Sunteți pe pagina 1din 384

F ascitola 4.

- 19 24
.

MAN NECULCE
BULETINUL MUZEULUI MUNICIPAL DIN IASI
SUM AR:
I: STUD!! : M. Costiohesou, Sdnestii (din jud, Iasi) schilei istoricd (pg. 1-45); N.
A. Bogdan, Imasul tdrgului lasilor (pg. 46-80) ; Gh. Ghibineson, Breasla miseilor fi
local calicilor din Iasi (pg. 81-111).
II. DOCUMENTE : A. Locuri. P. S. S. Iaoob Episcopul Husilor, 1792 Avg.13, 1792
Sept.18,1792 Oct. 8, 1792 Noem. 6, 1753 Wren. 10, 1803 lulie 8, 1803 Aug. 25, 1805 Aug. I ,
1821 Aug. 12 (doc. Geinesti), (pg. 111-119); N. A. Bogdan, 7171 Sept. 15, 7189 Mart, 7239
Mart 23, 7241 Mart 20, 7268 April 5, 1785 Mart 10, 1797 Sept. 5, (pg. 120-123); Al Baleanu,
1781 lulie 22, 1785 Dec. 5 (pg. 124-125) ; T. Barada, 7204 Dec. 30, 7243 (1735), 7260 Mai
27, 1773 Aug. 25. 1777 lunie 23, 1798 Mart 6, 1804 Mai 10, 1812 April 10 (126-130); M. Bur-
ghele, 1807 lunie 28, 1808 lunie 25, 1812 Ghenar 15 (pg. 131-133); M. Costichesu, 7087
April 3, 7169 April 9, 7177 Mai 25, 7182 Sept. 8, 7186 Febr.6, 7188 Mai 6, 7188 Aug. 5, 7188
Aug. 8. 7189 April 16, 7193 April 1, 7203 lunie 9, 7218 Mai 9, 7226 Sept. 16, 7251 Dec. 13,
7256 Julie 25, 7256 Aug. 8, 7257 Mart 18,-7259 lulie 22, 7269 Febr. 7, 1769 Dec.1,1774 Mai 9,
1777 Apr. 9,1781 lunie 15, 1782 Sept. 21, 1783 Oct. 30,1784 lull 4,1784 Aug. 14, 1784 Aug.
14 (pg. 149-165). Gh. Ghibinesou : 7111 Oct. 20, (slavon) 7171 Sept. 15, 7176 Noem.
8, 7189 Mart, 7194 Dec. 1, 7208 luli 6, 7219 Mart 25, 7231 April 21, 7253 Ionic 1, 7253 luni
1, 7256 Dec. 4, 7256 Mai 12, 7256 luni 1, 7256 lull 12, 7260 luli 6, 7261 luli 6, 7263 Sept.
10, 7265 luni 13, 1770 Febr. 12, 1778 luni 9, 1783 luri 17, 1844 April 12, (locul callc lor) (pg.
134448) Tr. Iohim, 7262 Noem. 22, 7269 Mart 15, 1807 Noem. 2, (Beilicul) (pg. 171-175);
Sever Zotta, 7201 Aug. 25, 7205 lulie 2, 7210 tunic 13, 7252 Aug. 22, 7261 lunie 13 (Hur-
muetchqt1) (pg. 166-170).
B. LUCRURI: N. Cost& ohesou, 6961 Febr. 8 (slavon), (Stroiesti),7140 (comdndul),7144
lunie 5 (alddmas), 7146 Oct. 15 (boi biciuluifi), 7150 lulie 7 (2 boi drept 14 ughi), 7174
Mart 26 (papa domnesc la Orhei si sinetari), 7183 Mart 3, (mdtzeistirea Adam In codrul
Ghenghei), 1730 Glzenar 6 (Cantemiroti), 7250 Dec. 2 (dijmd pentru o iapd data in groapd),
1772 Sept. (Cantemiresti), 1775 Aug. 30 (Cantemiresti), 1782 Dec.20 (Ca(taasii in Moldova),
(pg, 176-185) ; Gh. Ghllianesou, 7048 (yefan Lacustd nepot de fru lui Stefan cel Mare),
7074 Sept. 29 (slavon), (pustiu la Cciinari), 7238 Sept. 25 (forma munteand dil (pro de), 7254
Febr. 26,1769 Oct. 8, 1775 Mai 23, (L. Giuscd merge la Tarigrad, privilegii), 7263 Oct. (A-
verea Rdzestilor), 1765 (versuri populare), 1783 Mart 1, 1785 Aug. 8, 1792 lull 18, 1794 III-
nie 26, 1795 Sept 2, 1796 Febr. 6, 1799 Sept. 10, 1801 Sept. 13, 1803 Ghenar 13, 1812 Dec.
16, 1820 Mart 21, 1823 Ghen. 14 (hrisoavele de mild ale Calicilon, 1814 lull 1 (Mora? de
Tarigrad), 1815 Mart 3 (pasaportal lui Giovanni Spiro), 1812 lard 26, (Colincerufii), 1818
lunie 17, 1821 Mai (dvoreni Basarabeni), 1818 Aug. 9 (atestatul Verescul), (pg. 186-199) ;
Tr. Iohim, 1832 Aug. (Cvartalurile lasilor) 1833 luni 29 (cast) de toleranfei), 1837 Febr. 8,
1837 Febr. 17, (casa de indreptare la Secul), 1840 Febr. 9, 1840 luni 6 rAnastasi Panu),
1855 Mart 6 (Cronica lui Sincai), 1855 Mart 19 (statul lui A. Cuza), (pg. 200-204) ; A.
1
Vitenou, 7248 Juni 5 (Ciri'musul), (pg. 205-206).
C. PERSOANE; Gh. Ghibinesou, Spita familiei Costachi cu 10 documente de fa-
milie,(pg. 207-227).
111. MANUSCRIPTE VECHI: Eufrosina Simionescu, 1592 Doud fragmente din Co-
dex Colzalmiensis (pg. 228-230).
IV. INSCRIPTI1 $1 NOT1TEDE PE CART! : M. Costlehescu i Gh. Ghibinesou :
inscripfii si notife de la Dancul, Doljesti, Ddmeicheni (pg. 235-238).
V. VARIA: Gh. Ghibinesou, 7137 Mai 13, 7242 Noem. 1, 7262 lunie 29, 1768 Mart
22, 1771 Febr. 12 (doc. cu litere latine din secl. XVIII), 7225 luli (judecata cu un jidov la
Izotar), 1805 (Combaterea Uniafilor) pg. 239215.
VI. IASII IN CRONICARI $1 IN CALATORII STRAIN! ; Gh. Ghibinesou, Iasii
in Nec. Cost'in si I. Neculce, seria 11-a pg. 246-259, Narcela C. Caradja, 1645 Nanta
domnifei Maria dupd E. Happelius pg. 252-251 ; C. I. Caradja ,Din 2crisorile lui Kele-
men Mikes 1738, 1763 Miliaria lui Ahmed Resmi Effendi prin Moldova pg. 261-267; M.
Costiohesou, lasii in 1583 (Pr. de Pavie), 1812 (T. Toriton) pg. 268-270.
VII. PARTEA ADMINISTRATIVA, DESBATERI $1 COMUNICARI : Inscripfii din
Sinaia pg. 271, Ateneul Popular Iasi in Basarabia pg. 271, Casele lai Petriceicu Vodd in
Iasi pg. 272. Centenarul Lazar la Avrig pg. 274. Serbei rile Cantemiresti la Urlafi pg. 275.
Pomelnicul Cantemirestilor pg. 276. Silistenii pe lalan pg. 277. Dollzenii de pe Idrici pg.
278. Academia fi doc. despre Iasi seria II si III pg. 281-296. Condica Drdgestrlor 232.
Vizita A. S. R. Principele Carol la Muzeu pg. 309. Donatra C. Cli escu pg. 284. Spita
Bayardi pg. 285. I. Gafencu pitar pg. 286-293. Donafia I. L'C. Brdtiana pg. 288. Perieiii
din Olt pg. 288. Donafia Dom'rrovschi pg. 289. Bis. din Humulesti pg. 291. Donafia 1.
Bogdan, Viena pg. 291, 299. 1792 Pacea de la lag de N. A. Bogdan pg 295. Donafia Elias
(urmeazA in pag. 11-a)

141/ATELIERELE GBAFICE ((LUMINA MOLD 017E1» 2, ma. ElisabOa/1924:

www.dacoromanica.ro Pretul 150 lei


araga pg. 299. halite din Bocsa Rome Ind 1 Fizec pg. 302. Ceva despre Costdchesti pg.
305, 322. Infruntarea jidovilor editia greacd din 1818 pg. 307,325-327. Dorohoiul fi sdrbd-
tortrea d-lui Ghibdnescu pg. 309. lvdncdutii pg. .510-316, 333. Schitul de la Crdsnifa pg.
317. Inscriptil din Comdnesti, Vdsiesti fi Urmenis (Bocdu) pg. 328-332, din Pomdrla pg.
333-335.-1619 Spital In Suceava. 1755 .Noenz. 23 aducerea moastelor Sf. loan cel Nou de
la Zolkiev. 7130 (zidirea Frumoasei fl Sf. Vineri din Iai, Regeste doc. de la Alexandra
cel Bun) comunicate de M. Costdchescu pg. 320-324.
VIII. RECENZIL Gh. Ghibinexon : Curtea domneascd de la Arges, Mdn. Sucevita
D. Dan. Caleudarul Glasul Bucovinei, Drogoslavele C. R. Codln. Moldova dintre Prat si
Nistru dr. Cazacu. 1st. Basarabiei I. Nistor. Mitropolia Proilavului T. FrAtiman. Radu de
la Afumati T. Paladi. D. Cantemir si Descrierea Moldova Gh. Pascu. Boil de odinioard
R. Sutu. Catolicismul Unguresc In Transilvania 0. Ghibu. Rdzboiul Troadei L, Moraru.
Stdlpul din Varna I. G. Toma. Din vremuri trecute E. Cerchez. Sim. Barnuf Gh. B.-Dula,
Infiinfarea Mitropoliilor din Moldova si Muntenia C. Marinescu. Legiuirea lui I. Caragea
Vodd C. C. Giurescu. Oh. Lazdr G.B.-DuicA. Pravila lui Alexandra cel Bun St. Longinescu.
Pdmdtztul T. Pamfil. Inocentie Micul Z. PAclipnu. Clasa de mijloc din Bucovina T. E. To-
rontlu. Un lithocos funerar. T. S. SAveanu. Isopla Voronetiand Leca Morariu. Conceptia is-
toricd 1. Ursu. Cultura juridicd romdneascd Andrei RAdulescu. Poesia populard M. Sado-
veanu. P. Manega St. Berechet. Amintiri dr. N. Leon. Anale XLIII Academia RomAnA. Se-
zdtoarea, Revista Moldovei, Analele Dobrogel, lunimea literard. Dundrea, Arhivele Olte-
teniel, Revista Mazililor, Vitencu, Documente Bilrlddene, P. S. S. lacob al H4lor, Ciri-
musul Topa, V. Cantemir D. Dan, Eudoxiu de Hurmuzachi T. Balan, Frei finii Eminescu
Leca Morariu, Prin Ardealul robit E. Trifan. Constatdri Fl. Lupu, Cdldtorii, K. Mikes. Le
service Consulaire C. I. Karadja. Neagoe Basarab St. Nicolaescu, Tradifia nationald A. La-
pedatu, Romdnii dintre Vidin fl Timoc Ern. BucutA. Histria VII V. PArvan. Librdria Lugo-
jand pg. 336-352. Mihai Costioheson : Charles Diehl Impresil din Romania, Doroholul Gh.
CihibAnescu. Rosiestii fi apa fdricului Gh. GhibAnescu. 0 mdndstire dispdrutd Sever Zotta,
Revista istoricd N. lorga. Eminescu la Iasi Anuarul 5c. Comerciale. Muzeele din Transit-
vania C. Petranu. Vlahii si Morlacii S. Dragomir pg. 353-360. Sever Zotta : V. Gh. Marian
I. NAdejde. Un castel de la Nistru S. Reif pg. 361-366.
IX. TABLA DE MATER!! pentru fascicolele 3 fi 4 pg. 367 fi urm.

A VIS
Pretul Fasciolei I, aparuta in 1921 e de 60 lei
fl PP try PP yy 1922 yy, ly 80 71

57 ff 1923 py ly 110 51
III, ity yy

Fascicola de fata pe anul 1924, costa 150 PP'

Toate patru la un loc se expediaza recomandat contra


platei de 400 lei.
Mandatele poOale sd se trimeatd pe adresa D-lui MIHAI
COg TACHESCU, casierul Muzeului, Iai, sir. Fatu, 6 (12).
Corespondenta ce privqte Redactia a se adresa D-lui Gh.
Ghibanescu, Directorul Buletinului, str. Rafail No. 1, Iafi.
Persoanele, cari vor binevoi a dona orice object pentru
Muzeul Municipal, se vor adresa D-lui Sever Zotta, Conserva-
torul Muzeului, strada Cuza-Voda, in curtea Bisericei Gaia.
Scopul Societatei Istorico-Arheologice a Muzeului Muni-
cipal _Iasi este de a publica un BULETIN, cu cuprins is-
11
toric i arheologic, care va cuprinde acte de proprietate, sau
de interes public, care privesc Iaii, inscriptiilapidare, acte
ale bisericilor din Iafi, vederi fotografice ale monumentelor
din Iafi, harti, planuri, facsimile, genealogii, documente de
importantd istoricd sau economied ce privesc Moldova intreagd.
www.dacoromanica.ro
Fascicola 4. -1924

MAN NECULCE
BULETINUL MUZEULUI MUNICIPAL DIN IAI
SUM AR:
I. STUD!! : M. Costiicheson, Sdnestii (din jud, Iasi) schifd istoria (pg. 1-45); N.
A. Bogdan, Imasul tdrgului lasilor (pg. 46-80); Gh. Ghitanesou, Breasla miseilor fi
locul calicilor din Iasi (pg. 81-111).
11. DOCUMENTE : A. Locuri. P. S. S. Iacob Episcopul Husilor, 1792 Avg.13, 1792
Sept. 18, 1792 Oct. 8, 1792 Noem. 6, 1793 Ghen. 10, 1803 Mlle 8, 1803 Aug. 25, 1805 Aug. 1,
1821 Aug. 12 (doc. Gdnesti), (pg. 111-119); N. A. Bogdan, 7171 Sept. 15, 7189 Mart, 7239
Marl 23, 7241 Mart 20, 7268 April 5, 1785 Malt 10, 1797 Sept. 5, (pg. 120-123); Al Blleanu,
1781 lulie 22, 1785 Dec. 5 (pg. 124-125) ; T. Barada, 7204 Dec. 30, 7243 (1735), 7260 Mai
27, 1773 Aug. 25. 1777 lunie 23, 1798 M.rt 6, 1804 Mai 10, 1812 April 10 (126-130); M. Bur-
glade, 1807 lunie 28, 1808 Janie 25, 1812 Ghenar 15 (pg. 131-133); rtl. Coetkohesu 7087
April 3, 7169 April 9, 7177 Mai 25, 7182 Sept. 8, 7186 Febr.6, 7188 Mai 6, 7188 Aug.5, 7188
Aug. 8. 7189 April 16, 7193 April 1, 7203 lunie 9, 7218 Mai 9, 7226 Sept. 16, 7251 Dec. 13,
7256 maize 25, 7256 Aug. 8, 7257 Mart 18, 7259 lulie 22, 7269 Febr. 7, 1769 Dec.1,1774 Mai 9,
1777 Apr. 9. 1781 lunie 15, 1782 Sept. 21, 1183 Oct. 30, 1784 luli 4,1784 Aug. 14, 1784 Aug.
14 (pg. 149-165). Gh. Ghibänesou : 7111 Oct. 20, (slavon) 7171 Sept. 15, 7176 Noem.
8; 7189 Mart, 7194 Dec, 1, 7208 lull 6, 7219 Mart 25, 7231 April 21, 7253 lunie 1, 7253 lard
1. 7256 Dec. 4, 7255 Mai 12, 7256 luni 1, 7256 lull 12, 7260 lull 6, 7261 luli 6, 7263 Sept.
10, 7265. luni 13, (770 Febr. 12, 1778. luni 9, 1783 luri 17, 1844 April 12, (local callcdor) (pg.
134-148) Tr. Iohlm, 7262 Noem. 22, 7269 Mart 15,1807 Noem. 2, (Beilicul) (pg. 171-175);
Sever Zotta, 7201 Aug. 25, 7205 Julie 2, 7210 lunie 13, 7252 Aug. 22, 7261 lunie 13 (Nur-
muzilchqti) (pg, 166-170).
B. LUCRUR1: 31.Co3tIohosou, 6961 Febr. 8 (slavon), (Stroiesti),7140 (comandul), 7144
lunie 5 (alddmas), 7146 Oct. 15 (boi blciuluiti), 7150 lulie 7 (2 boi drept 14 ughi), 7174
Mart 26 (pond domnesc la Orhei fi sinetari), 7183 Mart 3, (mdndstirea Adam in codrul
Glzenghei), 1730 Glzenar 6 (Cantemiresti), 7250 Dec. 2 (dijmd pentru o iapd data in groapd),
1772 Sept. (Cantemiresti), 1775 Aug. 30 (Cantemiresti), 1782 Dec. 20 (Ca(masii in Moldova),
(pg, 176-185) Gh. Ghlbinesou, 7048 (Stefan Ldcustd nepot de fiu lui Stefan cel Mare),
7074 Sept. 22(slavon), (pasha la Cdintin), 7238, Sept. 25 (forma munteand da (pro de), 72)4
Febr. 26,1769 Oct. 8, 1775 Mai 23, (L. Giuscd merge la Tarigra d, privilegii), 7263 Oct. (A-
verea Rdzestilor), 1765 (versuri populare), 1783 Mart 1,1785 Aug. 8, 1792 luli 18, 1794 Ia-
ale 23, 1795 Sept 2, 1796 Febr. 6, 1799 Sept. 1.0, 1801 Sept. 13, 1803 Ghenar 13, 18/2 Dec.
16, 1820 Mart 21, 1823 Ghen. 14 (izrisoavele de mild ale Calicilor), 1814 lull 1 (cdldras de
Tarigrad), 1815 Mart 3 (pasaportul lui Giovanni Spiro), 1812 luni 26, (Colincdu(ii), 1818
lunie 17, 182! Mai (dvoreni Basarabeni), 1818 Aug. 9 atul Verescul), (pg. 186-199);
Tr. Ichlm, 1832 Aug. (Cvartalurile lasilor) 1833 luni 29 sd de toleranta), 1837 Febr. 8,
1837 Febr. 17, (casd de indreptare la Secul), 1840 Fear. 9, 1840 luni 6 (Anastasi Panu),
1855 Mart 6 (Cronica liii Sincai), 1855 Mart 19 (staiul lui A. Cuza), (pg. 200-204); A.
Vitencn, 7248 Juni 5 (Cirzmusul), (pg. 205-206).
C. PERSOANE; Gh. GhlbgLuescu, Spita familial Costachi cu 10 docwnente de fa-
milie,(pg. 207-227).
DI. MANUSCRIPTE VECH1: Etifrosina Simlonesou, 1592 Dead fragmente din Co-
dex Cohalmiensis (pg. 228-230).
IV. INSCRIRTII I NOTITE DE PE CART1 :M. Costaohesou fi Gh. Ghibttnesou :
inscriptii si notite de la Dan.:ul, Doljesti, Ddmachent (pg. 235-238).
V. VARIA : Gh. Ghibinesou, 7137 Mai 13, 7242 Noem. 1, 7262 lunie 29, 1768 Mart
22, 1771 Febr. 12 (doc. cu litere latine din secl. XVIII), 724 lull Uudecata cu un.jidov la
lzotar), 1805 (Combaterea Uniatilor) pg. 239-215.
VI. !ASH fly CRONICARI SI IN CALATORII STRAIN! ; Gh. Ghibineaon, tool
in Nec. Cosh', fi I. Neculce, seria 11-a pg. 246-259, Marcela C. Caradja, 1645 Nunta
domnitei Maria dupd E. Happelius pg. 252-231 ; C. I. Caradja Din scrisorile lui Kele-
men Mikes 1738, 1763 Cdldtoria lui Ahmed Resmi Effendi prin Moldova pg. 261-257; M.
Costiohescu, 1asii in 1583 (fr. de Pavie), 1812 (T. Toriton) pg. 268-270.
VII. PARTEA ADMINISTRATIVA, DESBATERI .COMUNICARI; Inscriptii din
Sinaia pg. 271, Ateneul Popular Iasi mn Basarabia pg. 271, Casele lui Petriceicu Vodd In
lasi pg. 272. Centenarul Lazdr la Avrig pg. 274. Serbdrile Cantemiresti la Urlati pg. 275.
Pomelnicul Cantemirestilor pg. 276. Silistenii pe lalan pg. 277. Dolhenii de pe ldrici pg.
278. Academia fi doc. despre Iasi seria 11 si III pg. 281-296. Condica Drdgestilor 232.
Vizita A. S. R. Principele Carol la Muzeu pg. 284, 309. Donatra C. Cli escu pg. 234. Spita
Bayardi pg. 85. I Gafencu pitar pg. 236-293. Donatia 1. 1. C. Brdtianu pg. 288. Perielii
din Olt pg. 288. Donatia Dom'irovschi pg. 239. Bis. din Humulesti pg. 291. Donatia I.
Bogdan, Viena pg. 294; 299. 1792 Pacea de la lasi de N. A. Bogdan pg. 295. Donatia Elias
(urmeaza in pag. 11-a)

.I417 ATELIERELE GE AFICE «LUMINA MOLD OVEIs 2, Bul. Eliazbeta/ 1924

www.dacoromanica.ro
Pretul 150 lel
$araga pg. 299. bottle dln Booa Romdnd f I Fizec pg. 302. Cevd despre Costdclze;ti pg.
305, 322. Infruntarea jidovilor editia greacti din 1818 pg. 307.325-327. Dorohoiul ;I sdrbd-
torirea dqui Ghibdnescu pg. 309. Iveincautii pg. 310-316, 333. Schitul de la Crdsnita pg.
317. Inscriptil din Comdnoti, Islott $i Urmeni$ (Bocdu) pg. 328-332, dln Pomdrla pg.
333-335.-1619 Spital In Suceava. 1755 Nom. 23 aducerea moaftelor Sf. loan cel Nou de
la Zolkiev. 7130 (zidirea Frumoasel ;i Sf. Vinerl din lafi, Regeste doc. de la Alexandra
cel Bun) comunicate de M. Costdchescu pg. 320-324.
VIII. RECENZIL Gh. Ghibinesou : Curtea domneascd dela Argo, Men. Sucevita
D. Dan. Caleudarul Glasul Bucovinei, Dragoslavele C. R. Codin. Moldova dintre Prut $1
Nistru dr. Cazacu. Ist. Basarabiei I. Nistor. Mitropolia Proilavului T. Fratiman. Radu de
la Afulnati T. Paladi. D. Cantemir $i Descrierea Moldova Gh. Pascu. Ia$ii de odinioard
R. Sutu. Catolicismul Unguresc trz Transilvania 0. Ghibu. Rdzboiul Troadei L, Moraru.
Stalpul din Valnd I. G. Toma. Din vremuri trecute E. Cerchez. Sim. Barnut Gh. B.-Duick
Infiintarea Mitropollilor din Moldova $1 Muntenia C. Marinescu. Legiairea lui I. Caragea
Vodd C. C. Grurescu. Gh. Lazar G. B.-Dula Pravila lai Alexandra cel Bun St. Louginescu,
Pdmántul T. Pamfil. lnocentie Micul Z. Paclisanu. Clasa de mijloc din Bucovina T. E. To-
rontiu. Un litlzoco$ funerar. T. S. Saveanu. Isopia Voronetiand Leca Morariu. Conceptia is-
toricii 1. Ursu. Cultura juridicd romdneascd Andrei Radulescu. Poesia populard M. Sado-
veanu. P. Manega St. Berechet. Amintiri dr. N. Leon. Anale KLIII Academia Roman& Se-
zdtoarea, Revhta Moldovei, Analele Dobrogei, funimea literard, Dundrea, Arhivele Olte-
teniei, Revista Mazililor, Vitencu, Docamerzte Bdrlddene, P. S. S. lacob al Husllor, Ciri-
muqul Topa, V. Cantemir D. Dan, Eudoxiu de Ifurmuzachi T. Balan, Frdlinii Eminescu
Leca Morariu, Prin Ardealul robit E. Trlian. Constatari Fl. Lupu, Cdldtorii, K. Mikes. Le
service Consulaire C. I. Karadja. Neagoe Basarab St. Nicolaescu, Traditia nationald A. La-
pedatu, Ro adnii dintre Vidirz f t Timoc Ern. BucutA. Histrza VII V. Parvan. Librdria Lugo-
jand pg. 336-352. Mull Costãohesou : Charles Diehl Impresii d n Romdnic Dirohoiul Gh.
Clhibanescu. Ro?iotii si apa Idricului Gh. Ghibanescu. 0 nzdndstin disparutu Sever Zotta,
Revista istoricd N. lorga. Emirzescu la la$1 Anuarul $c. Comerciale. Muzeele din Transit-
vania C. Petranu. Vlallii $i Morlacii S. Dragomir pg. 353-360. Sever Zotta ; V, Gh. Mortun
I. Nadejde. Un caste! de la Nistru S. Reli pg. 361-366.
1)(.. TABLA DE MATERII pentru fascicolele 3 $i 4 pg. 367 fl urm.

11111

IOAN NECULCE
BULETINUL MUZEULUI MUNICIPAL
APARE SUB AUSPICIILE COMUNII IAI

www.dacoromanica.ro
Fascien la IV (1924)
IOAN NECULCE
BULETINUL MUZEULUI MUNICIPAL IAS,11

SANESTII 2
cu trupurile sale : Oni§canii, Podobilii, 131tardVii, Stornqtii
§i Ple§e§tii (din jud. la)).
SCHITA ISTORICA

§. 1. Privire generaLi. Died de la 10, apu:si pe soseala ce merge spre Pasca


si daca din targusorul urit si saracacio3, pe unde din vechi a fost asezarea lioaei, a-
puci cam spre miazazi-apus si treci prin Scobalteni, pe langa Pope5ti 5i Obrijeni, tot
asezari vechi, intri in trupul Sanestilor.
E o mo5ie mare. Dupl. inginerul Intarniq, Al. Zanne 1), nnsia aceasta, cu trupu-
rile sale, are o suprafata de 9681 hectare si 8934 mi. si merge, in lung, dinspre m. zi
din hotarul j. Roman, catra m. noapte, pana dincolo de Bahluet, in hotarul Sarcei, cam
vreo 27 km., in Jinie dreapta.
Dealungul vremurilor, pe aceasta mosie, s'au asezat rnai multe sat,:. Cele de as-
tazi sant : Sanestii, Stornestii, Sauca, Osoiur, Crucea, Boznita, Zmaul si CotArgacii sau
Stornestii vechi. Crucea (cu 236 case si 906 loc.), Zmaul (158 de case si 709 loc.) si
Cotargacii (cu 29 case si 108 loc.) tin de corn. Lungani 2). Sanestii .(260 case, 1161
loc.), Storneitii 5i Sauca (200 case 5i 1057 loc.), Osoiul (124 case, 763 loc.) 5i Roc-
nita (50 case, 421 loc.) 2), tin de COM. Sanesti.
Satele 5i hotarefe care incunjura, azi, mosia intreaga a Sanestilor, sant urmatoarele: spre
m. zi, ho'arul j. Roman, cu satele Nistrea, Ghidionul ;i Vadu Vejii, din corn. Boghicea, jud.
Roman; spre rasarit, de la Vadu Vejii, alaturi cu hotarul jud. Vaslu;, !Dana in Runcu. apoi
Bojila, mad ajacul, Obrijenii i Popestii ; spre m. noapte : &arca Y Madrajestii ; spre
apus : Madrajestii, Lunginii 5i Westii. Dna ne ducem cu mintea vreo 150 de ani, In
urrna, hotarele 5i satele incunjuratoare ne apar putin schirnbate : spre m. zi : Petrestii, mai
vechiu Poenile4) din j. Romanului, i Stefanesii 6) ; spre rasa! it : Popestii, mai vechiu Tome-
stii 6), Poenile Madarjacilor, Obrijenii i Mohoritii; spre rn. noapfe : Mandrestii, Madarja-
cii 5i un colt al Codrestilor ; spre apus : Ploscurestii, Lunganii, Septi5enii si Vrastatii7).
1). Hotarnica mosiei Sinesti, cu trupurile sale, Buc. 1878, pg. 11.
2). Dupa diet. statistic din 1912.
3) Recensementul din 1921, date luate de 1a Primaria din Sanesti.
4) In un ispisoc din 7081 (1573) Dec. 3 de la batranul Stefan voevocl, satul Po-
enile.... acum Petrestii" la Arh. stat. Iasi. tr. 661, op. I. 727, nr. 92, pg. 207 ; alti Po-
eni, la Roman, pe Moldova, in 1471, 1488 (Bog. DSt. I, 157,355),
5) In 1486, satul la Poeni, anume Stefanestii, Bog. IDSt. 1. 290.
t9 In 1492 5i 1497, Bog. DSt. I, 99, 504.
7) Pentru aceste doua din urma, vezi fasc. 3 (1923) a bal. tar Neculce : s.
Goesti.

www.dacoromanica.ro
2 M. COSTACHESCU

Hotarele §i satele, care s'au contopit in mosia Sanestifor, sant urmatoarde spre
codral CarligAturii, incepand dinspre apus : Oniscanii, Sanestii si Podobitii, unul langa
altul ; in capetele acestora, pe Bahluet, in acela§ sir : BatArestii, Stornestii i Pleetii;
in capetele celor dintai, trei, o parte din codrul domnesc, de peste Dealul mare, deo-
sebit hotar, lipit cAtre aceste mosii ; apoi s'au mai adaugat, in timpuri, Orli din Po-
pestii din sus, numiti mai demult Velisanii, parti din MAdarjaci (azi Madrajesti) §1 din
Codresti.
§. 2. Oniganii. Spre inceputurile veacului XV-lea, pe locul acoperit de codrii
Carligaturii, pe unde sant azi Stornestii, isi avea asezarea Onicied din Carligaturd.
Sub acest nume era el cunoscut in veLhea Moldova. Asa il pomeneste Stefan Voda
cel mare, intrun uric al lui, din 1501, Dec. 14, poate si sore a-I deosebi de alt Onica
de p.rin partite Jijiei, Onica de la Jijia"), dar si pentru cd asa era obiceiul, uneori a
se desemna cineva, impreuna cu locul, unde-si avea casa 2). Numele lui era lonica, de
unde Onica si Oni6ko, cu ajutorul suficsului slay -iko, diminutive, la modd, la Rusi I)
Poate sa tie acelas cu Onicica vistiernicul, din doc. 1451, 31 lulie 9.
Cea dintai pomenire despre asezarea lui Oniciza este din 6935 (1427), intrun
hrisov, prin care Alexadru cel Bun milueste pe Onica apentru a lui dreaptA i credin-
cioasd slujba catra noi.... un sat la Cdrligiiturd, uncle este casa lui.... sa.-i fie uric' si
a. miar lzotarul acelul sat sd fie trnprejur, precdt ar fi de Indestul unui sat" 9. Deci in a-
ceastd vreme se poate pune inceputul Oniscanilor.
Este foarte curio 3, c iii ficsarea botarelor satului nu se pomeneste nimic de
hotarele megiese, cel putin, de cele de la apus : Vrastatii ori Goestii, Septicenii si cel
de la rdsdrit : Sanestii. SA spuie aceasta eat : cd satele, de care e vorba, nu erau Inca
in 1427, ca locul era pustiu, We domnesc, si de aceia in uricul lui Alecsandru VodA
se spune, ea Onicica se putea intinde, ca t ar fi indestul unui sat" ? Nu pot hotari.
El ii deschisese in codru domnesc o poiand, unde-0 avea casa, care neuraturd", con-
form obiceiului, era a lui i Domnul i-a daruit imprejur atata loc, deck avea nevoe
pentru un sat. Se pare insa, ca spre m. noapte hotarul se va fi intins, la Inceput,
pand in Bahluet, unde, drept intrun punct, ce conrespunde, in linie dreaptA, Oniscani-
kr, se pomineste intrun ispisoz din 7001 (1493), Mart 7, de nun loc de mail pe
Bahluet, unde a fostmoara lui (Mein" 8). Acest loc de moara, la 1493, nu mai era in
stapanirea urmasilor lui Onicica, poate instrainat prin vanzare.
De la OnicicA, satul trece in stapanirea fiului sAu Inas si apoi la fiul acestuia,
,Giurgiu Palmes 7), care 11 stapania in 7009 (1501) Dec. 14 si de la care il cumpara
Stefan VGA cu 200 7loti tataresti, si-1 daruieste, impreuna cu Sanestii, manastirii sale.
Putni18). In uricul acesta se vorbeste de Oniscani, ca sant podli Sinesti" 9), langa Si-

1) Si sat (untie este casa Onicai pe Mug,' probabil Probota, de azi, c. Turia,
j. Iasi, Bog. DSt. I, 12-13, din 1458, lunie 8.
2) Bog. D'St. I, 355, 1487,Oct. 15 ; BAild de la Racova ; 429, 1490, Mart 16: Racill
dela Mileatin ; 118, 1467, ghen. 10: Marmure de la Barlazel ; 344, 1488, Apr. 5 : gde
bil Oana ot Moisa (pe Trotus); II, 26, 27, 1493, Mart 26 : Dragoicea de la Carli-
gatura ; 175, 1500, Mart 25: Cremene de la lain, s. a.
3) Sobolevscki, Lektii p. ist. rusk. iaz. 184-5, sec. XII1-XV : Vasilko, Vladimirkon
Mihalko, Fedorko etc.
4) Bog. DSt. 11, 186.
5) Arh. stat. Buc. Cond. Mitr. I.
6) Vezi, mai jos, Bataresiii.
7) Palmes, porecla de la patina-Fes.
8) Bog. DSt. II, 183 ; Ghib. Sur. 1, 53.
9) PArerea lui Bogdan ca ar fi fost pe valea Goestilor si a Lacului e gresitA.

www.dacoromanica.ro
SANEST1I 3

nesti si despre privilegiul ce-1 avea aicici d'n CarligSturd, pentru On'5cani, de la
Alecsandru Veda : ci toe staroe privilie ot Alexandra voevodi sto na Oni'canNeste daft
smo u rukimolebnicu nasemu popu Paisiiu iegumenu arhimandritu Putenscomu,.
In hotarnica aceasta a lui Stefan 'Vodd, e foarte interesant hotarul Oniscanilor des-
pre apus : Vrastati (in hotarul Goestilor) si Septiceni : chotarul mai sus scriselor sate,
anume Sinesti si Onie;cani, incepand din sus (anus), intre Oni6cani *i Goesti, din co-
dru (ot bu:ovini), pe drumul ce se scoboard pe Chicera lui Onicicd1), la camp, apot,
si pe camp, pe acela* drum, apoi prin varful dealului si pe acelas dra n, ap i" pr'n
dumbravd, pand la radiul Neagului si prin acest rddiu, pe acelas drum, pand la movila
sapatd si un teiu Insemnat, langd dansa, de aici prin rddiu, pand la marginea rädiului,
la un ulm insemnat, apoi peste drum si peste vale c'ampul, pe costisd, !Ana' la margi-
nea ra'diului, ce-i deasupra $eptepni or, la un frasin insemnat, apoi prin acelas radiu,
la Sdrdturi i la deal deasupra Septesanilor, la movila sApatA, apoi pe deasupra vdri
Talpalarelui, la doud movile vechi, printre care trece drum10, apoi pe acelas drum, panl
la rdspintle" (de aici incepe hotatul spre Batdresti 0.
Aproape toate numirile proprii ale hotarului s'au pAstrat. Rädtul Neagului a dispd-
rut. Septesanii au disparut, ca sat, se pdstreazd ca nume. Trupul mosiei, azi, e II hota-
rul GoeVilor. La cele spuse, in fasc. 3, din bul. dlon Neculce,, despre Septeseni, a-
daug cd intemietorul satului trebuie sd fie un Septe* ') or i Septiciu. Numele ace te, for-
mate cu- es, sant foarte dese in documentele satelor, de pe aici O. Se pdstreazA s' azi
denumirea gla Sdräturi=la S lotvincu, si i-i Thpildridolini Talpalaeva,.
Acest hotar va fi pricind de ne'ntelegere indelungatA, intre edlugärii de Pu na si
apoi Mitropolia Moldovei si intre stdpanii Vrastatilor, Septe*eni lor si Bdta,e*til r, cum
se va vedea, din cele ce urmeazd.
Prin ispisocul din 7011 (1503), fevr. 2 0, intre satele care se intAresc Putnii sant
si la CarligAturd satul Sinesti si satul On scanilfi.
Nici o stire deTre Oniscani in sec. XVI-lea, jar cele din al XVII-lea suit pufne,
StApanirea se urma linistitd. Intrun per lipcis de actele Goiestilor, dii 1797, Sept. 4 0,
se aflA rezumatd o carte domneased din 7133 (1625), iulie 2, si pr'n care ,,Radu Vvd.
volniceste pe Lupul Prajdscu, ca sa stdpaniascd ocina si mosia sa, ui loc de prisacd
ce este pe apa Sacovatului si cu vad de moara in Sacovdt.... ce-i in tinutul Carl'gd-
turii.,... intre prisaca popii Nicoard si intre prisaca Onicegilor".
Dupd ce Giurgiu Palme5 a vandut On'scanii lui Stefan VodA, care i-a ddruit Putnit,
urmasii sdi vor fi continuat sd trdiased in Oniscani, desi aveau si alte mosii. Asa in .za-
pisul din 7151 (1643), Noem. 26 7), in care se vorbeste de vanzarea unei par.i d n
satul Ciuresti, de la tinutul Iasilor", se spune el uricul cel bdtran a satului... au fost
Ja maim lui Oita din Oniscani si el au vandut partea lui ce-au avut intraiasta ocind
(Ciuresti) lui Pdtru Von si de uric au dat samd cd I-au pierdut".
In un doc. din 7152 (1644), Dec. 20 se spune ca Dumitru Batranul, fiul lui Cio-
chind vdta ,r, nepot Micdi din Onigatu §i surorile sale, Dorda, Todosia 5i Nastasia vand

1) Si azi, pe atci, drumul merge pe sub poala Wm-1i si pe muchea dealului.


2, Vezi continuarea hotarului, la Sanest!.
3) In Cresterea col. Acad. rom., 1911, 234 : 1615, Sept. 4 : un Septes, la Onesti
tin. Carligaturii.
4) Piales, la Obrijeni, 1619 (Cr. col. 1911, 235) ; StrAtulat aches (1668, Condi-
ca Mitr. 596); apoi : Vreme*, Nene*, Cline-;, Mares, Palmes s. a.
5) Bog. DSt. II, 215.
6) Originalul la mine.
7) ()bib. Sur. III. 220.

www.dacoromanica.ro
4 M. COSTACHESCU

lorgai marelui vist;arnic a sesea parte din jumatate satul Ciuresti, pe Prut... in tinutul
1asilor ; asemenea forge, fiul lui Gavril, nepot StancAi i cu nepotii lui de frate, cii Ste-
fan, flu! Anii, nepot Stancai, iarasi de Onigani, \rand acelui boier, dintrun batran ce se
inparte in 3 parti, 2 Orli. din acelas sat Ciuresti"
Putna l.i stapania satul in pace, dar din cauza departarii de manastire si a stram-
torii banesti, soborul Putnii zatogeste Oniscanii vornicului Gheorghita Fasaitul si apoi
lul Ion. Stroescul 2 armas. Aceasta se vede din zapisul din 7187 (1679), ghen. 11 '-') :
cegumenul loan de la mänastirea Putna si tot soborul... marturisim ca fiind o mosie a
noastra zalogitá Ia.. vornicul Gligorghita Fasaitul... Oni6canii, din tinutul Carligaturil.
ne-am rugat durnisale loan Stroescu vtori arm i ni-au dat 50 lei batuti, de ne-am
rascumparat mosia, de la vorc. Gheorghita si am pus-o Wog la dum. loan S troescu
pentru acei 50 lei bAtuti... 'Ana cand vom da acei bani... Pentru niste 7apisa, ce am
facut vornicului Gheorghita... (pentru) a tine un loc de prisaca... sa nu fie acele zapisa
intru nimica.,
Din veacul al XVIII-lea, incep parele de impresurare, cu mosia vecina, de la apus
Vrastatii (de la Goesti), caci nu se mai stia lamurit, unde era Chicera lui Onicicä, de
unde pleca, dr codru, hotarul intre cele doua sate.
Din scrisoarea, d.n 7249, (1741), iulie 25 3), Mihalache Sturza biv vel clue:.
stapanitoria Goestilor, se invoieste cu calugarii de Stnesti, sa-si tie calugarii de Sinesti,
pe unde au tinut i !Ana acuma. Dar intelegerea nu tine, cum se vede din o hotarnica
a lui Ion Neculce 9, din 7251 (1743). Prin ea se constata plangerea lui Mihalache Sturza
c1u6. contra calugarilor de Putna, ca-i inpresura selistea sa, Varstatii. Egumenul Putnii,
chemat de Neculce, raspunde ca nu poate veni. ca i-a ramas manastire pustie de atata
vremi, zicand ca au zabovit multa vremi la Es", dar a lasat la Sinesti vechil pe Ghena-
die si hotarnica lui Stefan Vocla..Neculce inpreuna cu calugarii de Sinesti si clucerul Miha-
lachi i ispravnicul de Sinesti l alti megiasi i mazili din prejur ; Postolache maid( de
Scortasti si Stamati parcalab de Scirtesti si Neculai, feciorul Nacului, logf. de vistierie
de Lungani i frate sat! Ion de Frateni i Gavril Velidco copil din casa ot Frateni s.a.
cerceteazi. hotarul cu pricina csi nu sa prindi precum s:rii Intarnica, precum arata ea-
lugarii c'au stapanit i ramanea o seliste toata a Varstatilor de o eu calugarii in parte
Sinestilor (ade.ca a Oni6canilor).. Hotarnica lui Stefan Voda fiind veche csi acurn acele
semni sant schirnbate, numerile intralte chipuri... am socotit intraIt chip, di-ain masurat locul
pe doao pAri incurmezis" ; o parte d n marginea Septesenilor, in curmezis, spre soate
rasare, unde cla in hotarul Podobitilor si a Sinestilor, la o movila, care scrie in hotar
nica Jul Stefan 'Ada (deci nutnai hotarul OnIscanilor) i s'au aflat 58 de odgoane si
edgcnul ate de 22 stanjeni (deci latimea Oniscanilor,, in capatul de m. noapte era de
1276- de stdnjeni) si de acolo mai in gios, din marginea hotarului Podobitilor si Sep-
fesenilor, !Ana la alta movila sapata, unde scrie hotarnica, inpotriva Iocului celui cit
pricina, am purees a masura spre scare apune, drept in curmezis, hotarul Sinestilor
(=citeste a Oniscanifor) si s'au pl!nit 58 de odgoane...tocmai unde au zis clucerul Mi-
halachi, ca sant semnile hotarnicii lui Stefan Voda, iar nu unde au dzis calugarii si au
ramas seliste VArstatilor in parte clw. Mlhalachi Sturziic. Actul copie e rupt mult, dar
se vede ca Neculce hotareste pricina contra calugarilor de Putna.

1) Ghib. Sur. Ia, 223.


2) C. M. 460-1=Cond. Mitrop. Moldovii din 181-8.
3) C. M. 463.
4) ion Neculce era trAitor la Prigoreni, cam 10 km., in linie dreaptA de aceste
focunt. Actul e in o condicA a GoeVilor.

www.dacoromanica.ro
t,
SANESTII 5

Lucrurile nu se lämuresc. In contra calugarilor de Putna, pentru impresurare, din


partea On'ranilor, se plang Ndculestii, Ca li se inpresura mosia lor Septesenii i ca-
_Medi de Bogdana si alti razesi, intre care Ve1i6co, copil din casä, cd li se innpresura
mosta Batärestii. Ion Neculce apare iar ca hotarnic si prin hotarnica din 7252 (1744)
Avg. 22 1) aratd ca hotarul intre Oniscani si Vrastati se incepe din apa Sacovatului,
din codru, pand In Dialul cel Mare, ce se chiamd Chicira". Urmeaza apoi celelalte
numirt din hotarnica lui Stefan Vodd. Importarfte sant : un drum ce vine pe dialu pe
diasupra Septesenilor si de acolo din drum raman Varstatii in gos si din capul Var-
statilor sä incepu Septesenii, in sus, tot &Ware ca Onefeanii Putnii.... mai mergi Inca
in sus hotarul Septesenilor, tot in sus, mult loc"...pentru tin ravas ce daduse dud.
Mihalachi...la man calugdr lor de Putna sa-si stApaniascd, pe unde au stdpanit mai
inainte, sä nu sä tie in seamd, indreptandu-se clucerul dupd o vie paraginitd, ce scrie
Ia un ispisoc al Varstatilor dumsale, de la Perm Vodd, din 7097 (1589), ce zice ca
este in dialul Porcului, in farina Seumbinfilor, unde se afid si acuma tufe de vie 2).
Hotdrirea e data contra calugarifor.
In doc. din 7253 (1745), Noem. 20 3) Racovita vel vorc. cla marturie la mama lui
losaf, egrmenul Putnii, cd in pricina hotarului dintre Oni6canii Putnii si Goesti (citeste
Varstati), hotarnicii trimisi de Domn, vorc. loan si Chescu uricar flcuserd strambdtate
calugärilor de Putna. C10. Mihalache Sturza se jaluieste ca nu este aceia Chicera Oni-
cicAi, ce o arata calugdrii ce iaste alta mai spre nalnastire [--= mosia Sinestii a ma-
nästirii Putnal si cu acea pricina ii impresura calugärii o bucald de loc, din mosiia sa
ce se nurneste Vrastatii. Cercetärea se face dupd hotarnica lui Stefan Vodd, din 1501
§i cu un isp'soc al rn-rii Bogdanii 4) si oarneni rnegiesi. Calugdrii raman pe Mihalache
Sturza.
In 7267 (1759), fevr. 10 5), in urma unui schimb de mosii, Oni6canii trec (inpre-
und cu Sanestii si Podobitii) in stäpanirea Mitropoliei Moldovii.
Lucrul nu era ales, nici la sfarsitul veacului XVIII-lea, dupd cum se vede din ho-
tarnica Goestilor, din 1797, Oat. 10 0). Din partea Mitropolizi, ca vechil, e randuit
Calenic, proegurnen Bog,danii, cu scrisorile satului Oniscani. El rdspunde : cum ca pi
semnili ispisocului Ilui Stefan Vodd din 15011 iaste odihnit, iar pi hotarnicile vorn. Ne-
culce si a lui Quo uricariut, carii, aratci ed 16,10 Uni;eani ar fi silestea Varstatii
nu iaste odihnit, de vreme ce suretul ispisocumui, acolo la samnul acela din codru, la
varful dintdi ar fi pomenind, ca hotarul acela ar fi dispartitoriu intre Onicani qi Go-
eeti, iar n'ar fi ponenind di Varstati... i acel loc cat vorc. Neculce fl aratd cio numi de
T árstati 1-ar fi gtiind de Itotarul Onipanilor i cii de or fi Viirstati [ca sat], trebui
set fi n stiipecnire trupului Goe0ilor, iar nu t4 eapul Sepleeni1or gi pe hingd margi-
ne On4eanilor». Calugarii au ardtat altd Chicird mai din sus, pe culmea dialului, spre
apus. Hotarnicii de acum gäsesc Chicira lui Onicica mai spre rdsdrit, (iar4i diacolo din
varful dintai taste linii driapta pe din _sus de poiana Nistrii, par in coltul cel din gios a
Varstatilor, ci razima in lunca Bdrnii, dispre coasta Petrestilor".
Para continua. In 1803, Dec. 14, Veniamin Mitropolitul Moldovei, in o jalba catra
Domn arata cd D-Iui logofdtul lordache Canta pretinde o mare bucatd de loc din mosia

1). Actele Goestilor.


2). Nu as putea preciza, dadi farina Acumbinfilor, din ispisocul de la 1589, este
pe hotarul Varstatilor sau e vorba, mai degraba, de satul Scobinti, jud. Iasi.
3). C. M. 464-5.
4). Donatiunea de codru domnesc, data lui Solomon Barladeanu.
5). C. M, 468-9.
6). Originalul la mine.

www.dacoromanica.ro
6 M. COSTACHESCU

Oni6canii a sfintei Mitropolii, sA o lipiascA cAtrA mosia dumisale Goesti. Si dupg cer-
cetare la fata locului, fAcutg de vorc. Gavril Conachi si cererea logofitului sg se facg
numai decat anafora, Mitropolitul cere ingAduialg pang in primgvard, ca sg mai meara
si alp boieri sg cerceteze semnele hutare, din nou. Domnul Alecsandru Const. Moruzi
incuviinteazg si prin porunca din 1803, Dec. 16, pune termen ca la 15 April vittor sl
se facd o noun patrunzAtoare cercetare la fata locului. Cercetarea care se face de vet
vornicul Gavril Conachi nemultameste si ea Mitropolia, stgpanitoarea Oniscanilor si Ve-
niamin Costachi, Mitropolitul, cere o deiznoavg cercetare. Ea este poruncitg si de Damn.
Boerli insArcinati cu aceasta, Mihai Sturza logofatul, Constantin Bals vornicul si Lund
Bals vornicul au mers la fata locului si inpreund cu vorc. Conachi si spatarul Grigorie,
fiul logof. Canta, ca vechil din partea sa, cu ispisocul lui Stefan Vodg, in mand am
umblat pe lak toate aceste semne si toate WA de nici un prepus de indoialg li-an gasit-
de MIA, fiind sAmne feresti (sic) si nestrAmutate si atgt de vederate si neingaimate
mcat iastede mirare, cum s'au plant naste pricing de gaNavg... si cum hotarnicl cat
au mersu dung vreme au cAzut la indoialg, avand in mang espisocul Itli Stefan Vodg
si inaintea ochilor acest feliu de sAmne". Linia trasa de vorc. Conachi s'a ttovedit
gresitg fAcand Chicera Onicicgi unde nu este si mai ales drumul dela Chicera. ce-
adevereste sj ispisocul din 7177 (1669), Sept. 6, dela Domnul Alexandru flies, prin care
dgruieste lui Solomon BarlAdeanul o bucatg de loc, argtand cd incepe hotarul din mar-
ginea hotarului Onicicanilor, din sus de drumul cel mare, din rgepintiia drumului, uncle
face drumul spre voiana chiopului. Si aceste semne sant mai in sus de linialrasä de
vornicul Gavril Conachi (doc. 1804, iulie) `).
Samul nu mai era la inceputul Sec. XIX, cum se vede din Condica liuzilor 2). Intre
hotarnicA a logofAtului Andronache Donici, din anul 1825, Mai, pentru hotarul SApti-
cenilor, ce se despArtesc de Oniscanli Mitropoliei, la capAtul din jos, si de Goesti, cu
coastele, prin care darma stApanirea Oniscanilor, din sAmnile, de care se tinea Mi-
tropolia, cg ar fi potrivite hrisovului de la Domnul Stefan Vvd., rAmdnand Huila de la
lutgria lui Gorgan 9 ... si pang la movila ce diasupra SApticenilor, la Siireituri,... cam
o
i pang astAzi se stapaneste 4).
Altg hotarnica, fAcutg de logaltul Andronachi Donici, este din 1827, iuli 5, r) In o
hotarnicg a Goestilor, din 1841, Ghenarie 30)6, se vorbeste mull de hotarul intre 0-
niscani si Vrastati, Se spune in ea, cA semnele firesti, despArtitoare, nu se mai cun sc
incepand cu Chicera lui Onicicii. Hotarnicul zice cg e mai inalt decat al.e várfuri in
sarul acelui deal, din care pricing a ingltimei sd intglegi cd s'au luat din in- vechimi si
numire de Cihcera". Nu poate fi cealaltg, ce o aratä caluggrii pentru cl aceasta este
mai in sus spre apus si nu in sarul aceluias deal, pe care stA Chicera cealaltg", si
pentru cg nu este scaun de deal, precum cealaltg Chicerg, ca sg fi putut fi din invechime
vreun sAmn deosAbit intre celelalte dealuri, chemandu-o insusi v!chilu Sf. Mitropolii si.
Bobeica. ,).
Deei hotgrirea se dA contra MitropoM.
1). C. M. 479-80
2). Uric. VII.
3) Si azi tot asa se chiamg.
4) Arh. stat. Iasi, dos. 2114, tr. 1361, op. 1547, nr. 1)t si tr. 661, op. 1 727
lir. 92, 296.
5) Ibid. (tr. 661 etc.), nr. 92, pg, 130 si urm.
6) In colectia mea.
7) Si azi.Vezi bul. .,Ion Niculce", fasc. 3 (1923), pg. 45-46.

www.dacoromanica.ro
SANEVI1 7

Secularizarea averllor manastire*ii, se pare, pung sfar*it pArelor pentru hotar.


,Oniscanii, de pe la sfarsitul secolului XVIII, poate si de mai inainte, erau numai siliste
-si pe la 1821 se mutd aici, in locul sAu, satul Stornestii, din *esul Bahluetului, care a
-Mut ca, incetul cu incetul, vechiul nume sa dispard si azi nici un batran nu-*i mai
aminteste, ca, prin aceste locuri, sd fi lost odatd Oniscanii, nici macar ca nume.
§. 3 Siinqtii. Cel dintdi descalicator al satului e un San (slay, sant'', fiu), un boier
ce se intalneste cAtrd sfarsitul sec. XIV- lea *i inceputul celui de al XV-lea : Saco Bar-
_lid (1393, 18 Noem. Bog. DSt. 11, 186); Balita Barlici brat Sinico (1404, Ulianitchi, Mat,
15 ; Uric. XVIII, 454 ; Balct Barlici, fratele lui Sanco *i in doc. 1393, Noem. 18, Wick,
Putna 101, Uric. cit. 454) ; Sane() (1422, Aug, 20, Vt. ist. 1. 1, 132); Sinco. Barlic
(1434, Ian. 13, Ulian. 41, Uric. cit. 457) acelas cu Sin Barlici (1407, Mart 8, Cron. Hus.
.app. 5, Uric. cit. 454), Sinu Barlici ,(1 408, Sept. 16, Cron. Rom. I, 101, Uric. cit. 1409
Noem. 18, Wick. Moldavita 56, Uric. 455 ; 1411, Sept. 22, Arh. ist. I, 2, 12 ; 1411,
Apr. 14, Wick. Mold. 58 ; 1418, Mart 17, ibid. 60). Sanco e diminutivul de la San.
cum Onicico e diminutivul de la Onica. El era fiul unui Barlä ') *1 va fi capAtat foe de
sat in vecinAtatea lui Onicicd, de la Alexandru Vodd cel bun, indatA dupd 1427, de
vreme ce tn privilegiul vechiu al Oniscanilor, din acest an, se spune cA hotarul satului
lui Onicicd sa. fie dejur inprejur, precat ar fi de indestul unui sat *i nu se spune nimic
-de satul vecin al lui San, vreun kilometru departare. De la San, satul a trecut in sta-
panirea fiului sau, Ion Sanescul, cel dintdi dintre Sanesti, epomenit in actele satului, *i
care traieste inainte de Stefan cel Mare, caci chiar la inceputul domniei lui Stefan, satul
-era al fin! acestuia, Stanciul. In privilegiul din 6966 (1453), Noem. 11 2) tefan Vodd
intdreste Stanciului Sinescul, ocinele sale : .satele din tinutul CarligAturii, mune Si-
ne0ii pe Cirquita (na Ciresniti) sub padure 0 Creptiturenii qi $urneqtii 0 moarà in
matca Bahluetului mic fi prisacei la capatul gruiului de la Sacavdt, pe peiraul Ftintii-
nelor). Hotarul satelor sai fie dupd hotarul vechiu, iar al prisAcii gat va putea sA cu-
prindA o prisacA=Koliko mojet ojivati edno pasicu..
Ciresnita, adecA valea Ciresului, e valea ce se coboard din dealul Mare, pe care
se afla §1 azi vechea asezare a satului, vale intre sat *i dealul Cantoc", care iese pe
sub deatul Podobitilor, care Bocnita, Se va fi numit asa, din cauza multor ciresi sal-
bated. Azi, valea nu mai poartA acest nume, dar urcAnd pe drum, in dealul Mare si
pand azi, drumul ce merge prin pAdure, la MAcisajac, se chiamd drumul Ciresuluiu,
tin alt drum al Cire*ului tot in pAdure e prin Fundul Cenusii", pe la cBourul cu
-doi craci.. 9
Si azi, satul e tot sub padure, numai cat s'a intins pe intreg podisul, pana in
dealul lui Simon", catrA Stornesti *1 pe toatA valea ce se scoboard, catrd m. noapte,
pe unde intrA, in sat, drumul ce vine dinspre Bocnita.
Nici o amintire despre satul (i, epiiturenii nu mai gdsesc, nici in documente, nici
In cunostinta oamenilor de azi.
Prisaca Stanciului Sinescul va difi fost, in paduret in dreptul satului, in vreo poiand.
pe Sacovat.
Gruiul, gruniva e pisc de \deal 4).
1) Un om din sat se numeste Balla. Comp. (Arid (prostdnac), barldu (cioban,
om necioplit). Comp. *i BarIesti, j. lasi.
2) Bog. DSt. 1, 24-25.
3) Vezi *i harta statului major, plansa Podul lloae.
4) 0. Popescu, Cateva doc. mold. 6, sub 1450 : epustini na Sacovti na ime na
konet derenok, gde up (adaet) Gruet na Sacovti=pustie pe Sacovat, anume la capAlul
Corniplui (?), unde cade Gruetul ,in Sacovar.

www.dacoromanica.ro
8 M. COSTACHESCU

In 1501, Dec. 14, satul era in stdpanirea fiilor Stanciului Sinescul. lii privilegiut
M-rii Pupa, din 7009, Dec. 14 (1501) se spun urmAtoarele : Giurgiu Sinescul i fratii
lui, MAnAilä si Isaiia, fill Stanciului, nepoti Iui Ion Sinescul, \rand lui Stefan Volt, drept
200 zloti tAtArdsti, ocina lor dreaptd din uricul bunului lor Ion Sinescul §i al tatalui
lor, Stanciul, un sat la CarligAturd, anume Szne0ii uncle a fast casw bunuiai lor Ion
Sinescul 0 a tatillui lor, Stanciul" ; mai cumpdfd Stefan Von* si Onisaanii, de alature, si Ie-
dAruete MAndstirii Putnii ,,pentru sufletul slant raposatilor strdbuni, buni si parintilor
nostri si pentru sdnAtatea sl mantuirea noastrd si a Doamhei noastre si a copiilor nos-
tri" r). Hotarnica din acest document cuprinde dejur inprejur semnele hotare ale. aman-
duror satelor, si a Sines ilor si AA Onicicanilor. Arn dat-o la locul cuvenit pe a Onis-
sanilor, despre apus, despre Goesti. Cohtinuu acum hotarul amanduror satelor, despre 6.
noapte-Bdtdresti si Stornesti-si apoi despre rdsdrit-Todobli apoi intorcandu-se (hotarul)
pe celalt drum peste deal, la alte rAspinteni, la 0 rnovild sApatA, apoi iar5i spre camp,
peste o vdiugd, pe costisd, la movila sdpatd, langd Heirtoripe, apoi prin Hecr'ojpe la
pareial Bateire§tilor, apj pe acela4 pardu, la vale, la drum, ap,i drumul in sus, pe
langd -pardul ce se 'nurneste 1ifzereaoa, la movila &Apia, langA drum, de aici peke
Ziipodic 2) si la 'varful dealu.lui, apoi pe deal, pand 4 movila sapatd, unde a fost un
stejar, apoi tot varful dealului (Podob4ilor, cte azi i Cantr) la Dealul cel mare din" codrel.
Maul Batirestilor (Batdrestem) e valea Cjucij, 4) de azi.
Ezereaua e parAul format din unirea Ciresnitei, a pardului Sinestilor, Osoiuiui si
Stornestilor, a Batdrestilor si altor scursuri de ape, de prin vdile dealurilor, deoparte
si alta si care pardu merge pe langd drumul ce duce de la Sinesti la Bocnita. Ezereaua
trece pe la capAtul rotund al dealului Podobill'or, in fata Boznitei de azi i dupd ce
primeste pardul ce vine din Podobiti, intrd in sesul ce duce la ZmAu si de aki in
sesul Bahluetului, pdtrunzand in hotarul Popestilor de azi ").
Hotarul de m. zi al Sanestilor i Oniscanilor mergea pe muchea Dealulai Mare,
pe sub sprinceana codrului de azi, pand deasupra oenii Nistrii, uncle nu departe era
Chicera lui Onicicd. Intre Sanesti i Oniscani, h )tarul deosebitor, Inainte de 1501 de-
cand incepe sA nu se mai tie seamd de el, amandoud satele Hind cuprinse in acelas.
hotar si arnandoud ale Man. Putniitrebue sA fi lrecut pe drumul ce coboard de la
Roman, din Dealul Mare, prin marginea cimitirului din Sinesti, prin muchea DaIuIu
lui, Samon si marginea sat-dui, dirrprP aptis .si tot muchea dealului, peste valea ce vine-
de la Stornesti, apoi la deal, pe unde merge drumul, az', spre Cruce.
La Bocnita erau capetele spre m. noapte ale tustrele satelor Oniscani, Sanesti
1). Bog. DSt. II, 183-5 ; Ghib. Sur. I. 53-b6 ; Iorga, Studii VI, 73-74. E gresitd
afirmatia lui Dobrescu, in Big. ort. rom. 1910, Nr. 6, 681, a le fa*ce danie Man. Bis-
tritii ; comp. si 'Rev, Teol. din Iasi, IV, 34, pg. 266.
2). E priporul, dela capAtul dealului Podobitilor, din fata satului Bocnita, de azi.
3) Bog. DSt. 11, 215. Era continuarea aceluias gand al lui Stefan Voda de a in-
tad mosii mandstirilor. In 1497, cumpArase o prisacd, Ia Carligaturl, pe paraul Mi-
halcii... apoi o bucao de pAmint Lazul" din hotarn1 Tome*tilor i le inchinase Voro-:
netului, Bog. DSt. 11, 99. Tomestii sant Popestii, spre räsdrit de Sfinesti si nu cum
crede Bogdan (1. c. 1. 505. II, 101) cä e vorba de satul Tomesti, din pl. Codru. Apoi
la 1499, cumpArd satul Milcinesti, la rasArit de eel de mai sus (langd RAdeni, c. Po-
pesti) si-1 inchind Veronetului (bid. II, 147).
4) Vezi diet. (ieografic al jud Iasi.
5) Bog. DSt. II, 99, 100. Intrun doc. din 1497, 22 Ian. o bucatA din hotarul sa-
tului Tomesti!or.,.. Lazul, pand la capAtul de jos al poenii, pand la pc2ràt ba Ezerea ;
C. M. 581, 1745, Mai 15 : Inceputul hotarului satului Cioltanii....in malul pardului.
Egerelei, in §A.thl Bahluetului".

www.dacoromanica.ro
SANE$111 9

§i Podobiti si de aid incepeau si se lntindeau, spre Bahluet : Batdastil, Stornestil §i


P le§estii.
In privilegiul de mai sus, dat de Stefan Vodd Putnii, se spune apoi : esi in acest
hotar, rine va fi iegumen §i cAlugArii de Putna sd-si a§eze (osaditi) sate si panel *1
aceste sd-i fie acestei sfintemAndstiri uric." Deci satele SaneVii si Oniscanii nu vor fi
fost tocmai Intemeiate: erau casele stApanilor, ale celor trei frati Sanesti si a lui Giur-
giu Palme§ §i bordeile argatilor, muncitori de pdm5nt, pdzitori de vite si prisdcari.
Singura stire, ce o avem despr.! Sa esti, In sec. XVI, e aceia din 7011 (1503)
fevr. 3, cand, inpreund cu alte sate, :-e Intdresc Putnii, Sine0ii si Onidcanii 1)
Stirile din sec. XVII stint ceva mai multe. Prin cartea domneascA, din 7128
(1620), Ghen. 9, Gaspar Voevod. inputerniceste egumenul si soborul dela MAn. Putna
sd-si strangd a lor drep0 vecini, ce au fugit din satul Sine0i, prin alte sate md-
nAstire§ti... ori prin targuri sau slobozii". ')
Cine erau acesti vec.ni ? Erau urma§ii lui San Barlici sau oameni din alte pArti,
veniti la lucrul rnoVei ? Vor fi fost si unii §i altii.
CAtrd 1627, Noem. 10, Dositeiu, Mitropolitul Ardealului, scrie egumenului de Bi-
sericani, Nil, a documentele Bisericanilor, ce i le dAduse in pAstrare-Stefan VodA eu le-am
stransu intrun sepecior cu alte multe §i le-am dat in mama lui ilefan de In Sinqti de
in Carligatura" Acesta, cand cu nAvala lui Alexandru Vodd din Tara Le§eascd, cu Co-
renschI §i Cazacii, le-a Ingropat in pAmant si s'au stricat. 8)
In 7146 (1638), Mart 10, Dumitru (ce a fost de sat de Sinefti* cumpdrA un loc
de prisacA In rddiu, deasupra satului Podobitii 4)
In 7176 (1668), Mai 12, Solomon Barlddeanul se tocme§te cu Tofan, fost episcop
la RAdAuti §i cu Ohervasie, egumenul Putnii §i tot soborul, pentru silistea de la Carli-
gAtura, Sinestii, D Acea s tA siliste cu tot hotarul, cat este pinpregiur, ales de cAtrd One§-
cani, datu-mi-au pdrintele Tofan §' egumenul etc., sd-mi fie de hrand si de triabA, ce
voi vre lntru toatA viata noastrd, inpreund cu a sofului mieu, Annitii", dar, dupd inoar-
tea lor, sd rdmaie aceastA siliste iard§i a sfintel MAndstiri. lar in schimb, Solomon
Barlddeanul le face un iaz, la Stanceni, pe apa Satnii, cu mori cu tot, sd fie de hrana
MAndstirei ; il mai cld 40 de matce la Stanceni si 300 de mierte de pane. 6)
Mosia Sanestil, ca si Oniscanii §i Podobitii, mergea spre m. zi, pand In muchea
Dealului Mare. Incolo, codrul era domnesc, pand in hotarul Petrestilor si despre rdsd-
nit, Wand in poenile MAdarjacilor. Inca din 7176 (1668), tulle 7 6), Solomon Barlddeanul,
marele logofdt, stApane§te, inpreund cu alti rdze§i din MAdarjaci, (MAdarjestii de azi,
de pe Bahluet), in poenile Mcidarjacilor de la ,,S'acovizt, dela Nieodins (MAdarjacul de
azi). lar, prin hrisovul din 7176 (1668),. iulie 27 7), Ilia§ Atexandru Vvd. miluieste pe
Solomon Barlddeanul etc o bueatig de loe din codral domnese inpolriva SeineOilor §i
trimite pe Dumitra§co Rosa vornicul, sd meargd acolo si cu oameni buni, meg iesi sd
meargA cu tofu prin codru, sd insamnezd. §i sd stalpascd loc de triaba dumisale, sA-i
hie ocina*,
1). Bog. DSt. II, 215.
2). C. M. 458. In condicd e gresit, 7120 (1612), cand se stie, cd Gratian a do-
mnit intre 4 Fevr. 1619Sept. 1,64.
3). Arh. ist. 1, 1, 93.
4) C. M. 425.
5) C. M. 459-60. .
6) C. M. 604-5. Poenile MAdarjAcilor erau ale rdze§ilor din MAdarjaci §i tot In
aceste poiene aveau mosie §i unii rAze§i de RomAne§ti (dela CarligAturd), Cp. Ghib.
Sur. XIII (Doc. RomAneVilor).
7) C. M. 594; In Uric. XVII, 21, data e 7177 (1669) lunie 20,
2

www.dacoromanica.ro
0 M. COSTACHESCU - -a

lea §i hotarnica acestui loc, facuta de Dumitrasco Rosca, vornicul de poarta si


alp megiesi, oameni buni 3), din 7177 (1669) Sept 1 si Sept. 6 : sSocotit-am hotarul
la codru, ce-i domnesc, cat loc au dat Marie Sa Iliiasi Alexandru Von, itz codru in-
tregu dumisale lui Solomon Barladianului...spre hota ul satului dumisale Sinestilor 2), sa
hie tot un hotar, din margine hotarului Oni6canilor, din sus, din Dealul 31are, din ras-
pintie drumului, unde face drumul spre poiana Schiopului 3), am pus boor inlrun fagu
in dreptul loculul, pre o vtliugii in A'acovrq, pe din sus, de poiana Nistrii.. peste Saco-
v Ar, dreptu in varvul dialului Mandeiului...in Aos pe deal OM in drumul ce merge la
po(nile ,,,tefilne$tzlor.i de acole pe drum, alature cu hotarul PetreOilor §i a poenilor
.$tefiinqtilor, pana in drumul Pravilii...Iar de acolo diept pre dispe Veje 4), alature cu
hotarul Vasluiului, 'Ana in .Runcu 5). lar de acole, in dreptul locului, pand in drumul
Gdrbeft,lore). De acole piste drum, in dreptul locului, spre Sacovat si pi§te acovat
pe din sus de poenilor Madârjdcilor 7), in dreptul locului, pana in Dialul Mare, din gioi
de hotarul Obrejenilor 8), intre Popestii. Intre martori sant : Stratulat Dincas din Ma-
darjaci, Toader Albici de Plesesti, Stanciul de Podobiti s. a. scare au stiut locul dom-
nese in codru.. Codrul Sanestilor apartine azi statului si in adancirne merge pe alo-
curea 'Ana la 20 km. Toate numirile proprii de mai sus, afara de Petresti, sant in
Huta si azi.
Prin diata lui Solomon Barladeanu din 7173 (1670), Avg. 5, 3) el lasa M- di Se-
catura de la Trott's, intre altele si so bucata de codru la Cdrligatura, ce-mi iaste da -
nie dela Domniia, precat scrie hotarul si ales de Rosca Vornicul. Asemenea si prid
diata din 1690 ").
La Sanesti, a fog un mitoc, ce si-1 mai amintesc Inca batranii si unde si-a pe-
trecut multe zile, privind iazul din vale si coama codrului din deal, marele mitropolit
Veniamin. Era in apropiere de cimitirul satului si in gradina ocolului silvic, de azi si
se mai cunoaste Inca movila, unde a fost sfanta masa. Este fundat, probabil pe la in-
ccputul sec, XVII, de Mitropolitul Sava al Moldovei ") §i poate aici i§i va fi petrecut
zilele, de dui:4 retragere. In satele apropiate avea §i mo§ie. Prin cartea domneasca,
din 7226 (1718), Oct. 14, Mihai Racovita voievod, catra boieri si slujaorii carii yeti
umbla ori cu ce feli de slujbe de la Domniia me, macar pe catasti§ din vistirie, macar
de la tail, sa sa tample sa puneti bani, la tinutul Carlegaturii, va facem stire tuturor
pentru uiz mitoh de la Sinefti, carile iaste a cinstit yirintelui 0 rugatoriului nostru a
sfinfti sale, Chir Savvii, i-an fast Mitropolit...voi intrunimica sa nu-I invaluiti, nici la o
socotiala, macar la conit, macar fie la ce cheltueli, ce ar e§i la tinut, sa nu-1 puneti
nici la o cheltuiala, nici pe mitoh, nici pe poslu§nicii, carii scriu cu numlr, in carte
Domnii mele, ce iaste facuta dim anul trecut (C. M. 462).
Solomon Barladeanul lasase, dupa moartea sa, multe din =Ole sale Manästirii
Bogdanii, dela Trotu§, ctitoriei sale. Prin o carte domneasca, fara data, loan Nicolae

1) C. M. 594-6 ; rezumata si in Uric. XVII, 21-22, cu data de 7177, Sept. 20


2) In copia lui Teodor Ga§parovici, grqit : Stornestilor ; In Uric. XVII, 22 : Sinestilor.
3) V. bul. Ion Neculce, fasc. 3 (1923), 45 itota si Uric. XVII, 85 (;i azi tot asa)
4) Veja, corn StAnita, j. Roman.
5) Runcu, corn. Tibana, j. Vasluiu.
6) Garbesti, corn. Tibana.
7) Madrajacul, jud. Iasi.
8) Sat in jud. Iasi, numirea de la ffobrejle. muche de deal si nurnele Obreja, cp.
Bog. Dt, 1, 337, nota 4.
9) C. M. 597-99.
10) Uric. V, 243.
11) A 'Aston/ mntre 1687-1700-1, cand se retrage, N. lorga, ist. b's. II, 336.

www.dacoromanica.ro
SANET11 11

vvd. (Mavrocordat) 1 Intdreste egumenului si sAborului dela Bogdana, s1 fie volnici...


a tine si a stapani...ocina lor si mosie, ce au la tinutul Carligaturii, o 6 ucatii din codru
ce-i drept Sinc#i care au fost danie lui Solomon Barlddeanul, ctitorul Manastirii, dela
Dies Alexandru Vvod.,.si a-si lua de a zece din paine, fanati, din prisaci cu stupl.i
(C M, 463).
In capatul de m. noapte al Sane§tilor, despre Bat Aresti 3, era un loc de prisacd,
numit Rddiul GrozAvoaei", deci al femeei unui Grozav. Acest rAdiu, pe la 1742, era
al lui Gavril VelVco, copil din casA si i se inpresura de cAtrA cAlugArii de Sanesti.
Constantin Nicolae vvd. scrie carte, In 7250 (1742), iulie 4 (C. M. 572) lui Constantin
Cucoranul biv vel pitar si lui Toader Starce, vornic de poartd si lui Ion Cucoranul,
biv vornic, cd s'a jdluit Gavril Veli6zo, ca ii inpresoara cAlugarii de Sinesti un loc
de prisaca, anume Rddiul Grozdvoai ecare sä hotesrefte cu Sine0ii fi ar fi de hotarta Ba-
tireftilor.0 Ei sd le ia sama cu buna dreptate, pe sensor!, sA-1 aleaga, sd-1 stalpiascA
§i sA dea mar-tune in semne.
Nu stiu ce vor fi hotdrit boierii, dar Iucrul nu se aseazd. Din aceastA vreme, C.
1743, avem o scrisoare a lui Ion Neculce, tot in aceastA pricind. Ion Neculce biv vel
vornic...ispravnicul tinutului carligAturii.. cd jAluindu Veli6co...pe cAlugArii de Putna, cd-i
inpresoard o bucatA de loc de Batiresti, cu un rAdiu, ce sd chiamA RAdiul GrozAvoi,
cu hotarul Sinestilor §1 cAlugArii...nu-§ stapanesc locul lor, pe unde le scrie hotarnica
lor, ce sA latascu del stapanescu radiul ce s'au szris mai sus al GrozAvoai si cu oi
bucatA de loc i fAcand Ve1i6co, in multe randuri, carp domnesti pe la boeri, ca sd-1
aleaga mo§iia despre cAlugAri, cAlugArii n'au stAtut la dovada" si odatA calugarii avand
judeca ta inaintea vel logofAtului Sturzii s'au apucat cd s'or tocrni cu Velicico, pentru
acel loc, dar mai pe urmA nu s'au tinut calugani nici de acea tocmala si au dus
prisAci de stupi, de au pus pe parte, ce sd asAzasd sa fie a lui Veli6co. Deci vAzind
cd nu vor as tie locul, precum scrie hotarnica lui tefan Vodd, ce umblA lAcomind si
inpresurand mo§iile oamenilor, dat-am marturie noastrA lui Veli6co, ca sd-§ stApaniascA
locul si cu acel radiu al GrozAvoai si sA ia de a zece stupi ce ar afla pre acel loc"
(C. M. 573).
In sama Manastirii Putnii", 7251 (1743), Ghen. 20, 3), Sanestii sant arAtati sat
cu oameni"; Oniscanii nu-s arAtati de loc.
Prin scrisoarea din 7251 (1743), Sept. 22 (C, M. 573-4), datd de cAlugArii de
la Putna la mana lui Gavril sin lui Gheorghita Veli6co din Frdieni, nepot lui Istratie
din Plemti, invoesc spentru giumdtate de radiu, din tot reidiul Grorilvoai, parte dinspre
Batiresti... sd stApaniascd... Gavril Velieico ace giumatate de radiu, (parte despre Ba-
tiresti) si noi (calugarii) sd tinem giumAtate de rAdiu, pzrica despre Sinefti, cu campu.
Dar Gavril Velièco la carnpu sd nu aibA treabA, precum ne scrie uricul si nici peird
in piireiul BeiteircOilor, hotarul inpregiur. glar de cAtrA egumenul de Putna, ieromo-
nahul Ieroftei, i se dd voie sA-si facd si o grAdinA, langA rAdiu : 10 stanjani in lung
si 4 in lat si din gradind sA nu i se ia dijmA.
Peste cativa ani, Gavril Vela:co renuntA la rAdiu, cum se vede din zapisul din
7263 (1755), lunie 22 (C. M. 574-5), neavand cu ce dovedi, cd acel rAdiu este drept
al sari si .pentru ca sA lipsascA galceva de la mijloc, agiungand eu si la scApAeune,
au fAcut pArintii cAlugAri mild cu mine, de mi-au dat 11 lei, bani si o vacA, cu vital i
la mine cate scrisori au fost pe acest rAdiu, li-am dat toate la minAstire,. Deci rAdiul
intrA in trupul Sanestilor.

1) Domn intre 7 Nov. 1709-6 Oct. 1716.


2) Cam pe locul satului Bocnita de azi.
3) 13111, gom, 1st. a Rom. II Z22 i ibid. 2261 se yorbeVe despre liothittil Saneltilor.
www.dacoromanica.ro
12 M. COSTACHESCU

Un mijloc de a atrage oamenii pe mosie era scutirea lor, din partea Domnului,
de la diferite bei icuri. In cartea domneascA a lui Costantin Mihail Cihan Racovita, din
7264 (1756), aprilie 22 (C. M. 466) se spune : 4 dat-,am cartea Domnii mele tuturor
oamenilor din satul Seineqtii ot fanutul CS rligaturii, care este a sfintii Mitropoli (dar la
aceastA data mosia era Inca a Putnei) sl fie volnici a sA apAra dispre toate biilicurile,
6-ar esi pre alti lAcuitori, ca sA nu IndrAzniascA nime a-i trage, nici sA aducA fan
g(os)pod, ori la mea, nici sA facA Mn, nici la nuele, nici la lemne g(os)pod, nici la
podvozu, nici /a conace, nici sä le ia caii de olac.... nici ispravnicul de fanut sA nu
fie volnicu ale poronci la nici o angArie si poroncim si voao zapcii cu tArie sA vA
foarte ferifi de satul acesta, sA nu-i InvAluiti).
In 7266 (1758), lull 25 (C. M. 466-7), SAnestii, In urma unui schimb, trece de
la Putna la Mitropolie. .Noi Scarlat Grigore Ghica voevod... de vreme ce svintiia sa
Chir lacov Mitropolitul prii ne aratA, cum cA sfnta Mitropolie sA aflA foarte lipsAtA
de oameni de slujbA, pentru trcbuillfa el.,. neavAnd aice pin pregiurul Esufui aproape
mosii, ca acele cu oameni, de la carii sA curga folos si agiutori de slujbA sfintii Mi-
tropolii, cad si ate mosil are Mitropoliia sAnt depArtate Mitropolitul au fAcut schimbu
cu sfnta mAngstire Putna.. Mitropolia dA Putnii mosia sa DumbrAvenii de la SuceavA,
in schimbul SAnestilor. (Dar fiind si easta mosie Sanestii, lipsâtA de oameni de slujbA,
ni-au rugat svinfiia sa ca sA-i facem carte domniascA de slobozie, cu care sA strAngA
oameni strAini de printralte fAri, earl sA sA tocmascA cu rupta la vistirie si sA fie o-
sAbif dintraltA farA... ; a aduce oameni striiini de printralte pri, cat de malti si sd-i
aseze la siliste de mai sus, arAtatA SAnestii*. Acestia 6 luni sA nu deie bir, iar dupA
aceia sA fie arAtati prin izvod la visterie, sA se aseze birul lor, cu rupta la visterie
si sA deie tot omul cAsariug pe an 8 lei, holteiula câte 4 lei si sA se ecisluiascA in-
tru sane, ca sA de fiistecare, dupA putinfa sal, si sA dea 4 ceferturi" intrun an, pe 3
luni un cefert si intre dAnsii zlotasi, oameni domnesti sA nu intre, fArA numai vornicelul
ce va fi orAnduit de la Mitropolie, sA aibA al strAnge banil cefertului si sA-i aducA la
visterie. §i pentru ca sA sA cunoascd acesti oameni dintraltA tall, sA li sA de si pe-
iietluituri rosii pe fetile lor. InsA vornicelul acestui sat nici de cum sA nu priimascA a
sA amesteca oameni de farA in oamenii acestiia.... si sA fie oamenii acestEa si apArati
de toate angAriile cAte vor fi pre alp lAcuitori in Tara Domnii mele. i sA nu fie
supAraf de cai de olacu, de podvozu, de lemne, de nuele, de fan g(os)pod.... i is-
pravnicii si.... alfi slujbasi ce vor fi orAnduif la acestu fanut cu slujbe domnesti, sA nu
aibA a sA amesteca intru acesti oameni, nici a-i judeca, nici al globi. Ce and vor a ve
vro judecatA oameni de acestiia cu oameni de fail, sA miargA sl sA giudece la isprav-
necul tAnutului. lar and vor ave numai intre dansii pricini de giudecali ii va giudeca
svintiia sa pArintele Mitropolitul, osAbitu de furtusagu si de moart e de omu, care aceste
doh pricini sA cuvine a sA cAuta cu divanul domnescub 9.
Intre locuitorii satelor noastre se afIA, cu chipul acesta, multi Ardeleni, Bucovineni
si strAini din Ukraina.
Prin actul din 7267 (1759), fevr. 10, se vorbeste de acelas schimb, al Sânestilor,
inpreunA cu Oniscanii si Podobilii, de la CArligAturA, intre mAnAstirea Putna si Mitro-
polie. Mitropolia (II ca schimb : 171iidenii ce cuprind o sAlestioarA, &Irbil *i Roma-
neftii, ce sA numAscu acmu DumbrAvenii si Averestii 2), care aceste mosii sA tan tot

2) Vezi si Erbiceanu, 1st. mitr. Mold, 26-27.


2) Bog. Dst. 1, 7-8, d4 dog, din 12 mart, 1458 qi Cony1 lit. an. 35, pg, 353,
clgc, 14031 7 lath

www.dacoromanica.ro
SANESTII 13

una de alta". Deasemenea. Sanes Hi, Oniscanii si Podobitii tot la un loc se t'n una da
alta, cu milocul gala, cu bisdrica, cu livadd de pomi etc. Pentru cd Si 1"4.tii au mitoc
si bisericd iar Dumbrd ven'i n'au nici unele da aceste, Mitropolia e dit3are t can i om
vre noi sd facem moard in Siret, in vadul VIddenilor, sd ne de sfa ita fftropolie a-
giutoriu la ezitu cu toti oamenii Mitropolii de la Siceavd : 6 zile au ertat si de däjde
arhiereascd doi preoti si un diiacon, ce vor fi la bisdrica de la Dumbrav eni, nice un
ban sa nu de in veci... lard (.1,g)a Iii ce sot afld trditori la Siine$ti, atata ai mduastirii noastre,
catu si aceiia ce sä numescu a Sinestilor 0, sd fun noi volnici ai lua si a-i aduce la
Putna, ori sä ne de Mitropolia alti tigani de la Suceavd, in locul acestor de la Sinesti..
(C. M. 468-9). Acest schimb se si intAreste de Domnul loan Teodor vod1, prin cartea
an 7267 (1759) April 22 (C. NI. 470-3). Iar prin zapisul din acelas an, tuna si zi
(ibid.) se face si schimbul de tigani ,,ce au avut mandstirea Putna aqii.:,4 cu caslle lor,
la mftocul lor de la &WO.", neputandu-se strAmuta. Intre tiganii de la Sinesti, dati
de Putna Mitropoliei, sant si urmatorii, interesanti ca nume : Grigorie san Dulescul, San-
dul san Lor, !liana Isträtoae, I3ana femaia lui Grigoras Pilat, in btal 25 d . sailete.
Intre cei dati de Mitropolie mIndstirei Putna sant si : Ilie sln Potorac 3), Fotie San
Lor, lonitä sari lui Gudan, Dumitrasco Visan, Grigoras san lui Cräc'un, in total 26
de suflete.
In hotarnica Petrestilor, din t. Romanului, din 1784, lunie 22 infra oamenii buni
impregiurasi, chematif ca stiutori ai hotarelor, apar si din Sanesti r protopopa Constan-
tin ot Sinesti i (si) tefart Cdpitan ot tam (de acolo) i loan Bocanet ot tam, Toader
Carp ot Sinesti, rdzds. cari, spune doc. au scos hotarnica Sinestilor din 7107, iscdlitd
de un Rosca, vornic de poartda 3). Ni se aratä aici si hotarul Sanestilor despre Petresti :
de acole (din capul piscului Cdlugarasului)... tot inainte, coborandu-ne in lunca Barnii,
unde am facut bour, intrun ulm, din sus de drumu ce nerge de la PetreVi la Sine§ti,
despdgind Petreqtii de Sineqll §i de acole am mers tot in jos peste apa Barnii si iar
am Mut bour in capul dealului Mdndru 4) intrun stejar... tot dealul Mandru in jos
pand in drumul 1?omanului... *i tot inainte pe dealul Mandru, pand la pravila dealului
Alandru... tot despartind Petrestii de Sinesti... tot inainte la deal, nand in Bobeicd, din
sus din drumul tefanestilor.., pe drum la deal si din sus de drum .. suindu-ne la deal,
pad in drumul Pravilei Cenuqei. . din sus de Pravila Cenupi... tot drumul inainte pe
zarea dealului Dvejii, pand la Pravila Ganupi... tot zarea dealului Dveji, in jos de
drum si din jos de Pravila Cenuri... pand in dealul Dveji, in fandul Cenuri, colful mo-
qiei PetreOilor...a. Toate numirile proprii si hotarele sant si azi.
Pentru unele neintelegeri intre Ndculesti, stäpanii Septicenilor si intre Mitropolie,
pentru hotar (probabil trupul Oniscanilor) vorbeste märturia din 1785, Dec. 8 (C. M.
475) a lui Ursul Pdsat, om peste 60 de ani, cd In vremea cand mänstirea Putna std.,
panta aceastd mosie (Sanesti) ei au dat clacd de pluguri si au arat pe podisul de cdtrA
NAcu'esti, pentru trebuinta mändstirii si pe urmä si pentru trebuinta lor si au dat dijma
Putnil ; mai pe urmA trecand Sanestii si Stornestii la Mitropolie, dejma ce ese dipe
acest podis, ce-1 lucram noi, ni-o lua Mitropolie, cata vreme am arat acest podis.
Dar dupd ce eau invechit pamantul, am lasat nelucrat si de atuncea au limas loc
1) Azi sant in satul Osoi, supt pldure,
2) Nume si azi in Osoiu. ..
3). Uric XVII, 78-92: de fapt e hotarnica din 7177, pentru bucata de codru,
data lui Solomon Barldcleanul ; partea ce intereseazd Sinestil, 86-87 ; cp. si Arh. st.
Iasi, tr. 661, op. 1, 727, No. 92, pg. 207.
4). Exact e dealul Mandan ; cfr si harta 'st. major, pl. Podul Iloaei si hotarnica
din 1827, iuli 5.

www.dacoromanica.ro
24 M. COSTACHESCU

stirpu, ce-I Mei megie$ii cu vitele". Acest loc, ce di el al-Mare, se incepe de la


fantina Acsanii citri codrul cel mare, tot pe podi$, dupi cum $i rizoarele arati..
N'au apticat sä-1 fi stipanit NeculeVii. Prin actul d'n 1789, april 29 (C. M. 476), de
la boerii Divanului citri ispravnicul Carligiturii, se spune ca trei oameni ai Mitropo-
liei : Vasile Gavril, Gorovei i Trofim din Sane$ti si nu fie supirati cu nici o havale",
ca si poati ciuta de slujba Mitropoliel.
Dupa condica liuzilor, din 1833,1) erau in Sane$ti 59 de Iluzi, adici oameni adu$i
de peste hotar, pentru lucrul mo$iei $i care, un tirhp oarecare, erau scutiti de bir.
Prin zapisul din 1804, Mai 12 (C. M. 478), pi se area ci Constantin Stanciul
vinde protopopului loan cloud pogoane de vie, casi cu pivnitä $i cu livadi, de la Si-
ne$ti, drept 300 lei. Tot in pricina acestei vii, vorbeste doc. din 18i9, Oct. 23 (C. M.
481), prin care Grigorie, protopopul Carligaturii i altii pretiluesc averea proinproto-
popului loan din Sinesti : 2 pogoane si o firti vie roditoare ce le are aliture cu o-
grada cant sale", 2 cai suri, o iapa murgi, drept 560 lei, care avere o vinde loan
proinprotopop, prin scrisoarea din 1811, martie 2, sfintei Mitropolii, drept 540 de lei,
el strimutandu-se de pe mo$ia aceasta (C. M. 481-2).
In anul 1820 se clicle$te de citri Mitropolitul Veniamin, biserica de azi a satului 2).
Dupi catagrafia din 1820 ') satul era destul de populat. El avea 73 de birnici,
dintre care 12 de frunte, 35 de mijloc $i 26 de coadi. Citez Intre ei, numirile care se
intalnesc i azi : Timofte Carpu, Durn. tru Märginean, Gheorghe Baciul, Ion Canaragiu,
Petre Dornian, lonita Abiza, Ion Cojocar, Vasale Butnarul, Grigora$ Jatarul, Vasale a
Gavriloai, Ion Cozma, Pavil Lill, Hie zit lui Tinasi, Ion Ungurean, If time Tanteanu,
Toader Papuc, Samion Ciobanu, Grigore Agaftoni, Pavil zit Miron, Vasale Tom,
Ion Momiti, Apostul Muntian, Pricop Ungurian, Alexandru Bejinar etc. Apot alte nu-
miri caracteristice ca : loniti Lazor, Stefan Urzici, Toader Varian, Neculai Cantec
Constandin Rautu, Gheorghe a Anto6oaci (=de la Antohi), Toader Manolache, Toader
Lupu$orul, Grigori a Marii Chiroai, Chiriiac Sarghe, Neculaiu a Lupoai, Ion Cracani
vornic, Macsan Rusul, Nastasi Zota, Neculaiu Drambul.
Erau apoi 60 slugi, firä bir, a sfintei Mitropolii. Citez numirile caracteristice din
care sant i azi : Chirtiac Soutar, Vasile Tapes, Toader Baciul, Neculaiu Carpu, Irimie
Scutelnicul, Costandin Ficiorul, Vasale Poftali, Trohin Pidurar, Costandin Torna, Lupul
Abiza, Agachi san Lifi, Ion Manolachi, Dumitru Bejinar, boniä a Gavriloai, aleorghe
a Samionesai, Dinild Ficiorul, Samion Prisicar, Loghin Ficiorul, Ion Vier, Ion Trohin,
Stefan a Butniriiii, Dumitra$cu Ficiorul, Ion Chiper, Toader Paftali, Cozma Rotar, Ion
Tanas5, Hie Blnarul rus. Adam san Apostul, Toma Bujor, Costachi Pantar etc.
Erau apoi 27 bejinari din Cordun far/ bir ce sant a dumsale sard. Giani (?)
ci-i are cu hrisov g(os)pod". Intre ei : Dumitru Ungurian, Ghiorghi a Irinii, Gherasam
Burclul, Pricochi Ungurian, Mihai Manolachi, Toader Nistor, Neculaiu Stiri, Ion Cordeiu,
Chirill Parcian, Neculaiu Pitrunêan, Grigori Cioati, Gheorghe Hrisci, lacob Corce
(--Carcea de azi ?), Filip Necoari, Acsante Calance, Costandin Becian, Vasale Soron-
delcu, Petre Mateiu, Neculaiu Cardeiu. Erau deci 130 de capi de familie.
Revolutia din 1821, cu reactiunea turceasci, a facut multe neajunsuri satelor
noastre. Cunontem, intru catva, suferintele satelor Mitropoliei, din relatárile Arhiman-
dritului Isaia, vechilul Mitropoliei, citri pah. Costantin, satnepl Mitropoliei. Astfel, el

1) Uric. VIII, 333.


2) Vezi notite de pe agile de la biserica din Sane$ti, in fasc 1 (1921) pIon
NeCulcea".
3) Arh. stat. Ia0, tr. 166, op. 184, No. 19.
www.dacoromanica.ro
Sk 17.
sAN4111 io

spune despre Turci, 1821lulie 6 1) de pe afarA, bisdricele pradd, Dum.nicd la nod


ceasuri au prAdat biserica de la San. sti, tot ce au gdsit i casa Mitohului ; pe vataful
Pavel 1-au luat pe fugd prin codru, nu pot sti mort este sau viu, 3 zile de cand am
pus de-1 cautd i nu-I gAsesc ; nevasta au fost dusA la maidean, cum se afld, nu stiu ;
100 de Turd au fost in Sanesti, Dum nicd ; rizalac (ras) au fAcut indestul, femei, f ete,
copii s'au fAcut ras ; am scos tescherele pentru stupi, pentru SInesti, pentru Stornesti"
etc. Iar la 28 lulie, el scrie Mitropolitului Veniamin : De Luni, (de) ar fi cine, ar se-
cera graul de la Sanesti...cdci aici de va mai sedea mult oastea turceascd. chip de a
se face nu-i (fanul), cad in tanutul Carligaturii, wi SaneOli stau, iar alte sate toate
sant inprilqticte. Stupii...la Sanesti, fiindcd sant mai cu depArtare, sd mai scutese 9.
Alta relatie : Pentru Scine§ti i prisAci am scos carte de la Pasa...iar in Sam-
bdtd sara, mi-au venit rdspuns de la Sdnesti, cd nimic nu s'au ajutat cu cartea, au
pradat easel; 'au ficut rem de femei qi de fcle c14 i fost in iastd said la
Chihaia Beiu..am cerut sd-mi dea 4 Turd la Scine0, s'au fagAduit 3)
Nu cunosc harta Sanestilor, fdcutd de Petrachi Asachi, In 1824 4).
E foal te interesantd hotarnica Sdnestilor si a trupurilor sale, din 1827, iuli 5, fd-
cuta de Andronachi Donici, logofdt, Intarnic 5), din partea Mitropliei, rdnduit vechil,
Isaia arhimandritul, p oetes randstirei Rasca. Important e hotarul despre Petresti, care
sutra cam la fel cu hotarnica Petrestitor, din 1781. Se pomenesc : poiana §chiopului,
poiana Nistrii, varful dealului MAnddului, drumul la poenile tefdnestilor... aldture cu
hotarul Petrestilor si a poenilor $tefdnes ilor, pand in drumul Pravilii...au trecut scur-
surile pardelor Caracului §i a ManclAului...pe drumul de pe drumul Pravilii...pe despre
Veja, allture cu hotarul Vasluiului, pand In Buncu §i deacolo in dreptul locului, pand
in drumul Garbe§tilor...spre Sacov(dt)...in dreptul locului, pan in dialul Mari, din gios
de hotarul Obrijenilvr, intre hotarul Poplyilor. Aice am aflat cd mosiia sf. Mitropolii
pAtimeste inpresurare, fiindcd dupd hotarnicA trebuie sd triacd piste drumul Giirbcf-
tilor §i sä vie pan in dreptul locului, pentru ca sd sd coboari la acovdt si sd triacd
'pe din gios de poenile .11eid2rjciilor §i de acolo tot in dreptul locului, Wind in dialul
Mari, fiindcd poenile MIddrjacilor astazi sant in fiinta lor, perzandu-s numeli lor, a-
flandu-sd sehitul i1ltid4rjacilur zidit tocmui ye linia hotarului sfiatei Mitropolii". Banul
Manoiache Fote avea un uric din 7169 (1661) de la tefanita vvd , care aratd de po-
euile Madarjdc.lor, cu acelas nume, cd rdzasii de Obrijeni le trage cdtra hotarul lor, a
Obrijdnilor i rdzasii de Madirjaci i-au dat ram.* a)
Interesan(.d e observatia de la hotarul despre rAsArit, a Sanestilor, despre Podo-
biti : cd mergi pi drumul ci esti pe langd pardul Ezeriaua, pand la movila sapatd,
ci-i langd drum, cari acurn nu s'au aflat si de acolo ardtd ca mergi pisti zApodiia la
varful d:alului, fArd a pomeni cu ce mosii sd hotArdsti i fiindca selistea Podobitilor

1) Erbicea nu, 1st. mitr. Mold. 131. Aceste suferinte erau Inca in aducerea aminte
a celor cativa bdtrani din Sanesti, ce mai traiau acum vreo 10 ani ; intre ei mosneagul
lacob mi-a povestit despre lupta de la biserica satului. El avea si.frumoase aduceri
aminte despre Mitropolitul Veniamin.
2) Erbiceanu loc. cit. 144.
3) ibid. 146.
4) Arh. stat. Iasi, tr. 631, op, I, 727, N-rul 92, pg. 296.
5) Laid. 130 si urm.
6) Manolache Fote pretindea si el poenile Martirjacilor si voia sd le arate aiurea
poiana Nistrii i poiana Popii, fara nici un cuvant. Arh. stat. 1. c. 130 si urm.

www.dacoromanica.ro
16 M. COSTACHESCU

esti a'Aturatd cu mosia SAnestii, dupd rAnduiala m3siilor sd cade ca sd meargi si ea


aldture cu Sdnestii la camp si sd stee unde stau §i Sanestii, fiind intro curgire".1)
latd care era populatia satului, dupd catagrafia din 1831 0: 4 preuti preotul Ilie
Sin Lazar, iconom slujitoriu bisdricii Adormirii Maicii Domnului : preotut Gheorghie Sin
loan MArgineanul sachilariu ; preotul Dimitrie sin preotul Gheorghie oprit de slujbA
de 11 ant, din pecina preutesei sale"; diaconul loan sin preotul Andrei ; 1 privilegiat,
fArd dare : lanache sin vatav Toader Costin polcv,, cu cartea Domnului Calimah din
let 1818, fevr. 5 sd scuteasod 200 oi de gostind ; 200 stupi i sfini (si porci) de sd-
UM (sic); 400 vedre vin de vadrdrit si 4 liude oameni strdiai sd scuteascd". Cei er-
tali de bir cu cartile stApAnirii: Chiriac Rail!! ; Gheorghie Botezalul adin jadov cu cartea
pecetea Mitropolii din dicasterie din let 1817, Mai 23", 0 ; Grigore sin Dumitru tefatt
.et (eine o maied boteratd, slug a Mitropolii", cu cartea Mitropolitului Veniamin
din 1819 0 ; Alexandru ce (tine yadaucit botaata` cu cartea visteriei din let 1825;
18 nevolnici i ertati de sat (nu pldtesc bir) : Nichita Zota schiop ; loan Sdgneanul ne-
putincios, bolnav (si azi nume); Alexandru Dorneanul surpat i trecut eta vrAsta bdtrA-
netilor, Vasile Stolnicul, stricat in cosul sdu bolnav, Loghin sin Diaconul (si azi), Sandul
Carp trecut cu batranetale, surpat, Pavil DAnild, ghebos, stricat de samcd (si azi),
Vasile a CrAstei, stricat de picioare (si azi), Lupul Abaza (si azi), Macovel Porcariul
batran i schiop,Costantin sin Macovei Porcariul, schlop, Costache Stolnicul, surpat,
loan sin Diaconul, Neculai zet (=ginere) Antohioael surpat, Gheorghie sin Simion, cu
femeia oarbd ; Cozma Rotariul (si azi), Costantin Bunduc bolnav pAtimas, Toader Co-
jocariul surpat, bdtrAn ; 26 de vAduve : intre ele, Balasa, preoteasa protopopului loan,
loana preuteasa preutului loan si altd loand, preuteasa preutului ban, ,,aceasta pre
un fecior in slujba strAjii pAmântesti, dus", Maria lui Maftei ChiilA, (si azi), Maria
lui Sim* on Buciul, Catrina lui Trohin (si azi), Ruxanda lui Pintilii Prisdcariul (5i azi),
Paraschiva lui loan TAnteanul (si azi), Maria lui Manolache CArjd, Anastasia lui loan
Abaza (si az9, Vochita hit Simion Agavriloaei (si azi), Catrina lui Costantin Gorovei,
loan a lui Gheurghie Chirul. Maria lui Toader a Petrei, Magoga vadana, Anisia sora
lconomului ; 4 dascali la b'sericd ; 58 de birnici havalegii, intre ei: Zaharia TAnteanul
(§i azi), Vasile sin Nastasd Zoata, Costantin sin Gheorghie Chiril (.i azi), loan sin Gni-
goras MonitA (sl az9, Niculai sin Lupu§or vornic, Maxin Rusul sin Chiriac, Gheorghie
sin Simion Coz.na (si azi), loan sAn CrAstea Munteanu (si azi), loan sin Tanasd Mu-
gules, Chiriac sin PavAl Liti (si azi), Costantin sin MO, lonitd sin Toader Carp (si
azi), Toader sin Varlam, lonitd sin Vasile Abaza (si azi), loan Mahuc, Toader Baciu1
(si azi), loan sin loan Canaragiul (si azi), Costantin Coaddlatd (si azi), Die sin Luchian,
Alixandru sin loan Cuzum (si azi). Toader Olariul Esin de curvd.; 81 slugi si alti oa-
meni fdrA bir, supusi la unii si alf ii, intre ei : Costantin sin hie CocArdscul Munteanul,
V asile sin Grigora§ Paftald (si azi), Costantin Cugeanu sin T1mofte (si azi), Costantin
sin Toma Abaza (si azi), Andrei Loghin (si azi). loan Trohin (si azi), Costantin sin
loan Carp (5i azi), Vasile sin Costin Gprovei, PavAl Duduman pAdurariu (st azi), loan
zet Zefan, Toader Ashnionesei (§i azi), Vasile Neculce sin Iordachi, Petre zet Oance
vierul ; Petre Baston sin Lupu, Grigori Cuzurn sin Pavel, Gheorghie Ciuciul, Die GAnga,
loan Oioeriul sin Andrun, Vasile Nija sin Simion, Gheorghie Misian Roman ; 6 dintre
acestia ant arAtati sot Mladin", o poiand de cAtrA MAddrjac si 8 ca eMAzdrarii".
1) In hotarnica despre rdsArit a SAnestilor, din 1501, Dec. 14. nu Ant pomeniti
Podobitii, cu toate cd erau in flunta. Vezi m. jos, acest sat.
2), Arh. stat. Iasi, tr. 644, op. 708, nr. 339, tom. IX.
3). Urmasii i azi : Botezatu.
4). Urma§ii §i azi S: a lui §tefan.

www.dacoromanica.ro
tUt$fit 11:
Birnici breslasi, birnici bejenari hrisovoluf!, hrisovolifi bejAnari fArA bir nu sant
1) Irimia StrAchinull Baltagariul, dat la gbreslele ponturilors.
2) sudeti (supusi strAini); Hristodul Neculau Hagiu eposesaruID mosii, supus ru-
sAenesc si Ene grecul, supus inglizAsc.
19 oameni strAini, WA cdpAtAi, tocmifi eu hac (lealA) la unii si la alfii si 1ntre
ei : Andrei Dejmasul sin erban, Toader Nohaiu, Grigoras Gagiul sin Vasile, Savin zet
Radul Carp, Vasile JAtariul ot T dlligidri ; orAndariu era : Avram Stoleriul sin CalmAn.
Satul ava deci, In afarl de femeile cu bArbati §i in afard de copii, 215 locuitori,
Multi dintre acestia sAnt scobortori din vechiul SAn BArlici, alp vor fi venifi dfn satele
Mitropoliei, desliinfate, Podobilii, BAtArAstii, Plesestii si Oniscanii.
AltA hotarnicA a t atului e cea din 1834, Oct, 18 9, care vorbeste tot despre ho-
tarul dintre Sdnesti si Petresti. Elementele nouA, ce se gasesc in ea, sant cam ur-
mAtoarele : stapanirea Petrestilor urmeazA de sA pogoarA pe un picior al dealului Man-
daului la vale spre rdsArit si trecAnci peste cloud pArae a MAndlului si a Caoacului
prin luncA care obArsia lor sAnt din dialu MAndAului si de acolo sl suie la dial pi
coastA despre amiazAzi pe un picior de deal, ce sA numeste piscul ydrufului, suitor
intralt picior, pi earl picior sä aflA $i un drum ce sd numqte druntul Careplul 2), ce
sA sue In dialu Praviiii MAndru... opcina dialului Mandrului". Se cunoaste cA este o
Inpresurare din partea Petrestilor, a ScorfascAi, asupra unei bucAti de codru a SAnestilor
Mo$ia, cu toate trupurile sale, a fost secularizatA si pe ea s'au InproprietArit, In
1864, 1879, 1898 oameni si s3au descAlicat sate noul : Crucea, Bocnifa, ZmAul, iar, azi
codrul tot asa de mare si frumos, ca odinioarA, e proprietatea statului.
Satul SAnesti, dupA 500 de ani, azi e mare si frumos si s'a intins din valea Ci-
resnifei, pe tot podisul, pAna in dialul lui Simon
§ 4. Poenile din codrii ASdneftilor. Multe si frumoase poeni sant in codril SA-
nestilor : Nistrea, poiana Popii, Albicioaea, Medea, Cenusa, Epuras, Gheorghltoaea,
Valea rea, MAndroaia, poiana Baciului, Hertepl sant cele mai marl. Numele lor ne
aratA aproape totdeauna nurnele celui ce a deschis-o. De§i din vechi erau in codru
domnesc, erau In totdeauna in stApAnirea celor ce le deschideau. i
.Nistrea ne aminteste un Nistrea, ce in 7102(1594), fevr. 20, cumpArA pamant In
BAtaresti.
Albicioaia ne aduce aminte de Toider Albici de Plesesti (C. M. 594-5), in 1669,
Sept. 6.
iferfe§ul. In un uric dela Tomsa vvod. din 7131 (1623) se intAreste lui Ghiorghi
CArste o a treia parte din a §esea parte din ObrijAni, ci au cumpArat dela Dumitru,
nepot lui Ion Herfes ; sfiindcA Hirtesul dintru invechimi sA dovedeste din scrisori a au
fost o stapanitorilor de Obrijdni, luand numire sa, dupti numele acelui loan Herfee. 8)
Ion Herfes a trAit pe la sfArsitul sec. XVI-lea, and va fi deschis aceastA poianA.
Mai documentatA e proprietatea In poiana Popii, nume ce ne duce la un Popa, ce
trAeste pe la inceputul sec, XVII-Iea si care era rAzds de BAtAresti. Cele dintdi still
le avem din zapisul, din 7174 (1666). lunie 8 (C M. 458-9) : scare aäAstA poianA au
avut tocmall mom nostru Popa cu "ratesAu DrAgan ; dat-au Popa lui DrAgan sA fie tot
in BAtAresti, sA n'aiba treabA in p danA, iar Dragan au dat tot in poianA si el SA
n'aibA treaba, numai sA fie Popa singur poiana. Si mom nostru Popa sant 3 frafi :
Tohil si Gheorghie si Tudosca Sirignioaea. Prin zapisul de mai sus, Costantin si fi-

1). Arh. stat. cit. 215 si urm.


