UNIVERSITATEA DE ŞTIINTE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ

,,ION IONESCU DE LA BRAD"

IAŞI

PROIECT LA
ELEMENTE DE INGINERIA FRIGULUI

Mușet Larisa

Rusanovschi Daniela
 2016

Tema proiectului:

DIMENSIONAREA INSTALAȚIEI FRIGORIFICE PENTRU RĂCIREA

CĂRNII DE VITĂ DIN SPAȚIUL DC1

2
1. DATE INIȚIALE

 temperatura mediului exterior: Te= 30˚C;

 umiditatea aerului exterior: τe=60%;

 temperatura mediului interior: -25˚C;

 tipul construcṭiei: fără acoperiş, cu plafon tip terasă, 3 pereṭi interiori şi 1 perete
exterior, podea;

 temperatura inițială a produselor pentru congelare: 100 C

 tipul instalaṭiei frigorifice: cu comprimare mecanică de vapori într-o singură

treaptă şi condensator răcit cu aer;

 agentul frigorific: R22-congelare

3
 Fig.
16.1 –

Schema unui depozit frigorific:

DC – depozit produse congelate;

DR – depozit produse refrigerate;

TC – tunel de congelare;

TR – tunel de refrigerare

4
2. CALCULUL CANTITĂȚII DE PRODUS

Se determină suprafaţa utilă a depozitului:

S 216
S ui = [ m2 ]; S ui = =166,15 [ m2 ] , în care
β 1,3

 S este suprafaţa depozitului;

coeficientul β are valoarea de 1,3 – pentru depozite de produse congelate cu suprafeţe sub
300 m2

Cunoscând norma de încărcare cu produse pe unitatea de suprafaţă, se determină

cantitatea de produse stocate cu relaṭia:

m = N× S ui [kg];

N= norma de încărcare, este cuprins între 700 și 900 [kg/m2]

m = 800×166,15 = 132920 [kg]

5
3. CALCULUL SARCINII FRIGORIFICE

∑ k I × S 1 (∆ t +∆ t ) [kw], unde:
i r
j=1
P i=
100 0

• ki – coeficientul global de schimb de căldură al elementului i;

• Si – suprafaţa elementului (perete, podea sau plafon);

• ∆ti – diferenţa de temperatură la care se găseşte elementul respectiv;

• ∆tr – adaos de temperatură ce ţine cont de influenţa radiaţiei solare.

Grosimea izolației peretelui exterior se calculează cu formula:

δ5= λ 5
[ ( t e −t i
q0
−
1 δ 1 δ2 δ3 δ 4 δ6 1
+ + + + + +
29 λ1 λ2 λ3 λ 4 λ6 8 )] [m]

δ 5=0,04 × [( 30−(−25 0 C )
10 )(
−
1 0,02 0,25 0,02 0,004 0,02
29
+
1
+ + + +
0,25 1,16 0,38 1,16
+1,8 )]
δ 5=0,04 × ( 5,5−2,88 ) =0,10 m

δ5 = 0,1 m

2
(m ) S K [w/∙k] Δti(˚C) Δtr (˚C) K∙S (Δti+ Δtr)
2
m ELE
MENT
PERETE 1 81 0,18 55 5 874,8
PERETE 2 81 0,33 38,5 0 1029,10
PERETE 3 54 0,33 22 0 392,04
PERETE 4 54 0,33 55 0 980,10
PLAFON 216 0,35 55 15 5292
PODEA 216 2,38 40 0 20563,2
6
 TOTAL=29131,24 [W]

29131,24
P= =29,1[k w]
1
1000

a. Necesarul de frig pentru răcirea produselor se determină pentru un timp de răcire

de 24 ore, folosind relaţia:

i
i−i
P2= m[(¿ f )+28 , 35 Δm]
¿
[ kw ]
24 × 3600
¿
P2final=P2×0,1
În care:

• m – cantitatea de produse [kg];

• ii, if – entalpia iniţială, respectiv finală a produselor în funcţie de temperaturile iniţiale şi

respectiv finale ale produselor) [kJ/kg];

• ∆m – pierderea de masă a produselor [%].

