Sunteți pe pagina 1din 262

ACADEMIA DE ADVOCACY

– scurtă prezentare –

Misiune
Misiunea Academiei de Advocacy este de a crea o instituţie model dedicată: (1) promovării ­excelenţei profesionale în aplicarea
practicilor avansate de advocacy, (2) întăririi participării societăţii civile la ­dezvoltarea politicilor publice și (3) dezvoltării continue
a capacității de intervenție eficientă a grupurilor societății civile în relația cu decidenții politici.
Arii de expertiză
Training în advocacy și politici publice
De la înfiinţarea sa, în anul 2002, și până în prezent, Academia de Advocacy a derulat constant instruiri vocaţionale destinate
mediului asociativ din România, Bulgaria, Moldova, Serbia, Bosnia Herţegovina, Croaţia, Macedonia, Armenia. Domeniile de
instruire sunt legate de întărirea democraţiei participative, prin intervenţia profesională a societăţii civile în procesul decizional
public. În anul 2004, Academia de Advocacy a semnat un parteneriat cu Universitatea de Vest din Timișoara, pentru derularea în
comun a masterului ”Politici Publice și Advocacy”, master în derulare și în prezent.
Cercetare, documentare, analize diagnostic pentru influenţarea deciziei publice
Academia de Advocacy derulează, în beneficiul grupurilor interesate ale societăţii civile, activităţi de cercetare și documentare și
elaborează analize diagnostic și documente de poziţie pe diverse domenii de interes.
Monitorizări
Academia de Advocacy a elaborat o metodologie și a efectuat activităţi de monitorizare a activismului parlamentar, începând cu
anul 2004. Rapoartele sale de monitorizare au fost mediatizate și au avut ca impact responsabilizarea oficialilor aleși în Parlament.
Metodologia a fost preluată și îmbunătăţită de alte organizaţii ale societăţii civile, care au înţeles că procesul de monitorizare al
aleșilor noștri face parte din viaţa noastră civică.
Consultări publice structurate, Audieri publice
Academia de Advocacy a fost și rămâne un promotor al unui cadru riguros de consultări publice a decidenţilor publici în raport cu
beneficiarii (părțile afectate) de actele normative. În acest sens, a promovat sistematic procedurile de audieri publice, începând cu
anul 2003, când a organizat prima audiere publică pe tema “Cum reglementăm legea lobby-ului în România”. De atunci, la cererea
organizaţiilor societăţii civile sau a structurilor guvernamentale (Guvernul Tăriceanu – Taxa de poluare), structurilor ministeriale
(ministerul Justiţiei – legea companiilor) sau la cererea Camerei Deputaţilor (legile securităţii naţionale, legea lustraţiei, legea
patronatelor etc) a organizat peste 12 audieri publice de impact naţional și peste 20 de audieri publice cu impact local, regional.
Toate rapoartele rezultate au condus la influenţarea deciziei publice, fie în favoarea grupurilor societăţii civile, fie au fost amânate
pentru aprofundarea subiectului.
În anul 2009, Academia de Advocacy a propus Agenţiei de Strategii Guvernamentale din România, o procedură minimală unitară
de consultare publică, utilă administraţiilor publice în aplicarea legii nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia
publică.
Campanii de advocacy și/sau asistenţă tehnică în campanii de advocacy
Academia de Advocacy a derulat campanii de advocacy în favoarea grupurilor interesate ale societăţii civile românești. Cele mai
cunoscute sunt legate de mediul de afaceri pe teme precum Codul Muncii, Codul Fiscal, Legea leasing-ului, Legea farmaciei, etc.
În plus, a asistat grupuri interesate să elaboreze propriile campanii de advocacy și le-a sprijinit în implementare. Ariile de succes
sunt înregistrate cu precădere în domeniul social.

Argument și atitudine în dialogul cu puterea


INTRODUCERE

Proiectul strategic Partener Activ și Implicat - 2010 - 2013 urmărește formarea a 800 de persoane în domeniul lobby și advocacy,
care să reprezinte grupurile legitime de interese la nivel naţional și care să reușească să transforme dialogul social într-o practică
eficientă și reversibilă. Proiectul oferă un instrument de schimbare a modalităţilor de comunicare între partenerii sociali și decidenţii
politici, acţionând asupra modului în care sunt reprezentate, comunicate și soluţionate interesele societăţii civile.
Prezenta publicație este o colecție a demersurilor reale inițiate de beneficiarii acestui proiect, pe parcursul formării lor profesionale,
precum și ulterior, în etapa consolidării expertizei dobândite.
Prin aceste demersuri, beneficiarii și-au exersat competențele dobândite, aducându-le valoare adăugată prin exersarea lor
practică, reală, în contextul realităților și a nevoilor specifice lor și organizațiilor lor. Această colecție este un mănunchi de situații
pe cât de variate, pe atât de reale și autentice. De la nivelul rural cu probleme și realități specifice, la nivelul național cu provocări
și mize sunt majore, de la probleme particulare de integrare socială la probleme de infrastructură sau legislație națională, de la
membri ai unor mici organizații locale la președinți de confederații naționale – indiferent de nivelul demersului, de interesul temei,
de nivelul în ierarhiile organizaționale proprii, toți beneficiarii și-au exarsat competențe privind profesionalizarea dialogului civic
și social. De fapt, pentru mulți dintre ei, a fost inițierea pe o cale încă nebătută.
Dificultățile și obstacolele nu le-au fost străine pentru niciunii din ei. În funcție de context, unii au făcut pași mari, reușind să obțină
rezultate imediat vizibile și de impact, în timp ce alții au făcut un pași mai mici, dar siguri înspre vizibilizare și implicare. Firește, nu
doar contextul a fost factor pentru reușită sau nu, ci și tema aleasă, unele dintre demersuri fiind foarte ambițioase, cu perspective
de lungă durată, dar și cu rezultate așteptate pe măsură, fiind în continuare în derulare, având încă nevoie de forță, resurse și
timp.
Oricât de mici sau mari ar fi obstacolele sau aparentul eșec, ele reflectă realitatea noastră, adică exact ceea ce încercăm să
schimbăm. Asumarea lor face parte din lecțiile învățate, iar depășirea lor spre obiectivul dorit este evoluție.
Cazurile prezentate în această publicație sunt împărțite pe 7 tipuri de demersuri, fiecare prezentând instrumente și proceduri
specifice intervențiilor legale, legitime, transparente și profesioniste promovate prin programul de formare al Academiei de
Advocacy, din cadrul proiectului strategic Partener Activ și Implicat.
La baza studiilor de caz stau documente ale inițiatorilor aferente demersurilor lor reale (documente interne de lucru, documente
asumate public, documente de răspuns ale autorităților publice, etc).
Mulțumim beneficiarilor noștri pentru implicarea, energia și sufletul pus în demersurile inițiate, precum și pentru sprijinul acordat
în relizarea acestei publicații!

Argument și atitudine în dialogul cu puterea


CUPRINS

I. INIȚIATIVĂ ȘI ATITUTINE ÎN DIALOGUL CIVIC ȘI SOCIAL


1.1 Accesul la informația publică – un drept câștigat și exersat. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9
Listă inițiatori . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15
1.2 Transparența decizională – o șansă reală de a influența deciziile publice . . . . . . . . . . . . . . 19
Listă inițiatori . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25
1.3 Dialogul Social – un potențial nevalorificat ”în teritoriu” . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 29
Listă inițiatori . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33
1.4 Alte inițiative civice și sociale. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 35
Listă inițiatori . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 37

II. ARGUMENTE ȘI ”UNELTE” ÎN LOBBY ȘI ADVOCACY


2.1 Agenda legislativă – cum și de ce? Experiențe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 41
Listă inițiatori . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 71
2.2 Masa rotundă – oportunitatea unui dialog real. Povești de succes . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 73
Listă inițiatori . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 151
2.3 Audierea publică – rigoare, eficiență, impact. Experiențe și bune practici. . . . . . . . . . . . . . 155
Listă inițiatori . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 219
2.4 Campania de advocacy – ”perpetuum mobile” al celor care apără interese. Experiențe . . . 225
Listă inițiatori . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 257

Argument și atitudine în dialogul cu puterea


Inițiativă și atitutine în dialogul civic și social
8 Masa rotundă

Argument și atitudine în dialogul cu puterea


Accesul la informaţia publică 9

1.1
Accesul la informația publică – un drept câștigat și exersat

Orice cetățean sau persoană juridică din România are dreptul să solicite și să primească informații de interes public. Acest drept
constituțional a fost reglementat prin Legea 544/2001 privind liberul acces la informații de interes public. Autoritățile și instituțiile
publice sunt obligate de lege să ofere date din oficiu sau la cerere, exceptând informațiile considerate ca nefiind de interes public
și care sunt menționate în textul legii. Cu scopul de a eficientiza activitatea de informare a publicului, în cadrul celor mai multe
instituții sau autorități publice din România există cel puțin o persoană desemnată să le răspundă solicitanților.
Informațiile publice pot fi solicitate verbal sau în scris (document sau în format electronic) iar termenele de răspuns sunt
următoarele:
› În 5 zile este comunicat refuzul transmiterii informației solicitate și motivația;
› În 10 zile este comunicat răspunsul integral sau solicitantul este informat că va primi răspunsul în 30 de zile în cazurile în care
informația solicitată este complexă și termenul de prelucrare necesar depășește 10 zile;
› În 30 de zile este comunicat răspunsul integral, pentru acele cereri în care s-au solicitat informații complexe.
Prevederile legale recomandă și modul în care să fie formulată o solicitare, astfel încât aceasta să fie preluată pentru soluționare.
Petentul este informat de lege ca cererea să conțină următoarele date:
› denumirea și sediul autorităţii sau instituţiei publice de la care se solicită informațiile;
› numele, prenumele și semnătura solicitantului;
› adresa la care solicitantul dorește să primească informația;
› care este informaţia solicitată, cu o formulare cât mai exactă;
› dacă se solicită copii ale unor documente publice și care sunt acestea, cu menționarea disponibilității petentului de a plăti
serviciile de copiere a documentelor.

Persoana care solicită informația nu este obligată să spună care este motivația sa și nici scopul în care vor fi folosite
datele cerute.

În cazul în care responsabilii de aplicarea Legii 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public nu respectă prevederile
legii, solicitantul se poate considera lezat în dreptul său și poate apela la următoarele căi pentru a obține informația dorită:
› să depună o reclamație administrativă la conducerea instituției în care lucrează persoana care nu a respectat dreptul la
informare; în reclamație se vor expune motivele pentru care solicitantul se consideră lezat în dreptul său și, de asemenea, se
va reitera solicitarea trimisă anterior; reclamația administrativă poate fi formulată în termen de 30 de zile din momentul în care
petentul a luat la cunoștință că dreptul său nu a fost respectat;
› să depună o plângere în instanță, la tribunal, pentru care nu va plăti taxă de timbru; solicitantul va arăta că informațiile solicitate
sunt publice și va cere instanței să impună un termen până la care cererea sa să fie soluționată; această cale de atac este
folosită după ce a fost formulată și depusă o reclamație administrativă.
Având în vedere că, dreptul la informare este important într-o societate democratică și că doar în baza unor informații concrete
poate fi influențată decizia publică la nivelul instituțiilor și autorităților publice din România, Academia de Advocacy a prezentat
aplicarea legii privind accesul la informații de interes public în cadrul proiectului Partener Activ și Implicat. Toți cei 800 de beneficiari
ai programului de formare au fost instruiți cu privire la modul în care pot fi obținute informații de interes public și li s-a recomandat
să aplice prevederile Legii 544/2001 în demersurile reale inițiate, astfel încât să-și însușească etapele necesare pentru folosirea
cu eficiență a acestui instrument.
Astfel au rezultat 240 de studii de caz în domeniul accesului la informații de interes public, care au fost structurate în două categorii:
› aplicarea Legii 544/2001 în administrațiile publice locale din România, la nivelul orașelor și municipiilor;
› folosirea acestui drept la informare în cadrul unor demersuri mai ample (campanii de advocacy, campanii de informare etc.).
Prin derularea demersurilor asistate tehnic de Academia de Advocacy, persoanele implicate în stagiile de practică au dobândit
următoarele cunoștințe și competențe în sfera de aplicare a Legii 544/2001, privind liberul acces la informații de interes public:
› identificarea instituției sau autorității publice căreia îi vor fi solicitate informații de interes public;
› formularea cererii cât mai exact și clar, cu întrebări specifice și simple, pentru a nu lăsa loc de interpretare din partea funcționarului
responsabil de accesul la informații publice;
› urmărirea traseului cererii: depunerea solicitării, obținerea numărului de înregistrare (fără de care nu pot exista căi de atac),
urmărirea termenului de răspuns din partea instituției publice;
› folosirea căilor de atac, în cazul în care solicitantului i-a fost încălcat dreptul de a obține informații de interes public.
Vom prezenta în continuare rezultatele celor 240 de studii de caz, pe cele două categorii menționate.

Argument și atitudine în dialogul cu puterea


10 Accesul la informaţia publică

Cum se aplică legea accesului la informații publice în primăriile de orașe.

Unul dintre demersurile de analiză inițiate prin proiectul Partener Activ și Implicat a vizat aplicabilitatea Legii 544/2001 în instituțiile
sau autoritățile publice locale din România. S-a convenit să fie transmise cereri în baza legii menționate către cât mai multe
primării de orașe și municipii pentru a vedea dacă sunt respectate prevederile legale. De asemenea, o componentă importantă a
demersului a avut în vedere interesul publicului de a folosi Legea 544/2001, în special cel al grupurilor țintă ale proiectului Partener
Activ și Implicat.
Cererea de informații publice a cuprins următoarele întrebări:
1. Câte cereri în baza Legii 544/2001 au fost înregistrate în anii 2010 și 2011 de către instituția dvs.?
2. Vă rugăm să atașati în format electronic rapoartele anuale de implementare a Legii 544/2001 pentru anii 2010 și 2011.
3. Vă rugăm să atașati o situație pe domenii de interes a cererilor în baza Legii 544/2001, înregistrate la instituția dvs., în anii
2010 și 2011.
4. Câte dintre cererile trimise către instituția dvs., în baza Legii 544/2001, au fost depuse de către sindicate, în anii 2010 și
2011?
5. Câte dintre cererile trimise către instituția dvs., în baza Legii 544/2001, au fost depuse de către asociații patronale, în anii 2010
și 2011?
6. Câte dintre cererile trimise către instituția dvs., în baza Legii 544/2001, au fost depuse de către organizații nonguvernamentale,
în anii 2010 și 2011?
7. Câte dintre cererile trimise către instituția dvs., în baza Legii 544/2001, au fost depuse de către Camere de Comerț, în anii
2010 și 2011?
8. Câte dintre cererile trimise către instituția dvs., în baza Legii 544/2001, au primit răspuns în termen de 10 zile?
9. Câte dintre cererile trimise către instituția dvs., în baza Legii 544/2001, au primit răspuns în termen de 30 zile?
10. Pentru câte cereri depuse în baza Legii 544/2001 s-a transmis refuzul comunicării informațiilor și care au fost motivațiile
pentru aceste cazuri?
Solicitarea de informații publice a fost preluată de aproape 30 de beneficiari ai proiectului Partener Activ și Implicat și a fost
transmisă, în perioada aprilie 2012 – ianuarie 2013, către aproximativ 200 de primării de orașe și municipii din toate județele țării.
S-au primit 140 de răspunsuri, care acoperă toate regiunile României, iar astfel au rezultat 140 de studii de caz.

Analiza privind aplicabilitatea Legii 544/2001 în orașele din România cuprinde 140 de primării de orașe și municipii, din
toate județele țării.

Din analiza răspunsurilor primite putem deduce că, la distanță de 12 ani de la intrarea în vigoare a legii privind liberul acces la
informații de interes public, încă există deficiențe în aplicarea ei.
Din cele 140 de primării care au transmis răspunsuri, 93 % au menționat câte cereri au primit în anii 2010 și 2011, răspunzând
astfel la prima întrebare din solicitare. Pe harta României alăturată poate fi observat numărul total de cereri înregistrate într-un
județ, pe parcursul celor doi ani. În diferența de 7 % se încadrează primăriile care au transmis date neclare sau nu au răspuns la
prima întrebare.

Numărul total de cereri, formulate în baza Legii 544/2001, înregistrate în județele din România, în anii 2010 și 2011

Argument și atitudine în dialogul cu puterea


Accesul la informaţia publică 11

Conform datelor colectate, cel mai mare interes pentru informația publică este manifestat în regiunile Sud, Nord-Vest și Sud-Vest.
Atât în anul 2010, cât și în anul 2011 acestea au fost cele trei regiuni în care primăriile de orașe au preluat cereri de la cetățeni
sau de la reprezentanții grupurilor organizate ale societății civile.

Numărul total de cereri înregistrate în primăriile de orașe din regiuni, în anii 2010 și 2011

Următoarele regiuni în topul cererilor înregistrate de primăriile de orașe, în ordine descrescătoare, sunt: Vest, Sud-Est, Centru,
Nord-Est și București-Ilfov. Din același grafic, putem observa că între anii 2010 și 2011 este o diferență descrescătoare privind
solicitările preluate de primăriile de orașe în regiunile Centru, Sud, Sud-Est și Sud-Vest. Diferența este crescătoare, deci interesul
față de informația publică a fost mai mare, în regiunile Vest, Nord-Est, Nord-Vest și București-Ilfov.
Din totalul de 140 de primării de orașe sau municipii care au răspuns la prima întrebare din solicitarea de informații s-a evidențiat
în mod deosebit municipiul Galați. Primăria acestui oraș a înregistrat 46.304 solicitări în 2010 și 51.118 în 2011, iar cu excepția a
7 cereri (2 în 2010 și 5 în 2011) la toate s-a răspuns în termen de 30 de zile.
Conform normelor de aplicare a Legii 544/2001, autoritățile și instituțiile publice sunt obligate să întocmească rapoarte anuale
privind implementarea legii. Din cele 140 de primării care au răspuns la cererea formulată în cadrul demersului amintit, 71% au
transmis și rapoartele de activitate pentru cei doi ani, iar 29% nu au atașat aceste documente.
În ceea ce privește domeniile de interes pentru care se înregistrează cele mai multe cereri, aproape 60% din administrațiile
publice locale au oferit informații și au precizat care sunt categoriile de informații solicitate cel mai des, în timp ce 40% dintre
acestea nu aveau întocmită o astfel de statistică.
Analiza interesului grupurilor organizate ale societății civile față de informațiile de interes public arată că cel mai des se adresează
administrațiilor publice locale reprezentanții sectorului non-guvernamental. Din totalul cererilor depuse de cele patru categorii de
grupuri, ONG-urile dețin 89% în 2010 și 87% în 2011. Al doilea grup interesat de informațiile publice este reprezentat de asociațiile
patronale, care este urmat de sindicate și camere de comerț.

Câte cereri de informare au fost transmise de grupurile organizate ale societății civile în anii 2010 și 2011

Referitor la respectarea termenelor de răspuns, din datele procesate, aflăm că în general cererile de informații de interes public
sunt soluționate în 10 zile. În puține situații primăriile au soluționat cererile în 30 de zile. Pentru situațiile în care nu au fost furnizate
informațiile solicitate, primăriile și-au motivat refuzul. Cele trei categorii de date sunt evidențiate în graficul următor, cumulate
pentru anii 2010 și 2011.

Argument și atitudine în dialogul cu puterea


12 Accesul la informaţia publică

Ponderea termenelor de răspuns, pe trei categorii, cumulat pentru anii 2010 și 2011

Cum poate fi folosit accesul la informații de interes public

Tot în cadrul programului de formare al proiectului Partener Activ și Implicat, beneficiarii au avut posibilitatea să desfășoare
demersuri mai ample, în cadrul cărora să folosească Legea 544/2001 în diferite scopuri. În acest fel sau finalizat 100 de studii de
caz, în care au fost implicați aproape 160 de beneficiari ai proiectului, din toate regiunile țării.
Structura, din punct de vedere tehnic, a presupus următoarele etape:
a. identificarea temei, descrierea contextului și motivarea/justificarea alegerii acesteia;
b. documentarea relevantă a temei propuse;
c. identificarea decidentului responsabil;
d. formularea concretă a cererii (lor) de informații de interes public și transmiterea către decidentul (ții) vizat (ți);
e. colectarea răspunsului autorității publice vizate și valorificarea acestuia;
f. finalizarea demersului în instanța de contencios administrativ, dacă este cazul;
g. sintetizarea parcursului solicitării/demersului inițiat.
Parte din astfel de demersuri de utilizare a Legii 544/2001 au vizat și influențarea deciziei publice, prin campanii de advocacy, în
care scopul solicitărilor de informații publice fiind de documentare, pentru fundamentarea campaniei.
Totodată, au fost demersuri practice în cadrul cărora s-a trimis o singură cerere sau mai multe, chiar până la câteva zeci, în funcție
de complexitatea problemei alese de inițiatori.

100 de studii de caz în care a fost folosită Legea 544/2001 pentru teme individuale în contextul unor demersuri
individuale variate.

Cele mai multe dintre problemele abordate în cadrul acestor exerciții practice au evidențiat un interes major pentru cheltuirea
banului public. Alte domenii de interes frecvente au fost aplicarea legislației la nivel local sau național, planurile de investiții ale
autorităților publice abordate, problemele de mediu.
În relația cu autoritățile publice cărora li s-au solicitat informații de interes public au apărut următoarele probleme:
› au existat dificultăți în obținerea numerelor de înregistrare; funcționarii publici motivau că nu au primit cererea în format electronic,
că au probleme logistice, că responsabilul privind accesul la informații de interes public lipsește (concedii de boală sau de
odihnă), petentul fiind îndrumat să revină cu cererea după o perioadă;
› solicitantului i s-a cerut să spună de ce are nevoie de informații și în ce scop vrea să le folosească, deși legea spune că nu sunt
necesare astfel de mențiuni;
› informațiile primite erau neclare, parțiale sau altele decât cele solicitate;
› nu au fost respectate termenele de răspuns; în aproape toate cazurile de acest tip informația a fost obținută în urma depunerii
unei reclamații administrative sau dacă funcționarii din primăria în cauză au fost atenționați că solicitantul intenționează să
depună o reclamație administrativă.

CONCLUZII
Din analiza celor 140 de studii de caz în care a fost folosită Legea 544/2001 pentru diferite teme se desprind următoarele
concluzii:
› Legea 544/2001 constituie un bun instrument de documentare prin care pot fi obținute informații de la instituțiile publice
competente. Prin facilitarea accesului la orice informație de interes public, Legea 544/2001 permite valorificarea unor date
care în mod obișnuit nu sunt diseminate pe canalele de comunicare ale instituțiilor.

Argument și atitudine în dialogul cu puterea


Accesul la informaţia publică 13

› O cerere în baza Legii 544/2001 nu presupune un act de agresiune față de instituția solicitată să răspundă, din contră, poate
reprezenta un prim pas într-un dialog instituțional.
› În cazul în care persoana care formulează o cerere în baza Legii 544/2001 consideră că răspunsul primit este nesatisfăcător
poate reveni cu o cerere suplimentară care să clarifice conținutul solicitării.
› Dacă cererea nu a fost rezolvată integral, poate fi depusă o reclamație administrativă în care să fie cerută revenirea asupra
categoriilor de informații care au fost omise în primul răspuns.
› În cazul în care instituția sau autoritatea publică întârzie nejustificat și fără anunțare prealabilă răspunsul la o cerere în baza
Legii 544/2001, petentul are dreptul să formuleze o reclamație administrativă. Dacă nici acest demers nu este luat în
considerare de către instituție, petentul este îndreptățit să dea instituția în judecată, fiind scutit de taxa de timbre.

RECOMANDĂRI
› Pentru a evita o diminuare a legitimității cetățeanului în fața instituțiilor publice, Legea 544/2001 trebuie folosită pentru obținerea
de informații care nu sunt deja făcute publice de către instituție.
› O cerere în baza Legii 544/2001 trebuie să fie urmărită în cadrul instituției publice unde a fost depusă. Este necesar ca
inițiatorul să cunoască numărul de înregistrare al cererii, să urmărească termenul prevăzut de lege pentru obținerea unui
răspuns și să depună o reclamație administrativă în cazul în care răspunsul întârzie să apară. La fel de important ca exercițiul
depunerii unei cereri în baza Legii 544/2001 este și obținerea unui răspuns de la instituție.
› O dată obținute informațiile publice de la autoritățile publice care răspund solicitării în baza Legii 544/2001, problema nu
se rezolvă de la sine, inițiatorul demersului trebuie să analizeze, să valorifice și să disemineze concluziile desprinse în urma
prelucrării datelor publice și să continue demersul în direcția obiectivelor stabilite inițial.

Argument și atitudine în dialogul cu puterea


14 Accesul la informaţia publică

Argument și atitudine în dialogul cu puterea


Accesul la informația publică - INDEX 15

ACCESUL LA INFORMAȚIA PUBLICĂ – listă inițiatori

AFREM Victor BURDUHOS Stelian-Vasile


Uniunea Sindicală Teritorială Cartel Alfa - Filiala Dolj Federația Junior Chamber International România
ANASTASIU Vlad-Marius BURUC Maria
Asociația pentru Dezvoltarea Durabilă a Deltei Dunării Sindicatul Liber din Învățământul Arădean
ANGHELUȘ Graţiela-Maria CĂCIULEANU Mihaela-Elisabeta
Fundația Rațiu pentru Democrație Federația Româna a Jurnaliștilor Mediasind
APOSTOL Andrei CALAVRIAS Gherasela
Uniunea Sindicală Teritorială Cartel Alfa - Filiala Caraș Camera de Comerț și Industrie București
Severin CĂLUGĂR Adrian
APOSTOL Monica-Daniela Asociația Alpha Transilvană
Fundația Centrul pentru Jurnalism Independent CĂRBUNE Vlad
ARDELEAN Monica Asociația Ecouri Verzi
Organizația Națională Cercetașii României CATERINCI Mihaela
ARNĂUTU Ștefănel Sindicatul Liber al Salariaților din Învățământul Preuniversitar,
Sindicatul Social Protect Craiova Constanța
AXINIA Cătălin-Costel CERNICOVA-BUCĂ Mariana
Uniunea Sindicală Teritorială Cartel Alfa - Filiala Cluj Fundația Politehnica Timișoara
BALACIU Nica CHIALDA Radu Vasile
Uniunea Sindicatelor Libere din Învățământ Ialomița Asociația Centrul Cultural-Misionar “Gheorghe Lazar” Avrig
BALCAN Marian CHIȘ Octavia Mihaela
Sindicatul 2002 din SRTV Blocul Național Sindical Cluj
BARA Ramona-Rodica CIOCHINĂ Ștefan
Asociaţia Alma Uniunea Sindicală Teritorială Cartel Alfa - Filiala Dolj
BĂRĂGAN Andreea Franciska CIORAN Iacob Dan
Asociaţia "Sunetul Muzicii” Centrul de Mediere Arad
BARBU Adriana CIUBEAN Gheorghe-Adrian
Organizația Națională Cercetașii României Sindicatul Liber SC Cugir SA
BARTOLOMEU Valentin CIUHUREANU-TUDORAN Daniel
Sindicatul 2002 din SRTV Uniunea Sindicală Teritorială Cartel Alfa - Filiala Galați
BERCEAN Angela CIUNTA Odilia-Didina
Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Satu Mare Sindicatul Bibliotecarilor din Biblioteca Centrală Universitară
BLAGA Nicolae Sebastian Timișoara
Coaliția Sibiu pentru o Democrație Participativă CLEM Camelia Maria
BOBOLEA Ovidiu Asociația Mediatorilor Autorizați Brașov
Sindicatul Liber SC Cugir SA COCHINĂ Claudia-Nicoleta
BOGDAN Georgiana-Maria Asociația „Aproape de Tine/ri”
Asociaţia pentru Parteneriat Comunitar Brașov COITA Dacian-Gabriel
BOICIUC Gheorghe Asociația Prietenii Muzeului Țării Crișurilor
Confederația Sindicală Națională MERIDIAN COMȘA Corina-Nicoleta
BRAD Camelia Cerasela Centrul Parteneriat pentru Egalitate
Blocul Național Sindical Cluj CONSTĂNCEANU Emilia-Simona
BRIHAN Alina - Carmen Clubul Economic German Banat
Asociația Parlamentul European al Tinerilor România CONSTANTIN-BRATU Cristian
BRÎNZAN Cătălin-Costin Asociația Pro Democraţia Club Timișoara
Uniunea Sindicală Teritorială Cartel Alfa - Filiala Dolj CORUŢIU Ovidiu
BUCUR Andra-Teodora Uniunea Generală a Industriașilor din România (UGIR) -
Fundația Soros România Filiala Cluj
BUGNAR Ana COSTACHE Laura-Nușa
Blocul Național Sindical Cluj Camera de Comerț și Industrie Prahova
BURA Tudorel COSTEA Marian-Ovidiu
Fundația Tineri pentru Misiune Mediaș Uniunea Generală a Industriașilor din România UGIR 1903
Filiala Timiș
Argument și atitudine în dialogul cu puterea
16 Accesul la informația publică - INDEX

COSTEA Tudor Matei GOUDENHOOFT Gabriela


Coaliția Sibiu pentru o Democrație Participativă Institutul pentru Promovarea Democrației
CRĂCIUN Dorin Constantin GRIGORIE Florina
Club Sportiv Ulpianum Oradea Uniunea Județeană Olt a Sindicatelor Libere din Învățământ
CRAIA Sanda-Valeria GRIGORIU Gheorghe Dan
MATRIX Sindicatul ”Potaissa 98”
CREŢAN Ileana HARITON Paul-Lucian
Sindicatul 2002 din SRTV Asociația Dor de Sat Dumbrava
CULIC Daniela-Nicoleta HETEA Cristian
Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Satu Mare Fundația Centrul de Resurse pentru Comunitățile de Romi
DANCIU Ana-Maria HODOȘ Doru
Fundația Civică Uniunea Sindicală Teritorială Cartel Alfa - Filiala Bistrița
DANCIU Florin Năsăud
Fundația Civică HOMEI Anca
DĂRĂBANŢ Simina Iliuţa Camera de Comerț și Industrie Bistrița Năsăud
Asociația Consorțiul Regional pentru Învățământ și Ocupare HORA Radu-Cătălin
Vest Sindicatul Liber din Învățământ Bihor
DEATCU Mircea-Sergiu HOTEA-FERNEZAN Vasile
Colegiul Mediatorilor din Regiunea de Nord-Vest Fundația Centrul pentru Jurnalism Independent
DINESCU Cristian-Cătălin HUDEMA Maria
Sindicatul Învățământului „Spiru Haret”, Dolj Asociația Oamenilor de Afaceri Iași 2003
DOBOȘ Florina-Georgeta HURDUCACIU Sergiu Cătălin
Uniunea Sindicală Teritorială Cartel Alfa - Filiala Cluj Uniunea Generală a Industriașilor din România (UGIR) -
DRĂGHIA Elisabeta-Amalia Filiala Mureș
Fundația ”Pentru Voi” HUŢULEAC-TODAN Viorel
DRAGOȘ Alina Confederația Sindicală Națională MERIDIAN
Agenţia pentru Dezvoltare Regională Vest IANCOVICI Adriana Cristina
DUDAȘ Florina-Iulia Asociația Oamenilor de Afaceri PRO INVEST
Asociația Studenți pentru Societate Cluj ILEA Ovidiu
DUMITREANU Mihnea Andrei Asociația Dor de Sat Dumbrava
GAL Valea Crișurilor INŢA Diana-Aurora
DUMITRIU Maricel Asociația de Psihosexologie din România APSR
Asociația Pensionarilor de Boală Gr. I, II, III, Iași INŢE Andreea Angela
DUMITRU Maria-Diana Oragnizația Studenților Stomatologi
Federația Româna a Jurnaliștilor Mediasind INȚE Sorina Daniela
ENEA Claudiu Asociația de Locatari
Confederația Sindicală Națională MERIDIAN IONAȘCU Alexandru
FĂGĂRAȘ Petru Patronatul Român
Liga Scriitorilor Români Filiala Alba IONESCU Antoaneta-Octavia
FILLOREANU Rucsandra-Gabriela Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din
Asociația Institutul European pentru Democrație Participativă România
- Qvorum IONESCU Emilia Licinia
FLOREA Lucia Uniunea Sindicatelor Libere din Învățământ Ialomița
Asociația pentru Educație, Cultură și Antreprenoriat IONIŢĂ Florian
FLORUŢ Vlad-Marian Sindicatul Naţional al Poliţiștilor și Personalului Contractual din
Asociația Club Rotaract Târgu Mureș Minsterului Administraţiei și Internelor Biroul Teritorial Prahova
FUNDEANU Luminiţa-Daniela IORDACHE Claudia-Gabriela
Sindicatul Liber al Salariaților din Administrația Publică, Fundația Soros România
Constanța IUGA Ciprian-Alin
GAVRILESCU Gabriela Sindicatul Liber ”Transilvania” din Consiliul Județean Cluj
Sindicatul 2002 din SRTV IUSCO Cristian Lazar
GHEORGHE Marilena-Augustina Sindicatul Sanitas Cluj
Asociația „Aproape de Tine/ri” IVAN Constantin
GHICA Sebastian Liga Apărării Drepturilor Omului Timiș
Fundația Iosif LAZĂR EMIL
GHIMAN George-Lorin Patronatul Național al Serviciilor Externe, Brașov
Institutul de Formare Economică și Socială Cluj LAZĂR Petru
GÎDINCEANU Alexandra-Adina Fundația Centrul de Resurse pentru Comunitățile de Romi
Organizația Națională Cercetașii României LEHENE Eusebiu
GIURGEA Florinela Liga Sindicatelor din Învățământ Sălaj
Uniunea Județeană a Sindicatelor Libere Mureș LIŢCANU Irina-Eva
GOCIU Mioara Patronatul Național al Femeilor de Afaceri din Intreprinderi
Asociația Oamenilor de Afaceri Iași 2003 Mici și Mijlocii, Constanța
GOGA Aurelian Liviu LOBAZĂ Marius
Fundația Școala Română de Afaceri a Camerelor de Comerț Sindicatul Învățământului Preuniversitar Timiș
si Industrie - Filiala Brașov

Argument și atitudine în dialogul cu puterea


Accesul la informația publică - INDEX 17

LOGHIN Dina ONACA Olimpiu-Ioan


Fundația "Șanse Egale pentru Femei” Asociația “Reuniunea Meseriașilor și Patronilor Turda”
LUCA Lucian-Claudiu OSAIN Constantin
Habitat pentru Umanitate Cluj Sindicatul Independent al Învățământului Preuniversitar din
LUKACS-JUNCU Alice-Cătălina Timiș
Asociația Reiki din România PALANCIUC Ligia Cristina
LUPU Lavinia Letiţia Sindicatul Învățământului zona Alba
Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Vest PANĂ Ramona Elena
MĂGUREAN Călin Radu Camera de Comerț și Industrie Argeș
Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Vest PAȘTIU Sorin Constantin
MANU Silviu Claudiu Patronatul Întreprinderilor Mici și Mijlocii Blaj
Asociația Constructorilor de Automobile din România - PENCU Adin Cătălin
ACAROM Sindicatul Energia Oradea
MARCOANE Aurelia PERIAN Gheorghe
Fundația Bega Sindicatul Liber “Pentru Voi”
MARCU Florin-Traian PESCARU Maria
Asociația Fascinația Sunetului Uniunea Națională a Patronatelor cu Capital Privat din
MĂRGINEAN Stelian-Ioan România
Asociația Pacienților cu Afecțiuni Hepatice din România - PETRACHE Ioana
Filiala Cluj Fundația Centrul de Resurse pentru Participare Publică -
MARK Laszlo-Gyula CeRe
Parohia Reformată Săcele PETRE Alexandra
MAROTI Maricel-Adrian Camera de Comerț și Industrie Prahova
Organizația Națională Cercetașii României Brașov POPESCU Iulian
MATIUȚA Cristina-Maria Federația Româna a Jurnaliștilor Mediasind
Institutul pentru Promovarea Democrației PORA Claudia
MIHĂIŢOAIA Laurenţiu Asociația Mediatorilor Autorizați Brașov
Uniunea Sindicală Teritorială Cartel Alfa - Filiala Dolj RADOSAV Dănuţ
MIHEȘTEAN Mircea Ioan Fundația Bega
Asociația Dor de Sat Dumbrava RĂDULESCU Radu Georgel
MIHUŢ Gabriela-Gyongy Consiliul Local al Întreprinderilor Mici și Mijlocii Arad
Asociația Institutul de Management și Dezvoltare Durabilă RĂVĂȘILĂ Emilian-Florin
MIHUŢ Miki Asociația “EU-România”
Asociația Institutul Pentru Cercetări Politice RUS Mirela Dorina
MILITARU Elena-Rodica Sindicatul “Solidaritatea Sanitară” Cluj
Asociația Proprietarilor din Zonele Rezidențiale ȘANDOR Iulia Cristiana
MINESCU Gabriela-Cristina Organizația Studenților din Universitatea Babeș Bolyai
Asociația Constructorilor de Automobile din România - SAS Gheorghe Marius
ACAROM Consiliul Local al Întreprinderilor Mici și Mijlocii Arad
MOCAN Gabriela-Ana SFÂRLEA Ioana
Asociația Pacienților cu Afecțiuni Hepatice din România - Federația Junior Chamber International România
Filiala Cluj SFETCU Lucian Ciprian
MOISESCU Elena Uniunea Sindicală Teritorială Cartel Alfa - Filiala Dolj
Camera de Comerț și Industrie București SIMICIUC Elena
MOISESCU Narcis-Petruţ Asociația Educatoarelor și Institutorilor din Grădinițele
Camera de Comerț și Industrie București Constănțene
MOISIN Florin ȘIMON Ioan-Adrian
Confederația Sindicală Națională MERIDIAN Asociatia Pro Democraţia Club Oradea
MOLDOR Maria Mirela ȘOMODI Florin-Claudiu
Asociația GAL Țara Oltului Asociația Lions Club Transilvania
MOLDOVAN Gabriela-Iuliana STAN Victorina
Fundația Umanitară Rescue Fundația Edelweiss
MOLDOVAN Ioana-Maria STANCIU Marius
Asociația Pro Democrația Club Cluj Uniunea Națională a Patronatelor Întreprinderilor Mici și
MOLDOVEANU Daniel Sorin Mijlocii
Patronatul Național al Serviciilor Externe, Brașov ȘTEFAN Gabriela-Sorina
MUREȘAN Marin Clubul Lions Diamond Timișoara
Sindicatul Energia Oradea STOICA Lorena
NEGREA Cornel Fondul de Dezvoltare a Euroregiunii Carpatice
Asociația Pro Democraţia Club Brașov TANASĂ Mihaela
NEGRUȚIU DAVID Eugen Dan Sindicatul Liber Independent ICA Brașov
ACCENT – Asociația pentru Cultură, Educație și Dezvoltare TOCACIU Dan-Călin
Oradea Asociația Valea Soarelui
ONAC Corina-Angela TOMA Marin
Colegiul Mediatorilor din Regiunea de Nord-Vest Asociația Grupul pentru Educație și Ecologie Argeș (G.E.E.A.)

Argument și atitudine în dialogul cu puterea


18 Accesul la informația publică - INDEX

TRANDAFIR Nela Georgeta


Uniunea Națională a Patronatelor cu Capital Privat din
România
TREANŢĂ Oana-Mariana
Fundația Clubul Turistic Banatia
TRIPON Gheorghe Dorin
Sindicatul Național al Lucrătorilor de Penitenciare
ŢUGLUI Manuela-Cristina
Asociația Pro Democrația Club Cluj
ŢUŢU-MITACHE Ionel-Radu
Asociația Pensionarilor de Boală Gr. I, II, III, Iași
VARODI Alex-Marius
Asociația Pro Democrația Club Sibiu
VĂTĂȘESCU Luminiţa Loredana
Uniunea Națională a Patronatelor cu Capital Privat din
România
VIERU Dumitru
Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din
România
VINŢELERIU Cornel
Patronatul Întreprinderilor Mici și Mijlocii Mureș
VIȘAN Ciprian Bogdan
Asociația Oamenilor de Afaceri PRO INVEST
VULCU Sorin
Sindicatul Casei de Asigurări de Sănătate Brașov
ZOANĂ Maria Gabriela
Uniunea Națională a Patronatelor cu Capital Privat din
România

Argument și atitudine în dialogul cu puterea


Transparența decizională 19

1.2
Transparența decizională – o șansă reală de a influența deciziile publice

Din anul 2003, a fost introdus și în România principiul transparenței decizionale cu scopul de a determina administrațiile publice
să fie mai deschise și să accepte implicarea cetățenilor și a grupurilor organizate ale societății civile în procesul de elaborare de
reglementări publice, numit proces decizional public. În fapt, transparența decizională pune la aceeași masă decidenții - care au
rol de a genera acte normative, legi locale sau naționale - cu acele grupuri ce urmează să fie afectate de noile decizii.
Acest principiu este reglementat prin Legea 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică, completată ulterior
prin Legea 242/2010. Legea stabilește regulile procedurale minimale aplicabile pentru asigurarea transparenței decizionale în
cadrul autorităților administrației publice centrale și locale, alese sau numite, precum și al altor instituții publice care utilizează
resurse financiare publice, în raporturile stabilite între ele cu cetățenii și asociațiile legal constituite ale acestora.
Obiectivele urmărite vizează:
› Creșterea gradului de responsabilitate a instituției publice față de cetățean, ca beneficiar al deciziei administrative;
› Stimularea participării active a cetățenilor în procesul de luare a deciziilor administrative și în procesul de elaborare a actelor
normative;
› Sporirea gradului de transparență la nivelul întregii administrații publice.
Aplicarea acestor principii obligă autoritățile publice să aducă la cunoștința publicului actele de proiecte normative și noile
reglementările, înainte ca aceastea să fie adoptate. Astfel, persoanele interesate pot formula recomandări, urmând ca inițiatorul
să le analizeze și să decidă dacă le va prelua în forma finală a proiectelor anunțate. Cetățenii și reprezentanții grupurilor organizate
ale societății civile au posibilitatea să influențeze decizia publică, să participe activ la procesul decizional prin formularea de opinii
construite cu profesionalism.
Cele două părți, autoritatea publică și societatea civilă, pot colabora pentru avantaje reciproce:
› Nevoile comunității sunt satisfăcute prin reglementări corecte, în acord cu nevoile reale;
› Autoritatea publică câștigă încrederea cetățenilor.
Academia de Advocacy, prin proiectul Partener Activ și Implicat, a instruit toți beneficiarii cu privire la importanța transparenței
decizionale și rolul pe care fiecare cetățean al României îl are pentru respectarea și punerea în aplicare a legislației, astfel
încât acest principiu specific democrației participative să aibă rezultate în cotidian. Programul de formare profesională a urmărit
transferul și consolidarea competențelor civice și sociale, obiectivul final fiind crearea unei mase critice de lideri și personal
executiv în cadrul unor organizații ale societății civile, capabile să reprezinte, să intervină activ și competent în procesul decizional
la nivel local, regional, național și european. Prin exersarea în viața reală a tehnicilor teoretice s-a dorit îmbunătățirea și creșterea
responsabilității civice, participarea la dezbateri publice și facilitarea accesului la informațiile publice. Participanții la proiect au
câștigat competențe practice asupra:
› Mecanismelor de consultare publică;
› Tehnicilor și metodelor de intervenție profesională în consultările publice;
› Modalităților de monitorizare a impactului produs în decizia publică, în urma procesului de dezbateri și consultări publice;
› Modalităților de îmbunătățire a intervenției lor în procesul decizional;
› Armonizării intereselor pentru beneficiul comun.
Pentru a vedea care sunt rezultatele aplicării transparenței decizionale la nivel local, în cadrul proiectului Partener Activ și Implicat,
în componenta de practică reală a procesului de formare, a fost derulat un demers complex de colectare de informații care a urmărit
interesul grupurilor organizate ale societății civile și al comunităților de a se implica în procesul decizional, precum și interesul
autorităților publice locale de a consulta grupurile vizate de reglementările adoptate, deci de decizia publică. În cadrul unei echipe
de analiză s-au pus în dezbatere următoarele criterii pe baza cărora să fie derulată campania de colectare de informații:
› Care este proiectul de act normativ local cu impact general, care se regăsește în activitatea tuturor consiliilor locale;
› Cine este interesat de procesul decizional – vizate fiind grupurile țintă alte proiectului Partener Activ și Implicat;
› Dovada implicării eficiente în procesul decizional;
› Monitorizarea deciziei autorității publice.
În contextul celor menționate, pentru analiza transparenței decizionale s-a convenit că sunt necesare următoarele:
› Transmiterea de cereri în baza Legii 544/2001 privind liberul acces la informații de interes public pentru colectarea de date
despre aplicarea Legii 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică;
› Solicitarea să vizeze în mod expres dezbaterea proiectului de buget al unei localități, acesta fiind considerat cel mai important
proiect de act normativ de pe parcursul unui an;
› Solicitarea să fie transmisă doar către primăriile de orașe și municipii, pentru că bugetele locale în zona urbană sunt mai mari,
la fel și interesul pentru cheltuirea acestui buget public, iar populația are un nivel mai mare de educație și de implicare civică.

Argument și atitudine în dialogul cu puterea


20 Transparența decizională

Solicitarea de informații de interes public a cuprins următoarele întrebări:


1. Numărul solicitărilor primite pentru organizarea de dezbateri publice pentru proiectul de buget al localității în anii 2009, 2010,
2011 și 2012?
2. Care au fost asociațiile legal constituite care au solicitat aceste dezbateri?
3. În anii 2009, 2010, 2011 și 2012 au fost organizate dezbateri publice privind bugetul localității la inițiativa primăriei?
4. Câte opinii au fost colectate în cadrul fiecărei dezbateri publice pe marginea bugetului localității?
5. Câte opinii au fost preluate pe proiectele de buget dezbătute public?
6. Câte solicitări au fost înaintate de cetățeni și asociații legal constituite pentru justificarea nepreluării recomandărilor formulate
(art.11, alin.3 din Legea 52/2003)?
Cererea de informații publice a fost preluată de aproximativ 30 de persoane, beneficiari ai proiectului Partener Activ și Implicat,
reprezentanți de sindicate, patronate, organizații nonguvernamentale, și transmisă în perioada mai 2012 – ianuarie 2013 la peste
200 de primării de orașe și municipii, din toate județele țării. La finalul demersului de colectare de date s-au obținute 138 de
răspunsuri, în urma cărora au rezultat tot atâtea studii de caz cu privire la aplicarea transparenței decizionale în zona urbană, din
toate regiunile României.

138 de studii de caz privind transparența decizională, cu acoperire națională

Analiza răspunsurilor primite evidențiază deficiențe majore în aplicarea principiilor transparenței decizionale, precum și faptul că
lipsește o practică unitară în ceea ce privește consultarea cetățenilor. În cele ce urmează vom prezenta rezultatul analizei studiilor
de caz.
Din numărul total de primării care au oferit informații despre aplicarea transparenței decizionale pentru proiectele de buget, 21 au
spus că au înregistrat solicitări pentru dezbaterea publică a proiectelor de buget, ceea ce înseamnă doar 15 % din cele 138 de
primării abordate.

Numărul soclicitărilor primite de primăriile de orașe și municipii pentru organizarea de


dezbateri publice pe proiecte de buget din perioada 2009 – 2012

Pe harta României sunt punctate județele în care sunt orașe sau municipii care au înregistrat solicitări de dezbatere publică a
bugetului în perioada 2009 – 2012.
Există un singur județ în care a existat interes pentru dezbaterea bugetului din partea societății civile în fiecare dintre cei patru
ani: Dolj.
Îngrijorător este faptul că sunt județe în care niciun oraș sau municipiu nu a primit astfel de solicitări, ceea ce poate însemna că
nu există interes din partea comunităților de a se implica în construirea bugetelor locale, deci nu există interes față de decizia
publică locală.
Dacă analizăm numărul anual de solicitări preluate de primării, putem observa că în 2009 s-a manifestat cel mai mare nivel de
interes, în comparație cu 2011 când au fost preluate cele mai puține cereri. Menționăm că în 2009, au fost organizații din România
care au încercat să impulsioneze implicarea civică și au transmis solicitări pentru dezbaterea proiectelor de buget în zeci de
primării de orașe și municipii.

Argument și atitudine în dialogul cu puterea


Transparența decizională 21

În ceea ce privește categoria de grup organizat al societății civile care a urmărit proiectele bugetelor locale – analiza urmărește
în primul rând interesul de implicare în procesul decizional al grupurilor țintă beneficiare ale proiectului Partener Activ și Implicat.
Astfel, conform prezentei analize, singurii interesați de cheltuirea banului public sunt reprezentanții sectorului non-guvernamental.
În total, în cei patru ani, au fost înregistrate 27 de solicitări depuse de ONG-uri. În niciun an nu au formulat solicitări reprezentanții
patronatelor, ai Camerelor de Comerț, ai Întreprinderilor Mici și Mijlocii sau ai sindicatelor.
Pentru că legea transparenței decizionale obligă autoritățile publice să privească societatea civilă ca un partener în procesul
decizional, era firesc ca proiectele de buget să fie dezbătute public la inițiativa primăriilor, cu atât mai mult cu cât Legea 273/2006
privin Finanțele Publice Locale prevede expres această obligativitate. Din răspunsurile primite, s-a constatat că, în medie pe
cei patru ani, doar 42,5 la sută au considerat oportun să invite reprezentanții societății civile și cetățenii să analizeze proiecția
bugetară și să-și exprime opinia cu privire la planificarea banului public.

Primării de orașe sau municipii care au organizat dezbateri publice pe buget din proprie inițiativă

Analiza pe criterii regionale, arată că cele mai multe primării care au încercat să implice în procesul decizional comunitățile locale
sunt în Nord-Vest și Sud-Vest (11 sau 12 inițiative în fiecare an), urmate de regiunile Sud și Centru (între 8 sau 10 inițiative în
fiecare an), apoi de Vest, Sud-Est și Nord-Est (între 6 sau 7 inițiative în fiecare an).
Obiectivul acestor dezbateri publice este să ofere cetățenilor prilejul de a-și promova soluțiile la probleme din comunitate, pentru
care să fie alocate fonduri din bugetul local, sau să valideze propunerile primăriilor cu privire la lista priorităților de cheltuire a
veniturilor locale. Participanții la consultările publice pot solicita introducerea sau eliminarea unor cheltuieli, propuneri care pentru
a fi luate în considerare trebuie susținute cu argumente. În graficul următor este evidențiată ponderea recomandărilor integrate în
proiectele finale de buget, în comparație cu numărul total de puncte de vedere colectate de la participanții la dezbaterile publice.

Ponderea recomandărilor preluate în proiectele de buget din totalul celor colectate.

Evoluția anuală, realizată ținând cont de datele primite de la primăriile care au consemnat că au primit recomandări din partea
cetățenilor, o puteți parcurge în paginile de la finalul acestei analize.
În acest demers național privind modul în care se aplică transparența decizională în cazul proiectelor de buget, au ieșit în evidență
două primării de orașe: Primăria Titu - județul Dâmbovița și Primăria Adjud – județul Vrancea.

Argument și atitudine în dialogul cu puterea


22 Transparența decizională

În cazul primei administrații publice locale, răspunsul la solicitarea privind transparența decizională pentru proiectul de buget a
consemnat că:
› în anul 2009 din 115 recomandări colectate, 43 au fost integrate în proiectul final;
› în anul 2010 din 110 recomandări colectate, 25 au fost preluate;
› în anul 2011 din 108 recomandări formulate de cetățeni, 28 s-au regăsit în forma finală a proiectului de buget;
› în anul 2012 din 98 recomandări, 15 au fost integrate.
În cazul celei de-a doua administrație publică locală, Primăria Adjud (oraș cu o populație de aproximativ 15.000 de locuitori în
2011), avem ocazia să privim un exemplu de bună practică și democrație participativă de succes. Pe lângă faptul că în fiecare
dintre cei patru ani proiectul de buget s-a dezbătut la inițiativa primăriei, interesul societății civile este covârșitor, iar recomandările
participanților la dezbaterea proiecției bugetare au fost integrate în proiectul final în procent foarte mare. Cifrele transmise de
primăria Adjud sunt următoarele:
› în anul 2009 din 296 recomandări colectate, 235 au fost integrate în proiectul final;
› în anul 2010 din 306 recomandări colectate, 242 au fost preluate;
› în anul 2011 din 360 recomandări formulate de cetățeni, 291 s-au regăsit în forma finală a proiectului de buget;
› în anul 2012 din 285 recomandări, 235 au fost integrate.
Tot în categoria excepțiilor putem prezenta și cazul Primăriei Sectorului 6. Este singura administrație din cele 138 cuprinse în
această analiză care a organizat dezbatere publică pentru proiectul de buget, a colectat opinii pe care le-a integrat în forma
finală a proiectului și a înregistrat o solicitare, formulată conform articolului 11 aliniatul 3 din Legea 52/2003, prin care s-a cerut
justificarea preluării sau nepreluării recomandărilor formulate de participanții la dezbaterea publică. Este singurul caz în care toate
prevederile Legii 52/2003 au fost aplicate pentru a determina cele două părți implicate în procesul decizional – administrație și
cetățeni – să respecte parteneriatul stabilit de transparența decizională.

CONCLUZII
Principiul transparenței decizionale este aplicat în România doar formal în cele mai multe administrații publice locale din zona
urbană. Prevederile Legii 52/2003 sunt respectate minimal de administrațiile publice locale ceea ce descurajează grupurile
organizate ale societății civile și cetățenii să ia parte activ la procesul decizional. De asemenea, nici cei din urmă nu exercită
suficientă presiune asupra autorităților publice pentru a le determina să fie mai deschise în fața parteneriatului cu cetățenii, cu
scopul de a genera o consultare publică reală pentru deciziile publice locale cu impact mare în comunitate.

RECOMANDĂRI
› Pentru administrațiile publice:
- Instruirea a cel puțin unui funcționar public cu privire la prevederile Legii 52/2003 pentru aplicarea corespunzătoare a
principiilor transparenței decizionale;
- Identificarea și diseminarea avantajelor transparenței decizionale în interiorul instituțiilor publice (cele vizate de Legea
52/2003);
- Adoptarea unor proceduri minimale de consultare publică;
- Îmbunătățirea relațiilor de comunicare cu grupurile interesate să ia parte la procesul decizional.
› Pentru societatea civilă:
- Parcurgerea și asimilarea principiilor transparenței decizionale conform prevederilor Legii 52/2003;
- Înțelegerea etapelor din procesul de aplicare a transparenței decizionale (monitorizarea activității administrației publice,
depunerea de cereri la administrațiile publice pentru a primi informații despre actele normative și reglementările în lucru,
solicitarea de organizare de dezbateri publice, participarea la dezbateri publice prin formularea în scris de recomandări,
monitorizarea integrării rezultatelor dezbaterilor publice în forma finală a proiectelor de acte normative și a reglementărilor;
solicitarea argumentării în cazul recomandărilor nepreluate);
- Asimilarea tehnicilor profesioniste de formulare de recomandări (documentare, analiza impactului, argumentare etc);
- Tehnici de identificare a grupurilor afectate de deciziile publice, cu scopul de mobilizare și informare a acestora cu privire la
procesul decizional.

Pe scurt: cum poți declanșa transparența decizională reală în primăria ta?


» Citește Legea 52/2003! E scurtă și ușor de înțeles.
» Trimite o cerere la primărie, în baza Legii 52/2003, și cere să fii informat despre toate proiectele în lucru dintr-un anumit domeniu
(sănătate, mediu, investiții etc.).
» Citește proiectele și dacă vrei să adaugi sau să modifici anumite prevederi trimite solicitări ca să fie organizate dezbateri publice.
Atenție la termenele pe care le ai! Le afli din lege!
» Scrie-ți recomandările și argumentează-le. Fii realist în ceea ce spui, ca să fii luat în seamă!
» Spune-le și altora să facă același lucru. Unde-s mulți puterea crește!

Argument și atitudine în dialogul cu puterea


Opinii colectate vs. opinii preluate pentru anul 2009

Opinii colectate vs. opinii preluate pentru anul 2010

Argument și atitudine în dialogul cu puterea


Transparența decizională
23
24

Opinii colectate vs. opinii preluate pentru anul 2011


Transparența decizională

Opinii colectate vs. opinii preluate pentru anul 2012

Argument și atitudine în dialogul cu puterea


Transparența decizională - INDEX 25

TRANSPARENȚA DECIZIONALĂ – listă inițiatori

AFREM Victor CĂRBUNE Vlad


Uniunea Sindicală Teritorială Cartel Alfa - Filiala Dolj Asociația Ecouri Verzi
ALECU Ioana CATERINICI Mihaela
Sindicatul Liber “Educația” Galați Sindicatul Liber al Salariaților din Învățământul Preuniversitar,
ANA Marinela Constanța
Uniunea Sindicală Teritorială Cartel Alfa - Filiala Olt CĂZĂNEL Anca
ANDRĂȘESCU Adrian Sindicatul ”Selbac” Bacău
Sindicatul Liber “Educația” Galați CHEŢAN Emilia
ANDREICA Radu Cornel Patronatul Român - Filiala Arad
Uniunea Sindicală Teritorială Cartel Alfa - Filiala Cluj CHIALDA Radu Vasile
APOSTOL Andrei Asociația Centrul Cultural-Misionar “Gheorghe Lazar” Avrig
Uniunea Sindicală Teritorială Cartel Alfa - Filiala Caraș CHIȘ Octavia Mihaela
Severin Blocul Național Sindical Cluj
ARDELEAN Monica CHIVU Octavian-Traian
Organizația Națională Cercetașii României Patronatul Întrepriderilor Mici Și Mijlocii Galați
ARNĂUTU Oana CIOBANU Mariana
Uniunea Generală a Industriașilor din România (UGIR) Asociația Pro Democrația - Club Craiova
BABEȘ Relu Cristinel CIOCHINĂ Ștefan
Sindicatul Liber din Învățământ, Tecuci Uniunea Sindicală Teritorială Cartel Alfa - Filiala Dolj
BALACIU Nica CIORAN Iacob Dan
Uniunea Sindicatelor Libere din Învățământ Ialomița Centrul de Mediere Arad
BĂRĂGAN Andreea Franciska CIUHUREANU-TUDORAN Daniel
Asociaţia "Sunetul Muzicii” Uniunea Sindicală Teritorială Cartel Alfa - Filiala Galați
BARBU Adriana CIUTĂ Mircea
Organizația Națională Cercetașii României Patronatul Întreprinderilor Mici și Mijlocii Slatina
BARTOLOMEU Valentin CLEM Camelia Maria
Sindicatul 2002 din SRTV Asociația Mediatorilor Autorizați Brașov
BERCEAN Angela COCHINĂ Claudia-Nicoleta
Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Satu Mare Asociația „Aproape de Tine/ri”
BÎGU Robert Lucian COMĂNICI Bogdan-Octavian
Uniunea Sindicală Teritorială Cartel Alfa - Filiala Galați Sindicatul Camera Veteranilor Constanța
BLAGA Nicolae Sebastian COSTACHE Laura-NuȘa
Coaliția Sibiu pentru o Democrație Participativă Camera de Comerț și Industrie Prahova
BOCĂNICI Mioara COSTAN Carmen
Asociaţia „VARIA STUDIA” Asociația Carmen
BOERESCU Constantin COSTEA Tudor Matei
Uniunea Sindicală Teritorială Cartel Alfa - Filiala Olt Coaliția Sibiu pentru o Democrație Participativă
BRAD Camelia Cerasela CRĂCIUN Dorin Constantin
Blocul Național Sindical Cluj Club Sportiv Ulpianum Oradea
BRĂNESCU Grațiela CREŢAN Ileana
Camera de Comerț și Industrie Argeș Sindicatul 2002 din SRTV
BRÎNZAN Cătălin-Costin CULIC Daniela-Nicoleta
Uniunea Sindicală Teritorială Cartel Alfa - Filiala Dolj Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Satu Mare
BUGNAR Ana DĂRĂMUȘ Vasile
Blocul Național Sindical Cluj Asociația SM Speromax
CACIOIANU Flori Alexandra DEATCU Mircea-Sergiu
Federația Patronatelor din Turism și Servicii Colegiul Mediatorilor din Regiunea de Nord-Vest
CĂCIULEANU Mihaela-Elisabeta DINESCU Cristian-Cătălin
Federația Româna a Jurnaliștilor Mediasind Sindicatul Învățământului „Spiru Haret”, Dolj
CĂPĂŢÎNĂ Simona DRĂGHICI GABRIELA
Sindicatul Sanitas Constanța Patronatul Întreprinderilor Mici și Mijlocii Constanța

Argument și atitudine în dialogul cu puterea


26 Transparența decizională - INDEX

DRĂGUŢĂ Ioana LAZĂR Emil


Patronatul Naţional Român, Filiala Județeană Vâlcea Patronatul Național al Serviciilor Externe, Brașov
DUMITRANA Ovidiu-Corneliu LAZĂR Petru
Asociația Mereu pentru Europa Fundația Centrul de Resurse pentru Comunitățile de Romi
DUMITRU Maria-Diana LIŢCANU Irina-Eva
Federația Româna a Jurnaliștilor Mediasind Patronatul Național al Femeilor de Afaceri din Intreprinderi
ENEA Claudiu Mici și Mijlocii, Constanța
Confederația Sindicală Națională MERIDIAN LOBAZĂ Marius
ENESCU Vasile Sindicatul Învățământului Preuniversitar Timiș
Sindicatul Funcționarilor Publici ”Alutus” AJOFM Vâlcea LUNGULESCU Constantin
FĂGĂRAȘ Petru Sindicatul Învățământului „Spiru Haret”, Dolj
Liga Scriitorilor Români Filiala Alba MANEA DragoȘ-Florin
FLORUŢ Vlad-Marian Uniunea Generală a Industriașilor din România (UGIR) -
Asociația Club Rotaract Târgu Mureș Filiala București
GALE Ioan-Mihai MANU Silviu Claudiu
Asociația Mișcarea Arădeană Asociația Constructorilor de Automobile din România -
GHEORGHE Marilena-Augustina ACAROM
Asociația „Aproape de Tine/ri” MARCU Florin-Traian
GHERASIM Mircea Asociația Fascinația Sunetului
Sindicatul Liber PETROTUB Roman MAROTI Maricel
GHIMAN George-Lorin Organizația Națională Cercetașii României Brașov
Institutul de Formare Economică și Socială Cluj MATIUȚA Cristina-Maria
GÎDINCEANU Alexandra-Adina Institutul pentru Promovarea Democrației
Organizația Națională Cercetașii României MIHAI Ion
GÎRLĂ Mihai Liviu Coaliția 52
Asociația Constructorilor de Automobile din România - MIHĂIŢOAIA Laurenţiu
ACAROM Uniunea Sindicală Teritorială Cartel Alfa - Filiala Dolj
GOGA Aurelian Liviu MIHEȘTEAN Mircea Ioan
Fundația Școala Română de Afaceri a Camerelor de Comerț Asociația Dor de Sat Dumbrava
si Industrie - Filiala Brașov MIHUŢ Miki
GOUDENHOOFT Gabriela Asociația Institutul Pentru Cercetări Politice
Institutul pentru Promovarea Democrației MILITARU Elena-Rodica
GRIGORE Cristina Ruxandra Asociația Proprietarilor din Zonele Rezidențiale
Fundația Părinți Clujeni MINESCU Gabriela-Cristina
GUGU Brîndușa Asociația Constructorilor de Automobile din România -
Patronatul Județean al Femeilor de Afaceri din IMM Suceava ACAROM
HOTIMA Vasile Sandu MOISĂ Elena
Sindicatul Universității Babeș - Bolyai Cluj Napoca Camera de Comerț, Industrie și Agricultură, Bacău
HURDUCACIU Sergiu Cătălin MOLDOR Maria Mirela
Uniunea Generală a Industriașilor din România (UGIR) - Asociația GAL Țara Oltului
Filiala Mureș MOLDOVAN Gabriela-Iuliana
HUŢULEAC-TODAN Viorel Fundația Umanitară Rescue
Confederația Sindicală Națională MERIDIAN MUNTEANU Nicolae
IFRIM Manuela Organizația Neguvernamentală Ecologistă Mare Nostrum
Sindicatul Liber din Învățământ, Tecuci MUREȘAN Marin
ILEA Ovidiu Sindicatul Energia Oradea
Asociația Dor de Sat Dumbrava MUȘAT Paul
INŢA Diana-Aurora Sindicatul ”Selbac” Bacău
Asociația de Psihosexologie din România APSR NEAGOE-BĂCANU Daniel
INȚE Sorina Daniela Asociația Mereu pentru Europa
Asociația de Locatari NEAMŢU Gheorghe
ION Elena-Daniela Uniunea Sindicatelor Libere din Învățământ Gorj
Asociația Lions Club Craiova NECULAI Viorica
IONESCU Emilia Licinia Sindicatul Liber “Educația” Galați
Uniunea Sindicatelor Libere din Învățământ Ialomița NEGREA Cornel
IONIŢĂ Florian Asociația Pro Democraţia Club BraȘov
Sindicatul Naţional al PoliţiȘtilor Și Personalului Contractual NEGRUȚIU DAVID Eugen Dan
din Minsterului Administraţiei Și Internelor Biroul Teritorial ACCENT – Asociația pentru Cultură, Educație și Dezvoltare
Prahova Oradea
IUGA Mihnea Flavian NEVZOREANU Cristian
Asociația Mișcarea Arădeană Asociația Constructorilor de Automobile din România -
IUSCO Camelia Gabriela ACAROM
Colegiul Mediatorilor din Regiunea de Nord-Vest NICOLAȘ Septimiu Aurel
IUSCO Cristian Lazăr Asociația Română pentru Protecția Consumatorului de
Sindicatul Sanitas Cluj Energie

Argument și atitudine în dialogul cu puterea


Transparența decizională - INDEX 27

ONAC Corina-Angela STANCIU Laurenţiu


Colegiul Mediatorilor din Regiunea de Nord-Vest Uniunea Sindicală Teritorială Cartel Alfa - Filiala Caraș
PALANCIUC Ligia Cristina Severin
Sindicatul Învățământului zona Alba STANCIU Marius
PANĂ Ramona Elena Federația Patronală a Întreprinderilor Mici și Mijlocii (FEPIMM)
Camera de Comerț și Industrie Argeș STANCIU Marius Salvadore
PAȘTIU Sorin Constantin Uniunea Națională a Patronatelor Întreprinderilor Mici și
Patronatul Întreprinderilor Mici și Mijlocii Blaj Mijlocii
PERIAN Gheorghe STÂNEA Valeriu
Sindicatul Liber “Pentru Voi” Patronatul Întreprinderilor Mici și Mijlocii Blaj
PESCARU Maria ȘTEFAN Camelia
Uniunea Națională a Patronatelor cu Capital Privat din Sindicatul Liber al Salariaților din Învățământul Preuniversitar,
România Constanța
PIROȘCA Rădiţa SUCIU Ecaterina-Mariana
Sindicatul Egalitate al Direcției Generale de Asisteță Socială Asociația SF. Ecaterina - Tulcea
și Protecția Copilului, Olt TOCACIU Dan-Călin
PISICĂ Gheorghe-Radu Asociația Valea Soarelui
Sindicatul Liga Salariaților din Învățământul Preuniversitar TODORAN Dinu Cristian
sector 6 Institutul de Formare Economică și Socială Cluj
POLEARUȘ Vladimir TOMA Cristian Mihai
Patronatul Întreprinderilor Mici și Mijlocii Mureș Federația Națională a Sindicatelor Portuare, Constanța
POLEXE Lucian TOMA Marin
Asociația Asistenților Sociali din Banat Asociația Grupul pentru Educație și Ecologie Argeș (G.E.E.A.)
PORA Claudia TRANDAFIR Nela Georgeta
Asociația Mediatorilor Autorizați Brașov Uniunea Națională a Patronatelor cu Capital Privat din
PREDUŢ Aurelian România
Sindicatul Liber din Învățământ „Dascălul”, Slatina TRIPON Gheorghe Dorin
RADU Dănuț Sindicatul Național al Lucrătorilor de Penitenciare
Sindicatul Liber PETROTUB Roman TRIŢĂ Amalia-Georgiana
RĂDULESCU Daniela Asociația pentru Dezvoltare Durabilă, Slatina
Fundația Casa Cărții TUCA Simona-Maria
RĂDULESCU Radu Georgel Uniunea Sindicală Teritorială Cartel Alfa - Filiala Galați
Consiliul Local al Întreprinderilor Mici și Mijlocii Arad ŢURCANU Oxana
RAICEA Marius Uniunea Generală a Industriașilor din România (UGIR) -
Federația Patronatelor pentru Protecția Mediului din România Filiala București
(FEPIMEDIU) TURCESCU Radu Sorin
ROȘIORU Antuanela-Mirela Asociația Femeilor Întreprinzătoare din România - Galați
Asociația Centrul Român pentru Inițiativă Socială (CRIS) ȚUȚULAN Iulia Gabriela
RUS Mirela Dorina Uniunea Generală a Industriașilor din România (UGIR) -
Sindicatul “Solidaritatea Sanitară” Cluj Filiala Brăila
RUSCEA Ionuţ VĂTĂȘESCU Luminiţa Loredana
Fundația Terra Mileniul III Uniunea Națională a Patronatelor cu Capital Privat din
RUSU Rareș Stelian România
Camera de Comerț și Industrie Cluj VATRAUTAS Irina-Rozalia
ȘANDOR Iulia Cristiana Asociația Națională a Specialiștilor în Resurse Umane (AUR)
Organizația Studenților din Universitatea Babeș Bolyai VULCU Sorin
SANDU Adrian Sindicatul Casei de Asigurări de Sănătate Brașov
Asociația Constructorilor de Automobile din România - ZECHERU Radu Cristian
ACAROM Uniunea Sindicală Teritorială Cartel Alfa - Filiala Caraș
SAS Dana Marcela Severin
Consiliul Local al Întreprinderilor Mici și Mijlocii Arad ZECHERU Roxana Maria
SAS Gheorghe Marius Uniunea Sindicală Teritorială Cartel Alfa - Filiala Caraș
Consiliul Local al Întreprinderilor Mici și Mijlocii Arad Severin
SFÂRLEA Ioana ZOANĂ Maria Gabriela
Federația Junior Chamber International România Uniunea Națională a Patronatelor cu Capital Privat din
SFETCU Lucian Ciprian România
Uniunea Sindicală Teritorială Cartel Alfa - Filiala Dolj ZULEANU Lucian
SOCIANU Camelia Asociația CRONO - Centrul de Resurse pentru Organizațiile
Sindicatul ”IMPACT” Botoșani Non-Profit din Oltenia
ȘOIMU Sebastian
Fundația SATEAN, Brăila
STAN Victorina
Fundația Edelweiss

Argument și atitudine în dialogul cu puterea


28 Transparența decizională - INDEX

Argument și atitudine în dialogul cu puterea


Dialogul social 29

1.3
Dialogul Social – un potențial nevalorificat ”în teritoriu”

Prin dialog social înțelegem acel concept conform căruia grupurile organizate ale societății civile și autoritățile publice naționale
sau locale se informează reciproc, se consultă și negociază, astfel încât interesele fiecărui grup să fie cuprinse în procesul de
luare a deciziei publice.
În România, dialogul social este reglementat prin Legea nr. 62/2011. Aceasta stabilește modul în care se constituie grupurile
organizate ale societății civile cu rol de reprezentare a intereselor angajaților și angajatorilor (sindicate, respectiv patronate) prin
intermediul unui delegat și modul în care delegații grupurilor împreună cu reprezentanții autorităților publice se consultă cu privire
la politicile naționale, regionale sau locale. Aceeași lege prezintă și cadrul de funcționare al Comisiilor de Dialog Social, structuri
cu rol consultativ, care pot fi înființate în cadrul ministerelor sau la nivelul județelor, formate din reprezentanţii administraţiei publice
centrale sau locale, reprezentanţii organizaţiilor patronale și ai organizaţiilor sindicale reprezentative la nivel naţional.
Activitatea acestor comisii vizează, conform legii, următoarele:
› asigurarea unor relaţii de parteneriat social între administraţie, organizaţiile patronale și organizaţiile sindicale, care să permită o
informare reciprocă permanentă asupra problemelor care sunt de domeniul de interes al administraţiei sau al partenerilor
sociali, în vederea asigurării unui climat de pace și stabilitate socială;
› consultarea obligatorie a partenerilor sociali asupra iniţiativelor legislative sau de altă natură cu caracter economico-social;
› alte probleme din sfera de activitate a administraţiei publice centrale sau din judeţe și municipiul București asupra cărora
partenerii sociali convin să discute.
Pentru rezultate eficiente și decizii politice în acord cu interesele grupurilor societății civile, Academia de Advocacy a considerat că
este necesară profesionalizarea partenerilor sociali, astfel încât intervențiile acestora în structurile de dialog social prin exprimarea
de opinii, prin participarea la negocieri sau consultări colective, să aducă valoare adăugată în procesul decizional de elaborare a
politicilor publice.
Academia de Advocacy, prin proiectul Partener Activ și Implicat, a urmărit dezvoltarea competențelor profesionale specifice
dialogului social și implicării în procesul decizional a liderilor și personalului din organizațiile societății civile și ale partenerilor sociali
din România. Instruirea reprezentanților grupurilor de interese vizate a avut două componente: una teoretică și una practică, la
finalul cărora persoanele implicate în procesul de formare au dobândit tehnici, modele și instrumente de susținere a intereselor de
grup, tehnici de documentare și formulare a opiniei, tehnici transparente de influențare a deciziei publice, modalități de implicare
în procesul de elaborare a politicilor publice, proceduri de elaborare a politicilor publice și procesului legislativ.
În activitățile de exersare a instrumentelor care au urmărit profesionalizarea participanților în structurile de dialog social, care au
constat în demersuri reale inițiate de către beneficiarii proiectului Partener Activ și Implicat, au fost urmărite două aspecte:
› modul de funcționare și organizare a Comisiilor de Dialog Social de la nivelul județelor;
› influențarea în mod transparent a deciziei publice prin intervenții directe profesionste în cadrul Comisiilor de Dialog Social de la
nivel național sau județean.
Elaborarea celor două categorii de analize mai sus amintite a avut la bază un cumul de studii de caz, rezultate din exersarea
practică reală a cunoștințelor dobândite de către reprezentanții de sindicate și patronate implicați în programul de formare al
Academiei de Advocacy și ale căror concluzii le prezentăm în continuare.