2). Vezi si azi, Harta Stat Major, plansa Podul Iloaei.
3). Hotarnica SAnestilor diu 1827, WU 5.
3

www.dacoromanica.ro
18 M. thSTAtlitSCU

meia sa Irina, fata TudoscAi Sargioae din targu din Iasi, nepofii Popii Vaud ocina gi mosia
lor, jumAtate de partea maicii lor, TudoscAi Sargioae, fata Popii, dintro poianA ce sl
chiaml poiana Popii, pre $acovtif, in finutul Carligaturii, cu vad de moara si cu loc
de prisacA, lul RAzmeritA de visterie i fratilor lui, Toader si Gligorie, drept 15 lei
batuti. Asemenea mai cumprA RAzmerlta i fr.* lui, drept 25 lei, de la Eremia gi
sorusa Anghenia, ficiorii lui Gheorghie, nepofi Popii, partea lor, toatA partea lui Gheorghi
din aceiagi polanA. Deci noi am vandut giumAtate de parte Sarghioe si parte lui Gheorghe
toatA, care fate giumätate de poianA, cu tot venitul".
Prin zapisul din 7176 (1668), August 28 (C. M. 460), Ursu i femeia sa, pas-
tasia, fata Popii lui Costantin de targu de lag (e Costantin, de mai sus, ipsurat cu
Irina, fata TudoscAi Sarghioae). nepoata TudoscAl mArturi5egte el a luat 3 lei si g14-
mAtate, bani de argintu, de la RAzmeritA de vistierie si de la fratii sii i zAlogeste partea
femeei sale, Nastasiei, din poiana Popii, ce iaste in codrul Carligaturii, davit apa A,Sa-
cov4fului; banii i-a luat In 28 August *i trebuie si-i dea inapoi Ia sveti Dimitrie, iar
de nu-i va da banii, sA fie a lui RAmeritA acea parte de loc. Intre marturi sant Si :
Dade de Podobiti i Tuturmachi de BAtAresti *. al.
In 1691, poiana Popii era a lui Gligorie Grosul. Prin zapisul din 7199 (11360:Aug.
22 (C, M. 462), Gligorie Grosul, feciorul Anii GrAinAdoae, din FrAteni, daruieste ocina
gi mogia sa, sfintiei sale Mitropolitului Savii, care polanA este pe acovät, ce sA chiama
poiana Popii, cu vad de mod si cu loc de prisAci. Avand aceastA poianA, ca mogie,
Mitropolitul Sava face gi mitocul dela Sanegti, care-i va fi slujit i ca loc de retragere
dupA 1701, clnd pArAsegte scaunul mitropolitan.
§. 5. Po'dobifii, Spre rAsArit, alAturi cu mosia Sanestilor, tot intro curgere, despre
codru spre miazA noapte, era din vechiu mogia i satul Podobitii. Satul a dispArut din
veac. XVIII-lea, dar trupul se numegte 'Yana astAzi Podoghite, Satul vechiu este kite-
=hit In intAia jumAtate a sec. XV-lea.
In -6943 (1435), Mai 12 1). ,tefan Voevod .detruegte lui Icai,ul Podobitul satul
lui pe Ceirligatur, unde iaste casa lui. lar hotarul satutui sä fie dupd vechiul hotar,
piin4 unde au apucat In vechiu"... Deci satul era mai vechiu, de pe vremea lui A-
lexandru cel Bun, intemelat de Pod3bitu1 (slay : PolobitP, care era pore cla lui I-
vageu i insemna : inpodobitul, mandrul, cilibiul 2).
MultA vreme, proprietatea a curs linistitA, conform ob:ceiului i nici o pomenire
alta, in sec. XV, ori XVI, nu avem despre acest sat.
Din sec. XVII, amintirile sant din ce In ce mai dese si-s cele de mai multe ori
gtiri de vanzAri gi cumpArAri intre rAzAgii moVei. Intre 1605-1608 3), in o alegere a
hotarului Scobintenilor (azi Scobaltenii, WTI Podu Iloaia), intre oamenii buni Oen sus
gi den gose, ca Plotun vatah ot Radeani, (=sat In c. Popesti), Gavril vAtah ot MA-
drjeaci, Ba(r)lad ot Oprejeanl, Ion Peale§ ot tarn, apare gi Gorghi (=Gheorghi ot
Podobifi.
Prin zapisul din 7128 [1620), lunie 1 5 (C. M. 425), Varvara ll vinde toatA mogia
partea manesa, MArinesii dintru a patra parte de sat de PodoNi a cince parte (drept
9 talerl, Jul Simion si frAtinisau lui Vasile i 'Nader. Martori din Storne*ti gi PIegesti.
Zapisul e scris in casa luii Gligorie, in Plesegti. Satul umbla pe- patru bAtrani.
1). C. M. 425 : aici data e 6953 (1445), Mai 12. prin confundarea lui M=40 cu
N=---50 ; acelas an, 6943, al ispisocului de la tefan Vvod. e gi In doc. die 1773, sept.
10 gi tot a*a gi In Aricescu, Arh. rom. II, 39. tefan fiul lui Alexandru VodA cel bun .

domne*te : Sept. 1434 27 Aug. 1435 si dela 29 Mai 1443iulie 1447, dupA lorga,
Hist. des Roum,
2). In vechile doc. slay; selo inseamnA i mosia, pentru semAnAturi I sat, lat. satum.
3). Ghib. Sur. II. 78.

www.dacoromanica.ro
SANESTII 19

In zapisul din 7146 (1638) Martie 10 (ibid.) se arata ntartuda lul Simion si Vasile
de Plesesti, Gligorce Horaico si Nacu de Obrijeni, Onasco Festal, Iftimie §1 Stefan
Munteanu de Podobili, Moisei de Romane§ti, Coste sl Toader de 'Frateni, ca Gheorgie
de Podobifi a vandut lui Dumitru i firnei sale ce au fost de Sinesti", drept 12 talerl
un loc de prisacd ce esti ;n redia, deasupra salului Podobilii, in pciclure intreagliN.
De aid aflam ca sat_ 1 trebuie sa fi fost, nu pe deal, ci in vale, pe parauI Podobifilor.
Din zapisul, c. 16 !O (C. M. 425), aflam ca Marica daruieste lul Vasilie de
Plesesti, o parte, ce si ei i-a daruit-o unchiusau Cozma ce-i la Podobifte *I din sat
§1 din tot locul, din a patra parte, a sesea parte Cozmii, ,,sa o grijasca la moarte ei,
catu-i va fi prilejul si sa-i de slujbele, pana la anul". Martori sant Ursul, Vasile,
Coste i Iftimie, tofi de Podobili, Gligorie i Simion de Stornesti si Pintilie ot Tomesti 0.
Prin cartea domneasca din 7)55 (1647), iulie 24 (C. M. 426), Vasilie Voe-
vod intareste urmátoarele : Minna sin Sofronii, nepot lui Simion, vinde ocina SI
mosia sa, din a patra parte a sesea parte, din satul Podobifii, la finutul Carligaturii,
din vatra satului, din camp, din farina, din apa , din padure, din Mat, lui lonasco si
fratelui sau Vasile, feciorii lui Festila si cumnatului lul, Isac, drept 10 galbeni, bani buni.
lona5co i Vasile i Isac arata zapise de marturie, ca pärinfele !or Stefan Festila a
cumparat din acelas sat Podolyfi, dela Patrascu Rosca, drept 30 taleri de arginf, din
giumatate de sat a sesea parte ; dela Cobalianul, feclor Elenii, drept 6o taleri de argint,
din a patra parte a sesea parte si iaräsi, drept 8 tal. bat. dela Ilinca, fata lui Barlad 2)
(scris Bralad), din acelas sat, d n tot satul, cat sa va glege parte lui Bralad, tatal
linchii, din vatra satului si din campu si din fanala sl din apa sl padure s. cel.
Din zapisul din 7157 (1619), Martie 1 (C. M. 428), aflam ca Vasilie, feciorul
Andreicai, nepotul Orcel, 'din sat din Podobili, ot fin. Carligaturei, vinde Aupanului
Isalco, drept 16 ug. bani gafa, ocina sa ce a fost a parinfilor nostri dela parinfli lor",
in sat, in Podobili, ce sa va alege din Aumatate de sat, din a treia parte. a patra
parte. Tocmeala se face in casa popii lui Gligorie, protopop de t.argu de Iasi. Intre
martori sant : diaconul PavAl ot Irghiceni Iftimie Bata ot Podobiti. Zapisul e scris
de diaconul I nri§co ot Svetii Ilie prorocu (din Iasi).
In scrijoarea din 7176 (1668), Avg. 28 0, apare ca martor la zalogirea, Poenii
Popel, din c drul Sanestilor, Darie de Podobifi, pomenit des de aid incolo, un om de
seami din sat.
In hotarnica din 7177 (1669), Sept. 411 6 (C. M. 594 si 596), prin care se ho-
tareste bucata de codru domnesc a Sanestilor, data lui Solomon Barladeanul, apare ca
martor i Stanciul de Podobili.
Prin zapisul din 7179 (1671), Mai 2 (C. M. 428-9), Tanasie i sora sa Irina,
feciorii lui Toader Gilman din sat din FrAteni, nepolii Palagai, vand lui Gorovel lo-
gofAtul, drept 12 tel batufi, ocina, eparte tatanenostru, lui GrAmada, ce sa va alege
din sat din Podobifi, din vatra satului si din Orilla.. Intre martori apar ; Darie §l Du-
mitra§co de Podobifi.
Prin cartea din 7181 (1673), lunie 8 (C. M. 429-30. Stefan Petru Vvd. da bo-
erului, lui Gorovei logofatul sa hie tare si puternic..." a lua de a zece dela, cine va hi
arat pre hotarul Podobifilor, pre giumatate de sat, ce taste Iui driapta cumparaturau.
1) A i Popesti, j. Iasi.
2) Numele acesta nu trebuie sa ne mire, prea mult. In a ctele acestor sate se- ga-
seste si Basarab. Intrun act din 1787, din Basarabia, am gasit numele de om : Me-
hedinti.
3) Erbicpnii, 4e langa Podul-Iloaia. Iurghiceni, Irghiceni, dela Intemeitorul lurg
(-----Gheorghe). Erghiceni Erbiceni e o etim. populara dela iarba, ierbi.
4) C. M. 450; cpi 1677? Gbib, Sur. V, 38i NUI, 91 c. 7185 (1674 etc.

www.dacoromanica.ro
20 M. COSTACHESCU

Zapisul ccn 7189 (1681), Ghenar 9 (C. M. 430), ne spune cl Chiriac, feciorul ui
MoisAi de Podobiti, vinde lui Dumitraro cAmAra5ului, ginerele lui Gorovei, drept 15
ei, bani buni, ocina sa din sat din Podobiti, giunilitate de salt ce imbla" in Oil moqi,
si 'din al triile mosu din giumAtate mosi, a patra parte, care parte au fost a lui MoisAi".
Intre martori : Gheorghie vornic glotniil Ursul, Stefan Ponici si Ciocarlan, vornici de
targu.
Prin zapisul din 7189 (1681), Ghenar 15 (C. M, 429), Gligorie Grosul Ai Luparo
fecior Anii GrAmadoae, de FrAteni, nepoti lui RAzmeritA de visterie, vancl drept 28 lei
bAtuti, fratelui nostru lui Dumitrachi de ScortA§ti '), fi6oruI lul S efan parcAlabur,
ocina si moVa lor in finutul CarligAturii, ,,-pre hotarul Podobitilor, in piscul Plopului
o prisacA, care prisacA au fostu dela tatAnostru, dela Toader GramadA de Frateni".
Intre martori; Ursul, Goian si Andrei'vornici si Silion si Mihalce Clinef de Cudre*ti 2).
Prin zapisul din 7189 (1681), Ghenari 17 (C..M. 431), Gligorie Grosul sf Lu-
pnco, fecioril Anil GrAmAdoae din FrAteni, nepoti lui RazmeritA de vistierie, aratd cl ,
vanduserA lui Dumitrachi de ScortAsti, f iindu-le rudA, o prisacA In tinutul CarligAturii,
In hotarul Podobitilor, in piscul Plopului, care prisaci a fost a tatalui for, Toader
GramadA. Dupa aceia s'au sculat Dumitrasco cAmarasul sin Enazhi jcluceriul si ni-au
tras Inainte boerilor celor marl, pentru cAci si alte mosii a tatane nostru a-au avut
In Podobiti, au fost vandute de tatAl nostru lui Gorovei, socrul lui Dumitraro camh-
ra§ului. Deci dumnia-lor boerii cei man ni-au aflat gimlet intra:esta chipu : de vreme
ce santu cumpArate si alte WO de mo5ie a lui Toader GrAmadA, de Gorovei, socrul
cAmArasului lui Dumitrasco... ni-au dat limas Domnialor boerii cei mari, precum sA ne
de Dumitrasco cAmArasul bani, precum ni-au fost tocmala cu Dumitrachi si ni-au dat
banil 1nainte boerilor celor marl, 28 de lei, bani de argintu si noi am intorsu banii
lui Dumitrachi, fnainte boerilor si i-am dat si zApisul lui Dumitrachi la mana lui Du-
mitra§co cAmArasului, ca sA-i fie dumisale driaptA ocina". Intre martori ,sant : Darie
de Podobit, Dumitrasco P4c4babei de Podobiti si Neculai Horge de Plesesti.
Interesant e zapisul din 7190 (1682), Martie 3 (C. M. 431). AleRsa si fratesAu
Samson dau zapis la man vArului lor Ion Liahul din RAdeni precum cand au fostu
acei in yara Munteneascli cu noi au avut (Ion Liahul) 21 de chile de mei i noao chile
de orzu...Deci au venit astAtoamnA, precum scrie veletul mai gios, ca sA-s vanzA paine.
Deci noi am fost vandut pane, precum Au fost preful panic 30 lei si cu bani ni-am
plAtit nevoile noastre aice si am fAcutu ce am §tiut cu bani. Acmu dacA au vinit fidorul
la bani or la pane, n'am avutu nici bani, nici panes. Si-i dau lui Ion Liahului mosia
lor dela RAdeni si de la Podobifi a patra parte, toatA.
Prin zapisul din 7190 (1682), April 4 (C. M. 432), Ion [Liahull, feciorul Rorli,
aratA cA a luat bani de la Dumitrasco parcAlabul de Targul ,Frumos, pentru partea sa
de mosie de Podobiti §i m'am apucatu sA aibu a o alege de astAzu, April 4 zile, panA
Intro sAptamanA. larA de n'oi alegtla zi, sA aibd a inbla de leu cate 5 bani, de sAp-
tAmanA.
Important e 0 zapisul din 7190 (1682), iunie 12 (C. M. 433) : Ion (Liahul), fe-
ciorul RorAi aratA cl fiind dator unui om -cu sese lei bani si ne avand de unde lua
bani, a luat dela Dumitrasco, parcAlabul de Targu Frumos, feciorul fui Enachi clucerul
care au fost acesti bani cu camAtA, de leu cate 5 bani de sAptAmanA si au stAtut
banei (sic) de fa Staole Flori (sic) pal la lAsatul sAcului de postul Sanchetrului, care
s'au fAcut banii acesti cu dobandA 8 lei si 8 potronici. Si neavandu et; Willi de unde

1) sat fost langA FrAteni si Albesti.


;) fost sAt MO MadrAjeVi §i Baltati,

www.dacoromanica.ro
SANET1'II 21

da, am dat toata parte me, ce sa va alege din parte lui Basiirabu, din saleste de la
Podobifi, din vatra satului, din farina.. din de'nifa, iffin säcaturi. Asijdere ii mai vinde
lui Dumitrasco parcalabul si partea verilor sai, Aiecsii si Samson, fiziorii lui Arsanii
den Popesti, tij din parte Lui Beistirabu ot Podobif 'care parte mi41 fost ei mie (da-
tori) cu niste bani, din niste bani, ce mi-au vanduto ei a me pane. Care s'au prefaluit
pane drept 10 lei si neavandu ei bani, de unde-mi da, mi-au facut ei zapis mie pe
toata parte lor din sat din Podobir. Intre martori : Toader din Podobifi, Vasilie fe-
ciorul lui Coste din Podobili si Stefan san lui Darie ot tam si Gligo:1 Grosul de Ple-
sesti si Micul ot tam.
Prin zapisul din 7191 (1683) Noem. 22 (C. M. 434), Vasile de Raden1 si frafii
sil istrati si Gavril si sorasa Gaftona si Tudosca, feciori Ilenii, fetii lai Basärabu, ne -
polii Maricai si a Titianii, vand, drept 15 lei batuti, lui Dumitrasco parcalabul, toata
partea lor de mosie si a matusii lor a Titienii, care le e cumparatura dela matusa
lor, Tiliana si partea Maricai, care a ramas la mana lor, toate aceste Orli, care se
fac din sat din Podobili, tin. Carligaturii, din vatra satului, din farina, din delnifa de
fanaf, din halesteu, si din sacaturi si din curafituri cu livezi ce avem de pomi". Intre
martori : Dumitrachi de Plesesti, Toader de Podobifi si Vasilie calarasul de Podobili.
In zapisul din 7192 (1684) f. luna (C. M. 435). se vorbeste de rdscumparari de
mosii : 'cum au rascumparat o parte de ocina ce au fost cumparat din sat de Ppdo-
bil, Isac de la Vasilie, fi6orul Andreicai. Dec i noi fi6orii lui Gheorghie am rascumparat
de la Stratulat, fi6orul lui Isac. Deci am dat tofi banii deplin, 16 ug. : Samson §1
sorusa Nastasiia si cu Chiriiac si fratesau Vasilie. lar fratesau Ionasc3 si sorusa Ma-
rica n'au vrut sa de banii". Martori : Iftimie, Coste si Toader de Podobili si popa de
Obrijdni.
In zapisul din 7193 (1685), Aprilie 6 (C. M. 435), Anita si cu Acseniia, fetel e
Nastasiei Savoaei, nepoatele lui Gheorghe Borce, \rand drept 8 lei batufi, ocina si mo-
via, din sat, din Podobifi, d'n vatra satului, din campu, din farina, din poeni, din del-
nip de fanafa, din sacaturi, din livezi de pomi, ce este partea lui, lui Dumitrasco ca-
marasul, san Enachi medelnicerul. .

Marton : Andrei Moloc, parcdlabui de Carligatura, Dumitrachi de Plesesti, Stefan


san Darie de Podobifi.
Satul era intemei4t, cu rost bun li erau si curfi, caci spune Ion Neculce, la Dom-
nia lui Constantin Cantemir, 16851): Atunce au ars Lesii si Tatarii multe curff bo-
ieresti la fail si la Iasi. Ars-au in Lungani, in Obrejeni, in Popi (Ropesti), in Doros-
cani, la Leca, in Podobi0...in Albesti, in Brae3ti, in Prigoreni, in Ganesti... tot cuqi
findilite boierefti au ars atunce).
In 7194 (1686). Ghenarie 16 (C. M. 436), Simion, feciorul MAricai, nep3tul lui
lonif a si nepoata sa Antemia, fata lut Stratulat 111qat i a Marii, fata hti lonuf, v and,
drept 9 lei WO, lui Dumitrasco cdmarasului, partea de mosie dreaptA din sat, din
Podobifi, din vatra satufui, din pAdure, livezi de porn! etc. Intre martori t Stefan san
Darie de Podobifi.
In zapisul din 7194 (1686), martie 1 (C. MI 436-7), ni se arata, cum Dumi-
trasco camarasul cumpara in Podobifi : Tudosie, fechirul Anifii, nepotul MAricai Munte-
nifai din sat din Podobli, vinde, drept 15 lei batuff, lui Dumitrasco camarasul, fecio-
rul but Enachi cluceriul, toatA partea de oci a din sat din Pod9bifi ot Carligatura nce
am eu dipe ima (mama) me Anjta, din vatra satului si din campu §i din farini si din
padure... si din sapaturi".

1) Cron. Cogalniceanu, ed. I, v. II, 257.

www.dacoromanica.ro
22 M. COSTACHESCU
-
In 7195 (1687), fevr. 22 (C. M, 437), Sofronia, fata lui Costantig Coste din sa
din Podobiti, vara lui Simion Moisi si a lui Vasilie Moii, vinde, drept 8 lei bdtuti, lu
Dumitrasco cAmirasul, ocina i mosia sa, de pe tatAl sat', Costa!' lin Coste, din sat ells
Podobiti, din vatra satului,.. din poeni... din sAcAturi si din livezi de pomi $. a. Intre
martorl : Sfefan sari Darie de Podobiti.
Acest Stefan sari Darie era o fire de osta$, pornit spre aventuri. laid ce ne spur e
cartea lui Constantin Cantemir. din 7200 (1692), April 15 (C. M. 438-9 si V. A. Ureche,
Miron Costin I, 714) : Facem siire pentru Stefan, fiaorul lui Darie d9 Podobiti, carile
'Mind om de lard si de acestu pdmAnt, el s'au sculat i s'au dus in Tara Legascli §i
ducandu-sa in Tara LesascA nu s'au aldzath acolo i sl sd hrAniascd cu slujba qi cu
dreptate. Teimpldndu-sei venire Craiului legescu in fard, trecdnd la Bqag, el inag de
obue qi de slujba sa nu s'au finut, ce au venitu in nzegiegii sdi gi pin pregiurul ocinilor
sale fi au PM, mule ttilhugag i supdrare cregtinilor i megiegilor säi. Aflatu-s'au cu
bunA adeverintd, cum au slobozit i focu la casale credinciosu boeriului nostru, Pana-
iotachi, sulgeriul cel mare, la Obrejeni si i-au arsu dumisale i casdle dela Obrijeni,
carile fiind fAcute cu multd cheltuiald, fárA alte paguba, ce i-au facut dumisale. Pentru
aceia, fAcAnd sulgeriul jalobA la Domniia me... Deci socotindu Domniia me, inpreund
cu tot svatul D.,mniei mele, cu boerii larii, una, paguba a-au fAcut sulgeriului, de i-au
arsu casthe i altd szAdere, ce i-au Mut din bucate, cA viind Stefan cu trii, patru sute
de oameni din obuz, au stricat 800 de cldi, de pane mare si 30 de stupi i doao po-
loboace de miere i grAclini si altd tot a-au aflat pin pregiur, si tin numai la Dumlui,
ce si la alti pin preglur, a-au affat, tot au stricat.- Alta, Stefan hiind de acest pamant
pdmeintul accsta hiindu asupritu de multu greu I poronci inptirlite§ti i $tefan novreind
sd stee gi el cu a1i pdmeinteni in fart& s tragii greul i nevoe fdrii, ce ducandu-si
pintralte tan strelne si Inca fAcAndu-sd dusman pamAntului sat' i megiejlor sAi, fd-
cAndu-1(e) talhusagu $1 pugube... Aveindu Domniia me voe, ca i alfi Domni, mai Ina-
inte noastrA, a-au fost stapAni acestii tad, pentru unii ca acei, ce-si lasA pAmAntul sdu
si sA ducu pintralte fAn streine si apoi yin cu sabie asupra farii i tacu jacuri ca tat-
harii §1 fAcAndu-l(e) Domniia me si poroncA cu cAteva cArti ca sd-s vie toti eines la
locul si pAmAntul sAu si a pdrintilor sdi sl Stefan tot nevrAnd sA vie in tarA", dA
Domnulocinele din Tara, ale lui Stefan, jumAtate de sat de Bliindegti pe JAjiia, mai
os de Romascel" si in sat in Podobifi, partea cAtA se va s va alege a lui Stefan,
feciorul lui Darie, ca sa fie sulgeriului Panaiotachi.
In 1695, intra cu stApAnirea in hotarul Podob'tilor, Mitropolia Moldovei, In actul
din 7203 (1695), iunie 15, Doamna Anastasia a rap. Duca VodA cam mai miluit sfAnta
Mitropolie cu un loc de prisacA, cu pomete, la tinutul CArligaturii, in hotarul Podobi-
filar, 1âng drumul mare, de merge la Buda 1)despre soare rAsarecare prisaca au
fost a Ileanei, femei lui tefati Rosca, fata lui Bastirabu §i au fost vAndut lliana unui
pribeag, Jar pr beagul o au vandul lui Cornaschie, piserul lesesc gi pierind Cornaschie
piserul de Tintug, au Mout acea prisacti ye sama Domnici lui Gheorghe z.*fan Vodd ;
tefan Gheorghe Vocld au miluit cu acea prisacd pe Grumezea armasul. Avut-au md-
tug mea Alexandra, a doua cAsAtorie &pa Necula vistiernicul ; cAnd au fost la Domnia
rdposatului Dabija Von scornit-au Ord Ileana, femeia Ipi Stefan Rosca, fata lui Baseirab,
zicAnd cumu-i tine Necula visternicul, acea prisacd cu inpresurare. Divanul au aflat el
imb A Ileana fara treabA, scornind pArd, cAci ea au vAndut acel loc de prisacd. i iardsi
Dabija Vocld au intAtit Neculei visternicul cu acea prisacd i mAtusAmei Alexandrei"2)

1). Sat in com. Brdesti, jud. Ia§i.


2). Erbic. 1st. Mitr. Mold. 9 I XLVI, greVt : ,,PodobiriIor'; cp. qi Uric. V, 140.

www.dacoromanica.ro
SANE$TI1 25

Prin zapisul din 7212 (1704), fevr. 17 (C. M. 439), Paval san Malancäi, nepot
de sor(A) lui Dania de Podobiti, vinde lui Dumitrasco, ce au fost sulger mare, ocina
*I mosia din sat, d'n Podobiti, din partea mosu sau Udrii, din giumatate de sat, din
trii batrani, ce imbla, din al triile batran, giumatate de parte, partea sa, ce sa va a-
lege, din vatra satului etc.
In 7215, (1707), fevr. 14 (C. M. 440), Al-csandra Zamfiroae sp me in zapisul ce-I
(IA la (Dana ginerelui sau, If timie, caruia i-a dat pe nepoata-sa Maria, ca s'a socotit cu
frate-sau, cu popa Stefan i i-a dat o parte de mosie, d n seuI Podobiti, in finutul
Carligaturii, din cimpu hic de prisaca cu pomat si din poeni *i din tarina si din
vatra satului, iar la alte WO, unde vor fi, sa nu aiba treaba. lar prin cartea sa, din
7223 (1715), Sept. 6 (ibid.) Nicolae Alecsandru voevod intareste lui If tinfe, sa-si tie
si stapaniasca parte de mosie, din satu, din Podobiti, pre zapisa, ce are de la socri
lui, dela A'ezsandra Zamfiroae si de la fratisau popa Stefan... cat ar hi parte lor in
Podobiti, qi s ia de a eece din pane, din fan, gràdini... cine s'ar hreini pc acel locu
pi n'ar ave moq:e."
Prin cartea din 7222 (1714), iulie 8 (C. M. 491), Domnul Niculai Alecsandru vo-
evod intareste pe G igora* Cucoranul, vornicul de gloata, salt stapaniasca partea de
mosie, din sat din Plesesti, din a patia parte de sat a treia parte, de pe socru säu
Ignat, diaconul de Moime*ti *i partea de Podobifi, cât I se va alege i sa hibä a lua
de a zece, din pane, fan si din gradini si din prisaci cu stupi.
Prin zapisul din 7223 (1715) Aug. 17 (C. M. 440-1), If timi biv. capitan, zet
(ginere) Popii lui Chisca, fiind eu datori unui negucitoriu turda, anume Ilusuin, cu
niste miere 1 strigandu-ma la vreme mierii, de miere si neavandu eu miere sa-i dau
am cazut dupa Dumnialtii Carstiianu, de au dat ace miere, pentru mine i s'au facut,
pretul acei mieri... 19 lei batuti si eu i-am dat zalog dumisale si parte de ocina, ce
am la Podobit, la Carligatura, dela socrii miei.... pana oi da banii, sa stapa-
niasca ace parte...)
In scrisDarea din 7223 (1715) Noem. 7 (C. M. 441), Vasilie Uricariul se roaga
lui Carstiian, sa-i faca bine cu 20 lei si 5 si-i pune zalog partea lui si a surorii sale
Anitii capitanitii, din Podobiti. si i-am dat si uricul nostru a satului zalog" si de la
7 Nov. Ora Intro tuna, de nu i-ar da banii, sa-i fie mosie vecinica, in veci,
Prin cartea domneasca din 7224 (1716), Aug. 20 (C. M. 491-2), Mihai Raco-
vita vvd. intareste Nastasiei, jupineasa lui Gligorie Cucoran, vornic de gloata, fata lui
Ignat, diaconul de Moimesti, nepoata lui Anirei, stranepata Ursului ot tam, din a pa-
tra parte de sat, a treia parte din Plesesti si din Podobiti, pa tea ce i s'ar alege.'
Prin cartea din 7230 (1722) Aug. 10 (C. M. 441), Mihai Racovita vvd. da vol-
nicie lui Gligorp Cucoran, vornic de gloatá, sa cosiasca fan la mosie, in Podobiti, ce
i s'ar alege, pe marturia unor razesi de Plesesti, ca Ignat diaconul, socrul Cucora-
nului, are parte In Podobiti, pana s'or scoate diresile tidorii lui Dumitrasco sulge-
riului si cu alfi razas. Si de vor dovedi pe Cucoranul, precum socrul salt Ignat dia-
conul n'au avut mosie di,pi parinti sau mosii lui, In Podobiti sau ca vor fl esit In van-
zare, atunci va lipsi si Cucoranul din mosie si va fi pagubas, ca va da de a zece
si din fan."
Pritt cartea din 7234 (1726), April 1 (C. M. 442), Mihai Racovita vvd. face stire
despre Ora dinrre Gavrilas si Enachi vamesul, feciorii lui Dumitrasco sulgeriul de Po-
dobiti, cu Carstiian simanul, pentru o parte de mosie, din sat, din Podobiti. Acea parte
de mosie a fost a lui lftinie capitan, care a pu3-o zalog Ia Carstiian simanul, drept 19
lei, cum arata si un zapis, in care mai scrie, ca de n'ar ave acei bani, sa-i Intoarca
If timie lui CArstian, sa fie volnici razesii de Podobiti a intoarce acei bani lui Carstiian

www.dacoromanica.ro
24 M. COSTACHESCO

si sa-1 lipseasca din rnovie. Carstian arata ca mai daduse *i 2 boi, iarav drept 19 lei
*i le-a fost tocmala, ca sä fie movie vanduta de istov, iar feciorii lui Dumitravco nu
*tiu nimic de acei boi. Domnul inpreuna cu sfatul judeca sa fie Carsran lipsit din mo-
*1e vi sail ia acei 19 lei, dela feciori luii Dumitravco i sa stäpa neasca acea parte de movie.
Lata ca s'au pus *i zi lui Carstiian, pn In 4 sapta mani, sä lipsascii de a-
colo di ye acel loc, iar neeqind el de acolo, stt aibit a-i strica case.
Prin zapisul din 7243 (1735), iunie 9 (C. M. 494) Nastasia, giupaniasa. lui Gil-
gorie Cucoranul, ce au fost vornic de poarM, fata lui Ignat, diaconul de Moimegi, ne-
poata lui Andrei, stranepoata Ursului ot tam, vinde, d-ept 45 lei, lui Lupavco Tudori,
negutitorul, ocina §1 movia sa de la parinti, in sat in Plevevti i partile din Podobiti,
ce i s'ar alege, care movie iaste pe din sus alature cu hotarul Mohoritilor, ce iaste
movie dumisale".
Prin cartea din 7261 (1753), iu-aie 11 (C. M. 444-5), Costandin Mihai Cihan
Racovita vvd. se face *tiut : iata ne spuse Dumniaei Catrina, gupaniasa a raposatului
lanache (dela Podobiti), 6-au fest vorniou dispre Doamna, precum ca räposatul boeriul
dumisale Inca mai Inainte cu 6 ani de moarte lui, ridicandu-sa di pe o boala gre au
facut diiata, precum a lui multu, putiu, 6-au avut.... li- au dat toate sa fie a gupSnesa
lui, neavand copii (afara de pariea lui, din Giulevti,' dela Neamt)". In acea diata era
iscalit *1 Calistru Cucoranul, fiind atunce vel meda i acum fiind calugär i fiind §i
rudd lui lanache vornicuf. Dar dintru intamplare, ce s'au intamplat, de au arsu curfale
domne§ti, la ace vreme, fiind *i*Dumniaei vorniaasa inauntru, in curte i fiind cuprinsa
de foc, 1-c111 arsu diiata, dinpreuna i cu alte lucruri, 6-au mai avut intro facia Calis-
tru Cucoranul marturisevte ca e adevarat i D )mnul ii intare*te Catrinei toate rami -
*Tie sotului sau", afard de partea din Giulevti. Intre aceste parti sant i cele
did Podobiti.
Prin zapisul din 1753, Noem. 6 (ibid. 443), Catrina, giupaneasa rip. vornic lor-
dache, de la Podobiti, dA danie, dui:4 moartea ei, sfintului schit dela Sdne0i, ce iaste
mitoc al sfintei mrindstiri Putna, gundo stint yltrinOi rdposatului ineu sof ingropat, ca sa
fie pomenire sufletelor raposataior, movilor, parintalor novtri i pomenire raposatului meu
sot *i pentru pomenire sufletului mieu i sfantului schit i parantalor calugara* sa fie de
chivernisala., partea din movie, din Podobiti, ce a avut de movtenire, din tot hotarul
pe giumatate i toate cumparaturile din cealalta jumatate.
lar prin hrisovul din 7264 (1756), fevr. 13 (ibid. 446-7), Domnul Matei Ghica
Voevod intarevte schntului uude sti cinstqte i s yrd.enuefte Buna Vestire,.
care este mitoc Mintirij Putna... fiindat gi oasàle ylirinOlor lui Enachi vornicul stint
ingropate la acest sehit", jumatate de sat, de Podibiti, de movtenire a lui Enachi vorc,,
§i toate cumparaturile din cealalta jun-Mate, ddruite de Catrina, sopa ,rap.Enachi, dar
dupa moartea ei. Diata lui Ertachi vornicul au arsu de foc Inteo MA and au arsu
curfile domnefti la beat 7,260 (1752).
In 7264 (1756), Dec. 2, (ibid. 445', Domnul Mat& Ghica voevod cla carte Mitro-
politului Iacov, sa fie volt& a chema i soroci la divan pe un Panaite din Obrijen\i, tin,
Carligaturii ca sa raspunda pentru movie Podobiti" ; soroc II pune de astazu De-
chemvrie 2 Vaud Luni sara, adica Dechemvrie 4, negrevit sa se afle aice cu toate scri-
sorile" Este vorba clod de inpresurare,
Prin zapisul din 7265 (1757), ghenar 3 (ibid 448), Safta, fiica lui Gavrilav de
Podobiti, cu soful ei, Panaite parcalabul, vinde drept 300 lei, lui Gheorghe Carpu ot
vist, jumatate de sat, de Podobiti, zestre dela pariritele sdu, Gavniia i lui zestre de la
Gorovei cat farina, cu locuri de halevtei §1 cu locuri de prisaci i livezi cu parte din
codru giumatate i cu campu de fan* si cu locuri de vii, pe langa yule moplui E-

www.dacoromanica.ro
ire §ANESTli 16

nachi... Am vAndut-o dumisale fiind Dumlui niam mai aproape, di pi moas1 me din Go-
rovesti, care Si moasa me au 'fost fata lui GorovelA.
Prin actul din 7265 (1757), Mart 22 (ibid 449-50), Catrina jupineasA a rap. E-
nachi, ce au fost Vornic despre Doamna,/ aratA el a rascumpArat, Intorcand banit 300
lel, partea de Podobifi, ce Gheorghie Carpu logofAt de visterie, o cumpArase de la 43
nepoatA de frate a lui Enache, 'Safta, mAritatA dupa un Panaite. Deci si aaastA parte
de sat de Podobifi, ce am Intorsu banii pe dAnsa InpreunA cu ceilaitA parte a-au fost
a iapaosatului boieriului mieu, case s'au facut intrese satul Podobifii -- a dat-o danie
si miluire M-tiril Putnii, cu -fot hotarul.
Prin actul din 7267 (1759) fevr. 10 (ibid. 451), in urma unui schimb de mosii,
InpreunA cu Sinestii i Oniscanii, tree gi Podobifii, de la Patna, la Mitropolie.
Se vede InsA CA mal ramasesera parfi din Podobifii, ce nu erau ale Mitropoliei,
Prin cartea din 1766, Julie 31, (ibid. 450, Domnul Grigorie Alexandru Ohica dA
putere.Ursului croitor, ginerele lui Ion Zugravului, sA stApaneascA i dijmuiascA partea
lui de mosie, din Podobili, de la Ion Zugrav si sA ia a zece din farina cu pane.
din prisAci cu stupi, din 50 unul, lar filnd mai pulani va lua cite o para de stun".
Cum acelas lucru se Vedi si din actul din 1773, sept. 10 (ibid. 451): boerli di-
vanului Cnejii Moldovei Inputernicesc pe Maria, femeia Ursului croitorului, nepoatA lui
Vasile Uricari din 14, cari 4au jAluit cA are a sa -driaptA ocinA si mosie In Podobifi, la
lanutul CarligAturii, cu ispisocu de ha ,?tefan ncia, din velet 7943 (=-1435), Mai 12...
pikina acum tot cu pace au stdpdnit mogiia Podobifii, sA aibl a Stapani si a dijmui
luandu-si obicinultul adet de a zece din farina cu pane s. a.
Prin scrisoarea din 1774, Ghenar 12 (ibid. 452), Maria, soful Ursului croitorului
fata lui Ion Zugravului, nepoatA lui Vasilie Uricarului, adevereste ca partea ei, de la
unchiul ei Vasile Uricarul, afara de parte cuconii Catrinil EnAchioaei, ci au dat-o mai
dinainte danie Manastirii Putna", o vinde man. Putnil, drept 50 tel (dar de ce nu Mi-
tropoliél Moldovil ?).
In urma acestui fapt, satul Podobilli se risipeste, se vede, caci nu e trecut, nici
in Condica liuzlior din 1803, nici In catagraffile din 1820, 1831. Numele sAti trAeste Mai
Mai departe, ca trup de mosie.
Inportante lucruri pentru hotarul despre rasArit al Podobifilordespre Obrijen1
aflAm din hotarnica Sanestilor si trupurilor, din 1827, lull 5. Nu se afla Wei o ho-
tarnica a Podobifilor, arAtatoare in semne. Banul Dumitrachi Holban, stapanul Obrije-
11110C, a aratat cA pAtimeve Inpresurare despre sfanta Mitropolie I cerea atat poicsn'a
Ifertegul, cat §i sa 'meatga cu stApanirea Mohorifilor (tot mOsie a sa, in continuare a
Obrijenilor spre m. nOapte), pant In pardul Podobifilor, ce-i zit ci pardul Eariaua ').
Pentru Herteg, aduce un uric de la Tomsa vvd, dia 7131 (1623), prin care se intareste
fur GheOrghe CrAste o atreia parte din a sesea parte din Obrijeni, ce au CumpArat-o
de la Dumitru, nepot lui loan Netts, cu o casa I cu un iaz, ei au fAcut 9. Hertisul
dinfru Invechime sA dovedeste din scrisori cA au fost a stapanitorifor de Obrijani",
,;prectim 'din insas stare 1ocului sA poati cunoasti, cAci acolo sA Ingustiaza mosia 0-
brijAni, de nu rAmane mai mult ca 180 stanjani in lat". lar pentru partea ce ceri
d(umnia)1(u)1 (Banu) ca sA miargA cu hotarul Mohorifdlor pAnA in pArAut Podobifilor...
flindca prin uricul hotarnic a sfint. Mitropolii de la Stefan Von, din 7009, Dec. 14,
araa la margine dispre rAsarit a Sanestillar cA mergi pi drumul el esti pe Jana pa-
rAilt Ezeriaua, 'pana la movila sApata, ci-i WO drum... si fiindcA salistea Podobifilor

1) Cp. uricul din 7009, Dec. 14.


2) lazul *1-lerte§u1' este §1 azi.
4

www.dacoromanica.ro
20 M. tOSTACHESCU

este alAturatA cu mosia Sanestii, dupa rânduiala mo§iilor, sA cade ca sA meargl §i ea


allturl cu Sanestii la camp §i sA ste, unde stau §1 Sane§tii, fiind intro curgire..., §i
scrisoare ce o arAtA dl(u)i Banu, fiind indestul de vechi, de 113 ani (7223. iunie 17
1715), Zice pentru parte ci au vandut din Mohorif, Ca treci piste dial, pân in paracul ce
vine dela Podobifi, ci mergi in. sus, &allure cu hotarul Mohorifilor, kind in hotarul
Plegaftilor, apoi dar nu riim4ne trup PodobiOlor, de cat din, drum qi pawl in pcirdu..
eu(: hotarnicul) am aflat cd stApAnirea Mohorifilor nu s'au intins mai mult... cleat
panA la movila, ci esti in varvul dialului (deci vArful dealului Obrijenilor).. ; dela mo-
vila ci dela iazul Siinestit Plemtilor (sic) ci pste pe Ezerea §i sA tragi linie la movilA
si de acolo diasupra Hirtisului in muche dialului si pe acela§ pravAf inainte pin co-
dru, pang in Dialul Mari, in dreptul hotarului locului din codru a sfant. Mitropolii I)".
Acesta e hotarul despre nord-rAsarit al Podobifilor, conrespunzAtor intru totul celui de azi.
Mosia Podobilli de la Mitropolie, a trecut in proprietatea Statului §i prin 1899 a
trecut in proprietatea oamenilor, din Sane§ti si aiurea, and s'a intemeiat §i satul ZmAu,
Si panA azi i-a rAmas numele de Podoghif a.
§. 6. Bateirliftii. Numele satului ne aratA, cA cel dintAi stApan, ems) al satului
este un BatAr (Batori), 1411 I3oman din Ardeal, cu nume unguresc, ori poate chiar Un-
gur, asezat in Moldova 2). in documente, numele satului apare : Batiresti, Bitiresti, Ba-
tAre§t1 §1 BAtArAsti 2).
Satul vechiu era din vremea lui Alexandrvel Bun, de la care, in vremea lui
Stefan cel Mare, se pomeneste un privilegiu.
Satul si mosia, (in timpurile vechi selo inseamnA si sat in senzul de astAzi i pA-
mantul de lucru §1 hranA), de mai tArziur era format din contopirea, pe la sfarsitul yea-
cului al XV-lea, pe lana BAtArAsti si a altor Orli din mo§iile alAturate, cum vom ve.
dea mai jos.
In doe. din 6998 (1490) Martie 174) se spune cA : MAnAilA t fratele sAu Danul
ft stoorile lor Zoica si Nastea, fiii liii Iuric Davidescul, au vAndut ocina din uricul bu-
nului bor. comisul, jumdtate de sat la Ciirligeiturd, anume, uncle a fost Cdr(stea)5 par-
tea de sus, inpotriva Narotiasi, de la paraul Tancului in sus (protiv Narotiiasi ot po-
tok Tankov gorea) slugii noastre ui Negril Batirescal, drept 87 oloo t4 reti.. Hota-
rul acestei jumillqi de sat 84 fie din tot hotarul jumtitate, dupti hotarul vechiu, pe uncle
din veac a umblat. Cunosc aproape exact locul ocupat, altA data, de mosia BAtdrAsti :
era din hotarul Oniscanilor, de pe la Crucea de azi, spre nord pAnA in Bahluef, spre
rAsArit pAnA in apropiere de satul Bocnif, de astAzi, iar sore apus : SApticenii §i Plos-
curestii (acesti din urmA, azi, in mosia Lunganilor). pfarA de BAtArasti, nici unul din
numlnle proprii, de mai sus, nu s'a pAstrat : nici ,pat-aul Tancului, care poate fi vre-
una din vaile satului Crucea de azi, nici Naroteasa. Inpotrivá Naroiiasei inseamnA Iii
.fata mosiei Naroteasei, sofia unui NarotA (Nared-otA ?) care va fi fost in locul ocupat mai
tArziu de Ploscuresti, azi Lungani.
Cine e tatAl, comis, al lui Jude DAvidescul ? Pergamentuh care ne-a pAstrat stirea,
din nefericire, e defect tOcmai aici. Lucrul poate ar avea urmAtoarea lAmurire : In Ca-
pAtul despre m. zi al BAtArAstilor, despre Oniscani i Sanesti, se pomeneste 'pe la
1742 radiul Grogrivoaei, ca trup aparte. GrozAvoaea e sofia unui Grozav, Grozea. In
1) Arh. stat. la§i, tr. 661, op, I, 727, nr. 92, pg. 130 §1 urm.
2) Cp. Bog. D-St. 11, 356 si Nicolaesctg Doc. slavorom. 136-7, C. 1470 : BatAr
$tef an.
3) Azi satului ZmAu i se mai zice si BadArAi, Mar Asti.
4) Bog. D-St. I. 432 ; C. M. 556 : 6998, Mart 10 ;, AricescU, Rev. Arh. rom. II, 41.
5) In C. M. Cameos,

www.dacoromanica.ro
SANEST! 27

documentile lui Si efan Vocla, incepand cu. 11 Fevr. 147g apare Grozea comis '), pana
la 8 1unie, 1484 0. Deci acest comis ar putea fi Grozea.
Aceasta parte, din alt sat se adamga, la partea de moVenire a kit Negrila BatI-
rescul.
A cui a fost mai din vechi, atrastA jumatate de sat ce se vinde ? *1 aid docu-
mentul e defect : gde bil Car (unde a fost Car....). Bogdan complecteaza ; rarstea,
Toader Ga*parovici, copietorul condicei Mitropolif, din 1818, ore Cdrecos. De la acesta
va fi trecut in stApanirea lui Grozav, al carui sat se inprAgie in hotarele incunjura-
toare, Incepand din veacul XV-lea *i sfar*ind in acel XVIII-lea, cum IMITI vedea la
locul cuvenit.
Mo*ia lui Grozav venia, din vechirne, In capul de m. zi al BAtare*tilor, despre
Oni*cani *i Sane*ti.
Despre mogenirea veche a BatAre*tilor, ne cid *tire ispisocul lui Stefan Von din
7001 (1493), Mart 7 3). Prin el, ni se spune ca s'au infatipt inaintea Domnului EMU-
rupa, sora lui Viitcea Batdrescul gi nepotul ei de frate, Negrild, fiul lui Vdlcea fi cu
too megiegii de prinprejur gi s'au Auit at privilegiul ccl mare, ce l-a avut Vtilcea Bit-
tärescul de la bunul nostru, de la Alexandru Voevodblitrdnul, ye ocina sa, satul anume
Batdregtii, la Garligatura, acest privilegiu l-au pierdut, ctind au venit Turcii, asupra
Tarii noastre, la Valca Alba'. _Donna pe bullet gtiinrd gi natirturie, it intdregte, pe
acest sat Battiregiii, jumdtate Maruglii, partea despre bisericd (5ast ot ftircov) gi jumd-
tate de sat slugii noastre lui Negrile f i surorii lui, Marii (jumlitalea lui Vtilcea).
AS scultindu-se Marugca, sorci lui. Válcca...a vandut partca sa din satul Battiregti, par-
tea despre bisericd, nepotului sau de.frate *), lui Negrild, drept 60 de sio(i ttiteiregtim.
Domnul mai IntAre*te lui Negrila o seligte, pe Bahluef, anume sekigtealui Macau iylad 5)
fi cu toe de moard -in Bahluef, uncle a fost moara lui Onicicii, ce i-au vandut aceastil
seligte, Anuoa gi Marta, fiicele lui Mtidrajac, drept 70 zloti tiittiregtip. Vedem deci cum
NegrilA 1*i adaugA la partite sale, din vechiul sato parte de mogenire dela tatal sAu
Valcea *i jumAtate de sat, cumparaturd dela matoa sa, Maru*capartea, jumAtate din
satul unde a fost Can..", dela urma*ii lui lurie Davidescu *i seli*tea lui Macau Vlad,
din trupul vechiu al satului lui Madarjac( (azi MadraNii, pe Bahluet, langa gara Sarca)
*i na mo*ia Batara*tii ajunge, spre nord, pana in Bahluet (in fata gAril &arca).
Daca pe vremea lui Alexandru Von cel bun, satul era a doi frati : Valcea *i Ma-
ru*ca, apoi tatal lor, BatAr, va fi stApanit satul, la Inceputul domniei lui Alexandru,
catrA inceputurile sec. XV *i chiar sfar*itul celui de al X1V-lea. Era, cum 11 arata nu-
mete lul unguresc, un scaboritor, probabil, din Maramure*, acest BatAr, Batori, Inte-
meletorul BatAregilor, unul din cele mai vechi sate ale Moldovei.
Mai aflAm din acest document, ca privilegiul vechiu al satului, de la Alexandru
cel bun s'a prApaclit, and au venit Turcii la Valea albA. In pustiirea lot prin tail, o
parte vor fi trecut din *esul Siretului, pe la Scheia *i Strunga, catra Targul Frumos, In
drumul 1a*ilor. Atunci vor fi ars satul Batara*tii *i satele din apropiere : Goevii *i
VrAstatii, ale cAror privilegii vechi,, de la Alexandru cel bun, asemenea s'au pierdut 6)
.-
1) Bog. D-St. I, 219. Aid nu sant publicate documentele din 1477, cu liste de
boieri; in 1476, 22 Mai (ibid. 209) apare Ilea Huru comis. Vezi *i Uric. XVIII, 524.
2) ibid. 288.
3) Ghibanescu, Th. Codrescu, I, 81 ; in rezumat, Bog. DSt. 11, 17 ; netrecut In
condica Mitropoliei.
4) In textul publicat, gre*it : osestricidu" (nepot de soil), in loc de ibrataniduo.
5) Un Ion Macau, intre 1541-1546? In Bogdane*ti? pe Stret? çteqterea NI. ,Acact,
rom. 1914, 72.
0) Bog. plt. I, 455.

www.dacoromanica.ro
28 M. COSTACHESCU _1 4..

Unde era asezat satul BatAresti ? Aproape fara IndoialA ca pe unde e Crucea
de azi. La locul, numit ,La Uluce", se mai numeste L azi ePAtArAsti orispktireSr. 9.
Pd aid, era si pArAul Batarestilor, cum se vede din hotarnica Sanestilor slIgniscardlor,
din 7009 (1501), I5ec. 14, in partea ce vorbeste de hotarul, despre BAtArAsti epeste
hartoape,, pe Oran! BAtarestior, apoi pe acest parkt la vale, Oa in drum, apoi pe
drum In sus (---.spre m. noapte) pe lAngl pataul ce se cheamA Ezereaua". Cum se ,

vede din descriere, e paraut i valea, ce venind dinspre Cruse, se deschide la m. zi


de Bocnif a k;IA In valea Sanestilor, pe unde e drumul. De aid hotarul mergea pe
MO drum si pAraul SAnestllor, care, de la capAtul dealului Podobitilor, unindu-se cu
pArAul Podobitilor, se numea pe atunci Ezereaua.
Pe aceastA vale, ce vine dela Crucea, se aflA intrun loc mai multe ràcbip §1 In
acest loc mi-a spus, acum vre-o 10 arii, un batran din Stornesti, cA se chiamA BAtArAsti.i.
Din ispisocul din 7054 (1546), lunie 23 I) vedem continuarea proprietatii In BA-
tarAsti. Petru VodA intarnte lui Danciul i surorilor lui, Niagsa, Anusca I Stanca, fill
lui Negrill i rudeniel lor (=exact veri), Mihail si Cozma, feciorii, Mariei, toti nepoti
ai lui VAlcea, ocina si mosia lor din ispisocul de mArturie a-au avut pArintii lor, Ne-
griti si Maria, de la parintele Domniei mele Stefan VodA" jumatate de sat in garliga-
tura, anume Batareytii....din bisArica, care acel pol (.--jumAtate) sat au dmpArat san-
gur Negrill de la Marusca, sora lui Valceu i iarAsi o sU1ite pe Bah2uef, anume Ma
cau Meta cu loc de moara pe Bahluef, unde a fost moara Onii3cU, siIi§te cumpArata
de Negrlla de la Amisca si Marta, fetele lui MadrAjac.
De ce se intAreste numai jumAtate din sat, cea cumparatA de Negrill de la mAtusl
sa, Maru,sca si nu si partea lui Negrila, dreaptA de m'ostenire lui, dela VAlcea Bata-
rescul ? Nu cumva va fi fost instrAinatA in acest tirap ?
Prir. ispisocul din 7102 (1594), fevruar 20 (C. M. 557-8), Aron VodA IntAreste
vAnzarea ce Lupul sin Filip, nepot lui OnitA o face cAtre .Nistre, Miron i Nenclul, drept
40 de taleri de argint, a sa driaptA ocinA si nmie, din a patra parte din sat, partea
Onital, a patra parte Ai parte lui Lupul di pe Hilip din dresd de euniparatitril cx-au
aebit mofii Itai dela baranul ,Ftefan Voevod.... si parte lui din siliste pe Bahluetu si cu
parte lid de prisaca din matca (lipsA)".
LiPseste firul de legAturA Intre cei sese proprietari din 1546 si Onita, bunicul
vanzatorilor din 1594.
PrIn un zapis, fArA data., dar cam de pe la 1600 (C. M. 558) se spune el Ana si
Nastasia i fratele lor Andronic, fiii lui Agahil, nepofi Petricai Bestaresculuivind drept
20 de taleri, Grozavii, ocina lor din satul BAtaresti si din selistea anume Cdninan (sic)
si din selistea Macau Tilad, pe Bahluet, cu tot venitul, din sat, din camp si cu vad de
moult. 1ntre martori : preotul din BAtAre§ti, Albici, Gligore Dura, Gligorce, NAdAbaicu
13usuioc, toll din BatAresti i Coman ot PlacAresti (-,---gresit, In loc de Ploscuresti) si
popa Andronic ot Sograbefti, ot tinutul Vaslui. .
In zapisele de mArturie din 7133 (1625), iuni 27 si 7135 (I 427), oct. 26, 7139
(1631), Aug. 5 5), apare Gavril Albici de BAtAresti; asemenea in cartea lui tadul Voda
din 7138 (1630), Mart 22 4) apar: tefan Pitar ,51 Albici ot BatAresti; in zapiàu din
1). Curn 1mi comunicA dl. Ion Simionescu, aclministratorul mosiei Goesti. 1)e de altA
parte satului ZmAu i se mai zice BAdArAsti i BAdArai, dar acesta vine p mosia Ple-
sestilor, de odinioarl,
2) C. M. 257 ; in condicA gresit : 7084 (1576), prin confundarea lut u=50 cu.
n=89 ; dupl continut, dupl fiii Domnului Bias, Stefan st Constantin si Luca Popo-
Yid, care a scris, se vede cA doc. e de la pqtru Rare§.
3) Ohib. 1sp. 1, ', 171, 182, 232.
4) Ibid. 226.

www.dacoromanica.ro
SANEFIl 29

7170, (1662), lulie 17, ca martor la o vAnzare ii Stornesti, apare lonasco Pizdianlif de
Batáre§ti (C. M. 590).
Din zapisul din 7170 (1662), April 4 (C. M. 560), MArica, fata lui Gavril Albid
din Bataresti l cu fecioril sAl, Nacul i Dachita, daruesc ocina i cumpArAtura de la
Lupul, feciorul Jul Hi lip, nepotul lui OnitA din, sat din BatAresti, a patra parte din sat',
precum scrie i ispisocul de IntAriturA de la Aron VodA. Intre martorl: preotul Nacul
cel domnesc, Vasilie Buculeiu din MAdArjeci i Nacul de Obrijeni.
Din zapisul din 7172 (1664), Mal 4 (C. M. 560), vedem cl Dumitrasco, fdclortil
lui lonasco Bcy din BatAresti, vinde lui Neculai Buhus, marele stolnic, driaPta oeinA 51
mosie din batAresti, din giurnAtate de sat, ce se va alege partea lui, din vatra Satuld,
din cAmpu, din Orilla, din, pomet si cell. Intre martori : Savin 181ähretpdseu1 (---,NAVrA-
pescul), pArcAlabul de CArligAfura.
Prin zapisul din 7172 (1664), Dec. 17 (C. M. 550-1) .Popa Vasile eel domdesc
d.e TArgul Frumos ') i preutiasa me, cu Nastasiia, fatal (=fata-Hi) Dividoae de Lo-
rontenega §i cu Istratie Mare§ §i cu fimeia me MAriica, asijdire fatA ai Davidoae V 'el
Toader de MAdArjeci l cu fimeia me Ana, asijdire fatA al Davidoae i Petre diiaconul
cel domnehc de la bisArica Sfetei Niculai din argil din Iasi si dilaconita ma Candachlia,
fata lui Toader, nepoatA de fii ai DAvidoae.... toatA a noastrA driaptA ocinA l =lie din
sat din BatAresti.... ce se va alege partea soacrA noastrA ai DAvidoae, din vatra satului
scl.... o am dAruit srintie sale pArintelui Teodosie Mitropolitului de SudavA l fratelui
sfintii sale lui Toader". Intre martori: Toader Vetre I Dumitrasco Rosca vornicul
de poartL
prin zapisul din 7173 (1665), mai 3 9, Dumitrasco, feciorul lui lonaSco Bat din
BatAresti, därueste lui Neculai Buhus mare logofAt, ocina si mosia din sat din Bail-
resti, o cas(A) fAcutA de pArintii sai, cu loc cu tot, din stAlpul din mijlocu l cu locu
de arat cl. .toatA parte tAtanemeu lui lonasco Bat de pe mogu mins Dvighine. Intre
martori : Vasile StArce, vornicul de poartA i Gligore Chiribou s. al.
Prin ;apisul din 7173 (1665) Avg. 20 (C, M. 562-3), Sofronia si Irina, feteie Tru-
fani, nepoatele Duchiei, vAnd lui Neculai Buhusu, marele logofAt, pArtile lor, din Sat,
din BatAresti, in t. CArligAturii, din stdlpul lui Tudoran.... ,,cu sfire tirturor rudelorN.
Intre martori : Apostol Duracu, pArcAlabul de Soroca, MArica SAvoe, fata lui Albid sl
Gheorghill ChiribAu.
Prin zapisul fArA datA (c. 1665), Andronic j femeia sa tefana, fata lui Marco,
nepoatA lui Grozav de Bateiregti, vinde, drept 10 lei, vArului lor, lui Istratie i femeei
lui, Cernuscli, ocina i mosia lor, din vatra satului, de pe mogul lor Grotav ,,tobteParte
a me a tefanii, cat se va alege, din sat din BatAresti..,. din vatra satului i din tam-0.p.
§i din Pkisaca cea biltrdne. Intre martori: logofAtul Gorovei, Nacul, RAirneritt Var-
ian, top de vistierie, Tiron GrAmadA j Toader tilkbei de FrAteni si preotul de Batd-
regti si Gheorghi ChiribAu, Come de Mohoriti (C. M. 559).
In zapisul lin 7174 (1666), lunie 8 (C. M. 458-9), nepotil lui Pop,' oun despre
poiana Popii, din Codrul SAgestilor : 'care aceasta .poianA au avut tocmall mos'u nosteu
Popa cu fratesAu DrAgan, dat-au Popa lui Driigan al fie tot in Bat tiregti l sA n'alba '
triabl in polanA. lar DrAgan au dat Popii tot In poianAP. AceastA tocmealA trebuie sa
fi avut loc.prin 1620. .
In 7176 (1666), Avg. 28 (C. M. 460), apare ca martor Tuturmachi de Bataresti.
In hotarul BatArestilor avea mosie l mareie logofAt Solomon BArlAdeanul, Ce o

1) Adeci de la biserica domneas.cA, a lui Petru Vodä Rarel (cuvioasa Paraschiva).


2) C. M. 562cp. §1 Uricand XXV, 197.

www.dacoromanica.ro
ao M. COSTACHESCU

Iasi danie M-rii Secatura. In foarte frumoasa diatA din 717$ (1670) Avg. 5 (C. M. 597-
99),se spune intre allele, urmatoarele : cade-se dar fiistecAruha din rodul omenescu...
ce purure sa preveghiem si sa pazim 6asul cel de pe urma, carele ca furul vine, adu-
cAndu-ne aminte ca ca iarba 6a ce diminiata vearde, roa o loveste, In desara soarele o
trece i o saa; asamine si viata noastra omeniasca iaste §1 sa trece.... care lucru dara
si eu.... Solomon Barladianul.... socotind easta hotrIrlt-am easta sa fac, Mid eu Inca
intru buna si tocmita a trupului mieu sanatate sintru toata Intregime mintii mele; de vreme
ce or4nduI fund, inprcuna cu ali boeri, ca set mergu la Pourtel cu trebile Tarii gi a
Marii sale a Domului nostru; care Intai iatä cA cu a lui a4utor i voia ni-am apucat
a face sfnta si dumnezeiasca manAstire la locul ce sa chiama Soicatura, la tinutut To-
trusului". Ii lasa manAstirei, Litre altele, satul Stornestii, la Carligatura, cu parfile din
Bateire#i §i din Codresti si din Plesesti si din Obrijeni si din hotartrl Madarjacilor si
cu o bucata de codru la Carligatura. Ina de ne va aduce Dumnezau cu sAnAtate si
om mai trAi pre lume, precum ne va mai InvAta vreme om socoti de iznoava, iarA de
mi s'ar tampla \moarte.... asa precum scriu si hotaraseu, sa fie nerusuit".
Prin zapisul din 1696 April 4 1), Urita, fata Jul Varian, vinde, drept 4-
lei, lui Dumitriphi i cumnatasAu Gheorghit a Velisco, ocina $i mosia sa din sat, din Ba-
taresti, mosia maicii sale Alecsandrii, din vatra satului,.. din farina i cu loc de pri-
saca i eu pometi la prisad. Intre martori : Simion arma§ul din ScortA§ti, Toader *du-
bel din FrAteni, Costantin i fratesAu d.n MadArjAni.
Am vazut mai sus cliata lui Solomon BArladeanul. IntorcAndu-se de la Tarigrad, a
intervenit, se vede, o schimbare in diata lui, cad prin scrisoarea din 7211 (1703), Martie
16 (C. M. 563) Lavrentie, episcopul de Rornan si tot soborul de la M-rea Bogdana a-
rata ca Dumniaei logofetiasa raposatului Solomon logofatul odovelind Dumniaei mosii st
odoara 6-au avut si ramaind la lipsa, neavand cu ce sa sa tie si sa sa comande la
moarte dumisale.... am dat Dumisale salqte Batarestii sa sa fie pint& va träi, tar la
moat* sa fie de comanda.... i ori di ar vre cuiva sA o de Ace mosie sau sa o vanza,
volnica sa fie Dumniaei si sloboda, ce ar vre cu dansa a face, sa faca."
Schimbarea din testament, ce o fAcuse Solomon BIrladeanul, se lamtveste din za-
pisttl din 7211 (1703) t Martie 19 (C. M. 564) : Anita logoferiasa dAruieste(ocina i mo-
sia sa, sllite Butdreqtii, nepotului sAu Toderasco postelnicul, fi6oru1 a fratelui mieu.
lui Carpu spatari, care mosie au fost mai inainte data mie de la sotul mieu Solomon
logofatul, inpreund cu satul Storngtii. carii set hotaraqte tot la un loc i cu pArtale din
Cudresti i cu alte pArti din ptegur §i la moarte dumisale logofatului mi i-ah fost dat
mie, cum mai sus scrie si au fost ,dat Dumlui logofatul satul Patrufenii Bogdanii danier
Deci pe urma dumisale am avut multa galOava cu calugarii de la Bogdan, mestecandu-
ni-sa dietale. CA Intai de mainainte, din viiata noastra, au fost dati mie Patrusenii sj
calugarilor iStorneftii, iar la moarte dumisale mi i-au dat mie Storne§tii i cAlugarilor
PAtrusenii."
Ea se intelege cu soborul de la Bogdana si-i lasa PAtrueniii StQrnestii, Bog-
danii i ei i se lasA silistea Batarestii, pe care o dA nepotului sAu, lui Toderasco pos-
telnicul.
Prin cartea din 7233 (1725) tulie 17 (C. M. 565), Mihai Racovita vvd. intAreste lui
Gheorghita Velisco sa tie si popriasca mo5iea 6-ar ave la Bataresti care are pricina cti
sfintlia sa parinte Callstru" si sA aiba a-si lua de a zece din pane etc.
Pentru galceava Intre Gavtiil Velidco, copil din casA, cu cAlugArii din Sine5ti, pen-
tru radiul Orpeavoai care s hotarafte cu Sineftii i ar fi de hotarul Batireftiler%

1).- In C. M. 559, greVt ; 7104 (1596), April 41 in -loc cle 7204,

www.dacoromanica.ro
SANEFI1 31

vezi la Sanesti, sub ank: 7250, iulia 4, 7251, Sept. 22, c. 1743 si 7263, iunie 22. Din
marturia din 7251 (1743) Oct. 11 (C. M. 563) vedem cA Gavril Ve1i6co de Frateni a-
vusese judecatA la Iasi, cu Ion Grosul de Frateni si cu niamul lul, Costantin, fustas de
Romanesti, socotind i un uric de 190 de, ani, wprecum cl ar ave mosie la Bathresti,
lar Veli6co sl fie zis la giudecata precum tot tatAsau Gheorghita Ve1i6co au stapanit
mosusau cu calugärii de Bogdana, iar neamul lor (a celorlalti) niciodata xfau stApanita.
Se aduc Inprejurasi : Costantin, preotul de Albesti, Ion Calcainprejtir Si Apostolachl de
Scortasti. Simion vornic de Goesti sj Toader Barad de Popescani, care au mArturi-
sit : wRrecum ei pe altii n'au apucat sa, stapAniascA BatArestii, far/ cat tot GheorghltA
Velidcol au apucat stapanind i un Enachl Bulubas, care ii tine o nepoata lui Veli6co,
de sor(h) i calugarii de Bogdanau.
Alti razesi ineep judecata cu Vali6co, inaintea lui Ion Neculce biv vel vornic s.
al., cum se vede din marturia din 7232 (1744), Mai 25 (C. M. 566-7), scrial de ma-
rele cronicar : EDin poronca luminatului Marii sale Domnnlu venit-au inainte noasw
tra 1a giudecatd preotul Hortolomei din Esi si Costantin fusta* din Romanegi i cu alte
samintila lor, cersand giudecata cu Gavril Velidzo ardtandu, cA ar ave i ei mosie,
inpreung cu dansul in Bataresti. Si am intrebat pi popa Hartolomei, pi totu niamul lor
cu ce vor sA intre In satu in Batdre5ti, sA stApaneascA. I ni-au aratatu un ispisocu de
la Wan Yodel din letu 7060, in cire cuprinde 190 si mai bine de ani, la care si pc-
ronca Mani sale Domnuiui noStru ni s'au datu prin 'scrisoare, prieinel de una suta ant?
sii nu giudecilma, de' vreme ca nu q'au cliutat cineva mai inainte. Da noi totu am Iuatu
sama cu giudecata si am intrebatu pe papa Hortolomei i pe niamul lui, mai stapanit-
an vrociatA mosie in Batare*ti, orj ei, ori parintii lor, citci satul Batdrefti ii stapi-
ne0e giumiitate de satu miinastire Bogdana i giuntatate Gavril Yeliaco. Ei au rAs-
punsu cA n'au apucatu nici odatA sa stapaniasca, nici ei, nici parintii !or, el n'au a-
vutu scrisori la manA. i i-am intrebatu de acest ispisocu de atata ani, de unde 1-a luat ;
ei mi-au datu samA ca li-au cazutu si lor la ;Tana de la o rudenie a lor si ace rudenie
a lor inc4 1-au gasitu acestu ispisocu in vreme rascolilor e-au fostu mai imainte vre-
me de demultu, la care am socotitu, ca mai multu A cunoste ca acestu ispisocu poate
sA fie din scrisorile mitnitstirii Bogdanii, cad Meiniistire steipdne,ste fitrit scrisori,
prtipddindu-li-ed scrisorile".
N'au primit nici carte de blAstAm, nici martori n'au gAsit.
Deci neavandu pppa Hortolomei l cu niamul lor nici a dovada si de atata ani
n'au stApanitu In Bataresti i scrisorile lor santu nige scrisori fasuflate i Iuate de la
alte inani straine i imblA frA cale, ca sa intre in mosie, am giudecatu inprieunA cu
boeri mazi1(i), cari mai gios s'au i iscAlitu sA de pace popa Hortolomei si cu totu
neamul lor, lui Gavril Veli6co, ca sa-* stapaniasca giumatate de satu, de BatAregi,
cu pace". ,
Prin zapisul din 7261 (1753) Oct. 15 (C. At 567), Gavril VelWco, feciorul lui
Gheorghita Veliaco din FrAteni i sotul sAu Ilinca, valid mosia lor, drept 150 Id, IW
Vasilie Razul biv vel comis, jumatate de sat de Bataresti, la tinutul Carligaturii. N
hotarul aceftii mofii merge din parelul Batiireqtilor, petnei in apa Bahluefului celui mic,
cu vad de mori in Bahluer.
Prin zapisul din 7263 (1755), Ghenar 12 (C. M. 606-7), leromonahul Nicanor 91
soborul Rogdanii aratA cA intiimplandu-s(e) de s'au surpat sfnta meinastire de cutremuri
fiind rás4pilit §i foarte ritu stricatel, intru care avt2nd multit trebuinfli a sli drege", et: sfat
deobste au socotit sa vanda una din mosiile manastirei. Si au vandut episcoputui de
Roman, Chir loanichie ,,qa sA o inchine zidirii sale mAnastire ,noao, ce sA nume§te bra-
mul Adormire Precistii din targu din Roman" in prel de 525 lei mo§i4 Storne§till cu

www.dacoromanica.ro
.g2 M. cosTACHEscu -

alte pArti dintralte moii, ce sant lipite cAtrA dansa, miaow giumeitate de sat de Bali-
reA I giumAtate de sat Plesesti si din MAdarjAci I cu heleSteul satulul Stornestii, ce
taste In apa Bahluetului".
De la Episcopia de Roman, mosia trece la Mitropolie.
Din zapisul din 7263 (1755), Mai 15 (C. M. 608-9), se vede ca loanichie, epis-
coput Romanulul, a cumpArat i jumAtatea de sat, de BatArestI, ee fusese a lui Vell6co,
\t'qpil din casA I acesta o vanduse lui Vasile Razul, biv vel spatar, In 150 lel Nsi ne-
Incapand dumnialui ca sA o cumpere, fiind cu rAzAsie mai aproape MAnAstire Bogdana,
ay prlimit Dumlul spatarul de bunA voia de 1-am intorsu banii, 6-au fost dat lui Velisco".
Apoi Episcopul de Roman face schimb cu Mitropolia de Iasi, dandu-i MitroPolitului
lacov, Stornestii, cu toate partite din alte hotare, lipite cAtrA acest sat si cu helesteu
In apa ah1uejutuI i seltal intreg BatIregtii i Ple§e§tii §1 cu pArtilb ce se vor alege
din Cudresti si din MAdarjAci 5i priimind, in schimb, de la Mitropolie, mosia Ungurasii,
pe apa Orbiculul, la Neamt i cu alte hotare, lipite cAtre acest sat, anume Dracsinestii,
ce-i la mijloc l satul Negoestii, ce este Mature cu Dracsinestii, pe din sus, care sant
Ilpite untd de altul, tot la un hotar i cu partea ce se va alege din Gosmani, care mosii
trec a Adormirea Precistei, din Roman.
Prin cartea din 7263 (1755), lunie 5 (C. M. 568), Radul Racovit biv vel log., Ma-
ria RacovitA, llinca Roset, Maria Cant. §i Ion Cant. vel ban aratA cA dau danie Sfintei
manAstirl Mitropoliel cinci zapise de mosie, din sat din BatAregi, care 'mosie au fost
dant) 51 cump1rAturt rapoosatului Neculai Buhus logofAt, tatAl ripoosatului socrului mieu
Ion Buhus. §1 fiind ingropat la adastA shin manAstire Mitropolie, am dat aceste pArti
de mosle, ca si fie pentru pomenire sufletelor rApoosatalor". Deci erau unele parti mici
din sat, care nu fuseserA ale Mitropoliei.
E imp ortantA hotarnica lul Vasile BuhAescu biv vel medelnicer hotarnic (C. M.
610-13), din 7264, (1756) Oct, 21, prin care s'a hotArit satul Stornestii i Plesestil 51
Baifreftii i Codrestii l partite din sat din MadarjAci, ce sant pe Bahluet, la CarligAturA,
a Mitropoliei. Despre Batirestl se spune cA se hotAreste Ia apus cu Ploscuresti1, Lun-
ganli si eptesenii, moiIIe lui lonita Nacul si Toader Nacul. Acesti de pe urtnA cer
dreptate, sA aibi I ei parte la jumAtatea de sat de BatireM rAscumpqratA de Episcopul
de Roman, loanichie, dela spatarul Vasilie Razul. Mitropolitul se Invoieste 51 le dA a
treia parte de sat, NAculestIlor, Intorcand NAculestii 80 lel, din banii ce s'au dat, pen-
tru rAscumpArare dela Vasile Razul, iar douA pArti de sat rAman a Mitropoliei, ,,mAcar
cA dupA mAsura locului, mai mult de a treia parte cuprinde acea bucatA de loc, ce
eau dat NAculestilor, numai locul fiind mai prost, s'au primit driaptA a triia parte, care
s'au despArtit I cu pietri hotarl ace bucatA de loc despre celalalt hotar a BatArestilor
a-ay rAmas cAtrA mosiile sfintli sale pArintelul Mitropolitulur 1).
laM hotarul propriu al BatArestilor, atat cat e dat : Incepandu-sa.., dintro platri
ce s'au pus In capul unui piscu ce laite diasupra pdraului Batlreftilor, *de tángd feintana,
de tondo se incepe acel OM's, care feintand iaste hotar a trel sate i a Onilcanilor i a
qeptigenitor Natului fi a Batireftilor.... apucA parAul 'Batirestilor si tot pArAul lavale,
pattA unde cade *Atli Batirestilor In pdrigui Podobifilor, ce sA numeste i Eareni
(hotarui despre m. z1)... (acum spre apus, Incepand dela Bahluet) drept acest loc tae
piste sAsul Bahluetulul hotarul cAutand la piatra... din muchea dealului si
deacolo dintrace Plata drept In gios pe podisul dialului merge hotarul Batirestilor, a-
lAttare cu PIoscurestii, pe la o piatri hotar 5i panA la alM platrA veche, ce s'au aflat

1) Deci o parte din vechlul hotar al BatAres1tor e azi in truput Lunganilor !if at
,epticenilor (la taoestl).

www.dacoromanica.ro
SANE$T11 51

pe podis, intro asezAturd cu sdrAturi si de acolo... rAman Ploscurestii si sA Incepe a


sa tdia cu hotarul ala bucata de loc de Batiresti, ce s'au dat lui Ionita Nacul V frati-
lor sdi si merge hotarul tot drept in gios pe coasta dealulul si cam la dial, pana ce
sd pogoard. la al patrule platra hotar, din capul piscului, unde cade capul piscului in
parAul Batireslilor, la lantana, de unde s'au inceput intAi.
In 1760 ') e pornenit un Ionasco din Batdresti, care Inpreund cu Stefan biv pared-
labul din Carligaturd, aleg partite de mosie din Petresti, finutul Roman, ale Ini Chirill
Car6u1.
Satul nu mai era, la 1801, cAci nu e pom,nit in Cond. Liuzilor, nici in catagra-
ftile din 1320 si 1831. Se vede ca indatA ce satele aceste au intrat in stApanirea Mi-
tropoliei, oamenii au fost mutati in celelalte sate, apropiate ale ei : Sanestii i Stornestii.
In hotarnica din 1827, iuli 5, cand e vorba de hotarul Batarestilor, despre Lun-
gani 2) se spune cd se pdzeste stApanirea, fArã pricina, dupd hotarul tras, din vremea
Miteopolitului Iacov.
§. 7. Siorne0ii. Satul vechiu nu era ac olo* unde e astazi, langd Sanqti, pe lo.
cul Oniscanilor, de alta datd, ci era langd Madrajesti, in sesul Bahluetului, unde-s azi
Storne0ii verhi2) sau Cotargacii, care, dupd recensemantul din 1912, are 29 case si
118 locuitori si apartin corn. Lungani.
Din vechiu satul se numea ,turnestii §i Storneftii. Prirnul stapanitor se va fi numit
Sturnea ori Stornea, nume neobicinuit la noi. (Cp. pol. stiona, rus storona vslav.
strana, parte, margine, tinut).
Satul ete anterior lui tefan cel Mare. Prin ispisocul din 6966 (1458), Noem. 11 9,
tefan Vodd intareste lui Stanciul Sinescul, satele, in tinutul Carligaturii, anume : Si-
nestii, supt padure si Crepaturenii i ,turneqtii i moarli in nzatca Bahlugului mie
notarul acestor sate sa fie dup4 hotarul vechiu, din toate ptrilc, pe unde din veac au
umblat". El era deci in stapanirea unui Sinescu si este, cred, mai vechiu decAt Sinestii
si va fi fost cumpArat dr! la vechit stapani Morne0i, ori luatipe seama Dornniei si dd-
ruit unui Sanescu.
Nici o alta stire despre Stornesti, in veacul al XV-lea si XVI lea. Fiii Stanciului.
Sanescul isi \rand la 1501 mosia Sinestii lui efan VocIA, care o darueste Putnii.
Dar ei vor fi Minas mai departe in Stornesti i unii rdzesi, de aici, din sec. XVII, sant
stranepti ai lor
In 7128 (1620), lunie 15 (C. M. 425), ca martor in o vanzare din Podobiti, a-
pare : Andronic Stolnic ot Stornesti,
In un zapis de marturie, din 7133 (1625), lunie 27 5), apare un Gligoiie de Stor-
nest!.
-
Important, pentru unii stApani -ai satului, de la sfarslul veacului al XVI-Iea, e
zapisul din 7145 (1637), Sept. 20,(C Sit. 588). Prin el Vasile Fugle, croitor din Iasi, face
un schimb cu logofdtul Toieraco, de la care prirneste o vie de la Iasi si 60 galbini
da lui Toderasco nun loc de prisaca cu pornete i eu vii pArdsite in tinutul CArli-
turii, in hotarul StorneVilor'. Acest loc de prisacA 11 cumpArase raposatul Enachi pos-
telnicut, de la Ursan si de la Zaharia, feciorul Kusturii §i de la Sava Veverita, feciorul
Madonii, nepotul, Cormei Storneseului. lar lui Fugle ii era danie de la Vamba (sic), sora

1) Cr. col. acad. rom., 1908, 84.


2) Ploscurestii disparusera. Ei sant insa insemnati in harta Goestilor, din 1797.
3) Vezi harta statului major, plansa Po du lloala.
4) Bok. Dt. I, 24.
5) Ginb. Isp. I, 2, 172,
5

www.dacoromanica.ro
34 M. cosTAGIESCO

postelniculul Enachi si jupAnul sAu Hrisa §i de la nepotul sAu lane ,,pentru slujba me
ce am slujit boiarinului Enachi postclnicul". Ne apare aici Cozma Stornescul, until din
%Tali urma§i, din veacul XVI, ai intemeietorului. Intre martori e si Neniul vornic. A-
cest schimb se intAreste prin cartea Domnului Vasile Vvod. din acalas zi (C.. M. 588-9);
Toderasco e tretii logofAt ; Ursan si Zaharia sAnt feciorii lui Hastur.
Cam pe la 1638 (ibid. 425), ca marturi, la o vAnzare in Podobiti, apare ; Gli-
gorie de Stornesti g Pintilie ot Tomesti (Popesti).
Prin zapisul din 7170 (1662) lulie 17 (ibid. 590), Lupul, feciorul lui Forojie, mAr-
turiseste cl pre ea foamete fi pre ea lipsd, de nirne nevoit, nici asuprit", vinde un
loc de prisad a tatAlui sAu Forojie, ce iaste /a prisdcile StorneOilor, cu doi, trei po-
m eti, O-au fost a tAtAnimieu si cu casA fAcutA de mine si cu curAfituri in pAdure, ce
am curAtit cu mAna me" vArului sAu Marco, feciorul lui DAni1A, fratele lui Gligorie
Forojie, drept 10 lei, pentru Oct Ounce intrace foamete fi lipsti mare, ce era pre toatd
farts, eu fnurtiam de foame cu loatti casa me ft Dumnialui vdrumzeu Marco mi-au dut
ucei buni, ce mai sus scriem".
Intre marturi : nepotul slu Vasile, feciorul suroriisale Uliaianii (sic), alt nepot
TAnasie, feciorul suroriisale Annii, alt nepot Pdatea, feriorul surorisale Dumitrei, vArul
sAu Bejan, feciorul lui Vrensif, apoi Vasilie TAtarul si Gligorie de Plesestj, Arsenie,
Grozav, Stefan, feciorul Savii, Ionasco Cloarec §i &lion, feciorul Grecii, toti din Stor-
nesti ; apoi Mitropolitul Sava 1) si fratele Mitropolitului, vornicul Toader.
Pin zapisul din 7171 (1663) Mai ? (C. M. 589), Gheorghe Rosca biv visternic, da-
ruieste Mitropolitului Sava, un loc de prisacA, la Stornesti, cumpArAturA de la Stefan
de Stornesti, care danie este intAritA de Domnul Evstra tie Dabija Vvod, prin cartea
din 7171 (1663), Mai 9 (C. M. 501).
Prin zapisul din 1171 (1663), Julie 5 (ibid. 591-2), Marco, feciorul lui DAni15
din Stornesti, de la CArliguturA dAruieste Mitropolitului Savii, un loc de prisaci, la
prisdcile Storneftilor, cu..pometi, ce a fost a tatAlui sAu si alt loc de prisaa iarAsi
in rind, cu acele prisAci, ce a cumpArat de la Lupul si alti feciori ai lui Forojie din
Stornesti. Intre martori : Toader, fratele Mitropolitului, Bejan, Gligorie Toluil §i Mimi-
t rasco din Stornesti.
Prin zapisul din 7173 (1665), April 25 (ibid. 592), Marco, feciorul lui DAnilA din
Stornesti si cu femeia lui SAlemila (si Solomiia), dArueste Mitropolitului Ghedeon 2), un
o c de prisacA, cu pomet, ce a fost a tatAlui sAu, a lui DAnilA unde sdnt pristicile
StorneellorN §i alt loc .de prisdcA, tot acolo, de cumpArAturl de la Lupul, feciorul lui
Foronjie, (sic). Dar dupl mcartea Mitropolitului, sA ramAie sfintei Mitropolii. Si dupA
moartea donatorilor, ce va a lor, tot sA fie a sfintei Mitropolii.
Prin zapisul din 7175 (1667), Oct. 28 (C. M. 593), incape cumpAritor in S'or-
nesti, Solomon BArlAdeanu, vornicul cel mare, de Tara de jos. El cumpArA, drept 20
lei bAtuti, o jumitate de loc de prisacA, ce este la prisAcile Stornestilor, in linutul Car-
ligAturil, de la Manila, fata Gordului, nepoata lui Tudoran de Stornesti si Sofrbniia,
fata Trofanei, iar nepoatA lui Tudoran si top feciorii lor, Uliiana si Nazariia, din pri-
baca mosului lor, lui Tudoran. Intre martorl : Dumitrasco Bat, nepotul Florii din Stor-
nesti si Silion Gre6u1, iar nepot Florii sl Bejan Tireme$ de Stornesti.
Prin zapisul din 7176 (1668), Mai 31 (C. M. 593), Toader Ctinein 3) §i ferneia
1W Mgniia, fata lui lonasco Cioarec si Varlam cu femeia lui Alecsandra, asemenea fata

1) N. lorga, 1st. bis. rom. 11, 335 : Sava, c. 1659-5 Ian. 1664 (mort).
2) ibid. : Ghedeon de Secul : 1664c. 1670-1671.
3) Toader Unlit, in ispisocul din 1668, Julie 23, dat cu o bucatA de codru lui
Solomon BArlAdeanul, e arAtat ca de Macsanesti (t. Roman'.

www.dacoromanica.ro
SANEST!! 35

lui Ionasco Cioarec, valid lui Solomon BarlAdeanul, logofAt mare, drept 90 lei, partea
lor cat se va alege, din sat din Stornesti, din vatra satului si din camp, tarind s. cel.
Martori din Totoesti, Cositeni. Cioltani, Plesesti, Mohoriti si Obrijeni.
Prin diata din 7178 (1670), Aug. 5 (vezi sub acestd data la Batdresti), Solomon
BarlAdeanul lasA M-rii SAcAtura, dela Trotus, Intre altele si satul Stornestii (v. si Uric.
V, 243, 1690).
In zapisul din 7188 (1680), iulie 22 (C. M. 489-9 0), apare ca Inntor Darie din
Stornesti.
In zapisul din 7202 (1694), Sept. 15 1), Anita logofeteasA rAposatului Solomon, ce
a fost logofdt mare, ddrueste satul Stornestii, cu toate partite care sant inprejur, cum-
pArAturi si danii, mAndstirii Bogdanei, ziditd de logofatul. Nime sA n'aibd dreptul s'o
vandd, chiar de s'ar tampla vreo scApAciune mAndstirei, nici s'o vandd nici s'o schimbe,
dorinta ce nu s'a respectat,
Prin zapisul din 7210 (1702) Aug. 9. (C. M. 600), Isaiia Nacul, egumenul de la
sfanta mAndstire Santilid proorocul din Suceava, ddrueste lui Grigorie Jora, tretii logo-
fdt, un loc de prisacd ce este in hotarul Stornestilor, la CarligAtura, cu pomete si cu
vii pArAginite, danie de la rAposatul Andries biv vel satrari, feciorul lui Toderasco,
biv vel logofdt, si pe care Toderasco I-a cumpArat de la Vasile Fugle (v. mai sus
7144, Sept. 20).
Prin zapisul din 7263 (1755), ghen. 1 2, MAndstirea Bogdana vinde episcopului de
Roman, drept 525 lei, satul Stornesti si alte pArti dintralte mosii, Unite cdtrA dansul
(Vezi BatArestii supt acest an) si en helesteul satului Stornestii, ce este in apa Bah-
luetului, ce episcopul o inchind Adormirei Precistii din Roman.
Prin zapisul din 7263 (1755), Mai 15 (vezi BatArestii supt acest an), In urrna u-
nui schimb, intre Episcopia de Roman sl Mitropolia Moldovii, StorneVii inpreupA cu
alte pdrti, din alte hotare, lipite de acest sat, trece la Mitropolia Moldovii. I
In 7264 (1756), Oct. 21 (C. M. ft10-13) se face hotarnica satuliii Stornesti 0 a
celorlalte Orli, lipite de dansul, a Mitropoliei : Se spune aid de helesteul cel mare a
Starnestilor 6-au fost ezit de Solomon logofdtul, in apa Bahluetului", se spune de
hotarul Stornestilor, despre m. zi, spre Sanesti, pe EzAre, pin capitile StorneOnor §I
a Plemtilor, pand unde cade pardul Ezerelii, In sAsul Bahluetului".
Prin cartea din 7267 (1759) Dec. 31 (ibid. 603-3), loan Teodor voevod IntAreste
Mitropoliei 20 oameni de scuteald cAsari", insd oameni streini dintraltA lard si fait
de biri in vistirie, pe carli sd-i afle ,. Mitropolitul... si sd-i aducd, sd i aseze la tinutul
CarligAturii, pe mosiia sfintei Mitropolii, Stornestii, carii sl fie atat de triaba iazurui...
cat si de altetrebuintd... li sd vor da si pecetluituri rosii pe fetile lor s. cel. Aeelas
luau intareste si Grigorie loan Voevod, prin cartea domneascA din 7271 (1763), Sept.
3 (ibid. 603).
Prin cartea din 1765, Noem. 6 (ibid. 474), Grigorie Alexandru Ghica vvd. aratä
pentru 20 liudi ruf casari", la satul Stornesti, carii flin1u oameni streini adus... s'au
asezat cu birul hotArit cat sd de pe anu, inpArtandu-sd pe dferturi, cum ;i pentru a-
giutorinta si mucareri si poclonul baeramlacului, cu asAzdtnant, ca sd stie cat vor da...
8 6ferturi Intrun anu si la afertu ate 25 lei noi si rAsura cate 5 parale de leu si vor
mai da un 6fert pentru poclonul bairamlacului si doao 6ferturi pentru agiutorintA si un
6fert la mucareri. Si pentru ca O. fie cunoscuti dintre alti lAcuitori al lath 11 s'au dat
pe& rosii pe fetile lor. Iar cand rusi ar mai veni ca sd s(A) asAzA Intre dansii dandu-
li-sA vreme de odihnd 3 iuni, ca sA-0 poatd face aldzare 0 dup4 lnplinire s9roculul

1) V. A. Ureche, Miron Costin I. 19

www.dacoromanica.ro
36 M. COSTACHESCU

sl-i aske la tablA dregAtoriul tinutului... lar pe ludi holtei, ce vor fi intre dânsP, sl
nu fe numgrati, nici supArati cu birul si asa pe a6astA ashare si el s s siliascA a
aduce cat de multi rusi oameni strAini, dintraltA Orr.
Duna Condica liuzilor, in 1803, erau in Stornesti, 60 de luzi 1).
DupA Catagrafia din 1820, mosia e arAtata ca fiind la camp hrana si alesveris
lAcuitodlor cu lucrare cAmpului si cu umblare cu cardie in chide". Erau 50 qe blrnici,
15 frunte, 22 rrjocasi si 13 codasi ; 32 slugl fárá bir a sfintei Mitropolii. Intre nu-
mirile caracteristice sant : Toader Broscar, Toader Cojocar, Alecsa ZAhocean, Chid la
Ca Ifa, lonitA Antemiia, Toader Turcan, Gheorghie PrAsniac, Ion Flaimuc, Andrei Man,
Andries ludefica, Ion Detipan, Acsante Socoverceanu, tefan up, Vas Ale Sodovercianu,
Neculai Luchiian, Ivan Com lilac, §tefan ZasAul, Costandin Ceucd, Grigore a lui MiscotA,
Vatav Pricochi, Toader DAni1A, Grigori Cozum, lacob NegurA, Ion Hriticu 2) si al.
In 1821, satul a suferit mull din pricina Turcilor, care au intrat in lard. IatA ce
ne spune o relatie din acest an : Au venit Besliaga cu 12 neferi in 11 a lunii Iu lie....
si mergAnd ei de aicea la Stornesti au sezut o saptAmAnA de au trierat orzul ; s'au
intors al doile rand acesta cu 50 Turci ducându-se de aice la Stornesti cu scopos
ca sA Were gran! ; au venit si al treilea rand iarAsi la Stornesii cu vreo 80 de Turci
si eu jidanul, tatAl fetelor, numai la Stornesti. Ce n'au fost si atunce ? Ctuttind pe f ete
§i vitele sa le ridice cu totul, din porunca Hanului si a lui Vodd. (tiganii au FAspuns
ca vitele s'au dus cu Dichiul in sus)-3).
In acest an, dupA arAtArile bAtrAnilor, s'a InprAstiat satul de aici si oamenii s'au
tras aproape de codru i s'au asezat, cu totul, pe locul Oniscanilor, unde este si astAzi
satul Stornesti. Tot pe atunci Incep &A vie, ca fugari, de catane, Bucovinenii, de prin
Sauca, Vicove i ei formeaza satul de pe deal, Sauca, unit azi cu Stornestii 9.
Pentru hotarnica din 1827, lunie 5, vezi la Plesesti.
bupa catagrafia din 1831, satul avea biserica cu Sf. Nicolai, care a fosi in cLa-
lul lui &mon, aproape de Sanesti. Preolii erau : Pilaf tei sin Nechifor Diiaconul sechilariu
slujitoriu bisAricii stt. Ierarh Nicolae 1 preotul Simion sin TanasA.
Intre locuitorii satului erau privilegiat, fArA dare, era Ionita san loanu Munteanu
polcovnic.
Apoi 6 nevolnici, Intre ei : Toader HriscA ; 8 vAduve, intre ele : Maria, preuteasa
a preotului loan Potropopu ; Paraschiva lui Toader Giurcanul. Intre birnici havalegii
ChirilA sin AnghelutA Munteanul, Acsinte Socoverceanul, Tomasir Vasile Despan, Maftei
sin Radul, Grigoras sin Grigori MiscotA, loan sin Grigori Agaf ton ; Slugi i oameni fAra
bir : Gheorghe Carce, Costantin sin Lupul Cicovan, Simion sin MoisA BereznA, loan
brat Vasile Matgros, Gheorghie Duduman, Vasile sin Toader Hugeanuf, Simion sin
Toader CArdeiu, Vasile sin Ion Munteanul Häuculet, Ilie sin Toader PlArnadA, loan Ar-
deleanu sin Macovei, Gdgori Bartacariul sin Grigore Mane, Toader sin Simion SlAda-
riul si al. Oarneni strAini, fArA cApAtAi, tocmiti cu hac (leatA) la unii i altii i intre ei
Grigoras Bendos, loan Barzoiu, Gheorghie Nicorescu, Alesandru Bartacariul, Gheorghie
sin tefan aturcanul, lacob Rusul ficior de curvA". Orandari : Zelic sis Herscu.
In total actul avea 123 capi de familie.
Lingurarii Coronii, azi satul Osoiu, erau 30 si inte ei : Apopl Tolontan sn Apos.

