Revista de arte bizantine

BYZANTION ROMANICON
vol. vl

Univgrsitatga dg 1lrto ,,G. engEeu"

Iasi 2002
Itr:,tt|lt n R )mdn,.\Dl

Cintarea, factor important in desfi$urarea cultului divin

S?bastia.n llarbu llucu r

lmportanta muzicii in viala omenirii

Muzica existd in lume de cand existA si omul. Ea este glasul $r
c vantul pe carc Cleatoml I-a insutlat in oln.
in viata omenirii, lnuzica are o impoftanli covar$itoare Esteticienii
mJZrcieni sunl unrninr in a recuno.l$le c; pulerea e\pre\i\a r mLlTicii
depi$e$te pe aceea a poeziei, ca $i pe a tuturor celorlalie ar1e, adAncimile,
considerate psihologic qi metafizic - din care izvoriSte ea, fiind mai mari
Dupi Sohopenhauer, expresivitatea muzicii este mai mare decat a celorlalte
arte. cici in timp ce acestea vorbesc din aparenla lucririloi, muzica
vorbe$te din insi$i substanqa lorr Muzica este ,,limbaju1 emoliilor" spune
Kant, sau ,,afia sentimentului", cum o dellne$te HegeL Ea reprezintl
da15lelll - ' arx pa5ionala pt chiar cuprtnde .er[rrst aced-la vi'rl; u
releve ,,Idundthuet" , o face cunoscutd - -,verkundett", o cheami in aihri
,-vervorrufl", o exprimA ,.drukt aus"; o rellectd ,,wiederspiegelt"; este
imaginea ei ,,o11bnbardt"; o poveste$te ,,erziihlt"; iati adtea $i atatea
calificdri pe care filosofii germani le-ai atribuit muzicii spre a-i defini
ciu-acterlri2. Toate acestea pot fi reduse la un singur. termen Si anume:
.,Muzjca este limbaiul sentimentelor" (Jules CombadetD'.
..Muzica este o revelatie mai mare decat inlelepciunea $i filosolia",
spunea nenuritorul Beethoven, iar Beaumarchais spune cl: ,,Acolo unde
sfir$e$te cuvantul, incepe muzica"u, qi continuind ideea, zice cf, ,.ceea ce
nu poate fi vorbit, se exprime prin merzici"'. Cuvintul asociat cu o muzici
adecvatA reprezinte rrijlocul deplin ai manifestarilor posibile suflete$ti
Muzica adauga cuvantului profunzime emotionali, iar cuvantul imprumutal

I Di? Weh dlsWiltc Nl verstelLtl1|.Lcipzjg, p.34lt, apud Gheorghe /irr.ltilc

$oinu.
,rr,.l, /i/ur"ji... Sibiu, 1945, t. 23..
: G,rvri il Gal oclcu. Cli,/.r rca hisaiLcaNc.l, k$i. l94l . p 4
I Arbirl. Scbasti:m B:rhu B t\x,I. Cdnktua d( cult in Sfdnta S.flPlurd in.dntdtil. Itit(tit ii
Orlo(b:\e, cu pril?iut !rirc t?naruhli Bihliei tle h B,ctrc'fi dd,!8/, ir "Studii Teologicc ,
serir r lT r. ADUI XL. rf. 5, scpl. oct.. 1988. p. 86.
r
Gt|vriil Galinescu, of. cil., p.5.
DunLitru D.rvrd, CiDlrlru u in relur'@ .ttgckirit , Eucrre$ti, 1939. p 2l.
J
 CJ' nareq fuct., inltDrti, I nt derldlu rdrcd alfuhi .ln'i ,

muzicii inteligibilitate, .,este afia educatoare prin excelend" (Platon) .

,,Muzica potivit fllosofului Platon, este o lege morali. Ea dA suflet

universului. aripi gdndirii, avant inchipuilii, fa-rmec tinerelii. viali 5i veselie
tuturor lucrurilor. Ea este esenta ordinej, inAlland sufletul cf,tre tot ce esle
bun, drept $i frumos"' ,,Menirea muzicii este sd trimita lumini din addncul
inimii omenesti" (R. Schumann)s. Muzica este vorbitea sufletului. fiindci
ea ne aratl miqcirile lui secrete $i viala lui intimd'. ,,OnLll care nu are
muzicd in sine, nici se misci de armonia dulcilor tonuri - spune
Shakespeare e gata spre tridare, ucidere 5i tot riul. Cugetul si spiritul
aceluia sunt negre ca noapte4 simlamantul inimii lui, e intlrnecat ca
tal tal ul"'".
Muzica este mijlocul prin care s-ar putea mesura gradul de culturi al
unui popor Cu cet un popor este lipsit de cultutd muzicalh. cu atat corxptra
$i viciul strebat acolo cu cea mai n1a.e u$urinfe

