STETCU Semnat digital

de STETCU

TOADE TOADER
Data:
2019.05.30
R 22:07:59 +03'00'

ANALIZA DE VALIDARE
A NEVOILOR
COMUNITATII
MARGINALIZATE DIN
COMUNA MOISEI,
JUDETUL MARAMURES
CUPRINS
Descrierea unitatii de observatie/analiza: Comuna Moisei, Maramures............................................... 3
Prezentarea obiectivelor si a strategiilor relevante ................................................................................ 8
Obiectivul analizei ............................................................................................................................. 12
Prezentarea metodelor ......................................................................................................................... 12
Analiza chestionarelor ........................................................................................................................... 15
Raportul cantitativ ............................................................................................................................. 15
Raportul calitativ ............................................................................................................................... 24
Descrierea si validarea grupului tinta .................................................................................................... 25
Concluzii ................................................................................................................................................ 27
Bibliografie ............................................................................................................................................ 28
Anexe ..................................................................................................................................................... 29
Descrierea unitatii de observatie/analiza: Comuna Moisei,
Maramures

Asezarea geografica

Județul Maramureș este situat în partea de nord a țării, fiind delimitat de județele Satu-
Mare, Sălaj, Cluj, Bistrița-Năsăud și Suceava, respectiv la nord fiind delimitat de frontiera cu
Ucraina, având o suprafată de 6.215 km² (2,6% din suprafața țării) și un relief variat ca
morfologie si complex din punct de vedere geologic.

Județul Maramureș este o unitate administrativă care s-a constituit după Marea Unire
din 1918 când partea de Sud a Țării Maramureșului a intrat în componența României În
perioada interbelică Județul Maramureș (interbelic) cuprindea numai partea de Nord-Est, de
peste Munții Gutâi, a actualului județ, iar reședința a fost orașul Sighet. Județul avea în 1930 o
populație de 161.575 de locuitori, dintre care 57,7% români, 20,9% evrei, 11,9% ruteni, 6,9%
maghiari, 2% germani ș.a. Celelate părți care compun acum Județul Maramureș, inclusiv
orașul Baia Mare, a făcut parte din județul Satu-Mare (interbelic).

După Al Doilea Război Mondial limitele administrative ale județului au fost

modificate pentru a cuprinde și regiunile menționate mai sus: Țara Chioarului, Țara Lăpușului
și o parte din Țara Codrului, rezultând actualul județ Maramureș la care se referă acest articol.

Moisei este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Maramureș,
Transilvania, România.
Satul Moisei este situat în partea de sud-est a județului Maramureș, la 136 de km față
de Baia Mare, la 5 km de Borșa și la 7 km de orașul Vișeu de Sus. Este traversat de două
artere principale, DN17 și DN18.

Moiseiul se află în Depresiunea Maramureșului, pe valea Vișeului, la poalele Munților

Rodnei, având Pietrosu, la sud, și Munților Maramureșului la nord. Tot aici se varsă Izvorul
lui Dragoș și Izvorul Negru în râul Vișeu.

Moiseiul, străveche vatră de cultură si spiritualitate, reprezintă o poartă larg deschisă a

Maramureșului istoric, către un viitor plin de prosperitate, in care moiseienii isi desfășoară
propriile afaceri fie in turism , fie in domenii economice sau sociale prin care să iși poată
valorifica produsele din gospodăria proprie,hărnicia,talentul cu care au fost
invredniciți,păstrând neatinse tradiția,obiceiurile, portul popular,arhitectura
tradițională,cultura și meșteșugurile care au făcut din acesta un loc unic in lume care atrage
turiști de pretutindeni.

Comuna Moisei se situează în extremitatea sud-estică a judeţului Maramureş, fiind

cuprinsă între 45 grade – 37 minute şi 45 grade – 43 minute latitudine nordică, 23 grade – 20
minute, şi 21 grade – 28 minute longitudine estică, care cuprinde o bună parte din interfluviul
Vişeu ca şi din versantul nordic al munţilor Rodnei.

Localitatea Moisei se află la 575 m altitudine, şi 136 km distanţă de municipiul Baia

Mare, reşedinţa judeţului, la 5 km de oraşul Borşa şi la 7 km de oraşul Vişeu de Sus.

În contextul localităţilor rurale ale judeţului Maramureş, ca unitate administrativ -teritorială,

comuna Moisei, cu o suprafaţă de 11.263 ha, având în componenţă o singură localitate, fără
sate aparţinătoare, se situează după numărul locuitorilor (9.264 de locuitori conform
Recensământului populaţiei din 2011), cu mult peste mărimea unei localităţi rurale.