1) Uric. VIII, 333,


2) Arh. stat. Iasi, tr. 166, op. 184, nr. 19.
3) Erbiceanu, 1st. Mit. Mold. 370.
4) Numai cu traista in bat, flAcai, fugari de catane, au venit, bunicii nostri", imi
spunea, acuma vreo 15 ani, bAtranul Ion PlamadA. Acest lucru era obicinuit, In satele
noastie, caci n catagr. diii 184 gäsim des ,bejanarit din Cordun".

www.dacoromanica.ro
SANE*TII 37

tol Tolontan, loan sin Lupul Leu*tean, Lupul sin loan Tonca, Timofte Opre, Grigore sin
loan Bann, Toader brat loan Baca Corduneanu, loan s'n Lulu!, Acsinte Baciarau,
Timofte sin lorga, loan sin Ursache, Dutul sin Bdra, Macovei sin Mulgulet, Ionascu
Vitul, Stafie Bosna *. al. (Nume ce se pastreaza in mare parte si azi, in satul de lin-
gurari, Osotu) .
§. 8. Plergii. In continuarea Podobitilor, spre miaza. noapte--*i aläture cu Stor-
nestii,spre rasarit,pc Bahluet, era in vecaime satul Pleiegii, din care azi n'a mai
ramas nici o amintire.
Cel dintai intemeietor al satului a fost un 15leu sau Plesa '). Ori poate ca satul
si-a schimbat numele, cu vremea. Poate acesta e vechiul sat Crepaturenii", ce apare
in ,ispisocul din 6966, Noem. 11 (Vezi Stornestii, sub acest an). Nici o *tire, pa'na la
inceputul sec. XVII nu am despre Plese*ti. Actele satului, inpreuna cu ale altoAr sate,
au ars la rutnastirea Bogdana 2).
Nu pot preciza unde va fi fost vatra satului.
In 7128 (1620) Iunie 15 (C. M. 425) apar ca marturi la o vAnzare, in Podobiti :
Lazar, Gligorie, Constantin, Andrian, Gligorie diac, toti din Plee,ti. Actut e scris, in
casa lui Gligore ot Ple*esti".
In 1635, apare un Simion pit(ar)ot Plesasti 0.
Pi in zapisul din 7145 (1637), fevr. 2, (C. M. 484) Gaftona din Hriasca, fata Ma-
rina, nepoata Varvarii darueste o jirebie din sat, din Plesesti, nepotutui sAn Simion
si lui Vasilie, fecior popii lui Gheorghie din Hreasca... din vatra satului, din hele*teu, in
farina si din pomet.
In zapisul din 7146 (1638), Martie 10, (C. M. 425), ca martori, in o vanzare, in
Podobiti, apare Simian din Ple*esti, alaturi cu Gligorce Horaico dc Obrljeni si Nacul
de acolo.
Prin zapisul din 7164 (1656) Mai 18, (ibid. 485), Nichifor sin Bakti, nepot lui
Fedor si Sava si Uliiana si Marica, feciorii Nastasief, nepoti lui Fedor', valid partea de
mosie, din jumatate de sat din Plese*ti, din a treia parte, a patra parte, partite a doi
frati, lui Rezmerita ot Maddrjaci, feciorul lui Vasilie i fratinisau lui Toader si lui Gli-
gorie drept 20 lei MO.
Rezmerita i Toader se invoesc, fata de raza*i, sa *i tie partite : Rezmerita din
sus si Toader din gios. Intre marturi : Gligorie, Paval, Nacul, Constantin, Toader, Mi-
halce, Tanasie Acseniei, toti din Ple*e*ti.
In 7170 (1662), 17, (ibid. 590) apar, ca martori, la o vânzare in Storne*ti :
Vasilie Tatarul i Gligorie din Plesesti.
In 1665 0, ca martur in o hotarnicie in Avrameni (az) hotarul Prigorenilor) apare
Tanasa ot Plesegi.
Prin zapisul din 7174 (1666), iunie 19, (C. M. 487), Mihail ot MAdArjaci martu-
rise*te cA venind diaconul Ignat ot Moimesti *i fratele sau Niculai sin Andrei, nepoti
Ursului, pentru o parte de mina din Ple*e*ti, el si cu razesii din Ple*e*ti, au dat seama,
pe drese, ca i se vine din a patra parte de sat, a treia parte,
Prin zapisul din 7176 )1668), Mai 1 (ibid. 487-8), Solomon Bdrladeanul, vel lo-
gofat, se invoieste cu megie*ii" sal, cu Razmerita si fratesp Toader i Gligorie, fe-

1) Un Bratul Ple*escul, in 6935 (1427) Oct. 15, Arhiva, Iasi, 1914, 175, *i N.
lorga, Osta*ii de la Prut, in Anal. ac. rom. t. XXXV1.
2) Vezi m. jos, sub anul 7264 (1756), Oct, 21.
3) Ghib. Isp. 1I2 106.
4) Ghib. Sur. IV, 35.

www.dacoromanica.ro
38 M. COSTACHESCU

ciorii lui Vasilie Albici din Plesesti si cu Stratie vornicelul si cu femeia lui, Cerna, sora
lui .Razmerill si cu Tänasie, Gligorie, Costantin, Pavál, feciorul lui Vasilie Moesu si
popa Gligorie, ginerele PAvAloaei si Ion, feciorul lui PavAl si Nastasia, fata lui PavAl
si Ignat diaconul si fratesAu Niculai, feciorul lui Andrei de la Moimesti, toil razAsi dini
Plesesti pentru a bucatA de ses, din iazul ce au fost inzeput a ezi pArintele Sava, cef
au fost Mitropolit, WA intrun iazulef ce I-am facut noi din gos, piste ses si clA in
Bahluefu. Pentru a6a bucatA de ses ni-am tocmit cu acesti megiesi si ni-am invoitu ca
sA n'aibu eu a fine mai mult din hotarul Plesestilor, nici la costise, nici aiurile, in fa-
rina lor, c numai Oa bucatA de ses... panA intracel iazulef ce 1-am fAcut noi, ca sA nu
le strace varsatura heleOeului mleu ce voi sA fac in hotarul lor a Plesestilor. Ada bu-
catA de loc mi-au vandut mie cu voia lor... Si eu ca sA aibu a-mi fine hotarul satului
Storne0ii, prccumu-i insemnat de demult." Intre marturi : preotul Bejan de MAdarjAci,
Toaddr diaconul, Mihai ce au fost pArcAlab, Gavril a Gligorcei, Dias apitan, Vasilie
Cotorce, Dumitrasco aprodul, tofi din MAdarjAci, s. a.
In 7176 (1668), Mai 31 6bid. 593), pe langA martori din Totoesti, Cosifeni, Mo-
horili, Cioltanl, apare si Costantin de Plesesti. In sat era si bisericA, del, in 7176
(1668) iulie 7, (ibid, 604-5) ca si in acelas an, Mai I, (v. m. sus) apare Popa Gligorie
de Plesesti, ginerele PAvAloaei.
In 7177 (1669) Avg. 5, (ibid. 486), Alexandru Buhus si femeia sa Alexandra,
fata lui Neculai Ureche §1 Vasilaqco Eirache ce au fost spätar si Chiriac 'si femeia sa
Alexandra si Nistor Batiste cAlugArul, mArturisesc pentru niste pArli de ocind, din ju-
mAtate de sat de PIesesti despre bise.ricA, a sesea parte si din altA a sesea parte
jumAtate si pentru jumatate de sat din Mohorifi, parte din jos, care parte de ocinA
dintru intAi au fost mosii, mosilor si pArinfilor lui RAzmerill de vistierie si li-au van-
dut goamenilor parintetui nostru vornicului Ureche.. larA apol de la noi, de la Ure-
chesti, acea a sesa parte si dintralta a sesa parte giumatate din Plesesti s'au vandut
Dumisale Jul Gligorasco HabAsescul 6-au fost hatman. Si cu OM o au intorsu Razme-
rilA de vistierie, cu frafii lui, Toader, Gligorasco si Istratie, cu femeia sa &rawer.
In 7177 (1669), Sept. 1 (C. M. 594-5), apare ca mat tor : Toader Albici de Ple-
sesti. Asemenea in 7177 (1669), Sept. 6 (ibid. 596).
In 7177 (1669), Safta a raposatului Niculai Ureche vinde lui Gligorasco Habl-
sescul sArdariu, partea sa de ocinA, din Plesesti, drept 80 de taleri. Intre martori :
Antemiia pAhArniceasa si jupaneasa Alexandra (ibid. 485).
In 7178 (1670) Avg. 5 1) Solomon BArlädeanu, prin diata sa, lasA M-rii SecAtura,
dela Trotus, intre altele si pArfile sale din Plesesti. .
In 7180 (1672) Oct. 24 2) apar Vasile Moes de Plesesti si Simion, care au mosie
si in Septeseni si prin MArica si Anton sant scoboritori din Macsin de Macsinesti.
Prin zapisul din 7188 (1680), iulie 22 (C. M. 489-90), Gligorie, feciorul Annii
GrAmAdoaei si Stefan, feciorul Palaghii si MAricula, fata TAnAsiei si Micul, feciorul
Porhirei, top nepoli de sod lui Rizmerill si lui Toader, ce au fost la vistierie si lui
Gligorasco Horjii si Cernii, femeia lui Istratie, feciorii lui Albici, fac cunoscut pentru
jumAtate de sat, de Plesegi, parte din gios, care au rAscumpArat-o unchii for, Razme-
rip si Toader si Gllgoras si sora lor Cerna, de la hat. Gligorie HAbAsescul, iar lui
i-au fost cumpArAtura de la niste rAzesi din Plesesti. Cat au fost vii, ei au stApanit
frAfeste.

1) Vezi sub acest an la BatAresti si Stornesti ; ace1as lucru, reinoit in 1690, cp.
Uric. V, 243.
2) Originalul la mine,

www.dacoromanica.ro
- SANEril
Dupd moartea lvi RAzmerita §i a lui Toader si Gligora$, cAci lor ii s'a intAmplat
de au murit curand unul dupd altul i feciori n'au avut, sora lor Cerna a zis, cd ea
singurd a dat banii pe jumAtate §i fratii ei tustrei jumatate. Si in altA jumAtate de sat,
a patra parte, ce cumpArase unchii lor de la alti rdzesi din Plesesti, Cerna a dat iar
jumAtate banii, ,,un ban" si fratii ei, iar un ban". Megiesii, cameni buni, intre care
Popa Bejan de MAdarjaci, Darie de Podobili, Darie de Stornesti, Ion, feciorul lui Td-
nasie de Plesesti, Vasilie Tente de Mohorili, mArturisesc cl asa este. Deci, din acea
jum gate de sat, de Plesesti, jutuatate este a Cernei si jumAtate lui RAzmerild, Toader
si Gligorasco.
In 7189 (1681), Ghen. 17 (ibid. 431), la o vanzare in Podobiti, apare, ca manor,
Neculai Horge din Plesesti.
In 7190 (1682), lunie 12 (ibid. 433), la o vansare in Podobiti, apar, ca martori :
Dumitrachi, Giigorie Grosul si Micul de Ple$esti.
Prin zapisul din 7190 (1682), Sept. 20 (ibid. 490), Stefan, feciorul Palaghiei, vinde
partea de mosie a sa din sat din Plesesti, la tin. Carligaturii, ce a avut-o de la unchii
sai, dela Toader si dela Razmerita si dela Gligorasco Harje, matusii sale CernuFai,
drept 15 lei batuti, din vatra satului, din farina, din tante a. cel. Intre martori : Du-
mitrasco, parcalabul de Targul Frumos, Mihalce de Codresti, Irimia de Cioltani.
In 7191 (1683), Noem. 22 si 7193 (1685), April 6 (ib'd. 434-5), apare, ca nnr
tor, la o vanzare in Podobli, Durnitrachi de PleseSti.
In 7193 (1685), lunie 18 (ibid. 491), Stefan, feciorul lui Necoara, nepot lui FRU-
meritd de vist. vind.t mitusii sale Cernii, drept 40 lei batuti, o parte de ocina a su-
rorisa, a Uritei, in sat, in Plessti, din apatra parte, a opta parte. Intre martori : Si-
mion Gline i fratesdu Mihalce de Codresti, Irimie de Cioltani.
In 1685, apare ca martor in Romanesti, Dumitru ot Ple§esti 1).
In 7222 (1714), lulie 8 (C. M. 491), Neculai Alecsandru voevod intareste lui
Gligoras Cucoranul, vornicul de gloata, sa si stapaniasca partea de ocinA din Pie$esti,
din a patra parte de sat, a tria parte, care mo$ie ii este de pe soCrul su Ignat dia-
conul de Moimesti.
Prin cartea domneascA, din 7224 (1716), Aug. 20 (C. M. 491-2), Mihai Raco-
vita Voevod intareste Nastasiei, jupaneasa lui Gligorie Cucoran, vornic de gloata, fata
lui Ignat, diaconul de Moimesti, nepoata tut Andrei, stranepoata Ursului, pe langa par-
tite din Podobiti i cele din Ple§esti, din a patra parte de sat, a treia parte.
Prin cartea din 7231 (1723) Aug. 1 2), Mihai Racovita voevod intAreste stapani-
rea Int Gheorghita, feciorul lui Istratie din Plese$ti, nepotut lui Albici si varului sat'
Micului, peste partea lor de mosie, din satul Plesesti, la tin. Carligaturil.
Prig cartea din 7233 (1725), lulie 14 (C. M. 493), M hai Racovita vvd. intAreVe
lui Gligorie Cucoranul, vornic de poartA §i altor rAzeV ai sAi, Gligoras, GheorghitA
Veli6co si vArului sAu Micul sd-si tie jumAtate de sat de Plesesti, de la Carligatura $i
sA aibA a lua de a zece din pane, din fanal, din prisAci cu stupi. Asijdere si de pe
cealaltA jumAtate de sat a dilugarilor de Bogdana sA ia in acest an dijma, tot ei ccaci
de doi, trii ani incoace cAlugarii Inca au dijmuit di pe tot satul, tot venitul, 6-au fostp.
Era, se Vede, neintelegere intre Cucoranul si M-rea Bogdana, pentru stapanirea asupra
satului i prin cartea domneascA din 7240 (1732) lulie 21 (ibid. 493), Grigorie Ghica
vvd. scrie boerului Costantin lora, biv vet capitan de Codru, sA cerceteze pricina din-
tre Gligorie Cucoranul, vornicul de poartA i Egumenul de la M-rea Bogdana, pentru
satul Plesesti, cad zicea Egumenul, mAndstirea are mai mult de jnmAtate de sat.
1) Ghib. Sur. V, 49.
2) Cr. col. ac. rom. 1911, 242,

www.dacoromanica.ro
46 M. COSTACItstO
Prin zapisul di -1 7243 (1735), iunie 9 (C. M. 494), Nastasia, jupineasa lui agorie
Cucoranul, vinde,. drept 45 lei, bani gata, lui Lupasco Tudori, negutitoriul, mosia dela
parintil sAi, in sat, in Plesesti, din a patra parte de sat, a treia parte, asemenea si
pArtile din Podobiti. Mogia aceasta es e pe din sus alature cu hotarul MohoriliJor, mo-
sie a lui Lupasco Tudori.
Prin zapisul din 7250 (1742), iunie 2 (C. M. 494-5), Gavril sin GheogIfta Velii6co
ce sant traitor la sat, la Frateni, in tinutal Carlegaturii", nepot lui Istratie si Cernii,
femeei lui, ce a f )st sora lui Razmerita ot viStierie i lui Toader si Gligoraco, cla za-
pis la maim lui Lupasco, negutatoriul din Esi, c avand cdteva pãrti .de mosie, dela pa-
entii sai, in Plesesti si Wand Dumnialui giu.panul Lupasco negutitoriul o biserica la
satul Durnisale, anume Obrijenii.... la tinutul Carlegaturii, un.le iaste hramul Uspenie" Ii
darueste acestei biserici, o jumatate de sat, de Plesesti, partea din jos, ce-i este de la
mosii sai, Istratie si Cerna. Aceasta jumatate de sat, de Plesesti, in capul hotarului din
jos, se hotareste «piste pAraul ce se chiama Ezere, cu satul Dumisale, cu Obrijenii, si
alOure, pe din sus, cu Mohoritii, iar piste pâraul Ezere i pe din sus, alature, se ho-
tareste cu cealalta giumatate de sat, de Plesesti, ce sAnt a maadstirii. Carile acestu sat
intregu PIesestii sä hotareste pe din sus (apus) cti satul Stornestii, ce iaste iaras ca-
lugarescu,.
Licepe pAra pentru hotar, intre Plesesti si mosia despre rasarit, MAndrestii. In 7256
(1748), Avg. 16 (C. M. 496-7), fonita, gramaticul de vama, ginerele lui Ion Neniul
spatar, cere judecata cu Costantin Tuduri, negutitoriul, feciorul lui Lupasco Tuduri pen-
tru un iaz Cc: §'au ezit lonita Gramaticul i 'au fazut si moara la rnosia sa, la Man-
dresti, pe Bahluet, in tanutul CArligaturii, uncle zisa ca ar fi avut moara i Ureche vor-
nicul, dela carile i s trage mosie aceia Mandrestii si arata i ispisocu dela raposatul
*tefan Von.... in carile scrie : satul MAndrestii tu iaz de moara in apa Bahluetului si
jelueste ca acum nu va sa-1 lasa Costan Tuduri sa-s tde iazul i moara. Costantin Tu-
duri dede sama ca mosie lui lonita Gramaticul, Mandrestii, are numai un tarmure a Ba-
hluetului pe de issta parte dispre rasdrit. lar tarrnurele BallIuefului cel di ceae parte
iaste de hotarul mosiei sale, Plesestii, i ezatura 6a mai multa ce au ezit lonita Gra-
rnaticul ar fi pe Iocul Plesestilor i sA varsd apa pe locul Plesestilor, de-i face stri-
caciune i paguba. Si zisa ca au vrut si Gavrilas Neniul, tatal socrului lui lonita Gra-
maticul sä ezasca acel iaz si nu I-au lasat razesii de Plesesti s,I1 ezasca, precum arata
si carte dornniasca dela raposatul Ilies Von cu care au poprit pe Gavrilas Neniul sa nu
ezasca, si mai arata Costantin TuJurisi un ispisoc dela raposatul Duca Voda.... pentru
aIt iazu a MAndrestilor, ce iaste mai din gios", ce de s'ar ezi, sa se iezeasca nurnai
cAt tine matca Bahluetului, sa nu iasa afara, sa se verse pe alte hotare, caci mai ina-
inte vreme, pe cAnd era iazul acela ezit, era 0 celelalte mo0i ce se megiepsca en Alan-
dre0ii tot in stalpanire lui Ureche". Constantin Tuduri mai arata si o carte de la Gri-
gone Voda, de judecata ce a avut cu lonita gramaticul, in care lonita a fast rAmas sa-si
tae iazul §1 sa-si ridice moara de acolo.
Prin cartea din 7256 (1748), Noem. 20 (C. M. 498-9), Grigorie Ghica Voevod
scrie lui Alexandru Neculce paharnic si lui Ghiorghie logofat, pentru jaloba lui Cos-
tantin san lui Lupasco cupet pe lonita gramatic de varna. Costantin sari lui Lupasco
zica ca avAnd o mosie, anurne F1ee.tii, pc Bahluq, in tinutul Carligaturii, cu vad
cu iaz de moara in Bahluet i avAnd si lonita Gramaticul alta movie a lui, anume Man-
drestii, 'care mosii zicAnd ca si una i alta yin cu capetile pAna in apa Bahluetului
si desparte hotarul intre aceste rnosii apa Bahluefului" si lonita gramaticul nu sl-au
facut moara in lazul lui cel mare, vechiu, din jos, unde este drept hotarul mosiei lui, ci
si-a facut moara in iazul cel mai mic din sus, in hotarul Ple§eVilor. Mai spune Cos-

www.dacoromanica.ro
SANEV11 Ai

tantin Cnpet, cd aceste mo*ii, inpreund cu alte hotare de prin prejur au fost toate ale
lui Ureche. Dupd ce 0-au inpArtit Ureche*tii mo*iile pe frati, iazurile de pe Bah hart
s'ar fi tinut cu tocmeald, intre frati, ca sd se iezeascd numai cat tine matca apei, sd
se dea apa inapoi, nunlal pe matca ei, sa nu iasd yard din mated, sd se verse pe
*es, pricinuiniu-se stricAciune mo*iei, incotro se povlrne*te apa peste mal. lonitd gra-
maticul Ware acolo nidi o treabd, cu lazul *1 iezetura, ce si-a fAcut mai mult decat
trebuie *i fiind malul mare, se povarne*te apa pe *es, pe partea moVei sale, Ple*e*-
tilor. Dar Ionita gramaticul a dat seamd cd Ple*e*tii n'ar fi avand vad de iazu in
Bah fuel *1 iazurile acele amândoud,*i acela unde *i-a fAcut moara *i cel din jos, ar fi
a lui *i in lazul din sus ar fi finut moard si Neniul, dela care Neniul are el Mandre*tii
*i pand nu de mult ar fi tinut Neniul acolo moard *1 ar fi stApanit iazul acela, *i (Cos-
tantin Cupet rAu s'ar fi acolisandu de acel hdle*teu). Boerii sant insdrcinati sd cer-
ceteze, dacd Ple*e*tii au avut vad de iaz in Bahluet ; clacd acel iaz este pe hotarul
Pie*e*tilor sau pe a Man 're*tilor, lonitd gramaticul are treaba cu iazul cel din sus
sau n'are ?
Foarte interesantd, pentru cunoa*terea lucrurilor §i a locurilor, este cercetarea fd-
cutd de Alexandru Neculce biv vel paharnic *i Gheorghie Vrabie logofdt, in 7256 (1748),
Noem. 25 (C. M. 499-501). 1ntre altele se aratd ca mcr,?iile P1e*e*tii §i Mandre*tii1)
sant pe apa Bahluetului, scare hotartile -acestor tno0i sd lovitscu in capete fi desparte
hotarul intre danstile apa Bahluefului". .
Dupd ce se aratA pricina intre cei doi boieri §i jalba lui Costantin Tuduri, ed
acel iaz este fAcut pe locul mo,iei sale Ples,e*tii §1 I-a ezit rAti lonitA Gramaticul *i ii
face stricAciune cd-i Mind *d*ul, and apapqazd Bahluetul §1 iazul lui care se nu-
mcqte a Neniului,2) de la care I se trage lui m3*ia Mandre*til ar fi mai gios". Cerce-
tarea se face cu mArturia scrisorilor §1 a oamenilor nygie*1, Din mArturiile oarnenilor
nu s'a putut gAsi nici un cap de indreptare, pentru acest iaz, numai doi oameni ba-
trani, din Spinoasa, spun cd au auzit de la parintii lor, cd iazul uncle este moara lui
lonitd Gramaticul a fost a lui Ureche vornicul V gay And §1 Solomon BarlAdeanul lo-
gofAt iaz cu moard in Bahluet rnai sus *i inecandu-i-sA moara de cAtre iazul lui U-
reche, cu giudecatd i-ar fi Mat Barlddeanul lui Ureche iazul *i pe urmd *'au flan U-
reche iazul a:el din gios, -uncle caste §1 acum, ce se nume§te a Neniului". Dupd scrisori
din 7165 (1667) Ghen. 25 *i 7178 (1670) bile 21 (ibid.)
In acest de pe urmd se aratd cd locul Ple*egilor.. iaste pintre Ezire *1 pintre
Bah'uet, pAnd aproape de ezdtma iazului Neniului.. Din ispisocul dintAi, al 1141 tefan
VodA, cu care trage lonita gramaticul iazul acel din sus se vede cd iazul acesta este
fAcut de pe and bate mo*ii1e de prin prejur erau ale lui Ureche vornicul *i ispisocul
aratd cd are un iaz in Mandre*ti *i nu cloud, apol ezitura iazului din sus, uncle si-a
fAcut mori, este toatd pe locul Pie*e*tilor, iar despre Mandre*tii lui, iaste numai malul
pand in jumAtate de matca Bahluetului. Din ispisocul Ducai Vora, se vede el iazul
Neniului este fAcut pe locul Mandreglor *i de aici, de aproape, purcede hotarul Ple-
§e*tifor in sus (spre apus) pintre EzAre *i Bahluet. lazul acesta cu mod este Mut din

1) Un ispisoz din 7165 (1657), Ghen. 25, dela tefan Vodd spune a Antemiia,
fata lui Ureche yore. giupaniasa lui Alexandru biv vel pah. dd danie ocina *i mclia
sa satul Mandre*tii, pe paraul Bahluetului, in gura parAului, ce sd zice Sarca" lid-
rului sAu (buil Jora sulger. Deci Mandre*tii e Gura Sarcer, de mai tarziu, Sarca
de azi. ParAul Sarca e Sarbca, veche. Cp. doc. 1411, Ghib. Sur. 1, 196.
2) Un iaz (a Nenilor. azi este intre Sane*ti *i Pope*ti. El era *1 In 7253 (1745)
Mai 15, dupl o mArturie hotarnicd a Pope§tilor, Tome§tilor §1 Cioltanilor.
6

www.dacoromanica.ro
42 M. cbsTAci-nCU s, 7

sus de EzAre, departe si de la lazul acela in ,s-us nu este Ezare, ca al pur6aga. hota-
rul Plesestilor, de acolo In sus, ce EzArioa remane din gios si de acolo de aproape de
ezAtura iazului Neniului, cel din gios, locul Plesestilor nu mai trece in gios, ce din
susul iazului, de aproape, sA incepe hotarul Plesestilor In sus (spre apus)1. Foarte im-
portant pentru hotarul in parLa clespre miaza noapte. Cercetarea gaseste ca locul cu
moara, al lui lonita gramdficul, este pe locul Plesestilor si deci lonita gramaticul sa-si
mute morile la iazul cel din jos si Costantin Tuduri sa nu fie volnic a-,si face mori in
apa Bahuetului.
Prin cartea sa din 7256 (1748) D_c. 5 (C. M. 50?-3) Grigorie Ghica voevod ho-
Waste In pricina dintre Costantin Tudur1 si IonitA gramaticul de vama, ginere lui Ion
Neniul, pentru un iaz, ece au ezit Ionita gramaticul in apa Bah!uetului si s'au facut
sl mori, unde se inpreunA hotarul Plesestilor, a lui Costachi Tuduri. cu hotarul Man-
drestilor, a lui Ionita gramaticul.... tarmurile Bahluetului de catrA Mandresti iaste grind
si inpinge toatA apa halesteului, de sa varsa pe locul PleseVilor si toata iezatura iazu-
lui drn matca iaste trasa pe locul Plesest:lor`. lonita gramaticul a ramas din toata ju-
decata si dupl marturia hotarnicilor, i s'a poruncit sa-si taie iazul si sa-si radice moara
de acolo. glonita gramaticul a ceriut soroc OA in varA, sa-si vaneza pe,tele din hele-
steu si Costantin Tuduri dreptate, p entru stricaciune si paguba ci i-a tacut- o in 3 ani
lonita gramaticul.. Dpmnul hotareste : isa aiba loniti gramaticul Asuiala de cAtrA Cos-
tantin Tudori pang in luna lui Mai si panA atunce cat venit a esi din mori, sa-1 inparta
in doao.. clar pentru pesteie din halesteu, ca nd s'a taia iazul, de va vre Costantin Tu-
dor sa intoarca lui lonita gramaticul pe glum Mate din cheltuiala 6-a fi fAcut el cu iazul
sA ia pe giumAtate din pestife cat s'ar afla, insa de nu s'a taia lonita iazul parA la
soroc, sa aiba Costantin Tuduri voe sa-i tae iazul si cand s'a apuca lonita gramaticul
sa ezasca iazul cel din gios, mai multu sa nu fie volnic a inalt a ezatura, de cat lane
matca Bahiuetului.. Este vorba, se pare, de marele iaz dela &arca.
In 7257 (1749), Ghen. 19 (C. M. 504), Costantin Tuduri cupet se plange Domnu-
lui, ca desi 1-a Minas pe lonita gramaticul, dar carte de judecata nu i s'a dat si nu i
se mai curmA judecata tocma de la Avgust si acum Maria ta iaras sad de cheltuescu
de catava vreme aice la Es ii mii mil Marii ta adere la Ora si santu om cu nevoe..
Domnul Constantin Niculai Voevod 11 inputerniceste sa stapaneasca dupk cartea de ju-
decatA, de mai inainte, de la alt Domn.
Pricina nu se curmA, cum se vede din cercetarea ce o face Sandul Racovira vel
log. in 7262 (1754), Mai 28 (C. M 506-7), dupa plângerea facutA de Catrina, jupa-
neasa lui Constantin Lupasco, negutitorul, fiica lui Stefan TabariA, biv vel jagnicer,
cercetare ce o face din porunca lui Matei Ghica Voevtd. Catrina se plange tot In con-
tra lui lonita PavAl gramaticul, ca dupa ce s'a savarsit sotul sat' Costantin, Ionita gra-
maticul indatã a ezit iazul cel din sus si si-a facut moara, cu care iaz i-a inecat tot
sesul mosiei sale Plesestii. Hotareste ca Ionita gramaticul sa-si tale iazul si Ali strice
moara.
In 7263 (1755), Ghen. 12 (ibid. 506-7), leromonahul Nicanor si soborul dela Bog-
dana, vinde episcopului de Roman, Chir loanichie, pentru Ad Hmirea Precistei din Ro-
man, drept 525 lei, intre allele si jumatate din sat de Plesest;. lar prin zapizul din
7263 (1755), Mai 15 (ibid. 508-9), prin un schimb de mosii, aceste sate si deci si Ple-
sestii trec la Mitropolie.
Prin scrisoarea din 7263 (1755), iunie 21 (ibid. 508), Gavril Veli6co marturiseste
cA a vandut partea sa din Plesegi, rAposatului Lupasco negutitorul, drept 50 lei, ma-
car cA in zapis scrie 60 lel. lar pentru un zapis de danie, pe aceastA parte de mosie,
sacestu zapis s'au Mout cu vicleguput fiindca chemându-mit introzi rtiposatul Lupalco

www.dacoromanica.ro
SANEFII 43

neguptorul fi rdedndu-mi masa' qi eu atunee fiind eu rhef, am isedlit eapisular. Zapisul


cal adevArat este de vanzare, nu de danie bisdricei de la Obrijeni.
Prin cartea de judecatd din 7263 (1755), iunie 27 (ibid. 508-9, Ion Bogdan, vel
logofat aratd cd se cade M-rel Bogdana §i Mitropoliei a intoarce banii Catrinil, nuro-
rii lui Lupasco, ce a dat lui Veli6co, pe vanzarea acelei jumdtdti de sat, de Plesesti si
ce au dat Cucoranului, sd-si rdscumpere mosia si sd rdmaie in stApanirea Mitropollei
tot satul Plesesti, cdot vanzarea se fdcuse cu viclesug, avand temere din partea cdlu-
gdrilor de Bogdana, sd nu i introarca banii si aceasta jumdtate de sat fiind aldture cu
cealaltd jumdtate de sat, Plesesti si cu alte mosii a Bogdanii.
Prin zapisul din 7264 (1756) Sept. 3 (ilo.d. 510), Catrina Lupdscioasd, jupaneasa
rAposatului Costantin cupet, feciorul lui Lupasco cupet, inpreund cu feciorii ei, lordachi
si Costantin, dd Mitropolitului Iacov, jumAtate de satul Plese§ti, dela Carligdtura, ce a
fost a sctului ei, act solul ei a fost dator M tropolitului cu 250 lei si el a murit si
si ea n'a avut ptitere sd pldtiascd datoria.
A; a Oar, in acest an, lump si Plesestii la Mitropolie.
E interesantd mdrturia hotarnicd a lui Vasile Buhdescu, biv vel medelnicer, din
7263 (1755), Oct. 21 (ibid. 610-13). Din ea aflAm cd scrisorlle Mdndstlrli Bogdanil
fl hotarnice vechl ce a avut Solomon Bdrlddeanul pe mofiile Storne$til, Plefeftli,
Batlregii, Cudre,Ftil §i pdrtlle din Mdddrjdcl s'au propadit la vremea Catanelor, crA-
mdind la mAndstire numai diata lui Solomon logofdtul, cu care au randuit acestei mosii
mdastirii §i niste izvoade, fdcute de cdlugdrii de Bogdana, scrise di pe zapise, de
cand era zapisele la maim lor). latd hotarul Plesestilor despre rdsdrit si m. noapte, dupd
aceastd hotarnicd : unde cade pardul Batire§tilor id parául Podobitilor, ce sa numeste
si Ezdreni (sic) §i de acolo apucd acel pardu Ezdraua (.pe la Bocnita) si tot pe
Ezdre, pin capitile Stornestilor si a Plesestilor, pand unde cade *dui Ezerelii in sdsul
Bahluetului si de acolo din §dsul Bahluefului de suptu dial, rdmane Eteriaoa in driaptd,
cd coteste pardul Ezerelii, de intrd in hotarul Mohoritilor. lard hotarul Plesestilor apucA
sdsul Bahluefului si ,merge tot driaptd, aldturi cu hotarul Mohoritilor, Wand in matca
apii Bahluetului si tie acolo apucd matca Bahluetului in sus, pad in gura pardului
Sarcdi §i ldsand Bahluetul, apucA pardul Sarcai la deal si pe matca acelui pardu, fraud
la podul cel de peatrA ce iaste in pardul Sara, la drumul cel mares.
Satul incdput la Mitropolie, se risipeste si oamenii se mutd in satele celelalte ale
Mitropoliei, Sanevii si Stornesti, cdci nu existd nici In condica liuzilor din 1803, nici in
catagrafiile din IVO si 1831. Sant cunoscuti insd ca trup aparte in 1827, luli 5 1) Si
la data aceasta era o pricind de hotar, intre Resesti si Mohoriti (mo§la despre rdsdrit-
m. zi). Mitropolia voia sd meargd cu hotarul Plesestilor, din dreptul silistei, pand tn
Ezerea si de aici in sesul Bahluitilui, pand la ezdtura Plesestilor. Banu, proprietarul Mo-
horitilor cerea, din potrivd, sd meargA cu hotarul Mohoritilor mai sus, ardtand cd la
Bahluet se ingusteazd mosia de nu rdmane mai mult de cat cu 280 stanjeni. Hotarnicul
Andronachi Donici logofdt &este, ca sd urmeze stdpanirea, pe unde s'a urmat, nepu-
Vaud Banu sd radice pretentii, pe cuvant cA mo§ia Mohoritii se ingusteazd la Bah!uet.
Nici o urmA, nici o anfntire nu a mai rdmas din acest sat.
Pe locut sdu, cred, s'a intemeiat pe la 1899, satul Zmdul. Pe aici, acum vrea 20
ani, in urmA era 5i lazul Zmdulut, numiri ce ne amintesc de un Nicolai Zmdu, care
in 1804, inpreund cu sopa lui, Lupa au ddruit un serafim, care se af Id azi la biserica
din Sanesti 2).

1) Arh. stat. Iasi, tr. 661, op. I, 727, nr402, pg, 1$6 §i urm.
2). Buletinul Ion Neculce, fan. 1 (1921), 146,

www.dacoromanica.ro
44 M. COSTACHESCU

§. 9. Alte parti, din alte hotare, care ail mai intrat in Sdne01, Pe Mnga cele
6 sate, de mai sus, au mai Intrat prin cumparAturi, in diferite vremi, si alte pärti din mo-
siile InconjurMoare, in hotarele ziselor sate, care pe urma, IncApand, rand pe rand, la Mi-
tropol'e, s'au contopit in mosia Sanestilor.
Pdrtl dM Pope0l. Prin zapisul din 7246 (1738), Sept. 9 (C. M. 580), monahia
Elisafta, cu numele de mirenie Iftinca, fern ia raposatului Toader Cujba, vornic de
Poarta, darueste Mitropolitului Antonie 1), ocina si mo5ia din Popestii de sus, ce se va
alege partea bdtranului Cotorcii.
Prin zapisul din 7246 (1738), Sept. 11 (C. M. 580), monahul Ghenadie, dArueste
Mitropolitului Antonie, partea de ocinA, In sat, In Popeall din sus ce 0 numia mai
de demult Vel1§enii2).... partea tut Paval Chisca".
Prin un zapis din acelas an si tuna, ca precedentul, lerom onahul Partenie, egumel
ot Carlig, daruieste Mitropolitului Antonie, partea sa din satul Popestii d'n sas, ce se nu-
mia mai de demult Vele§anii, partea popii lui Bejan.
Din Mddrdjegi *i Codregi. 0 parte se adauga la Bataresti Inca din 1493, Mart
7, cand Domnul Stefan Intdreste Iii Negrila Batarescul selistea Macau Vlad si cu loc
de moara in Bahluet, unde a fost moara lui Onicica, cumparata de la Anusca §1 Marta,
fetele lui Mdcirdjac, drept 70 zloti tatäresti 3).
Prin zapisul din 7176 (1668), iulie 7 (C. M. 604-5) se spune ca Solomon Barla-
deanul incapand cumparator in Madarjaci, In cutul din jos, au venit la el popa Bejan
din Madarjaci si fratii lui, Lupul si Toader diacon, apoi Razmerita de visterie si fratii
lui, Toader si Gligorie Horje si Toader diacon, feciorul lui Buculeiu si Ghe3rghita, gi-
nerele lui Ivan si Ostahie, feciorth lui Vasalan si fratesau Lupasco si alte sarnintii a
lor, care sant din Popdscul, din sat din MadarjAci, din cotunul (sic) de jos si Diche3
capitan si Patrichie si Vasile din Barlesti si popa Gavril din Totoesti si Coste si Pavat
si fratele lor Petre si Dumitrasco aprod §i alte samintii a !or, care sdnt din Alivan, din
acelas cut din jos Si Istratie Maris si alte samintii, care sdat din Bap, din acelas cut
din jos si iarasi popa Bejan si fratii lui si Diches capitan §i Arsenie si PavAl si alte
samintii a lor, care sant cumpAratori din Foale, din acelas cut din jos si s'i21.1 rugat lui
Solomon Barladeanul si mi- au dat ei mie de o part e despre Bahluelu, d'n apa Bah-
luetulul, pe paraul Sarcii la dial, pana in pod Banulal §i de acolo pe drumul cel mare
catrA Targul Frumos, pada' unde sa Inpreuna cu locul cutului Mdddrjacllor din sus si la
vale, alature cu locul lor, pina In Bahluetu". Aceste Orli sa le tie Solomon Barladea-
nul, iar celealte parti de danie si cumparaturi, din Alivan si din Popascul, sa le tie ra-
ze§ii si el treaba sa nu mai aiba acolo, nici in vatra satului, nici in fanate et.. si
nici sa nu mai cumpere sau sa priimiasca danie din hotarul lor. lar partite acestor cum-
paraturi ale sale, din poenile Ardddrjacilor, de la Sacovat, de la Nicodim (Madrajacul
de azi), sa fie partile vanzatorilor, cu dthisii Inpreuna.
Prin zapisul din 7178 (1670), ghen. 12 (C. M. 597- 9), Solomon Barladeanul lasa
M-rii SecAturii dela Trotus, inpreuna cu Stornestii si altele §i partile din Codregi 0

2). V. N. Iorga, Ist. bis. rom. lip 336 (a plecat cu Rusii in 1739).
2), In 1554, Mart 7, Alexandru Vvd. dAruieste M-rii Sf. We intre alte sate si
la Carligatura.... 'Valesanii,.,.. sate ascultatoare de ocolul curtii noastre din Iasi" Uric.
XVIII, 149.
3). Vezi BatArestii sub acest an. De la acest Madrajac se trage numele satelor
MAdrajesti si Madrajac, din j. lash Pentru Codresti, vezi Ghib. Sur. 1, 252, un ispisoc
din 1546, Iunie 9, dela Petru Rares,cin ca're raze§ii aduc un privilegiu dela Stefan
Vo44 cel Mare,

www.dacoromanica.ro
SANESTII 45

din Altiddrjaei. Cu toatele Inpreung, trec apoi la Episcopia de Roman §i apoi la Mi-
tropolie (doc. 7263 (1755), Mai 15 si 7263 (1755), iulie 10).
AceastA parte nu era prea bine lamuritA se vede, cad in 7263 (1755), iulie 10
(C. M. 600-2), preotul PAladle SAcarl, mosan, din sat, din MAdArjAci, dA mArturie ca-
trO Mitropolitul Iacov, pentru aceste pArti, cAci gprApAdindu-s1 zapisAle de la MAnAstire
Bogdana, 6-au avut pe aceste curnpärAturi, in vremea atanelor, and au prddat Td-
tarli Cara piste Sdret I), Egumenul dela Bogdana zicea cA Intre pArtile lul Solomon log.
se cuprind §1 pArti din cutul de sus din drumul cel mare la vale, pAnA in hale§teu".
Preutul Palade da §i din acest cut din sus panA in hotarul Codrestilorp.
Din hotarnica din 7264 (1755), Oct. 21, se vede ca pentru pArtile de Codre§ti se
face a§ezare, ca jumAtate de sat sA fie a Mitropoliei §i jumAtate a rAzesilor., latA, dupA
aceastA hotarnicA, hotarul acestor 00 de Madarjaci §i Codre§ti : epariul Sara, la
drumul cel mate. De acolo.... pe drurnul cel mare in sus, de IncungiurA parte ce s'au
ales din MAdarjaci, cutul de gios §i merge tot pe drumul cel mare, panl.... la movila,
care iasta mijloc hotarului MAJArjAcilor §i .cle acolo de la movilA &A intoarci drept la
vale spre Bahluefu.... purcede pe malul BahluetuTui in sus .. dupA a§AzAmantul ce s'au
fAcut §i s'au hotArft despre cutul cel de sus a razAsilor de MAdarjaci, panA In hotarul
Codrestilor, ca sA n'aibl treabl MAdarjacii la apa hele§teului, ce sA tie el nuniai Infra-
cele pietri hotarl in§irate pe malul vAii Bahluefului §1.... o piatrA In sili§te Codre§tilora.
Hotarul jum1tAfii de Codresti nu se hoar-We, pAnA nu va e§i h iveall hotarnica Bal-
tafilot, ce scrie In semne, fiinducA acel sat Codrestii sA Incepe din matca pArAului Cior-
bolii §i trece piste Bahluetu si piste drumul cel mare a E§ilor si merge In sus, alAfu-
re cu MAdarjAcii pe din gbs (rAsarit) §i cu MOO p.; din sus (apus) Era d..!cl Intre
MAdraje§ti §1 BAltafii, de azi.
DupA hotarnica din 1827, iuli 5. pentru cutul din jos a MidArjAcilor, el mergea
In drumul cel mare §i !Ana in Bahluer §i nu era pricinA.

Mihal Costiichdscu

Obs. La pg. 6, randul 23, de sus, in jos, dupa punct, sA se adauge inainte de :
Intro. cuvintele: Se vorbeste.... .

CAnd fac citate din doc. vechi, am modernizat ortografia, numai Intru cat am pus
semnele §i ' , in legAtura dintre cuvinte, uncle se intrebuinteazA azi. Ex. : eau dus,
1-a gasit, In loc de : Sall dus) la gAsit.

............IIM

1). E vorba probabil de evenimentele din 1718 Ion Neculce, ed, 1-a CogAlniceanu
11, 388-90.

www.dacoromanica.ro
IMASUL TIRGULUI IA ILOR
Citeva consideratii generale asupra chipului de constituire a locali-
tAtilor 1 ima§urilor.
Este lucru cunoscut de tofi cei ce au cercetat chipul cum s'au constituit pretu-
tindenea anumite localitafi, cd, pentru ca o aglomerare de indivizi sd se poatd forma
inteun loc oarecare, s'a cAutat mai inainte de orice sd se asigure acolo mij I oacele
strict trebuitoare viefei omenesti, care, oricind si oriunde, nu s'a putut manifesta si
menfine, cleat cu ajutorul producfiilor solului, in care se cuprinde negresit ogorul,/apa,
lemnul, vegetafia si tot soiul de animale ce pot sluji nevoilor unui trai omenesc. Acolo,
unde constituirea unui sol nu cuprinde toa 'e aceste elemente, vitifa omencascA nu poate
prinde decit doar in chip trecAtor si In tot cazul nu se poate perpetua si propAsi asa,
ca sA deie nastere unor tirguri ce pot trgi, a se largi si ingrifine in cursul vremilor.
Oriunde vedem dar existind un sat, un tirg, un oras, trebuie sd adn:item cd in
momentul ce s'a pornit intemeerea lor, cei dintdi cifiva indivizi ce au popAsit pe acel
loc, au trebuit sd caute si sl se asigure dacd pdmintul pe care chibzuiesc sa'si aseze
una sau mai multe locuinfi, poate produce hrana ce fiecdrui viefuitor ii ieste absolut
trebuitoare, cum si dacd pot Vsi acolo siguranfa vie/6, MO cu orice inprejurdri ce
i-ar putea ameninfa sd'i nimiceascd inteun moment dat. i dacd omul nu poAte trai
astAzi fdrd ajutorul animalelor si a producliilor vegetale, este de presupus CA totdeauna
decind existd pe plimint om si animale, aceastd subsistenfa in comun a urmat fail
incetare si fArd exceplie. Dar, pentru ca omul sA dispuie tle animalele eel sunt trebui-
toare, a fost totdeauna si este si va fi oricind, tre buinfa de locuri indestulAtoart de
pdsune si prAsild, pentru animalele de cari el se sluje ste. 5i iatd pentru ce nu se poate
concepe existenfa vre unei localitati und e. se duce v iafa in comun, care n'ar avea la
dispozifia oricArui membru ce constituie aglomeratia, loc indestulAtor pentru hrana vi-
telor si pasdrilor ce servesc nevoilor de toate zilele.
Ca toate localitáfile din Iume dar, Tirgul Iasilor", a trebuit sd se constituie cu
o zestre speciald de loc de pdsune indestuldtor, pentru tofi cei ce, rinduri-rinduri, in
numAr mai mic sau Imai mare, s'au stabilit aici din vremi necunoscute,din epoca
neoliticd cel pulin, dupd cum se presupune din unele inprejurdri. Cifiva indivizi, stabi-
linduse odinioard pe malurile Bahluiului, ort ale Clriculul, s'au asigurat negresit mai
intAl dacd sesurile, colinele si tapsanurile din partea locului sunt producAtoare pentru ei
si animalele ce le tirau dupd dinsii.
Au trecut ani, decenii, veacuri chiar, si acest uz natural de pAminturile pe cari
s'au fAcut sAldsluirea aceasta, s'a perpetuat, si trebuid sd se perpetuieze, cAci altfel
viafa in comun nu ar mai fi putut continua.
Pentru acest sfirsit n'a fost nevoie in vremile cele mai vechi, ab antiqab, sd se
instituie anumite drepturi, sg se redacteze vre-un fel de acte de proprietate, inscrisuri
particulare, legi sau hrisoave Domnesti. Era dreptul indscut al tuturor ce pusese std-
pinire pe un spaliu nelocuit si posedau de fapt terenul, nedisputat de allii ; era un bun
ce le venea transmisibil din generafie In generafie, de build credinfd si pe care nimeni
nu'l putea contesta. DacA insa din cind in cind poate, pofte sau nevoi naturale ale unor
strAini de Iocalitate, s'ar fi ivit, spre a rivni la asemenea bunuri, sau a incerca sa le

www.dacoromanica.ro
, IMA$IYL TtRGULO1 1A$ILOR 41

acapareze in favoarea lor, obstia posesoard va fi avut desigur mijloacele trebuitoare,


ca sd facd sd i se respecteze dreptul stabilit prin puterea stdpinirei ab antiqao.
§i iatd cum Tirgul Igilor se trezeste in veacul al 18-lea, dispunind de un imas al
tuturor locuitorilor sdi, pe care totusi anumiti indivizi se IncearcAdin cind din cind a i'l disputa.
Vor fi existat poate, cind-va, si unele acte de concesiune, sau de stabilire de
drepturi, din partea unor conducAtori ai obstiilor locale, tinutale ori de stat ; lucrul e
foarte posibil. Dar acele acte, prin Inprejurdrile for tuite ale vremurilor indelungate se
vor fi rdsluit, distrus, dtspdrut, fArA ca prin aceasta s f dispdrut i dreptul de pose-
siune. De aceea vedern cum In zisul vea.2 al 16-lea locuitorii lasului, constatind tendinti
de acaparare a b inului lor comun, a pdsunelor pentru vitele lor obicinuite, prin apu-
cdturile hrApdrete ale unor posesori de locuri din imprejurimi, pdn Idcomia unor Calu-
g-d-ri strdini, cAutind sd'§i lArgeasca ner,ontenit domeniHe ce li se concedase Intim-
plAtor de unii hospodari 'ai Mldovi, se misca, protesteazA, amenintd chiar pe cel ce le
IncalcA samavolnic dreptul st rdmosesc.
Se fac bontvri serioase ; boerimea si calugarimea Mandstirilor Inchinate e silitA,
cu Vodd 1isui inpreund, sA find samd de dreptul public cetAtenesc si, cu toatA lipsa
de acte, ce nu se pot ardta, ci numai se pomenesc doard in mod vag, Domnia dA
hrisov de recutnastere a dreptului tuturor si al fiecdruia, dreptul la hrand si deci la
existentA comund,
Intaiul hrisov al Imaplui tirgului,
In Iunie 1779, Vodd Constantin Dimitrle Moruz, dupd ascultarea plingerilor si ce-
rintelor iesenilor bdstinasi, gdseste cd chestia imasulul acestui oras trebuie Idmutitd si
statornicitA, asa cd el dd cel intli hrisov cunoscut, care a ajuns pind la noi, pentru re-
glementarea pdsunilor pe Intreg terenul ce apartinea odinioard, si mai apartine In oare
care mdsurd §i astAzi, pentru o asa menire.
In t:xtul actstui hrisov se lAmureste tot ce se stia pind in acel moment despre
dreptul public al rocalnicilor Ieseni, recunoscInduse drepte cererile i stavilinduse abuzu-
rile si poftele de hrdpire dinteun bun obstesc.
Din cuprinsul urmAtorului act Domnesc, cel d'intdi ce'l cunoastem, vom vedea in-
ceputikl statornicirei drepturilor la imasul Tirgovetilor leseai In chipul urmAtor 1):

Facem Vire cu acest hrisov al Domniei mele tuturor cui se cade a *di, cd In
multe randuri dandu-ne jalbd ordsdnii Ia§ului, au arAtat precum cd vitele lor indatA
cum es din oras afard la pdsunat, le Inchid cei cu mosiile de prin prejur, uniori cu
pricind cd ar fi pAscand la imas, alte ori cd ar fi calcat la final sau la ,tarind, si vo-
ind sd facd ispAsia, ceru platd de la acestia, iar osebit de galcevi si pagube ce se fac
tot-dea-una intre dinsii, trAgandu-se Incd si pe la judecAti ; i asa ei in toatA vremea
verii sunt intru aceasta necontenitd supArare, pentru care cerand dreptate, acAror jalbA
cercetandu-se da cAtrd Domnia mea, s'a aflat adevArul si socotinduse cd norodul u-
nui oras ca acesta, mai ales uncle este si Domnvcul nostru Scaun, se aflA Intr-o
stramtoreald ca aceasta si a nu ave loc asi pAsuneze vitele, atat ei cat §i cei strd-
ini, cart vin cu trebuinte neincetat si se duc, nu este nici cu o cale, de vreme ce si
mosiile din prejur sunt tot din locul orasuIui acestuia, si desi s'au i dat danie de
cdtreSreposatii Domni la MinAstiri i altora, cu toate cd cu dreptul n'a fost, insA si
orasul acesta atuncea era mal mic, dar si acelor cArora ii s'au dat mosiile nu s'au
Intins mai mult pAnA la atita a facq strimtoreald si supdrare ordsenilor, precwn acum,
1) Dupd o copie scoasA de pe original, de Matei Condicaru, aflAtoare In arhiva
PrimAriei locale, originalul fiind dispdrut de mai multA vreme.

www.dacoromanica.ro
N. A. BOMAN

care tIrmare fiind acum cu totul cunt nu se cade i vAzindu-se o pricinA de strAmbA-
tate ca aceasta, ce razimA de apururea asupra flU numai a orAsenilor ci si a strAinilor
care cu trebuinfa yin si se duc, si a lAsa un Domnesc oras ca acesta nepus la cale
si lipsit de tot locul, ce se cade cu toatA dreptatea a avea n destul loc )n prejur, n'am
putut Domnia mea mai mutt ingAdui, ce ca pe o rea urmare am cAutat cu tot chipul
a o desrAdAcina, ce Intru aceea eatA fmpreunA cu ,tot Sfatul nostru am hotArit, ca de a-
cum Inainte tot locul de prin prejurul orasului cat se aratA mai jos, sA fie slobod si
ne oprit de nimene in veci, adicA :
Partea despre miazA-zi sesul Bahluiului, De alul GAlAfil si podisul Miroslavel pAnA
in dreptul Balciului (sat) si pAnA in tufarii Miroslavei ; asisderea I pAnA la Valea-A-
dincA si fn jos patil inteacel drept, si iarAsi In sesul Bahluiului i printre &tele Bah-
luiului in jos Oa in gura Tomestilor, cum si de iastA parte de Bahlui panA la movila
cea mare la stalp si In sus panA la iazul Chirifii.
AsNderea despre partea lui 'Arort-VodA dealu a epte-oameni, i alAturea cu vii'e
dela orogart, si printre iazul lui Aron-Vodf, ping fn coada iazuIu Aton-Voc15. Deose-
bit dela orogari, pe deasupra Vacotei : la apus de hirtoapele pinA unde se sue dru-
mul spre Rediul-Mitropoliei, cum si despre apus pinA la Rediul-lui-Tataru, i dealul
Copoului, pe amindoug pArtile pinA la Breazul, I pe deoparte si pe de alta, pinA la
iazul Mitropoliei, sesul Bahluiului fn sus pinA in dreptul Rediului-lui-Tatar.
Pe acelt loc pe cit se cuprinde mai sus orAsenii cum si cei nestAtatori, care cu
trebuinte sau pentru nevoile lor yin aicea si se duc, 0 fie volnici de obstie a'pi pA-
suna vitele lor fArA de nici-o platA si fArA de nici o supArare sau oprire de cAtrA ni-
mene, ca pe un loc slobod ce este a orasului ; insA puindu'si orA4eaii i ori cine pA-
zitori Ia vite, §1 ferind locul cu farine i finafe ca sA nu facA pAgubire i nimene sA nu
poatA a nAimi sau a da cuiva dintru acest to:, sft pue stini, sau pentru pAsunat, ori
macar cu alte chipuri de vinzAri, ce sA fie in veci tot locul acesta slobod pentra tre-
buinfa orasului.
Deci poroncim sfinfillor voastre cuviosilor Egumeni despre minAstiri i altora, care
le yeti fi avInd danii pe locul acesta, ce se aratA mai sus, vAzind hrisovul acesta cu
tofii sA vA ferifi, i pe acest loc nici un chip de oprire sA nu faceli si pre nimine
sA nu supArafi, nici nAimili macar ori cu ce chip cuiva sA se dea, i dupA cum
poroncim mai sus asa sA urmafi.
lar d-ta Vel-AgA sA dai de stire tuturor orAsenilor de obstie, ca sA stie fiestecare
ping unde au sA'si pAsuneze vitele, f ArA de nici o oprire de cAtre nimeni, InsA avind
pAzitori la vite, ca sA nu facA stricAciune in faring, la Mate. Asisderea poroncim d-voastrA
lspravnicilor de finutul Iasii, sA purtafi de grijA, cercetind adesa pentru tot locul acesta
de mai sus arAtat, de-jur-imprejur, si dacA dui:A aceastA potoncA si hotArfre a noastrA
vefi afla cA cineva din cei cu mosiile de Imprejur au nAimit veo parte dinteacest loc
cuiva, ori cu ce ch'p, atuncea nu numai sA'i gonifi pe cei ce vor intra pe locul acesta
cu ol sau cu alte vite, cu chipul nAimelei, ce sA fifi datori a ne Instiinfa indatA pentru
ca sA-i infrinAm si sA'i IndreptAm pe acei ne ascu'tAtori sA urmeze Intocmai dupA cum
poroncim.
Poftim I pe alfi luminafi Dotnni, pe care Dumaezeu ii va rindui fn ur ma noastrA,
sa nti surpe aceastA asezare si hotArtre, ce s'au fAcut pentru odihna orAienilor, ie mai
yirtos sA o intAreascA pentru al Domniilor sale cinstire si vecinicA pomenire.
S'au sci is hrisovul acesta la Scaunul Domniei mele, in orasul Iesii, la cea di:1W
Domnie a NoastrA la Moldova, Intru al doilea an, de credincios boierul nostru Dimi-
trachi Virnav al doile LogofAt.
Noi Constantin Dimitrie Moruz-Voevod. 1779 Iunie 9 elle.
(Locul pecetd gospod). Procitoh Vasile Razu Vellogofat".

www.dacoromanica.ro
IMA$UL TtROULUI lik$ILOR 4§
Sits,-

Al doilea §i al treilea hrisov al itnaplui.


Hrisovul citat, a lui Constantin Vodd Moruz, n'a inlAturat imediat toate tendinfele gi
poftele de acaparare ale proprietarilor invecinali cu imagul in chestie, cAci fiecare din a-
cegtia, si mai puternic Inca cAlugArii administratori al mogiilor InconjurAtoare a diferite-
lor minAstiri de pe IMO Iagi, ca CetAluia, Frumoasa, St. lon-Zlataust, Socola, Trei-Ierarhi,
Galata si Aron-Vodd, nu lasau sA le scape nici un prilej ca sd inainteze pe pdmintul
obstesc al legenilor, fie prin Ingrr,dire, fie prin vatajii sau slugile lor, ce cdutau srsi
Med singuri acte de stApinire rupind anumite porfiuni, din ce in ce mai mari, din ima-
sul tirgului ; asa cd dupd septe ani dela data Hrisovului destul de ldrnurit a lui Mo-
ruz-VodA, urmagul acestuia in Domnie, Alexandru loan Mavrocordat, se vede nevoit a
Interveni gi el cu un alt act Domnesc, spre a inlAtura noi nedreptAli gi jigniri ce se
aduceau interesului obgtiei.
Astfel in 7 lunie 1786, Alex. Ion Mavrocordat dA un nou hrisov, prin care Inoeste dis-
pozifiile predecesorului seu, f Ara nici o modificare a intinderel pamintului afectat pentru
imas, sau a drepturilo, strAmogesfl ale orAsenilor. Textul acestui hrisov tnsA n'a ajuns
pind la noi in original, dar dispozitiile lui se vAd reeditate dupd trei-zeci de ant, cind
sint confirmate de Scarlat Calimah-VodA, in 4 Mai 1816, prin urmAtoarea poruncd
Domn eased :
Cinstit .yi credincios boerul Domniei Mete, dumné-lui Rdducanui Batman, siinatate.
Prin jalba ce au dat cAtre Domnia Me toli locuitorii acestui oras al Iagilor, s'au
tânguit cu mare plângere, cd p Atimesc o mare strimtorare si sArAcie, despre stApinItorii
mosiiior de prin prejurul oragului. CA dupd ce dintru drept imagul ce li s'a lAsat dintru
invechime sA-1 aibl din jurImprejurul Iasului, pentru trebuinfa pdsunatului vitelor kr,
cu totul sunt strimtorati, dAndu-se voe prin tocmele, de cAtre stApinitori, de si-au fAcut
unii vii, alfii ceiruri, allii prin osebite tocmele fiind din drept locul imagului oragului, din
care pricind, strimtorind imasul, nu au uncle sA-si pAsuneze vitele, dar si necontenit In
toatA vremea veril sunt supdrafi cu Inchiderea vitelor de cAtre vechilii stApanilor mogii-
lor de prin prejur, bAnuindu-i, In cat nu stint volnici a-gi pAsuna cafe o vita ce au
pentru hrana caselor lor, pentru care cersind dreptate si punere la cale, pe MngA gi a
Domniei Mele bund voinfA, in pricina acésta cercetandu-se si condicele Divanului, s'au
aflat doud documenti hrisóve, tot Inteo glAsuire, cel IntAiu de la Domnul Constantin
Dimitrie Moruz-Voevod, din 1779 lunie 9, gi al doilea de la Domnul AleXandru loan
Mavrocordat-Voevod, din 1786 lunie 7, prin care lAnntrit se aratA in semne firegti,
nand unde sa fie locul imasului pentru vitele orAsenilor (gi acelor strAini ce vin cu tre-
buinfA, si se duc), din jur imprejurul orasului, hotArindu-se ca tot acel loc sA fie slo-
bod si neoprit de nimeni niciodatA, si nimeni sl nu poatA pAsi sau a da dinteacest
loc cuiva, sA pue stRIpi, sau pentru pAgunat, sau mAcar cu alt chip de vinzare, i sd
fie de apururea locul acesta slobod, pentru trebuinfa orasului, cum mai pe larg vet
infelege din copia de pe hrisovul acel din 1786 lunie 7, ce se trimite dumitale ; drept
aceea fiind-cl pentru acdstA pricind, dupd a ordsenilor jalobd, s'au mai dat porunpA si
de cAtrd Domnia-Me la HAtmAnie, gi mai nainte, ca Intocmai sA se urmeze, neIngAdu-
ind pe nimeni sA inchidA vitele din locul imagului arAtat, si cum se vede, nici o urmare
nu s'a fAcut. la tA dar el si acum poruncim Domnia-Me dumitale, ca indatA fArd cea
mai pulind prelungire, sA dai de stire tuturor Igumenilor de la mAndstirile de prin
prejurul oragului, si altora carl vor mai fi, ca sA dee pbruncd cu tArie vechililor sli, ca
nici inteun chip de acum Inainte, sA nu mai indrAzneascA nimeni de a Inchide vite or
ale cui de pe imagul ce este lAsat Imprejurul lasului, pentru trebuinfa vitelor orAseni-
lor, sau sa-i mai bAndscA, ce la kite sA se urmeze intocmai gi pe deplin, dui:4 hotd-
7

www.dacoromanica.ro
50 N. A. BOMAN

rArea hrisóvelor pomenite, cum vi a poruncii acesteia a Domniei-Mele, §i vitele ora§e-


nilor ce vor fi inchise4 numaidecat sa li se dee la mana acui vor fi, WA a lua vre-un
ban, de la cine-va geremed, precum §i all bani vel dovedi a s'au luat jaluitorilor de
de care pdrIfi, Implinindu-1 sa-i dal inapoi, spre a conteni fiesti-care de acest fel de
nedreapta apucAtura ; §1 osebit poruncim dumi-tale, cd Impreuna cu orinduitul Vornic
de poarta.... din partea Divanului, sa randuesti §i din oamenii Hatmanesti, care vor fi
cu Infelegere, sa mearga pe lma§ul de prinprejurul lesuIui, §i dui:4 setnnele cuprinse la
hotarul pomenit, de pe care s'a trimes copie, sa pue §i semne, ca sa se §tie pdria unde
sa se intinda ora§enii cu pasunatul vitelor lor, precum si ori la ce loc se va gasi, ca
s'au Inchis din drept locul imasului aratat, ori de catra cine ar fi, cu IngrAditurA, sa
fad de acum pe imas farina sau ceiruri, sau ori sub ce chip de mai meald fiind loc de
imas, sa se deschida, ca sa rAmde iara§i loc slobod, precum a fost. Ca unii ce avAnd
Viinfd de hotarlrea hrisoavelor §i a poruncilor Domnesti, nu au fost volnici a da vi a
pavi la nimeril din locul imasului orA§enilor, spre a rAmâne oravenii odihnifi dupa drep-
tul ce li s'a dat, cad din potriva, ivindu-se jalobe in pricina aceasta, acei neascultA-
tori §i nesupusi vor cadea In grea rdspundere, de care nici Inteun chip nu se vor
putea indrepta, vi cartea aceasta a Domniei-Mele va sta la maim* oravenilor, ca sa le
fie de aparare. Aceasta poruncim. 1816 Mai 4.
ion Scarlat 4lex. Calimah Pv.
(L. P. D.). Pel-Logofiit procit."

Dupl darea acestui nou hrlsov au urmat vremuri tulbure, Eteria, prefaced de Domnii,
ocupatia Ruseasca §1 alte calamitafi publice, situafia politica vi economica locala schim-
bindu-se de azi pe mine, pAna la reluarea viefei normale, cad s'a pus In aplicare de
Ru§i, cu InfAlegerea unei parfi din boerimea Wei, llegulamentul Organic, cea dintai
Constitutie a principatelor Romdne dunarene.
Prin acest Regulament Organic nu se atinge de loc chestiunea de care vorbim, dar
sub domniile lui Mihail Sturza-Voda §1 Grigore Ghica-Vocia, neinfelegerile relative lar
films iau o forma mai pronunfatd, intrucit calugarii Gfeci, Inca a tot puternici, caut prin
toate mijloacele a cotropi clt mai mult teren din pAsunile tirgului. Ca rezultat acestor
apucdturI, Incepe un proces Intre Eforia orasului §i numifii calugari, Inca de pe la
1835, proces care s'a trAgAnat prin diferite instanle, WA a ajunge la veun capat favo-
rabil orasului.

Intervenirlle Muncipalitifil levne la Domnie. Comisli cercetitoare.


Cefintele orà§enilor. Uzurpátorii.
in cursul anului 1850 Eforia laplui, dupa discufii Indelungate asupra chestigi ima-
Olui, id hotarirea de a reclama Departamentului din' launtra al Moldovei, §i cu data de
20 Noembre acel an, li Inainteaza urmatorul Raport, cu No, 2783 :
ObStia corpului neguritoresc din Capitald, prin jalba dela 10 a curgAtoarel
se tingute§te despre 1npresurarea ce ar pAtimi Capitala de cAtrA proptietAtile megie*ite,
Asupra acestei tinguiri Sfatul Municipal Indrazneste cu plecaciune a supune cunostinfei
Onorabilului Departament, ca precum este stiut §i precum uricele vechi do videsc, Ca-
pltala Iasi au avut Inprejur movie tn departare de cloud ceasurl. Nestatornicia vre-
milor vi Incalcarea gintelor barbare producind inpufinarea populafiunei Capitalei, mosia
tirgului prin urmare remlnia pustie §i ne&iltivata.
In aceastA stare Domnitorn strAini aflind lucrurile §1 cu dritul ce aveau Domnitorii

www.dacoromanica.ro
IMASUL TIRGULUI IASILOR 51

mai nainte, ca locurile färA stapin erau Donineti, Domnitorii strain! 5I-au Insu5it,
dreptati pe locurile tirgurilor 5i din ele au daruit parte la unii 51 la altii, iar mai cu
sama la Minastirile inchinate Sfintelor loca5uri de peste Dunarea.
In zilele mai dincoace, tratatele asigurind cinstea, viata i averea orA5enilor, fir-
gurile s'au populat iara5i 5i mai cu sama dela punerea In lucrare a Organicului Regle-
ment, populatia Capita lei se maie5te 5i se adauga pe fiecare an, ajungind ca Intinde-
rea JaiIor sa fie acum un cerc prea strlmt pentru ora5eni i pentru imasul trebuincios
vitelor lor.
Poate ca legile civile opresc de a se Intoarce mo5ia tirgului, care i s'au luat pe
clnd tirgul se afla despopulat, prin daniile pomenite, dar toata dreptatea are obltea de
a reclama impresurarea cea ce cu rea credinta au facut din vreme in vreme primitorii
unor asemenea clArui ri, peste cuprinsul actelor de dAruire 5i mai cu sama cuviinta 1nsu5
cere ca Ocirmuirei sa'i fie cunoscuta adevArata granitA a Capitalei de prin prejur, spre
a nu se mai prileji 5i in viitor Impresurari samavolnice din partea unor dintre megie5i.
De aceia Sfatul Municipal al Capitalei roaga pe onoratu Departament sA bine-
voiascA a mijloci catra Malta Cirmuire infiintarea unei Comisii de barbati de cinste I
cu experiente, spre a lAmuri adevaratele graffiti ale ima5ului, dupa chiar i documentele
de afierosire ce va infato5a proprietAtile megiesite...4

RPzultatul acestei interveniri a Sfatului Munitipal la Ministeriul trebilor din launtru


fu doar Infiintarea unei Comisii speciale, care sa cerceteze i plingerile ora5enilor 5i
hotarele adevarate I vechi ale ima5ului comunal, fata cu sustinerile 5i actele de pro-
prietate ce fiecare din partile interesate le va putea produce, spre valorificarea preten-
iunilor lor. Totu5, din lipsa unor acte sigure 5i mai ales a unui plan topografic, facut
de persoane competente, pentru care se cereau cheltueli mari, mai ales din partea ora-
sului, lucrarile nu Inainteaza mai de loc,a5a ca, in anul urmator, la 7 luliu 1851, Sfatul
Ora5enesc al la5ului se vede nevoit a repeta .stAruinta sa catrA Departamentul din
launtru, cu explicatii ceva mai largi, i cerincl o solutie mai grabnica 5i mai echitabila.
lata 5i textul acestei noi interveniri a Sfatului orapnese
Onorabilului Departament din rduntru I
Sfatul oreigenese din Capital& (Raport No. 1206).
La 20 Noembre anul trecut, cii raportul No. 2783, din indemnul tinguirel ce au
facut ob5tia despre Inpresurarea Capitalei de catra proprietatile megle5ite, Sfatul a su-
pus la cuno5tinta Departamentului ca, precum este 5tiut i precum uricele vechi dovi-
desc, Capitala a avut Inprejur mo5ie In departare de doul ceasuri. Nestatornicia vremu-
rHor i incAlcarea gintelor barbare aducind imputinare populatiei Capitalei, care se re-
trägea dese ori prin muntii[tarei in locuri favorabile pentru scapare, mo5la tirgului prin
urmare raminea pustie in mare parte 5i necultivata.
In astA stare Domnii straini aflind lucrurile, cu drieptul ce aveau Domnitorii de
mai nainte, ca locurile i mo5iile fänA stApin sa fle Damne5ti, Domnitorii straini s'au
insu5it dreptati pe locurile tirgului, deci ei au daruit parti la unii i &Ili, iar ma'
cu sam A la minastirile paminte5ti, pe care le-au Inchinat la locaprile sfinte de peste
Dunarea.
In zilele mai din coace asigurind cinstea, averea i viata cetatenilor, tirgurile s'au
intemeiat 5i s'au popolat iarasi. Populatia Capitalei se maregte 5i se adauga cu o gra-
bire favoritoare ; dar pre cit in tot ante o asemenea populatie spore5te, pre atit In tot
antil representanhii locurilor de jos; gad 'att insu0t drituri de proprietari asupra

www.dacoromanica.ro
62 N. A. BOGDAN

minAstirilor pAmintesti inchinate, sporesc cu impresurarea samavolnicA locului cit mai


rdmAsese Capita lei, ajungind acum ca Intinderea Iasului sA fie un cerc prea strimt sj
neindemAnatec.
Poate cl legile civile pun la indoialA intoarcerea mosiei tirgului, care i s'au luat
pe cind tirgul se afla despopulat din Inprejurdri nenorocite si extraordinare, dar toatd
dreptatea are obstia a'si cere prin chiar ramul administrativ macar impresurarea ce cu
rd credinta au tot fAcut peste cuprinsul actelor dela Domnii representanti strAini, ce
s'au Insusit convenirea intereselor minAstirilor pAmintesti inchinate si care nu pot sA'si
apere urmarea lor cu prescriptie ; cA toatA stApinirea cu rd credintA nu are prescriptie
si pentru cd in fiecare an pinA azi au tot fAcut cite un pas de Inpresurare samavol-
nica cAtrd oras si prin astA nepArlsire cu urmarea lor s'a sters pind si pretextul de a
se putea ajuta cu cuvintul prescriptiei si apoi insusi cuviinta cere neaparat ca ocirmu-
irei sA-1 fie cunoscutA adevArata granita a Capitalei de jur-in-prejur.
DupA asemenea expunere a Imprejurarilor, Departamentul, prin inaltul Sfat OzAr-
muitor, a inflintat o Comisie cercetätoare a hotarelor orasului, care nu a putut pAnd a-
cum inainta lucrarea, din pricinA cA are trebuintA de un plan topografic al Iasului si a
tuturcr mcsie!or intregi cu care Iasul se megieseste. Asemenea plan, dupd licitatia ur-
math in acest Sfat orAsenesc, cu geometrii respectivi, trebuie a cos tisi o sumA de 20
mii lei. Casa obsteascA nu poate cheltui o asemenea sumA pAnA când nu va avea in-
credintarea el ocArmuirea va supune pe representantii streini, care pAstreazA astAzi ac-
tele de afierosirile cAte s'au dat din locul orasului mAnAstirilor pAmantesti inchinate,
sA le InfAtoseze Comisiunei spre aplicarea pe fata pAmAntului si dupl a lor cuprindere
sA se lAmuriascA cAtimea si mArimea locurilor hdrAzite, precum si locurce au mai ra-
mas orasului.
Atarna dar ca aceastA inpedecare a lucrArei sl se deslege de Ockmuire in ceea
ce priveste fondusul proprietatilor orasului si a manAstirilor respective. Dar in privire
cA urmarea unei asemenea lAmuriri, dupA procedura organicA este prelungitoare, Sfatul
orAsenesc mijloceste a se tine acum déodata in statu-quo dritul serbirei ce au orasenii
asupra imasului din jurul tArgului, lAmurit prin domnestile hrisoave din 1779 lunie 9,
din 1786 lunie 7, din 1816 Mai 4 etc., care se -pAstreazA in condicele oficiale .din Ar-
hlva Statului si care anume se aratd pe harta oraplui lucratii la 10 April 1824,
din porunca Domnului loan Sandu Sturra Vv., in marginea punctelor si a pietrelor
hotare cuprInse prin brisoave si care hartA se pastreaza in original in arhiva orasului.
CAci, in potriva dreptAtei, a cuviintei si a rostirei legilor Ord, precum si a obiceiului
pamintului, prin calcarea hotArirei cuprinse in domnestele hrisoave, unii din represen-
tantii straini ai mAnAstirilor pAmAntesti inchinate, se incumeteazA a globi cu bani pA-
sunarea vitelor acelor simpli din orAgni, cad nu cunosc driturile lor de serbire a-
supra imasului si iarAsi s'au rezolvit a instrdina pArti din imas, supuindu-I sub bezAmne
la unii altii, pentru Infiintarea de vii, locuinte, gradini si ceire, and citatele hrisoave,
sub asprA invinovAtire, a oprit asemenea uneltiri si samavolnice intrebuintari a imasu-
lui orasului.
Pe lángA aceasta se adabga cA vechilii mahalagiilor prin jaloba cu care s'au a-
dresat Sfatului, au cerut sA se mijloceascd cAtra lnalta Ockinuire a pune in vedere
musteriilor ce vor voi a cumpAra sau de a lua in posesie de la mezaturile publicate
prin foile oficiale, mosiile : Incunjuriitoarea GaMei, Incunjuratoarea Cetequei, Incunju-
rtitoarea Nicorilei in orasul Iasi, ?epte-Oameni, ,orogari, Rtidiu lui Tatar etc., care
mosii se invecineazA cu crap!, el orAsenif au asupra imasului lor dritul serbirei si
posesorii nu vor putea fi indreptANi a-i globi sau a-i Inpedeca de la pAsunarea vite-
jpr, potrivIt cu rostirea iviwavelcor i 14inurirea de pe citgul plan topografic,

www.dacoromanica.ro
IMASUL TNGULUI IA1LOR 53

Sfatul Oräsenesc grAbeste a supune toate aceste inprejurAri la cunostinta Depar-


tamentului, ruginduse pentru grabnica punere la cale.
Asa precum mezatul unor asemenea mosii urmeaza a fi cit de curind, spre care
sfirsit se alatureaza In original harta pomenitä si in copie actele Domnesti dia 1779 §
1816, ruginduse totodata a se poronci desfiintarea ingradituriIor cite s'au Mut din
imasul tirgului dela ridicarea-planului in urml."
*
Aceasta noul intervenire a representantilor Iasu lui catrA organele superioare ale
guvernului, gäse§te ecou abia peste o lunA, cind Sfatul Administrativ al Moldovel
redacteaza o anafora cgtrA Domnitor, dupa ce in zadar a asteptat dovezile de proprie-
tate si indreptatirile de orice soiu ale Egumenilor greci ai mindstirilor zise inchinate,
cari de fapt nici n'au posedat niciodatA acte in regula pentru asemenea paminturi, luate
mai mult cu hapca,anafora care conchide, cum vom vedea mai la vale, la primirea
reclamatiei oräsenilor, cu räminerea putintei pentru cei ce s'ar crede nedrepiatiti sa
ape leze la justitia Ord.
Aici este poate locul sA spunem cA, pe lingä päminturile uzurpate de conducltorii
minästirilor, mai erau multe bucati rasluite din marea movie a päsunei orasului, bu-
cAti pe cari se ziiise case, se plantase vii sau livezi, sau se ingradise portiuni marl
in scop de exploatarea lor in diferite chipuri, cum s'a vazut mai ales cu un loc de pe
sesul Bahluiului, in dreptul minastirei Galata, cunoscut in generatia precedentA sub nit-
mele de Ceirul tut Peret, care fusese acaparat de un fost Cap al Statului §i trecut
apoi prin vinzare cAtrA alti proprietari, loc pentru care a urmat mai apoi un proces
insemnat intre Primärie si detinatori, dar care s'a sfirsit, ca §1 alte oarecari procese
de asemenea natura, prin disparitia dosarelor respective din Primarie.
HotArirea Sfatului Administrativ de care vorbim mai sus, este in cuprinderea
urmatoare :

Anaforaua Sfatulul Extraordlnar Administrativ, catri Grigore Al. Ghica VV.


din 10 August 1851. (Nr. 2499).
Prea 1naltate Doamne,
Sfatul extraordinar Administrativ in sedinta de astAzi, luind in tratatie ref eratul
Departamentului din lAuntru No. 7653, si raportul Sfatulul Municipal al Capitalei, alA-
turat pe lingA el, atingAtor de intinderea granitilor proprietAtel orasului din giur-Inpre-
giur, precum si de intinderea imasului asupra cdruia orA nii au dritul serbirel de a'si
pásuna vitele lor fárA vre-o plata, s'aft lamurit cä, la 12 Decembre anul trecut 1850,
Sfatul, din indemnul reclamatiei Eforiei, au insArcinat pe Departamentul din launtru sA
infiinteze din-adins Comisie intru desbaterea hotarelor mo5iei tirgului despre locurile
afierosite minastirilor paminte§ti inchinate, din rn)§ia tirgului, asa precum limpezirea
granitelor din lAuntru aceluias trup de mosie intre ai sei partasi nu are inclinare cu
legiuirea atingAtoare de impresurAri a hotarelor de din afara, fiind minastirele de prin
prejur partase impreuna cu orasul la stApinirea acelor mosii a orasului. Puinduse tot
atunci in vedere i Departamentului averilor bisericesti si a invgpturilor publice sA In-
datoreascA pe egumenil minAstirilor respective a infgosa la Comisie actele ce vor fi
pAstrind despre afierosirile din hotarul mosiilor orastflui, ca sA poatA cunoaste granitele
proprietAtei cita din acea mosie au mai ramas la stapinirea orasului, Raportul Sfatu-
lui Municipal cuprinde CA ace Comisle; infiintatA de cAtra Departamentul din lAuntru,
nu s'au incheiat luerarea, din pricinA cA are mai intai trebuinta de un plan topografic
a intregei mosii a orasului, adic4 i cu partile afierosite din acel hotar minastirilor de
prin prejur, cA asemenea plan, clup licitatia urmath cu gheometrii statulul? tretwie a

www.dacoromanica.ro
54 N. A. BOGDAN

costisi o sumA de 20.000 lei, si cl Casa orAsAneascA n'ar putea cheltui o asemenea
sumA pinA nu va avea incredintare el representantii minAstirilor pAmintesti inchinate
se va supune a inMfosa actele de afierosirile date din mosia orasului, tar Departa-
mentul biserIcesc prin referatul seu aduce la cunostintA nesupunerea Egumenilor° de
a infAtosa acele acturl de afierosire, Melt socotinta Sfatului Extraordinar este cA, dacA
si InA !pea VoastrA vett gAsi de cuviintA, Departamentul din LAuntru, prin Departa-
mentul DreptAtel, sA indrepteze in curs giudecAtoresc limpezirea granitelor mosiei care
au mai ramas in proprietatea orasului, despre hotarul pArtilor afierosite din aceias mosie
a orasului mânAstirilor pAmintesti din prejur Inchinate locurilor de gios.
lar and luindttye in deaproape privire reclamatia Eforiei, care representeaza Obstia
orasului si intru cit se atinge de imasul asupra cAruia orAsenii pAstreazA numal dritu
serbirei de ali pAsuna adicA vitele lor fArA vre-o plata si lAmurinduse Sfatul de cu-
prinderea acturilor Domnesti, pAstrate in condicile oficiale din Arbiva Statului, si anume
din 1779 lunie in 9, din 1786 lunie in 7 si din 1816 Mai 4, precum si din originala
hartA topograficd a acestui imas ridicatA la 10 April 1824, din poronca Domnului loan
Sturza, pe care sunt anume demarcate liniile de granitA din jur-imprejurul orasului
pe intinderea locului de ima, intocmai dupl cuprinderea Domnestilor autori ; Sfatul
au hotArit, cA devreme ce Egumenii manAstirilor dinprejurul oras ului nu s'au supus
a infAtosa actele de afierosire date din mosia orasului, apoi ca sA se insArcineze pe
Eforie, pe Politia Capitalei si IsprAvnicia finutului de a tine in viitor fArA impiedecare
de cAtrA cineva pAsunarea vitelor pe aceastA intindere de loc lAmuritA pe hartA si ho-
tAritA de Domnestile hrisoave, neingaduind sA se bAniascA orAsenii cu wice titlu sau
numire, remAnind in dreptatea Egumenilor de a reclama asupra acestui drept de serbire
prin instantile giudecAtoresti, dacA vor avea acturi ; cercetind totodatA in intelegere cu
numitele autoritAti, cite ingrAdiri de vii, ceire etc., s'au ingAduit a se infiinta pe ima-
sul orasului in urma ridicArei planului, in potriva Domnestilor hotArtri, ca niste aseme-
nea ingrAdiri sA se desfiinteze si sA se deschidA locul, despAgubinduse bezmAnaril de
Ia acei cu care s'au alcAtuit si can le-au invoit cuprinderile fdrA sA aibA drituri si
dreptate intru aceasta.
Cea desAvirsitA insA hotArire atirnA dela bunavointa si intAlepciunea InAltimei-
Voastre, care este rugatA, la caz de inaltA inctiviintare, sA intAreascA si cu luminat
hrisov necontestatul drit de serbire ce are obstia orAsenilor asupra imasului arAtat, de
a'si pAsuna vitele fArA nici o impiedecare si fArA nici o plata."
Asupra acestei Anaf orate, Domnitorul Grigorie Alrthica pune urmAtoarea re-
zolutie :
eSe IncuviintazA dritul serbirei pe temeiul hrisoavelor Dom aesti, iar in ceea ce
priveste ingrAdirea de vii si ceairuri, nu se vor desfiinta inainte de a se cerceta acturile
giudecAtoreste ; rAmiind dreptate Egumenilor a reclania asupra dritului serbirei dacA
vor avea acturi valabile prin instantele giudecatoresti. Cit pentru linmezirea granitelor
a locuitorilor pretendate de orasul, se va trada la cursul giudecAtoresc, dupd legi si forme.
In 30 August 1851.
Grigorie Al. Ghica VV."

i dispozitiile luate de VodA-Ghica se pare cl nu aduse satisfacerea deplinA nicl


Sfatului Municipal, sau mai bine orAsenilor leseni, in privinta recApAtArei uzulut intre-
gului imas ce li se cuvinea, nici acaparatorilor de terenuri, cAci nemultamirile de-o
parte si de alta continuau IncA in cursul anilor urmatori, fArA insa ca Municipalitatea
sA ft incerfut serios actiunea judecatoreasca pentru recapAtarea buca tilor de teren u-

www.dacoromanica.ro
(6111.11M/
IMA$UL TIRGULLII 141LOR 55

zurpate, si nici Egumenii Greci hp crezurl de cuviinfA sA reclame pe cale legall In


potriva reluArei de catrA autoritAfile locale a unei marl parti din mosiile incunjura-
toare lasului, spre a servi de pAsune tuturor vitelor orAsenilor. Ceva mai mult, insg,
se pare cd Egumenii respectivi continuarA obiceiul lor de a ceda, prin vinzare sau In-
chiriere cu bezman, diferite porfluni de locuri, tot din mo$iile imaplui, pentru facere
de case, de cArAmidArii, pAsuni sau crescAtorii particulare (ceiruri) etc.
1
Cercetärile §i Ordmul Ministrului de Interne Mihail Kogilniceanu.
Trec mai mult de zece ani In cari se perindeazA reclamafiile unora $i altora la
autoritafile Administrative, si cAtre Ministere mai ales, spre a da o solufle satisfácA-
toare acestor neinfelegeri. Astfel, cind Mihail KogAlniceanu, dupA efectuarea Unirei,
ia postul de Ministru de Interne, Sfatul Municipal ie$an, bazat poate pe simpatia ce
stiaj cA acest mare barbat de stat o avea pentru ora$4. seu natal si in care se mani-
festase atit de puternic ca om politic, i se adreseazA, cu un Raport, cu No. 721, din
20 Mai, cerindu-i rezolvirea chestiei In favoarea lesenilor.
Mihail KogAlniceanu, cercetind serios afacerea aceasta, gAseste de cuviinfA a r es-
pundeL Sfatului Municipal iesan, prin urmAtoarea adresA :

Domnule Prezident,
Am cetit cu luare aminte raportul MunicipalitAfei din 20 Mai No. 721, precum i
alAturatul pe lingl el procesul-verbal incheiat de D-ta si colegii D-tale in cazul tângu-
irilor fAcute atit la Municipalitate, cit si la Ministerii despre neconteni tele impresurAri
ce se fac In imasul orasului Iasi, de cAtrA posesorii megie$itelor mo$ii ale mAnAstirilor
pAmintene inchinate locurilor de gios ; inainte de a mA rosti asup ra cuprinsului pro-
cesului-verbal inchiet de Dvs., am trebuinfl de a mA lumina asupra Insusi fondului
cauzei.
Orasul Iasi este de o origine cu mult mai anticA ca mAnAtirile care astAzi stA-
pinesc mosiele incunjurAtoare. Ca toate orasele Roma'ne si mai al s acele strAvechi, §i-a
avut imasul destinat pentru toate vitele locuitorilor. Acest ima$ din mai multe acte dom-
nesti rezultA CA avea o intindere foarte mare ; el insä s'a rcdus mult prin continue
danii, cAtrA megie$itele manAstiri, danii fAcute mai ales de cAtrA Domnii Fanariofi.
Cu toate aceste, insu$1 acesti Domni strAini cAtrA Moldova cu limba si cu inima
totuli plecindu-se la reclamaliile $i la trebuinfele orAsenilor, au statornicit mai multe
mArginiri mânAstirilor ca sA nu loviascA libera intrebuinfare a orAsAnitor asupra ima-
sului.JAcomia posesorilor, slAbiciunea locuitorilor din mahalale $i mai ales nepAsarea
autoritafilor pentru binele public, au adus insA lucrurile la o asa stare, el imasul Iagilor
care odata avea o intindere de po$te, astAzi este redus la proporfie cu totul strImtA si
neindestulAtoare trebuinfelor comune $i Inca intrebuinfarea acestui imas este lovitA cu
dAri grele si asupritoare.
Este o chestie rezervatA tribunalelor de a hotAri dad imagurile odatA menite pen-
tru comuna lasilor si stApinite de dinsa secole intregi, au putut apoi a i se rApi si a
se dArui mAnAstirilor ; tot asa s'adprivit chestia si de cAtrA Guvernul Domnului Gni-
gore Ghica, carele prin inchierea Consiliului din Mai 1853 punea indatorire Municipali-
tAfei si mai ales Prezidentului ei, sA urmAriascA aceastA cauzA importantA inaintea in-,
stanfelor giudecAtoresti.
Ministerul trebilor interioare de mai multe ori, si anume in August 1853, in 31
Mart 1854, in 27 Februarie 1856, in Seplembrie 1859, a invitat pe Muncipalitate ca
sA-§i indeplineascA aceastA mare datorie.

www.dacoromanica.ro
M N. A. BOODA14

PinA astAzi insa acest proces nici mAcar nu este inceput I Eu mA voi abtine deo-
camdata de a aprecia raspunderea ce aceasta indiferentA pentru o cauzA atit de impor-
tantA atrage asupra acelora, ce au dobindit onoarea de a fi ocirmuitorii ceiei dintai comune
a Moldovei.
Insa pinA a se hotArt acest proces(§i va incredintez cA el va fi lictartt)au tre-
buit a se lua oargi care masuri spre a fed pe orAseni macar despre trbui impresurari
§i despre noui MK
De aceia si consiliul Ministriler si Ministrul din launtru au statornicit principiul a
pinA la hotarirea procesului sA se pastreze nestramutat statul-quoul din anu111850-1851,
constatat oficial prin comisiele locale facute in anii 1854 §i 1856.
Paste acest statu- quo unii din posesorii mosielor manastiresti insA au facut noui
impresurAri ; §i anume invoind infiintarea de carAmidArii, primind pe ima§ul orgulu
vite strAine sau de ale lor, naimind locuri la particulari si alte asemenea.
Ministrul de Interioare de mai inainte, dl. Lascar Catargiu, a ordonat dar in toamna
trecutA o noud comisie insArcinatA de a constata deosebirea in stApinirea la arendarile
din acele urmate in anul 1850-1831.
Aceasta comisie la care a luat parte si Municipalitatea, facindu-si raportul seu,
predecesorul meu dl. Catargiu v'au comunicat in Septembrie 1859, sub No. 23594, urma-
toarea inchiere :
La plasa inklia despre Pdcurari, curgerea pirAului despArtitoriu hotarului ima§u-
lul de mo§ia Rediu lui Tatar, sA se mentind liberA ca in trecut pentru paseri, mascuri §i
altele, sA se constateze local si valoarea lor sa se implineascA indoit de la vinovati in
folosul pAguba§ilor, mArginind asemenea necuviinte pe viitor. Vite de speculatie sa nu
se ingAdue pe pA§une, marginindu-se ca fiecare gospodar sa nu tinA mai mult de trei
vite marl, sau in lipsa of, comparindu-se 10 oi cu o vitA mare, sa se opreascA cu to-
tul pe posesori de a mai invoi pe ima§ul targului vite straine la pA§une ; sub nici un
cuvint sA nu se lase ocazie posesorului migiei Rediului lui Tatar de a impresura immul
tirgovetilor §i cea ce el a luat de la locuitori cu nedrept sA li se intoarca inddrAt.
La plasa a doua despre Galata, asemenea sA se margineascA pe posesor de a
mal invol vite strAine la pAsune, pe Toma Bacalul §1 evreul tovarA§ul lui din Pacurari,
sa se staviieze aspru de a mai lua ceva de la ordseni pentru pa§une, inapoindu-le cu
procent ceea ce va dovedi Ca le au luat.
,,La plasa a treia despre mo0a Frumousa ;I Cetdfue, sa se indatoreasca pe po-
sesorul CetAtuei a'si ingrAdi acele 20 fAlci, locul ce are inlAuntrul ima§utui tirgovetilor §1
stA in calea -vitelor, cAci la neurmare nu-i va mai rAminea nici un t uvint de a cere vre o
despagtibire si globirele ce va fi fA'cut de la sine mahalagiilor sA le plateasca indoit.
*i sa scoata oile si ori ce vite straine va fi alcAtuit la pAsune. Egumenul de Frumoasa
sii despagubeascA de la cArAmidari pe acei a Mora vite sau pasdri se ver desco-
peri a s'au ucis ori furat de dinsii.
La plasa a patra despre moqiele Sfintului Ioan 0 Aroneanul, sA nu se ingAdue
a se pune de posesori vite strAine la pAsune pe ima§ ; mai virtos ca acolo se ia o mai
mare plata.
La plasa a eincea despre Sorogari 0 Cirligul, sA se mArgineascA pe posesori de
a lua mai mare pret si a strimtora imasul din citimea arAtatA in cercetarea comisiei de
la 1856, inapoindu-se fArA intirziere aceia ce va fi mai mult §1 insfir§it Prefecturile in
Intelegere una cu alta si Municipalitatea, ce li s-au dat asemenea ordine, sa MIA de a-
proape privighere a nu se strAmuta intru nimica statul-quoul constatat in anii 1834 §1
1850 de comisia randult5 intru aceasta §i hotarit de Consiliul Mini§trilor, pentru care
va avea solidarie respundere si Municipalitatea sA deie Ministerului o grabnicA lAmurire

www.dacoromanica.ro
1.6.101+1...1.1..
IMAM TIROULUI 1A$ILOR 57

despre starea in care se afld procesul ce se urmeazA in canalul giudecdtoresc, pentru


desbaterea imasului din giurul capitalei".
Toad deslegarea data de onorabilul meu predecesor, deslegare find care putin eau
pAzit in fapta, cdci n-au trecut un an de atunci §i chiar cu Inceperea primAverei mi-
nistrul s'au vAzut asediat de nenumarate petitii §i reclamatii din partea ord§enilor, tan-
guitoare asupra noilor impresurdri si sporiri de ddri,din partea posesorilor §i mai ales
a acelui ce tine in arendd mosia M-rei Sft. loan. i astd data tAnguirile erau adre-
sate §1 asupra municipalitAtii, acea care mai cu osebire este datcare sti apere drep-
Rile ortipnilor. Ordsdnii se tinguesc cd pe Hugh' impresurarile fdcute de posesori, apoi
si Municipalitatea le rd§lueste din ima§ o mare parte de loc pentru pdsunarea boilor
intrebuintati la curdlirea ulitelor.
Ministrul a ordonat de indatd Prefecturei de Ia§i ca sA me4tinA statul-quo ; iard
Municipalitdtei s'au ct.rut stiintd despre rdsluirea ace'ei Orli din ima§ fAcutd de ea.
Dupd maid asteptare am primit acum raportul Dvs. din .20 Mai No. 721, prin
care D-ta §i cu c )1egii D-tale aratati Ministerului cd v'ati convins la fata locului cd sta-
tul-quo din 1850-1851 se mentine cu scrupulositate §i ca posesoriil mosiei Sft. loan
s'au gasit in cea mai strictd reguld vizavi de oraseni. Colegul dvs. dl. Voinov nu a fost
atlt de incredintat despre scrupulozitatea posesorului mAndstiresc §i dar a emis o opi-
nie deosebitä, care combate cu succes opinia majoritatei.
In procesul-verbal incheiat de dvs. in aceasta cauza, urrnAtorul fact au chemat
mai ales atentia mea.
Mahalagiii din Tatarasi s'au tânguit ca pe imasul obstesc pasc peste trei mii de oi,
cari stint numai o parte a locuit)rilor si un alt numAr lnsemnat de ol ale insusi
posesorului.
Majoritatea membrilor Municipalitatei s'au rostit contra tinguirilor tirgovetilor incheind:
1) Ca de vreme ce incheierea Consiliului din 1859 publicata prin Monitoriu" cu
No. 100, pentru toate celelalte pArti a imasului, hotdreste a nu se ingiclui oi la Aline,
apoi pentru aceasta parte de imas pa Sft. loan, pentru care nu se rosteste nimeni,
s'ar Intelege ca posesorii ar avea voe sa pia oi.
2) Ca numarul total al vietuitarilor din mahalaua Tatarasului fiind de 2384 cu case
si din acestea 1884 nu au vita mari, lard un nu nal. de 10 vietuitori au acele 3025 oi,
apoi dreptatea imasului fiind deopotrivd pantru toti, n'ar fi cu cale ca ei sA-si ridice
oile si iinasul in toata intinderea lui peste 309 fAlci sa ramie numal in folosul acelor
cu 500 vite mari, mai ales ca dacá s'ar adopta staruinta acelor sumi de oameni din
Tatarasi cu vite mari, de a nu se primi oi pe ael imas, atunci ar proveni o lipsd a
celorialti oraseni centrali si scumpete de lapte .acru si de brAnza, cari sunt mai cu
seama hrana obstei clasei de jos. i dar majoritatea este de socotinta ca, in privinta
neaparatei necesitAii ce nu sufere a patimi orasul lipsa de fruptul oilor, (parcA acest
frupt ar proveni numai de la oile posesorului mosiei Sit. loan si de la oile acelor 10
locuitori din Tatarasi), apoi si unul si altul sd-si poata paste oile de spiculatie pe un
imas obstesc, in care si dupa inchierea Consiliului si dupa insA-si menirea unui imas al
obstiei, nu se cuvine sa pasza de cit vitele neaparate pentru intretinerea zilnicA a fie-
carui gospodar, adica sau cite trei vita albe, sau cite 30 oi.
3) Ca posesorul ar avea drit sa pasuneze oile In locul ceirulul domnesc, ce 1-ar
fi fost mosten't de la fostul Domn Mihail Sturza, chid este §tiut ca acest ceir menit
pentru imasul cailor Domnului ca 0 inn iitoriu, iar nici de cum ca particular, n-a putut
a se preface de nimenia in proprietate particulard.
4) CA boii ce se pasc pe imasul tirgului hind pentru curatitut ulitelor, apoi se
cuvine sd pascA pe imasul obstesc.
8

www.dacoromanica.ro
ta N. A. 130GDAN

Municipalitatea insA ar fi trebuit &A ieie in privire cd mahalagiii prea putin sA


folosesc de curatitul stradelor, cd dupd raportul MunicipalitAtei din 14 Aprilie, rezultA
cd au cumpArat 150 fAlci imas cite 123 lei, de la posesorul moVei Cirligul, cd curdr tul
ulitelor e dat in antreprizA sl cd dacd antreprenorul are trebuintA de imas, n'are de
eft sd 5i-1 cumpere, iar nu sd stri ntoreze ima5ul menit mai ales pentru locuitorii cei
mai saraci.
Veti intelege D-le Prezident cd un aseinenea rezultat nici ob5tea nici_ guvernul
nu-I asteptau de la Municipalitatea de Iasi. Cit pentru mine -eu resping cu lotul con-
cluziunile raportului dvs. si mentinindu-mA strict in Statul-quoul din 1850-1851, precum
si de ordinele ce neintrerupt s'au dat municipalitAtii de la 1833 si pind astazi, vii pun
inainte urmAtoarele :
1) Procesul pentru redobindirea imasului Iasilor in toatA Intinderea sa, potrivit
acturilor Domnesti sA se inceapA de indatd. Pretentia d-lui Taal de a nu se primi a fi
apArAtori al drepturilor Comunei, pind mai intAi nu i se va pune o asemenea InsArci-
nare de la toatA ob5tiea, na poate fi admisd. D-Iui este .membru al MunicipalitAtei 5i
prin Insusi aceasta are mandatul de a fi apArAtorul intereselor comunei.
A vol pe !Ina aceasta a avea si-sufragiul unânim al ob5tei este ceva pretentios
5i inadmisibil, dacA dl. Tacu va urma a sprijini si in viitor aceastd pretenfie putin
modestA ; Municipalitatea face un apel la corpul avocatilor si sunt sigur cd toti barbatii
de inimA si de capacitate din acest ora5 vor rAspunde la apelul municipalitAtei fArd
intirziere si WA interes. Eu din parte-mi voiu mijlo:i la colegul meu de la Justitie ca
sd OA cuvenita priveghere 5i pentru grabnica 5i legala hotdrire a acestui proces de
mare importanta pentru Comuna lasilor.
2) In ce se atinge de intrebuintarea imasufilor, reclam de la Municipalitate ca
atit in privirea intinderei cit si a prqurilor, sd se mentind cu cea mai mare stricteld
statul-quoul din 1850-1851. Pe ima5u1 orasului ori care ar fi plasa acestui imas, nu pot
pA5una de cit vite si oi ale ordsdnilor 5i aceste in nualdrul statornicit de mai inainte,
adicA pia la trei vite marl de fiecare gospodar, sau pind la 30 of, asa dar toate vitele
albe ale posesorilor sau ale strAinilor invoiti de a pdsuna pe HIM, se vor respinge de
IndatA. Asemenea se vor respinge sl acele 3000 oi, ale 10 locuitori din Tatarasi, mar-
ginindu-se acestea numai in numArul normal de 300 oi.
3) Tot asa 5i antreprenorul curatitului strAzilar va fi dator a-si retrage de indatA
boil de pe imasul orasului.
4) Ceirul Domnesc intru citd vreme nu se va constata prin act legiuit proprie-
tatea fostului Domn Mihail Sturza, va urma a face parte din imasul orasului.
Astept de la Municipalitate 5i in deosebi de la Dvs. stricta pAzire a acestor dis-
pozltil, Prezldent al intdei comane a Moldaviei, intAia datorie 5i multernire a dvs tre-
bule a fi apararea drepturilor si intereselor ei.
Aducindu-vA la cunostintd cd tot acum am dat ordinele duvenite PrefecturPor de
Politie si de District, ca sA vA deie tot trebuitorul agiutor.
Cu aceastA ocazie am onoare, Domnule Prezident, a vA exprima deosebita me-
consideratie.
Ministru trebilor din lAuntru
Kogiilniceanu".
$i dupd aceastd adresA, ca 5i dui:4 toate celefalte interveniri ale Administratiei
Comunale a lasului, afacerea imasului comunal nu se limpezeste mai bine, fiecare din
uzurpAtorli de odinioard bizuindu-se pe bune rAgele in pAturile de sus ale carmuirei.
*

www.dacoromanica.ro
IMAWL TTIRGULUI I4LOR 59

Pretentii le Statului asupra proprietltei imau1u1 Ie§an.


