Sunteți pe pagina 1din 10

ANALIZĂ COMPARATIVĂ A

SISTEMULUI DE
INVATAMANT
Finlanda – Romania - Maroc

Proiect realizat de: Dumitru Elena


Gîdea Irinuca
Sescioreanu Anna
Todor Consuela
GENERALITĂŢI

FINLANDA ROMÂNIA MAROC


Sistemul educaţional finlandez este un Sistemul educativ românesc este Marocul a făcut progrese semnificative în
egalitarist sistem nordic, fără reglementat de cătredomeniul educaţiei în ultimele decenii.
taxe de şcolarizare pentru studenţii de timp Ministerul Educației, Cercetării și Inovării Guvernul alocă aproximativ 26% din
îndelungat în sistemul educaţional principal. (MECI). Fiecare nivel are propria sa formă debugetul său anual pentru educaţie. Sistemul
Învăţământul este obligatoriu de nouăorganizare și este subiectul legislației înde învăţământ din Maroc a suferit mai multe
ani. Studiile după şcoala primară sunt vigoare. Grădiniţa este opțională între 3 și 6reforme şi programe de unificare intr-un
împărţite în sisteme profesionale şiani. Școlarizarea începe la vârsta de 7 aniefort de a reduce diferenţele regionale în
academice. (câteodată la 6 ani) și este obligatorie până încalitate şi standarde, şi să asigure accesul
Sistemul educaţional din Finlanda seclasa a zece-a (de obicei, care corespunde cuuniversal la educaţie în întreaga ţară. În
bazează pe o nouă ani şcoala generalăvârsta de 16 sau 17 ani). Învățământul1963, învăţământul a devenit obligatoriu
(finlandeză peruskoulu, suedeză grundskola,primar și secundar este împărțit în 12 sau 13pentru copiii marocani cu vârste cuprinse
"şcoală de bază"), cu participarea obligatorieclase. Învățământul superior este aliniat laîntre 7 şi 13 ,cu toate acestea, înscrierea a fost
doar la aproximativ 85% în anul 2000.
(educaţia la domiciliu este permisă, dar rar).
Spațiul european al învățământului superior.
Ea începe cand copilul are 7 ani (ocazional

şase) şi se termină la vârsta de 15 sau 16.


Structura sistemului
şcolar
FINLANDA ROMÂNIA MAROC

Universitate Institute tehnice Universitate Institute tehnice Învăţământul superior (3 ani) Institute tehnice
Liceu (3 ani) Şcoală vocaţională (3 Liceu (3 ani) Şcoala
ani) vocaţională (4) Liceul (3)

Educaţie de bază (9 ani) Educaţie de bază (10)


Educaţie de bază (6 +3)
Educaţia de bază

FINLANDA ROMÂNIA MAROC

Educaţia de bază este educaţiaEducaţia de bază este formată din: În primii nouă ani (varsta 6-15) de educaţie în Maroc
obligatorie, realizată pe 9 ani de studiu. -1 an de gradiniţă grupa pregătitoare, caresunt obligatorii şi garantat ca un drept fundamental de
Educaţia în clasele 1 – 6 este asiguratătrebuie sa se realizeze in şcoală; către Constituţie. Acest lucru este precedat de educaţie
de învăţător preşcolară opţional.Începând cu educaţie de bază, toate
-4 ani de şcolă primară;
nivelurile de educaţie în Maroc sunt oferite pe două
Educaţia în clasele 7 – 9 este asigurata-5 ani de şcoală generală;
piste paralele: piesa modern (l'enseignement général
de profesori ce predau diverse
Moderne) şi piesa originala (l'enseignement
specialităţi.
-3 ani de liceu. originel). Acesta din urmă subliniază discipline
Numărul de ore pe săptămână sunt de : islamice, identităţii naţionale şi a ştiinţelor, şi inscrie
-19 (7 ani) studenti mult mai. Educaţia de bază se împarte în două
-23 (10 ani) cicluri de şase şi respectiv trei ani. Cei şase ani, din
-30 (clasele 7-9) primul ciclu este predat la şcolile primare (Ecole
primaire) si studenţii participă la şcoală 28 de ore pe
săptămână. A doua etapă a educaţiei de bază (colegial
enseignement)este de 33-35 de ore pe săptămână.
CURRICULUM-ul EDUCAŢIEI
DE BAZĂ
FINLANDA ROMÂNIA MAROC
Limba şi literatura maternă Limba si literatura maternă Educaţia islamică
A doua limbă naţională Limbi straine (doua) Limba arabă
Limbi străine Matematică Franceza
Studii de mediu Biologie Artă şi studii tehnice
Educaţie civică Educatie civica Civică, istorie, geografie
Religie sau etică Religie Matematicaă
Istorie Istorie Educaţie fizică
Studii sociale Fizica Ştiinţă
Matematică Chimie Agrement
Fizică Geografie Studii sociale
Chimie Muzică Ştiinţe naturale
Biologie Arte Ştiinţe fizice
Geografie Dirigentie/consiliere Muzică
Educaţie fizică
Muzică
Arte
Economie domestică
Consiliere
EDUCAŢIA LICEALĂ
PROFESIONALĂ
FINLANDA ROMÂNIA MAROC

