9.

Solicit ri axiale simple de întindere i compresiune

Solicitarea simpl la care efortul în orice sec iune normal se

reduce la o for normal i pozitiv pe sec iune N se nume te
solicitare simpl de întindere. Dac for a normal pe sec iune N este
negativ solicitarea se nume te de compresiune. Valoarea i sensul
for ei normal pe sec iune N se ob ine din diagrama de varia ie a for ei
axiale în lungul barei.

Formal se consider c solicitarea de compresiune nu difer de

solicitarea de întindere decât prin semnul-sensul for ei axiale. Dac în
lungul barei sunt aplicate mai multe for e este necesar construc ia
diagramei de for e axiale. Într-o sec iune oarecare for a axial este
suma proiec iilor pe axa barei a tuturor for elor situate de o parte a
sec iunii.

1
În limita Ipotezelor de baz din rezisten a materialelor , dar în mod
special în limita ipotezei lui Bernoulli (a sec iunilor plane ), rezult ca
tensiunea normal
= E = constant
pe toat sec iunea transversal constant A. Deci for a elementar dN
care revine unui element de arie dA din sec iunea transversal
dN = dA
Rezultanta acestor for e elementare este chiar efortul axial pe sec iune
N = dN = dA
A A
Atât timp cât solicitarea este în domeniul elastic în conformitate cu
legea lui Hooke i pe baza rela iilor precedente
Nl
l=l = l=
E EA

Rela ii pentru calcule de rezisten

I. Rela ii pentru dimensionare

N
Anecesara = max
a

II. Rela ii pentru verificare

Nmax
= a
efectiv A
efectiva

III. Rela ii pentru determinarea for ei capabile (a capacita ii

portante)
Nmax = A
ef a

2
 10. Solicitarea simpl de forfecare

Solicitarea simpl la care efortul în sec iunea normal la axa

longitudinal a barei se reduce la o for în planul sec iunii se nume te
forfecare sau t iere. Sub ac iunea for elor t ietoare P în sec iunile
transversale solicitate se dezvolt numai tensiuni tangen iale ".

Calculul conven ional la solicitarea de forfecare simpl admite c

tensiunile tangen iale sunt paralele cu for a t ietoare i repartizate
uniform pe suprafa a sec iunii transversale a barei. În mod asem n tor
ca i în cazul precedent i în baza Ipotezelor de baz din rezisten a
materialelor, rezult în final

T = P = " dA = " A
A

Rela ii pentru calcule de rezisten

IV. Rela ii pentru dimensionare

P
Anecesara = max
a
V. Rela ii pentru verificare
Pmax
" = "
efectiv A af
efectiva
VI. Rela ii pentru determinarea for ei capabile (a capacita ii
portante)
Pmax = A
ef af

3
 11. Solicitarea simpl de r sucire

R sucirea sau torsiunea este solicitarea simpl în care efortul din

sec iunea normal la axa longitudinal a barei se reduce la un moment
de torsiune Mt dirijat dup axa barei. În general r sucirea sau
torsiunea simpl este întâlnit rar, de obicei ea este înso it de alte
solicit ri ca: încovoiere, forfecare, întindere, etc. Deoarece la barele cu
sec iune necircular nu se verific ipoteza lui Bernoulli (a sec iunilor
plane ), în cele ce urmeaz vom analiza doar r sucirea barelor de
sec iune cicular sau inelar .
Se consider o bar dreapt se sec iune cicular încastrat la un
cap t i solicitat la cap tul liber cu un moment de torsiune Mt.

Printre altele se constat c :

• bara nu prezint deforma ii axiale deci în sec iunile transversale
la axa barei nu apar tensiuni normale
• dou sec iuni consecutive transversale la axa barei lunec sau se
rotesc una fa de alta – lunec ri datorate tensiunilor tangen iale
" din cele dou sec iuni

Pentru determinarea tensiunilor tangen iale " se analizeaz modul de

deformare al barei în contextul Ipotezelor de baz din rezisten a
materialelor

4
Din considerente de deforma ii se poate scrie pentru unghiul de
r sucire:
tg& & = r d = r %
dx
unde d = % este unghiul de r sucire specific – adic unghiul cu
dx
care se rotesc una fa de alta dou sec iuni transversale aflate la
distan unitar . În conformitate cu legea lui Hooke pentru r sucire se
poate scrie:
" =G & =G r d =G r %
dx
rela ie care reprezint legea de varia ie a tensiunilor tangen iale pe
sec iunea barei. Legea de varia ie este liniar cu raza caracterizat de
dou situa ii extreme:
• " = "max = G R % , pentru r R
• "=" = 0 , pentru r 0
min