Dupa unirea Principatelor Moldova §1 Muntenia secularizindu-se de stat, In 1863,
bunurile si in special mosiile Minastiresti, Ouvernul nostru gaseste de cuviinta ca, o-
data cu paminturi! e afectate minastirilor zise inchinate, sa lee el in posesiune L te-
renurile ori proprietatile comunale, a caror stapinire nu se putea dovedi ca intemeiata
pe anumite acte cede. i intre aceste, imasul locuitorilor leseni cata sa alunece astfel
si el in proprietatea Statului, atit intrucit prive2te dreptul de arendare a unor oarecari
portiuni din el, pr:sositoare dela pasune, cit i insu§i chiar terenul special pe care le-
senii ii trimeteau vitele lor la hrana.
Municipalitatea 1aului, inainte de 1865, si dupA aceasta data Primaria, protesteaz a
negresit contra acestei incalzari de proprietate samovolnDupa staruinti din partea
representantilor politici ai lasului i corespondente diferit6, chestia ajunge in discutia
a insusi Corpurilor Legiuitoare din Bucuresti. Intervine atunci chiar Domnitorul taril,
dupa mai multe apeluri ce i s'a adresat de Ieseni, pentru o regulare a acestui diferend
prin buna-intelegere. Cu prilejul venirei in Iasi a Principelui Carol I, la o receptiune
oficiald, din 10 April 1869, sa ia in discutie chestia aceasta a imasului iesan, cAnd Voda
afirmd cd a dat ordin ca imediat sd se deie in stapinirea Comunei pamântul sdu uzurpat
de particular', institutii publice i chiar de Stat, cum si sa se supuie Corpurilor Le-
giuitoare un proect de lege care sa curme ()data aceasta nenorocita chestie. Dar cu
tot ordinul Principelui Carol de a se restitui iinediat pdmAnturile uzurpate, lucrul a ma 1
taraganot Inca multd vreme, mai ales din p icina cä locurile aceste erau date in a-
renda pe mai multi ani, iar arendasii n'aveau poftd sd se deziste de dreptul ce capa-
tara, cerAnd in tot cazul, daca a r fi fost siliti la una ca asta, despdgubiri grele din
partea Statului sau Comunei, asa cã starea aceasta continua, iar Statul... incasa velf-
futile de pe inchirierile la arendasi, in dauna Comunei.
Dupd necontenite stAruinti si numai dupd sprijinul dat In special de Ministrul
Mihail Kogalniceanu, regularea drepturilor lasului incepe a capata un sfirsit ma
favorabil.
S'a presentat atunci in sprijinul deputatilor comunei Iasi si planul Imasului, dresat
la 1824, de un geometru Vasile Popovici,care insa se dovedi a este gresit, caci sta-
bilea intinderea pasunelor numai la vre-o mie de fälci, pe cind in realitate, dupa bri-
sovul lui Moruzi-Voda, era de cileva mii de Mei.
Asupra chipului cum s'a tratat aceasta chestie, In acel timp, gasim o relatie in-
teresanta in foaia locala Deqteptarea, din 27 April 1869, pe care credem de iuteres a
o reda in urmatoarele rinduri :
Intr-un Nr. precedent al foaidi noastre, scrie numitul ziar, publicind hrisovul din
1779, dupa care comunei Iai i se cuvin mai multe falci de pasune ce i s'a fost rapit
de calugarii foastelor minastiri inchinale, am comunicat lectorilor nostri imbucuratoarea
Vire, cd Maria Sa Domnitorul a bine-voit a regula ca sa se precurme diferendul dintre
Comuna si Guvern, care a succedat cAlugarifor, restituindu-se Comunei pamlntul usurpat.
Pentru ca lectorii nostri sa poata fi in cunostinta de causa, ne facem datoria de
a le comunica i cele s'a mai petrecut in urma, dupa sirul cum ele s'a petrecut.
Intr'o sedinta din luna curenta, supuindu-se Consiliului Comunal adresa Ministe-
rului de Finante, insotita de procesul-verbal al Consiliului de Minitri, aprobat de Maria
Sa Domnitorul, prin care se recunoaste dreptul Comunei de a i se restitui pamintul
usurpat si prin care se adauga ca, pe de o parte sa se supue Corpurilor Legiultoare
un proiect de lege, iar pe de alta sa se pue semnele despartitoare acelui pamant de
ctr Q Comisiune compusa din Ministrul ce insoti pe Mari4 Sa 14 la§i (D1. Mi-

www.dacoromanica.ro
60 N. A. BOGDAN

nistru Cogalniceanu), asistat de Avocatul public de pe langa Tribunalul de lasi (D-I


Tufescu), si de catre D-I Prirrar al Comunei Iasi, minoritatea Consiliului la aceasla
ocasiune intre altele a propus ca aceasta lucrare, fiind o lucrare pentru care se cer
cunostinti speciale, pe care d-1 Primar nu le poseda ; apoi pentru a nu se prileji ca din
aceasta lipsa de cunostinte sa se Intimple Comunei vre-o perdere, mai ales ca documen-
tele ne Maud anume semne de hotara, precum movile (tumuli) si allele, se poate da
loc la multe restalmaciri, d-I Primar sa primeasca a fi asistat si aju at sau de catra
unul sau doi din Consilierii comunali, care se inteleg in lucrari de delimitare, sau de
catra unul sau dol cetateni, care sa aiba asemenea cunostinta, i aceasta cu atat mai
mult cu eat si insusi d-1 Ministru de interne, a caruia cunostinti in privirea aceasta nu
i le poate contesta nimene, a gAsit de nevoe a fi asistat de Avocatul public, fara a se
crede prIn aceasta Injosit ; Insa fiind-ca cazul de fata era regulat de guvern, care
trecind alaturea cu dreptul consiliului de a delibera si a regula casurile care intei eseaza
pe comuna, a fost zis ca comuna sa fie reprezentata de di Primar, si fiind ca o ase-
menea regulare pentru o parte din Consiliu tine loc de ucas, care nu admite, nu modi-
ficare, dar nici chiar discutiune, apoi a respins propunerea minoritatei si a ramas ca
dl, Primar sa faca operatiunea delimitaril numai singur, adica sa fan act de presentd
In causa, ramaind ca insusi causa sa fie regulata de partea adversara.
Intelegem ca membrii consiliului se mearga dupa plecarile lor naturale si sa deie
cea mai oarba supunere ordinilor guvernulul In ceea ce priveste interesele dAor par-
ticulare ; nu intelegem insa ca supunerea oarbd sa a introduca si.in interes le comunei,
si prin aceasta sa nimiceasca eat autonoinia legala a comunei, cat i interesele ei de
tot felul, din care poate sa i se aduca perderi ne calculabile, precum este in cazul de
NA, in care de la o singura rea interpretare a unui punct, sau de la o singura in-
cruntare din ochi a Ministrului catra agentul sau, Primarul, poate sa faca pe comuna
a perde mai multe sute §i chiar mil de falci din proprietatea sa.
Dupa aceasta s'a ivit o alta chestiune, provocata de dl. Ministru de interne. Di.
Ministru cerand ca consiliul sa fie convocat pentru a'i face oare-care cornunicatiuni
orate in privirea restituirei pamanthlui usurpat, consiliul s'a §i intrunit Vineri Ita 18 ale
curentei, la o oard dupa amiaza, i dandu-se cuvintul d-lui Ministru, domnia sa a aratat
cd d-lui ca delegat al guvernului voeste a faze reservile d-sale in privirea aceasta, §i
pe care le-a i resumat in urmatoarele doua puncturi I anume :
1) Ca comuna primind inclarapt pamantul ce i se restitue de guvern, sa res-
pecte posesiunile dobandite de .catra mai multi cetateni de la calugarii greci, sub titlu
de bezmanari, de embaticari i altele.
2) De asemenea sA respecte posesiunea fostilor cl,casi, pe care stdtul i-au irn-
proprietarit pe o parte din pamanturile ce acum tree In stapanirea comunei.
Asupra acestor reserve luand cuvantul unul dintre membrii din minoritatea con-
siliulul, au replicat ca rezervele puse de dl. Ministru din toate punctele de vedere fiind
foarte drepte, el crede ca consiliul e va asocia cu dinsul pentru a le admite ; insa
tot-odata crede de datoria sa de a propune si el oaresi care r.serve, pentru care
maga atat pe dl. Ministiu de a nu se opune la primirea lor si pe consiliu de a le
sprijIni ; i dupa ce au explicat mai intal cA prin restituirea ce se face, nu se face tin
dar comunei, ci numai un act de dreptate, restituindu-se, fArA judecata cu guvernul,
pamantul ce I s'a fost usurpat de calugarii gre apoi a resumat in urmatoarele puncte
rezervele sale :
1) Ca la aplicarea pe fata pamantului a semnelor despartitoare, putandu-se ivi
ne intelegeri, din causa ca prin documente flu sunt fixate anume puncte, prin care sa
se faca Int'un mod ne indoelnIc delimitarea pAmantuIui cuvenit comunei, apoi pentru a

www.dacoromanica.ro
1M AWL TNGULUI IAILOR 61

nu se ocasiona comunei vr'o perdere, delimitarea 0 se faca eu reserva : ca la caz eind


cornuna ar gasi ca la oare care laturi ale proprietatei sale, trebue sa se intincld mai
mult si guvernul s'ar opune la aceasta, suslinand contrarul, atuncea 0 rAmAna. ca cazul
de neintelege, e sa se resolve pe calea legall.
Asupra acestui punct, dupa oare care explicajiuni, dl. Mi tistru a admis ca la a-
semenea caz diferendul dintre etmuna si guvern sa se rezolve de Corpurile legiuitoare,
de o data cu chestiunea rest.tuirei pamintului cuvenit comunei.
2) Ca pentru pArrantul ce s'ar fi dat clacasilor improprietAriti, comuna 0 fie
despAgubitA in bani.
Duna oaresi care explicajiuni, lntru aceasta, cil. Ministru a propus ea va su-
pune cazul Corpului legiuitor si sperA 0 va clobandi ca 0 se deie comunel alt pAmint
in deopotrivA Intindere cu acel dat clacasilor.
8) Ca pentru pamAntul ce ar fi ocupat Compania cailor ferate, din pamantul ce
este a se restitui comunei, sau compania sau guvernul sa fie obligat a despigubi pe
comund. .
Asupra acestui caz dl. Ministru a propus 0 comuna n'ar ave drept de a cere
despagubire, pe temei cA Compania ar fi intrat in stiiptinire pe cand incli coinuna nu
cra proprietara acestui piimant. (I)
DupA parerea noastra credem cl dl. Ministru nu are dreptate, pentru cA nu este
exact 0 compania se gasea intratA In stApAnire Inteun mod formal, pentru ea se poate
zlce 0 ea posedA de la guvern, care dupa concesiune trebuia a-i da gratis pamAntu-
rile pe proprietajile sale, dar chiar de s'ar si gAsi intratA in stapAnire formal, totusi
comuna nu perde dreptul salt de a fi despagubita, da0 nu de catre companie, dar de
catre guvern, care a cedat un pAmAnt ce nu era al sau.
4) §i in fine ca guvernul trebuie a indestula pe comunA cu venitul pamAntului, dacA
nu de la data usurparei lui din stapAnirea comunei, dar cel pujin de la 1863, de cAnd
adica guvernul s'a substituit CalugArilor greci §i a tras veniturile, cad si dupA legi §i
dunA principiul de echitate, usurpatorul sau stApAnitorul cu rea credinja trebue a intoarce
lucrul cu foloasele lui.
Asupra acestui caz, de§i cll. Ministru s'a pArut a nu contesta dreptul comunel ,
care este foarte evident, InsA a propus a invita pe consiliu de a nu se uni cu aceastA
propunere, sub pretext cA prin suscitarea ei s'ar putea ingreuea resolvirea chestiunei
pentru restituirea pamAntului cuvenit comunei.
Dupa aceasta dl. Ministru, §tiind cA este foarte b'ne representat In consiliu §1 cA
nu va intimpina greutAli, s'a retras ; §1 In adevAr 0 majoritatea consiliului a prima
vorbele d-lui Ministru tot ast-fel precum au primit §1 iv. eii pe acele ale lui Moisi, cAnd
s'a coborAt din muntele Sinai, §i ast-fel In Vinerea Pastilor, drepturile comunei s'au
rAstignit, chiar de cAtre acei pe care ea i-a ales de a le apa a, §i pentru ce ? pentru ca
nu cumva guvernul nemuljumit, sA'si Intoarca faja de la cei ce a§teapta §i dobAndesc
de la el multA si mare mild.
Dar sperAm 0 precum Crist, care s'a rastignit tot in aceiasi zi, a reinviat a treia
zi, tot ast-fel §1 drepturile comunei vor lnviea §i restignitorii lor (a drepturilor) vor a-
junge ceea ce a ajuns rAstignitorii lui Crist.
In numerele viitoare vom comunica lectorilor nostri resultatul delimitArei, care s'a
facut de cll. Ministru, se Injelege in modul precum nu a injeles'o d-sa, §i care resultat
nu s'a prezentat Inca Consiliului de cAtre dl. Primar, care a servit de secretar al d-lui
ministru. Atuncea numai vom putea §ti cu ce s'a ales comuna din mille sale de fAlcI
de päinant."

www.dacoromanica.ro
62 N. A. BOGDAN

Prim Aria Ia§ului §i Ministrul KogAlniceanu, putin timp dupA aceea fac constatA-
rile necesare la fata locului, dupA prealabile cercetAri, §i a'ung la o intAlegere comunA
pentru fixarea dreptului Ie§enilor asupra mo§iei ima§ului, de jur-Imprejurul oraplui;
a§a cA, la 20 Mai 1869, se incheie actul principal de fixarea hotarelor pAmintului ce
urma sAl restituie Sta'ul Comunei.
Cuprinsul acestui act avindu'§i importanta sa deostibitA in aceastA afacere, in re-
produc aice :
Proces Verbal pentru delimitarea imaplul.
Anul una mie opt sute §ase zeci §i nouA, luna Mai in douA zeci zile ; Comisiunea
instituitA prin jurnalul Consiliului de Mini§tri, din 29 Martie anul curent, pentru alege-
rea terenului, numit I'm§ al Urbei la§i, dupa hris3vul din anul 1779 a Domnului Cons-
tantin Dimitrie Moruz, procedind la aceastA operatie, a constatat pe fata pamintului hota -
rele prescrise de citatul hrisov, infiintind §i movile despartitoare, in modul precum se
aratA mai jos, asemene §i pe planul ridicat tot acum.
Lucrarea a inceput de la Movila Sarandei, pe mo§ia Socola, ce este in capul Tir-
gu§orului, In apropiere de bariera Socola §i s'a mers inainte pe §oseaua Socolei pe §es,
spre rAsArit, unde la implinirea a 200 stInjeni, s'a fAcut movila intre cdrAmidArii ; de acolo
iarA§i inainte printre sApMurile de cArAmiciArii, §i la implinirea de 200 stinjeni s'a ridi-
cat iarA§i movilA; de acolo s'a mers linia dreaptA pAnA in dreptul podului numit a lui
BitcA, pAna unde gAsindu-se 170 stinjeni, s'a fAcut de aseminea movilA linga gardul
viei d-lui Alccu Ghica. Din ace t punct trecIndu se peste drumul ce merge la mosia
Tome§ti, la implinirea de 86 stinjini s'a ridicat iarA§i movilA, §i de acolo tot inainte pe
la §esul Bahluiului, pe mo§ia Septe-Oameni, linie dreaptA, pAnd in scursurile ptrAilor ce
dau in girla numitd §erpoaica, ce este intre hotarul mo§iei Cosmoae §i VIAdiceni, pAnA
unde s'au implinit 600 stinjini, ridicindu-se pe aceas'a distantA trei movile, la fiecare
departare de 200 stinjeni. De acolo s'a mers tot pe aceastA girla cotit precum merge
ea, pAnA la podul numit a lui Durduc, pAna unde s'a gasit 1076 stinjeni ; de aice s'au
luat directie pe la capul podului din jos, peste §oseaua Tutorei de pe mo§ia Tome§ti, §i
s'a mers tot pe girla erpoaica, partea despre amiaz,1 de alAture cu §oseaoa (Wind
girla cot in gura Tome§tilor) pana la podul de pe mo§ia Holboca, unde aceastA Old
(IA in Bahluiu, §i pAnA unde s'a gAsit 1110 stinjeni, ridicinduse o singurA movilA la ca-
pul acelui pod in partea despre Tome§ti. De acolo s'a luat directia spre miazA-noapte
§i s'a mers tot pe malul Bahluiului in sus partea despre apus, in megie§ie cu Holboca,
pAnA la implinirea de 670 stinjeni, de unde trecindu-se Bahluiul in curmezi§, s'a mers
pe malul girlei morei Dancului in sus, partea despre apus in megie§ie tot cu Holboca,
(fiind aceastA girlA hotar despArtitor Mo§iei Moara-Dancului de mo§ia Holboca), pAnA
in dreptul ezeturei unde au fost moara §i pAnA unde s'a gd3it 423 stinjeni, ridicindu-se
acol ) §1 movilA in coltul hotarelor acestor m4i. De aice s'a tinut directie spre nord
§1 s'a mers in sus tot pe pe hotarul dispArtitor mo§iei Moara-Dancului de Holboca,
WA in §leahul ce merge la mo§ia Criste§ti, pAnA uncle s'a gAsit 435 stinjeni, fAcindu-
se acolo §i movilA in margina §leahului intre hotarA ; iar de aice s'a luat directia spre
miazA-noapte §i s'a mers tot inainte linie dreaptA pAnA in capul unei vAiugi de drum
pArasit ce este la aria numitA a Danculd, pAnA unde s'a gAsit 515 stinjeni, riclicindu-
se in aceastA distantA §i trei movile, din care douA la cite 200 stinjeni §i cea din urma_____
la 115 stinjeni ; de acolo apoi s'a mers la vale pe vAiuga pana la pirAu, ce este in coada
iazului numit a Chiritei, pAna unde s'a gAsit 200 stInjeni §i s'a ridicat §i movilA ; (acest
iaz de §i se OA pe mo§ia epte-oameni, InsA se stapine§te de mo§ia Holboca) ; de a-
col° s'a mers tot Inainte spre miaza-noapte pe mo§ia §epte-oameni, peste botu piscu-

www.dacoromanica.ro
4.
IMASUL TIROULUI IA$ILoR 81

lui, pe podis si pe coasta vAei pAnA in parAul ce vine prin valea Septe-oameni, pAnA
unde s'a gAsit 1000 stinjenl, ridicindu-se §i pe aceastä distantA, la fiecare 200 stinjeni,
cite o movila.
Din acest punct s'a mers in sus pe matca parAului ci pe coasta dealului §epte-
Oameni, partea despre apus si tot inainte pAna sub aripa dealului, Oa uncle s'a gasit
400 stinjeni §i s'a ridicat §i cloud movili ; iar de aice s'a mers cam trAganat peste deal
pe la un vechiu mazlic de apA pa podi§ §i pe coasta vaei Septe-Oameni §i peste un
pisc de deal si iarAci pe podi§, pAna in drumul ce este §i hotar despArtitor mosiel epte-
Oameni de mocia Aroneanu, pinA unde s'a gAsit 302 stinjeni, §1 s'a fAcut §i douA
movile pe aceastä distanta, din care una la implinirea de 200 stinjeni §i cea din urmA
la 102 stinPni, in deal-in marginea drumului despre nord, unde se face §i colt despA.-
titor hotarelor mociei Septe-Oameni de mocia Aroneanu.
De acolo apoi s'a mers spre apus pe un podi§ de pe mocia Aroneanu, la vale prin
ponoare pinA in capul iezeturei iazului Aroneanu, ce vine despre ci§meaua de la Soro-
gari, pAnA unde s'a gasit 957 stinjeni, rädicindu-se ci pe aceastA distanta cinci movile,
din care patru la fie-care depArtare de 200 stinjeni, iar una la ,implinirea de 157 stinjeni.
Din aceastA iezAturA s'a luat directie spre miazd-noapte §i s'a mers tot pe malul iazu-
lui pe valea Vacotei, partea despre apus pinA la coada iazului Aroneanu, unde-si dA
cap m §ia Aroneanu cu orogari, pana unde s'a gAsit 1845 stinjeli, radicindu-se acolo
o singurd movilA ; de aice apoi iarAci s'a mers spre apus pe ses si peste drumul mer-
gator la Sculeni la deal, pAna unde s'a gAsit 220 stinjeni, ridicinduse movilA in mu,hea
dealului Sorogarilor, iar de acolo s'a mers pe coama acelui deal, trecind peste un drum
ce merge prin fundul viilor de la Sorogari, pAnA unde s'a gasit 227 stinjeni si s'a Mut
movilA in marginea drumului despre tarina Carligului, ci tot fnainte panA'n distanta de
46 stinjeni, unde de asemenea s'a fAcut movild inteun climb, unde prAvale drumul spre
RAdiul-Mltropoliei.
De acolo s'a mers iarAsi tot inainte prin vale ci la deal pAnA In coltul Saciului
viei Barbierului, unde se sfirsesc viile de la orogari §i pinA unde s'a gasit 183 stin-
jeni, rAdicindu-se movilA deasupra Radiului-Mitropoliei, intre drumurile mergAtoare unul
pe dindosul viilor Sorogarilor ci altul la Carlig. Din acest punct s'a luat apoi directie la
vale tot spre apus pe mocia CArlig, prin tufarici §i inainte peste pAriul CArligului, in
coasta dealului ci drept la deal, pana in muchea dealului ce vine deasupra lazului Car-
ligului, pAna unde s'a gasit 505 stinjeni, rAdicindu-se pe aceasta distanta si trei movile,
din care doua la fie-care depArtare de 200 stinjeni si una la implinirea de 105 stinjeni ;
iar de acolo s'au mers la vale prin ponoare trecindu-se prin coada iazului Carligului,
pAnA unde s'a implinit 200 stinjeni, rädicindu-se §i movilA in apropkre de malul lazu-
lui ; ci tot fnainte peste un pisc, prin o vAiuga si pe coasta dealului numit Ima§ul-po5tei,
pAnA la implinirea cle 200 stinjeni, unde de aseminea s'a ridicat movila, si de acolo
iarasi tot fnainte pe coastA cam la deal pina'n muche, pima uncle s'a gAsit 107 stInjeni
si s'a fAcut movilA in apropiere de coltul §antului pepinierei de pe Cirlig ; de aice apoi
s'a mers prin valea numita Imasul-poctei §i la deal prin tufaric ci inainte prin padure,
pinA la implinirea de 200 stinjeni, unde s'a Mat movilA in marg;na unei poeniti ; si de
acolo iarAci inainte tot prin padure panA ce s'a implinit 206 stinjeni, unde de asemenea
s'a facut movila in marginea sleahului de la Breazu, si tot linia dreapta peste §leah §i
la vale pe cant si prin un radiac numit a ScortascAi, peste un mic pisc pinA in muchea
dealului despre satul Munteni din Copou, pina unde s'a gasit 289 stinjeni si s'a rldicat
si movilA.
De aice apoi s'a mers tot linie dreapta la vale pinA la Implinirea de 200 stinjeni,
unde s'a facut iarAsi movila ; §i apoi s'a trecut peste pArittl Breazului §i peste pAraul

www.dacoromanica.ro
61 W. A. BOGDAINI

ce vine prin satul Rediului-Tatar, §1 la implinirea de 200 stinjeni s'a ridicat de aseme-
nea movila in coasta dealului, in apropiere de o fintina ; de acolo apoi s'a mers tot
la deal pinA'n hotarul mosiei Miroslava lui Beldiman, unde linga hotar sub un climb,
In apropiere de satul numit Capul-Rediului, s'a ridicat movilA, pina unde s'a gasit 160
stinjeni ; far de aici s'a luat directia spre amiazd-zi, alAture cu hotarul despArtitor mosiej
Miroslava de Rediul-lui-Tatar, [Ana la implinirea de 292, stinjeni unde s'a fAcut movilA ;
§i de acolo s'a mers tot inainte pinA la implinirea de 107 stinjeni, unde s'a ridicat de
asemenea movilA ; si de acolo tot inainte pe drum ce este hotar despartitor Miroslavei
de Rediul-lui-Tatar, ;AAA implinirea de 166 stinjeni, unde s'a ridicat movilA. De aici
s'a mers iaras inainte si la implinirea de 203 stinjeni s'a fAcut iarAsi movila ; din acest
punct s'a mers tot inainte pe linia acelui hotar pAna la capul santulul lui Beldiman, pana
unde s'a implinit 735 stinjeni, fAcindu-se §i movild. De acolo s'a luat directie tot pe
sant panA de-asupra soselei ce vine de la Podul-Iloaei la Iasi, pand unde s'a implinit
245 stinjeni, unde s'a facut §i movilA; de acolo apoi s'a mers tot linie dreapta peste
sose si pe §esul Bahluiului, pe §antul ce este hotar Miroslavei si trecindu-se peste
B hluiu s'a gasit in mal o piatrA hotar, panA unde implinindu-se 640 stinjini s'a fAcut
movila ; din aceasta piatra s'a tners prin valea numitA a lui Stefan-VodA si la deal tot
pe hotarul despArtitor mosiei Miroslava lui Beldiman de Miroslava-GAIAtii, pAnA'n deal
la crisma numita Nasipariu, ce este in apropiere de satul Balciu, pAna unde s'a aflat
787 stinjeni, unde s'a facut movila in coltul santului yid d-lui Costachi Negruti ; §1 de
acolo s'a mers tot inainte pe lingA §antul numitei vii si prin fundul viei d-lui loan Botez
pAna'n capul santului viei d-lui Negruti, care este si fund viei d-lui loan Botez, unde
s'a gAsit l o piatrd colt hotarului Miroslava lui Beld man, de Miroslava GAlatii, pana
unde s'a implinit 232 stinjeni. De acolo s'a luat directia spre apus si s'au mers prin
via d-lui loan Botez, parte ce o are pe mosia Miroslava lui Beldiman, pinA la o piatrd
ce s'au gasit in apropiere de casa d-lui Botez, care este fund mosiei lui Beldiman de
mosia Luca-CetAtuei, a Statului, panA la care s'au aflat 156 stinjeni ; de aice s'a mers
inainte la vale peste un drumusor ce merge printre vii L prin via d-lui C. Ciuricariu
pAna la un uluc Una pirAul Valea-adincA, care este hotar colt Mosiei Miroslava lui
Beldiman, pAnA unde s'a Implinit 75 stinjeni si unde s'a facut si o movila in apropiere
de pirAul Valea-adinca. De acolo s'au luat directie spre miaza-zi si s'a mers pe pirAul
Valea-adind si in gios precum merge piraul panA la un pod de piatrd ce este pe acest
pirau, in sleahnl mergator la Borde, pAna unde s'a implinit 1220 stinjeni, unde s'a fAcut
si movila la Capra-podului In partea despre Ezereni.
De acolo tot pe pirAu la vale prin mijlocul unui ezut §i peste pirAul Nicolina, unde
pe malul pirAului s'a facut movilA in Implinirea de 330 stinjeni, de aici luindu-se di-
rectie in susul piraului Nicolinei, la implinirea de 32 stfnjeni s'a facut iarAsi moVilA tot
pe malul Nicolinei ; din acest punct s'a luat directie spre rAsarit si s'a mers pe din jos
de o ezAturA veche a iazului Domnesc, §i la deal pana la o piatra ce este hotar des-
partllor mosiel Hlincea de mosia Lunca-CetAtuei, pinA la care s'au gAsit 245 stinjeni ;
§1 de acolo s'a mers tot inainte la deal OnA'n muchea dealului CetAtuei, unde se face
colt si 'Ana unde s'a gAsit 109 stinjeni, faLindu-se §i movilA ; iar de acolo s'a mers
tot pe muchea dealului spre biscrica Cetatuei, trecind prin ponoare pe sub zidul CetA-
tuei, pAna'n capul piscului despre orasul Iasi, pAnA node s'a implinit 860 stinjeni si
s'a fAcut §1 IMAM ; de acolo s'a luat directia spre rasArit si mergind cam traganat pe
coasta Dealului Cetatuei prin ponoare pAnA la implinirea de 200 stinjeni, unde s'a fAcut
movila ; de acolo s'a mers inainte peste un grindeiti de deal si la vale pAnA'n dreptul
crismei numitA Manta-Rosie, pAnA unde s'a implinit 210 stinjeni fAcindu-se movilA ; de
aici s'a luat directie spre miaza-noapte §i s'a mers imprejurul locului caselor d-lui lorgu

www.dacoromanica.ro
, IMASUL TIRGULU1 1ASILOR a
Sutu (ñumit din vechiu locul Sturzei), pad la poarta casei d-lui Sutu ce ese la §ose,
pana unde s'a aflat 374 itinjeni, facindu-se movild ; §i din acest punct s'a Intors ma-
sura spre rgsgrit mergind pe §es Oa la movila Sarandei, de uncle intaiu s'a inceput
delimitirea §i pana unde s'a implinit 205 stinjeni.
In modul de mai sus constatindu-se hotarele terenului numit Ima§ al Urbei la§i,
dupa hrisovul din 1779, s'a dresat actul de Ng, precum §i un plan de semnele Incun-
jurgtoare acestui teren, de catra comisiunea respectivA, compusa de dl. Ministru de Ini-
terne Mihail CoggIniceanu, Primarul Urbei Ia§i lancu Antoniadi, Avocatul public Grigore
Tufescu §i Inginerul hotarnic Costachi Popovici, anexindu-se la aceasta §i declaratiunea
d-lui Primar al Urbei Ia§i relativa ia retragarea actiunei intentatg de Comuna, pentru
terenul reciamat. ,
In urma a cestor lucrgri de delimitare, §1 dupg aprobarea obtinutg atit dela Ccinsillul
de Mini§tri din Bucure§ti, cit §1 dela Corpurile Legiuitoare, ce Iusesera sesizate de
aceasta afacere, dupa o zabavi de aproape doi ani, la 20 April 1871, se publici Lepea
prin care se cedeazd orapaui lafi mofia. Imaplui, lege care, Inteun singur articol,
contine urmatoarele dispozitii :

Legea prin care Statul cedeazi Ima§ul Comunei laV.


Art. I. Pentru stingerea pretentiilor iscate intre Stat §i Comuna 14, in privinta
locurilor de ima§, reclamate de zisa comuna, se cedeazi acelei comuni tot locul dellmi-
tat in Aprilie 1869, in marginea perimetrului descris in planul §i procesul-verbal incheiat
in 20 Mii 1869, de Comisiunea insircinata cu aceasta lucrare, -§i care se alitura, cu o-
bligatiune insi din partea Comunei ca sa respecte locurile ce s'au dat locuitorilor dupg legea
rurali, asemenea §1 embaticurile ce eau concedat legiuit in vremuri la diferite persoane
§i o parte de picture ce se afli pe acel ima§ sa ramaie a Statului, spre a o taia.
Prin aceasta lege Comuna Imi infra din nou in posesia de fapt a vechiului el ima§,
care este pus imediat la dispozitia cetatenilor sal ; in ceea ce prive§te insi venitul aces-
tor pimanturi, de care s'a fost folosit Statul, atata timp cit le-a detinut fira drept,
dupa mai multi stiruinta §i negotieri intre Primgrie §i Stat, abia la 29 Made 1875 se
promulgä o nota lege, prin care se statueazg urmitoarele :
Transactiunea intre Administratia Domeniilor §l Comuna Ia§I
pentru venitul Imaplui.
Art. 1. Comuna renunta la venitul ce i se cuvine de pe mo§iile restituite dela epoca
promulggrei legei (25 Mai 1871) pina la 23 April 1872 ; Comuna renuntg asemenea §i
1a dobinda acestor venituri tot de la 25 Mai 1871 pinA la 23 Aprilie 1874.
Art. II. Statul se obligi a plati drept despagubire pentru venitul 4no§iilor din Ima§
pe 2 ani, adicg : de la 23 April 1872 ping la 23 April 1874, cite patru-zeci §1 §epte
de mii lei pe fie-care an, in total pe amindoi ani noug-zeci §i patru mii lei.
Aceasta sund se va achita de Stat indata dupi promulgarea legei aprobgtoare
transactiunei presente.
Art. 111. Pentru venitul mo§iilor aritate mai sus, pe timp de la 23 April 1874 §i
pina la 23 April 1876, cind espira mai toate contractele de arendare, Statul se obliga
a plati Comunei cite 47,000 lei pe an, in patru termene, astfel, dupa cum se aratg In
contractele de arendare, iar de la 23 April 1876, pina la 23 April 1878, pia cind
mai ramine lucrgtor contractul de arendare al mo§iei Rediu-lul-Tatar §i Copoul. Statul
pentru venitul pirtilor ce se cuvine Comunei din Copou §i Rediu vg plati 5,000 lei pe
fie care an, tot In patru ci§tiuri.
0

www.dacoromanica.ro
66 N. A. 1306DAN ,..a..........C..66

Art. IV. Comuna Iasi va intra de la 23 April 1876 in posesitmea de fapt a tuturor
mosillor, pentru al caror venit s'a taut aceastA transactiune.
Este bine !Metes Tusk el Comuna Iasi nu'si va putea arenda partea sa ce i se
cuvine din mo0a Rediu-lui-Tatar §i Copoul, de cit la 23 April 1878, epoca espirkei
contractului de arendare.

Alte clocniri de interese intre Comuna 14 §i locuitorii sal.


Cand Prim Aria lasului recdpAtA dreptul sAti de administrare a ima§ului cräsenilor,
ea cAutA a deosebi locul de care efectiv era nevoie pentru pAsunatul unui numAr de vile
cunoscut si statqrnicit prin experienta anilor precedenti cA posedau locuitorii, de lo-
curile ce p iteau servi pentru alte uzuri de naturA agricolA sau gospodarie si cari puteau fi
arendate unor locuitori ce se ocupau cu agricultura, si aceasta in vederea mai t u samA
de a trage §i Comuna oarecare profit prin arendare, cat si din anumite taxe pe pa§ll-
nat, ce dupa chibzuelile Administratid comunale se statornicira, pentru cei ce aveau un
numAr de vite mai Insemnat, intocmindu-se In acest scop si un Regulament provizor.
Aceste dispozitii comunale insd atrasera imediat proteste din partea mai multor
locuitori leseni, cad nu intelegeau sA plateascA nici un fel de taxe sau contributii, pen-
tru imasul ce ei credeau CA trebuie sal aibA absolut gratuit. Asa vedern cum in cursul
lunei Mai 1876, un numar de locuitori din Tatara§i, Moara-de-Vant, Podul-Albinet,
Ciurchi, Targu§orul Socolei §i Mahalaua Frumoasa, un alt numar din Targusorul Ni-
colinei, dela Podul-Ipsilant etc., protesteaza §i la Primarie si Ia Minister, ba chiar si di-
rect cAtrA Domnitor, in potriva taxelor ce se impuse de comund celor ce aveau mai
mult de trei capete de vite mari, sau zece mici. In acelas timp, protestul locuitorilor
dinspre sesul Bahluiului se mai Indrepta §i impotriva invoirei ce s'a fost dat unor evrei
ce aveau stane de oi, pe cari le in roduceau la pascut pe aceasta parte a ima§ului, Maud
prin aceasta improprie pasunarea vitelor mad ale locuitorilor, caci, zic acestia in jal-
bele lor, intentia donatiei (?) ima§ului a fost numai pentru vitele locuitorilor de pe
ldriga el, ce le 'tin numai pentru gospodAria lor, iar nu de profesiune, caci, cei cad tin
vite pentru a specula laptele lor, §i mai ales evreii, n'au dreytnri a pa-pna pe acest
imal, deoarece profesioni§tii pot agonisi nutretul vitelor sau a oilor lor prin bani, iar
nu ca acei ce au vitele numai pentru trebuinta caselof lor".
Consiliul Comunal, fata cu aceste protestAri, dupa desbaterile urmate, in sedinta
de la 3 Mai 1876 ia hotArarea cA locuitorii creOini numai vor beneficia gratuit de i-
ma§ul comunal, pentru trei vite mari §1 in analogie cirlani, iar pentru numarul vitelor ce
vor avea mai mull peste acel indicat mai sus, vor plati conform Regulamentului".
La 5 Septembre acelas an un mare numAr de evrei se adreseazA Ministerului de
Interne la Bucure§ti, protestand In contra dispozitiei PrimAriei de a li se percepe ate
6 Id de fiecare vitA mare, ce aveau la pAscut pe imasul Co munei, sustinand cA In pu-
terea hrisoavelor Domnesti din 1779 §i 1816 pArintii nostri (?) si chiar toti israelitii ce
sunt In Iasi, din suburbiile PAcurari, Nicolina §i Mahalaua Frumoasel, n'au p!atit nici
un ban pentru p4unarea vitelor pe imasul targului din jurul orasului."
Ministerul recomanda aceasta petitie a evreilor Primariei, care, in puterea RegUla-
mentului ce fAcuse, respinge cererea.
Mai tarziu, la 18 lunie 1879 Comuha pune In aplicare un nou Regulament, investit
cll formele prevAzute de legea comunall, adicA cu aprobarea cuvenita a Ministerului
de Interne, prin care statuiaza inteun mod precis chipul folosintei pasunilor din jurul
oraplui §i taxele ce proprietarii de vite trebuiau sa plAteascA Comund.
Textui acestui Regulament coque urmatoarele dispozitii :

www.dacoromanica.ro
IMAWL TIRGULUI IA§ILOR 67

Regulamentul Imaplui din jurul Urbel Ini.


Art, 1. Din mosia venita in propietatea Comunei prin hrisovul Domului C. D.
Moruz, din 1779, si prin legea din 20 Aprilie 1871, si din care parte este supusa a-
rendArei, se pune la dispozitiunea cetAtenilor, pentru pasunarea vitelor lor, o intindere
numai de 1767 Mid §i 60 prAjini, anume delimitate prin hotarnicia Inginerului comunei
din 7 August 1875. .
Art. 2. Toate vitele locuitorilor urbei Iasi (afarA de mascuri), sunt admise a pi-
suna pe toata intinderea acestui imas, in conditiunile de mai jos.
Art. 3. Locuitorii romini sau naturalizati, domicillati in raza Iasului, au dreptul a
pAsuna trei vite marl : boi, bivoli, vaci si cai, fAra plata ; socotindu-se dupl uzul Ord
trei gonitori drept douA vite Mari si doi minzatl drept una vita mare ; iar pentru oi se
va urma dupA osebita dispoziLiune, mai jos statornicita.
Art. 4. Toti cei-l'alti tocuitori ai urbei, afara de cei aratati in articolul precedent,
vor plati de fiecare vitA mare cite 10 lei noi.
La aceeasi platA vor fi supusi §1 locuitorii din art. precedent pentru toate vitele
ce vor avea mai mult de trei, cari sunt scutite de platS.
Art. 5. Dna la facerea tabloului de vitele ce urmeaza a se pAsuna in cursul
unei veri, s'ar descoperi cA numArul lor ele mai mare de cit acel ce ar putea sa in-
capa la pAsune, adecA socotindu-se trei vite mari la falce, atuncea se va refuza numgrul
de vite ce ar covirsi, si aceasta din vitele proprietarului ce ar avea mai multe la imas
Art. 6. Oile din turme si stini, sunt supuse la plata de 1 leu 50 bani capul de
oae mare, socotindu-se doi cirlani drept o oae Si sease oi drept o vitA mare.
Alt. 7. Locuitorii proprietari ai vitelor sunt obligati in comun, de fiecare dread,
a's avea vacarii trebuitori pentru paza vitelor, pe comptul si respunderea bor./
Art. 8. Timpul pAsunarei vitelor la imas se fixeaza de la 1 Aprilie st pina la 1
Noembrie a fiedrui an.
Art. 9. Recurioasterea vitelor in drept de a trece la pAsunarea imasului, cu, sett
fara platA, si dupA categorii, se va face in fie-care an de autoritatea comunalA, Incepind
de la 1 Mart, ear locuitorii proprietari cle vite vor fi inLunostiintati degpre aceasta prin
placarde afisate cel mai tirziu la inceputul lunei Februar.
Art. 10. Proprietarii de vite vAzind publicatiunele de inscrierea vitelor, se vor a-
dresa la Primarie cu declaratie inscris de numarul vitelor ce voesc a da la pAsune, si
tot atuncea achitind preturile fixate prin art. 4 si 6 vor primi o recipisa à souche"
de la casierul comunal, aratAtoare de suma raspunsA, vitele scutite si de cele de platA,
cum si pumele proprietarului vitelor. Cu acea recipisA presentindu-se la pazitorul hota-
relor imasului, acesta va invoi primirea vitelor la imas.
Art. 11. Acel care dintre locuitorii prevazuti la art. 3, ar frauda comuna prin faptul de
a se intitula proprietar al vitelor strAine, spre a le scuti de plata imasului, descope-
rindu-se, pentru prima oath va fi dat judecatei ca contra-venitoriu acestui regulament si
condemnat la maximum amendei, ear cazind in recidivA, in cursul unui an, va fl supus
pe lingA penalitatea inchisoarei si la plata indoita a imasului si pentru vitele scutite in
acea vara.
Art. 12. Autoritatea comunalA va face in cursul lunei Mart, in fie-care an prin
agentii gAi, recensemintul vitelor cetatenilor din raza urbei, arAtind numele proprietarilor,
nationalitatea, despArtirea, strada si no. --easel.
Acest recensiment va servi autoritAtei comunale pentru a controla exactitatea de-
ctaratiunilor si descoperirea fraudelor.
Art. 13. Primarta va pea pazitori cAlArl pentru obseryarea hotaretelor immului

www.dacoromanica.ro
68 N. A. BOGDAN

§i controlerea vitelor aduse la ima§, pentru a descoperi fraudele pe care imediat le Vd


supune cuno§tintei autoritatei comunale, impreunA cu vitele descuperite ca introduse prin
fraudA, §i cu procesul-verbal de onstatare a agentilor politiene§ti respeetivi.
Art. 14. Ace§ti pAzitori vor fi numiti de Primarile Comunei. Ei vor avea un War
determinat prin buget §i fArA retineri. Conditiunile de admisib1itate sunt :
a). A fi romin, domiciliat in ora§ §i supus contributiunei ;
b). A avea o conduitA bunk probatA prin certificatul a cinci marturi romini, pro-
pietari de case §i de vite in urbe, §i
c). A ave cuno§tintA de carte, cetind §i scriind bine.
Art. 15. Atributiuinle acestor pAzitori sunt :
a). A revedui hotarele ima§ului pe fie-care saptAminA §i a raporta imediat auto-
datel comunale ori-ce incAlcAri ar descoperi din partea vecinilor.
b). A controla cel putin odatA pe lunA vitele ce vor fi la ima§ §1 va raporta fra-
udele in timpul prevazut de art. 13.
c). Va observa de aproape starea sAnatAtei vitelor §1 va refera grabnic PrimAriei
ori-ce caz de boala ar descoperi, spre a se aviza la mAsurile higienice.
d). Va observa ca mascurii ce se vor gAsi pe ima§ sA fie urmariti conform legei
politiei rurale.
e). Va priveghea ca iazurile -§i adApAtoarele vitelor sA fie bine ingrijite §i va opr
a nu se arunca necurAtenii In albia Bahluiului, unde se vor adapa vitele.
I). In timpul iernei vor observa ca ima§ul sA fie pAzit de rimatori §i de ori-ce
alte vite pinA la I Aprilie, §i
g). El vor fi la ordinul Primarului in tot ce prive§te sei viciul.
Art.iti16. Stinele de oi vor fi gezate in locuri anume alese de pAzitori, in intele-
gere eu principalii locuitori proprietari de vite, pentru a nu p5§una cu vitele cele marl.
Art. 17 Toti strAinii ce vor intra in ora§ cu miei sau alte vite spre tAere, au
voie a pA§una vitele lor fara platA, dar nu mai mult de hei zile §1 numai pe ima§ul pe
dinauntrul §antului.
Dupa acest termen vor achita la casa comunala cite 25 de bani de vitA mare §i
pentru cele mid in proportiunea stabilit1 mai sus.
Art. 18. Vitele aduse spre vinzare in iarmaroacele din jurul urbei, nil sunt libere
a pA§una pe ima§ul comunei ; cont: a-venitorii vor plati la casa comunalA 50 bani de vita
mare §1 in proportiune pentru cele mici.
Art. 19. Fiind cl timpul este inaintat §i vitele sunt date deja la lain, taxele pentru
antil acesta se vor percepe tot dupA regulamentul vechiu ; ear cele-alte dispozitiuni ale
regulamentului de fata se vor aplica in totul de la promulgarea lui, intrucit vor fi
aplicabile.
Art. 20. Toate dispozitiunire anterioare relative la pA§unatul vitelor sunt §i rAmin
abrogate, intru cit vor fi contrarie regulamentului de fatA.
Acest regulament s'a votat de Consiliul comunal al urbei la§i in §edinta de la 9
Mai anul 1877, §I s'a aprobat (12 Ministerul de Interne, cu adresa No. 10125 din 20
Mai 1877.

Prin comunicatul No. 11635 din 1879, Ministrul de Interne aprobind reducerea
fAcutA de Consiliul comunal in §edinta din 18 Noembrie 1878 a pretului pA§unei vitelor
pe ima§ul oraplui, la cifre mai mici decit acele stato nicite prin regulameatul din anul
1877 ; s'a dispus urmatoarele ; Pretul de 10 lei perttru pa§unatul unei vite mari s'a re-
dus la 'ease lei, §i in proportiune la vitele mici ; asemenea la oi din un leu 50 bani,
pentru pApnatul unei Oil s'a redus la un leu, V in proponliune la cele mici,

www.dacoromanica.ro
I MASUL TtROULLII IASILOR 69

Nici prin acest nou regulament insa nu s'au impacat locuitorii romini ce protes-
taserA in contra taxelor §1 a dreptului de pa§une dat Evreilor, nicj Evreii ce cereau a-
semenea gratuitate a imd§ului, §i in decu sul anilor urm ibri multe alte proteste §i pe-
titii s'au trimes Primariei Min'steriilor, §1 chiar insu§i Domnitorului, toate insA fbrA A
-,schimba intrucitva dispozitire luate de Primarie.

Pretentiile Evreilor la gratuitatea uzului Immulul commal.


Argumente pro §I contra.
Zeci de ani au durat azeste necanteni e hartueli, fiecare din pall sustinind ideia
sa cu argumPntele ce-i convenea, sau cred a cal indreptAte§te a stArui intrinsa A§a fiind
in anul 1915 chiar, vedem readucindu-se chestiudea in dezbaterea Consiliului Comunal,
mai ales protestele evreilor, ce cer necontenit egalArea drepturilor lor cu acele ale ro-
minilor bA§tina§i, §i deci gratuitatea pentru evrei, in ce prive§te pA§unarea vitelor lor
Astfel, inteo §edinta a Consiliului Comunal ie§an din lulie 1915, luinduse in cer-
cetare o nouA cerere a Evreilor, ce. a fost trimisA PrirnAriei de Ohl Ministeriuf de In-
terne, care ind din anul precedent 1913 ceruse ca sa iee mdsuri pentru ca toll lo-
cuitorii din comanA feirti osebire de na(ionctlitate sa aibA dreptul de a pA§una vitele lor
fdrA platA,aceasta in virtutea hrisoavelor Domnitorilor Moruz, Mavrocordat §iCalimach",
se produc discutii lurgi. §1 Primarul de atunci Dl. Gh. Gh. MArzescu, fAcu o largA ex-
punere asupra drepturilor Comund in chestia aceasta,cu argumente care credem util
a le reproduce, in punctele esen tiale :
Nici Administratia trecutA de la 1913 zice Primarul MArzescu, §i nici Adminis-
tratia actualA, nu se poate conforma opiniei Ministerului de Interne, pentru urmatoarele
douA motive :
1) Mai intiu pentru ca nu numai o opiniune, dar chiar o deciziune a Ministerului de
Interne, privind administratia bunurilor comunale §i interesele comunei, nu poate avea un
caracter obligatoriu, atunci cind ea este datA independent §1 impotriva opiniunei §i de-
ciziunei organilor cari, dupA legea de organizare a comunelor urbane, au administratia
intereselor speciale ale comunei.
2) Pentru cA in orice caz printr'o simplA adresd a Ministerului de Interne nu se
poate abroga sau modifica dispozitiile unui regulament comunal, votat de Consiliul Co-
munal §i aprobat de Ministerul de Interne, cu toate formele cerute de organi7area co-
munelor urbane, cAci impunerea locuitorilor evrei la taxele pentru pd§unat se face pe baza
Regulamentului comunal votat de Consiliul comunal §i aprobat de Ministerul de Interne
in Mai 1877. Administratia comunalA n'a comis nici un act arbitrar cind a fAcut aceastA
impunere, pentru cl articolul 1 din acest regulament prevede cA mo§ia Comunel, aratatA
prin hrisovul Domnului Moruzzi, se pune numai la dispozipunea cetatenilor, iar articolele
2 §i 3 din acela§i regulament aratA §i mai categoric cA numai locuitorii romAni sau natu-
ralizati, domiciliati in raza ora§ului, au dreptul de a pA§una trei vite mari WA platA.
TO ceilaIti locuitori vor plAti de fiecare vitA mare cite 10 lei pe an.
Acest regulament fiind IncA, in vigoare, Administratia comunalA nu poate decit sA-1
aplice, dupl cum de fapt, in mod constant, fArA nici o intrerupere, a fost aplicat
de toate administratiile comunale de la 1877 incoace.
Se pate ca inainte de Regulamentul de la 1877 locuitorii evrei, pe baza unor al-
cAtuiri vechi, si fi fost scutiti, in total sau in parte de plata pA§unatului, dar fatA de
regulamentul in vigoare, orice a§ezare vechle cade, pentru cA articolul final din regula-
ment zice, cA toate dispozitiunile anterioare relative la pA§unatul vitelor sunt li rAman

www.dacoromanica.ro
70 N. A. BOGDAN

abrogate, intru cat vor fi contrarii regulamentului de fata". Prin urmare in fata acestei
dispozitiuni ramin abrogate §i a§ezArile lui Moruz, Mavrocordat §i Calimach, pentru
cA alte a§ezAri privitoare la pasunat nici nu se cunosc. ,
La obiectiunea dacA un regulament comunal are el puterea de a abroga a§ezArl
vechi, cari aveau putere de lege, Primarul ,respunde cA da, pentru cA :
Regulamentul comunal de la 1877 a. fost alcAtuit pe baza legil comunale din Au-
gust 1874, care didea consiliului comunal prin art. 71 §i 191 urmatoarele trei drepturi :
a) Dreptul de a face regulamente.
b) Dreptul de a stabili conditiunile in cari locuitorii se vor folosi de immurile
comunei.
c) Dreptul de a impune extraordinar.
Prin urmare Consiliul comunal exerciland aceste trei drepturi recunoscute prin o lege
putea, printr'un regulament, sa creieze taxe de pA§unat, cu toate ca ele nu existau sub
regimul gezarilor vechi.
In fond reclamatiunea locuitorilor evrei nu este intemeiata nici chiar fata de vechile
a§ezAri.
Nici hrisovul lui Moruz-VodA, nici cel al lui Mavrocordat, nici dresele lui Cali-
mach nu sunt acte de liberalitate, danie sau testament, pentru ca sA se poatA sustine ca
vointa donatorului sau a testatorului urmeazA sa fie respectatA deasupra legilor §i regu-
lamentelor.
Toate aceste acte recunosc clar cA ima§urile comunei sunt constituite din vt.chi
Inaintea lor. Aceste hrisoave nu au nici caracterul unor hotArari judecAtore§ti intervenite
in vreun litigiu dintre comuna §i iocuitori, pentru ca sA poatA fi vorba de drepturi ca§-
tigate fata de comunA, proprietara ima§ului.
Din simpla cetire a acestor documente or! §i cine se va putea conv7nge u§or cA
pe de o parte este vorba de hotarari intervenite in litigii dintre locuitork §i proprietarii
vecini ima§urilor comunei, de stabilirea hotarelor immului NA de proprietarii vecini, in
urma incAlcArilor lor, far pe de altA parte de a§ezari administrative pentru a se garanta
locuitorilor lini§tita folosinta pe aceste ima§uri, in urma incidentelor dese ce se iscau in-
tre ei §1 vechilli mo§iilor in vecinate.
Astfel fiind, cine ar putea sustine ca a§ezarile vechi, administrat ye, cA chiar hri-
soavele avand puterea de lege, nu pot sA fie modificate prin o lege §i un regulament
administrativ ulterior ?
Ceea ce rezultA clar din aceste hrisoave este ca ima§ul este proprietatea comunii
§1 cA prin urmire ea, comuna, in calitat, a ei de proprittara, este in drept de a stabili
conditiunile in cari ihtelege a da ima§ul in folosinta locuitorilor, §i Inalta Curte de Ca-
satie a avut prilejul, intr'o chestiun2 ce interesa comuna Ive§ti, sa recun )asca acest drept
comunilor.
Apoi daca hrisoavele domne§ti ar asigura gratuitatea pA§unatului locuitorilor evrei,
cu atit mai mutt ar asigura aceasta gratuitate §1 locuitorilor romani, indiferent de nu-
mArul vitelor ce pasc".

Irt urma acestei expuneri, Consiliul comunal impArta§ind in totul vederile Primaru .
lui, l'a autorizat sA raspunda Ministerului de interne, cd intelege sA se conformeze strict
regulamentului comunal.
Mai tirziu, in §edinta extraordinarA a Consiliului comunal din 7 August acela§ an,
1915, Primarul MArzescu aratind cA a insArcinat cu studiul reclamatiilor Bvreitor din
la§i pe un eminent jurist, profesor universitar de drept roman, loan Peretz, acesta, dupA
cercetarea tuturor actelor relative din dosarele PrimAriei, cum §i a reclamaliilor repetate

www.dacoromanica.ro
dadara...
1MA$UL TIRGULUI IA$iLOR 11

ale Evreilor, a fAcut un amanuntit .Raport, cAtrã Consiliul comunal, din punct de ve-
dere istoric si juridic al chestiunei.
Acest Raport, cu data de 4 August 1915, discutind pe larg diferitele faze prin
cari a trecut posesiunea Imasului Iesenilor, comenteazA mai matte acte vechi si recente,
§1 ajunge in definitiv la urmatoarele concluziuni :
1) CA imasul nu a fost constituit de Vodg Moruzi In 1779, cr, este o moqie strii-
veche a ortienilor ;
2) CA asupra lui orgsenii au un drept de proprietate Comund, iar nu un drept
de servitute ;
3) CA Israelitii neavind drept de proprietate asepra mosiilor. iar prin hrisovul lui
loan Sandu Sturza Voevod din 12 Aprilie 1827 nici asupra IocLrilor din ora§ §1 tir-
guri, Este greu de crezut cA ar fi dobindit drept de coproprietate asupra mosiei org§A-
nilor, numai prin simpla stabi'ire In oras ;
4) Ca nici un act nu dovedeste scutirea de taxe a Israelitilor, ci din contra re-
ese din dosarele relative la irnas cg plateau taxa, incasata dealtminteri abuziv, atit de
la ei cat si de la locuitorii romAni, de posesorii mosiilor mandstiresti din jurul lasilor ;
5) CA hrisovul lui Constantin Dimitrie Moruzi din 1779 ca si hrisovul lui Ale-
xandru Mavrocordat Voevod din 1786 si dresele lui ScArlat Calimach Vcevod din 1816,
nu sunt acte de danie, ci pur acte administrative §i deci puteau fi abrogate ulterior ;
6) CA impunerea de taxe in baza legilor Comunale din 1861 si 1874 si a Regu-
lamentului pentru imas din 1877, este perfect legalg ; si
7) CA ridicarea, scoborirea sau egatizarea acestor taxe e o chestie de apreciare
§1 de oportunitate, iar nu o chest' e de legalitate §1 atirng numai de hotArtrea Consiliu-
lui Comunal, iar nu de justilie."
Studiul si concluziile juristului Peretz se pare cg n'au convins indeajuns nici pe
Consilieri, nici pe Administratia Comunald din acea epocA, spre a putea cIa o hotArtre
care sA curme diferendul dintre PrimArie si Evreii locali,cAci au urmat Inca alte multe
tratative, stgruinti §1 rezolutii cl,ferite cari, bazate mai mult pe interese politice sau per-
sonale, a la sat aceastd chestiune a imasului sA urmeze in calea de nedumeriri ce-o a-
vusese si ping atunci.
Alta lovituri ce se incearci in potriva intregimei lma§ului lepnilor :
Expropierea pentru inproprietärirea muncitorilor agricoli".
Cu cele expuse pinA aici, deci, nu s'a incheiet odiseia acestui proces secular al
parnintului din jurul vechei Capitate a Moldovei. 0 altA navalg asupra terenului acestuia
supraveni Intr'un moment dat, cInd legea Improprietgrirei tgranilor si a muncitorilor a-
gricoli incepu a se pune In aplicare.
De observat mal Intli este faptul, cA intinderea cunoscutd din vechime A imasului
comunal din jurul Iasului, a suferit o sumg de rc4luiri, in afarA de vechile incAlcgri des-
pre cari am vorbit, din partea chiar a diferite autoritati ale Statului si Comunei insAsi,
prin expropieri, mai mult sau mai putin cu forme legate, decretate de utilitate publicA,
sau numai cerute in interesul infiintArei unor anumite institutii.
Asa de pildg, inceputul mai serios s'a Mut cu expropierea unor mai Intinderi de
pdmânt pentru facerea liniilor ferate IasiPodu-Iloael si IasiUngheni, pentru care a
fost afectatg o suprafatg de mai multe zeci de hectare. Ne lipsesc cifrele exacte, dar e
lucru aproape vAzut, cA cel putin o zeciare din imasul disponibil de pe intreaga lungime
a sesului Bahluiului, a fost cuprinsA cu zisele Iinii ferate, gAri, magazine etc.
Nu mult dupA aceasta, clAdirea fabricei Regiel Monopolului tutunului, thstalarea Hi-

www.dacoromanica.ro
12 14 A. BOGDAlq

podromului, clAdirile ChArmilor dep Copou §i inpresurarea de terenuri in jurul celor


dela Galata §i Frdmoasa, pentru construirea Abatoriului §i a Tirgului-de-vite, instalarea
Observatorului astonomic al Universitateii le§ene, acapararea Ceirului numit Peritz §i
trecerea prin vinzare a diferite bucAti de loc de pe lingd §oselele National& Tutora §i
SocolaPodul-Ro§PAcurari, intre cari §i pentru instalarea unor mori de Mud, dubA-
!AM, cArAmiddrii etc., la CetAttlia, PAcurari, $epte-Oameni, orogari etc., contribuird*.de
asemenea la o strimtorare din ce ince mat mare a ima§uIui ie§enilor. In timpul din urma,
construirea Atelierelor C. F. R., ocupA o portiune de loc a vechiului iarmaroc anual de
lingA MAnAstirea Frumoasa, care singur are dimensluni cif o mare suburbie a Ia§ului.
Drept e cA §i n imãrul vitelor locuitorilor Ie§eni s'a imputinat din an in an tot mai
tnult, a§a cd, pentru epoca din urmA, nu s'a prea simtit continua strimtorare a immului,
fata §l cu o crizA economicA manifestatA mai ales prin anii 1872-79. Totu§l prin vari-
atiile numdrului vitelor de pA§unat, in diferitl ani, s'a vddit adesea nevoia de a se re-
zerva un spatiu mai larg pentru ima§, indepArtinduse in acela§ timp, prin unele mAsuri
vexatoril luate de diferite Administratii comunale, mai ales turmele de oi, ce odinioard
aveau liber acces la pd§unarea din jurul oraplui, turme al cAror produs- indestulau o
mare parte din hrana trebuitoare locuitorilor le§eni.
Cu punerea In aplicare a legei improprietAririlor tArAne§ti, incepind din 1918, o
sumA de lacuitori, atit din imprejuriml cit §i chiar din insu§i raza oraplui, gasirA de
cuviintA sA facA cereri individuate §i colective, de a li se atribui §t lor loturi de pAmint
din acest ima§, cu scopul, bine inteles, nu atita de a'§i stabili ogoare proprii, dupA pilda
locuitorilor rurali, dar, mai ale% spre a profita de apropierea oraplui pentru a specula
terenul, fie in constructii de locutnti particulare, fie in alte intrebuintdri de un caracter
deosebit de cit cel curat agricol.
Indifjirea competitorilor f Acu ca atit Comuna, cit §; Ministerul, Consilieratul Agricol,
diferitele comisiuni prevAzute de legea expropierei, cit §i mai multe instante judecAto-
re§ti, sA fie repetat sesisate de unii tirmaci mai indrAzneti ai locuitorilor din mahalalele
§i imprejurimile Ia§ului, in scopul de a se putea inpArt4i fiecare cu cite o portiune
oarecare de pamint, din ingarteala ce eventual s'ar fi putut face, dacA legea expropierel
ar fi stabilit cl §i asemenea movie a Imaplui la§ilor, trebue' sa urmeze soarta mo§iilor
proprietAti ale particularilor, ori ale diferitelor institutii, ce posedau prorietati a§a zise
de mind moartei, cad fusese prevazute a se expropia de legile prin carl s'au hotArit
inproprietarirea tAranilor.
A§a fiind lucrurile, in primdvara anului 1920 agitathle despre care vorbim, sustinute
mai ales de mai multi mahalagii ie§eni, dintre cari unii ce aveau dtupatii cu totul altele
de cit lucrarea pArnintului,find meseria§i, aprozi de tribunale, trunchieri din Hald, mi-
siti sau jalbari de pe la diferite autoritatcimbolditi §i de unii proprietari marl de mo§ii
din apropiere, ce credeau cA'§i pot apAra in mare parte patrimoniul lor de expropiere,
dacA s'ar satisface cererile locuitori lor din inparteala ima§ului comunal,luarA din nou
avint, §i diferite grupe se presentarA la Primaria Ia§ului, cerind, cu argumeute inchipuite
de el, sA ii se impartA numai-de-cit ima§ul de care e vorba.
Fiind eu 4tunci in functia de Ajutor de Primal*, delegat §i cu supravegherea dome-
niilor §i a imaului, am discutat cu fiecare grup aparte, arAtindu-le pa4uba ce s'ar a-
duce orA§enilor, cit §i ruralilor, daca s'ar desfiinta pA§unea Comunei 1 s'ar lua auui
posibilitatea de a alimenta in mod mai u§or intreaga populatie lo_ala,dar, neputind sd-i
coming numa pr.in vorbe, in contra pornirilor lor personale, §1 cerindumise in acela§i
timp relatii precise asupra drepturilor Comunei la§i in aceastã chestie, de cAtra Consilie-
ratul Agricol local,am redactat, dupa consultarea tuturor actelor precedente, urmAtorul
Memoriu, pe care l'am inaintat autoritAplor interesate :

www.dacoromanica.ro
r, IMA$UL *OULU! IA$ILOR

Memoriu lämuritor asupra Ima§ultd Comunei Ia§i, fag cu


cererile de expropiere.
De jur imprejurul Orasului Iasi se aflA un vast teren de pAsune si in parte §i de
culturA, ce poarta denumirea de Imcqul
Acest teren formeazA un tot, in forme neregulate sl, dupA pozitiunele diferitelor
sale lature, mai e desemnat de unii dintre locuitori, cu deosebite denumiri : ca Mo0a
Galata, Mo0a Sorogari, Mo;ia Dancu etc.
Folosinta acestui teren apartine de drept orAsenilor Ieseni, ca obste, si numai ad»
minhtratia sa o exercitA Primaria lasului. Proprietatea ab-antiquo a terenului vorbit va
fi nAscutA, credem, odatA cu constltuirea InsAsi a orasului Iasi, intru-cAt putinele docu4
mente ce se cunosc, de abea de vr'o douä veacuri, vorbesc de continuitatea drepturilor
orAsenilor leseni asupra cestui imas, fArA sA ne poatA indica momentul sau punctul de
cind si de unde ele au inceput.
Era si natural ca multimea asezatA inteun salas asa de important cum e la§ul, Cu-
noscut incA din veacul al X1V-a ca punct de incrucisare a drumurilor marl dintre Ori.
rient si Occident, sA beneficieze in obtie §i nestingheritA, nu numai de pagistele §i pA-
sunele din apropiere, dar si de pAscuitul si vAnatul liber, din rluletele, baltile, stuhArille
§i pAdurile, ce se gAseau de jur-imprejurul orasului.
Erau poate singurile rasplAtiri re se lAsau de vechii stApAnitori ai tarii ob§tillor,
cari, in timpuri grele, i§i vArsau singele pentru Domnitori, tara si neamuri.
Veni o vreme vitrega pentru locuitori, cAnd .stApinitori ai Wei si unii reprezentanp
ai clerului, venetici si hrapAreti, acaparau mosii si averi de ale statului si MAnAstirilor
locale, unii ca datbri, sau vinzAri domnesti, altii cu titluri asa zise de inchinare la
locurile sfinteu din extremul Orient, cari, nemultumiti cu luatea in posesiune a diferitelor
mosii cu hotare stabilite din vremuri, incAlcarA ca o apA ce debordeazA, din chiar ima-
sul iesenilor, rAsluind bucatA cu bucatA portiuni marl de teren dinspre mosiile mAnAs-
tirilor din apropiere, ca : Cetdfuia, Galata, Aron-Vodd, Socola, Frumoasa etc, spre a'§i
lArgi posesiunile si veniturile unor atari asezAminte. Negresit Iesenii observarA rAsluirile
ce le inputina din ce in ce avutul lor strAmosesc §i protestarA, si'n obstie l prin glasuri
singuratice, inaintea scaunelor Domnesti, ba uneori protestkile aceste ajmfgeau a se ex-
prima chiar pe cale de revolte sing-roas Speriati ori siliti de multime, acaparatorii, de
la un timp se vAzurA nevoiti a inapoia Iesenil or bucati din pAmintul ce le rApise, or
in totul, ori numai in parte. Aceste bucAti desfAcute din mosiile la care fArA drppt se
IntrupaserA, cu cAteva decenii mai inainte, revenind lesenilor, li se pAstrarA doar numele
dupa mosia la care fusese introlocate si de aici poraesz denumirile diferentiale de ,,Mo-
Oa Galata, Mo#a Aroneanu etc., al- unor bucAti din imasul comunal actual.
Hrisoavde lui Constantin Dimitrie Moruz din 1779, a mai Alexandru loan Mavro-
cordat din 1786 lunie 7, si acel dat in 1816 cAtrA Hatmanul RAducanu Rosetti, ale cAror
texte singure le mai gAsim azi dintre documentele ce poate vor mai fi fost in ches-
tiunea proprietAtii mosiei imasului lesenilor, explicA, mArturisesc i intarese drepturile
oreqenilar ievni in de comun, iar nu a Prinitiriei Tafului.
Actualmente din intregul teren ce compune mosia imasului orAsenilor, este des-
tinatA pentru pasunatul a tot felul de vite ale lor, numai o portiune de 43 hectare,
iar restul prisositor, pentru a nu rAindnea neproductiv, Comuna Iasi, ca administratoare,
reprezentantA sau procuratoare a locuitorilor sei, II arendeazA vremelnic la diversi in-
divizi din oras, si mai putini din Comunele rurale megiese, In mici portiuni, pentru
cultivare de : Mute, zarzavaturi, pApu§oi, ori chiar grAne, care servesc pentru anotimpul
iernei, fie la hrana vitelor ce nu mai pot e§i pe imas, fie a proprietarilor acelor vite.
zo

www.dacoromanica.ro
74 /4. A. tioGbA14

Faptul cI actualmente nu Intreg terenul mosiei imasufui iesenilor serveste pentr u


pasune, se datoreste crizei econothice ce a existat i inainte de razboi si in timpul
razbolului, producand o impulincire a vitelor de brana sau de munca, asa ca ramanand
un plus de teren insemnat, a trebuit ca el sa fie arendat pentru furaje i araturi. De"
Indata ce, insa, starea economica a Iasului, dupa cat se prevede din noua sa situatiune,
in urma reintregirei Orel cu provinciile incunjuratoare, se va imbuna tap, vitele ieseni-
lor se vor irmulti i ele desigur, i imasul va fi nu nurimi tot ocupat ca atare, dar
poate Inca sa devie neindestulator,
Apoi prin faptul ca in jurul lasului s'au luati se vor mai lua inza mai multe
bucgtI lnsemnate de pamant, pentru infiintarea Atelierilor C. F. R. de la Frumoasa, a
statiunei zise Rusesti de la Socola, a Fabricei de tutun a Statului, a proectatei GAri
de marfuri de la Manta-Rosie, Institutul Agronomic si Observatorul. Austronomic de
la Copou, Hipodromul si Tabacariile de la Abator etc., care toate acestea ocupa o su-
prafata de teren egalA cu cel putin o optime din intinderea lmauIui incubjurator Iasu-
lui, la care trebue sa se prevada i crearea mai multor alte institutiuni industriale sau
comerciale prin Jmprejurimi, se va ingusta de sigur, in viitort din ce in ce tot mai
mult, portiunea de imas de care se dispune astazi, asa ca nu se va mai putea econo-
misi nici o bucata de teren pentru araturi, Mut, sau alt itt particular.
Vom fi in atare caz in alternativa de a ne lipsi, sau de viteie ce nutresc marea
majoritate a lesenilor, sau de institutiuni de Stat ori particulare, ce tind la sporirea
vietei economice nu numai a laului, dar chiar a tare! lntregi, care are mai ales acum
atata nevoe de o refacere, ori renastere industriala i comerciala. Ca idee predomi-
nanta in chestiunea expropierei, pentru care s'a facut legea in apliclue astazi, credem
ca ar fi tocmai contrariu scopului -de la care a pornit, caci s'ar lua pamânt de la co-
lectivitatea, sau obstia unor locuitori, care astazi beneficiaza in devalmisie de terenu-
rile imasului, spre a se Imbucatati i irnparti asemenea pamant in lotari, ce s'ar atribui
unui nutriar foarte restrans de locuitori, din alte comuni, pe dud marea multime autoh-
Iona (Iasul numara actualminte la 125.000 locuitori), va suferi de o lipsa costisitoare
si dureroasa, expusa fiind a nu'si mai putea hrani vitele de care are absoluta nevoie,
pentru alimenlarea generala.
insusi guvernul a fost convins de MIA* acestea, prin aceea Ca Ifl diferite ran-
duri, ne-a Mut oficial cunoscut, ca Intreaga mosie a imasului Iesenilor nu trebue ex-
proplatA, in care senz s'a dat instructiuni Comisiunei Judetiene de expropiere si Con-
sillerului Agricol (depesele Ministerului de Agricultura No. 2373 din 1813-919 si No.
3364 din 23/3-919).
Ar fi in definitiv ceva absolut nelogic, ca in loc de a-se Imbunatati soarta obstiei
celor multi, sa se ImbucitAteasca un asa pamant in loturi de cite cinci hectare, spre
a se da unor sateni, care daca nu ar lua din imasul Iesenilor pamantul ce le trebue,
II vor Osi cu siguranta prin alte exproprieri, ce s'ar putea face de la unii proprietari
din apropiere, ale caror mosii sunt Inca astazi neimpartite in proportiunile prevazute
de legea de expropiere.
p. Prefedinte Comisiunei interimare, N. A. Bogdan.

Acest Raport avu darul de a lamuri in mare parte atat pe Consilierul Agricol
local, cat §i, mai tirziu pe diferite instal* judiciare, cari primise reclamatii 1 erau che-
mate a se pronunta, conform legilor speciale, asupra exproprierilor generale ce'si ur-
mau cursul lor.
4proape pretutindene s'a recunoscut dreptul orasenilor Ieseni de a'si pastra

www.dacoromanica.ro
IMASUL TIRGULUI IASILOR 75

intreg terenul ima§ului de care ei aveau dreptul s5 se foloseascA. Dar poftele unor
anurniti indivizi, l inst:ga f;ile unora din marii proprietari interesafi la conservarea mu-
iifor lor, nu au putut fi cu totul InlAturate, a5a cA nici asAzi IncA chestiunea nu este
pe dentin sfirsitA.
Voi da aici, pentru a face mai multA luminA- in pricina aceasta, concluziile unei
din cele mai recente hotArAri ale Comisiunei Judepene clt Expropiere din Iafi, din care
se vor pulea vedea ultirnele faze prin cari trece aceastA importantA controversA, intre
interesele adevArate ale unel ob5tii §i acele ale unor indivizi numai,concluzil cuprInse
in urmAtoarele rinduri :

HotArarea Comisiunel Judetiene de Expropiere din lag


Acea stA cornisivae compusA din Dl. Eugen Petit, Prim-Pre5edinte al Tribunalului
Iasi ; DI. Vasile lamandi, Membru-supleant din partea proprietarilor, DI, Traian Nun,
Delegat al casei Cenrale 5i Dl. .1 Colibd, Membru din partea SAtenilor, 1ntrunitA In 5e-
dinta din 24 Mai 1923, cu hotArArea No, 68, dupl relatarea sustinerilor representanti-
lor diferitelor pari apelante 5i interesate, 5i a considerentelor pe cari ei se intemelazA,
se pronunta astfel :
Asupra a pelurilor fAcute de cAtre PrimAria Oraplui lasi, ca reprezentantA a co-
lectivitafei locuitorilor orisutui Ia5i, de ob5tia Wnirea tuturor RomAnilors din Iai, de
PrimAriile qi sAtt.nii din satele invecinate si anume, loan Titu InvAtAtor, E. Bobulescu
Primar, C. Coroi agricultor Corn. Copou, Vasile Filip personal §i pentru minora orfana
V. V. Filip din Com. Copou i locuitorii din Corn. Galata, satul Valea-AdAncA, locuitorii
din podgoria Copou §i CArlig, Com. Copou, in contra proceselor-verbale din 9, 14 5i 17
Sept. 1922, 25 §i 27 Decembrie 1922 a Comisiunei de ocol pentru expropiere, de pe !Ana
JudecAtoria Ocol. I Rural Ia5i, prin care se resping cererile de expropiere din terenu-
rile din jurul Ia5t1ui, cu exceptiunea locului de §coalA din tArgu§orul Copou, in intin-
dere aproximativ de 1 h. a., situat in fata F4bricei de fringhierie, Intre proprietatea
D-lui Stoicescu 5i Soseaua Ia5iBreazu, Wind in schimb aceia5i Mindere din terenul
numit 4Via General Da;) j'a" zituat in Comuna Copou, !Ana . Soseaua PAcurari, teren
expropiat de Ja Epitropia Spitalului 5i Cirnitirului Evreesc din lasi, scotind de sub ex-
propiere portiunile din imasul zis al orasului lasi, expropiate de comisiunile anterioare,
recunoscAnd dreptul de pA5unat pe acest imas, pentru vitele locuitorilor din satele cu-
prinse in el 5i din cele care n'au irna5, nu sunt asez ate pe alte mosii 5i care in tot-
deauna s'au folosit de clAnsul pentru pAsunatul vitelor ;
VAzAnd cA in ce priveste cererile locuitorilor sAteni care cer sA se expropieze in
folosul lor pAmAntul de care s'au folosit cu titlul th einbatic, bezmAn sau locatiune
ereditare, cA pentru a se pronunta asupra tor trebue ca tofi ace5t1 locultori sA fie
citap in parte, astfel cA in aceastA privinfl Comisiunea in unanimitate opineazI Ca afa-
cerea sA fie dejunctionatA, fixindu-se termen pentru cercetarea ceririlor acestora la 7
lulie 1923, cAnd se vor cita tofi locuitorli embaticart in parte ;
A And in vedere cA in desbateri a fost pusA chestiunea dacA pAmAnturile din
jurul Orasului Iai, cunoscute sub numele de ima§ul Ia§ului, pot sau tin fl expropiete
spre a servi ca ima§ pentru vitele locuitorilor din satele vecine, In conformitate cu dis-
pozitiunile legei pentru reforma Agr?ra ;
AvAnd in vedere cl origina Zestui ima§ al Ia§ului, este strAveche ca §i a ormului
insu§i, fiind o nevoie a orA§enilor, cart in tot timpul au avut asupra lui un drept de
proprietate comunA, iar nu de servitute, in scopul determinat de all paste Nitele lor ;
vAzand 0 ceilalp SAteni din comupele invecinaie, Ii sprijinesc preientiunile pe disp,

www.dacoromanica.ro
76 N. A. BOGDAN

art. 1 al. ultim, art. 4, art. 7 lit. b. al. doi, art. 7 lit c. d. §i e, combinat cu art. 13, toate
din legea Agrara, dupa cafe exproprierea se face indiferent dacA acel pamant ar apar-
tine unui particular sau unei persoane morale, cum ar fi Comuna Ia§i, putand fi expro-
piat chiar pAmantul cultivabil din raza Comunelor urbane.
Avand in vedere cA acett pAmant a cArui expropriere sa cere, este cunoscul sub
numele de ima§ al locuitorilor ora§ului Ta§i, cA pe el ora§enii au dreptul necontestabil
de a-§i pa§una vitele, drept recunoscut prin hrisovul lui Const. Von' Moruzi din 1779
§1 tntarit la 1786 de cAtrA Alex. Mavrocordat Voevod, la 1816 de calre Domnibrul
Scarlat Calimah, la 1824 de cItre loan S. Sturza §i la 1836 de catre Gh. Ghica Vocla.
CA prin urmare terenul in chestiune fiind proprietate indiviza, cu anume destinatie
a tuturor locuitorilor acestui ora§, nu poate fi considerat §i tratat ca proprietatea Co-
munei, care nu intrune§te fatA de dansul cele trei atribute ale dreptului de proprietate
jus utendl, fuendi et abutendi, atribute care ar trebui sa le gasim in mod deplin a-
tunci and arli vorba de proprietate comunalA, de ex. o movie a Cornune Ia§l. Ca daca
Comuna abuzeazA arencland §i chiar vanzand din acest teren de ima§, de§i lucrul altuia,
de aici nu se poate deduce vreo decAder6 in potriva locuitorilor ormului, care sub anume
conditil sunt coproprietarii adevArati, cari platesc anurnite tax9 Comunei, drept cheltueli
de administratie.
CA fiind vorba de o proprietate indiviza a tuturor locuitorilor dintr'o comunA ur-
banA, este un caz sui-generis la care nu s'a referit legea AgrarA prin nici unul din textele
ei. Ca aceia§i situatie ar fi din punct de v edere juridic §i in cazul and am considera
dreptul de proprietate a locuitorilor Oraplui Ia§i, cA e proprietate colectivA (Planiol
ed. 1900 tom 5675 ; Ion Peret Monit. Corn. Ia§i No. 7 din Aug. 1915), cum a fAcut
Comisiunea CentralA judetianA de expropriere din la§i, prin Decizia No. 60 din 15 0 16
Oct. 1920, scotand de sub expropriere intregul teren denumit Ima§ul Ora§ului law, fie
dacA am privi bunul acesta ca un patrirnoniu colectiv (Colec. E. Capitant, I ed. p. 643).
CA art. 17 §i 19 din legea pentru infiintarea pA5unelor Comunelor (din 24 Sept. 1920)
scute§te de exproprie pA§unele apartinand Comunelor urbane, in care categorie infra §i
tetenul azi in discufe.-'-Ca dacA PrimAria Corn. la§i in calitate de administratoare a a-
cestui bun comun a lAsat ca o parte din el sA fie transformat momentan in loc de arA-
turA, aceasta rea §i abuziva administratie nu a putut intru nimica schimba destiratia
intregului teren, destinat Inca de la crearea oraplui pentru a servi in mod exclusiv de
ima§ la vitele locuitorilor din ora§ul Ia§i.
CA mai mult incA, terenul acesta din imediata vecinAtate este destinat sA supoarte
extinderea ora§ului, extindere care daca se face in mod regulat, ing mai mult ca in trecut,
astAzi de la realipirea Basarabiei §1 Bucovinei cu Moldovala§ul devenind centrul a-
cestor trei provincii, a luat mari proporyi, justificate in raport cu situatia lui geograficA
§i cu starea sa culturala §i economicA. CA in lipsa unui text formal de lege nu se poate
tmpiedica prin expropriere in folosul catorva, tendinta de mArirea unui ora§ care ada-
poste§te o populatie de aproxhnativ 120,000 suflete, avand 10.000 vite (Certificatul Pri-
mAriei Com. la§i sub. No. 28 I 43 din 6 Febr. 1923, allat la thsarul acestei comisiuni
sub No. 129 1 92) §i al cArui avant este in interesul 'Wei intregi. CA astfel fiind prima
instanta nu a putut crea de cat in mod nelegal ern drept de t ervitute de pA§unare in
folosul locuitorilor din satele vecine oraplui, care au fost numai iligAduiti de PrimAria
oraplui, spre all pa§te vitele pe acest ima§ al orA§enilor, in schimbul plat& arendei.
CA Comisiunea, in majoritate, rezolvand in mod negativ chestiunea dacA ima§ul
oraplui Ia§i este expropriabil, este inutil a se mai admite amanarea cerutA de sAteni,
pentru a se eM de la ComunA mine do$are i a se face o cercetare localA, ambele

www.dacoromanica.ro
IMASUL TiRGULUI InLOR 77

in scopul de a se stabili care este suprafata exacts a acestui ima§, cat din el a fost
transformat in loc de araturA §1 ce numar de vite au locuitorii o-a§ului la§i.
Pentru aceste motive, Cornisiunea, in majoritate, hotArA§te :
Admite apelul PrimAriei Comunei Iasi, in calitate de reprezentanta a colectivitatel
locuitorilor din ora§ul la§i ; precum §i acel al ob§tiei Unirea tuturor Romaniloro din
14. Constata ca terenul d'n ju ul oraplui, cunoscut sub numele de ima§ul Inului, este
neexpropriabil, fiind loc de imm, propietate colcctivA a locuitoriloc din oroul Ia§i. Res-
pinge apelurile FAtenilor. Dat it edirtia din 24 Mai 1923.
Pre§edinte, E. Rat. Membri, I. Colibd. Secretar, Sofroni.

AceastA hotarare este urmatA de osebita opiniune facutA de minoritatea judecAto-


rilor,care insa neavand o valoare reala §i nici importanta juridicA, n'o mai reproduc.
Cu aceasta insd nu s'a incheiat definitiv chestiunea imasului orA§enilor Ie§eni, intru
cat mai sunt multi interesati cari pescuesc in apa tulbure §i cautS prin deosebite mijloace
sa influenteze asupra unei juste rezolviri a acestei lucrAri de interes general.
*
In ce prive§te partea pur economicA a folosintei actuate a acestui ima§, cred sA
aduc un serviciu cetitorilor, reproducand un documentat articol al unui din cel mai
de searnd Agronomi ce avem, Profesorul uni ver sitar Agricola Carda§, care, Inca din anul
1919, a fAcut sA apara in presa localA un studiu serios in aceasta privintA, publicand
urmatoarele relatiuni §i constatAri de importanta necontestatA :

Ce s'ar putea face la Ia§i cu fin. aprile comunale i ferme model ?


EVoi face citeva propuneri imediat realizabile, In ce priveste posibilitatea de a marl
cantitatea de lapte ce se furnizeazd orasului, scrie DI. Car ias. .
La ptele prin compozitia lui (albuminA, grAsime, zahar, sAruri usor asimilabile) nu
poate fi Inlocuit prin nici un ,surogat", cu toatA situatia exceptional de favorabill a
acestui oras, proportia vacilor fata de numArul locuitorilor fiind acum extrem de redusa.
In Germania revine la suta de locuitori circa 18,6 vaci cu lapte, in Franta 20,3,
Olanda 18,8, In Elvetia 23,3, In Danemarca 41,4.., etc.; in Romania circa 6-7, iar pen-
tru orasul Iasi, rapoLtind 1200 capete la 80.000 locuitori, ar reveni 1,5 la suta.
Prin faptul cA orasul Iasi posedA mosii proprie, in suprafata d..... peste 3335 ha.,
din care circa 1350 ha, destinate pentru ima§, iar restul teren dat in culturA, ar fi tre-
buit ca produsele animate §i In special laptele, sA abunde, mai ales ul fiecare locuitor
are dreptul sA pa§uneze gratuit trei capete vite mari.
Totu§i, sI ca numAr si In privinta calitAtei, vitele de lapte ce pA§uneaza pe ima-
smile comunei sunt inferloare.
Am vizitat cu deamAnuntul toate imasurile comunel, Pacurari, Trei-Calici, Cetl-
tuia, Abator si Aroneanu. Ele se prezintA In stare naturalA, cu accidentatii formate
treptat, plecind de la musuroaiele de cirtite.., cu spini, tinichele si alte gunoaie arun-
cafe, care le depreciazA calitatea, cu iarba scurtA, amestecatA, verde numai primAvara
si toamna, iar vara reprezentind simple locuri de plimbare.
Vite In genere slabe, chircite, majoritatea apartinlnd rasei moldovenesti degenerate,
sau corciturl fArA. rost de Pinsgau, Simmental, iar in unele se vAd poate urmele Wier
departate infuzii de singe olandez, negre-pAtate.
Numai pe izlazul PAcurari se vAd forme mai regulate de vite moldovene§ti, sau
de Simmental, vaci apartinind mahalalei ruselti, unde lAptAria se profeseazA pe 0 scara

www.dacoromanica.ro
78 N. A. BOGDAN

mai lntinsä. A§ putea cifra formele bune de lapte la 10 la suta, lar restul vite de
gra:nada.
Vizitind citeva exploatäri de 15ptarie, am constatat Ca numai proprietarii a 6-10
vaci au instalatii ceva mai bune, nutresc vacile mai rational si le ingrijesc ; cei cu 1
2 vaci le intretin tot a4a de rudimentar ca si satenii.
Statistica urmatoare ne area numarul animalelor domestice aflatoare in orasul Iasi
de la 1912-1918.
1912 : armasari 59, cai 1189, epe 292, tineret, 196 ; tauri boi 130. vaci 1615,
tineret 1212 ; berbeci 133, oi 1881, tapi 16, capre 134, porci 936.
1915 : armasari 47, cal 1126, epe 354, tineret 166 ; tauri 21, b A 201, vaci 1931,
tineret 1708, berbeci 84, oi 1827, tapi 10, capre 48, porci 748.
1916: armasari 31, cai 699, epe 883, tineret 41 ; tauri 10 .boi 38, vaci 1341, ti-
neret 858, berbeci 46, oi 1641, tapi 1, capre 23, porci 1202.
a) Intru cit marea majoritate a proprietarilor nutresc vitele numai cu ceia ce ofera
islazul, se impune ca de urgenfd Primaria sa impuie, cu voe sau fara voe anumite re-
gule pentru pastrarea imasulul i rationala lui folosinta.
Mai Intai islazurile sa se delimiteze si si se pasuneze pe parcele ; primavara si
toamna sa se grapeze i curate ; sa se opreasca orice depozitare de gunoae ; sa se con-
struiasca adapatori uncle trebue ; sa se construiasca cite un canton pe fiecare izlaz,
unde va locui gardianul ; vacarii sa fie platiti de Primarie ; sa nu se permita pasunatul
vitelor amestecate cu porcii, cari stria orice imas scurmandu-I ; pe porOunea de izlaz
arata sa se oblige samanatura furajelor ; sa se impuna neaparat o taxa pe cap de vita,
nu pentru pasunat, ci pentru intretinerea islazului.
Cu toata sigura opozitie ce vor intimpina masurile de mai sus, trebue aratat pro-
prietarilor de vite cA ele se impun, cA astazi nu mai este situatia din vremea lui Voda
Moruzi, cel cu hrisovul de danie scos mereu la iveala.
Trebue organizat serios Serviciul Domenial" .comunal, in asa fel ca pe lingl ti-
nerea listelor de oamenii ce au areadat aratura i tinerea socJtelei vitdor invoite, Pri-
marla sa centribue la explotarea rationa'A a imasului arat.
b) Sunt partizanul exproprierei portiunei arate de peste zece ani, dar nu in senzul
ca fiecare mahalagiu, fie agricultor sau nu, sa intre cu citeva prajini in el, astfel ca
prin aceasta minimala proprietate pamintul sa fie mai milt murdarit decit exploatat.
Sunt partizanul idealei centuri de ferme mid i mijlocii intensivei. cari sa inunde piata
cu produsele tor ; deci sa se formeze loturi intre 5-10 ha., sau liana la 2-5 ha, la
care sa se prefere oameni de meserie, buni fermieri, sau absolventii scoalelor de agri-
cultura, Administratia incurajindu-i pe toate caile posibile la instalarea si organizarea
gospodariilor.
c) Pentru trebuintele Primariei sa se infiinteze o ferma-miiel, care sa produca
toate furajele (fin, pae, graunte) necesare cailor i celorlalte vite de traciiune in ser-
viciul stradelor. Pentru a se evita cu totul riscul, Primaria ar putea face o cointeresare
cu un agricultor, care ar intreprinde ferma.
d) Primaria va trebui sa intervina- neaparat in chestiunea reproduetorilor, contri-
buind cu o suma insemnata la infiintarea stattilor ce sectia agricola universitara pro-
ecteaza la Copou. -

Statiunea aceasta va forma un depozit de tauri de rasa deosebita, ce vor fi rAs-


pinditi in timpul gonitului pe diferitele imasuri ale Comunei, in schimbul unei taxe. In
aceiasi statiune se vor depozita i armasari pentru monta, precum i reproductori din
celelalte genuri de animate.
Este o chestie de extrema importantA, cAd astasi se ofera taxa de gonit Intre

www.dacoromanica.ro
1MASUL TTROULUI IAILOR 79

56-60 lei de un taur mai deosebit 5i nu se gAse5te ; 19 modul acesta se vor obtine
produ5i frumo5i i buni de Iapte.
Aceste sunt numai simple schite a unul Intreg plan de lucru asupra ameliorarel
pietei ora5ului ; poate cineva le-ar continua, aratInd modalitatea In care s'ar putea face
o cointeresare intre comuna 5i 10-20 fermieri, cari ar clori sA exploateze ferme inten-
sive pe mo5ia comunei, Inlesnindu-se i creditul necesar printeo institutie de state.

Este de regretat cA panA astazi, alte chestii de intercs general, 51 mai ales refa-
cerea cerutA de inprejurki, in urma razboitilid de pe urma -cAruia, economicefte, a avut
sA sufere destul de mult la5u1, n'au IngAduit Administr tillor Comunale ce s'au succe-
dak, sA iee mAsurile trebuitoare pentru indreptarea ralelor semnalate In aceste propu-
nerl ale D-lui Carda5. SA nadAjduim insA c va veni cit mai curind timpul ca 5i a-
ceastd absoluta chestie de viata rationala a orA5enilor no5tri, sA primiascA solutia ce 1

se cuvine.

Pentru incheere, citeva pAreri asupra viitorului.... imau1ui le§enilor.


Prin scurgerea veacurilor, r refacerea situatiei politice l sociale si a sistemului de
Intretinere 5i conducere a vietei publice 5i particulare,chestia alimentarei unui norod
intreg dinteo localitate oarecire, in zilele ce le trecem astAzi, a luat o 1n1ati5are cu to-
tul alta de cit acea ce era cu 50, 100, 200 sau 5i mai multi ani inainte. DacA parintii
nostri,di vorbim aaim in particular de noi le5enii,pentru a'di putea alimenta fami-
Ha, sau pe cei cu cari stateau in legaturi imediate de sociabilitate, comert etc., Mau
sA producA fiecare, pe cit puteali, 5i pe cit puteau mai mutt, hrana,ba chiar i celelalte
obiecte trebuitoare vietei de toate zilele, pentru care aveau negre5it absoluta nevoie de
locuri speciale unde sä facA erescatorii de animale casnice, t.emAnAturi de grim orl
legume, cultivare de plante textile, oleaginoase i alte asemenea, Intru cit importul u-
nor asemenea lucruri era mic de tot, aproape nul pe atunci,astnzi, bunii no5tri le5eni,
dublati, triplati, ba poate n'a5 gre51 mult zicind acoperitie de pAturi de Indivizi strain!,
veniti din ceie patru vinturi ale lumei, 5'au schimbat aproape cu totul felul agonisirei
vietei de toate zilele.
Laptele, br1nza, untul, ouAle, carnea de vite 5i parci, fasola, cartofa chiar 51 ati-
tea al e obiecte de 1hrana, cari au ajuns, vorba strAbunilor, cu ciubote ro5ii, in loc sA
se producl pe loc, pe 5esul Bahluiului ori a Ciricului, pe dealul Socolei, ori a Soro-
garilor,in cea mai mare parte se importeazA din cornune indepartate de mai multi
kilometri, unele din aceste chiar .din America.
Mahalagii, negustori, boeri de bastina chiar, cari sA aiba vacutile lor, bivolitele
Ior, caprele sau oile lor la pascut pe ima5ul s'au rarit ca iarba de
leac, i abia dacA pAturi restrinse de indivizi ce nu pot, din .cliferite pricird, sa facA alta
meserie, intretin citeva capete de vite, cari le trimet la pascut mai mult prin locurile
virane dintre vastele 5i lungile uliti ale ora5ului, unde mai adesea se hrAnesc, ori se o-
trAvesc, du gunoaele aruncate dela grajdurile de cai, ori ramasitile dela toate casele din
ora5, ce se aruna sistematic, chiar de catra serviclile de higienA 'ale Comunel, in di-
Jerite medeanuri, sau dosuri de case, de cart avem cu Indestulare In vasta circonferenta
a vechei Capitale a Moldovel.
Ca atare, rostul itnasuluf, cel de citeva mii de fAlci", cum grAesc documentele
noastre vechi, a scazut simtitor ; o parte din el,de care nu se mai simtia nevoie, din
an in an tot mai mult,se dA In arena de PrimArie, mai ales locuitorilor rurali, sau

www.dacoromanica.ro
86 N. A. BoatIM4

citorva precupeti venetici ; o altd parte s'a ocupat, cum atnó mai aratat in aceastd scri-
ere, cu diferite Ingradiri si constructii moderne, de cal ferate, fabrici ale Statului, sau
particulare, caLarmi etc. 0 parte si mai insemndta se atribuie, mai bine zis distribuie,
zilnic apro ape la un nurnar mare de cetaterii, mai noui, cari doresc sd-si faca locuinte
sau mici culturi, pe sesul Galatil a Frumoasei, a Tutorei, a epte- Oameni, a Morel-de
vint, si mai ales pe podisul Copoului, uncle cazarmi, vile, crisme, observatorii astrona-
mice, spitale, expozitii, telegrafie fara fir, un cartier al intelectualilbr, si tot asa mai
departe, a acopent si va acoperi in cel mult zece ani de aici inainte intreaga regiune
ce fusese afieros ta.., imasului tirgului.
Irt Primarie se gdsesc, si se Intocmesz necontenit aproape In fiecar an, noi pla-
nuri parcelare, pentru vinzare de locuri la cine voeste sa le cumpere, nu humai pe
marginea soselelor Nationale, cri vecinale, ca acele ale Tutorel, Morei-de-Foc, Trei-
Calici, TIrgusoarele Nicolina, Pacurari ori Copou, dar unele rupind din bucata In-
treaga de imas, prin mlasteni chiar, ori unde I se !Ware cuiva cd i-ar conveni sa'si
faca o locuinta, o gradmarie sau un asezdmint oarecare. Dar si aceste parcelari, sunt
dresate Inca fard a se tine vre-o socoteala de insusi planul general al orasului, de ia-
teresul comunal de paveluire, luminare, curatire, canalizare, alimentare, cu apa, esteticA,
paza politieneasca etc.
Astfel, aspectul din zbor al orasului acesta, a ajuns sa aiba forma unei cracatitei,
Intre labele cdreia nu ramin de cit locuri neproductive, destinate depozitdrei a tot felul
de murdarii, ce fac inpropriu pdmintul ierbos de a fi pascut de animalele ierbivore.
Cu acest sistem nenorocit din an in an imasul se strimteaza, iar administratia o-
rasului, inloc sa profite ceva dupa ce se lacomeste a incasa niste sume aproape
derizorii din vinzarea respectivelor parcele,qe vede expusa la noi si grele sarclni, ce
sporesc mereu cheltuielele budgetare, inputinind in acelas timp avantajele higienice, es -
tetice si economice pe care o comuna trebuie sa le traga din deschiderea unor artere
noi sag din cladiri sistematice, cum se intiinpla aiurea, unde se procedeaza cu anumite
norme, prevederi ; i consideratii, la sporirea cladirilor dintr'un oras civilizat.
Vorn ajunge prin aceste procedee In curind la inputinarea absoluta a imasului
nostru, daca nu la disparitia lui complecta, in paguba cetatenilor si a vitelor ce ar mai
putea subsista la unii dintre ei si a interereselor generale edilitaye sau publice. lar
constructiile nesabuite ce s'ar putea intinde pe locul vechiului imas, v or produce doar
un labirint de uliti si huditi, fara sistem sau norma si lipsite absolut de estetica ce se
cere in lumea Intreaga civilizatd, pentru Intemeierea sau largirea limitelor ori-carui o-
ra§ de samd.
Ca atare, o interventie eroica, credem, este de absolutd nevoie.
Un studiu special asupra planului desvoltarei ulterioare a lasului, in deopotrivd
tu formatia actuala, si aceea ce s'ar putea da si In viitor, trebue absolut facut, cad
i

dela el depinde viata si demnitatea unui oras de importanta Iasului. Oprirea imediata
a tuturor asa ziselor parcelari, facute pina In prezent In chip incoherent, pentru a se
putea dresa mai intai un plan general, raronal si economic,care nu poate fi executat
decit dupa fiintarea unui cadastru, facut de oameni competenti si dupa toate regulele
cerute de stiinta economiei corn .nale de astazi.
Fixarea unor anumite zone, Ingradite sau cercuite cu semne stabile si bine definite,
In care sd se margineasca imasul in viitor, fata cu numArul vitelor numai al locuito-
rilor lasului, excluzind absolut vitele venite din localitatile Incunjuratoare, este de ase-
menea o necesitate absoluta, caSi Impiedecarea de a mai paste nesuparate de nimenea
sute de vite si de pond mai ales, pe orice depozite de gunoaie, Iocuri virane si chiar
uncle pe strazile cele mai frecventate.
Altminterea, toata truda, cheltuiala, stdruintele si vorbdria, intrebuintate de veacuri
de cetateni sau de municipalitatile iesene, pentru pastrarea sau recapatarea intregel re-
giuni a mosiilor imasului, ar fi numai o lupta zadarnica a unor Inchipuiri gresite, ale a-
celor ce au crezut si cred Inca in utilitatea proprietatei si conservarei pamintului stra-
trosesc, ce s'a denumit din veacuri necunoscute si pia astazi, Imasul tirgoveplor leseni.
N. A. Bogdan

www.dacoromanica.ro
Breda roheilor si local Odor din Iasi
1. Nu e un lucru lipsit de interes el cele mai vechi stiri despre lasl sA le avem
de la cea mai de jos trea ptA de oameni, ce au avut dnstea a locui sl a trAl Sn lasi,
de la breasla mifeilor.
DupA actele calicilor, §i cel mai vechlu e din 1667 Noembre 8, Inceputul flinlArli
breslei lor cade supt domnia lui Petru VodA Rates si a doamnei sale Beam, cad duel
de milA crestineascA au dAruit breslei mlseilor ,,un lee in capul teirgului din sus despre
eidiug Ma atesta atunci starostele breslei miseilorIstratle--, care stla prin spusele
bAtrAnilor breslel, de si trecurA la mijloc peste 13G aril de la dente lui Rare§ VodA.
DupA catasti sub calicilor, refAcut sl primenit In 1722 Febr. 24 prin ingrijirea mi-
tropolitului Molciovel Gheorghie, se Introduse o schimbare In datarea vechimei acestel
bresle : asau inoit acestu catastih de breasla miseilor de tArgu de Iasi, care de demult
este aeizatIt aciasta breaslet incd de la ,5'tefan Voevod acel Bun.
DacA bAtrAnul staroste Istratie putea sA stie prin viu graiu de la bAtrAnii Main-
tasii sAi starosti, cl cel ce a Inzestrat breasla cu loc In Iasi a fost Petru VodA Rares,
nu tot asa putem spune despre mitropolitul Gheorghle in 1722, despre donatia lul Ste-
fan VodA din 1480, la mijloc fiind 242 ani, rAstimp prea indelungat, cu tot textul slavon
fAurit ce-I pune in fruntea catastihului breslei, cu data de 6988 (1480).
2. Un vAnt de caritate publicA, sufla In Odle romAne, ca si in Europa, In pfin secl.
al XV-a, ca o desvoltare a duhului crestinesc iti clasele diriguitoare ale timpului.
Se zice cA Negru VodA ar fi dat calicilot la poarta Campulungului un loc de
sat, numit apoi Mlitaul, cu venituri din moarl si mAcinat.
Neagoe VodA Basarab ar fl dat Calicilor de la RAmnicul VAlcel Mosia Licurao de
care se pomeneste Inca pe la 1580 supt Mihnea VodA (Mag. ist. IV, 265)c
La Bucuresti se vorbeste IncA din secl, al XVI de o mahala a Calicilor, in inlas-
tine DAmbovitel, supt dealul Mitropoliei spre biserica Rhal Vocil.
In Germania avem miseil organizati in breaslA incA de prin 1437 (Frankfurt),
1477 (Niirenberg).
Deci si In Moldova cade de minune ca inceputurile breslei miseilor sA via In
secl. XV-a si XVI-a. TatAl (Stefan VodA) si fiul (PAtru VodA) pun temeiurile legale
ale breslei miseilor, legAndu-i de anumite mile sl de anumit foe din Iasi.
3. lafii f i Calicii. Cari sA fi fost motivele, care au dus pe Stefan VodA &au pe
Rares VodA sA lege pe calici de Iasi cu &nil asa de durabile P Mitropolitul Gheorghle
pune ca motiv, cA sau adunat calicii din tArgul Iasilor prin puterea ltd Dumnezeu
sau siltuit si sau asezat Intre el de bunA voea lor" Pao caspaillIMAICA Hintffi CoT
IiICIC4r0 IVICA CO T s(o)re. 1101110KAIHre flp041ALICAILIKUJIM AWKAS C0601 A0690 Rom* CICTM
DIM Mt].
U

www.dacoromanica.ro
82 01-1. GH1BANESCU .7IddladlI

Nici la 1480 nici la 1546 Iasii nu prezentau motive politice ale unei atractiuni
pentru protectiunea Calicilor. lasil pe atunci erau un centru comercial si un punct va-
mal In drumul spre Tartaria.
Inca de la 1407 Alexandru cel Bun fixase 1.9ii ca punct de vama spre rasarit,
si cum aid erau din vechiu negustori armeni din Trapezunt,ulita Trepezeneasaei
erau aceia ce stabiliau raporturile comerciale ale Moldovei cu extremul orient.
Tot aid era 0 curte domneasca, de care se vorbeste Inca de pe la 1440, si-si
avea judsdictia sa Intinsa peste tara de jos. Aici tetan Vocla a zidit biserica Sf. Ni-
colae Intru amintirea mosilor si strAmosilor sai ca si cea din* Boezesti; Deci faptul
inchegarH breslel miseilor din suta a XV-a si XVI-a sta in legatura cu rolul comercial
al 1asilor pe acele vremi, si unde calicii puteau capata mai usor mile de la negustorii
locali si In trecere prin Iasi spre Tartaria si Suceava.
Dupa ce calicii au stat cAteva decenii de ani fara casa si WA masa prin Iasi, a
venit Petru Von Rams si evlavioasa sa sotie Ileana Despotovna si le-a dat loc in
marginea din sus a argului despre aid.
Dad ar fi sA fac o presumptie, ar urma ca fixarea calicilor de Iasi supt Voda
PAtru Rares ar fi o urmare a nazuintilor de a se muta capitala de la Suceava la Iasi ;
nazuintli, care a inceput a se manifesta indata dupa alungarea din scaun a lui Patru
VodA din intAia sa domnie, si mai ales revenirea sa In scaun de al doilea, cu obli-
gaga MVO de a sta mai in apropiere de hotarale Bugeacului Tataresc.
S'a dibuit ant de-a rAndul cu capitala, cad Voevodul Patru si-a primblat rese-
dinta sa pe la Vaslui, liusi si Barlad, pana cAnd fiul sat! Stefan Voda a instituit par-
cAlabla la Iasi, Si a inceput a pune temeiurile capitalei la Iasi. s.

