină tegumentele integre și normal
colorate
- să se înlăture riscurile complicațiilor
12
Poliglobulie
Probleme
-alterarea respiratiei si circulatiei
-intoleranta la activitate fizica
-tulburari de vedere, auz
-alterarea integritatii mucoaselor si tegumentelor
-risc de hemoragie - epistaxis, hemoptizie, HDS (când
circulația sangvină se îngreunează)
Obiective
-pacientul sa prezinte respiratie si circulatie adecvata varstei
- pacientul sa afirme starea de bine fizica si psihica
-pacientul sa-si mentina tegumentele integre, normal colorate
- pacientul sa poata comunica eficient la nivel afectiv si
senzorial
- sa se inlature riscul complicațiilor
13
leucozic ia locul seriei rosii si numai are cine forma hematii; apar si tulburari de
coagulare.
Leucemia acuta
- debut insiduios
Leucemia cronica
Manifestari de - astenie
dependenta (semne si
14
simptome) - durere si senzatie de greutate in hipocondrul stang (spleno-
megalia)
- scadere ponderala
- prurit tegumentar
Probleme
Leucemia acuta
- hipertermia
Leucemia cronica
- prurit tegumentar
- disconfort abdominal
15
cronică),prin prezenșa adenopatiilor
Obiective
- pacientul sa prezinte perioade de remisiune cat mai lungi ceea ce
prelungeste durata de viata.
16
INGRIJIREA PACIENTULUI CU SINDROAME HEMORAGICE SAU STARI PRODUSE
DE TULBURAREA HEMOSTAZEI
17
Probleme:
- intoleranta la activitatea fizica
- tulburari de mobilitate, cauzate de hemartroze (maini,
genunchi, coate)
- deficit de cunostinte pentru prevenirea complicatiilor
- rise de complicatii prin compresiuni produse de hematoame
(paralizii, gangrene, necroze).
18
transpiraţii abundente şi a celor care prezintă vărsături
recoltează produsele pentru examene de laborator (sânge;
urină, suc gastric, materii fecale) şi pregăteşte pacientul şi
instrumentarul pentru puncţia biopsică
administrează tratamentul prescris:.
transfuzia de sânge integral sau a derivatelor lui (masă
eritrocitară, plasmă, concentrat de factor VIII, plasmă
antihemofilică
sesizează apariţia accidentelor transfuziei
preparate de fier pe cale orală (soluţii, tablete, granule),
între mese sau în timpul mesei
preparate de fier pe cale parenterală, prin injecţii
intramusculare profunde
tratamentul antihemoragic - vitaminele C, Kşi tratamentul
hormonal prescris
tratamentul citostatic intravenos sau în perfuzii intra-
venoase, cu glucoză 5% (Citosulfan, Mileran, Leukeran,
Vincristin); după prepararea extemporanee a unor citostatice, se
vor injecta direct, în tubul perfuzorului, evitând contactul
soluţiilor cu tegumentele
sesizează efectele scundare ale administrării citostaticelor
(anorexie, greţuri, vărsături, diaree)
susţine psihic pacientul în perioada în care se produc
modificări ale schemei corporale (căderea părului)
menajează psihicul pacientului, devenind suportul lui
moral; are în vedere că majoritatea bolilor sunt incurabile
(susţine pacientul în stările terminale)
ia legătura cu kinoterapeutul care învaţă pacientul mişcările
pe care le poate face în cazul artrozelor cauzate de hemartroză
pregăteşte preoperator şi îngrijeşte postoperator pacientul
căruia i se aplică tratament chirurgical (splenectomie,
extirparea ganglionilor sau tratament ortopedic).
19
Rolul asistentei este de a administra tratamentul indicat de medic : - medicamentos şi
perfuzabil (transfuzia de sânge şi plasmă, perfuziile).
o
înainte de efectuarea transfuziei se cere consimţământul bolnavului în scris şi se
efectuează probele de compatibilitate.
