UNIVERSITATEA GEORGE BACOVIA

FACULTATETA DE ŞTIINŢE ECONOMICE

SPECIALIZAREA MANAGEMENT
AN DE STUDII I
STUDENT COMAN VASILE

REFERAT
DIONISIE POP MARŢIAN –
CONTIBUŢII LA DEZVOLTAREA
STATISTICII ROMÂNEŞTI

Dionisie Pop Marţian – Contribuţii la Dezvoltarea Statisticii Româneşti

 UNIVERSITATEA GEORGE BACOVIA
FACULTATETA DE ŞTIINŢE ECONOMICE
SPECIALIZAREA MANAGEMENT
AN DE STUDII I
STUDENT COMAN VASILE

Dionisie Pop Marţian – Repere Biografice

Născut în anul 1829 la Ponor, Alba și decedat la 2 iulie, 1865, la München.
Părinții săi au fost preotul Samuil și Ana Marțian. Și-a început învățătura în satul natal,
probabil sub supravegherea tatălui său. A urmat școlile medii ale Blajului, pe care le-a termină
în anul școlar 1851-1852. La 24 de ani, în anul 1853, a obținut examenul de bacalaureat, apoi a
făcut seminarul ortodox la Sibiu și la Blaj.
Fiind un apropiat de-al lui Avram Iancu, acesta a fost pus de către el să organizez o tabără de
lupte în 1848 la Câmpeni. Fiind o persoană puternică, mai ales la caracter, cu un spirit de
echipă nemaiîntâlnit, cu un dinamism rar și dând dovadă de devotament față de Revoluția
Românească din Transilvania, Dionisie Pop Marțian a fost numit prefect al Legiunii Sebeșului.
Apoi, a urmat studiile superioare tocmai la Viena, primind o bursă de 300 de florini de la
Arhiepiscopia Greco-Catolică din Blaj, la Facultatea de Drept și Filosofie urmând cursurile de
drept, filosofie, statistică, arheologie, numismatică şi geografie. Şi-a luat licenţa în “Drepturi şi
ştiinţe politice” în anul 1857. Exact după ce a finistat studiile acolo, și-a depus candidatura pentru
un post în cadrul catedrei universitare de la București, iar în 1858 a scris “Economia Socială”, o
operă cu caracter teoretic. El a propus caimacanului Al. Ghica înfiinţarea unui birou de statistică
a ţării precum şi a unei catedre de economie politică dar năzuinţele sale vor fi îndeplinite abia
după Unirea Principatelor Române.
În 1857 a participat la un Congres Internațional de Statistică la Viena, unde a fost doar un
spectator, însă faptul că a fost prezent acolo i-a dat putere de inspirație și experiența acumulată
acolo, a valorificat-o ulterior și în România. După acel Congres, Dionisie Pop afirma că
“Niciodată nu am simțit mai mare umilire națională ca în Congresulu Statisticu din 1857, unde
toate staturile europene erau reprezentate, până și Turcia raporta înființarea unui Oficiu
statisticu. Numai și numai guvernele române lipseau de a dovedi că sunt europene.” (“Analele
Statistice ale României”). După ce s-a întors în țară, a început imediat să pregătească toate
lucrurile și actele și ideile, pentru înființarea unui birou statistic. La urmatorul Congres de
Statistică (Berlin, 1863), a luat parte ca delegat oficial al țării noastre, prezentând un amplu raport
asupra stadiului de dezvoltare a statisticii românești. El arăta că “…vom avea în curând o
statistică destul de completă pentru ca guvernul să poată întemeia pe datele ei reformele pe care
țara le așteaptă cu o vie nerăbdare…căci… statistica este singurul tărâm sigur pe care un guvern
prevăzător trebuie să întemeieze rațiunea reformelor sale”.
Domnitorul Alexandru Ioan Cuza, sensibil la introducerea principiilor moderne în învăţământ
şi economie, a acceptat propunerile cuprinse într-un memoriu redactat de D.P. Marţian în
februarie 1859,iar prin Decretul domnesc nr. 117 din 28 aprilie 1859, îl numește șef al Serviciului

