Scoala Sanitara Postliceala Petrosani, PEDAGOGIE (M43) – suport de curs AN III, sem.

1, 2016, Catalin Gogioiu

Competenta 2: utilizeaza comunicarea didactica

CURS 5

EDUCATIA ADULTULUI. STRATEGII de FORMARE si EDUCATIE

La sfarsitul acestui subiect, elevul va dobandi cunostinte despre:

2.2 Obiective, factori si forme ale aducatiei adultului

2.3 Arta motivarii
2.4 Profilul educatorului
2.5 Educatie interculturala

Obiective
In societatea informationala a zilelor noastre in continua transformare, nu mai este de
ajuns sa detii un set de cunostinte si deprinderi si el sa iti fie de suficient pentru tot restul
vietii; este nevoie sa te adaptezi permanent, sa te updatezi si upgradezi pentru a tine pasul cu
schimbarea si pentru a fi competitiv; aceasta inseamna ca inclusiv omul matur are nevoie de
a-si rafina si imbunatati abilitatile personale, nu doar copilul.

Educatia adultilor contribuie la imbunatatirea capacitatii adultului de a se descurca in

viata si in particular de a munci mai bine pentru ca implicit el sa traiasca mai bine.

Educatia adultilor cuprinde totalitatea acelor procese care inlocuiesc sau continua
educatia initiala, pentru completarea continua a cunostintelor generale sau de formare
profesionala.

Nativ, adultul nu doreste sa fie educat. El este deja „format”. Oricarei incercari de
continuare a educatiei ii va opune rezistenta. Pe de alta parte, adultul este avid de noutati si –
n.a. acestui curs – daca decide totusi sa invete, o va face cu mai multa responsabilitate decat
un copil. De aceea, educatia adultilor contribuie mai ales la dezvoltarea aptitudinilor, a
capacitatii de creativitate, de integrare a noilor cunostinte, priceperi si deprinderi in
1
Scoala Sanitara Postliceala Petrosani, PEDAGOGIE (M43) – suport de curs AN III, sem. 1, 2016, Catalin Gogioiu

ansambluri cognitive utile conditiilor de munca (http://www.e-calificare.ro, in 22 oct. 2016,

orele 21.00). Astfel, motto-ul educatiei adultului este: „more learning, less teaching” (mai
multa invatare, mai putina predare).

S-a constatat ca adultii invata mai bine si mai eficient in contexte mai putin formale, prin
intermediul unor activitati, prin metode si tehnici flexibile, adaptate nevoilor, intereselor si
aspiratiilor lor (http://www.scritub.com, in 22 oct. 2016, orele 20.55 ).

Scopurile(obiectivele) educatiei adultului:

 dobandirea autonomiei formative – adultul sa decida ce alege sa invete si cand sa

se opreasca din invatat;

 crearea unui stil de munca activ, autocontrolat – implicare in activitatea sa si nu

asteptare, pasivitate in primirea sarcinilor.

Factori care genereaza nevoia de educatie(permanenta – n.a. curs) a adultului:

 accelerarea schimbarilor: este reliefata cel mai bine de constatarea ca la fiecare 2 ani,
tehnologia telefoanelor mobile devine depasita si se trece la o noua generatie(superioara);

 explozia demografica: cresterea populatiei pune in situatie inevitabila de competitie

oamenii, ei trebuind sa acceseze aceleasi resurse care sunt din ce in ce mai limitate;

 evolutia tehnologiei: este binecunoscut ca odata cu aparitia tiparului a inceput si revolutia

industriala, iar odata cu aparitia computerului a inceput si revolutia informationala;

 multiplicarea profesiunilor: deriva din dezvoltarea tehnologiei si a cunoasterii care

adauga noi produse si noi informatii celor deja existente;

 democratizarea vietii sociale: este aspectul cel mai important al unei dezvoltari durabile a
omenirii, permitand unei mase largi de oameni sa inteleaga mai multe, sa poata
intreprinde mai multe, comparativ cu situatiile din trecut(a se vedea de ex., accesul
extrem de redus la cunoasterea scrisului in Evul Mediu) si deci sa aiba acces egal la
resurse si putere.

2
Scoala Sanitara Postliceala Petrosani, PEDAGOGIE (M43) – suport de curs AN III, sem. 1, 2016, Catalin Gogioiu

Forme ale educatiei adultului:

A. intraeducationala:

 cursuri postliceale, universitare, postuniversitare, doctorale si postdoctorale;

 cursurile de perfectionare: vezi cursurile de formare continua pentru asistentul medical;

B. extraeducationale:

o munca intelectuala, adica activitatea depusa personal de individ pentru a intelege si afla
noi informatii, precum cautarea pe internet sau lecturarea literaturii de specialitate;

o simpozioane, conferinte, mese rotunde;

o training-urile de la locul de munca, de ex. de tip team-building;

Arta motivarii

Daca plecam de la ideea ca educatul adult va manifesta reticente in a invata, atunci devine
mai importanta motivarea acestuia de catre profesor.