Boerul sAu Darie Jude zideste in 1541 biserica zisa Dancul, in marginea despre
apus a tArgului ; iar peste 30 ani logofatul Golae rAdica in 1572 in lemn biserica zisA
Golia, la marginea lasilor dinspre miazanoapte.
4. Aspectul Ia0lor in secl. al XY-a 0 IF .1"-a. Dricul lasilor in aceste secole era po-
disul de azi al Bellicului, incepand de la Sf. loan Zlataust si mergAnd pana la Curtea dom-
neasca. Din vechi s'au asezat cu dughenile lortarabinegustorii armeni din Trape-
zuntTrAbujanpe podisul Beilicului pang spre hala de azi si ulita Sf. Sava. Aici
In mahalaoa Trepezaneasa s'au rAdicat cele dintai biserici : Vechea biserica in lemn a
sfAntului loan Zlataust ; In mijloc rAdica Nistor Ureche manastirea Sf. Vineriunde e
hala de azi, pr in 1594 ; iar in capatul dinspre nord Armenii 4i zidesc 2 biserici : una
cu, hramul Sf. Maria in 1395 ; si alta, ceva mai la vale spre Sf, Vineri, nu se stie data;
Iar ctitori necunoscuti zidesc bis. SfAntul Sava in 1570 ; mai apoi in chiar dricul IasiIor
vechi, Barnovschie VodA rAdicA biserica, ce-i poarta numele, in 1627.
Spre miazanoapte biserica Golia marginea Iasii spre nord, iar biserica Dancul
spre apus. lar peste toate statea mAndra biserica a marelui Voevod §tefan, zidita catra
1495, tn preajma Curtil domnesti, si in capul ulifri ruses4i, care se intindea din Trepe-
zAneasi pe culmea dealului ce lega beilicul cu Curtea domneasca, si uncle negustorii
din partile Rusiei 41 asezase tarAbile lor, formAnd astfel veeltiul 1(10.
Negustorii Artneni *i .R240 ; lath primii urzitori ai fArgului Iasilor cu mull inainte
de descAlecatul Moldovei 1
In dosUl acestui mic tArg se rAdicau dealurile Sarariei de azi, din vechi cele trel
Muntenimi: de jos, de mijloc si de sus ; care toate se ispraviau in albia Bahluiului, ce
bAtea chiar supt malul de azi al Pacurariului, si al coastei Culla domnesti, ocollnd
dupA cum §etpue§te dealul, chiar supt poalele lui.
Tot sesul Bahluiului, mlastina cu stuf si papura, care fAcea drumul greu i de
nepAtruns In aceastA laturA a tArgului. Din dealul trAgAnat al Muntenimilor, Malt de

www.dacoromanica.ro
BREASLA MISEILOR 83

peste 100 metri, se asvArhau nAbAdAios la vale spre Bahlui torentele din ploi, cari ma-
cinau pAmfintul si-1 brAzdau cu rApi marl si prApAstioase, vechi iruge, a cAror coadi
incepea Ina de la poalele dealului §i fAceau ca drumul sA le ocoleasca pe de la deal
de coada rdpelor.
Din aceste rApi s'a pastrat amintirea a douA mai 1nsemnate : rclya Pevefouei Intro
biserica Sf. Gheorghe Lozonschidin vechiu biserica Doamnei.§i biserica Talpalarl-
lor, cfitoria lui lordachi Cantacuzino visternicul, de prin 1639 ; si rApa Galbend, inzes-
lratA azi cu scAd si 64 trepte pentru a o face practicabilA.
Ape le din partea Muntenimd de jos se scurgeau pe locul ocupat azi de Palatul
Roznovanu, uncle din vechl s'a format un puternic lac, ce a durat secole. lar apele de
prin Muntenimea de mijloc, intre Sf. Haralambie §1 Sf. Neculal cel sArac, au format cele
douA niari ripi a Pevetoaei §i OalbenA ; iar apele din Muntenimea de sus, azi Copoul si
Pacurariul, au format rApele, ce si azi isi macind coastele pe strada PAcurari.
lar sleahul cel mare, care aducea mArfurile din sus, dinspre HArlAu l Suceava, o-
colea toate aceste rApe, mergAnd pe coasta rApoasA a dealului. Intre rApi locul era im-
propriu pentru locuit l acel Petru VodA Rare§ a crezut cA satisface unui duh cre§ti-
nese dAruind, ca din loc domnesc, breslei Calicilor un loc indestul ca sA-§i aseze bordee.
5. Breslcle 1ailor i calicii. faii devenind capitalA au concentrat In ei toatA viata
economica a Moldovei ; asa cA in Iasi avem oglinda organizAril vietii de stat, comunalA
si economicA.
Cate bresle erau in trecut la Ia5i, '§i in ce raport se afla breasla miseilor cu
celelalte bresle ?
Toate breslele, organizate pe ramuri de specialitate erau grupate la anuruite bi-
serici, unde isi aveau hramul lor si se legau de bisericA cu anumite, indatodri de mill §i
ajutoare. Asa treslele spiterilor, gerahilor si doftorilor isi aveau patronul la biserica Sf.
Pantilimon ; iar breslele crA5mari1or, butnarilor si hamalilor ii aveau hramul la biserica
Sf. Teodor si apoi la Sf. Andrei, etc.
Cel ce privighea de bunul mers al breslelor, de raporturile lntre jupdni, zalfe §1
uccnici era vel aga, adicA prefectul po!itiei Capitalei, cAtrA care toate" breslele erau In-
datorite sA verse anumite taxe pe an. latA dupl sAmile visterieibudgetul--lui Gr. Ghica
VodA din 1776, cari erau breslele i ce vArsau anual la agie.
.Venitul agiei..
Pocloanele pe fieste care an, insA pe jumAtate la Sf. Gheorghie i pe jumAtate
la Sf. Dimitrie.
.50 lei de la bas ceaus,-50 lei de la bas bu1ucbas,-50 lei de la bulucbasa cAte
10 lei de unul,-10 lei de la bucimas 215 lei de la 43 cApitani de baltag, ate 5 lel
unul ;-36 lei de la 18 zapcii, de la 6 steagurl cAte 3 lei de un steag (stegar, odobas
si ceaus) cAte 2 lei unul,-423 lei de la 282 seimeni agiesti de la 6 steaguri cAte 47
seimeni la un steag i ate un pol leu unul ;-r6 lei de la 2 trAmbaci, 2 dobosari, un
surmaciu, un fitteras cAte un leu unul-.-
50 lei de la starostele de jidovi ;-20 lel de la starostele de armeni ; 30 lei de
la starostele de strAinr,-30 lei de la starostele de bAcani ;--20 lei de la starostele de
pitari,-20 lei de la starostele de plAcintari,-20 lei de la starostele de mesArcil (casapi),
20 tel de la starostele de chiragii,-10 Id de la staroste de crAsmari,-10 lei de la
starostele de apari,-10 lei de la starostele de zidari,-10 lei de la starostele de pietrarl,
ce tae piatrA in deal, (RApedea)-10 tel de la starostele de vArnicari,-10 lei de la starostele
de cArAmidari,-10 lei de la starostele de olari,-10 tel de la starostele de teslari,
10 tel dela starostele de ciubotari, ce lucreazA sehtienio-10 lel dela Oarostele de ciubo-
tari, ye lucreaz4 tektinuril 5i tot sate; 11) eI pe an tic 1 P prnAtorii atgrosti 4e ; mahlI, but

www.dacoromanica.ro
P OH. GHIBANESCU

narl, famplari, curilari, ceprezari, blanari, cojocari, croitori, slicari, zlitarl, bArbieri, suc-
minarl, abageri, McNeil, vutcari.
In total erau 33 bresle ; tar ca legiuire Vodi Calimah zice ceva mai jos : iar pe
cellalti starostl ce se arati- In condica aceasta sit WA si sal randuiascA vel aga,
care SA fie scutiti de blr, si fiestecare 0 fie dator a avea purtare de griji pentru
breasta sa, SS dea sami and a fi intrebiciune pentru vre-o poruncA'. (Uricar V11325).
Nici o pomeneali nici de calici nici de dock de si erau si ei constituiti in bresle. De
ce aceasta ? Pentru ci ei nu atarnau de vel aga, adici de politie, ei de mitropolit. Catas-
tihui breslei, ce-I vom publica sti dovadi.
Din aceste 2 bresle, cioclii x;Pspundeau unei nevol crestinesti de a lua parte la
Ingropiri, cu toate randuelile bisericei crestine ; iar calicii se folosiau de mita si cari-
tatea crestini si trAlau prin jurul bisericilor, unde la praznice marl si serbitori puteau
strange ceva mile de la credinciosi.
SI se prea poate ca marele Voevod Stefan cu prilejul tarnosirei bisericii sale dom-
nesti cu hramul Sf. Neculai intru amintirea pArintilor, mosior si strimositor sal, sA fi
dat prilej dc o mai mare adunAturg de misei in Iasi, si si fi pus de atunci temeiul
organiziril lor pe langA biserica domneasci din Iasi. Aceasta in 1495.
6. Seria starostilor. Despre calici st starostii lor de la inceputul breslei lor si pina
la prima hotarnici a locului lor in 1667 avem stiri in catastih, cAci Istratie starostele din 1667
este dat al Osisprezecelea la sir Intre vechii starosti, cari urmeazi astfel : Dumitru staroste
CrAclun staroste, Stan Mieriut staroste, Radul staroste, Gligorie staroste, Vasilie sta-
roste, Radul staroste, Luca staroste, Toader staroste, Stefan staroste, Gavril staroste,
Toader staroste, Static staroste.
Obstia calicilor n'a stiut de toy inainta$ii lor, dar nu s'a putut* SA nu 110 minte
de starostii lor, cAci memoria for era mai vie in breasli prin felul cum au diriguit in-
teresele breslei. Aceasta cel putin pentr u primii 2 starosti. Dansitru fi Cracitin, cari nu
greqlm de-i punem contemporani cu Stefan, cu Bogdan, cu Stefinita si cu Petru Vodi ping
la dania Iocului calicifor de OW Rare§ Vodi, dud si obitis a putut fi fortnatA avail-
dtfli fiecare bordeittl siu drept locuinti.
Primul staroste, care a stat tag la distribuirea bordeelor pentru calici, a lost
credemStan Mieraut, care se si pomeneste cu cei 11 calici ce au locuit cei intli
cele 11 bordele faeute pe rapa dealului cu izvoare, unde vremea i-a fixat, si unde avem
astizi strada Petru Rares.
In a doua perioadi vine Badiul staroste cu 29 calici, dovadi ci in a doua jumitate
a Seco!. al XVI-a, cAnd Ia01 incepuse a se fixa de capital1, numirul calicilor a crescut,
aProape S'a intreit si deci SI numirul bordeelor a crescut la 29, priveliste pitoreascA a
ifialului despre Bahlul, populat cu atatea bordee si cu atata norod stremturos I
Al treilea staroste Gligarie ni e dat numai cu 8 calici, ceia ce ar corespunde tim-
puller frimantate ale Movilestilor si ale lui Petru Vodd Schiopul, and Capitala era
Mal mult la Suceava si deci si calicii si-au clutat de drum spre vechea CapitalA, li-
sand in pArasire bordeele tor.
Dar cu acestea intrim in secol. al XVII, and actele incep a vorbi de calici si de
locul dirult lor.
7. Loma Calkilor. Cilitorul care intrA azi in Iasi cu trenul, are de trecut ulita
Girl!, de Pe care la dreapta are strada Arcul,duPA arcul Academiei Mihailene, ce
unlit Cele 2 clAdiri ale Liceului national ; tot pe dreapta suind pe strada Arcul are spre
dreapta strada Petrd Vodi Rare§, care merge prin dosul caselor Negruzziazi Posta
CentraIA-0 Mind strada Gandul, 44 in arida Negruzzi, apoi in stracla Oh. Sau'escu,
latA 9 ;chip acestor Wiz! ;

www.dacoromanica.ro
BREASLA MigILOR 85

\
Strada Arcul

c.

v.
.
1

I
14 I 12 1 10

Petru R a
I
8


6 141 2
Ma II S rada Negruzzi
1

1E11

7_4
t 1 17 15 13 1 1 9 7 5 3 1 C) 2
su)
=
a
II WI
1 1 11 1 1

Strada Uzinelor
Numai portiunea de teren Insemnatn cu linil punctate din jur in jur cuprindea lo-
cul calicilor din vechiu.
Pe acest loc erau ponoard, rapi, iruge, izvoare de apa, budge §1 Mani, pAnn cAträ
secl. al XIX-a. lar in vale albia Bahluiului atingea poalele dealului, la o distil* nu
mai mare de 60 m. de supt No. 14 al strAzei de azi Petru Rare§ §i nu mai departe de
100 m. la punctul / din strada Negruzzi de azi.
Pentru delimitarea acestui loc Petru Von Rare§ n'a avut nevoe de cat sn pull
un stalp din jos. unul din sus, §i o piatrA la mijloc. In acest foe viran §i cu ponoare
si-au croit bordee intai cei 11 calici de supt Rare§ Vodn ; apoi 29 calici de supt LA-
pu§neanu Vodg.
Au trecut 120 de ani. Se perindarg 12 sfarosti de mi§ei §i cu mArirea targului Iasi,
dupä ce s'a fixat definitiv aid capitala supt Stefan Vodn Tom§a in intnia lui dom-
nie, midi slujba§i §i meserini incepurg all face case §i bordee in preajma locului Ca-
licilor ; de aici a urmat nevoia unei noun §i definitive delimitdri.
Staroste de calici era IstratieStatie al Catastihului. Suntem in anul 7176 No-
embre 8, iar de la Hristos 1667 1), supt Ilia* Alexandru Vvd. Vornici de poartg erau,
Dumitra§cu Ro§ca, Gheorghe, Ursul, Enache, Silion, Roman ; Tiron diacul a scris mgrturia
hotarnicA §i nu uitn a pune chiar data in dire arabe 1667 in josul iscgliturii.
Dar toti ace§ti slujba§i oficiali trebuia sail aducg marturi vrednici de credintn,
oameni buni §i batrani dobri i stari §i se aduc ca martur i:: 1) pe loan Talpala-
rul cel Mean 4 c a re au tinut minte din zilele lui Stefan Vodn Tom§ei din domnia din-
tAia deci pe la 1612, om de peste 70 de ani ; 2) pe Andoca cluceriul .51 acesta a fi-
nut minte din domnia Radului Vodg de apoi* deci pe la 1625 om de peste 60 de
ani ; apol Ghervasie aparul, Toader Breazul cel bAtran, Vasile LeurdA, Gheoghe Cadejos,
Gavrila* diacul, Stefan Darabanul, Iona§co ciobotarul, Necula talpalarul, Dumitra§co Ii-
clorul Saiculuf, Tiron darabanul, Moisei dArgbanul ; In total 21 persoane.
Toti ace§tia au radicat cu a lor suflet §i pe marturia lor cei 7 vornici de poarta

1) Gre§it se publica de T. Codrescu in Uricar V. 307, ca din 7174 Noem. 5.

www.dacoromanica.ro
86 01-1. GH1BANESCU

pun semnele hotard : un stAlpu de piaträ sau pus din sus, un stAlpu de piatrA sau
pus d'n kos §i o piatrd sau pus la mijloc, asa Sat: stalpit si sau hotArAt acest loc a-
cestor mi§el care loc iaste lor danie i miluire, de la Petru Von Rare§ si de la doam-
'Asa Elena". (Surete ms. XLIII. 799 ; Uricar V. 368).
Se vede el Istratie starostele a trait pAnd cAtre 1.685, §1-1 urmeaza In starostie
Mieraut. Domn era Costantin VodA Cantemir. Noul staroste se duce cu toatd breasla
la divan §1 arAtAnd zapisul vornicilor de poartd din 1667 intareste dania lui Petru Vodd
Rare§ si a doamnei sale Elena pentru locul datilor win capul iiirgului din sus despre zid4...
ca sA aibd al tinea precum taste hotdrAt iar altul nime sA nd sd ameastece". Iar mai apoi
dispune asupra dreptului de folosintd a bordeiului In caz de moartea calicului ;" si ma-
car de are si muri cahcul din bordeiu, nime sA nu intre In bordei far de voia staros-
telui, cc s4 puc el pe eine va hi voia la bordei din calicia (Surete ms. XLIII. 802 ;
Uricar V, 311).
Trec 15 ant la mijloc. Locul calicilor se tot strAmta. Unii din vecini isi fAcuse
case si bordee in cea mai de aproape vecindtate ; ba unii chiar mutase stAlpul de piatrd
din sus. Calicii plecard deci cu o noud jalbd la domnie, In' frunte cu noul staroste loan.
Domn era acum Antiohie Vodd. In jalba lor ei arAtard urmatoarele : cum le Impresoari
locul alti tArgoveti i au Mut casA pe locul lor si Inca liau mutat si un stalpu de
piatrd carele au fost pus den sus denainte casei Giurgii In rApa ce vine despre tArgu".
Jalba lor nu ni se pastreazd.
Domnia rAnduiesfe pe vornicii de poartA Stetan Pilaf, Beim si pe Gheorghitd". Ei
dupd obicei, au strâns oameni buni si bdtrAni in numAr de treiMaftei cel bAtrdn, A-
nita DAnileasA i Gheorghita Carpu diacul cari au rAclicat cu sufletul, si spre mai
mare tArie a mdrturiei lor au pus fi brazda in cap, cum cd in aclevAr stAlpul cel de
piatrA iaste mutat si sau aflat smult de uncle au fost mai la vale, din vale de casa
lui Ghervalk apariului, care acuma iaste a Mihalcei de Cudre§ti. Vornicii fac Vire Nei
VodA de cele constatate. i mdrturia aceasta a vornicilor de partd lipse§te astlzi.
Atunci Vodd Cantemir porunce§te sA se facd de iznoavd cercetare si sa mute
stAlpul la locul sdu din vechi. §i aceastd poruncA domneascl lipse§te azi.
Vornicii merg din nou, cerceteazA pe cei 2. martori, cari au rddicat din nou cu
sufietele lor si au luat si brazda in cap, si pe porunca MArii sale mutd stalpul cel de
piatrA, 1 purced 1a mAsurAtoarea locului. Nici hotArnicia vornicilor de poartd nu ni se
pAstreazd.
0 data mArturid hotarnicA a vornicilor de poartd fAcutd, starostele breslei 'misei-
lor se duce cu dAnsa la Vodd Antioh Cantemir, care prin ispisocul säu din 6 lulie
7203 (1700) '), intareste hotArnicia locului calicilor, reproducAnd din cuvAnt in cuvint
cele cuprinse in hotArnica celor 3 vornici de poartd in urmAtoarele semne :" au mutat
stAlpul unde au lostu in rApa ce vine de la deal despre argu denaintea easel Giurgii
§1 din s tAlpul acela au hotArAt, de acolo In gios miarge locul pe dupd casa Mihalcei
doi pa§l, §1 de acolo in gios pen tinda lui Marco apariul pen trei pari ai tinzii ; si de
acole in gios pe lâtigA pAretele casii PAntii setrariul si prin poiata de 1AngA casA, si tre-
candu de casA intre casa HMO si intre casa lui Ghetau vAtavul ldngd ogradd sau
pus stAlpul de piatrA nou ; si de acolo dreptu in gios pen casa Ro§cAi Duvalmul, si
Intrun stAlpu de piatrA mare vechiu, carele au fost pus la hotArAtul dintdi, cand liau
dat, carele iaste lAngA Casa Gligorosoae Gpincaritii sl de acole drept la vale pe 1Angd
casa lui Ion odobas, pAnA intrun stalpu de piatrA vechiu, wide bate apa hclefteului
1) E gresit publicat de Codrescu in Uricariu V. 315 supt anu1 7250 luiie 7, con-
f undand pe ii ($) cu 1-1 (PO) i pe 3 (7) drept s (6),

www.dacoromanica.ro
13REASLA MISEILOR 87

Balduitdui si de acole in sus pi *es pan in capul rapei de vale si la dial pin rapa
'Jana in stalpul ce sa pomeneaste mai sus ca sau mutat denainte casii Giurgil ; si a-
cole sau incheiat tot locul miseilor, precum vazum i marturiia boiarilor nostri vornicilor
de poarta intracesta chip" (Surete ms. XLIII. 803 ; Uricar V, 314)
lata dar cari erau megiesii locului calicilor in anti 1700 vara : Giurgea, Mihalcea,
Marco aparul, Pantea satrarul. Ghetau vatavul, Rosca, Duvalmul, Gligorosoae opinca-
rita, Ion odobas si apa Bahluiului6. In total 8 megiesi toti oameni maruntei cu slujbe
marunte in stato
Aceasta a doua hotarnicie nu ne cla masuri precise, ci tot swine vazute : prispa,
casa, poiata, tinda, parete de cask ograda. latA o schema a locului :
Nord
Casa (311-
Marcu Casa Casa Casa g
.03
Casa Casa apariul PAntea Ghetziu Rosca gorosoae 14
Glurgea Mihalcea Una satraru vatavul Duvalmul o prrita.
II

0
1 2 3 4 5 6 7 8 c0 RA s a r it
Apus
'E
Locull caficilor
, c.
m

(7
10 sestil si apa mlastinei Bahluiului 9
Sud
Tree 48 de ani la mijloc. Se perindeaza 2 gerpratiuni de calici. Locul lor conti-
nua a fi expus incalcarilor. Staroste era acum until iYeczlai Pleaca starostele cu toata
breaslaerau acum mai mult ca 50cu jalba in protap la Vodi. Se jaluesc cum le
impresoara locul alti targoveti ce sau Mut case pe locul lor i ii sau stricat si hota-
rale". Jalba aceasta nu ni s'a pastrat astazi.
In dosul jalobei lor Maria sa Vocla dupa obiceiul cancelariei ii indreapta pe misei
la Costacki Razul ye1 vornic. Nici aceasta porunca domneasca nu ni se pastreaza astazi.
C. Razul vel vornic Ii Indreanta pe caJci cu starostele lor la vornicii de poarta :
Neculai Ciolpan i Gavril Pilat si la Simeon Ch4scu urisar ; Nici aceasta tidula a mare-
lui vornic nu ni se pastreaza astazi.
Vornicii de poarta pleaca la fata loculul cu pricina, si aduna acolo mai multi mar-
tori, oameni buni si batrani, popi i megiesi. Intaiu starostele de misei cu to(i
apol pe Chirita, .pe Tanasa, pe Vasile si pe Chiriac star (batranul) ; pe popa Anton star
(batranul) de la Talpalarl, pe popa Ion tot de la Talpalarl, pe Vasile Negrul, pe Vasile
Neamtul, pe Vasile Nafora ; In total 9 marturi.
Dar acum practica masoristilor de hotare nu mai erau semne proaste stalpi, gar-
duri, ograzi, prispe, sau altele. Acum se incepuse a se masura cu stanjen domneso de
8 palme sl a se da in cifre laturile locului insemnandu-se perimetrul locului, care re-
prezintA suprafa.ta. Cei doi vornici de poarta i cu Simion Kescu uricarul Incep masura
din jos, adica din colt unde locul Ii dadea coasta cu crasma lui Costandin Gandul
vtori visternic, si de la care si-a lust numele strada Gandul de astazi.
lata masurile in cifre ale locului calicilor :
41 am masuratu si loculu cu stanjinu de 8 palme ; incepanduse hotarul acestui
locu dintro piatra ce sau aflat hotar vechiu din gios despre crasma dumisale lui Cos-
tandin Gandul vtori visternic, care sau intarit si cu alta piatra hotaru, si de acolo sau
masurat dreptti la vale pana unde bate apa heIesteului Bahluiului si sau Aflat 49 stan-
jini ; si acolo am pus piatra hotar in vale, De acolo pe vale in sus in capul rapei din
vale sau pus li alta piatra hotaru ; De acolo dreptu la deal 26 de stanjeni 'aka la o

www.dacoromanica.ro
a CH. GHIBANESCIi ,i
platti ce sau a flat hotaru vechiu ; si din piatra hotar vechiu drept in gios pe deal 28
stAnjini pAnA intraltA piatrA hotar ce sau pus a trei pari a tinzii casii Marcului, dui:4
cum scrie ispisocul rAposatului domn Mtiohie VodA ; si de acolo tot in gios pe dealul
sau mAsurat 31 stAnjini pAnA la o platrA hotar ce sau pus in chiotoarea gardului din
sus a casli lui Neculal Cogalniceanul ; s1 de acolo iarAsi tot in gios pe dial sau ma-
surat 38 di stAnjini pAnA in piatra ce sau aflatu hotaru vechiu In capul hotarului din
gios despre crAsma lui Cpstandin GAndul visternic, de unde am Inceput a mAsura la
vale inspre Bahlui, care piatrA sau intAritu si cu altA piatrA hotar nou alAture si asa sau
inchelat tot hotarul acestui loc" (Surete ms. XLIII. 806 ; Uricar V, 316).
Hotarnica lui Simeon Chesco uricarul, un cArturar al timpului, este precisA in mA-
suri 51 semne. DupA aceastA mAsoriste, latura dinspre räsiirit avea lungime 49 stAnjini
(110 metri), pAnA in apa Bahlulutui ; latura dinspre apus pe rApA ce suia la dial spre
nord avea numai 26 stAnjeni (58 metri), intru cAt aici apa Bahluiului fAcea cot spre
poalele dealului. Pe latura de nord s'au fAcut trei mAsuri, in numAr peste tot 97 stAn-
jenl (216 m.), cAt cred cA avea si latura de sudBahluiul.
OdatA misurile locului calicilor date in stAnjeni, aceini boeri hotarnici dupA 20
zile reguleazA altA pricinA dintre calici 5i megiqii, cari incAlcase locul calicilor cu casele
lor. In adevAr la 1 lunie acelasi an cei 3 boeri hotarnici dau o noug mArturie la mAna
callcilor cA fiine pe locul calicilor 6 casA a tArgovetilor... si avAndu noi porunci sal
af,ez5m si pentru case ce or da pe an de locu, iam chemat pe acesti cu casele fatA...
si asa lam tocmit §i iam a§ezatu sA dea di locul casei cAte cinci orti bani, ori ate
cinci litrI cearA bezmAn pe an ; insl Toader OdobasA sA dea cAte un zlot pe an, cAci
bate hotarul prin usa tinzii casei lui" (Surete ms. XLIII. 807 ; Uricar V, 318).
MArturia de asezare aratA acesti mahalagii cu casele lor : Ursachi selmen hAtmA-
nese, Gavril cloclu, Neculai sluga mitropolitului, Toader BerAnda lemnar domnesc, Anita
apArita, Toader odobasA hAtmAnesc.
sallOMINNIM10111.1! smalMe
Ursachl I Gavrfi I Neculai I loader I Anita I Toader vist.
In
selmen
28
cloclu
...,. s1ugt1

31
BerAnda aptirita odobala
38.=97 216 m.
"9

'g
al g g
o
P.
1
Local calicilor. ,--1

Til
...:
op a
P oesu1 01 apa heleoteu1u1 Bahlulului 97 stanfin1=21.6 m. (7)
er 11
.1..11W
Marturia hotarnica din 12 Maiu se intAreste tocmai in 12 lulie de cAtre mitropolitul
Nechifor, care clA o nouA carte, in cari se aduce textul mArturiei hotarnice (Surete ms.
LXIII. 808).
Forma locului calicilor era un trapez cu laturile neregulate, si transfOrmat In mi.
surlle de azi ne-ar esi CA cuprindea 3 hectare fi, junatitate (35804 mp.).
Pentru locul indicat de cei 6 megiesi, cari isi fAcuse case, obstia calicilor primea
bezmAn pe an 25 orti si 1 zlot sau 26 liti de cearP.
Tree 35 anl la mijloc. SAntem In 1783 ; domn era Alexandru Constantin Mavro-
cordat. Vecinil proprietari se schimbase.. Erau acum Stefan Purice ot visterie, si Grigore
ScortAscul. Ei Isi fAcuse zaplaji noi, dar cam cotirA hotarul si asa Stefan Purice incAlca
2 stAnjeni cu zajilazul, iar Gr. Scortascul cuprinse in ograda lul 2 palme de loc. loan
Rale si C. Botezatul, vornicii de poartA, merg la fata locului si constatA incAlcarea in
1783 lunie 17 (Surete ms. XLIII, 809 ; Uricar V, 319) ; sau aflat cuprinsi in ograda

www.dacoromanica.ro
13f2tASLA MISEILOR §64

lui Stefan Purice intrun colt cuprin§i 2 stAnjini de loc in lungul ogrAzii §i dupA starea
plasei gardului cf.: ce merge de ce se ingusteazi §i pana la celdlalt colt al 'ogrAni loarte
putin se cunoa§te tä au intrat in locul lor dupA pravAtul pietrelor. A§ijderea §1 in ograda
lui Gr. ScortA§cul intrun colt sau aflat cuprinse ca 2 palme de loc, cum §i piatra ho-
tar cuprinsd inlAuntru tot intracel colt".
Intre 1783 §i 1800 cursul apei Bahluiului s'a schimbat mai spre sud, a§a cA pe
latura de sud a locului calicilor s'a deschis un loc slobod, unde o multime de lume §1
a u fAcut a§ezAri de case. In aceastA schimbare de acezAri, locul calicilor suferi o noua
§tirbire despre toate partite.
Sintem in 1800 Mart 28. Staroste de micei era Thas5. tl sd jAlui domniel cA
li se impresoarà despre alti megie§i". Vocla rAnduecte jaloba la vel logofatul de tara
de jos, Costandini Bal§.. Marele logotAt scrie tidula cdtrA D. Meleghl vornicul de
poarta. Nici una din accste trei hArtii nu ni se pastreazA astazi.
Dumitram Mefeghi vornicul merge la fata locului, strange dupA obiceiu megie§i
ii alrt oameni buni §i bdtrAni am mers la mahalaoa miceilor §i am strAns megie§i" ci
anume p e Ionita starost@e de talpalari, pe Irimia, pe Stefan Clochind, pe NAstasA Micul,
pe Gheorghe. Macri, pe Gheorghe Croitoriul; in total 6 megie§iprobabil cei 6 pro-
prietari de case O. bezmAnari cAtrA starostele de micei. Se cer acte de la starostele TA-
nasA. El scoatd 4 documente : din 7176 Noern. 8 ; d n 7194 Dec. 1, din 7208 lulie 6,
§i din 7256 Mai 12 ; D. Meleghi citecte actele, cerceteazA semnele hotarA §i am gAsit
toate hotarele fatA cdte se cuprind la hotarnica §i nici un hotar nu sau gAsit cuprins in
vreo ingraditurd a vre unui meg'e§", §i atunci se face stAnjen de opt palme gospod
§i incepe a masura locul, t§i IntAiu am pus un hotar de am fAcut chiotoare de la vale
la un hotar vechiu ce iaste supt ograda casei lui Irimia Talpalariul, §1 de acolo am pur-
ces in sus cu mAsura alAture ctt locul Talpalarilor §i pe de la deal de casa Lupului
BAlan la:un hotar de 30 stAnjini ; de acolo tot inainte §i in sus alAture pe de la vale de 2
buda cu apA la un hotar ce iaste in coltul ogrAzii de la deal a casei lui Ste fan Cio-
chinA 27 stAnjeni 6 palme ; de acolo tot inainte prin ograda casei lui Stefan Ciochina
fiind ograda cu o margine pu tin intratA in locul miceilor §i peste un §ipot la un hotar
de la that de ograda casei lui Nastasa Micul, 21 stAnjeni 6 palme 4 parmace ; de acole
tot in sus pintre 2 buclAe cu a pA la un hotar vechiu ce este in malul pArAului §i de la
deal de ograda casei lui Gheorghe Aliciu 6 stAnjeni 6 palme ci la hotarul vechiu am
pus §i alt hatar de am fAcut chiotoare ce cautA drept la dial. De acole am Intors cu
mAsura la deal pe dinaintea casei lui Gheorghe Croitoriul §i peste un colt a prispei casei
lui PapAjemna parA la 2 hotara vechi ce sAnt la coltul acestei casA pe dinaintea altei
casa tlj a lui PapAjemnA, care acum amAndoao casele acestea sint a dumisale paharni-
Toma Cozma §i la hotarA sau plinit 22 stAnjini, 6 palme, 6 parmace, §1 la hotarAle
vechi am pus §i alt hotar ce cautd in gios &la, uncle la punerea acestui hotar au fostu
§i dumnealui Torn Cozma. De acole am intorsu cu mAsura in gios pe deal pe lAngA
ograda lui Gheorghe Ciobotariul ; apoi pe lAngl zAplajii caselor raposatului medelnicer
Lupul Nacul la un hotar vechiu 25 stAnjini, 7 palme ci 4 parmace ; de acolo tot in gios
pe deal tot pe lAngd ograea med. Nacului, pAnA la un hatar vechiu 22 stAnjini 7 palme,
unde am pus §i alt hotar ; de acole tot in gios pe deal tot aldture cu ograda medelni-
cer Nacul §1 coltul grajdului med. Nacului despre drum, sA afla intrat 3 pa me in locul miceilor
dupA linie hotarAlor ; apoi peste drum ci pe lAngA egrada lui ScortAscul ot visterie, pArA
la 2 hotarA vechi ce sAntu coltu locultil micAilor despre locul medelniceresei Ruxandei
Scortasca, ci la hotara sau plinit 32 stAnjeni 3 palme, §i am pus §i alt hotar
la hotarele vechi, ce cautd drept la vale. Si din chiotoare aceasta am intorsu cu mAsura
la vale alAture cu zaplajii medelniceresAi ScoriascAi §1 pesto drum, apoi pe lAngA ograda
12

www.dacoromanica.ro
bo G)-1. GHI8ANESCU
/
slugetului Mihai Gane pArA la chiotoare, de unde am inceput IntAiu 42 stAnjini 4 palme,
(Surete ms. XLIII, 812 ; Uricar V. 322).
latä o altA schita a locului Calicilor id 1800.

Gheorghe '5
Medelnicerul Lupul Nacul Scortgscul

,
Ciobotar 0.)
....
,...
cu
0 v.,
u
cn >
25. 7. 4. 22. 7. 32, 3. `.' drum
cs
cI 80. st. 1 p. 4 parmace .7;
ci.
.
eg
.
Locul Calic lor .4.
...
cn
Mihai Gane
" budge buclAe sulger
0 0 6 st. 6 p. 21. 6. 41 6. 4 27. 6 0 0 30 stAnjeni't 1

4) er
6
..c i xt 5
tea cn .B.
0 4 3 2 Irimia
i 'A 8 0 ,E7 cCS ei 4 tefan 1 Lupul locul
8 0 "3°' C'locIIina B-alan talpalarilor Talpalarul
< c'ij) i

= 86 stânfni, 2 palme, 4 parmace


Insumând toate masurile reiese acEstea ; latura de rgsArit are 42 St 4 palme (95
m.) ; fatura de apus are 22 st. 2 palme 2 parmace (50 m.) ; latura de nord are 80 st.
1 paling 4 parmace (180 m.); latura de sud are 85 st. 2 palme 4 parmace (193 rn.).
Sontind In paralelA cele 2 mdsoriste din 1748 si 1800 reiese aceste date :
1748 1800
49 st.
rAsgrit 42 st. 4 palme
apus 26 st. 22 st. 2 . 2 parmace
nord 97 st. 80 st. 1 c 4 r,
sud 97 st. 86 st. 2 ,, 4 PP

Perimetrul irapezulni locului calicilor era in 1748 de 269 stanjeni, iar in 1800 era
numaf de 231 st. 2 palme §1 2 parmace, iar din suprafatg iese 14134 mp. in loc de
35804 mp H
Se micsurase locul calicilor cu 21670 in curs de 52 ani. Cred cA priri schim-
barea albiei Bahluiului si noile asezgri de case pe vechea matcg a riu'ui s'au ingustat cu
aproape 10 m. locul spre apus §1 25 metri spre rgsgrit, latura de sud, de noii proprie-
tari : Gheorghe Croitoriul, Ghecrghe Aliciu, NAstasg Micul, tefan Cioching, Lupul Man,
lrimia Talpariul, vArindu-se toti cu 25plazii ogrgzilor for pang supt malul rApos al loculul
calicilor ; iar latura despre nord s'a Ingustat cu aproape 40 metri, iar cea despre sud cu
25 metri prin intrarea cu gardurile lor a celor 3 boeri : sulgerul Mihai Gane §i Gheor-
ghe Scortescul ot visterie spre rAsArit §1 pah. Toma Cozma spre apus, mai ales acesta
stApAnind locurile cu case ate lui Papgjemnd, ce veniau cl: ept pe rApa cu izvoarg si
unde bordeele calicilor nu-si aveau locul bine mAsurat.
i asa calicii au pierdut cu stlre sau fgrg §tire, cu .voe sau . fgrA voia lor sau
a starostilor lor loc de peste 2 hectare in curs de 50 de ani.
8. Paptljernna fi Toma Coma paharnicul. Intre vecinii locului calicilor dinspre
apus avem pe PapAjemnA, §1 apoi pe, Toma Cozma paharnicul, nume cunoscute in la§i
veehi prin hArtiile multe §i dese, ce vorbesc de ei, iar celAlalt prin ctitoria bisericei din
Pgcurari, ce-i poarta numele, cum §i prin ctitoria sa pe malul Nistrulul a mAnAstirei
Dobrup la Soroca.

www.dacoromanica.ro
BREASLA MIEILOR 91

A fost doi PapdjemnA : loan PapAjemnAtatAl §i Gheorghe PaMemnafiul. Ho-


tarnica locului vorbe§te, cred, de Gheorghe, care in 1805 Noem. 2 face diatA in Arita
de Veniamin Costachi mitropolit, prin care lasd femeii sale Catinca pe lAngd zestrele sale,
dupA izvod, toate darurile 0 pocbabele &Unite la tauntei, §i urmAtoarea pojijie din casd :
o oglinda de 5 lei, un fes, cloud tulpanuri, o pAreche de conduri, o malotea cu sari-
geap §i o buccelutd ; iar pentru o 100 lei din zestre luati §i chelNiti de el se vor plati
dupA moarte din averile sale, cum §i 150 lei pe deasupra de la clAnsul. Dar mai zice
dliata : are sA plAteascd datoriile paharnicului Tomii Cozmii 500 lei cu dobdnda !or"
(Surete ms. 1, 313).
Dar despre afacerile inti e PapájPmnA §i Toma Cozma mai avem §i cartea de ju-
decatA a divanului domnesc din 6 It nie 1.806. iscalita de ace§ti marl boeri : Nec.Bal§
vel log. Or. Razu vel spAtar, Dim. Bogdan vel vornic, Dim. Ralet vel vornic, Iordache
Canta vel logofAt §i de Veniamin mitropolitul, prin care ei judecd pricina intre Catrina
sotia mortului Gh. PapAjemnA §i intre cumnatul sAu Gavril dascalul, fratele lui Gheorghe
PapAjAmnA.
Pricina era aceasta : Catrina dupA mo?,rtea sotului sAu a rAmas grea §i nAicAnd'
pruncul, el a murit dupa 5 luni. Barbatul, sAu, Gh. Pa-,Ajemnl, avAnd datorii ramase de
la tatAl sAu Ion Papajemna 1080 lei la Toma Cozma paharnic, ar fi plata 1000 Id, dupd
ce i se ertase 80 lei din datorie ; insA datoria a plAtifo §i cu din zestrele sale. 1§i rAs-
cumpArd ei a§a dar casele ; erau cloud rAnduri de case, una de la vale pe rApA, de
1a deal de casele lui Gheorghe Croitoriul, §i alta de la deal despre drumul sapat, azi strada
Arcu, actualele case A. Negruzzi, unde e po§ta centrald. Bar batul sau ar fi dat danie
fratelui salt Gavril dascalul o casuta din cele douA. Dupa un an moare Gheorghe Papa-
JLa
emna §i dupd 5 luni ii moare §i copilul. Acura Gavril dascalul vrea s'o scoata din casã.
La cercetare div.nul cere lui Gavril dascalul sA mite ce scrisori are. El a arAtat :
a) o scrisoare de invoiald din 1803 lulie 3, iscalitA pein punere de deget de sorAsa
Catrina jäluitoare. Se arata acolo cd amanetul de 900 lei la Toma Cozma pe casele de
lAngA locul calicilor a fot platit ; dar cd tot Gh. Papajemnd le-a pus din nou amanet
pentru 700 lei tot la Toma Cozma. Tot acolo se aratd cd Catrina -§T-o luat zestrele sale
toate. b) lzvothil din 2 Noembre 1805 prin care se aratd ca i-a mai lasat §i strae. 250
lei bani afarA de alti 730 lei ce-li avea ea in mAnd, 124 lei pe 62 vedre vin a 2 ki
vadra. Dar peste toate acestea (3avfil ilascalul dovede§te cd copilul a fost facut in vA-
duvie, ceia ce s'a dovedit la cercetarea duhovniceascA.
Divanul respinge cererea Catrinei pe urmAtoarele trei motive: a) cA din zestrele
sale n'a dat nici un ban la rdscumpArarea caselor, b) aflAndu-se femee cu purtAri ne-
trebnice s'a facut ingreunatd de altii tArziu dupA moartea bArbatu-sdu. c) cA pomenirile
mortului s'au fAcut de fratele sau Gavril,
Judecata cid lui Gavril casele, lar jAlltitoarei Catrinei ii lasA ca bune tot ce a luat
de §i-i trage o incheere nefavorabild : cu toate cA dupd purtArile sale in anul jAlaniei s'a
cunoscut cu altii fAcAnd §1 prune, ca pe una ce n'a pazit cinstea cununiei sotului sâ u,
dreptlea ar invinovati-o a nu se impArtd§i cu nimic din averile bArbatului ski mort, a-
farA de drepte zestrele sale ce s'ar dovedi cA le-a adus la cAsitorie, dar pentru cA...".
(Surtte ms. 1.`259).
-9. Milele calicilor. Dintru inceput calicii trAiau din mila cre§tinilor, cum ai azi trA-
esc. Nevoiti a trAi din milele altora, ei trebuia sA Intindd maim la trecatori, sl profereze
vorbe de ruga §1 de indurare la trecatori, sA se milogiascA la orkine, sd fie lipsiti deci
de acea demnitate omeneascA, care face deosebirea dintre om §i om §i mai ales, aceia
care te scoboarA in ochii oameuilor, cA nu li-e ru§ine de clAn§ii §i-§i expun nenoroci-
Tea tor, zgAndArindul rAnile, §i prefacAnd in obiect de speculA boala V inizeria 194

www.dacoromanica.ro
92 GH. GHIBANESCU

Romanul, care e un adinc §i fin pziholog, a trait viata trista a poporului iobAgit,
rumAn't sau vecin. Dar tare in vartutea sufletului sAu n'a luat scoborirea tref telor sociale
ca o degradare morala, ci o stare v nita din afarA, pe care a suportat'o cu d mnitate,
resemnandu-se in sufletul sAu, prot stand din cand in and ori mai domol cri mai ener-
gic, dupa imprejurAri, dar nu si-a intinat fondul m ral, ci a luptat cu staruintã pentru
a-si imbunatAti soarta.
Pentru rienorocirile venite gin afara, Romanul a ;tiut totdeauna sal le Med fata
a fost de plins si .de compAtimit cel ce le-a indurat, dar nu §i-a perdut cumpatul.
Cu totul de altfel a tratat pe cei ce lipsiti de londul lor moral si sufletesc ii da-
torau scaderea lor socialA lipsurilor lor suffete§ti. Pe and d are vorba imbarbatoare,
mai bine cu tin voinic la paguba de cat cu un miel la dobanda", tot el are §1 cealaltA
vorba : ,a ajuns de n-ancarea canilor I Cine ? Acela care nu se simie pe da isul, e pA-
timas, un betiv degrAdator, un zapacit, un aiurit la minte un nebun. Pentru roman ca-
nele are un foarte bogat simt social, si el are darul de a cunoaste omul ; si inteun
sat, uncle toti sAtenii sint la fel, canii deprin§i cu ai lor StApani, latrã cAnd vAd bn oin
strdin de sat ; dar una e a fi latratul canilor d'n sat, si alta ceva ea ajunge de mAncarea
canilor.
Asta e soarta calicilor, a miseilor.
M4el la cei vechi reprezenta pe cel neeoiq, pe cel calic. Din latinescel miser,
pauvre, mendiant, a e§it diminutivul miells, d2 la care dupa toate legile fonetice a e§it
mifel=sArac (sl. siraks, pauvre, pauper Osirota, orphanus, sirotka orbtB). Cum insA Ro-
manul a stiut sa deosebeascA pe sArac de sArac dupa motivele sarAciei, a avut vreme
pAna ce a imprumutat pe slavul sarac §1 calic sA peioriseze sensul latinului misellus
din curat miser, pauper, In misérable, lachc, poltron, curat mkel. Latinescul misellus, a
luat in gura Romanului acelasi int les rau de mi§el, vil, indigne, cum in gura Alba-
nezului slavonul m,racs a devenit sorrdk, vil, ytcligne.
Cea mai grea boala, care face din cm neom e orb irea ; de aceia la slavi sirolzuz
insamnA si orbus.
Cat timp calicii n'au fost organizati in breasIA, ci ratAciau prin tara, cerand p;-
mann, saracul era mipl, §i vtiel (miser), era cali4 ori saroc.
Cand Stefan VodA cel Mare sau Petru Von' Rare§ i-au organizat in breaslA cu
staroste, rni§eii stran§i in Iasi si deveniti proprietari pe locul daruit tor din sus de tdrg
despc zid, atunci numai au inceput a fi scosi la ivea'A §1 a fi judecati dad motivele, cari i-au
adus in stare de mipi erau fire§ti ori ocsale. i in masura in care motivele sociale au
inceput a fi mai multe de cat cele freti, miseii vechi au devenit mi§ei noi, adecA oa-
meni rai, miarables, ladies, patrons, tits, indignes, etc.
Cuvantul calic e slavul KaliTa, peregrinus, de aici miser. Cum tofi satenii la
vechli slavi erau legafi de mir, nu puteau vagabonda umbland din loc in loc, de cat
cei, carora le lipsia o doaga, erau hop inteo parte, niste nauci; de acolo intelesul de
gueux, miserable, estroyie.
Primul venit al calicilor era ceia ce capatau ei din pomana. Domnii le-au dat loc
de bordee; apoi le-a incuviintat ca de la toll acei ce-si Meuse case pe locurile lor sa
le plateasca bezman ate 5 orti de casa. Dar aceste erau foarte slabe venituri ; de
aceia cu incepere de la 1783 Voevozii Moldovei s'au gandit sa le faca mild din vama
cea mare domneasca.
In 1783 Mart 1 Vocla Alexaudru Costandin Mavrocordat spore§te veniturile cali-
cilor, clandu-le cate 10 lei pe luna din vama cea mare domneasca. Nu sant lipsite tit
interes considerentele hrisovului de miluire : ,luatam sama si pentru neputtnciosii ce
nt inteaces1 91.4, cri s4 ;lumen breasba calicbQr, §1 §ocotlndu-se ç çiuboii aceia

www.dacoromanica.ro
BREASLA MISEILOR 93

nu au putinta a se hrani *i a se invali din ostenelile lor ca alti oameni, aflandusä In


multe neputinte, stricati unii la mama, altii la picioare, unii *i lipsiti de viderea ochi-
lor, fara numai cu fowl razima la mita *i razimul altor cre*tini".
Deci de la 1783 mi*eii din la*i i*i sporesc veniturile tor de la 29 orfi cat primiau
bezman in 1748 ; acum domnia le mai adaugd 120 lei pe an, sau 489 or(i pe an
(Suret ms. XLIII 816 ; Uricar V, 324).
La fiecare schimbare de domnie starostele de mi*ei venia sa-*1 reinoiasca privi-
legiul de danie. A*a in 1785 Aug. 8 Alexandru Ioan Mavrocordat reinoe*te dania *i
dispune ca mi*eii sd ia pe fiejtecare lundla sfar*itul luniicate 10 lei pe luna (Su-
rete ins. XLIII, 817) ;
In cei 4 ani de razboae, divanul Cnejiei Moldaviei nu s'a preocupat de privilegiu
calicilor §i probabil ca nu li s'au servit cei 10 lei lunar din vama domneasca. Cum
insä se sui pe tron Alex. Costandin Muruz Von, in 1792 Iulie 18, starostele mi*eilor
i*i reinoi privilegiul urmand a Incase din vama cea Mare domneascd cate 10 lel lunar
(Sitrete pis. XIII!, 818).
In 1794 tunic 26 starostele de mi*ei i*i reinoe*te privflegiul. Mihail Constandin
Sutul Voda le intare*te dritul de a lua din vama cea mare tot cate 10 lei pe luna (Su-
rete ms. XLIII 8I9,.
In 1796 Fevr. 6 Alexandru loan Calimah Voda reinoe*te privilegiul breslei call-
cilor *i dispune a li se servi tot ate zece lei pe Ina din vama cea mare domneasca
(Surete ms. XLIII 820).
In 1799 Sept. 10 Cogtantin Alexandru Ipsilant Voda reinoe*te *i dansul privi-
legiur breslei Calicilor *i dispune a li se da tot cafe zece lei pe tuna din vama cea
mare domneasca (Surete ms. XLI1I 821).
In 1801 SApt. 13 Alex. Nec. Sulu Vocia reinot*te privilegiul calicilor *i dispune
a li se da tot ate zece lei pe fund (Surete ms. XLIII 822),
Iniarirea acEstui privilegiu continua a se face pana in 1823 *i anume :
a) 1803 Ghenar 13 Intaritura de la Alex. C. Muruz Von.
b) 1812 Dec. 16 intariturd de 1g Scarlat Alexandru Vodd Calimah.
c) 1820 Mart 21 intaritura de la Mihai Sutu Vodi.
d) 1823 lanuar 14 intaritura de la loan Sandu Sturza Von.
10. Calicii in sccl. XIX-a. Calicii in 14 trdiau in breasla de 300 de ani. Veacul
al XIX a pus capát tuturor breslelor, deci *I celd a calicilor.
Ei continua a .primi bezmän pe locurile de case ocupate de vecinii acolisitOri. feta
dupa actele aflate in plicul 2 al documentelor calicilor *tiri desPre locataril betmanari
de pc locul caliAtor.
ln 1861 economul Dum. Marzeseu, iscale*te opisul de documente atjpgatoare de
locul breslei Calicilor din mahalaoa Talpalarilor, In care apoi se in*ira 21 acte ; cum
insa bätranul iconom nu cuno*tea nici anii nici gIova cu cerdace pune in mod greW
la toate actele mentiunea : din timpul lui Patru Vodd Rare* (o marturIe)".
In 1866 Mai 8. Scarlet Pastia primarele prirne*te cu opis kale documentele
breslei cali:ilor *1 anume 10 bucati documente in plicul 1 *i alte 12 docunlente In plicul 2.
11) Cantora caltcilor. Calicii i*i aveau cal tora lor, adicd cancelaria kr, care tinea
socoteala de incasari *i cheltueli. Se vede ca aceasta cantora era,.*i un fel de Casa de
economic, cad &Mee aconturi *1 imprumuturi calicilor.
lel cateva pilde :
a) 1860 Ghenar 4. Pintilie Cretu ramane dator cu 30 lei la cantork
bY1.860 Ghenar 4. Vasile sin Tanas4 carilv ia 37 lei de la cantors pentru a
Jul 1WVQ;

www.dacoromanica.ro
94 GH. GHIBANES CU

c) 1860 Ghenar 4. GhervasA Lohan rdmane dator la cantora cu 21 lei.


d) 1862 Noem. 26. GhervasA Lohan mai ia 50 lei la moartea sotiei sale.
e) 1862 &pt. 6. Gheorghe Fiore ia 14 lei de la cantord cu imprumutare pal la
23 April 1863. Chizes e starostele Grigore Vandal-.
f) 28p1 Mai 18. loan Orbul ia 111 lel de la cantora breslei cu imprumutarb pana
la Siete Dimitrie.
g) 1862 Noon. 26. Gheorghe Rusul ramane dat or cu 37 lei Cantorei.
h) 1862 Noembre. Vasile sin Tanasa are a raspunde 14 lel cantorei breslei 1 a
26 Decembre.
1) 1862 Noembre 26. Petre Ungureanul ia 23 lei din cantora breslei.
j) 1862 Noembre 26. Lupu sin Alexe Livraru ramane dator cantorei cu 42 lei.
k) 1862 Noembre. Arlene Dann ia de la cantorA 23 lei.
1) 1863 lunie 17. Gheorghe Pocri§ si Maria iau de la cantora breslei 74 lei pen-
tru inmormantarea copilei lor.
m) 1864 Sept 21. Petre Ungureanu ia de la Cantora breslei 2 galbeni la inmor-
mantarea copilei lor si se indatoresc a-i plati la 26 Decembre. Chize§ e starofte'e
Grigore Vandal-.
Cum çuvantul contort& (rus. cantora le comptoir bureau) era un neologism fran-
cez venit prin Rui, Si greu de inteles de scriitorii marunti ai acestor sinete de bani,
se scrie In fel si chip : conta canto, contul, cotor, cantor, catora, cator.
12. Diverse: Bezmanul continua a se incasa pana la desfiintarea breslei si preluarea
titlurilor de Primaria Iasi in 1866. lata cativa bezmanari, cunoscuti din acte :
a) 1865 Oct. 26. Iconomul Gh lonescu plate§te bezman 70 lei castiul sf. Dimitrie.
b) 1865 Oct. 26. Dimitrie Suia plateste bezman 40 lei castiul sf. Dimitrie.
c) 1864 April 23. Inteo insemnare se arata ca bezmAnul general primit pentru
cAstiul sf. Gheorghe April 23, 1864, a fost de 196 lei, din earl s'au. Aeltuit 34 lei si
anume 7 la preut, 7 la tidula, 8 la postelnicie, 8 lei si 10 parale la Gheorghe Rusu,
si413 lei §1 30 parale cheltuiald : ,160 lei sau pus la cator" Jar 95 lei au ramas de
anul trecut In calor" (Surete ms. XLIII 824).
Casa cantorii breslei avea pe ziva de 1 Maiu 1864, 255 lei, din care putea sA Mel
mid inlesifiri la trebuintele breslei, Era ceva pe atunci I
d) 1864 Ghenar 28. Inscris. Gios iscalitul prin punere degetului fac stint c ant
aleicdtult pe Anifa Orba sa fie la mene vreme de un an de zile si sai platescu 60 lei
pe anu i sai purtam de grijA afara de imbracaminte care la inplinife anului avem a
rAspunde banii titati de mai sus ; iar la savarsire vieti orbe alunce santem obeligafi ai
purta de grija dupa lege crestineasca in socoteala noastra §i spre credinta am iscalit
prin punere degetelor in fiinta breslei noastre. 1864 Ghenar 24.
X EU Vasile san TanasA ; X Eu Marie sotu numitului X Eu Ion Orbu fata ;
X Eu Petru Ungureanu orbu fata ; X Eu Gheorghe Rusu orbu am fost fata (pecete
rfoapru ptics). Poftit fiind am scris aceasta, Grigore Vander (Surete ms. XLIII 826).
e) Intre obstia calicilor din Jasi si puternicul vecin Filip Scortescu se isca proces
Inca din 1828. Prezident divanurilor cnejiei Moldaviei era Minciaky. led cum ti incep
ei jaloba lor :
De demultd vreme cat au petrecut Voevozii in locurile Moldovei mai bine iaste
de cat trei sute de ani, si atunci sau dat. o bucata de pdmant pentru saraci ticAlosi ca
sa§i facä asezari, ce se nurne#e mahalaua Calicilor, §i au intArit cat au fost voevozi
§i mitropoliti si vlAdici, ca sa nu fim miscati de pe locurile noastre; dar cine n'ar fi
ascultator §i urmAtor sA se faca noao vreo obijduire i sa ne ia ;de Ia noi rydmantu1
nostru macar ceva sa ratuae afurisit.,"

www.dacoromanica.ro
/ iIkEASLA MI$E1LOtt bS

Miniciaky pune aceastA rezolutie :


Je transmets au divan judiciaire la petition des plusieurs villageois relative aux
prétentions qu'ils élevent A la charge du boyar Philippe Seoptcheea. finvite ce divan
A examiner cette affaire selon les lois et les usages du pays, et A rendre justice aux
réqueras si leur demande est juste.
Jassy. le 14 Avril 1828. (ss) Knciaky :
Filip Scortescu era vecin cu locul calicilor in partea despre rAsArit, pe de la deal
de strada de azi Negruzzi, uncle locul se indica §i in fund spre nord §i in inarginea
despre rAsArit, dincolo de strada de azi GAndul.
Filip
Scortescul
--
= caminar
13 T. NA um
M
at
MIIIMM
0
IMMIM all
Strada Negruzzi
1:1
ctl
I..
M. Gane
cn

f) In 1829 negutitorul grec Teodor Naum Eledbopo; Ncopio voind aii face bina pe
locul calicilor, cere prin scrisoare anume cAtre starostele- breslei --TAnasAcare luAnd
intelegere cu breasla calicilor cle aice din la§i din mahalaoa lor" sA cedeze atAta loc
cAt poate cuprinde casele ck voe§te sA zideascA. urmAnd a plAti ate 80 lei pe an bezmAn.
Cererea lui e din 15 Attartie 1829.
Cu zidirea caselor lui T. Naum locul calicilor dinspre rasArit era invecinat cu Filip
Scortiltul% §i cu Mihai Gane, Mind pAnA in vale spre Bahlui.
Inteun plan schitat cam de pe atunci avem aceastA a§ezare :

10 st.
acesta este
casA
9
1
st. 4 palme
.11[

locul rAsArit

petruit §i -case pe dansul.

9). In 1841 se iscA proces intre ob§tia calicilor §i vecinul din jos despre rasarit
Cost. Negruzzi.
)ti 18 Aprilie Mihail Ivanovici, starostele de mi§.1i inainteazA departamentului pri-
cinilor din lAuntru urmAtoarea cerere :

www.dacoromanica.ro
P6 , Oa OHIBANESCU ,............Lr....ud.r

Cdtri cinstitul departament al pricinilor din niuntru de la toati


breasla sAracilor din la§i plecati jaloba.
Cu ferbinti lacrAmi nazuim la mila cinstitului departament ca iata acum sant tre-
cuti peste o sutA cinci zeci de ani de dud sau asazat aceastä breaslA a misailor cie
rAposatul intru fericire Stefan Vod. cel bun si de rAposatul infru fericire Petru Vod, si
Elena doamna sau dat si o buccticA de loc acestel bresle ca sAs faca fiecare neputin-
cios ate o casula uncle va voi, si de atunce incoace sau intarit aceasta danie si de
alti fericiti domni si de cAtra presfintitii mitropoliti carp de blastAm sau slobozit asupra
cui ar invAlui pre aceastA brias1A, sau ar raslui din acel loz: al sAracilor, si pAnA acum
de si am avut invaluiala de catre boeri cari sant megies cu locurile lor MITA aceasta
bucatica de loc, dar dupi scrisorile ce are aceastA briasla descoperindusa adevarul au
rimas in pace, de cat numai din partea unde sa megiesdste acest loc al saracilor cu
locul casalor dumnisale boerului Mihalache Gane, sau inpresurat acest loc intrand cu
ograda dumisale ca vro doi staniini in locul sAracilor.
Apoi acum vedem fail de stirea noastra si farA voia noastrA cA dumneatui Cu-
conu Costache Negruti, ginerele dumisale Dumitrachi Gane, ca cel ce acam sl afla pre-
Went presusfii Eforil porunceste ca sA ne strkte dol casute a unor neputinciosi cari
sintu pe locul sAracilor, si numai megiesite cu ograda dumisale sur4 cuvant cA ori sa
facem casA bune, acoperite cu oa'e ca adecA dumnea ui sar teme de vreo intamplare
de foc, sau sal dam dumisale acel foe, ca sal cuprinza in ograda dumisale, apoi sl
intAlege ca durnisale nu este atata pentru cA casale sant proaste, fiind ca de cand este
aceastA breaslA asa fel de casa sant si sau facut, ca cele ce sant facute de oameni
sArAimani si neputinciosi, ci mai mult iar trebui locul ca sasi mAriasca ograda, pentru
ca ne pune inaintea, ca precum intro vreme tin staroste de aceasta breasla au dat o
bucAtica de loc unui negutitor cu bezman, asa sAi dam si noi dumisale, anoi daca tin
WA suflet sau lepadat haina crestineascA si sau inbracat cu haina cia de blastam, care
de atati preosvintiti mitropoliti sau slobozit pentru asa fel de rAsluitori, noi din zioa de
astäzi nu arn facut nici vom face,
De aceasta cu toata supunerea si ferbinti lacrimi din infiripatA inima cadem la mila
cinstitului departament ca sa sA milostiveascA asupra ticalosiei noastre si sa likisteasza
intru ceig ce am gasit nu putem strica nici a calca atatea blastenturi arhieresti, pentru
ca sA face un Inceput rau, ca astazi trebuiaste dumisale o bucatica de loz, maine va
trebui altue, si and sa va trezi breasla va fi dezbracata cu totui, pentru aciasta ne
rugAm ca sA nu sa.faca acest obicei flu, ci precum sau milostivit alti domni si preo-
svintiti mitropoliti si cinstiti boeri de au agiutat si neau ocrotit, asAmeni be rugam sa
fim si in zioa de astAzi ocrotiti, pentru cl alta nadejde nu avem, ci intai la a tot !Au-
ternicul Dumnezeu si al clailea la premilostivii stapinitori al acestui loc cari sa vor r
lostivi ca sa ne ocrotiasca si sa ne apere de tot felul de invaluiri, care vor ave le
stearsa pomenire In veaml de acum si in cel viitor sAlasluire cu dreptii.
La mila cinstitului departament intru tot supusi.
Mihail Ivanovici staroste de misai, cu toatA breasla.
Rezolutia.
.18 April 1841.
SA recomendueste in orighirtal jaloba a cinst. adgii ca sA cer,:eteza dacA casAle
acestora vine pe asa eEor,c In cat sA cazA in catigoriia enstructiilor date in acest pred,-
met si avand numai priiviri spre ai salnici prezidentul eforiei pentru al sau interes pre-
cum jAluitorii arata sa nu sa ingAdue va lua sama insa dacA In izvodul dat 6ispre ba-
rAtci sant si aceste casi trecute. No. 5339.
D. Buhus.
No. 794 April 21.
Comisia I ; acest Vasile va ave in privire, de care cercetand va pune la cale po-
trivit Intelesului rezolutiei rAportuind de rezultat" No. 16345,

www.dacoromanica.ro
tREASLA M1$EILOR 97

Ca urmare acestei jalbe intervine o aranjare kite C. Negruzzi §i breasla misellor


cu data de 1 Octombrie, and ia cu bezman cu 80 lei pe an o bucatd de loc din locul call-
cilor, de vale de binalele lui T. Naum, ca sA poata avea esire la ulita, ce se scoboarA de
vale spre Bahlui, pentru partea de jos a ogrAzii caselor sale. led textul hotarelor ; a c4-
ruia fata este din drumul ce merge pe dinaintPa binalelor dumisale negutitorului Toader
Naum §1 merge in lungime pana de vale in drept locul §licarului, unde este capu( ho-
tarului, §i lungimea din hotarul locului meu 'Ana in drumul ce se scoboarA in vale sore
Bahlui".

...11.11111111.1.11.1011111MIN I I
drumul de vale spre Bahlui
ea.pmeirm ..............
to....:-..nows
-CI) ocn
f"). a) Toader Naum
A) r) I 72
'") = 1
4IIMMIMMVOMMO.0.1110.

Negruti Negruf Scortescul


Spatarul

N. In 1847 intervin pricini intre ob§tia calicilor §i preot ul Gh. lonescu si Miha
VandAr, cari iau cu bezman locuri in partea dinspre nord in vecinAtatea altui boer, Spa-
tar Raducann Cazimir.
Pentru istoria bezmAnului aceste douA acte preinta -tin deosebit interes, in felul
cum se face transActia dintre parli.
Protopopul Gh. lonescu se invoeste a plAti bermat cAte 140 lei pe an, dar fp loc
de a da pe fie§tecare an banii, el le o!erd de la fnceput 40 galbeni fondos, din a cAror
dobandA de 145 lei ahual ei sA-§i traga bezmanul cerut.
Tot asemenea se face aranjare §1 cu Mihai Vandal', care pentru locul cedat in ye-
cinAtate cu locul pr. Gh. lonescu va plAti cAte 60 lei bezman pe an. Intru cAt insa pe
aceste 2 locuri erau case si bordee pe ele, se vor plAti breski 800 lei de catre preut
0 703 lei de Vandar. AmAndoi au voe a-si trece locurile la orice mAnd a fi".
AmAndouA aceste locuri sunt astazi cuprinse in proprietatea d-lui Emil Briul pro-
'. sor, care ne-a dat urmatorul act, ce-1 publicAm in 1ntregime.
Act pentru vecinica alcAtuire de plata bezmAnulul. Noi care mai gios prin dare
condeiului scriinduisA numele vom pune degetele in loc de iscAlituri pentrils cA nu §tim
insu§i iscali incredintAm prin acest inscris, precum sA fie §tiut cA dupA fnvoiala fAcutA
cu sfintia sa, am dat cu be7man o bucatica de loc sterp carile, fiind fata in fatA cu bi-
nalele negutitorului Teodor Naum aciasta linte a lungimii cuprinde 10 stAnjeni 0 7 palme,
numarati alature cu drumul ce sA pogoarA la vale spre Bahlui, linia latimei a cariia la-
turd prive§te drept spre Bahlui, numAratA alAturea cu drumul ce sä intinde spre Pacu-
rani cuprinde 9 stAnjenl 0 7 !Jaime, liniia a cdruia lature priveste drept spre Pacurari
cuprinde 11 stAnjeni §i 6 palme in liniia ce despArte§te locul nostru al saracilor de lo-
cul lui Cazimir cuprinde 13 stAnjeni 0 6 palme; peste tot locul mAsurat din giur im-
pregiur cuprinde 46 stAnjeni §i 2 palme ; aciastA bucatica de loc este din Intregul loc
13

www.dacoromanica.ro
DB , 014. GH1BANESCU .....16...6...............k.r......a.r.iwai

ce sA arati prin hrisovul breslif noastre, a sAracilor dat de milostivii domni, si fiindcA
nu avem nici un folos din el, din a noastra bunä voi si nesiliti de nimeni lam dat cu
bezman breasla noastrA a sAracilor ca sä faca binale pe dansul, sau ori ce va voi atat
sfintiia sa cat si urmasil sfintii sale, sal aibA in stapanire, nestrAmutat st sA alba a plati
breslei pe tot anul cate 140 lei bani in naht, bezmAn In fiestecare an, care bani sA ne
fie de fAcut praznicul obidnuit pentru acei domni ce niau dat locul, iar spre linistea
sfintii sale Intru a fi scutit de darea bezmanului pentru totdeauna, de a noastrA buna
vointa, neam invoit a primi fondos de 40 galbeni, pe cari dandui cu dobanda sl ne
priimim in fiestecare an bezmAnul de 145 lel ce pot da suma sus aratatA in curgirea
unui an intreg, si cu priimirea somei de 40 galbeni sfintie sa in veci sA fie scutit de
dare bezmAnului, fiind ca neau si plAlit toti acum, osAbiti de acei 40 galbeni Inca am
primit 800 lei pentru o cad cuhne i grajdul de pe loc toate in stare foade rA, deci pe
asa temeiuri nimine din breslasii nostri nici din acei ce vor urma dupA noi si vor
ave hrisovul la mad sA nu fie volnici a strica aceasta de bunA voe alcatuire ce sau
fAcut cu folosul sl linistia noastrA, ce sfiintiia sa si urmasii sfintii sale, in veci 'sa sta-
paneasca acest loc panic, slobozi fiind al trece prin orice chip ail oricine si afarA
de famelia sfintii sale fAra a fi supusi la strAmutarea bezrnAnului sau macar sporire, ce
asa sA rAmae vednica si nestramutatA aceasta asazare, spre care sfarsit fAcandusA &DA a-
semeni inscrisuri unul la maim altuia sau rugat si pe locul co petent de liau intArit dupa forma.

X Eu loan Vasluianu orbu X Eu Vasile sin. Tana -A (fiul)


X Eu Petre Orbu X Eu Irimia Orbu
X Eu TAnasa Orbu X Gheorghe Gati olog.
X Eu Alecsa livAraru X Eu PavAl Malichi
X Eu Vasile Simionovici X Eu Vasile Neamtu Orbu
X Eu Pintille Cretu X Eu Toader Ciuntul
X Eu Gheorghe Botezatu Ceaus
X §i eu Toader Orbu staroste cu toata breasla adeverezu aceastA InvoialA
X Eu lordache Nane
X Eu Gheorghe Ologu
§tefan iconom si duhovnic la toata breasla saracilor siam fost MO.
Politia Capita lei.
Insamnatii prin acest act, obstiia saracilor nevolnici NA viind in presudstvia po-
Niel slovesnoi au mArturisit ca este sub adevArata a lor pimere de deget In loc de is-
caliturl. precum politia au luat incredintare si din raportul comisarului- al 2-a cu No.
740 a nu urmeazA nici o prihanire asupra acestui loc, pe temeiul unei asAmine sa a-
divereste de Ohl politie.
Saf Politiei Post. D. Luca
Masa I. N. 185 (1. p. : printipatul Moldovei adgiia politiei BO
1847 lunie 8 sef mesa Cerhez stolnic

Div anul apelativ

Pe temeiul adiverirei sus insAmnata de ail politie cA actul de fatA este supt a-
divAratele iscalituri prin punere degetelor a obstiei sAracilor nevOlnici : loan Vasluian,
orbu, Petre orbu, Tanasa Orbu, Alecsa livArari, Vasile Simionovici Pintilie Cretul, Toa-
der sAn Tanasa, Eremia Orbu, Gheorghe Gati ologu, Paval Malenschii, Vasile, Neamjul

www.dacoromanica.ro
BREASLA NugloR 99

orbul, Toader Ciuntul, Gheorghe Botezatul ceau§, lordache Nane, Gheorghe Ologu, Toa-
der Orbu staroste ; sA adevere§te vremelnic de catra divan pe temeiul ai a cererilor prin
inscris inregistrat supt N. 4278, rAmAnAnd a sA face statornicA intArire dupA urmarea
legiulei publicarisAri dacA nu sa va ivi vreo pricinA impedecatoare.

Post. Leon, A. Bran spatar


lancu Silion
1. p. Divanului derector Luca
sectia 111
N. 4950, 1847 Junie 12 zile §ef lancu Scorpan

Divanul apelativ

Dupd vrernelnica adeverire sus insAmnatA publicarisAndusl aceastA v Anzare prin


foaia sAtiascA din 6 tulle Anul incheiat 1847 cu No. 27 §i implinindusA atftt legiuitul termen
de §asa luni a publicarisiri cat §i aceale 15 zile cc sA lasA cu ovAjAnie prin anaforaoa
sfatului din at Mai 1839 No. 1008 Malt intAritA nici o pridnA impedecatoare vAnzArii
nu sau ivit. De aceia sa intAre§te statornic de cAtrA divan spre vedpicA stApAnire a sfinjil
ale prezviterului GheOrghe lonescu §1 urmAtorilor sfintii sale.

Sectia al 3-a Post. Leon, Milicescu, Sillon. T. Scobihorn

N. 500 Dir. Luca


1848 Ghenar .24 zile Of Ioanu Scorpan

/
latA dimensiunile celor 2 locuri :

spAtar RAducanu Cazimir


MMEM1111111 M2111.1111,111===e
i
4 st. Binalile
i 13 st. 6 palme
locul cl lui
10CU1
49 M. VanclAr F..,q.-- Ls: Toader
,i 7-1 Pr. Gh. lonescu Naum
6 st. 9 st. 7 palme
ulita (despre Bahlui) Petru Rare§

i) In 1851 intervine o notta aranjare intre ob§tia calicilor ,breasla nevolnicilor sAraci",,
din Ia§i §1 Gh. Teleman, care ia cu bezmAn locul in alAturare cu locul lui Grigore Van-
dal', feciar lui Mihai VandAr, in urmAtoarele mArimi : IarA acest loc se incepe din locul
lui VandAr §i anume 13 stAnjeni despre VandAr, 9 stAnjeni §i jumAtate fata la ulija des-
pre pahlui, 13 §tanjeni despre locul lor la apus §1 16 stAnjeni §i jumAtate fundul despre
Cazimir ; care peste tot fac 4 stAnjeni din jur imprejur".
BezmAnul se invoe§te a da ate 80 tel pe an.

www.dacoromanica.ro
100 OH. GH1BANESCU

Spat. RAducanu Cazimir ....

7
16 st. 4 palme /..r. a' a a IIMMI= r ix

Gh. Teleman s Miha


9.4
/14, Vandiir

ulitA despre Bahlul P. Rares)

j) In 1861 o nouA aranjare se face intre obctia calicilor §i intre preutul Andrei
Chirilovici, de la biserica Talpalari, care il capatase danie de la Elena Irimioaea. Acest
loc venia in imediatã vecinAtate cu locul lui Gh. Teliman. lath' dimensiunile locului : 13
stAnjenila rAsAritspre särdAreasa Safta lui Gh. Teliman ; 9 stAnjeni 6 palme, fundul
la nord spre spatarul Raducanul Cazimir ; 12 stAnjeni 5 palrnela apas spre locul
!or, 7 stAnjeni fata spre Bahlui
In act se prevede cA bezmAnul va fi in naht ate 60 lei pe an. Preutul i§i va face
binA pe loc, §i cA 11 poate da ori §i cui, chiar §i in afarA de urtna0 sai."
1atA schla celor 4 locuri pe latura dinspre nord.
Nord
Spatar R2,cducanu

Cazim'r
Pr. Safta
Andrei Mihai
Gh. Teleman
apus Chirilovici Vandal' Pr. lonescu
rAs.

7 st. 9. 4 6 9. 7 1

ulita (despre Bahlui) Petru Rare§


sud

13 Catastihul breslel mi§elfor. La Academia Romana in sectia manuscriptel or, sup


nr. 1281 se pAstreazA o condicA lungAreata in piele. cuprinzAnd 30 fel* din care sAnt albe
urmAtoarele : 1 (ab) 2. (ab) 3. (ab) 5 (b), 6 (b), 11 (a), 16 (b), 21 (b). 28 (b), 30 (ab), deci
7 file albe §i 23 scrise.
Pe scoarta stA scris : cumpArat de la fratii Saraga 18 I 30 Mai 1896'. (vezi ana-
lele Academiei RomAne Seria H tom. XIX. pg. 290 anul 1897).Pe cat §tim Condica a
apartinu cAndv4 raposatului istoric §i arheolog Beldiceanu. Ea a trebuit sd se pAstreze
in mAna starostelui miceilor, dar MI mai era in posesiunea sa in 1866 Mai 8, cAnd pri-
marele lacilor (Scarlat Pastia) prime§te de la starostele breslei urmAtoarele 2 plicuri de
documente : plicul 1 cu 10 bucafi Oldie. II cu 12 buclitl document& Se rAvAcise din tacula
starostelui §i intre altele catastihul miceilor, vAndut probabil fArd §tirea breslei, sau furat
de oare cine fara §tirea starosteJui.
El astAzi se pAstreaza la Academie ci este cea mai fveche §tire de organizarra Ce-
le' mai vechi bresle din laci, alcAtuitA din cei mai de jog §i mai scApatati oameni.
Catastihul acesta a fost prefacut in forma sa actuala in 7230 Febr. 24, iar lea--
tura e ceva mai nouA, cAci ordinea filelor a fost schimball de legatorul de cArti, cate
neputAnd cetf textul scris cu chirilice a amestecat filele rupte de la cotors,
Tata notita lAmuritoare : In dzilele blagocestivulul ci de Hs. iubi I toriul pre lumi-
natul Domnul nostru. 1CD Mihai Racovita Voevod it r(o)c(no)Amafro (§i Doamna lui)
Als,
Anna j A (mos, iir (§i cupiii lor). la domnie a trie I la, a 7 an. cu bl(a)go)slovenie. a

www.dacoromanica.ro
BREASLA MISEILOR 10 1
NO'

Preosvintitului parintelui nostru. K8p Gheorghie J Mitropol tul Sucevei I gi a toata Al ldo-
I

via I hie. sau inoit acestu I catastih. de braslä miseilor. de targu I din Iasi care de de
multu este agadza I td aëastA breasIA J Inca de la St fan roda a cl Blip I BS ATO COT I

poiglAECTKO))C(pIl CT(o)ficl I anul de la Nagterea lui Hristos 1 1722 Fevr. 24. (Catastih
fila 6 (a).
Contrar aratkilor documentelor breslei, cari toate in mod constant atestA cl lo-
cul le au fost dat Patru Von' Rare§ §1 poamna lui lleana in cal ul tdrg dui d'n sus
dupi idiu, Mitropolitul Gheorbhie cla loc la versiunea intemeierei breslei de cAtrA Ste-
fan Vodi eel Mare. pentru care lucru fAuregte textul slavon al unui act, ca gi domnesc, din
1480, text de sigur fabricat adlwe, ceia ce a fAcut pe loan Bogdan sd nu-1 treaca in
lista documentelor el. la Stefan cel Mare.
latA textul slavon, scris pe f la 4 (ab):
II31OAEIHEAA COTII,A I 61 C IIOCIIIWEILE V CIIA I. ri cxupzinfuifai crro AV" I H.111ACE CI
ripanuiti: nx IIMAM C k 1C flmcit CTIJATIIril AUIXAIIAA I if Iranotaa. Fl np'i I necitaXTIIIIX. I
I

ItZ AMA GAIrCNECTIffiar I ij t atounnaro rctimia I 'n CTf lila Rontowl cf. Apart,.
naiium macriK) I rCllAp 3fAtall it10/IMEICK011 I 11p11 apx-iincnne filfp I TKO iTlICT. 11.1TpC, I
IIOAIIT CS'IARCKilro. Ur) I AZE M*11111111 Witt Illf 1.11u CDT Ideltar0 TfMrd I G3T nra notizawnig
J

II I Gyr liwirrIE fro avrph J fIpC111ItICAMIIIBII1A /WM I AS CORC,E. 1701410(Ii)Ctitli(o) I CZCTAKIIIIIE


CfIrk... II ETRO. flOREA+.11111EM I rcumpEnciat, ftfill11111CAILWO I crAparo. OTE4SitHil I fiCiffiCylj. ii
c:6, narocao I IIEHIErli OrIIITMCli HA I 11111 VS. IIPECOCIVENII 11 fillp I TECOKTIICTOM. AAII1110 I flOAFIT
CStIARCKIISH. flAKIISKE CII gptil if I MIA Karocactittpai 1 cz j limo czpman FIAIIIIIAI I ci
f;:faf IA IIPPII3MIE J WEAL i'Cir#01 If VAT I allai cpAtkiai 117-16MILIE KA I no ti011[1111110 HAM
rplinniim I II flPtICTAA two nv -pt. taco Ad CZTROpIIM f1ihi3 I MIK HA liZetICIl roil, I HO
MK/MM. npatocitatt mix lorriarutIn I HATO SWIM

Pe romAnegte sunA astfel :


Cu vr area TatAlui gi cu ajutorul Fiiilui gi cu savargirea sfautului Duh inceputu-s'a
cu praznic ii tru numele sfantului arhistratig Mihail gi Gavril i altor färA trup (puteri);
in zilele blag9cestivului gi de Hristos iubitorului Domnultd nostru Ira Stefan Voevod
batranul, d'n Imila lui Dumnezeu Domn Tarii Moldaviei, pe vreamea arhiepiscopului Kir
Teoctist Mitropolit Sucevei ; iatA cd stransu-s'au sdrimanii din al Iagului targ din a lui
Dumnezeu si!A gi din a Prea curatei lui maice indemn intru clangii, de bund voe age-
zatu-s'au intru sine gi din porunca Dornnului rhai sus scris a bAtranului Stefan Voevod
gi cu binecuvantarea invAtatorului nostru Prea Sfintitului Chir Teoctist mitropolit Suce-
vei ; gi iaragi toti fratii mei, blagoslovit- am or-bun osardia noastrA gl a lui Dumnezeu
vreare, and gi cu luminata inimd luat-am pre Dumnezeu ajutor noao gregitilor gi Prea
curata lui Dumnezeu maid, precum ca sa facem praznic in f.ecare an pe obiceaiul
pravoslavnicilor hristiani la anul 6988 (1480)".
Cine citegte textul vede cat de colo cA redactarea e stAngace gi cu totul deosebita
de cea din zapisele vremii, gi limba gi constructia, gi fondul istoric, totul e alterat, gi
scriitorul dela 1722, un uricar oarecare, Axinte sad Pupa-Ion deprins cu slavona, a crezut
cd poate da un mai mare lustru parerii sale, dand in 'slavonti textul inchipuit-a lui Stefan
ce Mare, ce-gi zice singur blitrcinul . cunt tot el va scrie in ron tine& textul baffuit al
uricului lui PAtru VodA Rares.
Teoctist mitropolitul era mort din 6985 Noembre 8 (1476); aga scrie cronica Put-
neana gi dupd clansa Grigore Ureche (Let. 1165) ; iar porecla de star sau bdtranul a-
pare mai tarziu in documente.
Trecand la textul ispisocului lui Patru Rare Ii uita veleatul, §i apoi crezand ca

www.dacoromanica.ro
102 Gil. GH1BANESCU

pe atund se scria romAne§te ne dä un text 1 e romiituIte, conceput astfel ; fila 5(a).


Ica Petru Voevod i gspdja I ego Ileana cutn neam I milostivit. §1 am mi I luit prea
misdi de I tArgu de la§i cu loc I sä§ facd casA cine I und i va fi voe in via ta noastra
I

iard dupa moarl noastrd I prea cine va alege I milostivul DumndzAu I sA fie domnu
acela inca sa intAreascA I prea aceg mi§Ai ce I mai sus scriem iatA I cine lea lua locul I
sau il va impresura sA I fie neertat de 318) I Otet o(t) Nichea Za I sA sa §tie §i 12 oa-
meni sA ai I bA scutiti pentru 1.. I parea loru I

fila 5(b) alba VIto...(rupt)


Dupa scriitorut acestui pläzmuit text romAnesc de pe la 1542, Pätru VodA Rare§
§i doamna lui Ileana au miluit p e Ini§Ai de tArgu de 14 cu loc sa-§i faca casä cine
unde-i va hi voe". In al doile loc odd drept breslei mi§eilor pentru 12 oameni ca sa
fie scutiti pentru hrana lor".
Pentru Mitropolitul Gheorgie de la 1'i22 era u§or a crede cA se (Muse §1 sA-
racilor din 14 12 oameni pentru hrana mi§eilor, ca §1 cum mi§eii din la§i aveau
privilegiul boeresc a liuzilor scutelnici. MnAstirile puteau cApAta robi tigani, roA01111
tifirliAll mutranit; dar calicii din Ini tmuntsa capete 12 oameni pentru hrana lor
este o imposibilitate istorica!
Deci §1 al doilea text e fabricat dupA necesitali, de §1 Rare§ Voda este cel ce a
dat loc calicilor din 14 in marginea tArgului din sus despre zidiu.
Adevaratul catastih se incepe de la fila 7 (a b).
Catastih pentru I praznicul sAntului I (§i mare Voevod ceres I cu arhanghel Miha I il
uncle sA strAngu breasla de mi§di I pe cari Dumnezau vaa I leage din pravoslav I nici
cre§tini a da §i I a milui la ziva praz I niculai pentru sufletelt lor §apd I rintilor ca sa le
fie lor in ved pomeniri(i) §i I DmndzAu milostivirii I intAreasca pe dAn§ii in fapte bune I
I

intru toate dzilele I vietii lor cu rugd I ciunile I prea sntei I NäscAtoarei de I Dmndnu §1
pururea ! fi6oarei Mariei I §i cu rugil(i) svAn I tu 1 lui Arhangel Miha I il ca sd le fie lor I
intragiutoriu §i I sprejenitoriu la I infricata §i a giu I detului cd sd (a le m(i)Id *i er I tare
de pacate I §i sa aibd odih I na intru sa1a01(i) inparatii ceriu I lui, unde bucu I rie nu sa
schimhA I in veaci amin.
La legatul catastihului s'a schimbat ordinea, cAci fila pe cari stau scri§i domnii
(9 a b) este interpusd intre filele, pe cari stau scri§i boeri (8 §i 10 (ab).
A. Domnll 3m rcnApit n3Aas I ima H AO HH'k rcnApz (aici (se pomenesc) domn
cei de demult §i cei de acmu domni)
!co Stefan Voevoda starogo I bAtrAnul I
leo Bogdan Voevod sin Stefan fiul lui Stefen
I I

leo Stefan Voevoda mladi I tAnArul I


ICO Petru Voev oda
Ica Stefan Voevod LAcustA
Ica §tefan Voevod sin Petru
Ica Alexandrd Voevod
Ico Bogdan Voevod sin Alexandru
leo loan Voevod
Jco Petru Voevoda
Ico loan lancur Voevod
IQ Aron Voevoda
leo Eremie Moghila Voevod
Ira Simion Moghilla Voevod
Ico Costantin Voevod sin Eremia
leo §tefan Voevod sin 1om0

www.dacoromanica.ro
111REASLA Mt$EILOR 101

Ica Radul Vo,.vod sin Mihnia


Ica Alexandru Voevod lliia§
Ica Miron Barnovschi Voevod
Ica Moise Voevod sin Simion
leo Vasile Voevod
leo Gheorghie Stefan Voevod=
Ica Ghica Voevod
Ica Stefan Voevcd sin Vasilie
Ica Dal* Voevod
Ica Duca Voevoda
Ica hie§ Voevod sin Alex(andru)
ka Anton Voevod c ciii ro (cu fiul lui)
Ica Costantin Voevod.
Ica Antioha Voevod sin Constantin.
leo Costantin Duca Voevod.
Ica Mihai Racovit Voevod.
lea Nicolai Alexandru Voevod.
Ica Di mitrie Costantin Voevod.
Apoi eau adaus sgri§i de diferitP mani urmatorii :
leo Grigorie Ghica Voda (
de o mand
Ica Ion Neculae Voda (
Ica Costandin Voda Mavrocordat (de alta)
Ica Costandin Vodd Racovita (
Ito Matei Ghica Vvod ( de altd mand
Ica Scarlet Ghica Voda (
Ica loan Theodor Vvod (
de alta mand
Ica Grigorie loan Vvod (
Ica Grigorie Alexandru Ghica Voda cu ro§ de altd mand.
leo Costandin Dimitriu Moruz Vvod (
de altd mand
leo Alexandru Constandin Voevod (
Toti domnii dintru inceput i pdna la Dimitrie Constantin (Cantemir) Voda sunt
scrisI de una §1 aceiasi mana. Apoi urmeaza 6 condee, cari scriu numele domnilor
Oita la Alexandru. Costantin Mavrocordat (1783), cand inceteaza cu sirul domnilor,
tocmai and incepe seria hrisoavelor de miluire de la acelasi domn pad la Ionita Sturza
Voevod. Starostii breslei n/au mai trecut numele Domnilor in catastih, caci Ii aveau
trecuti in hrisoave.
Nu gäsim trecute in catastih numele voivozilor. Ion Eraclide Despot, Stefan Voiä
Tomsa hatman, Bias Rares--turcitul-1 Stefan Razvan ;Gaspar Gratianmorlahul$te-
fan Petriceaicur5Lvratitul; Dumitrasco Cantacuzlnomueratkul ;
De ce aceste omisiuni ? Probabil ca biserica n'a avut In 'deosebita stima faptele
unora din acesti domni uitatori de lege, vrajmasi bisericii si deci starostele de calici
care la orice domnie noul se ducea la mitropolie, sa insrIe numele Voevodului i se
rettaa inscrierea, Domnul nefiind pe placul Mitropoliei §i nici pe al calicilor.
Jar daca siraua Voivozilor se incheie cu Dimitrie Costantin Voevod, cel care a dom-
nit in 7218 (1710), de si catistihul e scris din nou in 1722, scriitorul a pus pe Dumitrasco
Von Cantacuzin cel din urnta in lista, pentru ca pentru rästimpul de 12 ani, domnia
a fort ocupata de Necu'ai Von Mavrocordat In 2-a domnie, si de Mihail Voda Racovita
in a treia domnie, si cum numele lor fusese scrise inaintea celura lui Dumitrie Constan-
tin Voevod, nu le-au mai scris si a doua oara. Si asa ne explicam saritura de 17 ani
intre cel scris cu condeiul celui din 1722, §I cel al lui Grigore Ghica Voda din 1727.

www.dacoromanica.ro
104 H. GHIBANESCU 4.161713Jra.

B. Boerii. Pe tilde 8 (a.b) si 10 (a.b) siau scr'si boerii.


SAE gown nfilli1414 ii iiii (aice (se pornen sc) boerii a mari si a mici).
Eremie vel vornic Bali a hatman Zaharie BdrIddeanu vel log. Paos vel vor.
Str ici vel 1 gofat Car te vel vornicDumitru vel vist.Simion Stroici vist.Van-
ghelie vel vi t Preabici logofdt Gheorglle vel vor.Nistor Ureache vel vor.Coci
agd Ni^oriti vel mitnic (vames) Gligorce treti (al 3-a) log.Molodet parcalabVar-
tic vel vor.Gheorghie parcdlab la Hotin Dumitru Barnovschi vel postel.Patrasco
vel log. Apostolachi postel lic Dumitru vel vor.Rosca logoatCostantin vistier
Gheorghie Rosca vist. Boul victiernicPetriceaico logoldt 8 (b) Gavril Cernat sul-
gerzNeculai stolnie Vasile Urechie easnicGheorghe Bals log,Lupul treit log.
Dumitru BJhus vi TAutul logofdtStefan Anton logofdtPan visternic
Gheorghie vel log.Barnat post.Septelie hatman Coste Bueok vel dvor.Stefan
Moimdscul vel armasCrenuc vel sdtrarGavril hatmanGheorghie vel easnicDu-
rnitru oldan vel dvor.Pdtrascu Basotd vel log.Gavrilas vet log.Dumitrasco vel
pit. Gligorie cliuhr Toader VeaveriidNicoard log. loader sto1,Nicoare hetman
Dumitru St fan vet log.Grama vel stol. Costin hetman.Toader Petrieaico vel dvor.
file 10 a. Torna postelniclordachie vel vist. Dumitru stot Ion postelnic
Cristiian logofdt Trofandl post. Enache postelnicDumitru Goie post.Gheorghie
postelnicSavin vet ,dvornic loan Cujbd vel dvor.Ilie Vrabie post. roan Talpd
Gligori Talpd Ignat e golea Petru eogolealog.Patrasco banulVasilie banul
Frangole stol. Vasilascu hetmanlonascutd vel log.Stefan Bou 1/0 dvor. Dabija
vel dvor.Solomon vel vist.Ionita vist.TdImae vel cd(pita)nNeculai Buhus treti
log.Septelici vel post.Darie vel comisPavAl pit fila 10 b Hie Catargiu vel
II

log,Darie Doni6 vel dvornic Gavrilas Miclescul vol dvornicDumitra;.cu Racovit hat
(man)Costantin Costache yel spatarlordache Catacuzino vel vist.ToaNs Paladie
vel cornis Costantin Ruset vel eas(nic).
Zde pop ot Iasi [aid (se pomenesc) popii din Iasi).
Pop Ursul pop Eremiapop Toaderpop Stefanpop Danillpop Silioan pop
Dumitrupop Vasiliepop Loghin pop Goeorghiepop Naculpop .lacov.--pop Hilip
pop Gligorie pop Samsonpop Gligoreepop Carpupop Vasilie diacon Dimitrie
al Mitropolie It 7249 (scris de altd mar-id).

