Studiu de caz al primului molar mandibular cu o

singura radacina si un singur canal radicular

ABSTRACT

Introducere

Primul molar mandibular este primul dinte din grupul lateral care erupe si in
acelasi timp este dintele care necesita cel mai adesea tratament endodontic. De
obicei are doua radacini dar poate avea ocazional 1/2/3 radacini si 1/2/3/4
canale radiculare pe radacina distala si 1/2 radacini cu 1/2/3/4 canale radiculare
pe radacina meziala. Studii numeroase au notat variatii ale anatomiei interne a
molarilor mandibulari cum ar fi primul molar mandibular cu 5, 6 sau 7 canale
radiculare. Alte variatii rare ale radacinilor includ fuziuni paramolare si
taurodontism. Cu toate acestea, variatiile pot fi, de asemenea, sub forma unui
numar mai mic de radacini sau canale decat prezinta anatomia normala. Cu
toate acestea, existenta primului molar mandibular monoradicular este extrem
de rara in literatura de specialitate. Acest studiu de caz descrie cu succes
managementul endodontic nechirurgical al unui prim molar mandibular
monoradicular cu un singur canal radicular.

Studiu de caz

O pacienta de sex feminin in varsta de 14 ani s-a prezentat la medicul

dentist acuzand durere spontana de dinti in regiunea laterala dreapta a
mandibulei, durere care persista de doua zile. Examenul clinic a evidentiat un
molar I mandibular din cadranul 4 care prezenta carii. Dintele nu prezenta
mobilitate iar sondajul parodontal din jurul dintelui era in limitele fiziologice.
Testele de sensibilitate aplicate pe dinte cu gutaperca incalzita si gheata uscata
au rezultat in provocarea unei dureri intense, persistente, in timp ce stimularea
electronica a pulpei a provocat un raspuns mai rapid. O radiografie
preoperatorie a evidentiat o radiotransparenta ocluzala care era situata in
apropierea camerei pulpare si care se rasfrangea in lamina dura cu o
radiotransparenta periapicala difuza (Fig. 1a).

FIG. 1(a) Radiografia preoperatorie ; (b) Prepararea canalului de acces

care arata existenta unui singur canal ; (c) Determinarea radiologica a lungimii
de lucru.

Din punctul de vedere clinic, radiologic si al testelor de sensibilitate s-a

stabilit diagnosticul de abces periradicular pentru 4.6. iar ca plan de tratament,
pacientului i-a fost sugerat cel endodontic.
Dintele a fost anesteziat cu 1,8 ml (30 mg) 2% lidocaina coninnd 1:
200000 epinefrina. O cavitate pentru accesul endodontic a fost determinata.
Un singur canal, larg, a fost prezent in centrul camerei pulpare (numit canal
central), care a fost confirmat cu microscopul dentar de operare (sub 8).
Lungimea de lucru a fost determinata cu ajutorul unui apex locator si mai tarziu
a fost confirmata, folosind o radiografie (Fig. 1c). Curatarea si modelarea s-au
efectuat sub instalarea in prealabil a digai, utilizand instrumente rotative
ProTaper nichel-titan cu o tehnica de la coroana spre camera pulpara (crown-
down). Irigarea a fost realizat folosind ser fiziologic, soluie de hipoclorit de
sodiu 3% iar 17% etilen-diamino-tetra-acetat; 2% digluconat de clorhexidina a
fost folosit ca irigant final. O pasta continand hidroxid de calciu a fost utilizata
ca si tratament intracanalar timp de 2 saptamani. Canalul a fost uscat cu, conuri
absorbante i a fost selectat un monocon de dimensiuni adecvate cu incastrare
perfecta pe canal (Fig. 2a). Obturarea canalului a fost fcut printr-o combinaie
de condensare verticala la cald si tehnica cu gutaperca injectabila termo
plastifiata (Fig. 2b). Dup terminarea tratamentul pe canal, dintele a fost
restaurat cu ajutorul compozitului pe baza de rasina. Pacientul a fost
asimptomatic n timpul perioadei de 6 luni post-tratament (Fig. 2c). Pacientului
i-a fost propusa acoperirea dintelui cu o coroana din portelan.
FIG. 2(a) Radiografia care arata selectarea mono-conului de marime adecvata
pentru canal ; (b) Radiografia canalului radicular obturat ; (c) Radiografie la
6 luni post-tratament.