Analiza comisiilor de dialog social din teritoriu

Comisiile de dialog social din teritoriu sunt organizate și funcționează în baza unui regulament, recomandat și în textul Legii nr.
62/2011 privind dialogul social. Regulamentul menționează cine poate să facă parte din comisia de dialog social:
› prefectul, precum și reprezentanţi ai prefectului și ai serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe de
specialitate ale administraţiei publice centrale, numiţi prin ordin de către prefect;
› președintele consiliului judeţean sau primarul general al capitalei, pentru municipiul București;
› reprezentanţii partenerilor sociali - reprezentanţii confederaţiilor sindicale și patronale reprezentative la nivel naţional;
› experţi - organizaţiile sindicale și patronale, în funcţie de tematica abordată, pot fi asistate de experţi, care vor participa în baza
unui mandat;
› invitaţi - la propunerea președintelui comisiei de dialog social, plenul comisiei poate aproba participarea unor invitaţi cu statut
nepermanent. În cazul dezbaterii care necesită participarea reprezentanţilor altor instituţii publice, președintele comisiei de
dialog social are obligaţia de a-i invita la ședinţele comisiei;
› reprezentantul inspectoratului teritorial de muncă - la lucrările comisiilor de dialog social constituite în plan teritorial va fi invitat
un reprezentant al Ministerului Muncii, Familiei și Protecţiei Sociale, pentru asigurarea asistenţei metodologice.

Argument și atitudine în dialogul cu puterea


30 Dialogul social

Tot regulamentul menționează că ședințele comisiei sunt convocate lunar sau atunci când e nevoie, iar secretariatul comisiei este
responsabil de următoarele activități (selecția celor mai importante) care asigură funcționarea optimă:
› convoacă membrii comisiei la ședinţele acesteia;
› elaborează și comunică ordinea de zi;
› transmite documentele de lucru pentru ședinţele comisiei;
› redactează minuta pentru fiecare ședinţă.
Pe lângă aceste mențiuni organizatorice, același regulament prezintă foarte clar modul în care partenerii sociali pot interveni în
procesul de influențare a deciziei publice, obligând autoritatea decizională la dialog:
› Punctele de vedere ale partenerilor sociali cu privire la actele normative supuse dezbaterii în comisie vor fi înaintate
secretariatului comisiei de dialog social în formă scrisă, după modelul: text iniţial - propunere de modificare - motivare.
› La propunerile formulate în scris de partenerii sociali, iniţiatorul actului normativ sau al altor proiecte are obligaţia de a da
un răspuns motivat, în termen de 5 zile de la data ședinţei comisiei.
Elementele menționate mai sus reprezintă un set sintetic de reguli menite să asigure funcționarea optimă a comisiilor de dialog
social din teritoriu, astfel încât aceste structuri să asigure o bază democratică pentru deciziile publice.
Câțiva reprezentanți ai sindicatelor Blocul Național Sindical Teleorman, Blocul Național Sindical Alexandria, Uniunea Sindicală
Teritorială Cartel ALFA Slatina Olt au colectat informații despre modul în care funcționează comisiile de dialog social teritoriale,
cu scopul de a identifica deficiențele cu care se confruntă partenerii sociali în relația cu autoritățile naționale și locale și de a face
recomandări pentru eficientizarea dialogului social.
Demersul inițiat de sindicaliști s-a derulat în perioada iulie – septembrie 2012 și a constat în transmiterea către 40 de prefecturi
din România a unor cereri formulate în baza Legii 544/2001 privind accesul la informații de interes public: Alba, Arad, Argeș,
Bacău, Bihor, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brăila, Brașov, Buzău, Călărași, Caraș-Severin, Cluj, Constanța, Covasna, Dâmbovița,
Dolj, Galați, Giurgiu, Gorj, Harghita, Hunedoara, Ialomița, Iași, Ilfov, Maramureș, Mehedinți, Mureș, Neamț, Olt, Prahova, Sălaj,
Satu-Mare, Sibiu, Suceava, Teleorman, Timiș, Tulcea, Vâlcea și Vaslui.
S-au cerut de la prefecturile abordate următoarele categorii de informații, pentru intervalul de timp 2010 - 2012:
1. Care sunt comisiile sau subcomisiile de dialog social formate la nivelul județului și componența acestora;
2. Localitățile în care funcționează subcomisii de dialog social;
3. Rapoartele lunare de activitate a comisiilor de dialog social, din perioada 2010-2012;
4. Copii ale ordinii de zi a fiecărei ședințe, din perioada 2010-2012;
5. Copii ale minutelor aferente fiecărei ședințe, din perioada 2010-2012.
6. Regulamentul de organizare și funcționare al comisiilor de dialog social din județ.
7. Dacă există o evidență a avizelor/recomandărilor/punctelor de vedere, de aprobare sau de respingere a inițiativelor legislative
supuse atenției comisiilor de dialog social;
8. Cele mai importante teme care au fost introduse pe ordinea de zi a comisiilor de dialog social, în perioada 2010-2012;
9. Câte puncte de vedere în scris au fost colectate de la partenerii sociali, conform prevederilor regulamentului cadru;
10. Pentru câte din punctele de vedere colectate în scris s-a transmis autorilor motivarea în scris a inițiatorului actului normativ cu
privire la acestea, conform prevederilor pct.-ului 7 din regulamentul cadru;
11. În perioada 2010-2012, câți experți și invitați din partea fiecărui partener social membru al Comisiei de Dialog Social au
participat la întâlnirile comisiilor de dialog social din județ, cu evidențierea calității de invitat sau expert și menționarea
participanților din partea sindicatelor și a patronatelor.
Semnatarii cererilor de informații de interes public au obținut numere de înregistrare în urma unor demersuri de comunicare
telefonice sau electronice (e-mail) de la 36 de prefecturi, din care doar 25 au transmis datele solicitate în termenul legal (vezi
figura alăturată)

Argument și atitudine în dialogul cu puterea


Dialogul social 31

Analiza celor 25 de răspunsuri primite și a documentelor atașate evidențiază următoarele caracteritici privind organizarea comisiilor
de dialog social:
› La nivelul tuturor prefecturilor care au răspuns există comisii de dialog social;
› Sunt reprezentate toate părțile menționate în Legea 62/2011 și regulamentul cadru;
› Comisiile sunt organizate și funcționează conform regulamentului cadru.

În niciun județ nu există subcomisii de dialog social, constituite la nivelul localităților.

Referitor la documentele care rezultă în urma ședințelor comisiilor de dialog social și sunt în sarcina secretariatului comisiei, din
informațiile publice furnizate situația este următoarea:
› Doar 17 prefecturi au transmis rapoarte de activitate;
› Doar 9 prefecturi au transmis ordinea de zi a ședințelor din perioada 2010 – 2012;
› Doar 12 prefecturi au transmis și minutele ședințelor, documente care conform regulamentului-cadru trebuie trimise și către
Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale.
După parcurgerea documentelor primite de la prefecturi, rapoarte de activitate și minute ale ședințelor, se poate observa că nu
există o practică unitară în ceea ce privește conținutul necesar a fi reținut pentru arhivare. În timp ce secretariatul unor comisii
de dialog social prezintă exhaustiv dezbaterile întâlnirilor, în alte cazuri datele arhivate sunt prea scurte. Astfel, au fost greu de
obținut date statistice despre recomandările, avizele, punctele de vedere exprimate pentru inițiativele legislative supuse dezbaterii
comisiilor de dialog social, precum și despre temele cel mai des abordate de membrii comisiilor. Conform răspunsurilor primite:
› Nicio prefectură nu are o evidență a recomandărilor membrilor comisiei. În câteva cazuri, petenților li se recomandă să
parcurgă rapoartele de activitate pentru a elabora statistici proprii.
› Doar 9 prefecturi au transmis care sunt temele cel mai des abordate în cadrul comisiei de dialog social.
În ceea ce privește transmiterea în scris a punctelor de vedere exprimate de membrii comisiilor, pentru ca recomandările lor să fie
preluate de inițiatorii unor acte normative, din răspunsurile primite situația este îngrijorătoare:
› Doar 5 prefecturi au menționat că în cadrul comisiilor de dialog social membrii au transmis opinii scrise: Dâmbovița,
Giurgiu, Hunedoara, Mureș, Olt.

Prefectura Hunedoara este singura care a precizat că la fiecare întrunire a comisiei de dialog social membrii transmit
cel puțin un punct de vedere în scris.

În celelalte cazuri, s-a colectat un singur punct de vedere de la partenerii sociali în perioada 2010 – 2012 (Dâmbovița, Giurgiu,
Olt) sau două opinii scrise (Mureș).
Un alt semnal de alarmă apărut din analiza datelor primite de la prefecturi vizează implicarea și reacția autorităților naționale la
activitatea structurilor de dialog social din teritoriu. Deși regulamentul-cadru din cuprinsul Legii 62/2011, prevede obligativitatea ca
inițiatorii actelor normative să le răspundă membrilor comisiilor care și-au exprimat punctele de vedere în scris, acest lucru nu s-a
întâmplat niciodată. Chiar dacă există interes din partea grupurilor societății civile de implicare activă și participare cu expertiză
în procesul decizional, autoritățile naționale – ca factor final de decizie – au ignorant contribuția partenerilor sociali, manifestată
în cadrul comisiilor de dialog social.
Finalul cererii de informații publice urmărește măsura în care membrii comisiilor au încercat să-și susțină punctele de vedere cu
sprijinul unor invitați și experți externi. Cu toate că se întâmplă frecvent ca la ședințele comisiilor de dialog social să participe și alte
persoane decât cele care au calitate de membru, acestea au avut doar calitate de invitat. Astfel, au participat la întâlnirile comisiilor
și parlamentari, mass-media, reprezentanți ai instituțiilor care au expertiză în atragerea și gestionarea fondurilor europene.

Niciuna din comisiile de dialog social din teritoriu nu a invitat experți externi la ședințe în perioada analizată.

CONCLUZII
Pentru ca structurile de dialog social din teritoriu să aibă rezultate, iar activitatea lor să nu mimeze funcționarea unui principiu
democratic, este necesar ca reprezentanții grupurilor organizate ale societății civile să își profesionalizeze intervențiile, să își
evidențieze expertiza, iar autoritățile naționale și locale să accepte că o decizie publică eficientă, bazată pe nevoi reale, poate fi
luată doar prin colaborarea cu partenerii sociali.

Argument și atitudine în dialogul cu puterea


32 Dialogul social

RECOMANDĂRI
› Fiecare membru al comisiei de dialog social să aibă în vedere că își poate reprezenta grupul de interes doar dacă punctele
de vedere exprimate sunt transmise în scris autorităților naționale;
› Pentru a contribui cu plus valoare la procesul decizional este obligatoriu ca recomandările făcute să se prezinte sub forma:
text inițial propus – modificare sugerată – motivare;
› Motivarea propunerilor să rezulte în urma documentării, analizelor de impact, să fie susținută de experți, cărora li se poate
oferi oportunitatea de a-și prezenta propriile opinii în cadrul comisiilor de dialog social, unde pot avea calitate de experți,
valorificându-și pe această cale expertiza;
› Membrii comisiei să urmărească dacă inițiatorii actelor normative preiau recomandările făcute și să le solicite acestora să
motiveze în scris integrarea sau nepreluarea punctelor de vedere exprimate;
› Secretariatele comisiilor să aibă o practică unitară de structurare a minutelor ședințelor și a rapoartelor de activitate, astfel
încât trimestrial, semestrial și anual să poată fi elaborate diferite statistici, cum ar fi:
- Problemele cu care se confruntă partenerii sociali;
- Contribuția acestora la procesul decizional prin punctele de vedere exprimate;
- Domeniile majore de interes care necesită legiferare națională, modificarea sau ajustarea politicilor publice.
Totodată, aceste statistici pot arăta dacă într-o anumită perioadă de timp există un progres în rezolvarea problemelor sesizate de
partenerii sociali, dacă participarea lor activă și interesul pentru implicarea în procesul decizional au ecou în rândul autorităților
naționale, în decizia publică.

Dialog Social de succes

Desăvârșirea competențelor necesare în practica dialogului social s-a realizat, în cadrul proiectului Partener Activ și Implicat, și
prin derularea unor activități atent structurat,e care au urmărit rezolvarea unor probleme din viața reală sau promovarea unor
recomandări/soluții cu scopul de a îmbunătății legislația sau relațiile între partenerii sociali (sindicate și patronate).
Astfel, după perioada de asistență tehnică oferită de Academia de Advocacy au rezultat 16 studii de caz de succes în domeniul
dialogului social, cu impact pe termen scurt sau pe termen lung, care au determinat inițiatorii să exerseze și să-și însușească
tehnici menite să profesionalizeze intervențiile lor în structurile de dialog social. Reprezentanții sindicatelor și patronatelor, implicați
în demersurile din sfera dialogului social, au parcurs:
› etape de documentare;
› analize legislative;
› analiza părților implicate pentru problema selectată pentru rezolvare;
› tehnici de elaborare a opiniei publice;
› metode de constituire a alianțelor și coaliților, cu stabilirea scopului alianțelor și coaliților;
› tehnici de comunicare, în interiorul și în exteriorul organizației;
› pregătirea și derularea întâlnirilor de lobby;
› tehnici de negociere.
La realizarea studiilor de caz și-au adus contribuția 25 de reprezentanți de sindicate și patronate, din patru regiuni ale țării, care
au participat la stagii de practică în perioada mai – septembrie 2011. Domeniile de interes au fost:
› îmbunătățirea legislației dialogului social – demersuri de modificare a Legii Dialogului Social, în anul 2011, la care reprezentanții
sindicatelor au avut o serie de amendamente;
› îmbunătățirea legislației din învățământ – la începutul anului 2011 a fost modificată Legea Educației Naționale, pentru care a
fost necesară dezbaterea metodologiilor de aplicare;
› îmbunătățirea condițiilor de muncă prin crearea de statute sau negocierea contractelor colective de muncă.
Demersurile reprezentanților de sindicate și patronate au fost concentrate pe propunerea de soluții pentru probleme existente,
cu rol de prevenire pentru posibile alte probleme sau cu scopul de a respecta drepturile și interesele membrilor. Datorită
profesionalismului cu care au fost structurate inițiativele amintite au fost obținute:
› beneficii financiare pentru membrii sindicatelor;
› au fost deblocate drepturi salariale;
› au fost modificate și completate hotărâri de Guvern care au deblocat ramuri de activitate naționale.
În aproape toate cazurile, etapa de influențare a deciziei publice a început în cadrul comisiilor de dialog social de la nivelul
județelor, unde au fost prezentate puncte de vedere în scris cu soluții pentru problematica abordată. În cazul temelor cu impact
național, inițiatorii au participat sau au avut reprezentare și în cadrul comisiilor de dialog social de la nivelul ministerelor de resort.
Pentru a crește șansele de reușită ale demersului, după caz, au avut loc întâlniri de lobby cu parlamentari sau miniștri a căror
implicare a contribuit la rezolvarea problemei aleasă ca punct de plecare în exercițiul practic.
În cazul studiilor de caz de succes cu impact pe termen scurt, soluția propusă a fost preluată de autoritatea națională competentă
și a fost implementată. Pentru studiile de caz de succes cu impact pe termen lung, problema abordată a fost adusă la cunoștința
decidentului căruia i s-au transmis soluții alternative de rezolvare, cu perspectiva de a fi puse în aplicare.

CONCLUZIE
Succesul unui demers de influențare a deciziei publice poate fi construit prin tehnici profesioniste de documentare, prezentare
argumentată a opiniei, expertiză și construire a discursului pentru întâlnirile de lobby.
Argument și atitudine în dialogul cu puterea
Dialogul social - INDEX 33

Dialogul social – lista inițiatori

ANDRĂȘESCU Adrian OLTEANU Vasile


Sindicatul Liber “Educația” Galați Blocul Național Sindical, Buzău
APOSTOL Andrei OPREA Maria-Olimpia
Uniunea Sindicală Teritorială Cartel Alfa - Filiala Caraș Sindicatul "Materna” din Spitalul Clinic Dr. Dumitru Popescu
Severin Timișoara
BLEBEA Vasilica PETRE Sorin
Uniunea Sindicatelor din Îmbunătățiri Funciare Blocul Național Sindical Teleorman
BOERESCU Constantin PÎRVU-BRAICA Adrian
Uniunea Sindicală Teritorială Cartel Alfa - Filiala Olt Blocul Național Sindical Cluj
BRATU Cristache-Costel POP Liviu-Marian
Sindicatul Învățământului Preunivesitar “Prof. Ion Neacșu”, Sindicatul Liber din Învățământ Maramureș
Buzău POPESCU Ion
BRATU Victor Sindicatul Liber al Salariaților din Învățământul Preuniversitar,
Sindicatul Învățământului Preuniversitar Hunedoara Constanța
BUIA Doru-Ioan ROMAN Aurel
Uniunea Generală a Industriașilor din România (UGIR) - Uniunea Generală a Industriașilor din România (UGIR) -
Filiala Cluj Filiala Cluj
CUNICEL Daniel-Sorin RUSU Andrei
Asociația ”TIMISENSIS” Timișoara Sindicatul Liber RATUC Cluj-Napoca
CUREA Gina-Georgeta RUSU Paul-DragoȘ
Blocul Național Sindical Teleorman Sindicatul Învățământului Preuniversitar Hunedoara
GAITA Ioan ȘINKA Carol-Otto
Federația Sindicatelor Libere din Învățământ Blocul Național Sindical Cluj
IENEȘESCU Dănuţ-Vasile-Ioan STÂNEA Valeriu
Sindicatul Democratic Învățământ Arad Patronatul Întreprinderilor Mici și Mijlocii Blaj
JANOSI Olimpia STOICA Sorin-Ionuţ
Sindicatul Liber “Educația” Galați Blocul Național Sindical Teleorman
MARCU Claudiu-Adrian TUDOR Emil
Sindicatul PRO A.S. Sindicatul Liber din Învăţământ, Vrancea
MUREȘAN Mircea-Vlad VELCIOV Florin-Ștefan
Uniunea Generală a Industriașilor din România (UGIR) - Sindicatul Naţional al PoliţiȘtilor Și Personalului Contractual
Filiala Cluj din Minsterului Administraţiei Și Internelor Biroul Teritorial
NATI Ariton Prahova
Blocul Național Sindical Cluj

Argument și atitudine în dialogul cu puterea


34 Dialogul social - INDEX

Argument și atitudine în dialogul cu puterea


Alte inițiative civice și sociale 35

1.4
Alte inițiative civice și sociale

Programul de formare profesională din cadrul proiectului Partener Activ și Implicat a avut ca obiectiv formarea de competențe
specifice activităților advocacy și lobby. Acestea au fost utilizate de beneficiarii proiectului ]n cadrul unor demersuri reale de
soluționare a unor probleme din viața organizațiilor lor, prin influențarea deciziei publice. După sesiunile de curs, în cadrul
cărora au fost prezentate și exersate noțiuni teoretice necesare pentru planificarea și derularea unei campanii de advocacy,
participanții au continuat exersarea lor în viața reală. Au fost încurajați să aleagă probleme din cotidian, să formeze echipe de
lucru, să construiască o strategie de influențare a deciziei publice, astfel încât să determine autoritățile să rezolve problema sau
să conștientizeze existența ei și impactul în comunitate.
Aproape 90 dintre beneficiarii proiectului, din regiunile Nord-Vest, Centru, Vest, Sud-Est, Nord-Est, Sud și Sud-Vest au inițiat 66 de
demersuri de influențare a deciziei publice, în urma cărora au rezultat tot atâtea studii de caz. Activitățile s-au derulat în perioada
mai 2011 – septembrie 2012.

66 de studii de caz, în care s-au utilizat diverse instrumente specifice activităților de lobby și advocacy.

Structura stagiului de practică a presupus parcurgerea a cel puțin trei din următoarele etape, în cadrul unor acțiuni de monitorizare
a instituțiilor publice sau intervenții de influențare a deciziei publice la nivel local și central:
› Definirea problemei și identificarea soluției fezabile;
› Identificarea decidenților responsabili, susținători și oponenți;
› Definirea obiectivile intervenției, ale demersului;
› Documentare;
› Monitorizarea deciziei publice;
› Implicarea în procesul de luare a deciziei publice;
› Analiza părților implicate;
› Activități de lobby și dialog social.
Demersurile celor aproape 90 de beneficiari ai proiectului, s-au clasificat în trei categorii:
› Activități diverse pentru influențarea deciziei publice;
› Prezentarea poziției publice cu privire la o problemă de actualitate;
› Întâlniri punctuale cu decidenți (primari, viceprimari, consilieri locali sau județeni, președinți și vicepreședinți Consilii Județene,
parlamentari).
În ceea ce privește domeniile de interes pentru inițiatori, conform problemelor selectate pentru a fi rezolvate, s-au evidențiat
următoarele:
› Legislație – cele mai multe demersuri au constat în formularea unor opinii pe marginea unor proiecte de acte normative aflate în
consultare publică în cadrul Senatului; în cazul demersurilor mai complexe, inițiatorii au propus amendamente pentru modificarea
legislației în vigoare;
› Învățământ – inițiatorii au sesizat probleme care puteau fi rezolvate local sau național și au construit o strategie pentru informarea
decidentului public, cu scopul de a promova soluții alternative de soluționare;
› Social – apărarea intereselor grupurilor defavorizate prin implicarea decidenților în elaborarea unor politici publice eficiente sau
prin finanțarea unor proiecte;
› Mediu – informarea autorităților publice și a comunităților cu privire la gestionarea deșeurilor și folosirea resurselor alternative
de energie cu scopul de a fi elaborate măsuri de protecție a mediului înconjurător.
Toate demersurile beneficiarilor proiectului Partener Activ și Implicat au avut impact. Într-o categorie restrânsă se regăsesc
inițiativele al căror scop a fost atins prin rezolvarea problemei identificate. Caracteristicile principale ale inițiativelor de succes
sunt:
› problemele alese se aflau pe agenda decidentului;
› inițiatorii au prezentat soluțiile cu argumente și analize de impact;
› s-au pus bazele unor alianțe informale pentru o reprezentativitate solidă și pentru a legitima demersul în fața autorităților.
Într-o categorie extinsă se regăsesc demersurile care s-au finalizat fie cu informarea decidentului public asupra problemei sesizate
și preluarea de către acesta a soluțiilor alternative propuse de inițiator, fie cu informarea publicului cu privire la o problemă cu
impact mare într-o comunitate și soluțiile propuse pentru rezolvare. Aceste demersuri au impus alocarea de resurse suplimentare,
astfel că au fost eșalonate pe o perioadă mai lungă de timp. În ceea ce privește caracteristicile acestora menționăm: problemele
selectate impuneau modificări legislative, alocarea de fonduri foarte mari pentru investiții majore, existența altor grupuri care au
sesizat problema și care au propus soluții de rezolvare diferite.
Argument și atitudine în dialogul cu puterea
36 Alte inițiative civice și sociale

Argument și atitudine în dialogul cu puterea


Alte inițiative civice și sociale - INDEX 37

Alte inițiative civice și sociale – listă inițiatori

ABUTNĂRIŢĂ Ovidiu-Ioan CIOCAN Mircea


Patronatul Întreprinderilor Mici și Mijlocii Mureș Uniunea Județeană SANITAS Maramureș
ALBU Mirela CLEMINTE Andreea-Corina
Fundația Centrul Regional de Resurse pentru Organizații Fundația EuroEd
Neguvernamentale - Centras, Constanța COJOCARU Lucia-Maria
ANDREICA Violeta-Lăcrămioara Sindicatul Liber al Învățământului Preuniversitar Clujean
Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Vest CONSTANTINESCU Ligia
ANGHEL Nicoleta-Margareta Uniunea Sindicatelor Libere din Învățământ Mehedinți
Centrul pentru Dezvoltare Socială CEDES COSAC Rozviţa-Monica
ANGHELUŢĂ Alexandra Sindicatul Salariaților din Cultură Vâlcea
Oficiul Patronal Județean Argeș - filiala CPISC România COȘPĂNARU Iuliana-Minola
ARȘOI Flavia-Isabella Asociația Română pentru Transparență
Centrul de Afaceri Master COŢA-POTROPOPESCU Mihaela
BADEA Felix-Cătălin Uniunea Sindicală Teritorială Cartel Alfa - Filiala Cluj
Oficiul Patronal Județean Argeș - filiala CPISC România COZOȘ Ionela-Mariana
BĂLAȘA Nelu Institutul Est European de Sănătate a Reproducerii
Consiliul Local al Întreprinderilor Mici și Mijlocii Călărași DOBRIN Liliana-Mihaela
BĂRBULESCU Bogdan Camera de Comerț și Industrie Argeș
Patronatul Întreprinderilor Mici și Mijlocii Mureș DRENŢA Raul-Florentin
BELEAN Gabriela Asociația Centrul de Cercetare, Inovare și Transfer Tehnologic
Uniunea Generală a Industriașilor din România (UGIR) - ”NORDTech”
Filiala Mureș DUICU Ioan
BERDICH Hannelore-Cecilia Uniunea Județeană a Sindicatelor Libere din Învățământ
Asociația pentru o Viața în Schimbare AVIS Bistrița Năsăud
BICA Mihai DUMITRIU Maricel
Asociația “Pro Crisius” Asociația Pensionarilor de Boală Gr. I, II, III, Iași
BICĂ Viorel-Eugen ERSEK Beatrisza-Arabela
Oficiul Patronal Județean Argeș - filiala CPISC România Camera de Comerț și Industrie Bistrița Năsăud
BÎRLEA Nicolae-Florin FLORICEL Adrian-Ion
Sindicatul Învățământ Alba Centrul Cultural Româno - Arab
BLAGA Felicia GEAMĂNU Florin-Aristide-Liviu
Sindicatul Tehnico - Economic Administrativ Mureș S.T.E.A. Camera de Comerț, Industrie și Agricultură, Timiș
Mureș GRUSEA Anca
BOZIOREANU Marius-Adrian Oficiul Patronal Județean Argeș - filiala CPISC România
Camera de Comerț, Industrie și Agricultură, Buzău HAZINCOP Irina-Adriana
BUCĂTARU Gheorghe Asociația Salvați Copiii Iași
Asociația Auditorilor și Evaluatorilor de Mediu pentru Industrie HORGA Mihai-Savu-Marius
din România - ECOEVALIND Institutul Est European de Sănătate a Reproducerii
BUCUCI Mark ILCAȘ Valentin
Asociația Pro Democraţia - Club Iași Uniunea Sindicală Teritorială Cartel Alfa - Filiala Cluj
CÂMPEAN Corina IRIMIA Bogdan-Costel
Centrul de Training Euro N.L.P Fundația EuroEd
CĂPÎLNEAN Alieta IUȘAN Claudiu
Institutul Național pentru Dezvoltarea Integrată a Ariilor Asociația ECO RODNA
Protejate din România - INDIAPR JUGĂNARU Ion-Dănuţ
CAZACU Ana-Maria Camera de Comerț, Industrie, Navigație și Agricultură,
Asociația de Sprijinire și Promovare a Inițiativelor Rurale Constanța
CIOBĂCEL Alexandra-Gabriela KACSÓ Judit-Andrea
Oficiul Patronal Județean Argeș - filiala CPISC România Asociația Liga Pro Europa
CIOBOTARU Adina-Elena LAVER Maria
Asociația CRIES Asociația pentru Dezvoltare Locală IVAN KREVAN

Argument și atitudine în dialogul cu puterea


38 Alte inițiative civice și sociale - INDEX

LAZĂR Gabriel POPA Cătălina


Asociația pentru Promovarea Economiei Cunoașterii SIES - Societate Incluzivă prin Economie Socială
LAZEA Mircea PREOŢESCU George-Mihai
Asociația de Proprietari Grigore Alexandrescu Asociația “Pro Crisius”
LOGHIN Dina PUȘCAȘ - POP Cornelia
Fundația “Șanse Egale pentru Femei” Asociația Centrul Zonal de Afaceri Câmpia Turzii
LONEAN Irina RAICEA Marius
Asociația Română pentru Transparență Federația Patronatelor pentru Protecția Mediului din România
LUCUŢ Marinela (FEPIMEDIU)
Sindicatul liber al Salariaților din Primaria Municipiului RĂVEANU Silvia Daniela
Timișoara Uniunea Sindicatelor Libere din Învățământ Mehedinți
LUNGU Ioana-Alexandra-Luminiţa ROTARU George-Rossi
Asociația Română pentru Transparență Oficiul Patronal Județean Argeș - filiala CPISC România
MANU Aurelian SĂCARĂ Ovidiu-Ioan
Sindicatul IDM “Solidaritatea”, Buzău Organizația Sindicală Mesagerul Român
MARINESCU Vlad-Eugen ȘARGU Vladimir-Ioan
Camera de Comerț, Industrie și Agricultură, Timiș Asociația de Dezvoltare Intercomunitară ”ECONORD Sibiu”
MERCIU Dorel SCRIPCARU Constantin-Doru
Sindicatul Liber din Învățământ Maramureș Uniunea Generală a Industriașilor din România (UGIR)
MINDIRIGIU Eusebia ȘIȘU Lidia Maria
Club Rotary - Iași 2000 Asociația Mehedințeanca
MIRCEA Dragoș ȘLUSARCIUC Marcela
Ordinul Arhitecților din România Filiala Timiș Biroul Regional pentru Cooperare Transfrontalieră Suceva
MOCIAN Emil STANCA Ioan
Uniunea Județeană a Sindicatelor Libere din Învățământ Sindicatul Învățământ Alba
Bistrița Năsăud STANCIU Marius Salvadore
MOLDOVAN Adrian Uniunea Națională a Patronatelor Întreprinderilor Mici și
Uniunea Generală a Industriașilor din România (UGIR) - Mijlocii
Filiala Mureș ȘTEFANI Sebastian-Claudiu
MORARU Adela Asociația ”A.S. 2001 Alba Iulia”
Camera de Comerț, Industrie și Agricultură, Buzău SUCIU Melania
NICULAE Roxana-Andreea Uniunea Sindicală Teritorială Cartel Alfa - Filiala Mureș
Asociația pentru Calitate și Cooperare în Educație ȘUMĂLAN Mariana-Olimpia
OROȘ Andra-Roxana Blocul Național Sindical Cluj
Asociația pentru Promovarea Diversității în Educație SZIKSZAI Rózsa-Katalin
OŢELEA Vasile Asociația Liga Pro Europa
Blocul Național Sindical, Constanța ŢICU Valentina-Georgeta-Mariana
PĂIUȘ Diana-Maria Camera de Comerț și Industrie Argeș
Fundația Serviciilor Sociale Bethany ŢIPLE Vasile
PETCU Lucian-Ioan Asociația Română pentru Transparență
Uniunea Generală a Industriașilor din România (UGIR) TÜRK Michaela
PETRICEAN Ștefan Fundația Mihai Eminescu Trust
Confederația Sindicală Națională MERIDIAN Maramureș ŢUŢU-MITACHE Ionel-Radu
POP Iosif Asociația Pensionarilor de Boală Gr. I, II, III, Iași
Consiliul Civic Local VASILESCU Florentina
POP Ludmila SIES - Societate Incluzivă prin Economie Socială
Habitat pentru Umanitate Cluj

Argument și atitudine în dialogul cu puterea


Argumente și ”unelte” în lobby și advocacy
Agenda legislativă 41

2.1
Agenda legislativă – cum și de ce? Experiențe

Agenda legislativă este o colecţie a declaraţiilor de politici publice ale organizației sau coaliției de advocacy. Scopul agendei
legislative este să identifice legi și reglementări care obstrucţionează activitatea sectorului și să facă recomandări concrete pentru
înlăturarea barierelor.
Agenda legislativă ar trebui să cuprindă toate problemele acceptate și recomandările elaborate pentru rezolvarea fiecăreia în parte.
Acestea sunt cunoscute ca declaraţii de politici publice, pentru că informează oficialii publici referitor la opiniile și recomandările
pentru problema în cauză.1
Agenda legislativă este izvorul demersurilor proactive de influențare a deciziei publice.
Astfel, în cadrul procesului de elaborare a agendei legislative, fiecare din echipele de advocacy formate au parcurs, sub asistența
tehnică a Academiei de Advocacy, următoarele etape:
a) identificarea principalelor trei probleme ale organizaţiei;
b) realizarea analizei SWOT pentru fiecare dintre cele trei probleme identificate, respectiv identificarea factorilor din mediul
intern – maximizarea punctelor tari și controlul punctelor slabe, și a celor din mediul extern – valorificarea oportunităților și
minimizarea riscurilor, pentru a putea contribui la promovarea unor măsuri de politică publică corespunzătoare atingerii
obiectivelor strategice;
c) prioritizarea celor trei probleme în funcţie de criteriile stabilite: importanţă, oportunitatea identificată, suprapunerea cu agenda
politică, existenţa subiectului/temei pe agenda instituţională;
d) identificarea și argumentarea priorității celei mai înalte a organizaţiei;
e) identificarea soluţiilor alternative de rezolvare a acesteia;
f) elaborarea poziţiei publice faţă de problema identificată, cu evidenţierea recomandărilor de schimbare propuse;
g) identificarea grupurilor de interes, prin utilizarea instrumentului de analiză a părților interesate, și a decidenților responsabili,
prin utilizarea instrumentului privind harta politică a decidenților;
h) elaborarea mesajului principal al poziţiei publice formulate, cu adaptarea lui la grupurile ţintă vizate;
i) lansarea publică a documentului de poziție cu recomandările formulate;
j) lansarea publică țintită a mesajelor elaborate;
k) evaluarea impactului și planificarea în consecință a pașilor următori.
Domeniile problemelor identificate au fost, în mod firesc, strâns legate de domeniile de activitate ale organizațiilor inițiatoare.
Problemele punctuale identificate au fost fie de nivel local, fie de nivel național.
Prin diseminarea diferitelor documente de poziție elaborate, în cadrul demersurilor de fundamentare a agendelor legislative,
inițiatorii au reușit să aducă în atenția grupurilor interesate și a decidenților publici soluții și recomandări de rezolvare a problemelor
identificate. O parte dintre aceste poziții s-au bucurat de impact. Altele au un impact estimat așteptat, iar altele sunt demersuri în
curs de derulare.
În demersurile cu impact, detaliate în paginile următoare, au fost vizate obiective cum ar fi:
› ”Cadru legislativ favorabil Economiei Sociale”,
› ”Accelerarea absorbţiei fondurilor europene”,
› ”Facilitarea și dezvoltarea mediului de afaceri”,
› ”Codul Muncii - flexibilitate și echilibru pe piaţa muncii”,
› ”Îmbunătăţirea reglementării în domeniul programului de reabilitare termică și eficienţă energetică”,
› ”Criterii de eligibilitate pentru beneficiarii programelor FEADR”,
› ”Componenţa Consiliului de Administraţie – un obstacol în rezolvarea problemelor unităţilor școlare”.
În cadrul proiectului Partener Activ și Implicat, 74 dintre liderii și personalul executiv al organizațiilor beneficiare au fost
interesate, în mod special, de procesul de elaborare a agendei legislative.

1
Radu Nicosevici (ș.a.), Dialog civic și social prin lobby și advocacy, Academia de Advocacy, Editura Eurobit, 2012, Timișoara, pg. 101-105.

Argument și atitudine în dialogul cu puterea


42 Agenda legislativă

Argument și atitudine în dialogul cu puterea


Agenda legislativă 43

Cadru legislativ favorabil Economiei Sociale


Domeniu: Economie socială
Perioada: iunie – septembrie 2012

Moto “Ne-am concentrat prea mult timp pe un model particular de întreprindere, și anume
cea care maximizează profitul. Trebuie găsit un echilibru între sectorul privat capitalist, Inițiatori:
sectorul public și celelalte instituţii, inclusiv non-profit, cooperative, etc. Ţările de succes · Elena-Luminiţa Anton
sunt cele care au găsit acest echilibru. O societate mai justă, care asigură o mai bună Sindicatul Salariaților CEC Bank Sucursala
distribuţie a veniturilor are o creștere sustenabilă. Inegalitatea excesivă poate genera Râmnicu Vâlcea
probleme macro-economice. Este foarte important să identificăm contribuţia pe care · Adriana Edu
aceste forme alternative de organizare o aduc societăţilor noastre, nu numai în termeni de Sindicatul Salariaților din Cultură Vâlcea
PIB, dar și de contribuţie la satisfacţie.” · Antoanela-Ionuta Enăcache
Joseph Stiglitz, laureat al premiului Nobel pentru economie Asociaţia Liga Femeilor Creștine Ortodoxe de
pe lângă Arhiepiscopia Râmnicului
Identificarea și prioritizarea problemelor. Organizatia pentru care s-a realizat agenda · Iosif-Constantin Ionașcu-Ispas
legislativă a fost Asociaţia “Liga Femeilor Creștine Ortodoxe” de pe lângă Arhiepiscopia Fundația World Vision Romania
Râmnicului. Cele 3 probleme identificate de echipă ca fiind reale, urgente și importante · Constantin Mirel Jijeu
au fost: Sindicatul Salariaților CEC Bank Sucursala
1. Adoptarea unui cadru legal favorabil dezvoltării economiei sociale în România; Râmnicu Vâlcea
2. Încurajarea donaţiilor persoanelor fizice și juridice prin măsuri fiscale favorizante;
3. Recunoașterea și validarea activităţii de voluntariat ca experienţă de muncă.
Problema stringentă aleasă. Având în vedere că Asociaţia Liga Femeilor Creștine
Ortodoxe este o organizaţie de femei care reprezintă un grup vulnerabil al societăţii, dintre
cele trei probleme pe care echipa de aplicaţie le-a analizat, s-a ajuns la concluzia că
„Adoptarea unui cadru legislativ favorabil Economiei Sociale” este problema pe care o vor
analiza mai profund pentru că, dezvoltarea economiei sociale este o alternativă a unor
programe de protecţie socială, prezintă avantaje pentru toţi actorii sociali și economici.
Neadoptarea cadrului legal al economiei sociale este o problemă relativ veche care nu a
fost rezolvată din mai multe motive. Un proiect de lege a economiei sociale a fost luat în
discuţie încă din anul 2010, dar amânat de mai multe ori. În același timp, a mai apărut o
iniţiativă aparent concurentă, dar care nu se suprapune integral problematicii economiei
sociale, respectiv Legea Antreprenoriatului Social care a fost contestată de mai multe
organizaţii ale societăţii civile. După cum documentează iniţiatorii demersului, în cursul
anului 2011 au fost numeroase luări de poziţie și argumentări din partea societăţii civile
(Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile (FDSC), Fundaţia Soros, Caritas, etc.) care
au exprimat poziţii privind conţinutul legii și chiar au organizat dezbateri. Astfel, s-au adus
o serie de amendamente referitoare la obiectivele economiei sociale, definirea grupului
vulnerabil, înlocuirea termenului de întreprindere socială cu cel de unitate de economie
socială. De asemenea, a luat fiinţă Coaliţia pentru Economie Socială care a adus o serie
de amendamente referitoare la definirea obiectului legii, la scop și principii, etc.
Nu în ultimul rând, se subliniază în analiza de profunzime efectuată că în cadrul proiectelor
cu finanţare europeană (Domeniul 6.1) au fost organizate numeroase seminarii/dezbateri/
cercetări cu subiectul reglementării economiei sociale care au fost concretizate prin rapoarte
din care unele au fost făcute publice sau înaintate decidenţilor. Cu toate acestea, proiectul
de lege nu a fost analizat pe fond și nu s-a adoptat nicio reglementare în această privinţă.
Grupurile de interese identificate: Guvern/Ministerul Muncii, Familiei și Protecţiei
Sociale (MMFPS), Ministerul Finanţelor, Camera Deputaţilor, Comisia de Muncă și
Protecţie Socială din Camera Deputaților, Ministerul Economiei, Comerţului și Mediului
de Afaceri, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Ministerul Justiţiei, alte autorităţi
și instituţii publice cu responsabilităţi în domeniul protecţiei sociale, Consiliul Economic și
Social, unităţi cu potenţial economic social existente (protejate, cooperaţie, Casa de Ajutor
Reciproc, etc), grupuri vulnerabile (organizaţii ale acestora sau individual), fermieri/ţărani
interesaţi în formarea de cooperative, asociaţii.
Elaborarea și diseminarea documentului de pozitie. Anterior elaborării acesteia, echipa
desfășoară un proces de consultare publică a părţilor interesate, din categoria potenţialilor
aliaţi, cu privire la următoarele problematici cheie, și anume:
1. Care din cele două iniţiative legislative de până acum (Legea economiei sociale a
MMFPS și Legea Antreprenorului Social – iniţiativă Senatul României) credeţi că reprezintă
la momentul actual soluţia cea mai bună pentru reglementarea sectorului Economiei
Sociale în România?

Argument și atitudine în dialogul cu puterea


44 Agenda legislativă

2. Credeţi că ar exista posibilitatea unei armonizări a celor două iniţiative într-o iniţiativă legislativă nouă care să includă
aspecte actuale și de perspectivă ale economiei sociale din România?
3. Care ar fi, după părerea dvs. următorii pași în reluarea procesului de reglementare a economiei sociale, în acest
moment?
4. V-aţi alătura unei coaliţii care să susţină reluarea și finalizarea procesului de reglementare a economiei sociale în România?
Daca da, în ce condiţii și ce resurse aţi putea pune la dispoziţie ?
Răspunsurile primite au fost procesate în cadrul unui raport sinteză care, alături de analizele proprii și documentarea
detaliată asupra problemei și progresului, au stat la baza formulării poziţiei publice a grupului de iniţiativă.
Printre alternativele de soluţionare enumerate în documentul de poziţie publică, se află reluarea procesului legislativ bazat
pe o armonizare a celor doua iniţiative și, respectiv înfiinţarea unei Comisii la MMFPS care să medieze și elaboreze un
proiect legislativ „Legea economiei Sociale și a Antreprenoriatului Social” care să includă (să fuzioneze) cele două iniţiative
(a MMSS și a iniţiativei legislative parlamentare din partea PSD) și să ia în considerare rezultatele consultării publice
încheiate în decembrie 2011 și poziţiile societăţii civile exprimate pe această temă. Totodată, este cerută reluarea procesului
de consultare publică în baza noului proiect de Lege.
Impact:
› duminică 30 septembrie 2012, Institutul de Economie Socială (IES) a trimis către Ministerul Muncii propunerile de
modificare a proiectului de Lege a Economiei Sociale, propuneri care au însumat opinia a 16 organizaţii ale economiei
sociale din ţară;
› procesul de consultare a Coaliţiei Economiei Sociale a început luni 24 septembrie, finalizându-se cu primirea de propuneri
de modificări a proiectului de lege vineri 28 septembrie 2012;
› în saptămâna 24 - 30 septembrie 2012, IES a primit propuneri din partea organizațiilor: Federaţia Filantropia, Confederaţia
Caritas, Fundaţia Soros, Fundaţia Alături de Voi, Fundaţia Motivation, Federaţia Naţională OMENIA, NESsT România,
Fundaţia Romanian Angel Appeal, Asociaţia pentru Mediu și Turism Ulmul Cerașului, GEC Nera, Casa de Ajutor Reciproc
a Pensionarilor Timișoara, Asociaţia Light into Europe Charity, AREAS, Asociaţia CRIES, Asociaţia de prietenie “Ille et
Vilaine – Sibiu”, Asociaţia Multicare Suceava;
› la data de 28 septembrie, echipa IES/FDSC a redactat documentul de poziţie comună referitoare la proiectul de lege,
propuneri care au fost trimise atât către organizaţiile care fac parte din Coaliţie, cât și către Ministerul Muncii și Protecţie
Sociale (în data de 30 septembrie 2012);
› în data de 24 septembrie FDSC a trimis Ministerului Muncii și o solicitare de dezbatere publică a proiectului de lege.

Argument și atitudine în dialogul cu puterea


Agenda legislativă 45

Accelerarea absorbţiei fondurilor europene


Domeniu: Fonduri europene
Perioada: iunie – septembrie 2012

Identificarea și prioritizarea problemelor.


1. Plata T.V.A. către bugetul de stat de către agenţii economici la încasarea facturilor; Inițiatori:
2. Crearea unei strategii coerente pentru perioada de programare financiară 2014 -2020; · Gheorghe Gabriel Antohe
3. Accelerarea absorbţiei fondurilor europene. Asociația Oamenilor de Afaceri PRO INVEST

Totodată, echipa procedează la informarea unora dintre grupurile de interese analizate, · Cătalin Ștefan Galavan
Asociația Oamenilor de Afaceri PRO INVEST
cu privire la problemele care fac obiectul preocupărilor în cadrul temei, în vederea unor
consultări pe timpul desfășurării demersului. · Petru Iulian Hoju
Asociația Oamenilor de Afaceri PRO INVEST
Problema stringentă aleasă a fost “Accelerarea absorbţiei fondurilor europene”. Faptul
că echipa s-a oprit la această temă pentru continuarea pașilor următori din demersul de
advocacy, este justificată prin:
› rata de absorbţie scazută (sub 10%), nevoia acută de finanţare;
› dificultăţile cu care se confruntă beneficiarii de fonduri cu privire la decontarea cheltuielilor
în cadrul proiectelor;
› pericolul unei percepţii negative privind accesarea de fonduri europene nerambusarbile
și modalitatea de derulare a proiectelor.
Analiza de profunzime centrată pe această din urmă tema selectată pe lângă evidenţierea
cauzelor, consecinţelor, decidenţilor responsabili de starea de fapt, accentuează și
opţiunile de soluţionare în viziunea echipei, printre care:
› comasarea Autorităţilor de Management (AM) sub un singur minister pentru o coordonare
optimă a activităţilor în derularea fondurilor;
› elaborarea unor proceduri de lucru unitare care să fie utilizate de către toate instituţiile
cu atribuţii în derularea fondurilor;
› deblocarea posturilor în cadrul instituţiilor care au atribuţii în gestionarea fondurilor
europene.
Grupurile de interese identificate: Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România, Asociația
Firmelor de Consultanţă și Training în Management, Asociația Consultanţilor din România
pentru Accesarea Fondurilor Europene, Asociaţia Comunelor din România, Asociația
Municipiilor din România, Asociația Consiliilor Judeţene din România, Confederaţia
Naţională a Sindicatelor Libere din România, Blocul Național Sindical, Uniunea Sindicală
Teritorială Cartel Alfa, Confederația Națională Sindicală Meridian, Asociaţia Română a
Băncilor, Directoratul General pentru politică Regională al Comisiei Europene, precum și
un număr semnificativ de ministere de linie cu responsabilităţi în planul managementului
fondurilor europene.
De remarcat este că matricea părţilor interesate la această temă, finalmente selectată,
vede în toţi acești factori identificaţi punctual aliaţi și niciun posibil oponent.
Elaborarea și diseminarea documentului de pozitie. Documentul de poziţie publică
adoptat și făcut public avansează o serie de concluzii și recomandări, și anume:
› necesitatea adoptării de urgenţă a unor măsuri eficiente pentru deblocarea situaţiei
constatate;
› crearea unui minister (modificarea atribuţiilor ministerului existent – Ministerul Afacerilor
Europene) care să coordoneze în mod direct Autorităţile de Management (AM) pentru
toate cele 7 programe operaţionale și care să elaboreze proceduri unice, clare, care să
fie utilizate în mod unitar de către toate AM-urile și Organismele Intermediare, în paralel
cu angajarea de personal specializat care să poată asigura gestionarea fondurilor.
Impact. Caracterul practic și de acţiune concretă în planul abordării decidenţilor este
caracteristica principală a demersului, fapt ce se constituie într-un exemplu de bună
practică. O suită de scrisori de exprimare și solicitare a unui punct de vedere sunt adresate
către Guvernul României, ministere din arcul guvernamental, asociaţii profesionale din
domeniul bancar, al consultanţei sau al mediului de afaceri, în general, confederaţii
sindicale reprezentative, ce sunt invitate să se alăture unui parteneriat pe această temă
Un număr de 8 entităţi publice și sectorul neguvernamental au răspuns, poziţionându-
se în raport cu soluţiile de rezolvare propuse. Răspunsul prompt la scrisori oglindește
vizibilitatea de care s-a bucurat demersul.

Argument și atitudine în dialogul cu puterea


46 Agenda legislativă

Facilitarea și dezvoltarea mediului de afaceri


Domeniu: Mediu de afaceri
Perioada: iunie – septembrie 2012

Identificarea și prioritizarea problemelor.


Inițiatori: 1. Modificarea și actualizarea Legii nr.346/2004 privind stimularea înfiinţării și dezvoltării
· Bogdan Mihai Diana întreprinderilor mici și mijlocii;
Asociația Centrul de Consultanță și 2. Reducerea riscului de neplată în cazul firmelor aflate în insolvenţă;
Management al Proiectelor Europroject 3. Strategia de dezvoltare durabilă a municipiului Slatina, Plan de acţiune 2009-2015,
· Angela Mihaela Gheorghișor proiect de hotărâre 479/2008.
Patronatul Tinerilor Întreprinzatori din
Problema stringentă aleasă. În justificarea alegerii temei celei mai stringente se precizează
România
că actuala Lege nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării și dezvoltării întreprinderilor mici și
· Liviu Florin Stamate
mijlocii este depășită deoarece s-a realizat conform Cartei europene pentru întreprinderile
Patronatul Întreprinderilor Mici și Mijlocii
mici elaborate de către Consiliul Afaceri Generale de la Lisabona, la data de 13 iunie, și
Slatina
prin aprobarea acestei carte cu ocazia Consiliului European de la Feira din 19 și 20 iunie
în același an. Carta recomandă guvernelor să își concentreze eforturile strategice pe zece
linii de acţiune, a căror importanţă este vitală pentru mediul în care întreprinderile mici își
desfășoară activitatea.
În anul 2008, Small Business Act (SBA), a dus la crearea unui nou cadru pentru politica
privind IMM-urile din Europa. De aceea, transpunerea în legislaţia românească a SBA,
prin adoptarea unei noi legi privind stimularea înfiinţării și dezvoltării întreprinderilor mici
și mijlocii este necesară.
“Împreună putem construi o economie competitivă prin recentrarea politicii în mediul
de afaceri. Observăm provocările cu care se confruntă societatea noastră: schimbările
climatice, energia și utilizarea eficientă a resurselor, sănătatea și schimbările demografice.
De aceea dorim elaborarea unui cadru care să susţină o politică industrială modernă, astfel
încât să sprijine și să dezvolte spiritul antreprenorial” este mesajul grupului de iniţiativă a
documentului de poziţie publică.
Grupurile de interese identificate.
› Beneficiari direcţi - întreprinderile mici și mijlocii, societăţile cooperative;
› Actori implicaţi - Comisia Europeană, Guvernul României, Ministerul Economiei,
Comerţului și Mediului de Afaceri, Agenţia pentru Implementarea Proiectelor și
Programelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii, Oficiile Teritoriale pentru Întreprinderi
Mici și Mijlocii și Cooperaţie, Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Muncii, Familiei
și Protecţiei Sociale, Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului, Ministerul Educaţiei,
Cercetării, Tineretului și Sportului, Ministerul Justiţiei, Ministerul Afacerilor Externe,
Ministerul Comunicaţiilor și Societăţii Informaţionale, Ministerul Administraţiei și Internelor,
Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, Ministerul Sănătăţii, Consiliul Concurenţei,
Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii, Fondul
Român de Contragarantare, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, Autoritatea
pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale, universităţile, institutele de cercetare,
Camera de Comerţ și Industrie a României, Camerele de Comerţ și Industrie Judeţene,
Camerele de Comerţ și Industrie Bilaterale, Consiliul Național al Întreprinderilor Private
Mici și Mijlocii din România, Patronatele Judeţene ale Întreprinderilor Mici și Mijlocii,
Uniunea Națională a Cooperației Meșteșugărești, Uniunea Națională a Cooperației de
Consum, Organizaţiile de reprezentare a intereselor IMM-urilor, ONG-urile.
Mesaje.
› ”Siguranţa afacerii tale contează!”
› ”Economiile noastre sunt în mâinile voastre”
› ”Împreună înseamnă unul!”
Elaborarea și diseminarea documentului de poziție. Prin documentul de poziţie publică
se susţin următoarele recomandări:
› creșterea treptată la 1% din PIB a finanţărilor pentru programele destinate IMM-urilor
în general din care 0,5 % din PIB a finanţărilor pentru programele destinate IMM-urilor
înfiinţate de către grupul dezavantajat: tineri și femei, în special;
› definirea conceptului de tânăr întreprinzător;
› crearea unor module cu caracter specific în cadrul programei școlare care să ofere
elevilor posibilitatea aprofundării cunoștinţelor antreprenoriale și participării la competiţii
pe baza cunoștinţelor acumulate;

Argument și atitudine în dialogul cu puterea


Agenda legislativă 47

› crearea unui program de microfinanţare a IMM-urilor, în cadrul unor parteneriate dezvoltate între partenerii sociali și
sectorul public;
› crearea unor parteneriate public-privat între institutele de cercetare-dezvoltare și partenerii sociali în vederea stimulării
înfiinţării, dezvoltării și funcţionării în reţea a incubatoarelor de afaceri și tehnologice;
› înfiinţarea fondurilor de formare profesională destinate angajaţilor din IMM-uri și administrate de către partenerii sociali;
aceste fonduri sunt constituite din contribuţiile fiecărui angajat din IMM-uri, utilizarea lor fiind destinată strict formării
profesionale.
Impact. Ca urmare a participării la întâlnirea Comitetului Consultativ pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici și Mijlocii,
din data de 14.05.2012, organizată la sediul Ministerului Economiei, Comerţului și Mediului de Afaceri și a supunerii la
dezbaterea publică a Legii nr.346/2004, Asociaţia Patronatul Tinerilor Întreprinzători din România a promovat un mănunchi
de propuneri de amendamente la Legea nr.346/2004.

Argument și atitudine în dialogul cu puterea


48 Agenda legislativă

Codul Muncii - flexibilitate și echilibru pe piaţa muncii


Domeniu: Codul muncii
Perioada: iunie – septembrie 2012

Identificarea și prioritizarea problemelor.


Inițiatori: 1. Modificarea Legii nr.62/2011 a dialogului social (deoarece disfuncţiile constatate au
· Adrian Burtescu determinat reanalizarea prevederilor legale pentru a se elimina contradicţiile cu alte
Sindicatul Administrației Publice “Forța norme și pentru a crea un cadru legislativ posibil de aplicat soluţionării conflictelor de
Legii” muncă);
· Costinela Delia Năstăsie 2. Modificarea Codului Muncii (prin care să se urmărească, în principal, flexibilizarea
Sindicatul Social Protect Craiova relaţiilor de muncă, dinamizarea pieţei muncii și armonizarea prevederilor acestuia cu
· Florentina Popescu Directivele Europene și Convenţiile Organizaţiei Internaţionale a Muncii);
Sindicatul Administrației Publice “Forța Legii” 3. Proiectul de Hotărâre de Guvern privind organizarea și funcţionarea Autorităţii Naţionale
· Claudiu Viorel Tănăsescu pentru Protecţia Consumatorilor (și aceasta întrucât nota de fundamentare a proiectului
Sindicatul Administrației Publice “Forța Legii” de act normativ nu evaluează în niciun fel impactul socio-economic al acestui proiect,
nu evaluează și nu tratează în niciun fel efectele asupra legislaţiei în vigoare, nu descrie
niciun fel de consultări efectuate în vederea elaborării proiectului).
Problema stringentă aleasă: "Modificarea Codului Muncii". Iniţiatorii își justifică alegerea
temei celei mai stringente prin absenţa unor efecte așteptate în urma aplicării prevederilor
Codului Muncii modificat, și anume pe faptul că:
› nu au creat noi locuri de muncă, ci doar au scos din zona muncii la negru o parte infimă
a locurilor de muncă;
› nu au contribuit nici la îmbunătăţirea mediului de afaceri;
› nu s-a atins nici obiectivul de conferire a unui avantaj comparativ României în regiunea
pentru atragerea investiţiilor străine deoarece acest avantaj ar fi trebuit să se reflecte în
primul rând în creșterea numărului de locuri.
Grupurile de interese identificate: sindicatele, patronatele și Consiliul Economic Social
(CES).
Elaborarea și diseminarea documentului de pozitie. Realitatea socio-economică a
relevat că de la intrarea în vigoare a ultimelor modificări structurale ale Codului muncii,
acesta nu a constituit un stimulent al dezvoltării economiei naţionale deoarece a creat
o oarecare rigiditate relaţiilor de muncă, fapt care a avut repercusiuni negative asupra
performanţelor mediului de afaceri și asupra capacităţii acestuia de a se dezvolta prin
investiţii.
Semnatarii documentului de poziţie publică atât la nivel individual, cât și al organizaţiilor pe
care le reprezintă, sunt conștienţi de faptul că propunerile de modificare a Codului Muncii,
flexibilizează piaţa muncii, ceea ce va aduce avantaje atât companiilor din România, cât și
tinerilor aflaţi în căutarea unui loc de muncă. “Stabilitatea salariaţilor pe actualele locuri de
muncă este puternic zdruncinată de prevederile de modificare Codului Muncii. Contractele
individuale de muncă cu durată nedeterminată pot fi transformate ușor în contracte
pe durată determinată, concedierile individuale sau colective pot avea loc oricând, iar
reprezentanţii aleși ai lucrătorilor pot fi concediaţi din motive neimputabile. În plus, salariaţii
bugetari pierd dreptul de a fi consultaţi, prin intermediul organizaţiilor lor reprezentative,
cu ocazia efectuării concedierilor colective”- se afirmă în documentul de poziţie publică
intitulat ”Codul Muncii - flexibilitate și echilibru pe piaţa muncii”. Documentul cuprinde pe
lângă o documentare judicioasă a subiectului, propuneri concrete de amendamente la
Codul Muncii însoţite de motivaţia promovării acestora.
Impact. Documentul de poziţie publică împreună cu amendamentele la Codul Muncii au
fost înaintate către Filiala Dolj a CNS Cartel Alfa. Președintele Filialei Dolj salută printr-o
scrisoare de răspuns primirea și iniţiativa și își oferă sprijinul pentru demersuri similare
viitoare.

Argument și atitudine în dialogul cu puterea


Agenda legislativă 49

Îmbunătăţirea reglementării în domeniul programului de


reabilitare termică și eficienţă energetică Domeniu: Reabilitare termică și eficiență
energetică
Perioada: iunie – septembrie 2012

Identificarea și prioritizarea problemelor.


1. Certificarea profesională a societăţilor din construcţii; Inițiator:
2. Îmbunătăţirea reglementării în domeniul programului de reabilitare termică și eficienţă · Tiberiu Andrioaiei
energetică; Patronatul Societăţilor din Construcţii (PSC)
3. Îmbunătăţirea reglementării în domeniul amenajării teritoriului. București

Problema stringentă aleasă. Toate cele trei probleme rămân în agenda PSC având grad
similar de importanţă. Insă, prin prisma unei ierarhizări privind oportunitatea, se detașează
”programul de reabilitare termică”.
Iniţiatorul urmărește, prin elaborarea unei scheme de finanţare complexe, să acopere
toate situaţiile cunoscute și care să nu excludă nicio parte interesată. Totodată, dorește să
creeze premisele unui act normativ care să se înscrie ca un Cod al reabilitării termice și
care să iniţieze inclusiv pasul de modelare a spiritului civic.
Grupurile de interes implicate: Patronatul Societăţilor din Construcţii, Asociația
Română a Antreprenorilor în Construcții, Liga Asociațiilor de Proprietari Habitat, Buildings
Preformance Institute Europe (ONG European cu origini americane care promovează
conceptul de eficienţă energetică), Asociația Auditorilor Interni din România, Orașe
Energie România, Romania Green Building Council, Asociația Producătorilor de Materiale
de Construcţii, Ministerul Dezvoltării Regionale (MDRT), Consilii Locale/Asociația
Municipiilor din Romîania
Elaborarea și diseminarea documentului de poziţie privind amendarea actelor
normative referitoare la programele guvernamentale de creștere a eficienţei energetice în
clădiri publice și rezidenţiale prin care PSC “susţine modificările la HG 18/2009 necesare
ca urmare a implementării prevederilor Memorandumului semnat cu Uniunea Europeană
și solicită ca simultan să se amendeze și OUG 69/2010, în așa fel încât categoria de
populaţie care nu se încadrează în condiţiile specificate de HG 18/2009 pentru primirea
de subvenţii pentru acţiuni de anvelopare și izolarea termică a clădirilor în scop de
eficientizare energetică, să primească acces proporţional în ceea ce privește suportul
autorităţilor oferit pentru activităţile menţionate”, se stipulează în document.
Impact. Documentul a fost transmis către Liga Asociaţiilor de Proprietari Habitat, iar
efectele estimate pot fi sumarizate astfel:
› promovarea pe scară largă a mesajului și obţinerea suportului societăţii civile;
› crearea presiunii civice asupra decidentului public;
› consolidarea relaţiei cu Liga în demersul PSC de a monitoriza calitatea lucrărilor și
susţinerea intereselor membrilor.

Argument și atitudine în dialogul cu puterea


50 Agenda legislativă

Criterii de eligibilitate pentru beneficiarii programelor FEADR


Domeniu: Finanțări nerambursabile
Perioada: iunie – septembrie 2012

Identificarea și prioritizarea problemelor.


Inițiatori: 1. Modificarea HG 224/2008, Art. 5, lit. c).“beneficiarii Programului SAPARD sau ai
· Valentin Sorin Labiș cofinanţării FEADR (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală), care se află în
 Federaţia Patronală a Întreprinderilor Mici și situaţii litigioase cu APDRP (Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit), până la
Mijlocii Focșani soluţionarea definitivă a litigiului”;
· Decebal Ștefăniţă Pădure 2. Legalizarea circulației suinelor prevazută de Ordinul nr. 136 din 2010 pune în pericol
Federaţia Patronală Română din Industria progresele făcute în materie de ieșire din embargo pesta porcină;
Alimentară-ROMALIMENTA Mogoșoaia 3. Abrogarea Ordinului 560/2006 privind comercializarea produselor din carne.
· Radu Sorin Turcescu
Problema stringentă aleasă: ”Modificarea HG 224/2008, Art. 51, lit. c). ”beneficiarii
Asociaţia Femeilor Întreprinzătoare din
Programului SAPARD sau ai cofinanțării FEADR, care se află în situații litigioase cu
România Galaţi
APDRP, până la soluționarea definitivă a litigiului”.”
· Gabriel Viorel Zaharia
Asociaţia Patronală a Furnizorilor de ­ Schimbarea criteriilor de eligibilitate pentru beneficiarii programelor FEADR este cea
Formare din România București mai importantă în contextul actual, dominat de lipsa lichidităţilor pe piaţă, ce are ca o
consecinţă oprirea dezvoltării companiilor producătoare. Modificarea propusă se află în
topul preferinţelor organizaţiilor datorită situaţiei create de abuzurile săvârșite de APDRP
în ultimele zile ale mandatului fostului președinte. Prin acţiunile sale iresponsabile 64 de
firme din industria alimentară nu au mai putut accesa fonduri.
Grupurile de interes implicate: Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit,
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Curtea de Conturi prin Autoritatea de Audit
(organism independent din punct de vedere operaţional faţă de Curtea de Conturi și faţă
de celelalte autorităţi responsabile cu gestionarea și implementarea fondurilor comunitare
nerambursabile), Autoritatea Naţională pentru Monitorizarea și Reglementarea Achizţiilor
Publice (care îndeplinește atribuţii în domeniul monitorizării achiziţiilor publice, în particular
a supravegherii modului de asigurare a principiului Tratamentului Egal și accesul liber
la procedurile competitive), Oficiul Concurenţei (instituţie care are ca atribuţii asigurarea
competiţiei deschise în mediul de afaceri), Asociaţiile și fundaţiile din domeniul agriculturii
și dezvoltării rurale, Asociaţia Comunelor din România, Reţeaua Naţională de Dezvoltare
Rurală și Comisia pentru Agricultură din Parlamentul României.
Elaborarea și diseminarea documentului de poziţie
Problema asupra carei s-au exprimat iniţiatorii prin documentul de poziţie publică adoptat
se referă la un tratament discriminatoriu și conduce la restricţionarea artificială a competiţiei
și o încălcare a principiul de nevinovăţie. Soluţia de îndepărtare a sa este foarte simplă în
sensul armonizării articolului combătut cu prevederile referitoare la condiţiile de eligibilitate
existente în cadrul proiectelor cu finanţare din instrumentele structurale.
Impact estimat. Pe termen scurt se urmărește armonizarea prevederilor referitoare la
regulile de eligibilitate cu cele ale proiectelor finanţate din Instrumentele Structurale. Pe
termen lung se dorește elimiminarea barierelor artificiale în evaluarea și selecţia proiectelor
cu efect clar în creșterea competiţiei și implicit a calităţii proiectelor finanţate din Programul
Naţional de Dezvoltare Rurală.

1
Prevederi Art. 5 Pentru anumite categorii de beneficiari din cadrul măsurilor derulate din PNDR se aplică următoarele
restricţii de finanţare:
a) beneficiarii înregistrati în lista APDRP a debitorilor pentru Programul SAPARD și pentru FEADR, pentru un an de la­
achitarea debitului;
b) beneficiarii care au contracte de finanţare reziliate pentru nerespectarea obligaţiilor contractuale, din iniţiativa
APDRP, pentru un an de la data rezilierii;
c) beneficiarii Programului SAPARD sau ai cofinanţării FEADR, care se află în situaţii litigioase cu APDRP, până la­
soluţionarea definitivă a litigiului.

Argument și atitudine în dialogul cu puterea


Agenda legislativă 51

Componenţa Consiliului de Administraţie – un obstacol în


rezolvarea problemelor unităţilor școlare Domeniu: Învățământ
Perioada: iunie – septembrie 2012

Identificarea și prioritizarea problemelor.


