“sa”/ “s-a”

1.Completează după modelul dat:

Prietena este înţelegătoare.

……………. …………………….
……………. sa …………………….
……………. .. …………………..

Furnica întâlnit cu greieraşul.

……………. ……………………….
……………. s-a ……………………….
……………. ……………………….
……………. ……………………….

2. Taie forma greşită:

Mihai sa /s-a pregătit să plece la plimbare.Sa / s-a uitat să vadă dacă haina sa / s-a este
periată şi dacă încălţămintea sa / s-a este curată. A chemat-o şi pe sora sa / s-a, Oana.Ea sa / s-a
bucurat mult. Mama s-a / sa dus la magazin. Vecina sa / s-a accidentat în stradă.

3.Completează cu sa sau s-a spaţiile punctuate:

a)Copiii au zărit o veveriţă. Ea ____ aplecat să ia o ghindă, apoi ____ întors la scorbura
____
Marele povestitor____ născut la Humuleşti. Opera ____ este citită de toţi copiii.

b) Maria ____ îmbrăcat pentru a merge cu mama ____ în oraş. ____ uitat în oglindă,
____ pieptănat şi au plecat.
În magazinul de marochinărie, ____ întâlnit cu prietena ____, Georgeta.
Mama i-a cumpărat lucruri frumoase. Maria ____ bucurat şi a mers la vecina ____ să i le
arate.

c) Ora de citire ____ terminat. Elevii ies în recreaţie. Cecilia şi colega ___ sar coarda.
Colega ____ ____ împiedicat şi a căzut. ____ ridicat repede şi s-au ridicat în continuare. ____
sunat de intrare şi jocul ____ terminat.

4.Alcătuieşte două enunţuri cu sa şi două enunţuri cu s-a :

______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
____________________________________________________________
________________________________________________________________________

5. Foloseşte sa şi s-a în acelaşi enunţ:

_______________________________________________________________________

“s-au”/ “sau”
1. Completează spaţiile punctate cu „s-au” şi „sau”:
Păsările călătoare …... întors din ţările cu lumina prea albă şi fierbinte. Îşi vor regăsi
cuiburile..….. nu?
Sunt atât de bucuroase de revederea locurilor dragi, că nu …..….. mai gândit la asta. Foşnind
mătăsos, …..….
aşezat pe întinderea catifelată …… pe ramurile înmugurite, ………. odihnit puţin, apoi au
început lucrul. Repară cuiburile ………. construiesc altele. Vor cloci ouăle şi vor scoate puişori.

2. Alege forma corectă:

Dănuţ are patru sau / s-au cinci anişori. Mănâncă fructe dintr-un coşuleţ.
- Sunt vişine sau / s-au cireşe? a întrebat sora sa.
- Sunt vişine, dar sau / s-au copt şi cireşele. Sau / s-au scuturat o mulţime pe jos. Le
mănâncă vrăbiile
sau / s-au alte păsări.
- Au aceeaşi culoare ca vişinele sau / s-au nu?
- Pot avea culoarea roşie sau / s-au gălbuie.
- Uf! De când tot vorbim, sau / s-au terminat fructele din coşuleţ!

3. Scrie corect “sau” şi “s-au” în locul punctelor din textul de mai jos:
Costache şi Mihai ____ hotărât să meargă în tabără. Nu ştiu unde este mai bine, la munte
_____ la mare? _____ gândit că la mare pot să se bucure mai mult de soarele strălucitor _______
de apa mării tămăduitoare.
____ anunţat locurile pentru tabere. Pentru a merge în tabără la mare, trebuie să ai numai note
de nouă ____ de zece. Cum cei doi nu prea _____ învrednicit să ia zece ____ nouă ____ înscris
pe lista celor care vor pleca la munte.

4. Alcătuieşte câte două enunţuri în care să foloseşti “sau” şi “s-au”.

______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________

3. Scrie forma potrivită, după timpul când se petrece acţiunea:

acum (azi) atunci (ieri)
se joacă …………………………
se întâlnesc ………………………….
se împrietenesc ………………………….
se ceartă …………………………

4. Transcrie textul arătând că acţiunea se petrece înainte de momentul vorbirii:

Zilele se micşorează. Frunzele se îngălbenesc. Se coc fructele. Pe ogoare se
culeg roadele toamnei. Păsările călătoare se duc în ţările calde.
______________________________________________________________________________
__________________________________________________________________
“ia” / “i-a”
1. Subliniază ortograma „i-a” şi încercuieşte cuvântul „ia”:
După-amiază, bunica i-a scos pe toţi din casă.
- Toată lumea pleacă să ia aer!
Tata ia undiţa, Maria ia jucăriile, mama ia o carte. I-a dat şi lui Virgil o revistă.
Pădurea i-a bucurat pe toţi.

