Sunteți pe pagina 1din 8

Managementul Proiectelor – Costel Gheorghe, M Sc - Proiectul, definiție, rol, tipologie

AMG III
ȘCOALA POSTLICEALĂ FEG CĂLĂRAȘI – TITULAR CURS MANAGEMENT –
COSTEL GHEORGHE – MSC – MEDICINĂ

MANAGEMENTUL
PROIECTELOR DE
SĂNĂTATE
TEORIA PROIECTULUI

Gheorghe Costel
2017

DEFINIȚIE; ROL; TIPOLOGIE

0
Managementul Proiectelor – Costel Gheorghe, M Sc - Proiectul, definiție, rol, tipologie
AMG III
CUPRINS

Proiectul 2
Definiție, rol, tipologie 2
I. Definiții.....................................................................................................................................2
II. Rolurile proiectelor – în ordinea de idei a acestor definiții, vor fi:........................................4
III. Tipuri de proiecte sau tipologia proiectelor..........................................................................4
III.1. În funcție de sursa de finanțare.............................................................................................4
III.2 Alte clasificări..........................................................................................................................6
III.3. Caracteristică tipologică esențială.........................................................................................6

1
Managementul Proiectelor – Costel Gheorghe, M Sc - Proiectul, definiție, rol, tipologie
AMG III

Managementul Proiectelor
Curs introductiv – Săptămâna 1 (2 ore)
Proiectul – Definiție, rol, tipologie
Profesor – Costel Gheorghe, M Sc

Proiectul
Definiție, rol, tipologie

I. Definiții
Managementul proiectelor are ca scop coordonarea și ducerea la îndeplinire a
proiectelor. Pentru a putea conduce un proiect și a obține rezultatele pe care le dorim, este
necesară lămurirea noțiunii de proiect. (1)
Definițiile sunt multiple, le vom alege pe cele mai sugestive și care ne pot ajuta să
definim ulterior toate etapele în proiectarea unei teme de sănătate publică, cu alte cuvinte,
scopul cursului va fi acela de a realiza un proiect, după identificarea unei nevoi sau a unei
urgențe de sănătate publică.
Cu siguranță, vom ajunge la o altă finalitate față de cea cunoscută, de exemplu, în
mediul clasic de învățământ ca „proiect de diplomă”. Nu excludem posibilitatea ca un proiect
de sănătate să facă obiectul unei lucrări de licență sau a unei lucrări de disertație, dar rigoarea
științifică îl va deosebi fundamental de așa-zisul „proiect de diplomă”.

Vom reda primele trei definiții din cele mai cunoscute în acest domeniu:

1. Demersul în care resursele umane, materiale și financiare sunt organizate într-un


mod specific pentru realizarea unei lucrări dintr-un domeniu de activitate, cu specificații date,
cu restricții de cost și timp, urmând un ciclu de viață standard pentru a realiza schimbări
benefice, definite prin obiective cantitative și calitative. (2)

2. Proiectele sunt activități unice, orientate spre obiectiv, cu un grad ridicat de noutate
și cu o sarcină de lucru complexă. Ele sunt limitate în timp și din punct de vedere al
resurselor materiale și umane, necesitând de obicei o colaborare interdisciplinară în cadrul
unei structuri organizatorice speciale, precum și metodici speciale, implicând riscuri
specifice. Obiectivul urmărit îl reprezintă crearea unei valori noi (produs, serviciu, structură
ș.a.). (3)

2
Managementul Proiectelor – Costel Gheorghe, M Sc - Proiectul, definiție, rol, tipologie
AMG III
3. Proiectul reprezintă un ansamblu de activități desfășurate în scopul rezolvării
diferitelor probleme specifice, având o durată prestabilită, beneficiind totodată de un buget
necesar atingerii scopului propus. (4)

Din cele trei definiții avem de reținut câteva idei sau trăsături specifice ori
caracteristici ale proiectelor.

a) Realizează un obiectiv specific sau este orientat spre rezolvarea mai multor
probleme specifice; aveam aici de-a face cu una dintre cele mai importante caracteristici ale
proiectului: identificarea unei nevoi de sănătate, a unor probleme de sănătate, care necesită o
rezolvare;
b) Proiectul este diferit de program prin ciclul lui de viață standard, întins pe o
durată de timp cunoscută și măsurabilă;
c) Implică o echipă, de obicei multidisciplinară, așa cum se lucrează într-o
instituție sau serviciu de sănătate, fie el clinic, paraclinic, farmaceutic sau de sănătate
publică (în sensul larg al termenului);
d) Are nevoie de un buget și de resurse financiare și umane pregătite (poate avea,
în subsidiar, obiectivul de a atrage și resursele materiale și umane necesare și de a le fideliza);
e) Trăsătura care nu trebuie uitată în cadrul unui proiect este că acesta trebuie să
aducă fie plusvaloare, fie noutate în rezolvarea unor probleme cu care societatea medicală,
lato sensu, se confruntă la un moment dat;
f) Pentru a putea fi implementat, proiectul trebuie să fie scris și să fie acceptat de
societate, adică să fie riguros și moral.