Populatie
Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Moisei se ridică la 9.264 de
locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 9.023 de
locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (95,54%). Pentru 4,41% din populație,
apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor
sunt ortodocși (88,39%), dar există și minorități de adventiști de ziua a șaptea (5,33%) și
penticostali (1,54%). Pentru 4,47% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.
 Educatie
In conditiile actuale de dezvoltare economica si sociala, procesul educational poate
sa devina performant doar daca va functiona respectand doua principii fundamentale:
• sa fie specializat cat mai devreme;
• sa tina cont de tendintele si de proiectele viitoare de dezvoltare pe termen mediu si
lung.
Una dintre marile probleme ale sistemului educational romanesc este data de faptul
ca absolventii, dupa ce au incheiat un proces educational, nu pot folosi aproape la nimic
cunostintele dobandite. In schimb, acestia iau contact cu mediul economic real, acolo unde
constata ca trebuie sa faca cu totul altceva fata de ceea ce au invatat in scoala.
Astfel, la nivelul primar si gimnazial pot fi predate cunostinte generale elevilor, dar
de la nivelul liceal ar trebui sa existe specializari cerute pe piata muncii de mediul economic,
intrucat interdependenta si conexiunea dintre piata muncii si sistemul educational ar trebui sa
aiba un rol covarsitor in stabilirea programei scolare.
Drept urmare, investitiile pe care le proiecteaza mediul economic si de afaceri in
Romania ar trebui sa fie intampinate cat mai prompt si mai bine de sistemul educational
pentru ca o investitie nu se face doar pentru o jumatate de an sau un an. O astfel de decizie
este luata pe termen mediu si lung, iar nevoia de specialisti pe care o au investitorii trebuie
cuplata imediat cu specializarile abordate in sistemul educational.
De asemenea, in invatamantul generalist, abordarea corpului profesoral ar trebui sa
se concentreze nu neaparat pe notarea elevilor si acordarea de note, ci, mai degraba, pe
observarea inclinatiilor fiecarui elev, din punct de vedere vocational, chiar de la varste
fragede. Acest lucru este necesar pentru ca tocmai in perioada generalista ar trebui sa se faca
aceasta diferentiere, nu dupa clasa a 9-a.
 In prezent Comuna Moiseni beneficiaza de 2 unitati de invatamant

Scoala Gimnaziala Nr. 1 Moisei

Scoala Gimnaziala "Dragos Voda" Moisei

Formare profesionala si ocupare
Impactul crizei a scos in evidenta faptul ca realitatile economice evolueaza mai rapid
decat politicile publice. In ultimii ani, la nivel european milioane de persoane si-au pierdut
locul de munca si au fost afectate intr-o masura mai mare de saracie si excluziune sociala, iar
aceasta stare de fapt a determinat Comisia Europeana si statele membre sa adopte o serie de
reforme si masuri pentru a imbunatati situatia.
Modelul Romaniei de crestere economica, din perioada 2000 – 2010, bazat mai mult
pe consum intern si nu pe ocupare, a fost unul nesustenabil, criza punand in evidenta
vulnerabilitatile acestuia. Chiar daca in perioada 2000 – 2008 s-au inregistrat ritmuri de
crestere economica mari, ocuparea fortei de munca nu a fost influentata semnificativ de acest
context favorabil. In perioada 2000-2012 Romania a pierdut 5,7 puncte procentuale din rata
totala de ocupare a populatiei in varsta de munca 20 – 64 de ani, 8,7 puncte procentuale din
rata de ocupare a fortei de munca varstnice 55 – 64 de ani si 6,9 puncte procentuale din rata
de ocupare feminina de 20 - 64 ani.
In prezent, Romania, cu toate eforturile depuse, se afla inca mult in urma mediei
europene, in ceea ce priveste nivelul dezvoltarii economico-sociale, in general si al
productivitatii muncii la nivel national. Una dintre cauzele fundamentale o reprezinta
decalajele inca foarte mari care separa Romania in plan structural de situatia statele UE
dezvoltate.
In perioada 2000 – 2012, rata somajului BIM in Romania a oscilat intre un minim de
5,8% (in anul 2008) si un maxim de 8,4% in anul 2002. Cresterea accentuata din perioada
2008 – 2010 cand rata somajului s-a majorat cu 1,5 puncte procentuale evidentiaza impactul
destul de puternic al crizei asupra pietei muncii romanesti. Pe medii de rezidenta, rata
somajului a fost mai ridicata in randul populatiei din mediul urban (valoarea maxima fiind
inregistrata in anul 2002 -11.2 %), in mediul rural rata somajului a avut cel mai mic nivel
(2,8%) in 2001 si cel mai inalt nivel (6,2%) in anul 2004.
Pe sexe, aceasta a fost mai mare in cadrul populatiei masculine (8,92% in 2002 si
9,0% in 2010), somajul in randul populatiei feminine a avut cel mai mic nivel in anul 2008
(4,7%) si cel mai ridicat nivel (7,7%) in 2002. In anul 2012, rata somajului BIM in Romania
inregistra valoarea de 7,0% sub media europeana de 10,4% (UE 27), in scadere cu 0,4pp. fata
de anul anterior si cu mult sub nivelul inregistrat in statele membre grav afectate de efectele
crizei (Spania 25,0%, Grecia 24,3%, Portugalia 15,9%).
In ceea ce priveste somajul in randul tinerilor (15- 24 ani), daca in anul 2000 acesta
era de 18,3% si se afla sub media UE 27 (18,4%) in anul 2010 nivelul somajului in randul
tinerilor din Romania (22,1%) depasea media europeana (20,9%).
Dupa anul 2008, se observa o crestere accentuata a ratei somajului in randul tinerilor
de la 18,6% (2008) la 23,7% (2011), o crestere comparabila cu cea inregistrata la nivel UE 27
(de 5,1pp.).
In anul 2012, rata somajului in randul tinerilor avea valoarea de 22,7%, in scadere cu 1
pp. fata de anul anterior si foarte apropiata de media europeana 22,8%, dar mult sub nivelul
inregistrat in state membre precum Grecia (55,3%), Spania (53,2%), Portugalia (37,7%) si
Italia (35,3%
Conform Atlasului zonelor urbane marginalizate din Romania
(https://adrvest.ro/attach_files/Atlas_18Aprilie_RO_final.pdf )