Dionisie Pop Marţian – Contribuţii la Dezvoltarea Statisticii Româneşti

 UNIVERSITATEA GEORGE BACOVIA
FACULTATETA DE ŞTIINŢE ECONOMICE
SPECIALIZAREA MANAGEMENT
AN DE STUDII I
STUDENT COMAN VASILE
statistic central din Țara Românească. Din acest moment şi-a dedicat întreaga sa
activitate elaborării şi modernizării legislaţiei româneşti în domeniul economic şi administrativ,
în concordanţă cu normele internaţionale. S-a bucurat de încrederea şi stima marilor bărbaţi care
au făurit Unirea Principatelor, a domnitorului Al. I. Cuza, M. Kogălniceanu, N. Kretzulescu, Titu
Maiorescu, B.P. Haşdeu, A. Golescu ş.a.
Din 1862 a devenit membru al Comisiei de verificare a legilor din Principatele Unite. A
redactat legea privind organizarea municipiilor și comunelor orășenești și a contribuit la
întocmirea legislației românești, referitoare la organizarea învățământului, cel economic în
special legea reformei agrare, legea secularizării averilor mănăstirești, legea vămilor, legea
navigației pe Dunăre, legea poștei și a circulației pe drumurile publice, legea reformei monetare.
La 2 august 1862 A.I.Cuza aprobă înființarea Direcției Centrale de Statistică, unică pentru
întreaga Românie, iar la 4 august este numit în fruntea conducerii acestei instituții Dionisie Pop
Marțian.
A avansat, în acelaşi timp şi propuneri privitoare la organizarea şi funcţionarea societăţilor
economice, asigurarea creditelor, asociaţii şi societăţi de asigurare, problema finanţelor publice,
problema dreptului de proprietate a străinilor în ţară, înzestrarea armatei etc.
D.P. Marţian a pus bazele ştiinţei economice româneşti, a învăţământului de profil, precum şi
a instituţiilor ce trebuia să le pună în practică. El şi-a conturat gândirea sa economică în funcţie
de situaţia reală în care se găseau Principatele Unite după 1859. Era convins că nu se putea
concepe o temeinică aşezare economică naţională decât pornind de la temelii.
Aceasta însemna rezolvarea grabnică a problemei rurale prin desfiinţarea şerbiei şi
împroprietărirea ţăranilor, “regim agrar întemeiat pe echitate şi omenie” recuperarea celei 1/6
părţi din teritoriul naţional ce se afla în stăpânirea străinilor, cu referire directă la secularizarea
averilor mănăstireşti, crearea unei industrii naţionale cu sprijinul statului, precum şi dezvoltarea
meseriilor pentru a se crea o clasă de mijloc, ca o pârgie de echilibru între cele două clase
existente la noi, boierimea şi ţărănimea. În acest sens a militat pentru dezvoltarea unui învăţământ
economic şi tehnic naţional de toate gradele, care să pregătească personalul necesar vieţii
economice.
Adept al teoriilor liberaliste-economice europene dar mai cu seamă a neoliberalismului,
propune un intervenţionism de stat cu caracter protecţionist, pentru a se evita dependenţa
economică totală şi politică faţă de alte state dezvoltate, în special faţă de Imperiul Austriac.
Nu recomanda o rupere totală şi rapidă cu unele tradiţii naţionale şi nici copierea servilă a
unor aşezăminte similare din străinătate, care nu se potriveau cu situaţia economică şi socială a
Principatelor Unite.
Din 1861 D.P. Marţian s-a îmbolnăvit de tuberculoză, boală ce s-a agravat, mai ales din 1864.
I s-au acordat mai multe concedii pentru a se trata.