lmportanlrl muzicii religioase in istoria omenirii

Ca Si celelalte arte supeioare: pictura, sculptura, arhitectura etc .
muzica este strAns legati de religie, chreia ii sluje$te ca cel mai potrivit
mijloc de exprimare, de propagere, de adincire $i inilfare, chci din toate
artele, ea este cea mai expresiva" cea mai comunicativ:i, cea care exercilil
inrAuirea cea mai profundd, mai puternici, mai bine ficitoare asupra
sufletului omenesc. Numai ea singuri are puterea de a pf,trlrnde in
adlncimile tainice ale sufletului, unde omul se intahegte cu Dumnezeu.
Centarea religioasi dateazi de cand omul a cunoscut pe Dumnezeu.
de cdnd a simlit nevoia iegiturii lui cu Dumnezeu.
Prin muzici (cAntare), omul a ciutat s[ se apropie de Dumnezeu.
prin muzici qi-a aritat mullumirea qi recunoqtinla pentru toate buniti!ile cu
care Dumnezeu a indestulat Llimea Daci mintea i-a fost datl omului ca saF
I cunoascd pe Dumnezeu, muzica i-a fost s[diti in fijnla sa pentru a-l
preanlri. Muzica rdmine mijlocul cel mai potrivit prin care omul i5i
exprimi starea sufleteascd cea mai profundi. de bucurie sau de durere. dal

'Pf. Petre Vintilescu, ,s.\"rc poe.iu inDrraficil tith cdrtile .te hxtl ti .Aftako
b/.vflce.r,rci, Bucrrrc$i- 1937. p. 215
Arhid. Sebxsuar Barbu-Bucur, op. cit.. p. 136.
' Duniru David, op. cir., p. 29.
-Nilm N. Ploc$tcanu, C4rte de huzicd hisericedr.d pe p:taLticllic ti tLotr liltiu?, p(ntn!
t?
irti rr.t, Bucurc$li, I902. p. l0l.
Ierod. Scbasdnn Barhr-Brd ut,$caala de psallkhie di ltuziitl, touru ul .xtlth,drii tl
l.zvottdrit tlluzicii tsahic! in lJi.\z riL a nodstrd, TezA delice li, BuclLreiti. I9j7 p 86
Drzantian Ronlaniton

mai ales dependenta sa de o Fiint[ Atotputetnica, de Dumnezeu Ea na$te,

inlreline si dez\olla senrirnenlul religios.
Muzica n-a lipsit din cuhul nici unei religii' cantafea liind una din
tbfme]e de manjtbstare ale cultului divin. ,,Mult timp n-a cunoscut decet
arta care avea ca obiect transmiterea sentimentului religios. Aqa a fost
Platon, Socrate, Aristotel, a$a au fost profetii fi primii cre$tini", arata Lev
Tolstoi".
Ca religie pur spirituali" cre$tinismul dupa oum relateazi Schillet
I.nrr-o sc||so.rre irdre\ilti lui Coelhe la l7 augJsl l70<)e.te f:tctor
iminent
care favorizeazd inflorrreo celei marnpure sr.piri{uale dinlre arle muztca
Sfanta Scripturi, Sfin1ji Pirinli 9i marii gdnditori ai lumii
demonstreaza cu prisosinti cA lnuzica inal6 sufletul omului catre
Dumnezeu. De aceea, muzica, implicit. cu astringente !1 necesltate'
a
oarlicipd la desflsurarea cultului divin cu funqii bine determinate'
c
Sfintii PArintl atribuie muzicii puterea de a exeffita asupra sufletului
c
omenesc o influenle bineficitoare, favorabild aspira{iilor celor mai nobile
c
,,Nimic nu reu$e$te sd inalle intr-atat sufletul - scrie Slantul loan GurA
de
Aur - / ../ siJ inaripeze, siJ ridice deasupra pimintului, sll desfaci de F
leeiturile trupului / .../ ca o nelodie vocald sau o cantare inspiratd, perfect
uliituita rit-lc''o pentru ci ,,muzica lnitca sufletul fi-l inal[d cilre Cel ce l- 5

