Sunteți pe pagina 1din 14

Învăţarea pentru experienţă

Monitorizarea implementării curriculumului şcolar


Lilia POGOLŞA,
doctor, conferenţiar universitar, director,
Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei
Vladimir GUŢU,
doctor habilitat în pedagogie,
profesor universitar,
Universitatea de Stat din Moldova
Rezumat Abstract
Lucrarea descrie dimensiunile, me- The paper describes the meth-
todologia şi instrumentarul de moni- odology and instrumentation for
torizare a procesului de implementare monitoring the implementation of
a curriculumului şcolar la treapta pri- the curriculum at primary level and
mară, gimnazială şi liceală de învăţă- secondary and high education. It is
mânt. Este destinată responsabililor intended for responsible for moni-
de monitorizarea implementării curri- toring the implementation of cur-
culumului la disciplinele de studiu din riculum in the subjects of study in
învăţământul preuniversitar. university education.

Problema care se pune astăzi în faţa Aşadar, curriculumul şcolar proiec-


şcolii este înzestrarea elevului cu un an- tat şi implementat actualmente în învă-
samblu de competenţe funcţionale, ne- ţământul preuniversitar din Republica
cesare acestuia fie pentru accederea  la o Moldova reprezintă o nouă etapă de
nouă treaptă de învăţământ, fie pentru o dezvoltare curriculară, iar această dez-
inserţie mai reuşită în societate. voltare   vizează o nouă schimbare de
Acest deziderat a impus acţiunea de paradigmă – trecerea de la proiectarea
modernizare a curriculumului şcolar, ceea demersului educaţional în baza obiecti-
ce a determinat o nouă re-construcţie a velor pedagogice la centrarea acestuia
acestuia, în baza unor noi principii, abor- pe formarea-dezvoltarea de competenţe
dări şi paradigme educaţionale.  şcolare necesare elevului.
La baza re-construcţiei noului curricu- Elementele de noutate avute în vedere
lum şcolar stau principiile educaţiei pentru în proiectarea actualului curriculum pro-
toţi, paradigma educaţiei centrate pe cel iectat pentru învăţământul preuniversitar
ce învaţă şi abordarea instruirii în bază de şi conceput din perspectiva celui ce învaţă
competenţe. sunt următoarele:

9
UNIVERS PEDAGOGIC

–– prioritatea acordată procesului de în- dispoziţiilor legale referitoare la pla-


văţare şi intereselor elevului; nul de învăţământ, curriculum, manu-
–– centrarea demersului didactic pe for- ale, organizarea şi desfăşurarea proce-
marea-dezvoltarea competenţelor şco- sului educaţional etc.;
lare; –– monitorizare formativă, axată pe mo-
–– creşterea responsabilităţii şcolii faţă de nitorizarea procesului de învăţare: spre
beneficiarii educaţiei. exemplu, administrarea periodică a
Pentru a eficientiza procesul de imple- testelor criteriale care vizează esenţa
mentare a curriculumului, dar, mai ales, unui program de studii, permite iden-
pentru a evalua calitatea documentului tificarea problemelor, a dificultăţilor în
proiectat, la nivelul sistemului şi procesu- derularea acestuia etc.;
lui de învăţământ preuniversitar, urmează –– monitorizarea/pilotajul randamentului
să se desfăşoare un amplu program de ac- şcolar, care se realizează, în general, cu
ţiuni ce vizează monitorizarea atentă a pro- ajutorul testelor normative; au rolul de a
cesului de implementare a curriculumului informa, în plan comparativ, cu privire la
proiectat în bază de competenţe, prin care ceea ce „produc” şcolile şi clasele. (Dicti-
se va determina dacă scopurile şi obiecti- onnaire de l’evaluation et de recherche en
vele urmărite prin actualul curriculum sunt education, PUF, Paris, 1992, pag. 72; Dic-
realizate la nivel de proces educaţional, tionnaire encyclopedique de l’education
astfel încât ceea ce numim curriculum pro- et de la formation, Nathan, 1998).
iectat să devină şi curriculum realizat (M. Alţi autori precizează că monitorizarea
Hadârcă, 2011). unui curriculum ar trebui să stabilească în
Implementarea unui curriculum semni- ce măsură acesta răspunde următoarelor
fică, în primul rând, monitorizarea aplică- cerinţe/exigenţe (G. de Landsheere şi M.
rii proiectului curricular respectiv, urmă- Crahay -1990, pag. 476):
rirea indicatorilor cantitativi şi calitativi –– coerenţă
care vor fi supuşi evaluării pe parcursul de- –– calitate
rulării şi la finalul acestuia (Management –– echitate.
educaţional, MEC, 2001, coord. Serban După S. Iosifescu, implementarea unui
Iosifescu, pag. 276). proiect curricular cuprinde:
Monitorizarea implementării curriculu- –– monitorizarea obiectivelor specifice
mului şcolar înseamnă urmărirea sistema- nivelului respectiv şi a resurselor;
tică şi continuă a modului în care sistemul –– monitorizarea comunicării, participării
şi procesul de învăţământ se comportă în şi a motivării persoanelor implicate;
raport cu modificările propuse. –– monitorizarea formării persoanelor şi
În tehnologie, un „monitor” este un dis- grupurilor în vederea realizării sarcini-
pozitiv de supraveghere, care declanşează lor de dezvoltare curriculară şi a dez-
o alarmă în caz de dereglare a funcţionării voltării personale a celor implicaţi;
unui proces. –– prevederea elementelor de flexibilitate
În ceea ce priveşte procesul de învăţă- care fac posibilă modificarea pe par-
mânt, se disting trei tipuri de monitorizare: curs (dacă situaţia o cere);
–– monitorizare administrativă, care se refe- –– combaterea rezistenţei la schimbare
ră la urmărirea/supravegherea respectării prin înlăturarea barierelor;