1. Introducerea bacalaureatului diferenţiat; Inițiatori:
2. Modificarea componenţei consiliului de administraţie al școlii (în sensul că preponderent · Ana Badea
să fie compus din membri cadre didactice); Sindicatul Învățământului Preuniversitar
3. Degrevarea directorilor la grădiniţele cu program prelungit, precum și luarea în atenţie a Argeș (S.I.P.A.) ”Muntenia”
situaţiei directorilor din școli. · Cristiana Crețu
Sindicatul Învățământului Preuniversitar
Problema stringentă aleasă: “Componenţa Consiliului de Administraţie – un obstacol în
Argeș (S.I.P.A.) ”Muntenia”
rezolvarea problemelor unităţilor școlare”.
· Florina Irina Gîrleanu
Mărimea și structura consiliului de administraţie este reglementată de articolul nr.96 Sindicatul Învățământului Preuniversitar,
aliniatul (2) privind conducerea unităţilor de învăţământ din Legea Educaţiei Naţionale Pitești
nr.1/2011, care stipulează că în unităţile de învăţământ de stat de nivel gimnazial cu un · Corina Georgeta Postelnicescu
singur rând de clase, consiliul de administraţie este organ de conducere și este constituit Sindicatul Personalului din Învăţământul
din 7, 9 sau 13 membri. Articolul conţine prevederi exprese cu privire la cota parte deţinută Preuniversitar, Pitești
de cadrele didactice funcţie de numărul total al membrilor acestuia.
Selecţia acestei teme ca fiind prioritară, precum și nevoia introducerii modificărilor este
argumentată prin dificultatea întrunirii cvorumului Consiliului de Administraţie (> 50%)
întrucât membrii care nu sunt cadre didactice absentează din motive obiective sau
subiective, iar o altă cauză este timpul necesar studierii ordinei de zi, în special pentru
ședinţele extraordinare. Efectul – neînţelegerea aprofundată în timp a problemelor unităţii
școlare, fapt ce determină lipsa sau amânarea luării deciziilor. În acest context cadrele
didactice cunosc îndeaproape problemele unităţii școlare, au disponibilitate de timp
privind participarea la ședinţe și la alte activităţi din instituţia de învăţământ și sunt primele
interesate în atingerea obiectivelor unităţii școlare.
Grupurile de interese identificate. În cazul temei selectate, modificarea componenţei
consiliului de administraţie care să cuprindă preponderent cadre didactice, următoarele
sunt categoriile identificate de părţi interesate, și anume: directorii unităţii de învăţământ,
cadrele didactice ale unităţii de învăţământ, federaţiile sindicale din învăţământul
preuniversitar, părinţii, consilieri judeţeni și locali și, nu în ultimul rând, MEN, Inspectoratul
Școlar Județean, și Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar
(ARACIP).
Mesaje. Pentru a promova amendamentele necesare și a mobiliza diferitele categorii
de părţi interesate la acţiune, grupul de iniţiativă a creat mesaje pentru fiecare în parte.
Astfel:
› pentru grupul de interes format din directorii unităţilor de învăţământ acesta a fost:
”Domnilor Directori, avem nevoie de susţinerea dvs. pentru un Consiliu de Administraţie
eficient și eficace, în interesul nostru și al elevilor noștri!”;
› pentru grupul de interes format din consilierii locali au încapsulat un alt mesaj,
respectiv: ”Domnilor consilieri, sunteţi suportul nostru în susţinerea hotărârilor pentru
viitorul tuturor copiilor acestei societăţi!”;
› pentru federaţiile sindicale au creionat un al treilea mesaj: ”Domnilor Lideri (Președinţi)
de sindicat sprijiniţi-ne așa cum aţi făcut-o întotdeauna!”.
Elaborarea și diseminarea documentului de pozitie. Echipa propune ca anexă la
documentul de pozitie publică, un nou text pentru care să înlocuiască articolul 96 din
Legea nr.1/2011, prin care se urmărește creșterea ponderii cadrelor didactice în structura
consiliului de administraţie al școlii.
Impact anticipat. Consiliul de administraţie constituit preponderent din cadre didactice
ar conduce la mai multă eficienţă din următoarele considerente: timp suficient alocat
problemelor școlare, disponibilitatea cadrelor didactice, întrunirea cu rapiditate a
cvorumului ședinţei, implicare și transmitere în timp util a hotărârilor în timpul necesar.
Totodată ar avea un impact în planul încrederii sporite din partea consiliului profesoral și
din partea părinţilor privind rezolvarea problemelor, o contribuţie la pregătire managerială
a cadrelor didactice, ar facilita cunoașterea domeniului leadership-ului educaţional din
partea cadrelor didactice.

Argument și atitudine în dialogul cu puterea


52 Agenda legislativă

Uniforma școlară - un plus pentru imaginea instituţiilor școlare


Domeniu: Învățământ
Perioada: iunie – septembrie 2012
și calitatea procesului instructiv-educativ

Identificarea și prioritizarea problemelor.


Inițiatori: Identificarea și prioritizarea problemelor. Iniţial echipa a inventariat, s-a documentat și a
· Ramona Mihaela Filip făcut analiza SWOT și pe cea a părţilor interesate asupra unui mănunchi de 3 probleme,
Uniunea Sindicatelor Libere din Învățământ și anume:
Gorj 1. Uniforma școlară - un plus pentru imaginea instituţiilor școlare și calitatea procesului
· Liliana Goagă instructiv-educativ;
Uniunea Sindicatelor Libere din Învățământ 2. Absenteismul – un motiv de bază al lacunelor și, implicit, al rezultatelor slabe la învăţătură
Gorj înregistrate în rândul populaţiei școlare;
· Gheorghe Neamţu 3. Violenţa în școală - o realitate care ne responsabilizează.
Uniunea Sindicatelor Libere din Învățământ
Problema stringentă aleasă: ”Uniforma școlară - un plus pentru imaginea instituţiilor
Gorj
școlare și calitatea procesului instructiv-educativ” (Pl-x nr. 156/2012 - Propunere legislativă
· Elena Monica Neamţu
privind introducerea ţinutei școlare obligatorii în învăţământul general obligatoriu, liceal și
Uniunea Sindicatelor Libere din Învățământ
profesional de stat și particular) - o problemă controversată deoarece unii elevi le detestă,
Gorj
alţii sunt mândri să le poarte. Unele cadre didactice susţin că au un impact pozitiv asupra
copiilor, altele că le distruge personalitatea. Oricum, hulită, controversată sau, dimpotrivă,
purtată cu mândrie, uniforma școlară a supravieţuit, în forme diferite, tuturor timpurilor, de
la introducerea ei în ţara noastră de catre academicianul Theodor Costescu, în 1897.
La Jocurile Olimpice, fiecare ţară are o uniformă reprezentativă, cluburile de fotbal au
o ţinută distinctivă, la fel și orice altă echipă. Poate că și elevii ar trebui să poarte ceva
care să-i diferenţieze de ceilalţi… “uniforma reprezintă un privilegiu, pentru că mărește
sentimentul de apartenenţă la un grup și nu creează complexe în rândul elevilor cu statut
social diferit” se arată în sinteza consultărilor făcute de către grupul de iniţiativă.
În urma sondajului online (cu tema „Ţinuta obligatorie în unităţile de învăţământ și paza și
protecţia acestora”, realizat în perioada 17-24 octombrie de Sindicatul Liber din Învăţământ
Maramureș) realizat în rândul părinţilor, elevilor și cadrelor didactice s-a constatat că există
un procent de 78% de susţinere a introducerii uniformei școlare. În opinia celor care susţin
introducerea cu caracter de obligativitate legală a unei astfel de prevederi argumentele
sunt legate de faptul că: promovează disciplina școlară, reduce cazurile de violenţă în școli
și facilitează un comportament școlar adecvat, ajută la construirea unei identităţi a fiecărei
școlii, are un rol educativ contribuind la îmbunătăţirea rezultatelor la învăţătură și controlul
absenteismului, contribuie la introducerea unui tratament egal faţă de toţi elevii, dezvoltă
un sentiment de apartenenţă și creează o mândrie pentru instituţia la care învaţă, sporește
siguranţa elevilor atât în interiorul instituţiilor de învăţământ, cât și în afara lor.
Grupurile de interese identificate: Ministerul Educației, Culturii, Tineretului și Sportului,
inspectoratele școlare judeţene, consiliile profesorale, consiliile de administraţie ale
școlilor, părinţi și școlarii și, nu în ultimul rând, industria textilă care trebuie să creeze și să
vină cu oferte creative și preţuri accesibile tuturor categoriilor sociale.
Iniţiatorii sunt conștienţi de faptul că o parte dintre elevi, părinţi, chiar cadre didactice și o
parte dintre parlamentari ar putea fi oponenţi ai adoptării acestei decizii. Motiv pentru care
trebuie înmulţite argumentele și sporite consultările în scop de conștientizare.
Elaborarea și diseminarea documentului de poziţie. Prin poziţia publică adoptată
grupul de initiaţiva promovează următoarele alternative de soluţionare:
› introducerea obligativităţii uniformei școlare în lege, astfel încât fiecare unitate școlară
să aibă posibilitatea să-și aleagă propriul model;
› stabilirea obligativităţii altor însemne școlare: insigne, legitimaţii, ecusoane, numere
matricole etc.
› realizarea propriul regulament de ordine interioară de către fiecare unitate școlară, prin
care să se prevadă existenţa ţinutei obligatorii specifice, părinţii fiind obligaţi să încheie
un contract cu școala la înscrierea elevilor, pe care să-l respecte.
Rezultat. În concluzie, se opinează că soluţia fezabilă ar fi introducerea obligativităţii
uniformei școlare în lege astfel încât fiecare unitate școlară să aibă posibilitatea să-și
aleagă propriul model.

Argument și atitudine în dialogul cu puterea


Agenda legislativă 53

Program unitar și coerent de reabilitare a infrastructurii


rutiere naţionale Domeniu: Transporturi
Perioada: iunie – septembrie 2012

Asociaţia Constructorilor de Automobile din România (ACAROM), este o asociaţie de


tip profesional și patronal compusă din societăţi comerciale care desfășoară activităţi în Inițiatori:
industria de automobile. ACAROM, asociaţie fără scop lucrativ, grupează 143 societăţi · Iulian Albu
comerciale și a luat fiinţă în anul 1996 în baza Legii nr. 21/1924. În prezent ACAROM Asociația Constructorilor de Automobile din
funcţionează în baza Legii nr. 356/2001 și a Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. România - ACAROM
26/2000. · Mircea Andreescu
Asociația Constructorilor de Automobile din
Identificarea și prioritizarea problemelor.
România - ACAROM
1. Determinarea autorităţilor naţionale competente de a crea și implementa un Program
· Silviu Dan Balta
unitar și coerent de reabilitare a infrastructurii rutiere naţionale;
Asociația Constructorilor de Automobile din
2. Neimpozitarea profitului reinvestit (pentru toate categoriile de întreprinderi);
România - ACAROM
3. Modificarea și completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.195/2002 privind
· Gabriel Sicoe
circulaţia pe drumurile publice, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Asociația Constructorilor de Automobile din
Problema stringentă aleasă: Crearea și implementarea unui “program unitar și coerent România - ACAROM
de reabilitare a infrastructurii rutiere naţionale”. Argumentele aduse sunt grupate sintetic · Florentina Claudia Zamfir
mai jos: Asociația Constructorilor de Automobile din
› prezenţa activă a ACAROM și a membrilor săi în viaţa economică și socială a României, România - ACAROM
coroborată cu impactul major al infrastructurii naţionale asupra vieţii economice și
sociale, a condus grupul de iniţiativă la selectarea temei referitoare la adoptarea prin
lege a unui program unitar și coerent de reabilitare a infrastructurii rutiere naţionale, ca
fiind prioritatea zero pe care se vor concentra în documentul de poziţie publică;
› spectrul larg al beneficiarilor implementării Programului, face mult mai accesibil orice
demers de promovare și susţinere, interesul general naţional fiind subînţeles;
› reabilitarea/modernizarea infrastructurii ar putea însemna primul mare pas concret și
necontestabil al integrării efective a României în Europa;
› programul cuprinde acţiuni cu reale șanse de succes prin consecinţele, de această
dată, favorabile unei mase largi de beneficiari: noi locuri de muncă, necesitatea calificării/
recalificării/reconversiei profesionale, creșterea gradului de ocupare pentru forţa de
muncă din zone mai puţin industrializate sau defavorizate;
› reducerea decalajelor economice dintre zonele rurale și cele urbane, creșterea nivelului
de trai, sunt doar câteva dintre avantajele cu caracter de certitudine.
Grupul de interese identificat, care s-ar alătura ACAROM în iniţiativa susţinerii
problematicii, este format din Consiliul Investitorilor Străini (CIS), Camera de Comerţ și
Industrie a României (CCIR), Asociaţia Naţională pentru Protecţia Investitorilor (ANPI),
sindicate.
În analiza părţilor interesate s-au mai structurat următoarele:
› Grupuri de competenţă - Grupul de Economie Aplicată (GEA), Grupul pentru Dialog
Social (GDS), Institutul pentru Politici Publice (IPP);
› Grupuri de sprijin - Asociaţiile patronale;
› Grupuri de decizie - Autorităţi/Puteri publice (Guvern, Senatori, Deputaţi);
› Grupuri de transfer de informaţii și comunicare vizând mass-media.
S-au elaborat mesaje către diferitele categorii de părţi intereste, prin utilizarea canalelor
de comunicare directe (scrisori, întâlniri etc.) și, respectiv media, către:
› Agenţi economici: „Cele mai profitabile afaceri se fac cu banii altora!”
› Comunităţi locale/cetăţeni: ”Votaţi pentru confortul vostru! Voi îl plătiţi! Întotdeauna.
Luaţi puterea: este gratis!”
› Decidenţi: ”Reţineţi: cele mai profitabile afaceri se fac cu banii altora!”
Elaborarea și diseminarea documentului de poziţie. Acesta propune oricărei părţi
interesate, dar mai ales grupului de decidenţi, un demers în 3 pași, de suprapunere și,
respectiv comparaţie între harta rutieră actuală a României, harta economică a ţării și
harta turistică la nivelul întregii Europe. Conform precizărilor subliniate în documentul
de poziţie publică al ACAROM acest exerciţiu scoate în evidenţă decalajele și “ruptura”
actuală, oferind totodată o indicaţie cu privire la alcătuirea programului unitar și coerent de
reabilitare a infrastructurii rutiere naţionale menit a conduce la dispariţia acestor clivaje.

Argument și atitudine în dialogul cu puterea


54 Agenda legislativă

Controale excesive și nereglementate ca perioadă de timp și


Domeniu: Mediu de afaceri
Perioada: iunie – septembrie 2012
amenzile fiscale asupra IMM-urilor

Identificarea si prioritizarea problemelor.


Inițiatori: 1. Dificultăţi financiare apărute ca urmare a plăţii TVA-ului la emiterea facturii și nu la
· Gheorghe Dobrin încasarea plăţii;
Patronatul Întreprinderilor Mici și Mijlocii 2. Lipsa unei perioade de scutire de la plata impozitului pe profit pentru activităţile
Slatina productive;
· Alin Gheorghișor 3. Controale excesive și nereglementate ca perioadă de timp, asupra IMM-urilor.
Patronatul Tinerilor Întreprinzatori din
Problema stringentă aleasă a fost “Controale excesive și nereglementate ca perioadă
România
de timp și amenzile fiscale asupra IMM-urilor”. La un inventar al acestora s-a constat ca în
· Constantin Stamate
România există peste 41 instituţii cu atribuţii de control, aproximativ 300 de taxe fiscale și
Patronatul Întreprinderilor Mici și Mijlocii
parafiscale peste 100 de tipuri de declaraţii anual.
Slatina
· Eugeniu Stoianovici Cu toate că înfiinţarea și falimentul întreprinderilor mici și mijlocii (IMM) este un proces
Patronatul Întreprinderilor Mici și Mijlocii demografic firesc care decurge din caracteristicile de adaptare la inovare, dezvoltare
Slatina tehnologică și transformare calitativă, recesiunea economică manifestată în România
începând cu trimestrul IV al anului 2008 a produs o puternică turbulenţă în viaţa IMM-
urilor. Astfel, în anul 2009, peste 130 mii de IMM-uri și-au suspendat activitatea comparativ
cu circa 12 mii în anii 2007 și 2008 și peste 40 mii de IMM-uri au fost radiate în anul 2009
comparativ cu circa 18 mii în anul 2008 și 20 mii în anul 2007. La aceste efecte negative
au contribuit și instituţiile statului care fac exces de controale.
Sprijinirea, încurajarea și întărirea unui mediu de afaceri concurenţial, simplificarea
reglementărilor și a procedurilor administrative, precum și raţionalizarea structurilor
instituţionale și a procedurilor de control ale organismelor statului sunt elemente de care
depind foarte mult capacitarea IMM-urilor de supravieţuire și dezvoltare într-un mediu
neprielnic. Acestea sunt argumentele care au stat la baza selecţiei temei ca fiind cea mai
stringentă din perspectiva aplicării cumulative a criteriilor de analiză aprofundată, alaturi
de analiza SWOT și cea a părţilor interesate.
Grupurile de interese identificate: Ministerul Economiei, Comerţului și Mediului
de Afaceri, Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Justiţiei, Secretariatul General al
Guvernului.
Structurile cu rol în colectarea, structurarea, analizarea și furnizarea datelor referitoare
la activitatea sectorul IMM sunt: Institutul Naţional de Statistică, Comisia Naţională
de Prognoză, Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, Direcţia Generală a Vămilor,
Agențiile de Dezvoltare Regională, Oficiile Teritoriale pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii și
Cooperaţie, Autorităţile Publice Locale, Camerele de Comerț și Industrie, organizațiile cu
rol de reprezentare a IMM-urilor, etc.
Elaborarea si diseminarea documentului de poziţie. Alternativele de soluţionare din
perspectiva poziţiei exprimate de iniţiatorii acestui demers au fost:
› aplicarea uniformă a legislaţiei și menţinerea unui climat al afacerilor echitabil pentru toţi
investitorii;
› participarea activă a mediului de afaceri la elaborarea/adoptarea reglementărilor emise
de autorităţile publice;
› diminuarea birocraţiei;
› participarea IMM-urilor o dată la trei ani la o anchetă statistică aflată sub responsabilitatea
organismului local, regional sau naţional de statistică;
› frecvenţa controlului financiar-fiscal de fond asupra IMM-urilor o dată la 3 ani;
› un program de sprijinire a IMM-urilor pentru constituirea infrastructurii necesare emiterii
și circulaţiei electronice a facturilor;
› sprijinirea întâlnirilor între membrii partenerilor sociali, antreprenori de succes din
România și reprezentanţi ai IMM-urilor nou înfiinţate.

Argument și atitudine în dialogul cu puterea


Agenda legislativă 55

Problema procedurii de executarea silită prin poprire


Domeniu: Economic
Perioada: iunie – septembrie 2012

Identificarea și prioritizarea problemelor.


1. Frecvenţa de plată a impozitului pe profit pe parcursul unui an fiscal; Inițiatori:
2. Executarea silită prin poprire (blocarea și deblocarea conturilor) după recuperarea · Mircea Ciută
creanţei; Patronatul Întreprinderilor Mici și Mijlocii
3. Regimul de impozitarea dividendelor. Slatina Olt
· Roxana Camelia Murariu
Problema stringentă aleasă este ”executarea silită prin sistemul popririlor fiscale ale
Patronatul Întreprinderilor Mici și Mijlocii
conturilor firmelor și modalităţile de deblocare a conturilor” - problema cea mai importanta
București
dintre cele 3 analizate deoarece poate conduce la falimentul firmelor afectate de aceste
decizii
Grupurile de interes implicate: Federatia Patronatelor din Regiunea Oltenia (F-PRO),
Fundaţia Centrul Român pentru Întreprinderi Mici Și Mijlocii (CRIMM), Patronatul Local
al Întreprinderilor Mici Și Mijlocii (PLIMM) Calafat, Consiliul Local al Întreprinderilor Mici
și Mijlocii (CLIMM) Craiova, Patronatul Întreprinderilor Mici și Mijlocii (PIMM) Slatina,
Consiliul Judeţean Olt și UAT Slatina, Administraţia Finanţelor Publice a Municipiului
Slatina. Ultimile două dintre instituţiile identificate se situează în poziţia de oponent al
propunerilor din cadrul acestei iniţiative, celelalte fiind listate în poziţia de potenţial aliat de
susţinere a demersului.
Mesaje
Avem nevoie de proceduri pentru toţi cei implicaţi în blocarea conturilor și deblocarea
acestora.
„Un joc corect are nevoie de reguli care să fie respectate!”
Elaborarea și diseminarea documentului de poziţie. „În spiritual dreptăţii și rigurozităţii
reciproce între stat și contribuabili…” se arată în documentul emis…”trebuie oprită
hărţuirea prin executări silite în 4-5 zile de la scadenţă! Este imperios necesar să existe
un termen de măcar 30 zile pentru ca fiecare contribuabil să-și stabilească un flux normal
de încasări și plăţi.”
În acest context se propune:
› Modificarea legislaţiei fiscale în sensul micșorării taxelor și impozitelor suportate de
angajator (în special IMM);
› Întocmirea de proceduri și respectarea acestora pentru lucrătorii ANAF, cât și pentru
cei bancari în relaţia cu Agentia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF), atât pentru
blocarea conturilor, cât și pentru deblocarea acestora;
› Revizuirea legislaţiei fiscale pentru a nu lăsa loc de interpretări.

Argument și atitudine în dialogul cu puterea


56 Agenda legislativă

Asigurarea transparenţei, corectitudinii și competitivităţii în


Domeniu: Achiziţii publice
Perioada: iunie – septembrie 2012
procesul de achiziţii publice din România

Identificarea și prioritizarea problemelor.


Inițiatori: 1. Problema asigurării reprezentativităţii la nivelul organizaţiilor patronale din Constanţa și
· Alis Mihaela Bâlcă zona Dobrogea;
Patronatul Întreprinderilor Mici și Mijlocii 2. Problema asigurării transparenţei, corectitudinii și competitivităţii în procesul de achiziţii
Constanța publice din România (subiect particular - consultarea opiniei părţilor interesate din
· Mihaela-Greti Chiţu Constanţa și zona Dobrogea);
Patronatul Întreprinderilor Mici și Mijlocii 3. Problema monitorizării opiniilor reprezentanţilor organizaţiilor patronale cu privire la
Constanța problema fiscalităţii în România (subiect particular - reducerea TVA).
· Gabriela Drăghici
Problema stringentă aleasă a fost “Problema asigurării transparenţei, corectitudinii și
Patronatul Întreprinderilor Mici și Mijlocii
competitivităţii în procesul de achiziţii publice din România”.
Constanța
· Remus Zăgan ”România are astăzi un sistem de achiziţii publice care prezintă deficienţe majore și este,
Patronatul Întreprinderilor Mici și Mijlocii în opinia Institutului pentru Politici Publice, una dintre cele mai grave probleme sistemice
Constanța cu care se confruntă Statul, și pentru rezolvarea căreia, nici un Guvern nu a fost dispus
· Alexandru Zărnescu cu adevărat să ia măsuri” - susţin iniţiatorii acestui demers în documentul de analiză
Patronatul Întreprinderilor Mici și Mijlocii aprofundată a problematicii selectate.
Constanța
Achiziţiile publice au două mari trăsături/caracteristici:
› reprezintă mecanismul prin intermediul căruia se atribuie contractele pentru satisfacerea
nevoilor unei comunităţi publice (sectoare publice și/sau unităţi administrativ – teritoriale:
comune, orașe, municipii, judeţe);
› au legătură în totalitate cu statul și cu banul public, fie prin utilizarea directă a acestuia,
fie datorită pachetului de acţiuni pe care-l deţine statul la operatorul economic
respectiv.
În selectarea acestei problematici ca fiind cea mai stringentă, iniţiatorii au avut în vedere și
faptul că, directivele Uniunii Europene despre achiziţiile publice sunt în momentul de faţă
revizuite pentru mai multă simplitate și eficienţă, asigurarea transparenţei, promovarea
investiţiilor și încurajarea activităţilor economice. În aceeași problematică, Comisia pentru
Piaţa Internă a Uniunii Europene a găzduit o audiere publică în data de 20 martie 2012 la
care au participat experţi, eurodeputaţi.
Conform analizei SWOT_PEST realizată, precum și din analiza părţilor interesate, se
prefigurează o concluzie de importanţă și urgenţă imediată referitoare la constatarea că
decidenţii politici au interes major asupra revizuirii legislaţiei achiziţiilor publice, în sensul
creșterii și îmbunătăţirii transparenţei, corectitudinii și competiţiei, pentru a satisface
promisiunile electorale și a slăbi presiunile la care este supus mediul economic, politic și
social, naţional și european, din partea tuturor actorilor implicați.
Grupurile de interes implicate: Comisia Europeană, Guvernul României, Primăria
Municipiului Constanţa, Primar Radu Mazăre, Consiliul Concurenţei, Autoritatea Naţională
pentru Reglementarea și Monitorizarea Achiziţiilor Publice, Consiliul Naţional pentru
Soluţionarea Contestaţiilor, Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii
din România, Alianţa Confederaţiilor Patronale din România Patronatul Societăţilor din
Construcţii, Sindicatul Naţional al Specialiștilor Experţi în Achiziţii Publice, Institutul pentru
Politici Publice, Transparency International România, Societatea Academică Română,
Centrul pentru Jurnalism Independent, Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis, partidele
politice, etc.
Elaborarea și diseminarea documentului de poziţie
Campania de consultare a opiniei părţilor interesate din Constanţa și zona Dobrogea iniţiată
de Patronatul Întreprinderilor Mici și Mijlocii Constanța, precum și opiniile exprimate în
documentul de poziţie publică cu privire la problema asigurării transparenţei, corectitudinii
și competitivităţii în procesul de achiziţii publice din România, a avut în vedere promovarea
și susţinerea celor 4 măsuri propuse de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici și
Mijlocii din România (CNIPMMR) și anume:
› organizarea pe baza fondurilor UE a unui portal administrat în comun de către Agenţia
pentru Implementarea Proiectelor și Programelor pentru IMM și confederaţiile patronale
reprezentative la nivel naţional, care să asigure accesul la informaţii cuprinzătoare cu
privire la anunţurile de derulare a tuturor procedurilor de achiziţie publică;

Argument și atitudine în dialogul cu puterea


Agenda legislativă 57

› stabilirea obligativităţii divizării obiectelor contractelor de achiziţie publică în loturi, pentru necesarul lunar/trimestrial, după
caz, pentru a permite accesul IMM-urilor la procedurile de achiziţie publică;
› prevederea ca din totalul achiziţiilor publice ale unor instituţii și companii de stat, să fie rezervată o cotă de 33,3% pentru
IMM-uri (similar practicii existente în SUA);
› reglementarea facilităţii reducerii la 1/2 a tuturor garanţiilor de participare la procedurile de achiziţie publică precum și a
celorlalte garanţii pentru IMM-uri, pentru toate contractele publice care implică asemenea obligaţii.

Argument și atitudine în dialogul cu puterea


58 Agenda legislativă

Deficienţele sistemului de achiziţii publice din România


Domeniu: Achiziții publice
Perioada: iunie – septembrie 2012

Identificarea și prioritizarea problemelor.


Inițiatori: Echipa de iniţiativă a identificat 3 probleme care se circumscriu modului de punere în
· Anamaria Bădică aplicare a OUG34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor
Asociaţia Companiilor de Utilităţi din Energie de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii:
București 1. Asigurarea calităţii operatorului economic participant la procedurile de achiziţie publică;
· Doina Bădică 2. Publicarea clarificărilor în cadrul procedurilor de participare la achiziţii publice;
Asociaţia Companiilor de Utilităţi din Energie 3. Constituirea garanţiei de participare la licitaţie pentru operatorii economici.
București
Problema stringentă aleasă pentru continuarea demersului atât din perspectiva
importanţei, a oportunităţii, cât și a suprapunerii cu agenda publică pe care se află absorbţia
cât mai mare a fondurilor europene. Având în vedere necesitatea adoptării unor măsuri
urgente pentru elaborarea și promovarea unei noi legislaţii în domeniul achiziţiilor publice,
în contextul angajamentelor asumate de România în cadrul capitolului 1 „Libera circulaţie
a mărfurilor“ și recomandărilor Comisiei Europene, cauzele cel mai des invocate constau
în deficienţele sistemului de achiziţii publice din România. Din această perspectivă, se
consideră subiectul ca fiind unul de actualitate și prim interes al executivului.
Astfel, accesul pe piaţa achiziţiilor publice poate fi restricţionat de interpretarea art. 193 în
sensul restrictiv, respectiv solicitarea obligatorie a certificatului ISO 9001. Restricţionarea
accesului reprezintă încălcarea unui principiu fundamental al achiziţiilor publice. Dacă, prin
noile modificări avute în vedere la legislaţia privind organizarea și desfășurarea achiziţiilor
publice, nu se va impune eliminarea restricţionării accesului la procedura în ceea ce
privește condiţia standardului ISO 9001, atunci operatorii economici mici și foarte mici vor
fi în continuare restricţionaţi indirect de la participare la procedurile de achiziţie publică.
Grupurile de interes implicate: Conducerea Autoritatății Naţionale pentru Reglementarea
și Monitorizarea Achiziţiilor Publice (ANRMAP), furnizorii de certificate ISO 9001 care
se pot constitui în opozanţi ai demersului de simplificare, precum și anumite autorităţi
contractante.
Elaborarea și diseminarea documentului de poziţie privitor la interpretarea dovezilor
privind standardul de calitate în cadrul procedurilor de achiziţie publică.
Astfel, în cadrul documentului se apreciază că, prin redactarea listei de documente/dovezi
ce demonstrează calitatea managementului în cadrul societăţii comerciale și deopotrivă
prin formarea profesională a personalului autorităţilor contractante se oferă șansa
întreprinzătorilor mici și foarte mici, capabili de management calitativ la nivelul unităţii,
de a participa în cadrul procedurilor de achiziţie fără a plăti certificări ISO 9001, imposibil
de obţinut, irelevante pentru operatori economici de dimensiuni foarte mici. Includerea
acestora în cadrul procedurilor de achiziţie crește competitivitatea procedurilor și contribuie
la respectarea principiilor fundamentale ale achiziţiilor publice.

Argument și atitudine în dialogul cu puterea


Agenda legislativă 59

Stimularea voluntariatului și implicarea activă a cetăţenilor


în comunitate Domeniu: Voluntariat
Perioada: iunie – septembrie 2012

Centrul de Resurse pentru Cetăţenie Activă are ca obiectiv general promovarea spiritului
civic, educația, cultura și responsabilitatea în toate mediile profesionale din România, Inițiatori:
facilitarea accesului la educație și pe piața muncii a tuturor categoriilor de persoane în · Rodica Lupu
mod egal și nediscriminatoriu și acordarea sprijinului necesar tuturor organizațiilor și Uniunea Generală a Industriașilor din
persoanelor interesate de implicarea în activități civice. Scopul asociației este definit România (UGIR) București
pentru a veni în sprijinul și a crea o platformă pentru susținerea integrării în Uniunea · Cristina Gabriela Toma
Europeană și atingerea obiectivelor asumat prin strategiile europene. Uniunea Generală a Industriașilor din
România (UGIR) București
Identificarea și prioritizarea problemelor.
1. Lipsa stimulării voluntariatului și implicării active a cetăţenilor în comunitate;
2. Accesul limitat al cetăţenilor la legislaţia României pe motive financiare;
3. Evaziunea fiscală vizibil tolerată de autorităţile statului.
Problema stringentă aleasă: Dintre cele 3 probleme identificate de către persoanele
implicate din cadrul Centrului de Resurse pentru Cetățenie Activă a fost selectată problema
”lipsei de beneficii concrete oferite persoanelor implicate in activități de voluntariat în
vederea stimulării implicării populației adulte din România”. În vederea documentării
extinse asupra problemei stimulării voluntariatului în România echipa a studiat următoarele
documente:
› Studii, analize, strategii: Agenda publică pentru voluntariat în România 2012 – 2020,
Strategia de CSR a României, A renewed EU strategy 2011-2014 for CSR, Europe
2020 - a strategy for smart, sustainable and inclusive growth, Strategia de guvernare a
României, Voluntariatul și solidaritatea între generaţii, Volunteering in the Member
States of the European Union - Evaluation and Summary of Current Studies;
› Legislaţie: Legea voluntariatului nr.195/2001, Ordonanța nr.58 din 22 august 2002
pentru modificarea și completarea Legii voluntariatului nr.195/2001, Hotărârea nr.1317
din 27 octombrie 2005 privind sprijinirea activităților de voluntariat în domeniul serviciilor
de îngrijire la domiciliu pentru persoanele vârstnice, Ordinul nr. 439 din 21 mai 2002
pentru aprobarea organizării acțiunii de voluntariat în domeniul protecției mediului;
› Inițiative legislative pe tema voluntariatului - www.cdep.ro;
› Articole: Anul European al Voluntariatului, bilanţ pozitiv, Românii mai degrabă ar face
donaţii decât voluntariat pentru ONG, Voluntariatul: un stil de gândire, un mod viaţă.
Astfel, studii efectuate de Comisia Europeană relevă faptul că România se află sub medie
atunci când vine vorba de procentul din populație care se implică în activități de voluntariat.
De asemenea, organizațiile care lucrează preponderent cu voluntari se confruntă cu
probleme în atragerea și menținerea activă a voluntarilor în organizație și persoanele care
se implică în activități de voluntariat nu beneficiază în mod real de niciun fel de beneficiu
nepecuniar de natură a stimula și motiva implicarea în activități de voluntariat.
La această situaţie au condus o serie de factori de acţiune negativă, precum: mentalitatea
populației privind voluntariatul, adoptată încă din perioada comunistă, ce a dus la lipsa de
implicare și interes a societății civile pentru activitatea de voluntariat, lipsa de credibilitate
a organizațiilor neguvernamentale înfiinţate în perioada post-decembristă, eșecul
inițiativelor legislative actuale.
Grupurile de interes implicate: Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale, Ministerul
Finanțelor Publice, Parlamentul României (care fac parte din grupul de decizie al părţilor
interesate), Junior Chamber International România, Asociația pentru Consultanță
Economică și Educație Alternativă și EcoAssist, Centrul Naţional de Resurse pentru
Voluntariat Pro Vobis au fost preidentificate în calitate de potenţiali susţinători și chiar
aliaţi ai iniţiativei demarcate.
Elaborarea și diseminarea documentului de pozitie. Prin acest document se propune:
› recunoașterea perioadelor de voluntariat ca vechime în muncă;
› scăderea din baza de impozitare a contravalorii taxelor de membru;
› obligativitatea încheierii contractului de voluntariat, acordării certificatelor nominale de
recunoaștere a perioadelor de voluntariat;
› obligativitatea transmiterii și înregistrării Registrului Voluntarilor la Ministerul Muncii,
Familiei și Protecţiei Sociale;

Argument și atitudine în dialogul cu puterea


60 Agenda legislativă

› aplicarea de măsuri coercitive în caz de nerespectare a obligativității închierii Registrului voluntarilor, încheierii contractelor
de voluntariat și acordării certificatelor nominale.
Pentru difuzarea documentului de poziţie publică emis s-au utilizat multiple canale de comunicare, precum:
› Platforma de socializare a reţelei sociale RSC (peste 220 organizaţii partenere);
› Newsletter Acţionam Responsabil! – Reţeaua Socială RSC (peste 1500 abonati newsletter);
› Pagini social media – Reţeaua Sociala RSC;
› Site Centrul de Resurse pentru Cetăţenie Activă;
› Schimb de bannere parteneri pe site-urile partenerilor din Reţeaua Socială RSC;
› Mass Media: Adevărul, România TV, România Liberă, Jurnalul Naţional (articole de presă – tipar si online);
› Agenţii de știri: Ager Press, Media Fax, NewsIn (comunicate de presă);
› Site-uri comunicate de presă: comunicatedepresa.ro, ecomunicate.ro, ecomunicate.ro, comunicate-de-presa.ro,
comunicatemedia.ro.

Argument și atitudine în dialogul cu puterea


Agenda legislativă 61

Serviciile Externe de Prevenire și Protecție organizate


ca sisteme multidisciplinare Domeniu: Protecția muncii
Perioada: iunie – septembrie 2012

Identificarea și prioritizarea problemelor.


1. Serviciile Externe de Prevenire și Protecţie (SEPP) organizate ca sisteme multidisciplinare Inițiatori:
(securitatea muncii, medicina muncii, psihologia muncii, electrosecuritate, situaţii · Vasile Ștefan Moldoveanu
de urgenţă, Inspecția de Stat pentru Controlul Cazanelor, determinări de noxe, etc.) – Patronatul Național al Serviciilor Externe,
abilitare și funcţionare; Brașov
2. Participarea activă a serviciilor de prevenire și protecție prin reprezentanţii lor (patronate, · Gabriela Moldoveanu
asociaţii profesionale etc.) la elaborarea cadrului legislativ în domeniu, în scopul Patronatul Național al Serviciilor Externe,
armonizării raţionale cu instituţiile statului; Brașov
3. Conștientizarea antreprenorială (a angajatorilor) privind avantajele colaborării deschise, · Laura Tuduruţ
în scop preventiv cu SEPP, în vederea respectării și aplicării prevederilor legale în Patronatul Național al Serviciilor Externe,
domeniul securităţii și sănătăţii în muncă. Brașov

Problema stringentă aleasă. Ţinând cont de interesele organizaţiei, a fost selectată spre
analiza detaliată prima problemă, și anume: ”Serviciile Externe de Prevenire și Protectie
organizate ca sisteme multidisciplinare” (securitatea muncii, medicina muncii, psihologie,
electrosecuritate, situaţii de urgenţă, determinări noxe etc.) – abilitare și funcţionare.
Mai mult, acest domeniu este parte integrantă a conceperii, organizării și desfășurării
proceselor de muncă și are rolul ca, prin măsuri și mijloace specifice, să prevină disfuncţiile
din cadrul sistemului de muncă, astfel încât acesta să se desfășoare în condiţii de maximă
eficienţă.
Grupurile de interese identificate: agenţi economici de dimensiuni mari care oferă SEPP
multidisciplinare, Serviciul Intern de Prevenire și Protecţie (SIPP), agenţi economici de
dimensiuni mici, fie organizaţi sub forma unor PFA (Persoană Fizică Autorizată) care oferă
SEPP, angajatori beneficiari ai SEPP, Ministerul Muncii și Protecţiei Sociale, Ministerul
Sănătăţii, medicii specialiști în medicina muncii, organizaţiile sindicale.
Elaborarea și diseminarea documentului de poziție. Documentul subliniază necesitatea
schimbării cadrului legislativ privind organizarea și funcţionarea SEPP multidisciplinare
pornind de la faptul că în legislaţia actuală un număr destul de mare de ministere au
atribuţii diverse în domeniul activităţilor/disciplinelor ce duc la realizarea SSM (Securitate
și Sănătate în Muncă). În prezent, organizarea și funcţionarea SEPP este reglementată de
Ministerul Muncii și Protecţiei Sociale, cabinetele de medicina muncii de către Ministerul
Sănătăţii, activitatea Inspecției de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub
Presiune și Instalațiilor de Ridicat de către Ministerul Economiei, activitatea de situaţii
de urgenţă de către Ministerul Afacerilor Interne, etc. Acest lucru duce la îngreunarea
activităţii de securitate și sănătate în muncă.
Promotorii acestei iniţiative susţin necesitatea integrării acestor servicii și a coordonării
unice de către un minister de resort, respectiv având în vedere actuala structură a
Ministerului Muncii și Protecţiei Sociale.

Argument și atitudine în dialogul cu puterea


62 Agenda legislativă

Proiectul de lege privind înfiinţarea Complexului Energetic


Domeniu: Energie
Perioada: iunie – septembrie 2012
Vâlcea

Identificarea și prioritizarea problemelor.


Inițiatori: 1. Acordarea unui credit către OLTCHIM;
· Mihai Diculoiu 1. Legea de înfiinţare a Complexului Energetic Vâlcea;
Sindicatul Liber OLTCHIM 2. Sistemul ALFA.
· Dorel Glomnicu Problema stringentă aleasă: „Proiectul de lege privind înfiinţarea Complexului Energetic
Uniunea Sindicală Teritorială Cartel Alfa -
Vâlcea”- propunere legislativă privind transferul cu titlu gratuit a Exploatării Miniere Berbești-
Filiala Vâlcea
Alunu din domeniul public al statului în administrarea Consiliului Judeţean Vâlcea.
· Mihai Honcioiu
Sindicatul Liber OLTCHIM Motivaţia și justificarea atât pentru selectarea acestei probleme ca fiind cea mai importantă
· Gheorghe Sorin Marcu și urgentă, cât și a explicaţiei pentru care grupul de iniţiativă se opune promovării acestei
Sindicatul Liber OLTCHIM măsuri prin respectivul proiect de lege este legată de faptul că exemple anterioare, precum
· Nicolae-Constantin Șofîlcă transferul către autorităţile publice locale a responsabilităţii pentru școli și spitale au fost în
Uniunea Sindicală Teritorială Cartel Alfa - fapt experienţe nereușite, care au condus la efecte dezastruoase pentru beneficiarii direcţi.
Filiala Vâlcea Singurul avantaj a constat în „debranșarea” Guvernului de aceste cheltuieli și transferul de
răspundere, dar nu și eliberarea de mijloace financiare către autoritățile publice locale.
Transferul către autorităţile locale va avea ca o primă consecinţă dispariţia unor locuri de
muncă, scăderea calităţii serviciilor și, nu în ultimul rând, politizarea conducerii.
Impactul social este extrem de puternic, la fel ca și în exemplele de mai sus principala
victimă este populaţia.
În consecinţă, repetarea acestui scenariu ar însemna o creștere excesivă a preţului la
gigacalorie și o scădere a eficienţei întregului sistem energetic judeţean.
În cadrul demersului, iniţiatorii au declanșat o consultare cu părţile interesate care a avut
loc la data de 27.07.2012 la sediul Uniunii Sindicale Teritoriale Cartel Alfa Vâlcea unde
au decis în unanimitate că susţin iniţiativa de opoziţie la adoptarea proiectului de lege, cu
întreprinderea de acţiuni de oprire a acestui proces, așa cum reiese din sinteza analizei
asupra modului de poziţionare a grupurilor interesate.
“La începutul anului 2012, Consiliul Judeţean Vâlcea, sprijinit de mai mulţi politicieni vâlceni,
a înaintat către Parlamentul României un proiect de lege cu privire la înfiinţarea Complexului
Energetic Vâlcea, prin preluarea de către Consiliul Județean Vâlcea a Exploatării Miniere
de Carieră (EMC) Berbești” se arată în sinteza consultărilor… “Scopul nedeclarat al acestui
demers legislativ este de a exercita un control direct al Consiliului Județean Vâlcea asupra
unei societăţi comerciale cu potenţial ridicat. Aceasta contravine politicilor europene care
recomandă liberalizarea pieţei energetice și stimularea concurenţei. Un astfel de transfer
ar conduce la concentrarea sectorului energetic vâlcean în subordinea unei structuri
politice existând riscul politizării unei activități de interes strategic” se arată în continuare
în documentul emis de grupul de iniţiativă după consultări.
Grupurile de interese identificate: Sindicatul Liber Independent Uzina G, Sindicatul
Liber Oltchim, Uniuniea Sindicală Teritorială Cartel Alfa Vâlcea, Exploatarea Minieră de
Cariere Berbești, Uniunea Sindicatelor Miniere Oltenia-Departamentul Zonal Berbești.
Elaborarea și diseminarea documentului de pozitie. Grupul de iniţiativă consideră că
soluţia evitării repetării unei greșeli de politică publică constă în renunţarea la proiectul de
act normativ și păstrarea EMC - Berbești în cadrul Complexului Energetic Oltenia.
În documentul de poziţie publică adoptat referitor la menţinerea exploatării miniere în
structura Complexului Energetic Oltenia, au fost aduse o serie de argumente de susţinere,
precum:
› face posibilă pe termen mediu și lung extinderea carierelor;
› ar facilita aprovizionarea pieselor și materialelor, în cadrul Complexului Energetic Oltenia
care se face prin bazele de aprovizionare proprii, cu contracte ferme încheiate cu
parteneri tradiţionali, de asemenea Complexului Energetic Oltenia fiind o unitate foarte
mare cu putere de negociere dovedită;
› ar crea o alternativă viabilă pentru exportul de energie;
› păstrarea locurilor de muncă și a nivelului de salarizare actual cu influenţe pozitive
asupra nivelului de trai al familiilor minerilor, având în vedere caracterul monoindustrial
și lipsa de oportunităţi de ocupare în muncă a altor membri ai familiilor acestora.

Argument și atitudine în dialogul cu puterea


Agenda legislativă 63

Scăderea cu circa 40% a salariilor aparatului de specialitate al


Consiliului Judeţean Vâlcea, prin plafonarea acestora Domeniu: Salarizare
Perioada: iunie – septembrie 2012

Identificarea și prioritizarea problemelor.


1. Scăderea cu circa 40% a veniturilor aparatului de specialitate al Consiliului Judeţean Inițiatori:
Vâlcea, prin plafonarea acestora; · Ion Cherăscu
2. Posibilitatea limitată de susţinere a membrilor de sindicat, având drept cauză existenţa Sindicatul din Administrație - Consiliul
unui buget redus al sindicatului (constituit în principal din cotizaţiile membrilor și foarte Judeţean Vâlcea
reduse sponsorizări/donaţii); · Vasile Enescu
3. Lipsa facilităţilor oferite de către federaţia (Federaţia Naţională a Sindicatelor din Sindicatul Funcționarilor Publici ”Alutus”
Administraţie) și confederaţia (CNS Cartel ALFA) pentru membrii organizaţiei, comparativ AJOFM Vâlcea
cu membrii organizaţiilor centrale afiliate. · George Pîrvu
Sindicatul din Administrație - Consiliul
Problema stringentă aleasă: ”Scăderea cu circa 40% a salariilor aparatului de specialitate
Judeţean Vâlcea
al Consiliului Judeţean Vâlcea, prin plafonarea acestora”.
· Sanda Pîrvu
În justificarea selectării acestei probleme ca fiind cea mai stringentă, echipa aduce o serie Sindicatul din Administrație - Consiliul
de argumente, și anume: Judeţean Vâlcea
› neaplicarea unei grile de salarizare unitare, ce a dus la: scăderea nivelului de trai, a · Bianca Maria Pîrvulescu
puterii de cumpărare și implicit creșterea problemelor de rezolvat în rândul organizaţiilor Sindicatul Sanitas Drăgășani
sindicale, lipsa interesului pentru activităţi sindicale, plafonarea și chiar lipsa interesului
pentru activitatea desfășurată în administraţie;
› scăderea interesului membrilor de sindicat pentru atingerea permanentă a performanţei
la locul de muncă odată cu dispariţia stimulilor salariali destinaţi tocmai acestui aspect;
› diferenţe mari salariale între personalul de conducere și cel de execuţie, ceea ce duce
la nenumărate nemulţumiri în ceea ce privește membrii de sindicat.
Oportunitatea selectării acestei probleme stringente pentru adoptarea unui document de
poziţie publică este dată de regăsirea problematicii în mai multe propuneri de proiecte de
lege și iniţiative legislative care ar spori șansele de succes în influenţarea adoptării unei
noi politici publice care să contribuie la creșterea veniturilor salariale ale funcţionarilor
publici. Între acestea amintim:
› propunerea legislativă privind completarea Legii-cadru nr.284/2010 privind salarizarea
unitară a personalului plătit din fonduri publice;
› Legea nr.84 din 14 iunie 2012 privind unele măsuri referitoare la veniturile de natură
salarială ale personalului plătit din fonduri publice;
› Proiect de Lege pentru completarea Anexei nr.IV din Legea-cadru nr.284/2010 privind
salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice.
Grupurile de interese identificate: angajaţii cu funcţii de execuţie ai consiliilor judeţene și
instituţiilor publice subordonate din România, din primării, din instituţii publice deconcentrate
și descentralizate din domeniile sănătăţii, educaţiei, sindicatele din administraţie, sănătate,
educaţie precum și instituţii ale statului conduse de decidenţi PSD, PNL, PDL, Ministerul
Administraţiei și Internelor, Ministerul Finanţelor Publice.
Elaborarea și diseminarea documentului de poziţie. Soluţia afirmată în documentul
de poziţie publică adoptat propune creșterea salariilor actuale prin calcularea lor în baza
valorii de referinţă și a coeficienţilor de ierarhizare prevăzuţi de Legea cadru nr. 284/2010,
obiectiv ce poate fi obţinut prin influenţarea legiuitorului în acest sens, astfel contribuind la:
› creșterea salariilor actuale prin calcularea lor în baza valorii de referinţă și a coeficienţilor
de ierarhizare prevăzuţi de Legea cadru nr. 284/2010;
› trecerea pe o altă formulă de salarizare care să asigure o salarizare decentă,
aprobată prin Hotărâre de Guvern sau, Ordonanță de Guvern sau orice act deliberativ
al legiuitorului;
› asigurarea unor venituri salariale corespunzătoare prin neîngrădirea ordonatorului
principal de credite în a suplimenta veniturile salariale ale angajaţilor din veniturile
instituţiei;
› asigurarea unor venituri salariale echitabile (la muncă egală - salariu egal).

Argument și atitudine în dialogul cu puterea


64 Agenda legislativă

Relaţia Colegiului Naţional“Anastasescu” din Roșiorii de Vede


Domeniu: Învățământ
Perioada: iunie – septembrie 2012
cu comunitatea din care face parte

Colegiul Naţional “Anastasescu“ formează cetăţeni cu un comportament responsabil, în


Inițiatori: spiritul normelor democratice și comunitare europene.
· Șerban Răceanu
Sindicatul Învăţământului Preuniversitar Identificarea și prioritizarea problemelor.
(SIP), Roșiorii de Vede 1. Dezvoltarea resursei umane respectiv a personalului didactic, nedidactic și didactic
· Felicia Răceanu auxiliar;
Sindicatul Învăţământului Preuniversitar 2. Găsirea unei metode eficiente de adresabilitate și atragere, către un grup ţintă select de
(SIP), Roșiorii de Vede elevi, ce doresc să se înscrie la Colegiul Național Anastasescu;
3. Dezvoltarea și perfecţionarea relaţiei școală-comunitate.
Prin analiza preliminară a problematicilor abordate, grupul de iniţiativă colectează date și
informaţii privind personalul didactic, didactic auxiliar și nedidactic, informaţii cu privire la
populaţia școlară, relaţia cu comunitatea, punând în evidenţă faptul că unităţile școlare
din raza municipiului au relaţii de colaborare cu Primăria Municipiului, Consiliul Local și
unităţi economice din oraș: URBIS, COMPEX, COMIXT, ROVA, GMPETROL, SPICUL
S.A. Parteneriatul dintre educaţie și mediul afacerilor din judeţul Teleorman pornește de la
interesele reciproce ale elevilor, profesorilor, angajatorilor și agenţilor comunitari, bazându-
se pe o realitate pe cât de simplă pe atât de importantă: elevii de azi sunt lucrătorii de
mâine. Analiza relevă un alt palier al parteneriatului, la nivelul fiecărei clase funcţionează
Comitetele de părinţi pe clasă, subordonate Comitetului de părinţi pe școală și condus de
un președinte, care se implică la autodotarea colegiului. De asemenea, există relaţii de
colaborare atât cu familiile elevilor cu probleme de comportament, cât și cu familiile elevilor
dotaţi ce urmăresc performanţa.
Problema stringentă aleasă. În încercarea de a identifica beneficii pentru toate categoriile
de părţi interesate, respectiv corp cadre didactice, comunitatea locală, decidenţii locali
problema selectată de echipă, ca fiind cea mai importantă pentru organizaţie a fost
“Dezvoltarea și perfecţionarea relaţiei școală-comunitate cu impact previzibil și asupra
dezvoltării bazei materiale”.
Analiza pe larg a priorităţii selectate subliniază că, pe fondul diferenţelor de opinie politică,
școala a fost vitregită de investiţii, comparativ cu celelalte unităţi liceale din localitate.
Cu toate că C.N. “Anastasescu” este o unitate școlară “fanion” a municipiului, nu s-a
bucurat de prea multă atenţie din partea forurilor superioare. Totodată, se apreciază că
noile schimbări atât la nivelul Inspectoratului Școlar Judeţean Teleorman, cât și la nivelul
Primăriei și Consiliului Local Roșiori sunt favorabile unei alte abordări.
Grupurile de interese identificate: Primăria municipiului, Consiliul Local, Inspectoratul
Școlar Județean Teleorman, Sindicatul Învăţământului Preuniversitar Teleorman, părinţii
copiilor de vârstă școlară, elevii cuprinși în sistemul de învăţământ, Universitatea Titu
Maiorescu, alte școli partenere, precum și unităţile economice de pe raza municipiului,
potenţial beneficiare ale unei forţe de muncă viitoare.
Ulterior, în cadrul consultărilor demarate pe parcursul demersului, au fost incluse și alte
instituţii, precum: poliţia municipiului, biserica, spitalul, dispensarul veterinar, care pot fi
factori interesaţi relevanţi pentru un demers de consolidare a relaţiei școală-comunitate.
Elaborarea și diseminarea documentului de poziţie. Evoluţia și structura comparativă
pe niveluri de instruire a populaţiei ocupate și a șomerilor evidenţiază că șansele de
ocupare, respectiv de evitare a șomajului, cresc odată cu creșterea nivelului de instruire.
De asemenea, accentuează necesitatea realizării trecerii de la un parteneriat consultativ
la unul colaborativ și durabil cu toţi principalii factori interesaţi părinţii copiilor de vârstă
școlară și sectorul de afaceri în calitate de angajator al forţei de muncă pregătite de școală
pe toate nivelele de educaţie, inclusiv educaţia continuă a adulţilor.
În atenţia decidenţilor, grupul de iniţiativă aduce un set de recomandări privind:
› consolidarea structurilor consultative din învățământul preuniversitar Teleorman și
creșterea rolului partenerilor sociali în planificarea ofertei și antrenarea sporită a
acestora în procesele decizionale;
› susţinerea eforturilor pentru introducerea unui sistem de asigurare a calităţii;

Argument și atitudine în dialogul cu puterea


Agenda legislativă 65

› promovarea reţelelor de colaborare între școli, inclusiv cu școli din Uniunea Europeană, pentru stimularea progresului;
› adoptarea planificării prin PAS (planuri de acţiune ale școlilor) corelate cu planurile regionale și locale (PRAI și PLAI) de
către toate unităţile de învățământului preuniversitar Teleorman;
› introducerea standardelor de pregătire profesională (SPP);
› implicarea agenţilor economici în elaborarea curriculum-ului educaţional.
Grupul de iniţiativă își propune în cadrul demersului diseminarea media și on-line a documentului de poziție.

Argument și atitudine în dialogul cu puterea


66 Agenda legislativă

Cota unică redusă de TVA 9% pentru serviciile turistice


Domeniu: Turism
Perioada: iunie – septembrie 2012

Identificarea și prioritizarea problemelor.


Inițiatori: În urma discuţiilor purtate în cadrul organizaţiei, alături de președinte și consilierii acestuia,
· Flori Alexandra Cacioianu cât și a unui număr semnificativ de membri, patronatele din turism și servicii își identifică
Federația Patronatelor din Turism și Servicii următoarele probleme de interes:
București 1. Necesitatea aplicării unei cote de TVA de 9% la toate serviciile asociate oricărui „ pachet
· Lenuța Nica de produse turistice”;
Federația Patronatelor din Turism și Servicii 2. Neimpozitarea tichetelor de vacanţă și a primelor de vacanță;
București 3. Dezvoltarea infrastructurii, pentru accederea la punctele turistice, punct existent în
Planul Naţional pentru Turism, stipulat în Programul de guvernare.
Problema stringentă aleasă pentru continuarea demersului. Industria turistică din
România a contribuit cu 1,4% la PIB - o contribuţie redusă la formarea PIB, în comparaţie cu
alte ţări din regiune spre exemplu în Bulgaria turismul reprezintă 3,6% din PIB, în Ungaria
4%, iar în Republica Cehă 2,8% - dar, dacă se adaugă și contribuţiile indirecte și cele induse,
turismul aduce aproape 6 miliarde de EUR la PIB-ul României. Astfel, problema selectată:
”TVA 9% în turism” întrucât problema este deja adusă la cunoștința Ministerului Turismului,
problema se bucură de susținerea întregului segment de activități economice în turism.
În documentarea problemei s-au identificat studii și analize importante, precum: sinteza
consultărilor cu grupurile interesate, studiul INS privitor la Turismul românesc realizat
la nivelul anului 2011, studiul PWC previzionări, calcule și analiza tentințelor alarmante
din turismlul românesc, în ultimii trei ani, analiza comparativă a cotei de TVA aplicabile
general vs. TVA în turism în 22 dintre ţările membre ale UE, din datele disponibile la nivelul
Comisiei Europeane și pe categorii de unităţi de cazare și alimentatie publică.
Reglementarea în spiritul uniformizării cotei de TVA atât la cazare cât și la serviciile de
masă, distracţie și celelalte asociate sinergic unui pachet de servicii turistice este foarte
importantă pentru impulsionarea pieţei de muncă. Astfel, angajatorii din turism și a serviciile
conexe vor reuși să creeze locuri de muncă ori să le păstreze pe cele existente (mai mulţi
turiști implică o activitate mai ridicată și nevoie de forţă de muncă calificată). De asemenea,
este foarte importantă pentru acesul unui număr cât mai mare de cetăţeni la serviciile
turistice. Un TVA de 9% ar atrage, pe cale de consecinţă, preţuri mai mici pentru turiști.
Totodată, se poate estima că se ajunge la practicarea unor preţuri concurenţiale cu cele de
afară, iar turistul român poate fi atras în a-și satisface concediul în ţară. Nu în ultimul rând,
se anticipează că practicarea unei cote unitare reduse la 9% pentru serviciile asociate
oricărui pachet turistic va conduce la posibilitatea introducerii pe scară largă a sistemului
”all inclusive” de natură a stimula turismul de masă și implicit accesibilitatea mai multor
categorii sociale la serviciile turistice în perioada concediilor de odihnă.
Reglementarea este importantă și pentru comunitatea locală, deoarece conduce la o serie
de beneficii pentru aceasta:
› Taxe și impozite mai multe la bugetele locale și creșterea veniturilor hotelierilor;
› Creșterea sau păstrarea numărului de angajaţi, adică stoparea șomajului;
› Mai mulţi turiști în cadrul comunităţii locale pe raza căreia activează un agent economic în
turism atrage după sine o creștere a consumului în zonă, adică dezvoltarea economiei locale;
› Dezvoltarea activităţilor conexe turismului din comunitatea respectivă și contribuţia la
crearea lanţurilor de furnizori și a unor aglomerări economice sustenabile.
Grupurile de interes implicate: Statul, decidentul politic, patronate turism, sindicate turism,
furnizorii de servicii în turism în calitatea lor de deţinători și administratori ai bazei materiale
de turism, agenţiile de turism, cetățeni în calitatea lor de consumatori de servicii turistice.
Elaborarea și diseminarea documentului de poziţie în care se subliniază că deși
sectorul turistic al României are un potenţial real de creștere, lipsa facilităților fiscale,
respectiv neaplicarea unei TVA de 9% în absolut toate serviciile din turism, infrastructura de
transport și cea hotelieră împiedică dezvoltarea acestuia. De asemenea, sectorul resimte
lipsa unui număr suficient de personal calificat în domeniu (bucătari, ospătari, cameriste
etc.), în principal ca urmare a faptului că mulţi dintre românii cu astfel de calificări au
preferat să lucreze în străinătate, în vreme ce școlile și liceele profesionale nu furnizează
suficienţi absolvenţi cu pregătirea necesară.

Argument și atitudine în dialogul cu puterea


Agenda legislativă 67

Legea Camerelor de Comerț


Domeniu: Comerț
Perioada: iunie – septembrie 2012

Identificarea și prioritizarea problemelor.


1. Modificarea Legii nr.335/2007 – legea camerelor de Comerţ din România și a Legii nr. Inițiator:
122/2012, pentru modificarea și completarea Legii nr. 283/2010 privind Camerele pentru · Tereza Adriana Vladu Șuvaina
Agricultură, Silvicultură și Dezvoltare Rurală în sensul introducerii obligativităţii prestării Camera de Comerţ și Industrie și
unui pachet minim de servicii tuturor firmelor înregistrate și al preluării atribuţiilor Agricultură Dolj
camerelor agricole;
2. Modificarea Codului Fiscal în sensul reglementării plăţii TVA către bugetul de stat la
încasarea facturilor emise;
3. Modificarea impozitului pe clădiri și terenuri la nivelul municipiului Craiova pentru
persoanele juridice în sensul scutirii sau acordării de facilităţi de către Consiliul Local al
Municipiului Craiova pentru persoanele juridice care au construit clădiri noi pentru
spaţiile de birou sau de producţie și adoptarea unei scheme de ajutor de stat privind
scutirea investitorilor de plata impozitului pe teren și clădiri.
Problema stringentă aleasă: ”Modificarea Legii nr.335/2007 – Legea Camerelor de
Comerţ din România și a Legii nr. 122/2012, pentru modificarea și completarea Legii nr.
283/2010 privind Camerele pentru Agricultură, Silvicultură și Dezvoltare Rurală”.
Cea mai importantă problemă pentru organizaţie o constituie asigurarea unui pachet
optim de servicii tuturor societăţilor comerciale înregistrate la Registrul Comerţului în
aria de competenţă, indiferent de domeniul de activitate: agricultură, comerţ, servicii sau
industrie.
Camerele de Comerţ și Industrie conform Legii nr.335/2007 sunt organizaţii de utilitate
publică. Astfel, se impune valorificarea potenţialului Camerelor de Comerţ la nivel local
pentru prestarea de servicii mediului de afaceri.
Grupurile de interes implicate: Guvernul României, Parlamentul României, Ministerul
Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri, asociaţiile patronale și profesionale
de ramură, camerele agricole, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, oficiile de
consultanţă agricola, producătorii agricoli de altfel identificaţi ca oponenţi la o astfel de
iniţiativă etc.
Elaborarea și diseminarea documentului de poziţie. În acest document se afirmă
printre altele că “Pachetul optim de servicii ar trebui să includă servicii de consultanţă
primară pentru iniţierea și funcţionarea firmei; analiza anuală a rezultatelor financiare
pentru întocmirea ”Topului Judeţean al firmelor”, promovare, informare”.

Argument și atitudine în dialogul cu puterea


68 Agenda legislativă

Statutul medicului de familie


Domeniu: Sănătate
Perioada: iunie – septembrie 2012

Identificarea și prioritizarea problemelor.


Inițiator: 1. Necesitatea de a convinge decidentul că e nevoie ca organizaţiile naţionale ale Medicilor
· Elena Marina Pîrcălabu de Familie să participe ca negociator la legislaţia specifică pe domeniul de interes al
Patronatul Medicilor de Familie din medicilor de familie;
București și judeţul Ilfov 2. Necesitatea elaborării unui Statut al medicilor de familie, care să reglementeze natura
liberală a profesiei și care să reașeze poziţia breslei în societate;
3. Necesitatea îmbunătăţirii structurilor organizaţionale existente, crearea de departamente
funcţionale, mai ales cu scopul îmbunătăţirii comunicării intra și inter-organizaţionale,
care să aibă ca efect și ameliorarea imaginii breslei medicale în media și societate și să
poată combate eficient tentativele de manipulare induse de diferitele cercuri de
interese.
Problema stringentă aleasă: ”Elaborarea unui statut al medicului de familie”, împreună
cu regândirea planului tematic de pregătire în medicina familiei, ar ajuta decidenţii să
adapteze mai ușor legislaţia care reglementează activitatea acestuia, precum și relaţiile cu
ceilalţi actori din sistem. Un statut al medicului de familie va contribui la creșterea stabilităţii
sistemului și implicit gradul de satisfacţie al pacienţilor.
În cadrul demersului au fost realizate consultări cu principalii actori instituţionali, pentru
a fi informaţi și a examina poziţia acestora în raport cu iniţiativa elaborării unui statut al
medicului de familie.
“Medicii de familie sunt o categorie profesională relativ independentă în sistemul medical.
Medicii de familie își oferă serviciile populaţiei în cabinete medicale private (CMI sau SRL
medical) în baza unui contract civil cu unicul asigurator existent în acest moment, respectiv
Casa Națională de Asigurări de Sănătate prin Casele Judeţene de Asigurări de Sănătate.
Până în urmă cu 13 ani au fost angajaţi ai spitalelor, iar viteza modificărilor din sistem
a fost superioară modificărilor necesare în mentalitate, pentru o adaptare eficientă. La
1 octombrie 1999 au fost aruncaţi într-un nou sistem cu unităţi private, fără a fi instruiţi
adecvat sau măcar preveniţi, fără a avea un minimum de informaţii despre implicaţiile
preluării managementului propriului cabinet. În tot acest interval, de multe ori li s-au
impus servicii nemedicale - cum este și cazul intenţiei actuale a decidenţilor de a pasa
responsabilitatea distribuirii Cardului de asigurat prin intermediul medicului de familie,
această responsabilitate adiţională fiind o activitate administrativă, nemedicală, cronofagă,
neplatită și la limita legalităţii. De asemenea, li s-a impus un contract neechilibrat, în care
nu au fost trataţi ca parteneri, ci s-a perpetuat un comportament nefiresc de angajator-
angajat, iar “fișa postului” de medic de familie a fost de-a lungul timpului încărcată de
activităţi făcute în folosul partenerului și nu al pacientului” se arătă în analiza SWOT
efectuată în etapa de documentare asupra problemelor din acest domeniu, care justifică
încadrarea acesteia ca fiind stringentă.
Grupurile de interes implicate: Federaţia Naţională a Patronatelor Medicilor de Familie
din România, Societatea Naţională de Medicina Familiei și Centrul Naţional de Studii
pentru Medicina Familiei, Colegiul Medicilor din România, Ministerul Sănătăţii și catedrele
de medicina familiei, medici de familie, medici de alte specialităţi, alte cadre medicale,
sindicate medicale, mass-media, Alianţa Naţională pentru Protecţia Pacienţilor, Alianţa
Pentru Sănătate din România, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, alte părţi
interesate.

Argument și atitudine în dialogul cu puterea


Agenda legislativă 69

Recunoașterea și promovarea statutului de personal de control


pentru comisarii din Protecţia Consumatorilor Domeniu: Drepturi ale salariaților
Perioada: iunie – septembrie 2012

Identificarea și prioritizarea problemelor.


1. Recunoașterea și promovarea statutului de personal de control pentru comisarii din Inițiatori:
Comisariatele pentru Protecţia Consumatorilor (CJPC), structuri ale Autorităţii Naţionale · Mariana Simona Căpăţînă
pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC); Sindicatul Administrației Publice “Forța
2. Promovarea personalului în funcţii publice deţinute, în condiţiile legii, la termen; Legii”
3. Perfecţionarea profesională periodică a personalului, pe domeniul de activitate, potrivit · Daniela-Anca Michi
unui grafic întocmit, cu consultarea părţii sindicale și consolidarea unor relaţii de Sindicatul Administrației Publice “Forța
parteneriat social între ANPC, inclusiv instituţiile subordonate și reprezentanţii legali ai Legii”
funcţionarilor publici.
În analiza efectuată la baza cauzei problemei iniţiatorii găsesc vinovate modificările
legislative din ultimii ani care au scăpat din vedere aceste aspecte, diferitele raporturi de
subordonare sau coordonare ale structurii centrale, precum și lipsa de interes a clasei
politice în acest domeniu.
Problema stringentă aleasă: ”Recunoașterea și promovarea statutului de personal
de control pentru comisarii din Protecţia Consumatorilor, cu drepturi specifice, inclusiv
sporuri și stimulente, asistenţă și protecţie juridică, ţinând cont de faptul că în celelalte
instituţii publice personalul cu atribuţii de control beneficiază de un statut mult mai bine
reglementat din toate punctele de vedere”.
Justificarea nominalizării acestei probleme ca fiind de cea mai înaltă prioritate este dată
de următoarele argumente subliniate mai jos:
› conduita profesională necesară realizării unor raporturi sociale și profesionale
corespunzătoare creării și menţinerii la nivel înalt a prestigiului instituţiei și al angajaţilor
Comisariatelor;
› informarea publicului cu privire la conduita profesională la care este îndreptăţit să se
aștepte din partea angajaţilor în exercitarea funcţiei;
› crearea unui climat de încredere și respect reciproc între cetăţeni și comisari, pe de o
parte și între cetăţeni și Comisariat, pe de altă parte.
Grupurile de interese identificate. Decidenţii responsabili de rezolvarea problemei
identificate sunt Guvernul și Ministerul Economiei, Comerţului și Mediului de Afaceri,
deoarece finanţarea se realizează integral de la bugetul de stat, prin bugetul ministerului.

Argument și atitudine în dialogul cu puterea


70 Agenda legislativă

Dificultatea implementării proiectelor POSDRU în absenţa


Domeniu: Finanțare europeană
Perioada: iunie – septembrie 2012
plăţii la timp a cererilor de rambursare

Identificarea și prioritizarea problemelor.


Inițiatori: 1. Dificultatea implementării unui proiect POSDRU, din cauza lipsei transparenţei și a
· Miruna Nicoleta Banciu dialogului constructiv între beneficiarii de finanţare și autorităţile statului care au atribuţii
Sindicatul IT Timișoara în acest sens. Camera de Comerţ și Industrie a Municipiului București (CCIMB), precum
· Adina Diana Lupulescu și alte camere și ONG-uri implicate în implementarea de proiecte în cadrul Programul
Camera de Comerţ și Industrie București Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU), întâmpină mari
· Dorin Pop greutăţi în asigurarea cashflow-ului necesar derulării în bune condiţii a proiectelor, din
Uniunea Generală a Industriașilor din cauza blocajelor intervenite la nivelul Autorităţii de Management;
România (UGIR) Valea Oltului 2. Greutatea îndeplinirii atribuţiilor care revin prin lege Camerei de Comerţ și Industrie
· Alexandrina Daniela Șerban atât timp cât statul nu a reglementat și modul în care se finanţează camerele de comerţ
Asociaţia pentru Educaţie, Cultură și Civism în vederea realizării misiunii lor stabilite legal. CCIMB este o instituţie care prin legea de
AED LUDENS București funcţionare (Legea 335/2007) are misiunea reprezentării, apărării și susţinerii intereselor
· Bogdan Vasilescu membrilor săi și a celorlalţi operatori economici din București, pentru dezvoltarea
Sindicatul IT Timișoara comerţului și industriei, agriculturii și serviciilor corespunzător cerinţelor economiei de
piaţă;
3. Legea 335/2007 privind organizarea și funcţionarea Camerelor de Comerţ, prevede
organizarea de către acestea a "Topurile firmelor înregistrate în România"
responsabilitate care este greu de realizat din considerentul greutăţii de a defini domeniul
principal de activitate al acestora ca urmare a altor prevederi legal necoordonate.
Problema stringentă aleasă: ”Dificultatea implementării proiectelor POSDRU în absenţa
plăţii la timp a cererilor de rambursare”.
Grupurile de interes implicate: Ministerul Muncii, Familiei și Protecţiei Sociale prin
Autoritatea de Management a Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor
Umane, Ministerul Afacerilor Europene prin Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor
Structurale, Autoritatea de Audit din cadrul Curţii de Conturi a României, sistemul cameral,
asociaţii, fundaţii, sindicate, firme de consultanţă, Corpul auditorilor și Corpul Experților
Contabili și Contabililor Autorizați din România, Centrul de Informare pentru Instrumente
Structurale, Asociația Română a Băncilor, Mass Media.