Așadar, vom reduce definițiile la două:

1. Un proiect constă în asumarea realizării unei valori pe o temă stabilită, completat de


faptul că se desfășoară într-un cadru de timp determinat, cu restricții de resurse (financiare,
umane, de timp etc.), într-un anume context extern.

2. Proiectul reprezintă un instrument prin intermediul căruia devin operaționale


elemente din strategiile propuse sau dintr-un program propus și sunt atinse obiectivele
programului sau ale strategiilor.

II. Rolurile proiectelor – în ordinea de idei a acestor definiții, vor fi:

3
Managementul Proiectelor – Costel Gheorghe, M Sc - Proiectul, definiție, rol, tipologie
AMG III

- De soluționare a problemelor sau de ameliorare a situațiilor (de exemplu, un


proiect care să ducă la formarea unui centru pentru îmbunătățirea calității vieții și tratamentul
pacienților cu Boala Alzheimer sau, așa cum s-a realizat cu ceva timp în urmă, un centru
pentru îngrijiri paliative pentru pacientul oncologic, Hospice Casa Speranței);
- De pregătire a personalului (de exemplu, în nursing psihiatric);
- De informare a publicului sau a beneficiarilor proiectului (pacienți,
aparținători ai pacienților);
- De creare a unor centre pilot, care să constituie modele pentru dezvoltări
ulterioare (cele două proiecte enumerate mai sus constituie modele);
- De concretizare a ideilor, pentru că trăim într-o lume a ideilor și valorilor,
avem un sistem axiologic sau suntem capabili să ni-l formăm în timp.

Sintetic, reducem definițiile anterioare la una singură, care ne relevă rolul


proiectelor:

Rolul proiectelor este acela de a soluționa o problemă foarte clar definită, în


cazul nostru aparținând sănătății, în toate componentele sale, într-o perioadă
prestabilită de timp.

III. Tipuri de proiecte sau tipologia proiectelor

III.1. În funcție de sursa de finanțare:

1. Proiecte interne sau naționale: din surse publice, guvernamentale sau locale;
din surse private, non-profit sau generatoare de profit.
a) Bursele de studii oferite de o fundație se pot constitui ca surse private de
finanțare în sănătate, de asemenea, unele obiective sau centre de sănătate aflate sub
patronajul unor asociații sau fundații (exemplul cel mai bun este cel pe care vi l-am oferit
anterior, relativ la Hospice Casa Speranței, iar dacă ne referim la o instituție de învățământ,
putem menționa Societatea Ateneul Român, sub al cărei patronaj s-a înființat prima unitate de
învățământ particular din România, Universitatea Ecologică din București). Unele finanțări
pot fi generatoare de profit, sub multiple forme, dar de obicei astfel de proiecte îți asumă
roluri non-profit, camuflând profitul sub formă de salarii sau burse, nu neapărat în sens
peiotrativ.

4
Managementul Proiectelor – Costel Gheorghe, M Sc - Proiectul, definiție, rol, tipologie
AMG III
b) Sursele publice, guvernamentale, sunt reprezentate de finanțările pe care statul de
oferă, prin anumite programe, unor proiecte de sănătate publică, de obicei în cadrul derulării
programelor naționale de sănătate publică (de exemplu, Programul Național II – Programul
Național de Monitorizare a Factorilor Determinanți din Mediul de Viață și de Muncă,
Domeniul 3: Domeniul privind protejarea sănătății și prevenirea îmbolnăvirilor asociate
factorilor de Risc Ocupaționali, Sinteza Națională „Riscul contractării tuberculozei
pulmonare – ca boală profesională – la personalul angajat în unitățile medicale din România”,
Sinteza putând fi considerată un proiect – cadru).
c) Sursele publice, locale, se circumscriu unor nevoi de sănătate identificate la nivel
local și care pot fi rezolvate prin finanțarea, de exemplu, a unor proiecte intra-spitalicești,
exemplul cel mai facil fiind acela de organizare a unui club sau a unei activități de
ergoterapie la nivelul unei secții, administrația publică locală putând angaja fonduri pentru un
proiect având un asemenea scop, mai ales dacă are în administrare, complet descentralizat,
unitatea spitalicească care a scris un asemenea proiect (exemplul constituie o situație ideală).