10
Învăţarea pentru experienţă

–– obţinerea sprijinului efectiv al persoa- Toate aceste elemente pot fi integrate în


nelor şi factorilor implicaţi. următoarea schemă (S. Iosifescu):

Obiective
operaţionale, resurse, Flexibilitate şi
termene precise modificaţie

Comunicare, Combaterea
participare, IMPLEMENTARE rezistenţei la
motivare schimbare

Formarea şi Sprijin din


dezvoltarea exterior/de la
personalului superiori

Figura 1. Implementarea unui proiect curricular

D. Potolea susţine că monitorizarea • în timpul introducerii în practica


unui curriculum trebuie să însoţească fie- şcolară pe scară largă (examenul for-
care etapă a construcţiei sale (D. Potolea, mei finale a curriculumului):
Note de curs): –– controlul eficacităţii sistemului în an-
• în momentul determinării scopuri- samblul său;
lor, trebuie să se evalueze: –– controlul pregătirii cadrelor didactice
–– valorile culturale; pentru promovarea curriculumului re-
–– aşteptările forţelor sociale; spectiv;
–– randamentul şcolar actual; • în momentul controlului calităţii
–– evaluarea nevoilor de educaţie; (examenul calităţii realizării curricu-
• în momentul planificării: lumului):
–– controlul adecvării obiectivelor; –– studiul cauzelor variaţiei de eficienţă;
–– selectarea adecvată a conţinuturilor, –– eventuale sugestii de corectare etc.
strategiilor didactice;
–– adecvarea manualelor şcolare; Din perspectiva educaţiei centrate
• în timpul prestării: pe cel ce învaţă şi a unei „paradigme de
–– observarea reacţiilor profesorilor şi utilitate a învăţământului” (P. Lisievici,
elevilor; 2002), criteriile, după care ar putea fi
–– studiul rezultatelor elevilor etc.; proiectată procedura de monitorizare a
• în timpul experimentării pe teren: implementării curriculumului, trebu-
–– reacţiile celor cuprinşi în experiment ie să includă şi următorii parametri de
(eşantionului); analiză:
–– controlul calităţii programului în con- • Are curriculumul proiectat relevan-
diţii diferite; ţă pentru cei care învaţă, adică este