Argument și atitudine în dialogul cu puterea


Agenda legislativă – INDEX 71

Agenda legislativă – listă inițiatori

ALBU Iulian ENĂCACHE Antoanela-Ionuţa


Asociația Constructorilor de Automobile din România - Asociaţia Liga Femeilor Creștine Ortodoxe de pe lângă
ACAROM Arhiepiscopia Râmnicului
ANDREESCU Mircea ENESCU Vasile
Asociația Constructorilor de Automobile din România - Sindicatul Funcționarilor Publici ”Alutus” AJOFM Vâlcea
ACAROM FILIP Ramona Mihaela
ANDRIOAIEI Tiberiu Uniunea Sindicatelor Libere din Învățământ Gorj
Patronatul Societăților din Construcții GALAVAN Cătălin Ștefan
ANTOHE Gheorghe Gabriel Asociația Oamenilor de Afaceri PRO INVEST
Asociația Oamenilor de Afaceri PRO INVEST GHEORGHISOR Alin-Daniel
ANTON Elena-Luminița Patronatul Tinerilor Întreprinzatori din România
Sindicatul Salariaților CEC Bank Sucursala Râmnicu Vâlcea GHEORGHIȘOR Angela Mihaela
BADEA Ana Patronatul Tinerilor Întreprinzatori din România
Sindicatul Învățământului Preuniversitar Argeș (S.I.P.A.) GÎRLEANU Florina Irina
”Muntenia” Sindicatul Învățământului Preuniversitar Argeș (S.I.P.A.)
BĂDICĂ Anamaria ”Muntenia”
Asociația Companiilor de Utilități din Energie GLOMNICU Dorel
BĂDICĂ Doina Uniunea Sindicală Teritorială Cartel Alfa - Filiala Vâlcea
Asociația Companiilor de Utilități din Energie GOAGĂ Liliana
BÂLCA Alis Mihaela Uniunea Sindicatelor Libere din Învățământ Gorj
Patronatul Întreprinderilor Mici și Mijlocii Constanța HOJU Petru Iulian
BALTĂ Silviu Dan Asociația Oamenilor de Afaceri PRO INVEST
Asociația Constructorilor de Automobile din România - HONCIOIU Mihai
ACAROM Sindicatul Liber OLTCHIM
BANCIU Miruna IONAȘCU-ISPAS Iosif-Constantin
Sindicatul IT Timișoara Fundația World Vision Romania
BURTESCU Adrian JIJEU Mirel-Constantin
Sindicatul Administrației Publice “Forța Legii” Sindicatul Salariaților CEC Bank Sucursala Râmnicu Vâlcea
CACIOIANU Flori Alexandra LABIS Sorin
Federația Patronatelor din Turism și Servicii Federația Patronală a Întreprinderilor Mici și Mijlocii (FEPIMM)
CAPATINA Mariana Simona LUPU Rodica
Sindicatul Administrației Publice “Forța Legii” Uniunea Generală a Industriașilor din România (UGIR)
CHERĂSCU Ion LUPULESCU Adina-Diana
Sindicatul din Administrație - Consiliul Judeţean Vâlcea Camera de Comerț și Industrie București
CHIŢU Mihaela-Greti MARCU Gheorghe Sorin
Patronatul Întreprinderilor Mici și Mijlocii Constanța Sindicatul Liber OLTCHIM
CIUTA Mircea MICHI Daniela-Anca
Patronatul Întreprinderilor Mici și Mijlocii Slatina Sindicatul Administrației Publice “Forța Legii”
CREŢU Cristiana MOLDOVEANU Gabriela
Sindicatul Învățământului Preuniversitar Argeș (S.I.P.A.) Patronatul Național al Serviciilor Externe, Brașov
”Muntenia” MOLDOVEANU Vasile Ștefan
DIANA Bogdan Mihai Patronatul Național al Serviciilor Externe, Brașov
Asociația Centrul de Consultanță și Management al MURARIU Roxana-Camelia
Proiectelor Europroject Patronatul Întreprinderilor Mici și Mijlocii Slatina
DICULOIU Mihai NĂSTASIE Costinela Delia
Sindicatul Liber OLTCHIM Sindicatul Social Protect Craiova
DOBRIN Gheorghe NEAMȚU Elena Monica
Patronatul Întreprinderilor Mici și Mijlocii Slatina Uniunea Sindicatelor Libere din Învățământ Gorj
DRĂGHICI GABRIELA NEAMŢU Gheorghe
Patronatul Întreprinderilor Mici și Mijlocii Constanța Uniunea Sindicatelor Libere din Învățământ Gorj
EDU Adriana NICA Lenuța
Sindicatul Salariaților din Cultură Vâlcea Federația Patronatelor din Turism și Servicii
Argument și atitudine în dialogul cu puterea
72 Masa rotundă

PĂDURE Decebal Stefănița STAMATE Constantin


Federația Patronală Română din Industria Alimentară - Patronatul Întreprinderilor Mici și Mijlocii Slatina
ROMALIMENTA STAMATE Liviu-Florin
PÎRCĂLABU Elena Marina Patronatul Întreprinderilor Mici și Mijlocii Slatina
Patronatul Medicilor de Familie din București și Județul Ilfov STOIANOVICI Eugeniu
PÎRVU George Patronatul Întreprinderilor Mici și Mijlocii Slatina
Sindicatul din Administrație - Consiliul Judeţean Vâlcea TĂNĂSESCU Claudiu
PÎRVU Sanda Sindicatul Administrației Publice “Forța Legii”
Sindicatul din Administrație - Consiliul Judeţean Vâlcea TOMA Cristina Gabriela
PÎRVULESCU Bianca Uniunea Generală a Industriașilor din România (UGIR)
Sindicatul Sanitas Drăgășani TUDURUŢ Laura
POP Dorin Patronatul Național al Serviciilor Externe, Brașov
Uniunea Generală a Industriașilor din România (UGIR) TURCESCU Radu Sorin
POPESCU Florentina Asociația Femeilor Întreprinzătoare din România - Galați
Sindicatul Administrației Publice “Forța Legii” VASILESCU Bogdan
POSTELNICESCU Corina Georgeta Sindicatul IT Timișoara
Sindicatul Personalului din Învăţământul Preuniversitar, Pitești VLADU ȘUVAINA Tereza Adriana
RĂCEANU Felicia Camera de Comerț și Industrie Dolj
Sindicatul Învățământului Preuniversitar Teleorman ZAGAN Remus
RĂCEANU Șerban Patronatul Întreprinderilor Mici și Mijlocii Constanța
Sindicatul Învățământului Preuniversitar Teleorman ZAHARIA Gabriel-Viorel
ȘERBAN Alexandrina-Daniela Asociația Patronală a Furnizorilor de Formare din România
Asociația pentru Educație, Cultură și Civism a AED Ludens ZAMFIR Florentina - Claudia
SICOE Gabriel Asociația Constructorilor de Automobile din România -
Asociația Constructorilor de Automobile din România - ACAROM
ACAROM ZĂRNESCU Alexandru
ȘOFÎLCĂ Nicolae-Constantin Patronatul Întreprinderilor Mici și Mijlocii Constanța
Uniunea Sindicală Teritorială Cartel Alfa - Filiala Vâlcea

Argument și atitudine în dialogul cu puterea


Masa rotundă 73

2.2
Masa rotundă – oportunitatea unui dialog real. Povești de succes

Unul din instrumentele structurate de dialog cu decidenții publici, aleșii și candidații politici la diversele funcții publice este masa
rotundă. Masa rotundă este un instrument ce oferă conținut și rezultate concrete printr-un dialog structurat, planificat și documentat.
De regulă, scopul meselor rotunde este de a stimula dezbaterea electorală reală și de conținut, în jurul problemelor de interes
major ale comunității, prin susținerea publică argumentată, de către candidații politici, a soluțiilor lor la problemele de interes local
semnalate de către inițiatori.1
În cadrul proiectului Partener Activ și Implicat, în contextul unor demersuri concertate, au fost organizate 57 de mese rotunde.
Inițiate de către 222 de beneficiari ai proiectului Partener Activ și Implicat, lideri și personal executiv ai organizațiilor din grupul
țintă al proiectului, mesele rotunde derulate au fost structurate pe următoarele demersuri: 19 mese rotunde cu parlamentari în
funcție, 37 mese rotunde cu candidați la alegerile locale din 2012, 1 masă rotundă cu candidați la alegeri parlamentare parțiale
din 2011.

Răspândirea geografică a meselor rotunde

Cei 222 de beneficiari ai proiectului, în raport de experiențele proprii, abilitățile dobândite prin programul de formare al proiectului
și rolurile preferate, au format echipe eficiente de advocacy. Campaniile în cadrul cărora echipele de advocacy create au inițiat
mesele rotunde au fost:
› campania de amendare a Legii 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică, în cadrul căreia s-au organizat
19 mese rotunde;
› campania de ridicare a standardului dezbaterilor electorale în alegerile locale 2012, în cadrul căreia s-au derulat 37 de mese
rotunde.
Din totalul acestor tipuri de evenimente, 36 de mese rotunde au fost inițiate de membri ai Coaliției 52, coaliție apărută, în
cadrul proiectului Partener Activ și Implicat, ca o nevoie urgentă de încurajare a dialogului între societatea civilă și autoritățile
publice și de îmbunătățire a cadrului legal existent, fiind formată din cetățeni și asociații legal constituite, care cunosc și au exersat
aplicarea Legii 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică din România. Astfel, campania de amendare a
Legii 52/2003 a fost și campania de lansare a Coaliției 52, 19 mese rotunde fiind inițiate simultan de membri ai Coaliției 52.
Ulterior, în contextul extinderii misiunii Coaliției 52, de la îmbunătățirea cadrului legal al transparenței decizionale la apărarea,

1
Radu Nicosevici (ș.a.), Dialog civic și social prin lobby și advocacy, Academia de Advocacy, Editura Eurobit, 2012, Timișoara, pp 168-170

Argument și atitudine în dialogul cu puterea


74 Masa rotundă

promovarea și stimularea utilizării eficiente și aplicate a prevederilor Legii 52/2003, Coaliția 52 a inițiat și campania de ridicare a
nivelului dezbaterilor electorale la alegerile locale 2012. În cadrul acestei campanii, Coaliția 52 a inițiat un număr de 17 mese
rotunde la alegerile locale 2012.
Mese rotunde cu parlamentari

În februarie 2012, Coaliția 52 a realizat simultan în 19 orașe ale țării – Cluj, Oradea, Satu Mare, Tîrgu Mureș, Timișoara, Deva,
Arad, Reșița, Constanța, Tulcea, Iași, Bacău, Suceava, Ploiești, Alexandria, Craiova, Slatina, Râmnicu Vâlcea, București – mese
rotunde cu tema "Respect și responsabilitate în dialog”. În cadrul acestor mese rotunde au fost prezentate parlamentarilor
amendamentele propuse de modificare a Legii 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică. Scopul meselor
rotunde a fost obținerea susținerilor de principiu ale parlamentarilor în funcție pentru amendarea Legii 52/2003 cu amendamentele
propuse de Coaliția 52. Cadrul mesei rotunde a oferit posibilitatea susținerii și argumentării parlamentarilor asupra temei, în
prezența moderatorilor, a publicului și a jurnaliștilor din panelul media.
În cadrul acestora s-au strâns 66 de susțineri din partea parlamentarilor pentru amendarea Legii 52/2003 cu propunerile
Coaliției 52. 15 dintre parlamentarii susținători au semnat împreună o Propunere Legislativă de amendare a Legii 52/2003,
care astăzi se află în dezbatere în Parlamentul României.

Mese rotunde cu candidați la Alegerile Locale din 2012

În vara anului 2012, beneficiari ai proiectului Partener Activ și Implicat au fost inițiatori a 37 mese rotunde cu candidați la Alegerile
Locale, parte din ele fiind inițiate de Coaliția 52. În cadrul evenimentelor, au participat 237 de candidați, din care 32 au câștigat
funcții administrative, atât la nivel local, cât și județean. Cadrul mesei rotunde a oferit posibilitatea candidaților de a-și face publice
intențiile pentru mandatul 2012 – 2016, în prezența moderatorilor, a publicului și a jurnaliștilor din panelul media, intenții corelate
cu temele puse în discuție de inițiatori. Mesele rotunde au fost desfășurate cu candidați fie la funcții locale, fie județene, iar temele
alese au fost variate, acestea fiind specifice fiecărui județ sau oraș. Între temele abordate amintim: îmbunătățirea infrastructurii în
sănătate, transport, îmbunătățirea învățământului, turism, promovarea patrimoniului și a culturii, etc.
În paginile ce urmează sunt prezentate succint demersurile de tip masă rotundă, grupate pe cele 2 mari campanii: 1) mese
rotunde cu parlamentari și 2) mese rotunde la alegerile locale din 2012. De asemenea, cu atât mai mult cu cât se înscrie intr-un
demers singular, este detaliată ca fiind un exemplu de bună practică și masa rotundă de dezbatere electorală cu candidați la
alegeri parlamentare parțiale în anul 2011. Temele dezbătute în cadrul acestui eveniment au fost teme de interes ale inițiatorilor.
Lista partidelor politice ale căror candidați au fost implicați în mese rotunde inițiate de beneficiari ai proiectului Partener Activ și
Implicat:

USL – Uniunea Social Liberală = PNL + PSD + PC PPDD – Partidul Poporului Dan Diaconescu
PDL – Partidul Democrat Liberal PER – Partidul Ecologist Român
PSD – Partidul Social Democrat PV – Partidul Verde
PNL – Partidul Național Liberal PPPS – Partidul Popular al Protecției Sociale
PC – Partidul Conservator FDGR – Fundația Democrată a Germanilor din România
UDMR – Uniunea Democrată a Maghiarilor din România ACDR – Alianța Civică Democrată a Romilor din România
UDSCR – Uniunea Democrată a Slovacilor și Cehilor din Alianța Uniți pentru Timișoara
România Uniunea pentru Timiș
UNPR – Uniunea Națională pentru Progresul României APC – Alianța Popular Creștină
UBB-R - Uniunea Bulgară din Banat – România APP – Alianța Pentru Progres
UDTTMR – Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani FC – Forța Civică
din România PAS – Partidul Alianța Socialistă
PPLC – Partidul Poporului – Legea Cojocaru Alianța pentru Vrancea
PNȚCD – Partidul Național Țărănesc Creștin și Democrat Alianța pentru Teleorman
PRM – Partidul România Mare PNG – CD – Partidul Noua Generație Creștin Democrat.
PPMT – Partidul Popular Maghiar din Transilvania Partidul ‚Totul pentu Țară’

Descrierea detaliată a demersurilor, precum și documentele aferente sunt accesibile la www.advocacy.ro

Argument și atitudine în dialogul cu puterea


Masa rotundă 75

Dezvoltarea învăţământului, sănătăţii


și economiei din Baia Mare Locaţie: Baia Mare/Maramureș
Data: 11 august 2011
Masă rotundăla: Alegeri Parlamentare
Nivel de decizie: Central
Candidaţi prezenţi: 2

» SCURTĂ DESCRIERE:
Iniţiatori:
Masa rotundă a avut scopul de a stimula dezbaterea electorală reală și de conținut, în
· Mircea Ciocan
jurul problemelor de interes major ale comunității, prin susținerea publică argumentată, de
Uniunea Județeană SANITAS Maramureș
către candidații la Alegerile Parlamentare din 2011, a soluțiilor lor la problemele de interes
local semnalate de către iniţiatori. · Ștefan Petricean
Confederația Sindicală Națională MERIDIAN
Maramureș
» TEMELE MESEI ROTUNDE:
· Liviu Marian Pop
› Cum vedeți rezolvarea spațiilor pentru învățământul preșcolar și primar la nivelul Sindicatul Liber din Învățământ Maramureș
întregului colegiu, ținând cont de implementarea clasei pregătitoare începând cu · Paul Szaniszlo
noul an școlar? Sindicatul Liber ”TISA” Sighetu Marmației
› Plecând de la prevederile Legii salarizării unitare a personalului bugetar, care ar fi
măsurile ce se impun a fi luate pentru menținerea și atragerea de personal calificat
în unitățile sanitare și cele de învățământ?
› Având în vedere desființarea spitalelor din Șomcuta Mare și Baia Sprie, care sunt
măsurile ce se impun a fi luate pentru asigurarea asistenței medicale spitalicești a
populației?
› Cum vedeți dezvoltarea agricolă și industrială a județului Maramureș și cum o veți
susține?
› Cum vedeți colaborarea cu sindicatele pe viitor și implicarea în problemele acestora,
având în vedere recentele modificări aduse în Codul muncii și apariția Codului de
Dialog Social?

» DECLARAŢII ALE CANDIDAŢILOR PREZENŢI:


USL:
› crearea unui parc industrial pentru valorificarea resurselor naturale ale zonei;
› încurajarea agriculturii ecologice, certificarea și promovarea produselor tradiționale
și ale celor ecologice;
› continuarea programului Produse în Maramureș pentru sprijinirea țăranilor agricoli;
› finanțarea serviciului medical pe criteriu de performanță; asigurarea asistenței
medicale și a asistenței stomatologice în mediul rural;
› înființarea unui Spital de Urgență nou, a unui Spital de Boli Cronice și a unui Spital
Județean de Recuperare;
› transformarea spitalelor care nu sunt dotate la standarde UE, în centre de
permanență;
› transformarea spitalelor de la Șomcuta și Baia Sprie în centre multifuncționale de
specialitate;
› acordarea de resurse financiare în educație, acolo unde rezultatele dovedesc
competență;
› întărirea relației între mediul politic și sindicate și sprijinirea acestora în accesarea
de fonduri europene;
› acordarea de spații în școli pentru desfășurarea orelor din clasele pregătitoare;
› construirea de grădinițe;
› sprijinirea învățământului privat în preluarea unei părți din sarcina educării;
› integrarea părinților în educarea copiilor.
(Florin Tătaru (Deputat)- câștigător)

PDL:
› crearea de depozite frigorifice unde țăranii sa-și poată depozita produsele;
› susține legea salarizării unice;
› dezvoltarea infrastructurii în grădinițe sau în creșe.
(Mariana Pop (Deputat))

Argument și atitudine în dialogul cu puterea


76 Masa rotundă

Respect și responsabilitate în dialog


Locaţie: Cluj/Cluj Napoca
Data: 17 februarie 2012
Masă rotundă cu parlamentari
Nivel de decizie: Central
Parlamentari susţinători: 9

» SCURTĂ DESCRIERE:
Iniţiatori:
Masa rotundă cu tema “Respect și responsabilitate în dialog” a fost organizată pentru
Coaliţia 52
prezentarea parlamentarilor a amendamentelor propuse pentru schimbarea Legii 52/2003,
· Lucia Cojocaru privind transparența decizională în administrația publică și obţinerea susţinerii acestora
Sindicatul Liber al Învățământului cu privire la aceste modificări. Această masă rotundă face parte dintr-o serie de mese
Preuniversitar Cluj
rotunde, cu aceeași temă, organizate simultan în 20 de orașe ale ţării.
· Iulia Dudaș
Asociația Studenți pentru Societate » AMENDAMENTELE PROPUSE:
· Iosif Pop
Consiliul Civic Local › Alinierea la principiile și standardele europene în domeniul transparenţei decizionale,
prin extinderea termenului de consultare publică.
· Aurel Roman
Uniunea Generală a Industriașilor din › Instituirea unei proceduri minimale unitare de consultări publice, la nivelul tuturor
România (UGIR) - Filiala Cluj autorităţilor publice.
› Răspunderea personală, cu patrimoniul propriu, a decidenţilor publici responsabili
· Florin Șomodi
Asociația Leo Club Bastion Cluj pentru nerespectarea Legii 52/2003.
› Introducerea nulităţii de drept a actelor normative publicate în Monitorul Oficial al
· Manuela Țuglui
Asociația Pro Democrația Club Cluj
României cu nerespectarea dispoziţiilor Legii 52/2003.

» PARLAMENTARI SUSŢINĂTORI ȘI PREZENŢI LA EVENIMENT:


PSD:
› Cordoș Alexandru (Senator)

PNL:
› Nicoară Marius Petre (Senator)

Grupul Parlamentar Progresist:


› Saporan Vasile (Deputat)

PDL:
› Gurzău Adrian (Deputat)
› Călian Petru (Deputat)
› Buda Daniel (Deputat)

PC:
› Rădulescu Șerban (Deputat)

UDMR:
› Mate Andras Levente (Deputat)

Independent:
› Giurgiu Mircia (Deputat)

Argument și atitudine în dialogul cu puterea


Masa rotundă 77

Respect și responsabilitate în dialog


Locaţie: Oradea/Bihor
Data: 17 februarie 2012
Masă rotundă cu parlamentari
Nivel de decizie: Central
Parlamentari susţinători: 4

» SCURTĂ DESCRIERE:
Iniţiatori:
Masa rotundă cu tema “Respect și responsabilitate în dialog” a fost organizată pentru
Coaliţia 52
prezentarea parlamentarilor a amendamentelor propuse pentru schimbarea Legii 52/2003,
privind transparența decizională în administrația publică și obţinerea susţinerii acestora · Leontina Daragiu
cu privire la aceste modificări. Această masă rotundă face parte dintr-o serie de mese Fundaţia Ruhama
rotunde, cu aceeași temă, organizate simultan în 20 de orașe ale ţării.

» AMENDAMENTELE PROPUSE:
› Alinierea la principiile și standardele europene în domeniul transparenţei decizionale,
prin extinderea termenului de consultare publică.
› Instituirea unei proceduri minimale unitare de consultări publice, la nivelul tuturor
autorităţilor publice.
› Răspunderea personală, cu patrimoniul propriu, a decidenţilor publici responsabili
pentru nerespectarea Legii 52/2003.
› Introducerea nulităţii de drept a actelor normative publicate în Monitorul Oficial al
României cu nerespectarea dispoziţiilor Legii 52/2003.

» PARLAMENTARI SUSŢINĂTORI ȘI PREZENŢI LA EVENIMENT:


PSD:
› Mang Ioan (Senator)
- Recunoaște că actul normativ nu conține sancțiuni directe și imediate și este de
acord cu răspunderea patrimonială a funcționarului public culpabil de nerespectarea
Legii 52/2003. Consideră că procentul de 80% nu reflectă întocmai realitatea,
ministerele încalcă flagrant și într-un procent mai mare legea transparenței decizionale,
concluzie la care a ajuns în urma unui exercițiu al actualului șef de cabinet. Nu în
ultimul rând, apreciază că societatea civilă ar trebui să se facă auzită mai mult în mass
media, mediu propice unde în prezent se promovează mai degrabă politicienii. Acest
lucru poate fi o explicație pentru lipsa de încredere a societății civile care tinde să nu
participe la dezbaterile publice organizate de instituții.
› Avram Alin pentru Roman Sorin Ioan (Deputat)
- Este de părere că cetățenii din mediul rural nu au o conștiință a democrației
participative, mulțumindu-se cu ceea ce le oferă decidentul. A punctat lipsa de activitate
a organizațiilor nonguvernamentale în mediul rural, aportul acestora fiind important și
necesar pe ceea ce înseamnă inocularea unei participări active a cetățenilor.

PDL:
› Varga Lucia Ana (Deputat)
- Este de părere că modelul european nu se pretează deocamdată societății românești.
Amendamentul referitor la creșterea termenului de 10 zile calendaristice propune să
se realizeze etapizat: în prezent să se implementeze un termen de 30 de zile urmând
ca, în măsura în care modelul se dovedește a fi util și funcțional, termenul să fie
crescut la 90 de zile. Doamna deputat s-a arătat nemulțumită de indiferența societății
civile care nu-și face auzită vocea suficient, în contextul în care de cele mai multe ori
și-ar fi dorit să fie ajutată de opiniile acesteia. Propune întâlniri lunare cu reprezentanții
societății civile pentru a discuta despre eventuale propuneri legislative. Susține
procesul de descentralizare deoarece în acest fel mecanismul Legii 52/2003 poate
fi implementat cu mai mare succes. Organizațiile nonguvernamentale sunt încurajate
să contribuie activ la inocularea spiritului civic al cetățenilor și la conștientizarea de
către aceștia a atribuțiilor și prerogativelor de care dispun parlamentarii, mulți cetățeni
aflându-se în eroare în momentul în care formulează o solicitare.

Argument și atitudine în dialogul cu puterea


78 Masa rotundă

UDSCR:
› Merka Adrian Miroslav (Deputat)
- Consideră că documentul tehnic al Coaliției 52 este slab fundamentat juridic, că sintagma domenii de interes public
este insuficient definită. De asemenea, recomandă crearea unui echilibru între solicitările cetățenilor adresate decidenților
și contribuția activă a societății civile, argumentând că nu este firesc ca cetățeanul să se limiteze la a emite pretenții,
ci ulterior trebuie să și participe la dezbateri publice. Referitor la termenul de 90 de zile, domnul deputat s-a aliniat părerii
majorității: termene diferențiate în funcție de specificul instituției. Vede în legea lobby-ului o pârghie legislativă menită să
îmbunătățească dialogul social.

Argument și atitudine în dialogul cu puterea


Masa rotundă 79

Respect și responsabilitate în dialog


Locaţie: Satu Mare/Satu Mare
Data: 17 februarie 2012
Masă rotundă cu parlamentari
Nivel de decizie: Central

» SCURTĂ DESCRIERE:
Iniţiatori:
Masa rotundă cu tema “Respect și responsabilitate în dialog” a fost organizată pentru
Coaliţia 52
prezentarea parlamentarilor a amendamentelor propuse pentru schimbarea Legii 52/2003,
privind transparența decizională în administrația publică și obţinerea susţinerii acestora · Angela Bercean
cu privire la aceste modificări. Această masă rotundă face parte dintr-o serie de mese Camera de Comerț și Industrie Satu Mare
rotunde, cu aceeași temă, organizate simultan în 20 de orașe ale ţării. · Daniela-Nicoleta Culic
Camera de Comerț și Industrie Satu Mare
» AMENDAMENTELE PROPUSE:
› Alinierea la principiile și standardele europene în domeniul transparenţei decizionale,
prin extinderea termenului de consultare publică.
› Instituirea unei proceduri minimale unitare de consultări publice, la nivelul tuturor
autorităţilor publice.
› Răspunderea personală, cu patrimoniul propriu, a decidenţilor publici responsabili
pentru nerespectarea Legii 52/2003.
› Introducerea nulităţii de drept a actelor normative publicate în Monitorul Oficial al
României cu nerespectarea dispoziţiilor Legii 52/2003.

» NICIUN PARLAMENTAR NU S-A PRONUNŢAT ÎN PRIVINŢA SUSŢINERII


DEMERSULUI.
Declaraţie telefonică:
PDL:
› Gunthner Tiberiu (Deputat)
- Termenul de 90 de zile este unul care poate duce la situaţii aberante, sau la cazuri în
care reglementarea supusă dezbaterii nu mai are sens; exemplu: legea bugetului,
legi cu impact asupra administraţiilor locale, în care se necesită consultare prealabilă
a Federaţiei Municipiilor- termenele cumulate de câte 3 luni ar presupune în total un
an;
- Nu consideră nici echitabilă, nici realistă sancționarea pecuniară a celor responsabili,
mai ales fără o definire clară a modalității în care aceasta ar fi aplicată.

Argument și atitudine în dialogul cu puterea


80 Masa rotundă

Respect și responsabilitate în dialog


Locaţie: Tîrgu-Mureș/Mureș
Data: 17 februarie 2012
Masă rotundă cu parlamentari
Nivel de decizie: Central
Parlamentari prezenţi și susţinători: 1
Parlamentari susţinători: 4

» SCURTĂ DESCRIERE:
Iniţiatori:
Masa rotundă cu tema “Respect și responsabilitate în dialog” a fost organizată pentru
Coaliţia 52
prezentarea parlamentarilor a amendamentelor propuse pentru schimbarea Legii 52/2003,
· Ovidiu Abutnăriță privind transparența decizională în administrația publică și obţinerea susţinerii acestora
Patronatul IMM Județean Mureș cu privire la aceste modificări. Această masă rotundă face parte dintr-o serie de mese
· Radu Bălănean rotunde, cu aceeași temă, organizate simultan în 20 de orașe ale ţării.
Consiliul Local IMM Județean Mureș
· Mircea Bădilă » AMENDAMENTELE PROPUSE:
Institutul Național pentru Dezvoltarea
Integrată a Ariilor Protejate din România › Alinierea la principiile și standardele europene în domeniul transparenţei decizionale,
prin extinderea termenului de consultare publică.
· Bogdan Bărbulescu
Patronatul IMM, Mureș › Instituirea unei proceduri minimale unitare de consultări publice, la nivelul tuturor
autorităţilor publice.
· Gheorghe Bueșteanu
› Răspunderea personală, cu patrimoniul propriu, a decidenţilor publici responsabili
Consiliul Local IMM Județean Mureș
pentru nerespectarea Legii 52/2003.
· Corina Câmpean
› Introducerea nulităţii de drept a actelor normative publicate în Monitorul Oficial al
Centrul de Training Euro NLP, Mureș
României cu nerespectarea dispoziţiilor Legii 52/2003.
· Florinela Giurgea
Uniunea Județeană a Sindicatelor Libere
Mureș
» PARLAMENTARI SUSŢINĂTORI ȘI PREZENŢI LA EVENIMENT:
· Mihai Horga PDL:
Institutul Est European de Sănătate a › Oprișcan Doru (Deputat)
Reproducerii Mureș
· Bogdan Nicoară » PARLAMENTARI SUSŢINĂTORI CARE NU AU FOST PREZENŢI LA EVENIMENT:
Fundaţia CPA IMM Mureș
› Socaciu Victor (Deputat PSD)
· Vladimir Polearuș › Basa Petru (Senator PDL):
Patronatul IMM Târgu Mureș
„ Chiar dacă din motive obiective nu pot fi prezent la masa rotundă de astăzi, împărtășesc
· Istvān Soós punctul de vedere al Coaliţiei 52, considerând că orice dialog pentru a fi susţinut are nevoie
Rotaract de respectul părţilor implicate, deschidere, transparenţă și bineînţeles responsabilitate
· Ligia Voro asupra celor exprimate.
Sindicatul Media Sind Mureș Susţin necesitatea permanentizării și dezvoltării dialogului între cetăţeni și autorităţile
locale, la toate nivelurile pentru că astfel dăm posibilitatea cetăţenilor de a participa activ
în procesul de luare a deciziilor administrative. Cred că în ultimii ani s-au făcut progrese
atât în ceea ce privește descentralizarea cât și în ceea ce privește transparenţa
procesului administrativ, premizele acestor progrese aparţinând de multe ori societăţii
civile, un lucru lăudabil și îmbucurător. Personal sunt un susţinător al dezvoltării societăţii
civile, încurajând apariţia a cât mai multe organisme nonguvernamentale, a căror
principal scop este de a reprezenta interesele cetăţenilor, constituindu-se în poli de
exprimare a acestora.
Vă felicit pentru demersurile pe care le faceţi și de data aceasta și vă transmit că susţin
orice amendament, orice propunere ce vine să îmbunătăţească dialogul cu societatea
civilă, cu cetăţenii, să genereze un model administrativ bazat exclusiv pe nevoile reale
ale comunităţii.”
› Borbely Laszlo (Senator UDMR)

Argument și atitudine în dialogul cu puterea


Masa rotundă 81

Respect și responsabilitate în dialog


Locaţie: Timișoara/Timiș
Data: 17 februarie 2012
Masă rotundă cu parlamentari
Nivel de decizie: Central
Parlamentari susţinători: 8

» SCURTĂ DESCRIERE:
Iniţiatori:
Masa rotundă cu tema “Respect și responsabilitate în dialog” a fost organizată pentru
Coaliţia 52
prezentarea parlamentarilor a amendamentelor propuse pentru schimbarea Legii 52/2003,
privind transparența decizională în administrația publică și obţinerea susţinerii acestora · Mariana Cernicova Bucă
cu privire la aceste modificări. Această masă rotundă face parte dintr-o serie de mese Centrul de Resurse pentru Inițiative Etice și
Solidare Timișoara
rotunde, cu aceeași temă, organizate simultan în 20 de orașe ale ţării.
· Ovidiu Costea
» AMENDAMENTELE PROPUSE: Uniunea Generală a Industriașilor din
România UGIR 1903 Timiș
› Alinierea la principiile și standardele europene în domeniul transparenţei decizionale, · Sanda Valeria Craia
prin extinderea termenului de consultare publică. Clubul de afaceri româno-olandez MATRIX
› Instituirea unei proceduri minimale unitare de consultări publice, la nivelul tuturor · Adrian Dragomirescu
autorităţilor publice. Asociația Română a Specialiștilor în Securitate
› Răspunderea personală, cu patrimoniul propriu, a decidenţilor publici responsabili
· Florin Geamănu
pentru nerespectarea Legii 52/2003. Camera de Comerţ, Industrie și Agricultură
› Introducerea nulităţii de drept a actelor normative publicate în Monitorul Oficial al Timișoara
României cu nerespectarea dispoziţiilor Legii 52/2003. · Marinela Lucuț
Sindicatul Liber al Salariaţilor din Primăria
» PARLAMENTARI SUSŢINĂTORI ȘI PREZENŢI LA EVENIMENT: Municipiului Timișoara și din Serviciile
Publice aflate în Subordinea Consiliului ­
PSD:
Local al Municipiului Timișoara
› Stragea Sorin Constantin (Deputat)
„...e absolut necesar să ne aliniem la legislația europeană și este nevoie de un act · Aurelia Marcoane
Fundația Bega Timișoara
sancționator, inclusiv până la răspunderea materială a acestor persoane care încalcă”.
› Covaci Dorel (Deputat) · Rodica Militaru
„..susțin orice inițiativă, în sprijinul întăririi dialogului social între autoritățile administrației Asociaţia Proprietarilor din Zone
Rezidenţiale Timișoara
publice și societatea civilă și încurajării consultării și implicării cetățenilor, în calitate de
contribuabili, în procesul de luare a deciziei publice. · Gabriela Ștefan
În particular, pentru o mai bună eficientizare, dinamizare și fluidizare a procesului Clubul Lions Diamond
legislativ, propun modificarea termenului de dezbatere publică a proiectelor de legi la 60
de zile.”

PNL:
› Robu Nicolae (Senator)
„Atitudinea civică la nivelul societății românești e slabă. Crearea unui cadru în care să fie
invățați oamenii să se implice. 80% e scandalos la nivel național să nu fie respectată
legea. Nu cred că putem opera cu termene atât de lungi pentru că nu va mai exista
eficiență, sau termene unice. Ar trebui o diferențiere în funcție de impact. Realizarea
unui portal web național legislativ este necesar!!!”
› Horia Cristian (Deputat)

PDL:
› Lup Beniamin pentru Dugulescu C. Marius (Deputat)

UNPR:
› Țaga Claudiu (Deputat)
„Susțin fără rezervă, susțin sancționarea administrativă, nu patrimonială. Termenele să
fie mai selective, alese pentru a nu îngreuna birocrația”.
› Barna Maria Eugenia (Deputat)
„E nevoie de o strânsă legatură între politic și societatea civilă. Ofer tot sprijinul și voi
prelua în Parlament alături de colegii mei, această inițiativă”.

UBB-R
› Mitroi Monica pentru Mircovici Niculae (Deputat)

Argument și atitudine în dialogul cu puterea


82 Masa rotundă

Respect și responsabilitate în dialog


Locație: Arad/Arad
Data: 24 februarie 2012
Masă rotundă cu parlamentari
Nivel de decizie: Central
Parlamentari prezenți și susținători: 6
Parlamentari susținători: 9

» SCURTĂ DESCRIERE:
Inițiatori:
Masa rotundă cu tema “Respect și responsabilitate în dialog” a fost organizată pentru
Coaliția 52
prezentarea parlamentarilor a amendamentelor propuse pentru schimbarea Legii 52/2003,
· Dănuţ Ieneșescu privind transparența decizională în administrația publică și obţinerea susţinerii acestora
Sindicatul Democratic Învățământ Arad cu privire la aceste modificări. Această masă rotundă face parte dintr-o serie de mese
· Mihai Bica rotunde, cu aceeași temă, organizate simultan în 20 de orașe ale ţării.
Asociația “Pro Crisius”
· George Mihai Preoțescu » AMENDAMENTELE PROPUSE:
Asociația “Pro Crisius”
› Alinierea la principiile și standardele europene în domeniul transparenţei decizionale,
prin extinderea termenului de consultare publică.
› Instituirea unei proceduri minimale unitare de consultări publice, la nivelul tuturor
autorităţilor publice.
› Răspunderea personală, cu patrimoniul propriu, a decidenţilor publici responsabili
pentru nerespectarea Legii 52/2003.
› Introducerea nulităţii de drept a actelor normative publicate în Monitorul Oficial al
României cu nerespectarea dispoziţiilor Legii 52/2003.

» PARLAMENTARI SUSŢINĂTORI ȘI PREZENŢI LA EVENIMENT:


PSD:
› Luca Ciprian (Deputat)

PDL:
› Igaș Traian (Deputat)
› Tipei Riviș Lucian (Deputat)
› Gondor Marius Sorin (Deputat)
› Nițu Adrian Henorel (Deputat)
› Cionca Arghir Iustin (Deputat)

» PARLAMENTARI SUSŢINĂTORI CARE NU AU FOST PREZENŢI LA EVENIMENT:


› Marian Ovidiu (Senator PDL)
› Boghicevici Claudia (Deputat PDL)
› Farago Petru (Deputat UDMR)

Argument și atitudine în dialogul cu puterea


Masa rotundă 83

Respect și responsabilitate în dialog


Locaţie: Deva/Hunedoara
Data: 17 februarie 2012
Masă rotundă cu parlamentari
Nivel de decizie: Central
Parlamentari prezenţi: 3
Parlamentari susţinători: 3

» SCURTĂ DESCRIERE:
Iniţiatori:
Masa rotundă cu tema “Respect și responsabilitate în dialog” a fost organizată pentru
Coaliţia 52
prezentarea parlamentarilor a amendamentelor propuse pentru schimbarea Legii 52/2003,
privind transparența decizională în administrația publică și obţinerea susţinerii acestora · Paul Rusu
cu privire la aceste modificări. Această masă rotundă face parte dintr-o serie de mese Sindicatul Învățământului Preuniversitar
rotunde, cu aceeași temă, organizate simultan în 20 de orașe ale ţării. · Victor Bratu
Sindicatul Învățământului Preuniversitar
» AMENDAMENTELE PROPUSE:
› Alinierea la principiile și standardele europene în domeniul transparenţei decizionale,
prin extinderea termenului de consultare publică.
› Instituirea unei proceduri minimale unitare de consultări publice, la nivelul tuturor
autorităţilor publice.
› Răspunderea personală, cu patrimoniul propriu, a decidenţilor publici responsabili
pentru nerespectarea Legii 52/2003.
› Introducerea nulităţii de drept a actelor normative publicate în Monitorul Oficial al
României cu nerespectarea dispoziţiilor Legii 52/2003.

» PARLAMENTARI SUSŢINĂTORI ȘI PREZENŢI LA EVENIMENT:


PDL:
› Nistor Laurențiu (Deputat)
› Firczak Gheorghe (Deputat)
› Blaga Iosif Veniamin (Deputat)

Argument și atitudine în dialogul cu puterea


84 Masa rotundă

Respect și responsabilitate în dialog


Locaţie: Reșiţa/Caraș Severin
Data: 17 februarie 2012
Masă rotundă cu parlamentari
Nivel de decizie: Central
Prlamentari prezenţi și susţinători: 2
Parlamentari susţinători: 2

» SCURTĂ DESCRIERE:
Iniţiatori:
Masa rotundă cu tema “Respect și responsabilitate în dialog” a fost organizată pentru
Coaliţia 52
prezentarea parlamentarilor a amendamentelor propuse pentru schimbarea Legii 52/2003,
· Marian Apostol privind transparența decizională în administrația publică și obţinerea susţinerii acestora
Uniunea Sindicală Teritorială Cartel Alfa cu privire la aceste modificări. Această masă rotundă face parte dintr-o serie de mese
Caraș Severin
rotunde, cu aceeași temă, organizate simultan în 20 de orașe ale ţării.
· Oana Treanță
Fundația Club Turistic Banatia » AMENDAMENTELE PROPUSE:
· Clementina Iucu
Asociația Curcubeul Moldova Nouă › Alinierea la principiile și standardele europene în domeniul transparenţei decizionale,
prin extinderea termenului de consultare publică.
› Instituirea unei proceduri minimale unitare de consultări publice, la nivelul tuturor
autorităţilor publice.
› Răspunderea personală, cu patrimoniul propriu, a decidenţilor publici responsabili
pentru nerespectarea Legii 52/2003.
› Introducerea nulităţii de drept a actelor normative publicate în Monitorul Oficial al
României cu nerespectarea dispoziţiilor Legii 52/2003.

» PARLAMENTARI SUSŢINĂTORI ȘI PREZENŢI LA EVENIMENT:


PDL:
› Rusu Valentin (Deputat)

UNPR:
› Tabugan Ion (Deputat)

Argument și atitudine în dialogul cu puterea


Masa rotundă 85

Respect și responsabilitate în dialog


Locaţie: Constanţa/Constanţa
Data: 17 februarie 2012
Masă rotundă cu parlamentari
Nivel de decizie: Central
Parlamentari susţinători: 3

» SCURTĂ DESCRIERE:
IniţiaTori:
Masa rotundă cu tema “Respect și responsabilitate în dialog” a fost organizată pentru
Coaliţia 52
prezentarea parlamentarilor a amendamentelor propuse pentru schimbarea Legii 52/2003,
privind transparența decizională în administrația publică și obţinerea susţinerii acestora · Emilian Avrămescu
cu privire la aceste modificări. Această masă rotundă face parte dintr-o serie de mese Asociația Liga Consilierilor Juridici din
Constanța
rotunde, cu aceeași temă, organizate simultan în 20 de orașe ale ţării.
· Mihaela Caterinici
» AMENDAMENTELE PROPUSE: Sindicatul Liber al Salariaților din
Învățământul Preuniversitar Constanța
› Alinierea la principiile și standardele europene în domeniul transparenţei decizionale, · Iulian Gropoșilă
prin extinderea termenului de consultare publică. Patronatul Întreprinderilor Mici și Mijlocii
› Instituirea unei proceduri minimale unitare de consultări publice, la nivelul tuturor Constanța
autorităţilor publice. · Irina Eva Lițcanu
› Răspunderea personală, cu patrimoniul propriu, a decidenţilor publici responsabili Patronatul Național al Femeilor de Afaceri
pentru nerespectarea Legii 52/2003. din IMM
› Introducerea nulităţii de drept a actelor normative publicate în Monitorul Oficial al · Nicolae Munteanu
României cu nerespectarea dispoziţiilor Legii 52/2003. Asociația Mare Nostrum Constanța
· Roxana Niculae
» PARLAMENTARI SUSŢINĂTORI ȘI PREZENŢI LA EVENIMENT: Asociația pentru Calitate și Cooperare în
Educație, Constanța
PNL:
› Hașotti Puiu (Senator) · Vasile Oțelea
- „reajustarea termenelor, o calibrare a termenelor în funcţie de ierarhia actelor Blocul Național Sindical Constanța
normative”; · Ion Popescu
- ne-asumarea responsabilităţii este o exprimare vagă, interpretabilă; Sindicatul Liber al Salariaților din
- un Guvern emite peste 3000 acte/an, poate societatea civilă să dezbată și să Învățământul Preuniversitar, Constanţa
monitorizeze toate actele?
- art. 3 lit. k – care sunt domeniile de interes definite?
- art. 6 alin 7 – care sunt categoriile de acte normative la care se face referire?
- nulitatea absolută, nu e firească pentru toate actele;
- răspunderea personală - de acord categoric.

PDL:
› Chirilă Constantin (Deputat)
„...e absolut necesar să ne aliniem la legislaţia europeană și este nevoie de un act
sancţionator, inclusiv până la răspunderea materială a acestor persoane care încalcă”.

UDTTMR:
› Amet Aledin (Deputat)
„Trebuie discutat modul în care este trasă la răspundere autoritatea publică”.

Argument și atitudine în dialogul cu puterea


86 Masa rotundă

Respect și responsabilitate în dialog


Locaţie: Tulcea/Tulcea
Data: 17 februarie 2012
Masă rotundă cu parlamentari
Nivel de decizie: Central
Parlamentari susţinători: 1

» SCURTĂ DESCRIERE:
Iniţiatori:
Masa rotundă cu tema “Respect și responsabilitate în dialog” a fost organizată pentru
Coaliţia 52
prezentarea parlamentarilor a amendamentelor propuse pentru schimbarea Legii 52/2003,
· Vlad Anastasiu privind transparența decizională în administrația publică și obţinerea susţinerii acestora
Asociația pentru Dezvoltare Durabilă a Deltei cu privire la aceste modificări. Această masă rotundă face parte dintr-o serie de mese
Dunării
rotunde, cu aceeași temă, organizate simultan în 20 de orașe ale ţării.
· Doru Poponete
Camera de Comerț, Industrie și Agricultură » AMENDAMENTELE PROPUSE:
Tulcea
· Ecaterina Suciu › Alinierea la principiile și standardele europene în domeniul transparenţei decizionale,
Asociația Sf. Ecaterina Tulcea prin extinderea termenului de consultare publică.
· Tamara Șirotencu › Instituirea unei proceduri minimale unitare de consultări publice, la nivelul tuturor
Asociația Valori Dobrogene autorităţilor publice.
› Răspunderea personală, cu patrimoniul propriu, a decidenţilor publici responsabili
pentru nerespectarea Legii 52/2003.
› Introducerea nulităţii de drept a actelor normative publicate în Monitorul Oficial al
României cu nerespectarea dispoziţiilor Legii 52/2003.

» PARLAMENTARI SUSŢINĂTORI ȘI PREZENŢI LA EVENIMENT:


PDL:
› Bara Ion (Senator)
- Apreciază și susţine iniţiativa și dialogul cu societatea civilă;
- Apreciază amendamentele 4, 2 și 1 (n.a. nulitatea de drept, procedura minimală unitară
de consultare publică, extinderea termenului de consultare publică) ca fiind oportune
dar într-o formă prelucrată prin raportare la toate implicaţiile pe termen scurt, mediu și
lung;
- Apreciază inoportun amendamentul 3 (n.a. răspunderea personală) pentru care
propune identificarea, cu ajutorul specialiștilor, a unei alte forme de sancţionare.

Argument și atitudine în dialogul cu puterea


Masa rotundă 87

Respect și responsabilitate în dialog


Locaţie: Iași/Iași
Data: 17 februarie 2012
Masă rotundă cu parlamentari
Nivel de decizie: Central
Parlamentari susţinători: 4

» SCURTĂ DESCRIERE:
Iniţiatori:
Masa rotundă cu tema “Respect și responsabilitate în dialog” a fost organizată pentru
Coaliţia 52
prezentarea parlamentarilor a amendamentelor propuse pentru schimbarea Legii 52/2003,
privind transparența decizională în administrația publică și obţinerea susţinerii acestora · Maricel Dumitriu
cu privire la aceste modificări. Această masă rotundă face parte dintr-o serie de mese Asociaţia Pensionarilor de Boală Iași
rotunde, cu aceeași temă, organizate simultan în 20 de orașe ale ţării. · Mircea Frunză
Asociația de Promovare a Economiei
» AMENDAMENTELE PROPUSE: Cunoașterii
· Serbastian Ghica
› Alinierea la principiile și standardele europene în domeniul transparenţei decizionale, Fundația Iosif
prin extinderea termenului de consultare publică.
· Mioara Gociu
› Instituirea unei proceduri minimale unitare de consultări publice, la nivelul tuturor Asociaţia Oamenilor de Afaceri Iași 2003
autorităţilor publice.
· Irina Hazincop
› Răspunderea personală, cu patrimoniul propriu, a decidenţilor publici responsabili
Asociaţia Salvaţi Copiii
pentru nerespectarea Legii 52/2003.
· Maria Hudema
› Introducerea nulităţii de drept a actelor normative publicate în Monitorul Oficial al
Asociația Oamenilor de Afaceri Iași 2003
României cu nerespectarea dispoziţiilor Legii 52/2003.
· Gabriel Lazăr
Asociația de Promovare a Economiei
» PARLAMENTARI SUSŢINĂTORI ȘI PREZENŢI LA EVENIMENT: Cunoașterii
PDL: · Dina Loghin
› Movilă Petru (Deputat) Fundația „Șanse Egale pentru Femei”
„Consultarea și transparenţa trebuie să pornească de la structura cea mai mică, · Lucian Petcu
adică consiliul local trebuie să fie o normalitate pentru aleși. Trebuie găsită o soluţie de Uniunea Generală a Industriașilor din
diferenţiere. Sunt situaţii când trebuie luate decizii în regim de urgenţă. Ar fi interesantă România
o Lege a Petiţiilor și a Sesizărilor (există un proiect de lege care, deși e an electoral ar trebui · Mihaela Podariu
adoptată). Modificarea acestei legi trebuie să angreneze și modificarea altor legi. Asociația Super Tineri (ASIRYS)
Sunt proiecte de legi care au trecut prin asumare după ce au fost dezbătute, au respectat · Radu Ţuţu Mitache
parţial principiul consultării, transparenţei. După întâlniri de acest gen, dovedim că Asociația Pensionarilor de Boală Iași
suntem deschiși spre dialog și luam un lucru bun/util.”
› Păduraru Nicușor (Deputat)
„Merită apreciat efortul de a efectua în aceeași zi, la aceeași oră, în toată ţara, dezbateri
pe acest subiect.
Legea 52 nu este singura lege care definește transparenţa. Datele statistice prezenatate
de organizatori sunt îngrijorătoare.”
- Susţine o parte din amendamentele propuse de Coaliţia 52, cu mici corecţii de fond și
promite introducerea lor în Parlament, chiar de săptămâna viitoare;
- Coaliţia 52 nu trebuie să se limiteze doar la imagini ci să facă un parteneriat public-
privat, să colaboreze cu un sector din sectorul public care fac astfel de consultări
pentru modificarea acestor legi. Palierele administraţiei centrale și locale sunt diferite
și au un mod de lucru diferit. 90% din consilierii locali sau judeţeni nu primesc
informaţiile despre proiectele de act normativ în termen;
- Sugerează o trecere în revistă a dialogului social în diferite state din UE pentru a
împărtăși din experienţa lor;
- Nu toate amendamentele vor trece de avizul de constituţionalitate (termenul de 90 de
zile se izbește de alte termene, răspunderea personală sau patrimonială este un
subiect avansat);
- Susţine modificare partială a amendamentelor în spijinirea Coaliţiei 52, pentru a fi
făcute profesional.
› Dobre Cristina (Deputat)
„Legea fără sancţiuni este nulă. Sunt multe legi care nu funcţionează. Dacă după
consultarea publică actul normativ rămâne neschimbat, atunci nu putem spune că a fost
consultare.”

Independent:
› Ciuhodaru Tudor (Deputat)
- Este iniţiatorul unor proiecte legislative pe această temă.

Argument și atitudine în dialogul cu puterea


88 Masa rotundă

Respect și responsabilitate în dialog


Locaţie: Bacău/Bacău
Data: 17 februarie 2012
Masă rotundă cu parlamentari
Nivel de decizie: Central
Parlamentari susţinători: 4

» SCURTĂ DESCRIERE:
Iniţiatori:
Masa rotundă cu tema “Respect și responsabilitate în dialog” a fost organizată pentru
Coaliţia 52
prezentarea parlamentarilor a amendamentelor propuse pentru schimbarea Legii 52/2003,
· Cătălina Amăriuţei privind transparența decizională în administrația publică și obţinerea susţinerii acestora
Camera de Comerț, Industrie și Agricultură, cu privire la aceste modificări. Această masă rotundă face parte dintr-o serie de mese
Bacău
rotunde, cu aceeași temă, organizate simultan în 20 de orașe ale ţării.
· Smărăndiţa Brăescu
Asociația Centru de Training, Consultanţă și » AMENDAMENTELE PROPUSE:
Mediere Onești
· Robert Chiriac › Alinierea la principiile și standardele europene în domeniul transparenţei decizionale,
Grupul Social-Civic, Onești prin extinderea termenului de consultare publică.
· Cătălin Gaman › Instituirea unei proceduri minimale unitare de consultări publice, la nivelul tuturor
Centrul de Servicii Juridice și Financiare autorităţilor publice.
› Răspunderea personală, cu patrimoniul propriu, a decidenţilor publici responsabili
· Mihai Tulbure
Camera de Comerț, Industrie și Agricultură, pentru nerespectarea Legii 52/2003.
Bacău › Introducerea nulităţii de drept a actelor normative publicate în Monitorul Oficial al
României cu nerespectarea dispoziţiilor Legii 52/2003.

» PARLAMENTARI SUSŢINĂTORI ȘI PREZENŢI LA EVENIMENT:


PSD:
› Mitrea Elena (Senator)
› Antochi Gheorghe (Deputat)

PNL:
› Palăr Ionel (Deputat)

PDL:
› Vreme Valerian (Deputat)

Argument și atitudine în dialogul cu puterea


Masa rotundă 89

Respect și responsabilitate în dialog


Locaţie: Suceava/Suceava
Data: 17 februarie 2012
Masă rotundă cu parlamentari
Nivel de decizie: Central
Parlamentari susţinători: 1

» SCURTĂ DESCRIERE:
Iniţiatori:
Masa rotundă cu tema “Respect și responsabilitate în dialog” a fost organizată pentru
Coaliţia 52
prezentarea parlamentarilor a amendamentelor propuse pentru schimbarea Legii 52/2003,
privind transparența decizională în administrația publică și obţinerea susţinerii acestora · Marcela Șlusarciuc
cu privire la aceste modificări. Această masă rotundă face parte dintr-o serie de mese Biroul Regional pentru Cooperare
Transfrontalieră Suceva
rotunde, cu aceeași temă, organizate simultan în 20 de orașe ale ţării.

» AMENDAMENTELE PROPUSE:
› Alinierea la principiile și standardele europene în domeniul transparenţei decizionale,
prin extinderea termenului de consultare publică.
› Instituirea unei proceduri minimale unitare de consultări publice, la nivelul tuturor
autorităţilor publice.
› Răspunderea personală, cu patrimoniul propriu, a decidenţilor publici responsabili
pentru nerespectarea Legii 52/2003.
› Introducerea nulităţii de drept a actelor normative publicate în Monitorul Oficial al
României cu nerespectarea dispoziţiilor Legii 52/2003.

» PARLAMENTARI SUSŢINĂTORI ȘI PREZENŢI LA EVENIMENT:


PSD:
› Nechifor Cătălin Ioan (Deputat)
- Va susţine această iniţiativă exprimându-și dorinţa de a trece prin Parlament această
lege în acest mandat;
- A fost de acord cu amendamentele propuse, subliniind propunerea pentru pierderea
funcţiei pentru cei care nu respectă legea, propunere inițiată de către dl consilier
local, Ovidiu Donțu.

Argument și atitudine în dialogul cu puterea


90 Masa rotundă

Respect și responsabilitate în dialog


Locaţie: Ploiești/Prahova
Data: 17 februarie 2012
Masă rotundă cu parlamentari
Nivel de decizie: Central
Parlamentari susţinători: 3

» SCURTĂ DESCRIERE:
Iniţiatori:
Masa rotundă cu tema “Respect și responsabilitate în dialog” a fost organizată pentru
Coaliţia 52
prezentarea parlamentarilor a amendamentelor propuse pentru schimbarea Legii 52/2003,
· Laura Costache privind transparența decizională în administrația publică și obţinerea susţinerii acestora
Camera de Comerț și Industrie Prahova cu privire la aceste modificări. Această masă rotundă face parte dintr-o serie de mese
· Eugen-Costin Cristescu rotunde, cu aceeași temă, organizate simultan în 20 de orașe ale ţării.
Asociația Alianța Pentru Drepturile Omului
Din România » AMENDAMENTELE PROPUSE:
· Ștefana Duță
Asociația “Noi și Ceilalți” Filiala Prahova › Alinierea la principiile și standardele europene în domeniul transparenţei decizionale,
prin extinderea termenului de consultare publică.
· Iolanda Gheorghiu
Federația ONG Muntenia, Ploiești › Instituirea unei proceduri minimale unitare de consultări publice, la nivelul tuturor
autorităţilor publice.
· Adrian Nania
› Răspunderea personală, cu patrimoniul propriu, a decidenţilor publici responsabili
Federația Sindicatelor din Apărare Unirea,
Prahova pentru nerespectarea Legii 52/2003.
› Introducerea nulităţii de drept a actelor normative publicate în Monitorul Oficial al
· Alexandra Petre
Camera de Comerț și Industrie Prahova
României cu nerespectarea dispoziţiilor Legii 52/2003.
· Raul Petrescu
Asociația pentru Dezvoltare Europeană și
» PARLAMENTARI SUSŢINĂTORI ȘI PREZENŢI LA EVENIMENT:
Reconstrucție, Prahova PSD:
· Laurențiu Voicu › Bădescu Iulian (Senator)
Asociația pentru Promovarea Valorilor „...Eu o să demarez luni, în ședinţa de grup a Partidului Social Democrat, o să vorbesc
Europene și Dezvoltare Durabilă, Teleorman și cu colegii de la PNL. Sunt și vice-lider de grup așa că nu o să fie o problemă pentru a
cere în regim de urgenţă aceste amendamente. Ele sunt perfectibile și sunt o consecinţă
a atitudinii vis-ā-vis de transparenţa la nivelul administraţiei publice locale, judeţene,
naţionale. Ea nu există de fapt. Las la o parte reaua credinţă a celor care conduc aceste
administraţii, mai este vorba de faptul că până acum nu a exsitat o presiune din partea
societaţii civile”.

PDL:
› Gavrilescu Graţiela Leocadia (Deputat)
„Deja am transmis Secretariatului tehnic al Grupului P.N.L. din Camera Deputaților
amendamentele preluate de la dumneavoastră și voi fi onorată să le pot susține în plen.
Apreciez în mod deosebit inițiativa Coaliției 52 și a Academiei de Advocacy, și consider
că forțele politice progresiste din România, împreună cu societatea civilă, vor reuși, în
viitorul apropiat, să le (re)dea instituțiilor publice credibilitatea și autoritatea pe care doar
o activitate transparentă și un dialog social real le-o pot oferi.”

» PARLAMENTARI SUSȚINĂTORI CARE NU AU FOST PREZENȚI LA EVENIMENT:


› Chivu Sorin-Serioja (Senator UNPR)

Argument și atitudine în dialogul cu puterea


Masa rotundă 91

Respect și responsabilitate în dialog


Locaţie: Alexandria/Teleorman
Data: 17 februarie 2012
Masă rotundă cu parlamentari
Nivel de decizie: Central
Parlamentari susţinători: 1

» SCURTĂ DESCRIERE:
Iniţiatori:
Masa rotundă cu tema “Respect și responsabilitate în dialog” a fost organizată pentru
Coaliţia 52
prezentarea parlamentarilor a amendamentelor propuse pentru schimbarea Legii 52/2003,
privind transparența decizională în administrația publică și obţinerea susţinerii acestora · Alice Carmen Mirea
cu privire la aceste modificări. Această masă rotundă face parte dintr-o serie de mese Comisariatul pentru Societatea Civilă ­
Teleorman
rotunde, cu aceeași temă, organizate simultan în 20 de orașe ale ţării.
· Florentina Nemțișor
» AMENDAMENTELE PROPUSE: Blocul Național Sindical Teleorman
· Luminiţa Zaharia
› Alinierea la principiile și standardele europene în domeniul transparenţei decizionale, Blocul Național Sindical Teleorman
prin extinderea termenului de consultare publică.
› Instituirea unei proceduri minimale unitare de consultări publice, la nivelul tuturor
autorităţilor publice.
› Răspunderea personală, cu patrimoniul propriu, a decidenţilor publici responsabili
pentru nerespectarea Legii 52/2003.
› Introducerea nulităţii de drept a actelor normative publicate în Monitorul Oficial al
României cu nerespectarea dispoziţiilor Legii 52/2003.

» PARLAMENTARI SUSŢINĂTORI ȘI PREZENŢI LA EVENIMENT:


PDL:
› Bădulescu Adrian (Deputat)

Argument și atitudine în dialogul cu puterea


92 Masa rotundă

Respect și responsabilitate în dialog


Locaţie: Craiova/Dolj
Data: 17 februarie 2012
Masă rotundă cu parlamentari
Nivel de decizie: Central
Parlamentari susţinători: 3

» SCURTĂ DESCRIERE:
Iniţiatori:
Masa rotundă cu tema “Respect și responsabilitate în dialog” a fost organizată pentru
Coaliţia 52
prezentarea parlamentarilor a amendamentelor propuse pentru schimbarea Legii 52/2003,
· Claudia Nicoleta Cochină privind transparența decizională în administrația publică și obţinerea susţinerii acestora
Asociația Aproape de Tineri Craiova cu privire la aceste modificări. Această masă rotundă face parte dintr-o serie de mese
· Ringo Dămureanu rotunde, cu aceeași temă, organizate simultan în 20 de orașe ale ţării.
Sindicatul Administrației Publice Forța Legii
Craiova » AMENDAMENTELE PROPUSE:
· Daniel Ion
Clubul Asociația Lions Club Craiova › Alinierea la principiile și standardele europene în domeniul transparenţei decizionale,
prin extinderea termenului de consultare publică.
· Constantin Lungulescu
Sindicatul Învățământului Spiru Haret › Instituirea unei proceduri minimale unitare de consultări publice, la nivelul tuturor
Craiova autorităţilor publice.
› Răspunderea personală, cu patrimoniul propriu, a decidenţilor publici responsabili
· Ion Mihai
Coaliția 52 pentru nerespectarea Legii 52/2003.
› Introducerea nulităţii de drept a actelor normative publicate în Monitorul Oficial al
· Ioan Valentin Mihalache
Patronatul Local al IMM, Slatina
României cu nerespectarea dispoziţiilor Legii 52/2003.
· Carla Stoica
Asociația Pro Democrația Club Craiova
» PARLAMENTARI SUSŢINĂTORI ȘI PREZENŢI LA EVENIMENT:
· Lucian Zuleanu PNL:
Centrul de Resurse pentru Organizațiile ­ › Stroe Ionuț Marian (Deputat)
Non-Profit din Oltenia Craiova „...e extrem de important ca autoritatea publică să răspundă cu patrimoniul personal în
cazul încălcării prevederilor legii 52”.

PDL:
› Dascălu Constantin (Deputat)
„...în principiu demersul este foarte bun, dar trebuie ca amendamentele să mai fie trecute
printr-un filtru juridic. Există riscul ca activitatea din administrație să fie blocată sau chiar
întregul demers legislativ.”

» PARLAMENTARI SUSŢINĂTORI CARE NU AU FOST PREZENŢI LA EVENIMENT:


› Oprea Mario (Senator PNL)

Argument și atitudine în dialogul cu puterea


Masa rotundă 93

Respect și responsabilitate în dialog


Locaţie: Râmnicu Vâlcea/Vâlcea
Data: 17 februarie 2012
Masă rotundă cu parlamentari
Nivel de decizie: Central
Parlamentari susţinători: 3

» SCURTĂ DESCRIERE:
Iniţiatori:
Masa rotundă cu tema “Respect și responsabilitate în dialog” a fost organizată pentru
Coaliţia 52
prezentarea parlamentarilor a amendamentelor propuse pentru schimbarea Legii 52/2003,
privind transparența decizională în administrația publică și obţinerea susţinerii acestora · Monica Cosac
cu privire la aceste modificări. Această masă rotundă face parte dintr-o serie de mese Sindicatul Salariaților din Cultură Vâlcea
rotunde, cu aceeași temă, organizate simultan în 20 de orașe ale ţării. · Petre Duinea
Sindicatul Ambulanța Râmnicu Vâlcea
» AMENDAMENTELE PROPUSE: · Daniela Rădulescu
Fundația Casa Cărții Râmnicu Vâlcea
› Alinierea la principiile și standardele europene în domeniul transparenţei decizionale,
prin extinderea termenului de consultare publică.
› Instituirea unei proceduri minimale unitare de consultări publice, la nivelul tuturor
autorităţilor publice.
› Răspunderea personală, cu patrimoniul propriu, a decidenţilor publici responsabili
pentru nerespectarea Legii 52/2003.
› Introducerea nulităţii de drept a actelor normative publicate în Monitorul Oficial al
României cu nerespectarea dispoziţiilor Legii 52/2003.

» PARLAMENTARI SUSŢINĂTORI ȘI PREZENŢI LA EVENIMENT:


PNL:
› Frâncu Emilian (Senator)
“Referitor la iniţiativa societăţii civile privind modificarea Legii 52/2003 privind
transparența decizională în administrația publică, vă supun atenţiei 3 observaţii, pe care
le doresc amendamente la această propunere:
- la art.14 consider că nu este încă momentul să se treacă la o răspundere patrimonială
a conducătorului instituţiei și este suficientă stabilirea unor amenzi pentru încălcarea
prevederilor acestei legi. Ulterior, după 2-3 ani de la aplicarea noii legi, se poate trece
la o a doua fază propusă de dumneavoastră, pentru că s-ar presupune că spiritul
civic, între timp, s-a întărit la nivel instituţional;
- la art.6 alin. 2 și 4, consider că termenele propuse trebuie să fie de 60 de zile în loc
de 90 și de 30 de zile în loc de 60 de zile. De multe ori este necesar găsirea unui
echilibru între urgenţele implementării unei măsuri și timpul necesar dezbaterii ei.
Cu aceste amendamente, am specificat că susţin propunerea dumneavoastră și voi
căuta să o sprijin și în Parlament.”
› Buican Cristian (Deputat)

PDL:
› Vîlcu Samoil (Deputat)

Argument și atitudine în dialogul cu puterea


94 Masa rotundă

Respect și responsabilitate în dialog


Locaţie: Slatina/Olt
Data: 24 februarie 2012
Masă rotundă cu parlamentari
Nivel de decizie: Central
Parlamentari susţinători: 4

» SCURTĂ DESCRIERE:
Iniţiatori:
Masa rotundă cu tema “Respect și responsabilitate în dialog” a fost organizată pentru
Coaliţia 52
prezentarea parlamentarilor a amendamentelor propuse pentru schimbarea Legii 52/2003,
· Valentin Mihalache privind transparența decizională în administrația publică și obţinerea susţinerii acestora
Patronatul Întreprinderilor Mici și Mijlocii cu privire la aceste modificări. Această masă rotundă face parte dintr-o serie de mese
Slatina
rotunde, cu aceeași temă, organizate simultan în 20 de orașe ale ţării.
· Lucia Purcăreanu
Patronatul Întreprinderilor Mici și Mijlocii » AMENDAMENTELE PROPUSE:
Slatina
› Alinierea la principiile și standardele europene în domeniul transparenţei decizionale,
prin extinderea termenului de consultare publică.
› Instituirea unei proceduri minimale unitare de consultări publice, la nivelul tuturor
autorităţilor publice.
› Răspunderea personală, cu patrimoniul propriu, a decidenţilor publici responsabili
pentru nerespectarea Legii 52/2003.
› Introducerea nulităţii de drept a actelor normative publicate în Monitorul Oficial al
României cu nerespectarea dispoziţiilor Legii 52/2003.

» PARLAMENTARI SUSŢINĂTORI ȘI PREZENŢI LA EVENIMENT:


PNL:
› Știrbu Gigel Sorinel (Deputat)
- Este de acord cu amendamentul pentru articolul 6, iar la amendamentul pentru
articolul 1 precizează că sunt deja prevăzute în legislație sancțiunile și își exprimă
rezerva în privința adoptării unor noi sancțiuni;
- Nu consideră că publicarea în ziarele locale a actelor normative ar avea impactul
așteptat, pentru aceasta ar fi nevoie de publicații speciale, dar costurile ar fi ridicate.

PDL:
› Niță Mihai (Senator)
› Bărbulescu Daniel Ionuț (Deputat)
„Tema supusă discuţiei este extrem de generoasă și de importantă, iar în principiu
îmi manifest explicit disponibilitatea de a susţine o eventuală iniţiativă legislativă de
amendare a legii 52/2003. Transparenţa este un principiu extrem de important și benefic
societăţii românești. Sunt perfect de acord cu lovirea de nulitate absolută a actelor
normative adoptate fără respectarea principiilor stipulate în legea 52/2003. Am reţineri
legate de introducerea principiului răspunderii patrimoniale a decidenților, deoarece
cred că e de discutat dacă fapta a fost savârșită cu intenţie sau cu rea-credinţă. Agreez,
de asemenea, mărirea termenului de consultare publică de la 10 la 30 zile, 90 zile fiind
cred prea mult, poate duce la întârzieri majore. Introducerea procedurii unitare este
esențială dacă vrem ca această lege să funcţioneze cu adevărat.”

