INFECŢIA ÎNCRUCIŞATĂ ÎN CABINETUL DE STOMATOLOGIE

Conceptul de infecţie încrucişată în cabinetul de stomatologie

Presupune vehicularea microorganismelor de la personalul medical (medic, asistentă) spre pacient

sau invers, dar şi vehicularea microbilor de la un pacient la altul prin instrumente sau obiecte, aer,
instalaţii sanitare din cabinetul stomatologic şi anexele sale: sala de aşteptare, grup sanitar ş.a.

Sursele de infecţie potenţiale din cabinetul stomatologic

a. Pacientul

la prezentarea în triajul unităţii medicale respective; registratorul medical poate fi

contaminat cu microorganisme vehiculate pe cale aerogenă sau prin intermediul unor obiecte (e.g.,
acte de identitate) aparţinînd pacientului

în sala de aşteptare, fondul microbian este amplificat prin concentrarea mai multor surse
într-un spaţiu relativ redus, crescînd riscul infecţiilor produse de virusuri sau bacterii cu tropism
respirator. Folosirea în comun a scaunelor şi cuierelor favorizează transmiterea unor infecţii
cutanate (micoze, scabia) sau pediculozei.

grupul sanitar, uneori necorespunzător conceput sau/şi dotat, contribuie la diversificarea şi

creşterea densităţii microorganismelor, putându-se constitui în sursă de microorganisme cu poartă
de intrare digestivă sau cutaneo-mucoasă

în cabinet, în timpul tratamentului stomatologic, pacientul poate fi sursă de infecţie pentru

medic şi asistentă, eventualele microorganisme patogene putînd fi vehiculate

b. Personalul medico-sanitar

în timpul intervenţiilor invazive, ce creează soluţii de continuitate la nivelul mucoasei orale a

pacientului, medicul, mai puţin asistenta, pot inocula microorganisme periculoase, virusul hepatitei
B sau HIV

în timpul tratamentului este posibilă lezarea tegumentului mâinilor medicului, iar doza
infectantă a celor două virusuri este foarte mică

sursa unor infecţii respiratorii, accesul microorganismelor spre căile respiratorii ale
pacientului fiind favorizat de :

- distanţa mică dintre sursă şi gazdă, inevitabilă în cazul tratamentului stomatologic.

- anihilarea barierei antimicrobiene reprezentată de filtrare şi impact, pacientul fiind obligat

să respire pe gură

- microorganisme din leziuni ale mâinilor medicului sau asistentei pot fi inoculate pe mucoasa
orală sau tegumentele periorale (e.g., Herpes simplex, Streptococcus pyogenes, Staphylococcus
aureus ş.a.).

Atât personalul medico-sanitar cât şi pacienţii contaminaţi în timpul tratamentului pot

deveni surse de infecţie pentru alţi membri ai colectivităţii în care trăiesc (familie) sau îşi desfăşoară
activitatea (şcoală, serviciu).

Principalele căi de vehiculare a microorganismelor dinspre sursă spre gazda receptivă

 pe cale aerogenă (e.g., virusurile gripale şi alte virusuri respiratorii, Streptococcus pyogenes,
bacilii tuberculozei).

prin sînge (e.g., virusul hepatitei B, virusul imunodeficienţei umane).

prin salivă (e.g., virusul hepatitei B, virusurile herpetice).

prin contact direct între mîinile personalului şi leziunea mucoasei orale

(Treponema pallidum, Candida albicans).

instrumentar incorect sterilizat;

piese de mînă ale UNIT-ului dentar incorect decontaminate;

pahar pentru apă

tetiera sau braţele fotoliului stomatologic

câmpurile operatorii, tampoanele din vată şi tifon contaminate cu sînge, salivă sau alte
produse provenite de la un pacient, pot reprezenta, în cazul depozitării şi colectării neadecvate,
surse de infecţie atît pentru alţi pacienţi, cît şi pentru personalul medico-sanitar

materialele de amprentă sau lucrările protetice nu vin în contact direct cu sînge sau mucoase
lezate, totuşi aceste obiecte sunt contaminate cu saliva pacientului, putînd fi sursă de infecţie pentru
tehnician

Microorganismele ce alcătuiesc fondul microbian al cabinetului de stomatologie

Denumirea microorganismului Timpul de supravieţuire la temperatura camerei Perioada de

incubaţie

A) Microorganisme vehiculate

prin sînge

• Virusul hepatitei B

• Virusul HIV

• Virusul hepatitei C

• Streptococcus pyogenes (foarte rar)