166 ,15 ×[ (280 , 4−0 ) +28 , 35× 0 , 50] 46588 , 46+14 ,17 46602, 62
p2 = = = =0 , 52[kw]
24 ×3600 86400 86400
p2final=0,52×0,1=0,052[kw]

Necesarul de frig pentru compensarea căldurii introduse de aerul exterior la

deschiderea uşilor de acces se determină cu relaţia:

P3=q ∙ Dt ∙ Df ∙ (1 - E) [kw]

P3=562,34×0,021×0,8×(1-0,90)=562,34×0,021×0,1×0,10=0,11kw
În care:

7
  q = 0,221×A×(ie-ii)×ρ1×
√ 1−
pe
pi
× √ g × H × Fm [kw]

 q=0,221 ×9,81 × [ 71,21−(−24,33 ) ] ×1 , 42 × 1−

√ 1,135
1,42
× √ 9,81 ×3 ×1,06

q=0,221 ×9,81 ×113,55 ×1,42 × 0,28× 5,42× 1,06=562,34

 A –suprafaţa golului uşii de acces (HxB) [m2]

A=3,27×3=9,81[m2]

 ie, ii – entalpiile aerului din exterior, respectiv din interior [kJ/kg]; acestea se
determină cu ajutorul diagramei Mollier, pentru o umiditate relativă a aerului exterior de
60 %. Pentru aerul din interiorul spaţiului, umiditatea relativă se determină conform unor
date pentru produsele congelate;

 ρi , ρe – densităţile aerului din interiorul depozitului şi respectiv din exterior, care

se calculează cu ajutorul ecuaţiei de stare a gazelor perfecte:

ρi =1,42 [ ]
kg
m
3

ρe =1,135 [ ]
kg
m3

 g = 9,81 m/s;

 H – înălţimea uşii [m];

1,5

[ ]
2 1,5
 Fm==
1+(1,135
1,42 )
0,33
= [ 2
1+0,92 ] 1,5
= [ 1,04 ] =1,06

P ∙ θp+60 ∙θ 0
 coeficientul de deschidere a uşii Dt= ,cu P reprezentând numărul
3600 ∙24
de deschideri ale uşii de acces în 24 ore, θp = 15…25 s şi θ0 timpul cât uşa este deschisă
[min] ; Dt=0.04

8
 coeficientul de debit Df =0,8;

 randamentul sistemului de protecţie al golului uşii E=0,90 pentru perdele lamelare

din PVC, uşi batante.

b. Necesarul de frig pentru acoperirea altor aporturi de căldură din timpul exploatării
(aporturi de căldură dim cauza personalului care intră în încăpere, aporturi de căldură de
la sursele de iluminare şi motoarele electrice ale ventilatoarelor etc.) se determină cu o
relaţie aproximativă:

P4=ξ ∙ P1 [kw];
P4=0,2×29,1=5,82[kw];

în care ξ depinde de suprafaţa depozitului 150 <S< 300 m2: ξ = 0,2;.

c. Puterea frigorifică totală se calculează cu relația:

P = P1 + P2 + P3 + P4, [kW]; P=35,07 kW
în care:
 P1 – necesarul de frig pentru compensarea căldurii pătrunse din exterior prin
elementele de construcţie (ziduri, podea, plafon);
 P2 – necesarul de frig tehnologic;
 P3 – necesarul de frig pentru compensarea căldurii introduse de pătrunderea aerului
exterior la deschiderea uşilor de acces;
 P4 – necesarul de frig pentru acoperirea altor aporturi de căldură din timpul
exploatării.
d. Sarcina frigorifică se calculează cu relația:

p1 + p2 + p3 + p4
ϕ= ×24 × 1, 05 [kw ]
τe

29,1+ 0,052+ 0,11+5.82

Φ= ×24 ×1,05=1,67 × 24 ×1,05=42,09 [kw ]
21

9
 În care se consideră că timpul de funcţionare este τc = 21…22 ore pe zi pentru spaţii de
congelare; necesarul a fost majorat cu 5% pentru a lua în calcul şi pierderile de căldură pe
conductele de la compresor la vaporizator.