-accidente
- incompatibilitatea de grup în sistemul OAB, manifestată sub forma şocului hemolitic
• se întrerupe transfuzia la apariţia semnelor precoce (frison, tahicardie, dispnee,
cianoză,
stare generală alterată, dureri lombare, retrosternale)
- transfuzarea unui sânge alterat
• infectat cu germeni virulenţi care provoacă frisoane puternice la 1-2 ore după transfuzie;
se
încălzeşte pacientul cu pături, buiote şi se administrează băuturi calde, se începe
antibioterapie masivă, după antibiograma sângelui infectat
20
• infectat cu virusul hepatitei epidemice, cu plasmodiul malariei, spirochete sau brucele
-
manifestările apar după trecerea perioadei respective de incubaţie
- prezenţa substanţelor piretogene provoacă frison, cefalee, febra
- embolie pulmonară * cu cheaguri, manifestată prin agitaţie, cianoză, dureri
toracice, tuse chinuitoare, hemoptizie, febră * cu aer, manifestată prin alterarea bruscă a
stării generale, cianoză, dispnee, tensiunea arterială scăzută, puls filiform; se iau
măsuri antişoc de către medicul anestezist-reanimator
- transfuzia sângelui neîncălzit poate provoca hemoliza intravasculară cu blocaj
renal, şoc posttransfuzional, acidoză metabolică, stop cardiac prin hipotermie
-incidente
- înfundarea aparatului cu cheag - se schimbă aparatul
- sângele poate conţine cheaguri sau pelicule de fibrină ce se depun pe filtru
- se schimbă flaconul şi perfuzorul
- ieşirea acului din venă
- perforarea venei
- coagularea sângelui venos refulat în ac - se schimbă acul
21
timpul sângerării, la o sângerare se extrag 200 -250ml sânge (nu se depăşeşte 400ml);
după
sângerare se desface garoul şi se administrează ser fiziologic o cantitate egală cu cea a
sâgelui 71 extras.
Tratamentul medicamentos:
22
pe cale I.M.: - Ferrum Haussman fiole - I.M. cu puncţionare în Z (atenţie !
reacţii durere şi necroză la locul injectării sau pigmentarea regiunii) se
foloseşte rar şi în cazuri excepţionale.
Fier Polimaltozat - idem.
Vitaminoterapia:
vitamina C: stimulează pofta de mâncare, rol în absorbţia Fe, se administrează
pe cale orală sau parenterală i.v., sau i.m.
vitamina B12: indicată în anemia Biermer; se administrează i.m. în doza de atac
lOOOy/zi timp de 14 zile, continuându-se cu doză de întreţinere de lOOOy/lună
toată viaţa.
vitamina K: indicată în hemoragii; se administrează i.m., şi i.v.(perfuzie) Atenţie ! nu
se va administra rapid deoarece provoacă congestia feţei, tahicardie, dispnee , colaps
până la accident letal.
acid folie: drajeuri, Feretab (în combinaţie cu Fe) în unele anemii megaloblastice.
Corticoterapia: indicată în leucemii, mielom.
Antibioterapia: - indicată în leucemie, agranulocitoză; se administrează pe cale
orală sau parenterală.
Administrarea citostaticelor
Indicaţii: leucemii, limfoame, mielom multiplu, boala Hodgkin, unele
colagenoze.
23
Schema de administrare o stabileşte medicul. Citostacele se administrează în cure la
intervale de timp astfel ca organismul să se regenereze .
Căile de administrare :
sub formă de tablete pe cale orală ;
pe cale parenterală prin injecţii IV, injecţii intraarteriala, IM, SC ;
prin perfuzii IV ;
intracavitar prin instilaţii intravezicale, în cavitatea pleurală
Pregătirea pacientului:
psihică - este informat despre efectele secundare ale unor citostatice: produc
greaţă, senzaţie de sufocare sau vomă de intensitate gravă sau puternică ; pot epuiza
bolnavul; inhibă apărarea organismului producând febră, alopecie temporară,
modificări ale mucoaselor, diaree. Se ia consiţământul bolnavului.
Pacienţii insuficient informaţi devin intoleranţi şi nu au atitudine corespunzătoare faţă
de boala de aceea au nevoie de consiliere psihologică, de sprijin sufletesc din partea
familiei şi prietenilor şi în unele cazuri de administrare de calmante.
24
-dejun normal sau la alegere ;
- la prânz nu va mânca ;
A doua zi: mic dejun normal sau la alegere ; prânz şi seara supă ;
-evitarea aglomeraţiilor ;
25
Tulburările gastro-intestinale (greaţa, voma, inapetenţa, diareea, durerea) se previn prin :
- - reechilibrarea hidroelectrolitică corespunzătoare prin aport de lichide ;
-administrare de antiemetice ;
-interzicerea fumatului.