Luni

Zile

Ore

ore

1-6 luni
Ani

2 săptămîni-3 luni

1 zi -1 săptămînă

B) Microorganisme vehiculate

prin salivă

• Virusul hepatitei A

• Virusul hepatitei B

• Herpes simplex

• Virusul Epstein-Barr

• Staphylococcus aureus

Zile

luni

Minute

minute

Săptămâni, luni

2-6 săptămîni

1-6 luni

2 săptămîni

4-6 săptămîni

4-10 zile

C) Microorganisme vehiculate pe cale aerogenă

Mycobacterium tuberculosis

Streptococcus pyogenes

Rinovirusuri

Virusuri gripale

Neisseria meningitidis

Haemophilus influenzae

Mycoplasma pneumoniae
Luni

Ore

Ore

Ore

Minute

Ore

Ore

Pînă la 6 luni

O zi o săptămână

1-4 zile

1-2 zile

3-7 zile

2-4 zile

1-3 săptămîni

D) Microorganisme vehiculate prin contact direct

Streptococcus pyogenes

Staphylococcus aureus

Treponema pallidum

Herpes simplex

Fungi dermatofiţi

Pediculoza

Scabia

Ore

Săptămâni, luni

2-3 ore

Minute

Zile

2-3 zile

Ore
3 săptămîni

1-3 săptămîni

10 zile

E) Microorganisme vehiculate pe cale fecal-orală

Enterobacteriaceae

Virusul hepatitei A

Enterovirusuri Săptămîni-luni (în medii apoase)

Ore

ore Zile

1-4 săptămîni

Măsuri specifice şi nespecifice ce pot întrerupe circuitul microorganismelor în cabinetul de medicină

dentară

a. Măsuri adresate personalului medico-sanitar

Măsuri nespecifice

• Mîinile pot fi neutralizate ca sursă, cale de transmitere sau poartă de intrare a infecţiei, prin
următoarele măsuri:

• Unghii tăiate scurt.

• Bijuteriile îndepărtate în momentul lucrului

• Spălare cu apă şi săpun lichid înainte şi după fiecare pacient

• periajul mâinilor - minimum 10 secunde pentru fiecare mână. Ideale pentru cabinetul
stomatologic sunt chiuvetele cu celulă fotoelectrică, care evită manipularea robinetului cu mîna şi,
deci, contaminarea cu microbii de la pacienţii trataţi

• Uscarea mâinilor, după spălare, cu aer cald (uscătoare electrice) sau prosoape de unică
utilizare

• Antiseptizarea mâinilor cu un compus adecvat după spălare şi uscare, mai ales în cazul
lucrului fără mănuşi

• Este contraindicată folosirea unei singure perechi de mănuşi in timpul unei zile de muncă,
chiar dacă sunt spălate şi dezinfectate după fiecare utilizare. O astfel de practică deteriorează
cauciucul şi mănuşa îşi pierde capacitatea de protecţie antimicrobiană

• Protecţia feţei şi căilor respiratorii prin masca din tifon sau cea dispozabilă pentru a preveni
o infecţie respiratorie sau dispersarea în timpul manevrelor terapeutice a tartrului, smalţului,
dentinei, salivei, sîngelui la distanţă de aria de lucru

• Protejarea ochilor contra leziunilor mecanice şi infecţiei (de ex.. conjunctivite,

keratoconjunctivita herpetică) poate fi realizată prin portul ochelarilor de protecţie care trebuie
decontaminaţi cât mai des în timpul zilei de lucru

• Protecţia hainelor şi părului o realizăm prin echipamentul specific compus din halat lung,
încheiat şi bonetă ce acoperă fruntea şi cea mai mare parte din par, de unică utilizare. Trebuie
schimbate imediat după ce s-au murdărit cu sânge sau alte produse provenite de la pacienţi. Dacă nu
sunt de unică utilizare, spălarea lor cu apă caldă şi detergent trebuie precedată de dezinfecţie
(ex.compuşi de clor). Este contraindicată scoaterea din unitătea medicală a echipamentului de
protecţie contaminat în scopul curăţirii la domiciliu.

Măsuri specifice

• Vaccinarea personalului împotriva virusului hepatitei B

• Vaccinarea preepidemică antigripală