a creat"l5 Apostolul neamurilor afazA muzica de cult pe aceeaii treaptil cu

mgic unen ro-lrla cnr.rderanclu-le ia firrd acela5i lueru. .Mi roi ru5a cr I
duhLrl. dar mf, voi ruga $j cu mintea, voi .linld cu duhtll' dai voi cantu $i cLl
t
Inmter" tl Ccf. 1,1.15). i
..Prin centare. adevirurile cre$tine pitrund in adAncul inimii""" t:
arati Fericitul Augustin. Prin cantarea adresata divinitalii, Bisetica i$i I
merturise$te multumirea ei fale de Dumnezeu, pentru binefacerile Sale Prin
t
cantare. Biserica pream[reste necontenit pe Dumnezeu Centarea intere$te i
Biserica in zilele grele, qi o mingdie in zile bune f
incd din primele veacuri, creQtinismul recLlnoa$te superlofltatea t
n,uzicii fajd de cuvintele rostite: ,,Cel ce jubileazi - afirmi feticitul o
t
i1
Durnitru D.rvid. op. cit., p. 14.
1r
Gcorge Breazul, Mazica prin&)r veacuriale.re$irtr-rlrt, articol in revisla "Raze de !
lunint . arul6 (1934), p.413. I
'3 Arlrim. Clcment Popescu, Prcfali la disoulr/rzt.,i
bizantind, I Ca fiti cablbniu ditl I
Po:tlul Mdre, re,liz t de Fonmlia de mrlzici biznntini' Pralnod ia t
'' Arhid. ScblNtran Barbu BDcur, Cdntarea de c lt ., P 81
'Niion N. Ploeste.jDu. op. cit, p. ll).
1o
Theodor D6ralrl, llr/r2 re! d( l'Eltliie et la nlriqu€,
Paris, 1931' p. 220 ;
t
 C.;aiF.,1. t4 t.,.tr.t .t hu.t ,,. .t, ,t.,..,r.rt.. . ,.,h.t,.] .\. ,tt

iFj[ ya-iJ]{ifi
.r ajLrnga
defini
::*t'ff#H#::,ff
sensul...'' Cheden c
l"j"[.i,ii] t,!; !l,X
"]iiit
;**rt'ia'"i*ffjlim;ffi:iiTiFi"::lilll."Tll'ltlii;
rTJ;""::""#:i""i*l['ffifi
:m de l;r Athos, de pild6, ca:r€ dlu,reazi
[:J:[#:#l;:ii[i,llly
l6 o.e la Marea f_"rri.- iq
:ron qr Simon petr4 t2 ore fa Rnrsic
(Sf. panrelinnnal
on $i "_,i"
;,;;;r";;,."
t poate cle.scitl-it sensul sidjerilt de
Fericitul Au-sUstin.
. .Explicdnd psalnul 4ll, Sfintll l(

.,
"''l':'f'":gi ]:]"il'#H HfltrT ;Tilffillf':'H'?;'i?:,"l':i:l
*$::[.l;H#;;;jili."..i{#'ii[:{ij[n',,l,il
,...""liii,'"1'll"j i.""ffi i:|; J ;;;; tfi :"',"'.' r,"*'"r. ir,,,r ",iri1, .,""

:-]:#i,iT ;'1ixffffi;:ffil,ii ln::#* ;,mr,;

-:::'y:-:1,:: .t.roclocli, atctuuird pe te itiir.qitut ,l" iv. oij". ,r.'i^ll
-,,,;'J#li,l""'.'"iii:ililTi1h"r"'1*'td arzitoare p""o'
".n,in,,i,i
; .: :l"J"l:,"""#ii s:j;m;#;
Li :n stare sd ilrdure
t#mil:i
in".nuio * *,1" au"i
cel care iiicu:""*ill
#l'i lupti
pe se
pietafe ii
-,i: nnq9t,v.a. rer;;;;{,r;,;;lj,il'"[J,iliJi ;ljJitffi
l-. ;::
[:ji:.6,,l!],';,ffi m,%"Li,il,.":,
tr,*:ezeu umple sufletul,
j:l*:i"il_"l]]i
o6ird e$e oanl

l,:.;;"llil ;:tuffi ;,::-,:, J"ill U^l "ilX:ri' iff i:Hi:;

- _j;,r'",, iirli,? ffiffi:l i::,llyi,: i1,111,,"\,fl:1 1,

r iJit":ii, i:*l ffi TJ: t: H'"illjl,ti*,;li;li ;

t-_ f1.102. +uJ n, perc Vm bsan- (
- W. ., f. 22{r.
- u'ruJl,l rdllrlle Ttrmtanjt[.n;anh ,fint ,;. t0 de{urhrrc.
bzantion Romanicon
Din cele expuse mai sus conchidem ca muzica $i cultul formeaze o
unitate inseparabili la toate confesiurile.