Pentru a stabili leg tura dintre momentul de torsiune Mt i

tensiunea tangen ial din bar se pune condi ia ca Mt s fie egal cu
suma momentelor de torsiune elementare din bar fa de centrul O al
sec iunii:
M t = dM t = " r dA
A A
Inlocuind expresia lui cu
" =G r %

5
rezult :
M t = G % r 2dA = G % r 2 dA
A A
Dar r 2 dA = Ip reprezint momentul de iner ie polar al sec iunii de
A
arie A , deci în final dependen a dintre momentul de torsiune Mt i
tensiunea tangen ial din bar
M t = G % Ip
Din rela ia precedent se poate exprima
M
t =G %
Ip
Deci tensiunea tangen ial într-un punct curent de raza r al sec iunii
M M
" =G % r = t r= t
Ip Ip
r
Dac consider m doar tensiunea tangen ial maxim pentru r R ,
din rela ia precedent rezult
M M M
"max = t R = t = t
Ip Ip W
p
R
unde Wp este modulul de rezisten polar al sec iunii (Vezi-
Caracteristici geometrice ale suprafe elor plane)

6
Cunoscând Mt = G % Ip se poate exprima unghiul de r sucire
M
specific %= t . Corelând rela ia cu definirea unghiului de
G Ip

r sucire specific d = % rezult unghiul de r sucire elementar

dx
pentru o bar de lungime infinit mic dx:
M dx
d = t
G Ip
Integrând rela ia pe o lungine de bar l, pe care Mt este constant de
poate calcula unghiul de r sucire total al barei:
M l
= t
G Ip
Produsul GIp se nume te modul de rigiditate la r sucire.

Rela ii pentru calcule de rezisten

VII. Rela ii pentru dimensionare

Mt
Wpnecesar =
"a
VIII. Rela ii pentru verificare
M
" = t "at
efectiv Wp
efectiv
IX. Rela ii pentru determinarea momentului de torsiune Mt capabil
(a capacita ii portante)
M = Wp
t max ef at

7
 12. Solicitarea de încovoiere pur

În principiu o bar este solicitat la încovoiere dac în sec iunea

transversal ac ioneaz un moment încovoietor al c rui vector este
perpendicular pe axa longitudinal de simetrie barei.

Incovoierea pur este solicitarea simpl la care efortul în

sec iunea normal se reduce la un moment încovoietor, dirijat în
lungul unei axe principale centrale de iner ie a sec iunii (uzual dup
axa Oz).

Incovoierea simpl este solicitarea la care efortul în sec iunea

normal se reduce la o combina ie de moment încovoietor i for
t ietoare.

În cazul celor dou solicit ri se consider c sarcinile ac ioneaz

într-un plan principal de iner ie, deci vectorul moment încovoietor
(perpendicular pe planul for elor) se g se te pe o ax principal
central de iner ie a sec iunii barei. În cazul contrar avem de a face cu
o solicitare de încovoierea oblic .

Incovoierea oblic este solicitare de încovoiere la care vectorul

moment încovoietor are o direc ie care nu coincide (are o direc ie
oarecare) cu direc iile axelor principale centrale de iner ie a sec iunii.

În concluzie în cazul barei solicitat prin încovoiere pur

vectorul moment încovoietor este constant i dirijat pe axa
longitudinal de simetrie, deci for a t ietoare nul iar în sec iunea
transversal exist numai tensiuni normale, produse de momentul
încovoietor.

8
 Se consider o bar dreapt de sec iune constant solicitat la
încovoiere pur , precum i un element de lungime dx din aceasta.
I

II

Ipoteze i condi ii de analiz :

• sec iunea barei este simetric în raport cu planul for elor
• planul for elor (xOy) este un plan de simetrie al barei
• Oy este ax principal de iner ie
• vectorul moment încovoietor este aplicat pe axa principal de
iner ie Oz (deci perpendicular pe planul for elor)
• I – starea ini ial , II – starea dup aplicarea momentului

Constat ri experimentale:
• bara se deformeaz ca în cazul II
• fibrele longitudinale se curbeaz (se lungesc sau se scurteaz )
• fibrele transversale (sec iunile plane) r mân drepte
• datorit contrac iei transversale latura superioar se lunge te iar
cea inferioar se scurteaz

Consecin e:
• solicit rile sunt de întindere sau compresiune, deci pe sec iunea
normal cu tensiuni normale
• nu se produc lunec ri în bar , deci pe sec iunea normal nu
avem tensiuni tangen iale

