Analiza Sectorului de Cereale

2013
Proiectului "Facilitarea comerţului cu produse agro-alimentare în bazinul Mării

Negre (FTAP)”
Număr proiect: 1.1.1.66031.77 MIS-ETC 185
STUDIU SECTORIAL
Cercetarea pieţei regionale cerealiere pentru extinderea oportunităţilor de comerţ
transfrontalier: Moldova, România, Ucraina
Common borders. Common solutions.

Cercetarea pieţei regionale cerealiere: Romania, Ukraina, Moldova
CUPRINSUL STUDIULUI
I. PIAŢA MONDIALĂ DE CERELAE ....................................................................................................... 3

II. ANALIZA PIEŢII CEREALELOR DIN ROMÂNIA ........................................................................... 4
2.1. Piaţa de cereale în România ................................................................................................. 4
2.1.1. Retrospectivă .................................................................................................................... 4
2.1.2. Producţia de cereale ....................................................................................................... 6
2.1.3. Consumul ........................................................................................................................... 9
2.1.4. Preţurile............................................................................................................................. 9
2.1.5. Grupul de producători de cereale recunoscuţi de Ministerul Agriculturii ........... 10
2.2. Valorificarea producţiei cerealiere din România .......................................................... 11
2.2.1. Valorificarea producţiei de grâu ................................................................................. 11
2.2.2. Valorificarea producţiei de porumb boabe ............................................................... 12
2.3. Comerţul internaţional al României ................................................................................. 13
2.4. Forme de sprijin în sectorul vegetal ................................................................................ 14
2.5. Concluzii .................................................................................................................................. 15
III. ANALIZA PIEŢII CEREALELOR DIN UCRAINA .......................................................................... 17
3.1. Piaţa de cereale din Ucraina .............................................................................................. 17
3.1.1. Retrospectivă .................................................................................................................. 17
3.1.2. Preţurile........................................................................................................................... 20
3.2. Producţia de cereale ............................................................................................................ 21
3.2.1. Producţia de grâu........................................................................................................... 21
3.2.2. Producţia de porumb ..................................................................................................... 21
3.2.3. Producţia de orz ............................................................................................................. 22
3.3. Comerţul Ucrainei cu produse cerealiere ....................................................................... 23
3.3.1. Exportul de cereale ....................................................................................................... 23
3.4. Concluzii .................................................................................................................................. 25
IV. ANALIZA PIEŢII CEREALELOR DIN REPUBLICA MOLDOVA .................................................. 26
4.1. Piaţa cerealelor în RM .......................................................................................................... 26
4.1.1. Retrospectivă .................................................................................................................. 26
4.2. Activitatea de comerţ exterior a Republicii Moldova 2012 ........................................ 29
4.2.1. Exporturile....................................................................................................................... 29
4.2.2. Importurile ...................................................................................................................... 30
4.3. Concluzii .................................................................................................................................. 31
Proiect finanţat de UE “Facilitarea Comerţului cu Produse Agroalimentare în Bazinul Mării Negre” 1

LISTA FIGURILOR
FIGURA 1. SUPRAFAŢA DE CEREALE CULTIVATE ÎN ROMÂNIA 6
FIGURA 2. EVOLUŢIA PRODUCŢIEI DE CEREALE ÎN ROMÂNIA, 2004-2012 7
FIGURA 3. EVOLUŢIA PRODUCŢIEI CEREALIERE PE CATEGORII 7
FIGURA 4. RECOLTA GLOBALĂ DE CEREALE ŞI LEGUMINOASE, MLN TONE 17
FIGURA 5. PRODUCŢIA DE CEREALE 19
FIGURA 6. DINAMICA PREŢURILOR MONDIALE LA PRINCIPALELE CEREALE 20
FIGURA 7. COMPARAŢIA INDICATORILOR DE PRODUCŢIE ŞI EXPORT A CEREALELOR DE BAZĂ ÎN
DINAMICĂ, MIL TONE 23
FIGURA 8. EXPORTUL UCRAINEI PENTRU PRINCIPALELE CATEGORII DE CEREALE 24
FIGURA 9. PRODUCŢIA VEGETALĂ ÎN PREŢURI CURENTE 26
FIGURA 10 .SUPRAFAŢA AGRICOLĂ ÎNSĂMÂNȚATĂ, MII HECTARE 28
FIGURA 11. SUPRAFAŢA ÎNSĂMÂNȚATĂ CU CATEGORII DE PRODUSE CEREALIERE 28
LISTA TABELELOR
TABELUL 1. STRUCTURA AGRARĂ A ROMÂNIEI 4
TABELUL 2. STRUCTURA PRODUCŢIEI AGRICOLE 8
TABELUL 3. CONSUMUL MEDIU ANUAL, LA PRINCIPALELE PRODUSE ALIMENTARE DE ORIGINE VEGETALĂ,
PE LOCUITOR 9
TABELUL 4. PREŢURILE MEDII LA PRODUCĂTORI, USD/TONĂ 9
TABELUL 5. MODUL DE VALORIFICARE A PRODUCŢIEI DE GRÂU, MII TONE 11
TABELUL 6. MODUL DE VALORIFICARE A PRODUCŢIEI DE PORUMB BOABE, MII TONE 12
TABELUL 7. COMERŢUL INTERNAȚIONAL, MILIOANE EURO 13
FIGURA 8. SUPRAFAŢA RECOLTATĂ A PRINCIPALELOR CEREALE, MLN HA 18
TABELUL 9. COMPARAŢIA EXPORTULUI CUMULATIV DE CEREALE 24
TABELUL 10. PRODUCŢIA PE CULTURI AGRICOLE CEREALIERE, 2005-2011 27
TABELUL 11. EXPORTURILE CEREALELOR ŞI PREPARATELOR PE BAZĂ DE CEREALE 29
TABELUL 12. IMPORTURILE DE CEREALE ŞI PREPARATELOR PE BAZĂ DE CEREALE 30

I. PIAŢA MONDIALĂ DE CERELAE

Piaţa mondială de cereale se caracterizează în perioada 2002-2012 printr-o creştere cu 3,8% a
suprafeţei cultivate şi o creştere cu 22,8% a producţiei. Oferta de cereale la nivel mondial a
venit să răspundă unui consum mondial în creştere, datorat mai ales dinamicii consumului
uman (surplus de cca. 250-300 mil. tone). Creşterea producţiei de cereale utilizate pentru
consumul uman a fost mai ridicată decât cea a populaţiei ceea ce a determinat o producţie pe
cap de locuitor de la 152,2 kg/loc în anul 2005, la 154,1 kg/loc în anul 2012. La nivelul UE-27
producţia de cereale a oscilat între minimul de 231 mil. tone (producţie obţinută în anul 2003)
şi maximul de 298 mil. tone (producţie obţinută în anul 2008), în timp ce consumul a crescut
foarte puţin, cu cca. 2-3% (menţinându-se în jurul valorii de 260 mil. tone), pe fondul în special
a creşterii consumului uman şi industrial (23,7% în perioada 2007-2012).
Tendinţele pieţei
Conform datelor FAO, dacă condiţiile meteorologice se vor păstra în parametrii apropiaţi de
normal (spre deosebire de cele din 2012), este de aşteptat ca producţia de grâu la nivel
mondial în 2013 să ajungă la 695 milioane de tone, adică cu 5,4 la sută mai mult decât
recolta de anul trecut şi doar cu aproximativ 6 milioane de tone mai puţin decât nivelul record
obţinut în 2011.
De asemenea, în 2013 este de aşteptat ca producţia de orz, ovăz şi sorg să stabilească un
nou record istoric de 1 266 milioane de tone – cu 9.3 la sută mai mult decât maximul anterior
de 1 167 milioane de tone înregistrat în 2011.
Din acest total, producţia de porumb este prognozată a fi de aproximativ 960 de milioane
de tone, cu cca. 10 la sută mai mare decât în 2012. Cea mai mare parte a creşterii este de
aşteptat din partea Statelor Unite, cel mai mare producător din lume, unde culturile de
porumb se îndreaptă spre cel mai ridicat nivel din 1936 încoace. Măsurile de revenire
determinate de seceta de anul trecut în principalele ţări producătoare vor contribui, de
asemenea, în mod decisiv la producţiile record de anul acesta.
În pofida creşterilor de producţie preconizate, utilizarea cerealelor la nivel mondial este de
aşteptat să stagneze în 2012/2013, constrânsă de creşterea preţurilor la cereale şi cererea
slabă de etanol. Cererea de cereale la nivel mondial este estimată acum la 2 332 milioane de
tone, aproximativ neschimbată faţă de nivelul din 2011/12.
Stocurile mondiale de cereale la sfârşitul sezonului 2013 sunt estimate la 505 milioane de
tone, în creştere cu 1 la sută (5 milioane de tone), faţă de prognoza anterioară şi cu 3
procente (16 milioane tone) sub nivelul lor de deschidere.
O scădere bruscă a comerţului mondial de cereale este de aşteptat în 2012/13 pentru toate
cerealele majore. La 304,4 milioane de tone, aceasta ar fi cu aproape 1 milion de tone mai
mare decât prognoza din luna anterioară, dar care reprezintă totuşi o scădere de aproximativ 4
procente (13 milioane tone) faţă de 2011/12.
Indicele FAO pentru preţul cerealelor a avut o medie de 235 de puncte în aprilie, în scădere cu
10 puncte (4,1 la sută) faţă de martie 2013, dar de aproape 11 puncte (4,9 la sută), faţă de
aprilie 2012.