Ce muzici intrebuinleazi Biserica Ortodoxi?

Din trecutul cel mai indepdrtat qi pAnd azi gAsim muzica la toate
popoarele, cici fiecare popor a cantat, impodobind cultul gi dezvoltdnd in
acelaqi timp sentimentul religios - unul din cele mai nobile $i mai
constante.
Datd fiind legltura intimA dintre centarea teligioasi $i stlrile
profunde ale sufletului, fiecare religie a adoptat in cultul seu o cantare
potriviti $i corespunzltoare principiilor ei de credinla $i de morali. Din
patrimoniul general al a.tei muzioale, coltul fiecitei religii alege 5i
utilizeMe ceea ce corespunde caracterului siu specifio, ceea ce este in
misura si tAlmiceasci cat mai fidel fondul siu religios in directia
postulatelor practice $i trascendentale.

Biserica Ortodoxi intrebuinteazi in cult muzici bizantini $i

psalticl.
Prin muzicd bizantini se intelege afta muzicale cate s-a nascut $i
dezvoltat in timpul qi in cuprinsul Imperiului Bizantin, a cdpatat lbrme $i
trdseturi proprii. Actuala muzice psaltici este rezultatul dezvoltdrii istorice
a vechii arte muzicale a Bisericii Ortodoxe de Risirit cu centrul la Bizant.
reprezenland o ullirn; etapa in evolulia acesieia
La romdni, muzica bizantin[, adusA de la Bizan! $i Muntele Athos a
fost, al[turi de folclor, timp de peste un mileniu, principala formi de cLrlturi
romdneasci. Ciutarea continui de a pune de acord linia melodici clt
prozodia 5i topjca ljmbii romdne a dus la aparilia unor tresdturi romanesti,
la un caracter nalional al muzicii romdnegti de sorginte bizantine Specificul
national provine atat din elementele structurale cat $i din stilul de
interpretare, ceea ce constituie punctele fire$ti de integrare a muzicii
bizantine in cultura romaneasci. ln aceastd muzici s-a contopit o frumoase
tradilie preluata din Bizan! cu accentele simlirii romane$ti, cristalizAndtt-se
in cantarea psalticd autohtona. Factorul principal, determinat in procesul
,,romdnirii" canti,rilor este limba cale, geteralizindu-se a imprimat nuzicii
psaltioe, specificul lnelosului autohton qi valentele neounoscute veacurilor
antefioare.
Cantarea romaneascd de tradigie bizantini este suspinul cel dulce al
evlaviei stribune, este ceva smuls din amestecul de durere $i bucurie a unui
 i llatfuvrarea.ultttui'ti'i
Cdftaled, factor inpotlttltt t1

DoDor obidit. care totdeauna a avut far cilluzitor cele trei virtuli: credinla'
nadejAea li dragostea, $i ,,nu poate fi evlavios cel ce nu iube$te ftumosLrl
(muzica), cici evJavia nu este decat iubirea pentru lucrul cel mai Aumos din
cate sunf' (Riikeft).
in Biserica Ortodoxi se cintl cu glasul (vocea)' nu cu
instrumentul
in Vechiul Testament erau folosite atet instrumentele cat fi glasul:
,,Cantafi Domnului din al[uti; cantafi-i cantece
din harft 5i din grrci" (Ps'
Sl, S); ,,faceli sA resune coardele $i glasurile wtastre" (Ps 32' 3) $i astAzi
p.oi".tun1li fi alte confesiuni cre$tine folosesc instrumente $i
"#ti"ii, saLL sultultiln
"slasul seollxt
in Biserica Onodoxa. Sinoadelc ecumenice tl Slinlii Parinli au
legiferat ca rugile credinciogilor, prinoase de pietate 9i smerenie Fi cadarile
de" Iaudi qi rigiciune, cdntirile de mullumire, toata imnografia $i
alte
cintiri religioaie (colinde, centari din ',oastea Domnului" etc sd
) lie
(intute numdi I u tlLtrl fEri instrument
Pe linga puterea de a cugeta 9i simli intr-un grad superior tururor
celorlalte viefuitoare, omul a fost inzestrat de Dumnezeu cu unul din cele
mai ti'unoase daruIi, roceL. Datorite acestui minunat instrument, el a putu
si creeze diferite centari sau melodii, prin care sa poata exprlma c^ele mal
variate Qi multiple st6ri suflete$ti ca: bucuria, fericirea. tristetea eto' Lntreaga
gami de sim[amint'e omul fio poate exprima prin glas