9
 • este valabil ipoteza lui Bernoulli (a sec iunilor plane )
• fibra medie deformat (deci i segmentul RS) nu î i modific
lungimea dup deformarea barei

În acest context putem scrie rela iile :

- lungimea arc de curb RS ,
dx = - d
- cre terea lungimii fibrei mn situat la distan a y de fibra medie
dx = y d
- alungirea specific a fibrei mn situat la distan a y de fibra
medie
dx y
= =
dx -
- unghiul de rotire specific
d 1
= =/
dx -
- deci se poate reformula alungirea specific a fibrei mn situat
la distan a y de fibra medie
y
= =/ y ceea ce însemn c pe sec iune
-
alungirea variaz liniar (consecin a ipotezei lui
Bernoulli)

- pentru materiale care urmeaz legea lui Hooke

Ey
=E = care reprezint legea de varia ie a
-
tensiunilor pe sec iune

10
- leg tura dintre m rimea tensiunilor i momentul încovoietor
într-o sec iune dat se ob ine pe baza ecua iilor mecanice de
echivalen
X= dA = 0
A
Mz = y dA = M
A
My = z dA = 0
A
- dup înlocuirile lui cu expresia precedent rezult
y dA = 0
A
E / Iz = M
I yz = 0
- rela ia y dA = 0 indic faptul c axa Oz trece prin centrul de
A
greutate al sec iunii-ea se nume te axa neutr a sec iunii-în
aceast ax tensiunile sunt zero crescând liniar spre
extremit ile sec iunii unde sunt maxime
Ey
- corelând rela ia E / I z = M cu =E = se poate
-
exprima tensiunea în orice punct al sec iunii
y M
=
Iz

11
 Rela ia precedent se nume te formula lui Navier care permite
calculul valorilor tensiunilor în orice punct al sec iunii.
Uzual în calculele de rezisten intereseaz în mod deosebit
valorile maxime ale tensiunilor, adic în fibrele extreme ale sec iunii
M M
= =
Iz Wz
y max
I
unde Wz = z se nume te modul de rezisten al sec iunii
ymax

Rela ii pentru calcule de rezisten

X. Rela ii pentru dimensionare

Wnecesar = M
a
XI. Rela ii pentru verificare
M
= a
efectiv W
efectiv
XII. Rela ii pentru determinarea momentului capabil (a capacita ii
portante)
Mmax = W
ef a

12
 12. Teorii de rezisten3 i solicit ri compuse

12.1. Teorii de rezisten

Pân la o anumit valoare a for elor exterioare în corpurile
elastice ac iunea simultan a for elor exterioare i interioare determin
o stare de echilibru-echilibru elastic. Dac for ele exterioare cresc
foarte mult deforma iile devin mari iar tensiunile din corp cresc mult
i ele. Se poate ca materialul s intre în curgere sau chiar s se rup .
Se spune c solicitarea materialului a atins o stare limit . În practic
obiectele trebuie dimensionate astfel încât în timpul func ion rii s nu
ajung -sau s nu dep easc o stare de func ionare limit .

Spre exemplu în cazul solicit rii de întindere simpl curgerea

materialului considerat ca o stare limit se produce atunci cand
tensiunea atinge limita de curgere c. În acest caz evaluarea este
u oar existând o stare simpl de soliciatre caracterizat de:
• Stare liniar de tensiuni
• Tensiuni normale pe sec iune având direc ia axei principale de
iner ie Ox care este i axa de simetrie al barei
• =E legea lui Hooke pentru stare axial de solicitare
În acest caz simultan cu stare limit sunt cunoscute i se afl
intr-o strâns dependen i alte caracteristici de material: (a)
deforma ia specific , (b) tensiunea tangen ial maxim , (c) energia
specific de deformare.

Deci evaluarea st rii limit prin raportare la oricare dintre

caracteristici mecanice ale materialelor ca e–limita de elasticitate c–
limita de curgere, r–rezisten a la rupere etc., este direct si facil .
În realitatea tehnic complex solicit rile obiectelor sunt
complexe-spa iale i nu axiale. Simplificând analiza se constat c în
interiorul acestuia-pe direc iile principale (direc iile axelor principale
centrale de iner ie) se dezvolt tensiuni normale principale. Dintre
cazurile frecvent întâlnite în practic sunt de men ionat:

13
 Starea spa ial de tensiuni-caracterizat de existen a tensiunilor
pe toate cele ase fe e ale elementului de volum. În acest caz
legea lui Hooke pentru starea spa ial de tensiuni-sau ecua iile
lui Hooke generalizate sunt:

din care se pot exprima tensiunile pentru starea spa ial de tensiuni

14
 Starea plan de tensiuni-caracterizat de existen a tensiunilor
numai pe patru fe e ale elementului de volum. În acest caz legea
lui Hooke pentru starea plan de tensiuni-sau ecua iile lui Hooke
generalizate în plan sunt:

În aceste situa ii complexe se pun întreb rile:

• ce valori trebuie s ating oricare dintre 1, 2, 3 pentru ca în
obiect s se ating una dintre st rile limit men ionate e–limita
de elasticitate c–limita de curgere, r–rezisten a la rupere etc.
• în ce condi ii i când o stare plan sau spa ial de tensiuni poate
produce în obiect o stare limit analog unei st ri limit de la
solicitarea de întindere simpl .
R spunsul la aceste întreb ri este dat de teoriile de rezisten . Teoriile
de rezisten apreciaz atingerea st rii limit prin determinarea unei
tensiuni echivalente pe baza uneia dintre m rimile: (a) tensiunea
normal critic e, c, r, (b) deforma ia specific , (c) tensiunea
tangen ial maxim , (d) energia specific de deformare. Teoriile de
rezisten stabilesc rela iile care trebuie s existe între tensiunile
principale, 1, 2, 3 spre a atinge una sau alta dintre cele patru
m rimi caracteristice ale st rilor limit de la solicitarea de întindere
simpl .

15
 Teoria I sau teoria tensiunilor normale maxime

Într-un corp supus unei st ri spa iale de tensiuni starea limit se

atinge atunci când tensiunea normal maxim din acel corp devine
egal valoric cu tensiunea corespunz toare aceleia i st ri limit de la
solicitarea de întindere simpl . Astfel în cazul unei st ri spa iale de
tensiuni 1 > 2 > 3
=
ech I 1 a
Experimental s-a constatat c aceast teorie de rezisten este
aplicabil doar la materiale fragile-care se deformeaz pu in înaite de
rupere.

Teoria II sau teoria deforma iilor specifice liniare maxime

Într-un corp supus unei st ri spa iale de tensiuni starea limit se

atinge atunci când deforma ia specific liniar maxim din acel corp
devine egal valoric cu deforma ia specific liniar corespunz toare
aceleia i st ri limit de la solicitarea de întindere simpl . Astfel în
cazul unei st ri plane de tensiuni 1 > 2
= µ
ech II 1 2 a
Experimental s-a constatat c aceast teorie de rezisten este
aplicabil în pu ine situa ii.

Teoria III sau teoria tensiunilor tangen iale maxime

Într-un corp supus unei st ri spa iale de tensiuni starea limit se

atinge atunci când tensiunea tangen ial maxim din acel corp devine
egal valoric cu tensiunea tangen ial corespunz toare aceleia i st ri
limit de la solicitarea de întindere simpl . Astfel în cazul unei st ri
plane de tensiuni 1 > 2
=
ech III 1 2 a
Experimental s-a constatat c aceast teorie de rezisten este
aplicabil în condi ii bune pentru materialele tenace.

16
 Teoria IV sau teoria energiei specifice de deformare

Într-un corp supus unei st ri spa iale de tensiuni starea limit se

atinge atunci când energia specific de deformare din acel corp devine
egal valoric cu energia specific de deformare corespunz toare
aceleia i st ri limit de la solicitarea de întindere simpl . Astfel în
cazul unei st ri plane de tensiuni 1 , 2
= 2 + 2 2µ a
ech IVa 1 2 1 2
În practica inginereasc se folose te i o alt variant cunoscut
sub denumirea de teoria energiei specifice de varia ie a formei,
potrivit c reia starea limit se atinge atunci când energia specific de
deformare corespunz toare varia iei formei corpului devine egal
valoric cu cea corespunz toare aceleia i st ri limit de la solicitarea de
întindere simpl .
= 2+ 2 a
ech IVb 1 2 1 2
Experimental s-a constatat c aceast teorie de rezisten este
confirmat cel mai bine experimental, mai bine decât precedentele,
deci se recomand pentru marea majoritate a materialelor i în special
pentru materialele tenace.