II. ANALIZA PIEŢII CEREALELOR DIN ROMÂNIA
2.1. Piaţa de cereale în România
2.1.1. Retrospectivă
Pe plan naţional, agricultura reprezintă una dintre cele mai importante ramuri ale economiei
româneşti. Conform datelor prezentate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale,
ponderea agriculturii, silviculturii şi pisciculturii în PIB, în 2011 a fost de 6,5%, având o creştere
de 0,5% în comparaţie cu anul precedent.1
Structura culturilor din România şi, respectiv, a producţiei vegetale este dominată de producţia
de cereale. Suprafeţele agricole ocupate de aceste culturi reprezintă circa 66% din suprafaţa
cultivată anual.
Nonperformanţa producţiei agricole anuale este generată, în primul rând, de dependenţa încă
(prea) ridicată de condiţiile meteorologice anuale (meteo dependenţa producţiei agricole),
deoarece sistemele de irigaţii sunt, în mare parte, degradate şi nefuncţionale, echiparea
precară a fermelor cu instalaţii de irigare şi costul ridicat al apei pentru irigat, dar şi datorită
folosirii unor tehnologii agricole învechite, cu consum redus din input-urile care susţin
performanta (sămânţă de calitate, îngrăşăminte, substanţe de protecţia culturilor) şi cu
echipamente tehnice depăşite din punct de vedere al consumului de energie şi al
productivităţii. Seceta, cu frecvenţa din ce în ce mai mare, afectează producţia agricolă, mai
cu seamă în Câmpia Română, Dobrogea şi Moldova, zone unde se găsesc şi cele mai întinse
sisteme de irigaţii, construite în perioada 1960–1990, dar nefuncţionale sau neutilizate de circa
20 de ani.2
Tabelul 1. Structura agrară a României
Sursa: Eurostat
a. gospodarii agricole nefinanţate, cu suprafața sub 1 ha sau mai mare de un 1 ha, dar
puternic fărâmițata (neeligibile pentru finanțarea din bugetul agricol al UE), în număr
de 2,74 mil., deţin 5,07 mil. ha teren agricol format, în cea mai mare parte, din
1
Raportul Direcției Generale Politică în Sectorul Vegetal, aprilie 2012
2
Structura Agrară Actuală a României, 2012, Păun Ion Otman

grădini, păşuni si fânețe naturale. Suprafaţa gospodăriilor din aceasta categorie

reprezintă circa o treime (34,5%) din suprafața agricola a tarii, amplasata pe soluri slab
productive, geografic regăsindu-se, în cea mai mare parte, în zona de deal si munte;
b. ferme (exploataţii) de subzistenta si semisubzisţenta finanţate european, în

suprafața de 1-10 ha, în număr de 1,04 mil. (27,1%), deținând suprafața de 3,10 mil. ha
teren agricol (21,2%), produc, în marea lor majoritate, produse agricole primare pentru
autoconsumul alimentar si gospodăresc propriu (circa 25-30% din consumul alimentar
naţional, respectiv 4-4,5 mld. €/an). Din punctul de vedere al contribuţiei la balanța
generala a consumului alimentar, importanta fermelor de subzistenta si semisubzisţenta
este de netăgăduit. De altfel, noua politica agricola europeana, prevăzuta prin
mecanismul financiar european 2014-2020, susține, în continuare, finanțarea acestor
exploatații agricole;
c. ferme (exploatații) familiale comerciale, tipologic sunt caracteristice exploatațiilor

privat-familiale formate, susținute si consolidate în tarile UE, ca efect al aplicării timp
de peste 50 de ani a PAC (politicii agricole comune). În majoritatea tarilor UE15, acest
tip de ferme, cu mărimi între 10 si 50 ha sau între 10 si 100 ha în Anglia si Franța,
deține o pondere importanta în suprafața agricola a UE15. Cu foarte puține excepții, se
găsesc ferme de peste 1 000 ha în Germania, pe teritoriul fostei RDG, si câteva
latifundii în Portugalia si Spania.
După cum s-a mai precizat, ca efect al aplicării reformei agrare după anul 1990,
fermele familiale comerciale, majoritare în UE, în România au cea mai mica pondere,
atât ca suprafața (1,49 mil. ha, 10,2%), cât si numeric (circa 60 000 exploatații,
conform recensământului agricol 2011 si a datelor APIA). Într-un cuvânt, tocmai ceea ce
în UE s-a promovat, susținut si dezvoltat, ferma privată de familie de tip comercial, în
România are cea mai slabă reprezentativitate şi continuă să fie, prin toate politicile
agricole aplicate până acum, nesusținută, marginalizată. De ce? Răspunsul este simplu:
acest tip de exploatație agricolă, datorită puterii economice limitate a acesteia, nu
generează susțineri politice si sponsorizări electorale puternice, iar numeric (ca putere
de vot, deci electoral) este nesemnificativ si, în consecința, nu a intrat în vederile
niciunui partid politic sau guvern pentru a fi susținut.
d. ferme comerciale (societăţi capitaliste), cu suprafețe agricole între 100 de ha si 55

000 ha, în număr de circa 12 000 societăţi comerciale, societăţi si asociații agricole,
dețin o suprafața agricola de 5,01 mil. ha, marea lor majoritate fiind formata din teren
arabil (circa 90%, peste jumătate din terenul arabil al tarii) si situata în cele mai
favorabile zone agricole ale României.

2.1.2. Producţia de cereale

Conform datelor procesate din baza de date a Eurostat, evoluţia suprafeţelor cultivate cu
cereale (inclusiv orez) în România este prezentată în figura de mai jos:
Figura 1. Suprafaţa de cereale cultivate în România
Sursa: Eurostat
Conform aceleaşi surse, pentru 2012 suprafaţa cultivată cu cereale (inclusiv orez) a fost de
5394,7 mii hectare, pe când în 2004 erau cultivate aproximativ 6230,3 mii hectare.
O altă caracteristică este cantitatea producţiei cerealiere. Evoluţia producţiei agricole (inclusiv
cantitatea de orez produsă), conform datelor puse la dispoziţie de Eurostat, este prezentată în
figura de mai jos:

Figura 2. Evoluţia producţiei de cereale în România, 2004-2012
Sursa: Eurostat
Se observă o tendinţă haotică a evoluţiei cantităţii recoltate de producţie cerealieră. Dacă în
2004, au fost recoltate 24403 mii tone cereale, atunci în 2012 această cifră a ajuns la valoarea
de doar 12621,3 mii hectare.
Pe categorii de culturi, producţia cerealieră se prezintă în felul următor:
Figura 3. Evoluţia producţiei cerealiere pe categorii

Pe categorii de produse cerealiere, situaţia în România se înregistrează în felul următor:

Tabelul 2. Structura producţiei agricole
Sursa: Anuarul Statistic al României 2012

Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS), în 2011, producţia de cereale a crescut
cu peste 24%, până la 20,7 milioane tone, România cultivând cu preponderenţă porumb boabe
(49,8%), respectiv grâu (36,8%) din suprafaţa totală cultivată cu cereale pentru boabe. România
a obţinut în 2011 o producţie de porumb de 11,6 milioane tone, de pe o suprafaţă de 2,613
milioane hectare, situându-se pe primul loc din Uniunea Europeană (UE), după suprafaţa
cultivată şi pe locul doi la producţie, după Franţa, din cauza unui randament inferior.
Randamentul la porumb realizat anul trecut în România, de 4.464 kg/ha, a fost însă cel mai
mic înregistrat în statele membre.
În 2012, situaţia a fost mult mai tragică din cauza secetei, randamentul la porumb
înjumătăţindu-se la 2.043 kg/ha, iar producţia totală situându-se la numai 5,473 milioane tone.
În ceea ce priveşte recolta de grâu, dacă în 2011 s-au obţinut peste 7,103 milioane de tone, de
pe 1,928 milioane hectare cultivate, deşi în piaţă se vorbea de o producţie mult mai mare, dar
nedeclarată, anul trecut a atins în jur de 4,99 milioane de tone, sub media ultimilor trei ani,
de 5,3 milioane tone. Evoluţia agriculturii româneşti în 2012 a fost comparată cu cea din 2011,
an în care România a obţinute recolte-record, mult peste mediile anuale.
Datele statistice arată că seceta de anul trecut a adus economiei pierderi de peste patru
miliarde de euro. Rezultatele record din 2011, de peste 19 miliarde de euro, din agricultura
locală au contribuit la o creşterea economică de 2,5% în 2011.