Prezentarea obiectivelor si a strategiilor relevante

Strategia Guvernului Romaniei de Incluziune a Cetatenilor Romani apartinand Minoritatii

Romilor 2012-2020
Scopul Strategiei este incluziunea socio–economică a cetățenilor români aparţinând
minorităţii rome la un nivel similar cu cel al restului populaţiei şi asigurarea de şanse egale
prin
iniţierea şi implementarea unor politici şi programe publice în domenii precum: educaţia,
formarea profesională şi ocuparea forţei de muncă, sănătatea, locuirea şi mica infrastructură,
cultura, infrastructura socială, prevenirea şi combaterea discriminării. Totodată, Strategia
urmăreşte implicarea autorităţilor publice centrale şi locale, a romilor înşişi şi a societăţii
civile
în activităţi care vizează creşterea incluziunii socio-economice.
Obiectivele Strategiei
(1) Creşterea nivelului de incluziune educaţională a cetățenilor români aparţinând minorităţii
rome la un nivel similar cu cel al restului populaţiei, inclusiv prin combaterea decalajelor
sociale care cresc riscul de abandon şcolar şi analfabetism, prin măsuri afirmative şi
asigurarea accesului egal, gratuit şi universal al romilor la o educaţie de calitate.
(2) Creşterea nivelului de ocupare a cetăţenilor români aparţinând minorităţii rome şi
combaterea decalajelor de participare pe piaţa muncii formală comparativ cu populaţia
majoritară, inclusiv prin acordarea de sprijin persoanelor cu şanse reduse de acces la piaţa
muncii formală (tineri, persoane cu educaţie scăzută, de gen feminin, în şomaj de lungă
durată, din zonele în care oportunităţile de angajare sunt limitate, fără competenţe
profesionale într-o meserie specifică cu cerere în zona de locuire, cu dizabilităţi etc.) şi
persoanelor care au în întreţinere copii de vârstă şcolară, inclusiv prin măsuri proactive de
ocupare precum consiliere, mediere şi formare profesională.
(3) Îmbunătăţirea stării de sănătate a cetățenilor români aparţinând minorităţii rome prin
creşterea accesului la servicii de sănătate preventive şi curative.
(4) Îmbunătăţirea condiţiilor de locuit în comunităţile locale defavorizate din punct de vedere
economico-social, precum şi asigurarea accesului la servicii publice şi mica infrastructură;
(5) Păstrarea, afirmarea şi dezvoltarea identităţii culturale (limbă, obiceiuri, patrimoniu, etc.) a
romilor, în concordanţă cu respectarea drepturilor omului şi a legislaţiei în vigoare;
(6) Îmbunătăţirea situaţiei sociale a categoriilor defavorizate, inclusiv a romilor, în domeniile:
dezvoltare comunitară, protecţia copilului, justiţie şi ordine publică;
(7) Dezvoltarea unei abordări integrate a domeniilor prioritare şi corelarea tuturor măsurilor
cuprinse în Strategie, în vederea sprijinirii cetățenilor români aparţinând minorităţii rome pe
tot parcursul vieţii, cu măsuri directe specifice problemelor fiecărei etape de viaţă.

Strategia Nationala privind Incluziunea Sociala si Reducerea Saraciei 2015-2020

Din setul de politici și de intervenții prezentat în Strategie, Guvernul îşi propuneun
subset de nouă intervenții cheie care urmează să fie implementate în perioada 2015-2017,
acestea având cel mai mare impact în ceea ce privește reducerea sărăciei și promovarea
incluziunii sociale.
1. Creșterea ocupării forței de muncă în rândul persoanelor cu venituri reduse și a celor din
grupurile vulnerabile prin programe personalizate de activare a forței de muncă.
2. Creșterea nivelului de susținere a veniturilor populației sărace și introducerea stimulentelor
promuncă pentru beneficiarii programelor.
3. Dezvoltarea serviciilor sociale integrate la nivel comunitar.
4. Îmbunătățirea instrumentelor pentru identificarea școlilor dezavantajate pentru a asigura
faptul că toți copiii beneficiază de oportunități egale.
5. Consolidarea serviciilor sociale de protecție a copilului.
6. Dezvoltarea unui instrument pentru identificarea satelor sărace și a comunităților rurale
marginalizate.
7. Investiții în îmbunătățirea actualului sistem IT pentru a construi un sistem electronic de
asistență socială eficient.
8. Dezvoltarea unui sistem de plată modern.
9. Consolidarea mecanismelor de coordonare și dezvoltarea unui sistem de monitorizare și
evaluare a îndeplinirii obiectivelor Strategiei de Incluziune Socială și Reducere a Sărăciei.