Dionisie Pop Marţian – Contribuţii la Dezvoltarea Statisticii Româneşti

 UNIVERSITATEA GEORGE BACOVIA
FACULTATETA DE ŞTIINŢE ECONOMICE
SPECIALIZAREA MANAGEMENT
AN DE STUDII I
STUDENT COMAN VASILE
A murit la data de 2 iulie 1865, având doar 36 de ani, la München, în drum spre Italia, unde
spera să-şi găsească însănătoşirea. Moartea lui ne aminteşte de un alt mare revoluţionar român,
Nicolae Bălcescu, care, la fel, s-a stins din viaţă prematur, departe de pământul natal.
Ziarele epocii au consemnat pierderea pentru ţară a primului economist român. De asemenea
şi marile personalităţi ale epocii, în frunte cu domnitorul Al. I. Cuza, B.P. Haşdeu, A. Golescu,
N. Kretzulescu şi mai ales de M. Kogălniceanu care a recunoscut contribuţia lui D.P. Marţian la
întemeierea ştiinţei economice româneşti, afirmând că “este singurul om care a înzestrat ţara şi
literatura noastră cu cărţi de statistică şi a organizat statistica pe care o avem”.

Dionisie Pop Marţian – Contribuţii la Dezvoltarea Statisticii

Româneşti
Dionisie Pop Marțian a fost economist și statiscian român, primul director al Oficiului Central
al Statisticii din România și organizatorul primului recensământ din România (1860).
A propus înfiinţarea unei catedre de economie politică, absolut necesară pentru propagarea
ştiinţelor economice moderne. Catedra a fost în final scoasă la concurs de către Eforia Şcoalelor
din Bucureşti, dar maşinaţiile politice ale vremii l-au împiedicat să o ocupe pe motiv că era
„singurul candidat”.
D.P. Marţian a fost totodată şi un mare om de ştiinţă, în special în domeniul economic şi
statistic, redactând şi publicând într-un timp record, de numai 5 ani, pentru că viaţa nu i-a îngăduit
mai mult, 5 lucrări în volume şi 77 de articole ştiinţifice, la care se adaugă un număr mare de
articole în presa vremii.
Printre lucrările cele mai importante pot fi amintite : “Economia Socială”, “Proiectul de lege
privind organizarea municipiilor şi comunelor orăşeneşti”, “Statistica ţării”, “Uniunea vamală”,
“Societăţi economice”, “Criza comercială”, “Măsuri de lungime, greutate şi monetare”,
“Agricultura românească”, “Comunicaţiile”, “Finanţele publice”, “Telegrafia”, “Creditul
funciar”, “Proprietate şi naţionalitate”, “Igiena publică şi industrială”, “Sericicultura”,
“Manufactura şi artele”, “Lucrările publice”, “Serviciul poştal”, “Şcoala naţională de
agricultură”, “Legea pensiilor”, “Creditul ipotecar” .
Dionisie Pop Marţian a desfăşurat permanent atât activitate practică, cât şi ¸stiinţifică în
domeniul statisticii şi al economiei pentru influenţarea dezvoltării economiei româneşti îın sensul
dorit. În raportul la Congresul Internaţional de Statistică, preciza: ”...statistica este singurul
târâm sigur pe care un guvern prevăzător trebuie să întemeieze raţiunea reformelor sale”.
În primul rând se cuvine consemnatǎ concepţia lui neechivocǎ potrivit cǎreia statistica este o
ştiinţǎ socialǎ, al cǎrui obiect îl formeazǎ cercetarea cantitativǎ a tuturor faptelor, proceselor şi