Instrumentele sunt ficute de om, iar glasul de Dumnezeu

h biseric[ trebuie aqadar sd cafltlm cu ceea ce a licut mdna lui
Dumnezeu 0u vocs4 $i nu ou instrumente 6cute de maini omenesti
Se ouvine si aducem cent[ri de laudi qi mnlt'ufiie Atu\iitorulxri
numai cu vocea - neinsotiti de instrumente - cecl ceea ce poate exprlma
adevAratul simt al sufletului nostru, ca un semn de smerenle $l supunere. nu
este decat v.rce4, singura produsd de coardele vocale oare pune in ml$care
toate simfurile, fhcand rilintea sA se inalle peste limitele pamante$ti ;ntrand
in ooncerl cu corudle cere$ti, dupi cum spunea Sftntul Mucenic ]gnatie
Theolorul, care in Biserica primara \edea cum celele ingele;ti se arneslecau
nevizute printre cetele de cre{tini, care doxologeau pe Dumnzeu in cele
doui strdnii'.

'' fuhim. Zosirna Teriila $i lconom Stavrofor, flamlambie Popescu,

Pdalnfl (r
onjnd ne noud \ri tdlcuiri, Bucurc*i, 1933, p. 288.
13
 tJr.untbtl ltamanican

Cine si cinte imnuri de slavi lui Dsmnezer?

::*::Tiq:,r#?ffi"i'6::l,;,Hffi
.'':l *;i*";Jii"i,il,T:JHl
i:;:l;:l: I "1, l; i', ;il ;;#il
pirn,nrulsa se,inchne sa_Ti",I?l"T#i"
"1
li;;.ili
)j canre Tre- Sr.ar* irr. O,-*,,;ri,"Yl
"rrn"l"
I:rt:; .i:li[.],'{i"il ;:omi h#ii;'l"l,f":i:',:
lil;::lili'J.;,:',1*llff :i'"ll :l,,"J#i *,"*l;,11,:i:iil,* jj
*
u"u" "; i"' il ;
-'
,l;,' ll',ll,'ii,l?ll',ffi i'j$" ".."[
"","*iry.'
,,,,o,,,,i,?il1",1,)illiil"Ill;;,liITHT jl"ll
i:",H,: ffl,i[,,:;
illirfJ:,J;ilillx,",i*:?;1,?.iffiffi5##,y;lk*J,j""l"Kj;#
sernnulcrucii iar cel cerhal, {roturul) i0 {tens cir_,iutlf. ;,,,r;;;;,r;;l
g;ltT"BT,i::,*ind',are.
parci sa spuild c6 * * ".;,i4, i,;"-," ii'i.".".r'r",

ingerii au cantat (cu yocea.)

Sc.ipturI afat6 ci lume,a lrea cereasca risuni
^, .Sfanta neincetat de

:aT:;"JTT:.ll'"ff 'ilf trliJilt-,s.,,ymn"m*'"":*:li:

-/qi;;;#;."
* z;"qgJ-,1.
,,Si-iata, am vezur pe biruitorii fiarei
lui Moise : /. ./;i cdntarea Mielului : /.
seranmii,.care i_'",
"p._i
r",i,i"*;r,fi*rffi.;jii j:tT."#,U,tiT1
catre alful, zicend (comenariile th1m6xw,
a.annint!, n. n.l, .,Stani Sfinl;
Sfanr esle Domnul Savaot. plin esle lo, pifilamrxl
de marirea Lur.. { ls h t,
Agneu $t Zahafla atnintesc de asemenea
cirrlmea in ccr. cind .pr,, ,1 5ga,,

li'?""{ffix H,",""?-'i i"$i?::i; ;hg,,tl"'ff1'i";;'ti'i1;i" i"#;