Nu e locul de a stArui asupra timpuitti, cAnd au trait toti acesti boeri si au o-


cupat slujbele cu cari sunt trecuti in catastih ; dar contrerlAnd anii in cari se gdsesc
acpi boeri in slujbile lor glsim cä toti cei 95 boeri au trait intre 1859 si 1730. Deci
in acest interval starostii breslei au primit unele sume de la boeri si le-au tre-
cut numele lor in catastih, pe and la domnii cari au fost mai darnici cu mieii, sta-
roatii an trecut in catastih numele lor pan la 1784.
c) Preutii. Pe fila 11 b se dd numele prentilor, ce cu slujit breath, fie ca simpli
popi, fie ca protopopi.
sm 11011 COT IsICH
(aci (be pomenesc) popii din Iasi)

Dacd cel din urmA scris cu alt condeiu e diaconul Dimitrie de la Mitropolie si e
dal din 1732, apoi cel dintdi dintre preuti e cunoscutul popa Ursul de pe poartd, care
a trdit In secl XVII supt Canternir Vodd, deci e cel dintdi protopop din Iasi, a cdruia
nume a f st trecut in catasth, intru cat era popd domnesc de la Curte isi are ca bi-
serica, bisericuta de pe poarta vorniciei de gloatd de la curfea donmeascd, i deci nu
se putea ca protopopul care a oticiat la recunoasterea breslei si a vdzut cu ochii in-

www.dacoromanica.ro
tiREASLA MI$E1LOR 1D6

ISrkea hotarnicii locuiW calicilor de cAtrA VodA Cantemir si nu fi trecut cel dintli in
catasfih, ce cred a a fost atunci intAi Inighebat, .ori prefAcut din nou.
D. ca/icii (mifeii). Pe filele 12 (ab), 13 (ab), 15 (ab), 16 (a)-16 (b) fiind alhA
19 (ab), 20 (ab), 21 (a) stau scrise in co loane numele .tuturor miseilor cu starostik
lor. Dar a fast 2 rástimpuri in cari s'au scris numele mIseilor, In 1724 §i in 1735; iar
cea din urma tuscriere de calici s'a Mut in 1757 Ghenar 15, and s'a scris numele lui
Chiriac Galatanui starostele de mi§ei. In 1722 s'a scris --5implu sm Mill11111 COT IAN
(aid calicil din Ia$1) ; iar la 1735 s'a scris : s,s,e HIllp1M COT 14c ROAM All TOWN nusTpo-
11041IT4 co94scx4ro, -K(tT 3CMA, Cfl. 4 (aid calicii din Iasi in zilele lui Antonie mitro-
polit Sucevei), la anal, 7244 Sept. 1).
sm 11111111111 COT me (aid (se pomenesc) calicil din 14),
Dumitru staroste
CrAciun staroste.
Stan Mieraut starosteTatul--NechliaIonTvanco Grozav--GonteaToaderu
Gligorie=-- --AvraamMatheiuloa§Badul starosteHanulBaico -- Marco Simion
StoicaOaneGriga--Oane--- J fila 12 b.: AndreicaOancaVartinHilIpkDumitru
1-IiIipkUrsu1rCorne Oanea Dumitru NicoaráMihaila Gligorie Gheorghie
f

OnciulPetreAndruFaMateiuToaderkGrigorieDumitru fi fila 13 a :
Gligorie siarosteStoicaSava-:-NistiorkMihaiu-StefanNeagullont.Soica
V asilie starosteStani.GripaVasilieDumitruMihaiuDan tefaneva MA teiu
GavrilMAlaiuMihulIvan I fila 13 b.. Andonick DicaVasilie IvankGrozavk
StanciulCristeIanculGligorieMiculkronk.
Radul staroste. NicaCristeMarcoMariica loank DrAghiciu Simion
Grosul
Lua staroste fila 14aGrigorieMarcoVArvaraStancaCrasteGrigorie
j

RadulToaderkFlorea NechitaMihailVasilieI on G igorieVasille Stanciul


NechitaDragan.
Toader staroste7-VasilieAndreiu rf fila 14 b. tefanIoanVasilie Nis torkStoica
lonkCocaSimionTivulSitnionGavrilMarta tefanCosmaToaderloan
ToaderMarieUrsul ; -
§tefan starostbTanasiePavAlUrsulIsaiaAndronicDaniil VasilieCondre I
GligorieMihailDumitruToaderkGligorcelorga 11 fila I5-a tefani.
Gavril staroste.
Toader staroste.GavrilGavrilToader MerqGrigorieIona§cuAnton Kece
Dumitra§co--1
Statue starosteIonavo PrimA ;
Mathei staroste ;
Siinion staroste V asileSitnionCiung. Mogaldea ful(gerat) Radul orbVa-
silieSandulkAlexandru--Tanasie fJ fila 15 b Dumitra§coMathei, Gheorghie
CarjanSimion--HaritonStefank,DumitruIonkAndreiGrigorieSimionhToa-
derklonh FilipkVasile BerindaNästasieToader HaragaGhiorghit Baltaglo-
siphStefankMaximkIonh II fila 16-a, VasilieHututuiuToaderk Ion joldunar
Toader MArrosDAnilaNeculaiIonk BotluIlieMierloeNazarieUrsulGhebu-
tul---NeculaiEchimkVasileManoleMiculPanteIeiChirilA.
fila 16 b alba.
fila 19 a.
3M finiJilil COT tiiC no AHIIIIHTGU ANNT00110AIIT4 Q0(1Aff J cum.% EAT. 3CMA C1113
Vasile Streache.starostele schiopPascal orbulNeculai orbulRadul orbulTAnase ot-
bulSimiOn §chiopul Simion duntulVasilie fulgerat baba Ioannaloan duntulDu-
14

www.dacoromanica.ro
108 OR OHIBANESCU Nwooremadilor.b.1.161.111

milru schlopChirlac orbul Hariton 6untu1Gligorie fulgerat Savin ologulUrsul


orbul ot Muntenime,Alexandru ologulMaxim 6iuntul Stefan schiopulAftinica sur-
daGligorie orbul H fila 19 b. loan orbul ot Brofteni loan orbul ot Frecciu Toader
gura stricata ot BivoldrieGheora orbul,Vasilie schiop at FancirieChirilA schiop
loan fulgerat Cavil! beteagToader gull putintePostolache schiopul Nichita ne-
volniculAndrel stricatToader MuntulGrigorie te are at% nevoiaVasilie Munteanu
Grigori ot VätdmanPavAl schiopulDumitrasco surdulfile 20 a (scris de alta mana).
Simion starosteGligora§ fulgeratulDenila IonTeodor Gura rea Toader
(maoitop sic) dupd iaz ; Neculae Orbul dupii iazuPAnzarIlie OrbulGligoras schio-
pul Miculeai Vasile loan Orbul Toader (Toomp sic) gura pufintia
Toader (Taomp). fulgerat Postolache schiopulMascoms schiopullosif ologul
Gligorie orbulIon CiuntulProdan orbultefan schiopulHrilco schiopulCopa-
cioae OrbaIllasa ciuntafila 20. b Vasilie din Muntenime stricatGligoras orbulGli-
gode achiopulVlasie ot Cdrniceani stricatSimion ot Turie fulgeratUrsul orbul
Simion CiuntulPricopie orbulManole orbulIliana Calicoae Radul orbuiTanasie
orbulPorcul orbulGavrilAntim ciuntultefan surdullon orbul. .

Toader (Toon) stricatul Andrei orbul Pistileu orbulAndrei fulgeratul


Vasile stricatulNastasie fulgeratullon ciuntulHabca calicoaefila 21 a Frosina
calicoaeMarcaraDumitrasco stricatul§tefan stricatulVasile Streachie -Anita un-
guroaicaSafta OrbaIlianea OrbaUrsul; apoi scrise de altä mana : Stratul ful-
geratul Vasile orbulSavin ologulEnachie fulgeratul(iar cel din urma scris este)
Chirlac Galafeanul staroste de calid sau facut la leat 7265 Ghen. 15.
Din lnsirarea numelor calicilor noi cetini pe langa bolile, de cad suferiau si ateva
lOmuriri despre mahalalele vechi ale 1asilor, sate pe atunci deosebite de administra(ia or&
; igneasca a la9ilor.
a) boli : Schiop, orb, ciunt, fulgerat, olog, surd, gura stricata, beteag, gull pu-
fintea, nevolnic, stricat, cel ce are acea nevoe, gull rea.
b) mahalale (sate): Muntenime (azi SArarie), Brosteni (sat peste Bahlui, peste iaz),
Frecau, (azi strada Smardan, supt Beilic), BivoMrie (supt TArgul Cucului), Fânarie (azi
biserica Sf. Andrei sau strada Alba spre Cacaina, dupa iaz (strada Sf. Lazar).
14) Caro de intarire. Dar breasla isi avea randuiala sa Starostii ale0 de ob5te
se tntareau de Mitropolit ; asa ca si la schimbare de staroste, si la schimbare de mitro-
pont se didea cate o noua intaritura si chiar povele pentru bunul mers al breslei.
Nu sant lipsite de interes toate aceste carp de Intaritura ale Mitropolifilor Mol-
dove!, cad cuprinsul lor arata felul cum merge breasla si alte invafaminte morale si
socia le.
latA seria lor :
a) 1723 Mart 23 (laid). Cartede blastam a Mitropolitului Gheorghie pentru breasla
misailor din lasi, si'scutiri de orice dajdii.
Gheorghie cu mila lui Dumneau Arhiepiscop si Mitropolit Sucevei s1 a toata Moldo
Vlahlei, facem stire cu atrasta carte a noastra tuturor cui se cade a sti pentru breasla
de misli de aid din targu din Esi, care breasla iaste agaratcl tned de rriposatul S'tefan
Yodd cel Bun, care avand el cart! de blastam si de la alli arhierei mai dinainte vreme,
asupra cul le-ar face suparari macar cat de pufin acestor obidnici i neputinciosi, cad
cu mila crestinilor 41 petrec ticaloasa viafa lor. WI dar am Mut si noi affasta carte
de blastam asupra cul le ar face invaluiala zlotafi sau pargari sau alte angherii, carea
santu pe alalfi saraci ; si de iar Invalui prea dassii, aeasta breasla neputinjoasa, unii ca
aceia a fie afurisifi si legali de Domnul Dumnezeu sl de maiea preacurata si de 12
apostoll li de 318 otefi, care au fost NM HZ (carea Intru) Nicheia ; si de blago-

www.dacoromanica.ro
BREASLA MISEILOR 107

slovenia noastra ce nea dato Domnul Dumnezau Inca sa fie afurisiti 5i dap anaftemei ;
herul pietrile sa putredeasca II 5i sa se risipeasca, iara trupurile acelora sa stea Intregi
In veaci ; parte se AA cu luda vanzatoriul domnului Hristos 5i cu tricleatul Arie
hulitor 5i sa caza pre darkii cutremurul lui pin 5i sa le fie para5a insa5i Maica Pre-
cista ; iar eine iar feri 5i !ear incunjura casale lor 5i intru nimica sä nui Invaluiasca 51
mai vartos iar tnilui, unii ca aceia sa fie ertati 5i blagosioviti de domnul Dumnezau
5i de maica precista 5i de toti sfinfii 51 de smerenia noastra Inca sä fie ertati 51 bia-
gos1oviti in veacul acesta *i in cel viitor, amin. 1723 Mart 23.
Gheorghe mitropolit Sucevschii.
Precum in cele politice5ti Vorlä singur putea dispune de acordari de privilegii 51
scutiri de darl *i alte havalele.
Zlota0i erau slujba5ii fiscului, cari strangeau zloti din birul norodului, far pirgarii
erau consilierii primariei de astazi 5i aveau drepturi vechi de a strange de la targovep
taxele comunale ca 51 alte venituri orA5äne5ti. lar angherkile erau ori ce muncl data In
natura pentru domn 5i tara Calla din la5i nu erau suparap cu nici una din toate acestea.
Breasla fiind prea mica *i locala, lar puterea cetateneasca a mkeilor de a spori
veniturile Orli fiind de tot neinsemnate, domnia n'avea nici un motiv de a se simp atinsä
in privilegiile sale prin cartile de danii 5i scutire ale Mitropolirlor Orli catra breasia
mkeilor.
b) 7214 Sept. 1 laqi (1735). Cartea mitropolitului Antonie data breslei mkellor.
ePreacum au IntArit 51 au legat alp rapoasati parinti Arhierel 5iblagocestivi domni,
ce au fost mai inainte de noi, nijderea 5i noi intärim 5i legam, iara cine va strica 51
va dezlega sa fie afurisit 5i anaftema, amins. Antonie Mitropolit Moldaviei.
c) 7261 Fevruarie 8 raqi (1753). Cartea Mitropolitului Iacov pentru mi5ei.
aPreacum au intärit 5i au begat alp raposaP parinti arhierei 51 blagocestivi domni,
ce au fost mai inainte de noi, a5ijderea 51 noi intarim 5i legam ; !ail cine va strica 51
va desiega sa fie afurisit 5i anaftema, amins. Iacov Mitropolit Moldaviei.
d) 1783 August L. lag& Cartea mitropolitului Gavril pentru measeri.
.Dupa cum au Intarit alti frati arhierei, ce au fost mai denainte vreame de noi
ocarmuitori scaunului sf Intel Mitropolii spre paza bunei orandueli a breslei measeri/or
de aicea din orapi inii ; a5ijderea 5i noi intärim cu arhiereasca legAtura ca sa se pa-
zasca randuiala lor lntru toata buna a5ezare precum sau urmat din Veacs. 1783 August 24.
Gavril Mitropolit Moldaviei.
e) 1791 Julie 27.
Breasia calicilor cer5etori, carii locuesc in ora5ul 1a51i, neau aratat noao cum el ei
au pentru alegerea starostilor scrisoare inca dela fericitul intru potnenire tefan eel .13d-
trdn, domn al (cirii Moldaviei, care a poruncit sa le (lei loc in oraq, lee pentru locuinfti
§1 au cerut 5i de la noi Intaritoare 5i blagoslovitoare scrisoare cu a noastra iscalitura,
asemenea dupa cum li sau dat 5i de la procatohii no5tri mitropolip acestui pamant, Fiind
indemnat de cre5tineasca iubire de oameni- 5i urmand fericiplor frafilor no5tri cu aceasta
a noastra adevgrata scrisoare 5i noi intarim 5i blagoslovim pe acea a 1or breaslä. lara
pravoslavnicilor 5i iubitorilor de Hristos, carii vor ceti sau vor auzi eastä scrisoare le
aducem aminte cu cuvantul lui Dumnezau 51 facerile de bine 51 Imparta5iri1e a nu le
ultati, ca cu jertve ea acele sä imblanze5te Dumnezau ; milosardia cea aratata catra sa-
raci o socote5te Dumnezau ca insu0 pentru sine, fiind ca zice : 1ntru cat all Mut unuia
dintrace5ti mai mici frap ai mei, mie ati facut. Pentru aceaia dar miluind pe saracu I
bine facep, pentru ca indatorip pre Dumnezau, iar saracilor 51 la 'toga breasla lor pas-
tore5te I. supt amlinufarea blastamului poruncim ca toate milosteniile ce sa vor strange
nu intru alt chip sa o cheltuiasca, ce dupa scopul clatatorilor, adica pentru hrana sa

www.dacoromanica.ro
108 GU. GH1BANESCU

dar nu la belie sau la alte nelegiuite fapte. Pentraceaia darl si earl cat ar trebui pre
o i sau doao sau mult pe o siptimani, dar nu sA si obrizni6ascA umblind de dimi-
neap OM In sari pentru strangerea de pane sau de bani (de mai mult numAr), cAci
stie Dumneziu pre fratil sii ai hrini ; iar candu ei si vor griji pentru mai multA si mal
de prisosit strinsoare, atunci cu gasta se vor arita cum cl nu nidijduesc la Dum-
neziu, care poronceste a nu sl griji de mane JJ ci cum ci ei nu sant fratii lui, ci adu-
nitori de cele spurcate si iubitori de argintu ; si and ar umbla strangand milostenia
si si poarte cu toati linistea, aducandusi aminte cum cl el cer in numele lui Is. Hs. a
celui mai smerit si mai linistit, luand o data, al doile si nusi Intindi minute, ca caul
nar fi luat, cid ilasta iaste furtusag, numai cand va vre ditituriul si de al doilea pi,
de bunavoia sa ; sa nu fad niciirl galceavi, sfezi, bitii, mai ales In pridvoarele bisi-
nicilor ; si nu si fad bolnavi neftindu, si nusi zAdireasA Mune sale ca si piece spre
mill pre cei ce vor ciuta spre dAnii, cici ilasta iaste in$Aliciune ; si si osteneasci
carii vor putea eu lucrul manulor, cid mare picat iaste aceluia a ceare milostenie, care
poate insusi si si hrineascl ; si mai pre scurt sl sl poarte in toatl smerenia, linistirea
si silindusi ca In locul putredii si pimantestii bogitii carea Dumnezim nu lean datu, sA
si ImbogAtascl cu cea neputredi, duhovniceascA i veönici comoari a credintei si a
faptelor celor bune, amin. 1791 lull 23.
Gmupanikui Ilmapochi ripx1enucaona GKATEputiocaaaciiiii H XEPCOHIICA TAESPHIIIICKArC9(
iltomognAxacKIA thicAmcia NirlicToentrrTmo.
AceastA carte a Arhiepiscopului rus Ambrosie, insdrcinat provizor i cu conducerea
bisericei Moldo-Vlahiei, in vreamea rdzboiului dintre Ru5i 5i Turd, incheiat cu pacea de
la la5i (1792), este un adevdr cod de breasli.
Se dispun urmitoarele, care prin faptul cd au fost trecute in catastihul breslei si
s'au pistrat supt forma de blistAm, arund o lumina vie asupra regimului nou, la care
sunt supu5i calicii, i anume :
1) Mila are un caracter cre5tin i evanghelic.
2) Destinatia milelor si nu se abati de la scopul donatorului.
3) St se ceard de pomand o parte din zi, I nUmai cat ar trebui pentru o zi
cloud sau mult o saptimani.
4) Si nu se lacomeasci calicii a cer5i prea mult.
5) Cel ce capitA o datd mu si nu-si mai intindi mina i pentru de al doilea
oari cici e furti5ag.
6) Si nu provoace nicAiri stezi, galcevrsi bAtli, dar mai ales in pridvoarele bi-
senicitor.
7) Si flu simuleze boale.
8) Si nu-si addreascd Milne cdci e inplAciune.
9) Si lucreze ceva 5i cu minute, nu numai si ceard mtg.
10) SA se poarte cu smerenie.
11) Si fie lini5titi i cuviincio51.
12) Si aibd bune niravuri.
lati dar un cod al cersetoriei cuprinzitor de 12 arttcole.
15) 4legerea i in(itrirea starostilor. CatastihUl mai cuprinde si opt cArtt eliberate
de Mitropolitii de dupd yremuri pentru alegerea i intirirea starostilor breslei mi5eilor.
lati seria bor.
a) 1792 Sept. 13 ./a§i. lacov Mitropolit alege de staroste pe Tanasi Orbul in locul
lui V. Cdrjac, ce are tele urmAri.
Viind Inaintea noastri breasla callcilor cerptori de aicia din 1a5i 5i jiluindusi el
nu sant multAmiti de Vasae Cetrjae, ce leau fostu staroste par acum pentru multe strap

www.dacoromanica.ro
BREASLA MISEILOR 109

bAtAti si supArAri ce le face, drept aceaia cu primirea tuturor sau ales si li sau ran-
duit de noi staroste pe Tanasd Orbul, carele si mai inainte au fost staroste si sau purtat
cu bunA orAnduialA ; pentru care si acum i sau poru ncit de cAtrA noi ca sA urmeze cu
toatA cuviincioasa bunA orAnduiall spre a lipsi cu totul strAmbAtAtile si gilcevile dintre
dAnsii. Masta. lacov Mitropolit Moldovei.
1792 Sept. 13.
b) 1806 April 18. Veniamin Mitropolit intAreste pe Luca Orbul de staroste in locul
'Jul TanasA, fiind prea bAtrAn.
Dui:4 jaloba dau dat cAtrA noi toatA breasla cersetorilor de aice din orasul lasii
cu cerire din partea bAtrAnului Tanasd, carele lau avut pAnA acum staroste ca sa fie
ertat de slujba starostiei, aflAnduse cu totul slab si in vrAsta batrAnetelor si sa li sA
orAndulascA dupA a lor alegere pre Luca Orbul de un ochiu fiind Incuviintat Intim toate
urmArile Jul. Deci de fatA fiind Inaintea noastrA bAtrAnul Tanasa cu toti supusil lui dim-
preunA si alesul diadoh lui au mArturisit nevrednicia vrAstei lui si neau rugat cu totii
ca sA IncredintAm buna purtare de grijA si povatuirea tuturor de mAna numitulul Luca.
Drept aceaia cu priimirea tuturor li sau orAnduit staroste pe pomenitul Luca, porun-
cinduisA de cAtrA not ca sA urmeze buna orAnduialA dupA cuviintA spre a lipsi cu tctul
strAmbAtAtile si glIcevile dintre dansii si sA urmeze bunei povatuiri pentru toti, precu m
si bAtrAnul TAnasA au pAzit ajasta. 1806 April 18.
t Veniamin Mitropolit Moldaviei.
TAnasa Orbul a lost staroste 14 ani ; si alegerea lui Luca orbul de un ochiu, ade-
vereste zicala : in tara orbilor cel cu lin ochiu e impArar.
c) 1807 Noem. 19 140. Veniamin intAreste pe Aftanasie picior de lemn ca staroste.
Viind Inaintea noastrA teat& breasla mifeilor (§ters si scris pe deasupra cu cerneall
neagrA cerqitorilor) de aicia din orasul Ia§ii, au fAcut arAtarea CA starostele ce li s'a fost
rAnduit in trecutul an, anume Luca, fiind nestatornic de opt luni de zile, 1AsAndui gra
nici o povAtuire sau dus si ei neputAnd fi WI starostele sau adunat cu totii si dupl
alegerea ce au fAcut au venit aicia la mine si au cerut ca sit sa IntAreascA cu cartea
noastrA pre Aftanasie pi'eor de lemn, carele de multi ani petrecand Intre dAnsii lau vAzut
Incuviintat intru toate urmArile lui. Drept aceaia cu priimirea tuturor sau ales si sau
oranduit de noi staroste pe numitul 'Mask cArula i s'a poroncit ca IA urmeze cu toatA
cuviindoasa bunA orAnduiall, spre a lipsi cu totul strAmbatAtile si gAlcevile dintre dAu4ii.
Masta. 1807 Noem. 19. t Veniamin Mitropolit Moldavia
Graba scriitorului de a sterge cuvAntul misei si a-I inlocul cu cerfitori, aratA ca
pelorizarea cuvAntului de misei se Meuse In plin secol XIX si cA chiar oficialitatea se
ferea de a le mai zice »stet.
d) 1815 Decernbrie 14 Ia§i. Mitropolitul Veniamin reintAreste pe Atanasie ca staroste.
Viind Inaintea noastrA toatA breasla cersitorilor de aicia din orasul lasii au fAcut
arAtare pentru reinoirea ce iaste Intre dAnsii, earea cer cetAndusa sau vAzut cl de la o
vreme incoace multe prefaceri sau fAcut cu schimbarea starostelui lor fArA a se Intarit
dupA obiceiul vechiti prin cartea Mitropoliei. Ded spre a sA linisti toff acei ce rAzvrAtese
linistirea for sau gAsit cu cale a sA rAndui iarAsi pre Aftanasie pijor de lemn, carele
atAt mai inainte vreme au avut slujba starostiei, cum si acum se afla In adastA slujbA
WA, ashare de aice. Pentru aCasta cu priimirea tuturor IntArindulisA vechiul obiceiu II
sau rAnduit staroste pe numitul Aftanasie pijor de lemn, poruncindusl de cAtrA noi ca
sA urmeze buna, orAnduialA dupl cuviintA sp re a lipsi cu totul strAmbAtAlile si gAlceyile
dintre dAnsii si sl urmeze bunei povAtuiri printre top, precum sl toti cei mai denaintea
lui bAtrAnil starosti au pAzit, far care dintre supusii lui sA va arAta Impotrivitor ll II In-

www.dacoromanica.ro
116' GH. GHIBANESCU

datorim pe numitul staroste a arata pe unul ca acela aice la Mitropolie si dupa dreptate
i se va face infrAnare ; Asemenea si ei dna vor patimi vreo asuprire despre starostele
lor se va arata iarasi aicia la Mitropolie si dupa dreptate li se va face punere la cale.
Masta. 1815 Decembrie 14. t Veniamin Mitropolit Moldaviel.
e) 1816 l'unie 19 Ia*i. Veniamin intareste pe Procopie Orbul de staroste.
.Viind inaintea noastra toata breasla cersitorilor de aicea din Iasi §ijäluindusd el
nu sant' multamill de Aftanasie pi/or de lemn, ce leau fost staroste pana acum pentru
multe strambatati si suparari ce face, carea a lor jaloba dovedindusa adevarata dupa
cercetarea ce sau Mut cu priimirea si alegerea tuturor li sau oranduit pe Procopie Orbulp
carele si mai inainte au fost staroste si sau purtat cu buna oranduiala. Drept aceaia
poruncituiau indatorit ca sa urmeze cu toata cuviindoasa buna oranduiala spre a lipsi
cu totul strAmbatatile si galcevile dintre dansii, iar care sa vor arata improtivitori bu-
nelor povatuiri indatorim pe numitul staroste al arlta pe unul ca acela aicia la Mitro-
polie, si dupa vinbvatiia lui I sa va face infranare ; asemenea si ei dad vor patimi vreo
asubrire despre starostele for vom face iarasi aicia aratare, si dupa dreptate li .sa va
face punere la cale. 1816 lunie 19.
t Veniamin Mitropolit Moldaviei.
f) 1829 August 16 ktyi. Veniamin randue§te pe Mihai Orbul de staroste miseilor,
Dupa jaloba ce au dat catra noi toata breasla cersitorilor de aicia din orasul Iasii
ca starostele ce sau randuit Inca in anul 1807, anume Tanasit pidor de Iona, ca de
vreo 4 anl cu totul sau netrebnicit necautand trebile slujbei, ce nume de belie si altele
asemenea rale urmari pazind, a caror jaloba cercetandusl de catra duhovnidasca decas-
terie sau gasit adevarate au cerut cu priimirea tuturora ca sa sa oranduiasca lor sta-
roste pe Mihai Orbul carele de multa vreame petrece intre ei cu bune urmari. Drept
aceaia cu primirea tuturora fiind cerut Mihaiu sau randuit de noi staroste pe el, caruia
I sau poroncit ca a urmeze toata cuv;in6oasa buna randuiala spre a lipsi cu totul gram-
batatile si galcevile &mate Ica pana acum Intre dansii. 1829 August 16.
t Veniamin Mitropolit Moldaviei.
Se vede ca acest Tanasa picior de lemn a sbuciumat mai mult de 20 ani breasla
calicilor, caci 'indult starosle Inca din 1807 in locul Lucai care a disparut din Iasi, a
fost inlocuit din stArostie prin Procopie Orbul in 1816 ; apoi nu stiu prin ce imprejurare
a condus breasla WA §tirea Mitropoliei, si acum in 1829deci dupa 22 anieste iarasi
inlocuit cu Mihai Orbul.
g) 1831 Ghenar 21 loqi. Veniamin randueste pe Dumittu Ciuntul de staroste.
Prin jaloba ce au dat catra mine breasla cersetorilor calici de aicia din Esi, au
f Acut aratata nemultamirea ce au cu randuitul lor staroste din trecutul an 1829 August
16 anume Mihai Orbul, a cArora jaloba dupa cercetarea ce i s'au f Acut dovedindusA
adevarata, cu tolii Inteun glas au cerut a li sa randui pe Dumitru Ciuntul tot dintre
dansii, care are bune si neprihanite urmari. Drept aceaia intru indeplinirea cererii jalu-
itorilor Sau rAnduit de catra noi staroste pe cerutul de toata breasla Dumitru, caruia i
s'a poroncit ca sa sa poarte cu toata cazuta randuiala spre a lips! dintre breasla stram-
batatile si gAlcevile urmate ca pana acum. 1831 Ghenar 24 zile.
t Veniartin Mitropolit Moldavia
h) 1841 Decembrie 4 /c9i. Veniamin randueste pe Toader Cizmarut orbul de staroste:
Cu mila lui Dumnezau Veniamin Mitropolit Moidaviel si Cavaler.
Breasla nevolnicilor de aice din Iasi prin jaloba cit carea au intrat cAtra noi niau
facut aratare ca starostele ce 1au avut pan acum Mihail Orbul savarsindusa din viala,
au ales In locul lul pe Toader Cizmarul Orbul a le fie stAroste Si au cerut de la nol

www.dacoromanica.ro
.,
BREASLA M1$EILOR III
a lui intArire. Deci invoindule cerire, dupA obiceiul ce sl pAzAste, Int Arim sl noi a lui
askare si poroncim tuturora ai da cuviindoasa supunere si ascultare dupl datorie.
Veniamin Mitropolit I. p. in cearl rosie
1841 Dechemvrie 4 Iasi.
i) 1844 April 7 la0. Carte de intArire a Mitropolitului Meletie.
eDupà cum au Int Aril alti frati arhierei ciau fost mai inainte de noi ocArmultorl
scaunului sfintei Mitropolii spre paza bunei randueli a breslei mesArilor de aice din orasul
Esii, asAjdere si noi intArim cu arhiereascd legAtura ca sA sA pAzascA rânduiala lor 1ntru
toatA buna asAzare precum shu ormat dirt tread. 1844 April 7. Esii.
Meletie Mitropolit Moldaviei.
Incheiem studiul cu o anecdotA.
Era primar D. Gusini. Prim Aria luase actele calicilor si le pAstra in arhiva Casieriel.
Venind vremea sA se dea nume la mai multe strAzi, primarele dornic de a reinvia breasla
a propus sA se dea strAzii numele de strada mifeilor. Nu micl-i fu surpriza popularului
primar, când o delegatie de cetAteni ce-si aveau case, pe vechiul loc al calicikir, venira
sA protesteze el n'au gresit cu nimica contra Primarulul ca sA-I condamne sl stea pe
strada naileilor I
D. Gusti simti jignirea adusA sentimentului de cinste al cetAtenilor ; si atuncl dAdu
nume strAzii, strada Petra Rareq, ca cel ce a organizat breasla *i a dAruit miseilor locul
dintre rApa Peveload si izvoarele din sus despre PapAjemnA.

www.dacoromanica.ro
Documente
A. LOCURI

I. 1792 Aug. 13 (MO. Cartea tut A. C. Moruz-Vodk ark lord. Cantacuzino vornic In pricina
de loc cu Tanasti Cane.
Ira Alexandru Constantin, Muruz Vvod. bbj milost. gospodar Z. Moidavscol.
Cinstit credincios boeriul domnii meli dmta Iorda chi Cantacuzino biv vet vornic,
sAnitate, si faci stire Dta ci domnii mele au dat jalobi Tanasa Gane din E0 aritind
ci locul pe carlle al dmta casi aice in Esi despre biserica Patru zici de mucenici ar fi
drept al siu asupra cirue ar fi avAnd scrisori 0 dovezi 0 ci Dmta ai fi si vrut in trei
cutii ani si faci invoiali cu numitul Gane ca sii dai 170 lei cu care pret nefiind Indes-
tulat si multimit nau priimit, acum cersAnd ca dupl dreptate sit tragi locu la stApAnire,
WA scriem dumtale sill trimet veehil deplin rispunzAtori dimpreuni si,cu toate scrisorile
si dovez ce vel fi avAnd asupra acestel pricini, si la .sfArsitul acestei luni August SA si
afle alce la divan ca dupi dreptate si s(a) de hotirire. 1792 Aug, 13.
asi. KS.
pecete ceari rosie At3. Ka. cap de bou
1792

ISau trecut la co dici

Cinstitu credincios boeriul Domniei


mele Dlui lordachi Cantacuzino
Adresa biv vel vornic A.unue(m)
3APARIII.
Tanasi Gane

procit vel logofit I


I

II. 1792 Sept. 4. Jaloba lul Tanasa Cane pentru impresurare despre lord. Canta vornIc.
_

Pre Inaltate Doamne,


JAluesc midi tale pentru strimbitate ce trag de citri Dumlui vornic lordachi Canta
pentru locul de aice din EA ce mi eu luat cu impresurare, si mai in trecutele zAle am
mai dat jalobi InAltimil tale, si puindusi soroc ca la sfArsit lunii August SA trimmati

www.dacoromanica.ro
111011aNiel611.0., DOCUMth4it 10
Vechil Vl &Olin raspunzatbriu cu scrisorile 5i dovezite ce va fi avAnd pe acestlloc ;pawl
§oroc au trecut 5i dumlui &pa luminata poronca Inaljimil tale pe nime nau trimes. ma
rog bomne sA 4e milostiveVti a sa triimete om gspd. ca sA aduca sau pe vechil Flumisall
Vi cu tbate scrisorile sale, sau pe dumlui ca sa e giudecata svarvit vi marl pomana a
fi Inaljimel tale.
robul maril tale
Tanasa Gane
In dos :
Dtlmta vél Vordic za aprozi sa fad aratare dumsale hatmanesei Mariuja Cantant-
zino sa scrIe parintelui dumsale ca ori vechilul ori insuvi a vie cu scrisorile sa ste ir
giudecata cu jeltiltorul ca nevilnd apol sa va da carte de stapAnire asupra loculul.
vel logof A t 1792 Sept 4.
npocntrub

111. 1792 Septi 18. Cercetarea tut V. Codreanu In pAra dititre Tanas4 Gane $t Idrdache Cantu vdittc
pentru locuri de case.
Pre lumivate Doanme,
Dupl pre luminata Pororica mhrii tale 5i soroc ce mi sau pus ca la sfAr51tul tre-
cutei luni August sami trimAt vichil ca sa raspund pentru pricina locului casalor mete
dela Ev impntriva ceriril ce face Gane heavAnd vechil nam trimas nici pAr acmu, dar
scrisorile ce am pe acel loc learn trimes vl am scris ca sa faca vivechil de acolo de
la E5 sa raspund dupa scrisori pricina esti Intracestu chip a acel loc mie iml este danie
de la fratemiu 5i dlui !au avut de la cumnatul dumisale de la spatarul Matetu Ghica
dupa cum arata 5i scrisorile, dar pricina mai pre largu esti easta ca la flomnia dinlal
a rapaosat 'Atm fericire Gligorl Oka Von inmulfindusa norodul ia .4 au dat jaloba
cum ca nau undi Of i facia- casa si locuri sant prinsil de unii f i stau degarte si randu-
indusa boeri til vornIci de poarta ca sa cerceteze dupa jaloba tArgovejilor au mersu vi
au aflat acolo la 40 de mucenici aceste locuri a Dimii suiulgiului a Hadimbului, vornicul
de poarti f i acesta a Ganei far de nici o bina Malta pe dansele 5i aratind pomenitului
domn ca locurile aceste siutu far de nici o zidire Indata atunce au dat voe ea a vre
sAvi fad casa pi acele locuri au , voi 5i sau ficut §I hrlsov ca sa naiba de (ca)tra
nimene vreo suparare cari hrisov esti la mahalaoa Muntenimei de miiloc, in cari 1.rlsov
arati a alte trei locuri sau dat danie Inca de la loan Voda Calimah vi pentru ca au
trecut atAta soma de ani la mijloc vl nau Mut nici un tel de bin4 pi locurile aceli si
nu II Si jle In sami dafilile hid sk poata sminti pe ace! cart 5ar fi facut casa pe dAr.-
sale, eu easta vtiinja aM 51 ailtat Writ tali, Ian pentru ca au aratat Gane marii tale
precum ca and au vefilt el la mine av fl zis eu ci moi invoi cu dAnsul vi cav fi zis ca
vol da 5o mita cinci zaci de Id de adasta nicl o vtiinja eu nam 5i el ca zice de la dansul
le zice aceste, jar ca iam zis sa marga la fratemieu sav caute cu dumlui lam zis 0
atunce Inca trie vi fratetneu vl spatariul Ghica pute si§ caute cu dmlui apoi aptnu ce
ma supara pe mine, iar ea de savarvit rimAne la botarAre made! tale.
1792 &pt. 18 zile
Nota In dos :
.Dupa ce sau cetit carte dumisale vornicului lordachi Canta catri made sa Von
asamine precum serie cople easta, apoi sau cetit vl la divan la Dmlor veliji boarl vi sau
cetit 51 zapisale acelor I/Anatol-1, fiind Ocilla numai intre femeia lui Is* baibardcar vj
nitre creditorli barbatului el ea sa sa vaza din zapisale all bani ar fi luat Ispir pe part;
ace de movie ce arata ea ca ar fi fost a ei, vi cAta parte 5i dupa ce sau cetik aratarile
15

www.dacoromanica.ro
114 P. S. S. EPISCOP IACOB ANTONOVICI
ti
el au fost intralt chips si el v.inzae acei p.irt1 de mosie Ce salt 91144 Dm lui vprnic au
fosh en prilmlre it $i au fost MO si ea ; §1 sau dat ho1Arke s;e la diwm ca vanzare
easta dupa zapisale dmsale vornic, si ramie buns statornlca, iar e sa§ tragi parte de
bani din alte acareturi a barbatuful el, Ispir bailuireicart precum sau ,si priirnit ea inaintea
flivanului. 1792 &pt. 21.
Vasile Codrianu

IV. 1792 Oct. 8 (!ag). A. C. Muruz VodA rAnduqte pe Ion Canta vet 14. pi pe toInIc Mimi
Luca sii kerCeteze prIcina Iocului lid TanasA Oane.
10 Aldiandru Constantin Muruz yvoda boj. milost. gspdrs ze. Mpldavscbi,
Cinstit credindos boeriul domniei mete dum. Ipap cAnla vel logofat, fiind ca la pri-
dna tie t udecata ce este intre dumlui vornic lordachi Canta si intre Tanasa Gane pentru
un loc ce ceri de la Dumlui, care eice Gane ca ar fi cuprinsu in ograda dumsale Mr-
nicului, este trebuinta de a sa stl cu adevurat de iaste acel loc al Ganii in ograda
dmsale vornicului cuprins, iata &mule me te oranduim pe drhta, ca Wand dimpreuna
pe dum. stoln. Mihalachl Luca sa mergi la stare locului si sa faci cu ainArtmtu eercetare,
ca sa s dovedeasca de baste acele locuri in ograda dumtale vorn. Canta, au de nu sántn,
§i precum vet afla adevar in frica lui Dumnezau cu anaforaua dumtale sa avein stire.
1. p. tus ros 1792 Oct. 8
procitoh vel logofat
sau trecut la coudici
Pecetell domneasca cix tus roi cu initialele :
ad. sc. eoroana
m3. HR. sabie buzdugan
1792 dad de bou

V. 1792 Noem. 6 (lag). Cercetarea a trel vornicl de poartA pentru lopil lul Tanpà 9aue cu
prIns de lordachl Cantaenzhio vornIc.
Eti Andril MogAlde VOrnic de poarta 1 lefan çigoI ,e vornic de poatita J Stavti
vornic de poarti, are mai gios ne-am iscalit cu mânile nbastre adeyerim cu aeeasta
mArtutie a hoastrA la cinstita mana Dsale vornicului lordache K4ntacozin9 prAgurg sa Se
stie ca vizand noi carte de blistam la mijloc pentru un Tanasie ce fau raspylatt cii ar
ri drept ficior tnortului Vasile Gane diicic, care Tanasie cattita la Muntenime de sukappuna
locul de cisa a fui Vasile Gane diiac si alt locu a mortului Luptd Hadambul ce au fost
Vornic de poarta cu prepui ca ar fi duprins in pgrada psale vornicului lordake Kapp
si pentru eh not ifi trecutli aril in vreme Domnului Costandin Moruz Voevoda i in elle
Donmului Constandin Mavrocordat Voevoda din poronca flind rAnduiti de am hotari;
toga locurile cAts skit boeresti acolb la Muntenime de sus când atunce si Gafita sore
lul Vasile Gane ditac'u Ce sa atla MO neau dat la mama noastra up hrisovu gospoci de
la loan Teodord Videkrodl, bare acum se af la li mAna lui Tanesii ca doar vorn pute
gasi locul fratelui Salt cum si Manolach ficiorul Lupului liadâmbul ce au fost vornic de
poarta Ina neau dat L. hotarnica de un locu de casi ca ar fi având alature cu locul
Ganil dar aeste locuri nu le-au aratat si dupa multi cercetare ce am facut nici decum
flu sau ptitut gist unde este locurile acele caci nici nu sau aflat nimine din mahalagii
oameni batrSni ea si le stth sl ei sau si auza m4ar4 de la altii unde ar fi si cu eine
ahume sar fl hotirAnd ca nici Intralte scrisori ale altora de acele locuri nu sai tt alai,
nici arata eA se hotaraseu osabit eu Andrliu Mogilde merg5nd impreuna cu capitanul

www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE 115

'Tdder Apteflciu vichllul bmsale voinicului lordache KaMacozino a nsusi numits Gafita
sora lui Va sill diiac Intai am intrebato de are ea vo tinere de minte unde si 14 ce loch
ar fi aéel Itch a luf Vasile Gane diiacu cum 5? a vornicului Hadãinbu fiind cartq 4e
blastam la mijlocu e(al au nihrfutIsii cu cuget curat el ar fi despre lpcul si q3siIe MAO
sale beizade Gligoras a lui Mateiu Voda si a lui Gheorghi Cantaretu. Al doilea am facut
cercetare intrebIncluo 51 pehtrutacestu TAnasie de este drept ficioru mortului Vasile Gane
diiacu gau de nu este si ea latasi au marturisit adevar ca nu este ficioru lui Vasile
Gane diiku ca este ficior drept lui lonita Marandiciu care au tinut pe o vara primara
a ei anume Casandra ce au fost Ganeasca 5i precum sau dovedit aceste de mai SU3
aratate din insusi marturisire Gafitii sora mortului Vasile Gane diiacu am facut si nol
aceasta marturie la cinstita maim Dmsalg, vornicului lordachq Cantacozino !MN care nearn
iscalit. 1792 isloemvrie 6.
Andrii Mogalde vornic de poarta.
tefan Clogole vornic de poarta.
Stavri Vor',11c de poarta.

VI. n9.. Glienar 10 (lav). Jaloba lul Manolachi sin Lupul Hadarnbul contra la Tanasit Gana
pentruun loc de oasA despre Copou.
Adeca eu Manolache feciorul raposatufui Lupul Hadambul ce au fost vprnic de
poartalcarile mai gios niam iscalit insumi cu mana mea, adiverez printracest zapis al
ined ce am Mut 1 cinstita mama Dmsale Cuconului Costache Ghica batman, precum sA
§e stie Ca dupa o hotarnick vechi din leat /269 Sapt, 8 iscalita de vornicii de poart4
si adiverita cu pecete portii gospod. si fscalita si de Vasile Buhlescul pah. t altii intru
Care se cuprinde masurile lungul i curmezisul unui loc de cas e Ian avut tatal meu
la thahalaoa Muntenimei de sus danie de la rapoiat(u1) Maria sa loan Teodor Voevod,
asupra came bc neavand nici o stapanire pe dansu, nici shinduse anume unde se anal
acum acel loc si 1ngA cini fiind trecuti multi ani la mijloc, dupl ce eu mam radlcat elq
varsta in trecutii ani la leat 1783 prin indemnare unui Tiinase Gane write eduta i ei
alt loe ad easel al unui Vasile Gone diiacul ce ar fi fost tot alature cu locul tatalui meu
avand prepus cum ca Jocurile aceste ar fi in ograda Dmsale vornicului lordachl Cantacu-
zino, cuprinse, am facut vechil pe acest Tánase Gane ca cautand el locul salt, sA caute
si locul parintelui meu, i prin cercetarile ce sau facut atunce la veleatul de sus arataf,
precum si acum din porunca domniasca prin Dmlui logofat loan Cantacuzlno i Dmlui stolnic
Mihalache Luca nefiind nici o dovada la mijloc din parte meg sau a lui TAnase Gane cl
ar fi locurile aceste cuprinse in ograda Dmsale vornic fiindca si Dmlut vornic pe locul
cel are cuprinsu in ograda easaldr, are scrisorl, i hrisov gospod au ramas dar locul
pArinfelui meu ca un Werdut, sl sal caut unde 11 voiu gasi. Apoi eu flind om scapatat,
sthlc, in multe randurl am cazut cu rugaminte catra Dumnealui hatman Costachi
Ghica, ca ori de va fi locul acesta a parintelui meu cuprins in ograda pmsale vornic lor-
dache Cantaduzino, sau de va fi la alt loc aiurile, sa fiu miluit i agiutorat de catra
mila Dmsale I ori unde 11 vor afla Dmlui locul acesta a parintelui meu sal stapaneasca cu
pad' In yea ca pe a Dinsale driapta ocin i mosie, deci Dumnealui netrecand Cu videre
lipsa i ticalosiia mea, ca o mild miau dat /30 lel adlcA una sutA trel zaci fel, pentru
loctil acesta ceau fust a parintelui meu, ca or/ de va fi cuprins in ograda dasalor Dmlul
vornic lordachi KaMa, sau de va fi aiurile la alt loc Dmlui de asfazi thainte dupa cupriit-
dire, hotarnicii u veleatul de sus arAtat sa aiba al stapani locul acedta ca pe drept
Iherul m tr,b§ie Dmsale CUM i cuconii 1 neam de niamul Dmitri fail Mei o stiparare de
catr mini, sau de catra vreun neam al meu in Veci I pentru credinta mam IscAlit in-

www.dacoromanica.ro
116 P. S. S. EPISCOP 1ACOB ANTONOVICI
1 7

suml cu mAna mea, dAndui Dmsale Impreuna cu zapisuI meu acesta, i hotarnica cu vq-
leatul de still alibi, el de sar IntAmpla dupa vremi ca s4 se mai ivasca niscaiva scri-
soli, sad vreuh hrfsov pe acest loc ceau fost a tatAneineu, volnie sk tie Dumnealuf a
le luá dd de Ik ce mana sar afla, fiind de aid InOnte drepte a Dmsale.
Manolache fladambulk 1793 Ghenari 10,
(jos) : Acest zapis Iari scris cu zisa Jul
Many facile liadAmbul, el am iscalit
Vasile Codrianu

VIlb 1803 lull 8 lag. Alex. C. Muruz Von scrle carte la Manolachl DIniachi vornic pentru cer-
celayea Iocujid Maria Miclescu p.ihArnIceasa, la Muntenlmea de sus.
Ioan Alex ndru Moruz voevoda cu mila lui Dunmezeu domn Orli Moldovii. cinstit
ei credincios boeriul Domnii mell Dmta Manolachi Dirnachi vel vornic al obetii, fiindu ca
Dmneaei paharniceasa Maria Miclescu prin jaluba cAtra domnia me au Mut ara tare ca pa-
rintele Dmsale cu hrisov ar fi avut danii un loc aid in oraeul Eeii in Muntenime de sus, din
cari loc pe giumatate ar fi dat rAposatului fratelui sat:, iar pe giumatate i s'ar fi dat
Dmsale de zAstri, pe care locu raposatul sotul Dmsale lar fi dat ia purtare de OA a sul-
kerului Macovei Tantila fi nd megiee, care fiind hrisovul de danii instrAinat au pus stk,
pfinire altil pe drept locul Dmsale ei fiincica acum hrisovul lau aflat au facut cerere ca
§A se fad cercetare la fa ta loculuf, ca sa se van de catra cine se stApAneeti, i sa i
se de In staphire Dmsale. Drept aceia domnie me te rAnduim pe Dmta ca in vreme ce
(/ei mergi la fata locuful spre cercetare i altor pricini cu care eeti rAnduit, strAngandu
de lata pe totl megieeil impregiuraei cu toati scrisorile sit faci cercetari pricinii aceeti a
Pre cu amarunful ca sa afll I sa dovideed drept locul Dmsali pAhArniceasa th catra cini
se stapineeff i cu ce puteri de scrisorf, ei and te vei Incredinta cum adivarat sar f
stapAnindu dispre vreo parti cu impresurari, sa faci o mérturil cu ara tare pricinii pre
lark cum l hada de stare loculul cu care viind la divan dupa dreptate sa se pui la
gale. 1803 lull 8.
recetea domneasca In tue roe. Procitoh vel logofat.

VIII. 1803 Aug. 25 lap'. Cercetarea ce face Man. Dlmachl vornIc asupra loculul pah. Maria MI-
clescu, niscutA Sululescu In Muntenimea de sus.
DupA luminata porond ce mi sap dat prin domniascA tadula de la Pre inAllat Dom-
nul nostru Maria sa Alexandru Constantin Moruz Voevod din curgatoriul an lull 8 ara-
tAndumise cA dupA jaluba ce au dat Miriel sale Dneaei paharniceasa MAriuta Micicasca
flica rAposatulul paharnic Vasile Buhaesau au Mut arAtare cum cA pArintele Pneaei ar fi
avut cu hrisov domnesc de danie un loc aice In orae Iai In Muntenime de sus, din care
loc la Impartala ceag fAcut in urmA paharnicul BuhAescu Intre fii sAi pe giumAtate an dat
fiulul sAu comisul Stefan Buhãescn, iar pe giumAtate i sau dat Dneaei pAhArnicesei, askl-
pra caruia ar 11 avut rapo3at paharnic Sanciul Midescul boeriul Dneaei pAhArnicese
vechil rAnduit pe sulger Macovei Tantila ce au fost megiee acoio a1Ature ca sAl aiba supt
a sa purtare de griji s4 nu se impresoare dispre vreunii din megiesii Impregiurael ; apoi
din pricinA cA hrisovul acel de danie ce lau avut parintele Dmnead paharnic Vasile Bu-
hAescu au fost instrAinat la altA parte de log, i sar fi impresurat in, urma ct nedreptate
locul acesta di cAtrA unii din megiesii impregiuraei, iar acum fiincicA sau gAsit hrisovul
acel domnesc de donmie att cerut dreptate de la Maria sa VodA ca dupa tAria hrisavulut
sA i sq scoal )091 de NM impresurare i nd, se poronceVi, de cafrA Mark sa ca dupk

www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE 11 7

ce voiu da sfar§it la alti pricini de hotaritura ce sant rAnduit, adicA atAt a locurilor bi-
sericil 40 de mucenici cum si a locurilor gospod. a Mariei sale Alexandru Costantin
Voevod Mavrocordat ; apoi sa mergu sa fac cercetare si pentru locul acestl a Dmneaei
pa hArnicese ca sA se afle §i sA se dovedeascA drept locul Dneaei unde este si de cAtrd
eine se stApAnesti §i cu ce putere de scrisori. Drept aceia dupa ce din port nci am mers
la stare 1oeului acestuia unde fiind de fatA atAt vechilul Dneaei pAharnicese cum st sul-
gerul Macovei Tantila asijdere §i alpi din megiesii impregiurasi filnd si carte de bldstam
la miiloc am cerut mai intai la vechil Dneaei paharnicese ca sa ni arate Lu ce dovezi
din scrisori trage lecui acesta la a Dneaei stApAnire de acolo din mahalaoa Muntenimei
de sus §i au scos de miau arAtat intAi hrisov a el domnesc de danie de la rAposat Domn
loan Teodor Voevod, ce au avut PArintele Dneaei paharnic VasAli Buhaescu s ipra acestui
loc fiind din anii 7269 Dechemvrie 19, prin care sau vazut scriind cA milostivinduse
Maria si au miluit pe paharnicul Vaal BuhAescu cu un loc de casa si de grAdinA si de
vie din locul ce au fost drept domnescu dinspre Copou, care loc aratA cA se incepi din
hotarld tAnterimului bisericii 40 de mucenici in sus sl spre apus pAna unde se implinescu
§i se cuprind una sutA stAnjeni domne§ti in toate partite, in lungi§ i in cur nu's, la care
loc sau trimes atunce din porund domneasca si trii vornici de poartA de lau mas rat
cu stAnjenul de opt palme domnesti §i lau hotArat §1 cu pietre hotara pe clibp e fic§te-
care parte si despre rAsArit arata ca se hotarA§te cu tintirimul bisericii cum sau zis mai
sus ; iar dispre apus se hotArAste cu locul unui Lupul HadAmbul vornic de poartd cum
pre larg dovede§ti hrisovu. Al doile miau aratat vechilu Dmneaei paharnicese §1 scrisoare
ace de impartala ce au fAcut in urmd paharnicul Vasali Buhdescu intre fii sai, prin care
sau vazut scriind numitul paharnic BuhAescu CA din tot locul acesta, ce lau avut d nie
cu hrisov domnesc de sus pominit, pe giumatate au dat fiului sAu Stefan BuhAescu biv
vel comis ; iar pe giumatate de loc parte cea dispre apus lau dat ficii sale adica Dneae
pahArniceasa Mariutei cum pre largul dovede§ti iarAsi §1 scrisoare aceasta de impartald,
deci vrAnd acum ca sa aflu tot locul acesta deplinu cat cuprinde aceste de sus ardtat
scrisori §i de taste acolo unde se ct-ri d- cAtrd Dneaei pAhArniceasA ; prin ( AtA.cercetare
am fAcut acolo la stare locului dupA carte de nlastAat foarte cu amaruntul prin toti me
giesii impregiura§i §i mai al. s prin insusi sulger Macovei Tan ila acela care au fost §i
rAnduit vechil asupra acestui loc a Dmneaei pAhArnicese, asa tram adeverit §1 mam lucre-
dintat 6 dintrace una suta stanjei in toate partite ce au avut danie paharni ul Buhaescu
cu hrisov dornnesc de sus ard'at, in urma dupA ce a,i facut inpArtala paharnicu BuhAescu
intre fit sAi cinclzAci stAnjent gospod cu actias inpartala au rams in paTte comis §te fan
Buhaescu parte ce despre rAsArit, ce razimA al Ature pe lAnga tanterimul bisericii patruzaci
de mucenici ; tar ceialanti cinzAci de stanjeni parte ce despre apus, au rAmas in stapd-
nire Dneaei paharnicese Mariutai ; apoi in urmd comis Stefan Buhaescu dintracei cinci-
zaci stAnjent, ce era in parte sa alAturati de IAngA tanterimul bisericii doukci cinci stAnjent
tau afierosit el insusi si iau dat danie acestii biserici 40 de mucenici ; tar ceial nti douA-
zAci duct stanjeni, ce mai ramasese in parte sa trecAndu de la dansul la un popa Dim&
Duca Sachelarie §i de la acela§ iarAsi trecAndu la raposatul Dimitrie Stu za biv vet lo-
gofat acum dupA o scrisoare de danie ce au luoat Dmlui polcovnic Manolachi Bals de la
Dmlui vistiernicul Grigora§ Sturza fiul rAposatului logofAt Dimitrie Sturza it pretenderasasti
Dmlui polcovnic ca sai traga supt a Amlui stapAnire §1 cat pentru acesti cincizaci stAnjeni
ce au fost parte comisului Stefan Buhaescu asa mam adeverit cA este curgire pricinii,
pe care eu acum dupa rAnduiala ce sau cazut iam si mAsurat In stanjeni si dintracestie
doAzeci si cinci sInjeni sau dat in stApAnire bisAricii dupA cum dintru inceput iau si
avut la stApAnire si sau stAlpit si cu pietre hotarA cum pre largul dov.destl osAbitA mAr-
tulle me hotarnicA ce sau dat la blserica, dupd cum asamine sau mAsurat iarAsi si ceilanti

www.dacoromanica.ro
118 P. S. S. EP1SCOP JACOB ANTUNOVIC1

doAzAci cinci stanjeni ce razAmA asupra danii Dlui vist'ernic Grigora§ Sturza pe cari pre-
tenderisãsti Dlui polcovnic Bc11§, au ramas dar pricina acum de a se §ti §i pentru ceia-
lanhi cincizaci start 'eni parte ce dispre apus care de la inpArtala paharnicului Buhaescu
sa i dat f icei sale pAharn'ce ei M riuhei ca sd se vaza de catrd cini sant impresurati, §i
iara,i dupa catd cercetare am f'cut atat dupA cuprindire hrisovului domnesc de danie
cum §i dupA mar uriile megiesilor Impregiurasi i a sulger Macovei TantilA carii tohi dupA
carte de blastAm au ma turisit, asa mam adeverit cA toll deplin acei pincizAci stanjeni ce
au fost dali in pahe D ieaei paharnicese MAriutai razimA piste drumul Botosanilor despre
apus si sant cu totul cuprini in ograda casalor Dmlui hatman Costachi Ghica ce li are
luoate clironomie de la socrul Drnsali idposatul vornic lordachi Canta, dar cu ce dovezt
din sc isori au pus si rAposat vornic lordachi Canta stapanire asupra acestui log, aQUIll
Dmlui hatman nici o scrisoare nau ardtat nici vechil la cercetare nau randuit, dandu Os-
punsu precum cd orice dovezi va ave le va arAta prin giudecata divanului 1nsd pentru
cA locul ac sta a Faharnicul ii Vasdli Bd hdescu este chiar acolo, unde atat Drpneaei NW-
.niceaqa 11 cere si dupd cum i megie§ i 11mArtursescu iar nu aiure. Main adeverit sl
dintro ai afora de cercet re a velitilor boeri din anii 1784 April 1 iu intaritA si de Maria
Sa Alexandru Costandin Voev d Mavrocordat ce sau vazut trecuta in condicile divanului
prin care se arata ca la cercetare de atunce sau adeverit fArA nici o indoialA pentru
locul ac sta a paharnicului Vasa e Buhaescu cd este acolo §i dintru altu osdbit hrisQy
d mnesc ce au gasit la Dmlui biv vel logo At tefan Sti rza, iardsi de la rAposatul domn
loan Te dor pentru danie altui loc ce Mu lost dat unui medelnicer Caracas precurn cd
locul acela a lui Caracas se hotaraoi cu locul lui Vasdli Buhaescu, iar pentru a se arata
la ace anafora precum cd dupA o ladula gospod ce sar fi gAsit atunce ja clironomii Bu-
hAescului, ia AO de la Domnal loan Teodor Voevod cu soma tocmita de una sutã start,
jeni, cA ar fi socotit b erii de atunce precum cA numai cincizaci stanjeni ar fi avut na-
harnrcu Buhaescu dupa ace tadula, iar nu una suid. Dar ace arAtare a boeril or au lost
cu indoialA nevAzand i hrisovul don nesc, iar acum fiind si hrislvul acela de NA, nici o
I ndoialA la cercetare me de acum nu miau rAmas viderat dovedit fiind din hrisov cA au
avut deplin paharnicu Buhaescu danie una sutd stanjeni, iar nu mai putin si sant acolo
undei cere Dmneaei pAhArniceasa si rnegiesii dupA carte de blastamu il arata. Si acei duct
Aci stanjani sant c iprinsi cu adevärat in ograda Dmlui batman, care de ya avq-Dmlui nis-
cavai scrisori asupra acestor cincizaci stanjani a BuhAescului le va scoate la divan, si sa
va intAlegi cu ce cu ant sa stApanesti locul de catra Dmlui si dupA cum am aflat curgire
pricinii sau dat Dmneaei paharnicese MariutAi Micleasca si aceasta mArturie de cercetare
ciim si hada asArnine de stare lo,.ulu si in mAsuri. 1803 August 25.
Manolachi Dimachi vel vornic.

1X.1805 4ugust 1 laV. Marie Miclescu pah. fata lui V. Buhaescu schimbA loc in 141 cu Ghica
1 ogof At.

Marie Mi leasca pAharniceasa, incredintez prin aceastA scrisoare, precum sl se stie


cA din locul ce au avut rdposat parintele mieu paharnicul Vasile Buhdescul miluire una
sutA stanjeni gospod in lungu sl in curmezis. aice in oras lasii aldture cu tantirimul be-
sericii patruzAci de mucenici, pe din sus despre a pus, cu hrisov din 7269 Dechemvrie 19
de la domnie Saloan Teodor Calimah Voevod, din (kept locul Domnesc ce se afla in
vreme aceia nelacuit de nimine, &incluse acum giumdtate dinteacel pomenit loc, adicA
cinci Mei stanjeni in curmezis, si una sutA stanjeni in lungu, supt stapanire Dsale biv
vel logofat Costachi Glf ca, cuprinsu de raposat socrul Dsale lordachi Canta biv vet
vornic, Inca din vreme Domniei Sale Alexandru Constandin Voevod, fa ograda casii de

www.dacoromanica.ro
bOCUMENTE 1t0

la dial, unde au hst a§ezare raposatutui socrului Dmsale, impreund cu locul socrului Dmsal ,
pe iaste cuprinsu prin hotarnica intarita cu hrisov domnesc, tare loc pomenit mai sus,
dupA inv)artala ceau fdcut pdrinteleonieu paharnic 11 Buhaescul Nor sai, giumatate sau
venit in porte fratelni mieu comis Stefan Buhaescu, care acum se gasesti stdpanind ise
de beserica Patruzaci de Mucenici, §1 de Dmlui polcovnic ManoLche Balp, iard gium5-
tate sau venit in parte me, precum se ara a la scrisoare me de inpartala, ce iaste la
mana me. Deci cu toate ca cu dreptul nau fost de a mai lua cu acest Inc in stapanire
me ca un lucru ce nu lam stApanil nici oda.A, dupa ace scrisoare de inpartald, dar Dmlui
logofAt §tiindu greotate ca ii mele, sau milostivit, §i dm ins i§i a D,nsale vointa, miau dat
Dmlui schimbu in potriva din drept locul Dmsale cel at e cumparat prin Su tan mezat de la
Dmlui vistiernicul Mateiu Canta, pe atatia stanje li pe cati au fost parte me, adica cincizaci
stanjeni in curmezi§, §i una suta stanjeni in lungu, alature cu locul Dmsale paharnic Toma
Stamati, la margine ora§ultii despre Copou, incepai,cluse masura ac stor stanjeni din
locul Dmlui paharnic Tama spre rasarit alature cu locul medelniceresei Sanddi Aslanoae,
pana unde sau implinit cincizaci stanjeni gospod curmezisul, si in lungu incepauduse
arasi d n locul medeniice esei AslAnoae, spre miazA noapte asupra Copoului, §i pal a unde
se vor impiini una suta stanjeni, curmezisul pe la capete, §1 prin mijloc, tot ci, ciz ci
stanj. ni sa fie. Dcci de astazi inainte §1 in veci, sa stapaniasca Dlui lo7of t, si in urma
clironomii Dmsale din niam in niam ace bucata de loc stanjenii mai sus aratati in lungu
§i in curmezi§, adica cincizAci stanjeni curmezisul, §1 una suta stanjeni lungul, parte n e
din lopul parintelui mieu paharnic Buhaesculi i .ce sau gasit cuprinsi in ograda caselor
Dmsale, gi eu Inca sami stApanesc in pace acei stat jeni ce am luat de la Dmlui cu buna
vointA schimbu, §i am dat Dmsale atat copie hrisovului de miluire ceau avut parintele
mieu de la pornenitul Domn, cum §i insu§i scris are de impartald ceam avut de la pa
rintele mieu, paharnicul Buhaescul, o tidula gospod de la Marie Sa Alexandru Con ta Ain
Muruz Voevod, d n anul 180,3 luli 8, cum si o marturie hotarnicA tot dintracelas an,
Avgust 25, iscasita de Drrlui vornic Manolachi Dimachi, iar candu ar naste vreo pricina
asupra stat.janilot din locul mai sus pomenit, ceam dat Dmsile logofat dui, atunce eu sa
fiu indatorita a raspunde ori la ce, culn si pentru bucata de loc stanjanii arAtati mai sus,
ceam luat eu de la Dmlui logofat, de va naste vreo pricinA, Dmlut sA alba a ralpunde, si
spre incredintare insu§i am iscalit. ;805 Avgust 1.
Manolachi Dim achi vornic martur.
Mariuta Miclescu pa arniceasa adivetez

X. 1821 Aug. 12 Cerndufl. Stefan Gane, Hut lul Vasile Gane vinde Mariel Ghi a Cantacu !no locut
sau de case din lasi cu 80 galbeni.
TAIMACire. CONTRACT
Carele In ziva, luna §i anti! de ast zi Mire Dumneaei Cucoa a Maria Ghica Canta-
cuzino, ca cumparatoare despre o parte, §1 intre targovAtul din Cernauti Stefan Gane ca
vanzatoriul despre alta part; pentru vat.zarea Linui loc cel are in la§i la mahala, sau
a§ezat §i sau incheiat.
1- iu Vinde Dumnealui Scefan Gane locul ski cel are in Iasi §i gol la mahal , pre
carele se afla mai multe acareturi, (acute Dumisale Cacoanii Mariet Ghica Cantacuzino,
Mt toate dreptatile sa e, §1 dupa starea masurii sale, masurat de ingineriul Dlui Vidrasco
vornic de poarta, fail a§i opri sie§i ced n- ai mica protimisire, drept a§ezata tocmala intre
sine de opt ZaCi galbini in aur, asupra card sonic priimite cu acest contract, spre sign-
rauta se cfitue§te.
2 lea. Da Dumnealui St fan Gane toate so isorile cup inzAtoare asupra acestui loc

www.dacoromanica.ro
120 P. S. S. EPISCOP IACOB ANTONOVICI

vandut indati acum la iscalitura acestui contract la manile Dsale Cucoanli Mariei Ghica
Cantacuz'no, §i pozvolea§te, ca contractul acesta spre sigurantie nu numai de stApanirea
Cerna itului, ci i de stapanirile judecatore§ti din laik sa se intareasca.
S e taria acestuia urrneaza pecetile §i iscaliturile amandorura pArtilor §I a marto-
rilur poftiti la aceasta. S'au facut in Cernauti la Bucovina la 12 Avgust 1821.
Maria Canta(cuzino)
tefan Gane vanzator
Dracachi vel vornic martur.
OBSERVARE. Documentele de la No. 1-10 ne-au fost comunIcatP, spre publicare
de P. S. S. lacob Antonovicl. Episcopul Hu§:lor.

Xl. 7171 Sept. 15 (1662) la$1. lorga Caraiane vinde iogoMtului Moisl cu o stall de galbenl casele
sale din IasI uhta stramba.
Adeca eu lorga fi6oru1 lui Karaiane ëau fostu vornic de targu de laq, scriu V mar-
turisescu cu c stu J zapis al mieu, de nime silit nice asuprit. ce de a mea buna voe. am
vAndut a mea dereapta cocina §i I moVe. casele meale. ce miau limas. de la pArintele
mieu de la Karaiane. §i de la maica mea I MAriia care casA sAmtu in tarp in la.y. pre
vlifa stramb langa Podul veclau. intre casele lui I Paladie aga. §i intre locul lui Hariton
cel bA ran. aceale case lem vandut. dumisale lui Moisii I doftorul. dereptu. o sin de gal-
beni bani bunt. §i neau facut dumnealui gupAnul Moisi doftorul I toata plata deplin cat
scrie mai sus 100 de galbeni bani buni. insA eu am vandut casele meale cu tot locul I
acelor case. nice mai mult nice mai putin. ded de acmu innainte al hie dumisale Aupa-
nului M I de eapte ocine §i mo§ii. §i in tocmala noastrA, au fostu dumnealor toti bolarli
cei marl §i I vecinii no§tri. anume : David starostea de negutitori, §i dumnealui Toader PA-
ladi I aga. §1 dumnealui lane ginerele lui Mihai Ungurul, §1 L(oga)di ginerile lui Condrea
Zlatariul §i GheorghitA Zlatariul §i dumnealui Alecsa PanA §1 lona§co Zugravul, §i Pang
I

Ceauni I 6au fostu staro,te §1 preutul Popa Darle, §i flea Zalailul, §i Vasile Caitac, §i
lonavu nepoti,1 lui Cujba. §i lane Botezatul §1 DArJla Lapteacru. Pentru mai mare I
credinta. mai go; nem pus pecetile. §i iscaliturile. §i eu Dumitra§co. diiacul de pre I
Podul vechiu am scris acestu adevarat zapis sd sA §tie. u las leat 7171. Sept. 15.

X lorga sin Caraiane lane zet Mihai (1. p ), X Cahuni. X Iona§cu zugrav,
X Caitac. Alexa Pana martur. pop Darie (1. p.) Ilea ZAlar. (I. p.) loan Botezatul (1, p.)
az Dumitra§co diacul iscal.

MI. 7189 Mart (1641) Iai. Duca Von Intareste lul Andronachi usler cumparatura ce a facut
cu 25 tal II a uneI u se pe ullta stramba de la Enache Parvul vatav.
Ica Duca Voevod cu mita lui Dumnezeu Domn tAril Muldovii adecA au vinitu inainte
domnii m ali §i inaintea a lor no§tri moldovene§ti boiari. a mare V cealor mici. boiarenul I
I

nostru Andronach:e 6eu fostu u§iiar mare. §i niau aratatu un zapis de cumparAturA I cu
multe marturii de boiari. Frangoli SAoariul cel mare §i lanachie negutitoriul I fi6orul lui
Mihai Ungurul §i Mihalachie fi6orul Frantei §i Ilia ZAlariul §i Neculaiu SAhAidacariul §i
Ambrohii bArbiiariul §i Pana:te bAcalul ginerile lui I Ca tac §i GhiorghitA ginerile lui
Caitac scriindu §i mArturisindu intracel I zapis cum au vinitu innaintia lor Enachie fi6oru1
Parvului ceu fostu vAtavu la I Neculaiu Buhu§ ceu fostu logofAt mare de nimene siHt nice
impresurat ai de a lui J bunA voia de iau vAndut a sa diriaptA ocinA §i mo§ie o casa cu
pivnitA de piiatrA I §i cu loc cat tine ograda. caria iastea pe ulita strambA aicia in tArgu

www.dacoromanica.ro
1)6COMENTE t§i
In Aasi I boiaranului nostril ce mai sus scriem lui Andronachie dau fostu'usiiar mare dreptu
I doa sutea si cinzaci de taleri 1)14 bani gata pentru aceia i domnlia mia daeI am
vadzut acel zapis cu atAtia marturii §i de a lor buna voia tocmala si I deplin plata dom.e
niia mia Inca am dat sam fntaritu boiarenului nostru ce mai sus seem j lui Andronachie
ceu fostu usiiar mare. cu aëa casd, si cu pivnita si cu loc I cu totul ea sdi fie si de
la domniia mia diriapta ocind i mosie §1 giupaniasai I sale si copiihr §i nepotiior lor
si uric §i intariturd neclAtitu si ne I rusiit mid a dandoard in veaci peste adasta carte a
domnii miale. u las vleat 7189 Martie.
Saam gospodinu veleal X Gligorie
Miron C os tin vel logofat.
Pecetea domneascd cu exerga : Icd MICA ROIBOAA. coatielo milaorrito rocnomps
3hunn moaMRCISOil. cap de bou, aquila. 1679.

XIII. 7239 Mart 25 (1730. lafi. Ion sin $tefan blAnar vinde cu 90 lel lui Ion SucmAnar o du-
gheanA de pe ulita Hagloael,
Adec eu Ton sus lui tefan blanar, ot la§ si cu sotul meu Paraschiva si ci toti
copil nostri, scriem I marturisdm cu acest adevdrat zapis al nostril, la maim dumisale
lui Ion sucmanar, preacum sa s §tie cd de nime sdliti nici asupriti, ci de a noastrd buns
voe am vAndut a noastirdreaptd ocin si mosie, o dughiand gata si cu tot lcicul cAt iasfe
din dos a dughenii, cari dughiand iaste pe podul Hagioae, Intrea dughiana Tomei bArbi-
iar §i intrea dughiana MAriutil. Savoaia facliiaritdi, cari niau fost si noaa schimbdturd aa
dughiana cu Gavril sucmAnar, far lui iau lost cumpAraturd de la SAvoia facliarita, a6asfa
dughiand o am vanduto dumisali lui Ion sucmanariul, drept bani gata, noaA dzAd le( noi
pi niau fAcut plata deplin, tOti banii, ce scriu mai sus, Intru mAnule noastrea ca sai fie
de la noi driapta ocin i mosie 91 Mind lui i copii lor in ve, cu lot venitul I iam dat
§i zapislle ce;e vechi a dughenii, si la anti tocmala sau tAmplat multi, mahalagii si
oameni buni, cari mai &los sor isCAll si noi pentru credinta am pus degetele- si eu Da-
mitrasco Mustea diacul de camard am scat zapisul sd s stie. u las let 7230. Mart 25.
)< Ion blanar X E u' Gavril sucmanariu iscal
X Paraschiva X Mari* Savoi fAclierita
X Dumitru Boldin X Toma bArbier.
Eu Mihalachi MAdArjadul cdpitan main tAmplat.
Necolai zdt Cojoce.

XIV. 7241. Mart 20. (1733), la$1. Nastasla Jderoae face danie un loc de task, pribtuful Dtt-
mitra§cu
Adeca eu Nastasie Jderoe fAcutam acestu adevdrat zapis al mieu, la man preutu-
lui Dumitrasco, precum eu de nim(e) silitd ni6 asupritd, atn dat danie un loci de cas(A)
care loc este intre cas(a) log(o)fAtului Ursului ot vist. si intre casa preutu!ui PAntelei
cumnatul medelnicerulul Neculai si intre casa camArasului Dumitrasco ca sA tie natvei
sale si fidorilor mitvei sal(i) i nepotilor movie in yea, si preotul Dumitrasco sa md po-
meneasca pre mine §i parintil miei la toate sfintele leturghii Intru toatd viata Thltvei sali
si zapisul de la vornicul Ion Corbul de la care am cumparat eu locul sau pierduf, iardl
un zapis de ja Nazarie de la care au cumpArat vornicul Ion Corbul acela st9 si lam
dat V acela preutuluk Dumitrasco, iarA acest zapis care mai sus am zis la la vornic411
Ion ce sad pierdut 'de sar i afla vreodatd i sd rAdice cineva cu acel zapis sd nu..s tie
In sam(aY, larA eine sar scuba din rudele me(le) sau si altu cineya ca sa fac_a sup4rarea
preutulut Ditmitravo peste zapisul i danie me unul ca acela sa fie neertat de domnul
1.6

www.dacoromanica.ro
122 N. A. BOGDAN ..11011
Dumn(e)ziu si de maica precistA si de 7 sabori a lumii trupul lui s ste 1ntreg si ne-
ertat In ve6, si eastA adeviratA danie am facuto denainte a boer(i) §i preuti si a multi
oamen(1) bun(i) carii mai kos sor iscAli l clegetil(i) §or pune mArturii, si pentru mai mare
credinta miam pus §i eu degetul mai /os in loc de iscaliturA sA s stie, si eu popa Ursul
Zugravul am scris zapisul cu invAtAtura Nastasiei Jderoae.
let 7241 Mart 20.
Ursul ot visterie rnam tAmplat cAnd au dat NastastAla locul preotului.
Erei PAntelei iscal
Neculai Post. martur.
Nastasie Jderoe X
§i eu Antimeie neam pus degetul X
Costantin protopop iscal
lerei Ursul Zugrav martur:

XV. 7268 April 5 (1760). 141. Boeril de divan judecA i dau rAmas pe Pavel blAnarlu In pAra
tut cu GheorgbitA Ion Sucmanarul pentru o dugheanA din targul de sus pe ulita Hagloael.
Fac:m Vire cu aeastA carte a noastrA de giudecatA, cA viind inaintea noastrA
Gheorghit, fe6oru1 itif Ion Sucmanariului, den tdrgul de sus §i cu PavAl blAnariul din
la§ feëorul Jul Ion nepot CArstii Stroescului sau kudecat fatA Thaintea noastrA pentru o
dugheanA din tdrgut de sus pe ulita Hagioaia, care dugheanA o luase Jacob ji-
dovul din Roman cu loc cu tot, de la Ion Sucmanariul tatul lui Gheorghit pen"
tru patru Bute cincizAci si sasA de lei, ce iau fost datoriu cu gudecata mArii sale
Costandin Vod. Racovirsi cu dumilorsale Velitilor boeri, care loc au fost vandut la doao
trei neamuri mai Inainte, i pe-urmA cumparAndul Ion Sucmanariul, lau stapAnit treizAci
si mai bine de ani, pAnA la acea datorie a lui Jacob jidovul, si Jacob jidovul acum sco-
tind locul vAnzAtor 11 cumparasA PavAl blAnariul In 95 lei far de stirLa celula ce au stA-
panit locul atAta ani, si pe urmA auzind Gheorghit fedorul lui Ion Sucmanariul, cA au
vandut jidovul locul tatului sAu nau lasat sA intre la stApAnirea altora, ci cerAndus drep_
tatea sa Inaintea noastrA, am luat sama dupd sfdnta pravild i nu sau cdzut ca sd am-
pere locul acela alt neam fAr de cAt ori fedorii lui Ion Sucmanariului, ori alte rude a Jul
fiind stapAuft locul de Ion Sucmanariul atAta an!, §i dupA dr ptate sau dat ramas de la
kudecatA pe PavAl blAnariul, si iau intorsu Gheorghit toti banii, inapoi adicA 95 lei §i
sau luat de la PavAl blAnariul i zapisul cel nou cu care lb vAnduse jidovul locul si
zapisele cele vechi mai denainte, si au rAmas de acum inainte sac stApAneascA Gheor-
ghit locul cu bunA pace, si dupa cum am gAsit a fi cu cale i cu dreptate, am dat a-
data carte de gudecata la mAna lui Gheorghit adasta inctiiniAm.
let 7268 Ap. 5 dni.
loanichie Episcop Romanulul
Manolachi Costachi vel logofat
Vasile BuhAescul paharnic

XVI. 1785 Mart 10 (100. Nec. GavrIl Covrig vinde cu 1100 lei lul Neculal abager o dugheamt
pe Ullia Hagloaei.

Adeci eu Nicolae Covrig sin Gavril Covrig, inpreunA cu soful mieu Manila, fAcu-
tam, adevArat zapisul nosru, la mina dumisale kupAnului Neculil Abager, brat Enciul
precum sA sit ctie, cA avAnd eu dughlanA aicea in las la ulita Hagioae, de la pArintil miei,
asupra cArile dughene fiind cu locul el, am avut i 12 szsisori vechl, zapise, hotarnice si

www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE 123

carp domne§ti, care dugheana este Intre o dugheanA a nepotului mieu hit Dumitru sin
Paval nepot Stroescului §i intre dugheana lui Costandin Pascul sin Mihai Pascul adastA
dugheanA cu tot locul ei fiind dreapta a noastrA parinteascA la trebuintele ce am avut
am scoso vAnzAtoare, V cu dumnealui gupanul Necola fAcAnd bunA tocmalA sau vAndut
aiiastA dugheana cu bunA voia §1 primirea noastrA drept bani gata 1100 lei adecA una mie
o sutA lei, dui:4 care tocmalA dAndune toti banii deplin intru mAnule noastre, cu care pret
neam multAmit, inpreunA cu scrisorile vechi dam avut §i learn dat dmnisale, iam fAcut §i acest
zapis al nostru, cu care de acum inainte §1 in veci sA aibi a stApAni dughiana adasta
cu locul ei cu beciul de piatrA ce este de desupt, dumealui cu kupAneasa, fii, nepotil §l
neam de neamul dumilorsale cu bunA pace a:At d.:spre; noi, i despre fiii §i neamul nostru,
cAt §i d spre altii cAci nau avut nirneni treat:4 nici acum nau avut amestec, in care
zapis neam iscAlit noi vAnzAtorii I neamul nostru, cAt §i alli negustori oameni de cinste
cad sau tAmplat marturi §1 alte scrisori de sor mai afla rAsArite tot la dmnalui sA sA dea
1785 Mart 10.
Neculai. Covrig am vAndut cu voea mea.
Marie satu lui Neculai Covrig am vAndut cu voe mea.Costantin Theodoru.
Pascu martur §i am iscAlit cu voia me §i ain pus degetul.
Nastasiia dam fostu sotu lui Lupa§cu Covrig am fostu fatA §1 am §tiut de vAn zare
Eu Dumitru Stroescul martur mam iscAlit cu voe mea lonitA popa Nacu martur,
Gheorghe Zaharie blAnar martor.
Tanasie martur, Nicola Corbu (Vnxam K6ppc9
Durnitra§co martur Enachi Cogalniceanu martur.
Ion Mitrofan martur Dumitra§co Samson martur.
Eu Toader A§canu mazil Mihail MArza martur
Eu SAcarl martur
,,Acest zapis lam scris eu cu zisa lui Neculai Covrig §i a -sotului sAu Marin.
Apostol diiac za divan

XVII. 1797 Sept. 5 (140. HAtmAnia dA pclulA catrA Gheorghe telal ba§a BA strige la mezat
cumpArarea caselor din mahalaoa Talpalari despre calici, de catre pah. Toma Cozma.

De la HAtmAnie
CAtrA Gheorghe telal ba§a
Rind cA dumnialui Toma Coma biv vet paharnic piin zapis din anul acesta 1797
Tuni au cumpArat o pareche de case, §indilite cu pivnite de Matra supt dAnsele i cu
altA cAsuta mai proastA acoperitA cu stuh cu locul lor aice in ora§, /a mahalaoa Tal-
palarilor despre calici cu pret drept 730 lei, pentru care aducAnct luminata tidula gos-
pod. la hAtmAnie, poroncitam ca sA sA facA legiuita publicatie. lata ti si scrie ca dupl
hotArAre sAbornicescului hrisov sA mergi atAt la starea locului cAt §1 pe toate ulitile ora-
§ului §i In divanul gospod §1 in curgere de §asA luni, sl faci legiuita publicatie, dAnd
de Vire tuturor cui dreptate poate sA le dee protimisire a rAscumpAra ; tar cAnd nime
din rudenitle, megie0 §i impregiura§i vAnzAtorului pAnA la hotArdta vadea de 6 luni nu
sa vor arAta cu vreo cerere pentru numita cas1 cu locul ei, atunci si vii tice la hit-
mink V sl dai mArturie ca V de aice sA sa dea mArturie dumisali Tomii Cozmil biv
vel paharnic. 1797 Septemvre 5
Costaki Ghica hatman
OBSERVARE. Documentele de la No. 11-17 se-au f9St coratiniCate spre publi-
Care de dl. N, A. Bogdan,

www.dacoromanica.ro
124 ALEXANDRU BALEANU

X V1111781 Julie 22 (las ). Pa Isle staretul dc la Neamt achimbi cu C. Dospinescu treti comis dAndu-I
casele de Iâng4 S. Spirldon I luAndu-I casele de lAngá bls.Blagovestenlilorfoaste a Despel Flniceasa
monahle.
Pecetea man. Neamtului cu hramul Inaltarea Domnului §1 inscriptia : eastA pecete
iaste a Sfintii mAnAstiri din Nearnth. RI3111 Crnif x(plICT011),I Inaltarea Domnului.
Paisie staretul sfintei Mandstiri Neamtu lui §i al sfintei MAnastiri Sacului §i cu tot
sobor acelor intru I Iristos frati, adiverim cu acest zapis iscAlit de noi cil dAm la maim
Dumisali Costand'n Dospinescu treti Comis, pentru ca sA s §tie ca avand sfanta MA-
nastire Neautt d un loc di casä la poarla Casii .Daniisali (la col(741 sidialui Maw-16G-
rii sfantului Spiridon din gias despre rrisciriO luat cu schimbu dela Safta fata preo-
tului M iftei precum pre largul sa aratA la scrisoarea :acea de schimbaturA, carea iaste
iscalitd de Insd§i mana Saftei, adiveritd §i cu alte iscalituri vrednice de credinta din let :
1781 lunie 22 §1 avand §i Dumnealui alt loc de casä in malialaoa liantenimei de nail.
loc din vale di bislirica Blagovefleniilor ce lau luat cu schimbu de la Despa monahia
FiniêasS: §i di la fiicasa Maria, precum pre largul sa cuprinde la scrisoarea acea de
schimbaturA ce au luat d.la numita calugArig j de la Masa, cari iaste adiveritA cu
fscaliturile a multi marturi credincio§i din let 1781 lunie 22 care loc al sfintei MAnastiri
fiind alAturea cu casa dumisali §1 nefiind acest loc indestul pentru trebuinta sfintd ma-
nAstiri, neam Invoit cu dumnealui intracesta§ chip §1 am fAcut schimbu adecA. datau
sfanta manAstire Neamtul locul slit de casA ci sa a-ata mai sus cel are de'a Ursa hi
biv vel Capital di la§i §i dela sotia sa Saf ta fata preotului Matei cari loc iaste alAturea
de casa Dumisali din vale, §1 Dumn'alui Inca au dit sfintei ManAstiri locul sau de casa
ci este la Muntenime de mijloc din vale §i Dmnialui inca au dat sfintei Manastiri lo-
cul ski de visa ci este la Muntenime de mijloc din vale di bisArica Blagove§tenilor ci
sau arátat mai SU.3, care §i Dumnealui lau fost luat cu schimbu dila Despa Finidasa
CAlugArita §i dila fitcAsa Maria cari loc iaste §1 hotArat in stanjani, dand sfanta
Manastire §1 toate scrisorile ce au avut pi locul sau, cum §1 Dumnealui sfintei Manas-
tiri asAminea i au dat toate scrisorile ate au avut luate dela Despa Finijasd cAlugAriti.
§i dela fiicasa Maria cari loc iaste hotArat §i in stanjAni.
Deci de astAzi inainte §i in veci dumnealui Costandin Dospinescu biv treti Comis
sA aibA a stapanr locu ci iam dat in bunA pace, fAcanduii casri, sau orici ar vrea ca pe
drept loc dumisall, cum i Manta MAndstire aseminea sA§i stApaneasca locu ci iau
dat Dumnealui dupA asaminea scrisori de schimbaturd ci au dat, adiverite flind cu is-
calituraIDumisali §11 cu a altor marturi vrednici de credintA, §i spre mai buns incredin-
tarea:puind diasupra pecete sfintei MAnastiri Niamtului, mam iscalit §1 eu mai On cu
man mea, iscAlind §1 alti pArinti din sobor marturi.
1781 Julie 22.
Paisie staretul sf. M-ri Neamtului Acest zapis lam scris eu cu zisa sfintii
Duhovnicu lachintu sale parintelui Chir Paisie staretului §1 cu a so-
.Serafim leromonah borului.
Calinicu leromonahu Constandin Cucoran.
Polibios leromonahu (grece§te)

XIX. 1785 Decembre 5 kV, M. Sturza pah. schlmbA cu C. Varnav ban dandu-i casele sale de
la deal de Ws. Sf. Splridon sl primind alte case lAnga Prapadoamna Paraschtva.

GAVRIL MITROPOLIT MOLDAVIEI


Mihai Sturza biv vel pah(arnic) adeverez printradastA scrisoare a mea ce am dat
la maim Dumisale Costantin VArnav biv-vel ban, precum a sA tie cA avAndu eu in
www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE 125

ora§n1 la§ii, ni§te case cu grajdiu, cu §urA §i cu alte doao odai osabite cu tot locul lor
ce siintu tn mahalaua Muntenirnci de mijloc din deal de M(ti)n(a)stirea Sfeintului Spi-
ridon la colfia zidiului din gos despre räsilrit, a cdrue lungul iaste din uli(a cc merge
pe Maga zidiul 11(z)nris1iret svcintului Spiridon gi piir la deal unde sal pus de hotarnici
doao piEtre hotarA cheotoare locului, unde alAture pe din gos despre apus sa hotara§te
cu lo.ul lui 1lie Tiganul §i cu local preotului Vasile Narte. lar pc din gios despre ra-
sArit sA hotArA§te cu ul4a ce vine din Mild boilor, cum pre largu sA aratd in hotar-
nicA toate samnele lozului ii stanjani. Apoi avand §i Dumnealui, Banul un loc iarA§i in
crap1 la§ii paringsc, langd bistirica Preiodoabnei Paraschivei dispre räsärii, cu blind
voia §i primirea mea mam invoit §1 am facut schimbAtura cu Dumnealui.
Datuiam eu dumisale lo cul mieu acest ce se arata impreund cu casele §1 cu toate
binalele cate santu pre daisul §i dumnealui miau datu locul parinlasc al dumisale dupA
cum se afIA. Si mAcar Ca locul mieu iaste cu binale, case §1 altile, iar a dumisale iaste
starpu, insA pentru cd iaste mai mare de cat al. meu §i pentru cA osAbit mai am §i eu
o bucate de loc langA acesta al Dumisale, am primit de am fAcut schimbatura cu a-
cesta. Deci impreuna cu scrisoar a mea aceasti de schimbaturA ce am dat Dumisale
Banului Costantin Varnav, iam dat dumisale si scrisorile vechi a locului toate cate am
avut, atat zapisul de cumparatura dela Constantin Dospinescu tieti Comis. dela carele
am cumpArat aceste case cu locul cat i hotarnica 1Dcalui acestuia §i alte scrisori mai
vechi ce mi au dat el la vanzarea aceea §i de acum inainte sa aibd a stapani dumnealui
Banul casAle aceste cu toate binalele ce sant prin pregiur cu tot locul lor intocma dupA
sAmnele §i hotarAle ce sä cuprind prin hotarnicd, cu pace §i far de nici o supArare ca
pe al Dumisale drept lucru, atat dumnealui cat §i fiii §i neam din neamul Dumisale
in veci, pe carele spre mai buna Intemzearea §i statornicia, sA aiba Dumnealui a§i face
§i intArituri Domne§ti, §i asAmine sä stapanescu §i eu locul ce am lual dela Dumnealui
ca sA rAmaie schimbul ce sau facut intre noi, statornic, nesmintit nici odinioara. lar
cand sar intampla sA nascA vreo pricina asupra locului ce iam dat Dumisale ca sa pA-
gubasca ceva od despre care parte din mAsurile stanjanilor cart se aratA pin hotarnica
eu sa aibu a rdspunde, Dumnealui sA nu se supere, si de nu se va pute indrepta pri-
cina, atunce sA fiu eu dator a implini paguba locului cu bani, adicd socotinduse locul
drept 1500 lei (dupA pretul ce lam cumparat dela Dospinescul cu casele §i cu alte bi-
nale) aceasta somA de bani sA sa imparta dupA analoghie pe stanjAnii bcului §i pe
cati stanjAni va pAgubi Dumnealui din loc, sA aibu a plAti pe tot stanjAnul ate cat va
va vent dupA analoghie, fiindcA §i dumnealui asarnine sau indatorit a rAspunde pentru
ocd1 ce miau dat de va na§te vreo pricinA.
Deci aceste scrisori de schimbdturd ce sau facut intre noi cu bunA priimirea a-
manduror partilor fiindu am iscalit, rugand si pe Dumnealor, velitii boieri ai Divanului
de au adiverit cu iscaliturile, cum §i alti boieri carii sau intamplat. Mihai Sturza Pa-
h[arnic]. 1785 Dechemvrie 5.
Viind §i inaintea noastra numitii boieri eat Dumnealui Paharnicul Mihai Sturza
cat §i Dumnealui Banul Costandin Varnav, au aratat §i prin cuvant viu, cum cd aceastA
1nvoiala de schimbatura ce au facut intre Dumnealor, iaste cu buna priimir, a amandu-
ror partilor. Pentru aceea am adiverit §i cu a noastre iscAlituri. (1785) Deche[mvr,e] 6.
Dimitrie Sturza vel Logofat Neculai Roset vel Logofat. Neculai Canta vel Vornic
Ion Canta vel Vornic, Lascarazhi Roset vel Vornic, lordache Vornic Depaste, Vornic,
lordache Canta Paharnic, Neculai Bal§ vel Vornic, ManolacheHristea Ban, Dumitra§o
Bal§ ceau§ za aprozi, Mihai Luca Stolnic, Malcoci Stolnic, lordache Crupenschi Medelnicer.
OBSERVARE. Documentele de la No. XVIIIXIX ne au fost comunicate spre
publicare (fedi. profesor Alex. Baleanu.

www.dacoromanica.ro
126 T. T. BURADA

XX. 7204 Decembre 30, 1a$1 (1695), Boer if de divan judecA pricina pentru o casA din poporul
CurAl uiior intre Maria oi nepotil lui Stefan Zugravul
Tudosie DubAu vel logofat. Vasile Costachi vornic. Alexandru Ramandi vornic,
facem §tire cu aceasta carte a noastra. precurn au avut pAra de fata innaintia noastra
Mariia 1 cu fi6orii el anume. Gligorasco si Savin carii sa raspundu. nepoti. Antimiei.
ce o au tinut Stefan Zugravul famelea Intaiu cu sivintia sa. lonichie egumenul de la Aron
Vo Ia. pentru o cas de aicia din tars/a din la0. ce iaste Zn popprut curàlarilor, leing4
coatt jidovascri. zicand Mania cu fidorii ei cum ela cas. 11 s vini lor. hiind acia cas.
a lui Stefan Zugravul. si a matusii lor Antimiei. far egumenul. de Aron Vod. aratatau
innaintea noastra, diata de la Stefan Zugravul. cum acel loc aceii cas. lau fost lui
cumplratura de la Alixandra. Zugravila. si la moartia lui o au dat. ada cas. fameil lui
cel de apoi. Anitai. cu mar blastam. ca s =hie a ei. nime altul triabg sa naiba. i ia
sau sculat diau vandut casa aceia cu loc cu tot egumenului de Aron Vod. drept 20
lei. cum arata egumenul 5i zapis de la Anita. de vandzar. §i ne arata si ispisoc. de
para de fat de la Costantin Cantemir. Vvd. ce sau park. Anita fameaia lui Stefan
Zugra vtl de fat cu Gligorasco. fi6orul Marii pentraceia cas. raspunzandus nepot. si
dzicand ca i sa vin 1W. 5i giudecand divanul marii sale 1W Costantin Vd. cu bun drep-
tate. au aflat cum imbla Gligorasco, Wand far de cali vadiand diiata de la Stefan
Zugravul. cum acia cas o au datu Mina sale acei de apoi. Anita! hiind cumparatA de
dansul. sau dat ramas pe Gligorasco sa naiba triab. cu a6aia cas. deci 5i noi vazand
dilata iui Stefan Zugravul. scriind cu blastam sa_ hie casa a Anitai §i ispisoc de pAr.
5i de rAmas de la rapousatul Cantimir Vod. §i zapis de vanzare. de la Anita. egume-
nultd. datam ramas pe Marica si pe Iiêorii ei Gligorasco §1 Savin. sA nu mai aibg nici
o triaba la acia cas. i cat au sezut ei intracia cas de and o au cumparat. egumenul.
sa aibA a plati I chiria. precum liau fost tocmala. cand au intrat in cas. sl aciasta
pArg sa nu nu s mai pArascg, nici danaoar in viaci. cAci hiind bouI aceii cas. din im-
preunA cu locul dughianilor manastirii lui Aron Vd. altii nu incap, a cumpara far iaras
manAstirea aceasta scriem.
ss. las lb. 7204. Dech. 30.
Tudor DubAu logofat iscal
Vasilie Costachi vornic iscal
Ramandi vornic iscal

yv. 7243 (1735.) Safta AndoneasA vinde cu 42 Id casele sale din tArgul Flininil lui Ghlorghe.
t Eu Safta Andonas sor Hindi §i copii ilincais anume Neculai §i Lupul fAcutam
zapisul nostru la mana lui Gorghi si sotului dumisale Nastasie precum lam vandut c'asa
sorum..! IlincAi din id/1ml feinini$ din Aos de casa lui Hilip cu loc, tot cu cat t ne gard
dul Inxegiur de nime silit ce de voi nostrg precum au lasat llinca cu limbA de morle'
casa sA o vandzu cu gumatate sa o grijascA iar Ya gnmAtate sa fie a copiilor precum
stie si duhovnicul ei car(e) sau marturisit la morte ei §1 eu Safta rAdicanduse copii §1
Maud gAldava lui Gorghie eu sal certu SA de pace 5i care ea vAndut dreptu patruzeci
5i doi 1.i bani vechi §i acestu zapis candu sau facut sau tAmplat §1 oameni bunt cari
mai g )s §au pus §1 degetele. let 7243.
X 5i eu Mihalachi ciuca mam tamplat candu sau vandut casa sotul Hindi martur.
X lonitA curarar mertur
X Hristodor martur
X 5i eu Toader soltuzul martur
si eu preotul Toader ot sftl Dumitru am fostu duhovnic Dina martur.
San ti e cut deplin la condicA.

www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE 127

XXII. 7260 (1752) Mal 27 (1a$1) Lupasco Covrig cumpArA cu 10 lei o bucatA de loc de la Vi-
netla din Muntenimea de los.
AdicA eu Vinetie fata popii lui Toader impreun5 cu gine.emeu lonitA MAtAsar, fA-
cutam zapisul meu la mAna dum. lui Lupa§co Covrig ; precum sA s §tie ca din locur
cau avut tatul mu popa Toader cumparAturA de la papa Vasile, ce este pe dinnainte
casii lui Lupa§co, iam vAndut de a me buns voe o bucatl de loc de lam mai lArg t pe
dinainte cas i sale Ina din dosul casii tAtAnemeu, de la dial din cornul caii despre rA-
sAtit §i din piatrA ce sau pus acum spre fata casii lui Lupa§ca Covrig nu stAnjAn §i
§esA palmi §i di acolo drept in hotarul ce sau pus in ulit'A) despre Gavril Covr:g §il
din hotar la vale pang intralt(A) piiatrA din margine ulitii ce sau pus cam la mijlocu
loculul noal stAnjeni §un lat de mAnA, §i dintrace piatrA chezi§ Ora iarA§ in piab a ce
sau pus di la dial de cornul casAi tAtAnemeu 11 stAnjAni §un lat de mand, §i din pia-
tra easta chezi§, drApt In piatrA despre locul lui Prepelit(a) ce sA nume§ti local Ne-
bunelii cari sau pomenit §i Ia mArturie hotarn;c5, §i sau gssit zec'e) stAnjAni §1 §as1
palme §o schiuoapA (wKi0C0.101) de6 ; 6.ist(A) bucatA de loc ce arat(A) mai sus iam van-
duto dumisale lul Lupa§co drept zece lei bani gata, §i sA de §i cheltuiala dumilorsali
vornicilor di poarta dupli cum sa pule arca, §i la easta" tocmalA sau IntArnplat i alti
oameni buni cari mai gos sor iscAli §1 eu pen ru credinta am rus degeti I.
let 7260 Mai 27
X Eu lonit MAtAsar zAt Venetijty (sic) cu vae me sau vAndut
X Si eu Zoita fata Venetii am vAndut.
Si en TAnasA Meleghi vornic de poartA maqur.
Stefan PopAscul vornic de poartA martur.
Gavril Pilat vornic martur.
Eu preutul Pintileiu ot sfeti Atanasie am iscAlit §i eu Stefan Andrii log.)f it am
scris cu zAsa Venetii §is martur.§i eu preutul Ion de la bisArica sfAntl lui Attanasie
mam intAmplat.
Elei Ion ot VAvedenie razA§.

XXIII. 773 Aug. 25 (la#), Data Nastasl lui Lupasco Covrig. staroste de ciocli.
Datam diia a mea la tr Ana sotului mieu Anastasia §1 ceale ee le am sA s §tie I
dupl cum oi poronci eu sA urmezA c i izvod de ceale be am §i cui ce sA I dea a-
nume SA S stie. It 1773 Avg. 25 dni.
500 lei bani gata, cu banii ace§tia sA -m(A) grijascA §1 s faca eeak pore rite
136 stupi.
.. 5 vaci fAtAtoare.
4 boi tineri.
1 cas(A) cu pivnita di piatrA cu locul ei.
1 mo§ie anume Tatomire§tii la tinutul Vasluiului stAipitA in patru parti §1 Intru
a6astA mo§ie are nepotul mieu Nicolae Covrig doarozAcl pa§i §i Lupul Trinca doarozki pa§ii
1 dugheanA din vale de casa mea cu beciuri de piatrA cu dugheal §i hotArat
locul ei, de a casii meale.
SA $ §tie anume cui ce dau :
Casa cii pivnill de piatrA cti locul ei dau Soldui mieu Anastasiei
136 stupi tij sotului wieu
1 pogon pol vie la Ooobe§ti tij sotului mieu
5 vaci fAtAtoare tij sotului mieu
4 boi tined tij sotului mieu. Aceaste toate le dau ca sli fie de schiverniseali

www.dacoromanica.ro
128 T. T. BURADA ...

ei, sl pentru ca sa m(a) grijasca si sa m(a) pomereasca cat a till ia, iar dupa moatte, toate
sa alba a le stapani ginerimieu loan lmpreuna cu fiica me Ecaterina.
1 mosie anume Tatomiresti, la linutul Vasluiului am dato ginerimieu lui loan
si Catrinii.
1 dugheana de vale de casa me cu beciu de piatra cu tot locul ei tij dlui
10 sarindare
1 fantana
1 pod si sa ma grijasca bine cum sa cade si copii miei pan la anul.
100 lei sint dati fiicii mete Catrinii, sa i sa dea pentru o bute de vin, ,si la diiata
mea sau tamplat si duhovnicul mieu si alti preoti cariFmai gios sau si iscalit.
Eu Lupasco staroste de ciocli am pus degitul (x)
tu preutul Vasilie ot Curalari duhovnic mam tamplat fall..
Eu preutul Muiseiu ot sfeati Teodor (ecoMp) mam intamplat
Eu preutul Neculai ot Vulpe mam tamplat
Eu preutul Nicolae am scris ctt zisa starostelui Lupasce.
OBSERVATII. Dupa 12 ani, In 1178 Nastasia Covrigeasa lasa aceste averi ne-
potilor sal Costandin si Neculai, ficiorii fetii sale Catr Ina maritata cu Ion Porusnicul.
(Surete ms. XLIII. 147).

XXIV. 1777 lunle 23(1a1), Aezare intre Chlrlac 011Inca blanArita pentru o bucatil de loc din
ullta fithArlei domne0.

Adica eu Chiriac sin loan Grecul din tnahalaoa Ferediilor de pe &fa Podului roy,
datam adevarat zapisul mieu la maim Ilincai femeil lui Vasile Blanar a Es, precum
sa sa Vie ca Wand eu casa me pe catva loc a drunyclui findtii gospod. i a maha-
tali; fertdcilor aliiture cu ul,fa pe diu ios, am inchis drumul ulitii. i dandu maha -
lagii jalba marii sale lui Voda, din poronca domneasca sau randuit dmlui Ilie Catargiu
hatman ca sa faca cercetate, aceastet jalbe, sf mergand dnutui hatman la fafa ulitel
dui:4 cel cu amanuntul cercetati sau Mut prin mahalagii si printralti oameni de
isprava sau dovedit cu adevarat ca am Mut eu casa pe locul ulitil ; si cerand
dnului hatman din poronca domniasca ca sa strice casa sa deschiza drumul uliti dupla
cum au fost dintru Inceput si avandu numita Bind tut loc de dna In dreptul ca-
se sale peste ulita din sus, am cazut In rugamhite la Ilinca sl la soful el Vasile BM-
narul, diam dat un stanjin si gitunatate din hcul domniilorsale, ca sa fie ulita sa numi
strace casa, deci dar pentru a6asta iam dat acest zapis al mieu ca or audit sar intampla
ca sa %ranchu eu casa, dupa protimisire ce are numita Ilinca, sal aibu dumisale a o vinde,
iar de nar vra ca sa o cumpere dumniaei, sa alba as lua locul dupa hotarnica ee o are,
si en sant stricu casa sa deschidu nlifa, dupa cum au fost dintru Inceput, si pentru mai
lama credinta nestiind carte miam pus degetele atitteu cat si fetnela me.
+ Eu Chiriac sin loan.
,,Adasta tocmala si Invoiala ce sau _Mout Intre dansii de a lor buna voe si Inainte noas-
tra sau facut, adasta.
Hie Catargiu hatman

www.dacoromanica.ro
aa..1......-....16,
bOCUMENT8 i 29
. .