Motivatia – reprezinta resortul care determina individul sa treaca la actiune. Din acest punct
de vedere avem o:

 motivatie interna(intrinseca) – atunci cand ceea ce ne face sa trecem la actiune sunt

gandurile, valorile si dorintele noastre, de ex. nevoia de a cunoaste; acest tip de motivatie
este de dorit in educatie, generand actiuni care dureaza, descatusand energii care se
mentin, determinand memorarea pe termen lung, facilitand creativitatea si invatarea si
creand la individ sentimentul satisfactiei, implinirii;

 motivatie externa(extrinseca) – cand mobilurile spre actiune se afla in exteriorul nostru,

de ex. situatia in care, copii fiind, intram in casa pentru ca ne chema mama si nu pentru
ca vroiam noi sau situatia de a invata pentru nota de trecere, nu pentru importanta
informatiilor; acest tip de motivatie este de evitat, generand efecte pe termen scurt,
3
 Scoala Sanitara Postliceala Petrosani, PEDAGOGIE (M43) – suport de curs AN III, sem. 1, 2016, Catalin Gogioiu

determinand frustrare, opozitie/rezistenta pasiva, restrangand invatarea si creativitatea,

inclusiv determinand uitarea mai rapida a continutului invatat.

Un tip special de motivatie intrinseca este nivelul de aspiratii; acesta priveste imaginea
generala pe care individul si-a facut despre unde doreste sa ajunga in viata, scopurile mari pe
care le vrea indeplinite; de ex. sa termine liceul, sa adune suma “X” de bani, sa isi intemeieze o
familie, sa participe la Jocurile Olimpice, sa cucereasca varful Everest, sa obtina carnetul de
conducere, etc.

O alta modalitate de motivare a elevului priveste notiunea de recompensa meritata. Aceasta

are in vedere ideea de corectitudine si justitie sociala, adica recunoasterea si acordarea
prestigiului cuvenit persoanei care a muncit, a depus efortul socialmente acceptat, de ex.
recompensa meritata pentru absolvirea tuturor cursurilor din cadrul scolii noastre este obtinerea
diplomei de asistent medical; !!! atentie !!! : recompensa meritata in acest caz, nu deriva din
plata taxei de participare la cursuri, ci din efortul depus de elevi pentru terminarea lor, taxa
oferind doar dreptul de participare si nereprezentand garantia absolvirii scolii !

Concluzionand despre subiectul motivarii, observam ca profesorul are un rol important in

a gasi acele tipuri de mobiluri(motive) care sa determine motivatie suficienta la elevii lui ca ei sa
isi insuseasca informatiile necesare. In cazul adultilor, se recomanda ca motivatia principala sa
fie intrinseca.

Profilul educatorului

Notiunea se refera la ideea de model al profesorului pentru elevii sai; iata cateva din cele mai
importante aspecte care determina prin imitatie si calitatea elevilor formati de educatorul
respectiv:
4
Scoala Sanitara Postliceala Petrosani, PEDAGOGIE (M43) – suport de curs AN III, sem. 1, 2016, Catalin Gogioiu

a) personalitatea educatorului: aceasta este important a fi echilibrata psihologic, empatica si

extraverta, intelegatoare si toleranta, dar si ferma si asertiva in comunicarea cu elevii;

b) competenta si tact pedagogic: profesorul trebuie sa detina si transmita cunostinte validate

stiintific(recunoscute ca valide de comunitatea stiintifica a domeniului respectiv); in
acelasi timp, ceea ce transmite el trebuie facut cu grija, bun simt si respect pentru cel
persoana celui educat, fara a pune accentul pe Ego-ul personal si pe diferenta de valoare
rezultata din faptul ca unul stie mai mult decat celalalt, inclusiv respectand criteriile unui
feed-back eficient(vezi modulele de psihologie generala sau de comunicare profesionala);

c) stilul de predare: stil clasic – profesorul expune lectia, elevul tace si asculta; stil modern:
profesorul este flexibil in predare, utilizand o varietate de metode de invatare, adaptate
nivelului clasei si caracteristicilor generale de personalitate ale elevilor; evident, cel de-al
doilea se potriveste mai bine adultilor;

d) tipuri de relatii profesor-elev.

- Tipul autoritar isi impune vointa si parerile ignorand personalitatea elevului, favorizand
reactii de mascare afectiva, de ezitare, sovaiala, instabilitate, introvertire, emotivitate
spontana, teama, lipsa de initiativa si neincredere. Copiii reactioneaza agresiv la acest tip.
Este un tip negativ.

- Tipul democratic, ea masuri impreuna cu elevii pe baza increderii reciproce. Nu se exclude

exigenta. Este un tip pozitiv.

- Tipul indiferent. Liberal, lasa lucrurile sa curga, sa mearga de la sine, manifesta apatie.
,,Si-a gresit cariera”.