26
pregătirea soluţiilor perfuzabile se face într-o sală specială fară curenţi de aer, în
spaţiu liniştit şi închis care nu trebuie folosit în alt scop pentru bolnav şi personal
sanitar;
toate materialele necesare trebuie să fie aduse la locul de lucru ;
deşeurile contaminate se strâng în recipiente speciale ;
seringile şi aparatele de perfuzii pregătite sunt etichetate pentu a nu se
produce confuzii;
în caz de contaminarea ochilor şi pielii neinteţionat se va spăla bine cu jet de
apă ;
halatele se pun separat;
ochelarii se spală cu apă şi săpun ;
suprafeţele contaminate se spală cu apă şi săpun apoi se dau cu alcool;
la sfârşitul pregătirilor se spală mâinile.
Atenţie ! ! !
Femeile gravide, cele care alăptează şi persoanele sub 18 ani nu au voie să
manevreze citostaticele ; de asemenea şi persoanele expuse concomitent la radiaţii
ionizante.
27
Leucotrofină fiole i.m.
28
Astăzi, pentru a înlătura posibilitatea unei interpretări greşite a grupelor sanguine de
bază, ambele clasificări au fost unificate, sistemul sanguin OAB fiind reprezentat astfel:
grupa aglutinogen (antigen) aglutinine (anticorp)
0 (zero unu) - α şi ß
A II (A-doi) A ß
B III (B-trei) B α
AB IV (AB-patru) AB _
După cum se vede, grupa 0 (I) nu are nici un aglutinogen (zero aglutinogen), celelalte
au
aglutinogen A sau B, sau amândouă - AB.
Determinarea grupelor sanguine se face prin două metode:
1) metoda directă Beth-Vincent (aglutinine cunoscute şi aglutinogen necunoscut);
2) metoda inversă - Simonin (aglutinogen cunoscut şi aglutinine necunoscute) .
Transfuzia de sânge nu se poate efectua fără determinarea grupei sanguine.
29
dreptul fiecărei picături de ser, se adaugă câte o picătură de eritrocite de determinat
(picătura de 10 ori mai mică decât picătura de ser); picăturile de ser se
omogenizează cu cele de eritrocite, cu colţul unei lame sau cu bagheta de sticlă; după
3-4 secunde, apar primele semne de aglutinare, iar reacţia este completă după un minut.
1.Dacă aglutinarea nu se produce, înseamnă că sângele cercetat nu are aglutinogenul.
Aparţine grupei 0I.
2. Dacă aglutinarea se produce în serul ANTI A, înseamnă că sângele cercetat are
aglutinogenA.
Sângele aparţine grupei AII.
3. Dacă aglutinarea se produce în serul ANTI, B, înseamnă că sângele de cercetat are
aglutinogen B.
Sânge/e aparţine grupei B III.
4. Dacă aglutinarea se produce în ambele seruri-test, înseamnă că sângele conţine
atâtaglutinogen A, cât şi aglutinogen B ;
Face parte, deci, din grupa AB IV.
∎Important:
simultan cu determinarea antigenelor A şi B, prin metoda de mai sus, este obligatorieşi
determinarea anticorpilor, prin metoda Simonin:
Metoda de determinare a aglutininelor
Pentru metoda Simonin se folosesc hematii test care se obţin de la fiecare punct de
transfuzie;valabilitatea hematiilor este de maximum 3 zile.Avem, deci, aglutinogen
cunoscut şi aglutinine necunoscute.
• Materialele necesare
sunt aceleaşi ca şi la proba directă(seruri-test, lamă cu 3 godeuri, lame desticlă curate şi
uscate, pipete pentru fiecare ser hemotest în parte, pipete pt.sângele de cercetat,materiale
pentru recoltat sângele) dar, în loc de seruri-test, se folosesc eritrocite-test. Este nevoie,de
asemenea, de ser sau plasmă, deci nu este suficientă recoltarea numai prin înţeparea
pulpeidegetului, ci trebuie să se recolteze sânge prin puncţie venoasă.
•Tehnica :
30
-cu o pipetă Pasteur, pune câte o picătură din serul sau plasma de cercetat în două
godeuri;-deasupra fiecărei picături de ser de cercetat, aflat pe lamă, se pune o picatură din
hematiile test- cu aglutinogenul cunoscut, respectiv hematii - test AII şi BIII;
Atenţie!