Strategia Nationala privind Incluziunea Sociala a Persoanelor cu Dizabilitati 2014-2020

Scopul strategiei.
Deși în ultimii ani, s-a manifestat în plan național o preocupare reală pentru
modernizarea și eficientizarea politicilor sociale în domeniul dizabilității, declinul economic
în
plan mondial și național a afectat drastic calitatea vieții acestei categorii de populație.
Scopul prezentei strategii este de a contura o platformă de gândire și acțiune politică
menită să determine creșterea calității vieții persoanelor cu dizabilități, pe linia autonomiei,
securității, demnității, deciziei și responsabilității personale prin:
• situarea persoanei cu dizabilități și a drepturilor sale cetățenești în centrul
reglementărilor legislative;
• îmbunătățirea organizării și calității serviciilor;
• gestionarea efectivă, credibilă și transparentă a resurselor.

Strategia Nationala pentru Protectia si Promovarea Drepturilor Copilului 2014–2020

Strategia îşi propune să promoveze investiția în dezvoltarea și bunăstarea copilului, pe
baza unei abordări holistice şi integrate de către toate instituţiile şi autorităţile statului, în
condițiile respectării drepturilor copilului, satisfacerii nevoilor acestuia, precum și accesului
universal la servicii.
 Strategia îşi propune să devină elementul integrator al tuturor proceselor ce vizează
întărirea reformelor structurale şi de modernizare, inclusiv cele din cadrul procesului de
programare 2014- 2020, care au impact asupra dezvoltării copiilor în România.
De asemenea, strategia îşi propune să asigure coerenţa şi consolidarea politicilor la
nivel sectorial, între diferitele nivele şi mecanisme de guvernanţă, precum şi concordanţa
acestora cu obiectivele stabilite în documentele europene.
PRINCIPIILE STRATEGIEI
1. Promovarea centrării societății pe dezvoltarea și bunăstarea copilului
2. Promovarea şi respectarea interesului superior al copilului.
3. Universalitatea, nediscriminarea şi egalitatea de şanse
4. Primordialitatea responsabilităţii părinţilor în creşterea şi îngrijirea copiilor şi
caracterul subsidiar, dar responsabil, al intervenţiilor autorităţilor statului
5. Promovarea parteneriatului interinstituțional și cu societatea civilă
6. Participarea şi consultarea copiilor în adoptarea deciziilor care îi privesc
7. Asigurarea stabilităţii, continuităţii şi complementarităţii îngrijirii personalizate
acordate fiecărui copil.
8. Echitatea şi transparenţa bugetării/alocărilor financiare destinate copiilor.

Strategia Nationala privind Reducerea Parasirii Timpurii a Scolii in Romania

Obiective
Obiectiv pe termen scurt: Implementarea unui sistem eficient de politici și măsuri de
prevenire, intervenție și compensare pentru a soluționa cauzele majore ale PTȘ, cu accent pe
tinerii care se află deja în grupa de vârstă 11-17 ani.
Obiectiv pe termen mediu: Până în 2020, reducerea la maximum 11,3%, a ratei de
tineri între 18-24 de ani care au finalizat cel mult ciclul de învățământ secundar inferior și
care nu sunt înscriși în nicio formă de continuare a studiilor sau formare profesională.
Obiectiv pe termen lung: Contribuirea la creșterea inteligentă și incluzivă a României,
prin reducerea numărului de persoane în risc de șomaj, sărăcie și excluziune socială.
Pilonii strategici și programele reprezentative
Principalele programe și măsuri propuse pentru a atinge obiectivele acestei strategii
sunt
grupate în patru (4) piloni strategici:
Pilonul 1: Asigurarea accesului la educație și la o educație de calitate pentru toți copiii
Pilonul 2: Asigurarea finalizării învățământului obligatoriu de către toți copiii
Pilonul 3: Reintegrarea în sistemul de educație a persoanelor care au părăsit timpuriu
școala
Pilonul 4: Dezvoltarea sprijinului instituțional adecvat