XXV. 1812 April 10. Harta inchlpultoare de starea locurllor de casa de pe ullta MnAnlel dom-
ne§t1,

LI
Casa post. C. Arabu
.s
r
dclasta este ullta ce merge spre Cacalna 1812 April 10, Vasile Bucur vornic de poarta,
am facut aceasta harta *i learn Impar-
tit locul la dou surori dupa cum arata
mai sus.

casa Puratel
25

14 EI
casa lul Ensche
armanul

,Nommaulsommos.
ulicioara ce merge spre Cacaina

XXVI. 1708 Mart 6 la.Fi. A. 1. Callmah VodA intAreee lul Hagl CAprIl stApAnlre peste casele dln
ullta FAnArlel gospod, la CAcaina.
Cu mila lui Dumnezeu Noi Alexandru loan Calimah Voevod, domn tirii Moldavii.
Facem tiri printreasta al noastra domniasca carte, ca Hagi Capril tutungiul ar-
Than Ismainlau, in trecutul anu 97 lunie 7 prin zapis au cumparat niste case cu locul
lor, de la Alexa Ca pitan drept 3750 lei, adica casele din sus i din gios, ce sant tot
intro ograda, aice in targul Iasii /a mahalaoa Ceicilinii ce I zic fi Icindria, §i tOt ttl
anul trecut 1797 luni 13 dupa jalba ceau dat catra domniia mea numitul Hagl Capril
arman, cu cerire ca sa i se fad publicatie. sau scris atunce al noastra domniascA lidu121,
cu poronca catra hatmanie ca sa pue sa sa fad legiutta publicatie atat acolo la stare
locului prin mahala cat §i prin targu §1 pretutindene in curgere de asa luni de zile
spre in§tiintare tuturor acelora ce dreptate le va da protimisis de rascumparat, deci
acum prin marturia de in§tiintare, L'au adus numitul cumparatoriu Hagi Capril arman,
de la al nostru cinstit Si credincios boeriu dnului Sandulache Sturza hatman, cart
laste din 2 a lunii ace§tiia Mart anul 98. arata ca dupa poronca domnii sale, sau urmat In-
tocmal facandusa legiuita publicatie atat la stare locului, cat §1 pretutindene, In curgire
17'

www.dacoromanica.ro
i10 T. T. BLIRAbA

acestor sasa lunl de zile, si nime altii nau esit ca sa cei vreun protimisis de rheum-
pArare acestor case, fara numat fiind ca ajasta casA i numitul Alexa capitan, liau fost
cumparat de la eumnatasa Ancuta sotiia mortului lamandi biv 2 camaras dupa instiin-
tare 6au luat dnului stolnic tefan Rusot mosul Ancutal, Ind cu 12 zile mai inainte
pana a nu se Implini vadeoa de sasa luni a publicatiei, prin scrisoarea sa tau fost scris
catra al nostru cinstit i credin6os boeriu dumnealui lordache Cantacuzinu vel logofAt de
lara de gios, au fost facut cerere, ca sa i sa dea protimisis ca unii rudenii ce iaste
vanzatoaril ca a le rascumpere ; dupa care mire, dnului vet logofat trimitAndui In
stiintare pentru pretul casilor, si alte cheltueli eau fAcut numitul cumparatoriu ca casile
la care trebuia a raspundi numitul boeriu stolnic tef an Roset, prin al doile scrisoare p
sa eau trimis iarasl catra dnelui Arel logofat, Inca de la trecuta tuna Ghenar 24 ; an-
dat raspunsu cu cuvAnt hotarAt cum ea nui da maim pentru sane al le rascumpere
fiindu cu pretu mare, dar au facut osabita cerire, ca sa sA dea protimisis de rascum-
*are, mosulut sat* Thomas Sandulachi, fiind si el rudenie vAnzatoarii, dupa care mai
la urn% i Thoma Sandulachi, vilnd Inainte dmsale vet logofat au priimit si hist* el
SA ramle Nina cumparatura casalor asupra lui Hagi Capri!, iscalindul sf In zapisul acel
de vAnzare care sau Incredintat i cu MAO iscalitura dmsale vel logofat, i Mudd
au trecut si peste vadea si nime altul afara de acesti mai sus a:atati, nau mai esit nici
din rudeniile vAnzatorului nici din megiesii cum sau aratat, ca sa mai faca vreo cerere
de protimisis sa raszumpere, pentru aceea iau dat numitului cumparatoriu marturii la
mina sa, dupa care sasi poata lua I Intaritura de stapanire, cum mai pe largu do-
vedesti j Insusi marturiia aciasta a dmsale hatman care iarasi sau vazut de atm
dmealui vel logofat. Drept aceea dintru toate aceea IncredintAndune domnia mea cum
el numitul cumparatoriu Hagi Capril arman, au lmplinit datoriia sa cu facire de pit-
blicatil, dupl hotarArea sobornicescului hiisov, Pentru aceaia dar lata printralasta al
noastra domniasca carte ii Intarim stapAnire lui Magi Capril, asupra casilor acestora cu
locul lor ca dupa tArla scrisorilor ce are sa aiba a le stApAni ca pe ale sale drepte,
chip cum lean cumpArat, si carte ajasta al domnii mete Sal fie lui i In urma clirono-
milor sal de Intaritura statornica neclintita i nerusuita nici odinioara In veci, care
sau IntArit I cu al noastra domneasca pecete.
1798 Mart 6
I. p. domnesti cu initialele : i AA. 16.1. IL a. Kn. 1797.
ordwIti Canta vel logolat procit sau trecut in condica, Matei Costin condicar

XXXVII, 1804 Mal 10 (100 Angheluta vInde cu 850 rei casele sale cu locul lor din Munte.
nimea de milloc pltaru;t3 loan Matieg.

Adica eu Angheluta si cu ,fratemeu Ion few CrAstei Olar carii mai gos niam pus
numele l degitile. adiverim cu acest zapis al nostru la man dumsale pitar loan Ma-
tias precum sa sa stie ca avand noi o casa cu locul el n mahalaoa mtmtenimei cle
mijioc rAmasa de la parintii nostri, care toe despre rasarit sa hotaraste cu locul fedo-
rilor preotului Tomei si despre miazanoapte din sus cu locul crAsmei dumisale jicnicer
Buzala si despre apus cu load cast! lui Mihalachi Orbul, iata pe din kos sA hotaraste
cu locul dughenilor dumsale medelnicer Todirasco Macarescu chip cum pre largu arata
hotatnica acestul loc care este din 1804 Ghenar 9 si avAnd nol trebuinta de bani niam
socotit Ca sA vindem casa adasta cu locul el, ca sa IntAmpinam nevoile noastre cum si
grijile parinfilor nostri, am vAnduto dmsale pitar loan Maties cu tocmala drept 850 lei

www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE 131

adica optsute cincizaci,. cari bani fiind ca lam luat tot deplin in mAinile noastre am
dat dmsale acest zapis ImpreunA cu toate scrisorile locului.
Deci atat dmlui cat si urmasii dmsale sa alba a stapani casa easta cu locul ei
In pace nesuparati de catra nimene in veci, i spre mai adivarata credinta niam pus
numele sl degitile. 1804 Maiu 10
X Eu AnghelutA san CrAste Olar am vandut cu voie me si am pus degitul.
X Eu Ion brat Anghelutu tij am vandut cu voia me si am pus degitul.
Petiachi jicnicer martur.
Obs. Doc. de la XXXXVII incl. sant copiate din arhiva raposatului etnograf
paleograf, T. T. Burada.

XXVIII 1807 futile 28 (lap. MArturil asupra dreptulul ce are asupra caselor sale Paraschtva,
lasate de soful el Nastasi Rale la moartea lot.
Duna aratarea ce au Mut cinstitei fogofetil Paraschiva sotie de al doile a savirsitu-
lui Nastasa Rale de aice din Es cum ca impreunkcu bArbatul sau au petrecut 17 ani si
au WO i copii l dupa ce celelante surori a lui au murit, apol si el In anul trecut
sau savirsit, i ali urmasi nerarnanandui de ell numal o casuta cu locul el aice in Ef
in Muntenimea de mijloe, de care la moarte ne au lasat asupra ei ca sa se vInza, si din
banii ce vor esi facindui grijile trebuincioase si altele orinduite de catre domnul dupl
legea crestineasca, prisosul ce va mai ramane, sa fie pentru hrana i chivernisala ei,
acum scullndusa o preuteasa Paraschiva care o tine preot Costandin ot sfintul Teodor si
cu Costandin dascalul de aice din Esi, ar fi vrand a pune stapaniré asupra casei aceia
si din porunca cinstitei logofetii fiind eu orinduit ca sa cercetez ce neamuri shit, si
precum voi afla sa Instiintez asupra pricinel, eu dupa porunca infatisind pe amindol
partite, clt a supra rudeniei au adus tiumitii de mil sus pe preot Grigori ot sfintu Atha-
nasie i preot losif ot sf. Teodor care au marturisit cum ca ar ft auzit ca slut neamuri
cu mortul, dar ce neamuri ar fl lui nu stiu. apoi Mind Intrebare i numitei Paraschivel
cu ce poate sa dovedeasca cum ca casa aceia au ramas asupra ei si de are vreo diet&
de la mortul ; ea a raspuns ca dieta nu are, dar prin duhovnicul mortului preot Ioniti
ot 40 de mucenici poz te sa si adivereasca hotararea mortului ce tice a se dovedi ade-
varul am Mut intrebare si numitului duhovnic asupra cul sau dat sufletuf, i duhovnl-
cul intracest chip a marturisit, cum') ca de multa vreme aminduror fiindule duhovnic,
Inaintea mortii sale Inca Bid in toake simtirile lau marturisit i mortul au aratat ca
alta nemicA nu are decit casuta aceia cu locul ei au lasato asupra sotlei sale acestela
cu hotarirea ca sA vinza si din banii ce va e1 facindui griji/e trebuincioase i altele
rindueli de catre dinsul atit tut cit i surorilor sale, fiindule cdmindul tuturora Intracea
casa, banil ce vor mai prisosi sa fie pentru hrana i chivernisala ei, lar el rudenii nu
are dar pentru ca ea Inca era bolnavi sf. mai slaba de cit dinsul, pentru aceia In scris
nau lasat, precum acegte duhovnicul a mArturisi i inaintea cinstitii logofetil pentru care
nu lipsesc a Instiinta. 1807 tunic 2&
loan Bandac.
Dupa cercetare aceasta infatosinduse i inaintea noaStra pe jaluitoarea aceasta
Paraschiva, femeea mortului Nastase Rale, dimpreuna cu plritil Paraschlva preuteasa si
Costandin dascalul, sau intrebat ce mai au a raspunde ei, alta nimic nau mai ticlaow
1

decit numai ca Ii sar cadea i lor vreo parte din ramasitile mortului, si ale surorilor a-
ducindui de fall i pe duhovnicul mortulul, tot asemenea au marturisit cum prin Insti-
intarea aceasta sa arata. Drept aceea de vreme ce din marturia duhovnicului 66 dove-
de§te cã mortql tau dat femeel salg pa MI duhovniceas4 qi sal laca griple pbirmitg

www.dacoromanica.ro
132 M. BURONELE

apoi si neamuri fiind iarAsi dreptate nu poate agiuta a trage vreO parte din rämasitile
mortului, fiind volute cu lucrul sdu al da cui au vrut si pentru aceia dar dupl dreptate
am giudecat a jaluitoarea aceasta Paraschiva sl ramie nesupgratA mai mult despre
pAriti, stäpininduse casa in buns pace despre dinsii numai ca sl ail:4 a urma cu fa -
cerea grijilor mortului tntocmai dupi cum au indatorat-o.
1807 lulie 8.
C. Bals vornic
Ralet vel vornic
IndescIfrabil.

XXIX. 1808 lunle 25 laf1. Paraschiva Rale vinde log. C. Bal; cu 750 lel casele sale din Mun-
tenlme de pilijloc, Ihrig6 biserica Blagovestenia.
AdicA eu Paraschiva sotia mortului NAslase Rale de aice din Iasi adeveresc prin
acest zapis al meu. la mAna durnisale cuconului Costandin Bals biv yel log. de tan de
kos precum sa sA stie ca avAnd eu un loc de casS aice in Es in mahalaoa Muntenimei de
mijloc lAngA biserica Blagovisteniilor din lasi, care si mie meau rAmas clironomie de la
rSposatul sotul meu ce sau zis mai sus, iar lui iau fost rämas de la rAposata rtaicasa
Nastasia Ralioae, avAnduo si ea de cumpArSturA de la un Nane, cum aratS zapisul
din 7264 Mart 25 si acum fiind insarcinata cu grele datorii mai vartos si cu grijele
minor, mam socoti1 si de a me bunl voe lam Mut vanzAtor, si altu nimene negasin-
duse ca sS de pretul cel mai bun, de cal numai dinlui log. meau dat sapte sute cinci-
zcci lei, cu care pret multSminduma si eu iam primit pe toti deplini in mlnule mele, si
pentru aceasta dat de acum inainte sS aibS dmlui a stSpAni locul acesta, cum si cuconii
dmsale cu bunS paci nesuphati atit de catrA neamurile mele, cum si de catri alti me-
giesi, pentru cA tuturor learn Mut stiutA vAnzarea locului acestue. lar hotarul locului a-
cestula sA Incepe din drumul SArii margine pe din sus pe lAngä drumul ce vine allturi cu
locul dmsale boerului pAnS In locul marii sale beizade Dimitre Mayrocordat unde este si
piatra in coltul zaplazului mArii sale, si de acolo dintracea piatrS mergi alSturea cu za-
plazul mArii sale pAna in locul dsale jicnicer Costandin Tiriakiolu unde este iarAsi
pia tra, si dintrace piatrA drept la vale alStu4 CU locul dmsale jicnicer margine pe de la
vale pAnA in drumul Sirii, si deacolo in sus alAturi cu drumul SAM pAnA in coltul lo-
cului dmsale boerului si intraceste samne incheinduse tot locul acesta am dat si zapisul
cel vechi dupS care sA-alba dmlui as face si intSrituri si spre Incredintare rugAud si pe
alte obraze cinstite de au iscSlit marturi si eu incA nestiind carte am pus numele si
degetul. 1808 Mai 25.
X Eu Parashiva sotia mortului Nastase Rale am vandut cu voe mea.
X Eu Gheorghe sin Popa fratele vAnzAbarei am pus degetul adeverez.
si cu am scris zapisul acesta cu zisa si primire vanzAtoarei mai sus aratatA.
Gavril.
,,AceastS casA cu locul ei ci am cumpArato dela Paraschiva RAleoae, drept 750 lei
precum se vede intracest zapis am cumpArat pentru dmlui Gh. Negruti, care insusi au nu-
mArat si toll banii, decl spre as ave statornia stSpanire asupra arAtatei case cu locul
ei 11 adeverez prin aceasta scrisoare vesnicl stSpAnire in puterea scrisorilor vechi si no!,
ci lam dat cu zapis aceste atAt dmsale eft si urmasilor cei va avea".
18)2 Ghen. 25 EV.
C. Bals vel logofAt.
Acest loc ce sl aratA mai sus In mAsurile arAtAte cumpArat de la Paraschiva
Wog, nefilndum trebuitor prig boa tpgmala §l alcatulre cc am facut cu dmnei Maria

www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE 133

Stamati I lam vandut de veci drept 1300 lei pe care mi iau numarat toti deplin intru mai-
nele cAruia de acum inainte si in veci sa fie volnici si puternid atat dnei si urmasii
dmsale al stapAni cu buna pace ca pe un drept lucru a dumneaci..
1812 Mai 4.
Gheorghe Ncgrut.

xxx. 1812 Ghenar 15. DIvanul Cnejiei Moldavlei intareste lut C. Bal§ log. st.ipanirea sa asupra
caselor sale din Muntenime de mijloc Una biserica Blagove§tenilor.

DIVANUL CNEJIEI MOLDAVIEI


Instiintare sa fad cu aciasta carti a divantilui ca cinstitul boeriu dmlui Costandin
Bals biv vet logofat, prin zapis din trecutul an 1808 Mai 25, de la o Paraschiva ce
au fost sotie mortului Nastasa Rale au cumparat un loc de case aice in L'1 ;ia malia-
laoa ffuntenintea de mifloe leingit biseirica Blagovqtenitor din sus in pret drept 750 lei
cum pe larg arata zapisdupa care apoiu cersind dmlui logof at ca sa i sa facd publi-
catie asupra acelui IA la 9 a lunii lui lunie a aceluiasi an, sau dat tidula divanulu
cdtra hatmanie sa rAnduiascd pe telal basa ca in sasä luni de zile sd faca publicatie
atat Ia stare locului cat si in divan spre instiintare tuturor acelora ce dreptate li va
agiuta a lntoarce bani si a rascutnpara si and Ora la implinirea vadelii sa va arata
cineva cu cerire de rascumparare, sa 1 sa de marturie cu care sa vie la divan, iar and
in hotarata vade nu sa va ivi nimine nici cu cerire, sa i sa de marturte dmsale logofa-
tului, ca dupa aceiasi sa i se intariasca stapanire si de catre divan si hatmanie prin
tidula sa la 13 Sept. au orAnduit pe Costandin Telal basa ca sa urmezi cu publicatle
la stare locului, carile prin instiintare .ce face hatmania la 28 Sept 1810, 'arata Ca ur-
mand cu facere publicatiei in hotarata vade de sasa luni si Inca si peste vadea mai
mult nimine nici cu 0 cerire nu sau ivit, dupa cum sau incredintat divanul si din mar-
turie hatmaniei catra divan ce au aratat dmlui log. din 9 zile a lunii Noembrie a ace-
luiasi an 1810.
Drept aceia fiind a dmlui. logofat sau implinit toata datoria cu facere legiuitti
publicatii asupra numitului loc si de vremi ce nimine din rudenii sau din megiesi im-
pregiurasi, nu sat: ivit nid cu un feli de cerire. lata deci ca i sa intareste stapanire
asupra numitului loc ca pe unul ce cu build credinta lau cumparat, pe carile de astazi
si in veci sal stapaneasca atat dmlui cat si in urma clironomii dmsale, si carte aceasta
a divanului sai fie de intaritura statornica, neglintita si nestramutata nici o dinioara,
care sau intarit cu ale noastre iscalituri. 1812 Ghenar 15
L. Bals vornic Ion Neculce
Roset vornic Andronachi Donici vornic
Hermeziu vornic Neculai Roset hatman
OSERVARE : Ducumentele de la N. XXVI1IXXX inclusiv sant comunicate, spre
publicare, de d. M. Burghele.

XXXI. 7171 Sept. 15 (1662) 1af1. Iorga Caraiane vinde doftorului Moise cu o suta de galbem casele
sale din Iasi, ulita strAmba.

Adeca eu Iorga fi6orul Karaiane 'eau fostu vornie de targu de 1aq. scriu §i
lui
mArturisescu cu acestu zapisual mieu. de nime silit nice asuprit. ce de a mea
1

build voe. am vandut a mea dereapta ocina si I mosie. casele meale. ce miau ramas. de
la parintele mien, de Ia Karaiane. §i de la maica mea I Mania care casa samtu In targu

www.dacoromanica.ro
134 OH. GHIBANESCU

In !cif. pe ulifcs strdnth4 lánp Podul vechiu. fntre casele lui 1 Paladie aga. 5i Infra locul lui
Hariton cel batran. aceale case lem vandut. dumisale lui Moisii doftorul. dereptu. o
I

sutä de galbenl bani buni. si. neau facut dumnealul kupanul Moisii doftorul I toata plata deplin
cat scrie mai sus 100 de galbeni bani buni. fug eu am vandut case'e meale cu tot locul 1
acelor case, nice mal mult nice mai putin. ded de acmu funainte al hie dumisale kiupl-
nului Moisil I dereapte ocine sl mosii. si In tocmeala noastra, au fostu dumnealor tuji
boiarii cei marl 51 I vecinii no5tri. anume : David staroste de negujitori. i dumnealui
Toader Paladi j aga. si dumnealui lane ginerele lul Mihai Ungurul. 51 L(oga)di ginerile
lui Condrea Zlatariul 1 51 Gheorghija zlatariu i dumnealui Alexa Pad si lonasco zu-
gravul. 5i Nita Cadauni 1 eau fostu staroste. si preutul Popa Darie. i Ilea zalariul.
Vasile Caitac sl I lonasco nepotul lui Cujba. sl lane Botezatul l Danila Lapteacru. Pen-
tru mai mare credinja. mai gios nem pus pecejile i iscaliturile. si eu Dumitrasco.
1

diacul de pre 1 Podul vechiu am scris acestu adevarat zapis sa se stie.


u las let 7171. Sept. 15.
X lorga sin Caraiane lane zet Mihai (1. p.). X Caeauni. X lona5co zugrav.
X Caitac. Alexa Pana martur. Pop Darie ( . p.). Ilea Zalar (I. p.) lane Botezatul (1. p )
az Dumitra5co diacul iscal.

XXXII. 7176 Noembrle 8 1a0 (1667). Vornicli se poarth din porunca 1u1911a3 Alexandru Von
mhsoara locul Calicilor diu iaV.
t Adeca nol vornicii, de la poarta märilei Sale domnul nostru lui 1111as Alexan-
dru Voevoda. anume eu Dumitrasco. Ro5ca i Ursul l Enachie. 51 Ghlorghij. 51 Si-
lion. si Roman. facem stire cu adasta adivärata. marturie a noastra. 1 cum au 'Ault
Inaintea märki Sale lui Vod. Istratie. starostea de mi5ii. de aid din trag din la i cu
alji misei. de sau I jeluit cu mare jaloba. innaintia mariiei sal(e) lui Vod. pcntruZlo,u1
ce liau daat. Pattu Vod Rares. 5i cu doamnasa Deana. I in capul tragului din sus.
despre zidiu, dee manila sa Vod. au socolit cu tot sfatul mariiei sale, si au trimes
pre nol. I vornicif de poarta. carii santem scris mai sus. 5i am stransu oamini buni,
ai vecini din Preglur. batrani carii I au 5tiut pre unde le iaste locul lor. cel de danie
de la Patru Vod Rares. 5i de la ,doamnasaa. the sau aflat Ion I talpalarul cel bi-
tran. carili au janut minte. din dzilele lu i Stefan Vod Tom5ii. din dcmnliu dintal 01
Chervasie apariul. Andocal cliclariul 5i acesta au janut minte. din domniia Radului
Vod de apot. i sau prilejit i alli oameni buni. I buni (sic) si batrani candu sau tras
funile. la hotarit si la stalpit, anumi Toader Briazul cel batran 1 si Vasilie Leurdä
Gheorghie Cadekos. i Gavrilas dliacul. si Stefan Darabanul l lonaqco Clobotariul. 1 si
Nicula Talpalarul si Dumitra5co, fieorul Salcului, i Tiron Darabanul. 5iMoiseiu DAra-
banul si multi 1 oameni buni sau prilejlt, dei acesti oameni buni toji. au purees fm-
preunA cu not, pre unde au stiut. I ei si sau socotit precum (au racli) cat acii oa-
men1 buni cu a lor suflete 5i au pus si stalpi. un stalpu de 1 piatra sau Pus din sus.
si altu stalpu de piaträ sau pus din Os. si o piatra sau pus la mijloc. asea sau hotarat
I 51 sau stalpit.. acestu loc. acestor mi;ei. care loc iaste lor. daanie. 5i miluire, precum
mai sus si graia5te. I Patru Vod Races si doamnasa Ileana. ded de a?.mu nime dintru
aiji oamenl. sa nu alba treaba. 1 a sa amesteca preste hotarul l peste stalpii carii tau
stalpit locul acestor miset. Intracesta I chip. sau socotit. i sau stalpit. si pentru mai
mare credinja nol toji vornicil de poarta carili am lost de faja am iscalit si am pus
I

pecete. i cu aiji oamenl buni. i batrani. carii au I titiut locul i sau prilejit de fat
tot sau pus deagitile peceji ca sa sa Vie i Tiron dilacul am serfs.
u Iasoh. vlt, 7176, msta Noev, 8 dal

www.dacoromanica.ro
Mr,
DOCUMENTS 135

,,qi am Iscalit. cAtra- ajastA adivarata mArturii qi sau prilejit qi Carpu tArcov-
nicul. la 0as:a mArturie. qi Dumitra$co, qi Roman qi Gligorie.
az Dumitralco Ro5Ca iscal. az Gheorghie dvornic iscal. az Ursul vornic Iscal.
(pecete). Enachie vornic (pecete); az Silion vornic iscal ; Roman vornic (pecete). X
Ion Ta:patiriul X Ghervasie X Toader Brazul. X Vasilie LeurdA X Ghtorghie X
Gavrilaq >c Stefan X Ionasco X Necula X Dumitrasco. X Tiron darabanul X
Moisei X Durnitrasco X Roman X Gligorie.
az Tiron iscaal. 1667 (cu cifre)

XXXII!. 7189. Mart (1681) 141. Duca Vodzi Int/Ireste Jul Andronachie fost usier mare. casa sl
pivnita, din ulita StrAmba, cumparate de Enachie. drept 250 taleri lAtuti,

leo Duca Voevod Cu mila lui Dumnezeu Domn tarii Moldovei. aded au vinitu in-
nainte domnii mete I qi irmaintea a lor noqtri moldovene$ti boiari. a mare qi celor mid.
boiarenul I nostru Andronachie deu fostu uqi ar mare. qi niau aratatu un zapis de cum-
pariturA I cu multe marturii de boiari. Frangoli SAoariul cel mare. qi lanachie negutitoriul I
fieiorul lui Mihai Ungurul. qi Mihalachie fiëorul Frantei. qi Ilia ZAlariul. qi I Neculaiu Sa-
hdidlcariul. qi Anbrohii bArbiiariul. qi Panaite bAcalul. ginercle lui I Caitac qi GhiorghitA
ginerele lui Caitac. s.-riindu qi mArturisindu intracel zapis cum au:vinitu innaintia lor
I

Eaachie fidorul Parvului ceu fostu vAtavu la I Neculaiu Buhuq ceu fostu logofAt mare. de
nimene silit nice inpresurat ci de a lul I buna voia de iau vandut a sa diriapta ocina ql
moqie cu casA cu pivnitA de pliatrA I qi cu loc cat tine ograda. caria iaste pe ulita stramba.
aicia in tArgu in laqi I boiarenului nostru ce mai sus scriem lui Andronachie ceu fostu
uqiar mare. dreptu I dol sutia qi cinzAci de Were batuti bani gata. pentru aceiA qi domnia
mia dac Iam vAdzut acel zapis cu atAtia marturii qi de a lor bunA voia tocmalA qi I

deplin platA. domnlia mia Inca am dat qam intAritu. boiarenului nostru ce mai sus scriem I
lui Andronachie ceu fostu uqiiar mare. cu ea cas5. qi cu pivnitA. si CU loc I cu totu. ca
sA fie qi de la domniia mia diriapta ocina r§i moqie qi giupAniasAi sale qi copiilor qi
I

nepotilor lor. qi uric qi intaritura neclatitu qi ne I ruqiit nici o danAoar3 in veaci. peste
easta carte a domnii miale. U la% vleat 7189, Martie.
.Saam gospodinu veieal. + Gligorie
Miron Costin vel logofat
Pecetea domneasca cu exerga : + Ica Attica &MOM. SOmito mitacwrito rocnomps
alainu AlionAaacisoil. Cap de bou, aquila. 1679.

XXXII', 7191 Dec. I lap' (1685). Costantln Vvd, Intlireste locul miselior din lasi In capul tar-
gulul In sus, dispre zid, care loc este si strilplt.
"1- IIC0 Costantin Voevoda. bjiu mIst'u gspdik zemli Moldavscoi. Adec au vinit
innaintia domnii miali, $1 innainte I a lor noqtri boiarl a mare qi a mid. MierAut, sta-
rostia de miqal, $1 cu top milaii de aicia de tirgu de Iasi I qi niau aratat un zapis
de marturil. de la DumItrasco Rolca, $i de la Ursul qi de la Enachii, ql de la I Ghlor-
ghitA, qi de la Silion, qi de la Roman. Caiii au fostu vornici de poarta. la rapau-
satut Illiaqu I Alexandru Vod. scriiniu qi mArturisindu cu mare credinta, precum au
marsu Istratil ccu fostu May de mi$al de au facut mare jalob(a) pentru locul ce
llau dat Patru Vod(a) Rares. sitcu Doamnasa Iliana I in capul tArgului din SUS despre
zidiu. ded Bug Vod au trimis pe aceqti boiari, carii mai sus scrliem I vornicii
de poarta qi au strAnsu oameni buni qi bAtrAnt, de penprekiur vecini.. earn iau qtiut
pre uncle I le taste locul lor cel de danie. de la Patru Vod Rare$ qi de la doamna sa

www.dacoromanica.ro
136 OH. GHIBANESCIJ "11.1mald611611

Ileana. deci sau aflat Ion talpalar cel batrAn carele au tinut minte din dzilele lul Ste-
I

fan Vod Tomall din domnlia dintaiu, $1 Chirvas J apar. Andodi cluciariul. f acesta
au f nut minte din domniia Radului Vod de apoi si au fostu si I all! oamenl buni si
batrAni cAnd sat/ tras funia.. la holArAt si sau stAlpit. Toade Briaazul cel bAtrAn I si
Vasile Leurda. Si Gheorghie Cadekos l Gavrilas diiacul. si Stefan darabanul i Moi-
seiu darabanul. I i Necula tAlpalariul i Dumitrasco Worul Salcului, sl T:ron dArA-
ban ai Moiseiu Darabanul. I i precum neau marturisft acel oameni buni au pus si stAlpi
de piiatra un stAlpu sau pus din sus, si altu I stAlpu de piiatra sau pus din kos, i o pia-
trA sau pus la mijloc. asia sau sahotardt (sic) si sau stAlpiat (sic) I acestu loc a misador.
Pentru aceia si domniia mea. depreun cu tot sfatul nostru. vadzind acestu J adevarat zapis,
cu atAtea marturii, al de la domniia mea Inca liam dat sam intArit lui Mieraut starostia
de illi5ai. si tutulor misailor. cu a.:estu loc ce mai sus scriem. In capul tArgului din
sus despre J zid. Carele iaste !or danii. de la Patru Vod Rares, si de la doamnasa
Ileana ca s aiba al pia precum J iaste hotarat. iar altu nime sa nu s amested si
mAcar de are si muri calicul din bordeiu, nime sa nu intre I in bordei far de voia sta-
rosteful. ce sa pue el pe cine va fi voia la bordei din calici 1 dupa a noastra I vi;at
pi domnii pre cine va aliagi milostivul Dumndzau. domn a ft Intraeasta tara a Mol-
dovil ca sA I nu aibd a strica aOastA danii si miluiria ce ca s alba a da i antari pre
acesti niii. precum j au avut de la alti rapausati damn! ceu fostu Snainte de noi.
cau, mitufat rCrIACTHAMII . (Aceasta scriem domniia mea).
u las vlt. 7194 Dlk. 1 dnk.
I. p. cazuta. t Gligori
Tudos Dubau vel logofatiscal.

XXXV, 7208 Mlle 6 kW (1700), Antioh VodA C. Cantemir intArqte o nouA holarnIcA a loculul callci
lor din Iai, indreptAnd semnele.
t 11C0 Antioh, Costantin. Voevod. bjie mlost. gospdrx zemli Moldavscoi. adecA
au venit innainte domnii miale I §i innaintia a lor no§tri moldovine§ti boiari. a mari §i
a mici. Ion starostia de mi§ei. §i cu toil miiaii. de aicia de targu de In. i facura mare
jalba. pentru un loc ce au ei. danie. aicia in las de la Pa I Patru (sic) Von cu doamna
sa Diana care foe iaste, in capul tArgului din sus lAnga zidiu. dzicAndu starostia I de
miei. si cu toti m4eii. cum le ImpresurA locul aiji tArgoveli §i salt Mut cas. pe locul
lor, i I Inca. liau mutat. §i un stalpu. de piatra. careli au. fost pus din sus. denainte
casii Glurgii. in rApa ce vine. I despre tArgu. deci dupa jalba. lor. trimisam. domniame.
pe bolaril nostri vornicii de poarta anume I pe Stefan Pilat, vornicul i pe Ghiorghig
vornicul i pe Bejan vornicul, ca sa afli pentru strAmbAtati I ce sA jAluira mieii i pen-
tru acel stAipa de piatra careli sa pominia§te mai sus, iaste cu adevarat I mutat au nu
iaste, deci pe poronca nostra mersau vornicii acolo §1 au strAnsu oameni buni megiias
anume I Maftei cel bAtrAn si Anita Danilias si Ghiorghita Carpu diiacul i alti oameni
bunt si dintr acesti I oameni alfatusau Maftei cel batrAn si Anita Danilias si au radicat
cu sufletele lor si cu brazda I In cap cum adevArat, stAlpul acel de piatra ce sA pomi-
niaste mai sus, iaste mutat si sau aflat mutat I de unde au fostu mai la vale, din vale
de cas lui Ghervasie apariului care cas iaste acmu a Mihalcii de Cudresti I dcci vor-
nicii aflAndu asia de iznoav au venit si au spus domnii meli i domniia mia iarAs liam
poroncit dacA I au rAdicat acei oameni bdtrAni cu sufletele lor i cu brazda in cap sa
margA vornicii, sa mute I stAlpul unde au fostu i pe poronca domnii meli, au mersu si
larA au mai intrebat pe acei oameni si de iznoavA au radicat cu sufletele lor, cu brazda
in cap deci vornicii... incredintandus intracesta I chip au mutat stAlpul, unde au fostu in

www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE 13?

rapa ce vine de la dial despre targu, denaintea casH Giurgil I si din stalpul acela au
hotarat de acolea in gios miarge locul pe dupA casa Mihalcii dot pasl, si de acoloIn
gios pin tinda lui Marco apariul pen trei pari ai tinzii, §1 de acolea in gios pe langA
pAriatele j casii PAntii §etrariul §1 prin poiata de langA cas(A), §i trecanda de cas intre
cas Pantel §i intre I cas lui GhetAu vAtavul langA ogradA sau pus stalpu de piatrA nou
§i de acolia dreptu in gios pen cas(a) Ro§cai I Duvalmul si intrun stalpu de piatrA
mare vechiu careli au fostu pus la hotaratul dintAi candu liau dat, careli iaste MO
casa Gligoropae opincaritii §i da acolia dreptu la vali pe langa casa lui Ion Odoba§
pAnA intrun stalpu de piatra vechiu, unde bate apa hAle§teului Bahluiului sl de acolia I
in sus pi §es pan in capul rApii de vali §i la d'al piri rapa pAna in stalpul ce sA po-
miniacte mai 1 sus cA sou mutat denainte casii Giurgii §i acolia sau Incheiat tot locul
miseilor, pe cum vAzum I §i wrturiia boiador noctri, vornicilor de poarta intracesta
chip pentru aciaia dad am vAzut §i I domnia mea. ca cu buna dovada sau hotArat §i sau
stalpit, datuliam sl domniia mea miseilor §i liam intAritsAs tie I aea bucata de loc pe
cum li sau stalpit §i pentru oameni streini ce au cas pe locul lor, asia liam dat domniia
mea 1 voe, fiindu cu voia staroste:ui de micei §1 a tuturor mipilor, pe cine or vrea ei
sa las(a) sA §adzA pe locul 1 tor (ca sa sadzA), iarA WA voia tor sA nu §adze, si cari
au cas(A) pe locul miseilor §i liari scoate la I vanzare nime altii streint sA nu hie. vol-
nici, a cumpAra ce iarAsi miceii sA le cumpere si de acmu Inainte sa le fie I mosie in
vect si neme sa nalbA a sa mai amesteca peste aciastA carti a domnii miall. intralt chip
I sA nu hie.
U las It. 7208 lull 6
1. p. cear rosie cAzutA.
az Neculai Donici vel logofat iscal.

XXXVI. 7219. Mart 25 (1711) Laff. Static flclorul Dochltel cuniparA cu 20 tel casa cu locul
de langS Barbol de la Nastasla ferne:a Itil tefan Sotnicul.

Adec eu Nastasiia. Sotnidasa fameaia lui Stefan ëau fostu sotnic. mArturisascu cu
acestu 1 adevarat zapis al mieu la mana dumsale 1W Statii filorul Dochitai cum eu de
a mea bunA voe de nimene silita nici asupritA am vandut a mia driapta ocinA si mosie
o casa cu loc cu tot ce iaste langa mAnastire la Barboiu peste ulit despre risarit dupa
casa Dochital, si din gos locul eau fost a lui Nastasai vornicul ce miau fostu m1e cum-
paratura locul aestii cas(A) de la Zinica iar casa o am Mut eu cu cheltulala mia adasta
cas am vandut dumisale lui Statii fidorul Dochipi drept 20 lei bani buni bani gata si
miau Mut dumnalui plata dentin intru manule meale denaintea a oameni bunt vecini
de aproapi si altor cari sau tamp'at intrebandumi eu pe toll oamenii miel si pe mine
pe Anita sora NAstasAi ce noi am dat voe sl vanza cui sa afla sa cumpere nime aft
Wan sa naibA ce sai fie dumsale de la noi driaptA ocinA si mosie si cuconilor du-
misale si nepotilor in virci si pentru mai inane credinta miam pus degetele si eu si
sorumea §1 allii cari sau tamplat ci mai kos sau iscalit si siau pus si degetele. Gligo-
rasco dau fostu staroste de fAclieri, si Costantin Siiman si Ion Nagaragiul si Luta pris-
cornita, si Manila si neam tamplat si noi Mahmut aga ot Belgrad la dasta vanzare si
eu Vasile Niagut uricar am scris. u las let 7219 Mart 25
X Nastasiia X Anita sor Nastasii
X Ion Nagaragiul X Mehmet aga X Gligorasco Staroste
Costantin X Luta

18

www.dacoromanica.ro
118 OH. GHIBANESCO

XXXVII. 7251 April 21 (1743) lcul. Toader GrabovAl bly vornIc de BArlad vInde lui Vas lle un
loc de casA lAngi Barboi cu 48 lel. Se dau mAsurlle cu pa0.

Adici eu Toader Grabovat ce am fostu vornfc la BArlad, ficutam zapisul mat la


mAna dumisale lut Vasile §i a giupAttesei dumisale lonii, pecum si s §tie, de nime silit
nici asupri:, ce de a me bund voe am vAndut un loc de cas ce esti langa Bai boiu, pe
ullia cart vini din_ targul FAinii, ci este din dosul Cantaragitii §1 sa hotarA§e§te cu lo-
cul ei §i din sus cu lacul Curculesi, iar din i.Tros cu locul Tofanii bucataritii cari ace!
locu au fostu a socrame Dochita, datu dank femeil mete Mini de la socrAme iar so-
crame tau fostu dat danie de la Daguta ima socrime din acestu locu am vandut du-
misale lui Vasilii §i a sotului dumisale lonii dreptu 43 lei noi §i locul esti inlungu este
doizici pa§1 §i jumatate, iar de acurmezi§ul este §eptesprezece pa§i patru palme care
locu lau mAsurat dumnialui vornicul Pilat cu pasul gspd §i la facutul zapisului sau in-
tArnplat multi oameni buni cart mai arts au pus numilii ha, iar de sar scula cineva din
niamul meu sA nu i s(a)tii in samA orb WI:Jr ori nepot ori ce rucli vor fi §i pentru cre-
dinta am pus degitul,
lt. 7251 April 21
X Eu Toa der Grabovit
X i eu Manila Cantaragita martur.
+ §i en Ahmet Dervit martur.
X §i eu Sanda Curculias martur.
X §1 eu Sandul biv vel logofat mariur.
X §i eu lani buluba§ martur.
X Gligora§ lipican mahalagiu
X Toader Saiman agescu bicer mahalagiu.
Gheorghe sin lani arma§ am scris zapisul cu zisa dumisale.

XXXVIII. 7253 lune I (1745) Jai. MAsori5tea loculul de case a Inf Stratn1 Cragmar, danie de la
Maria Cantaraglta, langA Barboi.
Facem Vire cu eastA mArturie a noastrA ci din porunca dmisale cinstitului dmi-
sale Sandul Sturza vel logofit, fiind noi orinduiti ca sa mergem la o casA cu locul ei a
dmisale Stratului Cratmar ce are danie de la Mariea Cantaragita femeia lui Statie §;
sA hotarAm locul acestei case, cari cu locul ei este Iiinga mAnistire BArbolul piste
ulita despre rasArit §i SA hotAra§te despre Mara cu locul lui Vasile Lipcanul §i a
cumnatusau lui lane Grecul eau lost bulucba§e, care locu lau cumpArat ei de la Toader
Garbovat, tau fost vornic la BArladu, §i noi dupi porinci am mersu la atastA casA cu
locul § am string oameni buni mahalagii, anume Vasile Lipcanul §i cumnatusAu Eni
biv bulucbao si Piia §etrarel §i Toader zet RAnzulesi, §1... si Alexandru Camavar san
intAmplat §i ali mahalagii cari sau pus degetile mai gos §i cu toll ace§ti oameni am
mAsurat acestu locu de casA cu pasu de §esA palme cu palma lui Pilat cennicuL de
poarta §i sau aflat doozici de pa§i §i unul despre locul but Vasile Lipcanu §i a cumna-
tusiu lui lani despre rasArit, §i douzeci §i unul de pa§i sau aflat despre ulita Birbo-
lului §i §esA pa§i sau aflatu un coltu iar despre ulita BArboiului §i cincisprezeci pa§i §i
jumAtate sau aflatu fundul din jos despre locul lui Timu§ §i sau stAlpitu, acestu locu cu
trii petre hotare din this, despre locul lui Timu§ §i cA trei petre hotarA sau stAlpitu
despre rAsirit despre locul lui Garbovat, iar din gios in coltul gardului dinafari au li-
mas Stratului doi pa§i §1 patru palme in lungu §i patru pa§i in latu despre locul lui Mi-
hal SAbieriu, din locul Maritil din locul Stratului Ci lau diruit Stratul dmisale lui lane
Grecul blv bulucba§ §i care este hotarat cu pietre §i a§a sau hotirAtu acestu locu di

www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE 139

cask §i sau sant cu §esd pietre hotarA, trii pietri despre locul lui Garbovat l cu trti
pietre dispre locul lui Timu§ din kos §i precum sau hotarAt am datu §i de la noi a-
etastA mArturie Intarnica iscalita de noi la man dmisale Stratului ca sal fie de credinta
u las let. 7253 lunie 1.
Gavril Pi lat vornic glotnii
Simion Ke§cu uricarul.
§i eu Alexandru inca mam tAnplat la aceasta masurA martur.

XXXIX. 7253 luni 1 (1745) !aft. M5rluta lul Static clà o casä cu locul el tut Stratui ot Martel.
AdicA eu MAriuta, femeia lui Statie ëeau fost flidor Dochitii facutam acestu ade-
varata §1 incredintatu zapisul meu la maim dmisale Stratului §i a sotului dmisale Mariel
precum sA se §tie cA eu d n bunA voe m?, de nime silita nici asuprita, am socotit, ne.
avAndu eu copii din trupul mieu §1 fiind fameea sAraca §i bAtrAnA neputincioasa §1 ne-
avAndu pe nime sA mA caute la greul meu §i avAnd eu o casA aid in E§i cu locu cu
totu ce easte lAngA mAnAstirea Barboiului peste ulita despre rdsAritu ce sA hotArA§te
despre rasAritu cu locul lui Toader GArbovatul..... ce lau vAndut GArbovatu loanii Co-
tegenitii case cari cu locul ei am cumpârato eu impreunA cii sotul meu Halie de la
N astasiia femeia lui Stefan ceau fost sotnicti §i la moarte sotului meu neavAndu noi capii
mi au dat sotul meu Statii miie cu limbA de moarte pentru chi virnisala §i grija noastrA
cum arati diiata duhovnicului sAu §i a oameni buni §i cum aratA §i cartile de marturie
a sfintilor pArinti a rApoosatului Ghedioan Mitropolitu §1 a sfintiii sale pArintelui Antonie
Mitropolitu, aeasta casA cu tot locul ei am dato eu danie §i miluire mai sus numitilor
Stratului §i sotului dumisale Mariii, luindui eu fe6or ca sa ma tie in casA, ca pe o
maicA §1 si ma grijascA in viata cAtu oi mai trAi §i la moarte sA niA comAnde ci dupa
moarte sA mA grijascA sAm platiascA l sarindare §i sa mä pomeneasca ca pe o maica
a dumnilorsale dupa obiceiul legei crectinecti §i sA rAmAe aceasta casa cu locul ei du-
milorsale danie l miluire di la noi pentru pomenire noastrA §1 learn datu §i zapisele
cele vechi la mAna dumilorsale ca sA le fie dreaptA ocina §i =die dumilorsale t cuco-
nilor §i nepotilor §i strAnepotilor lor in veci §i nime altii din niamul meu sau a sotului
meu sar scula ca sA stdce danie me, sA fie blAslAmati di domnul Dumnezeu §i de mai-
ca precista §i de toti sfintii §i sA fie afurisitu cum §i sotul meu au facutu diata cu
blastAm la mAna me, care toate scrisorile 11am datu la mAna dumilorsale luAndumi eu
fidori §i ei sA mA grijascA ca pe o maicA in viiata §i la moarte §i dupa moarte §i la
acest zapis de danie a me sau intAmplat mahalagii §i preuti l oameni buni cari vazindu
de buna voe a me danie §i miluire toti sau iscAlitu mai gos §i eu incA pentru mai in-
temeetA credintA am pus degetul ca sA fie de bunA credinta.
u las valeato 7253 bunt 1,
. X Eu Mariuta femeia lui Stratie am dat ateasta casa cu tot locurei danie dmi-
lorsale earl iam luat fedor. cunoscAndu binele dumilorsale §i grija mea lam pus degitul,
Gavril Pilat vonic, Glotnii martur
§i eu Alexandru martur.
Eu lonita biv vel cApitan.
§i eu Simion Che§cu uricariu am scris zapisul cn zisa Mariutii §i sitit I martur.

XL. 7256 Dec. 4. (1745) Iai. Sratul Crápnar cumpArti cu 50 parale o bucittici de lee in-
gust de la Vas.le Lipcanu, I si plAte§te de T. Garbovat.
Adic4 Vasilie Lipcanu 1npreuna cu sotul meu loan facutam atastA adevArati scri-

www.dacoromanica.ro
1 40 OH. 01-11BANESCU

soare noastrA la train dmisale Stratului Cra§mar precum sA sa §tie ca IngrAdit dmnelui
o bucate de locu un pas In laiu 5i §ese pa§i in lungu, insa la mijloc, iar la capete mai
putin 5i rAmAind noi ca cinzaci de parale din cumpArAtura locului dumisale lui Toader
GrabovAt iau fost vornic la BArlad mam tocmitu cu dmlui Stratul §au dat 2ceste cinczeci
de parale lui Toader Garbovat §i noi iam datu OastA bucAte de loc sl fie dumisale 5i
giupanesei dmisale §i cuconilor .5i nepotilor §i strAnepotilor dmisale dreapta mo5ie in veci,
5i noi sA avem a tab frAte§te 5i de am face noi gardu sau §uri langa gardul dmisale,
sa nu fim opriti ce sä avem voe sl facem 5i pentru credintA miam pus degetile 5i noi
5i aly megiesi sau iscAlit §i §au pus degetele ca sA fie de buna credinta.
In las let. 7254 Dek. 7.
Vasile Lipcan 5i sot dumisale loana.
X 5i eu lane cu sotu meu Catrina
51 cu Simion Ke§cu uricarul cu zisa 5i cu voe !or am scris 5i denainte me a5e-
zatusau i sau Impacatu 51 s'utu 5i martur.

XL/. 7256 Mai 12 1afi (1748). Vornicil de poartii -n-ulsoarA din nou locul calicilor arAtând toate
marginlie In atAnjini.
Din poronca mArii sali pre innaltatu dcimnului nostru Ion Costandin Neculai Voe-
vod la veletu 7256, Mai 12.
t Facem §tire cu aeasta mArturie a noastrA, Ca dAndu jaloba marii sale lui
VodA, Neculai starostele de mi§ai §1 cu top mi§eii de aice din la5i, zicAndu pre-
cum au ei, un locu aice In la5i, in capul tArgului din sus, care locu, be aste lor, danie
5i miluire, de la rapoosatul domn PAtru Voda, cu doamnasa Ileana, pe care locu au ei, si
ispisoace de intAririturi, de la rapoosatii domni, Costandin Cantimir Voda, 5i de la
Antiohie VodA, scriind iocul in semne cum este hotarAtu, §i stAlpitu cu pietre, §i acutn
jaluinduse, cum le inpresoara locul alti targoveti, 5i §au facut casd pe locul lor, 5i li
sau stricat, 5i hotareli, 51 marie sa VodA, iau orAnduitu la cinstitul 5i credincios boiarul
made! sale, dumnialui Costache Razul, vel. vornic. 5i dumnialui. vet vornic niau rAnduit
pe noi. ca sA le indreptim hotarAle. acelui IOCU. pe ispisoace ce au in semne de la ra-
poosatii. domni. §1 noildupA poroncA am mersu. la acestu locu. 51 sau strAnsu. starostele
de mi§ei. cu toti mi§eii. anume Chirita §i Tanasie. 5i Vasilic. §1 Chiriiacu. stari. 5i altii.
lam chematu 51 megie5i. anume preutul Anton stari ot TAlpalari. §i preutul Ion ot tam
5i Vasile. Negrul. 5i altu Vasilie. Cumutul. 5i altu Vasilie NaforA. 5i alti mahalagii. 5i am
uat sama locului. pe ispisoace ce au in semne 51 am masuratu 5i locul. cu stAnjin. de
opt. palme. incepAndusA hotarul. acestui locu. dintro piatra. ce sau aflatu hotar vechiu
din gos. despre crAöuma dmnsale lui Costandin GAndul vtori vist. care sau intAritu 5i cu
altA piatrA hotaru. 5i de acobo sau masurat dreptu la vale, pAna unde bate, apa hale--
tiului. Bahluiului, 5i sau aflat patru zaci 5i not de stAnjinj. 5i acole. sau pus. pialrA ho-
tar in vale. di acole in sus pe vale, in capul rApii. din vale. sau pus 5i altA piatra ho-
tarn. di acole dreptu la dialu. doi zAci 5i §asi, di stAnjini. pAna la o piatrA ce sau aflatu
hotar vechiu. 51 din !Atm hotar vechiu. dreptu In gos pe dial doithci 5i optu di stanjin
pAna intraltA piatrA hotar. ce sau pus a trie par a tinzii casii Marcului. dupa cum scrie
ispisocurrapoosatului domn. Antiohie VodA. 51 di acole tot in gios pe dialu sau mAsurat.
triizaci 51 until di stAnjini pAna la o piatra hotaru, ce sau pus in chiotoare gardului din
sus a casii lui Neculai CogAlnieanul 51 di acole. iarA5 tot in gos pe dial. sau mAsurat
treizaci 5i optu di stAnjini pad In piatra ce sau aflatu hotaru vechiu. in capul hotarului
din gios dispre crOma: lui Costandin GAndul. vist. de unde am inceput a mAsura la
vale. dispre Bahltdu. care piatrA sau intaritu §1 cu altA piatrA hotar nou alAture. §i a5a

www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE 141

sau inchiet. totu hotarul. acestui loc a mivilor. pe semnele ce aratd la ispisoacile vechi,
pi precum sau hotdrit am datu *i de la noi aciastd wdrturie ca sd Ii sd fad i isplsocu
de intdriturd de la mita mdrii sate liii Vodd.
Simion Che*co dricarul.
Gavril Pilat vornic glotni
Neculai Ciolpan vornic glotni
Anton preutul ot Talpalari mam tAmplat la hotdrit.
Ion preotul ot Talpalari mam tAmplat la hotdrit.

XLII. 7260 Julie 6 (170) 1afi. LupaFtt Croltorlul cumpArh cu 50 lel case cu laml lor de la
loans Catar Ian*.
Adecd eu loana Cotarjanita fdcutam zapisul nieu la masa. lui Lupa*cu croitorul *i
la maim sotului dmsale Marii precum sd sd *tie cd lam vAndutu o casd cu loc cu tot
de nime silit nici asuprit, numai de a me build voe, am vAnduto dmisale i solutur
dmisale i cuconilor dumlorsale *i nepotilor dumlorsale i strdnepotilor ca sa hii moii
dmlorsale l tocruala miau fostu cu dumnialui 50 lei bani noi i a6astd tocmald sau
acutu dinnainte a multi oameni buni carii mai g5,-os sor iscdli i or pune *i deg tili ca
sd s criazd,
let. 7260 lull 6
X Eu loana Cdtdrjdnita am vAndut casa cu voe me.
X Eu Eni SdhArddcar cumnat loanii Catarjdniti cu voe me.
X Eu Gatrina sor. Ionii Catarjanitii cu voe me.
X Eu Gheorghi nepot lonii Tarjanitii cu voe me.
X Eu Toter (sic) Alpu staroste de 6ocli martur.
X Eu Ion Ciobotar martur.
X Eu Dumitru Ciobotar martur.
si eu Dumitrachi am scris zapisul cu zisa loanii Catarjdnitii i martur.

XLIII. 7261 luli 6 (1753) la0, Lupa§cu Croitoriul §i fenicla lui Marie cumpari cu 48 lei o caul cu
loc pe ulita fanariel de la Vasile Arniiutti.
Adecd eu Vasa Arndutu inpreund cu sotul mieu loana fãcutam acestu adevdrat
*i incredintat zapis al nostru la mAna dmsale lui Lupa*cu Creitoriul *i a sotului dmsale
Mariei precum sã sd*tie cd de nime siliti nici asupriti cl de a noastrd bund voe amu
vAndut dumilorsale o cas a noastrA ce este pe ulia fdniirii diii gos de tárgul faiiiii,
ce este din dosul Cantaragitii ci sd hotArd*te cu locul ei *i din sus cu locul Curculesii
iar din gos cu locul Tofanei bucdtdritei care acest loc au fost a lui Toaderu Grabovatu,
de la soacra lui, iar soacrdsa tau fostu dat danie de la Draguta mama soacrei lui Gni-
bovat care ni lau vAndut noi in patru zAci *i opt de lei noi i locul este in lungu 20
pa*i *i junidtate *i In curmezi* *aptesprezdce pa i patru palme care locu lau mdsurat
dmlui vornicul di poartä Pilat cu pasul gspd deci *i noi lam vAndut dmsala drept banii
gata o sutd de lei *i luAndu bani deplin intru manule noastre iam dat acestu zapis al
nostru i cu zapisul cal vechiu ca sã stapaneasca cu pace in veci sd le fie dreptd ocind
si moVe dmilorsale i copiilor nepotiloru i strdnepotilor dmsale dine intro nimica sdinu
supere si Ii dea bund pace sd stdpAneascd. lar sculAnduse ciniva cii vreun fel de pri-
cini sd albA a* intreba cu noi iar dmlor supdrare intro nemicä sd nu ailad §1 cAndu am
fdcut acestu zapisu sau tamplat multi oameni care mai gos sau iscdlit l pentru mai
adevdrat credinta am pus degitili mai gos ca sd s criazd
It 7261 lull 6

www.dacoromanica.ro
142 GH. OH IBANESCU

X Eu Vasile Arnaut vdnzatoare.


X Eu loana sot lui Vasile vAnzator.
X Eu Ene sahalclacar cumnat loanii cu voe me.
X Eu Catrina sora loanii Catarjanita cu voe me.
,MINIIIMIIIS

XL1V. 7263 Sept, 10 (1754) 1tql. Marla lul lon Cantaraglul lasti danle lurStrati pArcillab casele
sale cu locul lor !high Bárbol.

Adica cu Marina fata lui Lupan. femeia lui Ion Cantaragiul ot vama. facutam dasta
adivarata diiata a me la neputinta boalii mele. innainte mortii mele. la maim dumisale
Stratului pArcalabu *i a sotului dumisale Marie. precum sa s *tie ca murindu sotul meu
Ion Cantaragiul. *i ramAindu eu saraca. *i neavAndu. noi. copil din trupul nostru *i
rudele mele si a sotului meu. nu mau cautat. la boala *i la neputinta me. eu am nazuit
la dumnialor *i mau grijitu la neputinta mea la vreme de batrAneta fiind eu *i fdra vi-
dere. mau cautat ca pre o maica unsprazece. ani de toate ce miau trebuitu *1 eu va-
zAndu mila dumnilorsale. *i cautare cc buna 6au facutu cu mine *i vazinduma *i eu
acum. la multa slabiciune. *i avandu eu nurnai o easel cu local ei aice tn Efi. lava
Barboiu. intru casali kupAnului Matei Neguttoriul din gios *i intre casa gupdnului Tanasi.
neguttor ce iaste din sus. *i din dosu casa lui lanachi Grecu. liam clAruit aeasta casa
a me dumilorsale Stratului *I sotului ski Marie §1 copiilor dumilorsale ca sa le fie dreapta
acina *i mosie statatoare in vd ca sa ma grijasca la moarte *i dupd moarte. *i Om
de *i 2 sarindare. until la Barboiu unde perftescu sa ma ingroape Lana sotul meu. *i un
sarindar sal de duhovnicului meu preutului Neculai de la Nicorita ca. alta nimica. nici.
bani. nici. alte lucruri nu am. nimica. fail numai aeasta casa im este totu corrandul
meu. care casa *i mai inainte in viiata me liam dab dumilorsale cu zapis pentru grija
me. *i acum liam dato danie. cu diiatd *i la moarte m3a si peutru a6asta nime din ru-
dill mele. sau a sotului meu. sA nu s amestece. la adasta casa dupa moarte me ce tot
sal de buna pace. ca nici o cAutaro de rude in viiata me nam avutu de nime iar de sar
scula cineva din rudele mele sotului meu. ca sa strice danie *i diiata me. sa fie bias-
jamati de Dumnezau *i de maica precesta *i de toti sfiintii *i de mine inca sa fie ne-
ertati 0 or la ce giudecata or merge sa fie de rmine si cându am facutu dasta diata
denainte duhovnicului meu preutul Neculai. *i a mahalagii carii mai gos sau iscalitu *i
carii nau *tiut carti *au pus degetele *i eu Inca pentru mai intemeeta credinta miam
pus degetul cu mAna me ca sa le fie de build credinta.
u las let 7263 Sept 10.
X Eu Marie femeia lui Ion Cantaragiul am pus degetul cu maim me *am datu
cu toata voe me.
X Eu Markup Mateiasd martur am pus degetul.
Eni Neculaiu duhovnicul martur.
Neculai Anton mam tAmplat sint martur.
Tanas Cup (es) martur Ghiorghit Gligora* Muste par(calab) Eni sin Gavril
Dumitru Staroste martur X Eu Mania Rangulias martur X Eu Zamfira Chiriloi
martur X Eu Safta Nagaragita martur.
*i eu Simion Che*cu uricar am scris Cu zisa Mariani *i slut martur.

XLV. 7265 1uni 13 (1757) 1a0. Vasile Bra§ovan cumpAri Cu 250 lei casele cu locul lor de la
Stratul §I Maria.
Adeca cu Stratul. inpreuna. cu sotul meu Marie. facutam acestu adivaratu zapisul

www.dacoromanica.ro
, bOCUMENTE 14.3

meu. la !liana dumisale. giupAnului Vasil. Negujtor bra§ovan din EV. precum sA s stie
el noi de nime siliti. nie asupriti. ce de a noastrA bunA voe. iam vandutu nol dumi-
sale. o casa sindilita. si cu pivnitA de lemnu. si cu totu locul ei care sau masuratu cu
stanjen de optu palme si sau aflatu locul. latul dispre ulita Barbolului. patrusprAzece
stânjini iar lungul. locului dispre casdle giuptinului Matei Neguttoriu. sau aflatu sesa-
sprAzece stAnjini. iar fundul locului din dosu. despre giupAnul lanachi Grecu. negultor
§1 dispre Lupa§co cruitoriu sau aflatu noi stAnjini iar lungul dispre casAli giupinului.
Tanasie neguttor sau aflatu septe stAnjini. si dud palme, dupl cum iaste hotardtu. mai
de multu care aeastA casa cu locul ei. iaste la ulita Barboiului, care casA cu locul ei.
si not niau fost danie de la Marina. iar Mar inii si sotului sAtt Ion liau fostu cumpArAturA
de la Nastasie Sotnilan. dupA cum arata zapisafe vechi care iliam datu la mana dumi-
sale. Masa casa cu tot locul ei ce scrie mai susu am Anduto noi. dumisale giupAnulu
Vasile Neguttoru dreptu 250 lei bani gata. si niau facut plat deplin in mAna noastrA
tot acesti bani de mai sus scrisi dee sai fie dumisale ti giupAnesel. dumisale Ilincai
driapta mosie si cumparAturA in veci si nime altii sA naibA triabA §1 In tocmal noastrA.
la vAnzare sau intAmplat neguttori si mahalagii. cari sau iscalit mai gios si noi insa
pentru mai Intemeetl. credinta am iscalitu ca s fie cu bunA credinta.
u las let 7265 lunie 13.
Si eu Stratul InpreunA cu sojul meu Marie §i copii mei am vAndut cu voe noastrA
§i am iscalit cu mAna me §i cu Marie sojul meu am pus detgetul X.
Fu Marina calugArita am pus degetul X
si eu Ursul Brasovanu. cumnatul Stratului martur si am fost pus §1 degetul X
Neculai Anton martur.
si eu TAnas cup (et) martur.
Si eu Lupasco croitor martor.
lonitã sin Trandafir mam tAmplat si s martur.
si eu Simion Ke§co uricariul am scris zapisul cu zisa vAnzatorilor si sAntu martur.
Aeastai palma cu care sau masurat locul
XLVI. 1770 Febr. 12,101. Vasile Cupet, cumpara cu 50 lei casa cu load el dela Oh. Postolache tigan
potcovar.
AdicA eu Ghiorghie sin Postolachii, tigan potcovar inpreunA cu sorume Made si
cu fidorli ei anume Constantin §i Tofan fAcutam zapisul nostru la tuba dmsale gupA-
nului Vasile Cupetu precum sAsstie ca di a noastrA bunA voi nesiliti nici asupriti iam
vAndut dmsali o casA cu loculu casii insA locul este pAnA in picAtura stresinii cu kur
prekur care casA au cumparatu tatul nostru Postolachi potcovar de la Vasile Cazacul
§i IW Vasile iau fostu dat danie di masa Mari* Cazacita tiganca tileleita, dupA cum
aratA §i zapisele cele vechi dice noi dupA cum arata mai sus am vAnduto dsale dreptu
50 lei adicA cinzaci lei casgi rArntie &ale §i giupanesei dsale §i cucontlor dmsale
driaptA ocinA si mosie in veci neclatit si dAndumi dmrealui tO banii deplin intru
mAnule noastre §i iam dat si zapisele cele vechi §i o carte gospcd de giudecatA de
la Maria sa Constantip Voda Mavrocordat si pentru credinta neamu pus degetele ca
sA sA creadd.
,Care casA este ltingA ulita Birboiului IiingA CizmArie" aice in E§ii.
It 1770 Fevr. 12.
)< Eu Ghiorghi sin Postolachi Potcovar am vandut cu voe me
X Eu Maria sor lu Ghiorghi am vAndut cu voe me Impreun cu ficnorii mil,
X Eu Sava erman Cojocar mam tamplat fatA §i sant martur.

www.dacoromanica.ro
144 OH. GH. GHIBANESCii

X Eu lonill starostele de mesteri martur.


Eu Ion spatar martur.
X Eu tefan a Sandului bulubas martur.
X Eu Lupu BarlAdian martur.
)./ Eu Gligoras Lichini martur.
Neculai vornic de poartd am scris cu voe lor i sdnt martur.
4i di sar mai afla zapisd vechl ori la cine sd nu s fil In samd si sA e tot cum-
pArdtorul la stdpAnire sa.
La aciastd vAnzare am fost si eu de fald si mdcar cd intliu sau fostu fAeut toe-
mala cu lonifd fAgan dreptu 45 lea dard fiind cd au fostu rdzesu dmnlui Vasile
Brasovanu dmsale sau cdzutu si au datu si mai rnultu.
Antioh Lulea vornic de poartd martur.
Eu Hagioa armanca Mariei am (i)scAlit cu voe me.
X Eu Andriu Racovifd am pus degetul cu voe me.
tefan Varzariu sAnt martur.
immaiftemaimammamm

XLVII. 7256 (1748) lunie 1 Iai. VornIcil de poarta hothAsc locul calicllor i *path' besrn5-
nul ce au a da nige case iilcute pe locul acesta.
Facem §tire cu Oasta mArturie a roastid. cd din poronca marii sale. domnului
nostru. Ion Costandin Neeulae Voevod niau ordndult dumnealui Costache Razul. vel vornic.
de am hotdrAtu locul calicilor de aice din E. ce au ei. danie i miluire. de la rdpoosafil
domni pe semnele ce le scriu la ispisoacele vechi. ce lau stAlpitu. cu pietre in semne
si fiindu pe locul calicilor. sesd casd a tArgovefflor. una a lui Ursache siman hdtmAnesc
alta a lui Gavril Cioclu. l alta a lui Neculai slugA sfinfii sale parintelui mitropolitul.
alta a liii Toadir Berinda lemnar domnescu. si alta a Anifei Aparefli, si alta a lui Toa-
der odobas hatmanescu ce bate hotz rul prin use tinzii casii lui. si avAndu noi poroncl
sal asezdm. §1 pentru casd. ëor da pe an. de locu. iam chematu. pe acesti cu Casa fall
si au venit Ursache siiman f At. si Neculai slugd pIrintelui mitropolitul Gavril Cioclu
s I femeia lui Toader ock bas hat. §i aa lam tocmitu. j iam asezatu, sd de de locul casi
ate cinci orfi bani, cri cAte cinci litre 6ard. bezmAn. pe an. insd Toader odobase. sd
de cAte un zlot. pe an cdci bate hotarul. prin use tinzli casii lui. si ase sau priimitu.
o parte si alta. fiindu boat la mahala. si dupd tocmala si asezare lor am datu si de
la not aastd mArturie la mAna calicilor. Iscdlitd de not.
u las let 7256 luni 1
Gavriil Pi tat vJrnic glotnii
Cie) !pan vornic glotnii
Simion Keseu uricarul

XLVIII. 7256 (1748) lulie 12. Nechif or MItropolitul fntareee hotarnica locului calictlor, din
1a0, fticutit de vornicil de poarta.
NICHIFOR MITROPOLIT

Facem stire cu aZasta carte de mArturie a noastrd, precum au vinit inainte noastrd
Chirifa statostile de misdi si cu mi§aii de aice din las. si au jAluit pentru locul ce au
el de traiul lor. aid in Ias in capul tArgului din sus langd zidiu, care loc. este danie si
miluire de la rdpoosatul domnu Pdtru Vod Rares. si de la doamna Iliana, pe care loc ne
au ardtat si ispisoaj de intdriturd. de la rdpoosafii domni. Costandin Cantemir Vvod.
di la Antiohie Costandin Vvod. scrlind locul tnpregur din semne in seamne. i dzAcand

www.dacoromanica.ro
DOCUMENT8 145

cd acum le inpresoard mahalagii locul lor ; si cersind intariturd pe hotarale vechi, din
luminata poronca marii sale lui Vodd. Ii sau rdnduit hotarnici pe Gavril Pilat si pe Ciol-
zan vornicii de poarta si pe Simion Chiescu uricariul, carii mergdnd acolo la acel loc. si
striinglind mahalagii de pinpregiur. fiind si starostili cu miseii de fat. si ludnd sama cu
amdruntul pe seamnile locului ce arata la ispisoal. li au masurat tot locul cu stdnjdnul
de 8 palme incepdnd dintro piatrd ce sau aflat hotar vechiu din gos de cra6ma lui Cos-
tandin Gandul 2 vist. de acolo drept la vale, pana unde bate apa hdlisteului Bahluiului.
sau aflat 49 de stânjdni. si di acolo in vale au pus piatra hotar, de acolo in sus pe
vale in malul rdpii din vale sau pus alt hotar. de acolo drept la dial in 26 sanjini la
altd piatra ci sau aflat hotar vechiu. di acolo drept in gios de dial in 28 de stdnjinj
sau pus alt hotar. de acolo tot in gios pe dial sau masurat 31 stdnj. si sau pus hotar.
de acolo tot in gios pe dial sau masurat 38 stanjani pdna in hotarul vechiu ce sau ard-
tat mai sus de unde san inceput intaiu. §i aa sau inchilat tot lout! misdilor Inprejur
pe siamnele vechi. precum vazum si marturia hotarnicilor mai sus numiti. deci dupd cum
Ii sau hotdrat pe seamnele vechi dupd ispisoac ceau aratat Dam dat si de la noi easta
indrturie ca sd le fie de credinta.
lulle 12 vlt 7256.
(restul rupt).

28 51. 38 st. CrdSma Gândului


P. h. p. h.
p. 11. 31 112 p.h.
= 96 st.
26 st.
57,98 = 35804 m. 8800
= 3 ha. 1/2
49 st.
p.
=109 m. 27

96 st.
----- 2
apa 14 fn. 08
801

4
(rupte iscAliturile)

XLIX. 1783 Iwzi 17. Hotarnica locului calicilor din la51.


Din lurninata poronca pre inaltat domnului nostru marie sa Alexandru Costandin
V vod. Hindu oranduiti de dumnealui Costandin RosAt vel logofdt. ca dupd jaloba ceau
dat toti saracli calici neputin iosi se mergem aice In lasi la o ()Licata de loc a lor ce
o au data danie i miluire cu hrisoave vechi de intaritura de la rapoosatul PAtru Voda
Rares si de la rApousata doainna marii sale Diana. cum si de la alti luminati domni, ca
se cerceLm pentru o sama din locul lor ce Ii sar fi inpresurdnd in ograzile lui Stefan
Purice ot visterie si Grigori Scortascu dupd cum if au stapdnit l hotardt. deci dupa po-
roncd mergdnd la stare locului lor. i Mead cercetare scrisorilor I hotarnicilor lor, cum
19

www.dacoromanica.ro
I46 OH. GHIBANESCU

§1 pietrilor hotara cari sant fata, sau aflat In ograda lui tefan Purice Intrun colt' cu-
priqi dol stanjini de loc in lungul ograzii. §1 dupa stare plasii gardului di ce merge
di ce se Ingusteaza. §i par la celalalt coltu a ograzii foarte putin si cunoa§te ci a in-
trat in locul lor, dupa pravitul pietrilor. A§ijdere §i in ograda lui Grigore Scortascul
intrun coltu sau aflat cuprinse ca doao palme de Inc cum §i piatra hotar iara§i cuprinsa
In launtru tot intracel coltu, §I dupi cercetare ce am Mut §i dupi cum sau dovedit
precum si arata mai sus, am dat §I noi aciasta mirturie la maim seracilor calici nepu-
tincio§i, Intru care niam t iscalit.
1783 luni 17.
Costandin Botezat vornic de poarta
Ion Rale vornic de poarti.

L. 1844 April 12
Opis de dovezile ce sa Infati§aza cinstitei giudecatoril E§ii sectia 1 In pricina re-
clamatiei purniti din partea d. caminarului Filip Scortascul asupra noastra. starostele de
nevolnici cu toata breasla pentru un loc din mahalaoa Talpalari,
1844 April 1
1) 7174 Dekem. 1, 2) 7186 Noem. 6, 3) 7250 lull 7, 4) 7257 Mai 12, 5) 1803
Mart 28, hotarnica.
6) Cercetarea vorniculul de poarti Vasile Pidure care mirginit fiind in hotarale
locului nostru. sau ficut §i inchipuire de stare locului, §i fiind ca aceia din Intamplare
sau perdut sau ficut alta noua Inchipuire aid In dosul acesteia §i aceste fiindune do-
vezile cuprinzitoare cu supunere le infato§am cinstitel giudecitorii.
X Eu Toader Orbul starostele de nevolnici cu toata breasla.

rasaritul
10 st.

45'4

etvo
6-1 ID 9. st. 4 palme

071111121Y11111
1004,1
461 A, Cite
0:4 404.
0

LI. 1778 lunie 9. Miirturie hotarnicii a until loc de 2 dughenl a M-rll OcnIl, la ulna Clzmilrlel.
Facem §tire cu adasti mirturie hotarnici, ci din luminati porunca pre inaltat, dom-
nulul nostru marie sa Costandin Dimitrie Muruz Vvod. fiind oranduit. de dmlui Vasilie
Razu vet logofit, ca si mergu la alga ciemitriel, la un locu de doao dugheni, a ma-
nilslirii Ocnii, ca sa cercetez §i si hotirascu. deci dup poronci am mersu la numitul
locu, l am stransu oameni mahalagii anume Miha lache sin Anton staroste de cizmari

www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE 147

om batrAn i Arotin arman om Wan staroste de cizmari, Acsinie femeia batrana, i llinca fe-
meia bAtrAna a lui Ion Buga cizmar care au avut dughiana facuta cu bezman pe locul mA-
nastirii Ocnii, i Vasile cizmar, fiind fat si egumenul Varlaam de la mánastire sveti Sava care
au dugheni alature cu locul mandstirii pe din gos. intrebAnd pe acesti mahalagii de mai sus
aratati cum stiu pentru acest locu a manästirii Ocnii, ei au mArturisit cu sufletele lor ca au a-
pucat doao dugheni facute pe acest locu a manastirii Ocnii, care dugheni pe din sus au fost
tot intrun parete cu dughenile dmsale Marie postelnidasa Arghiroae, iar pe din ôs pintre
dughenile manastirii Ocnii, si pintre dughenile manastirii sveti Sava, au foss hudife cdt
merge calul cu saoa, i fiind fat numitil egumeni sau Invoit sà riintde hudia deschisä
din fafa ulifii i pand in dosul dughenilor. §i tAmplandusa de sau stricat aceli dugheni
ce au fost mai inainte pe locul manastirii Ocnii, la al doile rand cAnd sau fAcut du-
ghenile iarAi pe acest locu, sau leisat hudife i pe din sus printre locul mändstirii Ocnii,
fi pintre dughenile dumisale postelnicesci Marie Arghiroas, i stricAnduse si acele du-
gheni ce au fostu acute de al doile a manastirii Ocnii, i acum Paisie egumenul de la
manästire Ocnii vroind ca sa Mel iarAi dugheni pe acest locu, nu lau ingaduit dum-
neaei poste'niceasa Marie Arghiroae ca sa prinda din paretele dughenilor dumisale si la-
sand egumenul P aisle doao palme din locul m6n4stirii Ocnii pentru hudifa par cAnd
sd va giudeca cu dumneaei postelniceasa Marie Arghiroae, am facut stAnjenu de optu
palme i inMiu am masurat fata locului despre ulita Cizmariei, 1 sau gAsit cinci stAn-
jini, i masurAnd i mijlocul locului curmezisul din dosul dughenilor sau gasit patru
stanjAni §asa palme, si masurAnd i fundul locului alAture cu ograda dascalului Teodo-
sie sau gasit doi stAnjAni sasa palme fiind ca din dosu si la alte dugheni se mai strAm-
teaza locul, i masurand i lungul locului pe din sus alature cu dughenile dumisale pos-
telnicesli Marie Arghiroae sau gasit treispreazaci stAnjeni i cinci palme, l mAsurand
iaräi lungul locului pe din gios aläture cu locul manastirii sveti Sava, sau gasit sasi
spre zaci stAnjani i doao palme, hotarAnduse si cu pietre hotara, !ma cu doao pietri
hotaram din hip despre ulita CizmAriei i cu doao pietre hotara fundul locului dispre
locul dascalului Theodusie, i asa sau inchiet acest locu de doao dugheni cu masura si
cu hotarArea dupa cum arata mai sus anume, si am dat l eu ai'asta marturie hotar-
nica la mana parintelui Paisie egumenul de la manAstirea Omit intru care sau pus pe-
cete portii gospod. si am iscalit.
1778 lunie 9
Vasile Codrianu diiac am scris cu zisa vornicului de poarta.
Neculai vornic de poarta (I. p. portii 1767).

LH. 7111 Oct.20 lag (1602). Gligorcea 5oltuzu1 sl 12 pirgari de Iniatestá de dame ce a fAcut
Sora cátrA manãstirea SAcul a unui loc de dughene in lag.

GI 43 rAurepirk tucaivrv3 i lii nipsrap am 'rpm. laintikix. ca.h,e,t16,werim coat(E) I


npIii ncrEA HAMM i nptA muorkl Aosphhtut Ato,s,(0mu. copa MEH4 rpuropueu I Atiui
wcaumapio. HIlKII HH10H3ORMH4. SHIMMICIMOILIII4. 113. CAMA I CDT C161 Aospoucanua nomko
CAHAA. ft nom(u)notam CTAW MOHACTIlifW CZKVA I CiAGNI ICT rpAAL BICE 1111CTI101 OVVEK-
H01:11141 (111CTHION. rAARS npvcruar(o) npoopoKa I Rointua. cis FANO AVkCTO SA AvrirauF 6AH.3
Atarrur carporit nOTKORApto. I Half TO Rh111111111C4NHO. AACTO. .34 Al(111dH1 RtW IH H3N1HO
CI 4HA,010. I npsehut AAMIG Hi FM ufr4 Ct GAM p43AtAHAH. A COpA CH11,1 pima nfrkA I
HAAM111. ANC(1) MA AHAPICOIni. H. KCOH11. H BIS3IA CBJ MICTO TO. 16111TH Hi I OTHIIIIV COT
AH,A,PIHS 341 AORPORCOAHO. T4X1(E). /111.1 lalCONS(E) BliAtrOAA. copa-cutto C TOAIIK6IMMAPDAHAili
AORpH. CrkAtTIACTIIVRaillf. 11411 1I4 oincrknANapy TO I H1.1WHHC4HHOI A10114CTIlfW CS
TOE AV4CTO A Avrtuut WIT EH ilAM'kT 114 !AKIO. I HZ 3A AVII1YE ;NH! II OPITEAEM

www.dacoromanica.ro
148 OH. GHIBANESCU

CROWN. F1 RZ 341 AV 111.14 CTO 110411R1110MV. MIII;t1 HI I 1dt1111 11101111Ap10 A iinctiyom 110 CTAPOV
A4RS10/14V CORIPIA10. V KATACTIIX MEIlltIAHONI. IMO AA COT CZAV HA 1411A AA HE IIAIAET HHISTO
KU° CZ TOE iWkCTO J HMI CZ 11/1EMIMIL1,11 MIAPECOR. PAH IlAK COT MOEPO poAa. 01.1.9 C11/1111
404IK1111111,11 I Hi111111AAII. COT MOMACTHpV MIMI, A tall ul1iIT ck ii.rr mv ncr dKAd giro I AA

IbIAAET1-1;raTticl CZ iio AOHEAINKE ECM, ;1;14RA. A 110 MO 1.11' EiNF KZ 16(01)V Ar Hf !W- I

!cm". Aijir A9163HE1' KTO H'IHSAKO pA30f111TII HAIM AA 11HE H Al(11)A0RAII11 I ClaT011111 X1011ACTI'PV.
Ad IMAAET Timm c* CZ CAARHOAIV tICTROMV npopoiw ICDMIHV KA AIM CTPA111110 irro-
poor nplinucTraio KRV. rim TOM ;KE CRI:AtTEACTRO I Copan. Ktul R1.1111111/CAHIlkIH rAllrOclid;
1110/1TV3 COT IA111. A 111-Er0RE ripxr,ipt. A non. TOAAEP COT npriCOR r0Cfl0AdpClzkl. i 11110T011011
ICOH A 11011 ion CAHKOR114. H rpm I noTHoimp. II ASAIIITPV 411/111110R1141. KWH HIVI'Ap. A tcpss-
'11011 CEAAAP. A Aprrkinx MOAN Gnioillikly MANI c13;rif non CTE/PH KA% nlICM11.111.
ILITCO 891%t COK. K

Pecetea tArgului Iasi : tin cal.


Traducere. Adica eu Gligorcea soltuz si 12 pargari din tArgul Iasilor, rnArturisim, cum
au venit inaintea noastr i inaintea a multi buni oameni Sora, femela lui Grigorie Leald
soimariul, de nimenf silit nici impresurat, ci insasi din a sa bunA voe s'a gdadit si a
miluit sfintei manAstiri Sabal, unde iaste hramul intru tot cinstita taiare a cinstitului
cap a prea cinstitul proorocul loan, cu un loc de dughiane langa casa Ursului pot-
covariut, carele acel de mai sus scris loc de dughiane fost-a ei schimb cu Andreiu pri-
mul ei barbat, and ei s'au fo:t despartit. lard sora astfel a zis inaintea noaFtra, cum
ea a dat lui Andreiu 2 cai si a luat iardsi acel loc ca sa-i fie ei ocind de la Andreiu
de blind voe, deci noi cum am vazut Sora astfel cu atatia oameni buni marturisind, iar
mai apoi intArind acelei de mai sus scrise manastiri cu acel loc de dughiane sa fie ei
pomeniri in veei pentru duhul sAu si al pArintllor sdi i pentru duhul slant raposatului
barbat al ei Leald oimariul. l am scris dupa vechiul de delimit obictiu in calastivul
kirgoveOlor, ca de acumu inainte sd nu aibA nime treabd cu acel loc san din semin-
teniile lui Andreiu, sau si din al meu neam inaintea acestor rugatori ai nostri din ma-
nastirea SAcul, iar cui i s'ar parea sd fie lui nedrept ceva sd agbd a se pall cu mine
pAnd ce volu fi vie, iar dupd a mea Inca cAtra Dumnezeu a sufletului iesite, de va in-
drazni intru cdtva a rade a noastra danie si umilire sfintei mAnastiri sA aibd a se pail
cu slAvitul cinstit prooroc loan in ziva strasnicei celei de a doua venirii a lui Hristos.
La aceastA marturie a Sorei au fost mai sus scrisul Gligorcea oltuz din Iasi si cu cei
12 ai lui pArgari si popa Toader de la biserica domneascd i protopop Ion i popa
loan Salcovicl i Urslil potcovar i Dumitru Filipovici bir pitar si CrAciun Saiddcar pi
Mbar oameni ocola0 vecini §i eu pop tetan insumi am scris.
la anul 7111 Octombrie 20
Original arh. stat. Bucure§ti din hArtiile man. Neamfului casele §1 dughenilc din
laVi No. 3208. Este §i un suret fAcut in 1812 Feb. 13 de loan Arhimandrit i staret
sfintelor mAndstiri Neamtului i Secului (Surete mi XXVI 499).
OBSERVARE.Doc. dela XXXI-LII inclusiv sant comunicate de d. Gh. Ghibanescu.

LIII. 7037 (1579), April 3. Petru Vvd. Moldovii diiruie§te M-rli GalAtii locul de prin prejurul
MAnAstlrit.
.7087, April 3. Ispisocu sarbascu cu tälmAciria lui a Domnului Petru vvd. prin
cari faci danii Mrii a Ga1atii, 1) load de irin pregiurul .31änrii, incepand din ca-
pAtul ezdturil iazului drept la dial, pezn la rädiul, pe din sus de Sfediul pe mar-

1) Este mbastirea din vale, care s'a där4mat. Galata dc azi e zidita In 1584,

www.dacoromanica.ro
bOCUMENTE 149

gine radiulii despre Scuelil, pan la Pendiul (?,) pi salIste, la malul Bahlniului qi, cit
Lozile, pi marginia iazului si de acolo pe n&ul HeliOova, [----,-- a He'esteului.1 iaras la
ezaturA §1 cu loc de princa In radiu, supt Piaq (siO, pe valea ()br/iii, ci sA n rneste
'Oros lava 1), precum sl cu un helesteu, ce sa riumeste Pula Jul Mihci, ci e.zti in tarina
targului..
lArh. stat. Iasi, Cond. de Anaf. 64, fla 91 (b).].
1

L1V. (mg. 7169 (1661), Apr 11 9. Costantin vinde lui loi un lot de casa, pe Podul vecldiu in 101,
drept 70 iei, bans gata.
AdecA eu Constantin si fata MA Nastrsiin nepoata I lui Ciafut Manole de ai6A din
trzg din Iaqi den txrgur vechiu 2) scriem J si tnarturisirn singuri noi de nime nevoiti,
nici asupriti, ce de bun' I VOA noastrx. am vandut un loc de casa §i dedesuptu pivniti
stricat(a) lui Ion I si femiei lui MaricutA:i, care loc iaste pre Podul vechin intre ca-
sal(e) lor §1 intre d'ugheneli caugitrilor dela Sveti Sava I eau fost mie drkptx .moVe
de la mosii miei. Acesta loc I lam van(dut) dreptu §tptidzaci de lei bani gata, ce sA le
fie !or drtptx J ocin x. i curriparAturx in wkci §i cuconilor lor. Iar din I tracesti bani
ce iarn luat pre acest loc groapA; am facut comzndu f si mo§ei mMIi ii Stroioae de iam
dat &lice lei bani gata I . Deci dtcmu innainte ca sz nahb trkbx tiCarit II Strb'ue I
nici nepotii ei la acel loc carele mai sus sctiem si infra I asta tocmalz au fost si dum-
nealor vornicii de pdartA, anume I Dumitra§co Rosca i Ursul §i HIApascul vornicii si
Manoli I slug(A) domneasca §1 vornicul Toader si Dumitrasco diiacul si Enachil gine-
reli 11 Stroiue si Gavril croitoriul I lorgachi ! sabiiar §i Cozma aprod si tetan croitor
§i Thasie fieorul I Sambotinease §i Dumitrasco curdlar si BejeneasA seta I di si Su-
cevenii §1 Ilea Bordiiar si Statii schimbAtoriul I si eu Apostol Ur(su ?) am serfs i pen-
tru mai mare credinta nt'n I pris si pecetiii sam iscAlit, ca sa S(a) stie.
u las It 7169, apr. 9.
Ztt (ginere) Strolue ; Costantin ; Nestasiia ; Dumitras:o Rosca vor ; Gligorii Hlap.
vornic.; Manole ; Dumitrasco ; brgachi ; .tefan ; Gavrit ; Cozma ; Sucevian(u) ;I Beje-
neas(A).
[Original, colectia D-Ini Ghibanescu, Cond. yr fl. 31.

LV. iai, 7J77 (1669), Mai 25. Canela vinde Jul Alecsandru F1ciJanul nn loc de cas4, drept
30 de lei bätuti, care loc este Mnga mesarnici VI] la§i).
Adecx eu Caneb i. frateli rapausatului lui Hristodor au fostu jicni6mriu I scriu §i
marturisascu cu cestu adevarat zapis al mieu precum fratemeu I Hristocor au tostu cum-
pArat un loci.? de casa dela Vasilie si de la PA'scal*na I parintai lui Alecsandru fdcliiariul
de la Sura domneascig, care loc iaste ldngit meSeirnici Intre Zota biv sulgAr §i intre
Stiotrii (sic) peste drum de Mi I haileas(a) soacra lui Pietrti. Deci dupa moartea fra-
tinemieu lui Hris todor ce mai sus scriemu, vinitam eu aiced Ja ./(tqi unde iaste §i lo-
cul acela I V lam scos la vandzare, ca sal cumpere cui va trebui, iard Alecsandru I Fac-
liiariul careli mai sus scriem vkizindu ca scot eu acela loc sal I vandzu si fiindu locul
mosiia parintilor lui, el nau lAsat I sal cumpere altacineva, ce sau sculat denaintea a
multi oameni j buni si mi iau dat freidzaci de lei batuti si sau rascumparat mo I slia.
Deci §1 eu vAdzindu cArn(i) faci Fplata. dpbin intiu mAnule I mtle, eu incA lain facut a-
cesta aclevarat zapis de la triAtla ru-k 1 si iam dat i zapisul ce au fostu facut tatasau

1) Sat langa Galata.


2) Azi Strada veche (Costache Negri).

www.dacoromanica.ro
150 M. COSTACHESCU

fratinemieu lui I Hristodor, pentru acesta lucru ca sa fie lui Alexandru acesta loc de I
rApta ocinA si mo§iA In IJACi §1 femei lui §i coconilor lui si nepotilor §i stranepotilor
I

lui, Lad altul nime dentru samintiAt I noastra sa nu mai aiba a sA amestecark la acesta
loc si intocmala I noastra la acest zapis fostau dumntlui Zota biv suigar si Para I schiva
camanar §1 Gligori Gialalau mesarciul §i Pietro zet Mihaileas(a) §i Tofana SAcaloae §i
PAntelei §i Hrisca cal(l)ra§ (de) T(a)rigrad §1 I preutul Simion de la popor §i Pene cal-
darar §1 Andronachi graui I nar si Vasile Luncanul §i multi oameni buni de a6asta scriu
§1 mar I turisAscu §i pentru mai mad credinta pusumiiam §i iscali I tura §i noi carii am
stiut carte iscAlitam, lad carii nam I stiut cult pusuneam pecetle Si cu Grozea scrisam
zapisul I §i am iscalit, sa sa §tie. Az Grozea iscal. u las let 7177, Mai 25.
Pe dos un rezumat grecesc al documentu:ui.
(Acta Muz. Municipal, Iasi XI, 52).

LVI. 7182 (1674) Sept. 3. Stefan Petru Vvd. clAruiege lui Alexandru Draco, sulgeriul cel mare,
o buatta de loc din hotarui targului E§ilor.
Noi Stefan Petru Vvd bojiu milost(iiu) gospodar zarnli Moldavscoi. Adica acesta
adivlrat credin6os boiarinul nostru Alexandru Draco sulgeriul cel mare stujindu Dom-
niek mete cu credinta §i I./di cu mare dreptate, Domniia me vazind slujba lui ce cu
credintl, mam milostivit §i lam miluit pre dtinsul dintranoastra osArdicA ill, cu o
bucatA de loc din hotarul Teirgului nostru Eqilor §i am trimis pre boiarinul nostru cre-
dini.los Niculai Doni6 jic6. cel mare de au hotarit §1 au ales hotarul ace§tii bucat
de locu, despre hotarul teirgului nostru Evilor, care hotar sa incepe din coltul viilor 16
Penivarii, din sus, deci muchea dealului in sus pAnA drept ni§te odeii 9 cc sig Miami
Parte, unde sau pus un stAlpu de piatra. De acolo drept spre apus preste coada helef-
teului lui Penifoar4 la dial, Ora la o prisaca, ce sa chiaml a Marieufii. De acole
costita in gios pe lAnga gardul viilor din gios la ecrdacul cc sii ehiantii c411 au fosta a
lui Penigoarci. i de acolo pc din gios de iazul lui Peni§oara, piste Cdcaina in ceia
parte spre rAsArit, pana in coltul viilor din gios §i Oa in zare dialului. AtAta este tot
hotarul ace§tia bucata de loc. Pentru aceia ca sa fie de la Domnia me acestui boiarin
ce mai sus scriem Alexandru sulgeriul cel mare driapta ocinA §i mo§ie in veci. A§ij-
dire dupa a noastra viiata §i Domnie pre cine va milui Dumnezeu sa fie Domnu aice in
tara Moldovii, din samintiia noastrA sau dintralt niam strein, poftim daniia §i miluire
noastrA ce am dat §i am miluitu pre acestu boiarin sA nu o strAce, cum nici noi nam
stricat daniile §i miluirile altor domni iau fost mai inainte de noi, carii au dat §1 au
miluit pre boiari §i pre slugile sale. lar cine sa va ispiti a strica Domnul nostru Is. Hs.
sal instreineze de mita sa ce vednica st la dreptul §i infrico§atul giudeti ce va s(a) fie.
Loupl lui sa fie la un loc cu intunecatul luda §i cu procletul Arie. Adasta scriem §i
altul sa nu a amestice inainte carpi noastre.
Din Bolin, vlet 7182, Septemvr. 8.
Noi Stefan Petru Vvoda Vasilie Gheuca 3 logft pisal
[Din Cond. Mitr. Mold. (1818), I, 171]

LVII. Tarigrad. 7186 (1678), Fevr. 6. Alexandru Beizade sin Antonia Ruset milue§te pe Gur-
bet arma§ul cu tot locul ce este la Penipara (in ocolul targului la§1).
Noi Alexandru Beizade Sin Antonie Rusat Vvod. Adica Domni(mia) mam milosti-
vit §i am miluit pre sluga noastra pe Gurbet arma§ul cu tot locul ce taste la Penipar4
1) Qdai, adapost pentru vite,

www.dacoromanica.ro
V.
DOCUMENTE 151

§i Cu tot venitul ce sar alege, ca s ,aibA a lua de a ace din pAine, din fAnate §i din
gradini §i din tot locul, cu tot venitul, pentru cAci iaste a Domnii mete driaptd ocina §i
mo§ie. Pentru aceia Domniia me milostivitumam §i am miluit pe sluga noastra ce scriem
mai sus ca sAi hie lui driapta ocinA §i mo§ie §1 fimei lui §i a toatA sAmintila lui, nime
ca sa naiba a opri. lar oricine ar hi §i sar amestica, a strica daniia noastrA, sa fie ne-
ertat de Dornnul Dumnezeu cau facut ceriuri §i pAmAntul. Si nime sa nu cuteze piste
carte Domnii mete.
Adasta scriem. u Tarigrad 7186 fevr. 6.
Nol Alecsandru Bcizade
[Din Cond. Mitr. Mold. (1818), 1, 172]

LVIII. fag, 7188 (1680), Mai 6. Vasile feciorul lul Andronic vinde lul Simlon PAsZrarlul, drept
30 tel bAtuti, bani de argint, o cash in ulita SArbascb.
Adecx. eu Vasilie fieoru lui Andronic §i cu sorumia FrAsina scriem I noi §i martu-
risim cu acesta adevarat zapis al nostru, precum noi de ni I me siliti nice asupriti, ce
de a noastrx bun x. voe, vAndutam a noastrik I adevAratx. ocinx. §1 mo§ie o casx. gata
cu tot locul casei, ca I re casx ntu fostu noao adevAratx mo§ie de la pArint,i no§tri,
pre I uli(a Sdrbascit I) intre casa starostelui Ion fi infra locul caselor stolnicului Na-
I

cului. Aeasta casx vindutam noi dumisale lui Simion I PAsArariul, fiearul lui Simion tij
PAsArari §i a MAricAl §1 Irrti dat noao dumnlui Simion pre casa aeasta bani gala trei
dzeci de I tel bAtuti, bani de argint. cum ca sA fie dumisale lui Simion aeastx ca I sx.
adevAratx. ocinx. §i mo§ie de la not cumparAturx. §1 so I tului dumisale §i cuconilor §i
nepotilor §i strenepo I tilor §i atot rodul dumisale, neclAtitx. §i nesmintitz, ocina i mo-
§ie in vtcii de vtci. i nime din rudele noastre I sa nu sA atingx. a sA amesteca §i
la easta tocmalx de (bu)ms voe vAndzare I fostau multi oameni buni de credintx, de
trkg de laV, anume dumn(ia)lui Si I lion fqtaful de la Doamna i dumn(ia)lui Gheor-
ghitx. §etrArelul vecin §1 I dumn(ia)lui Mihai a Moa§iei vecin §i dumn(ia)lui Lazar au
fost strilen §i I Vasilie Belici 5L.. §1 Tofana femida lui Paval Bucata I riul §1 alal(ii
(sic) multi oameni buni bAtrAni §i tined §i pentru credin I Ia eu Vasilie ficlorul lid An-
dronic §1 cu sorumia Frasina pusam pece I tile noastre d-kgetele la acesta adevAratu de
la noi zapis. Si noi cum mai I sus sAntnm scri§i martori pusam pecetile noastre dirge-
tele §i eu Patra§co I scrisam zapisul, sa sA §tie.
U las vlto 7188, Mai 6 dni.
Vasilie ; Frasina ; Simion ; Gheorghitm ; Mihai ; Lazor ; Tolana.
(Original rAu pAstrat, scrisoare foarte frumoasa ; ta colectia mea).

LIX. 7188, (1680) Aug. 5. Gavril, feciorul preotului Toader de la sf. Neculal, vinde un loc
de cask in la0, In ulita sf. Vineri, lul Dumitrasco Colivarul din TurbAt.nti, drept 20 lei, banl de
argint.
AdecA eu Gavril fJorul preutului lui Toader 6au fost preutu la svtii Neculai scriu
§i mArturisAscu cu acestu adevArat adevAratu (sic) zapis al mieu, cum eu de nimene silit
nice asuprit, ce de a mat bunA voe am vm vxndutu a MA driaptd I ocind §1 mo§ie un locu
de casa din txrsol din Rq lui Dumitra§cu de TurbAte§ti 9 §i femei sali Uliianii I dreptu
doaadzAci de lei bani de argintu, care locu A ste denaintA casii dumisale capitamtlui Ca-

1) Azi strada LApu§neanu.


2) Sat din Carbgatura.

www.dacoromanica.ro
152 M. COSTACHESCU

ragt I si JAngA Alecsandra §1111 dosul casdi lui Apostol Cepregariul si in dosul casAl lui
MierAuta Cops I cului i pintre acestu locu si pinfre casa Alecsandrii si pin dosul ca-
sai lui Apostol si a lui Mierautd I aste uliCa spre manastire spre svnta Vineri 5i mai
aste o WO asijdera pe king& acesta loot $i I vine dispre besiarica dispre .svtii Neculai qi,
race /0 sus pintre cusa ZLi Gloorghi _Asian gincrile I MaricuCit pintre casa lui Ne-
ulai Sahardacetriul Ia Podul vechi. i acestu locu au fostu cumpArd turd tatxnemieu
1

popii Jai Toader de la popa Dade. Deci acestu locu tofu ce au fostn cumpardturA de
la popa Dade Aste din gardul ograzii dumisale capitanului Caragm pAna in ulita ce 1

mmrge spre mAnAstire, spre svnta Vineri si din gardul ogrAdzii Alecsandrii Oita I in u-
lita ce mnirge spre Podul vechiu. Deci Dumitrascu Colivariul mi au datu bani dentin
doaddzaci de lei I haul de argintu in mAna m, ca sa hie Iui driaptA ociri i mosie si
cumpardtura in viaci si I femei sali Ulicnui si fejorilor lui. Sin tocmala noastrA fostau
dumnealui Gheorghi log(o)fatul I al triile i dumnialui CaragA Cdpitanul si Costantin Po-
tropopul ce Aste la svtii Neculai I i preutul Gavril tij de la svtii Neculai i unchlumieu
Tdmase frateli tatmemieu si Mierauta I Co§ascui §i Apostol CeprAgariul i dumnialui
Gheorghie tslan i dumnialui Neculai SAhardacajul si multi oameni buni. Si pentru
I

credint'a am si iscalit i dumnialor acesti bomri j oameni buni sau pus iscaliturili si
pecetile, ca sdhie de credinta si pre acesta zapis sa [ aibA a§ face si dirmsA domnesti.
cu Andrei /Vlotac diiacul de Camara' am scris zapisul.
U Ias It 7188, ay. 5.
Az Gavril iscal. ; Gheorghi logft. Mary ; Caragea biv cApitan ; az pop Costantln
iscal ; az Tanasie stegar iscal ; Neculai SAhardacariul ; Mirute Cosestu (sic) ; Apostoi
CeprAgarul ; Eu Alecsandra fata Cozmii Croitoriului Inca mam tAmplat la at!iasta tocma-
la ; Gheorghie Aslan.martur ; eu Maricuta PAtraseias(a) din Podul vechiu Inca mam tan-
plat la a6astd tocmald ; Andrei Motoc diac.
Pedos o aitA mama : 15 lei... dal Dumitrasco deplen pre locul cel de cas(A).
Priginalul pe hArtie, scris f. frumos, ë in colectia meal.