Şi prin această metodă, cantitatea de ser este de 10 ori mai mare decât cea de hematii.- se
efectuează omogenizarea.
Interpretarea rezultatelor
- Dacă aglutinarea s-a produs în ambele picături omogenizate, înseamnă că în serul de
cercetat se aflăambele aglutinine (α şi β ) ; Serul de cercetat face, deci, parte din grupa 0I.
- Dacă aglutinarea se produce numai în picătura de ser în care am pus eritrocite - test BIII
-înseamnă că aglutinogenul B s-a întâlnit cu aglutinina omoloagă β ;
Deci serul aparţine grupei AII
- Dacă aglutinarea se produce numai în picătura de ser în care am pus eritrocite - test A II
-înseamnă că s-a întâlnit cu aglutinina a, care a aglutinat hematiile-test.
Serul aparţine grupei B III
.- Dacă aglutinarea nu s-a produs în nici una din picăturile serului de cercetat înseamnă că
serul nu areaglutinine, deci face parte din grupa ABIV
. Probele de compatibilitate directă majoră - in vivo (Jeanbreau)- in vitro (Oelecker)
in vivo
-Jeanbreau scop : -
verificarea, în plus, dar obligatorie, a felului în care prirnitorul reacţionează faţă de
sângele cei se introduce intravenos, prin transfuzie.
materiale:-instrumentele şi materialele necesare efectuării unei transfuzii (vezi
transfuzia)- medicamentele necesare pentru eventuale accidente posttransfuzionale
Pregatirea pacientului -
psihic şi fizic, ca pentru puncţia venoasăexecuţia- asistenta se spală pe mâini- îmbracă
mănuşi sterile- instalează aparatul de transfuzie- lasă să se scurgă prin picurător primii 20
ml de sânge- reglează ritmul de scurgere la 10-15 picături/minut, timp de 5 minute-
supraveghează foarte atent pacientul timp de 5 minute- dacă apar semnele
incompatibilităţii de grup (senzaţie de frig , frison, cefalee, dureri lombare,tahicardie,
urticarie, congestia feţei), întrerupe transfuzia şi anunţă medicul- dacă nu apar semnele
31
incompatibilităţii de grup, introduce din nou 20 ml sânge în ritm mai rapid după care
reglează ritmul Ia 10-15 picături/minut- supraveghează pacientul timp de 5 minute- dacă
nu apar semnele incompatibilităţii de grup, continuă transfuzia în ritmul prescris.
DE ŞTIUT:
-în stabilirea incompatibilităţii de grup se vor observa simptomele obiective şi sesizările
spontane ale pacientului
DE EVITAT:
- A se pune întrebări frecvente pacientului ce ar sugera anumite simptome, îngreunând
orientarea înfaţa cazului.
in vitro-Oelecker
Scop:
decelează anticorpii din serul bolnavului, care ar putea distruge eritrocitele donatorului-
pune în evidenţă incompatibilitatea în sistemul OAB, prezenţa de anticorpi imuni din
sistemul Rh(dacă primitorul este Rho (D) negativ şi are anticorpi anti-Rho (D), iar
donatorul Rh-pozitiv a fostgreşit determinat ca Rh-neg)
materiale:-
lame de sticlă curate, degresate, uscate- flaconul sau punga cu sângele de cercetat- seringi
şi ace sterilizate- pipete, mănuşi de protecţie- termostat, vată, alcool
pacient
Psihic şi fizic ca la puncţia venoasăexecuţia-asistenta se spală pe mâini-îmbracă mănuşile
sterile- recoltează sânge prin puncţie venoasă- introduce sângele la centrifugă- pune o
picătură din plasma primitorului pe o lamă peste care adaugă eritrocite de la donator -
respectă proporţia de 1/10 între globule şi ser - citeşte rezultatul după 5 minute, la rece-
adaugă o picătură de papaină şi introduce la termostat timp de 30 minute
Interpretare
dacă în picătură se produce aglutinarea, sângele primitorului nu este compatibil cu
sângeledonatorului-dacă nu se produce aglutinarea, sângele este compatibil şi poate fi
transfuzat
32
Bibliografie
L Titircă ”Ingrijiri speciale acordate pacienților de catre asistentii medicali” Editura Viata
Medicala Românească 2006
R. Barbu Explorari functionale, Editura Medicala, Bucuresti 1978
V. Lotreanu „Analize medicale„ editura Corest 2000
33