Strategiei Nationale pentru Promovarea Imbatranirii Active si Protectia Persoanelor Varstnice

pentru perioada 2015-2020
Scopul strategiei
Conceptul de “îmbătrânire activă” proiectează o societate în care persoanele vârstnice
sunt încurajate şi au posibilitatea de a duce o viaţă pe cât posibil sănătoasă, productivă,
participativă şi independentă.
 În această idee, prin politicile elaborate, scopul prezentei strategii este de a reduce
îmbătrânirea fizică prematură, şi, acolo unde este posibil de a încuraja populaţia vârstnică să
lucreze mai mult timp, de a continua să-şi aducă contribuţia la societate prin activităţi civice şi
politice mult timp după pensionare şi să aibă o viaţă independentă chiar şi la vârste mai
înaintate. Îmbătrânirea activă poate reduce cheltuielile publice aferente vârstei înaintate, poate
produce venituri actuale şi viitoare mai mari pentru populaţia vârstnică, poate conduce la o
creştere economică mai mare şi poate dezvolta o societate mai cuprinzătoare în care toate
persoanele, de toate vârstele, să joace un rol activ şi să aibă posibilitatea de a contribui din
punct de vedere economic şi social, astfel încât toate acestea să participe la îmbunătăţirea
calităţii vieţii acestui grup de persoane.
Motivarea strategiei
Îmbătrânirea populației este una dintre provocările esențiale cu care se confruntă
România. Efectele preconizate ale fertilității reduse, ale ratei mari a migrației și ale creșterii
speranţei de viaţă în următoarele câteva decenii vor influenţa profund economia României și
societatea în general. Chiar dacă au fost legiferate și implementate diferite politici ca răspuns
la procesul actual și preconizat de îmbătrânire a populației, până acum aceste demersuri au
fost de obicei limitate la anumite domenii de politică. De-a lungul timpului, a devenit din ce
în ce mai clar că este nevoie de o abordare strategică, unitară pentru această mare provocare
ce necesită un efort bine planificat și susținut.
UE consideră, de asemenea, conceptul de îmbătrânire activă, ca fiind esențial pentru
atingerea obiectivelor Strategiei Europa 2020. Pentru creşterea consecvenței dintre
angajamentele de politici făcute în contextul Strategiei Europa 2020 şi investiţiile din statele
membre, CE a adoptat Cadrul Strategic Comun pentru Politica de Coeziune pentru perioada
2014-2020, care, printre alte măsuri, abordează adoptarea unei Strategii privind îmbătrânirea
activă drept unul dintre cele mai importante instrumente pentru o mai bună concentrare a
sprijinului financiar furnizat României din Fondurile Europene Structurale și de Investiţii.

Strategia Nationala privind Ocuparea Fortei de Munca 2014-2020

Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice propune o
viziune pentru România anului 2020 în care potențialul forței de muncă va fi valorificat în
mod optim pentru consolidarea unei economii competitive, bazată pe inovare şi cunoaştere,
participativă şi inclusivă.
Transpunerea acestei viziuni va însemna creşterea capacităţii României de a crea
locuri de muncă noi, de calitate şi de a crea un avantaj competitiv pentru economia naţională
printr-o
resursă umană bine pregătită, cu un nivel înalt de calificare și competenţe.
Ținta cheie 2020: 70% - rata de ocupare a forței de muncă pentru grupa de vârstă 20–
64 ani.
Obiective specifice și direcții de acțiune
O1. Creșterea ocupării în rândul tinerilor și prelungirea vieții active a persoanelor în
vârstă
O2. Îmbunătățirea structurii ocupaționale și participării pe piața muncii în rândul
femeilor și persoanelor aparținând grupurilor vulnerabile
 O3. Dezvoltarea unei resurse umane cu un nivel înalt de calificare și competenţe
adaptate la cerințele pieței muncii
O4. Îmbunătățirea mecanismului de fundamentare, implementare, monitorizare și
evaluare a politicilor cu impact pe piața muncii

Obiectivul analizei
Analiza de nevoi are ca obiectiv identificarea grupului tinta de beneficiari directi,
nevoile lor, si modul in care acestea pot fi solutionate.
Obiective specifice:
- analiza contextului comunitatii marginalizate identificate;
- identificarea nevoilor in ceea ce priveste subiectele abordate si locatiile activitatilor
ulterioare;
- propunerea unor solutii viabile pentru rezolvarea problemelor identificate.

Prezentarea metodelor
Analiza de nevoi se va realiza de catre o echipa formata din 2 profesori/cercetatori,
folosind metoda chestionarului.
Investigatia prin metoda chestionarului este o abordare cantitativa pentru colectarea
informatiei, care foloseste chestionarul ca instrument al investigatiei. A fost intocmit un
chestionar la nivel de gospodarie, adaptat persoanelor vizate: persoane in risc de saracie si
excluziune sociala.
Chestionarul a fost aplicat unui numar de 121 de gospodarii din zona vizata.