11
UNIVERS PEDAGOGIC

perceput de elevi ca fiind adecvat nivel raional/municipal şi instituţional


nevoilor lor actuale, de perspectivă reprezintă un instrument de lucru proiec-
şi de formare? tat în mod expres pentru acest scop, ea
• Are curriculumul implementat flexi- conţine un ansamblu de activităţi puse în
bilitate, adică permite apariţia şi ma- responsabilitatea direcţiilor municipale/
nifestarea diferenţelor individuale de raionale de învăţământ, precum şi seturi
învăţare? de indicatori ce derivă din aceste activi-
• Are curriculumul implementat conti- tăţi, care vor fi urmăriţi în procesul de
nuitate, adică asigură trecerea optimă monitorizare şi evaluare a implementării
de la o treaptă de învăţământ la alta? curriculumului.
• Sunt unităţile de învăţământ încuraja- Fişa este adresată specialiştilor din
te să dezvolte porţiuni de curriculum direcţiile raionale/municipale de învăţă-
adecvate nevoilor şi caracteristicilor mânt, administraţiei instituţiilor de învă-
populaţiei şcolare proprii? ţământ, cadrelor didactice.
Implementarea oricărui curriculum Fişa poate fi completată şi modificată
nou, modificat sau schimbat, solicită o în corespundere cu cerinţele şi specificul
monitorizare atentă, elaborarea unui pro- raionului, instituţiei de învăţământ.
gram de acţiuni coerente în acest scop şi La finalizarea anului şcolar, în baza
o metodologie clară de realizare a pro- fişelor, responsabilii de monitorizarea
cesului de monitorizare a implementării implementării curriculumului din şcoală
curriculumului. Dimensiunile şi criteriile vor prezenta direcţiilor raionale/munici-
după care poate fi monitorizat procesul pale, iar acestea, la rândul lor – Minis-
de implementare a unui curriculum sunt terului Educaţiei, rapoarte despre starea
multiple, iar monitorizarea propriu-zisă şi calitatea implementării curriculumului
presupune nu doar criterii, ci şi elabora- şcolar.
rea instrumentelor de lucru, cu ajutorul Chestionarele de evaluare a percep-
cărora să fie colectate date şi informaţii ţiilor vizavi de curriculumul implemen-
utile privind calitatea curriculumului im- tat, modul şi condiţiile de implementare
plementat. a acestuia conţin seturi de întrebări ce
O însemnătate deosebită pentru o mo- vizează aprecierea dată de utilizatori di-
nitorizare de calitate a procesului de im- feritelor aspecte şi componente ale curri-
plementare a curriculumului şcolar o au culumului implementat.
instrumentele de lucru concepute, proiec- Pentru perfectarea acestui instrument
tate şi aplicate în evaluarea acestui pro- propunem cadrelor didactice să anali-
ces. Aceste instrumente includ: fişa de zeze acţiunile şi indicatorii prevăzuţi
monitorizare; chestionarele privind per- de fişă şi să prezinte opiniile în adresa
cepţiile managerilor, profesorilor vizavi Ministerului Educaţiei şi Institutului de
de curriculumul modernizat, modul şi Ştiinţe ale Educaţiei.
condiţiile implementării şi monotorizării; După prezenarea datelor fişa va de-
experienţe de realizare a acestor procese veni un instrument permanent de moni-
în diferite regiuni ale ţării etc. torizare a procesului de implementare a
Fişa de monitorizare a procesului de curriculumului şcolar.
implementare a curriculumului şcolar la

12
Proiect
Fişa monitorizării procesului de implementare a curriculumului şcolar la nivel raional/municipal şi instituţional

N Termenele / lunile
Acţiunea /activitatea Indicatori Responsabil
d/o 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
LA NIVEL RAIONAL/MUNICIPAL
(Direcţia raională/municipală de învăţământ)
1. Informarea prin mass-media • numărul de structuri, organizaţii, Direcţia
locală, scrisori informative instituţii; raională/
(alte forme) a comunităţii, • formarea climatului favorabil municipală
administraţiei publice locale, privind implementarea noilor de învăţă-
instituţiilor de învăţământ curricula sau a celor moderni- mânt
despre implementarea la nivel zate;
local a noilor curricula sau • identificarea factorilor nefavora-
curricula modernizate (curricula bili privind implementarea curri-
pe discipline, manuale şcolare, cula.

13
ghiduri metodologice)
2. Reatribuirea funcţiilor între • cunoaşterea funcţiilor de către Conducerea
inspectori, metodişti, conducă- fiecare specialist al direcţiilor ra- Direcţiei
tori ai comisiilor metodice pri- ionale/municipale de învăţământ raionale /
vind implementarea curricula. privind implementarea curricu- municipale
lumului. de învăţă-
mânt
3. Analiza politicilor naţionale • numărul de şedinţe cu tematica Specialiştii
de implementare a curricu- respectivă; Direcţiei
la modernizate şi celor noi • identificarea părţilor tari ale po- raionale /
elaborate. liticilor curriculare şi stabilirea municipale
particularităţilor locale de imple- de învăţă-
mentare a curricula; mânt
• identificarea blocajelor în im-
plementarea curriculumului care
Învăţarea pentru experienţă

pot apărea la nivel local.


