Amfibieni

Amfibia este o clasă de animale ovipare și poichiloterme, de dimensiuni

diferite. Acestea au fost printre primele animale, ce au cucerit uscatul, apărând
cu aproximativ 350 milioane ani în urmă.
Broastele propriu-zise au corpul scurt si îndesat, membrele posterioare mai
lungi si în general proprii pentru sarit. Pielea are rol în respiratie si rol în
protectie prin secretia veninului mucos cu efect toxic sau iritant. Epiderma are
glande mucose care mentin umiditatea tegumentului si-l face lunecos, precum si
glande seroase (pe partea dorsala a corpului) ce secreta produse caustice,
iritante. Sub tegument, broastele au saci lifatici si lacune ce dau o mare
mobilitate pielii.
Sunetele, care se pot produce chiar si în apa, sunt executate numai de
masculi, aerul respirat, care face sa vibreze coardele vocale, este întarit de sacii
vocali interni ascunsi sub piele; sacii pot forma umflaturi la coltul gurii sau pot
fi externi, fara deschidere externa, formati doar prin subtierea pielii.
Numarul de oua depuse variaza de la 700 la 10000-12000, cu dimensiuni
de 1-4 mm. Ouale au un colorit specific, negru sau cafeniu-opac la polul
germinativ si alb galbui la polul vitelin. În uter, ele sunt învelite într-o
membrana foarte subtire; depuse în apa, membrana se umfla, oul atingand 3-7
mm, uneori 10 mm si se aglutineaza în mase compacte, plutitoare, prinse de
plantele acvatice sau pur si simplu cazute pe fundul apei. Dupa cateva zile sau
saptamani, în raport cu temperatura apei, embrionul se elibereaza din capsula si
trece prin fazele larvare specifice.
Broastele se hranesc cu insecte, viermi, moluste. Broastele adulte sunt
carnivore si mananca aproape orice este mai mic decat ele, inclusiv insecte,
viermi si chiar alte broaste.
Cea mai mare broasca este numita foarte potrivit - broasca Goliath
(Conraua goliath) din Camerun. Atinge aproape 30 cm si cantareste chiar si 3,3
kg. Cea mai mica broasca este broasca de Aur (Psyllophryne Didactyla) din
Brazilia. Aceasta creste numai pana la 9,8 mm.