» PARLAMENTARI SUSȚINĂTORI CARE NU AU FOST PREZENTI LA EVENIMENT:


› Toma Ion (Senator UNPR)

Argument și atitudine în dialogul cu puterea


Masa rotundă 95

Respect și responsabilitate în dialog


Locaţie: București
Data: 17 februarie 2012
Masă rotundă cu parlamentari
Nivel de decizie: Central
Parlamentari susţinători: 3

» SCURTĂ DESCRIERE:
Iniţiatori:
Masa rotundă cu tema “Respect și responsabilitate în dialog” a fost organizată pentru
Coaliţia 52
prezentarea parlamentarilor a amendamentelor propuse pentru schimbarea Legii 52/2003,
privind transparența decizională în administrația publică și obţinerea susţinerii acestora · Mihaela Căciuleanu
cu privire la aceste modificări. Această masă rotundă face parte dintr-o serie de mese Federația Româna a Jurnaliștilor Mediasind
rotunde, cu aceeași temă, organizate simultan în 20 de orașe ale ţării. · Simona Cristina Constantinescu
Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile
» AMENDAMENTELE PROPUSE: · Maria Dumitru
Federația Româna a Jurnaliștilor Mediasind
› Alinierea la principiile și standardele europene în domeniul transparenţei decizionale,
· Ioana Mănăilă
prin extinderea termenului de consultare publică.
Asociația Națională a Specialiștilor în
› Instituirea unei proceduri minimale unitare de consultări publice, la nivelul tuturor Resurse Umane (AUR)
autorităţilor publice.
· Irina Vatrautas
› Răspunderea personală, cu patrimoniul propriu, a decidenţilor publici responsabili
Asociația Națională a Specialiștilor în
pentru nerespectarea Legii 52/2003. Resurse Umane (AUR)
› Introducerea nulităţii de drept a actelor normative publicate în Monitorul Oficial al
· Mercedes-Ramona Veleanu
României cu nerespectarea dispoziţiilor Legii 52/2003. Federaţia Generală a Sindicatelor Familia

» PARLAMENTARI SUSŢINĂTORI ȘI PREZENŢI LA EVENIMENT:


PDL:
› Feldman Radu Alexandru (Senator)
› Popa Mihaela (Senator)
› Budurescu Daniel Stamate (Deputat)

Argument și atitudine în dialogul cu puterea


96 Masa rotundă

Putem relansa ecomomia fără susţinerea IMM-urilor


Locaţie: Cluj Napoca/Cluj
Data: 15 mai 2012
și fără crearea de noi locuri de muncă?
Masă rotundă la: Alegerile locale 2012
Nivel de decizie: Local și judeţean
Candidaţi prezenţi: 4

» SCURTĂ DESCRIERE:
Iniţiatori:
Masa rotundă a avut scopul de a stimula dezbaterea electorală reală și de conținut, în
Coaliţia 52
jurul problemelor de interes major ale comunității, prin susținerea publică argumentată, de
· Mircea Lazea către candidații la Alegerile Locale din 2012, a soluțiilor lor la problemele de interes local
Asociația de Proprietari Grigore Alexandrescu semnalate de către iniţiatori, membri ai Coaliţiei 52.
· Iosif Pop
Consiliul Civic Local » TEMA MESEI ROTUNDE:
· Florin Șomodi
Asociația Lions Club Transilvania › Putem relansa ecomomia fără susţinerea IMM-urilor și fără crearea de noi locuri de
muncă?
· Ioana Sfârlea
Federația Junior Chamber International
România » DECLARAŢII ALE CANDIDAŢILOR PREZENŢI:
UDMR:
› stimularea reţelei de dezvoltare și de schimb a mărfurilor din agricultura judeţului, sub
egida Agro Transilvania;
› stimularea și accederea la piaţă a produselor bio, a energiilor regenerabile, a plantelor
medicinale;
› stimularea asocierii în vederea valorificării produselor, ajutorul direct pentru promovarea
producătorilor agricoli și meșteșugarilor, prin intermediul <Produs de Cluj>.
Vakar Istvan (CJ)

PPLC:
› „IMM-urile trebuie să fie lăsate în pace”.
Fodor Dalia (P) si Mândruț Viorel (CJ)

PNŢCD:
› evaluarea stării la zi a Primăriei Cluj-Napoca;
› punerea în mișcare a mecanismului pe care Primăria îl poate stimula și prin care poate
sprijini investiţiile care să aducă bani și locuri de muncă.
Culda Emil (P)

Candidați la funcția de: P - Primar, PCJ - Președinte Consiliu Județean, CL - Consilier local, CJ - Consilier județean

Argument și atitudine în dialogul cu puterea


Masa rotundă 97

Costul utilităţilor la Cluj-Napoca


Locaţie: Cluj Napoca/Cluj
Data: 17 mai 2012
Masă rotundă la: Alegerile locale 2012
Nivel de decizie: Local și judeţean
Candidaţi prezenţi: 4

» SCURTĂ DESCRIERE:
Iniţiatori:
Masa rotundă a avut scopul de a stimula dezbaterea electorală reală și de conținut, în
Coaliţia 52
jurul problemelor de interes major ale comunității, prin susținerea publică argumentată, de
către candidații la Alegerile Locale din 2012, a soluțiilor lor la problemele de interes local · Doru Buia
semnalate de către iniţiatori, membri ai Coaliţiei 52. Uniunea Generală a Industriașilor din
România Cluj

» TEMA MESEI ROTUNDE: · Mircea Lazea


Asociația de Proprietari Grigore Alexandrescu
› Costul utilităţilor la Cluj-Napoca. · Iosif Pop
Consiliul Civic Local
» DECLARAŢII ALE CANDIDAŢILOR PREZENŢI:
PRM:
› liberalizarea pieţei utilităţilor prin demonopolizarea acestora;
› menţinerea costurilor la nivelul existent, pentru că o diminuare nu este posibilă;
› reorganizarea și restructurarea regiilor;
› organizarea unui colectiv de specialiști și realizarea unui program care va duce la
reorganizarea sistemului de branșare;
› elaborarea de politici, programe și proiecte, care să ducă la utilizarea energiilor
alternative;
› echilibrarea relaţiei furnizor-consumator, care trebuie să fie bazată pe respect.
Avram Ioan (P)
› dezvoltarea de pieţe care să soluţioneze disfuncţionalităţile existente, legate de utilităţi;
› colaborarea cu operatori responsabili de finanţarea și coordonarea furnizării utilităţilor
publice;
› protejarea categoriile defavorizate într-o altă manieră decât cea utilizată în prezent;
› diminuarea taxelor, deși soluţia pe termen lung este cea de creare a locurilor de
muncă.
Mureșan Mihai (CJ)

PPMT:
› găsirea de soluţii pentru o bună colaborare între etniile maghiară și română.
Csep Alexandru (PCJ)

PNȚCD:
› depolitizarea și profesionalizarea personalului regiilor publice;
› realizarea demersurile necesare pentru utilizarea energiilor verzi;
› izolarea termică a clădirilor în care locuiesc persoane/familii asistate social;
› investirea în panouri fotovoltaice, care împreună cu panourile solare reprezintă soluţii
pentru ieftinirea utilităţilor publice;
› „încălzirea cu microcentrale, de cvartal este soluţia cea mai ieftină și mai eficientă”;
› reunirea furnizorilor publici sub egida unei organizaţii, iar coordonarea acesteia să fie
externalizată și licitată la nivel internaţional, pentru a nu încuraja corupţia; la licitaţie ar
putea participa și universităţi tehnice;
› realizarea de centrale pe cursul râurilor.
Horea Dan (CL)

Candidați la funcția de: P - Primar, PCJ - Președinte Consiliu Județean, CL - Consilier local, CJ - Consilier județean

Argument și atitudine în dialogul cu puterea


98 Masa rotundă

Păstrăm medicii acasă sau îi oferim


Locaţie: Cluj Napoca/Cluj
Data: 22 mai 2012
pe tavă străinilor?
Masă rotundă la: Alegerile locale 2012
Nivel de decizie: Local și judeţean
Candidaţi prezenţi: 6

» SCURTĂ DESCRIERE:
Iniţiatori:
Masa rotundă a avut scopul de a stimula dezbaterea electorală reală și de conținut, în
Coaliţia 52
jurul problemelor de interes major ale comunității, prin susținerea publică argumentată, de
· Graţiela Angheluș către candidații la Alegerile Locale din 2012, a soluțiilor lor la problemele de interes local
Centrul Rațiu pentru Democrație semnalate de către initiatori, membri ai Coaliţiei 52.
· Iulia Dudaș
Asociația Studenți pentru Societate Cluj » TEMELE MESEI ROTUNDE:
· Mircea Lazea
Asociația de Proprietari Grigore ­ › Viziunea privind relaţia cetăţean – autoritate locală în elaborarea strategiilor și deciziilor
Alexandrescu la nivelul Primăriei.
› Trei proiecte pe care vă angajați să le duceți la îndeplinire pe parcursul mandatului.
· Iosif Pop
Consiliul Civic Local
» DECLARAŢII ALE CANDIDAŢILOR PREZENŢI:
· Florin Șomodi
Asociația Lions Club Transilvania USL:
› construirea unor locuințe pentru medicii rezidenți și pentru doctoranzii din medicină;
› utilizarea banilor dinspre Consiliul Local către spitale doar pentru reparații clădiri, nu și
pentru dotări.
Chira Manuel (CL)
› criterii clare de retribuire a medicilor și de susținere și suplimentare a resurselor pentru
asistență;
› un parteneriat public-privat funcțional pentru atragerea de investitori;
› implementarea asigurărilor private de sănătate ce va preveni risipa resurselor statului;
› investiții în infrastructura medicală cu ajutorul CSR (Corporate Social Responsability);
› campanii de prevenție în domeniul sănătății;
› atragerea de fonduri europene pentru renovarea unităților medicale;
› construcția Spitalului Regional de Urgență;
› investiții din partea Consiliului Local și Județean în cabinete medicale sau alte unități
medicale din municipiu și județ;
› emiterea de obligațiuni de către autoritățile locale pentru a putea participa ca acționari
la diverse proiecte de anvergură în sănătate.
Cristea Aurelia (CJ) – câștigător

PDL:
› instituirea unui Consiliu Consultativ pentru actorii din sectorul medical cu scopul de a
evalua starea de sănătate din județe și pentru a identifica nevoile de investiții din sector;
› construcția primului Spital Regional de Urgență;
› găsirea unor soluții alternative de finanțare pentru sănătatea publică;
› cumularea bugetelor de la Consiliul Județean - Consiliul Local pentru a asigura procentul
de 4, 5% pentru sectorul sănătății.
„Problema sănătății face subiectul unuia dintre proiectele mele personale. Intervenția
administrației locale este destul de redusă deoarece legea o limitează.”
Turdean Ovidiu (CL) – câștigător

PNȚCD:
› salarii mai mari pentru medici;
› intervenția autorităților locale în achiziționarea locuințelor nefolosite din Cluj pentru a le
închiria medicilor;
› dezvoltarea clinicilor private pentru îmbunătățirea serviciilor din sectorul public datorită
concurenței;
› dezvoltarea turismului medical;
› clinică dotată cu aparatură de specialitate și în alte localități din județul Cluj;
› parteneriatul public-privat care să favorizeze finanțarea sănătății;
› distribuție mai echitabilă a resurselor financiare în sector.
Fătăceanu Gheorghe (PCJ)

Argument și atitudine în dialogul cu puterea


Masa rotundă 99

PPDD:
› creșterea salariilor și accesul medicilor la spitalele de stat doar pe baza competențelor profesionale;
› alocarea de fonduri mai mari pentru sectorul public de sănătate;
› apelarea la fonduri europene pentru dotarea unităților medicale;
› subvenționarea anumitor tipuri de medicamente;
› înființarea unor servicii de gardă la nivelul comunelor.
Matiș Dorel (PCJ)

Independent:
› mai mare transparență în managementul fondului asigurărilor de sănătate publică, care ar putea fi administrat de către
partenerii de dialog social (sindicate, patronate);
› un pachet de servicii de sănătate pentru fiecare cetățean care contribuie la fondul public de asigurări de sănătate;
› legislație care să favorizeze dezvoltarea sistemului de sănătate și nu una abuzivă;
› deblocarea posturilor pentru medici și alocarea fondurile aferente acestor posturi;
› implicare mai mare a municipalității în rezolvarea problemelor din sănătate;
› motivarea cadrelor medicale, a asistentelor prin diverse metode (ex: tichete de masă);
› un procent de 4, 5% de la bugetul local destinat sănătății;
› secție de urgență în cadrul Spitalului Clujana și o clinică pentru pensionari unde aceștia să beneficieze de asistență
gratuită.
Giurgiu Mircia (P)

Candidați la funcția de: P - Primar, PCJ - Președinte Consiliu Județean, CL - Consilier local, CJ - Consilier județean

Argument și atitudine în dialogul cu puterea


100 Masa rotundă

Durata studiilor în învățământul liceal scade


Locaţie: Cluj Napoca/Cluj
Data: 24 mai 2012
de la 4 la 3 ani. Creștem astfel calitatea în educație?
Masă rotundă la: Alegerile locale 2012
Nivel de decizie: Local și judeţean
Candidaţi prezenţi: 3

» SCURTĂ DESCRIERE:
Iniţiatori:
Masa rotundă a avut scopul de a stimula dezbaterea electorală reală și de conținut, în
Coaliţia 52
jurul problemelor de interes major ale comunității, prin susținerea publică argumentată, de
· Graţiela Angheluș către candidații la Alegerile Locale din 2012, a soluțiilor lor la problemele de interes local
Fundația Rațiu pentru Democrație semnalate de către iniţiatori, membri ai Coaliţiei 52.
· Lucia Cojocaru
Sindicatul Liber al Învățământului ­ » TEMA MESEI ROTUNDE:
Preuniversitar Clujean
· Raluca Dârjan › Durata studiilor în învățământul liceal scade de la 4 la 3 ani. Creștem astfel calitatea în
Sindicatul Liber al Învățământului ­ educație?
Preuniversitar Clujean
» DECLARAŢII ALE CANDIDAŢILOR PREZENŢI:
PDL:
› contribuirea la dotarea școlilor cu regim special;
› acordarea de mai mult acces copiilor din zona rurală la cultură, lucru care se traduce
prin majorarea numărului de vizite întreprinse de copiii din zona rurală la instituţiile de
cultură din Cluj-Napoca;
› dezvoltarea de proiecte sociale prin care să ofere sprijin material copiilor cu probleme,
precum și proiecte care să încurajeze activităţile extracurriculare;
› acoperirea costurilor de transport;
› dezvoltarea de școli profesionale în zonele rurale, care să contribuie la revitalizarea unor
domenii de interes, precum cele de agroturism.
Marc Marinela (PCJ)

PNŢCD:
› introducerea admiterii în facultăţi;
› dezvoltarea infrastructurii cu resurse de la nivel local și judeţean;
› dezvoltarea de către profesorii din mediul rural de proiecte care în principal vor fi
alternative de finanţare pentru educaţia din aceste zone;
› emisiunea de obligaţiuni și implicarea agenţilor economici în sectorul educaţiei;
› deschiderea de centre de consultanţă și servicii conexe pentru utilizarea resurselor
din mediul universitar în mediul rural și urban, pe domenii precum: psihologie, asistenţă
socială, drept, etc.
Fătăceanu Gheorghe (PCJ)

Independent:
› „Nu sunt de acord cu studii liceale de 3 ani în schimb de 4”;
› înfiinţarea unei școli de arte și meserii, în parteneriat cu o școală din Cluj-Napoca, prin
care pensionarii să se implice în formarea unor profesioniști în anumite domenii;
› acordarea pentru profesorii cu venituri mici de mese la cantinele primăriei, tichete cadou
și locuinţe sociale;
› susținerea proiectelor europene cu școlile și sindicatele.
Giurgiu Mircia (P)

Candidați la funcția de: P - Primar, PCJ - Președinte Consiliu Județean, CL - Consilier local, CJ - Consilier județean

Argument și atitudine în dialogul cu puterea


Masa rotundă 101

Știu cum să-și aleagă clujenii administratorii orașului?


Locaţie: Cluj Napoca/Cluj
Data: 29 mai 2012
Masă rotundă la: Alegerile locale 2012
Nivel de decizie: Local și judeţean
Candidaţi prezenţi: 5

» SCURTĂ DESCRIERE:
Iniţiatori:
Masa rotundă a avut scopul de a stimula dezbaterea electorală reală și de conținut, în
Coaliţia 52
jurul problemelor de interes major ale comunității, prin susținerea publică argumentată, de
către candidații la Alegerile Locale din 2012, a soluțiilor lor la problemele de interes local · Iosif Pop
semnalate de către iniţiatori, membri ai Coaliţiei 52. Consiliul Civic Local
· Ludmila Pop
» TEMA MESEI ROTUNDE: Habitat pentru Umanitate Cluj
· Florin Șomodi
› Știu cum să-și aleagă clujenii administratorii orașului? Asociația Lions Club Transilvania

» DECLARAŢII ALE CANDIDAŢILOR PREZENŢI:


USL:
› indiferent de ce formaţiune va câștiga conducerea Consiliului Judeţean, în calitate de
membru USL, va susţine proiectele pentru clujeni.
Canta Dănuț (CJ)
› „O să încerc să fiu un partener onest cu Emil Boc, dacă acesta va fi primar. Sunt un om
de echipă și cred în echipă, de aceea viitorul primar ma poate vedea ca și un partener
de colaborare”.
Cataniciu Steluța (CL)

PDL:
› dezvoltarea reţelei de parcuri industriale;
› dezvolatarea infrastructurii medicale, inclusiv finalizarea Spitalului Regional de Urgenţă;
› „Proiectele mele sunt integrate într-o viziune pe 20-30 de ani, care să facă din orașul și
judeţul Cluj un element de referinţă la nivel naţional”.
Corioan Alexandru (CJ)
› „Pentru desemnarea candidaţilor s-a ţinut cont de două aspecte: experienţa profesională
și disponibilitatea de a activa și de a se implica în viaţa comunităţii”;
› „Clujul trebuie să fie un centru financiar-bancar și de servicii”;
› realizarea unui un campus universitar, care să permită studenţilor să beneficieze pe
perioada studiilor de un loc de trai accesibl ca preţ.
Popa Adrian (CL)

UDMR:
› un candidat la funcţia de primar trebuie să fie un bun gospodar, să fie transparent, să
cunoască orașul, să vină cu proiecte concrete, dar să aibă și o relaţie foarte bună de
colaborare cu angajaţii din Primărie.
Péter Eckstein-Kovács (P)

Candidați la funcția de: P - Primar, PCJ - Președinte Consiliu Județean, CL - Consilier local, CJ - Consilier județean

Argument și atitudine în dialogul cu puterea


102 Masa rotundă

Pata Rât-soluţii pentru incluziunea socială,


Locaţie: Cluj Napoca/Cluj
Data: 6 iunie 2012
economică și educaţională
Masă rotundă la: Alegerile locale 2012
Nivel de decizie: Local
Candidaţi prezenţi: 6

» SCURTĂ DESCRIERE:
Iniţiatori:
Masa rotundă a avut scopul de a stimula dezbaterea electorală reală și de conținut, în
Coaliţia 52
jurul problemelor de interes major ale comunității, prin susținerea publică argumentată, de
· Stelian Burduhos către candidații la Alegerile Locale din 2012, a soluțiilor lor la problemele de interes local
Federația Junior Chamber International semnalate de către iniţiatori, membri ai Coaliţiei 52.
România
· Vlad Cărbune » TEMA MESEI ROTUNDE:
Asociația Ecouri Verzi
· Aurora Cîrlig › Soluţii pentru incluziunea socială, economică și educaţională în Pata Rât.
Colegiul Mediatorilor din Regiunea de
Nord-Vest » DECLARAŢII ALE CANDIDAŢILOR PREZENŢI:
· Ioana Sfârlea USL:
Federația Junior Chamber International › legalizarea terenului arondat de Primărie;
România › racordarea la utilităţi a terenului.
· Iulia Șandor Nicoară Marius (P)
Organizația Studenților din Universitatea
Babeș Bolyai
PDL:
· Florin Șomodi › iniţierea unui dialog cu romii din Pata Rât, nu cu asociaţiile de romi;
Asociația Lions Club Transilvania › finanţarea proiectelor pentru romi din bugetul local și fonduri europene;
· Ioana Toadere › încurajarea romilor pentru a veni ei înșiși cu soluţii;
Sindicatul Universității Babeș - Bolyai › găsirea de oameni care să reprezinte real interesele Pata Rât.
Cluj Napoca Popa Adrian pentru Emil Boc (P)
· Oana Vișan
Colegiul Mediatorilor din Regiunea de UDMR:
Nord-Vest › luarea de măsuri împotriva „cumpărării de voturi” în comunităţile de romi;
· Dinu Todoran › utilizarea forţei de muncă de pe amplasamentul actual: training, preluarea și reutilizarea
Institutul de Formare Economică și Socială acesteia;
Cluj › realizarea de parteneriate între romi, societatea civilă și autorităţile locale;
› accesarea de fonduri europene;
› îmbunătăţirea situaţiei locative;
› facilitarea accesului la serviciile medicale de bază;
› elaborarea unui regulament de atribuire a locuinţelor sociale pe criterii clare;
› eliminarea discriminării și a prejudecăţilor prin schimbarea mentalităţii, pornind de la
copii și tineri;
› repartizarea echitabilă a copiilor romi în școli, pentru integrarea acestora.
Ekstein Kovacs Peter (P)

PRM:
› închiderea gropii neecologice;
› asumarea colaborării cu romii pentru identificarea soluţiilor viabile, realiste,
implementabile;
› identificarea proiectelor, a resurselor necesare și a modalităţilor de implementare;
› evitarea modernizării unui „ghetto” și rezolvarea condiţiilor socio-economice;
› organizarea unui departament de relaţii publice cu minorităţile, cu probleme specifice,
vârstnicii, tinerii, romii etc. – relaţii reale transparente;
› întreţinerea de spaţii verzi, producerea de material verde.
Avram Ioan (P)

PPDD:
› luarea de măsuri pentru scăderea cantităţii de gunoi prin colectare, selecţie, prelucrare,
incinerare – colaborarea cu IMM-uri.
Fodor Dalia (P)

Independent:
› rezolvarea canalizării;
› rezolvarea juridică a terenurilor;
› alfabetizarea la nivel primar;

Argument și atitudine în dialogul cu puterea


Masa rotundă 103

› rezolvarea transportului pentru copiii care frecventează școlile din municipiu;


› introducerea unei cantine sociale în Pata Rât;
› asfaltarea zonei;
› proiecte privind manufactura de diferite produse, urmând ca acestea să fie exportate;
› integrarea cu locuri de muncă în ateliere de ucenici;
› asigurarea condiţiilor de igienă și a unui centru de igienă, îmbrăcăminte, etc.;
› încurajarea liderilor din Pata Rât pentru schimb de informaţii și colaborare.
Paul Mădălina (P)

Candidați la funcția de: P - Primar, PCJ - Președinte Consiliu Județean, CL - Consilier local, CJ - Consilier județean

Argument și atitudine în dialogul cu puterea


104 Masa rotundă

Viziunea dezvoltării durabile a Clujului


Locaţie: Cluj Napoca/Cluj
Data: 07 iunie 2012
Masă rotundă la: Alegerile locale 2012
Nivel de decizie: Local
Candidaţi prezenţi: 3

» SCURTĂ DESCRIERE:
Iniţiatori:
Masa rotundă a avut scopul de a stimula dezbaterea electorală reală și de conținut, în
Coaliţia 52
jurul problemelor de interes major ale comunității, prin susținerea publică argumentată, de
· Lucia Cojocaru către candidații la Alegerile Locale din 2012, a soluțiilor lor la problemele de interes local
Sindicatul Liber al Învățământului ­ semnalate de către iniţiatori.
Preuniversitar Clujean
· Iosif Pop » TEMA MESEI ROTUNDE:
Consiliul Civic Local
· Florin Șomodi › Viziunea dezvoltării durabile a Clujului.
Asociația Lions Club Transilvania
» REZULTATE:
Discuțiile între participanții prezenți au abordat următoarele aspecte importante ale
planificării strategice și implementării planurilor strategice de dezvoltare:
1. Necesitatea fundamentării planurilor de dezvoltare ale municipiului pe o viziune strategică
orientată pe termen lung și detaliată în obiective și planuri de implementare etapizate;
2. Clujul trebuie să își asume în mod real, transparent și practic rolul regional, național și
internațional;
3. Necesitatea asigurării transparenței și mobilizării comunității clujene în proces, în
vederea atât a asumării strategiei, cât și a validării unei abordări pe termen lung și a
asigurării continuității;
4. Sustenabilitatea viziunii constă în capacitatea acesteia de a se adresa în mod integrat
și pe termen lung aspectelor economice, sociale, de mediu, de a răspunde provocărilor
așteptate și neașteptate, de a pune în valoare potențialul de dezvoltare și a rezolva
problemele comunității, de a angaja comunitatea, de a crea lideri informali și de a susține
mândria locală;
5. Viziunea strategică trebuie să răspundă problemelor și provocărilor, trebuie să valorifice
potențialul de dezvoltare, să asigure competitivitatea și coeziunea zonei de influență a
Clujului;
6. Viziunea strategică sustenabilă acoperă cel puțin trei mandate și constituie o provocare
pentru toți cei implicați la asigurarea continuității;
7. Viziunea strategică trebuie să fie detaliată, prin obiective și programe până la nivel
de proiecte, pe baza consultării și angajării permanente a comunității, pornind de la
valorile și aspirațiile acesteia; odată aprobată, ea trebuie să reunească factorii politici în
implementare;
8. Actorii urbani trebuie implicați în mod real, deschis, participativ, atât în planificarea
viziunii cât și în implementarea strategiei prin proiecte asumate, organizate în timp și
alimentate în mod transparent cu resurse. Implicarea în procesele de planificare, decizie
și implementare contribuie la emanciparea comunității și la responsabilizarea fiecărui
actor urban;
9. Primăria și actorii urbani trebuie să asigure baze de date (sociale, economice, buget,
patrimoniu local etc.) actualizabile și transparente (publicate pe site) pentru construirea
strategiei, monitorizarea și controlul implementării; în lipsa datelor, transparența nu
poate fi asigurată iar Primăria, bugetul local, comunitatea vor avea de suferit;
10. Strategia, politicile sectoriale, PUG și PUZ-urile trebuie să se alinieze, altfel apar
derapaje costisitoare pentru comunitate, corupție etc.;
11. Candidatura Clujului pentru Capitala Culturală 2020 necesită deschidere, asumare
din partea tuturor actorilor urbani și a comunității, cooperare pentru creșterea
atractivității și îmbunătățirea eticii în construcții și dezvoltare urbană;
12. Necesitatea responsabilizării individuale în actul decizional tehnic și politic la nivelul
Primăriei și Consiliului Local, prin impunerea semnăturii personale pe decizie, pentru
prevenirea neclarităților, corupției, aranjamentelor, daunelor financiare;
13. Dezvoltarea economică, a competitivității, inovării, necesită un parteneriat solid
și asumat privat-public-academic-comunitate și se bazează pe o strategie pe termen
lung și utilizarea unui instrumentar diversificat de soluții de tipul: cluster economic, pol
agroindustrial, pol de competitivitate etc.;

Argument și atitudine în dialogul cu puterea


Masa rotundă 105

14. Zona Metropolitană Cluj nu funcționează, a fost compromisă colaborarea între localitățile membre și Clujul va suferi pe
termen mediu în configurarea și exercitarea rolurilor teritoriale la nivel regional, național și internațional.

Opiniile candidaților privind viziunea de dezvoltare strategică și sustenabilă a municipiului, potrivit aspectelor puse în discuție
și menționate mai sus, au pus în evidență următoarele aspecte:
1. Viziunea strategică trebuie să integreze o diversitate de componente: creșterea consumului, exporturile, investiții în
tehnologie, investiții publice (transport urban, utilități, servicii publice, energii regenerabile etc.), grija la creșterea costurilor
vieții în municipiu, sistemul de taxare, aspectele sociale;
2. Dezvoltarea sustenabilă pentru Cluj presupune abordarea simultană a:
a. dimensiunii urbane, respectiv dezvoltare urbană pe orizontală, funcționarea zonei metropolitane, asigurarea
documentațiilor de urbanism, a strategiei pe termen lung, a inventarului patrimoniului local, dezvoltarea sistemului de
spaţii verzi și valorificarea prezenţei apei în oraș, asigurarea energiei ieftine și curate, susținerea domeniului universitar
și a industriei de inteligență;
b. dimensiunii sociale, respectiv asigurarea calității vieții, transparența planificării, implicarea comunității, stimularea
participării în viața cetății a diverselor categorii ale comunității, integrarea și valorificarea identității;
c. dimensiunii economice, respectiv asigurarea unei gândiri strategice pe termen lung privind competitivitatea și asigurarea
locurilor de muncă, stimularea economiei locale și a întreprinzătorilor de toate anvergurile, utilizarea soluțiilor inovative,
valorificarea potențialului de dezvoltare, a patrimoniului și identității locale;
d. dimensiunii culturale, respectiv poziționarea Clujului pe harta României și a Europei ca burg European, stimularea
cooperării între instituțiile culturale, dezvoltarea componentelor culturale, valorificarea identității culturale locale/
regionale/internaționale prin valorificarea patrimoniului cultural, valorificarea ca centru universitar;
3. Necesitatea actualizării strategiei de dezvoltare a Clujului, cu detalierea politicilor sectoriale și a programelor, și a elaborării
unui plan de implementare asumat, alimentat în mod planificat și transparent din buget și alte surse;
4. Planificarea și implementarea strategiei necesită și dezvoltarea capacității profesionale a funcționarilor, stimularea
atitudinii proactive în utilizarea legii, în identificarea și implementarea de soluții, asumarea eticii profesionale și creșterea
responsabilității și angajării personale în actul administrativ;
5. Angajarea și responsabilizarea clară a consilierilor locali și a funcționarilor publici în procesul de decizie prin obligativitatea
semnăturii personale pe decizii;
6. O suită largă de probleme necesită rezolvări rapide și nu tergiversarea comodă, pe baza unei legislații permisive;
7. Implicarea redusă a comunității clujene și, drept consecință, nivelul redus de conștientizare privind planurile strategice de
dezvoltare a Clujului și proiectele aferente impun:
a. O mai bună strategie de comunicare și o mai bună utilizare a celor două departamente din primărie care au această
responsabilitate;
b. Identificarea de metode și resurse de a implica mai eficient în procesele de planificare și decizie cetățenii și actorii
urbani;
c. Respectarea reală a legislației privind consultarea populației care deschide căi variate de a duce în stradă strategia,
proiectele și decizia, precum și evitarea contractelor dubioase;
d. Asigurarea transparenţei informațiilor din etapa de analiză și diagnoză a strategiei până la publicarea numelor
câștigătorilor licitațiilor, a impactului proiectelor implementate etc.;
e. Responsabilizarea opoziției prin intensificarea participării, elaborarea de propuneri, dezbateri, prezentări publice etc.;
8. Este absolut necesară inventarierea patrimoniului local și afișarea publică a acestuia în vederea fundamentării strategiei
și a conștientizării publice;
9. Controlul implementării dezvoltării urbane trebuie întărit, începând cu proiectele mici (locuințe, birouri, intervenții asupra
clădirilor istorice) până la zone întinse (dezvoltări imobiliare aberante, demolarea unor obiective cu valoare istorică și
abandonarea lucrărilor). PUG-ul este anulat prin PUZ-uri care schimbă prevederile acestuia;
10. Odată negociate viziunea, obiectivele și proiectele, politicienii trebuie să se alieze în atingerea viziunii strategice;
11. Pentru a deveni Clujul Capitala Culturală vor fi chemați în jurul acestui subiect personalitățile relevante pentru ca, pe baza
criteriilor și regulilor aferente acestui proiect, să elaboreze un plan, să genereze idei, metode, soluții. Se va aborda
cu prioritate zona centrală și zonele mai importante, mai expuse la evenimente. Este importantă implicarea comunității,
solidaritatea între diverșii factori. Din păcate, în prezent cercul în care se discută acest subiect e menținut închis de către
primărie.
12. Privind dezvoltarea economică este necesară o strategie sectorială pe termen lung și transparența informațiilor care
să angajeze companiile locale de toate anvergurile și să atragă investitori externi. Este necesară de asemenea
utilizarea instrumentelor și soluțiilor inovative, de succes, de tipul clusterului economic, polului de competitivitate,
serviciilor agroindustriale, precum și stimularea parteneriatelor public-privat-academic-comunitate etc.. Se impune în
acest sens structurarea unei echipe de experți și consultanți.
13. Dezvoltarea metropolitană stagnează și trebuie repornită prin discuții de planificare și negociere între autoritățile
locale, actorii locali și regionali și comunitățile metropolitane. Prioritare sunt asigurarea transportului public și a rețelelor de
infrastructuri de transport, utilități și servicii, precum și asigurarea rolurilor pentru fiecare din membrii asociației metropolitane.
La nivel metropolitan se pot aborda soluții de dezvoltare sustenabilă de mare anvergură: pol agroindustrial, cluster
economic etc. Este necesară implicarea comunităților prin informare, consultare și angajare, precum și responsabilizarea
consilierilor și factorilor tehnici.

Candidați la funcția de: P - Primar, PCJ - Președinte Consiliu Județean, CL - Consilier local, CJ - Consilier județean

Argument și atitudine în dialogul cu puterea


106 Masa rotundă

Modalități de reducere a șomajului în rândul tinerilor


Locaţie: Baia Mare/Maramureș
Data: 30 iunie 2012
Masă rotundă la: Alegerile locale 2012
Nivel de decizie: Local și județean
Candidaţi prezenţi: 17

» SCURTĂ DESCRIERE:
Iniţiatori:
Masa rotundă a avut scopul de a stimula dezbaterea electorală reală și de conținut, în
Advocacy Team BM
jurul problemelor de interes major ale comunității, prin susținerea publică argumentată, de
· Lorena Andreea Ciurdaș către candidații la Alegerile Locale din 2012, a soluțiilor lor la problemele de interes local
Rotaract TEAM CLUB Baia Mare semnalate de către iniţiatori.
· Raul Drenţa
Asociația Centrul de Cercetare, Inovare și » TEMA MESEI ROTUNDE:
Transfer Tehnologic ”NORDTech”
› Modalități de reducere a șomajului în rândul tinerilor.

» CANDIDAȚI PREZENȚI:
PSD:
› Zetea Gabriel (CJ) - câștigător, Matei Dumitru (CL) - câștigător, Hofer Gabriela (CL) -
câștigător, Ilie Tudor (CL) - câștigător

PDL:
› Câmpan Mihaela pentru Ciceu Zamfir (PCJ) - câștigător

UDMR:
› Böndi Gyöngyike (PCJ), Căpușan Edit (CJ), Vida Noemi (CL) - câștigător

PNL:
› Ștef Dan (CCL)

PPDD:
› Cristea Pamfil (P), Farcaș Adrian (CL), Mureșan Dorel (CL) - câștigător, Sabo Dorin (CL)

PER:
› Bizău Simion (P)

PV:
› Coman Vasile (P)

PPPS:
› Chira Augustin (PCJ)

Independent:
› Pop Liviu (CL)

» REZULTATE:
Comisia de organizatori a identificat și structurat soluţiile propuse de candidați pentru
reducerea șomajului în rândul tinerilor în Baia Mare astfel:
› angajarea tinerilor pe o perioadă de 2 ani de zile fără plată, pentru acumulare de
experiență;
› dezvoltarea sau chiar înființarea unor secții în universități cu specializările agricultură și
zootehnie, specializări mai potrivite pentru caracterul zonei;
› dezvoltarea programelor educaționale de antreprenoriat.

Candidați la funcția de: P - Primar, PCJ - Președinte Consiliu Județean, CL - Consilier local, CJ - Consilier județean

Argument și atitudine în dialogul cu puterea


Masa rotundă 107

Soluţii Pentru o Democraţie Participativă


în Judeţul Sibiu Locaţie: Sibiu/Sibiu
Data: 05 iunie 2012
Masă rotundă la: Alegerile locale 2012
Nivel de decizie: Judeţean
Candidaţi prezenţi: 5

» SCURTĂ DESCRIERE:
Iniţiatori:
Masa rotundă a avut scopul de a stimula dezbaterea electorală reală și de conținut, în
· Nicolae Sebastian Blaga
jurul problemelor de interes major ale comunității, prin susținerea publică argumentată, de
Coaliţia Sibiu Pentru o Democraţie
către candidații la Alegerile Locale din 2012, a soluțiilor lor la problemele de interes local
Participativă
semnalate de către iniţiatori.
· Tudor Matei Costea
Coaliţia Sibiu Pentru o Democraţie
» TEMELE MESEI ROTUNDE: Participativă
› Democraţie participativă · Victorina Stan
› Parteneriat public privat în domeniul social Fundația Edelweiss
› Transparenţa bugetară

» DECLARAŢII ALE CANDIDAŢILOR PREZENŢI:


USL:
› alocarea unor sume din bugetul Consiliului Judeţean Sibiu, 5 milioane de RON pentru
a cofinanţa plata cheltuielilor de întreţinere, funcţionare, facturi de apă, gaz, curent
pentru spitalul judeţean – viitoare consultare publică;
› cofinanţarea parcurilor industriale, mijloc de dezvoltare;
› crearea de noi locuri de muncă – viitoare consultare publică;
› necesitatea încurajării parteneriatului public privat și amintește legislaţia existentă,
subliniind necesitatea voinţei politice pentru a se încheia parteneriatul public-privat în
materie de servicii sociale;
› popularizarea site-ului CJ cu informaţii, inclusiv sumele licitate și sumele cheltuite din
banul public.
„Democrația înseamnă transparență financiară, transparența financiară înseamnă
obligatoriu transparență bugetară”
Cindrea Ioan (PCJ) - câștigător

FDGR:
› acoradarea posibilităţii ONG-urilor la o participare mai mare în domeniul asistenţei
sociale;
› respectarea legislaţiei care prevede organizarea de dezbateri publice la întocmirea
bugetului anual, a planurilor de amenajare a teritoriului sau la proiecte mai mari (drumuri
naţionale, autostrăzi);
› încurajarea participării cetăţenilor la decizia publică prin sondaje (realizate la stabilirea
strategiei instituţiei) sau legătura pe care o au consilierii judeţeni cu populaţia.
Bottesch Martin (PCJ)

ACDR:
› implicarea ONG-urilor în furnizarea serviciilor sociale;
› acordarea de acces oricărui ONG la parteneriatul public-privat și de verificare atentă a
acestor parteneriate și a partenerilor;
› realizarea de pliante informative despre cheltuirea banului public.
Cioabă Dorin (PCJ)

PPLC:
› iniţierea parteneriatul public-privat;
› punerea în parametrii legii a administraţiei publice locale și respectarea rolurilor actorilor
implicaţi;
› transparentizarea și supunerea opiniei publice a proiectelor și a bugetului local.
Condurat Dan (PCJ)

PRM:
› externalizarea serviciilor sociale cu trei condiţii:
- păstrarea scopului parteneriatului public-privat;
- ONG-urile riguros verificate;
- contractele de parteneriat să fie riguros verificate și respectate;

Argument și atitudine în dialogul cu puterea


108 Masa rotundă

› mutarea cabinetului și găzduirea ședinţelor de CJ în localităţile cu probleme;


› transparentizarea bugetului prin:
- consultarea fiecărui primar din cele 64 de unități teritoriale, indiferent de culoarea lui politică;
- consultarea fiecărui consilier județean, fiecare este specialist într-un domeniu;
- consultarea organizațiilor cetățenești, de copii și tineret, de pensionari, a ONG-urilor, fiecare pe profilul său de
activitate;
› informarea trimestrială a cetățenilor asupra fiecărui leu cheltuit din buget.
David Emil (PCJ)

Candidați la funcția de: P - Primar, PCJ - Președinte Consiliu Județean, CL - Consilier local, CJ - Consilier județean

Argument și atitudine în dialogul cu puterea


Masa rotundă 109

Brașovul încotro?
Locaţie: Brașov/Brașov
Data: 30 mai 2012
Masă rotundă la: Alegerile locale 2012
Nivel de decizie: Local și judeţean
Candidaţi prezenţi: 12

» SCURTĂ DESCRIERE:
Iniţiatori:
Masa rotundă a avut scopul de a stimula dezbaterea electorală reală și de conținut, în
· Maria Erzsebet Călin
jurul problemelor de interes major ale comunității, prin susținerea publică argumentată, de
Asociația de Servicii Sociale SCUT
către candidații la Alegerile Locale din 2012, a soluțiilor lor la problemele de interes local
semnalate de către iniţiatori. · Adriana Cristina Iancovici
Asociația Oamenilor de Afaceri PRO INVEST

» TEMELE MESEI ROTUNDE: · Maricel-Adrian Maroti


Organizația Națională Cercetașii României
› Care sunt măsurile administrative și fiscale pe care le aveţi în vedere pentru stimularea Brașov
investiţiilor autohtone și străine în Judeţul Brașov? · Daniel Sorin Moldoveanu
› Care consideraţi că sunt direcţiile de dezvoltare ale turismului brașovean? Patronatul Național al Serviciilor Externe
› Care sunt în opinia dumneavoastră perspectivele realizării unui aeroport internaţional la Brașov
Brașov? · Sorin Constantin Paștiu
› Care este viziunea dumneavoastră cu privire la constituirea și includerea în Bugetul Patronatul Întreprinderilor Mici și Mijlocii
judeţean începând cu anul 2013, a Fondului destinat activităţilor de tineret (conform Blaj
Legii tinerilor nr. 350/2006) și care vor fi criteriile de alocare a resurselor financiare către · Mihaela Tănasă
ONG-urile de tineret? Sindicatul Liber Independent ICA Brașov
· Ciprian Bogdan Vișan
» DECLARAŢII ALE CANDIDAŢILOR PREZENŢI: Asociația Oamenilor de Afaceri PRO INVEST
USL: · Sorin Vulcu
› scăderea graduală a impozitelor și taxelor pentru terenuri și clădiri plătite de firme, în Sindicatul Casei de Asigurări de Sănătate
funcţie de nr. de angajaţi; Brașov
› realizarea de centre logistice la ieșirile din oraș (hale industriale care facilitează locuri
de muncă și activităţi de producţie);
› valorificarea parcurilor industriale deja existente;
› crearea unui corp de experţi în domeniul juridic și financiar-contabil la Primărie care să
asigure logistica investitorilor;
› promovarea turismului realizată prin evenimente culturale și sportive;
› promovarea turismului ca destinaţie montană, pentru turism ecumenic și de afaceri;
› realizarea unei clădiri multifuncţionale cu destinaţia de centru de conferinţe și afaceri în
Centrul Civic;
› construirea unui aeroport mediu cu o pistă de 2.700 m;
› crearea în cadrul primăriilor de politici pentru proiectele de tineret; acestea trebuie să
vizeze crearea de locuri de muncă;
› susţinerea activităţilor de reconversie profesională a cetăţenilor prin parteneriat public-
privat.
Leonte Cătălin (P) – câștigător CL

PPDD:
› acordarea de facilităţi pentru investitori: autohtoni – străini;
› înlăturarea corupţiei;
› promovarea cetăţilor medievale, a bisericilor săsești;
› dezvoltarea turismului istoric, ecumenic și de cercetare;
› finalizarea pistei aeroportului până la 31.12.2012 (decopertarea și îngrădirea fiind deja
realizate), urmând apoi finalizarea aerogării și a altor construcţii anexă;
› utilizarea fondurilor pentru prevenirea emigrării tinerilor și pentru crearea locurilor de
muncă;
› mărirea fondurilor în funcţie de posibilităţi și acordarea lor utilizându-se un proces de
selecţie transparentă și cu control financiar preventiv;
› stoparea proiectelor, investiţiilor care nu au finalitate și promovarea investiţiilor de lungă
durată;
› utilizarea zonei libere în zona aeroportului în vederea atragerii de investitori.
Fliundra Ionel (PCJ) - câștigător CJ
› simplificarea procedurilor administrative și fiscale la nivel local și demersuri la nivel
naţional pentru acest deziderat;
› utilizarea parteneriatelor public-private și obţinerea independenţei energetice a
municipiului Brașov în 4 ani;

Argument și atitudine în dialogul cu puterea


110 Masa rotundă

› dezvoltarea a două direcţii de dezvoltare: turismul de afaceri și cel de week-end;


› construirea unui aeroport de dimensiuni medii, care se poate realiza în 6 luni, cu un cost de cca 30.000.000 euro (din care
17.000.000 euro, pista);
› priorităţi pentru proiectele pentru crearea de locuri de muncă și/sau antreprenoriat pentru comunitatea locală.
Fodor Ovidiu Răzvan (P) - câștigător CL

UDMR:
› crearea locurilor de muncă prin industria creativă și plus valoare, care permite obţinerea de salarii considerabile;
› atragerea investitorilor străini și autohtoni;
› diminuarea birocraţiei pentru firmele noi;
› crearea de parcuri industriale;
› acordarea de facilităţi investitorilor (reduceri/scutiri de taxe și impozite) în funcţie de numărul de locuri de muncă create;
› punerea în valoare a monumentelor istorice din toată Ţara Bârsei și includerea lor în circuitele turistice;
› construirea aeroportului în paralel cu autostrada;
› constituirea unui fond de finanţare a activităţilor de tineret pe două direcţii: învăţământ – pentru dezvoltarea de abilităţi și
crearea unui comportament tolerant și planning familial – pentru creșterea natalităţii.
Ambruș Carol (CJ) – câștigător
› realizarea de lobby la Guvern ca la nivelul judeţului să se întoarcă mai mult de cca 41% din TVA-ul și impozitul pe profit
plătit de Brașov la buget;
› reabilitarea sistemului de apă-canalizare;
› realizarea unui sistem de colectare a deșeurilor valorificate energetic;
› îmbunătăţirea drumurilor;
› construirea aeroportului;
Kovaks Attila (PCJ) - câștigător CJ

FDGR:
› aplicarea experienţei dobândite în afara ţării pentru Brașov după Master Plan German;
› analizarea resurselor existente pentru utilizarea corectă a acestora;
› convingerea oamenilor de afaceri germani să investească în Brașov astfel cum o fac în prezent prin Clubul Economic
German;
› îmbunătăţirea infrastructurii turistice și profesionalizarea absolvenţilor;
› restaurarea centrului vechi și promovarea eficientă și coerentă;
› susţinerea educaţiei și organizaţiile care activează în acest domeniu;
› utilizarea finanţărilor pentru învăţământul preșcolar și școlar, formarea profesională a tinerilor, ucenicia duală (amintește
de implicarea la înfiinţarea școlii de formare profesională Kronstadt după modelul german);
› analizarea ONG-urilor și a activităţii acestora și accesul egal la finanţare (nu doar al celor apropiate Primăriei sau
Consiliului Local).
Macedonschi Christian (P) - câștigător CL
› realizarea unei consilieri corecte a posibililor investitori, respectiv înfiinţarea unui oficiu specializat;
› realizarea unui program de promovare a investiţiilor;
› dezvoltarea turismul rural, montan și cultural (bisericile cetăţi săsești);
› înfiinţarea unui traseu turistic de microbuze în Ţara Bârsei, cu o oprire la un restaurant ce va promova gastronomia
autohtonă;
› finanţarea proiectelor cu efect pe termen lung;
› colaborarea autorităţilor cu societatea civilă (ex. Clubul Economic German - Elevilor din cls. XI să li se ofere posibilitatea
unei practici);
› orientarea și formarea profesională (ex. Școala Kronstadt);
› aplicarea „master planului german”.
Wittstock Wolfgang (PCJ) - câștigător CJ

PRM:
› organizarea unui referendum în momentul votului, cu priorităţile strategice ale Brașovului, astfel nu vor mai exista polemici
cu privire la priorităţi, pentru oricine este ales.
Miron Radu Ioan (P)

PPLC:
› promovarea investiţiilor autohtone pentru păstrarea capitalului;
› finanţarea a 30.000 de brașoveni prin Legea Cojocaru;
› crearea unei clase de mijloc puternice |=> investiţii;
› impozitarea progresivă a averilor;
› dezvoltarea turismul rural și ecologic (ex. vama Buzăului) și cultural finanţat de la bugetul consolidat al statului;
› dezvoltarea infrastructurii în dezvoltarea turismului.
Stoian Dan (PCJ)

Argument și atitudine în dialogul cu puterea


Masa rotundă 111

PNȚCD:
› introducerea impozitării progresive în funcţie de vechimea clădirii și a autovehiculelor și impozitarea suplimentară a
terenurilor nefolosite;
› constituirea unor garanţii pentru aprobarea organizării unor evenimente pe domeniul public;
› acordarea de facilităţi la diminuarea impozitelor și taxelor pentru organizaţiile care angajează mai mult de 80 de
persoane;
› acordarea de diverse deduceri pentru organizaţiile care prestează servicii pentru Primărie și scutirea acestora de la plata
taxelor și impozitelor;
› plata de către persoanele juridice a serviciilor de ridicare a gunoiului în funcţie de nr. de kg și m3;
› dezvoltarea agroturismului și turismului de weekend;
› construirea de parcuri, circuite turistice și turism sportiv;
› construirea unui aeroport de dimensiuni medii cu 4-6 piste și minim 2 terminale;
› utilizarea fondurilor pentru școli de meserii (ucenici);
› încadrarea obligatorie în muncă a absolvenţilor în termen de 6 luni;
› acordarea de burse de studii pentru tineri dezavantajaţi social, pentru delicvenţi;
› stimularea tinerilor performanţi;
› acordarea de ajutoare pentru întemeierea familiei.
Țolovici Adrian (P)
› colaborarea foarte bună cu CL și autorităţile centrale;
› îmbunătăţirea timpului de rambursare TVA;
› regândirea sistemului de impozitare, independent de reevaluarea clădirilor;
› construirea infrastructurii de turism montan;
› extinderea domeniului schiabil (Predeal, Râșnov, Zărnești), turism medical și reabilitarea moștenirii culturale a judeţului;
› modernizarea structurilor de primire turistică;
› finanţarea ONG- urilor și a organizaţiilor studenţești, în parteneriat cu CJ, pentru proiecte culturale, sportive, științifice.
Vereș Daniel Remus (PCJ)

Independent:
› creșterea ponderii producţiei (faţă de 30 % cât este în prezent) și creșterea exportului care ar duce la 7-8% investiţii noi și
15.000 de noi locuri de muncă;
› realizarea hărţii necesarului de investiţii în judeţ și a unui ghid de investiţii;
› investirea în parcurile industriale existente și realizarea unuia nou la Făgăraș;
› continuarea investiţiilor în domeniul schiabil;
› realizarea infrastructurii pentru sporturile de iarnă;
› dezvoltarea turismului de aventură și de sănătate;
› realizarea de circuite turistice tematice (turul cetăţilor, turul satelor, turul bicicliștilor);
› formarea unor structuri asociative, astfel ca Brașovul să aibă reprezentativitate;
› finalizarea prin colaborarea Consiliul Județean - Primăria Brașov a aeroportului într-un an;
› crearea unui fond social judeţean (pentru copii și bătrâni), însă acesta va putea fi extins și pentru activităţile de tineret cu
contribuţia societăţilor comerciale;
› eficientizarea activităţii economice patronată de CJ (CARFIL, METROM, CONSILPREST ȘI AGREMENT) ca acestea, în
2 ani, să devină profitabile;
› necesitatea colaborării CJ-Primărie, arătând ca patinoarul care urmează a fi construit, există deja la CJ și poate fi utilizat
pentru FOTE 2013.
Țucunel Nicolae (PCJ)

Candidați la funcția de: P - Primar, PCJ - Președinte Consiliu Județean, CL - Consilier local, CJ - Consilier județean

Argument și atitudine în dialogul cu puterea


112 Masa rotundă

Soluții pentru promovarea potențialului cultural


Locaţie: Sebeș/Alba
Data: 30 mai 2012
în Sebeș
Masă rotundă la: Alegerile locale 2012
Nivel de decizie: Local
Candidaţi prezenţi: 4

» SCURTĂ DESCRIERE:
Iniţiatori:
Masa rotundă a avut scopul de a stimula dezbaterea electorală reală și de conținut, în
· Andreea Bărăgan
jurul problemelor de interes major ale comunității, prin susținerea publică argumentată, de
Asociația Sunetul Muzicii
către candidații la Alegerile Locale din 2012, a soluțiilor lor la problemele de interes local
· Petru Făgăraș semnalate de către iniţiatori.
Liga Scriitorilor Români Alba

» TEMA MESEI ROTUNDE:


› Soluții pentru promovarea potențialului cultural în Sebeș.

» DECLARAŢII ALE CANDIDAŢILOR PREZENŢI:


USL:
› devierea traficului rutier pe rute ocolitoare, amenajarea unor terase, amenajarea unei
piste pentru bicicliști și role;
› realizarea unei structuri de personal în cadrul Primăriei, care în colaborare cu echipa
Centrului Cultural Sebeș, să gândească și să pună apoi în practică o strategie pe termen
lung pentru valorificarea potenţialului cultural al Sebeșului;
› înfiinţarea unui Centru de Informare turistică, care va avea ca obiectiv informarea și
promovarea turismului local și a obiectivelor turistice care trebuie văzute în Sebeș;
› realizarea unui program anual de acţiuni culturale, fiecare lună din an reprezentând un
anumit domeniu: teatru, muzică, literatură, proiecţii de film în aer liber, ateliere de creaţie
interactive, pictură, expoziţii etnografice;
› realizarea de acţiuni culturale, spectacole, concursuri, care să fie destinate și să
promoveze tradiţiile, obiceiurile și caracteristicile culturale românești, precum și ale
celorlalte etnii, respectiv sași, maghiari, rromi;
› realizarea de acţiuni concrete: piese de teatru puse în scenă de elevi ai unităţilor de
învăţământ din Sebeș, spectacole tematice (pe anumite genuri muzicale), concursuri
sportive, ateliere de pictură în aer liber, dansuri populare românești, dansuri săsești,
programe susţinute de Fanfara din Petrești;
› organizarea unor târguri tradiţionale pentru promovarea meșteșugurilor și obiectelor de
artizanat specifice zonei Sebeș;
› organizarea unor târguri de expoziţie și comerţ cu produse bio pentru încurajarea și
promovarea producătorilor locali cu diverse produse: produse din lapte, carne, produse
apicole, de patiserie, fructe, vin de casă;
› parteneriate cu școli, agenţi economici, ONG-uri;
› continuitatea Festivalului „Lucian Blaga”, „Dorin Pavel”, „Felician Farcașiu”, Zilele „Carl
Filtsch”;
› acordarea unei importanţe deosebite și altor manifestări mai puţin cunoscute care
trebuie scoase din cadrul strict școlar, unde se desfășoară în prezent, și anume: Ziua
Pământului, Ziua Mondială a Sănătăţii, Ziua Persoanelor cu Autism, Ziua Mamei, Ziua
Antifumat, Dragobetele;
› transformarea centrului istoric al Sebeșului într-un loc de întâlnire și cu alţi tineri, elevi,
oameni talentaţi, oameni de cultură din toate zonele ţării și chiar de peste hotare.
Dăncilă Alexandru (P) - câștigător

PDL:
› punerea bazelor unui protocol de colaborare între cele șapte Primării din Ardeal, fostele
burguri săsești (Bistriţa, Brașov, Cluj-Napoca, Mediaș, Sibiu și Sighișoara) prin crearea de
politici comune de punere în valoare a monumentelor istorice, conservarea și restaurarea
patrimoniului cultural, precum și realizarea unui circuit turistic cultural Siebenbürgen;
› readucerea tradiţiilor și meșteșugurilor românești, săsești și chiar rrome în atenţia
cetăţenilor care populează nu doar orașul, ci și împrejurimile, fără a neglija și atragerea
turiștilor străini;
› promovarea turismul rural și ecologic, beneficiind de apariţia șoselei „Transalpina”;

Argument și atitudine în dialogul cu puterea


Masa rotundă 113

› promovarea „Râpei Roșii”, monument natural unic în Europa prin iniţierea unui proiect de investiţii într-un sistem de
iluminare pe timpul nopţii, iar mai apoi prin organizarea unor evenimente (locale sau chiar la nivel naţional) cu caracter
sportiv sau cultural, ce vor avea loc chiar în imediata apropiere a acesteia;
› dezvoltarea turismului transilvănean prin exploatarea mitului „Dracula” apelând la evenimentele istorice atestate în
documentele păstrate de muzeul Ioan Raica, precum și procesiunea de ardere pe rug a vrăjitoarelor din Sebeșul sec. XVIII
› brand-uirea „cetății Mulbach”;
› promovarea valorilor și talentelor autohtone prin:
- crearea unui festival (pentru copii în primă fază) care sa aibă amploare naţională și care să promoveze tradiţiile sașilor și
a romilor;
- promovarea pictorilor prin organizarea expoziţiilor în zona centrală, în unităţile de învăţământ;
- promovarea și regândirea Festivalului Internaţional „Lucian Blaga”;
- organizarea de concursuri interșcolare pentru promovarea tradiţiilor românești sau ale minorităţilor;
- funcţionarea unui ansamblu artistic ce ar putea reprezenta Sebeșul la manifestări cultural-artistice cu rol de promovare a
tradiţiilor atât la nivel naţional cât și internaţional;
- introducerea în aria curriculara a elevilor din Municipiul Sebeș a unor ore de studiu al istoriei locale cu acordul și sprijinul
ISJ Alba;
- organizarea unui festival de tradiţii săsești (sau festivaluri de creaţie și interpretare, poezie), la care sa participe ansambluri
similare din orașele înfrăţite din Germania, dar și din celelalte burguri;
„...întâi trebuie să delimităm strict tradiţiile adevărate, pe care le-am moștenit din generaţie în generaţie și pe care suntem
datori să le transmitem celor care vin...”
Nistor Dorin (P) – câștigător CL

UNPR:
› menținerea și dezvoltarea actualelor manifestări și a relațiilor cu lumea universitară și academică, care va permite
dezvoltarea altor conexiuni (potențialul cultural, turistic, uman, tehnic cât și istoric);
› înființarea unui birou de informare care prin atribuțiile stabilite trebuie să fie principala sursă de informare pentru turiști și
agențiile de turism;
› atragerea cadrelor didactice în acțiuni de cunoaștere și popularizare a realizărilor culturale, artistice și economice a
cetățenilor din municipiu Sebeș;
› popularizarea celor mai importante realizări industriale, este vorba de fabricile de ciorapi, hârtie și de piele;
› continuarea manifestărilor tradiționale precum: Festivalul „Lucian Blaga”, Festivalul „Felician Fărcașiu”, Zilele „Dorin Pavel”,
Zilele cetății Sebeș, Zilele muzicale „Carl Filtsch”;
› implicarea mai mult a centrului cultural „Lucian Blaga” pentru păstrarea valorilor si tradițiilor orașului;
› încheierea de contracte de colaborare cu punerea la dispoziție a spațiilor existente, ce ar permite tuturor etniilor din Sebeș
să-și conserve tradițiile, ar diversifica actul de cultură și ar face din oraș un pol de diversitate culturală;
› elaborarea unei strategii pe tema valorificării potențialului cultural:
- înscrierea în circuitul UNESCO a unor importante obiective turistice și de cultură (Biserica Evanghelică);
- dezvoltarea colaborării cu celelalte localități cu aceleași tradiții și înscrierea municipiului în traseele turistice ale
acestora;
- crearea și publicarea pe un site special al municipalității a tuturor informațiilor necesare pentru agențiile de turism;
- lărgirea colaborării cu localitățile cu care suntem înfrățiți, mai ales printr-un turism de persoane private;
- stabilirea de contacte cu alte orașe din țări europene și nu numai, care să se finalizeze cu înfrățiri, acțiuni benefice unei
cunoașteri reciproce;
› crearea unei asocieri între mai multe localităţi din zonă, respectiv Câlnic, Gârbova, Căpâlna, pentru extinderea activităţilor
de promovare a culturii și a tradiţiilor locale la nivelul întregii zone a Sebeșului;
› realizarea de pliante de promovare care să conţină informaţii privitoare la obiectivele turistice din Sebeș, posibilităţi de
cazare, preţuri;
› promovarea brandului Lucian Blaga.
Dobra Nicolae (P)

PPDD:
› promovarea lui Lucian Blaga, Radu Stanca și a altor personalităţi locale și artiști ai urbei și de către cadrele didactice, pe
tot parcursul anului;
› crearea unui centru de informare turistică care să funcţioneze în cadrul Primăriei, și nu cesionat unei firme;
› revitalizarea unor obiective deja existente deoarece cultura depinde de factorul economic (apeductul din Arini);
› reabilitarea cetății din Sebeș (realizarea unui traseu pietonal, demolarea caselor lipite de zidul cetății si despăgubirea
proprietarilor acestora) printr-o cooperativă a sebeșenilor.
Roncea Radu (P) - câștigător CL

Candidați la funcția de: P - Primar, PCJ - Președinte Consiliu Județean, CL - Consilier local, CJ - Consilier județean

Argument și atitudine în dialogul cu puterea


114 Masa rotundă

Mediu de afaceri și Primarul Timișoarei -


Locaţie: Timișoara/Timiș
Data: 16 mai 2012
împreuna pentru progresul sustenabil?
Masă rotundă la: Alegerile locale 2012
Nivel de decizie: Local
Candidaţi prezenţi: 9

» SCURTĂ DESCRIERE:
Iniţiatori:
Masa rotundă a avut scopul de a stimula dezbaterea electorală reală și de conținut, în
· Grigore Grigoroiu
jurul problemelor de interes major ale comunității, prin susținerea publică argumentată, de
Uniunea Sindicală Teritorială Cartel Alfa
către candidații la Alegerile Locale din 2012, a soluțiilor lor la problemele de interes local
Caraș Severin
semnalate de către iniţiatori.
· Menuța Iovescu
Camera de Comerț, Industrie și Agricultură
Timișoara
» TEMELE MESEI ROTUNDE:
· Virgilius Adrian Pîinișoară › Viziunea asupra dezvoltării municipiului Timișoara.
Patronatul Regional Banat Timișoara › Care va fi formula de consultare cu mediul de afaceri timișorean pe care o veţi aborda?
· Călin-Gheorghe Popescu › Care este politica dvs pentru reducerea cuantumului taxelor și impozitelor locale?
Patronatul Regional Banat Timișoara › Ce tipuri de ajutor de MINIMIS pentru firme veţi promova spre abordarea Consiliului Local
pentru a fi aplicate de către Primăria Municipiului Timișoara, dacă veţi fi ales primar?
› Ce măsuri concrete vă propuneţi să întreprindeţi pentru a reduce timpul de obţinere a
autorizaţiei de construcţii?
› Care este politica dvs faţă de taxa de concesiune pe care trebuie să o platescă
CCIAT?

» DECLARAŢII ALE CANDIDAŢILOR PREZENŢI:


USL:
› atragerea de investitori care să valorifice potenţialul de resursă umană;
› crearea de școli de meserii;
› crearea de pasaje, parcări, sala polivalentă, bazin de înot olimpic și în cartiere;
› ridicarea orașului la nivel de centru bancar prin mari investiţii publice;
› crearea „unui culoar special” pentru marii investitori în cadrul Primăriei;
› restructurarea personalului primăriei pentru eficientizarea traseului birocratic și limitarea
timpului de răspuns și autorizaţii la 15 zile;
› reducerea fiscalităţii pentru avizele agenţilor economici;
› concentrarea atenţiei către proiectul Timișoara – Capitala Culturală Europeană 2020;
› introducerea de licitaţii transparente, întocmirea de rapoarte concepute astfel încât să
fie înţelese și de nespecialiști, care să fie aduse la cunoștintă prin site și prin consiliile
consultative de cartier - pentru transparentizarea banului public.
Nicolae Robu (P) – câștigător

PDL:
› continuarea programelor de dezvoltare regională;
› dezvoltarea mediului universitar, acesta fiind sursa pentru viitorii angajaţi ai mediului de
afaceri;
› explotarea potenţialului de dezvoltare în IT și automotive;
› înfiinţarea la nivelul Primăriei a unei structuri în subordinea primarului pentru organizarea
unor departamente care să păstreze legătura cu autorităţile publice;
› câștigarea titlului de capitală culturală europeană;
› dezvoltarea pe domenii de activitate a mediului de afaceri local;
› discutarea cu factorii economici a politicii de reducere a taxelor și impozitelor ca acestea
să nu influenţeze bugetul local;
› optimizarea traseului documentelor, a deciziilor, inclusiv prin reechilibrarea spaţiilor
destinate diferitelor funcţiuni.
Nodiți Gheorghe (P)

UNPR:
› realizarea metropolei sectorizate compusă din cartiere – oraș;
› definitivarea planului urbanistic general;
› rezolvarea strategiei de dezvoltare și planul de investiţii;
› urgentarea îngropării cablurilor;
› redirecţionarea trenurilor în afara orașului;
› vânzarea terenului pe care funcţionează CCIAT către CCIAT la preţul pieţei;
› introducerea de licitaţii online pentru transparentizarea folosirii banului public;

Argument și atitudine în dialogul cu puterea


Masa rotundă 115

› iniţierea unei „revoluţii” adminstrative;


› preluarea dosarului de către cei abilitaţi, dar și un sistem de monitorizare a traseului documentelor pentru optimizarea
traseului birocratic la nivelul Primăriei;
› reducerea la 15 zile a analizei, avizării și eliberării autorizaţiei de construcţii, dacă toate acordurile și avizele obligatorii
sunt obţinute.
Răducanu Ion (P)

PER:
› dezvoltarea urbanistică și conservarea patrimoniului orașului;
› consultarea mediului de afaceri;
› dezvoltarea spaţiilor verzi;
› dezvoltarea consiliilor de cartier pentru o mai bună comunicare cu cetaţenii;
› micșorarea taxelor și a impozitelor cu 30%;
› reducerea timpului birocratic la jumătate.
(Vlad Rodica (P))

PRM:
› manufacturarea produselor agricole și direcționarea industriei ca furnizor de produse finite;
› vânzarea complexului Dan Păltinișanu mediului de afaceri, iar din banii obţinuti realizarea unui nou complex sportiv, în afara
orașului;
› evaluarea personalului Primăriei „chiar la șase luni dacă va fi nevoie”
Trif Marinel Grigore (P)

PPLC:
› eficientizarea aparatului executiv al Primăriei cu oameni „competitivi, în diferite domenii de activitate”.
Dragomir Floare (P)

Alianţa Uniţi pentru Timișoara:


› formarea unui consiliu consultativ, să se alăture și alte organisme și ONG-uri pentru facilitarea consultării cu mediul de
afaceri;
› respectarea de către oamenii din primărie a fișei postului și luarea de măsuri necesare pentru sancţionarea acelora care
nu o fac.
Butuza Claudiu Florin (P)

Uniunea pentru Timiș:


› dezvoltarea industriei și a circulaţiei mărfurilor;
› extinderea circulaţiei de transport în comun spre zonele metropolitane;
› continuarea proiectelor în stadiu de implementare: parcurile de inovare, bursa de mărfuri regională, etc;
› continuarea lucrărilor de infrastructură, de investiţii, inclusiv în ceea ce privește extinderea transportului local spre
comunele periurbane;
› susţinerea modificării Codului Fiscal în sensul transmiterii de prerogative spre puterea locală pentru modificarea impozitului
pe terenuri;
› dezvoltarea comunicaţiilor.
Orza Adrian (P)

Independent:
› atragerea de investiţii europene;
› relocarea atribuţiilor Primăriei pe probleme serioase, cum ar fi relaţia cu mediul de afaceri;
› reducerea taxei de concesiune cu 10% pentru terenul pe care funcţionează CCIAT;
› acordarea către firme a unui ajutor de MINIMIS pentru crearea de locuri de muncă, prin scutirea de impozit pentru
investiţiile noi pe doi ani de zile;
› reducerea timpului pentru primirea autorizaţiilor de construcţii prin reprofesionalizarea personalului și optimizarea la nivel
de secretariat al Primăriei.
Gârboni Ioan Coriolan (P)

Candidați la funcția de: P - Primar, PCJ - Președinte Consiliu Județean, CL - Consilier local, CJ - Consilier județean

Argument și atitudine în dialogul cu puterea


116 Masa rotundă

100 de minute cu Coaliţia 52


Locaţie: Timișoara/Timiș
Data: 6 iunie 2012
Masă rotundă la: Alegerile locale 2012
Nivel de decizie: Judeţean
Candidaţi prezenţi: 4

» SCURTĂ DESCRIERE:
Iniţiatori:
Masa rotundă a avut scopul de a stimula dezbaterea electorală reală și de conținut, în
Coaliţia 52
jurul problemelor de interes major ale comunității, prin susținerea publică argumentată, de
· Simona Constănceanu către candidații la Alegerile Locale din 2012, a soluțiilor lor la problemele de interes local
Clubul Economic German Banat semnalate de către iniţiatori, membri ai Coaliţiei 52.
· Mariana Cernicova-Bucă
Fundația Politehnica Timișoara » TEMELE MESEI ROTUNDE:
· Florin Geamănu
Camera de Comerț, Industrie și Agricultură, › Grija pentru mediu ca și componentă a responsabilităţii sociale.
Timiș › Trei proiecte pe care vă angajați să le duceți la îndeplinire pe parcursul mandatului
· Dan Radosav
Fundația Bega » DECLARAŢII ALE CADIDAŢILOR PREZENŢI:
· Marius Lobază PDL:
Sindicatul Învățământului Preuniversitar › descentralizarea politicilor de mediu și energie regenerabilă;
Timiș › finalizarea complexului de sănătate care a început cu Spitalul Județean și se va continua
cu Casa Austria și Maternitate;
› investirea în infrastructură: rutieră, alimentare cu apă și canalizare, infrastructură
școlară;
› modernizarea stadionului Dan Păltinișanu și a unei săli de sport de 10.000 de locuri;
› atragerea de fonduri europene pentru educaţie pentru clinica universitară;
› reabilitarea infrastructurii de acces la zonele turistice;
› realizarea infrastructurii în Zona Bogda;
› crearea unui complex SPA;
› prin aportul European business Club - realizarea de proiecţii ale nevoilor de personal
care să ducă la influenţarea; furnizorilor de formare profesională pentru îmbunătăţirea
pregătirii profesionale în judeţ.
Ostaficiuc Constantin (PCJ)

UNPR:
› realizarea unui plan de management și implicarea unui custode pentru încurajarea
dezvoltării economice în zona ariilor protejate, cum ar fi lacul Surduc;
› modificarea și completarea legislaţiei de mediu în așa fel încât să se evite blocarea
activităţii economice;
› realizarea de parteneriate public-private pentru sprijinirea construirii centurii ocolitoare
a orașului;
› măsuri pentru conservarea și depoluarea siturilor poluatorilor industriali inactivi (ex.
Solventul);
› dezvoltarea în județul Timiș a unui climat de afaceri predictibil;
› depolitizarea administrației publice județene;
› garantarea asistenței și consultanței față de cetățeni pentru accesarea fondurilor
europene;
› salarizarea corespunzătoare a personalului din sistemul de sănătate și restrângerea
accesului pacienţilor din alte judeţe la serviciile medicale din judeţul Timiș;
› rezolvarea problemelor de patrimoniu din staţiunea Buziaș;
› reabilitarea infrastructurii de acces la bisericile de lemn;
› stimularea parteneriatelor public-private și a responsabilităţii sociale corporatiste pentru
îmbunătăţirea pregătirii profesionale în Timiș.
Ingrisch Iosif (PCJ)

PPDD:
› necesitatea contrabalansării investiţiei în energiile regenerabile, alternative;
› avansarea cu un an a termenului, pentru lobby pe lângă Ministerul Transporturilor în
scopul realizării centurii orașului;
› determinarea marilor poluatori de a respecta legislaţia specifică de mediu;
› relocarea spaţiilor industriale în afara zonei urbane;

Argument și atitudine în dialogul cu puterea


Masa rotundă 117

› integrarea turismului din județul Timiș pe harta turistică a României cu accent pe modernizarea stațiunii Buziaș, Sânmihai,
Calacea;
› crearea unui cadru adecvat pentru agricultori și desfacerea produselor agricole;
› rezolvarea problemei spitalului din Calea Torontalului;
› retrocedarea spaţiilor patrimoniale în sprijinul spitalelor;
› sprijinirea persoanelor fizice pentru accesarea de fonduri europene;
› investirea în infrastructură;
› crearea unui cadru adecvat pentru ca cei cu iniţiativă să poată găsi toată susţinerea necesară din partea Consiliului
Judeţean;
› realizarea de sprijin și parteneriat cu angajatorii în vederea îmbunătăţirii pregătirii profesionale în judeţ.
Adrian Diaconu (PCJ)

UDMR:
› necesitatea plantării fâșiilor de pădure - rolul președintelui Consiliului Judeţean ar fi de a crea un parteneriat cu Consiliile
Locale pentru plantarea acestor copaci;
› verificarea modului în care construcţiile respectă prevederile legale precum și curăţarea zonei lacului Surduc;
› necesitatea de a se face lobby pe lângă Ministerul Transporturilor pentru finalizarea centurii municipiului Timișoara;
› selectarea cât mai riguroasă a investitorilor, respectarea de către aceștia a legislației naționale de mediu și permanenta
verificare în acest sens din partea organelor statului pentru prevenirea poluării industriale;
› eradicarea poluării produse de poluatorii industriali;
› susținerea construirii unei autostrăzii care ar face legătura între Timișoara prin Jimbolia, Serbia și Croația, până la Marea
Adriatică;
› rezolvarea problemelor de patrimoniu și de locații pentru învățământul special din județul Timiș;
› investirea pentru crearea unui complex de servicii medicale moderne, de asemenea de acordarea de facilităţi medicilor
pentru a preîntâmpina exodul și crearea unui parteneriat public-privat pentru amenajarea unor secţii ale Spitalului
Judeţean;
› dezvoltarea infrastructurii de acces în zonele turistice;
› crearea unui centru de informare la nivel judeţean și o centralizare a ofertei turistice;
› încheierea de parteneriate între Consiliul Judeţean și autorităţile publice locale pentru accesarea de fonduri europene;
› luarea de măsuri de mediere pe piaţa muncii.
Halasz Francisc (PCJ)

Candidați la funcția de: P - Primar, PCJ - Președinte Consiliu Județean, CL - Consilier local, CJ - Consilier județean

Argument și atitudine în dialogul cu puterea


118 Masa rotundă

100 de minute cu Coaliţia 52


Locaţie: Timișoara/Timiș
Data: 7 iunie 2012
Masă rotundă la: Alegerile locale 2012
Nivel de decizie: Local
Candidaţi prezenţi: 5

» SCURTĂ DESCRIERE:
Iniţiatori:
Masa rotundă a avut scopul de a stimula dezbaterea electorală reală și de conținut, în
Coaliţia 52
jurul problemelor de interes major ale comunității, prin susținerea publică argumentată, de
· Simona Constănceanu către candidații la Alegerile Locale din 2012, a soluțiilor lor la problemele de interes local
Clubul Economic German Banat semnalate de către iniţiatori, membri ai Coaliţiei 52.
· Mariana Cernicova-Bucă
Fundația Politehnica Timișoara » TEMELE MESEI ROTUNDE:
· Florin Geamănu
Camera de Comerț, Industrie și Agricultură, › Viziunea privind relaţia cetăţean – autoritate locală în elaborarea strategiilor și deciziilor
Timiș la nivelul Primăriei.
› Trei proiecte pe care vă angajați să le duceți la îndeplinire pe parcursul mandatului.
· Dan Radosav
Fundația Bega
» DECLARAŢII ALE CANDIDAŢILOR PREZENŢI:
· Marius Lobază
Sindicatul Învățământului Preuniversitar PDL:
Timiș › promovarea democraţiei locale participative, prin participarea consilierilor locali în toate
cartierele municipiului;
› privind obligarea cetăţenilor de a dovedi existenţa asigurării obligatorii, el va găsi
o formulă de a respecta timpul și drepturile cetăţenilor, va dezvolta posibilitatea de a
comunica cu aceștia prin poștă sau e-mail;
› acordarea unui acces echitabil la serviciile de sănătate, crearea posturilor de asistent
comunitar și mediator medical în cadrul Primăriei;
› protejarea patrimoniului Timișoarei și blocarea mafiei imobiliare;
› asigurarea serviciilor medicale de calitate, înfiinţarea unei maternităţi noi în scopul
creșterii natalităţii;
› crearea unor spaţii destinate copiilor, pentru integrarea acestora pe parcursul unei
întregi zile, cantine, after school, programe de dimineaţă;
› implicarea Primăriei în reabilitarea termică, iar pentru locuitorii din case, să fie scoasă
taxa de habitat;
› Reevaluarea clădirii de pe Calea Torontalului, crearea unui nou centru oncologic;
› reorganizarea centrului civic ca arie pietonală și canalul Bega ca și canal de navigaţie,
nu apă curgătoare;
› crearea de condiţii în grădiniţe și creșe și a unui complex maternal și pediatric, ca sprijin
pentru tinerele mame.
Nodiți Gheorghe (P)

UNPR:
› reglementarea legii 52/2003 prin aprobarea unui regulament privind dezbaterile publice,
elaborarea de ghiduri privind urbanismul și bugetul, care să fie la îndemâna cetăţenilor,
încurajarea constituirii cetăţenilor în asociaţii specializate care să întreţină dialogul,
redactarea unui raport de activitate la fiecare 6 luni;
› dovedirea de către cetăţeni a existenţei asigurării obligatorii odată cu plata impozitelor
sau încheierea unui acord cu asiguratorii;
› diminuarea poluării, în primul rând prin reevaluarea stadiului poluării în municipiul
Timișoara de către două companii independente, refacerea zonelor verzi și supravegherea
construcţiilor;
› îmbunătăţirea traficului rutier;
› modernizarea spitalului municipal și mărirea capacităţii acestuia la 1000 paturi prin
atragerea de fonduri de la Banca Mondială;
› construirea unui liceu nou pentru Colegiul Bănăţean; crearea unui liceu de elită;
› referitor la reabilitarea termică a imobilelor și sursa de finanţare, el considera că primăria
ar trebui să asigure contribuţia cetăţeanului;
› accesarea de fonduri de la Banca Mondială pentru construirea unui nou spital;
› construirea unei săli polivalente de cel puţin 5000 locuri;
› pietonizarea centrului civic.
Răducanu Ion (P)

Argument și atitudine în dialogul cu puterea


Masa rotundă 119

PNȚCD:
› implementarea consiliilor de cartier după modelul francez;
› informatizarea front-desk-ului de la camera 12 a Primăriei, în scopul îmbunătăţirii relaţiei cetăţean/autoritate publică
locală;
› continuarea proiectelor finanţate;
› reevaluarea personalului din cadrul primăriei;
› îmbunătăţirea infrastructurii medicale și de învăţământ, mai ales pentru persoanele vulnerabile;
› realizarea pasajului Michelangelo, decongestionarea traficului în municipiul Timișoara, prin extinderea sistemului de control
al traficului la 90 de intersecţii;
› reabilitarea canalului Bega, cu efecte benefice asupra mediului, turismului și transportului public;
› reabilitarea centrului istoric, proiect ce cuprinde reabilitarea a 10 străzi, dar și a Piaţei Unirii, respectiv schimbarea
talajului;
› retehnologizarea Coltermului;
› finalizarea lucrărilor la alimentarea cu apă și canalizare;
› reabilitarea școlilor aflate în clădiri de patrimoniu;
› reeditarea manualului de istorie a municipului Timișoara, pentru elevii de clasa aV-a;
› contractarea unui credit pentru suportarea cotei părţi a locuitorilor sau introducerea unor noi taxe;
› accesarea de fonduri pentru reabilitarea secţiilor spitalului municipal;
› încurajarea natalitatății prin măsuri de creștere a calităţii vieţii în municipiul Timișoara.
Orza Adrian (P)

PRM:
› înfiinţarea în cadrul Primăriei Municipiului Timișoara a unui Departament de Analiză, Costuri și Rezultate care să
analizeze situaţiile regiilor din cadrul Primăriei;
› crearea a 1500 de locuri în creșe și grădiniţe și crearea a 2000 de locuinţe sociale în fostele cămine de nefamiliști;
› vânzarea complexului sportiv Dan Păltinișanu și crearea unui ansamblu imobiliar și scoaterea în afara orașului a complexului
sportiv;
› transformarea Timișoarei în oraș târg, proiect bazat pe profilul istoric al municipiului Timișoara;
› dezvoltarea învăţământului profesional în parteneriat cu mediul de afaceri;
› referitor la reabilitarea termică a imobilelor și surse de finanţare, consideră că s-ar putea institui facilităţi fiscale pentru
executanţii lucrărilor de reabilitare;
Trif Grigore (P)

Independent:
› înnoirea Primăriei Timișoara, cu noi specialiști, crearea și ocuparea postului de city-manager;
› angajarea a cinci experţi la dispoziţia primarului, în domeniile prioritare pentru Timișoara: mediu, trafic, urbanism, investiţii,
buget;
› iniţierea de proiecte noi pentru recâștigarea mândriei Timișoarei;
› privind obligarea cetăţenilor de a dovedi existenţa asigurării obligatorii, el va găsi o formulă prin care să se respecte timpul
și drepturile cetăţenilor;
› Timișoara Capitală Europeană și dezvoltarea turismului cultural;
› realizarea unui parc Aqualand care va atrage turiști și va crea locuri de muncă;
› realizarea unui parc de distracţie Tarzania;
› crearea unor parcuri pentru skateboarding;
› alocarea unei părţi din subvenţia la căldură pentru reabilitarea termică;
› reevaluarea construcţiei din Calea Torontalului, încheierea unui parteneriat public-privat;
› reconstrucţia unui Mall cultural pe Capitol.
Gârboni Ioan (P)

Candidați la funcția de: P - Primar, PCJ - Președinte Consiliu Județean, CL - Consilier local, CJ - Consilier județean

Argument și atitudine în dialogul cu puterea


120 Masa rotundă

Necesitatea modificării și iniţierii unor acte normative


Locaţie: Constanţa/Constanţa
Data: 23 mai 2012
în domeniul sanitar-veterinar
Masă rotundă la: Alegerile locale 2012
Nivel de decizie: Local
Candidaţi prezenţi: 2

» SCURTĂ DESCRIERE:
Iniţiatori:
Masa rotundă a avut scopul de a stimula dezbaterea electorală reală și de conținut, în
· Bogdan Octavian Comănici
jurul problemelor de interes major ale comunității, prin susținerea publică argumentată, de
Sindicatul Camera Veterinarilor, Constanța
către candidații la Alegerile Locale din 2012, a soluțiilor lor la problemele de interes local
· Mihai Sorin Turineac semnalate de către iniţiatori.
Sindicatul Camera Veterinarilor, Constanța

» TEMELE MESEI ROTUNDE:


› Modificarea Hotărârii de Guvern nr. 984/2005 privind stabilirea și sancţionarea
contravenţiilor la normele santiar-veterinare și pentru siguranţa alimentelor – în sensul
reglementării contravenţionale și pentru domeniul nonanimalier.
› Iniţierea unei HCL cu privire la organizarea asistenţei și controlului sanitar-veterinar
propriu în pieţele agroalimentare constănțene.