METODA CHESTIONARULUI
Ancheta este o metoda cantitativa de culegere a informatiilor care foloseste
chestionarul ca instrument de investigare. Ancheta nu isi propune sa descrie indivizii
particulari care fac parte din esantion ci sa obtina un profil al populatiei vizate.
Persoanele incluse in esantion, sunt selectate intr-un mod stiintific din populatia
vizata, astfel incat fiecare individ sa aiba aceeasi sansa de a fi selectat. Astfel, rezultatele pot
fi extrapolate de la indivizii selectati la intreaga populatie vizata. Ancheta foloseste
chestionarul, ca instrument de cercetare, chiar si in cazul celor mai simple forme de realizare a
ei.
O alta caracteristica este aceea ca ancheta urmareste, prin modul de alegere a
persoanelor investigate, sa satisfaca cerinta de reprezentativitate, in sensul statistic al
termenului, a esantionului in raport cu o populatie mai mare.
Pentru a se asigura o reprezentativitate satisfacatoare, ancheta se realizeaza, de regula,
pe esantioane mari in comparatie cu numarul persoanelor din grupul tinta, iar concluziile unei
anchete se intemeiaza pe legile statisticii matematice si ale teoriei probabilitatilor (chiar si
atunci cand esantionul nu respecta intocmai cerintele probabilistice).
Prelucrarea datelor unei anchete se realizeaza folosindu-se procedurile statistice
standard, care se bazeaza pe calculul frecventelor cu care apar diferitele variante de raspuns
ale fiecarei intrebari. Din acest motiv, raspunsurile libere la intrebarile numite „deschise"
(cele fara variante de raspuns prestabilite) trebuie aduse, dupa efectuarea investigatiei la
forma „inchisa" si prelucrate ca si acestea.
Valoarea informatiei obtinute prin ancheta se exprima si prin gradul de
reprezentativitate al esantionului anchetat. Deci, ancheta presupune si o evaluare statistica a
masurii in care rezultatele obtinute (medii, proportii, coeficient de corelatie, etc.) le
aproximeaza pe cele din populatia de referinta.
Ancheta prin chestionar trebuie sa parcurga, intr-o forma sau alta, in functie de tema,
scopuri si grup tinta, urmatoarele etape, care in esenta se aseamana mult cu etapele parcurse
de orice cercetare cantitativa:
1. Stabilirea si delimitarea temei;
2. Stabilirea obiectivelor si a ipotezelor de lucru;
3. Determinarea grupului tinta;
4. Construirea esantionului;
5. Redactarea instrumentului de culegere a datelor – chestionarul;
6. Aplicarea (administrarea) chestionarului pe teren – culegerea datelor;
7. Analiza datelor;
8. Redactarea raportului de ancheta si a concluziilor.

1. Stabilirea si delimitarea temei

A fost intocmit un chestionar la nivel de gospodarie, adaptat persoanelor vizate:
persoane in risc de saracie si excluziune sociala.

2. Stabilirea obiectivelor si a ipotezelor de lucru

Analiza de nevoi stabilita cu ajutorul chestionarului are ca obiectiv identificarea
nevoilor persoanelor din comunitatea marginalizata. Analiza comparativa a rezultatelor
interpretate va constitui baza cererii de finantare.

3. Determinarea grupului tinta

Populatia careia i-au fost administrate chestionarele este reprezentata de catre persoane
care locuiesc in comunitatea marginalizata din cadrul teritoriului vizat de Strategia de
dezvoltare locala finantata prin masura LEADER nr.19 din PNDR 2014-2020.

4. Construirea esantionului
Chestionarul a fost aplicat unui numar de 121de gospodarii din zona vizata.
Esantionul a fost calculat la populatia comunei Moisei (9.264 persoane, conform
Recensamantului din 2011), cu o probabilitate de 95% si o eroare de 8,85%, rezultand
un esantion de 121 de persoane/gospodarii.

5. Redactarea instrumentului de culegere a datelor – chestionarul

Profesorii cercetatori au proiectat si elaborat chestionarul care cuprinde 18 intrebari
variate. Acesta cuprinde diferite tipuri de intrebari:
Intrebari factuale prin care se obtin informatii despre fapte obiective, verificabile
(varsta, sex, domiciliu, studii, profesie);
 Intrebari de opinie prin care se inregistreaza informatii de natura subiectiva, cum ar fi
atitudinile, parerile, credintele, valorile, sentimentele, interesele; se obtin in mod direct, prin
comunicarea cu subiectii;

6. Aplicarea (administrarea) chestionarului pe teren – culegerea datelor

Fiecare chestionar a fost distribuit si completat in format fizic, cu ajutorul
departamentului de asistenta sociala al Primariei Moisei. Chestionarele au fost distribuite
si completate in perioada 05-13 martie 2019.
Analiza chestionarelor
Raportul cantitativ
Raspunsurile la intrebarile chestionarului