2.1.3. Consumul
Tabelul 3. Consumul mediu anual, la principalele produse alimentare de origine vegetală, pe
locuitor
SPECIFICARE
U.M. 2007 2008 2009 2010
Cereale şi produse din cereale
- în echivalent boabe kg 206,9 204,0 200,8 199,6
- în echivalent făină kg 156,0 154,1 151,7 150,4
Cartofi kg 96,1 99,5 93,1 98,2
Legume şi produse din legume (în echivalent
legume kg 164,1 176,0 168,2 174,4
proaspete),
Fructe leguminoase
şi produse boabe
din fructe (în şi pepeni fructe
echivalent 62,3
proaspete) kg 67,8 62,9 63,3
Zahăr şi produse din zahăr (în echivalent zahăr kg 24,9 23,2 25,8 22,1
rafinat)
Grăsimi vegetale (greutate brută) kg 13,8 14,6 16 14,8

Consumul de cereale a fost în creştere până în 2005, ajungând la un maxim de 19,7 mil. tone.
După această dată consumul a început să scadă ajungând în anul 2011 la cca. 13,9 mil. tone (cu
1,9% mai redus decât în anul 2002). Această evoluţie a avut loc pe fondul creşterii consumului
de sămânţă (4,7%) şi a consumului industrial (39,4%), dar mai ales a scăderii consumului de
furaje pentru animale cu 26,1% în condiţiile restrângerii sectorului animalier.
2.1.4. Preţurile
Conform datelor FAOSTAT, preţurile medii pentru cereale, sunt prezentate în tabelul de mai
jos:
Tabelul 4. Preţurile medii la producători, USD/tonă
Produsl 2007 2008 2009
Grîu 250,6 262,0
Porumb 316,3 385,1 220,4
Orz 275,2 317,6 187,5
Sursa: FAOSTAT

2.1.5. Grupul de producători de cereale recunoscuţi de Ministerul Agriculturii
Asociaţia Consorţiului de Extensie şi Dezvoltare Rurală

SC ”G6 Fermieri Grup”
Societatea Agricolă Comloşana
SC Grup de Producători Cereale ”Lunca Prut”
SC ”Exigent Timiş”
SA ”Spicom Arcuş”
SC Mureşul Cereale SRL
Cooperativa Agricolă ”Şase Spice”
SC Consorţiu Ceres Dor Mărunt SRL
SC Grup de Producători de Cereale TARA SRL
SC Grupul de Producători de Cereale GAIK Kaiser SRL
SC Consol Moţăţei SRL
Cooperativa Agricolă Unirea
SC ”DN Agrar Cereale”
SC ”Agro Grup Unirea”SA
”Chereji Pişcolt” Cooperativa Agricolă
Braicoop Cooperativa Agricolă
SC ”Cereal Feed” SRL
SC ”ACSZR GRUP”SRL
SC ”Grup de Producători Cereale Agroind” SRL
SC AgroCom SIC Cooperativă Agricolă
SC ”Dariplant” SRL
”Dorobanţu 2009”Cooperativă Agricolă
SC ”AgroPuia” SRL
SC ”Crişana Cereale Grup” SRL
SC ”Gup Producători Agricoli CAMPIA Ierului” SRL
”Agrodava Nemţeană” Cooperativă Agricolă
Sursa: Date procesate conform informaţiei MADR

2.2. Valorificarea producţiei cerealiere din România
2.2.1. Valorificarea producţiei de grâu

Deși producţia de grâu are o valorificare prin vânzare-cumpărare mult peste cea a producţiei
de porumb (si datorita utilizării porumbului ca furaje), totuşi comercializarea grâului pe
piaţa este mult sub nivelul înregistrat în
celelalte tari europene.
În România, în anul 2009, se comercializa 69,3% din producția utilizabila. În Spania procentul
era de 93,7%, iar în Italia de aproape 90%.
Din punct de vedere cantitativ, o a doua caracteristica o reprezintă evoluţia concordanta a

producţiei si a vânzărilor în afara agriculturii, astfel încât proporţia între acestea nu se
modifica în mod substanţial. Deşi au fost ani agricoli cu producţie redusa la jumătate (precum
în anul 2007), autoconsumul (utilizarea interna la producător) s-a diminuat mai puţin.
Tabelul 5. Modul de valorificare a producţiei de grâu, mii tone
Sursa: prelucrare în baza datelor INS

In ultimi ani autoconsumul de grâu, pentru furaje şi seminţe, precum şi pentru
prelucrarea în vederea consumului uman în gospodăriile populaţiei s-a stabilizat la circa
1,6 mil. tone.
Extinderea pieţei grâului s-a manifestat, mai ales, după aderarea României la UE. Din
acest punct de vedere, evoluţia din anii 2009 şi 2010 este sugestivă, cu atât mai mult cu
cât producţia de grâu utilizabilă a fost în anul 2010 cu circa 2 mil. tone mai mică decât
în anul 2009. Ca urmare a producţiei mai reduse, în anul 2010 cererea internă a fost
asigurată prin reducerea stocurilor. În aceste condiţii, vânzările în afara agriculturii au
continuat să-şi majoreze ponderea în producţie, apropiindu-se astfel de pragul de 70%. Faţă
de anul 2008, când ponderea vânzărilor în producţie a fost chiar sub valoarea din
2005, s-a înregistrat o majorare a acestei ponderi cu 9,5 puncte procentuale.

2.2.2. Valorificarea producţiei de porumb boabe

Aşa cum se menţiona în primele pagini, bilanţul de aprovizionare pentru porumb boabe se
deosebeşte semnificativ de bilanţul de aprovizionare al grâului prin faptul că principala
destinaţie pentru porumb o reprezintă utilizarea ca furaj.
Dacă la grâu, pentru această destinaţie se utilizează circa 8% din resurse, la porumb 73% din
resurse sunt utilizate ca furaje.
Cu toate acestea, decalajele de comercializare pe piaţă a porumbului între România şi

alte ţări din UE rămân la fel de ridicate. În România ponderea producţiei
comercializată pe piaţă în total producţie este de 39%. În Ungaria procentul se apropie
de 87%, în Spania de 80%, iar în Italia de 78%.
Tabelul 6. Modul de valorificare a producţiei de porumb boabe, mii tone
Sursa: prelucrare în baza datelor INS

Având în vedere principala destinaţie a porumbului, variaţiile anuale de producţie s-au
reflectat în variaţii, aproximativ de aceeaşi amploare, ale autoconsumului pentru furaje
şi mult mai puţin în vânzările în afara agriculturii. În anul 2005, când producţia de
porumb boabe a fost de 14541,6 mii tone, vânzările în afara agriculturii au însumat 4879
mii tone. În anul 2010 la o producţie de 7973,3 mii tone, au intrat pe piaţă 3100,3 mii
tone. În schimb autoconsumul s-a redus de la 8517,6 mii tone în 2005 la 4957,1 mii tone în
anul 2010.

2.3. Comerţul internaţional al României

Din tabelul prezentat mai jos se atestă o balanţă comercială pozitivă, în special pe segmentul
de cereale, unde exportul prevalează cu mult importul (cu excepţia anului 2007, până la
aderarea României la UE)
Tabelul 7. Comerţul internațional, milioane euro

SPECIFICARE EXPORT IMPORT
2007 2008 2009 2010 2007 2008 2009 2010

Animale vii şi produse animale
252 278 326 434 870 1191 1116 984
Produse vegetale
440 1198 1125 1639 1037 1259 1003 1141
Fructe comestibile
39 33 39 62 246 245 176 179
Cereale
151 638 631 893 271 308 250 248
Grăsimi şi uleiuri animale sau
vegetale 68 106 88 164 144 227 160 217
Produse alimentare, băuturi şi
tutun 362 583 704 890 1288 1669 1544 1584
Total produse NC I-IV 1122 2165 2243 3127 3339 4346 3823 3926