4. Analiza documentelor curri- • numărul de şedinţe cu tematica Specialiştii
culare noi sau a celor moder- respectivă; Direcţiei
nizate. • identificarea aspectelor inovati- raionale /
ve introduse în curricula moder- municipale
nizate; de învăţă-
• elaborarea listei schimbărilor ino- mânt
vative în curricula modernizate.
5. Organizarea seminarelor • numărul de metodişti / conducători Cabinetul
la nivel raional/municipal care au participat la şedinţe/semi- metodic al
cu conducătorii comisiilor nare; Direcţiei
UNIVERS PEDAGOGIC

metodice pe discipline privind • prezenţa metodiştilor pe discipline; raionale /


implementarea curricula. • stabilirea specificului schimbărilor municipale
în curricula pe discipline; de învăţă-
• nivelul de pregătire a specialiştilor mânt
din Direcţiile raionale de învăţă-
mânt pentru îndeplinirea curriculu-

14
mului.

6. Elaborarea planului de acţiuni • calendarul seminarelor cu cadrele Cabinetul


de formare a cadrelor didac- didactice; metodic şi
tice privind implementarea • numărul de cadre didactice care inspectoratul
curricula pe discipline. au fost formaţi la nivel raional/ Direcţiei
municipal; raionale /
• aprecierea seminarelor de către municipale
profesori. de învăţă-
mânt
7. Elaborarea planului de mo- • stabilirea calendarului de monito- Specialiştii
nitorizare a implementării rizare a implementării curricula pe Direcţiei
curricula pe discipline. discipline; Inspectori
• stabilirea indicatorilor şi instru- şi metodişti
mentarului de monitorizare.
8. Organizarea monitorizării • numărul de activităţi de monito- Specialiştii
procesului de implementare a rizare; Direcţiei
curricula pe discipline la nivel
• numărul de profesori implicaţi raionale /
raional/municipal. în procesul de monitorizare; municipale
• lista observaţiilor, propunerilor de învăţă-
parvenite de la profesori în ca- mânt
drul procesului de monitorizare;
• clasificarea observaţiilor, propu-
nerilor pe probleme prioritare.
9. Organizarea dezbateri- • identificarea părţilor tari şi a Specialiştii
lor intermediare la nivel celor vulnerabile privind im- Direcţiei
raional/municipal privind plementarea curricula la nivel raionale /
implementarea curriculară. local; municipale
• introducerea schimbărilor în de învăţă-
procesul de implementare a mânt
curricula.

15
10. Elaborarea sugestiilor com- • sugestii metodologice pentru Specialiştii
plementare privind implemen- instituţiile de învăţământ; Direcţiei
tarea continuă a curricula în • identificarea schimbărilor raionale /
baza datelor monitorizării. pozitive privind implementa- municipale
rea curricula în instituţiile de de învăţă-
învăţământ. mânt
11. Elaborarea raportului final • clasificarea sugestiilor, propune- Adminis-
privind monitorizarea imple- rilor, de perfecţionare a curricula; traţia şi
mentării curriculumului şcolar • identificarea cauzelor şi factori- specialiştii
la nivel local. lor ce influenţează negativ asupra Direcţiei
implementării curricula şcolare; raionale /
• înaintarea ME a raportului final. municipale
de învăţă-
mânt
Învăţarea pentru experienţă
12. Prezentarea periodică în mass- • numărul de articole în mass-me- Adminis-
media locală a rezultatelor im- dia; traţia şi
plementării curricula şcolare. • numărul de întâlniri cu părinţii, specialiştii
reprezentanţii comunităţii; Direcţiei
• numărul de discuţii a problemei raionale /
la şedinţele Administraţiei locale. municipale
de învăţă-
mânt
LA NIVEL INSTITUŢIONAL
1. Analiza şi dezbaterea politi- • identificarea şi aprecierea politi- Adminis-
UNIVERS PEDAGOGIC

cilor naţionale şi raionale pri- cilor naţionale curriculare; traţia şi


vind implementarea curricula • identificarea şi aprecierea politi- cadrele
şcolare. cilor regionale curriculare; didactice
• elaborarea strategiei instituţio-
nale de implementare a curricula
şcolare.