1. In ce categorie de varsta va incadrati

2. Care este situatia dvs. scolara?

3. Care este situatia dvs. profesionala?

4. Cand ati lucrat ultima data ca si angajat?

5. Beneficiati de drepturi sociale?

6. Va confruntati cu deprivare materiala severa?

7. Aveti probleme de sanatate?

8. Luati medicamente in prezent?

9. Aveti locuinta in proprietate personala?

10. Locuinta dvs. are ...

11. Cate persoane locuiti in aceeasi casa?

12. Locuinta dvs. necesita imbunatatiri?

13. Venitul dvs. lunar se incadreaza intre:

14. Din cati membrii este compusa familia dvs.?

15. Care sunt nevoile dvs. la nivelul comunitatii in care traiti?

16. Doriti sa participanti intr-un program de reconversie profesionala?

17. Doriti sa faceti parte dintr-un proiect?

Raportul calitativ
Sinteza raspunsuri
La studiu au participat 121 de persoane din Comuna Moisei , judetul Maramures.
Categoriile de varsta in care se incadreaza respondetii sunt: 18-24 ani (3%, 4
persoane), 25-59 ani (60%, 73 persoane) si peste 60 ani (39%, 32 persoane)

Referitor la situatia scolara a respondentilor, au absolvit 8 clase (23 de persoane,

19%), apoi 3 persoane (2%) au absolvit 4 clase. Din totalul de 121 de respondenti, 92
persoane (76%) au absolvit invatamantul obligatoriu de 10 clase. Astfel, a fost identificata
necesitatea derularii unor programe de educatie in comunitatea marginalizata.
In ceea ce priveste situatia profesionala a respondentilor, cei mai multi dintre
persoanele chestionate nu au niciun fel de ocupatie, doar 35 persoane (37%) muncind
ocazional. De asemenea, 51% (48 persoane) dintre respondenti nu au muncit niciodata.
Astfel, a fost identificata necesitatea oferirii de sprijin in vederea identificari de locuri de
munca pentru membrii comunitatii marginalizate.
Avand in vedere faptul ca 50% dintre persoanele chestionate nu au probleme de
sanatate si 77% dintre acestia nu iau medicamente, nu se justifica necesitatea oferirii de
servicii medicale comunitatii marginalizate.
Din totalul de 121 de respondenti, 19 persoane (16%) nu detin locuinta in proprietate
personala.
Problema spatiului de locuit in comunitatea marginalizata se poate observa avand in
vedere numarul camerelor din locuintele acestora raportat la numarul persoanelor care
locuiesc in acea casa. Astfel, 2 familii formate din peste 6 persoane locuiesc in case care au
doar 1 camera sau maxim 2. In acelasi timp, 53% dintre respondenti (64 persoane) au spus ca
locuinta lor necesita reparatii/imbunatatiri.
Avand in vedere faptul ca 15% dintre respondenti nu au muncit niciodata (17%)
dintre ei au un venit lunar cuprins intre 0-100 de lei, (1%) cuprins intre 101-249 de lei, iar
(16%) dintre persoanele chestionate au un venit intre 500 si 999 lei.
17% dintre respondenti doresc sa participe intr-un program de reconversie
profesionala si 37% doresc sa participe intr-un proiect cu finantare europeana.
Concret, nevoile identificate in urma analizei chestionarelor efectuate sunt:
- Nevoia unui loc de munca (18%);
- Nevoia imbunatatirii conditiilor de locuit (12%);
 - Nevoia de a invata o meserie (17%);
- Nevoia de educatie (73%);
- Nevoia de servicii medicale (42%);
- Nevoia de servicii sociale (15%);
- Nevoia de servicii socio-medicale (15%);
- Nevoia de consiliere si orientare profesionala (4%)

Descrierea si validarea grupului tinta

Pentru a fi eligibil, grupul tinta vizat prin proiect trebuie sa indeplineasca cumulativ
urmatoarele conditii:
 au domiciliul/ locuiesc in teritoriul acoperit de o Strategie de Dezvoltare Locala aprobata
de PNDR 2014-2020 (aflat in zona rurala si/ sau in orase cu o populatie de pana la
20.000 de locuitori) si
 sunt in risc de saracie sau excluziune sociala (prin incadrarea intr-una din categoriile
A/B/C de mai jos).

Conform definitiei Eurostat (indicatorul AROPE), persoanele in risc de saracie sau

excluziune sociala sunt persoanele care se afla intr-una din urmatoarele situatii:
 (A) in risc de saracie
sau
 (B) se confrunta cu o deprivare materiala severa
sau
 (C) traiesc in gospodarii cu o intensitate extrem de redusa a muncii.

(A) In categoria in risc de saracie sunt incluse persoane care au un venit disponibil echivalat
situat sub pragul riscului de saracie, care este stabilit la 60% din mediana la nivel national a
venitului disponibil (dupa transferurile sociale) per adult echivalent.

Comunitatea studiata se afla in risc de saracie, avand in vedere ca 52 de persoane

chestionate nu au un venit mai mare de 999 lei, 15% dintre acestia au un venit lunar intre 0
si 249 lei.