1,.:,-..
.'i Tll :fi i,T T,iiljll "_#ffi ,i'ilil,-.ll,iH,T
li,l ili
il,ti:;:J:H: "i,:'J,T,'f
:l';"'JyiiK*m
"il;,J ;*;.,Ll;l ;.:
:l'*ffi i:Tl'" JJ,Xl";:1),:;;i:';i; "* * ** i'' i" I'iu !' i *''"'* 1 -I
 filcttt i"lPorttoth tlurldlffdrcd .ttlttttn .t^,t1
CA ttrcd,

Mintuitorul fi apostolii {u cantat (cu gl^sul)

in crestinism. centarea a constituit, ince de Ia inceput' un mijloc de
preamirire a lui Dumnezeu. insugi Mintuitorul lisus Hristos - dupa curn sc
exprimd muzicologul Amedee Gastou6 a fost "le prdmier ohant|e
ctu€tien"?o. Evanghelia lui Matei qi cea a lui marcune di mirturie clari in
acest sens, cA Mantuitorul si Sfintii Apostoli foloseau des frecvent cintarea
religioasi. Astfel, SIAntul Evanghelist Marcu (14-26) relateazi c[: "Dupe
ce iu cantat la Cina cea de taini - cant[rile de laudi (multumitd' in unele
edi'!ii, r. n.) au iesit in Muntele Mislinilol" iar Sfantul Bvanghelist Matei
(26, 30), referindu-se Ia acelaQi eveniment, scrie: .,Apoi cantand mullamita
'.
s-au dus la Muntele \46slinilor
Prin acest act s-a dat Bisericii de citre Insu$i lntemeietorul ei' cea
mai direote pildd, ca orice laudi cAtre Cel Atotputernic, sd fie sotite de i
cintiri religioase. Sfintii Apostoli, u.mand exemplul lnvititorulur, au
continuat folosirea oanterii bisericeqti. Aqa de pildi' cand Smntul Apostoi
Pavel $i cu Sila propoviduiau in ora;ul Filipi, din Macedonia, fiind
internnitatj, ,,pe la miezul noplii /.../ s-au rugat Si a cantut laLxle lui
Du.mnezeu" qi oei legali ascultau" (Fapte, 16-25). Apostolui neamurilor.
adresdndu-se corintenilor (1, 14,26). scrier ,,Cdnd vi adunaqi / / Ei unul
alintre voi arc., cantute, allut o invilAturi / / acestea sf, lie spre intirire".
iar efesenilor (5, 19) $i colosenilor (3, 16) le spune: sufleteite
"tntdri,ti-va
prin psalmi gi slavoslovi $i prin cdnteri duhovnice$ti' canfind li liLrtdind in
inimile voastfe pe Domnul".
Mai tarziu. incet. incet, imnografia Bisericii O.todoxe spore$te
fiecare problemalica dezbatulS la cele 7 sinoade ecumenlce. Inu/icil de
asernenea se complica 5i slu;bele se r eorganizeazd
Vechea muzici bizantini. socotiti chiar din veacul al Vl-lea pAnA l?r
reforma lui Hrisant (1814), avand atribute specifice Bizanlului care a
geneftt-o, 4 reisttt \'edcuri la rdnd, neallzrdtd
Atitudinea conseftatoare a conducltorilor bisericii resirilene de
teama unor restructuriri care si pericliteze insigi temelia a$ezimantului
ecleziaslrc. a pAstrat secole de-a rindul aPloape inlacln acea\l_l IntlTic'1
tradilionalt bizantini, fixate $i canonizati. Inc6 din sec IV. in canonul 15
de la Laodicea (anul 3 64), se precizeazi:,.Nu se cuvine si cante in bisefica
alti oarecare de pe cirlile de piele decat canoniceltilor psalfi care se suie in