16
2. Retribuirea funcţiilor privind • funcţiile administraţiei; Administra-
implementarea curricula • funcţiile şefului de catedră; ţia institu-
şcolare. • funcţiile cadrelor didactice; ţiei
• funcţiile elevilor;
• funcţiile părinţilor.
3. Prezentarea generală a curri- • prezentarea conceptului noului Administra-
cula pe discipline la Consiliul curriculum sau a curriculumului ţia institu-
pedagogic al instituţiei de modernizat; ţiei
învăţământ. • prezentarea strategiilor naţiona-
le şi raionale de implementare a
curricula şcolare.
4. Elaborarea planului de acţiuni • crearea echipei de elaborare a pla- Echipa de
privind implementarea curri- nului de acţiuni şi de monitorizare creaţie
cula pe discipline. a procesului de implementare a
curricula la nivel instituţional;
• aprobarea planului de acţiuni în
cadrul Consiliului profesoral al
instituţiei.
5. Organizarea studierii curricula • numărul de profesori care au Administra-
modernizate sau a celor noi din participat la discuţii; ţia institu-
perspectiva inovaţiilor curri- • stabilirea aspectelor inovative ţiei
culare. pentru fiecare curriculum;
• stabilirea modalităţilor de activi-
tate didactică cu referire la ino-
vaţiile curriculare.
6. Organizarea seminarelor de • elaborarea calendarului şi temati- Administra-
formare continuă la nivel in- cii seminarelor; ţia institu-
stituţional privind implemen- • numărul de profesori care au parti- ţiei
tarea curriculară. cipat în lucrările seminarului;
• numărul de formatori locali;
• numărul de formatori invitaţi.

17
7. Organizarea discuţiilor cu • numărul de discuţii cu elevii; Cadrele
elevii privind noile abordări • atitudinea elevilor faţă de schim- didactice
curriculare. bările curriculare;
• sugestiile elevilor privind îmbu-
nătăţirea curricula pe discipline.
8. Organizarea discuţiilor cu • numărul de părinţi care au partici- Administra-
părinţii privind noile abordări pat în discuţii; ţia şi cadrele
curriculare. • numărul de întâlniri cu părinţii; didactice
• atitudinea părinţilor faţă de ino-
vaţiile curriculare;
• sugestiile părinţilor privind per-
fectarea curricula pe discipline.
9. Organizarea formării continue • stabilirea traseului individual de Cadrele
Învăţarea pentru experienţă

profesionale la nivel instituţio- formare continuă din perspectiva didactice


nal şi monitorizarea inovaţiilor curriculare;
autoformării profesionale a • participarea la seminare instituţi-
cadrelor didactice. onale şi raionale;
• prezentarea orelor deschise cu
discuţii ulterioare.
10. Monitorizarea implementării • monitorizarea organizaţiei de că- Adminis-
curricula la nivel instituţional. tre administraţie; traţia şi
• autonomizarea cadrelor didactice; cadrele
• numărul de activităţi de monito- didactice
rizare;
• lista observaţiilor şi sugestiilor
UNIVERS PEDAGOGIC

de perfectare a curricula.
11. Organizarea schimbului de • numărul de şedinţe cu alţi pro- Cadrele
experienţă în implementarea fesori privind implementarea didactice
curricula pe discipline. curricula;
• numărul de lecţii asistate reci-