» DECLARAŢII ALE CANDIDAŢILOR PREZENŢI:


PDL:
› necesitatea înfiinţării unui serviciu propriu sanitar-veterinar în subordinea autorităţii
publice locale, cu coordonarea tehnică din partea autorităţii sanitar veterinare publice de
stat, pentru a rezolva deficitul de personal și a eficientiza controlul permanent și direct.
Broască Mircea (CL)

Candidați la funcția de: P - Primar, PCJ - Președinte Consiliu Județean, CL - Consilier local, CJ - Consilier județean

Argument și atitudine în dialogul cu puterea


Masa rotundă 121

Cu bicicleta prin Constanţa: când?


Locaţie: Constanţa/Constanţa
Data: 24 mai 2012
Masă rotundă la: Alegerile locale 2012
Nivel de decizie: Local și judeţean
Candidaţi prezenţi: 3

» SCURTĂ DESCRIERE:
Iniţiatori:
Masa rotundă a avut scopul de a stimula dezbaterea electorală reală și de conținut, în
· Mioara Bogăteanu
jurul problemelor de interes major ale comunității, prin susținerea publică argumentată, de
Sindicatul Liber al Navaliștilor
către candidații la Alegerile Locale din 2012, a soluțiilor lor la problemele de interes local
semnalate de către iniţiatori · Adriana Cârnu
Asociația Sigma Development Center

» TEMELE MESEI ROTUNDE: · Mihai Ghemeș


AIESEC Constanța
› Cum vedeţi desenarea pistelor de bicicliști în orașul Constanța și a parcărilor pentru · Angelica Mărgean
aceștia? Care este perspectiva dvs. privind comunicarea dintre unităţile administrativ- Sindicatul Asistenței Sociale și Protecției
teritoriale din zona metropolitană Constanţa printr-o reţea de piste de biciclete la Copilului
standarde civilizate? · Marcela Neagu
› Ar trebui utilizatorii de biciclete să beneficieze de avantaje fiscale? Sindicatul Asistenței Sociale și Protecției
› Cum ar trebui să se implice autoritățile în promovarea și educarea generaţiilor tinere Copilului
privind practicarea mersului pe bicicletă?

» DECLARAŢII ALE CANDIDAŢILOR PREZENŢI:


UNPR:
› realizarea de piste de biciclete interjudeţene.
„Diferenţa între mine și dânșii este că eu practic acest sport [...]. Nu pot să spun decât
că dacă voi fi votat și dacă voi ajunge la Consiliul Judeţean voi face piste de bicicliști
interjudeţene ca în ţările civilizate.”
Boiagian Harry (CL) – câștigător

PPDD:
› soluţia la această problemă se regăsește în proiectul „Constanţa, un oraș modern”;
› pistele vor fi create în parcuri, în primă fază;
› după reabilitarea unor drumuri, pistele se vor extinde.
Arecco Jeni (CL)

APC:
› soluţia la această problemă se regăsește în proiectul „Constanța – capitală culturală
europeană”;
› rezolvarea câinilor comunitari pentru îmbunătăţirea siguranţei bicicliștilor;
› reabilitarea infrastructurii și a spaţiilor verzi în vederea introducerii de piste pentru
biciclete.
Chiru Christian Gigi (P)

Candidați la funcția de: P - Primar, PCJ - Președinte Consiliu Județean, CL - Consilier local, CJ - Consilier județean

Argument și atitudine în dialogul cu puterea


122 Masa rotundă

Monumentele istorice ale Constanţei -


Locaţie: Constanţa/Constanţa
Data: 25 mai 2012
Reabilitare și Promovare
Masă rotundă la: Alegerile locale 2012
Nivel de decizie: Local și judeţean
Candidaţi prezenţi: 6

» SCURTĂ DESCRIERE:
Iniţiatori:
Masa rotundă a avut scopul de a stimula dezbaterea electorală reală și de conținut, în
· Aurel Bădoi
jurul problemelor de interes major ale comunității, prin susținerea publică argumentată, de
Asociația Liga Consilierilor Juridici din
către candidații la Alegerile Locale din 2012, a soluțiilor lor la problemele de interes local
Județul Constanța
semnalate de către iniţiatori.
· Cristian Drăghici
Asociația Oamenilor de Afaceri Creștin
Ortodocși, Constanța
» TEMELE MESEI ROTUNDE:
· Mariana Dumitrescu › Situaţia actuală a monumentelor simbol ale judeţului Constanţa.
Federația Națională a Sindicatelor Șoferilor › Priorităţile de intervenţie și direcţiile în care se poate acţiona pentru protejarea
din România Filiala Constanța patrimoniului cultural.
· Alina Simona Ianuș › Metode și mijloace de promovare.
Sindicatul Liber al Cadrelor Didactice Auxiliare
TESA din Universitatea ”Ovidius” Constanța » DECLARAŢII ALE CANDIDAŢILOR PREZENŢI:
· Ion Ianuș
PDL:
Federația Națională a Sindicatelor Șoferilor
› proiectul „Constanţa capitala culturală europeană”:
din România Filiala Constanța
- susţinerea din partea liderilor comunităţii – politici, instituţionali, economici;
· Codruț Gino Roiu
- crearea unui Comitet de Initiaţivă pentru crearea unui program de dezvoltare
Sindicatul Liber Aeroportul Internațional
Constanța - Mihail Kogălniceanu
culturală;
- investiţii de aproximativ o jumătate de miliard de euro;
· Corina Savu
- crearea de locuri de muncă;
Patronatul Național al Femeilor de Afaceri
din Intreprinderi Mici și Mijlocii Constanța
- dezvoltarea unei zone metropolitane, dezvoltarea infrastructurii orașului și judeţului;
- reabilitarea Peninsulei și patrimoniului nostru istoric, peste tot în municipiu și judeţ;
· Cristian Mihai Toma
- refacerea lăcașelor de cult, indiferent de religie ori confesiune;
Federația Națională a Sindicatelor Portuare
Constanța
- reabilitarea Cazinoului;
- investiţia în adevarata cultură – teatru, film, biblioteci, galerii de artă;
· Sorina Tușa
› revitalizarea sistemului de sănătate publică în Municipiul Constanţa și în judeţ;
Sindicatul Șoferilor Taximetristul Constanța
› construirea unui spital nou, de nivel european;
› arderea gunoaielor pentru energie termică și electrică.
Chiru Cristian Gigi (P)
› atragerea de fonduri europene pentru finanţarea reabilitării clădirilor.
Boanfă Dan (CL)
› reluarea iniţiativei de salvare a zonei peninsulare.
Gheorghe Florin (PCJ)
› colaborarea cu instituţiile guvernamentale și ale administraţiei de stat pentru dinamizarea
și eficientizarea activităţii de restaurare a monumentelor istorice;
› contactarea și schimbul de informaţii cu organizaţii sau uniuni profesionale similare, din
ţară și străinătate;
› susţinerea iniţiativelor destinate sensibilizării și atragerii unui număr cât mai mare de
reprezentanţi ai societăţii civile spre domeniul restaurării și pentru punerea în valoare a
monumentelor istorice;
› sprijinirea din punct de vedere artistic, tehnic, știinţific, economic și juridic a membrilor săi
într-un context concurenţial care nu este încă pe deplin constituit;
› dezvoltarea și promovarea pe plan naţional și internaţional a cercetării știinţifice, tehnice
și artistice în domeniul restaurării monumentelor istorice;
„Trebuie doar să le introducem în circuitul turistic, prin păstrarea legăturilor cu agenţiile
de turism și cu organizaţiile care se ocupă de promovarea culturală a orașului
Constanţa.”
Gavrilă Florin (CJ) – câștigător

UNPR:
› stoparea mutilării urbanistice a zonei peninsulare;
› reabilitarea centrului istoric în integralitatea sa;
› reabilitarea și administrarea simbolurilor orașului nostru: Cazinoul, faleza, monumentele
istorice, siturile arheologice, centrul pietonal Ștefan cel Mare ș.a.;

Argument și atitudine în dialogul cu puterea


Masa rotundă 123

› transformarea Peninsulei, inclusiv a Portului Turistic și a Falezei Constanța într-o bijuterie arhitecturală;
› introducerea în circuitul turistic, după reabilitare, a Cazinoului și a întregului centru istoric al Constanţei.
Palaz Claudiu Iorga (P)
› o soluție ar fi proiectele de revitalizare urbană a zonelor comerciale centrale afectate de expansiunea comerţului de
hypermarket, după modelul aplicat în Statele Unite.
Boiagian Harry (CL) – câștigător

Candidați la funcția de: P - Primar, PCJ - Președinte Consiliu Județean, CL - Consilier local, CJ - Consilier județean

Argument și atitudine în dialogul cu puterea


124 Masa rotundă

Dezvoltarea metropolitană a municipiului Galaţi,


Locaţie: Galați/Galați
Data: 22 mai 2012
axa Galaţi-Brăila
Masă rotundă la: Alegerile locale 2012
Nivel de decizie: Local
Candidaţi prezenţi: 6

» SCURTĂ DESCRIERE:
Iniţiatori:
Masa rotundă a avut scopul de a stimula dezbaterea electorală reală și de conținut, în
· Ioana Alecu
jurul problemelor de interes major ale comunității, prin susținerea publică argumentată, de
Sindicatul Liber Educația Galați
către candidații la Alegerile Locale din 2012, a soluțiilor lor la problemele de interes local
· Mihaela Jantea semnalate de către iniţiatori.
Asociația Femeilor Întreprinzător din
România Galați
» TEMA MESEI ROTUNDE:
· Angela Mihaela Seserman
Asociația Femeilor Întreprinzător din › Dezvoltarea metropolitană a municipiului Galaţi, axa Galaţi-Brăila.
România Galați
· Simona Maria Tuca » DECLARAŢII ALE CANDIDAŢILOR PREZENŢI:
Uniunea Sindicală Teritorială Cartel ALFA
PRM:
Galați
› necesitatea realizării unei asocieri între cele două municipii, cu accent pe crearea unui
mare centru urban;
› necesitatea dezvoltării, în primul rând, a infrastucturii pe transport: conectarea la
coridoarele de transport european, prin devierea unor trasee și crearea de legături cu
autostrăzile existente; crearea unui centru nodal de transport feroviar, naval, aerian;
› reintroducerea lacului Brateș în circuitul piscicol și de agrement;
› crearea de parcuri industriale și logistice, zone de recreere de-a lungul viitoarei centuri;
› crearea unei zone verzi în nordul orașului Galaţi.
Munteanu Dorian Laurențiu (P)

APP:
› primăria este principalul investitor și gestionar al finanţărilor și de aceea ar trebui să se
ocupe de direcţionarea banilor în favoarea dezvoltării și creșterii economice.
Necula Marius Gerard (P)

PER:
› semnează și suţine protocolul de asociere din luna aprilie, iniţiat de dl. Marius Necula –
Zona Metropolitană Dunărea de Jos.
Stamate Eugen Gheorghe (P)

PV:
› dezvoltarea metropolei punctând principalele avantaje ale regiunii: poziţia geo-strategică,
poziţia de amplasare faţă de Dunăre, resursele naturale ale zonei, forţa de muncă din
zonă, infrastructura bine dezvoltată, instituţiile bancare aflate în zonă, parcul industrial,
parcul de tehnologie, centru transfrontalier, existenţa zonelor libere, tradiţii în agricultură
cu potenţial foarte ridicat.
Stavire Lăcrămioara (P)

FC:
› dezvoltarea acestui proiect este un „fiasco total”și propune dezvoltarea orașului Galaţi
pe alte zone ale orașului, folosindu-se de infrastructura existentă;
› acordarea a câte 300 mp tinerilor precum și susţinerea lor în construirea de case.
Telegan Constantin (P)

Independent:
› cooperarea între Galaţi si Brăila în ideea dezvoltării Zonei Metropolitane, fără ca acestea
să-și piardă autonomia în administraţie;
› elaborarea de proiecte comune între cele două municipii pentru dezvoltarea unei infrastructuri
comune (pod peste Dunăre și aeroport) care să deservească ambele municipii;
› încadrarea acestei cooperări într-un cadru legal dar particularizată pentru cazul de
faţă – municipiile Galaţi și Brăila fiind ambele poli de dezvoltare, altfel, ele nu pot folosi
împreună niciunul din modelele de zonă metropolitană existente;
› a prezentat procedura de realizare a acestui parteneriat.
Ciumacenco Nicușor (P)
Candidați la funcția de: P - Primar, PCJ - Președinte Consiliu Județean, CL - Consilier local, CJ - Consilier județean

Argument și atitudine în dialogul cu puterea


Masa rotundă 125

Dialog și strategii locale de dezvoltare a serviciilor sociale și


ocuparea forţei de muncă în Galaţi – între iluzie și realitate Locaţie: Galaţi/Galaţi
Data: 28 mai 2012
Masă rotundă la: Alegerile locale 2012
Nivel de decizie: Local
Candidaţi prezenţi: 5

» SCURTĂ DESCRIERE:
Iniţiatori:
Masa rotundă a avut scopul de a stimula dezbaterea electorală reală și de conținut, în
· Silvia Apetrei
jurul problemelor de interes major ale comunității, prin susținerea publică argumentată, de
Sindicatul Național al Funcționarilor Publici
către candidații la Alegerile Locale din 2012, a soluțiilor lor la problemele de interes local
București
semnalate de către iniţiatori.
· Anna Burtea
Fundația Inimă de Copil Galați
» TEMELE MESEI ROTUNDE:
· Octavian Chivu
› Asigurarea unei dezvoltări strategice și care să răspundă nevoilor reale și presante ale Patronatul Întrepriderilor Mici și Mijlocii
unor categorii defavorizate din populație (persoane cu venituri foarte reduse, tineri din Galați
centre de plasament, cu boli cronice, persoane cu handicap, vârstnici). · Marian Filimon
› Asigurarea unui cadru propice pentru crearea de locuri de muncă, ceea ce reprezintă Patronatul Intreprinderilor Mici si Mijlocii
baza bunăstării populației municipiului și dezvoltării locale. Galaţi
· Romică Gîrneaţă
» DECLARAŢII ALE CANDIDAŢILOR PREZENŢI: Uniunea Sindicală Teritorială Cartel Alfa
Galați
PDL:
· Cristina Mereuţă
› eliminarea oricărul fenomen de corupţie în administraţia locală;
Asociația NOVA 2002 Galați
› formarea unui Comitet al organizaţiilor societaţii civile pe lângă Primăria Galaţi;
› dezvoltarea unui real parteneriat public – privat;
› susţinerea întreprinderilor mici și mijlocii;
› dezvoltarea zonei industriale;
› continuarea dezvoltării zonei metropolitane Galaţi prin legea 215;
› construirea de locuinţe în cartierul Dimitrie Cantemir pentru familiile din cartierele
mărginașe și cazurile sociale (5000 locuinţe în primii 2 ani de mandat);
› cooptarea în cadrul Primăriei a profesioniștilor și a societăţii civile neînregimentate
politic.
Necula Marius (P)

PPDD:
› reorientarea focusului către Est, prin lărgirea activităţii de transport pe o rază de
300 km;
› accelerarea dezvoltării infrastructurii (tren de mare viteză construit în parteneriat public –
privat);
› realizarea unui Muzeu al Navelor;
› construirea unui parc tematic sau a unui Aquapark;
› crearea de legături între Dunăre și Nistru, Volga, Don – ca nou mijloc de transport de
marfă;
› crearea de Planuri urbanistice generale al orașului.
Poalelungi Cătălin pentru Constantin Ene (P)

PER:
› înfiinţarea unui cartier social prin parteneriat public – privat pentru persoanele din
cartierele mărginașe;
› strângerea legăturilor Primăriei cu Arhiepiscopia Dunării de Jos, ca soluţie a problemei
locuinţelor pentru tinerii HIV+ sau persoanele cu dizabilităţi;
› realizarea unei evidenţe a persoanelor cu probleme sociale și căutarea celor mai bune
soluţii;
› acordarea de facilități și stimulente pentru investitori;
› dezvoltarea Parcului Industrial;
› atragerea de investitori străini;
› construirea unui complex expoziţional în zona Galaţi – Brăila (proiect propus acum
câţiva ani de Camera de Comerţ, Industrie și Agricultură).
Stamate Eugen (P)

Argument și atitudine în dialogul cu puterea


126 Masa rotundă

FC:
› vânzarea de clădiri din patrimoniul vechi al orașului și construirea în primă fază a unor centre speciale cu dotări normale,
adaptate nevoilor familiilor, cu loc de joacă pentru copii în apropiere și asigurarea transportului acestora la școală, până
când, prin dezvoltarea economică a orașului s-ar putea construi un cartier social;
› colectarea către primărie a tuturor taxelor aferente activităţii, clădirilor și terenurilor marilor operatori economici;
› poziționarea geo-strategică a Galaţiului ca oraș pe Dunăre în legătură cu Rusia și Ucraina poate duce la crearea unei
puternice zone industriale de tip tax-free astfel încât Galaţiul să devină un nod comercial între Rusia, Ucraina și Uniunea
Europeană;
› realizarea unei dane de acostare adecvată care să faciliteze activitatea vamală pentru comerţ;
› dezvoltarea turismului Galaţiului;
› refacerea străzilor, trotuarelor, crearea de piste de bicicliști și anveloparea blocurilor;
› colaborarea cu IMM-urile;
› dezvoltarea parteneriatului public-privat.
Telegan Constantin (P)

Independent:
› mutarea familiilor din cartierele mărginașe în zone care vor intra în noul PUG al Galaţiului sau în instituţii de asistenţa
socială;
› construirea de locuinţe sociale în sistem de parteneriat public – privat, creșterea transparenţei și eficienţei procesului de
acordare a acestor locuinţe;
› menţinerea, cel puţin la nivelul actual, a bugetului alocat capitolului de asistenţă socială;
› introducerea în instituţiile sociale pentru tineri de programe pentru dezvoltarea deprinderilor de viaţă independentă;
› reţea de îngrijire specializată la domiciliu în locaţii protejate ale Consiliului Local pentru copiii infestaţi cu HIV;
› creșterea nivelului de transparenţă și eficienţă în subvenţionarea serviciilor sociale de la bugetul local și dezvoltarea în
parteneriat cu societatea civilă a unor strategii locale de dezvoltare a serviciilor sociale;
› finalizarea proiectului de actualizare și legătură on-line a bazei de date a Serviciul Public de Asistenţă Socială cu bazele
de date ale ONG-urilor de profil din Galaţi;
› colaborarea permanentă a Serviciului Public de Asistenţă Socială cu societatea civilă;
› cuantumul cheltuielilor la capitolul Asistenţă socială al bugetului local se va menţine la nivelul actual;
› implicarea în activităţi agricole a beneficiarilor de asistenţă socială din partea organizaţiilor societăţii civile;
› realizarea, împreună cu organizaţiile societăţii civile, a unei „Strategii Locale în Cunoștinţă de Cauză”;
› înfiinţarea unui Ghișeu unic la Primărie și în fiecare centru de cartier („Primăria de cartier”);
› crearea unui Cod de bune practici pentru achiziţiile publice;
› publicarea pe website-ul Primăriei și în mass-media a tuturor informaţiilor privind proiectele de investiţii publice, achiziţiile
publice, activitatea Primarului și a Consiliului Local;
› înfiinţarea unei Comisii de Etică în Primărie care ar oferi soluţii pentru problemele întâmpinate de micile întreprinderi;
› scutiri de taxe și impozite locale pentru investitorii care doresc să își stabilească activitatea în Parcul Industrial din Zona
Liberă;
› echiparea cu infrastructură a terenurilor destinate activităţilor economice;
› înfiinţarea unui Consiliu al Oamenilor de Afaceri;
› integrarea educaţiei antreprenoriale în sistemul de învăţământ la toate nivelurile educaţiei formale;
› înfiinţarea unui Incubator de afaceri în regim public – privat și în parteneriat cu universităţile locale;
› revitalizarea Parcului Industrial Galaţi;
› calificarea și recalificarea forţei de muncă prin proiecte europene.
Ciumacenco Nicușor (P)

Candidați la funcția de: P - Primar, PCJ - Președinte Consiliu Județean, CL - Consilier local, CJ - Consilier județean

Argument și atitudine în dialogul cu puterea


Masa rotundă 127

Soluţii concrete pentru probleme legate de infrastructura


școlară și finanţarea proiectelor europene Locaţie: Galaţi/Galaţi
Data: 01 iunie 2012
Masă rotundă la: Alegerile locale 2012
Nivel de decizie: Local și judeţean
Candidaţi prezenţi: 6

» SCURTĂ DESCRIERE:
Iniţiatori:
Masa rotundă a avut scopul de a stimula dezbaterea electorală reală și de conținut, în
· Ioana Alecu
jurul problemelor de interes major ale comunității, prin susținerea publică argumentată, de
Sindicatul Liber “Educația” Galați
către candidații la Alegerile Locale din 2012, a soluțiilor lor la problemele de interes local
semnalate de către iniţiatori. · Oana Damian
Sindicatul Liber “Educația” Galați

» TEMELE MESEI ROTUNDE: · Viorica Neculai


Sindicatul Liber “Educația” Galați
› Ce soluţie viabilă propuneţi pentru a asigura un sediu stabil pentru Colegiul Naţional
„Alexandru Ioan Cuza”, școală de prestigiu care la ora actuală își desfășoară activitatea
într-o clădire închiriată, existenţa colegiului fiind la mila proprietarilor clădirii?
› Cum veţi rezolva problema grădiniţelor care funcţionează în spaţii improprii situate la
parter de bloc?
› Dacă veţi fi ales primar al municipiului Galaţi, veţi asigura fondurile necesare pentru
implementarea în școli a proiectelor cu finanţare europeană?

» DECLARAŢII ALE CANDIDAŢILOR PREZENŢI:


FC:
› construirea unei noi clădiri pentru Colegiul Naţional “Alexandru Ioan Cuza”, deoarece
există fonduri, dar sunt utilizate necorespunzător;
› construirea de noi grădiniţe din containere, la preţuri convenabile;
› cofinanţarea proiectelor cu fonduri europene întreprinse de școli;
Telegan Constantin (P)
› construirea anexelor necesare și a unui grup sanitar sau chiar construirea unei noi
clădiri pentru școala din localitatea Smârdan.
Cordoneanu Manea (CJ)

PPLC:
› mutarea pe strada Traian a Colegiului Naţional “Alexandru Ioan Cuza”;
› realizarea unui schimb de spaţii cu societăţi comeciale care deţin spaţii potrivite
neutilizate;
› asigurarea de către noul Consiliu Local a unor terenuri din propritatea privată a Primăriei
pentru a construi gratuit grădiniţe;
› asigurarea fondurilor necesare construirii pentru Școala Gimnazială Smârdan a grupului
sanitar și a anexelor necesare.
Gherasim Ștefan (PCJ)

PRM:
› renegocierea preţului chiriei, pentru a păstrarea sediul actual al Colegiului Național
“Alexandru Ioan Cuza”, iar în cazul în care acesta ar fi prea mare să se găsească o
nouă locaţie;
› înfiinţarea de centre de consultanţă pentru accesarea proiectelor de finanţare
europeană;
› identificarea și achiziţionarea de clădiri a căror destinaţie poate fi schimbată sau în
cazul inexistenţei acestora, construirea de noi unităţi pentru preșcolari.
Munteanu Dorian Laurențiu (P)

PER:
› mutarea pe viitor a Colegiului Naţional “Alexandru Ioan Cuza” într-o locaţie modernă, cu
dotări moderne, cu locuri de joacă și parcare;
› mutarea temporară a colegiului la Liceul Traian sau la Liceul de Marină până la
construirea unei noi locaţii cu bani economisiţi din plata chiriei;
› construirea unor spaţii noi în locul garajelor pentru suplimentarea locaţiilor pentru
grădiniţe;
› susţinerea școlilor pentru obţinerea fondurilor europene prin achitarea părţii de
cofinanţare.
Stamate Eugen Gheorghe (P)

Argument și atitudine în dialogul cu puterea


128 Masa rotundă

Independent:
› construirea unui nou sediu pentru Colegiul Naţional “Alexandru Ioan Cuza”, printr-un proiect susţinut prin cofinanţare cu
fonduri europene, vechea clădire fiind deteriorată și nesigură;
› construirea în cartiere, aproape de domiciliul preșcolarilor, de noi grădiniţe, tot prin accesarea fondurilor europene;
› susţinerea proiectelor școlare cu fonduri europene, având experienţă în acest domeniu.
Drăgoi Eugen pentru Ciumacenco Nicușor (P)

Candidați la funcția de: P - Primar, PCJ - Președinte Consiliu Județean, CL - Consilier local, CJ - Consilier județean

Argument și atitudine în dialogul cu puterea


Masa rotundă 129

Brăila - Câinii fără stăpân un pericol sau în pericol?


Locaţie: Brăila/Brăila
Data: 06 iunie 2012
Masă rotundă la: Alegerile locale 2012
Nivel de decizie: Local
Candidaţi prezenţi: 4

» SCURTĂ DESCRIERE:
Iniţiatori:
Masa rotundă a avut scopul de a stimula dezbaterea electorală reală și de conținut, în
· Mariana Bâtcă
jurul problemelor de interes major ale comunității, prin susținerea publică argumentată, de
Asociația Pro Democraţia Club Brăila
către candidații la Alegerile Locale din 2012, a soluțiilor lor la problemele de interes local
semnalate de către iniţiatori. · Sorin Constantin
Patronatul Român Filiala Brăila

» TEMELE MESEI ROTUNDE: · Elena Mogoș


Sindicatul Lucrătorilor din Administrație
› Ce soluţii credeţi că ar putea avea ca efect eliminarea acestei probleme a câinilor fără Brăila
stăpân? · Stănel Necula
› Care trebuie să fie relaţia administraţiei locale cu mediul privat și societatea civilă în Patronatul Român Filiala Brăila
rezolvarea acestei probleme? · Lina Șerbu
› Care sunt priorităţile administrative și legislative, ce ţin de competenţa administraţiei Sindicatul Lucrătorilor din Administrație,
locale, necesare pentru rezolvarea problemei câinilor fără stăpân? Brăila
· Iulia Ţuţulan
» DECLARAŢII ALE CANDIDAŢILOR PREZENŢI: Uniunea Generală a Industriașilor din
România Brăila
PPLC:
› adunarea câinilor în adăposturi și îngrijirea lor;
› rezolvarea problemelor cetăţenilor va duce la o atitudine diferită a acestora faţă de câinii
comunitari.
Tache Ene (P)

Candidați la funcția de: P - Primar, PCJ - Președinte Consiliu Județean, CL - Consilier local, CJ - Consilier județean

Argument și atitudine în dialogul cu puterea


130 Masa rotundă

Transportul public și privat în municipiul Tulcea


Locaţie: Tulcea/Tulcea
Data: 28 mai 2012
Masă rotundă la: Alegerile locale 2012
Nivel de decizie: Local și judeţean
Candidaţi prezenţi: 6

» SCURTĂ DESCRIERE:
Iniţiatori:
Masa rotundă a avut scopul de a stimula dezbaterea electorală reală și de conținut, în
· Cristian Pop
jurul problemelor de interes major ale comunității, prin susținerea publică argumentată, de
Camera de Comerț, Industrie și Agricultură
către candidații la Alegerile Locale din 2012, a soluțiilor lor la problemele de interes local
Tulcea
semnalate de către iniţiatori.
· Leonard Poponete
Camera de Comerț, Industrie și Agricultură
Tulcea
» TEMELE MESEI ROTUNDE:
› Cum credeţi că se poate rezolva situaţia drumurilor pavate – ca parte a infrastructurii de
transport local, ţinând cont că lucrările necesare la diverse operaţiuni ale furnizorilor de
servicii publice au alterat în mare măsură calitatea acestora?
› Cum credeţi că trebuie rezolvată problema transportului naval între Tulcea și suburbia
Tudor Vladimirescu?
› Ce măsuri ecologice credeţi că se pliază pe specificul local în ce privește transportul din
Tulcea?
› Care credeţi că este numărul optim de licenţe de taximetrie care să se elibereze la nivel
local – și dacă credeţi că activitatea de taximetrie are un impact ecologic asupra mediului
din orașul Tulcea?
› Consideraţi oportun proiectul Port Marina Tulcea?

» DECLARAŢII ALE CANDIDAŢILOR PREZENŢI:


USL:
› construirea unui parc naval – nave mici și iahturi;
› planificarea și nominalizarea firmelor cu responsabilităţi în lucrările de infrastructură.
„Nivelul retribuţiei este destul de scăzut. Monopolul în transportul de călători – în
transportul pe apă – nu este economie de piaţă. Trebuie agreate în serviciile respective
și alte societăţi și firme – calitativ și din punct de vedere al costurilor.”
Anatoli Mihail (CL) – câștigător

PDL:
› introducerea de norme tehnice pentru pavarea drumurilor în pantă;
› înnoirea parcului cu încă 12 autobuze pe lângă cele achiziţionate până acum pentru
facilitarea transportului din Tudor Vladimirescu;
› încurajarea taximetriștilor spre reorientare profesională (numărul mașinilor taxi e prea
mare)
„Daca toate utilităţile ar fi definitive – nu am avea probleme”.
Hogea Constantin (P) – câștigător
› popularizarea unui număr de telefon pentru sesizări ale neregulilor ecologice în
transportul public;
› realizarea de controale mai drastice pentru acordarea de autorizaţii de taxi și scăderea
numărului de mașini de taxi cu 25%;
› mutarea gării CFR pentru realizarea portului Marina Tulcea (punct de atracţie turistică).
Uram Mihai (CL)
› îmbunătăţirea criteriilor de angajare a personalului angajat pentru dezvoltarea
drumurilor;
› mutarea ţevilor pe trotuar pentru a nu afecta covorul asfaltic;
› privatizarea transportului naval;
› modernizarea parcului auto trebuie continuată;
› identificarea traseelor secundare legate de cartiere;
› realizarea unui caiet de sarcini pentru clasificarea mașinilor de taxi și încadrarea lor în
norme.
Munteanu Dan (CJ)

Argument și atitudine în dialogul cu puterea


Masa rotundă 131

PPDD:
› înlocuirea drumurilor pavate cu covoare asfaltice;
› fluidizarea traficului – creșterea siguranţei și comfortului în trafic;
› eliminarea monopolului deţinut de CJ în prezent în ceea ce privește tranzitul naval;
› acordarea de facilităţi în ceea ce privește transportul auto pentru locuitorii din suburbia Tudor Vladimirescu;
› analizarea necesităţilor reale pentru dezvoltarea infrastructurii de transport public.
„Trebuie să fie facută o analiză – a necesităţilor reale – corelate într-un program informatic – implementată o aplicaţie soft –
care să decidă principalele rute”
Ghionu Ovidiu (CL) – câștigător

PRM:
› încurajarea autorităţilor locale pentru corijarea conduitei șoferilor de taxi;
› externalizarea unei părţi din serviciile publice.
Mateiu Ilie (P)

Candidați la funcția de: P - Primar, PCJ - Președinte Consiliu Județean, CL - Consilier local, CJ - Consilier județean

Argument și atitudine în dialogul cu puterea


132 Masa rotundă

Soluţii pentru Buzău


Locaţie: Buzău/Buzău
Data: 31 mai 2012
Masă rotundă la: Alegerile locale 2012
Nivel de decizie: Local
Candidaţi prezenţi: 4

» SCURTĂ DESCRIERE:
Iniţiatori:
Masa rotundă a avut scopul de a stimula dezbaterea electorală reală și de conținut, în
Coaliţia 52
jurul problemelor de interes major ale comunității, prin susținerea publică argumentată, de
· Aurelian Manu către candidații la Alegerile Locale din 2012, a soluțiilor lor la problemele de interes local
Sindicatul IDM “Solidaritatea” Buzău semnalate de către iniţiatori, membri ai Coaliţiei 52.
· Vasile Olteanu
Blocul Național Sindical Buzău » TEMELE MESEI ROTUNDE:
› Crearea locurilor de muncă.
› Reducerea costului utilităţilor.
› Modernizarea infrastructurii sanitare.

» DECLARAŢII ALE CANDIDAŢILOR PREZENŢI:


PPDD:
› introducerea unor standarde de cost și de calitate pentru lucrările efectuate la
infrastructură, precum și impunerea unor termene de garanţie de cel puţin 5 ani pentru
lucrările efectuate la infrastructura rutieră, iar lucrările de reparaţii stradale vor fi oferite
la pachet cu cele de întreţinere și dezăpezire;
› anveloparea tuturor blocurilor fapt ce va avea ca urmare reducerea cheltuielilor cu
energia termică;
› reducerea salariilor foarte mari existente în cadrul Primăriei.
Andrei Barac (P)

PAS:
› construirea unei noi policlinici, în care să nu existe cabinete particulare;
› identificarea unei locaţii la periferia orașului, pentru desfășurarea festivalurilor diverselor
mărci de bere.
Constantin Andrei (P)

PRM:
› construirea unui cartier al tineretului și sprijinirea micilor întreprinzători;
› modernizarea pieţelor agroalimentare și dotarea lor cu sisteme de încălzire.
Cristescu Constantin (P)

PV:
› pe terenul nefolosit al Staţiunii de Cercetare Legumicolă să fie construite sere și solare
care să fie închiriate buzoienilor doritori să dezvolte o afacere în domeniul legumiculturii
ecologice;
› înfiinţarea unei pieţe de produse tradiţionale și ecologice, pentru producătorii care pot
garanta trasabilitatea produselor alimentare, în zona aflată între complexele comerciale
Carrefour și Kaufland.
Iancu Alexandru (P)

Candidați la funcția de: P - Primar, PCJ - Președinte Consiliu Județean, CL - Consilier local, CJ - Consilier județean

Argument și atitudine în dialogul cu puterea


Masa rotundă 133

Focșani - dezvoltare și locuri de muncă


Locaţie: Focșani/Vrancea
Data: 01 iunie 2012
Masă rotundă la: Alegerile locale 2012
Nivel de decizie: Local
Candidaţi prezenţi: 5

» SCURTĂ DESCRIERE:
Iniţiatori:
Masa rotundă a avut scopul de a stimula dezbaterea electorală reală și de conținut, în
· Vasile Grădinaru
jurul problemelor de interes major ale comunității, prin susținerea publică argumentată, de
Sindicatul Judeţean al Lucrătorilor din
către candidații la Alegerile Locale din 2012, a soluțiilor lor la problemele de interes local
Primării Vrancea
semnalate de către iniţiatori.
· Cristian Vlase
Uniunea Generală a Industriașilor din
» TEMELE MESEI ROTUNDE: România Vrancea
› Care credeţi că sunt principalele obstacole în calea dezvoltării mediului de afaceri din
Focșani?
› Ce soluţii credeţi că ar putea avea ca efect eliminarea acestor obstacole?
› Care trebuie să fie relaţia administraţiei locale cu mediul de afaceri?
› Care sunt așteptările administraţiei locale a municipiului Focșani de la mediul de
afaceri?
› Ce tipuri de facilităţi și oportunităţi, ce ţin de competenţa administraţiei locale, sunt
importante din punct de vedere al mediului de afaceri?
› Care sunt priorităţile administrative și legislative, ce ţin de competenţa administraţiei
locale, necesare pentru atragerea investitorilor?

» DECLARAŢII ALE CANDIDAŢILOR PREZENŢI:


PV:
› asigurarea unei transparenţe în actul administrativ pe principiul ”totul la vedere”;
› diminuarea birocraţiei prin comasarea proceselor ce ţin de actul administrativ;
› realizarea unui plan general de dezvoltare locală, împreună cu comunitatea și potenţialii
investitori, pe următorii 25-30 de ani, în care să se ţină cont de toate aspectele: mediu,
economie, societate;
› încurajarea unei relaţii de colaborare, de dialog între administraţia locală și mediul de
afaceri, care să urmărească găsirea celor mai bune soluţii pentru binele comunităţii;
› dezvoltarea economică reală și renunţarea la economia subterană;
› realizarea de parteneriate cu mediul de afaceri, în toate domeniile care ţin de administraţia
locală: învăţământ, sănătate, infrastructură, mediu, cultură, etc.;
› procedură transparentă și ușoară pentru concesionare sau închiriere de terenuri și spații
comerciale în favoarea mediului de afaceri;
› proceduri simplificate de obţinere a avizelor și autorizaţiilor pe principiul prezumţiei de
bună credinţă;
› înlesnirea, încurajarea și promovarea parteneriatului public-privat;
› promovarea atât locală, dar și naţională a obiectivelor de dezvoltare din planul general de
dezvoltare, pentru a atrage și investitori non-locali;
› crearea infrastructurii adecvate dezvoltării economice;
› crearea de centre de colectare și distribuţie pentru promovarea și încurajarea micilor
producători locali;
› scutiri sau diminuări de impozite locale pentru investitorii străini sau autohtoni care
creează activităţi ce dezvoltă zona și angajează forţă de muncă locală pe termen mediu-
lung;
› inventarierea bunurilor imobile ale autorităţii locale și a regimului sub care se află (libere,
închiriate, concesionate) și publicarea acestui inventar pentru atragerea de investitori;
› rezilierea contractelor de închiriere sau concesiune pentru bunurile cu obiective
nerealizate și repunerea acestor bunuri în regim liber de concesionat sau închiriat.
Butnaru Dan (P)

Alianţa pentru Vrancea:


› elaborarea unei strategii de dezvoltare economică a orașului;
› informarea permanentă a întreprinzătorilor locali, dar și a publicului larg, cu privire la
activităţile administratiei locale;
› o politică locală de susţinere și promovare a investiţiilor locale;
› reducerea birocraţiei și simplificarea procedurilor administrative de lucru cu imapct
asupra mediului de afaceri.

Argument și atitudine în dialogul cu puterea


134 Masa rotundă

› înfiinţarea unui parc industrial în Focșani


› stimularea parteneriatului public-privat
Alin Silviu Trășculescu (P)

Independent:
› stimularea creării de noi locuri de muncă prin încurajarea culturii antreprenoriale – promovarea și dezvoltarea IMM-urilor;
› adaptarea continuă a tinerilor la cerinţele pieţei muncii;
› stimularea angajatorilor care încadrează tineri în risc de marginalizare socială această categorie;
› sprijinirea angajatorilor în vederea inserării pe piaţa muncii a persoanelor beneficiare de venit minim garantat;
› acordarea unor alocaţii de transport în vederea sporirii mobilităţii.
Petrea Petrea (P)
› sprijinirea producătorilor autohtoni, încurajarea celor potenţiali și atragerea producătorilor din alte părţi;
› transparentizarea achiziţiilor publice ale Primăriei;
› repararea străzilor secundare;
› investirea în dezvoltarea reţelei de apă – curent – canalizare;
› promovarea orașului prin evenimente culturale sau de afaceri;
› organizarea de mese rotunde cu oamenii de afaceri din oraș;
› folosirea mâinii de lucru din penitenciar pentru lucrări în oraș;
› organizarea de cursuri de calificare în meserii concrete;
› crearea unui CENTRU ZONAL PERMANENT, în care să activeze oameni de afaceri locali și reprezentanţi ai
administraţiei.
Irimia Cristi (P)

Candidați la funcția de: P - Primar, PCJ - Președinte Consiliu Județean, CL - Consilier local, CJ - Consilier județean

Argument și atitudine în dialogul cu puterea


Masa rotundă 135

Soluţii pentru atragerea investitorilor privaţi de către Primăria


Iași pentru reducerea șomajului și crearea de noi locuri de muncă Locaţie: Iași/Iași
Data: 17 mai 2012
Masă rotundă la: Alegerile locale 2012
Nivel de decizie: Local
Candidaţi prezenţi: 4

» SCURTĂ DESCRIERE:
Iniţiatori:
Masa rotundă a avut scopul de a stimula dezbaterea electorală reală și de conținut, în
Coaliţia 52
jurul problemelor de interes major ale comunității, prin susținerea publică argumentată, de
către candidații la Alegerile Locale din 2012, a soluțiilor lor la problemele de interes local · Maricel Dumitriu
semnalate de către iniţiatori, membri ai Coaliţiei 52. Asociația Pensionarilor de Boală Iași
· Mioara Gociu
» TEMA MESEI ROTUNDE: Asociația Oamenilor de Afaceri Iași 2003
· Maria Hudema
› Soluţii pentru atragerea investitorilor privaţi de către Primăria Iași pentru reducerea Asociația Oamenilor de Afaceri Iași 2003
șomajului și crearea de noi locuri de muncă.
· Gabriela Dora Morhan
Organizația Huțul-Eko
» DECLARAŢII ALE CANDIDAŢILOR PREZENŢI:
· Adriana Munteanu Vasiliu
PDL: Sindicatul Hipocrat Moldova Iași
› crearea unor instrumente competente care vor atrage marile companii să investească · Gabriel Panțiru
în oraș; Patronatul Întrepriderilor Mici și Mijlocii Iași
› crearea unor spaţii utile pentru investitori; · Lucian Petcu
› simplificarea documentaţiei care le este cerută investitorilor; Uniunea Generală a Industriașilor din
› realizarea unor pachete care vor fi oferite ambasadelor în care se vor regăsi domeniile România
de interes ale orașului; · Adina Emanuela Șchiopu
› necesitatea întocmirii unui ghid în Zona Metropolitană; Organizația Patronală AGORA a Societăților
› înfiinţarea unui birou unic pentru mediul de afaceri și simplificarea obţinerii de avize. pentru Difuzarea Tipăriturilor și a Altor
Păduraru Nicușor (P) Bunuri Culturale
· Radu Ţuţu Mitache
PAS: Asociația Pensionarilor de Boală Iași
› reducerea taxelor locale pentru investitori, strângerea legăturilor economice cu Rusia.
Bliort Daniel (P)

Partidul „Alianța pentru Iași”:


› crearea unui departament specializat de investiţii care să asigure „recepţia investitorului”
într-un mod rapid, facil, și comfortabil în Iași – „Alo Iași? alege all inclusive”;
› transparentizarea licitațiilor.
Ciuhodaru Tudor (P)

PRM:
› promovarea turismului ieșean;
› alipirea Iașiului la alte obiective din regiunea Moldovei.
Savin Elena (P)

Candidați la funcția de: P - Primar, PCJ - Președinte Consiliu Județean, CL - Consilier local, CJ - Consilier județean

Argument și atitudine în dialogul cu puterea


136 Masa rotundă

Soluţii pentru dezvoltarea și modernizarea


Locaţie: Iași/Iași
Data: 28 mai 2012
infrastructurii în judeţul Iași
Masă rotundă la: Alegerile locale 2012
Nivel de decizie: Judeţean
Candidaţi prezenţi: 3

» SCURTĂ DESCRIERE:
Iniţiatori:
Masa rotundă a avut scopul de a stimula dezbaterea electorală reală și de conținut, în
Coaliţia 52
jurul problemelor de interes major ale comunității, prin susținerea publică argumentată, de
· Maricel Dumitriu către candidații la Alegerile Locale din 2012, a soluțiilor lor la problemele de interes local
Asociația Pensionarilor de Boală Iași semnalate de către iniţiatori, membri ai Coaliţiei 52.
· Mioara Gociu
Asociația Oamenilor de Afaceri Iași 2003 » TEMA MESEI ROTUNDE:
· Maria Hudema
Asociația Oamenilor de Afaceri Iași 2003 › Soluţii pentru dezvoltarea și modernizarea infrastructurii în judeţul Iași.
· Gabriela Dora Morhan
Organizația Huțul-Eko
» DECLARAŢII ALE CANDIDAŢILOR PREZENŢI:
· Adriana Munteanu Vasiliu PDL:
Sindicatul Hipocrat Moldova Iași › pentru finalizarea unor schelete de drumuri judeţene, precum Mircești-Lespezi-Suceava,
· Gabriel Panțiru propune atragerea unor credite pentru investiţii, precum și încheierea de parteneriate cu
Patronatul Întrepriderilor Mici și Mijlocii Iași Direcţii ale Ministerelor;
· Lucian Petcu › în 4 ani de zile se pot realiza: infrastructura de cultură – cu monumente, muzee,
Uniunea Generală a Industriașilor din Biblioteca judeţeană «Gh. Asachi» și alte sedii de instituţii, infrastructura de sănătate –
România cu cele șase spitale, și nu numai, care sunt sub coordonarea CJ Iași, infrastructura
· Adina Emanuela Șchiopu drumurilor, aeroportul – până în toamna anului viitor, infrastructura din sectorul apă-
Organizația Patronală AGORA a Societăților canal, extinderile pe reţele electrice;
pentru Difuzarea Tipăriturilor și a Altor › reabilitarea, întreţinerea, repararea și administararea drumurilor judeţene, în special a
Bunuri Culturale celor care la acest moment sunt aproape impracticabile; o bună parte a drumurilor
· Radu Ţuţu Mitache din localităţile din jurul Iașului pot fi prinse în proiectul Zonei Metropolitane, proiect care
Asociația Pensionarilor de Boală Iași va include dezvoltarea infrastructurii de acces rutier cu prioritizarea rutelor care leagă
municipiul de comunele din zona limitrofă a Iașului;
› promovarea pentru mediul de afaceri a unei serii de facilităţi fiscale care să vină în
ajutorul antreprenorilor locali; „Doar împreună cu mediul de afaceri local putem să oferim
ieșenilor locuri de muncă. Consiliul Judeţean Iași și oamenii de afaceri pot pune bazele
unui parteneriat corect, transparent care să ducă la crearea de locuri de muncă. Putem
să acoperim deficitul creat în ultimii ani din cauza crizei economice și financiare, numai
dacă promovăm și susţinem mediul de afaceri local”.
Petru Movilă (PCJ)

UNPR:
› modernizarea spitalelor și organizarea unor echipe de medici calificaţi pentru intervenţii
chirurgicale dificile;
› „Am reușit să economisesc banii necesari pentru finalizarea lucrărilor la Aeroport. Pe
parcursul celor patru ani de mandat la CJ Iași, am accesat în total 430 de milioane de
euro pentru diferite proiecte, dintre care 142 de milioane de euro au fost destinate pentru
sectorul apă-canal, 160 de milioane de euro – pentru reabilitarea drumurilor judeţene,
iar restul banilor a fost alocat pentru realizarea și restructurarea anumitor obiective din
Iași. O mare parte dintre aceste lucrări s-a realizat, cealaltă parte a proiectelor fiind în
stadiul de finalizare”.
Simirad Constantin (PCJ)

PPLC:
› “Dacă vrem să facem treabă bună trebuie să alegem un om de caracter, un om care
a demonstrat că lucrează pentru intereseul general al oamenilor și nu pentru interesul
personal, așa cum se întâmplă de mai bine de 20 de ani încoace”.
Boboc Petrache (PCJ)

Candidați la funcția de: P - Primar, PCJ - Președinte Consiliu Județean, CL - Consilier local, CJ - Consilier județean

Argument și atitudine în dialogul cu puterea


Masa rotundă 137

Atragerea de investiţii pentru dezvoltarea economică a


orașului Târgu Frumos și crearea de noi locuri de muncă Locaţie: Târgu Frumos/Iași
Data: 08 iunie 2012
Masă rotundă la: Alegerile locale 2012
Nivel de decizie: Local
Candidaţi prezenţi: 2

» SCURTĂ DESCRIERE:
Iniţiatori:
Masa rotundă a avut scopul de a stimula dezbaterea electorală reală și de conținut, în
· Claudiu Iulian Coroliuc
jurul problemelor de interes major ale comunității, prin susținerea publică argumentată, de
Uniunea Generală a Industriașilor din
către candidații la Alegerile Locale din 2012, a soluțiilor lor la problemele de interes local
România Iași
semnalate de către iniţiatori.
· Anca Marinela Coroliuc
Uniunea Generală a Industriașilor din
» TEMELE MESEI ROTUNDE: România Iași
› Care vor fi prioritățile dumneavoastră pentru dezvoltarea economică a orașului Târgu · Irina-Ioana Rusu
Frumos? Uniunea Generală a Industriașilor din
› Ce soluții identificați pentru atragerea investițiilor în orașul Târgu Frumos? România Iași
› Care sunt soluțiile dvs. pentru creșterea procentului populației ocupate? · Adrian Florinel Vulpe
Uniunea Generală a Industriașilor din
» DECLARAŢII ALE CANDIDAŢILOR PREZENŢI: România Iași

PPDD:
› iniţierea unui concept de Primărie socială, în care administraţia locală să fie mult mai
aproape de cetăţeni, decât cea precedentă;
› crearea de locuri de muncă cu ajutorul parteneriatelor cu orașe din UE;
› dezvoltarea învăţământului, în vederea pregătirii generaţiei următoare pentru a face faţă
pieţei muncii;
› îmbunătăţirea siguranţei populaţiei;
› introducerea unor facilităţi fiscale, prin concesionarea terenurilor către antreprenori;
› deschiderea unui spital social ce ar putea deschide o serie de oportunităţi de locuri de
muncă.
Dobreanu Constantin (P)

PSD:
› atragerea investitorilor, care ar trebui îndreptaţi către preluarea activelor nefolosite din
oraș;
› crearea de locuri de muncă și folosirea forţei de muncă locale ca mijloc de relansare a
economiei locale;
› anveloparea tuturor blocurilor din oraș și obligaţia antreprenorilor de a folosi forţa de
muncă numai din zona Târgu Frumos;
› dezvoltarea infrastructurii prin introducerea canalizarii și aducţiunea de apă în tot
orașul;
› încurajarea antreprenoriatelor de tip public-privat;
› construirea unei șosele de centură ar fi posibilă, înfiinţarea unei zone economice bazată
pe industrie, această infrastructură permiţând un acces la drumul European 583;
› înfiinţarea unui depozit de proporţii, care să devină punct de staţie pentru agricultorii și
producătorii din zonă;
› acordarea de indemnizaţii speciale persoanelor defavorizate și încurajarea investiţiilor
care vin din partea românilor plecaţi să lucreze în străinătate;
„PSD își dorește o schimbare în acest oraș”
Vatamanu Ioan (P) - câștigător

Candidați la funcția de: P - Primar, PCJ - Președinte Consiliu Județean, CL - Consilier local, CJ - Consilier județean

Argument și atitudine în dialogul cu puterea


138 Masa rotundă

Masa rotundă multipanel


Locaţie: Bacău/Bacău
Data: 31 mai 2012
Masă rotundă la: Alegerile locale 2012
Nivel de decizie: Local
Candidaţi prezenţi: 4

» SCURTĂ DESCRIERE:
Iniţiatori:
Masa rotundă a avut scopul de a stimula dezbaterea electorală reală și de conținut, în
· Nicolae Alexandru
jurul problemelor de interes major ale comunității, prin susținerea publică argumentată, de
Agenția Adventistă de Dezvoltare, Refacere
către candidații la Alegerile Locale din 2012, a soluțiilor lor la problemele de interes local
și Ajutor
semnalate de către iniţiatori.
· Anca Busuianu
Blocul Național Sindical
» TEMELE MESEI ROTUNDE:
· Mihai Buganu
Sindicatul Mens Sana Bacău › Care sunt soluţiile dumneavoastră ca primar pentru crearea de noi locuri de muncă în
· Anca Căzănel Municipiul Bacău, în scopul diminuării migraţiei băcăuanilor?
Sindicat Selbac, Bacău › Politica socială privind șomerii... o problemă? Ce măsuri active și pasive de combatere a
· Ramona Luiza Dârlea șomajului pot fi soluţii la această problemă în Municipiul Bacău?
Uniunea Generală a Industriașilor din › Care sunt soluţiile pe care le propuneţi pentru dezvoltarea mediului de afaceri băcăuan?
România UGIR-1903 Bacău Ce demersuri veţi întreprinde pentru promovarea potenţialului economic al Municipiului
· Elena Deaconu Bacău și atragerea de investitori?
Patronatul din Turism și Alimentație Publică
Bacău » DECLARAŢII ALE CANDIDAŢILOR PREZENŢI:
· Elena Magdalena Decuseară UNPR:
Sindicatul Mens Sana Bacău › înfiinţarea de urgenţă a unui cadru instituţional de colaborare cu reprezentanţii la vârf ai
· Mădălina Frunză mediului de afaceri din Bacău, în scopul identificării și punerii în aplicare a tuturor
Camera de Comerț și Industrie Bacău măsurilor menite să repornească acele segmente ale industriei tradiţionale băcăuane
· Lenuţa Hampău ce pot conduce la crearea de cât mai multe locuri de muncă;
Sindicatul Selbac Bacău › demararea unui audit la CET Bacău care să se finalizeze printr-o analiză – diagnostic
· Nadia Isăilă în urma căreia să poată lua o decizie radicală privind fie rentabilizarea actualului sistem,
Uniunea Națională a Patronatelor cu Capital fie regândirea din temelii, pe alte baze de ordin tehnic și conceptual al acestui sistem
Privat din România Bacău vital pentru cetăţeni;
· Nicolae Luca › reluarea dialogului direct cu cetăţenii, singurii de la care se pot afla problemele reale
Asociația Centrul Regional de Mediere Bacău ale orașului, probleme pe care edilii au datoria să le rezolve de îndată, fără a le lăsa să
· Elena Mitrea se acutizeze.
Asociația Centrul Regional de Mediere Bacău Mironescu Adrian (P)
· Elena Moisă
Camera de Comerț și Industrie Bacău PRM:
· Paul Mușat › încurajarea și sprijinirea investiţiilor;
Sindicatul Selbac Bacău › revigorarea uzinei de avioane prin contracte cu străinătatea;
· Vasile Roșca › formarea de colective de specialiști pentru găsirea de soluţii la problemele municipiului;
Sindicatul Mens Sana Bacău › atragerea de fonduri europene de către Primărie;
· Petronela Ștefan
› crearea de centre de informare la nivel de Primărie pentru populaţie privind accesarea
Patronatul Întreprinderilor Mici și Mijlocii fondurilor europene.
Bacău Enășoaie Ioan (P)
· Vasile Tofănescu
Patronatul Transportatorilor Bacău PPLC:
› „atacarea” agriculturii;
· Maria Viţeluș
Camera de Comerț și Industrie Bacău › încurajarea producătorilor prin crearea de lanţuri de magazine;
› înfiinţarea de centre agroindustriale, creându-se astfel 10.000 locuri de muncă;
· Margareta Monica Vlase
› utilizarea de tehnologii noi în agricultură.
Asociația ”Centrul European de Educație și
Training” Furdui Gheorghe (P)

Independent:
› încurajarea investiţiilor în sectorul productiv, ceea ce va duce la crearea de noi locuri de
muncă, prin reducerea taxelor și impozitelor;
› readucerea la buget a veniturilor care au fost deturnate de administraţia Stavarache;
› atragerea de fonduri europene.
Pătrașc Nicoleta pentru Sechelariu Dumitru (P)

Candidați la funcția de: P - Primar, PCJ - Președinte Consiliu Județean, CL - Consilier local, CJ - Consilier județean

Argument și atitudine în dialogul cu puterea


Masa rotundă 139

Soluții pentru fluenţă și decenţă în trafic la Onești


Locaţie: Onești/Bacău
Data: 31mai 2012
Masă rotundă la: Alegerile locale 2012
Nivel de decizie: Local
Candidaţi prezenţi: 3

» SCURTĂ DESCRIERE:
Iniţiatori:
Masa rotundă a avut scopul de a stimula dezbaterea electorală reală și de conținut, în
· Maria Agapi
jurul problemelor de interes major ale comunității, prin susținerea publică argumentată, de
Asociația Centru de Training, Consultanţă și
către candidații la Alegerile Locale din 2012, a soluțiilor lor la problemele de interes local
Mediere Onești
semnalate de către iniţiatori.
· Cristinel Bratovianu
Patronatul Uniunea Energetică Română
» TEMELE MESEI ROTUNDE:
· Brândușa Gugu
› Soluții pentru fluenţă și decenţă în trafic la Onești. Patronatul Județean al Femeilor de Afaceri
din IMM Suceava
» DECLARAŢII ALE CANDIDAŢILOR PREZENŢI: · Florin Valentin Marcu
Patronatul Uniunea Energetică Română
PER:
› respectarea legii și organizarea unei licitaţii corecte; · Elena Mitrea
› transparenţă decizională și corectitudine în promovarea proiectului, în vederea atragerii Asociația ”Centrul regional de Mediere”
Bacău
de fonduri nerambursabile pentru realizarea lucrărilor;
› invitarea unor specialiști la dezbaterile viitoare pe marginea temei, care să contribuie cu · Maria Daniela Sîrbu
Asociația Liga Citadină a Serviciilor Publice
argumente tehnice avizate la luarea deciziilor corecte pentru execuţia lucrărilor.
și Comunale din România
Lungu Valerian Sorin (P)

Independenţi:
› promovarea valorilor și respectarea principiilor de transparenţă și integritate decizională,
atât în ceea ce privește selecţia responsabilă a oamenilor implicaţi în implementarea
proiectelor de interes comunitar, cât si în ceea ce privește motivaţia, pregătirea
profesională și expertiza acestora pentru a duce lucrurile la bun sfârșit, oferind servicii
de calitate, în termenele contractuale stabilite și cu garanţie pe satisfacţie.
Vicol Gheroghe (P)
› implicarea Direcţiei de Drumuri Naţionale și delimitarea proiectului din punct de vedere
juridic, prin clarificarea aspectelor legate de stabilirea granituirii la Onești sau Bacău;
› oferirea unor facilităţi fiscale pentru firma sau grupul de firme care va câștiga licitaţia
pentru construcţia unui pasaj rutier Onești – Bacău.
Ungureanu Eugen (CL)

Candidați la funcția de: P - Primar, PCJ - Președinte Consiliu Județean, CL - Consilier local, CJ - Consilier județean

Argument și atitudine în dialogul cu puterea


140 Masa rotundă

Asistența socială în Botoșani – trecut, prezent și viitor


Locaţie: Botoșani/Botoșani
Data: 30 mai 2012
Masă rotundă la: Alegerile locale 2012
Nivel de decizie: Judeţean
Candidaţi prezenţi: 5

» SCURTĂ DESCRIERE:
Iniţiatori:
Masa rotundă a avut scopul de a stimula dezbaterea electorală reală și de conținut, în
· Camelia Socianu
jurul problemelor de interes major ale comunității, prin susținerea publică argumentată, de
Sindicatul ”IMPACT” Botoșani
către candidații la Alegerile Locale din 2012, a soluțiilor lor la problemele de interes local
semnalate de către iniţiatori.

» TEMELE MESEI ROTUNDE:


› Ce măsuri veţi lua pentru asigurarea unui buget al Direcţiei Generale de Asistenţă
Socială și Protecţia Copilului (DGASPC) care să permită funcţionarea în condiţii optime
a instituţiei, atât în ceea ce privește cheltuielile de personal, cât și cele materiale sau cu
investiţiile?
› Susţineţi sistemul de protecţie de tip rezidenţial clasic sau sistemul de protecţie de tip
familial pentru beficiarii DGASPC (copii, tineri, adulţi)?
› Ce proiecte sociale și economice utile DGASPC intenţionaţi să promovaţi în perioada
mandatului de Președinte al Consiliului Judeţean?
› Ce propuneri legislative în domeniul asistenţei sociale intenţionaţi să promovaţi și
susţineţi din poziţia de președinte al Consiliului Judeţean?