Balanţa comercială cu produse agroalimentare este deficitară pe ansamblu, însă deficitul s-a
redus de la 1581 mil. euro în 2009 la 799 mil euro în 2010. În 2009 exporturile au depăşit
importurile la produsele vegetale cu 122 mil. euro (la cereale cu 381 mil. euro) iar în 2010,
exporturile au depăşit importurile la produsele vegetale cu 498 mil. euro (la cereale cu 645
mil. euro).
Uniunea Europeană este principalul partener în comerţul agricol al României, astfel în

anul 2010, livrările de produse agroalimentare către această destinaţie au avut o pondere
valorică de 73,7%, iar achiziţiile din statele membre UE au deţinut o pondere de 81,6%.
În conformitate cu Nomenclatorul Combinat al Sistemului Armonizat de Clasificare şi
Codificarea Mărfurilor, categoria de produse cereale, cuprinde grupele de produse: Grâu,
Porumb, Orz.
Pentru anul 2011, exporturile totale ale României cu cereale, a avut o creştere valorică de
25,3% în termeni cantitativi, însă volumul acestor exporturi a scăzut cu aproximativ 25,5%.
i) Grâu. Exporturile României în cazul grâului au scăzut cu 13,9% din punct de vedere al
valorii şi 36,7% din punct de vedere al cantităţii. Importurile au înregistrat o
creştere de 15,7% valoric şi o scădere a cantităţii cu 22,3%

ii) Porumb. Exporturile au înregistrat o creştere valorică de 53% şi 12,5% din perspectiva
cantităţii. Importurile la rândul lor au înregistrat o creştere de 33,2% din punct de
vedere valoric şi o scădere de 13,2%.
iii) Orz. Exporturile au înregistrat o creştere de 68,2% a valorii, şi o scădere de 1,1% din
punct de vedere a cantităţii. Importurile au înregistrat o creştere de 153,5% a
valorii şi de 105,5% din punct de vedere a cantităţii.
Comerţul în 2012
Romania a exportat in 2012 aproape 4,6 milioane de tone de grâu si porumb, cu peste 18
procente mai mult decât in 2011, deși seceta a înjumătăţit anul trecut producțiile acestor
cereale, conform datelor furnizate de Ministerul Agriculturii si Dezvoltării Rurale (MADR).
Din cantitatea de cereale plasata pe piețele externe (piața UE si tarile terțe), grâul si
măslinul au reprezentat 2,314 milioane tone, iar porumbul 2,272 milioane tone. Din
exporturile de porumb s-au obținut 596,5 milioane de euro, iar din cele de grâu 544 de
milioane de euro.
Conform MADR, încasările totale din grâu si porumb au depășit 1,14 miliarde de euro, in
perioada ianuarie - decembrie 2012, reprezentând aproape o treime din suma totala încasată
anul trecut din exporturile de produse agroalimentare, care s-a cifrat la 3,9 miliarde de euro.
Pe de alta parte, Romania a importat in 2012 o cantitate de 1,23 milioane de tone de astfel
de cereale, din care grâul reprezintă 531.872 tone, in valoare de 118,66 milioane euro, iar
porumbul 698.581 tone, in valoare de 191,33 milioane euro.
In 2012, deficitul balanţei comerciale a României cu produse agroalimentare a fost de 745,45

milioane de euro, de aproape doua ori mai mare decât in anul 2011, când s-a cifrat la 375,96
milioane euro.
Romania a importat, in 2012, peste şase milioane de tone de produse agroalimentare, in

creştere cu 6% fata de anul 2011. Valoarea produselor importate a depăşit 4,66 miliarde euro,
fiind cu aproximativ 372 de milioane de euro mai mare decât in anul precedent.
In același timp, exporturile de produse agroalimentare au totalizat, anul trecut, peste 7,9
milioane tone, iar încasările au depăşit 3,914 miliarde euro. În anul 2011, Romania a exportat
8,345 milioane tone de alimente, in valoare de 3,912 miliarde euro.
2.4. Forme de sprijin în sectorul vegetal

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale continuă până la finele anului 2013 acordarea
formelor de sprijin către producătorii agricoli, conforme cu Politica Agricolă Comună, dintre
care amintim:
 Plata unică pe suprafaţă (SAPS) - pentru campania 2011: 397,40 lei/ha.

 Plăţile naţionale complementare directe (CNDP1) în sectorul vegetal- pentru

campania 2011: 141,27 lei/ha
 Subvenţionarea accizei la motorina utilizată în agricultură: ajutor de stat prin care se
decontează fermierilor diferenţa de acciză pe baza suprafeţelor cultivate, a culturilor
şi a facturilor, schema aplicându-se în sectoarele vegetal, zootehnic şi îmbunătăţiri
funciare. Suma alocată pe perioada 1 oct 2011-30 sept 2012 este de 380.995 mii lei.
 Sprijinul pentru asigurarea producţiei agricole: ajutor de stat prin care se
subvenţionează 50% sau 70% din prima de asigurare în funcţie de riscurile asigurate,
iar despăgubirile vor fi plătite de firmele de asigurări. Suma alocată pe perioada 1
ian. 2012-31 dec. 2012 este de 42.549 mii lei.
 Ajutorul specific pentru îmbunătăţirea calităţii produselor agricole în sectorul
de agricultură ecologică, acordat exploataţiilor din sectoarele vegetal şi animalier
aflate în perioada de conversie către agricultura ecologică. Suma alocată anual
pentru sectorul vegetal este de 2.373.000 euro.
 Sprijin financiar acordat grupurilor de producători recunoscute preliminar şi
organizaţiilor de producători în sectorul fructe şi legume, pentru constituire şi
investiţii, sprijinul fiind corelat cu valoarea producţiei comercializate.
 Sprijin pentru restructurarea sectorului vitivinicol în cuantum anual de 42,1 mil. euro.
2.5. Concluzii
În mod tradiţional, România este un producător important de cereale şi plante oleaginoase,

aceste culturi ocupând, an de an, cele mai mari suprafeţe. Astfel, în anul 2011, din cele 8,1
milioane hectare suprafaţă cultivată, 5,2 milioane hectare (64%) reprezintă cereale pentru
boabe, iar 1,5 milioane hectare (18%) plante oleaginoase (INS, 2012).
Deşi România a suportat pierderi semnificative în vara anului 2012 la produsele de cereale ca
rezultat a secetei, acest lucru nu a împiedicat ţara să fie una net exportatoare de grâu,
situându-se între primii 14 exportatori mondiali. O asemenea performanţă se datorează în
primul rând specificului de producere a României, şi a faptului că suprafaţa culturilor
însămânţate de grâu se extinde pe 1.977 mii hectare. Totodată, ca ţară net exportatoare de
porumb, România se întinde pe o suprafaţa de aproximativ 2.616 mii hectare însămânţate şi
cu o producţie medie de aproximativ 4500 kg/ha. Datele statistice arată că seceta de anul
trecut a adus economiei pierderi de peste patru miliarde de euro. Rezultatele record din
2011, de peste 19 miliarde de euro, din agricultura locală au contribuit la o creşterea
economică de 2,5% în 2011.
De asemenea, rezultă o pondere importantă a cerealelor în structura valorică a producţiei
agricole din România, de aproximativ 14%, în perioada 2007 – 2012.
Producţia de cereale este fluctuantă, de la un an la altul fiind practic dependentă de

condiţiile climaterice.

Mai mult ca atât, o dată cu intrarea în vigoare a Politicii Agricole Comune, perspectiva
României pentru principalele culturi cerealiere va avea un efect considerabil asupra
securităţii alimentare a ţării. În aceeaşi ordine de idei, efortul autorităţilor ar trebui să se
orienteze spre sectorul zootehnic, ca producţie primară, pentru ca lanţul valoric să fie
utilizat raţional.
De asemenea, performanţele României în acest sens pot fi realizate în urma recondiţionării
unui sector al irigaţiilor. Şi nu în cele din urmă, cascadarea şi realizarea unei strategii
naţionale în domeniul agriculturii şi prioritizare pe principalele sectoare, care de regulă nu
exclud cel al cerealelor, să fie aliniată priorităţilor UE ţi să implementeze cu stricteţe
principalele instrumente oferite de PAC.

III. ANALIZA PIEŢII CEREALELOR DIN UCRAINA
3.1. Piaţa de cereale din Ucraina
Ucraina are o tradiţie veche în sectorul agricol, este unul dintre cei mai importanţi jucători
de pe piaţa agricolă mondială şi pe bună dreptate este considerată “grânarul” Europei.
Agricultura a fost şi rămâne o industrie importantă a economiei Ucrainei. Contribuţia
agriculturii la PIB, în ultimii ani constituie în medie aproximativ 8,2%. Cerealele de producţie,
mai ales în ultimii ani, este baza economiei agrare.
Pe arena internaţională, Ucraina este o ţară cu mare potenţial agricol, la dispoziţia căreia
sunt calitatea solului, apropierea de resursele de apă şi populaţia harnică. Pentru dezvoltarea
cu succes a sectorului agricol din Ucraina şi valorificarea potenţialului său există toate
componentele necesare, dar un motiv semnificativ de descurajare a trecerii sectorului agricol
din Ucraina la un nou nivel este lipsa de finanţare, cauzată de activităţile politice ale
statului, uneori controversate.
Figura 4. Recolta globală de cereale şi leguminoase, mil tone
Sursa: Serviciul Statistică de Stat Ucraina

Common borders. Common solutions.
În acelaşi timp, Ucraina este unul dintre cei mai importanţi furnizori de produse agricole din
lume. Din cele 60 de mil de hectare de teren din ţară, 42 de mil de hectare de teren agricol
sunt optime pentru agricultură. În acest caz, suprafeţele însămânţate cu cereale în 2012 s-au
ridicat la aproximativ 15,6 mil hectare. Conform Ministerului politicii agrare şi alimentare din
Ucraina în 2013, cereale şi leguminoase s-au semănat 16,2 milioane de hectare, ceea ce
reprezintă 3,8% mai mult faţă de perioada precedentă.
Figura 8. Suprafaţa recoltată a principalelor cereale, mil ha
În perioada 2000-2011 tendinţa generală anuală a fost o creşterea treptată a suprafeţelor

însămânţate cu o rată medie de 1,3%.
Structura modernă a suprafeţelor însămânţate reflectă starea pieţei. Ponderea culturilor de

grâu în ultimii ani, a reprezentat aproximativ 44%, din orz - 29%. În acelaşi timp, suprafaţa de
porumb cultivată a crescut de la 9% la începutul anilor 2000 până la 19% în ultimii 3 ani.
Schimbarea structurii suprafeţelor cultivate a fost reacţia la modificarea structurii cererii.
Înainte de toate cererea la export a crescut pentru grâul şi orzul ucrainean, iar în ultimii ani
şi la porumb.
Tendinţa de creştere a producţiei în această perioadă a fost rezultatul tendinţei generale de

creştere a productivităţii. În 2012, Ucraina a livrat pe piaţa internaţională 6,7 mil tone de
grâu, 12,7 mil tone de porumb şi 2,1 mil tone de orz, acestea îndreptându-se spre partenerii
tradiţionali de export, în marea lor majoritate europeni.