Admiterea se face prin sistemul naţionalAdmiterea se realizează pe baza notelor de laElevul sustine examenul de bacalaureau si
comun, bazată pe notele obţinute anterior,examenul de bacalaureat.Programa educaţieinumai in cazul in care obtine mediat 10 pe cei
experinţă în muncă şi posibil teste de intrare şiliceale este concepută pentru 3 ani. trei ani de studii (7, 8, 9), scara de
de aptitudini. Elevul optează pentru un anumit liceu si innumerotatie este pana la 20.
Programa educaţiei liceale profesionale estefuncţie de notele colegiilor poate să intre la
concepută pentru 3 ani.
Elevul obţine 120 de credite. liceul respectiv sau este repartizat la alt liceu.
Elevii îşi stabilesc propriile planuri de studiu
pe baza cărora pot decide progresul studiilor
lor.
Calificările profesionale pot fi obţinute prin
educaţie instituţionalizată sau ca pregătire de
calfă.
Curriculum-ul educaţiei liceale
profesionale
FINLANDA ROMÂNIA MAROC
Limba şi literatura maternă Limba si literatura materna Limba arabă
Limba a doua naţională Limbi straine (doua) Educaţie islamică
Studii de matematică Matematica Studii sociale
Fizică Biologie Franceza
Chimie Educatie civica Matematica
Studii sociale Religie Stiinţe naturale
Câmpul muncii Istorie Arta
Educaţie fizica şi pentru sănătate Fizica Muzică
Arte şi cultură Chimie Cultura feminina
Geografie Introducerea in tehnologie
Muzica Agrement
Arte
Dirigentie/consiliere
Economie
Filosofie
Logica
Educatie antreprenoriala
La liceele vocationale exista discipline

specifice.
SISTEMUL DE NOTARE

FINLANDA ROMÂNIA MAROC

Se realizează cu ajutorul unor calificative: Ciclul primar se realizeaza pe baza de Sistemul de notare marocan variază de
Excelent-10 calificafive: sistemul de notare 0-20. Un scor 20 semnifică
FB:: 9-10 perfecţiunea şi este practic niciodată dat.
Foarte bine-9
Scorul de 19 şi 18 sunt la fel de rar date. În
Bine-8 B: 7-8
funcţie de subiect şi de nivel, 16 este o calitate
Suficent-7 S: 5-6 excelentă. În alte circumstanţe încă, un 12 pot
Suficent-6 I: 4 fi, de asemenea, considerată drept o calitate
Mediocru-5 excelentă, acest lucru mai ales aşa că atunci
Din ciclul gimnazial se realizeaza notarea pe cand vine vorba de ştiinţe sociale sau
o scara numerica de la 1 la 10. umaniste.
15 –Foarte bine
13-14.9-Bine
12-12.9 –Destul de bine
11-11.9 Acceptabil
10-10.9Satisfacator
8-9.9 Mediocru
ÎNVĂŢĂMÂNTUL SUPERIOR

FINLANDA ROMÂNIA MAROC


Absolvenţii educaţiei liceale pot urma Absolventii educatiei liceale pot urma Dupa examenul de bacalaureat absolventii
universitatea sau instituţii tehnice universitatea. trebuie sa sustină un examen de admitere.
Aceste studii pot dura intre 3 si 6 ani.
Absolvenţii educaţiei liceale pot urma
instituţii tehnice Unele instituţii vor accepta numai studenţii
care au obţinut bacalaureat în anul depunerii

studiile superioare pot dura între 3 şi 5 ani. cererii de înregistrare.

Toate universităţile marocane folosesc o scară


de clasificare de 20 de puncte. Orice scor peste
10 este considerată o trece clasa; foarte puţini
studenţi au o medie mai mare de 14 în toate
subiectele.Elevii trebuie să aibă un scor de
peste 50 la sută la examenele de sfârşit de an
în scris şi oral la progresele înregistrate în anul
următor de studii. Proporţia de elevi trebuie să
repete un an este mare, mai ales în primul an
de studii şi nu este neobişnuit pentru ca elevii
să ia mai mult de şase ani pentru a finaliza un
grad de patru ani.
n Comparaţia între sistemele de învăţământ ale celor trei tări pune
în lumină extreme defavorabile sistemului finlandez. Un prim
argument, şi credem că cel mai bun, este faptul că el produce
rezultate mai bune. În mod cert un sistem de învăţământ în care
un adoleşcent normal să termine primele 8 clase cu medii
excelente, vorbind o engleză perfectă şi citind o carte pe
săptămână poate părea un sistem ireal a sistemului de
învăţământ, însă, acesta nu este nimic ireal, este stric consecinţa
aplicării unui sistem bine gândit. Nu credem că există un punct
care poate constitui o limită a sistemului de învăţământ. Personal,
considerăm că sistemul de învăţământ finlandez, dacă ar fi adaptat
ar fi o pierdere de timp si resurse, el trebuie luat fie aşa cum este
el in totalitate, si implementat cu cea mai fină fidelitate, fie trebuie
să se renunţe la ideea de a ne asemăna cu finlandezii din acest
punct de vedere. La întrebarea ,,ce am putea lua din sistemul de
învăţământ?’’ …pentru noi nu este nimic mai simplu…..”Totul”. Însă
de ce, Finlanda are un sistem de Învăţământ atât de roditor?
Răspunsuri pot fi multiple, accentul grav căzut pe educaţie, atenţie
deosebită direcţionată spre această ramură, disciplina…însă,
secretul este altul: pe la anul 1600, s-a legiferat că cine nu ştie să
scrie si să citească, nu are voie să facă copii.