Discutii

Primul molar mandibular este un dinte tratat endodontic n mod frecvent i

are o mare varietate de configuratii ale canalelor radiculare. Variatiile n
morfologia pulpei dentare sunt cauzate de influentele genetice si de mediu,
existand si o mare nevoie de clinicieni care sa constientizeze ca frecventa
acestor modificari poate fi determinata si pe fond rasial. Un caz similar a fost
raportat de Sooriaprakas si colaboratorii sai in anul 2014. In anul 2011,
Ioannidis si colaboratorii sai, a raportat un caz de management endodontic
folosind tomografia computerizata (CT) in fascicul de con evaluand sapte
maxilare si molari mandibulari monoradiculari care prezentau canale unice.
Metgud si colaboratorii sai, in anul 2009 a raportat managementul endodontic al
unui pacient care prezenta taurodontie, molari monoradiculari asociati cu mai
multe anomalii dentare folosind pentru evaluare tomografia computerizata
spiralata.
In 35% din cazuri, patru canale sunt prezente. Radacina distala contine
doua canale, unul vestibular i celalalt lingual. Al doilea canal distal este,
uneori, gasit intr-o radacina separata in pozitie disto - linguala. Uneori, canalul
"extra" (canalul mezial mijlociu) se gaseste in radacina meziala, care, asadar
contine trei canale. In plus, s-au raportat cazuri cu trei canale in radacina distala
i doua in radacina meziala, doua canale n radacina meziala si trei canale din
trei radacini distale, de doua canale in radacina disto-linguala, doua radacini si
un canal in fiecare, patru canale din radacina meziala a molarului mandibular,
molar mandibular cu sapte canale: 2 mezio-vestibulare, 2 mezio-linguale si 3
canale distale. Gopikrishna si colaboratorii sai, a raportat un caz de prim molar
maxilar cu o singura radacina si un singur canal radicular care a fost identificat
cu ajutorul unui CT spiralat.
 Edificarea radiculara a primului molar mandibular are loc la 9-10 ani.
Finalizarea diferentierii canalare incepe de la aproximativ 3-6 ani de la
edificarea radiculara. Variatiile anatomice ale canalelor radiculare se produc din
cauza unor dereglari ce apar in timpul fazei de diferentiere canalara.
Ruben si colaboratorii sai, intr-un studiu in vitro pe primii molari
mandibulari din populatia Indiei, din 125 de probe a gasit doar o singura proba
care a avut o singura radacina cu un singur canal radicular.
Prezentul raport de caz evidentiaza prezenta unei anatomii rare a primului
molar mandibular avand o singura radacina si un singur canal radicular. Nu
exista studii in vitro anterioare care sa ateste existenta unor prim molari
mandibulari cu o singura radacina si un singur canal radicular. In acest caz,
pacientul nu a avut in istoric nicio extractie in cadranul patru. Astfel, avand in
vedere filmul radiologic al molarului trei si corelarea clinica a contactului strans
dintre al doilea premolar mandibular si molarul mandibular, dintele in cauza
este primul molar mandibular drept (Fig.1a si b).
Sunt mai multi factori, care au fost luati in considerare in gestionarea acestui
prim molar mandibular cu radacina unica si un singur canal radicular pentru a
avea un prognostic mai bun. Pentru un diagnostic preoperator adecvat este
necesara folosirea mai multor radiografii unghiulare si corelarea lor din punct
de vedere clinic. Datorita spatiului larg din canal, indepartarea adecvata a
intregului tesut pulpar este necesara precum si o buna preparare biomecanica in
prezenta unei cantitati mari de irigare intracanalara. O alta provocare a fost
obturarea acestui spatiu mare pulpar. Avantajul de a folosi o tehnic de obturare
injectabila termo - plastifiata este ca aceasta asigura obturarea compacta a
canalelor largi fara a lasa goluri de aer. Forta masticatorie aplicata pe molarii
mandibulari este foarte mare. Avand o singura radacina, o suprafata cu mult mai
mica este atasata ligamentului parodontal, prin urmare, managementul
tratamentului post endodontic devine critic.

Concluzii

Anomaliile inregistrate in morfologia canalelor radiculare nu trebuie sa fie

intotdeauna canalele suplimentare. Acestea pot fi, de asemenea, sub forma de
canale condensate sau mai putine la numar. Din punct de vedere clinic, atunci
cand este intalnita o forma anatomica neobisnuita, sunt necesare mai multe
radiografii in unghiuri diferite si o inspectie atenta a dintelui la microscopul
dentar care va dezvalui mai multe detalii din anatomia sistemului canalului
radicular.