Astăzi, piaţa de cereale din Ucraina este un mediu extrem de competitiv, fapt ce arată
aproape toate companii internaţionale specializate în comerţul cu produse agricole. Multe
dintre companiile străine operează pe piaţa ucraineană aproximativ 10 ani. Pe piaţa de
cereale operează, de asemenea, o serie companii ucrainene destul de puternice.
Ucraina în acest an ar putea colecta 52-54,4 mil tone de cereale (anul trecut 46,2 mil tone)
potrivit experţilor de pe piaţa agrară.
Figura 5. Producţia de cereale
Recolta de cereale în 2011/2012 s-au ridicat la nivelul maxim în istoria independenţei

Ucrainei - 56,7 mil tone de cereale. Cu toate acestea, cu un astfel de randament înalt,
exporturilor de cereale în anul de comercializare 2011/2012 a fost de aproximativ 22,5 mil
tone, depăşind cifra de perioada anterioară cu 87,5%, când exporturile au fost doar 12,0 mil
tone. Important de subliniat că această cifră nu este comparabilă cu cea a volumului
exporturilor din ultimii ani, care au variat între 20-25 milioane de tone, în timp ce nivelul de
producţie era de 40-50 milioane de tone de cereale. Cererea de cereale de pe piaţa internă
de securitate alimentară este estimat la nivelul de 27-28 mil tone. Diferenţa dintre volumul
producţiei şi a exporturilor cerealelor în sezonul 2011/2012, care a dus la formarea de
reziduuri la un record de 12 mil tone de cereale (în conformitate cu normele, această valoare

nu trebuie să depăşească 20% dintre cerinţele anuale ale statului), poate fi explicată prin
influenţa unor factori, cum ar fi impunerea unor taxe de export pe trei culturi principale
(porumb, orz, grâu), privarea exportatorilor de cereale de dreptul recuperării TVA-ului,
probleme cu transportul de cereale (lipsa de maşini, blocaje de porturi). Modificările din
Codul Fiscal au condus la scăderea preţului de achiziţie a cererii pentru export, ceea ce pe
fondul creşterii preţurilor mondiale la cereale, a condus comerţul de cereale la marja minimă
pentru producătorii agricoli interni. Fermierii au început să limiteze furnizarea de cereale
până când vor fi schimbări pozitive în favoarea lor. Mai târziu, guvernul a revizuit toate
restricţiile, tarifele au fost eliminate şi rata zero a TVA-ului pentru exportatori restabilită,
dar nivelul exporturilor prognozat de Ministerul Politicii Agrare de 26-27 mil tone de cereale
au eşuat.
3.1.2. Preţurile
Analiza preţurilor mondiale pentru cele trei cereale majore prezintă o anumită volatilitate a
preţurilor. În a doua jumătate a anului de comercializare 2012-2013 preţurile pentru
contractele futures pentru grâu au fost în declin. Toate preţurile la orz furajer au arătat o
creştere graduală până acum de la începutul acestui sezon şi declinul în a doua jumătate a
sezonului 2012/2013. Preţul futures pentru porumb a crescut de la începutul sezonului şi a
scăzut treptat în a doua jumătate a anului fiscal.
Figura 6. Dinamica preţurilor mondiale la principalele cereale
Sursa: www.kreston-gcg.com

3.2. Producţia de cereale
Cele trei culturi, care alcătuiesc axul principal al producţiei de cereale din Ucraina, sunt
grâul, orzul şi porumbul, este evident că aceleaşi culturi sunt coloana vertebrală a tuturor
cerealelor exportate. Principalii exportatori de cereale din Ucraina sunt atât companii
naţionale, cît şi multinaţionale, inclusiv "Nibulon", "Pâine Investbud", "Kernel", "Louis Dreyfus
Ucraina Ltd", "Alfred C. Toepfer International", "Cargill", "Serna", "Bunge Ucraina" şi altele. Ca
rezultat al anului de comercializare 2011/2012, primele trei în structura de export a
cerealelor din Ucraina sunt "Pâine Investbud" (13,7%), "Nibulon" (10%) şi "Kernel" (9%). Ucraina
exportă anual circa 45-50% din recolta de porumb, şi, prin urmare, piaţa de cereale la nivel
mondial joacă un rol important în ghidarea dezvoltării unei culturi sau altei în ţară.
3.2.1. Producţia de grâu

În Ucraina, grâul este piaţa cea mai strategică din toate cerealele. Având în vedere acest
fapt, şi, de asemenea, utilizat pe scară largă în produsele alimentare din cereale, grâul este
sub controlul special al statului, care în ultimii şase ani, de trei ori a introdus cote de export
la cereale. În anul de comercializare 2011/2012, producţia de grâu de primăvară a fost de
33,1 kg/ha şi de iarnă de 33,9 t/ha, în total au fost colectate 22,3 mil tone de grâu,
exporturile s-au ridicat la 5,6 mil tone. Condiţiile meteorologice nefavorabile au afectat
negativ randamentul şi producţia de grâu în 2012. Potrivit Ministerului de Politicii Agrare din
Ucraina în anul de comercializare 2012/2013, producţia de grâu este aproximativ de 15,9
t/ha, ceea ce reprezintă peste 50% mai puţin din recolta din sezonul trecut. În general,
recolta de cereale este estimat la 15,8 mil tone (cu 29% mai puţin în 2011/2012). Conform
celor mai recente previziuni ale USDA, exportul de grâu din Ucraina în 2012/2013 va fi de
aproximativ 6,5 milioane de tone. Din 19 martie 2013 au fost luate 6,2 milioane de tone de
cereale.
Datorită reducerii rentabilităţii producţiei de grâu în 2012, interesul fermierilor, deosebit de

mari, s-au mutat la cultivarea unor culturi mai profitabile, în special a porumbului şi floarei
soarelui.
Exportatorii importanţi de grâu din lume sunt Statele Unite, UE, Canada, Rusia, Australia,
Argentina, Kazahstan şi Ucraina, care, după introducerea cotelor pentru exportul de cereale
şi-a pierdut poziţia sa pe arena internaţională a exportului de grâu.
3.2.2. Producţia de porumb

Recolta de porumb în sezonul agricol 2011/2012 a fost de 22,8 mil tone, cu un randament
record de 64,4 t/ha, exporturile s-au ridicat la 13,5 mil tone. Datorită randamentului ridicat
de cereale şi stabilităţii condiţiilor meteorologice, precum şi cererea pentru porumb pe arena
internaţională, a existat o tendinţă de redistribuire a structurii de producere a culturilor în

favoarea porumbului. Trebuie remarcat faptul că porumbul este o cultură de înaltă

tehnologie, cerând să respecte tehnologia de aplicare a îngrăşămintelor, ceea ce se reflectă
în costul ridicat al cultivării sale, dar în acelaşi timp, în prezent porumbul este una dintre
culturile cele mai profitabile. În 2011, profitabilitatea de cultivare a porumbului a fost de
aproximativ 75%, în 2012 această cifră a scăzut cu 29%, la 53%. Conform previziunilor
operatorilor de pe piaţă, în 2013 va fi posibil să se calculeze rentabilitatea producţiei de
porumb în intervalul de 45-50%. Suprafeţele pentru cultivarea porumbului în 2012 au crescut
în zonă cu 28%, la 4,7 mil hectare, creşterea a fost datorită contribuţiilor holdingurilor
agricole mari.
Principalii cumpărători de porumb ucrainean în anul 2012/2013 a fost UE, unde în perioada
septembrie-noiembrie 2012 a fost livrat aproximativ 70% din exportul de cereale. În acelaşi
timp, în sezonul trecut principalii cumpărători de porumb au fost ţări precum Egipt, Spania,
Iran, Portugalia, Japonia, Coreea. În 2013, livrarea planificată de porumb ucrainean în China,
care a necesitat anterior întreaga sumă acoperită de cereale din SUA, dar preţul ridicat al
ultimei a forţat China pentru a revizui numărul de importatori.
În acelaşi timp, în cazul în care previziunile analiştilor ale culturilor viitoare de grâu şi orz
sunt aproape la fel, diferenţele de porumb ajunge la mai mult de 3 milioane de tone. De
exemplu, experţii estimează producţia totală de grâu a variat de la 20 de milioane de tone la
20,5 milioane de tone, orz - de la 7 milioane de tone la 7,25 mil tone, porumb - de la 22,25
mil tone la 25,4 mil tone.
3.2.3. Producţia de orz