» DECLARAŢII ALE CANDIDAŢILOR PREZENŢI:


PRM:
› încurajarea actualilor directori ai DGASPC să își îmbunătăţească activitatea, ca
alternativă a demiterii acestora în favoarea angajării unei conduceri din exterior.
Codreanu Dumitru (PCJ)

Mișcarea pentru Botoșani:


› continuarea activităţii în DGASPC cu actuala conducere;
› aducerea la același nivel a salariilor infirmierilor din DSASPC cu cele ale infirmierilor din
sistemul sanitar.
Țâbuleac Mihai (PCJ)

Candidați la funcția de: P - Primar, PCJ - Președinte Consiliu Județean, CL - Consilier local, CJ - Consilier județean

Argument și atitudine în dialogul cu puterea


Masa rotundă 141

Stimularea mediului de afaceri și


ocuparea forţei de muncă în judeţul Suceava Locaţie: Suceava/Suceava
Data: 02 iunie 2012
Masă rotundă la: Alegerile locale 2012
Nivel de decizie: Judeţean
Candidaţi prezenţi: 5

» SCURTĂ DESCRIERE:
Iniţiatori:
Masa rotundă a avut scopul de a stimula dezbaterea electorală reală și de conținut, în
· Liliana Agheorghicesei
jurul problemelor de interes major ale comunității, prin susținerea publică argumentată, de
Asociația Patronatul Județean al Femeilor de
către candidații la Alegerile Locale din 2012, a soluțiilor lor la problemele de interes local
Afaceri din IMM Suceava
semnalate de către iniţiatori.
· Alina Dumitriţa Ciobanu
Uniunea Sindicatelor Teritoriale Cartel ALFA
» TEMELE MESEI ROTUNDE: Suceava
› Care sunt prioritățile dumneavoastră ca viitor președinte al Consiliului Județean Suceava · Lucian Cuseac
pentru atragerea de noi investiții în județ, pentru stimularea mediului de afaceri și implicit Sindicatul Județean „Ștefan cel Mare”
crearea de noi locuri de muncă? Suceava
› Care sunt măsurile care le veți lua pentru a mări gradul de ocupare a forței de muncă și · Brândușa Dăscălescu
în ce perioadă de timp considerați că le puteți aplica? Fundația Umanitară Clopot Suceava
· Ovidiu Ilisei
» DECLARAŢII ALE CANDIDAŢILOR PREZENŢI: Uniunea Generală a Industriașilor din
România Suceava
USL:
· Traian Corneliu Pădureţ
› înființarea unei fundații cu bani publici gestionată de către biserică;
Uniunea Sindicală Teritorială Cartel Alfa
› transmiterea pădurii din proprietatea statului în proprietatea fundației și apoi gajată la un
Suceava
consorțiu de bănci estimând un venit de 1.200.000 euro, fond care va permite atragerea
· Steluţa Rusu
de proiecte europene.
Asociația Patronatul Județean al Femeilor de
Băișanu Ștefan Alexandru pentru Nechifor Cătălin (PCJ) - câștigător
Afaceri Suceava

UNPR:
› încurajarea firmelor din județ pentru a participa la achiziții publice;
› extinderea programului „Produs în Bucovina” în toate domeniile folosirea de materii
prime prelucrate în Suceava;
› acordarea de facilități tinerilor în vederea atragerii de fonduri externe;
› crearea unor parteneriate între autoritățile locale cu firme de consultanță, parteneriate
public-privat;
› investirea în firme care folosesc energia „verde”;
› crearea unui cadru legislativ care să ajute tinerii în accesarea de fonduri europene;
› transparentizarea achizițiilor de către Primărie și orientarea lor către autohton.
Macovei Adrian pentru Vartic Cătălina Elena (PCJ)

PRM:
› modernizarea Aeroportului Salcea, ca singura cale de a ieși spre exterior;
› modernizarea serviciilor pentru populație și a infrastructurii;
› modificarea cadrului legislativ, eliminarea birocrației din cadrul administrației publice și
instituirea unui corp de specialiști care să fie depolitizați;
› cooptarea societății civile în atragerea de fonduri europene și existența unor parteneriate
cu societatea privată în crearea de mici fabrici în domeniile agricol, piscicol și silvic,
parteneriate între școli și mediul privat;
› modificarea cadrului legislativ ce reglementează facilitățile acordate tinerilor prin
acordarea de teren, spațiu cu o chirie modică până la punerea unei afaceri pe picioare,
precum și sprijinirea tinerilor în inițierea unei afaceri prin acordarea de consultanță;
› ”nici o strategie de dezvoltare nu se poate organiza de unul singur, ci prin parteneriat cu
societatea civilă”;
› sprijinirea din partea ONG-urilor, parteneriate pe zone, crearea de centre de asistență
socială cu fonduri de la Consiliul Județean, fonduri europene.
Acatrinei Stela (PCJ)

PV:
› relansarea industriei;
› atragerea de fonduri externe;
› împădurirea;
› investirea în stațiunea Cacica;

Argument și atitudine în dialogul cu puterea


142 Masa rotundă

› înființarea stațiunii Solca;


› valorificarea vestitei ceramici de la Marginea, prin crearea mai multor centre de olărit.
Acibotăriță Dan (PCJ)

FC:
› crearea unei legislații stabile;
› eliminarea incoerenței între actele normative și hotărârile Consiliului Județean, care afectează activitatea investitorilor;
› absorbția fondurilor europene;
› diminuarea aparatului birocratic;
› eliminarea sistemului de șpagă pentru câștigarea proiectelor;
› modernizarea infrastructurii rutiere;
› introducerea răspunderii manageriale personale – modificarea Legii caietului de sarcini, neimpozitarea capitalului;
› acordarea de facilități tinerilor;
› crearea de asociații familiale mici, pe diferite domenii, în orașele și satele județului;
› organizarea mai des a Bursei locurilor de muncă și printr-o mai bună publicitate, organizarea de cursuri de specializare
care să permită efectuarea practicii în meserie;
› investirea în sursele eoliene;
› realizarea de parteneriate cu Universitatea Suceava;
› dezvoltarea regională în regim privat;
› crearea de orașe târguri;
› renașterea agriculturii;
› construirea de locuri de depozitare, silozuri, refacerea sistemului de irigații, subvenții fermierilor;
› protejarea produselor autohtone;
› oprirea pe termen de minim 3 ani a exportului de bușteni;
› încurajarea producției de mobilă;
› modificarea legii salarizării;
› acordarea de facilități angajaților care fac naveta (pentru angajaţii din sistemul de asistenţă socială).
Crăciunescu Corneliu Cezar (PCJ)

Candidați la funcția de: P - Primar, PCJ - Președinte Consiliu Județean, CL - Consilier local, CJ - Consilier județean

Argument și atitudine în dialogul cu puterea


Masa rotundă 143

Soluții pentru sănătate în Judeţul Prahova


Locaţie: Ploiești/Prahova
Data: 18 mai 2012
Masă rotundă la: Alegerile locale 2012
Nivel de decizie: Judeţean
Candidaţi prezenţi: 2

» SCURTĂ DESCRIERE:
Iniţiatori:
Masa rotundă a avut scopul de a stimula dezbaterea electorală reală și de conținut, în
· Adrian Nania Bujorică
jurul problemelor de interes major ale comunității, prin susținerea publică argumentată, de
Federația Sindicatelor Din Apărare ”Unirea”
către candidații la Alegerile Locale din 2012, a soluțiilor lor la problemele de interes local
semnalate de către iniţiatori. · Ștefana Oana Duță
Asociația “Noi și Ceilalți” Prahova

» TEMELE MESEI ROTUNDE: · Iolanda Gheorghiu


Federația ONG Muntenia
› Depolitizarea administraţiei locale.
› Realizarea de parteneriate public-private.
› Consultarea specialiștilor din sănătate în cadrul proiectelor de hotărâre ale Consiliului
Judeţean pe domeniul sănătăţii.

» DECLARAŢII ALE CANDIDAŢILOR PREZENŢI:


PPDD:
› dezvoltarea reţelelor de canalizare și a staţiilor de epurare pentru a îmbunătăţi starea
de sănătate a cetăţenilor;
› realizarea de programe naţionale de prevenire a bolilor și verificarea serviciilor din
alimentaţia publică;
› analizarea posibilităţilor de înfiinţare a spitalelor desfiinţate și crearea de centre medicale
de permanenţă;
› descentralizarea Ministerului Sănătăţii care să permită administraţiei locale să ia
decizii;
› realizarea de proiecte comune între colegiile de senatori și deputaţi din Prahova pentru
facilitarea implementării proiectelor medicale.
Dragomir Florin Auraș (PCJ)

PNȚCD:
› realizarea unui spital regional în Prahova în care să se regăsească toate specialităţile
ce ar putea deservi și pacienţii din judeţele limitrofe;
› decongestionarea sistemului medical (dispensarele medicale dotate cu aparate de
primă urgenţă);
› asocierea CJ cu Consiliile locale pentru susţinerea financiară a spitalelor;
› înfiinţarea unui departament consultativ pe sănătate în cadrul CJ Prahova;
› realizarea unui parteneriat public-privat cu companiile multinaţionale;
› finanţarea proiectelor realizate de ONG-uri pentru crearea de echipe profesionale în
ajutorul la domiciliu, pentru persoanele cu handicap.
Chirilă Constantin (PCJ)

Candidați la funcția de: P - Primar, PCJ - Președinte Consiliu Județean, CL - Consilier local, CJ - Consilier județean

Argument și atitudine în dialogul cu puterea


144 Masa rotundă

Crearea de noi locuri de muncă-atragerea de investitori/


Locaţie: Alexandria/Teleorman
Data: 31 mai 2012
un plan realist și adaptat la condiţiile actuale!
Masă rotundă la: Alegerile locale 2012
Nivel de decizie: Local
Candidaţi prezenţi: 6

» SCURTĂ DESCRIERE:
Iniţiatori:
Masa rotundă a avut scopul de a stimula dezbaterea electorală reală și de conținut, în
Coaliţia52
jurul problemelor de interes major ale comunității, prin susținerea publică argumentată, de
· Alice Mirea către candidații la Alegerile Locale din 2012, a soluțiilor lor la problemele de interes local
Comisariatul pentru Societatea Civilă semnalate de către iniţiatori, membri ai Coaliţiei 52.
· Luminiţa Zaharia
Blocul Național Sindical Teleorman » TEMELE MESEI ROTUNDE:
› Soluții pentru atragerea investitorilor.
› Crearea de noi locuri de muncă-un plan de dezvoltare realist și adaptabil la condiţiile
actuale în Alexandria.

» DECLARAŢII ALE CANDIDAŢILOR PREZENŢI:


USL-PSD:
› stabilirea unor facilităţi fiscale pentru noii investitori;
› încurajarea industriei locale;
› crearea Parc Industrial;
› construirea “Hidrocentralei Islaz”;
› asigurarea promovării accesării programelor de reconversie profesională prin POSDRU.
Curea Georgiana Gina (CL) - câștigător

USL-PNL:
› înfiinţarea unui parc energetic fotovoltaic;
› înfiinţarea unui parc industrial;
› amenajarea unui complex pentru depozitarea cerealelor.
Popescu Dan Dumitru (CL) - câștigător

Alianţa Pentru Teleorman:


› acordarea de facilităţi pentru angajatorii cu peste 40 de angajaţi care să beneficieze de
scutiri de taxe pe construcţiile noi;
› stimularea mediului privat de afaceri;
› reperarea unui serviciu public de ocupare a forţei de muncă pentru facilitarea relaţiilor
angajat/angajatori în regim de zilieri cu transformarea ulterioară într-un parteneriat
public privat;
› realizarea unui parc industrial în afara Alexandriei (E70).
Titirișcă Florin Nicușor (CL) - câștigător

UNPR:
› stimularea înfiinţării locurilor de muncă prin noi micro-întreprinderi;
› sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri local;
› înfiinţarea unui consiliu economic consultativ format din patronate și reprezentanţii
mediului de afaceri local;
› înfiinţarea de noi entităţi la nivel local care să asigure suportul logistic în vederea
creșterii potenţialului de accesare a surselor de finanţare europenă și creării de noi locuri
de muncă.
Jieanu Eugen Gabriel (P)

PRM:
› stimularea micilor producători prin înfiinţarea pieţei de gros;
› stimularea apariţiei Școlilor Profesionale de Meserii.
Toader Dumitru (P)

Candidați la funcția de: P - Primar, PCJ - Președinte Consiliu Județean, CL - Consilier local, CJ - Consilier județean

Argument și atitudine în dialogul cu puterea


Masa rotundă 145

Deschidem calea pentru respect și dialog în Dolj


Locaţie: Craiova/Dolj
Data: 29 mai 2012
Masă rotundă la: Alegerile locale 2012
Nivel de decizie: Judeţean
Candidaţi prezenţi: 5

» SCURTĂ DESCRIERE:
Iniţiatori:
Masa rotundă a avut scopul de a stimula dezbaterea electorală reală și de conținut, în
Coaliţia 52
jurul problemelor de interes major ale comunității, prin susținerea publică argumentată, de
către candidații la Alegerile Locale din 2012, a soluțiilor lor la problemele de interes local · Mariana Ciobanu
semnalate de către iniţiatori, membri ai Coaliţiei 52. Asociația Pro Democrația - Club Craiova
· Claudia Cochina
» TEMELE MESEI ROTUNDE: Asociația Aproape de TINEri
· Ringo Dămureanu
› Dezvoltarea economică și infrastructura județului Dolj. Sindicatul Administrației Publice “Forța
› Finanțarea europeană și crearea de locuri de muncă. Legii”
· Daniel Ion
» DECLARAŢII ALE CANDIDAŢILOR PREZENŢI: Asociația Lions Club Craiova
PRM: · Daniela Ion
› eficientizarea energetică a locuințelor. Asociația Lions Club Craiova
Paul Dumitrache (PCJ) · Ion Mihai
Coaliția 52
PAS: · Carla Stoica
› finalizarea podului de la Calafat prin discuții cu partea bulgară; Asociația Pro Democrația - Club Craiova
› înființarea unor societăți ale Consiliului Judeţean, care să se ocupe de lucrările publice · Lucian Zuleanu
din județ; Asociația CRONO - Centrul de Resurse
› refacerea sistemului de irigații Corabia-Dăbuleni pentru împiedicarea deșertificării în pentru Organizațiile Non-Profit din Oltenia
sud-estul județului;
› deschiderea de centre teritoriale de colectare și procesare a produselor agricole;
› sprijinirea micilor producători agricoli prin înființarea unor structuri gen S.M.T.
Ligia Olivia Chiorescu (PCJ)

PNȚCD:
› subvenționarea sistemului de irigații;
› cadastrarea integrală a proprietăților din județ pe bani europeni;
› reîmpăduriri ale unor terenuri degradate;
› exploatarea potențialului hidrografic.
Laurențiu Mândrea (PCJ)

PNG–CD:
› revigorarea fabricii de tractoare și mașini agricole Craiova;
› înființarea de birouri zonale de consultanță privind atragerea de fonduri europene,
concomitent cu gestionarea eficientă a fondurilor proprii;
› crearea de locuri de muncă pentru cei defavorizați.

Partidul ”Totul pentru Țară”:


› acordarea de facilității fostelor I.A.S. și C.A.P.;
› dezvoltarea turismului rural prin proiecte cu finanțare europeană;
› e necesară eliminarea piedicilor administrative și risipirea fondurilor prin lucrări
supraevaluate și defectuoase.
Marian Ochea pentru Fanuță Grozăvescu (PCJ)

Candidați la funcția de: P - Primar, PCJ - Președinte Consiliu Județean, CL - Consilier local, CJ - Consilier județean

Argument și atitudine în dialogul cu puterea


146 Masa rotundă

Deschidem calea pentru respect și dialog în Dolj


Locaţie: Craiova/Dolj
Data: 31 mai 2012
Masă rotundă la: Alegerile locale 2012
Nivel de decizie: Local
Candidaţi prezenţi: 4

» SCURTĂ DESCRIERE:
Iniţiatori:
Masa rotundă a avut scopul de a stimula dezbaterea electorală reală și de conținut, în
Coaliţia 52
jurul problemelor de interes major ale comunității, prin susținerea publică argumentată, de
· Mariana Ciobanu către candidații la Alegerile Locale din 2012, a soluțiilor lor la problemele de interes local
Asociația Pro Democrația - Club Craiova semnalate de către iniţiatori, membri ai Coaliţiei 52.
· Claudia Cochin
Asociația Aproape de TINEri » TEMELE MESEI ROTUNDE:
· Ringo Dămureanu
Sindicatul Administrației Publice “Forța › Dezvoltarea economică și infrastructura județului Dolj.
Legii” › Finanțarea europeană și crearea de locuri de muncă.
· Daniel Ion
Asociația Lions Club Craiova » DECLARAȚIILE CANDIDAȚILOR PREZENȚI:
· Daniela Ion PNG-CD:
Asociația Lions Club Craiova › atragerea de investitori prin facilități fiscale;
· Ion Mihai › facilități fiscale pentru investitori, gen Ford, care să creeze noi locuri de muncă;
Coaliția 52 › atragerea de fonduri europene prin proiecte și programe realizate de oameni competenți,
· Carla Stoica pe bază transparentă;
Asociația Pro Democrația - Club Craiova › modernizarea rețelei de canalizare și gaze și extinderea acesteia în tot orașul;
· Lucian Zuleanu › îmbunătățirea curățeniei.
Asociația CRONO - Centrul de Resurse Ciocoiu Florin (P)
pentru Organizațiile Non-Profit din Oltenia
PNȚCD:
› încredințarea lucrărilor publice trebuie făcută onest și transparent;
› un plan sistematic de dezvoltare a orașului, creat de un departament specializat, cu tineri
absolvenți care să scrie proiecte europene;
› zonele periferice trebuie modernizate prin fonduri europene;
› atragerea de investitori, refacerea încrederii cetățenilor în instituțiile publice, reducerea
criminalității, refacerea dialogului între cetățeni și instituția primăriei;
› costurile utilităților pot fi reduse prin apelul la energia alternativă;
› prioritatea zero sunt cartierele Brestei, Bariera Vâlcii și Romanești privind canalizarea și
apa curentă, drumurile;
› reducerea costurilor la utilități; asociațiile de proprietari trebuie transformate și
eficientizate în folosul tuturor; trebuie contorizate individual utilitățile.
Duduială Gheorghe (P)

PAS:
› organizarea unui examen de competenţă pentru candidați înainte de alegeri;
› înființarea de firme de prestări servicii pentru lucrări de interes public;
› anveloparea blocurilor din oraș;
› concesionarea locurilor de parcare cetățenilor care pot construi parcări proprii;
› extinderea “undei verzi” de pe Rocadă pe alte străzi;
› construirea altor pasaje rutiere pe axa Est-Vest.
Rotariu Dan (P)

FC:
› eliminarea discrepanței între centru și periferie în privința rețelelor de utilități, drumuri,
etc.;
› dialogul edililor cu cetățenii;
› îmbunătățirea curățeniei în tot orașul, mai ales, la periferie.
Dumitrescu Emil (P)

Candidați la funcția de: P - Primar, PCJ - Președinte Consiliu Județean, CL - Consilier local, CJ - Consilier județean

Argument și atitudine în dialogul cu puterea


Masa rotundă 147

Cum veţi sprijini instituţiile de cultură din Municipiul


Râmnicu Vâlcea și judeţul Vâlcea dacă votul va fi favorabil? Locaţie: Râmnicu Vâlcea/Vâlcea
Data: 23 mai 2012
Masă rotundă la: Alegerile locale 2012
Nivel de decizie: Local și judeţean
Candidaţi prezenţi: 10

» SCURTĂ DESCRIERE:
Iniţiatori:
Masa rotundă a avut scopul de a stimula dezbaterea electorală reală și de conținut, în
Coaliţia 52
jurul problemelor de interes major ale comunității, prin susținerea publică argumentată, de
către candidații la Alegerile Locale din 2012, a soluțiilor lor la problemele de interes local · Monica Cosac
semnalate de către iniţiatori, membri ai Coaliţiei 52. Sindicatul Salariaților din Cultură Vâlcea
· Manuela Dogaru
» TEMELE MESEI ROTUNDE: Confederația Națională Sindicală „Cartel
ALFA”
› Cum veţi sprijini instituţiile de cultură din Municipiul Râmnicu Vâlcea și Judeţul Vâlcea? · Ion Mihai
› Cum credeţi că sistemul de sănătate la nivel local poate fi îmbunătăţit? Coaliţia 52
› Cum veţi acţiona la nivel local/judeţean pentru ridicarea ratei de absorbţie a fondurilor
· Daniela Rădulescu
europene? Fundația Casa Cărții

» DECLARAŢII ALE CANDIDAŢILOR PREZENŢI:


PSD:
› sprijinirea BJAI prin alocarea subvenţiilor necesare funcţionării acestei instituţii, precum
și prin cofinanţarea unor proiecte naţionale și europene;
› continuarea și finalizarea conectării tuturor bibliotecilor comunale la Programul
Internaţional Biblionet – și anume a celor 20 de biblioteci publice locale rămase
necuprinse încă în acest program;
› susţinerea, în parteneriat cu Ministerul Culturii și Patrimoniului Naţional, a înscrierii
Ceramicii de Horezu pe lista UNESCO a Patrimoniului Cultural Imaterial;
› preocuparea Consiliului Judeţean o reprezintă în acest moment redactarea unui proiect
pentru a cere Guvernului Cula Greceanu și susține și înfiinţarea unui Muzeu în orasul
Bălcești; cu privire la Școlile de olărit, CJ are în vedere înfiinţarea unor clase externe.
Monu Mircea pentru Ion Cîlea (PCJ)
› principala preocupare a Consiliului Judeţean a fost să susţină buna funcţionare
a spitalelor și în acest sens a atras fonduri europene pentru o mai bună funcţionare a
Spitalului Judeţean. Au fost aduse pentru serviciul SMURD mașini de descarcerare, s-a
realizat reabilitarea Pavilioanelor 2 și 3, se are în vedere redeschiderea spitalului Bălcești,
implementarea unui sistem informatic pentru spitalul din Brezoi; de regulă clasificarea
spitalelor se face după standarde europene – trecerea prin procedura de acreditare – se
verifică activitatea spitalului respectiv.
Busu Adrian pentru Ion Cîlea (PCJ)
› realizarea de demersuri la nivel naţional pentru modificări în legislaţie a articolelor care
duc la intrâzieri în implementarea proiectelor complexe.
Vârtej Laurențiu pentru Ion Cîlea (PCJ)

PNL:
› încurajarea fundaţiilor culturale;
› organizarea unui concurs de poezie George Țărnea și un concurs de critică literară și
proză;
› triarea cărţilor de debut de un juriu profesionist înainte de publicare;
› revizuirea revistei de cultură și valorificarea oamenilor de cultură și a artiștilor plastici
plecaţi din Râmnicu Vâlcea;
› rezolvarea aparaturii medicale prin parteneriat public-privat;
› sprijinirea medicinii preventive prin servicii speciale ale Primăriei și voluntariat;
› sprijinirea medicilor de familie prin acordarea de locaţii unde să fie adusă aparatură
modernă;
› înfiinţarea unui centru pentru persoane cu probleme și/sau îngrijirea lor la domiciliu;
› finalizarea unor lucrări de infrastructură modernă;
› realizarea unui echilibru între investiţii-cheltuieli și plata datoriilor;
› înfiintarea unui birou de consultanţă gratuită în Primărie pentru IMM-uri;
› existenţa fondului de garantare a afacerilor din bani europeni.
Dobrinescu Traian pentru Emilian Frâncu (P)

Argument și atitudine în dialogul cu puterea


148 Masa rotundă

› problema sănătaţii o reprezintă finanţarea și subfinanţarea.


Duinea Petre pentru Emilian Frâncu (P)

PDL:
› păstrarea tradiţiilor – CJ ar urma să se aplece mult mai mult spre centrele importante (o aplecare financiară și de resursă
umană);
› ușurarea procedurilor de achiziţii pentru ușurarea absorbţiei de fonduri europene;
› dezvoltarea și accesarea fondurilor care vor crea locuri de muncă.
Bulacu Romulus pentru Dorel Jurcan (PCJ)
› înfiinţarea în Râmnicu Vâlcea a unui Spital Municipal dotat;
› crearea de locuri de muncă.
Vâlcu Samoil pentru Dorel Jurcan (PCJ)

PPDD:
› cultura tinerilor este precară; “mă voi preocupa să existe o armonie între investiţie și ceea ce are nevoie ca și culturalizare
tineretul”.
Teodor Trancă (PCJ)

PER:
› evenimentele pe care le desfașoara Primăria (de exemplu “Zilele Vâlcii’’) ar trebui sa fie asociate cu anumite piese de
teatru pentru o mai bună promovare a tinerilor artiști;
› punerea în valoare a Muzeul Satului - Bujoreni;
› reorganizarea spitalelor (aparatură, hrană);
› salarizarea medicilor să se facă la nivel naţional;
› redirecţionarea fondurilor de la Decolmatarea râului Olănești spre Protejarea împotriva inundaţiilor;
› rezolvarea cofinanţărilor – principala problema pentru absorbţia redusă de fonduri;
› înfiinţarea unui birou de consultanţă gratuit și atragerea de specialiști pentru studiile de fezabilitate.
Trandafirescu Constantin Lucian (P)

Candidați la funcția de: P - Primar, PCJ - Președinte Consiliu Județean, CL - Consilier local, CJ - Consilier județean

Argument și atitudine în dialogul cu puterea


Masa rotundă 149

Ridicările auto trebuie să fie în beneficiul,


nu în detrimentul comunităţii! Locaţie: Sector 6/București
Data: 31 mai 2012
Masă rotundă la: Alegerile locale 2012
Nivel de decizie: Local
Candidaţi prezenţi: 6

» SCURTA DESCRIERE:
Iniţiatori:
Masa rotundă a avut scopul de a stimula dezbaterea electorală reală și de conținut, în
· Mihaela Căciuleanu
jurul problemelor de interes major ale comunității, prin susținerea publică argumentată, de
Federația Româna a Jurnaliștilor Mediasind
către candidații la Alegerile Locale din 2012, a soluțiilor lor la problemele de interes local
semnalate de către iniţiatori. · Gherasela Calavrias
Camera de Comerț și Industrie București

» TEMA MESEI ROTUNDE: · Maria Diana Dumitru


Federația Româna a Jurnaliștilor Mediasind
› Amendarea legislaţiei actuale care sancţionează parcările neregulamentare în mod · Gheorghe Radu Pisică
disproporţionat, în raport cu situaţia economică românească și în raport cu capacitatea Sindicatul Liga Salariaților din Învățământul
locală de parcare regulamentară. Preuniversitar sector 6
· Ionuţ Ruscea
» DECLARAŢII ALE CANDIDAŢILOR PREZENŢI: Fundația Terra Mileniul III
PNL: · Oxana Ţurcanu
› rezilierea contractului actual cu firma de ridicări auto și crede în soluţia parcărilor Uniunea Generală a Industriașilor din
supraterane de mare capacitate în sector. România
Avramescu Manuel pentru Mănescu Rares (P)

PDL:
› necesitatea modificării legii.
Marinescu Cezar pentru Poteraș Cristian (P)

PV:
› mutarea spaţiilor verzi pe terasele blocurilor;
› extinderea spaţiilor destinate parcărilor;
› este împotriva dublei sancţiuni prin ridicarea vehiculului după primirea amenzii și
împotriva externalizarii serviciului.
Hanea Sorina (P)

PRM:
› identificarea parcărilor subterane care pot fi preluate de administraţia publică;
› mărirea redevenţei pe care firma care ridică vehicule o plătește către Primărie de la 12%
cât este astăzi, la 50%;
› acordarea de patrimoniu catre Consiliul Local pentru construirea de locuri de parcare
din fonduri proprii.
Popescu Adrian (P)

PER:
› ridicarea vehiculelor parcate neregulamentar doar în cazul în care ele obstrucţionează
traficul;
› crearea de parteneriate public-private pentru noi locuri de parcare;
› identificarea zonelor care pot fi alocate parcărilor în sector;
› pe deblocarea locurilor de parcare din faţa magazinelor prin organizarea nocturnă a
aprovizionării în Sectorul 6.
Popescu Mihai (P)

Independent:
› suspendarea contractului actual cu firma care ridică vehicule în sectorul 6 și internalizarea
serviciului;
› construirea a 30.000 de locuri de parcare;
› continuarea programului de amenajare a parcajelor de pe marile bulevarde;
› construirea de parcaje supraterane;

Candidați la funcția de: P - Primar, PCJ - Președinte Consiliu Județean, CL - Consilier local, CJ - Consilier județean

Argument și atitudine în dialogul cu puterea


150 Masa rotundă

› întreprinderea de demersuri pentru ca, prin logistica proprie, Primăria Sectorului 6 să se ocupe direct și în regim propriu,
de ridicarea autoturismelor, însă doar a celor parcate neregulamentar, care blochează intersecţiile sau accesul în instituţiile
de interes public, iar sumele provenind din ridicare vor intra la Bugetul Local al Sectorului 6.
Florescu Ștefan (P)

Argument și atitudine în dialogul cu puterea


Masa rotundă – INDEX 151

Masa rotundă – listă inițiatori

ABUTNĂRIŢĂ Ovidiu-Ioan BUGANU Mihai


Patronatul Întreprinderilor Mici și Mijlocii Mureș Sindicatul MENS SANA Bacău
AGAPI Maria BUIA Doru-Ioan
Asociația Centru de Training, Consultanţă și Mediere, Onești Uniunea Generală a Industriașilor din România (UGIR) - Filiala
AGHEORGHICESEI Liliana Cluj
Patronatul Județean al Femeilor de Afaceri din IMM Suceava BURDUHOS Stelian-Vasile
ALECU Ioana Federația Junior Chamber International România
Sindicatul Liber “Educația” Galați BURTEA Anna Cristina
ALEXANDRU Nicolae Fundația Inimă de Copil Galați
Agenția Adventistă de Dezvoltare Refacere și Ajutor BUSUIANU Anca
AMĂRIUȚEI Cătălina Blocul Național Sindical București
Camera de Comerț, Industrie și Agricultură, Bacău CĂCIULEANU Mihaela-Elisabeta
ANASTASIU Vlad-Marius Federația Româna a Jurnaliștilor Mediasind
Asociația pentru Dezvoltarea Durabilă a Deltei Dunării CALAVRIAS Gherasela
ANGHELUȘ Graţiela-Maria Camera de Comerț și Industrie București
Fundația Rațiu pentru Democrație CĂLIN Maria-Erzsebet
APETREI Silvia Asociația de Servicii Sociale SCUT
Sindicatul Național al Funcționarilor Publici, București CÂMPEAN Corina
APOSTOL Marian Centrul de Training Euro N.L.P
Uniunea Sindicală Teritorială Cartel Alfa - Filiala Caraș Severin CĂRBUNE Vlad
AVRĂMESCU Emilian Asociația Ecouri Verzi
Asociația Liga Consilierilor Juridici din Județul Constanța CÂRNU Adriana
BĂDILĂ Mircea Asociația Sigma Development Center Constanța
Institutul Național pentru Dezvoltarea Integrată a Ariilor CATERINICI Mihaela
Protejate din România - INDIAPR Sindicatul Liber al Salariaților din Învățământul Preuniversitar,
BĂDOI Aurel Constanța
Asociația Liga Consilierilor Juridici din Județul Constanța CĂZĂNEL Anca
BĂLĂNEAN Radu-Vasile Sindicatul ”Selbac” Bacău
Consiliul Local al Întreprinderilor Mici și Mijlocii Târgu Mureș CERNICOVA-BUCĂ Mariana
BĂRĂGAN Andreea Franciska Fundația Politehnica Timișoara
Asociaţia“Sunetul Muzicii” CHIRIAC Robert-Ionuţ
BĂRBULESCU Bogdan Grupul Social-Civic, Onești
Patronatul Întreprinderilor Mici și Mijlocii Mureș CHIVU Octavian-Traian
BÂTCĂ Mariana Patronatul Întrepriderilor Mici și Mijlocii Galați
Asociația Pro Democraţia Club Braila CIOBANU Dumitrița Alina
BERCEAN Angela Uniunea Sindicală Teritorială Cartel Alfa - Filiala Suceava
Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Satu Mare CIOBANU Mariana
BICA Mihai Asociația Pro Democrația - Club Craiova
Asociația “Pro Crisius” CIOCAN Mircea
BLAGA Nicolae Sebastian Uniunea Județeană SANITAS Maramureș
Coaliția Sibiu pentru o Democrație Participativă CÎRLIG Aurora
BOGĂTEANU Mioara Colegiul Mediatorilor din Regiunea de Nord-Vest
Sindicatul Liber al Navaliștilor din SNC, Constanța CIURDAȘ Lorena Andreea
BRĂESCU Virginia-Smărăndiţa Rotaract TEAM CLUB Baia Mare
Asociația Centru de Training, Consultanţă și Mediere, Onești COCHINĂ Claudia-Nicoleta
BRATOVIANU Cristinel Asociația „Aproape de Tine/ri”
Patronatul Uniunea Energetică Română COJOCARU Lucia-Maria
BRATU Victor Sindicatul Liber al Învățământului Preuniversitar Clujean
Sindicatul Învățământului Preuniversitar Hunedoara COMĂNICI Bogdan-Octavian
BUEȘTEANU Gheorghe Sindicatul Camera Veteranilor Constanța
Consiliul Local al Întreprinderilor Mici și Mijlocii Târgu Mureș CONSTĂNCEANU Emilia-Simona
Clubul Economic German Banat
Argument și atitudine în dialogul cu puterea
152 Masa rotundă – INDEX

CONSTANTIN Sorin FILIMON Marian


Patronatul Roman Filiala Brăila Patronatul Întrepriderilor Mici și Mijlocii Galați
CONSTANTINESCU Simona-Cristina FRUNZĂ Mădălina
Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile (FDSC) Camera de Comerț, Industrie și Agricultură, Bacău
COROLIUC Anca Marinela FRUNZĂ Mircea-Daniel
Uniunea Generală a Industriașilor din România (UGIR) Asociația pentru Promovarea Economiei Cunoașterii
COROLIUC Claudiu Iulian GAMAN Cătălin
Uniunea Generală a Industriașilor din România (UGIR) Centrul de Servicii Juridice și Financiare
COSAC Rozviţa-Monica GEAMĂNU Florin-Aristide-Liviu
Sindicatul Salariaților din Cultură Vâlcea Camera de Comerț, Industrie și Agricultură, Timiș
COSTACHE Laura-Nușa GHEMEȘ Mihai
Camera de Comerț și Industrie Prahova AIESEC Constanța
COSTEA Marian-Ovidiu GHEORGHIU Iolanda
Uniunea Generală a Industriașilor din România UGIR 1903 Federația ONG Muntenia
Filiala Timiș GHICA Sebastian
COSTEA Tudor Matei Fundația Iosif
Coaliția Sibiu pentru o Democrație Participativă GÎRNEAŢĂ Romică
CRAIA Sanda-Valeria Uniunea Sindicală Teritorială Cartel Alfa - Filiala Galați
MATRIX GIURGEA Florinela
CRISTESCU Eugen-Costin Uniunea Județeană a Sindicatelor Libere Mureș
Asociația Alianța pentru Drepturile Omului din România GOCIU Mioara
CULIC Daniela-Nicoleta Asociația Oamenilor de Afaceri Iași 2003
Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Satu Mare GRĂDINARU Vasile
CUSEAC Lucian Sindicatul Judeţean al Lucrătorilor din Primării - Vrancea
Sindicatul Județean “Stefan cel Mare” Suceava GRIGOROIU Grigore
DAMIAN Oana Uniunea Sindicală Teritorială Cartel Alfa - Filiala Caraș
Sindicatul Liber “Educația” Galați Severin
DĂMUREANU Ringo GROPOȘILĂ Iulian-Aurel
Sindicatul Administrației Publice “Forța Legii” Patronatul Întreprinderilor Mici și Mijlocii Constanța
DARAGIU Leontina-Ana GUGU Brîndușa
Fundația Ruhama Patronatul Județean al Femeilor de Afaceri din IMM Suceava
DÂRJAN Maria-Raluca HAMPĂU Lenuța
Sindicatul Liber al Învățământului Preuniversitar Clujean Sindicatul ”Selbac” Bacău
DĂSCĂLESCU Brândușa HAZINCOP Irina-Adriana
Fundația Umanitară Clopot Asociația Salvați Copiii Iași
DEACONU Elena HORGA Mihai-Savu-Marius
Patronatul din Turism și Alimentație Publică Bacău Institutul Est European de Sănătate a Reproducerii
DECUSEARĂ Elena Magdalena HUDEMA Maria
Sindicatul MENS SANA Bacău Asociația Oamenilor de Afaceri Iași 2003
DÎRLEA Luiza-Ramona IANCOVICI Adriana Cristina
Uniunea Generală a Industriașilor din România Ugir 1903 Asociația Oamenilor de Afaceri PRO INVEST
Filiala Bacău IANUȘ Alina Simona
DOGARU Aurelia-Manuela Sindicatul Liber al Cadrelor Didactice Auxiliare TESA din
Confederația Națională Sindicală „Cartel ALFA” Universitatea ”Ovidius” Constanța
DRĂGHICI Cristian-Nicoale IANUȘ Ion
Asociația Oamenilor de Afaceri Creștin Ortodocși, Constanța Federația Națională a Sindicatelor Șoferilor din România Filiala
DRAGOMIRESCU Adrian Constanța
Asociația Română a Specialistilor în Securitate IENEȘESCU Dănuţ-Vasile-Ioan
DRENŢA Raul-Florentin Sindicatul Democratic Învățământ Arad
Asociația Centrul de Cercetare, Inovare și Transfer Tehnologic ILISEI Ovidiu
”NORDTech” Uniunea Generală a Industriașilor din România (UGIR) - Filiala
DUDAȘ Florina-Iulia Suceava
Asociația Studenți pentru Societate Cluj ION Daniel
DUINEA Florin-Petre Asociația Lions Club Craiova
Sindicatul Ambulanța, Vâlcea ION Elena-Daniela
DUMITRESCU Mariana Asociația Lions Club Craiova
Federația Națională a Sindicatelor Șoferilor din România Filiala IOVESCU Menuța
Constanța Camera de Comerț, Industrie și Agricultură, Timiș
DUMITRIU Maricel ISĂILĂ Nadia
Asociația Pensionarilor de Boală Gr. I, II, III, Iași Uniunea Națională a Patronatelor cu Capital Privat din România
DUMITRU Maria-Diana Filiala Județeană ”Femei de Afaceri” Bacău
Federația Româna a Jurnaliștilor Mediasind IUCU Clementina-Luluţa
DUŢĂ Ștefana-Oana Asociația Curcubeul Moldova Nouă
Asociația “Noi și Ceilalți” filiala Prahova JANTEA Mihaela
FĂGĂRAȘ Petru Asociația Femeilor Întreprinzătoare din România - Galați
Liga Scriitorilor Români Filiala Alba

Argument și atitudine în dialogul cu puterea


Masa rotundă – INDEX 153

LAZĂR Gabriel NICOARĂ Bogdan-Ștefan


Asociația pentru Promovarea Economiei Cunoașterii Centrul de Promovare și Asistență a Întreprinderilor Mici și
LAZEA Mircea Mijlocii Mureș
Asociația de Proprietari Grigore Alexandrescu NICULAE Roxana-Andreea
LIŢCANU Irina-Eva Asociația pentru Calitate și Cooperare în Educație
Patronatul Național al Femeilor de Afaceri din Intreprinderi Mici OLTEANU Vasile
și Mijlocii, Constanța Blocul Național Sindical, Buzău
LOBAZĂ Marius OȚELEA Vasile
Sindicatul Învățământului Preuniversitar Timiș Blocul Național Sindical, Constanța
LOGHIN Dina PĂDUREŢ Traian Corneliu
Fundația “Șanse Egale pentru Femei” Uniunea Sindicală Teritorială Cartel Alfa - Filiala Suceava
LUCA Nicolae PANŢIRU Gabriel
Asociația ”Centrul regional de Mediere” Bacău Patronatul Întrepriderilor Mici și Mijlocii Iași
LUCUȚ Marinela PAȘTIU Sorin Constantin
Sindicatul liber al Salariaților din Primaria Municipiului Patronatul Întreprinderilor Mici și Mijlocii Blaj
Timișoara PETCU Lucian-Ioan
LUNGULESCU Constantin Uniunea Generală a Industriașilor din România (UGIR)
Sindicatul Învățământului „Spiru Haret”, Dolj PETRE Alexandra
MĂNĂILĂ Ionica Camera de Comerț și Industrie Prahova
Asociația Națională a Specialiștilor în Resurse Umane (AUR) PETRESCU Raul-Alexandru
MANU Aurelian Asociația pentru Dezvoltare Europeană și Reconstrucție
Sindicatul IDM “Solidaritatea”, Buzău PETRICEAN Ștefan
MARCOANE Aurelia Confederația Sindicală Națională MERIDIAN Maramureș
Fundația Bega PÎINIȘOARĂ Virgilius Adrian
MARCU Florin Valentin Asociația “Patronatul Regional Banat”
Patronatul Uniunea Energetică Română PISICĂ Gheorghe-Radu
MĂRGEAN Angelica Sindicatul Liga Salariaților din Învățământul Preuniversitar
Sindicatul Asistenței Sociale și Protectiei Copilului Constanța sector 6
MAROTI Maricel-Adrian PODARIU Mihaela-Diana
Organizația Națională Cercetașii României Brașov Asociația Super Tineri (ASIRYS)
MEREUŢĂ Elena-Cristina POLEARUȘ Vladimir
Asociația NOVA 2002, Galați Patronatul Întreprinderilor Mici și Mijlocii Mureș
MIHAI Ion POP Cristian Andrei
Coaliția 52 Camera de Comerț, Industrie și Agricultură, Tulcea
MIHALACHE Ioan-Valentin POP Iosif
Patronatul Întreprinderilor Mici și Mijlocii Slatina Consiliul Civic Local
MILITARU Elena-Rodica POP Liviu-Marian
Asociația Proprietarilor din Zonele Rezidențiale Sindicatul Liber din Învățământ Maramureș
MIREA Alice-Carmen POP Ludmila
Comisariatul pentru Societatea Civilă Habitat pentru Umanitate Cluj
MITREA Elena POPESCU Călin-Gheorghe
Asociația ”Centrul regional de Mediere” Bacău Asociația “Patronatul Regional Banat”
MOGOȘ Elena POPESCU Ion
Sindicatul Lucrătorilor din Administrație, Brăila Sindicatul Liber al Salariaților din Învățământul Preuniversitar,
MOISĂ Elena Constanța
Camera de Comerț, Industrie și Agricultură, Bacău POPONETE Doru
MOLDOVEANU Daniel Sorin Camera de Comerț, Industrie și Agricultură, Tulcea
Patronatul Național al Serviciilor Externe, Brașov POPONETE Leonard
MORHAN Gabriela Dora Camera de Comerț, Industrie și Agricultură, Tulcea
Organizația Huțul - Eko PREOŢESCU George-Mihai
MUNTEANU Nicolae Asociația “Pro Crisius”
Organizația Neguvernamentală Ecologistă Mare Nostrum PURCĂREANU Lucia
MUNTEANU-VASILIU Adriana Patronatul Întreprinderilor Mici și Mijlocii Slatina
Sindicatul Hipocrat Moldova Iași RADOSAV Dănuţ
MUȘAT Paul Fundația Bega
Sindicatul ”Selbac” Bacău RĂDULESCU Daniela
NANIA BUJORICĂ Adrian-Alexandru Fundația Casa Cărții
Federația Sindicatelor Din Apărare ”Unirea” ROIU Codruț Gino
NEAGU Marcela Sindicatul Liber Aeroportul Internațional Constanța - Mihail
Sindicatul Asistenței Sociale și Protectiei Copilului Constanța Kogălniceanu
NECULA Stănel-Ionel ROMAN Aurel
Patronatul Roman Filiala Brăila Uniunea Generală a Industriașilor din România (UGIR) - Filiala
NECULAI Viorica Cluj
Sindicatul Liber “Educația” Galați ROȘCA Vasile
NEMŢISOR Florentina Sindicatul MENS SANA Bacău
Blocul Național Sindical Teleorman

Argument și atitudine în dialogul cu puterea


154 Masa rotundă – INDEX

RUSCEA Ionuţ TOFĂNESCU Vasile


Fundația Terra Mileniul III Patronatul Transportatorilor Bacău
RUSU Irina-Ioana TOMA Cristian Mihai
Uniunea Generală a Industriașilor din România (UGIR) Federația Națională a Sindicatelor Portuare, Constanța
RUSU Paul-Dragoș TREANŢĂ Oana-Mariana
Sindicatul Învățământului Preuniversitar Hunedoara Fundația Clubul Turistic Banatia
RUSU Steluţa TUCA Simona-Maria
Patronatul Județean al Femeilor de Afaceri din IMM Suceava Uniunea Sindicală Teritorială Cartel Alfa - Filiala Galați
ȘANDOR Iulia Cristiana ŢUGLUI Manuela-Cristina
Organizația Studenților din Universitatea Babeș Bolyai Asociația Pro Democrația Club Cluj
SAVU Corina-Florentina TULBURE-DOMBI Mihai
Patronatul Național al Femeilor de Afaceri din Intreprinderi Mici Camera de Comerț, Industrie și Agricultură, Bacău
și Mijlocii, Constanța ŢURCANU Oxana
ȘCHIOPU Adina-Emanuela Uniunea Generală a Industriașilor din România (UGIR) - Filiala
Organizația Patronală AGORA a Societăților pentru Difuzarea București
Tipăriturilor și a Altor Bunuri Culturale TURINEAC Mihai-Sorin
ȘERBU Lina Sindicatul Camera Veteranilor Constanța
Sindicatul Lucrătorilor din Administrație, Brăila TUȘA Sorina
SESERMAN Angela Mihaela Sindicatul Șoferilor ”Taximetristul” Constanța
Asociația Femeilor Întreprinzătoare din România - Galați ȚUȚULAN Iulia Gabriela
SFÂRLEA Ioana Uniunea Generală a Industriașilor din România (UGIR) - Filiala
Federația Junior Chamber International România Brăila
SÎRBU Daniela Maria ŢUŢU-MITACHE Ionel-Radu
Asociația Liga Citadină a Serviciilor Publice și Comunale din Asociația Pensionarilor de Boală Gr. I, II, III, Iași
România VATRAUTAS Irina-Rozalia
ȘIROTENCU Tamara Asociația Națională a Specialiștilor în Resurse Umane (AUR)
Asociația Valori Dobrogene VELEANU Mercedes-Ramona
ȘLUSARCIUC Marcela Federația Generală a Sindicatelor Familia
Biroul Regional pentru Cooperare Transfrontalieră Suceva VIȘAN Ciprian Bogdan
SOCIANU Camelia Asociația Oamenilor de Afaceri PRO INVEST
Sindicatul ”IMPACT” Botoșani VIȘAN Oana Bianca
ȘOMODI Florin-Claudiu Colegiul Mediatorilor din Regiunea de Nord-Vest
Asociația Lions Club Transilvania VIŢELUȘ Maria
SOÓS Istvān Camera de Comerț, Industrie și Agricultură, Bacău
Asociația Club Rotaract Târgu Mureș VLASE Cristian
STAN Victorina Uniunea Generală a Industriașilor din România (UGIR) - Filiala
Fundația Edelweiss Vrancea
ȘTEFAN Gabriela-Sorina VLASE Margareta Monica
Clubul Lions Diamond Timișoara Asociația ”Centrul European de Educație și Training”
ȘTEFAN Petronela VOICU Laurențiu
Patronatul Întrepriderilor Mici și Mijlocii Bacău Asociația pentru Promovarea Valorilor Europene și Dezvoltare
STOICA Tania-Carla Durabilă
Asociația Pro Democrația - Club Craiova VORO Ligia-Magdalena
SUCIU Ecaterina-Mariana Uniunea Județeană a Sindicatelor Libere Mureș
Asociația SF. Ecaterina - Tulcea VULCU Sorin
SZANISZLO Gheorghe-Paul Sindicatul Casei de Asigurări de Sănătate Brașov
Sindicatul Liber ”TISA” Sighetu Marmației VULPE Adrian Florinel
TĂNASĂ Mihaela Uniunea Generală a Industriașilor din România (UGIR)
Sindicatul Liber Independent ICA Brașov ZAHARIA Florica-Luminiţa
TOADERE Ioana Blocul Național Sindical Teleorman
Sindicatul Universității Babeș - Bolyai Cluj Napoca ZULEANU Lucian
TODORAN Dinu Cristian Asociația CRONO - Centrul de Resurse pentru Organizațiile
Institutul de Formare Economică și Socială Cluj Non-Profit din Oltenia

Argument și atitudine în dialogul cu puterea


Audierea publică 155

2.3
Audierea publică – rigoare, eficiență, impact. Experiențe și bune practici

Audierea Publica este o procedură de consultare prin care orice structură de interese, de la autoritate publică, ONG-uri, coaliții,
alianțe, organisme, organizații, își pot aduce contribuția transparentă în actul decizional al politicilor publice.1
În comparație cu alte proceduri de consultare, audierea publică oferă un cadru riguros și eficace de colectare a unui număr
considerabil de opinii, care apoi pot fi prezentate și în cadrul audierii, opinii ce reprezintă puncte de vedere ale grupurilor de
interese pentru care subiectul în dezbatere are impact.
Etapele caracteristice procedurii de audiere publică au presupus:
› documentarea și realizarea motivației evenimentului – documentul cadru ce oferă contextul general și specific, cu întrebările
temei lansate;
› realizarea chemării la acțiune și a invitațiilor propriu-zise de participare la eveniment pentru toți factorii interesați, ce se
diseminează pe toate canalele potrivite temei și, mai ales, destinatarilor (email, media, social-media, etc.);
› alcătuirea, cu atenție, a comisiei de experți a audierii publice, formate din specialiști pe problema aleasă, care să analizeze
echidistant, neutru și independent opiniile scrise colectate și, respectiv, să audieze susținerile verbale din timpul
evenimentului;
› colectarea opiniilor asupra temei;
› asigurarea cadrului de desfășurare al evenimentului, din punct de vedere logistic;
› organizarea conferinței de presă de prezentare a raportului – sinteză, conferință susținută de către comisia de experți a audierii
publice;
› diseminarea raportului - sinteză către toți factorii implicați, precum și către decidenții responsabili;
› evaluarea impactului evenimentului asupra procesului de decizie publică.
Inițiatorii acestui tip de demers au reușit să pună în dezbatere probleme extrem de diverse, echipele de advocacy formate din
totalul a 243 de beneficiari ai proiectului Partener Activ și Implicat inițiind un număr de 51 de audieri publice. În cadrul acestor
audieri publice, au fost mobilizați în a se implica și a-și exersa dreptul câștigat de a-și formula și susține public opinia un număr
de peste 1200 de depozanți. Alături de aceștia, ca simpli observatori sau persoane interesate, au mai fost implicate în audierile
publice peste 2800 de participanți. Impactul în media a audierilor publice a totalizat peste 650 de apariții în mass media și
media virtuală.

Corelat cu diversitatea domeniilor de interes ale organizațiilor din care provin inițiatorii audierilor publice, domeniile temelor de
audieri publice au fost, de asemenea, extrem de diverse: sănătate, învățământ, educație, mediu, dialog social, protecția animalelor,
administrație publică, fonduri europene, etc.
Distribuția geografică a celor 51 de audieri publice inițiate de beneficiari ai proiectului Partener Activ și Implicat este importantă și
sugestivă. Astfel, au fost inițiate audieri publice în toate regiunile de dezvoltare ale României, respectiv în 24 de județe ale țării.

1
Radu Nicosevici (ș.a.), Dialog civic și social prin lobby și advocacy, Academia de Advocacy, Editura Eurobit, 2012, Timișoara, pg. 58 – 62.

Argument și atitudine în dialogul cu puterea


156 Audierea publică

Răspândirea geografică a audierilor publice

Toate audierile publice au reușit aducerea problemelor în atenția grupurilor interesate, a decidenților publici, a presei și a opiniei
publice, în general.
Din totalul audierilor publice, 11 au înregistrat un impact cât se poate de real. Audierile publice cu un impact concret sunt:
› ”Tinerii viitorul comunității”,
› ”Mai mult confort pentru locuitorii din Câmpia Turzii”,
› ”Timișoara inspiră – opriți poluarea aerului!”,
› ”Reducerea CAS”,
› ”Câinii comunitari – Pitești”,
› ”Cooperare transfrontalieră România – Ucraina – Republica Moldova”,
› ”Taxele pentru activitățile comerciale în județul Arad”,
› ”Reabilitarea monumentelor din Constanța”,
› ”Încălzirea nu trebuie să devină un lux”,
› ”Costurile sănătății”,
› ”Eficiența termică”.
În paginile ce urmează sunt prezentate succint demersurile de acest tip, grupate pe actualele regiuni de dezvoltare ale României:
Nord Vest, Centru, Vest, Sud Est, Nord Est, Sud, Sud Vest și București-Ilfov.

Descrierea detaliată a demersurilor, precum și documentele aferente sunt accesibile la www.advocacy.ro

Argument și atitudine în dialogul cu puterea


Audierea publică 157

Mai mult pentru confortul și sănătatea cetățenilor


din municipiul Câmpia Turzii Locaţie: Câmpia Turzii/Cluj
Data: 10 octombrie 2011
Număr de participanţi: 26
Număr de opinii scrise: 3
Număr de opinii verbale: 3
Număr de apariţii în presă: 4

» SCURTĂ DESCRIERE:
Iniţiatori:
Scopul urmărit al evenimentului a fost formularea unor concluzii legate de cele 3 subiecte
· Cornelia Pușcas-Pop
pe tema enunţată și anume:
Asociația Centrul Zonal de Afaceri Câmpia
› stabilirea destinaţiei unui teren viran pentru amenajări corespunzătoare în favoarea
Turzii
încurajării mișcării în aer liber a cetăţenilor cu efecte benefice pentru sănătate;
› luarea unei hotărâri de Consiliul Local cu privire la crearea de piste pentru bicicliști și
spații verzi beneficiind de finanţări nerambursabile destinate admimnistraţiilor locale;
Experți:
› introducerea interdicţiei de parcare a mașinilor grele în zonele rezidenţiale în paralel cu
crearea de parcări pentru acestea și întărirea controlului în implementarea prevederilor · Arh. Mariana Fetiţă
legale. Membru Ordinul Arhitecţilor din România
· Ing. Doina Popovici
» REZULTATE: Președinte ONG

La audierea publică au fost depuse trei documente de poziţie (depoziţii) din partea a
trei partide politice ai căror reprezentanţi au participat la audiere pentru susţinerea lor în
dezbaterea publică (Petre Pop – președinte PSD, Ioan Vasinca – Primar Câmpia Turzii PDL
și susținut de Viceprimarul Ioan Moldovan și Dorin Nicolae Lojigan – președinte PNL).
Se pot consemna rezultate parţiale imediate. De la transmiterea motivaţiei audierii până la
data anunţată a audierii publice organizatorii și membrii comisiei de experţi au costatat că
spaţiul viran aflat în discuţie a fost curăţat de deșeuri și nivelat de către Primărie, traficul
greu a fost restricţionat în municipiu, cu excepţiile corespunzătoare pentru riveranii zonelor
rezidenţiale. Aceste demersuri au fost confirmate și de către viceprimarul municipiului, în
timpul audierii publice.

» IMPACT:
Audierea publică s-a bucurat de o preluare adecvată și nedistorsionată a mesajelor
transmise de către organizatori, depozanţi, membri ai comisie de experţi, și prin aceasta
a reușit o diseminare mai largă și către alţi decidenti și membrii comunităţii din municipiul
Turda.
Evenimentul a fost puternic mediatizat atât înainte, cât și după derulare.
De altfel, trebuie subliniat că impactul organizării acestei audieri publice pe o temă de atât
de mare interes pentru comunitatea locală a fost pus în evidenţă de faptul că de la lansarea
motivaţiei și chemării la acţiune până la data audierii publice organizatorii evenimentului
de consultare publică au constatat ca spaţiul viran care făcea obiectul preocupărilor de
ecologizare și amenajare a fost deja curăţat de deșeuri și nivelat de către Primărie iar
traficul greu a fost restricţionat în municipiu, cu excepţiile de rigoare pentru riverani.

Argument și atitudine în dialogul cu puterea


158 Audierea publică

Tinerii – viitorul comunității?


Locaţie: Baia Mare/Maramureș
Data: 21 octombrie 2011
Număr de participanţi: 62
Număr de opinii scrise: 7
Număr de opinii verbale: 7
Număr de apariţii în presă: 5

» SCURTĂ DESCRIERE:
Iniţiatori:
Scopul evenimentului a fost formularea unor concluzii legate de următoarele subiecte:
· Raul Florentin Drența › îmbunătăţirea sistemului actualul de finanţare a proiectelor și programelor pentru
Asociația Centrul de Cercetare, Inovare și
tineret;
Transfer Tehnologic ”NORDTech”
› dezvoltarea infrastructurii de tineret și susţinerea afacerilor iniţiate de către tineri.
Inițiatorul a reușit coalizarea unui numar de 18 organizații de tineret, și anume: Asociaţia
Experți: D.E.I.S., Y.M.C.A Baia Mare, Liga Studenţilor “Pintea Viteazul”, Asociaţia Greentin,
· Sorin Pop Asociaţia T.O.B.I.S, Mad Snails, Clubul Tinerilor Comunicatori, Tineri pentru Tine, Clubul
Președinte Federaţia ONG-urilor din Rotaract TEAM Baia Mare, Asociaţia Chemun, Team for Youth Association, Consiliul Local
Maramureș al Tinerilor, Asociaţia Mansio, E.N.T.I.E.T, Arta Educaţie, Nature’s Guardian, Trupa de
· Diana Damșa Teatru MOZAIC, Clubul Studenţilor Basarabeni din Baia Mare.
Președinte Club for Young Leaders
· Eniko Krizsanovszki
» REZULTATE:
Director adjunct Direcția Județeană pentru Principalele concluzii ale dezbaterilor din cadrul audierii publice se referă la:
Sport și Tineret Maramureș › necesitatea schimbării metodologiei de finanţare a proiectelor de tineret și adaptarea
acesteia la noile realităţi și nevoi specifice Organizaţiilor Nonguvernamentale de
Tineret (ONGT);
› lipsa unui centru de tineret care să poată deservi atât ONGT-urile locale, cât și tinerii;
› lipsa de informarea și de formare a tinerilor cu privire la dezvoltarea antreprenorială.
Comisia de experţi a analizat toate cele șapte depoziţii colectate în cadrul audierii publice
și a redactat un raport sinteză care a fost prezentat reprezentanţilor media în cadrul unei
conferinţe de presă și înaintat decidenţilor.
Comisia de experţi a înaintat un set de recomandări în consecinţă care vizează:
› organizarea unei dezbateri publice după finalizarea proiectelor din sesiunea 2011,
cu toate organizaţiile beneficiare în vederea colectării de sugestii privind îmbunătăţirea
metodologiei de finanţare;
› examinarea posibilităţii instituirii unui parteneriat (public-privat) în vederea înfiinţării unui
centru de tineret care să corespundă nevoilor actuale ale tinerilor;
› susţinerea iniţiativelor în domeniul antreprenoriatului a organizaţilor de tineret, în vederea
diminuării lipsei de informare a tinerilor.

» IMPACT:
În bugetul public al Consiliului Județean pentru anul 2013, s-a reușit integrarea finanţărilor
pentru proiecte pentru tineret.

Argument și atitudine în dialogul cu puterea


Audierea publică 159

Are România nevoie acum de ACTA?


Locaţie: Baia Mare/Maramureș
Data: 24 februarie 2012
Număr de participanţi: 50
Număr de opinii verbale: 9
Număr de apariţii în presă: 22

» SCURTĂ DESCRIERE:
Iniţiatori:
Lupta organizaţiilor din România alături de organizaţii din întreaga UE împotriva Acordului
Advocacy Team BM
Comercial de Combatere a Contrafacerii (ACTA) a continuat și prin intermediul acestei
audieri publice. Deși la o primă analiză ACTA are ca scop stabilirea unor standarde · Lorena Ciurdaș
internaţionale pentru protejarea drepturilor de proprietate intelectuală și urmărește Asociaţia Rotaract Club Team Baia Mare
împiedicarea contrafacerilor de bunuri și servicii, totuși modul lipsit de transparenţă al
negocierii și adoptării tratatului, precum și multe dintre prevederile acestei reglementări
sunt de natură să aducă gravă atingere drepturilor fundamentale ale omului, după cum se Experți:
afirmă în motivaţia care a stat la baza convocării audierii. · Av. Dan Ștef
· Csaki Janos Laszlo
Scopul urmărit al audierii publice a fost acela de a oferi posibilitatea tuturor grupurilor
Reprezentant furnizor Internet
afectate să își exprime punctul de vedere, să aducă amendamente și să își argumenteze
opiniile în ceea ce privește ratificarea de către România a Acordului Comercial de · Vlad Panaite
Holy Sun Software
Combatere a Contrafacerii (ACTA). Întrebările majore puse în dezbaterea publică au fost:
1. Cum apreciaţi faptul că România, prin persoana însărcinatului de afaceri din Tokyo, a
semnat aderarea ţării noastre la ACTA?
2. Consideraţi că prin prevederile ACTA ar putea să vă fie limitate unele drepturi
fundamentale?
3. Cum vedeţi rolul furnizorilor de internet în combaterea contrafacerilor conform ACTA?
4. Care parte a prevederilor ACTA vă deranjează cel mai mult? Argumentaţi.

» REZULTATE:
12 organizaţii neguvernamentale de tineret din Baia Mare și-au adus contribuţia la
organizarea acestei dezbateri publice, și anume: Club Rotaract TEAM Baia Mare, Arta
Educatiei, Traditii Maramuresene, Clubul tinerilor comunicatori, Cercetasii muntilor, Team
for Youth, T.O.B.I.S., Y.M.C.A., Somaschi, Greentin, D.E.I.S., N.T.I.E.T., Natures guardian.
Politica europeană spune că unul dintre pilonii dezvoltării cunoașterii progresului tehnologic
al Europei este creșterea abilităţilor tineretului de a face o economie viabilă, de a promova
economia pe internet. Ne propunem ca până în 2020 economia să fie digitală. În pofida
acestor deziderate, concluzia generală extrasă din opiniile celor prezenţi a fost ca acest
tratat îngrădește libertatea de exprimare a utilizatorilor de internet, încalcă dreptul la viaţă
privată și demnitate umană, deoarece odată cu ratificarea actului, fiecare click ar urma să
fie monitorizat de către furnizorii de Internet care ar căpăta prerogative de a inspecta de
la distanţă computerele și telefoanele clienţilor lor.
Evenimentul s-a bucurat de o largă acoperire media; știrile au fost preluate nedistorsionat
și difuzate către un spectru mai larg de audienţă.
Ratificarea ACTA de către UE și statele semnatare a fost stopată pentru revizuirea tratatului
și consultare publică a societăţii civile.

Argument și atitudine în dialogul cu puterea


160 Audierea publică

Putem păstra medicii acasă sau îi oferim


Locaţie: Cluj-Napoca/Cluj
Data: 27 septembrie 2011
pe tavă străinilor?
Număr de participanţi: 100
Număr de opinii scrise: 20
Număr de opinii verbale: 10
Număr de apariţii în presă: 47

» SCURTĂ DESCRIERE:
Iniţiatori:
Exodul medicilor devine o prioritate pentru autorităţile românești, care trebuie să intervină
Lobby pentru Cluj cu soluţii. Doar astfel, obiectivele de guvernare pe termen mediu și lung în domeniul
· Violeta Lăcrămioara Andreica sănătăţii, printre care “îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei, creșterea calităţii
Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Vest vieţii”, “dezvoltarea programelor de prevenţie și de depistare precoce a bolilor”, pot fi
· Doru Ioan Buia atinse. Toate aceste informaţii statistice naţionale și europene pot fi regăsite la un nivel
Uniunea Generală a Industriașilor din mai mic, dar semnificativ pentru comunitate, și în municipiul Cluj.
România Cluj
Întrebările audierii publice au fost:
· Andra Camelia Cordos
Organizația Studenților din Universitatea › Ce poate face autoritatea locală pentru a păstra medicii acasă? Ce poate face
Babeș Bolyai comunitatea în acest sens?
· Iulia Dudaș
› Ce pot face spitalele și instituţiile de învăţământ pentru a opri exodul cadrelor
Asociația Studenți pentru Societate Cluj medicale?
› Care sunt priorităţile de intervenţie pentru contracarea dorinţei de emigrare a cadrelor
· Mircea Lazea
Asociația de Proprietari Grigore Alexandrescu
medicale?
› Cine și cum ar trebui să lucreze împreună pentru a găsi soluţii care să împiedice exodul
· Maria Laver
medicilor?
Asociația pentru Dezvoltare Locală IVAN
KREVAN › Care sunt principalele cauze ale emigrării personalului medical în străinătate?
· Ariton Nati
Blocul Național Sindical Cluj
» REZULTATE:
· Adrian Pîrvu Braica În cadrul audierii publice au fost depuse depoziţii din partea asociaţiilor profesionale,
Blocul Național Sindical Cluj medicilor implicaţi în managementul unităţilor sanitare, medicilor practicanţi - cadre
· Iosif Pop didactice, reprezentanți ai societății civile precum și din partea instituțiilor publice și
Consiliul Civic Local candidați la funcțiile administrative - Sorin Apostu, primar în funcţie, Marius Nicoară și
· Ludmila Pop Emil Aluaș, candidați la funcția de primar.
Habitat pentru Umanitate Cluj Soluțiile depozanților au fost sintetizate de comisia de experți si ierarhizate în funcție de
· Ovidiu Ioan Săcara impactul pozitiv pe care l-ar avea asupra problemei.
Organizația Sindicală Mesagerul Român
· Carol Otto Șinka
Astfel, la nivel local, soluțiile și recomandările ar fi:
Blocul Național Sindical Cluj › construirea Spitalului Regional de Urgenţă sau a altor spitale în parteneriat public
privat;
· Florin Claudiu Șomodi
Asociația Lions Club Transilvania
› acordarea de locuinţe sociale pentru tinerii medici și familiile lor pentru primii ani
de activitate prin valorificarea de către Primărie a spaţiilor locative neutilizate sau a
· Manuela Țuglui
apartamentelor preluate de bănci;
Asociația Pro Democrația Club Cluj
› iniţierea unei legi pentru acordarea de facilităţi pentru medicii absolvenţi sub formă de
credite pentru locuinţe în regim preferenţial;
› creșterea calităţii serviciilor medicale;
Experți:
› asumarea brandului medical și academic pentru Cluj;
· Prof. Dr. Marius Bojiţă › realizarea unui calendar de dialog cu societatea medicală - un astfel de dialog conduce
Președinte Universitatea de Medicină și la strategii și acţiune;
Farmacie Iuliu Haţieganu Cluj-Napoca
› iniţierea de către municipalitate a unei legislaţii care să permită contracte de credite
· Ec. Dr. Emilia Groza pentru studii pentru a evita subvenţia de la stat;
Director General Casa de Asigurări de
› înfiinţarea unui birou dedicat în cadrul Primăriei pentru informaţii și oportunităţi CSR
Sănătate Cluj
(Corporate Social Responsability).
· Prof. Dr. Ioan Lumperdean
Facultatea de Știinte Economice și Gestiunea La nivel național, soluțiile și recomandările sunt:
Afacerilor Universitatea “Babeș-Bolyai” › legalizarea plăţilor informale cu beneficii la sistemul fiscal naţional (impozitare) care ar
Cluj-Napoca duce și la o transparentizare a acestor plăţi;
· Sociolog Dr. Ana Ludușan › modificarea sau elaborarea unor legi care să mărească ponderea asigurarilor private
Președinte LADO Cluj-Napoca și astfel să crească numărul de posturi pentru tinerii medici, care să stimuleze și să
recompenseze financiar fidelitatea, stabilitatea si rezultatele medicilor;
› creșterea autonomiei autorităţii locale în administrarea unităţilor medicale ale
comunităţii;
› iniţierea de legislaţie pentru un sistem de mentorat în interiorul breslei (Colegiul
Medicilor);
› motivarea cadrelor medicale la nivelul celorlalte state UE;
› construcția de noi spitale și atragerea investitorilor în domeniu;

Argument și atitudine în dialogul cu puterea


Audierea publică 161

› campanii susţinute pentru creșterea prestigiului în societate al doctorilor și recunoașterea


serviciilor medicale ca servicii de utilitate publică și conturarea legislativă mai clară a
poziţiei medicului de “furnizor de servicii medicale”;
› instituirea de protocoale medicale de comisiile de specialitate ale Ministerului
Sănătății;
› accesarea continuă a fondurilor europene.

Argument și atitudine în dialogul cu puterea


162 Audierea publică

Durata studiilor în învăţământul liceal scade de la 4 la 3 ani.


