Ecosistemul unei paduri de molid

Padurile de molid ocupa regiunile inalte ale muntilor nostrii, de la limita superioara
a fagului, pana la zona subalpina.Ele sunt instalate la altitudinii de 1200 - 1800
m. Ecosistemul prezentat este situal la Izvoarele Nerei in Muntii Semenic – pe aliniamentul
Tarcu-Godeanu-Cernei, apartinand Carpatilor Meridionali.

Caracteristici ale biotopului

- soluri: podzolice brune;

- temperatura medie anuala de 5- 8 grade Celsius;
- precipitatii de la 800 la 1300 mm pe an;
- lumina foarte slaba; padurile sunt intunecoase;
- (uneori) vanturi puternice;

Ecosistemul pădurilor de molid

Principalul producător de biomasă este molidul (Picea excelsa) care reprezintă

stratul de arbori dominant. Se mai găseşte şi bradul (Abies alba), iar la altitudini mai joase şi
exemplare puţine de scoruş (Sorbus aucuparia).
În condiţiile de biotop specifice pădurilor de molid, lumina şi căldura fiind puţină, nu
se formează un strat de arbuşti bine conturat. Ei sunt izolaţi sau în pâl-curi mici. Vom găsi,
din loc în loc, socul (Sambucus racemosa), caprifoiul (Lonicera) ori cununiţa (Spiraea
ulmifolia).
Stratul ierbos este de asemenea slab dezvoltat. Ca şi combinaţii de plante: Oxalis –
Dentaria (măcrişul iepurelui – colţişor), Vaccinium sp. (afin – murişor).Acest strat ierbos este
completat de câteva specii de muşchi dintre care cel mai răspândit este muşchiul de pământ
(Polytrichum comune). În anumite zone mai mlăştinoase s-a semnalat şi specia: muşchiul de
turbă (Sphagnum).
Biomasa pădurilor de molid poate să ajungă la 4-8 t/ha, jumătate reprezentând
lemnul, iar cealaltă jumătate „acele”. De remarcat că lemnul se acumulează în fiecare an,
astfel încât se produce un stoc apreciabil de biomasă (150-400 t/ha).
Lanţuri trofice specifice pădurilor de molid sunt:
1. lanţurile consumatorilor de cetină, reprezentată prin insecte cum ar fi: fluturi (omida
păroasă a molidului);
2. lanţurile gândacilor de scoarţă, din care amintim gândacul mov de scoarţă al molidului;
3. lanţurile consumatorilor de seminţe, reprezentate prin specii de insecte a căror larve se
hrănesc cu seminţe de molid, dar şi păsări ori mamifere care se hrănesc cu seminţe mature
(ciocănitoarea, forfecuţa, veveriţa, pârşul, şoareci etc.).
Mai întâlnim şi consumatori de ordinul II, care se hrănesc cu aceste vieţuitoare
printre care: insectele de pradă (furnicile), păsările (Şorecarul – Falco Falco), mamiferele
(jderul, râsul, vulpea).
În afara acestor lanţuri trofice, mai există şi lanţuri trofice de necromasă (cetină,
ramuri uscate, intrate în putrefacţie). Acestea sunt animale nevertebrate, împreună cu alte
organisme (ciuperci, bacterii), numărul acestora se ridică la zeci sau chiar sute de mii,
milioane la metru pătrat.