Randamentele orz în perioada 2012/2013 a fost de 23,4 t/ha pentru primăvara şi 26,0 t/ha
pentru soiurile de iarnă. Astfel, pentru sezon s-au colectat 9,1 mil tone de orz şi au fost
exportate 2,6 mil tone. Vremea în 2012 a avut un impact negativ asupra dinamicii producţiei
agricole. În 2012/2013, randamentul mediu de orz este estimat la 16 kg/ha, ceea ce este de
fapt cu o treime mai mică decât în 2011/2012. Din 19 martie 2013 exporturile de orz
ucrainean s-au ridicat la 2,1 mil tone. În ultima perioadă este tendinţa producătorilor de a
refuza să crească orz, reducând suprafaţa însămânțată. Acest lucru se datorează în primul
rând rentabilităţii scăzute a recoltei sale. Dacă în 2011, rentabilitatea orz a fost de 8%, în
2012 cifra a scăzut la 7%. Până acum, rentabilitatea producţiei de orz pentru anul 2013, este
de aproximativ 10%. În acelaşi timp, orzul este o cultură importantă, astfel încât schimbări
radicale în volumul de creştere nu vor fi.
Mai mult de jumătate din orzul ucrainean este trimis în Arabia Saudită. Prin urmare, preţurile
de pe piaţa internă sunt direct dependente de evoluţiile din ţară - creştere/scădere a cererii,
în prezenţa/eliminarea subvenţiilor de import.
De asemenea, remarcat faptul că, cu o astfel de recolta totală de 54,4 mil tone de cereale, în
noul an de comercializare (iulie 2013 - iunie 2014) exporturile sunt de aşteptat să ajungă la
26,3 mil tone, inclusiv 7,5 mil tone de grâu, 2 mil tone de tone de orz şi 16,5 mil tone de
porumb.

3.3. Comerţul Ucrainei cu produse cerealiere

Creşterea producţiei de cereale în 2000 a dus la un exces de cereale şi creşterea furtunoasă a
exporturilor. Ucraina este printre cei mai mari exportatori de cereale. Între 2005 şi 2011,
exporturile de cereale au ridicat la o medie de aproape o treime din producţia totală, iar
veniturile din export medie de 3,3 mlrd dolari pe an. În ultimii cinci ani, cota de piaţă în
comerţul mondial de grâu a fost de 21,3%, porumb - 6,8%, orz - 4,8%.
Figura 7. Comparaţia indicatorilor de producţie şi export a cerealelor de bază în dinamică,

mil tone
Sursa: www.kreston-gcg.com
Necătând că recolta în anul 2012 a fost aproximativ de 47 mil tone, ceea ce reprezintă cu 17%
mai puţin decât în anul precedent, stocurile de 12 mil tone oferă o bază pentru a prezice
potenţialul de export de cereale din Ucraina în anul de comercializare 2012/2013 la nivelul de
23-24 mil tone. În conformitate cu prognoza din luna martie a Departamentului Agriculturii
din SUA (USDA), totalul exporturilor de cereale din Ucraina va ajunge la 22,0 mil tone.
3.3.1. Exportul de cereale

Pe piaţa internaţională de cereale arena controlează aproximativ nouă mari exportatori.
Acest lucru este în special în Statele Unite, care reprezintă aproximativ o treime din totalul
exporturilor mondiale, urmată de Australia, Canada, UE, Rusia, India, Argentina, Kazahstan şi
Ucraina. Este de remarcat faptul că, în ciuda reducerii în unele ţări exportatoare importante
a suprafeţei însămânţate şi eroziunea masivă a solului din mai multe ţări din lumea a treia,
recolta cerealelor este în creştere. Principalul motiv pentru aceasta este dezvoltarea şi

implementarea activă de către ţările dezvoltate a progreselor ştiinţifice şi tehnologice

recente din producţia agricolă, care continuă şi în prezent să se integreze în cadrul
complexelor agro-industriale din diverse ţări în curs de dezvoltare. Ca urmare, producţia
totală şi consumul de cereale va creşte.
Figura 8. Exportul Ucrainei pentru principalele categorii de cereale
Sursa: FAS USDA, ААА
Exportul cumulativ al Ucrainei pentru principalele categorii de cereale este prezentat în

tabelul de mai jos. Conform acestuia, se atestă faptul că Ucraina s-a orientat spre producţia
de porumb, care are o importanţă crescândă pe piaţa mondială. Astfel, anume de porumb
sunt interesate UE şi China. Alte ţări, ca Orientul Îndepărtat, Japonia şi Coreea de Sud la fel
sunt interesate de importul de porumb din Ucraina. Dacă se analizează evoluţia şi totalurile
cumulative ale exporturilor se vede că porumbul din totalul de export de cereale are 53%.
Tabelul 9. Comparaţia exportului cumulativ de cereale
2009/2010 2010/2011 2011/2012 2012/2013 2013/2014 TOTAL

prognozat
Grîu 9,337 4,302 5,436 7,0 8,0 34,075
Porumb 5,072 5,008 15,157 13,5 16,5 55,237
Orz 5,752 2,446 2,166 2,2 2,0 14,564
Sursa: FAS USDA, ААА

3.4. Concluzii
Ucraina este un producător şi exportator de cereale important pe arena internaţională, cu un
mare potenţial agricol. Din suprafaţa totală de 42 mil hectare de teren agricol optim pentru
agricultură, în anul 2012 15,6 mil hectare sunt suprafeţe însămânţate cu cereale, iar în anul
2013 aceste suprafeţe au crescut cu 3,8% faţă de anul precedent. Ponderea culturilor de grâu,
în ultimii ani, a reprezentat 44%, de orz – 29%. O creştere importantă în totalul suprafeţelor
însămânţate a înregistrat porumbul, având o creştere de 10% în ultimii ani, ceea ce
demonstrează că Ucraina are capacitatea de a reacţiona la cererea de pe piaţa internă, dar
mai ales de pe piaţa mondială.
Cele trei culturi, care alcătuiesc axul principal al producţiei de cereale din Ucraina, sunt
grâul, orzul şi porumbul, este evident că aceleaşi culturi sunt coloana vertebrală a tuturor
cerealelor exportate.
Recolta de cereale pe perioada anilor 2008-2012 a înregistrat fluctuaţii importante. Astfel
până în anul 2010, grâul şi orzul au înregistrat scăderi pe fundalul secetelor, iar porumbul s-a
menţinut la aceeaşi valoare aceşti ani, iar din 2011 a înregistrat o creştere semnificativă şi
schimbând balanţa în structura exporturilor. Astfel, tendinţa de redistribuire a structurii de
producere este în favoarea porumbului, datorită randamentului înalt şi creşterii cererii pentru
această cultură, cu toate că grâul rămâne încă piaţa strategică de cereale a Ucrainei.
Ca urmare a tendinţei generale de creştere a productivităţii şi a cererii de pe piaţa mondială,
în 2012 Ucraina a exportat 6,7 mil tone de grâu, 12,7 mil tone de porumb şi 2,1 mil tone de
orz.
Cu o recoltă totală de 54,4 mil tone de cereale, în noul an de comercializare (iulie 2013 -
iunie 2014) exporturile sunt de aşteptat să ajungă la 26,3 mil tone, inclusiv 7,5 mil tone de
grâu, 2 mil tone de tone de orz şi 16,5 mil tone de porumb.