Dionisie Pop Marţian – Contribuţii la Dezvoltarea Statisticii Româneşti

 UNIVERSITATEA GEORGE BACOVIA
FACULTATETA DE ŞTIINŢE ECONOMICE
SPECIALIZAREA MANAGEMENT
AN DE STUDII I
STUDENT COMAN VASILE
fenomenelor care se desfǎşoarǎ în cadrul societǎţii umane şi al cǎrui obiectiv constǎ în
descoperirea legitǎţilor şi legilor care stau la baza dezvoltǎrii sociale.
Marţian a cǎutat sǎ rǎspândeascǎ în cercuri cât mai largi convingerea lui cǎ statistica este o
ştiinţǎ. El a subliniat necesitatea cunoaşterii statisticii de cǎtre aparatul de stat, scriind cǎ nicio
cunoştinţǎ nu se poate dispensa de cunoaşterea datelor statistice, scop pentru care Marţian a
solicitat introducerea statisticii ca obiect de învǎţǎmânt în gimnazii şi în şcolile de drept, cât şi
înfiinţarea unei biblioteci de specialitate.
Statistician şi economist, Dionisie Pop Marţian este considerat drept iniţiator al şcolii
economice protecţioniste. Cea mai semnificativǎ „protecţie” susţinutǎ de Marţian a fost cea
împotriva ignoranţei.
D. P. Marţian a propus înfiinţarea unor catedre de statisticǎ la Facultatea de Drept, în cadrul
cǎrei trebuia sǎ se înfiinţeze şi o catedrǎ de economie politicǎ. Pentru a se putea prezenta la
concurs, Marţian scrie, în anul 1850, lucrarea de economie politicǎ „Studii sistematice în
economia politicǎ”. Cu toatǎ însufleţirea lui Marţian şi cu toate insistenţele şi demersurile lui, nu
ocupǎ aceastǎ catedrǎ, din cauza intrigilor de culise ale politicienilor din acea vreme.
Strǎdania lui Dionisie Pop Marţian de emancipare intelectualǎ a românilor prin rǎspândirea
ideilor economice s-a evidenţiat în elaborarea unui curs de „Economie socialǎ” (1858), în articole
şi studii cu teme economice, precum în editarea „Analelor Economice” şi „Analelor Statistice”
în care publică aproximativ 90 de studii, articole şi analize.
Dionisie Pop Marţian a socotit cǎ „materialul statistic trebuia pus la îndemâna tuturor [...]
nu trebuia neglijatǎ valorificarea pe cât posibilǎ a datelor statistice existente”. În Analele
Statistice ale României, s-a subliniat caracterul de ştiinţǎ de sine stǎtǎtoare a statisticii. Se
remarcǎ, printre altele, prezentarea în Anale a Istoriei Oficiului statisticii şi a lucrǎrilor
Congresului statisticii de la Londra (1860), cât şi rubrica: Rǎspunsuri amicilor şi inamicilor
statisticii noastre; a evenimentelor principale economice, înţelegerea moştenirii din trecut şi a
nevoilor prezentului, criza comercialǎ, despre reforme, creditul ipotecar, studii de administraţie
agricolǎ şi industrialǎ, daunele produse la case, vite etc. de accidentele climatice, preţul celor mai
necesare alimente, cât şi alte teme şi evenimente din activitǎţile desfǎşurate. Tot în Analele
statistice, D. P. Marţian a publicat materiale statistice cu privire la realizarea sarcinii foarte grele
a organizǎrii unui Recensǎmânt al populaţiei. Publicaţia pǎstreazǎ un caracter quasi oficial bine
marcat.

D. P. Marţian a participat în 1857 ca simplu observator la Congresul Internaţional de Statistică

de la Viena, însuşindu-şi o serie de învăţǎminte utile pentru activitatea sa viitoare din ţară. În
legatură cu participarea sa la Congres, afirma: “Niciodată nu am simţit mai mare umilire
naţională ca în Congresul Statisticu din 1857, unde toate staturile europene erau reprezentate,