LX. Iasi, 7188, (4680) August 8. Duca Vv. Moldovii dä lui Constantin Postelnic, un loc de
odae, la odilile Partei, did hotarul Targului
Noi Duca voevod bijiiu milostiiu gospodar zAmli Moldavscoi.
AdicA acestu adivArat al nostru credinöos si cinstit boiarin Costantin Postelnic
mare, slujind Dornnii mele i Tarii noastre cu dreptate i credincroasa sIujb i Domniia
me vaiind a Dunlisale driapta slujbA i cu credinta, milostivituniam Domniia mea din
osebita mila noastra j am dat si am miluit pre Dumnialui de la nqi intranoastra Tara
Moldovii cu un loC de odae din holarul largului nostru Jaitor, unde se chiamA la
odaile Partel, de unde se impreuna cu partea din gios 6au dat A,S'Icfan Petra Voda li
_Alexandra Beik.ade, uncle se tampina cu locul donnu-scu la odaia .Partei qi, merge in
gios pe valca Cticainci si 'lards sit tiimpind cu locul 6au daf $efan, Petra Vocla lid A-
lexandru Beizade 51 de acole din locul Posadnicilor despre apus, partea din SISI unde
sa tampina cu locul Rufenitor, cc Cin Ca ugarii dela Treisfthtele 5i trece pre la mo-
vila Ilemestiului spre anus i da in CAcaina, uncle se tAmpinA cu locul Mandstirii dui
Aron Voda in Ceric 5i merge in sus pe valea Cericului i sa impreuna cu locul Posad-
1

nicilor si partea din gios mei ge spre rasAritu. AtAta iaste hotarul acestui loc de odae
ce mai sus scriem. Ca sAi hie de la Ditnniia mea boiarinului nostru ce mai sus sA zice
Costantin Postelnic mare driapta ocina i danie i miluire si uricu si intariturA, cu tot
venitul Dumisale i cuconilor sei si a tot rodul sau nerusuit si neclatit in veci. fails
dupa a noastrA viiat i domnie, pre cine va alege Dumnezeu a hi Domnu intranoastra

www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE 153

lara Moldavii, ori din cuconii nostril sau dintraltA sAmentie, ca sA nu aibA a strica daniia
si miluire noastra, ci ca sA aibA a da si a intari, iara cine sa va ipiti a strica si a rastipi
daniia si miluire noastra, acela ca sa hie neertat de Domnul Dinnezeu tau fAcut ceriul
si pamAntul si de toti sfintii si sa aiba parte cu procletul luda si cu trecletul Arie intru
nesvArsit vecii amin. SAngur Domnul au poruncit.
Sau scris in Iasi vleto 7188, avgust 8.
Noi Duca Voevoda.
(Cond. Mitr. Mold. (1818), I, 179).

LXI. lag. 7189 (1681). April 16. M5rica, femela itit Sitnion P5s5rariul, mArturiseste pentru o
cash, din ulita Sarbeased, care este adev5rata curnpara.uril flulut su Simion.

Adecx. ei MArica fenylux lui Simion Pds5rariul scriu si mArturisesc cu acesta I al


mien adevArat zapis pentru o casx., care casa AN ste adevaratx. fiiu lui mieu lui Simion
I

Stoltriul pre a lul adevArati bani din osteninta lui, pre bani gata lei trei dzeci bfituti,
I

de la Vasilie fiiforul lui Andronic si de la femeia lui FrAsina, pre ul4a Siirbasc.%, intre
casa lui Ion Starostelui si Intre locul caselor Stolnicului I Naului. Masta casA iaste a-
devAratm mosie fiiului mieu lui Simion StJleriul I iar eu NArica maica lui Simion nam a-
mestec la casa aasta, nici sorusa Sofrona I am/a fiic7A, cad cA Sofrona ias:e casatoritx
si mndzestrat.v i osebitm. Asij I direa i o vie, care vie iaste in Miroslava, In valea lvi
.*fan ['add. Masta %ft:: I Inca iaste a fiiului miu lui Sirnion stoleriul din osteninti tut
facutti., eu la viia I ansta ammstec nam, _nici fiica ni Sofrona, nici fiiul mieu Andrei,
nici alt ci I neva din rudele noastre, nici din streini, far numai sAngur f iul mleu Simion
Stole I riul, fiëoral lui Simion PAsdrariul. Pentracesta lucru facutuiam de la mine acesta
I zapis si diiat adevAratx de la mine a lui maicx, cum ca sai fie martu rie vetThica
pre a sale adevArate mosii i oscbile ocine, despre fratii lui. I
i acesta adevárat 7ap:s
fAcutusau dinnaintea a multi boiari i alesi de cin ste si de credinta oameni i vecini
I

ttliciani de trhg de las, anume Dmnlui I Sav;n marele jicniceari i dumnealui Andrei
Tam camArasul iDumnealui Mihai Ungurul vecin i dumnealui Simion Brziddeanul si
1

Gheorhita et.äie1ul si ilion Fustasul i Paraschiva Starostoae i Vasile Danciul me-


I

serciul l I lonasco fi6oru1 popei lui Patrasco i G igorie Fundasul si alti oameni J buni
bAtrAni si tineri. lar cine sar ame-;teca din fi6orii miei din fratii lui Simion sau ciueva
j

din streini a face vAlusag i galeias;a pentru aceaste j mosii care mai sus In zapis scrie
sd fie bldstamat de Dumnezdu si de precista si de toll svntii i sä fie afdrisit i trupul
lui dupA moarte netopit. i pentru direapt, . si adevdrata: credintx, cu Mdrica maica I

lui Simion pusam peceatea mea degetul i dumnealor buiarii i toti mar I torii iscAlitau
si pecetite dumilorsale pusau. i eu PAtrasco Dascalul I scrisam zapisul. SA sd stie.
la las vit. 7189, ap. 16 dni.
Marica ; M.hai ; az Andries Tica cAmaras ; Simion BrhIddeanul ; Vasilie snr, An-
dronic ; lonasco martur ; Paraschiva StArosto,e ; Ion LuLcanul ; lorga.
(Original, f. frumos scris ; In colectia mea ; cp. si Ghib. Sur. IV, 235).

LXII. Iag, 7193 (1685), Aprilie 1. Dumitrascu Cantacuzino Domn Moldovil int5reste miiniis-
NiUe i helesteul dela Penisoara, in oeolul Targului lats.
tire! sf. Ion Zlataust, din Iasi,

Noi Dumitrascu Cantacuzino vvd bojiu milost gosdr zzmli Moldavscoi. AdicA Dom-
niidme mam milostivit si am dat si am Intarit rugatorilor nostri egumenului si a tot so-
borul de la sfnta nianiistire de la svuti Ioann Zlataust, care iaste aloe in targu in 1Ri
20

www.dacoromanica.ro
154 1W. COSTACHESCU

fi iaste Multi cle 'Stefan Beizedea f lorul Itadului Vocla, ginerile Duedi Poda, 9 du
viile §1 cu helesteul de la Penipqrci, ce iaste aice in ocolul Targ clui, dupti vii, cu tot
locul si cu tut venitul ce va fi Intracel hotar sfntei minAstiri ce mai sus scriem, unde
iaste hramul svti loann Zlatau3t, care iaste inchinatd la Rurnile, la Arghiroeastru,la sfnta
mAnAstire ce sA chiamA Andrian, la hram ul Adormirii Ndscatoarei de Dumne7eu §i pu-
rure fgoarei Marii, si este mitoc acei sfnte mAnastiri.
Pentru aceiia Domniia me am milostivit si am dat ci am intAritu du aceste mosii la
sfnta manAstire, precum mai sus scriem sveti loann Ztataust, ca sA le fie de la Dom-
nlia me dr'ap A ocinA si mosie in v.eci cu tot locul §i cu tot venitul. Asijdire §i dupg a
noastrA viiald §i domnie, eine va alege Dumnezeu Domnu a fi Intrai'astA a noastrA fall
a Moldovii dintru cuconii nostri sau macar §i dintralt niam strAin, ca sA nu aibA a strica
a noastrA dani6 si miluire, ce sA aibA a da si a Intari la gas A sfntA tnanastire. lar
carii sA vor ispiti a strica aeastA danie a noastrA, acela ca sA fie de Domnul Dumnezeu
si de Maica Precista blastAmat V neertat si afurisitu de 318 pArinfi si lAcasui lui ca sA
fie cu trecletul Arie in ye i de veci, a 1 in.
u las vlet 7193, aprilie 1.
Noi DumItrascu Cant. Vvod.
[Din Cond. Mitr. Mold. (1818), I, 172 31

LX111. 7203 (1695), Juni 9. DurnitraFo, flut lul pops Vaslle de la Sf. Teodor vinde preotulul
Toader, drept 5 lel, bantile arglnt, un loc de casa in Muntenlruel in 141.

Aden eu pumitra§co sill; popa Vasil A 6au fostu preot la hramul svisntului
eAoclor in Ef mArturisescu cu acest adivArat za J pis al meu la mAn a Molitfii sal(e)
preotul Toader, precum am vAndut un I loc de cas(A I cei denainfA casii Molitfii sale(e)
direptu 5 tel bani det.4 gintu, de nime nevoit, nice asuprit, ce de bun(A) voe me, dece
decum I se fleck a molitfii sal(e) mosie In veci §i preutesAi molitfii sal(e) §1 I cu.onilor
sei si (sic) nepotilor si decum sA naibA nime din seminfie me a trage vro pArA cu
I

preutul Toader sau cuconii sei, cA6 eu I de hun(d) voe me am vandut. Acesta boc este
In Muntainime fi la hramul Iaviintului eeodor in 14 *intre Dumittascu Nebun -le si
-MArdarie 1 Cravef §i Irina fAmei lui Iftodie si Mihflachi Lefoiu si Lupa si la tocmala
I

noastrA sau tAmplat omen(i) buni, anume dunmelui Zanfir ceu ) fostu vatavu de... §i Manolie
Pojar ci Ani Locovi I si Andrei stAgar domnescu si Precopie stANgar domnescu unchiul lui (s c 1
meu I Dumitrasco au fost fail la vAndzare si alfi omen(i) bun(1) mai 4os Iscalif(i) .i
I

mai kos main iscAlit singur ca se credz(A). let 7203, iuni 9.


Zafiris (greCeste) ; Az Dumitrasco ; Pricopie unchiut lui Dumitrasco martur stegar
g(ospoct)ni ; Andrei Stegar g(ospon)ni martur ; *i eu Dumitrasco ptveful snz Cornii
marn tAmplat martur ; Enache Meserceu martur ; Mihalce David pis sis martur, u E.
(0,1g1nal, colectla d-lui GYbanescu, Cond, 1, fl. 21).

LX1V. 7218 (1710), Mai 9. Toader vinde lul Gligorap o casA pe ulla HAgloae, fn lagi, dtept 9
lei Mutt.
Adec(A) eu Toader si femeie me Marie cu copii nostri, anume Gavrilesu a Anita
si Salta facutam zapisul nostru la mAna lui Giigoras si a femei lui si a copiilor, pre-
cum iam vAndutu a noastrA cas(A) si moVe, car(e) este imprekurul casei, pe ulifa Hagioae
drept 9 tel batufi, ce s(a) fie driapt(A) mosie, car(e) iam datu zapku de cumparatur(A)
1) Inscriplia de pe pAretele bisericei spunt InsA cA e fAcutA de Gheoghe Duca. cp.
N. Iorga, inscrippi II, 131 ; Melchisedec, Notife, 285 ; N. A. Bogdan, orasul laci, 220.

www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE 155

6au cumpAratu socru nrku si mi tau datu danie noam g de a noastra buna buna (sic) voe marn
invoit cu sop nrlar si lam vandut dumilorsal(e), cum scr e zapisul mai sus. Si pentru
credinta miam §i pus pecejile, ca s(a) fie de credi le. U las, It. 7218, Mal 9 dni.
Toaderu ; Marie sojul lui Toaderu ; si eu Miron Codrescul mam tamplat ; si eu
Manolie matn tamplat ; si eu Zota marn tamplat ; si eu Toader Ciornei am scris zapisul
(Origins', colectia cl.lul Ghlbdnescu, Cond 1, U. 36).

LXV. 1a$1, 7226. (1718) Sept. 16. Ghedeon Mitropohtul Sucevel Mut te lui Constantin vel
arrna§ ni§te case, in 14, n Podu vechlu.
Ghedeon Arhiep;scop i Mitropolit Su6avschii, facutam I zapisul mieu la minul
dumisali lui Costantin vel I armas, ca sa fie de buna credinia, cum noi de buna voea
noastra I am dat danii dumisali nisti casa pe Podul vAchiu, ca re cas(a) au fost a
I

Beardii starosteli si acal Bearde staros I eli au limas dator cu o suta de lei lui Ciocarlan I
öau fostu vornic mare si Ciocarlan vornicul la moarte lui sau dat noao cu tot dau
I

avut si miau dat si acAl za I pis de 100 de lei jau fostu dat. Deci noi neavand alta
C/11 lua I pentru aaa suta de lei, am luat acAli casd si liam cia I ruit dumisali, ca sai fie
dila noi driaptd 1110§ida §i I noa3 poman(a) in vini §i sa a'ba dumnealui as faci §t cleA I

se d mnia§ti pe adasta danigi a noastra st pentru crtdinfi am iscait, sa s(a) §tie.


I

U las It 7226, Sapt. 16.


Si iam dat dual' sali si zapisul cel de datoril, sa s(a) stie.
Ghedeon Mitropolit Moldovlahh.
(Ac a Muz, Munclpal, la0, X11, 8).

LXVL 7521 (1743). Dec. 13. MArtula VolculeasA da danle, dupil moartea sa, preotulut Ion de la
lilser:ca Banulul o casA.
Adeca eu MAriuja Voiculias(5) fata lui Mih(a)lachii Trelil eau fost izba§ facutam
atast(a) marturiA a me la ma I na Dumisali Gavril Capp arma§ul, precum eu de buna
I voe a nit, inaint(e) sfintii salt preutului Ion de la biseraca Bunului% precum inainte
darii sufletului mieu mam dat de bund voe m4; dumisali cu invoinja a tot neatnul mieu,
cark, sau Intamplat la moarte me, cart rteavand eu nimicA in mana me, pentru randul
grijitului mieu am dat aeast(a) cas(6) a me, care §1 mie mii ramas(A) de la pdrinjii mii
cart mai' sus scrisA, d t(A) de zastri §1 dumnalui sa aiba a ma griji WA la anul §1
sami (II si nu sArindariu §i grij(i)li pand I la anul. tail din rudile mete nimi sd naibi a
sl amesteca a straca aëasta danie de grij(a) sufletului mieu. larA cark sor ispiti a straca
aeastd dmie sA fie neertaj de Domnul Dumnezau §i Maica precurata feeoara §i de doi-
spre(zece) apostoli §i de tt ii sute 18 (sic) de otej de la Nechiia ; ferul, chetrili sA pu-
tterkscA, iard trupurili acelora sa* nu putredeascd (sic) in vecii vecilor, nici ertari sA nu
afli. Si sa le fie a petrkci cu luda §i cu trhcletul AriA. Si la end danie a mt tam-
platusau molitfa sa preotul An on ot Tälpeilari §i molitfasa preotul Ion ot biserica Ba-
nului §1 molitfasa sa preotul Toader ot Prepodoamna §i molitfa sa preotul Costantin
ot Albe§Li din Carligatur(d) §i molitfa sa driaconul Mih(a) ladri ot tam §i denainte du-.
misale Toader Starce vornicul de poattA §1 a altor oameni buni, cark sau tamplat §1
sau iscAlit mai gos4 ca sA s(A) creaza.
It. 7251, Dechem. 13.
Az Toder Starce vor por. iscal ; eu preutul Anton ot TalpAlari ; §i eu preutul loan du-
bovnicul mam lAmplat la aOast(a) d nie; §i eu preutul Costan ot Albe§ti din MHO-
tur(a) cu diiacorittl M1h(a)lache o tam neam tamplat la Oa danie ; Si eu preotul Toacter
am scris ajast(a) marturie cu zisa Marlujii,
(Original ; ln colecta mda),

www.dacoromanica.ro
15 6 M. COSTACHESCU

LXV11. 7256 (l749) lull 25. Veliscu, feciorul Blebel, dA o casA de lAngA Vovidenle, din 14._
lul Costantin Bala, pentru nista bani hat! Me la el.
Adica eu Viliscu filarul Blibi blanar facutam zapisul meu la man vel paharni-
cului Costantin Balcu, precum sã s(A)ctie ca facand tatameu o cas(a) InpreunA cu mini
si mAriiandusd so.urne Catr na, asa mam invoitu cu tatãmeu i amk j datu zastri surori
me Catrinii. car(e) cas(A) este Iting4 Vovidenie in parte din kos, intri cas(a) lui Loiz
intre cas(a) Ursulul facierului ci din gos casa lui Andreiu HArmizAului ci tamplan-
dus(a) deu murit sorunie i cumnatumeu ci copii nau avut, deci tatameu tefan BI be
sau luat casale ca sai fie de comtindul lui §i tatAtneu au mersu deu vorovit cu dumlui
paharnicul. depreuna cu mine ci casale sau tocmitu drept 8160 (sic) lei ci tatameu nici
un an nau luat I par la sAvArcirea (sic) iar piste putana vreme I sau tamplat moarte.
Deci. eu Veliccu main dus dupA porunca tatanimeu ci am luat bani 160 lei car(e) scriu
mai sus de la dumlui Costantin Balcu ci iam cheltuit la moarte tatanimeu. Deci sa aibu
a da ci zapi.â1i cell vechi a ca alor, car(e) zapis(i) nu sau tamplat la tatameu ci au
fostu la Botocani la fratemeu. Deci acestu zapis sau dat la maim dumisale paharnicului
Costantin Balcu sai fie dumsale ocini i mocii fa veci i dumsali i cuconilor dumsal(e).
lar di sar scula cineva din &alai mei ci din nemul (meu) sA aibl eu a le da sama §i
a raspunde la tot, cad eu am intrebat pe toti fratii mei ci pe tot niamul ci la ans-A
tocmal(A) sau tamplA i alti boeri car(e) sau tamplat fat(a). §i peritru c.edina marnk
si IscAlit.
7256, lull 25.
Eu lonita am scris cu zAsa dumsali lui Velicco Blebei.
lar pe urtnA nepriimind frate Costantin i Maud casa Baldc, iau mai dat ci o
bute de vink, car(e) am luat eu tu tot theltuiala dumisali par a*ce la lac aduso i eu
am luat in manule mele. 7260, ghin. 5.
[Acta Muz. Munhip. laci XII, 45].

LXVIII. 7256 (1748); Avgust 8. Veliacu t tratesAu Costan in Blebea ',And paharnicului Cos-
tandin Balc u, drept 160 let bani gata, o casA (WO Vovidenie, in 1a§1).
Adeca eu Veliczu i cu fratemeu Costantin sAri Blebli scriem i mArturisAm cu a-
cest incredintat zapis al no3tru pecum (sic) de nim(e) silit nici asuprit ce de a noastrA
bun(a) voe am vandut a nostra driapt(a) ocin(a) 54. mosie, o cas(A), care aciast(a)
cas(A) este lAsat(A) de rtrintel(e) nostru tefan Blebe, pentru grij(a) mortilor ci nainte
vrem(e) pan e nu s(A) savarc(i) pärintel(e) nostru am Mut vorbA cu dum. paharnecul
Costandin Balciu (sic), ca de sar tampla morte parintelui nostru sA aiba dm. a purta
tot(a) grij(a) mortii pAentelui nostru i vechil au Mat pe fiul salt Veliccu, dup(a) cum
sar tocmi cu casa sA fie volnec a vind(e) i cas(a) i altile i %dile sA fie pentru grij(a)
rAposatilor i rugandum(a) Dm. vel paharnec i dmnialui nit' de cum nu vre sam(i)
fac(A) bin(e) cu ban(i), iar &Audit eu cu multi negustor4- dup(a) dirt. eu mari peire, miau
facht bin(e) cu ceptezaci de lei ban(i) gat(a) ci ace niam acezat cu dm. sA e cas(a)
drept o sut(a) i ces(e) zaci de lel ban(i) gat(a) ci luand plat(a) d. plin, Intru mAnul(e)
noastre, iam dat acest Incredintat zapis al nostru la cinstit(a) mana dmsal(e), sa fie dm.
driapt(A) ocina ci mosie dmsal(e) i cuconilor, nepotilor i stranepotilor in yeci neru-
cult c neCIA,it, care ci pentru mai mare credinta niam pus pecetil(e) I iscaliturle mai gos.
`U lac 7256, Av. 8.
Eu Vasile Curttivace mam tamplat la acest zapis:
Si eu neprimindo actfastd tocmala i sau flcoto (sic) am dat rAvac la Vod(a). dar
Domlui au stAtot la socotela §i nem ace zat (sic) peste ocmaI l sau fAcot (sic) §i

www.dacoromanica.ro
DOtUMENTE 157

meu mai dat o bole de o sola si doazeci de vedri de veno §i am priimit si eu §1 am


iscAlit si au ramaso ca sai dau ci zapisale cele vechl. Costantin Blebe. Si eu Rusea lo-
gofat am scris cu zasa lui Veliccu §is martur.
{Acta Muz. Municipal, lack XII, 461.

LX1X. Inf1 7257 (1749), Mart 18. Vasa ll feclorul lui lonita vinde clipIt. Gherghlel un loc de
cas4 de pe ullta Sarbascil, drept 30 lei.
Adec(A) eu Vasa lii fijoriul (sic) lui loniti inpreun(h) cu fimeia me Marie faclm still
cu aces u adivarat zapis al nostru pentru un locu di casa de pe ulifa Sdrbasca intre
lozul casalor rapoosatului banul Macrilu si intre load casii Trelii, care loc lam alesu
si lam stalpitu si esti in lungu doaidzhci si optu de stanjini domnesti, din gardul lui
Gavril aprodul pan in ulitl si in latu triispradzaci stanj ni si kum(A)tat(e) din locul ba-
nului Macrilu pan in hotarul casai Trelii. Care cash cu lout ii au cumparato Dumnalui
Gavril Gherghil 6au fostu capitan mare de la fimeia lui Gavril Capse arina§ul si fiindu
dumnalui megie§ cu mine, am avut tocmala cu dumnalui, pentru acel locu di casa al
meu si i lam vandut drept 30 lel, _cari locu di casa si numesti a lui Simion Stoleriul
fidorul lui Simion Pasarariul, ce liau fostu si lor cumparatura de la Vasall fi6orul Jul An-
dronicu si de la sorusa FrAsana, cart locu di casa inn esti di pe maica me Manila ne-
poata lui Samion Stoler. Si pe tocmaIa ce am avut cu Dumnalui cipitanul Gherghils niau
facut plata deplin in manule noastre 30 lei §i de acmu Innainte sa fe Dumisale drapti
mo§11 si cumparatura sasi fdca casa si altA ce ia fi voe ca pe o-mosil a dumisale. Si
2 zapisi vechi ce am avut pe acels locu de ma si marturie ce di hothrit ce niau ho-
wit locul Gavril Pilatu vornicul de poarta lam dat la mana Dumisali. Iar pintru un locu
di vii di la Miroslava din vale !al Stefan Vodd cari scrii In zapisul Marital fetil lui Si-
mion Pasarariul sa si VII ca ace vii nu lam vanduto dumisale ce au Minas tot a noas-
tra. Si in tocmala noastra au iscalit boeri §i al(i megiesi ai no§tri, Irma alti frati al mei
sl rudenli nau trabi la acestu locu de casa, cad parintil mei la moarte lot mlau dat
modie si scrisorile. Si eu am cheltuit la toat(e) cite au trebuit pentru greje lor. Si pen-
tru mai marl credinta niam pus degitile.
u las It 7257, Mart '18.
Eu Vasile sin loniti am vandut ; eu Marie fumil lui Vas,i1e) ; preotul Ion ot Banula
iscah ; preutul Gligor(i) ot Ban(u) ; eu Ursul croitor mart; eu 1onit(a) Glizna mart. ;
Vasill teslar mast. ; eu lonit(a) mart. ; Vasili . . . martur ; eu Ghlorghie sail PIA mart.
(Original, in colectia mea).

LXX. 7259 (1751), lune 22. Gavril Gherghil vinde lul Costantin Gandul o casa cd locul ei oi
alt loc alature, care sant la ullta SArbascA, In 14, drept 90 lei.
Gavril Gherghil ce am fostu capitan marl scriu §1 marturiseseu ell acestu iapis al
mieu, precum eu de buna voe me am vandut Dumisale Costantin Candid tau fostu vis-,
tetnic al dore a casa gata cu tot locul ei, ce art inpregur si altu locu de casa alature
cu locul casal, earl liam IngrAditu amAndoa4 Intro ogradi si liam vandutu amAndoa4
locurile §I casa dupi cum scriu mai sus, dumisale Costantia. Ganda vist. drept noal-
dzAci de lei noi bani gata, care sAntu la ulifa Sdrbased §i si hotArlscu din los cu ia.
cul lui Ilie Pitariul si din sus cu locul casalor ripoosatului banului Macriiu din stAlpul de
*.-atrI locul lui Macrilu banul pin tn stalpul din ilos ce esti In margine until' despre locul
pltariului Ille. Care a 6asta ma miau fostu si thie cumparaturi tle la Nastaslia fimie lid
Gavril Capse armasul si di la Chiric(a) Moml ei. bar locul cel fir(A) ma miau fostu
cumparatur(A) dela Vasili fiebrul lui loniti, dupa cum arata zapisill sandatorilor itiume

www.dacoromanica.ro
158 M. COSTACHESCU

§1 esti si stalpu Intre anste doa.t. locuri, de sau shut undi sa despartie locul easai de
catra ceialanta parte §I pe tocmal(a) ce am avut cu Dumnalui visternicul Costantin miau
dat deplin §i lam dat V toate scrisorile ce am avutu pe acesti .locuri co scrim mai sus
si de acmu sai fie dumisale drapta mo§il Inca V lemnul ce am avut scos §i piiatra cu
tot ce sau aflat lam vandut Dumisali V intracestu zapis au iscalit V alp boeri §i mazi1(i)
cari sau tamplat. i eulnca pintru mai marl credinta am iscAlit.
It 7259, lulie 22
Gavril Gherghel biv vel cap. ; Neculaiu Cog. mart. ; Gheorghi Carpu..., martur.
(Original, in colectia mea).

LXXI. 7269 (1761), Far. 7. loan Teodor Vvod. dA 2 oameni, pentru slujbA, preotului loan de
la bis. Banului (din lan
Nol loan Teodor Vvod boj(du) milost(iiu) g(s)podari zAmli Moldavscoi facem §tire
cu aeasta carte a Domnii mile tuturor cui sA cade a sti pentru rugatoriul hostru Mo-
litfasa preotul loan ce au fostu protopop de la bistrica Banului, carele agungand la varsta
batranetilor cazind si la grea boala Muds si cu o casa plina de copii §i neavând oa-
meni pentru slujba casil lui, iata ca man] miloslivit Domniia m-k printraeasta carte a
Domnii mile si hotarim pentru doi oameni ce sar gasi preotul acesta streini §i fara
bir In visterle, pe caril lam ertat de bir pe capetile lor §i de alte dari si angard ori
cite ar fl pe alta Ora, ei nimarula nimica sa nu dea, caci Dornniia mea am facut ulna
cu dansil V iam ertat de toate dark si angariilt, ca sA fie numai pentru slujba de mai
sus numitului preot. Pentru care poroncim dum. vel aga i dum. boeri zlota§i i ispravnici
I voao slujitori, cull vit umbla ori cu ce feliu de slujbe a Domnii m-kle, vazind cartea
Domnii meale toil sa va feriti, nimene intru nimica sa nul suparati, nici taranil la cisla
lor sa nul traga hotarim, despre toil sa aibA pace, ca oricarile ar indrazni a le face
cat de putina suparare, unul ca acela sa va pedepsi de catra Domniia mea. i poftim
Domniia mea 0 pre alit luminati Domni ce Dumnezeu li va milui cu Domniia tarii a-
cestila in urma noastra, ca sa intareasca easta putina mita ce am facut, pentru a loru Ve-
hid pomenire.
vlet 7269, fevr. 7.
Noi Ion Voevoda.
Pecete roVe In ti* aplicatd, cu inscriptia Td. 1759.
(Original f. frumos, in colectia mea).

LXXII. 1769, Dec. 1. Carabel armanu cupet ot Podul vechiu vinde lui Vasile Bravvany 2 to-
curl de casA, in 14, in Armenime, pe ulna BArbolului, drept 700 lei.
AdicA tu Carabet an Lohan armanu cupet ot Podul vechiu datam adivarat §1 in-
credintat zapisul mleu la man dsale giupanului Vasile Bra§ovanu, precum sA sa §tie
cA de slime silit nici asuprit, ci de a me bunA voia am vandut dsalt driaptA ocinA V moVe,
adica un loc di casA ci este aice in targ in EV pe ulita Barboiului in armenimet ci sa
hotarA§ti latul pe ulita BArboiului 15 stanjAni din locul ltd Ivan Mosor, ci sA hotArA§til.
dispre rAsArit pan In locul Petit Cortar, ci esti din sus despre podul (Iizmarii, 1) iar
in lungul locului la van In gios sant treizAci §i trii de stanjani §i giumatati pe aman-
douA partile, iar iundul de la vali sant in lat doisprizAci stanjani, cari sa hotAra§ti des-
pre utifa Csonairiei din sus cu locul dughenilor lui BnAchiut vist., iar dig gios sA 119-1

1) Azi Strada CizmArlei.

www.dacoromanica.ro
IlMarmrerir
DOCUMENT8 159

tArd§ti cu locul lui Ionitd Cdpitanul, ci esti stalpit cu patru pietri hotar in patru cornuri,
cloud pietri din dial pe ulita Bdrboiului, iar una din gios despre locul lul Ivan Mosor,
alta din sus despre locul Pet1ii Cortariul i doad pietri hotar de la vall, mai din glos
despre locul lui lonita Capit. alta d n sus despre locul lui Enachiut vist. despre Cizmd-
rie, dupa cum aratA hotarnica Petrii, hotdrire acestui loc. A§ijdere am mai vandut dum-
sali de mai us numitul un loc de casä, ci sa hotara§te tot ca acest loc, din dos des-
pre Cizmdrie §i din dos despre ulita Bärboiului, cari loc acesta esti din WO Barboiu-
lui. wadi este un pod dP piatra, par iards in locul acest despre Cizmdrie, iar piste u-
lila despre apus iasti biserica sfdi Grigori, 1) cari aceczt loc este cumparat de tatd1 mieu
de la Ovanes zaraf Tarigradeanul, dupd cum arata zapisul de vanzari. Deci §i mie rd-
maindumi aceste mosii de la pArinti liam vandut §i eu de mai sus numitul Maud toc-
mala, drept 700 lei, adicd §apti suti §1 luand toll banii de plin in manule meli, am dat
aceastA scrisoari la man dsale, ca de acum inainte SA alba a stapani cu pad, fiind
dreaptd ocInd §i mo§ii, neclAtit in veci, dsale cu gtupaneasa dsale, cuconi, nepoti, strd-
Depoti, call dumnezeu le va ddrui, iar intamplandusa ca sa sa scoali cineva cat de cu
putind pnicinä,Øin neamut meu, au din rdza§i, sa aib cu ca si raspund §1 de sar In-
tampia vre) cheltuiald au inplineald sd fie toata despre mini, care pentru mai adivArata
credinta am iscalit, punand §1 Mohur (?) mai gios, ca sd fie de buna credintd.
Let. 1769, dem 1.
Eu Carabet sin hagi Ohan (sic) am vandut cu voia mea §i sant priimit.
Eu Stefan sin hagi Ohan (sic) sant prrimit.
Eu Popa Sava sant priimit.
Eu Asfandur Turd sant priimit §1 am pus degitul.
Eu Bedros san Hacioc cumnat cu Carabet.
Eu Hagf Ovanes martur,
Eu Sava San Hacioc sant" priimit §i am pus degitul.
Eu Ovaries Mosor sant priimit §i am pus degitul.
lordache Frangul e martur. Grigori Bal§ meth'.
Cart am dat dsale §1 §asa zapisa. pe azest loc, insi patru zapisa scrlse moldovi-
nesti §1 cloud armene§ti, imprcunA cu hotarn ca, care pe acest loc sant doaa casd a lo-
cului §1 o casA deosAbita iasti tot pe acest loc a unui tagan cu bezmAn.
Eu Carabet sAn Hagi Ohan cu voia mea. Hrizodulu Martiros. TAnasA lordache
martur. D.mitril h. Andreovici martur. lordachi Hristodor martur. Costandin Ranga mar-
tur. Stefan Varzar martur. Eu Ion Spottor martur. Toader Dqrobat martur. Eu Andrii
Racovild martur. Eu Pavalachi am scris cu zisa lui Carabet san Ohan si sant martur.
pupa o copie din 1818, fevr. 4. Actele Saraga, 14).

LxKill. 1774, Mai 9. Carte de impArlialA Intre fill préotului Ion Banu de la bln. Bann din Wt.
Adeca noi ficiorfl popii Banului, care mai gios ne vom iscali, fAcutam acYasta ade-
varatA scrisoare, precum sa s4 stie, ca dupa moarte parintilorh nostd, cele ce au 11-
rnas de la parinti statutam noi fratii si am cautat toate ramA5ituri1e l dupa dreptate
fAcandu inpartala si au luat fieste care partea sa, dupa cum arata inpartala ce sau fa-
cut. Dar fiind unii din frati cu prepus asupra lor, ca ar fi luat din al/011e parintasti
mai mutt, pe ascunsu l far de dreptate, acum dupa moartea parintilor trecandu 13 ant
iardsi de iznoava am cAutat si am facut inpartald. Adeca 4000 lei sa ia ramaind noi
4 frati, am luat fiestecare cafe 1000 lei, Ins& 1000 tel parintele Vasimn, 1000 tel preotul

1) A lost biserica omeneascl.

www.dacoromanica.ro
160 M. COSTACFIESCLI

Grigorii, 1000 tel Luca, 1000 lei Daniil monah, cum al 3 locurl de casä ce au rArnas,
sau dat un loc despre Costandin Ciobotarul parintelui VasilA, un loc de casa despre
Car Ana med. sau dat pArintelui Grig )rii, casale pAriniAati sau dat Luchii pentru partea
sa §i pentru banii ce au cheltuit mai mult de au grijit rapousaiii, iar lui Daniil pentru
partea caselor ce ave BA A I sau dat o morr pe apa Prutului ai altelt, cum §i 4 po-
goane de vie in dealu Mirostavli, larast am luat fieatecare frate ate un pogon de vie ;
pentru o buaila de mo§le la Proselnici, iaraal cu toiii sl o stapanim, straile cum al
alte marunivauri al dobitoacele pariniaati, unelt sau dat pentru sufletul rApAusaiilor, far
at au rAmas sau Inparilt pe fraii, dui:4 turn warn Invoit al nAm priimit cu told. Duna
intarnplare vremilor al la trebuiniale ce ani avut eu monah 7 VasAian, locul mieu de caFA
al un pogon de vie la Miroslavd ai parte me de mosie din Pro selnici, ce au fost aceste
parte me dela path* liam vandat fretelui mieu Lucal cu bani, dandui al scrisorile ai
dumnialut sa le stapaniasci, iar aliii nimarrk din 11A11111 mieu sA .nu alba treabA. Cum
al eu monah Dhnlil tail§ parte me, un pogon de vie in dealul Miroslivii, iarasi lam
vandut fratelui mieu Lual ai eu sA nu mai aibu treabA, dum. sAl stApaneasa cu pace,
cum ai pentru casile pariniAsti eu sA nu mai aibu cuvant de rAspundere, ce dum. bade
Luca sA le stApaneasa cu pace.
Tamplandusl primejdie fratelui nostru preotul Grigori de au morit de ciumd ta
anti 1770, Mai 29, cum §i preutesii sal*, iarasi mai pe urmA curund I sau tAmplat moarte
al rAmaindd 4 copll : Zoica, Ion, lordache ii MihAlache, fiind fratele nostru Luca epitropu
pentru creatire copgior, am luat sama fratelui Lucai de banii copillor, ce lAll Minas
de la tatAl lor, preotul Grigorli, 668 lei, bez un zapis de 70 lei, ce au Inprumutat preotul
Grigoril pe cumnatul sin Andrif, i bez 208 ce sau put in sami la Inparfali, banii ce
au cheltuit tatal nostru de lau asitorit al neau dat fratelt nostru Luca samA, cunt el
munci aceati aasA sute aisA zeci si opt tel au intrat in mana sa, ai dintraceatie cheltuindu
cu grijile preotului Grigora§ §I a preutesii sale SAW, cu ingropare el, plAtind §i datorii,
dupa ce au morit fratele Grigorii, care bani II luasi preuteasa In datorii, pentru hrana
lor, miritandu al pe nepoata Zoila, cum at o siujnia din casi, au rimas banii 400 lei,
adeca patru sute lei §1 dintrace§tie sau mai dat 100 lei Zoliai zestre ai au ramas trii
sute de lei, aces ti 300 tel si fie a lui Ion ai A lui lordache al a Ini MihAlache. cum §i
un pogon de vie al casa pArIniilor lor, laraai dupl ce sor radica copiii sa sa inparta
cu dreptate ai banii si ste la Luca, pAr sor radica copiii, iar alte miruniu§uri ce au
fos t. a preotuluf Grigori, strai al altele, mu dat toate Zoiiii. Deci de acum inainte pen-
tru aceste toate, dui:4 cum mai sus arati, aae si se urmaze. bar da sar mai szula vre-
unul din frail, de acum Inainte si ar mai cAuta si ceari socoteall d* clironomit §i ar
mai fact pricini, dupi asezerile ce am facut intratate randuri, acele oriunde ar arata §I
ce ar grit si nu i se fie In sami ai sA fie de ru§ine. cad pentru toate warn aaezat §i
nu mai este cuvant de rispundere. i pentru adevirati credinia am isalit cu tofii. 1774,
Mai 9 zile. Vasian monah, Luca, DanilA monah.
i Inca dtrpa socoteala aceasta, mibau dat Luca o &AA de lel, adecA 100 de lei,
fiindu a warn aaezat de tot, care al nepoili nostre qa nu mai aibi cavantu la rispundere,
tact In o viemf, ce dupi aceasta aaezare, ce am ficut si si urmeze. 1775, dec. 14.
VasAn mottah ; erei Gheorghi martur.
Pe dos : Carte de InpAriala ce am avut cu fraiii mei, fii pr(eotului) Banu, 1785,
decv. 14. .

(Actele bis, Banu din Ia§l, vezi, Bul. Ion NeculceN fisc. 2 (1922) pg. 268-286 ; des-
pre preotul Ion Banu si fill sal, in special, ibid. 285, Nota).

www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE 161

LXXIV. 1777, Apr. 9. Mfirturie hotarruca a unui loc de cas5, in rnahalaua Feredellor, supt gu-
nolul gospod. miluire lul Toma Tuficciu gospod.
Fac §tire cu aceasta marturie hotarnicd, cd din luminata porunca preinaltat Dom-
nului nostru Marie sa Grigorie Alexandru Ghica Vvoda, fiind randuit de Dum. Vasile
Razu vel logof., de am mersu in mahalao Feredeilor supt gunoiul gpd. ca sa cercetez
pentru un loc de casa gpd., ce lau cerut miluire Toma Tuficciu gpd. Deci dupa po-
roncd am mersu la numita mahala §i am stransu mahalagii impregiurni §i iam intrebat.
pentru acestu loc, cine au avut casa §i miau dat sama cd este supt stapanire lui lor-
dache Casap §1 am chemat §i pe lordache Casap fatd §i lam intrebat pentru acestu
loc este trebuincios au nui este ; el au rdspunsu cd au cumpdrat o casd pe locul a-
cela, dard locul este domnescu §1 lui nui este trebuincios §1 cu voia lui lau dat Tomii
Tuficciului sa§i fad Casd, deci facandu stanjen gpd. de 8 palme, am inceput a masura
intai lungul locului 4 stanjeni §i curmezi§ 4 stdnjeni cat tine argeaa casei §i dupa ho-
Wire ce am facut, am dat aceastä mdrturii hotarnicd la maim Tomii Tuficciului gpd.
§i a femei sale Tudorii, intru care am pus pecete portii gd. §i am §1 iscalit. 1777, ap. 9
Toader Pdlade vornic de poartd ; §i am scris eu Tanase Carp diiac za divan.
[Din doc. bis. Banu, din 141.

LXXV. 1781 lunie 15. Ion Rachiu vinde lui Toader sin Mereacre o cas5, in 30 lei.
AdicA eu Ion Rachiu dinpreund cu sotul meu Manila datam adevdrat §i incredintat
zapisul nostru la tuana lui Toader sin Mereacre, precum sd se §tie cd de nime siliti,
nici asupriti, ce de a noastra buna voi am vandut o casa cu locul ei, lash' locul dom-
nesc, insti in fata casai di la vali iaste Lupul Catarau, in fundul casai dispre rasa-
rit loniça Munte, din dosul cased iaste G-herasim, care o (sic) ace§ti oameni sant ma-
halagii aproape, care ace casd am vanduto cu voe me, in 30 lei, adica triizaci lei,
bani gala §i eu de acum Inainte sa nu mai am trebuinta cu casa, iar de ma§ scula eu
ori sotul meu ori copii mei ori vreo ruill de a mele, ca sd intoarca casa, sd nu li se
tie in samd, ori la ce judecatA ar merge §1 pentru credinta am pus dcgitul, ca sä se
creazd.
1781, Juni 15.
Eu Ion Rachiu am vandut cu voe me.
Eu Marie sot am vandut cu voe me.
Eu loana fiicA lor am vandut cu voe me.
Intoarce fata :
Eu Trif main tamplat §i sant martur. Eu Costandin Zahornean num tamplat §i
sant martur. Eu Lupu Ciubotar mam tamplat §i sant martur. Eu Gherasim mam tam-
plat §i sant martur. Eu lonita Muntean mam tamplat §1 sant martur. i vanzdtoriul sa
aiba a §ede in casa, pdnd la zioa crucii. i eu preot Damiian am scris cu zisa lor.
[Actele bis. Banul.

LXXVI. 1782, Seipt. 21. Antohl Coruiu cap. (15 zapis la mana log. Luc5i, c5 inprumutând de
la acesta 60 lei, a pus amanet 10 stAnpni de loc, din locul caselor sale.
Adied eu Antohi Coruiu cap. datam t apisul meu la maim Dum. logftului Lucal
precutn sa sa §tii cd miau fAcut Dum. bine cu §asadzki di lei, adica §asadzaci lei cu
dobanda lor din dzAci in doispredzaci sd aibu ai da Dum. par in trii luni di dzile, care
pentru ace§ti bani am dat Dum. amanet dzAce stanjini di locu din bomb casdlor meli,
pe care loc iam dat Dum. §1 zapis di vandzare, nedandui Dumisale banii la dzi, sA
aiba Dum, a logradi ace§ti stanjini, fdr de nici o pricina §i iam mai lAsat Dum. 2 in-
21

www.dacoromanica.ro
162 M. COSTACHESCU

pArtari de tigani §1 Ufl zapis a lui Miron Butuc §i pentru credinta am iscalit.=Antohe
C[oroi] Capt=let 1781 Sapt. 6.
Acesti bani, adica. §aptedzaci §i doi de lei cu dobanda lo r iam plata Dum. cu
§apte stanjini de loc, din locul meu, din ograda §i zapisul a limas rasuflat dupa za-
pisul ce iam dat la curte gpd. cu iscaliturile a boeci si vornici de poarta.
Antohe Coruiu biv vel capt. 1782, sapt. 21.
Pe dos : 60 lei la capt Antohe Coroi 1791 sept 6. platiti cu 7 stanjini, ce iau
dat dupa osabita scrisoare.
[Actele bis. Banu].

LXXV11. 1783, Oct. 30. II Inca CucullasA face un schimb de locuri si dugheni cu Anastasal Panul
Cernavodlanul, care locuri 1 dugheni sânt in ulita Barbolulul, in targul de Jos i podul vechiu, din Iasi.
Adica noi mai gios iscalitii Ilinca Cuculiasä, ci am fost sot rapousatului Vasile Cuca
Brasovanul dinpreuna cu fiiul mieu lordache, adiverim cu aceasta adivarata scrisoari a
noastra de invoiala si schimb, ci am facut cu ginerile mieu cu Dmlui Anastascii Panul
Cernavodianul, precum sa sa stie ca luctnd Dmlui intru casatorie pe fii-a me pe rapausata
Casandra, cu cari sau cununat la velet 1778, fevr. 4. osabit de altele ci iam dat zastri
cu foae, tot cu ace foae de zástri iam mai dat aice in Esi i doaa locuri de casa ala-
turatl, unul langa altul, pe uli(a Barboinlui, in Armenime, unul despre rásarit §i altul
despre apus, in podia Ciznairiei i cu doaa casa proasti pe dansale, cari locuri sani
cumparati de rapousatul sotul mieu de la Carabet san Lohan (sic) Armanu, dupa cum
arata zapisul de cumparaturl din 1769, dechemvrie 1 pe cari acesti doaa locuri, ci i
learn dat zastri, Dmlui ginerile sau cheltuit de au facut noad dugheni de lemn §i deosabit
Inca iam mai dat zastri un loc, pisti cari loc esti facuta dughiand de piatrti in tiirg(ul)
de gios, cari loc esti cumparat de mini de la Dimitrii loan Arghiri, dupa cum arata za-
pisul de cumparatura din 1777, April 1 si fiindca dugheana de piatra ci esti facuta pe
acest loc au esit WA de zabava vanzatoari, dupa casatoria Dmsale sau indemnat avand
locul zastri si au cumparat Dmlui pe dughiana de la sultan inezat, precum pre larg arata
zapisul cumparaturii Dmsali i vanzarii de catre Dmlui Dumitrasco Sturza vel logf. thud
atunce vel vorn. la velet 1778, iunii 31. Pe cari dugheana de piatra sl cu locul ei mi
sau dat si hrisov de stapanire de la Maria sa Costandin Dumitrii Moruz Vvod, cari este
din 1778, iuni. lar acmu fiind ca sau tamplat moarte fiicei meli Casandrii, nefacand cu
Dmlui copii de mostenire, au ramas casale de zastre, ci am dat, Inapoi, cari miau si dat
ciealalta zastri toata deplin Inapoi, pan la un cap de ata, dupa foae de zastri cii dide-
sam, dar pentru acesti de sus numiti locuri de zastri, ci au facut Dmlui dugheni de lemn
pe dansale si pentru locul pisti cari au cumparat Dmlui dughiana ce de piatra, nepriimin-
dune noi sa raspundem la cata soma de bani au cheltuit cu fäcutul dughenilor pe cele
doaa locuri si cu cumparatnra dughenii cei de piatra, Warn invoit cu Dmlui ginerile de
am facut schimb §1 am priimit de niau dat in locul celor trii locuri, ci sant aratati mai
sus, alti acareturl drepti a Dmsali schimb adica miau dat un loc dc doal dughenl pe
Podul Yechiu, cari loc esti aldture cu pivni(a lui lani Sa va Bdcalbap i aldture cu
locul mändstirii sfeti Savii §i dosul pan in zidul ograzai Sfeti Sava, iar fata la ul4a
Podului vechiu §i miau mai dat si o du ghiand de lemn acopentd cu oali in teirg('up de
gios, pc bocul mänàstirii Barnovschi, cu bezman, ate zaci lei pe an, cari acesti doaa
acareluri, ce ni leau dat schimb, liau avut si Dmlui drepti acareturi luati la stapanire in-
tracestas chip. Locul cel de doll dugheni de pe podul vechiu au fost a unui Teodor
loan, ci sa afla in 7ara Rumaneascii §i fiind ginerile tovara§ la neguttorie cu Chir Teo-
dor Petrovici §i avand amaudoi de tovara§ie patrusprezaci pogoani de vie la Tara Ro-

www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE 163

maneascA au fAcut tovarAsul ginerilui mieu Chir Teodori Petrovici schimb cu Teodori
loan la Bucuresti de au dat aceli vii de acolo si au luat aice acest loc de doal dugheni
de pe Podul Vechiu, dupd cum scr;e zapisul de schimbAturd a lul Teodori loan din 1777
sAptv. 24. lar dughiana ce de lemn din t-rg(u1) de gios esti cumpdratd cu bani de to-
vdrd§iea ci au avut ginerile cu Chir Teodor Petrovici de la Dimitrii loan Arghiri de
aice dupl cum aratA zapisul lui de vanzari din 1777 apr. 1 si acel loc de doad dugheni
de pe Podul vechiu si dughiana ce de lemn din targ(u1) de gios, fiind din tovArA§ia gi-
neri ui mieu, luati precum sd aratd mai sus, la velet 1782, iulii 10, fAcand ginerile o so-
cotiald cu tovarasul Omsale si ImparOnd niste lucruri din tovArAsia Dlorsali au cdzut in
parte Drnsale ginerilui acesti doad acareturi de mai sus arAtati si fling cd scrisorile a-
cestor acareturi sant fAcuti numai pe numile tovardsului Dsale Chir Teodor Petrovici au dat
Chir Teodor Petrovici la mana ginerilui deosibit zapisul de stApAnire, cari esti din 1782 iulii
10, prin cari aratd ca sd s dpaniascd ginerile mieu sAngur acesti doad acareturi si Inca niau
mai dat ginerili o floari niari de aur cu dia»zanturi qi cu rubinuri qi smaragduri ci au avuto
fAcutd de Dmlui ; in care scint diamanturi treiztici qi trii chrtriceli, ci au tras doati cra-
turi, (sic) iar rubinurile si smaragdurile sant patru pi.tri mai mari, ci au tras trei cra-
turi, tij niau mai dat ginerile si bani gata 300 lei, adicA trei sute. Deci fiind cd cu bunä
asdzari si primire despre amandoao pilule sau facut Intre noi aceastd invoiald cu
schimburi de va fi si trecut ceva mai mult, de la o parte la alta, sd fie buni trecuti si
nick o datA pricind intre noi sd nu fie, cAci noi si in viatd, trAind rApausata flied mea
si dupd moarte ei, am trAit tot bini si cu cinsti si niam agiutorat unii pe altii, cat niau
fost prin putinta si niam folosit unul de cAtrd agiutoriul altuia la multi slujbi §i fa.eri
de bine, de cari santern multamiti. Deci numitile acareturi de sus scrisA, ce liam dat noi
dumisali schimburi, adicA locul de supt dugheana ce de piatrA si locurile pe care au
fAcut Dmlui 9 dugheni, de acmu inainte sd le stApaniascd Dmlui cu blind paci, fii, nepotai si
stranepotal Dmsale in veci ;,,i nici:odatA si parati despre noi sau despre fiii si chronomie
si tot n'amul nostru sd nu iie, precum si noi acareturile ci niau dat Dmlui schimburi,
cum si floare si bani, ci sant si scrisa tolti mai sus sd le stapartim noi, fii si tot nea-
mul nostru cu paci in veci despre Dmlui i despre tot niamul §i clironomie dsale si dupd
cum noi am dat la mana Dmsali toati s 'risorle acestor acareturi, ci i learn dat schimb
asAmine niau dat si Dmlui toati scrisorile pe acareturile ci niau dat schimb si dupd cum
am dat noi aceastd scrisoari la mana Dmsali iscAlita de noi,-asAmine scrisoari niau dat
si Dmlui de la maim Dmsale iscalita si intru amandoad sau iscalit oameni de cinste ci
sau intamplat marturi 1783, Octomvrie 30.
6 iscAlituri grecesti ; Eu preotul Manolachi duhovnicul Dmsali mam tAmplat ; for-
dache loan martur ; lonita Arghiri martur ; Stefan Zdtrianul ot Divan am scris aceastd
invoiald cu zisa Dmsali IlincAi Cuculesdi si a fiului dmsale.
(Copie din 1818, 4 fevr. Actele Saraga, Iasi).

LXXVIII. 1784, Iuli 4. Toader, Costandln st PavAl, fecloril lui Ion CApdfAnA //And drept 400
lel, lui Enacht Cantacuzlno vel vist. o casa cu locul el, in mahalaua Muntenimil de milloc.
Gavriil Mitropolit Moldovii.
Adecd eu Toader dinpreunA cu fratii mei Costandin §1 PavA1, feciorii lui Ion CA-
patand si a Saftii, ceau fost copil din casd, facutam adivarat §i incredintat zapisul nos-
tru, la cinstità man Dumisale Enache Cantacuzino vel vist. precum sa sA §tie, cd aice
in Iag in mahalaoa lifuntenimii dc najloc, avand noi o casd cu locul ei, amasd de la
parinti, cari loc si phi* no§tri lau avut danie si miluire cu carti gpd. de intAriturd
de la rapousatul Marie Sa Calemah vvoda, §i mai pe urmA de la raposatul Marie Sa

www.dacoromanica.ro
164 M. COSTACHESCU

Grigorie Alecsandru Ghica vvoda, cari carti gpd. sint la mama Anitii CiuculeasA, fiind
ca locul casai noutri parinte§i §i cu local casii Anitil CiuculeasA §i cu locul Jincului
Vasile sint trusteli cuprinsd Intraceli cJrti gpd. de intAriturA fiind acesti trei locuri alA-
ture unul !Ana altul, iar locul casii noastri pArinte§ti, di la deal dispre miazd noapti
[dea-upra : sa hotar4 i] cu locul casalor Damisale lonita Cantacuzino biv vel vornic §1
dinspre apus cu lo_ul lui Vasile Jincul §1 cu locul casii Anitii Ciuculesii §1 dinspre a-
rniaziza C1.1 locul casii Dumisale lo nita Pelipovschi biv vel med. §i dinspre rAsarit cu u-
1'(a ce vine de la Copoa. As upra carue acestui loc parintAsc avand pArintii no§tri ne-
stramulata stapanire dupA cum §i noi iarA§i asemine Oa acum, iar acum avAnd noi
trebuiita de bani, niam scotit noi In de noi fratii §i de nimene siliti, nici asupriti am
scos casa cu locul ei, ce niau limas de la pArinti la vanzare §i Dumnialui vel vist.
Enachi Car tacuzino Inca' avAnd trebuintA de loc, am fAcut tocmald cu Dumnialui §i CU
pret dr pt 400 lei. adecA patru sute lei. cari bani luAndui noi toti deplin fntru mainile
noastre §i noi Inca multa nindune cu pretul acesta, pentru aceia §i noi iam vandut Du-
misale casa §l locul casai, ce niau rAmas de la parinti de istov, pe cari loc §i casA de
acmu inainte sA aibA Dumlui §1 giupAniasa §i cuconii Dumlorsali §iniam din niam a sta-
pani cu bunA pacijn veci, ca pe al (sic) Dumsali driaptA ocina §1 more neclintitA §1
nerquitA §i fAra nici o supArari dinspre nimine §i pentru mai adivaratd credinta noi vAn-
zMorii niarn §i iscAlit cu manile noastre, cum §i all! carii sau tAmplat la vAnzare noas.
trA, aceasta Inca spre adiverire sau iscAlit mai gios marturi, fiind vanzare cu bunA voia
§i priimire noastrA-1784, fevr. 2.
Eu Toader CapAtana biv copil In casA §i sotul mieu Catrina. Eu Costandin sa
brat ego (cu fratele lui) ; Paval sa brat ego. tefan CAzac mart.
Acest zapis lam scris cu z sa vAnzAtorilor §i am iscAlit, Vasile Codrianu diiac
za divan. lnaintea noastrA viind numitaii vanzAtori Toader CapAtanA §1 cu fratal lui §1
fntrebandusa au aratat cA cu insu5i buna vointa §i priim;re a tuturor au vAndut acest
loc de casA §i cA §ati luat banii deplin, patru sute lei plata, in mAnule lor §i:spre all-
venire sau incredintat zapisul acesta §i cu ale noastre iscAlituri,
1784, lull 4,
loan Canta vel vor. martur.
[Actele bis. Banul

LXXIX. 1784. Avg. 14. Antohl Corulu blv vel cAp. aratA pentru un loc de casA, despre Pre-
pradoabna Paraschlva, ea este a logof. Luca.
AdicA eu Antohi Coruiu biv vel cApt. fAcutam zapisul mieu la mAna Dum. logofA-
tului LucAi precum sA sA §tie cA avAnd Dum. un loc de casA, carele pecAnd trAia pA-
rintii Dumsale am avut multd pric'tiA pentru acel loc, ce lam ingrAdit in ograda mea
§i acum fAcAndumi Damnealui carte de blestem, am arAtat in frica lui Dmnezeu, cum
ca acel loc esti drept al Dumsale, carele dupA cartea de blestAm, mam invoit cu Dum.
§i iam dat 4 stAnjini din dosul casH dumsale §1 3 stAnjAni despre grAdina Duni. despre
Prepra [deasupra : Ca] dQabna Parascheva. Deci pentru mai bung incredintare am pof-
tit pe Dumn alor vornicii de poartA sA pue §1 pietri hotarA, din porunca Dum. vel lo-
goft. ca,e de acum inainte sA aibA Dum. 4 stApAni ace§ti §apte stAnjini §1 sA nu mai
fie nici o pricinA intre noi §i atAt eu sau fii (sic) miei ori nepotii sau alte neamuri a
mele dupa vreme sA nu sa amestece, nici sa aiba a sA acolesi sau a cere ace§ti aratati
stAnjini intru stapAnire, neavand nici o treabA sau dreptate ai cere, fiind ai Dumsale,
in care zapis mam iscAlit insumi eu cu mana mea, iscAlind &I alli oament vrednici de

www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE 165

credinfA, caril s'au Intamp lat. i sau serfs in divanul gpd. cu invAlAtura mea =1782,
Sept. 20.
Antohl Coruiu biv ye! capt. ; Sava Coroiu ; Vasile Coroiu ; Ion Gordul vornec
de poarta ; Vi dra§cu Cafichi vornic de poartA ; Andril Izba§a mam tamplat ; Ghiorghi
Gusti vornic de poartA.
Din poronca Dum. Gheorghie Sturza vel logoft. fiind randuit eu, am mersu la stare
acestui locu, fiind apt Antoh Coroiu §i fiul sAu Vasale fag §i intrebandul au raspunsu
cl nu este nici o pricinA §i mdsurand locul dupa cum scrii zapis mai sus, am pus trii
petri hotarA = 1784, avg. 14.
Costantin Botezatul vornic de poartA.
Acest zapis lam scris eu in divanul gpd. cu invafAtura Dum. Antohe Coruiu §i
sant martor, Apostol Diiacu.
Pe dos : Zapisul lui Antohii Coroi capt. pe §apte stanjini de loc dinapoia casii
mele, din targul la§, ce miau dat mie Ludi Banu. 1792, sapt. 20.
[Actele bis. Banuj.

LXXX. 1781, Aug. 14. MArturie hotarnica a until loc de casii a lui Miluilachi sin Gavril Cor-
bill, in mahalaua Muntenimit de glos.
Facem §tire cu aceastA mArturie hotarnica cA din luminatA porunca Marii sale pre-
inalfatului Domnului nostru Alecsandru Costantin v vod. fiind eu randuit de Dum, ye
logofAt Gheorghii Sturza, dupA jaloba ce au dat Mihalachi sin Gavril Corbul, avand un
loc de casa pArinfasc in mahalaoa Muntenimii de gios, fiind impresurat dispre megie§i
cu gardurile, ca sA alegim §i sa hotarim drept locul lui, pe unde au fost din vechi.
Deci mergand la stare locului, strangand oameni mahalagli, anume Ion Papajamni sta-
roste de talpalari i pe Chiriac P0pAjemnA i pe Costandin apariu i pe Stefan Gheba i
StAmachi apariu i Dumitru Chi§car i Ion Apar i Miron saiman agesc I Costandin cio-
botar, cari mai gios sau iscAlit, am intrebat pe Mihalache san Corbul cu ce scrisori §i
dovezi ceri acest loc la stApanire sa, au raspunsu cA scrisori ceau avut pe acest loc
dill intamplarile vremilor sau prApAdit, dupa cum au mArturisit §i ace§ti de mai sus ;
am intrebat pe ace§ti mahalagii cum §tiu cA au inblat acestu loc, miau arAtat gardul pe
unde au Inblat thud §i fantana Corbului langa gard §i sau gasit §i rAddcini de pari vechi
§i fAcand stanjan de opt palmi domne§ti, am masurat curmezi§ul despre rAsarit, alAturea
cu grAdina lui Ion apar §1 sau gAsit §eptesprezece stanjini, unde sau pus hotar cheo-
torea, de acolo am purces masurand lungul locului din sus, alature cu locul lui Dumi-
tru Chi§car §i am gasit noAsprezAci stanjini §I cinci palmi §1 am pus piatrA hotar, iar
colful §i de acole am purces parte dinspre Bahlui §i am gasit patrusprezeci stAnjini doA
palm; pana in locul lui Miron SAimaa agesc, unde mu:pus piatrA hotar colfu §1 de acolo am
purces alature cu locu lui Custandin Ciobotar i a lui Vasile Bargiu pe din gios §i sau
gasit §esesprezeci stanjini, unde sau pus piatrA hotar, collu, §i sau incheiat tot locul
cu aceastA mAsura, §1 vazand invoiala dinspre imbe partite am dat aceastA mArturie
hotarnica cu pecete porlii gpd. 1784, avg. 14.
Costantin Botezatul vornic de poartA. Eu Ion PapajemnA mahalagiu am pus degitu.
Eu Chiriac PapAjemnA am pus degitu. Eu Costantin apar. Eu tefan Gheba. Eu Sta-
machi apar. Eu Dumitru Chi§car, Eu Ion apar. Eu Miron saiman agesc. Eu Costandin
Ciobotar. Eu GrigorifA MortasAp. Eu Trif. TalpAlar. Eu Matei sin lona§co Cheptanar.
[Actele bis. Banu].
Doc. dela LI1ILXXX inclusiv sant comunicate de d. Mihai Costachescu.

www.dacoromanica.ro
166 SEVER ZOTTA

LXXXI. 720/ (1693) Aug. 25. Zapisul lui Vas! le al al femeil sale Sanda, prin care vAnd cu
220 lei CArstel cApitanul de clArAbanl, nepo ul lul Gheorghe HadArnbul §1 jupAnesel lui Mariei douA
dughene cu pIvnitA de platrA 1 cu un loc de dughlanA pe Podul Vechl (Str. C. Negri).
AdicA eu Vasile §1 cu fimeia me Sanda, fata lui Dumitru BiAharu di a Marl, ne-
poatA de fatA Neculil di a Tudosii din targ den Edi, scriem §i mdrturislm cu acest ade-
vArat zapis al nostru, precurn noi de nime saliti nici asupriti, ci de a noastra bund voe
am vandut a noastra driaptA ocina §i mod'e : dod dugheni di o pivnita de p atra §i cu
loc de o dughiana despre casa Alexandrii Prescornitai, §i cu tot locul lor cat este in-
sAmnat pe de lature ee este ye ulifa .Podului Yechiu intre locul lui Eni Haddmbul §i
"Mire locul Alexandrii Prescorniii, care ocinA este despre mo§ii no§tri Necula §i Tudosäia,
aceastä pivnita §1 dugheni, si cu tot locul cat au lanut parintli n )§tri am vandut Durni-
s(ale) Crdstii cdpitunului de diirdbani, nepotul lui Gheorghie Haddmbul i jupdnesii
Dumis(ale) Marii drept 220 lei batuti bani gata, §i niau facut Dumn(ea)lui plata deplin
intru mAnule noastre ; iar pentru un irate al nostru anume Mihalache ce este §i el 'Ar-
ta§ intraceasta ocinA, fiind lipsA de catAva vreme de aice, daca ii va aduce Dumnezdu
candva, sA avem noi a ne tocmi cu dansul pentru cã este parte lui vandutà ; iar Dum-
(nea)1(ui) nimine sa nul invalueasca sau sat fad galcead pentru ca noi am luat deplin
cat niau fost tocmeala, di lam vandut pentru ca nam avut prilej sa le grijim §i sA stricasd
dughenile §i pivnita, precum leau vAzut di martorii ce sant in zapis §i ; §i la aceastA
tocmalA sau intamplat §i sfintie sa parintele lerimia egumenul de Trisfetitele §i sfintie sa
parintele egumen de Bistrita §i Dum(nea)1(ui) nhai zugravul §i Gutul vornicu de poarta
§i Neculai negulatoriul si Ambrosie §i Gheorghie sahdiddcaru §i Neacdul ginirile Pres-
cornitli §1 Samion hotnogul de darabani, ci alli boeri §i oameni buni ; §i pe acest zapis
al nostru sa aiba aci face §i dresA domnedti ; di pentru mai mare credinta, noi vaned-
torif neam pus pecetale §i Dum(nea)1(o)r ace§ti boeri au iscAlit, §i pecetAle sa fie de
credinta ; di eu Vasile Rugina am scris sa sa §tie.
7201 August 25
Vasile zAt Dumitru Sanda fata lui Dumitru
Mihail mart.
Grigora§ Gutul-vornic de poartA
Ambrosie bArbierul Gheorghie SAhditlacariul
Neac§ul zAt Alexandril Prescornitii Alexandru biv stolnic mam
intamplat.
(Acad. Rom. CXLIV I 123.Copie din 1809).

LXXXII. 7205 (1697) Julie 2. Zapisul lui Ailkalache, fratele Sandei, prin care cousin]. te la vAn-
zarea fAcutA lul CArstea, fost cApitan de DArabani.

Adica eu Mihalache ficiorul lui Dumitru Braharu, fratele Sandii, nepot de fata Ne-
culii, fac dtire cu acest zapis al mieu la man Dumis(ale) Gdrstii ce au fost cdpitan de
dardbani, cum ramaindune noa dela pArintii no§tri doa dughene gata cu pivnita de piatra
§i doa locuri de dughene in tdrgu in _4 pe uhica Podului rechiu i neintamplanduma
csics in .4 fiind la Moscu, iar soru-me Sanda scultindu-se au vandut dughenile cu piv-
nita i cu tot locul i parte ei si parte me, §i viind eu in tara di gasindu-mi locul parte
me vanduta de sorume, am edit la divanul Marii Sale Domnului nostru Ico Antiohie Con-
standin Voda, i neam intrebat cu Dcm(nea)lui Carste cdpitan(u1), i lau dat Maria Sa
Vocla rAmas pe Dum(nea)lui Carstea capitan(u1) ca sami plateasca parte me din dugheni
§i din plvnita ci din locurile cele de dughene ce mi sa vine pe giumatate. Deci triime-
land Marla Sa Von pe boerii Marii Sale pe vornicii de poarta anume Buta §i Gheor-

www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE 167

ghies si Andrei SApoteanul si RojnitA ca sd ste intre noi sd facA asAzare, tocmituneans
cu Dum(nea)lui Ctirstea cdpitan(ul) i neam asazat denainte Dumisali (sic) boerilor celor
mari si piste banii ce a dat surorii meli Sandii miau mai dat mie parte me Dum(nea)lui
Carstea cApitan(u1) sapte zAci si cinci lei, si a§a niam tocmit si neam asAzat, sI pe toc-
mala 1 asdzarea ce am fAcut mia dat toti banii deplin in mAnule mele, iar de acmit
inainte nimine sA naibA triabd a sd amesteca peste aceasta tocmald si asdzare a noastrA,
cAci numai mie si surorii mele Sandei ni sau venit aceste dugheni si cu pivnita i cu
tot locul, iar alte samantai nau treabA, nici de acum sA nu mai aibA treabA, l pentru
credinta am iscAlit si eu si Dum(nea)lor boerii cei mari l vornicii de poart i ulicerli
de pe Podul Vechiu si multi oameni buni, cari sau intAmplat, au iscAlit mai gios, si sli
fie ocind Dumisale si giupdnesdi Dumisale Marii si cuconilor si nepotilor §i strAnepotilor
si in toatA samintiia Dumisali in veci ; si pe acest zapis al meu sd aiba as face Dlui st
dres domnesc ; Si eu Sava uricariul am scris.
7205 tulle 2.
Mihalache, Neculai vel logofat, Crupenschi jicnlcer, Mihalachi Bantds vel satr. Ta-
nase vAtav de aprozi, Andrei Sapoteanu, Vasile Rugind vornic, Ion ceprAgaru, Niacsul,
Ambrosie bArbier, Buta vornic, Ionas Anghel diiac mam prilejit, Gheorghe vornic martur.
Costachi vornic martur. Toader mart. (Acad. Rom. CXLIV 125. Copie din 1809).

LXXXIII. 72W (1702) lunie 13, la?1. ZapIsul Neacsulul i femeiel sale Despa, prin care vand
un loc de dughianA nasului lor CArstel Vornicului l jupanesel sale MarIel.
AdicA eu Niacsul si cu fimeia me Despa, fata Alexandrei fimeia lui Bejan sAhdi-
dAcariul de pe Podul Vechiu scriem i marturisim cu acest adevArat zapis al nostru de
nimene sap, nici asupriti, ci de a noastra bund voe am vandut a noastra dreaptA ocinl
si mosie, un loc de dughianA din pAretele casei noastre de patru patine in laturi pan In
dughenile Dumis(ale) ndnaplui Cärslii vornicului, acest loc de dughland lam vandut
Dumis(ale) Ctirstii vornicului ndnoqului i juptinesdi Dumis(ale) _Maria drept ( )
lei, pentru aceea ca sA fie Dumis(ale) dreapta ocind si cumpArdturd i jupdnesdi Du-
mis(ale) §i cuconilor §i a toatA samantia Dumis(ale) in veci ; si acest adevArat zapis sat(
fAcut dinaintea Dumisali (sic) vecinilor §i a megiesilor de penprejur si a preotilor si a
altor oameni buni cari sau intAmplat de au iscAlit si au pus pecetile mai jos si noi pen-
tru mai mare credinta, Warn pus degetele sA sa stie. 7210 lunie 13.
Niac§ul am priimit.
Despa am priimit.
Eu protopopul Ursul Avraam martur.
(Acad. Rom., CXLIV, 126 copie din 1809).

LXXX1V. 7252 (1744), Avg. 22. HotArnlcia Meta unu4 loc de dughene pe Podul Vechiu a
jupanesei Hindi a rAposatulul Hurmuzachl a CrastIt Vorniculul.
Facem stire cu aceasta mArturie a noastrA cA din porunca dumis (ale) Sandul Sturza
vel logofdt. am mArsu la un loe de dugheni a dunzis(ale) giupdnesel Itincdi a raposa-
tului Hurmuzachi a Crdstii vornicul, ce sAnt pe Podul Vechiu, pe care aceste locuri de du-
gheni au flicut dumneaez vechil pe dumnealui giulelnu Eni neguflitoriu(l) den Trisfeti-,
tile, ficiorul lui Andoctil ncguNtoriul dela Ilefova dela Bumell, §1 facAnd Dumn(nea)lui
§i dugheni pe aceste I ocuri, o pivnita de p atrA si avAnd Dum(nea)lui pricind cu sfintia sa pa-
rintele Paisie mitropolitul ce este la Sf. ion Zlataust de E§, pentrucA avdnd qi mcintistirea
Sfcintului Zlataust loc de clod dugheni in capul Podului Vechiu den nainte (a) Tris..

www.dacoromanica.ro
168 SEVER ZOTTA

fetitelor pe Utica Mare, dela deal den sus hot4rinduse cu locul Crästii vornicul, §i viind
§i sfintia sa parintele Paisie mitropolitul fata §1 giupanul Eni negutAtoriul §i sfintia sa
pArintele lezechil arhimandritul, egumen dela sfanta mAnastire Trisfetitele, §i dum(nea)lui
Sandulachi ficiorul Tomii negutAtor, ce au fost vtori vist(ernic), §1 sau intamplat §1 Pa-
raschiv negutator §1 Coste sin Leondari negurator dela .Rumeli, §i Toader croitor ma-
halagiu, §i Maftei, om bAtran, §i SAmeon §i Vasa lie, §i luand noi sama locului §i cetind
§i scrisorile a ambe pArtile, au arAtat sfintia sa pArintele lezechiil egumennl dela Tris-
fetitele pan(a) unde sau invoit CrAste vornicul cu acel egumen, §i a§a sau priimit §1 sau
Invo t §i sfintia sa pAnntele mitropolitul Paisie cu giupanul Eni, ca sa stApaneascA
par la acel loc unde find cu invoialA, am pus §i piatra hotar despre ulita Podului Vechiu
den sus de Trisfetitile, ce se hotareste cu locul lui Sfete loan Zlataust, §i de pe piatra
aceia sau masurat locul la vale cu stanjani de opt palme, cu palma lui Gavnl Pilat vor-
nicul de poarta, §i sau aflat lungul la vale den sus doisprizaci stanjani clod palme pol,
unde sau pus §i piatrA hotar, iar latul dela vale den gios despre Sfete Neculai sau aflat
§asAsprizacl stAnjAni §1 dooa palme, unde iarA§ sau pus piatra despre locul Mutii (sic)
ce se hotAre§te cu locul lui Stoian buluba§ ; §i de acolo iarA§ sau mAsurat local in gios,
alAturea cu locul Muth, lungul, §i sau aflat triisprizAci stAnjAni §1 cinci palme §i WA§
sau pus piatra hotar in ulijA la Podul Vechiu ce desparte den gios locul Mutii, iar de
sus, locul CrAstil vornicul ; §i sau masurat §i latul locului CrAstii in fata ulitai Podului
Vechiu pAn(A) in patra hotar ce sau pus in AA den sus despre Trisfetitile, ce se ho-
tAra§te cu locul Sfantului loan Zlataust, unde sau pus piatra hotar cu sfintia sa pArin-
tele mitropolitul Paisie, ce sau invoit cu giupanul Eni negutatoriul despre locul CrAstii
vornicul ; I a§a dupA invoiala sau Inchiet §i sau hotArAt locul CrAstii vornicul, §i s-au
stalpit cu patru petri hotarl in patru cornuri despre toll, ca sa nu mai aibA pricinA ;
vi precum am hotArAt vi am stalpit, am dat vi dela noi aceastA marturie in samne la
maim Dumis(ale) giupanului Eni negulAtor, vechilul locului Crastii din parte(a) Dumis(ale)
giupanesAi Ilincai a lui Hurmuzachi a Crastii, §1 sau pus §i pecete portii domne§ti, §1
neam iscalit §i noi.
7252 Avgust 22.
Gavril Pilat vornic.
Locul pecetif portii gospod.
SAmlon Neacvu uricar.
(Acad. Rom. CXL1V 127, Copie din 1809.

LXXXV. 7261 (1753). lunle 13. Zaplsul Hindi Logofeteasel Hurniusächloala, prin care vinde
jupanuluf Anastasii Hristu Celehur llpfcanu o pivnita de platra cu locul ei l alt loc de chid dughene
pa Podul Vechlu,
AdicA eu llinca logofeteasa Ilurnmeoae impreund cu fiii miei fAcutam zapisu
nostru la mana dumis(ale) giupanului Anastasa Popa Hristu Celehur lipfican, precum sa
s(A) §tie cA de nimeni saliti nick asupriti, ci de a noastrA bunA voe am vandut Dumis.
driapta ocinA vl movie o pivnita de piafrA cu locul ei §i alt loc de cinci dughene, care
pivnitA §1 locul dugheni' or imi sant §1 mie dela rtzpocatul aqui mieu Hurmuzache sin
vornicul Crastii, §i de vreme cA craoma i dughenile sau intcimplat de au arsu cánd
au arsu curie G(os)pod i garliciul fi argeaoa had au cavil de sau rcisdpit §1 Dum(i)s.
iam vandut numai locul cradmil §1 a dughenilor §i hrubile ce au rAmas intregi drept
1200 lei ban! noi §i facandumi Dum(nea)lui plata deplin in manule noastre sA aibA Dum(nea)-
lui a o stApani cu bunA pace §i giupaneasa Dumis(ale) §i coconii Dumis(ale) l nepotii §i stra-
nepoti In veci, §i nimine din fiii miei sau din toll fratii §i rudeniile noastre sa nu aibA nici o su-
parare, de vreme (ce) cu voe(a) tuturora am vanduto Dumis(ale) giupanului Anastasa §i am

www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE 169

dat §i toate zapisAle cele vechi, §i oriunde sar afla vro scrisoare de locurile aceste sA nu se tie
in samA, cari pivnita §i locuri sant pe Podul Vechiu langd locul ce are dugheni Sfet. loan d n
gios despre Trisfetitele, insá din locul dughenilor ce scrie mai sus dedesdm zestrelocu de dod
dugheni gineri meu Tomd 0 fiicii mile Meiriufti §1 acmu invoindumd cu giniri meu §i cu
fiica me, mi lau dat locul acela innapoi §i lam vandut giupanului AnastasA, care cu acest
loc de da dugheni sd cuprincla locul a cel ce scrie mai sus ; §i pentru mai adevarata
credinta, am dat zapi ;ul acesta in man Dumis(ale) cuscrului Anastasie, ca sA stapaneascA
cu pace, §i neam iscalit §i noi cu manule noastre, ca sA sa creazA.
Leat. 7261 lunie 13.
Al. Hurmuzachi, Mate! Hurmuzachi, MAriuta Hurmuzachi, lordachi . . . Sava vt(ori)
logofAt, Racovita vel vornic, Aristarh vel vist.
(Acad Rom. CXL1V 128, copie din 1809)
NOTE. Dumentele aici publicate sunt cele mai vecld, 'Ana acum cunoscute, pri-
vitoare la familia Hurmuzachi, care a avut un rol atat de important in viata culturald §i
politicA a neamului nostru, Ne-am ocupat de originea ei in alt loc 1), dovedind cd nu-
mete Hurmuzachi era cel de botez al fiului lui Carstea, acesta cunoscut mai bine cu
boieria de mare Pitar §i mort intre 16 Aprili 1741 §i 18 Martie 1742. Am incercat acolo sa iden-
tificam pe acest Carstea cu nepotul de yard primard a lui Duca Vodii, vatav de Aprozi, §i do-
cumentul din 1693 ne intAre§te in presupunerea aceasta din trei puncte de vedere. Intalul
ar ii, cA acest Carstea e numit nepotul lui Gheorghi Hadâmbul", cunoscut find cd lane
Hadámbul, ctitorul mAnastirei cu acest nume din jud. Ia§i, frate cu Gheorghie 2) era
atat de intim cu Duca VocIA incat a putut sa-§i permita, pe cand alti, mari boieri tre-
murau de urgia lui, cunoscutul limbaj pentru eliberarea vdcluvelor de boieri, intre cari chiar
o vara a Doamnei Anastasia (n. Buhu§), legate de tunuri 9. lane, Postelnic (Sambelan) se
bucura precum reiese dintr'un alt document 4) de protectia lui Duca, care-1 miluie§te cu
3 sate pentru paguba ce a suLrit o, fiind prAdat de to varA§ii lui Mihalcea Hancul in
manAstirea lui in codru in Dealul mare".
La manAstirea aceasta .ce sii grtiqte Dealul Mare" avu amestec §i Gh. Hadâmbul,
care in 7171 (1663) Feb. 13, facu cu asentimentul lui Atanasie eg. manAs. un schimb
cu Proca Postelnicul. Gh, Hadambul .ce este la acea miintistire" cid o parte din 01A§Ai
(Vas!), danie manAstirei dela Gr. Ciocarlie, pentru ni§te vii 9. Se vede ca Oh. Hadambul
dispunea de bunurile manastirii, ceiace confirmA comunicarea mentionata, Ca era fratele
ctitorului lane.
Al doilea prive§te legAturile politice ale lui Carstea cu Ducule§tii. Vatav de Aprozi
in 1683, el nu ajunse nici subt C. Cantemir 7197 (1688-9)cAruia i-a zis cum 1-au
trimis Duca Vocla din manAstire Dragomirnii de au cerut bani la Serban Voda, din
datoria ci-i e dator sa-1 agiutureasca Ia nevoia lui cum I-au agiutorit §1 pe dumnealui la
nevoea sa"la o alta boierie, de§i zice Cantemir iaste acum langA noi" 4). Abia in 1693,
supt C. Duca, ajunse capitan de Darbani.
In fine al treilea se referd la tam de origine a lui Duca, Rumelia, Atat N. Cos-,

1) Arh. genealogica, I, 129-60. 2) Ovid. 136v. Let II, 28.


2) Com. de d-nul Prof. luliu Marinescu, f. Arhivar la Arh. stat. Buc.
3) Let. II, 22-23.
4) 7180 (1672) lul. 16. (Arh. Stat. Bucur. Cond. No. 262, f. 410/18) In 7203
(1695) lunie 15. Doamna Anastas a pomene§te ca satul Piscani .1-au dat Duca VodA san-
gur* tui lane Iladiimbul. (lorga, V. 96).
5) Arh, Stat. Ini, Tr: 1765, Op, 2014, Dos. 29. F. 216. Rez in Rev. p. Arch.
1st. §i Fil. VII, 29.
6) Anal. Acad. Rom. S. H, XVII, 199.
22

www.dacoromanica.ro
170 SEVER ZOTTA

tin 9 cat 51 Neculce 2) afirmA ca Duca era originar din Rumelia §1 a venit, copil fiind,
la curtea lui V. Lupu. Costin pretinde cA era de neamul lui grec", dar nu credem, nu-
mete bisilabic fiind tipic macedo-roman, dealtfel ce ar fi cautat un copil, care n-ar fi
cunoscut limba noastrA, la curt a lui V. Lupu ?
Se pare cA nu este o intamplare ca din actul din 1744 aflam cA Ilinca, nora lui
Carstea fAcu vechil (procurator) al ei pe fiul unui negustor dela Mecova dela Rumeli",
iar intre marturi se afla un Coste sin Leondari negustor dela Rumeti".
De5i trecurd dela emigrarea lui Duca 100 de ani, se pune totu§i intrebarea, dacA
nu cumva in Metovo, sau imprejurimile acestei localitati ar fi a se cAuta origina farniliel.
0 aid confirmare a unei presupuneri, exprimatA in Arhiva GenealogicA, ni dA
boieria lui Carstea de capitan de Dardbant s). Scriam acolo : lsettlitura sa are carac-
ter curai romdnese. Ea face impresia cA pana de gascA era mAnuitA de o mana grea de
ostar 2). Documentul din 1702 ni (Id anul Mud a fost Carstea Vornic (despre Doamna).
Pentru celelalre indicii peffiru identificarea lui Carstea a se vedea Arhiva Genea-
logicA, 148. El a fost cap tearqului" Ia0 dupa emigrarea lui D. Cantemir In 1711,
evident din cauza cunoa§terei limbei turce5ti, invAtatA dupa moartea lui Daca, la care
a asistat dandu-i ajutor 2), in Constantinopol unde va fi stat cativa ani cu Doamna lui
Duca §1 casa ei.
Ce prive§te inrudirea cu Duca, o presupunem prin familia Hadtimbut. Un Stamatie
Haddmbul a fost mare Postelnic al lui V. Lupu §1 frate vitreg de pe mama (yard a lui
Lupu) cu Neculce Vistierul, tatal cronicarului ; acesta insd a fost fratele mamei (Maria) 5)
Bina Hurmuzachi 9. Precum vedem sunt oarecari raporturi de inrudire §i incuscrire in-
tre familiile mentionate, probabil toate de originA macedorontind, de§i avand cultura
greceasa.
lani Haddmbul avea in 1681 ni§te casa" aicea in targu in Iasi ce sint langA
Mitropolie despre biserica UngureascP pe cari le-a dat nepoatei sale Ileanei fetei lui
Mihai Hagi de Suceava, sotia Rif Hie P e§ca jicnicer 7). Intre marturi la danie figureazd
pe langA Mitropolitul Dosoteiu 51 Miron Costin, cei mai mari boieri, de unde reiese cA
lane avea, probabil ca rucla cu Voda, 1-gAturi sociale foarte bune.
Legaturile lui Carstea cu fdmllia Hadambul reies 5i din urmAtorul fragment dinteun
document din 7243 (1735) lulie 15. A§ijdere si Ccirste biv vet pit, vornicui despre
doamna au marturisit cu sufletul lui, c-au apucat la Duca VodA bätranul pe tatal lui
Andronic camara5 de izvoade 5i pe llie Stamate vAtav de aprozi 5i pe urma 51 pAharnic
§i au trait cu to(ii depreund pana ci-au murit Andronec de bAtran 5i StAmate s-au dus
In Tara RomaneascA 5i casa Cdrstei fiind aproape de cldnOi" 8) etc.
Vie Stamati e arMat in ace a5 document ca fiu al lui Stamati Postelnicul (Il'addm-
bul) de care era vorba mai sus. Din acest document aflAm ca Carstea n'a fost numai
vornic despre Doamna lui C. Duca (1702) 5i a lui N. Mavrocordat (1714) 9), dar 5i des-
pre cea a lui C. Mavrocordat, (1735) fiul precedentului. El a lasat 3 copii : pe Luput

1) Let. II, 5 2) Ibid, 195


2) Garda domneasca, deci un post de mare incredere, ca §i cel al lui lane Ha-
dambui, incredintat de obicei rudelor.
3) Let. II. 111.
4) Constantin CApitanul. Ed lorga, 207-7.
5) Tanoviceanu in Anal. Acad. Rom. XXVII, 247.
6) Arh. Gen. 132.
7) Uricar, XI, 296.
8) Rev. gArhiva. din Ia§i XX, 514.
9) Arh. geneal. ibid. 141.

www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE 171

vtori Spatar 1730 si biv vel Jitnicer si Capt. de Codru 1735 ,); pe Hurmuzachi, mort tanär
ca vtori Logof., solul Hindi de mai sus, fiica cunoscutului mijlocitor al tratatului cu
Petru cel Mare, Stefan Luca Visternic, i pe Catrina O.
Sever Zotta

LXXXVI. 7262 Noembrie 22 (1753). Matel Ghlca VodA Intares'e MAn. SI. loan Z ataust locul
fost a lui Ramandl post, dAndu-1 =surf hotarnice.
Noi Matei Ghica Voevod cu mila lui Dumnezau Domn Orli Moldaviei.
Facim stire cu aciasta cartea Domniei Miale, ca iata au venitu inainte Domniei
mete $i crnainte tuturor boierilor nostri a marl si mici, rugatoriul nostru Paisii egume-
nul dela sveti, loan Zlataust din Esi i niau aratat o carte de marturie dela dmlor E-
nache vel stolnic i Vasile Buhäescul biv vel Medelnicer cu iscAliturile sale si intarita
deasupra si cu pecete Domniei sale Costandin Von Racovita din 7260 1 1752 1 in care
scrie ca viind molitva sa la Costandin Vocla de $iau cersutu dreptate pe jaloba ce au
dat la Domnie pentru un loc de casä a manastirii de a'ce din Esi dintre ulita rusascei
si dintre uhila herbinte ce au aratat ca este acest loc a sfintei Manastiri danie
dela Ramandi Postelnic i sa impresoara despre altii au oranduit acesti numiti boeri
vornici de poarta de au mersu acolo la acel loc sA ia sama si precum or gAsi a fi cu
cale si cu dreptate sd aleaga locul lui Ramandi de catre altii §1 sal si stalpeasca cu
pietre i luând vornicii sama cu oamenii buni batrani si pe care megiesI, nime altii nau
aratat niscaiva scrisori sau zapisa ca sa sä acolisasca de acel loc, ce numai egumenu
de sveti loan au al-Mat aceste scrisori, un zapis de la Ramandi Postelnic din velet
7187 1 1679Hulie 1in care sau aflat scriind ca $i lui iau fostu acel loc cumparatura
de la un Mihaiu, asijdere si alt zapisu dela o Anita ce au tinuto N culai C5marasul
din velet 7190[1682 Mart. I. scriind ca si ei ian fost danie acel loc dela Ramandi
Postelnicu §i facand4 casa au vanduto cu locu cu totu unii Varvarii Parcalaboaei
si Varvara au dat casa danie cu locu cu t ot sfintei NIAnastiricari i zapisul de danie
a Várvarii Parcalaboaei din let. 7193 lau aratat egumenul de Lap. Deci vazand vor-
nicii de Poarta de mai sus pomeniti ca nime altii srisori zapisa nu aratA pe acel loc
in protiva zapisilor ManAstirei dupa cum au gasit c i dreptate, Impreuna cu acei oa-
meni ci au strans de fata si dupa zapisale Mandstlrei au hotarat !octal insamnat, ma-
surand tot locul lui Ramandi Postelnic pe unde le au aratat i alti megiesi batrani
care intai arata cA au inceputu a masura din ulita rusasca despre locul Tomii Mail-
rache unde au pusu i piatra hotar, $i de acole au purces a masura cu stanjanu de opt palme
spre anieazazi i alaturea cu locul lui Mazarache si a Milescului pana in ulita Herbinte
si sau aflat lungul de catrA apus 73 stanjani $i de acolo iarasi lungul despre rasarit,
si din ulita rusasca spre ameazA zi i alaturea cu zaplajii Manastirii WA In ulita Her-
binte despre pivnita lui Vasile Tanasa ot Vistierie i sau aflat 78 stanjani $i de acolo
alaturea cu ulita spre apusu pana in locul Mi'escului sau aflat 35 stanjeni l acolo sau
pusu $i stAlpu piatra in .fruntea locului despre ulita Herbinte i de acolo iarasi despre
zAplazil Manastirii §i in curmezis spre apusit prin mijloc par in locul Milescului sau a-
flat = 37 stanjani unde sau pus si alta piatra i apoi din piatra ce sau pus intai In
fruntea locului despre ulita rusasca i alaturea cu ulita drept spre rasarit OA in locu
Polihranoaei ce lau cumparat loan biv Ispravnic za copii, zAt (ginere) Vartic Capitanu
sau aflat 44 pol stanjani_lasandusa i trei stanjani din ulita pentru locul Polihranoaei si

1) Arh. Stat. 14, Doc. XL, No. 24 si 26.


2) Arh. geneal. Spita.

www.dacoromanica.ro
172 TRAIAN ICHIM

al Manastirei, si pentru locul lui Ramandi ce sau dat tot Manästirei in stapanire si a-
col° sau incheet tot hotarul locului lui Ramandi Postelnic, dar pentru ca sa nu mai pa-
sasca loan Ispravnic din locul Polihränioaei spre locul lui Ramandi sau mai pus o piatra
despre locul Polihronioaei, drept la chiotoarea casei lui Stoian tiganul ci este facuta pe
locul Polihronioaei si pi aceste samne &and pomenitii hotarnici marturie i luand sama
si randuitii giudicatori si di vreme ca nimine altii cu vreo dovada sau cu scrisori nu
sau acolisit de acest locu, ce aflandusa numai la Manastire acele zapisa de mai sus
aratate dat locul danie la Manastire dupa marturia hotarnica a Vornicilor de poarta,
sau hotarat si de catra Giudecatorie sa stapaneasca Manastirea sf. loan locul acesta cu
pace si sau intarit de catre Domnie stapanire Manastirei pe acel loc. Asemine dar §i
dela Domnie Me Inca am dat si am innoit si am intarit sfintei Manästiri Sf. loan Zla-
taust din Esi pe tot locul acela ca sal stapaneasA cu pace si sa fie si dela Domnie
Me dreapta ocina si mosie si uric si intaritura neclatit, nerasuit nici odinioara in veci,
si altul nlme sa nu sa amestice piste aceastã carte a Domniei Miele.
U Ias vk to 7262 Noemvri 22.
Matei Ghica Voevod
(L. P. gospod.) Radul Racovit vel Logofat
*) Din Arh. Eforlei No. 52 I 1833 f. 24.

LXXXVII. 7269. Mort 15 (1761) (Iasi). loan Teodor VodA CalImach face danle bis. sr. loan Zla-
taust locul domnesc de supt Curte §1 hele§teul domnesc.
Cu mila lui Dumnezau Noi loan Teolor Voevod Domn al tarii Moldaviei.
De vreme ce toata slava lumii acestie desarta este si vremelniceasca si trecatoare
sl ca un vis sa trec toate, datoriu este tot crestinul asi Impartini folosul sufletului sau
catre Dunmezau, !Mai cu milostenie l cu fapte bune ce va face omul intraceasta lume,
ca sa afle bland pe stäpanul catra cele ceresti vetuitoare si mai cu dinadinsui stapani-
torilor Domni carl cu mila lui Dumnezau Ii sau dat stapanirea, i obladuire fárii acestia
sä cade asi arata roada dragostii cu milostenie l cu alte faceri de bine, mai vartos catra
sfintele Manaqiri l bisarici cari sunt lacasuri Dumnezaesti zidite de cei mai inainte lu-
minati i raposati Domni, a inzastra pi cele lipsite de podoaba lor, a intari pre cele
surpate, a agiutori pre cele slabe din chivernisala lor, ca sa castige dela milostivul
Dumnezau acel sufletesc dar, dupa cuvantul a insusi stapanului Domnului Nostru Hristos :
[ce zice ] Cercati mal inainte imparatia lui Dumnezau l lubita lui milostenie i altele
sa vor a dauge voaa", deci dar si Domnie Me urmatori a ne arata pohtind bunelor si
fericitelor fapte, a ctlor mai d:nainte luminati i rapousati Domni si dintru toata a noa-
stra bunavoire, din curata si luminata inima si din tot sufletul nostru fiind indemnati,
luatam aminte i nam trecutu cu vedere si pentru a sfintei Manastiri ci este aice in
orasul Eii, unde sa cinsteste si sa praznueste hramul sfantului loan Zlataust ci este
inchinata la sfanta mare manastire Driacos de la Numeli, care este z!dita i facuta de
crestinul Impärat lustinian care aceasta sfanta Manastire aflandusa la slaba stare si
mai vartos fiind lipsita de partea moiilor, iata Ca Domnie Me din osabita mila Noastra
am miluit cu o bucata de loc din drept locu Domnesc din hotarul targului Esului, care
locu au ramas ne dat de alp luminati Domni mai dinnaintea Noastra ci laste din giosu
supt Carte Dornneascti undo au fostu i helefteul Domnesc. Acest locu cu iazul si cu
vadul si dinpreuna cu tot locul a sasului Bahluiului cat au ramas ne dat de alp lumi-
nap Domni In sus 'Ana unde sa impreuna cu alte hotara care sunt date altora mai
inainte de alti luminati Domni cum si de Domnie Me, si din iaz in giosu cu tot sasul
si cu matca apei Bahluiului pana unde sa hotarul molei, iar acestii sfinte ma-
lupe

www.dacoromanica.ro
DOCUMENTE 173

nastiri sfAntu loan care li este danie de la raposatul Constandin Duca Voevod cum si
de la alti luminati Domni si despre apus pAna unde se impreunA cu hotarul MAnastirei
Galata si cu hotarul Manastirel Frumoasa dinpreuna cu tot vadul, asa cu totul acest loc
cu Cate cuprind pe Mitsui, lam dat danie si afierosire acestii sfintei MAnastiri sfantului Ion
Zlataust din Esi pe care loc sa aibA voe Egumenul de la acesta sfAnta MAnastire : asi face si
a§ tine §i moarA §i ori ce pentru folosul sfintei ManAstiri §i de vreme cA D9mnie Me am
fAcut mita cu aceastA sfAntA ManAstire §i o am miluit cu aceastd mai sus numitA mo§ie,
§i de sar intampla a face ManAstirea moard pe acest loc §i fiind aproape de Curte Dom-
neasca de sar IntAmpla vreodatA trebuinti dela Curte ca sA mazine niscaiva pane Dom-
neasca, hotárAm Domnie Md §i aceasta, veni ul morii numitei MAnastiri sA dea nesmintit
ca sA nu se pAgubasca MAnAstirea de venitul sAu. Deci sA fie entei MAnAstiri sfAntulL i
loan Zlataust dela Domnie Me dreapta danie §i afierisire §i hrisov §i intariturA cu tot
hotarul §i cu tot venitul neclintit §i nerapit nici odinioara in veci §1 pohtim Domnie Me
§i pre alti luminati Domni care dupd vreme vor fi miluiji de Dumnezeu in urma noastra
cu Domnie ace§tii tad, au fiind §i din neamul nostru sau dintralt neam sA strice sau sA
strAmute aceastA putina mild §i danie cu aceastA mosie ce am facut Domnie Me acestei
sfintei MAnAstiri, precum nici Domnie Me narn stricat nici am strAmutat milele altor lu-
minati Domni ci mai vArtos sA adaogl §i sA intAreascA pentru a D9mniilor sale cinste §i
vecinicA pomenire.
Scrisu sau Hrisovul acesta in ora§u1 Domniei Mele in E§i cu mAna lui Simion Burghele
Noi Ion Voevod let 7269 Mart 15.
1761
(L. P.)
loan Bogdan vel LogofAt Procitoh

LXXXVIII. 1807 Novembre 2. Manolachf Dimachi vornic face ruarturle hotarnicA a mosiel nanii-
stirlf Sf. Ion Zlataust, pe §esul Bahlululul.
HOTA RNICA
Prin hrisovul de danic din 7269 Mart 15 dela Domnul loan Teodor voevod prin
care sa cuprinde cA Domnia sa au miluit manastirei sfantului loan Zlataust de aice din
E§i cu o bucatã de loc din drept locul Domnesc din hotarul targului Eplui care loc au
rAmas nedat de alti Domni mai de fnainte, ce iaste din gios de sub Curte Domneasca
unde au fost si helcideut Domnesc, acest loc cu iazul §i vadul si dimpreuna cu tot locul
a §Asului Bahluiului, cat au rAmas nedat in sus para unde sa impreuna cu alte hotarA,
care sunt date danie altora de alti luminati Domni, cum §i de Domniia sa, §i din iaz in
gios cu tot §Asul §1 cu matca apei Bahluiului pAr unde sA incepe hotarut mo§ei iarA§1
a acestii sfinte MAnastiri care ii este danie dela rapousatul Constan din Duca Voevod,
cum §i de alti Domni §i despre apus pAr unde se impreuna cu hotarul MAnastirei Ga-
lalii §i cu hotarul MAnAstirei FrumoasAi dimpreunA cu vadul asa cu tot acest loc cu cat
cuprinde pe dAnsul lau dat danie §i afierosire ace§tii sfinte MAnAstiri, mai avAnd ma-
nAstirea §i a'te doao hrisoave dela Domnul Grigorie loan Voevod unul din 7271 §i altul
1767 ce prin amandoaA intare§te stApAnire mAnAstirii pe aceastA mos'e intocmai dupA
hrisovul de danie §1 fiindcA la anul 1803 Fevruar 27 dupA jalba Egumenului ace§tii MA-
nAstiri ce au fost dat arAtand cA sar fi impresurAnd mo§ia aceasta de cAtre megie§i prin
Domneasca tidulA a MAriei sale Domnului Alexandru Constandin Moruz Voevod am fost
rAnduit ca sA cercetez §i afland vreo impresurare despre vreo parte sA indreptez punAnd
§i pletre hotarA §i impreuna cu harta de starea locului sA dau §i mArturie pe obicei dar
fiind cA pArA acum nau luat sfar§it pricina aceasta, au mai adaos egumenul jalbA cAtrA

www.dacoromanica.ro
174 TRAIAN ICHIM

Dumnealor boierii Cnejiei Moldavei Maud cerere ca sa i se de sfars't, si de iznoava


fund spre a da sfarsit, randuit, am mersu la starea locului si dupA cercetare ce am fAcut,
cat despre unele pArti am dat sfarsit dupd osabird mArturie ce am dat la Manastire vi
fiindcd au nAscut pricinA pentru despArtire mosiilor ad'cA aceasta a sfantului loan §1
BUCiuniii a Manastirei Dancului, Vladicenii a sfintei Mitropolii, si la Mandstirea sfan-
tu'ui loan afarA de hrisoavele de sus afatate vreo altA scrisoare arAtatoare de semne ho-
tarA nu este si neavand de unde afla adevArul, am intrat in cercetarea scrisorilor mo-
viilor megiesite si asupra mosiei Buciumii sau vAzut la vechilul MAnastirii Dancului,
ce se vede acum stApanA acestii mosii o copie de pe un ispisoc din 7180 de a Domnul
Duca Voevod intru care scrie cd Domnie sa a miluit pe o sfantd mAnastire Clatia din
Codru ce era fAcutA de un Nun Vamesu