" Gawil Galinescu, op. cit., p.7

B\.dnri,\t R,uiuni,rl
Pe teritoriul Romdniei crize ale muzicii bisericegti au fost din vreme
in vreme, dar creden cA rici una nu a ?ntrecut-o pe cea a ultimelor 4-5
decenii cdnd sub vitregia ateistd - desfiitlandu-se Academia de nluzicar $i
.^
cele 40 de qcoii de cintareli care promovau nuzica psaltici" strana ortodox:i
a fost lipsiti de psalqi qi protopsalli $i de cadle didactice calificate astfel
incat neintfecutele Axioane duminicale $i praznicare, Hertvice $i
rdspunsuri liturglce sau Cantiri Calotbnjce din Postul ntare nu se mai
auzeau nici la minestiri.
Rdspunzdnd intrebirii din acest subcapitol. cine s.i Lainle? canfottll
canoanelor: da';cilul de lat .rfidnd are aici Si o contrazicere. cici mai slls
spunem: ,,Toati suflarea sA laude pe Domnul" (Ps 105. 6), iar Stintul
Apostol lacob. in Epistola soborniceascd (5, 136), zice: ,,/ ./ este vrcunul
cu inini buni (vesel, in unele traduceri, n. n.). Credinciosul neinstruit insar
biciodat6 nu a putut si nu va putea lace o Vecernie mare, o l-itie $ o
Utrenie la un praznic.

Ce pot $i ce trebuie si cente credinciosii

Pot cinta la Vecernie'. Lumini linii; la Litie. TroPCtrul, N.isc.ilo.tc.l
le Dumnezeu $i Bogalii att.t.tdrdcll; la Utrenie: Aptiriltoare l)o(t lt1ai. lir
Paftir Hri,rto,\ a inNiat: la Liturghia Smntului loan Gura de Aur pot canta
unele cdntiri sau chiar fitoati liturghia. ptegitiqi de cantiretul titular. iar la
sfir$itul Liturgiliei pot cAfta C1htdri l.t (:. chezc cir NiiLleided ncu. etc.
sau chial si cantece de la,,Oastea Domnului" cu texte verillcate, referitoare
la Mantuitorul. Maict Domnului. Sfinta CrLrce- colinde et{i.

ciintiri si cantim?
Ce
Ca 5i rugiciunea, cdntarea exprimind credinta, n,tdeidea $i
dragostea este de luttiir, ccrere y nrul1umn'e Feluiile de cenhl? nl le
arate deslu$il Sfiniul Apostol Pavel, cind se adreseazi efesenilor (5. l9):
,,.. intiriti-va sLrllete$te prin psal.ni, ld .lii sr cAnliiti .lnhorticcfl/. cintand
;i liLrdAnd in inimile voastre pe Domnul" in Epistola citre coloseni (1. l6).
se arate $i mai clar trel categorii de cantf,ri a1e primilor cre$tini: ,,lnvirlatr-vat
$i vd intiriti unLll pe altul, cu P,tdlhli, cu cAnfiri dc lLtudA it cn LAniit i
dlthoNhi.e$t- cintind lui Dumnezeu cu mullumire in inirnile voastre, dar
loate si se faci spre zidire sufleieascA" (l Cor 14, 26)
I'rin psalmi se inleleg cunosculele canrari ale iudeilof. adunatc ir!
psaltire, al ciror autor principal este David
CAntari de laLrdi sau imnr.tri biblice se numesc cele 9 cint,iri cafe
rta. la Lrrz:r alc:rt.r'rri cano:rnelor I trcniei
 CAtuarea,.fu.tor inpartdtx h.|et/qurdrea cult e di,i,
Cantarile sau odele spirituale au fost compuse de poelii ;i
imnografii oreqtini, sub inspiratia Sfantului Duh, in sec. Il-Xl Acestea fiind
rodul propriu al spiritului cre$tinesc sunt insolite de mai multe putere
spirituala. h ele se cdnti descoperirea adevinrlui prin lisus Hristos Si se
preamere$te^dumnezeirea mai aminunlit $i mai luminos decat in Vechiul
Testament. lncepdnd cu sec. lI, Bjserica nu se mai indestula cu cantirile
Vechiului Testament gi cu cdntarea psalmilor. De aceea. Sfinlii Parin,ti $i
imnografl, inzestrati cu $tiinti qi cu focul pietetii, au compus imnuri. in
spiritul Sfint€i Scripturi. Poelii biserice$ti au cantat evenimentele din zilclc
lo[: triumf'ul Bisericii asupra tirilnilol pelsecutoi, i]^supra ereticilor de tot
felul''. Miretia Bisericii, doctrina ei estetici $j mora]A, tiumful impotriva
iconoclagtilor etc., intr-o legaturd fireascd cu Sfanta Scriptura