Locaţie: Cluj-Napoca/Cluj
Data: 3 noiembrie 2011
Creștem astfel calitatea în educaţie?
Număr de participanţi: 140
Număr de opinii scrise: 27
Număr de opinii verbale: 14
Număr de apariţii în presă: 20

» SCURTĂ DESCRIERE:
Iniţiatori:
Scopul acestei audieri publice a fost prezentarea unor soluţii în ceea ce privește
Lobby pentru Cluj învăţământul liceal răspunzând la următoarele întrebări majore:
· Violeta Lăcrămioara Andreica 1. Cum credeti că putem crește calitatea în educaţie? Revenind la cei patru ani de liceu?
Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Vest Păstrând structura actuală, de 3 ani, dar regândind structura Curriculei Naţionale?
· Mihaela Coța Potropopescu 2. Cum vor fi afectate competenţele generale, conţinuturile și aptitudinile pe care le
Uniunea Sindicală Teritorială Cartel Alfa - reglementează programele șolare prin diminuarea unui an din ciclul liceal?
Filiala Cluj 3. Cum ar putea contribui administrația locală și învățământul universitar la creșterea
· Florina Doboș calității învățământului liceal, în noul contex al Legii Educației Naționale?
Uniunea Sindicală Teritorială Cartel Alfa - 4. Cum ar putea fi motivaţi profesorii să se implice în acest proces de schimbare dificil,
Filiala Cluj știind că meseria de profesor nu mai este atât de atractivă? Cine ar avea capacitatea de
· Mircea Lazea a-i forma și consilia pe profesori în această direcţie?
Asociația de Proprietari Grigore Alexandrescu
· Iosif Pop » REZULTATE:
Consiliul Civic Local
Alături de persoanele interesate, la eveniment au mai participat sau depus depoziții și:
· Liviu Pop
Sorin Apostu – Primarul Municipiului Cluj-Napca, Ioan Vuscan – consilier local și Marius
Sindicatul Liber din Învățământ Maramureș
Nicoară – candidat la funcția de primar.
· Carol Otto Sinka
Blocul Național Sindical Cluj Chiar dacă există o ”Strategie de dezvoltare a Municipiului Cluj-Napoca”, Consiliul Local
· Florin Șomodi din Cluj-Napoca a amânat în data de 6 septembrie 2011 proiectul care viza strategia
Asociația Lions Club Transilvania pentru învăţământul clujean, care includea stabilirea curriculum și componenţa Consiliilor
· Manuela Țuglui de Administraţie, și doar în 27 septembrie a reușit sa finalizeze.
Asociația Pro Democrația Club Cluj În ceea ce privește ”Curriculum Naţional” și aici Legea educaţiei naţionale aduce schimbări
majore. Astfel, numărul de ore alocat disciplinelor din planurile-cadru de învăţământ este
de maximum 30 de ore pe săptămână la învăţământul liceal. Aceste ore sunt alocate atât
Experți: pentru predare și evaluare, cât și pentru învăţarea în clasă, asistată de cadrul didactic, a
· Prof. Anca Cristina Hodorogea conţinuturilor predate, conform prezentei legi. Prin excepţie, numărul maxim de ore poate
Inspector școlar general fi depășit cu numărul de ore prevăzute pentru studierea limbii materne, a istoriei și tradiţiei
· Prof. Constantin Corega minorităţilor naţionale și a învăţământului bilingv.
Director Colegiul “Emil Racoviță” Cluj-Napoca
În aceste condiţii de diminuare a anilor de studiu se pune problema menţinerii calităţii
· Prof. Valentin Cuibus
învăţământului clujean și nu numai.
Director Palatul Copiilor Cluj
· Prof. Hadrian Arion
Inspector de specialitate istorie și socio-
umane Inspectoratul Școlar Județean Cluj

Argument și atitudine în dialogul cu puterea


Audierea publică 163

Putem relansa ecomomia fără susţinerea IMM-urilor


și fără crearea de noi locuri de muncă? Locaţie: Cluj Napoca/Cluj
Data: 24 noiembrie 2011
Număr de participanţi: 70
Număr de opinii scrise: 19
Număr de opinii verbale: 14
Număr de apariţii în presă: 27

» SCURTĂ DESCRIERE:
Iniţiatori:
Audierea publică și-a propus să ofere concluzii cu privire la următoarele probleme:
Lobby pentru Cluj
1. Reprezintă întreprinderile mici și mijlocii soluția pentru crearea de locuri de muncă și
ieșirea din criză? Care sunt măsurile prin care trebuie să fie susținute? · Graţiela Angheluș
2. Încurajarea consumului și susținerea investițiilor private se pot constitui ca alternative Fundația Rațiu pentru Democrație
pentru relansarea creșterii economice, slujbe, salarii și suportabilitate socială? · Mihaela Coța Potropopescu
3. Cum se poate ajunge la un raport adecvat între contribuabili și funcționari și între Uniunea Sindicală Teritorială Cartel Alfa Cluj
populația ocupată și cea asistată social? · Mircea Lazea
4. Cum se poate ajunge la aprecierea firească din partea statului că un întreprinzător bun, Asociația de Proprietari Grigore Alexandrescu
un contribuabil este un partener onest și de respectat, dacă își riscă banii și reputaţia? · Iosif Pop
5. Care sunt soluțiile pe care mediul de afaceri, sindicatele, politicienii și populația le Consiliul Civic Local
consideră potrivite în situația în care companiile multinaționale și băncile fac să migreze · Ludmila Pop
capitalurile în căutarea de profituri și oportunități de piață? Habitat pentru Umanitate Cluj
· Florin Șomodi
» REZULTATE: Asociația Lions Club Transilvania

Între depozanții audierii publice s-au numărat și membri din scena politică - Mircea Giurgiu, · Manuela Țuglui
Asociația Pro Democrația Club Cluj
deputat de Cluj.
Concluziile sintetizate de comisia de experți au fost prezentate conform întrebarilor. Dintre
acestea, cele mai importante sunt: Experți:
1. › creșterea majoră a fondurilor alocate schemei de MINIMIS și acordarea de ajutoare de
· Robert Rekkers
acest tip producătorilor, procesatorilor și exportatorilor agricoli; Director general Banca Transilvania
› subvenționarea încadrării în muncă a tuturor persoanelor beneficiare de indemnizație
· Mihaela Rus
de șomaj;
Vicepreședinte Asociaţia Patronilor și
› profitul reinvestit începând cu anul 2012 și până în anul 2014 să fie scutit la Meseriașilor Cluj
impozitare;
· Adrian Coroian
› restrângerea birocrației, scăderea taxelor și diminuarea costurilor resurselor de
Vicepreședinte Asociaţia Patronală LIR
finanțare;
· Mircea Miheștean
2. › ocuparea forței de muncă în sectoarele productive și restrângerea celei din
Director executiv Oficiul Teritorial pentru
administrație;
Întreprinderi Mici și Mijlocii și Cooperație Cluj
› susținerea investițiilor private din profiturile reinvestite și atragerea de fonduri
· Rareș Bogdan
europene;
Director Realitatea TV Cluj/Ziua de Cluj,
› reducerea TVA de la 24% la 19%, iar la alimentele de bază de la 24% la 5%;
· Conf. Univ. Dr. Cristian Ioan Chifu
› tratament fiscal diferențiat pentru firmele care au avut un comportament fiscal corect
Decan Facultatea de Business Universitatea
pâna la 30 septembrie 2008;
“Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca
› impozit pe salar zero pentru 2 ani pentru fiecare angajat în IMM, dacă provine din
disponibilizări din Instituțiile statului;
3. › aplicarea fermă și la termen a măsurilor convenite de Guvern cu Fondul Monetar
Internaţional, Banca Mondială și Banca Europeană;
› informatizarea rapidă, extinsă și efectivă a instituțiilor statului și echilibrarea relației
contribuabil-autorități;
› adoptarea unui raport de dependență între angajații din economie și angajații din
administrație care să fie ajustat anual în raport cu creșterea sau descreșterea locurilor
de muncă din economie;
› stimularea IMM-urilor în angajarea de șomeri prin coplata salariului;
4. › obligativitatea cursurilor antreprenoriale pentru cei fără studii economice, în primii 2 ani
după inițierea afacerii;
› simplificarea sistemului de taxare și de control
› semnarea contractului de parteneriat: contribuabil-stat cu cei buni platnici, ca semn de
recunoaștere și respect;
5. › sustinerea IMM-urilor și a firmelor locale noi prin programele speciale de tip: MINIMIS,
TINERII ÎNTREPRINZĂTORI, KOGALNICEANU, prin majorarea sumelor alocate prin
buget;
› achitarea TVA-ului la momentul încasării facturii și returnarea sumelor vărsate în plus,
la termen;
› acordarea de către bănci și stat a unei perioade de grație pentru rambursarea
creditelor în sold;

Argument și atitudine în dialogul cu puterea


164 Audierea publică

› renumerarea personalului din administratie în acord direct cu creșterea sau descreșterea anuală a locurilor de muncă;
› contrabalansarea ponderii IMM-urilor cu ponderea multinaționalelor din economie;
› restructurarea companiilor de stat cu pierderi, vanzarea acțiunilor lor pe Bursă, repatrierea capitalului autohton și
încurajarea investițiilor locale.

Argument și atitudine în dialogul cu puterea


Audierea publică 165

Costul utilităţilor în Cluj-Napoca


Locaţie: Cluj-Napoca/Cluj
Data: 16 februarie 2012
Număr de participanţi: 30
Număr de opinii scrise: 16
Număr de opinii verbale: 12
Număr de apariţii în presă:

» SCURTĂ DESCRIERE:
Iniţiatori:
Audierea publică a avut ca obiective, pornind de la ultimele evenimente stradale, în
Lobby pentru Cluj
contextul nemulţumirilor generale ale populaţiei, vizavi de costurile vieţii suportate de
aceasta, calitatea vieţii populaţiei devine o prioritate pentru autorităţile românești, care · Iosif Pop
trebuie să intervină și cu soluţii tehnico-economice și financiare, de natură să modifice Consiliul Civic Local
substanţial starea de sărăcie a populaţiei Clujului, să ofere răspunsuri la următoarele · Doru Buia
întrebări: Uniunea Generală a Industriașilor din
1. Ce schimbări pot face autorităţile locale și centrale pentru diminuarea cheltuielilor la România Cluj
utilităţi? · Mircea Lazea
2. Care sunt priorităţile de intervenţie și direcţiile principale, în care trebuie acţionat? Asociația de Proprietari Grigore Alexandrescu
3. Care este aportul cu care poate veni comunitatea și cetăţenii ei pentru stoparea · Maria Laver
degradării condiţiilor de trai în Cluj? Asociația pentru Dezvoltare Locală IVAN
4. Cum și unde ar trebui dirijate eventualele investiţii? Ce programe ar trebui să adopte KREVAN
instituţiile centrale și regionale ale statului în acest sens?
5. Ce, cine și cum ar trebui să conlucreze pentru a găsi soluţii și pentru a le pune în
practică cu scopul de a împiedica tendinţa continuă de alterare a calităţii vieţii?
Experți:

» REZULTATE: · Mircea Radu


Președinte Oficiul Judeţean pentru Protecţia
Între participanții și depozanții audierii publice s-au numărat și persoane din scena politică Consumatorului
(Adrian Gurzău, Deputat de Cluj) și candidați la funcția de primar (Marius Nicoară și Emil · Carmen Păcurar
Aluaș). Administrator S.C. Bloc Sistem S.R.L.

Comisia de experți a sintetizat opiniile și soluțiile colectate, structurându-le conform · Sorin Munteanu
întrebărilor: Președinte Federaţia Asociaţiilor de Proprietari
1. › pentru utilitățile externalizate Primăria să ofere condiții de concurență liberă reală și un · Mircea Mureșan
raport corect calitate/preț; Expert contabil
› instituirea contractelor individuale de furnizare și repartitoare; · Florin Șomodi
2. › negocierea contractelor, respectarea lor, investiţii în reţelele de distribuţie sau atragerea Uniunea Generală a Industriașilor din
de investitori care să facă acest lucru, încurajarea energiei verzi și a politicilor România Cluj
prietenoase cu mediul, gestionarea eficientă a programelor de reciclare, folosirea
combustibililor alternativi;
› referitor la “Programul de reabilitare blocuri Cluj” modificarea O.G. nr. 18, sau organizarea
licitațiilor de către asociații în conformitate cu OG 69, fiind necesar ca asociațiile de
locatari să participe la selecția furnizorilor și la impunerea clauzelor contractuale;
› obligativitatea Primăriilor de a nu elibera autorizații fără existența Certificatului de
Performanță Energetică confrom Ordinului 2513/2011;
› aplicarea de către arhitect și proiectantul de rezistență a detaliilor, a materialelor și
tehnologiilor sugerate de Auditorul Energetic, negociate și acceptate de beneficiar, și
relevate în expertiza depusă cu Autorizație de Construcție;
› acceptarea de către autoritățile locale și centrale a tehnologiilor noi pentru un plus de
eficiență;
› ultilizarea energiei cursurilor de apă sau utilizarea energiei de noapte, pentru reducerea
costurilor energiei electrice;
3. › informarea publicului larg prin analize economice și implicarea în deciziile autorităților
publice;
4. › automatizarea de procese, prin aportul noilor tehnologii IT și nu numai, programe
profesioniste de training adresate angajaților proprii, programe investiționale
consistente care să vizeze adecvarea urgentă a infrastructurii tehnico-utilitare;
› reglementarea criteriilor de selecție a priorităților;
5. › reducerea prețului gazelor către populație prin acțiunea directă a Guvernului în stoparea
neregulilor în sistemul de furnizare a gazelor naturale, creșterea procentului de folosire
a gazelor interne sau îndreptarea spre noi alternative;
› renegocierea/refacerea cadrului contractual pe care se bazează relația existentă între
furnizorii de utilități și subcontractori ai acestora.

Argument și atitudine în dialogul cu puterea


166 Audierea publică

Lider și proiect pentru Cluj


Locaţie: Cluj-Napoca/Cluj
Data: 26 aprilie 2012
Număr de participanţi: 80
Număr de opinii scrise: 28
Număr de opinii verbale: 17

» SCURTĂ DESCRIERE:
Iniţiatori:
Inițiatorii au scos în față faptul că: ”selecţia candidaţilor pentru funcţia de consilier local s-a
· Lobby pentru Cluj făcut din rândul politicienilor, pe listă, cetăţeanul de rând neavând suportul legal și real să-i
promoveze pe cei mai buni și mai atașaţi gospodari; spiritul atașamentului la comunitate
nu a fost cultivat pentru cetăţean, preocuparea lui de bază rămânând familia, slujba, casa
Experți: și în cel mai bun caz strada pe care locuiește.”
· Prof. Univ. Dr. Vasile Dâncu
Universitatea București și Babeș – Bolyai
De aceea, scopul urmărit al evenimentului a fost formularea unor concluzii legate de
următoarele intrebări majore expuse în cadrul motivaţiei:
· Prof. Univ. Dr. Ioan Lumperdean
1. Care sunt candidaţii clujeni care, chiar dacă nu se regăsesc pe listele propuse de
Facultatea de Știinţe Economice și Gestiunea
Afacerilor Universitatea Babeș – Bolyai
partidele politice, consideraţi că ar putea reprezenta un model pentru viitorul primar/
consilier local?
· Dr. Ana Ludușan
2. Care consideraţi ca au fost criteriile în baza cărora partidele politice și-au desemnat
sociolog, președinte LADO filiala Cluj
ordinea candidaţilor propuși pentru viitoarele alegeri locale? Corespund criteriile
· Ilie Călian
partidelor politice cu viziunea dumneavoastră asupra desemnarii acestor candidaţi?
Redactor șef Ziarul Făclia
3. Sunt strategiile pe termen scurt (4 ani) suficiente pentru dezvoltarea orașului/comunităţii
· Florin Șomodi clujene? Vă rugăm să justificaţi răspunsul dumneavoastră, oferind și soluţii alternative/
Junior Chamber International Cluj-Napoca
viziunea proprie asupra modului în care ar trebui să proiectăm Clujul în viitor (dacă este
cazul).
4. Care sunt calităţile care, în viziunea dumneavoastră, sunt necesare primarului/
consilierului care se va îngriji de comunitatea și dezvoltarea orașului Cluj-Napoca?

» REZULTATE:
Opiniile au venit din partea oamenilor de afaceri, reprezentanți ai societății civile, cetățeni
și candidaţi la funcţii administrative cum ar fi: Emil Aluaș și Marius Nicoară, candidați la
funcția de primar și Aurelia Cristea, candidată la funcția de consilier județean.
Comisia de experți a sintetizat opiniile colectate și a extras urmatoarea concluzie: orașul
are nevoie de un vizionar, capabil să pună clujenii să gândească și să muncească în jurul
unui proiect care să transforme municipiul în următorii 15 ani în metropolă europeană.
Proiectul metropolei europene să fie astfel gândit încât orice finanțator să dorească să
investească în el.

Argument și atitudine în dialogul cu puterea


Audierea publică 167

Cum ar trebui să funcţioneze clasa pregătitoare în școli


și cine contribuie la înfiinţarea ei? Locaţie: Cluj-Napoca/Cluj
Data: 24 februarie 2012
Număr de participanţi: 120
Număr de opinii scrise: 75
Număr de opinii verbale: 21
Număr de apariţii în presă: 27

» SCURTĂ DESCRIERE:
Iniţiatori:
Pe lângă desfășurarea activităţilor pregătitoare, iniţiatorii au formulat o serie de 4 cereri
Lobby Transilvania
de informaţii publice în baza Legii 544-2001 a accesului la informaţii de interes public
adresate Inspectoratul Școlar Cluj, Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului. · Radu Cornel Andreica
Primăriei Cluj, Centrul Județean de Resurse și Asistență Educațională și au pus la Uniunea Sindicală Teritorială Cartel Alfa Cluj
dispoziţia publicului larg aceste documente și răspunsurile oferite de către Primăria Cluj și · Aurora Cîrlig
Inspectoratul Școlar Judeţean Cluj, celelalte două solicitări rămânând fără răspuns până Colegiul Mediatorilor din Regiunea de
la momentul audierii și, respectiv al organizării conferinţei de presă. Nord-Vest
· Cristina Grigore
Scopul audierii a fost să ajute decidenţii la eficientizarea deciziei de implementare în Fundația Părinți Clujeni
ceea ce privește clasa pregătitoare și atenuarea posibilelor efecte negative atât asupra
· Marius Adrian Tiniș
beneficiarilor direcţi, cât și a celor indirecţi (familiile copiilor din clasa pregătitoare). Uniunea Sindicală Teritorială Cartel Alfa Cluj
Întrebările la care participanţii au fost invitaţi să răspundă și prin aceasta să se poziţioneze · Ioana Toadere
în raport cu problematica care face obiectul îngrijorărilor și preocupărilor atât ale Sindicatul Universității Babeș - Bolyai Cluj
organizatorilor, cât și a altor segmente de părţi interesate au fost: Napoca
1. Unde ar trebui sa funcţioneze clasa pregătitoare? La școală sau la grădiniţă? De ce? · Oana Bianca Vișan
2. Care sunt resursele materiale necesare pentru funcţionarea grupei pregătitoare (jocuri, Colegiul Mediatorilor din Regiunea de
mobilier, băi special amenajate, programe after-school, etc.), astfel încât obiectivul Nord-Vest
acestui concept să fie atins? Cine ar trebui să asigure aceste resurse și în ce
proporţie?
3. Care sunt resursele umane necesare funcţionării în condiţii optime a grupei pregătitoare Experți:
și cum este asigurată această resursă? · Prof. Univ. Dr. Daniel David
4. Cât suntem de pregătiţi pentru a introduce acest concept al grupei pregătitoare din anul Șef Clinica Universitară de Psihologie
școlar 2012–2013? “Babes-Bolyai – PsyTech”
5. Care sunt riscurile în cazul în care nu vor fi asigurate resursele identificate? · Prof. Simona Baciu
6. Ce ar trebui să facă autorităţile locale și naţionale ca să asigure funcţionarea optimă și Fondator Școala Internațională Cluj
într-un concept integrat a acestei clase pregătitoare? · Dr. Florian Răzvan
Cercetător
» REZULTATE: · Conf. Univ. Dr. Călin Lazăr
Meritoriu este că organizatorii au reușit colectarea a 75 de depoziţii scrise semnate de Director Medical Spitalul Clinic de Urgență
pentru Copii Cluj-Napoca
un număr de 160 de persoane din partea tuturor categoriilor de părţi legitim interesate:
părinţi, profesori, educatori, directori de școli și grădiniţe, ONG-uri, parlamentari (Petru · Anca Hodorogea
Calian - Deputat PNL, Adrian Gurzău – Deputat PDL, Marius Nicoară - Senator PNL, Șef Inspectoratul Școlar Județean Cluj
Șerban Rădulescu - Senator PC), psihologi, medici, candidaţi pentru funcţia de primar al · Dorina Kudor
Clujului și reprezentanţi ai administraţiei locale. Șef Casa Corpului Didactic Cluj
· Andra Micle
Comisia de experţi independenţi, alcătuită din 9 membri, personalităţi din domenii care au Consilier Cabinetul Prefectului
legătură directă cu problematica supusă dezbaterii publice, a analizat în mai multe sesiuni
· Ioana Ramniceanu Torsin
toate depoziţiile și a întocmit Raportul sinteză al audierii publice. Din acest raport reiese ca Inspector superior Direcția Comunicare
majoritatea depozanților sunt nemulțumiți cu faptul că clasa pregătitoare se va desfășura Relații Publice, Turism, Biroul Învățământ,
în școli și nu în grădinițe. Se extrag următoarele concluzii: Cultură, Culte, Sport, Societate Civilă –
› ”se impune realizarea de analize temeinice - și publice - cu privire la resursele umane și Primăria Cluj-Napoca
materiale disponibile și la fondurile ce pot fi alocate în vederea implementării cu succes
a clasei pregătitoare;
› încurajarea dialogului între instituţiile de învăţământ preuniversitar și cele de învăţământ
universitar pentru o abordare coerentă a problemelor de pregătire a tinerilor în și pentru
societatea cunoașterii;
› promovarea în mediul local de afaceri a oportunităţii și necesităţii sprijinirii educaţiei,
drept cea mai bună investiţie pe termen mediu și lung;
› îmbunătăţirea comunicării, a circulaţiei informaţiei între și printre actorii comunităţii
educative clujene prin constituirea și gestionarea unui e-group educaţional municipal;
› dezvoltarea unor mecanisme de management între școală, părinţi, elevi și reprezentanţii
comunităţii, performant și transparent, care să se centreze pe valorificarea potenţialului
fiecărui elev într-un mediu prietenos;
› pentru funcţionarea optimă a clasei pregătitoare este, în primul rând, necesară o
programă clară, bine explicitată, axată inițial pe dezvoltarea socio-emoţională a copiilor,
și abia apoi pe dezvoltarea cognitivă și, nu în ultimul rând, o bună dotare materială

Argument și atitudine în dialogul cu puterea


168 Audierea publică

pentru a facilita asimilarea intuitivă a cunoștinţelor și a facilita tranziţia dinspre grădiniţă


spre școală;
› pentru asigurarea unei resurse umane care să contribuie la realizarea obiectivelor clasei
pregătitoare și să sporească eficienţa acestor programe, instituţia de învăţământ trebuie
să ofere: cadre didactice cu studii superioare în educația preșcolară, personal care
asistă cadrul didactic, pregătire și evaluare continuă a cadrelor didactice, grupe de
maxim 20 elevi, implicarea părinților în educația timpurie a copiilor.”

Evenimentul a beneficiat de o acoperire mare în media (scrisă, radio, televiziune și on-


line) atât înainte, cât și după ce audierea publică a avut loc, ceea ce a asigurat vizibilitatea
asupra problemei și a demersului. S-a lansat astfel, un șir de dezbateri și talk-show-uri în
media locală.
FSLI (Federația Sindicatelor Libere din Învățământ) a lansat în urma audierii publice
un sondaj de opinie adresat societății, bazat pe întrebările acestui eveniment. Astfel de
sondaje precum și dezbateri on-line au lansat și alte forumuri de discuții.

Argument și atitudine în dialogul cu puterea


Audierea publică 169

Eliminarea discriminării privind beneficiarii transportului


în comun gratuit în municipiul Cluj Napoca Locaţie: Cluj-Napoca/Cluj
Data: 20 iunie 2012
Număr de participanţi: 48
Număr de opinii scrise: 19
Număr de opinii verbale: 11
Număr de apariţii în presă: 6

» SCURTĂ DESCRIERE:
Iniţiatori:
Organizatorii au adus în dezbaterea publică o serie de problematici, precum:
· Cătălin Costel Axinia
› oportunitatea unei redistribuiri a facilității de transport urban gratuit între actualii
Uniunea Sindicală Teritorială Cartel Alfa Cluj
beneficiari ai gratuităților și salariați care au un venit net sub cel al unora dintre actualii
beneficiari; · Gheorghe Boiciuc
Confederația Sindicală Națională MERIDIAN
› reanalizarea criteriile prioritare de acordare a gratuităților pentru transportul public urban;
› stabilirea unor plafoane de venit net pentru diferitele categorii de beneficiari îndreptăţiţi · Valentin Ilcaș
conform cu o nouă politică publică să primească această facilitate. Uniunea Sindicală Teritorială Cartel Alfa -
Filiala Cluj
În documentarea prealabilă efectuată de grupul de iniţiativă, s-a constatat că venitul · Angela Andreea Ințe
persoanelor beneficiare de gratuitate nu este criteriu de acordare a acestei facilităţi, cu Organizația Studenților Stomatologi
o singură excepție: pensionarii cu pensii de până la 1.500 lei. Grupul de iniţiativă atrage · Sorina Ințe
atenţia că există alte categorii de cetățeni, salariați care deși au venituri nete sub acest Asociația de Locatari
plafon sunt excluși de la primirea acestei facilitați ceea ce în opinia organizatorilor
· Florin Moisin
exprimată în cuprinsul Motivaţiei introduce elemente de inechitate socială. Confederația Sindicală Națională MERIDIAN

» REZULTATE:
Cele 19 depoziţii transmise secretariatului grupului de iniţiativă au fost depuse de: Experți:
reprezentant ONG, persoane fizice, din care 2 pensionari, reprezentanţi din partea · Ana Ludușan
sindicatelor, din partea patronatelor, un jurnalist și un membru al Parlamentului președinte Filiala Cluj LADO
României. · Asist. Univ. Dr. Daniel Liviu Deceanu
Raportul sinteză al audierii publice conchide asupra oportunităţii de a se lua măsuri Universitatea Babeș Bolyai Cluj Napoca
pentru eliminarea acestei discrepanţe. Nu în ultimul rând, comisia de experți independenți
a recomandat realizarea unui studiu de fezabilitate de către Primăria Municipiului Cluj-
Napoca care să stea la baza modificării modului de acordare a subvențiilor aferente
transportului urban local in comun, ținând cont de următoarele:
› renunțarea la criteriile actuale care au la bază apartenenţa la un anumit statut social al
beneficiarilor eligibili pentru primirea de gratuități;
› luarea în considerare a veniturilor nete ca bază a criteriilor de alocare și stabilirea
unui plafon maxim a veniturilor pentru condiționarea acordării de gratuități la transportul
public;
› realizarea unei evidențe clare a modului de utilizare a gratuităților sus menționate atât
de către actualii beneficiari, cât și de către viitorii beneficiari.

Argument și atitudine în dialogul cu puterea


170 Audierea publică

Cât va costa sănătatea noastră?


Locaţie: Cluj Napoca/Cluj
Data: 26 octombrie 2012
Număr de participanţi: 50
Număr de opinii scrise: 49
Număr de opinii verbale: 17
Număr de apariţii în presă: 14

» SCURTĂ DESCRIERE:
Iniţiatori:
Motivele pentru care a fost inițiat acest demers sunt reprezentate de faptul că prevederile
Casa Română de Lobby noului proiect de lege sunt insuficient cunoscute și dezbătute. Totodată, nu există nici un
· Dan Cristian Codrean studiu de impact sau analize care să fundamenteze proiectul, lucru recunoscut ca atare
Colegiul Mediatorilor din Regiunea de Nord- de reprezentanții Ministerului Sănătății. De asemenea, potrivit profesioniștilor din domeniul
Vest sanitar prevederile legale sunt prea generale, neclare și prea vagi. Deasemenea, inițiatorii
· Maria Raluca Dârjan au dorit să contribuie la definirea viitorului pachet de servicii de sănătate de bază (PSSB),
Sindicatul Liber al Învățământului reglementat în proiectul legii sănătății și au dorit să evalueze oportunitatea și efectele
Preuniversitar Clujean
introducerii coplății și a asigurărilor private în sistemul sanitar românesc.
· Cristian Lazar Iusco
Sindicatul Sanitas Cluj Toţi cei interesaţi au fost invitaţi să își exprime argumentat punctul de vedere, prin răspunsul
· Camelia Gabriela Iusco
în scris la următoarele întrebări:
Colegiul Mediatorilor din Regiunea de › Ce tip de servicii medicale considerați că ar trebui să conțină pachetul de servicii de
Nord-Vest bază?
· Gabriela Dora Morhan
› Care vor fi efectele introducerii coplății?
Organizația Huțul – Eko › Cum va influența sistemul sanitar introducerea asigurărilor private?
› Există mecanismele necesare care să regleze costurile serviciilor medicale sau va
exista doar legea cererii și a ofertei?
Experți:
» REZULTATE:
· Cătălin Cherecheș
Președinte Centrul de Politici Publice pe Comisia de experţi a sintetizat soluții propuse într-un raport structurat pe constatări,
Sănătate, Universitatea Babeș Bolyai concluzii și recomandări de politici publice în domeniu, sinetetic redate mai jos:
· Ofelia Gavrilaș › fundamentarea pachetului de bază în funcţie de un set de factori pertinenţi și relevanţi
Broker de asigurări S.C. RoGrup Broker S.R.L. detaliţi în raportul sinteză al audierii;
· Adrian Pantea › un pachet de servicii medicale de bază total gratuite, coplată pentru servicii suplimentare
Specialist în drepturile omului, Facultatea de necesare și plată integrală din partea pacientului pentru satisfacerea unor preferinţe
Drept Universitatea Babeș Bolyai speciale ale acestuia;
· Niculina Boncu › sistemul asigurărilor private de sănătate să funcţioneze ca sistem complementar și nu
Expert contabil Camera Notarilor Publici să fie unul concurenţial pentru asigurările publice;
› înfiinţarea și sprijinirea unor organisme de reglementare și control independente care să
cuprindă toţi factorii implicaţi.
Prezenţa numeroasă a reprezentanţilor media a condus la o largă difuzare de mesaje și
știri despre eveniment.
În acest sens, inițiatorii au fost prezenți la trei emisiuni de largă audiență la TVR Cluj, unde
au discutat pe larg despre evenimentul organizat, precum și despre obiectivele și planurile
de promovare a concluziilor raportului sinteză.

» IMPACT:
Totodată, ca urmare a audierii publice s-a creat un parteneriat pe termen lung între grupul
de inițiativă Casa Română de Lobby și Alianța pentru Sănătate, aceasta din urmă fiind
un consultant important și permanent al Ministerului Sănătății. Alianța pentru Sănătate
însumează peste 20 de organizații de profil, cum ar fi: asociații de pacienți, asociații de
medici, asociații ale producătorilor de aparatură medicală sau medicamente.

Argument și atitudine în dialogul cu puterea


Audierea publică 171

Utilitatea instituirii unei proceduri standardizate pentru


atribuirea finanţărilor nerambursabile de la bugetul local Locaţie: Sighișoara/Mureș
Data: 09 august 2011
al municipiului Sighișoara pentru activităţi nonprofit Număr de opinii scrise: 7
Număr de opinii verbale: 1

» SCURTĂ DESCRIERE:
Iniţiatori:
Audierea publică a avut ca obiectiv oferirea unui cadru de dezbateri riguros și accesibil,
pentru a stabili dacă municipiul Sighișoara are sau nu nevoie de o procedură standardizată · Nicoleta-Margareta Anghel
Centrul pentru Dezvoltare Socială CEDES
care să reglementeze atribuirea de finanțări nerambursabile de la bugetul local pentu
activități nonprofit. De asemenea, s-a dorit incurajarea consilierilor locali ai municipiului
Sighișoara să ţină cont de părerea societăţii civile atunci când acordă finanţări
nerambursabile de la bugetul local. Experți:
· Sebastian-Lucian Anghel
Chemarea la acţiune a avut ca bază de pornire adoptarea Legii nr. 350/2005 privind regimul Centrul pentru Dezvoltare Socială CEDES
finanţărilor nerambursabile din fondurile publice alocate pentru activităţi nonprofit de interes
· Izabela Hartel
general care, deși a fixat unele repere pentru acordarea finanţărilor nerambursabile din Fundaţia Mihai Eminescu Trust
fonduri publice, unele autorităţi publice locale încă preferă să acorde alocaţii financiare de
· Petronia Popa
la bugetul local prin alte modalităţi, cea mai frecventă fiind încheierea de parteneriate cu
Fundaţia Veritas
organizaţii neguvernamentale (cu o durată care poate ajunge până la zece ani - unul din
cazurile identificate în municipiul Sighișoara).
Participanţii au fost invitaţi să elaboreze o depoziţie în scris, în cadrul căreia să răspundă
la o serie de puncte, și anume:
› Este bine ca de la bugetul local să fie susţinute financiar unele festivaluri cu tradiţie
(prin încheierea de parteneriate) sau ar trebui asigurate șanse egale pentru selecţia
proiectelor?
› Este benefică pentru municipiul Sighișoara selecţia publică de proiecte? Sau este mai
avantajoasă încheierea directă de parteneriate cu municipalitatea pentru derularea unor
activităţi nonprofit?

» REZULTATE:
În urma sintezei opiniilor și soluțiilor colectate, comisia de experți a propus o serie de
recomandări, printre care:
› elaborarea și aplicarea a cel puţin unei proceduri care să reglementeze acordarea de
finanţări nerambursabile de la bugetul local al municipiului Sighișoara pentru activităţi
nonprofit;
› simplificarea ghidului solicitantului și a procedurilor de acordare a fondurilor, precum și
stabilirea unei durate suficiente de timp pentru elaborarea unei cereri de finanțare bine
argumentată;
› transparentizarea și mediatizarea procedurii de acordare a finanțărilor precum și a
criteriilor de selecție și eligibilitate a proiectelor;
› stabilirea de reguli clare în ceea ce privește implementarea proiectelor, raportarea și
realizarea plăţilor către beneficiari.

În plus, această audiere a stat la baza demarării unei noi audieri cu tema „Soluţii pentru
o procedură transparentă în alocarea finanţărilor nerambursabile de la bugetul local al
municipiului Sighișoara”.

Argument și atitudine în dialogul cu puterea


172 Audierea publică

Soluţii pentru o procedură transparentă în alocarea finanţărilor


Locaţie: Sighișoara/Mureș
Data: 3 noiembrie 2011
nerambursabile de la bugetul local al Municipiului Sighișoara
Număr de participanţi: 18
Număr de opinii scrise: 10
Număr de opinii verbale: 4
Număr de apariţii în presă: 10

» SCURTĂ DESCRIERE:
Iniţiatori:
Audierea publică a avut ca principale obiectivele următoare, și anume:
· Nicoleta-Margareta Anghel › Cum determinăm capacitatea de finanţare a activităţilor nonprofit de interes general
Centrul pentru Dezvoltare Socială CEDES
de la bugetul local? Care este ponderea optimă a resurselor financiare publice alocate
· Gabriela Belean în acest scop de la bugetul local?
Uniunea Generală a Industriașilor din › Cum identificăm domeniile prioritare pentru care se alocă finanţările nerambursabile
România Mureș
de la bugetul local? Ce rol poate avea în acest sens Strategia de dezvoltare economico-
· Bogdan Bărbulescu socială a municipiului Sighișoara?
Patronatul Întreprinderilor Mici și Mijlocii
› Care ar trebui să fie criteriile de acordare a finanţărilor nerambursabile de la bugetul
Mureș
local?
· Corina Câmpean › Care sunt instrumentele care ar putea standardiza și transparentiza procesul de acordare
Centrul de Training Euro N.L.P
a finanţărilor nerambursabile de la bugetul local?
· Adrian Moldovan
Uniunea Generală a Industriașilor din Aceste întrebări au fost considerate esenţiale pentru asigurarea demersului de elaborare
România Mureș
a unei proceduri standardizate și transparente de acordare a sprijinului financiar de către
· Vladimir Polearuș Consiliul Local al Municipiului Sighișoara, care a reglementat în anul 2010 procedura
Patronatul Întreprinderilor Mici și Mijlocii de acordare a finanţărilor nerambursabile de la bugetul local, dar doar pentru proiecte
Mureș
culturale. În anul 2011, la nivel local nu a mai fost reglementată o astfel de procedură,
· Adrian Rada dar s-au formulat periodic petiţii/cereri pentru finanţarea unor proiecte/activităţi iniţiate în
Centrul de Training Euro N.L.P principal de organizaţii neguvermantale, așa cum rezultă din informaţiile postate pe site-
· Tibișor Miron ul municipiului Sighișoara. Inițiatorii au adus în dezbatere publică un proiect de hotărâre
Patronatul Întreprinderilor Mici și Mijlocii privind acordarea finanţărilor nerambursabile de la bugetul local pentru activităţi nonprofit
Mureș
de interes general care a cuprins inclusiv Metodologia privind procedura de solicitare și
acordare a finanţărilor nerambursabile de la bugetul local pentru activităţi nonprofit de
interes general.
Experți:
· Izabel Hartel » REZULTATE:
Șef birou Fundaţia Mihai Eminescu Trust
Prin analiza opiniilor scrise și verbale depuse sau susţinute cu ocazia audierii publice,
· Petronia Popa
comisia de experţi constituită conform cu procedura, a stabilit ca principale recomandări:
Director executiv Fundaţia Veritas
› adoptarea unei hotărâri de Consiliu Local care să reglementeze acordarea de finanţări
· Dorina Iosif
nerambursabile de la bugetul local al Municipiului Sighișoara pentru activităţi nonprofit
Director Grupul Școlar de Industrie Ușoară
pe bază de concurs de proiecte;
Sighișoara
› acordarea finanţărilor nerambursabile de la bugetul local în două sesiuni anuale care să
permită inclusiv finanţarea activităţilor nonprofit de interes general care se desfășoară în
primul trimestru al fiecărui an;
› stabilirea în mod diferenţiat a sumelor acordate pentru domeniile propuse spre finanţare
(după o analiză prealabilă, în funcţie de nevoile identificate la nivel local și în conformitate
cu prioritățile și direcțiile de acțiune din Strategia de dezvoltare locală);
› elaborarea și includerea in metodologia de acordare a fondurilor nerambursabile a unei
noi grile de evaluare a proiectelor care să includă și alte criterii: contribuţia financiară
din partea solicitantului principal și/sau partenerului (cofinanţarea), respectiv încadrarea
în activităţile și programele care sunt prevăzute și în programele de interes naţional;
› elaborarea unui regulament unic pentru toate comisiile de evaluare și selecţie a
propunerilor de proiect (cu eventuale precizări specifice pentru anumite comisii);
› reanalizarea, cel puţin anuală, a metodologiei privind procedura de solicitare și acordare
a finanţărilor nerambursabile de la bugetul local pentru activităţi nonprofit de interes
pentru comunitatea locala și, după caz, îmbunătăţirea acesteia (de ex. introducerea
de noi domenii, identificare de noi tipuri de solicitanţi eligibili îndreptăţiţi să facă cereri de
finanţare și să prezinte proiecte, activităţi și cheltuieli eligibile în cadrul proiectelor etc.).

La audierea publică au transmis depoziții scrise și primarul municipiului Sighișoara – Ioan


Dorin Daneșan și consilierii locali Adrian Eftimie și George Rolea.

Argument și atitudine în dialogul cu puterea


Audierea publică 173

» IMPACT:
În luna mai 2012, consilierul local Adrian Eftimie împreună cu alți consilieri locali au inițiat un proiect de hotărâre privind
acordarea finanţărilor nerambursabile de la bugetul local pentru activităţi nonprofit de interes general care nu a fost însă
inclus pe ordinea de zi a ședinței din data de 31 mai 2012 (ultima ședință a Consiliul Local Sighișoara înainte de alegerile
locale).
În publicația bilunară a municipiul Sighișoara, Glasul Cetății nr. 197/2012, Primarul Municipiului Sighișoara, domnul Ioan
Dorin Dăneșan a precizat că anul viitor (2013), „dacă bugetul va permite alocarea de fonduri pentru finanţări nerambursabile,
se va promova un proiect de hotărâre, în termenul legal de 30 de zile, care va fi aplicată pentru anul 2013”.

Argument și atitudine în dialogul cu puterea


174 Audierea publică

Implicarea Primăriei Tîrgu-Mureș în sprijinirea


Locaţie: Tîrgu-Mureș/Mureș
Data: 3 noiembrie 2011
serviciilor sociale prestate de organizaţii neguvernamentale
Număr de participanţi: 54
Număr de opinii scrise: 9
Număr de opinii verbale: 7
Număr de apariţii în presă: 16

» SCURTĂ DESCRIERE:
Iniţiatori:
Audierea publică a urmărit ca scop identificarea unor soluţii de îmbunătăţire a implicării
· Mariana Cozoș Primăriei municipiului Tîrgu-Mureș în sprijinirea serviciilor sociale furnizate de organizaţiile
Institutul Est European de Sănătate a
neguvernamentale din Tîrgu-Mureș. Organizatorii au subliniat încă din cuprinsul Motivaţiei
Reproducerii
în baza căreia s-a lansat chemarea la acţiune că sprijinul financiar al Primăriei este esenţial,
· Iosif Puiu Ghidiu iar în condiţiile absenţei sau întârzierii acestui sprijin, organizaţiile neguvernamentale care
Asociația Societatea Culturală “Junii
oferă servicii sociale își epuizează resursele proprii și nu mai au posibilitatea de susţine
Călimanilor”
serviciile acordate.
· Florinela Giurgea
Uniunea Județeană a Sindicatelor Libere Aspectele asupra cărora organizatorii au invitat părţile interesate să se pronunţe au
Mureș focalizat pe:
· Mihai Horga › modalităţi de îmbunătăţire a dialogului și colaborării dintre Primăria Tîrgu-Mureș și
Institutul Est European de Sănătate a organizaţiile neguvernamentale care prestează servicii sociale pentru comunitatea
Reproducerii municipiului Tîrgu-Mureș;
· Sorin Mihai Șchiopu › soluţiile posibile pentru creșterea sprijinului financiar acordat organizaţiilor
Sindicatul Redacțional din Studioul Regional neguvernamentale care prestează servicii sociale.
de Radio Târgu Mureș
» REZULTATE:
Audierea publică a prilejuit o serie de analize cu privire la stadiul dezvoltării serviciilor
Experți:
sociale în municipiul Târgu Mureș. Astfel, depoziţiile au scos în evidenţă că varianta
· Dorin Tinca parteneriatului este o alternativă faţă de care instituţiile private manifestă prudenţă din
Consilier superior Agenţia Judeţeană pentru considerente ce ţin de percepţia cu privire la atitudinea de subordonare pe care o astfel de
Prestaţii Sociale Mureș și Coordonator ­
relaţie cu instituţiile publice ar implica-o.
Comisia Judeţeană pentru Egalitate de Șanse
· Ioana Roman Raportul sinteză elaborat de comisia de experţi independenţi sumarizează o serie de
Consilier local Consiliul Local Tîrgu-Mureș propuneri din cuprinsul depoziţiilor depuse care vizează modalităţi de îmbunătăţirea a
· Felicia Pop dialogului între Primărie și organizaţiile neguvernamentale care furnizează servicii sociale,
Contab-Lex (fost director Direcţia Generală propuneri referitoare la soluţii de creștere a sprijinului financiar către furnizorii de servicii
a Finanţelor Publice Mureș sociale, precum și mecanisme de finanţare. Totodată, concluziile din raport conchid
· Mária GYÖRFI asupra necesităţii înfiinţării prin hotărâre a Consiliu Local a unei comisii comune cu rol
Consiliul Judeţean Mureș consultativ.

Argument și atitudine în dialogul cu puterea


Audierea publică 175

Patrimoniul rural încotro? Iniţiativa locală –


sistemul de protecţie cel mai eficient! Locaţie: Viscri/Brașov
Data: 18 noiembrie 2011
Număr de participanţi: 37
Număr de opinii scrise: 11
Număr de opinii verbale: 6
Număr de apariţii în presă: 11

» SCURTĂ DESCRIERE:
Iniţiatori:
Patrimoniul construit și aflat în mediul rural din România este în pericol de a fi distrus
· Mihai Vasile Maiorescu
iremediabil, din cauza legislaţiei greoaie și a lipsei unui sistem integrat de protecţie și
Uniunea Sindicală Teritorială Cartel Alfa Mureș
conservare, conducând la pierderea identităţii culturale și la incapacitatea transmiterii
acestor valori generaţiilor viitoare – sunt argumentele subliniate în motivaţia audierii · Cornel Negrea
Asociația Pro Democraţia Club Brașov
publice, care justifică preocupările și demersul organizării unei dezbateri publice cu
această temă. · Melania Suciu
Uniunea Sindicală Teritorială Cartel Alfa Mureș
Audierea publică este una dintre puţinele audieri publice organizate în mediul rural din · Emilia Nicoleta Șandru
România. Blocul Național Sindical Sibiu
În vederea desfășurării acestui eveniment de consultare publică comisia de iniţiere a · Michaela Turk
cooptat și un grup de experţi independenţi din sectorul public și privat. Fundația Mihai Eminescu Trust

Scopul urmărit al evenimentului a fost formularea unor concluzii legate de următoarele


subiecte expuse, de către Comisia de Iniţiere, în cadrul motivaţiei:
Experți:
› Este realizabil un sistem local pentru protecţia patrimoniului construit?
· Prof. Dr. Paul Niedermaier
› Sunt măsurile legislative eficiente pentru a proteja patrimoniul rural de la distrugere?
Director Institutul de Cercetări Socio-Umane
› Ce alte soluţii ar fi fezabile pentru soluţionarea problemei patrimoniului arhitectural
Sibiu și președinte Comisia Zonală a
rural? Monumentelor Istorice Nr.7
· Dr. Mihai Pascu
» REZULTATE: Președinte Agenția de Dezvoltare Durabilă
Membrii Comisiei de experţi independenţi conchid în cuprinsul raportului sinteză că Brașov și director executiv-adjunct Direcția
depoziţiile depuse la secretariatul audierii publice, majoritatea deponenţilor salută iniţiativa Coordonare Integrare Europeană Consiliului
punerii în dezbatere a acestei teme și consideră măsurile propuse de iniţiatorii ca fiind Județean Brașov
realizabile. Totodată, sunt propuse soluţii noi, complementare celor prezentate. În sinteză, · Arh. Dr. Andrei Mulţescu
se recomandă printre altele și: Membru Comitetul Naţional Român
› realizarea unui Plan Local de Acţiune prin care să se creeze suportul tehnic și legislativ ICOMOS (International Council on
Monuments and Sites)
pentru implementarea unei strategii de eco-restaurare și îmbunătăţire a calităţii locuirii
în centrul istoric;
› promovarea eco-restaurării prin realizarea sau înfiinţarea unui „For Naţional al
Patrimoniului Rural” care să acţioneze ca organism consultativ, al unei platforme virtuale
pentru prezentare, promovare și asistenţă pentru eco-restaurare;
› înfiinţarea unui birou de asistenţă tehnică și legislativă pentru proprietarii care doresc
restaurarea/renovarea locuinţelor de patrimoniu;
› realizarea unui ghid de bune practici privind restaurarea locuinţelor de patrimoniu și
promovarea exemplelor de bună practică;
› întocmirea unui set de principii privind dezvoltarea centrului istoric (funcţiuni agreate,
mobilitate, spaţiu public, promovare concursuri etc.);
› crearea unor grupuri de sprijin local, cu persoane din diferite instituţii de interes;
› revitalizarea localităţilor rurale cu noi funcţiuni;
› majorarea fondurilor Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR): Măsura 322
“Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunatăţirea serviciilor de bază pentru economia și
populaţia rurală și punerea în valoare a moștenirii rurale”;
› înfiinţarea unor Zone de Peisaj Protejat.

De altfel, deși organizată ca un eveniment de dezbatere și consultare în cadrul unei


localităţi rurale, al cărui patrimoniu arhitectural, istoric și cultural este semnificativ, cu toate
acestea atât prin modul în care este documentată problematica în cadrul motivaţiei, cât
mai ales prin multitudinea de soluţii și propuneri investigate în cuprinsul depoziţiilor se
poate constata că rezultatele acestei audieri publice adunate în Raportul sinteză prezintă
relevanţă la nivel regional și chiar naţional, având în vedere similitudinea problematicilor și
pentru alte zone rurale din ţară.

Argument și atitudine în dialogul cu puterea


176 Audierea publică

Soluţii pentru îmbunătăţirea procedurii de elaborare și


Locaţie: Tîrgu-Mureș/Mureș adoptare a actelor administrative normative la nivelul
Primăriei Tîrgu-Mureș și Consiliului Local Tîrgu-Mureș
Data: 22 noiembrie 2011
Număr de participanţi: 20
Număr de opinii scrise: 20
Număr de opinii verbale: 13
Număr de apariţii în presă: 13

» SCURTĂ DESCRIERE:
Iniţiatori:
Scopul audierii publice a fost prezentarea unor soluţii și răspunsuri la întrebările:
· Ovidiu Ioan Abutnăriță › Cum credeti că putem crește calitatea procedurii de elaborare și adoptare a actului
Patronatul Întreprinderilor Mici și Mijlocii
decizional în ceea ce privește transparenţa acestui proces?
Mureș
› Cum vedeţi dvs. procesul de transparentizare a actului decizional municipal? Ar fi utilă
· Mircea Bădilă introducerea în regulamentele de funcţionare a Primăriei/Consiliului Local a unor capitole
Institutul Național pentru Dezvoltarea
speciale privitoare la transparenţa decizională sau chiar elaborarea unui document
Integrată a Ariilor Protejate din România
special în acest sens?
· Radu Bălănean › Cum vedeţi constituirea unor comitete consultative – cu reprezentanţi din toate cartierele,
Consiliul Local al Întreprinderilor Mici și
mediul de afaceri, diferite categorii sociale, ONG-uri - care să aibă întâlniri periodice cu
Mijlocii Târgu Mureș
autorităţile, de preferat înaintea ședinţelor Consiliului Local?
· Gheorghe Bueșteanu › Cât de utilă consideraţi folosirea altor metode de consultare și participare directă, ceva
Consiliul Local al Întreprinderilor Mici și
mai atractive pentru cetăţeni, care să asigure cadrul de dialog necesar: cafeneaua
Mijlocii Târgu Mureș
publică, simpozioane cetăţenești, jurii cetăţenești, etc?
· Florinela Giurgea
› Consideraţi necesară angajarea și instruirea unei persoane responsabile cu informarea
Uniunea Județeană a Sindicatelor Libere
și participarea cetăţenilor în luarea deciziilor publice?
Mureș
› Cum ar trebui să arate o strategie pe termen scurt și mediu privind comunicarea publică
· Bogdan Nicoară
a proiectelor de hotărâre normative, cu toată procedură pe care o implică?
Centrul de Promovare și Asistență a ­
Întreprinderilor Mici și Mijlocii Mureș Audierea publică a făcut parte dintr-o campanie de advocacy care are ca scop creșterea
· Istvan Soos gradului de tranparenţă a actului decizional.
Asociația Club Rotaract Târgu Mureș
· Valeriu Stânea » REZULTATE:
Patronatul Întreprinderilor Mici și Mijlocii Blaj
La audierea publică au fost prezenți sau au depus opinii reprezentanţi din sfera autorităţilor
· Ligia Voro publice locale – Mircea Munteanu - director al Cancelariei Prefectului Instituţia Prefectului
Uniunea Județeană a Sindicatelor Libere județului Mureș, Claudiu Maior - Viceprimar de Tîrgu-Mureș și Ionela Ciotlăuș - președinte
Mureș
al PNL Tîrgu-Mureș – precum și reprezentanți ai societății civile și ai mass media.
Dintre opiniile și soluțiile colectate, prezentate în raportul sinteză, enumerăm:
Experți: › introducerea unei proceduri minimale unitare de organizare a dezbaterilor publice la
nivelul Primăriei și Consiliului Local Tîrgu-Mureș;
· Dorina Matiș
Agerpres › obligativitatea elaborării în cazul fiecărei consultări sau dezbateri a unei liste a categoriilor
ce urmează să fie beneficiare sau să fie afectate de decizie și comunicarea lor publică
· Maria Dăndărău
prin toate mijloacele de comunicare în masă;
Secretar general Uniunea Judeţeană a
Sindicatelor Libere › dezbaterile publice să fie anunţate cu cel putin 30 zile înainte prin toate mijloacele legale
și să fie organizate în așa fel încît să permită ca grupurile ce vor fi afectate de decizie să
· Alice Juncu Lukacs
Comitetul Local pentru Dezvoltarea ­
aibă timp să poată elabora puncte de vedere;
Parteneriatului Social › cu prilejul fiecărei dezbateri sau consultări să fie întocmit un proces verbal, înregistrînd
totalitatea punctelor de vedere susţinute și acestea să fie parte integrantă a mapei
· Tiberiu Ștef
Președinte Asociaţia AGROMRO
decidenţilor;
› raportul privind activitatea anuală a administraţiei publice locale să conţină în mod
· Av. Dumitru Tamaș
obligatoriu sinteza desfășurării dezbaterilor și consultărilor publice;
› transmisia în direct sau înregistrată a ședinţelor de Consiliu Local prin web-cam pe ­site-ul
Primăriei;
› realizarea unei comisii a reprezentanţilor societăţii civile care să sancţioneze
nerespectarea normelor privind transparenţa decizională prin acţiuni concrete în faţa
instanţelor de contecios administrativ;
› clarificarea procedurii desfășurării votului;
› organizarea unor campanii de conștientizare a cetăţenilor cu privire la drepturile lor în
ceea ce privește actul decizional;
› introducerea de prevederi clare de acţiune în sensul transparentizării actului decizional
în fiecare direcţie și departament al aparatului primăriei în regulamentul de funcţionare
al primăriei;
› elaborarea unei strategii pe termen scurt și mediu privind comunicarea publică a
proiectelor de hotărâre normative, cu toată procedura pe care o implică;
› suplimentarea numărului de dezbateri pentru proiectele de impact general pentru
populaţie, campanii de informare pentru participarea cetăţenilor în luarea deciziilor
publice, dar și o politică responsabilă și adecvată în relaţia cu mass-media;

Argument și atitudine în dialogul cu puterea


Audierea publică 177

› Implicarea de specialiși neimplicați politic în sistemul de consultare publică;


› pentru o mai bună reflectare a dezbaterii publice, redacţiile de știri ar trebui înștiinţate
din timp, de preferinţă cu 24 de ore înainte;
› impunerea unui termen limită și unor argumente justificative pentru hotărârile în regim
de urgenţă;
› constituirea unor grupuri de monitorizare formate din cetăţeni, reprezentanţi ai ONG și
mass-media, la care să participe obligatoriu un reprezentant al Instituţiei Prefectului;
› publicarea obligatorie, prevazută de un Cod de Procedură, semestrială sau anuală,
a unui raport de activitate privind transparenţa, care să cuprindă pentru fiecare act
administrativ cu impact, procese verbale care să cuprindă numărul de întâlniri publice
organizate, numărul de recomandări primite, anunţurile postate pe site-ul propriu sau în
presă legate de temă, numărul de invitaţii transmise, numărul de contestaţii primite;
› realizarea unui Cod de Procedură al transparenţei, privind elaborarea documentelor și
etapelor necesare pentru a ajunge la actul decizional al administraţiei locale, la nivel de
politică publică care sa prevadă: persoana/biroul/serviciul care va avea responsabilitatea
asigurării transparenţei elaborării documentelor, de la postarea anunţurilor de intenţie,
trimiterea invitaţiilor către persoane/ONG/părţi interesate până la sancţiuni pentru
nerespectarea transparenţei decizionale;
› crearea de organisme consultative care să dezbată fiecare act administrativ de impact,
înainte de acordarea avizelor comisiilor de specialitate.
Alături de recomandările punctuale privind transparența și informarea cetătenilor privind
decizia publică si respectarea L52/2003, este prezentată si o soluție particulară - înfiinţarea
unei comisii după modelul Consiliului Economic și Social (CES) la nivelul Consiliului Local
și Primăriei Tîrgu-Mureș, cu rol consultativ, în care să se regăsească reprezentanţi ai
patronatelor, sindicatelor și organizaţiilor neguvernamentale, numit PPT (Parteneriat
Pentru Transparenţă Mureș) a cărei activitate să fie în principal asigurarea unor relaţii de
parteneriat social, care să permită o informare reciprocă permanentă asupra problemelor
care sunt de domeniul de interes al administraţiei sau al partenerilor sociali, consultarea
obligatorie a partenerilor sociali asupra initiativelor legislative sau de altă natură cu caracter
economico-social, dar și asupra altor probleme din sfera de activitate a administraţiei
publice asupra cărora partenerii sociali convin să discute.

Argument și atitudine în dialogul cu puterea


178 Audierea publică

Cum punem în practică principiul egalităţii de șanse pentru


Locaţie: Tîrgu-Mureș/Mureș
Data: 29 noiembrie 2011
copii cu dizabilităţi din judeţul Mureș?
Număr de opinii scrise: 14
Număr de opinii verbale: 8

» SCURTĂ DESCRIERE:
Iniţiatori:
Scopul audierii a fost îmbunătăţirea dialogului și colaborării între autorităţile publice locale
· Adrian Călugăr și organizaţia neguvernamentală Fundaţia Alpha Transilvană - prestator de servicii sociale
Asociația Alpha Transilvană
pentru copii și tineri cu dizabilităţi pentru finanțarea, confrom legislației a serviciilor sociale
· Zsolt Dalya pentru copii cu dizabilităţi, servicii prestate de singurul centru privat din Judeţul Mureș,
Asociația Alpha Transilvană Centrul „Perseverenţa & Impuls” din cadrul Fundaţiei Alpha Transilvană.
· Andreia Moraru
Asociația Alpha Transilvană » REZULTATE:
Audierea publică a colectat opinii venite în cea mai mare parte din partea părinților
copiilor cu dizabilități, beneficiari ai serviciilor fundației, dar și depoziția EASPD (European
Association Of Service Providers For Persons With Disabilities), partener român al
Fundaţiei Alpha Transilvană și a IPP (Institutul pentru Politici Publice).
Din sinteza opiniilor colectate se extrag următoarele concluzii:
› alinierea la standardele si reglementările UE, conform Convenției Natiunilor Unite privind
Copiii cu Dizabilități, care prevede implicarea statului în sprijinul acestora;
› creșterea numărului de Cabinete de NeuroPsihiatrie Infantilă (de ex. în Sighișoara nu
există un astfel de cabinet);
› derularea periodică a unor sesiuni de informare pentru cadrele didactice privind problema
copiilor cu nevoi speciale (în grădiniţe și școli);
› campanii de schimbare a mentalităţilor greșite care există cu privire la copiii cu dizabilităţi
și de educare a publicului larg;
› informarea permanentă asupra situației copiilor cu dizabilități precum și asupra
furnizorilor de servicii în domeniu, conform Planului de Acţiune pentru Implementarea
Strategiei Naţionale de Dezvoltare a Serviciilor Sociale pentru perioada 2006 – 2013;
› existenţa unor grupe de grădiniţe, și a unor clase speciale, care să asigure aceste
servicii;
› includerea acestui serviciului Fundaţiei Alpha Transilvană în planul anual de acţiune și
scoaterea sa în procedură de contractare, așa cum este prevăzut la art. 141 din legea
asistenţei sociale.

Argument și atitudine în dialogul cu puterea


Audierea publică 179

Necesitatea și utilitatea înfiinţării unui


Centru Intercultural European la Tîrgu-Mureș Locaţie: Tîrgu-Mureș/Mureș
Data: 20 decembrie 2011
Număr de opinii scrise: 19
Număr de opinii verbale: 7
Număr de apariţii în presă: 2

» SCURTĂ DESCRIERE:
Iniţiatori:
Scopul audierii publice a fost acela de a colecta opinii și sugestii care să se constituie în
· Judit-Andrea Kacso
răspunsuri pertinente la întrebările care au constituit elementul de preocupare al comsiei
Asociația Liga Pro Europa
de iniţiere, și anume:
› Care sunt argumentele în favoarea înfiinţării la Tîrgu-Mureș a unui Centru Intercultural · Katalin Szikszai
Asociația Liga Pro Europa
European?
› Care ar fi criteriile care ar trebui să stea la baza alegerii partenerilor care pot garanta
credibilitatea și sustenabilitatea Centrului Intercultural European la Tîrgu-Mureș?
› Care ar fi funcţiile cele mai importante pe care acest Centru ar trebui să le Experți:
îndeplinească? · Conf. Dr. Gabriel Andreescu
› Care sunt beneficiile directe și indirecte ale înfiinţării Centrului Intercultural European la Școala Naţională de Studii Politice și
Tîrgu-Mureș? Administrative, președinte Centrul de Studii
Internaţionale
Totodată, în cadrul preparativelor în vederea susţinerii audierii publice Liga Pro Europa a · Alina Nelega Cadariu
invitat un grup de 5 experţi independenţi format din cadre universitare, oameni de artă, Președinte Fundaţia Dramafest
reprezentanţi media și ai unor organizaţii neguvernamentale să facă parte din comisia · Prof. Univ Alexandru Cistelecan
de experţi pentru audierea publică cu tematica anunţată și să se ocupe de elaborarea Universitatea Petru Maior
Raportului Sinteză.
· Nagy Miklós Kund
Redactor-șef adjunct Népújság,
» REZULTATE: vicepreședinte Fundaţia Bernády György
Raportul Sinteză elaborat de către membrii comisiei de experţi independenţi în baza · Prof. Dr. Ungvári Zrínyi Imre
analizei depoziţiilor, document final asumat de către organizatori pune în evidenţă Facultatea de Istorie și Filozofie ­
principalele argumente care susţin înfiinţarea unui Centru Intercultural European la Tîrgu Universitatea Babeș-Bolyai
Mureș în incinta Cetăţii medievale din Centrul orașului.
Prin intermediul depoziţiilor s-au identificat criteriile care ar trebui să stea la baza
alegerii partenerilor care pot garanta credibilitate și sustenabilitate Centrului Intercultural
European.
Această construcţie instituţională ar fi posibilă printr-un parteneriat durabil și garantat
între societatea civilă preocupată de interculturalitate, precum și cultele religioase,
instituţii publice și culturale, mass media care vor putea asigura capacitatea de derulare a
programelor interculturale, respectiv între administraţia publică locală, judeţeană, naţională
care ar deveni resursa financiară a Centrului Intercultural European.
Nu în ultimul rând, se conchide în concluziile la Raportul sinteză că înfiinţarea unui astfel
de centru ”ar aduce prestigiu și va stimula turismul cultural și economia orașului”. În baza
celor de mai sus, apare ca firească recomandarea principală a comisiei de experţi de
a întreprinde măsuri pentru obţinerea unei Hotărâri de Consiliu Local al Municipiului
Tîrgu-Mureș favorabilă înfiinţării Centrului Intercultural European, care să conţină
criteriile de concesionare, precum și rolul și funcţiile pe care acest Centru va trebui să le
îndeplinească.
Între paricipanții la audierea publică s-au numărat și Nicolae Havrilet – consilier județean
Mureș, Renate Weber - deputată în Parlamentul European Alianţa Liberalilor și Democraţilor
pentru Europa și Cristian Pîrvulescu – președinte PRO Democrația.

Argument și atitudine în dialogul cu puterea


180 Audierea publică

În primul rând, siguranța ta!


Locaţie: Tomești/Timiș
Data: 29 octombrie 2011
Număr de participanţi: 71
Număr de opinii scrise: 11
Număr de opinii verbale: 11

» SCURTĂ DESCRIERE:
Iniţiatori:
Scopul evenimentului a fost colectarea unor răspunsuri la o serie de întrebări care
· Mircea Chirilă preocupă comunitatea furnizorilor de servicii, dar și de interes pentru beneficiarii privaţi,
Fundația Regională de Interes Public
comunitate și societate în ansamblul său, precum și formularea unor concluzii legate de
SINE IRA Timișoara
următoarele subiecte:
· Adrian Dragomirescu › Dacă securitatea privată este o alternativă și, respectiv dacă este reglementată suficient
Asociația Română a Specialistilor în ­
sau se simte nevoia unor schimbări legislative și de abordare conceptuală?
Securitate
› Cât de importantă este securitatea individuală pentru securitatea naţională și pentru
· Ioan Gaita
dezvoltarea naţiunii?
Federația Sindicatelor Libere din Învățământ
› Extinderea industriei private de securitate este o soluţie de salvare pentru poliţiștii sau
· Clementina Luluţa Iucu jandarmii disponibilizaţi din unităţile Ministerului Administraţiei și Internelor?
Asociația Curcubeul Moldova Nouă
› Firmele de pază ar putea fi interesate de oameni care au lucrat în Jandarmerie?
· Marinela Lucuț
Sindicatul liber al Salariaților din Primaria Audierea publică face parte dintr-un plan mai larg de campanie de advocacy care urmărește
Municipiului Timișoara îmbunătăţirea legislaţiei care reglementează domeniul de activitate, urmărind o redefinire
· Oana-Mariana Treanță a conceptului de “securitate”.
Fundația Clubul Turistic Banatia
· Florin Velciov
» REZULTATE:
Sindicatul Naţional al Poliţiștilor și Membrii comisiei de experţi au analizat toate cele 11 depoziţii scrise colectate, din
Personalului Contractual din Minsterului care toate au fost susţinute și verbal în cadrul audierii publice. La audiere au participat
Administraţiei și Internelor Biroul Teritorial
reprezentanţi din partea celor mai importanţi factori interesaţi din multe zone ale ţării
Prahova
printre care și deputații Dorel Covaci și Marius Dugulescu.
Raportul sinteză întocmit de comisia de experţi scoate în evidenţă cele mai importante
Experți: concluzii, respectiv: societatea se confruntă cu un deficit de securitate individuală în
· Dr. Lia Lucia Epure absenţa unor standarde naţionale de calitate a serviciilor din zona ordinei și siguranţei
publice; securitatea privată este în măsură să dea un plus de siguranţă în situaţia în care
· Dr. Doru Ioan Cristescu
statul nu reușește să asigure siguranţa individuală a cetăţeanului la standardele impuse
· Prof. Univ. Dr. Nicolae Țăranu
de o societate modernă și democratică; serviciile private nu ar trebui puse în poziţii de
opoziţie cu cele publice, ci în poziţie de complementaritate. Securitatea privată este o
componentă a securităţii publice și nu o alternativă la aceasta.
Recomandările membrilor comisiei de experţi au condus către conceptul de securitate
privată inclus în conceptul de securitate naţională și crearea unui cadru legislativ modern
de reglementare a serviciilor de securitate privată pe componentele de pază și protecţie,
persoane și bunuri, investigaţii, consultanţă și management de securitate.

Argument și atitudine în dialogul cu puterea


Audierea publică 181

Timișoara inspiră: opriți poluarea aerului!


Locaţie: Timișoara/Timiș
Data: 8 noiembrie 2011
Număr de participanţi: 120
Număr de opinii scrise: 20
Număr de opinii verbale: 18
Număr de apariţii în presă: 25

» SCURTĂ DESCRIERE:
Iniţiatori:
La nivelul municipiului Timișoara, în decembrie 2010, s-a constituit o echipă operativă
· Mariana Cernicova-Bucă
formată din reprezentanţi ai Agenția Regională pentru Protecția Mediului (ARPM)
Fundația Politehnica Timișoara
Timișoara, ai instituţiilor cu drept de control: Primăria Municipiului Timișoara, Garda
Naţională de Mediu - Comisariatul Judeţean Timiș, Poliţia Rutieră, Poliţia Locală și · Simona Constănceanu
Clubul Economic German Banat
Registrul Auto Român, echipă care, începând cu luna ianuarie 2011, s-a deplasat în
teren pentru constatarea neconformităţilor și a nerespectării prevederilor legislative ce pot · Marian Ovidiu Costea
cauza afectarea calităţii aerului. Uniunea Generală a Industriașilor din
România UGIR 1903 Timiș
În pofida măsurilor adoptate și a controalelor, în perioada ianuarie – septembrie 2011 · Sanda Valeria Craia
monitorizările au relevat că la staţiile de trafic din Timișoara s-au înregistrat în total 75 Clubul de afaceri româno-olandez MATRIX
de depășiri cumulate (44 la TM-1, Calea Șagului si 31 la TM-5, Calea Aradului); Comisia · Elena Rodica Militaru
Europeană permite maximum 60 de depășiri/an. Asociația Proprietarilor din Zonele
În 2011 a fost elaborat “Raportul privind stadiul realizării măsurilor prevăzute în Programul Rezidențiale
Integrat de Gestionare a Calităţii Aerului”, raport ce reflectă stadiul de realizare a măsurilor · Gabriela Sorina Ștefan
cuprinse în program, aprobat prin HCJ 59/21.04.2011. Începând cu luna iunie 2011, ca Clubul Lions Diamond Timișoara
urmare a măsurilor dispuse de autorităţile locale, nu s-au mai înregistrat depășiri la nici · Oana-Mariana Treanță
una din staţiile fixe de monitorizare trafic, cu excepţia perioadei 25-31 august. Fundația Clubul Turistic Banatia

Aceste măsuri au fost de următoarele tipuri: impunerea de programe de conformare


pentru agenţii economici generatori de praf; acţiuni de salubrizare stradală (inclusiv
Experți:
folosirea unui bio întăritor pentru spălarea străzilor, soluţie care evita răspândirea prafului
· Prof. Univ. Dr. Radu Șumălan
de pe carosabil; cca 10% din străzile Timișoarei sunt spălate astfel); acţiuni de controlul
Universitatea de Știinţe Agricole și Medicină
poluării la organizările de șantier, staţii de betoane, platforme industriale, lucrări edilitar-
Veterinară a Banatului
gospodărești, reamenajarea arterelor de circulaţie și întreţinerea spaţiilor verzi, acţiuni
· Georgiana Mladin
de creștere a eficienţei energetice prin reabilitarea termică a blocurilor de locuinţe și alte
Consilier asistent Agenţia Regională de
acţiuni.
Protecţie a Mediului Timișoara
Scopul urmărit al evenimentului a fost de a identifica răspunsuri sau soluţii la · Mircea Leschian
următoarele: Director Organismul Intermediar pentru
› Ce măsuri consideraţi că trebuie adoptate pentru a limita poluarea aerului în Programul Operaţional Sectorial Mediu
Timișoara? regiunea Vest din cadrul Ministerului ­
› Care sunt alternativele Timișoarei pentru extinderea spaţiului verde? Mediului și Pădurilor
› Ce soluţii din orașe europene (și nu numai) apreciaţi că s-ar putea aplica în Timișoara, · Grațian Bolog
pentru reducerea emisiilor de praf? Verde pentru Biciclete
› Cum s-ar putea soluţiona/reduce impactul marilor poluatori?

» REZULTATE:
Între depozanții și participanții la eveniment s-au numărat și Vasile Dogaru, directorul
Cercetare Științifică Economia Mediului, Călin Victor Fiat șeful Serviciului de Administrare
a Mediului din Direcția de Mediu a Primăriei Timișoara, Marian Eperieș, prim-comisar al
Gărzii de Mediu Timiș, Mircea Dan Lucian, conslilier Superior Direcția de Mediu și Adrian
Pușcaș, șeful Serviciului de Protecție a Mediului Poliția Locală Timișoara, Mihai Gafencu,
președintele filialei Salvaţi Copiii Timiș, Jean-Pierre Pascal, inginer de origine franceză,
stabilit în Timișoara.
Comisia de experți a sintetizat opiniile colectate și a extras următoarele soluții și
recomandări care să fie incluse în planurile de calitate a aerului ale autoritătilor locale:
› extinderea spațiilor verzi și adoptarea de soluții pentru reabilitarea celor existente;
› extinderea transportului în comun și preluarea propunerilor de extindere în noul PUG
(Plan Urbanistic General); identificarea și implementarea de alternative prin stimularea
transportului ecologic;
› impunerea unor obligații sporite privind controlul poluării la deschiderea șantierelor și
operaționalizarea planurilor de control a poluatorilor;
› finațarea de către autorități (din surse proprii sau atrase) a unor studii pentru identificarea
cauzelor poluării și a studiilor de impact asupra stării de sănătate a locuitorilor zonei
metropolitane.

Argument și atitudine în dialogul cu puterea


182 Audierea publică

» IMPACT:
Raportul de sinteză împreună cu concluziile și recomandările expertilor precum și un ghid de ”bună practică” au fost prezentate
în cadrul ședinței de Consiliu Local din luna următoare. A fost redactat în colaborare cu Direcția de mediu a Primăriei
Municipiului Timișoara, un proiect de Hotărâre Consiliu Local, privind controlul prafului și emisiilor din activitatea șantierelor;
proiectul a fost aprobat in Consiliul Local: HCL 157/24.04.2012 privind completarea Anexei la Hotărârea Consiliului Local nr.
43/24.02.2009 privind aprobarea “Regulamentului privind factorii de mediu din zona metropolitană Timișoara”.
Acest HCL este adaptarea și transpunerea, fața de legislația din România și condițiile aplicabile pe teritoriul municipiului
Timișoara, a acestui Ghid de bune practici, intitulat “Controlul prafului și a emisiilor din construcții și demolări”; ghidul a fost
elaborat de municipalitatea din Londra.
HCL-ul clasifică șantierele în categorii de risc privind poluarea (minor, mediu, major), stabilește măsuri concrete pentru
fiecare din riscurile identificate, formulare utilizate și procedura de control.

Argument și atitudine în dialogul cu puterea


Audierea publică 183

Timișoara de odinioară, uitată sau valorificată?


Locaţie: Timișoara/Timiș
Data: 18 noiembrie 2011
Număr de opinii scrise: 22
Număr de apariţii în presă: 16

» SCURTĂ DESCRIERE:
Iniţiatori:
Patrimoniul cultural al Timișoarei scoate în evidenţă că este un oraș cu o istorie încărcată