2. Proiecte internaționale:
a). Publice internaționale
Din fonduri ale organizațiilor internaționale care reunesc statele lumii, putem vorbi
aici de Organizația Mondială a Sănătății, deși lucrurile se petrec mai mult la nivel de
program, nu de proiect. Exemplu:
TB REACH a fost înființat în 2010 pentru a oferi subvenții la proiecte inovatoare,
experimentale sau pilot pentru detectarea și tratamentul TB la populațiile vulnerabile. În
ultimii patru ani, acesta a oferit peste 90 de milioane de dolari pentru 142 de proiecte la nivel
mondial în 46 de țări. (5)
Fondurile de preaderare (pentru țările candidate la intrarea în UE) și structurale
(pentru țările membre UE), pot atrage resursele financiare necesare proiectelor din diversele
programe de sănătate publică.
b). Publice guvernamentale
Există țări, precum Norvegia, care au finanțat prin granturi politicile de sănătate
publică din România și proiectele din cadrul programelor de sănătate publică. Exemplu: RO
19.04 ”Intervenţii la mai multe niveluri pentru prevenția bolilor netransmisibile (BNT)
asociate stilului de viaţă în România”. România beneficiază de asistență financiară prin
Granturile Norvegiene 2009-2014, având ca obiectiv să contribuie la reducerea disparităților
economice și sociale din Spațiul Economic European și la consolidarea relațiilor de cooperare

5
Managementul Proiectelor – Costel Gheorghe, M Sc - Proiectul, definiție, rol, tipologie
AMG III
între statul donator (Norvegia) și statele beneficiare prin sectorul prioritar RO19 “Inițiative în
sănătatea publică”. (6)
c). Mixte – acceptând coparticipația fondurilor publice internaționale cu cele publice
naționale sau private.

III.2 Alte clasificări:

- În funcție de procedurile de atribuire a fondurilor : licitație, competiție de


proiecte, prin prioritizare etc.

- În funcție de natura obiectivului principal: ne interesează aici proiectele de


cercetare și de dezvoltare, adică cercetarea clinică medicală bazată pe dovezi și dezvoltarea
infrastructurii și dotarea cu echipament a unităților de asistență medicală și/sau de sănătate
publică, centrele de cercetare a cancerului și a diverselor boli cu impact mare asupra
sistemelor de sănătate din punct de vedere financiar, cu costuri mari pentru societate, de
cercetare a bolilor rare, încurajarea învățării medicale pe tot parcursul vieții etc.

- În funcție de natura sectorului beneficiar: ne interesează proiectele din


domeniul sănătății, inclusiv al educației medicale performante în sănătate.

III.3. Caracteristică tipologică esențială:

O caracteristică tipologică specială este „mediul proiectului”: mediul


preponderent asupra căruia are efecte proiectul și am ales aici două tipologii sociale specifice
României:
- Mediul instituțional și public - care este caracterizat de tipul instituțiilor,
cadrul politic și strategia acestuia, arii de interese, caz în care proiectele vor avea nevoie de
puternice acțiuni de lobby, de cunoașterea mecanismelor de relații publice;
- Mediul socio-cultural care se referă la norme acceptate, valori locale,
competențele, uneori limitate și foarte sensibile la critică ale decidenților. (7)

BIBLIOGRAFIE

6
Managementul Proiectelor – Costel Gheorghe, M Sc - Proiectul, definiție, rol, tipologie
AMG III
1 Duhnea. Note de Curs. Constanța: Universitatea „Ovidius” din Constanța, Facultatea
de Medicină; 2014.

2 autori Cd. Glosar, Asociația Project Management România editor f, editor. București:
Editura Economică; 2002.

3 Mocanu M, Schuster C. Managemntul Proiectelor - Calea spre creșterea


competitivității București: All Back; 2001.

4 Grigorescu A. Managementul proiectelor de mediu Lugoj: Dacia Europa Nova; 2000.

5 Vaslui DSP. [Online].; 2016 [cited 2017 09 16. Available from: HYPERLINK
http://www.dspvs.ro/dsp2/images/Analiza%20de%20situatie%20tuberculoza
%202016.pdf .

6 MINISTERUL SĂNĂTĂȚII [Online]. [cited 2017 09 16. Available from:


HYPERLINK http://www.ms.ro/programe/granturile-norvegiene-2009-2014

7 Dăneț A. Mnagementul proiectelor Brașov: Disz Tipo; 2001.