18
proc.
12. Proiectarea curricula la decizia • numărul şi denumirea curricula Cadrele
şcolii. la decizia şcolii; didactice
• avize pozitive ale curricula la de-
cizia şcolii;
• corespunderea curricula la deci-
zia şcolii conceptului de curricu-
lum naţional;
• atitudinea elevilor faţă de curri-
cula la decizia şcolii;
• concordanţa dintre oferta curri-
culară a şcolii şi contextul co-
munitar, doleanţele părinţilor şi
elevilor.
13. Elaborarea raportului final pri- • discutarea raportului şi aproba- Administra-
vind implementarea curriculu- rea în Consiliul profesoral; ţia institu-
mului la nivel instituţional. • aprecierea pozitivă a raportului; ţiei
• prezentarea raportului în Direc-
ţia raională/municipală de învă-
ţământ.
LA NIVELUL CADRELOR DIDACTICE
1. Participarea în activităţile/ • numărul de activităţi la care a Cadrul
acţiunile instituţionale privind luat parte; didactic
implementarea curricula pe • numărul de propuneri înaintate
discipline. privind eficientizarea implemen-
tării curricula.
2. Analiza documentelor curricu- • compararea documentelor curri- Cadrul
lare din perspectiva schimbă- culare existente cu cele noi sau didactic
rilor/inovaţiilor. modernizate;

19
• identificarea şi clasificarea ino-
vaţiilor pe aspecte didactice:
obiective/competenţe, continui-
tăţi, strategii de predare-învăţa-
re-evaluare etc.
3. Compararea schimbărilor • studierea ghidurilor metodologice;
în curricula pe discipline cu • snaliza manualelor în raport cu
conţinutul manualelor în scopul inovaţiile din curricula pe disci-
stabilirii potenţialului ultimelor pline;
privind formarea de compe- • completarea activităţilor propuse
tenţe prevăzute de curricula şi în manuale cu alte activităţi speci-
introducerea modificărilor în fice schimbărilor curriculare.
proiectarea didactică.
Învăţarea pentru experienţă
4. Proiectarea/stabilirea moda- • elaborarea proiectului de lungă du- Cadrul
lităţilor de implementare a rată în conformitate cu schimbările didactic
inovaţiilor curriculare: curriculare la nivel de:
• identificarea problemei –– unitatea de învăţare
legate de inovaţia respec- –– competenţe
tivă; –– conţinuturi
• stabilirea variantelor –– strategii
alternative în rezolvarea –– nr. de ore
acesteia; –– proiectarea de lungă durată apro-
• luarea deciziei; bată de administraţia instituţiei;
UNIVERS PEDAGOGIC

• realizarea deciziei şi eva- • realizarea proiectării pe unităţi de


luarea eficienţei deciziei învăţare în conformitate cu schim-
luate. bările curriculare la nivel de:
–– conţinut
–– competenţe specifice
–– activităţi de învăţare

20
–– resurse
–– activităţi de evaluare.
5. Realizarea învăţării centrate • stabilirea deosebirii învăţării cen- Cadrul
pe competenţe. trate pe cunoştinţe în raport cu didactic
învăţarea centrată pe competenţe;
• stabilirea unui timp mai îndelun-
gat pentru studierea unei unităţi
de învăţare;
• stabilirea etapelor metodologiei
de formare/dezvoltare a compe-
tenţelor respective: de la procesul
de cunoaştere şi aplicare la cel de
integrare;
• stabilirea modalităţilor de evalua-
re a competenţelor.
6. Realizarea învăţământului • asigurarea realizării potenţialu- Cadrul
centrat pe elev. lui fiecărui elev; didactic
• implicarea activă a elevilor în
procesul de învăţare;
• promovarea învăţământului in-
teractiv;
• respectarea drepturilor copiilor,
inclusiv la opinia proprie;
• promovarea relaţiilor democrati-
ce în clasă etc.
• dezvoltarea competenţelor nece-
sare în învăţarea autoreglată.
7. Stabileşte nevoile de formare • realizarea autoevaluării în baza fi- Cadrul
continuă din perspectiva im- şei respective (vezi bibliografie); didactic
plementării curricula moder- • clasificarea nevoilor de formare
nizate. în raport cu domeniile identifica-

21
te în fişă;
• proiectarea traiectoriei proprii de
formare şi autoformare în baza
tabelului sinoptic (vezi bibliogra-
fie).
8. Monitorizarea permanentă a • observarea părţilor tari şi a părţilor
procesului de funcţionare a vulnerabile a schimbărilor curricu-
curricula pe discipline. lare;
• modificarea proiectelor didactice în
raport cu rezultatele observărilor;
• clasificarea observaţiilor şi elabora-
rea propunerilor privind moderni-
zarea curriculumului şcolar;
• prezentarea propunerilor adminis-
Învăţarea pentru experienţă