IV. ANALIZA PIEŢII CEREALELOR DIN REPUBLICA MOLDOVA
4.1. Piaţa cerealelor în RM
Agricultura joacă un rol important în economia Republicii Moldova, mai cu seamă în ceea ce
priveşte ocuparea forţei de muncă, exporturile şi reducerea sărăciei. Agricultura contribuie
cu peste 16,2% la PIB şi rămâne a fi cea mai importantă resursă de trai şi venituri în valută,
urmând sectorul serviciilor (63,5%) şi cel al industriei (20,3%).
Peste 40,7% din suprafaţa totală de terenuri sunt în proprietatea a 390380 de producători
agricoli individuali (anul 2012). Peste 59,6% din gospodăriile rurale sunt medii ca mărime (3-5
persoane).
Solurile fertile şi precipitaţiile anuale oferă, în general, condiţii climaterice favorabile pentru
cultivare, oferind oportunităţi pentru dezvoltarea sectorului agricol drept un adevărat
promotor al creşterii economice. Cu toate acestea, frecvenţa şi severitatea condiţiilor
climaterice (grindina, îngheţurile, inundaţiile şi secetele) au crescut în mod semnificativ pe
parcursul ultimului deceniu, având un impact negativ asupra dezvoltării agricole.
Suprafaţa agricolă din Moldova se estimează a fi de 1,483 mii de hectare, ceea ce reprezintă
43,8 din suprafaţa totală a ţării. Din suprafaţa totală cultivabilă, cca 60,6% de terenuri
agricole sunt plantate cu cereale ( mai cu seamă grâu, care reprezintă 18,5 din terenul arabil
şi porumb, care reprezintă 22,1%), floarea soarelui (25,7%) şi furaje (5,2%).
Producţia vegetală în Republica Moldova a cunoscut o tendinţă de creştere continuă din anul
2005 încoace. Graficul de mai jos prezintă această tendinţă, precum urmează:
Figura 9. Producţia vegetală în preţuri curente
Sursa: Banca de Date Statistice

Valoric, producţia vegetală a manifestat o creştere de aproximativ 2 ori, din 2005 în 2011.
Dacă în 2005 valoarea acesteia obţinute de întreprinderile agricole era de 3273 milioane lei,
atunci în 2011 această valoare era de 6757 milioane lei. Pe de altă parte sectorul individual a
înregistrat în 2005 valoarea de 5176 milioane lei, iar în 2011 valoarea de 8994 milioane lei.
Principalele culturi cerealiere produse în Republica Moldova sunt grâul şi orzul. Grâul este
utilizat pentru consumul uman, pe când orzul este mai în special utilizat pentru nutreţurile
menite animalelor.
Conform Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, producţia cerealieră a ţării a suferit

în anii recenţi de câteva dezastre naturale, cât şi de scăderea bruscă a sub-sectorului de
seminţe cerealiere. Unele din aceste cauze au fost fragmentarea terenurilor, utilizarea
redusă a îngrăşămintelor şi protecţiei plantelor, necorespunderea echipamentului agricol,
precum şi productivitatea redusă a muncii.
Porumbul. Porumbul este una din principalele culturi de bază, fiind utilizat extins şi ca
nutreţ.
În cazul produselor cerealiere, producţia acestora pentru anii 2005-2011 se prezintă în tabelul
de mai jos:
Tabelul 10. Producţia pe culturi agricole cerealiere, 2005-2011
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

...griu (de toamna si 1057 691 406 1286 737 744 795
primavara)
...orz (de toamna si 212 200 115 353 261 208 194
primavara)
...ovas 6 6 1 4 1 3 3
...leguminoase-boabe 65 68 14 37 28 36 32
...porumb pentru boabe 1492 1322 363 1479 1141 1420 1468
...alte cereale 6 3 2 10 8 10 6

Drept rezultat al secetei prelungite din 2012, recoltele de grâu au scăzut cu 19-31% în
comparaţie cu media multianuală de productivitate, iar dimensiunea vegetaţiei porumbului s-
a redus în medie cu 62%, ceea ce a dus la reduceri drastice a recoltelor grăunţelor de
porumb.
Suprafaţa însămânţată cu principalele categorii de culturi cerealiere este prezentată mai jos:

Figura 10 .Suprafaţa agricolă însămânțată, mii hectare

În conformitate cu figura de mai sus se atestă clar că suprafaţa plantată cu boabe de cereale
este cu mult mai mare ca celelalte culturi. Cu toate acestea, pentru cereale se remarcă o
scădere a suprafeţelor plantate. Dacă în 2005 au fost plantate 1035 mii hectare de cereale şi
leguminoase, în 2008 au fost plantate 1006 mii hectare, atunci în 2011 au fost plantate 894
mii hectare.
Figura 11. Suprafaţa însămânțată cu categorii de produse cerealiere


Aşadar, pentru toată perioada analizată, cea mai mare suprafaţă însămânţată este cu culturi
de porumb, care şi-a păstrat acelaşi nivel pentru toată perioada. Atât în 2005 cât şi în 2011,
au fost însămânţate 456 mii hectare de porumb pentru boabe. Cealaltă cultură care precedă
porumbul, după suprafaţa însămânţată este grâul de toamnă şi primăvară. În cazul acestuia,
suprafaţa însămânţată s-a diminuat din 2005 de la 407 mii hectare la 302 mii hectare în 2011.
4.2. Activitatea de comerţ exterior a Republicii Moldova 2012
4.2.1. Exporturile
Exporturile de mărfuri structurate conform Clasificării Standard de Comerţ Internaţional se

prezintă astfel:
Tabelul 11. Exporturile cerealelor şi preparatelor pe bază de cereale
Gradul de influenţă
a grupelor de
2012 Structura, % mărfuri la creşterea
(+), scăderea (-
) exporturilor, %
mil. în % faţă 2011 2012 2011 2012
dolari de 2011
SUA
EXPORT - total 2161,8 97,5 100,0 100,0 43,8 -2,5
din care:
Cereale şi preparate pe 51,9 60,3 3,9 2,4 0,5 -1,5
bază de cereale
Sursa: BNS
Structura exporturilor de mărfuri, conform Clasificării Standard de Comerţ Internaţional,
indică o continuă creştere a activităţilor tradiţionale pentru economia ţării noastre.
Exporturile de produse alimentare şi animale vii s-au clasat pe locul doi, reprezentând 20,3%
în totalul valoric al exporturilor. În cadrul acestei secţiuni de mărfuri ponderi importante au
avut exporturile de legume şi fructe (63,9% din total secţiune şi 12,9% din total exporturi),
cereale şi preparate pe bază de cereale (11,8% din total secţiune şi 2,4% din total
exporturi), zahăr, preparate pe bază de zahăr; miere (8,5% din total secţiune şi 1,7% din
total exporturi), carne şi preparate din carne (4,9% din total secţiune şi 1,0% din total
exporturi), hrană destinată animalelor (4,9% din total secţiune şi 1,0% din total exporturi),
produse lactate şi ouă de păsări (2,2% din total secţiune şi 0,5% din total exporturi), animale
vii (2,0% din total secţiune şi 0,4% din total exporturi).

Totodată, s-au micşorat exporturile de seminţe şi fructe oleaginoase (-45,2%), minereuri

metalifere şi deşeuri de metale (-55,4%), cereale şi preparate pe bază de cereale (-39,7%).
4.2.2. Importurile
Importurile de mărfuri realizate în luna decembrie 2012 au însumat 504,5 mil. dolari SUA, cu
5,6% mai mult faţă de luna anterioară şi cu 5,7% mai puţin comparativ cu luna decembrie
2011.
În anul 2012 importurile au totalizat 5213,1 mil. dolari SUA, volum superior celui realizat în
anul 2011 cu 0,4%.
Importurile din ţările Uniunii Europene (UE-27) s-au cifrat la 2318,7 mil. dolari SUA (cu 2,8%
mai mult decât în anul 2011), deţinând o pondere de 44,5% în total importuri (43,5% în anul
2011).
Importurile de mărfuri provenite din ţările CSI au avut o valoare de 1623,8 mil. dolari SUA (cu
5,2% mai puţin decât în anul 2011), care echivalează cu o cotă de 31,1% în total importuri
(33,0% în anul 2011).
Importurile de mărfuri structurate conform Clasificării Standard de Comerţ Internaţional se
prezintă astfel:
Tabelul 12. Importurile de cereale şi preparatelor pe bază de cereale
Gradul de influenţă
a grupelor de
2012 Structura, % mărfuri la creşterea
(+), scăderea (-)
importurilor, %
mil. în % faţă 2011 2012 2011 2012
dolari de 2011
SUA
IMPORT - total 5213,1 100,4 100,0 100,0 34,7 0,4
din care:
Cereale şi preparate pe bază 83,2 107,6 1,5 1,6 0,5 0,1
de cereale
Sursa: BNS
Structura importurilor de mărfuri, conform Clasificării Standard de Comerţ Internaţional,

indică dominarea în continuare a produselor necesare pentru funcţionarea economiei, precum
şi celor destinate consumului populaţiei.
Importurile de produse alimentare şi animale vii au înregistrat o pondere de 10,3% în total

importuri. În cadrul acestei secţiuni de mărfuri preponderente rămân a fi legumele şi fructele
(23,7% din total secţiune şi 2,4% din total importuri), cerealele şi preparatele pe bază de
cereale (15,5% din total secţiune şi 1,6% din total importuri), cafeaua, ceaiul, cacao şi