4. DETERMINAREA CARACTERISTICILOR INSTALAȚIEI

FRIGORIFICE

a. Evoluţia temperaturilor în vaporizator: temperatura aerului la intrarea în vaporizator este

temperatura din depozit (ti);

Avem: t = ti - ∆ttot0 => t0=-25-6= -31, unde:

0

 t – temperatura de vaporizare a agentului frigorific

0

 ti-temperatura aerului la intrare;

 ∆ t tot0-diferența totală de temperatură din vaporizator;
∆ttot0= 5,5....6,6˚C la o umiditatea relativă de 90%.

b. Evoluţia temperaturilor în condensator: temperatura aerului la intrarea în condensator (t k) se

consideră a fi temperatura aerului din mediul exterior(te);

Avem: tk=te+Δttotk ; tk=30+15=45, unde:

 tk– temperatura de condensare a agentului frigorific;

 te – temperatura aerului la ieşire;
 Δttotk-diferența totală de temperatură din condensator;
Δttotk=10....20˚C

c. Trasarea ciclului de funcţionare al instalaţiei frigorifice: folosind pachetul CoolPack se

trasează ciclul de funcţionare al instalaţiei frigorifice în coordonate lg p – h.

10
În funcție de diagrama ciclului de funcționare se trasează următorul tabel:

( kgk ) PUNCT t˚C P (bar) i

1 19,49 1,59 399,85

2 123,27 17,38 486,46
3 45,19 17,49 256,67
4 40 17,38 249,28
5 30,72 1,58 249,58
6 30,72 1,58 392,53

Se efectuează următoarele calcule cu ajutorul datelor din tabel:

ϕ
ṁ=
i 6−i 5
[kg/s]

42,09 42,09
ṁ= = =0,29 kg/s
392,56−249,58 142,98

Qcond = ṁ(i2-i3) [kw]

Qcond=0,29×(486,46-256,67)=0,29×229,79=66,63[kw]

2−¿ i 4
Pcompr=ṁ( i¿
) [kw]

Pcompr=0,29×(486,46-399, 85)=0,29×86,61=25,11[kw]

i 6 −i 5
COP(εf)= i −i
2 1

142,98
COP= 86,61 =1,65

11
 PK P2
ε= P = P
0 1

17,38
ε = 1,59 =10,93

5. ALEGEREA COMPONENTELOR INSTALAȚIEI FRIGORIFICE

Pentru alegerea vaporizatorului se utilizează pachetul software „Güntner Product Calculator

Customer”. Pentru alegerea vaporizatorului se introduc datele rezultate din calculul termic al
ciclului frigorific.Vaporizatorul va fi ales şi în funcţie de debitul de aer refulat de către
ventilatoar, astfel încât raportul dintre debitul orar de aer şi volumul spaţiului frigorific să se
încadreze între următoarea limită: 40...60 pentru depozite de produse congelate.

Condensatorul se poate alege din programul de fabricaţie al firmei Güntner, folosind

opţiunea „Condenser”. Ca date iniţiale pentru alegerea grupului de condensare se introduc:

• puterea termică la condensator „Capacity”, kW;

• agentul frigorific utilizat „Medium”;

• temperatura de condensare „Cond. temp.”, 0C;

• temperatura aerului din mediul înconjurător „Air temp.”,0C;

• umiditatea relativă a aerului „Rel. humidity”,%;

• altitudinea la care se găseşte depozitul „Altitude”: la nivelul mări

12