traţiei instituţiei.
UNIVERS PEDAGOGIC
Procesul de monitorizare a implementării Care este starea de fapt privind implementarea
curriculumului şcolar descris de M. Hadârcă, curriculumului la momentul monitorizării?
2011, va începe conform planului de acţiuni, se Ce intervenţii sunt posibile la nivel de con-
va realiza cu sprijinul instanţelor şi în termenele ceptori de curriculum, manuale şcolare, formarea
stabilite în program, iar monitorii se vor concen- cadrelor didactice etc. în vederea perfecţionării
tra asupra următoarelor aspecte de bază ale pro- curriculumului?
cesului de implementare a curriculumului: Procesul de monitorizare a implementării
–– condiţiile de implementare a curriculu- curriculumului şcolar se va încheia cu un Raport
mului; Final, care va fi elaborat în baza rapoartelor se-
–– managementul procesului de implementa- mestriale parvenite de la direcţiile raionale/mu-
re a curriculumului; nicipale de învăţământ şi care va include un su-
–– realizarea propriu-zisă a curriculumului în mar al constatărilor de bază privind fiecare dintre
procesul de predare-învăţare-evaluare; aspectele evidenţiate mai sus, concluzii generale
–– corelarea în procesul de formare a compe- şi o serie de recomandări privind perfecţionarea
tenţelor disciplinare cu cele transversale; documentului monitorizat.
–– adecvarea manualelor şcolare la curriculu-
Referinţe bibliografice:
mul centrat pe competenţe:
1. Chicu V. [et al], Formarea continuă a cadrelor
• selecţia şi organizarea conţinuturilor;
didactice în contextul educaţiei centrate pe cel ce
• dimensiunea aplicativă a conţinuturilor;
învaţă, Chişinău, USM, 2010.
• utilizarea altor resurse didactice etc.
2. Cristea S., Dicţionar de pedagogie. Chişinău: Ed.
–– evaluarea rezultatelor şcolare:
Litera, 2002.
• procedurile de evaluare a rezultatelor
3. Curricula modernizate. Chişinău: Lyceum, 2010.
şcolare vizează verificarea nivelului de
4. Ghiduri de implementare a curriculumului moder-
competenţe disciplinare/ transversale?
nizat în învăţământul primar, gimnazial şi liceal.
• sarcinile de evaluare sunt proiectate
Chişinău: Lyceum, 2011.
contextual şi în legătură cu cerinţele in-
5. Guţu V., Cadrul de referinţă al Curriculumului Na-
struirii şi evaluării autentice?
ţional, Chişinău, 2007.
• criteriile şi indicatorii de performanţă
6. Iosifescu S. (coord.), Management educaţional,
sunt utilizate pentru aprecierea nivelu-
MEC. Bucureşti, 2001.
lui de stăpânire a competenţelor? etc.
7. Manolescu M., Activitatea evaluativă între cogniţie
• Formarea cadrelor didactice:
şi metacogniţie. Bucureşti: Ed. Meteor Press, 2005.
• curriculumul de formare iniţială/con-
8. Pogolşa L., Bucun N. [et al], Evaluarea curriculu-
tinuă vizează formarea-dezvoltarea de
mului şcolar – perspectivă de modernizare. Chişi-
competenţe şcolare transversale/disci-
nău, 2009.
plinare etc.
9. Pogolşa L., Renovarea educaţiei prin moderniza-
Monitorizarea procesului de implementare a
rea curriculumului şcolar. În: Univers Pedagogic,
curriculumului va începe simultan în toate insti-
nr. 3, 2010, p. 3-13.
tuţiile de învăţământ preuniversitar din Republica
10. Pogolşa L., Bucun N. [et al], Monitorizarea pro-
Moldova şi se va desfăşura în 1-2 luni de studiu,
cesului de implementare a curriculumului şcolar.
utilizându-se în acest scop instrumentarul pregă-
Chişinău, 2011.
tit de către organizatorii acţiunii de monitorizare
11. Ungureanu D., Teoria curriculumului. Timişoara:
(chestionare, fişe de lucru etc.).
Ed. Mitron, 1999.
Analiza şi sinteza informaţiilor culese de mo-
nitori pentru fiecare dintre aspectele curriculumu- Recenzent: Viorica ANDRIŢCHI, doctor în peda-
lui evidenţiate mai sus, vor trebui să elucideze, în gogie, conferenţiar universitar, IŞE
principal, două momente:
22