O situa ie practic frecvent

Sunt multe situa ii în care obiectele sunt supuse unei st ri plane

de tensiuni, caracterizat prin existen a tensiunilor normale i a
celor tangen iale .
Spre exemplu:
x = ; y = 0; " xy = ";
caz în care tensiunile principale sunt:
= ± 1 2 + 4" 2
1,2 2 2
Considerând materialul o el de uz general
µ 0.3
tensiunile echivalente corespunz toare celor patru teorii de rezisten
vor avea formul rile:

17
 = = 0.5 + 2 + 4" 2
ech I 1 a

= µ = 0.35 + 0.65 2 + 4" 2

ech II 1 2 a
= = 2 + 4" 2
ech III 1 2 a
= 2+ 2 2µ = 2 + 2.6" 2
ech IVa 1 2 1 2 a

= 2+ 2 = 2 + 3" 2
ech IVb 1 2 1 2 a

12.2. Solicit ri compuse

Solicit rile simple prezentate anterior presupun într-o sec iune

oarecare a corpului existen a unui singur efort, spre exemplu numai N,
T, Mt, sau Mi. Aceast stare nu este caracteristic celor mai multe
situa ii reale. În practica inginereasc sunt numeroase situa iile când
într-o sec iune oarecare a corpului ac ioneaz simultan dou sau mai
multe dintre eforturile men ionate. În aceste situa ii corpul este supus
unei solicit ri compuse. Studiul acestor situa ii presupune printre
altele: (a) determinarea modului în care se compun tensiunile pe
sec iune, (b) determinarea sec iunilor cu solicitare maxim , etc.
Dup natura (tipul) tensiunilor care exit pe sec iunile
transversale ale corpului conven ional s-a stabilit c pot exista
urm toarele solicit ri compuse :

A. Solicit ri compuse care produc pe sec iunile transversale ale

corpului numai tensiuni de aceea i natur

Solicit ri compuse care produc pe sec iunile transversale ale

corpului numai tensiuni normale
În aceast situa ie compunerea tensiunilor se realizeaz simplu prin
însumare algebric . Caracteristic acestei situa ii sunt solicit rile
cauzate de for e axiale i momente încovoietoare.

18
 Solicit ri compuse care produc în planul sec iunilor
transversale ale corpului numai tensiuni tangen iale
Ci în aceast situa ie compunerea tensiunilor se realizeaz simplu prin
însumare algebric . Caracteristic acestei situa ii sunt solicit rile
cauzate de for e t ietoare i momente de torsiune.

B. Solicit ri compuse care produc simultan pe sec iunile

transversale ale corpului tensiuni de natur diferit , tensiuni
normale i tensiuni tangen iale
În aceast situa ie compunerea tensiunilor se realizeaz utilizarea unei
dintre teoriile de rezisten . Caracteristic acestei situa ii sunt
solicit rile cauzate de momente de torsiune i momente încovoietoare.

Aplica ie
Se consider cazul particular al arborilor drep i de sec iune circular
solicita i compus la torsiune i încovoiere.

• Tensiunile de încovoiere
M 32M
= i = i
a
ie W 3
z > d

19
 • Tensiunile de torsiune
M 16M
"e = t = t "a
Wp > d 3
• În cazul arborilor de sec iune circular se tie c
Wp = 2Wz
În baza rela iilor precedente ale tensiunile echivalente corespunz toare
celor patru teorii de rezisten , prin înlocuirile corespunz toare vom
determina rela iile de calcul ale momentului încovoietor echivalent
pentru arbori de sec iune circular solicita i compus la torsiune i
încovoiere:

M = 0.5 M + M 2 + 4M 2
i ech I i i t
M = 0.35M + 0.65 M 2 + 4M 2
i ech II i i t
M = M 2 +M 2
i ech III i t
M = M 2 + 0.75M 2
i ech IVb i t

Conven ional calculul diametrului arborelui în sec iunea periculoas ,

sau în alte sec iuni se realizez plecând de la relatia:
M
W = i ech
z necesar ai

Exemplificare
Momentul încovoietor maxim in sectiunea periculoasa
M = M = Fmax l
imax iB c1
Momentul încovoietor echivalent maxim în sec iunea
periculoasa:
M =M = M2 + 0.75 M t2
iech max i echIVb imax
• Dimensionarea arborelui la solicitarea compus se reduce la
dimensionarea numai la încovoiere cu momentul încovoietor
echivalent maxim---- pentru arbore de sec iune circular plin :

20
 32 M
dnec = 3 iech max
ai I
• Verificarea arborelui la solicitarea compus se reduce la
evaluarea tensiunii efective conven ionale datorat momentului
încovoietor echivalent maxim ---- astfel pentru arbore de
sec iune circular plin :
M 32 M
= iech max = iech max
ef W d3 ai I
zef

21