Cum si fie cintnrea

SfAnta Scipturi ne arti cum si fle cantarea: ,,plAcuti", ,,fiumoasi".
alcituiti ,,cu pricepere", ingrijitd $i pline de evlavie $i umilinld, cu ,.duh
umilit $i iniml intanti si smeriti" (Ps. 50, l8). Ioan Casian reieve acest
adevlr cAnd afirmi ci: ,,Uneori un verset din psalni ne predispune Ia o
rugiciune inflIcirati in timp ce cdntam". Altidati, modelarea armonioasi a
vocii unuia dintre frati provoaci in sufletul nostru, surprins, o rugaciune
lielbinte". De acaea psalmistul David spune: ,,(aintdliJ frumos (srbl,lnieteir
noastrt) cu st igite de bucurie" (Ps. 32, 3); ii in alt loc spune. ,,Pl.icutai
(subl n.)siJfielui cantarea mea $i eumAvoi veseli deDomnul" (Ps 103.
34). $i fii lui Core (Ps. 46, 6-7) subliniazd aceeagi idee: ,,Cdntati lui
Dumnezeu, cantaJil CAntafi Ampiratului nostru, cantalil 1.../.CAntuliJ bli
cu pricepere (subl. n.), iar impiratul David, reliefdnd alt aspect al canterii
spune: ,,Slujili Domnului cu lricd 6i vA bucurali lui cu cutremur" (Ps. 1, 9)
Cind Iudita i-a biruit pe asirieni a centat Domnului cantarea aceasta $i a
grdit: ,,porni1i Domnului cantare din timpane, cantali StApAnului din
chrmvale. mdieslrili-I (compuneli-I cu p cepcre $ arlii (n.n.) Lui un psalnr
nemaicantat, preamdrit $i sus strigali numele Lui") (ludita, 16, l-2).
lntr-adever, irt]lografii incepand cu Ignatie Theotbrul, episcopul
Antiohiei (sec. II) 5i s{lrqind cu Filothei Monahul de la Cozia (circa 1400)
au alcetuit imnuri cu pricepere, {iumoase qi pllcute. Sunt semnificative in
trcest sens cuvintele de apreciere adresate Sfintului Ioan Damaschin de cdtre

ErcTjl iudaizrnd:r, g oslicisrnul, mmiclrcismul, nritrinilarismrL, ,rianismirl.

rr.Lcedorislnul, apoLinarismr, monolizilismul, pclaghienisnlul, monotelismul ctc.
' Cotvorbiti c Piirintu dere,,lrhr, lX, 26, ct. Pete Vintilescu, op. cjl., f. 242.
1l
tr.utttt|) RoI ntli0
fiatele siu adoptiv, Cosma de Maiuma, ret'eritoare la Calionul Pa$tilor $i irr
special, la oda a treia: ,,Acum toate s-au umplLlt de lumini, cerul 5t
pl,nin lsi cele de dedesupt /.../ Tu, liate loane. spune Cosma zri
cuprins toate in aceste lrei $i n-ai lisat nimic afard Deci sunt invins (caci
erau concurenli, n. n.) ;i mirturisesc infrangerea mea...."
De asemeni protopsallii Si psallii greci $i romani s-au intrecLll de-a
lungLri vremii in a oompune mehrdii fiumoase pentru loirle slLljbele
biserlce$ti in aceaste conoari poetici in imnografie - cste cuprinsi toati
istoir nentuilii noastre.
Ca muzica slujbelor Bisericii Ortodoxe a llrii rroastre si se ridice la
adeverala ei menire este necesarh o cultivare organizatil, pentm ca eir saL-$i
poatd indeplini cu succes rolul de frunte pe care il are fatzr de afhitccturil.
pictura gi scr.tlptura bisericii, pentm a captiva simtimintele 5i a-l face pe
credincios ca intrAnd in bisericd se se creadi in paradis, unde ochii si fie
leflnecafi de cele ce vid (arhitecturi. piclure $i sculpture, ve$ninte) $r
ufechea incantat, de cele ce aude, a$a incat ,,cel mLlritor sd se a{le l^ntru
nestricAciune", curr afirmi Sfrntul Apostol Pavel $i si l'le robit de
podoabele Casei Domnului. a9a cum frumos glf,suie$te 'froparlll dc la
Otpustlrl Utreniei din PostLll Milfe: ..ln Bisefica Slavei Tille starld. in cef I
sta mi se pare, Nescf,toare de Dumnezeu. ceea ce e$ti Ll$i cereasci' deschide
noua u$a milei tale".