Dionisie Pop Marţian – Contribuţii la Dezvoltarea Statisticii Româneşti

 UNIVERSITATEA GEORGE BACOVIA
FACULTATETA DE ŞTIINŢE ECONOMICE
SPECIALIZAREA MANAGEMENT
AN DE STUDII I
STUDENT COMAN VASILE
până şi Turcia raporta înfiinţarea unui Oficiu statisticu. Numai şi numai guvernele române
lipseau de a dovedi că sunt europene.” (“Analele Statistice ale României” - 1860). Întors la
Bucureşti, face toate demersurile necesare înfiinţării unui Birou statistic, mai ales în urma Unirii,
în timpul lui Alexandru Ioan Cuza (1820-1873) ales domnitor în ambele principate. Textul prin
care cerea înfiinţarea Biroului de statisticǎ poartǎ data de 17 februarie 1859, fiind adresat
Ministerului de Interne, prilej cu care Marţian şi-a expus programul de organizare a statisticii ofi-
ciale din Ţara Româneascǎ. Programul includea printre altele: elaborarea unei statistici generale
a ţǎrii, percum şi pe principalele ramuri ale administraţiei de stat; instruirea celor care urmau sǎ
întocmeascǎ statisticile pe ramuri şi elaborarea formularelor tabelare; oglindiera statisticǎ a
progreselor realizate în agriculturǎ, manufacturǎ, comerţ, arte, ştiinţe etc.; întocmirea de tabele
privind mişcarea preţurilor; o publicaţie periodicǎ „pentru economia naţionalǎ şi statistica ei”;
publicare unui Anuar statistic-administrativ; organizarea de Registre de stare civilǎ; introducerea
de evidenţe statistice în comune, oraşe, judecǎtorii, vǎmi etc. .
D. P. Marţian concepea Biroul statistic ca având multiple sarcini, ceea ce fǎcea ca acestǎ
instituţie sǎ devinǎ o pârghie principalǎ de informare şi de prezentare a datelor statistice
guvernului. Memoriul lui Marţian s-a rezolvat în aprilie 1859, când Domnitorul Alexandru Ioan
Cuza a aprobat organizarea Serviciului statistic pentru întreaga ţǎrǎ, prin Decretul Domnesc nr.
117 din 28 aprilie 1859. În postul de şef al Serviciului de statisticǎ din Muntenia a fost numit D.
P. Marţian.
Vocaţia de promotor instituţional îl plaseazǎ pe Marţian alǎturi de alte personalitǎţi
emblematice ale secolului al XIX-lea.
În 1859, Dionisie Pop Marţian este numit şef al Oficiului central statistic din Ţara
Româneascǎ, Ion Ionescu de la Brad (1818-1891) ocupa postul de şef al Direcţiei de statisticǎ a
Moldovei, cei doi procedând, fiecare, la efectuarea în 1859-1860 a Recensǎmântului, rezultatele
fiind publicate în „Analele statistice pentru cunoştinţa pǎrţii Muntene din România” (1860- 1864)
şi în Lucrǎrile statistice ale Moldovei. În 1852 Principatele fiind unite, cele douǎ oficii statistice
se contopesc, sub direcţia lui Pop Marţian într-un Oficiu central de statisticǎ administrativǎ. E
remarcabil faptul cǎ aceşti statisticieni începători, ca şi cei care i-au urmat de altfel, au fost
„oameni de ştiinţǎ de o adevǎratǎ valoare” (Stahl, 2002).

D.P. Marţian a vǎzut în statisticǎ „barometrul bunǎstǎrii sau a neajunsurilor noastre sociale”
şi baza „reformelor pe care ţara le aşteaptǎ cu o vie nerǎbdare”, „lumina industriei şi a
comerţului”, o imagine cifricǎ a întregii dezvoltǎri sociale a României.

Dionisie Pop Marţian – Contribuţii la Dezvoltarea Statisticii Româneşti

UNIVERSITATEA GEORGE BACOVIA
FACULTATETA DE ŞTIINŢE ECONOMICE
SPECIALIZAREA MANAGEMENT
AN DE STUDII I
STUDENT COMAN VASILE

Bibliografie

 Primul conducător al Instituţiei Centrale de Statistică din România modernă, promotor al

„emancipării economice a naţiunii”: Dionisie Pop Marţian* (1829 - 1865) Conf. univ. dr.
Daniela Elena ŞTEFĂNESCU Universitatea “Spiru Haret” Maria SILIVESTRU
Institutul Naţional de Statisticǎ;
 Constantinescu, N.N., Opera economică a lui D.P. Marţian şi actualitatea ei, în Studii de
istorie economică şi istoria gândirii economice, vol. II, Editura Academiei Române,
Bucureşti 1997;
 Valentin Borda, Viorica Dutcă, Traian Rus - Avram Iancu şi prefecţii săi, Casa de editură
Petru Maior, Târgu Mureş, 1997;
 Revista Info Ins seria centenar 2018, nr.3 2017- aprilie 2017;
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Dionisie_Pop_Maţian;
 http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Dionisie_Pop_Marţian

Dionisie Pop Marţian – Contribuţii la Dezvoltarea Statisticii Româneşti