(B) Deprivarea 121 materiala acopera indicatorii referitori la presiunea economica si bunurile
de folosinta indelungata. Persoanele care se confrunta cu deprivare materiala severa
dispun de conditii de trai extrem de limitate datorita lipsei resurselor, la care se inregistreaza
cel putin 4 din cele 9 elemente de deprivare, respectiv nu isi pot permite:
1) sa plateasca chiria sau facturile la utilitati,
2) sa asigure incalzirea adecvata a locuintei,
3) sa faca fata unor cheltuieli neprevazute,
4) sa manance carne, peste sau un echivalent proteic in fiecare zi,
5) o saptamana de vacanta departe de casa,
 6) un autoturism,
7) o masina de spalat,
8) un TV color,
9) un telefon.

(C) Persoanele care traiesc in gospodarii cu o intensitate extrem de redusa a muncii sunt
cele cu varsta cuprinsa intre 0-59 ani care locuiesc in gospodarii in care adultii (cu varsta intre
18-59 ani) au lucrat in anul anterior la mai putin de 20% din potentialul lor total.

Dintre cele 121 de persoane cu varsta intre 18-59 ani care au raspuns chestionarului,
18 persoane nu au lucrat deloc in anul anterior, acestea fiind persoane care traiesc in
gospodarii cu o intensitate extrem de redusa a muncii.

Conform datelor rezultate in urma analizei chestionarelor, toate persoanele din

comunitatea marginalizata sunt persoane aflate in risc de saracie si excluziune sociala.
Concluzii
Comunitatea marginalizata identificata in Comuna Moisei se confrunta cu probleme de
natura profesionala, educationala, sociala si locativa. Prin intermediul prezentei analize au
putut fi identificate si punctate principalele nevoie ale comunitatii:
• Nevoia de servicii de asistenta sociala si de infiintare a unui Centru Comunitar Integrat
pentru consiliere si sprijin pentru parinti si copii, dar si pentru persoanele cu probleme sociale.
• Nevoia de servicii educationale si de programe de prevenire a abandonului scolar in
randul copiilor din comunitatile defavorizate
• Nevoia de locuri de munca pentru membrii comunitatii marginalizate (subventionarea
angajatorilor si antreprenoriat local)
• Nevoia de consiliere, orientare profesionala si mediere pe piata muncii
• Nevoia de a invata o meserie la locul de munca (prin programe de ucenicie)
• Nevoia de informare si constientizare a problematicii complexe cu care se confrunta
comunitatea marginalizata din localitatea de implementare a proiectului.
Ca urmare a prezentei analize si pe baza rezultatelor acesteia se recomanda elaborarea
cererii de finantare pentru apelul de proiecte ”Implementarea strategiilor de dezvoltare locală
în comunitățile marginalizate din zona rurală și/ sau în orașe cu o populație de până la 20.000
locuitori” AP 5/ PI 9.vi/ OS 5.2.
Se recomanda ca in elaborarea cererii de finantare sa fie luate in calcul nevoile
identificate si propunerea unor solutii viabile si pe termen lung, astfel incat comunitatea
marginalizata din Comuna Moisei
sa reuseasca sa depaseasca pragul de risc de saracie sau excluziune sociala.
Bibliografie
• GHIDUL SOLICITANTULUI - CONDIȚII SPECIFICE DE ACCESARE A
FONDURILOR ”Implementarea strategiilor de dezvoltare locală în comunitățile
marginalizate din zona rurală și/ sau în orașe cu o populație de până la 20.000
locuitori” AP 5/ PI 9.vi/ OS 5.2
• https://adrvest.ro/attach_files/Atlas_18Aprilie_RO_final.pdf
• http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table
• http://documents.worldbank.org/curated/en/238661501778200476/pdf/116318-
ROMANIAN-209p-GhidAnalizaComMargRO.pdf
• https://www.ccddj.ro/euforex/Metodologia%20analizei%20de%20nevoi_EUFOREX_
RO.pdf
• http://www.anr.gov.ro/docs/Site2014/Strategie/Strategie_final_18-11-2014.pdf
• http://www.mmuncii.ro/j33/index.php/ro/2014-domenii/familie/politici-familiale-
incluziune-si-asistenta-sociala/3916
• http://www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/protectie_sociala/DPPD/2014-01-
31_Strategie_DPPD-2014-2020.pdf
• http://www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/Transparenta/2014/2014-02-
03_Anexa1_HG_Strategie_protectia_copilului.pdf
• https://www.edu.ro/sites/default/files/_fi%C8%99iere/Invatamant-
Preuniversitar/2015/Strategie-PTS/Strategia-PTS-2015.pdf
• http://www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/Transparenta/Dezbateri_publice/2015-
07-15_Anexa1_ProiectHG_SIA.pdf
• http://www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/Munca/2014-DOES/2014-01-
31_Anexa1_Strategia_de_Ocupare.pdf
• http://www.scritub.com/sociologie/Etapele-proiectului-de-cerceta33892.php
• http://www.scritub.com/sociologie/METODA-DE-CERCETARE-
SOCIOLOGIC24141513.php
Anexe
Chestionare aplicate in comunitatea marginalizata.