Tipurile de profesori determina tipurile de relatii intre acestia si elevi:

1. relatia de tip autocratic. Profesorul dispune, elevul se supune. Educatia are un caracter
dogmatic;

5
 Scoala Sanitara Postliceala Petrosani, PEDAGOGIE (M43) – suport de curs AN III, sem. 1, 2016, Catalin Gogioiu

2. relatia de tip liber. Educatia se desfasoară conform naturii copilului, care contine in sine
tendinta de a se dezvolta spre bine. Profesorul creaza conditii pentru dezvoltarea libera a
personalitatii elevului.

3. relatia non-directiva se caracterizeaza prin atitudinea de acceptare a profesorului.

Profesorul se abtine de la orice blocare, interventie, pentru ca elevul sa se poata
autodescoperi, sa-si cunoasca interesele, motivele, aspiratiile;

4. relatia democratica este o relatie de colaborare, de cooperare. Elevul este indrumat, ajutat.
Această relatie se bazeaza pe principiul responsabilitatii (prof. Cecilia Teler, Scoala cu
clasele I-VIII, Nr 17, Pitesti, pe site: forum.portal.edu.ro, in 23 oct. 2016, orele 9.50).

Este evident ca in cadrul formarii adultului, relatia si tipul democratic sunt cele de dorit si
care determina cel mai mare succes pedagogic.

Educatie interculturala

Pluralismul cultural afirma ca fiecare cultura dezvoltă o viziune proprie despre lume cu
semnificatii de valoare universala plecand de la experienta particulara.

Multiculturalitatea este o realitate a existentei in acelasi orizont spatio-temporal a unor

grupuri de indivizi provenite sau raportate la mai multe culturi care isi afirma notele specifice in
mod izolat, evitand, de regula, contaminarile.

Interculturalitatea se contureaza ca un concept cu o continut mai larg decat cel anterior …

care trimite spre „interacţiune, schimb, deschidere, reciprocitate, solidaritate.

Pot fi evaluate doua dimensiuni ale abordarii interculturale. Prima vizează nivelul realitatii, al
descrierii obiective si stiintifice, cea de a doua proiectul de educatie si de organizare sociala.

Consecintele pedagogice(pozitive) ale interculturalitatii deriva din conduitele:

1. disponibilitatea spre a cunoaşte;

6
Scoala Sanitara Postliceala Petrosani, PEDAGOGIE (M43) – suport de curs AN III, sem. 1, 2016, Catalin Gogioiu

2. acceptarea alteritatii dintr-o perspectiva neutra. De cele mai multe ori, celalalt este
perceput fie ca similar, si deci acceptat, fie ca dusman, si deci respins;

3. aptitudinea de a percepe ceea ce este strain într-o maniera flexibila prin refuzarea
grilelor rigide, simplificatoare, care au avantajul de a fi familiare si usor de utilizat, dar
saracesc realitatea de multe din dimensiunile sale;

4. trairea situatiilor ambivalente fara teama, ca premisa pentru acceptarea diferitului;

5. dominarea si infrangerea fricii fata de celalalt;

6. capacitatea de a pune in discutie si a reformula propriile norme;

7. atitudinea favorabila de a experimenta moduri existentiale, de gandire si de raportare

diferite;

8. aptitudinea de a asuma conflicte, ca a treia si cea mai pozitiva varianta de conduita in

cazul divergentelor, celelalte două fiind refuzul realitatii si transformarea divergentei în
ostilitate. Conflictele trebuie asumate cu calm si negociate intr-o abordare de tip castig-
castigi;

9. capacitatea de a dobandi identitati mai largi(de european, de cetatean al lumii),

dezvoltand o loialitate de tip nou, in care sa se integreze identitatile nationala, regionala,
profesionala, sociala.

Incurajand atitudinea interculturala se deschide calea spre dialog si comunicare intre

grupurile culturale, cu consecinţe benefice asupra intelegerii dintre ele (Educatie
interculturala, pe site http://www.oportunitatiegale.ro, in 23 oct. 2016, orele 10.00).

Intrebari si aspecte recapitulative CURS 5

1. Ce inseamna educatia adultilor ?

2. Care este caracterisitica educatiei adultului ?

7
Scoala Sanitara Postliceala Petrosani, PEDAGOGIE (M43) – suport de curs AN III, sem. 1, 2016, Catalin Gogioiu

3. Care este motto-ul educatiei adultului ?

4. Ce este aceea motivatie intrinseca ? Dati exemple din viata proprie.

5. Ce este aceea motivatie extrinseca ? Dati exemple din viata proprie.

6. Care sunt factorii care genereaza nevoia de educatie permanenta a adultului ?

7. Conturati pe scurt profilul educatorului.

8. Care este tipul de profesor si respectiv de relatie professor-elev, de urmat in cadrul

educatiei adultilor ?

9. Dati exemple de efecte benefice ale inteculturalitatii, rezultand din conduite de

acest tip.