condimentele (10,4% din total secţiune şi 1,1% din total importuri), peştele, crustaceele şi
moluştele (9,6% din total secţiune şi 1,0% din total importuri), carnea şi preparatele din carne
(8,2% din total secţiune şi 0,8% din total importuri), produsele lactate şi ouăle de păsări (7,4%
din total secţiune şi 0,8% din total importuri), zahărul, preparatele pe bază de zahăr; mierea
(5,7% din total secţiune şi 0,6% din total importuri), hrana destinată animalelor (4,0% din total
secţiune şi 0,4% din total importuri) .
În anul 2012, comparativ cu anul 2011 au sporit importurile de gaz şi produse industriale
obţinute din gaz (+8,4%), uleiuri esenţiale, rezinoide şi substanţe parfumate, preparate
pentru toaletă, produse pentru înfrumuseţare (+20,6%), băuturi alcoolice şi nealcoolice
(+40,2%), energie electrică (+40,0%), maşini şi aparate de birou sau pentru prelucrarea
automată a datelor (+28,9%), carne şi preparate din carne (+31,7%), zahăr, preparate pe bază
de zahăr; miere (+33,7%), produse medicinale şi farmaceutice (+2,3%), îmbrăcăminte şi
accesorii (+6,2%), materiale plastice prelucrate (+7,2%), cereale şi preparate pe bază de
cereale (+7,6%), mobilă şi părţile ei (+6,1%), articole din lemn, exclusiv mobilă (+7,8%),
instrumente şi aparate, profesionale, ştiinţifice şi de control (+16,7%), peşte, crustacee,
moluşte (+9,8%), construcţii prefabricate; alte instalaţii şi accesorii pentru instalaţii sanitare,
de încălzire şi de iluminat (+9,0%), produse lactate şi ouă de păsări (+18,8%), hrană destinată
animalelor (+13,6%), îngrăşăminte naturale şi minerale naturale (+44,2%), grăsimi şi uleiuri
vegetale fixate, brute, rafinate sau fracţionate (+79,6%), favorizând astfel creşterea pe total
importuri cu 3,8%.
4.3. Concluzii
Republica Moldova este o ţară agrară şi agricultura joacă un rol important în economia ţării.
Contribuţia agriculturii la PIB este de 16,2%.
În structura suprafeţelor însămânţate cu cereale se atestă o modificare uşoară pe parcursul
ultimilor ani, suprafeţele agricole însămânţate cu cereale fiind în scădere, iar cele
însămânțate cu culturi tehnice fiind în creştere.
Cultura, care este cultivată pe cea mai mare parte din suprafeţe, este porumbul, urmat de
grâu, orz şi leguminoase.
Producţia culturilor agricole cerealiere pe perioada ultimilor 3 ani a înregistrat creşteri,
porumbul fiind pe primul loc în structura cerealelor cu o recoltă de 1468 mii tone în anul
2011, urmat de grâu cu 795 mii tone.
Exporturile şi importurile sunt nesemnificative, ceea ce demonstrează că Republica Moldova
îşi asigură consumul de cereale şi nici nu este un exportator important de aceste culturi.
Secetele din 2007 şi 2012 şi inundaţiile din 2008-2010 au scos la iveală punctele slabe ale
sectorului semincer dominat de cereale şi mai cu seamă vulnerabilitatea acestuia în absenţa
unor capacităţi de bază, dar importante, cum ar fi irigarea şi un sistem credibil de acumulare
a seminţelor.

Bibliografia:
1. www.statistica.md
2. www.http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/eurostat/home/
3. www.http://www.ukrstat.gov.ua/
4. www.agrochart.com
5. www.maia.gov.md
6. www.kreston-gcg.com
7. www.agravista.md
8. www.fermera.ru
9. Piața producției de cereale, 2011, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale
10. Potențialul de export al României: cereale, 2012, Centrul Român pentru Promovarea
Comerțului și Investițiilor Străine
11. Structura Agrară Actuală a României, 2012, Păun Ion Otman
12. Raportul Direcției Generale Politică în Sectorul Vegetal, aprilie 2012

Analiza Sectorului de Cereale

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Analiza Sectorului de Cereale

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

2013

Proiectului "Facilitarea comerţului cu produse agro-alimentare în bazinul Mării

Common borders. Common solutions.

I. PIAŢA MONDIALĂ DE CERELAE ....................................................................................................... 3

Proiect finanţat de UE “Facilitarea Comerţului cu Produse Agroalimentare în Bazinul Mării Negre” 1

Proiect finanţat de UE “Facilitarea Comerţului cu Produse Agroalimentare în Bazinul Mării Negre” 2

I. PIAŢA MONDIALĂ DE CERELAE

Proiect finanţat de UE “Facilitarea Comerţului cu Produse Agroalimentare în Bazinul Mării Negre” 3

II. ANALIZA PIEŢII CEREALELOR DIN ROMÂNIA

2.1. Piaţa de cereale în România

Tabelul 1. Structura agrară a României

Proiect finanţat de UE “Facilitarea Comerţului cu Produse Agroalimentare în Bazinul Mării Negre” 4

grădini, păşuni si fânețe naturale. Suprafaţa gospodăriilor din aceasta categorie

b. ferme (exploataţii) de subzistenta si semisubzisţenta finanţate european, în

c. ferme (exploatații) familiale comerciale, tipologic sunt caracteristice exploatațiilor

d. ferme comerciale (societăţi capitaliste), cu suprafețe agricole între 100 de ha si 55

Proiect finanţat de UE “Facilitarea Comerţului cu Produse Agroalimentare în Bazinul Mării Negre” 5

2.1.2. Producţia de cereale

Figura 1. Suprafaţa de cereale cultivate în România

Proiect finanţat de UE “Facilitarea Comerţului cu Produse Agroalimentare în Bazinul Mării Negre” 6

Figura 2. Evoluţia producţiei de cereale în România, 2004-2012

Proiect finanţat de UE “Facilitarea Comerţului cu Produse Agroalimentare în Bazinul Mării Negre” 7

Pe categorii de produse cerealiere, situaţia în România se înregistrează în felul următor:

Sursa: Anuarul Statistic al României 2012

Proiect finanţat de UE “Facilitarea Comerţului cu Produse Agroalimentare în Bazinul Mării Negre” 8

Sursa: Anuarul Statistic al României 2012

Produsl 2007 2008 2009

Grîu 250,6 262,0

Porumb 316,3 385,1 220,4

Orz 275,2 317,6 187,5

Proiect finanţat de UE “Facilitarea Comerţului cu Produse Agroalimentare în Bazinul Mării Negre” 9

2.1.5. Grupul de producători de cereale recunoscuţi de Ministerul Agriculturii

Asociaţia Consorţiului de Extensie şi Dezvoltare Rurală

Proiect finanţat de UE “Facilitarea Comerţului cu Produse Agroalimentare în Bazinul Mării Negre” 10

2.2. Valorificarea producţiei cerealiere din România

2.2.1. Valorificarea producţiei de grâu

Din punct de vedere cantitativ, o a doua caracteristica o reprezintă evoluţia concordanta a

Tabelul 5. Modul de valorificare a producţiei de grâu, mii tone

Sursa: prelucrare în baza datelor INS

Proiect finanţat de UE “Facilitarea Comerţului cu Produse Agroalimentare în Bazinul Mării Negre” 11

2.2.2. Valorificarea producţiei de porumb boabe

Cu toate acestea, decalajele de comercializare pe piaţă a porumbului între România şi

Tabelul 6. Modul de valorificare a producţiei de porumb boabe, mii tone

Sursa: prelucrare în baza datelor INS

Proiect finanţat de UE “Facilitarea Comerţului cu Produse Agroalimentare în Bazinul Mării Negre” 12

2.3. Comerţul internaţional al României

Tabelul 7. Comerţul internațional, milioane euro

2007 2008 2009 2010 2007 2008 2009 2010

Sursa: Anuarul Statistic al României 2012

Uniunea Europeană este principalul partener în comerţul agricol al României, astfel în

Proiect finanţat de UE “Facilitarea Comerţului cu Produse Agroalimentare în Bazinul Mării Negre” 13

In 2012, deficitul balanţei comerciale a României cu produse agroalimentare a fost de 745,45

Romania a importat, in 2012, peste şase milioane de tone de produse agroalimentare, in

2.4. Forme de sprijin în sectorul vegetal

 Plata unică pe suprafaţă (SAPS) - pentru campania 2011: 397,40 lei/ha.

Proiect finanţat de UE “Facilitarea Comerţului cu Produse Agroalimentare în Bazinul Mării Negre” 14

 Plăţile naţionale complementare directe (CNDP1) în sectorul vegetal- pentru

În mod tradiţional, România este un producător important de cereale şi plante oleaginoase,

Producţia de cereale este fluctuantă, de la un an la altul fiind practic dependentă de

Proiect finanţat de UE “Facilitarea Comerţului cu Produse Agroalimentare în Bazinul Mării Negre” 15

Proiect finanţat de UE “Facilitarea Comerţului cu Produse Agroalimentare în Bazinul Mării Negre” 16

3.1. Piaţa de cereale din Ucraina

Figura 4. Recolta globală de cereale şi leguminoase, mil tone

Sursa: Serviciul Statistică de Stat Ucraina