2. Alege forma corectă:

Bunica ia/ / i-a făcut tortul Ceciliei. Era ziua ei. S-a grăbit să ia / i-a lumânările. La ia / ea
au sosit mulţi copii. Ia / i-a servit pe toţi cu prăjituri.
Când să ia / i-a tortul, a venit şi vecina sa. Ia / i-a adus un pisoi micuţ şi ia / ea s-a bucurat
mult. Ia / i-adat şi lui puţină frişcă. S-a gândit să ia / i-a o cutie în care să-i facă un culcuş.

3. Taie ceea ce nu este corect!

Ia /ea vrea să ia / i-a un stilou.
Ea ia / i-a cumpărat fiicei sale o carte.
Mircea ia / i-a zis prietenului său: - Ia / i-a schiurile şi hai pe derdeluş! El i-a / ia cerut voie
mamei şi au plecat.
Rândunica ia/i-a de jos o crenguţă pentru cuibul ei.
Camelia ia/i-a împrumutat colegei sale bicicleta.
Am citit cartea pe care el ia/i-a dat-o.
Maria ia/i-a un bilet de tramvai de la chioşc.
El ia/i-a aminte la sfaturile mamei.
Ia/i-a bucurat mult venirea noastră.

4. Scrie corect pe “i-a” şi “ia” în textul de mai jos:

Felicia şi Costache sunt doi fraţi cuminţi.
Mama ____ cumpărat Feliciei o păpuşă mică, iar pentru Costache vrea să ____ o maşinuţă
roşie sau galbenă. Ea ____ cerut vânzătoarei să ____ din raft o astfel de maşinuţă. Vânzătoarea
____ dat ceea ce a cerut.
Ajunsă acasă ____ dat Feliciei păpuşa, iar Costache o maşinuţă roşie. Costache ____ maşinuţa,
Felicia ____ păpuşa şi amândoi sunt veseli.

5. Alcătuieşte câte două propoziţii în care să foloseşti pe “ia” şi “i-a”

______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
____________________________________________________________
________________________________________________________________________

6. Scrie forma potrivită după model. acum (azi)

îi spune i-a spus
Îi arată …………………
Îi aduce …………………
Îi oferă ……………
“l-a” / “la”

1.Taie forma incorectă:

a. Doamna învăţătoare la/l-a invitat pe Gigel la/l-a tablă.
 b. La/l-a rugat pe lup să vină la/l-a pomană.
c. Petale albe sau/s-au roz au început să danseze în aerul cald al primăverii.
d. Albinele sau/s-au viespile fac miere ?
e. Mama sau/s-au tata va veni la şedinţă?

2. Completează cu la/l-a:
Tata a spus că ………gară va sosi bunica mea. ……ora 6 va sosi aceasta. Înainte de a pleca, tata
……întrebat pe fratele meu:
- …ce gară va veni bunica ?
- …gara cea mai apropiată.
L-am dus pe fratele meu …gară, împreună cu tata pentru a o întâmpina pe bunica.

3. Completează spaţiile punctate cu “l-a” şi “la”:

Ancuţa merge ___ teatrul de păpuşi. ___ întâlnit în drum pe George şi ___ rugat să meargă
împreună cu ea ___ teatru.
A doua zi ___ şcoală, Ancuţa ___ văzut pe George sărind şi alergând pe coridor. I-a spus că
băieţelul de ___ teatrul de păpuşi ar fi ştiut să se poarte frumos şi ___ şcoală, în pauze.

4. Alcătuieşte două propoziţii cu “l-a” şi două cu “la”:

______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________

5. Scrie forma potrivită după model:

acum (azi) atunci (altădată)
îl aude l-a auzit
Îl întreabă …………………
Îl învaţă …………………
Îl învinge ………………
Îl cheamă …………………

6. Barează cuvântul nepotrivit:

a) De la / l-a mare pân' l-a / la munte,
Picură stele mărunte.
b) La / L-a certat şi l-a / la întrebat,
Dar nimic nu a aflat.

7. Completează cu LA / L-A:
Dimineaţa, Alin pleacă …… şcoală. Pe drum, el …… întâlnit pe Daniel. ……lecţii,
prietenul său a luat note bune. După ore, Alin …… lăudat.
“ne-am” / “neam”

1. Completează cu “ne-am” şi “neam”:

Noi avem un _______ mare. Foarte rar _______ întâlnit cu toţii, dar totdeauna ________
înţeles nemaipomenit. Nu _______ certat _______ .
2. Completează propoziţiile:
Viorel este ……. cu mine.
Am cunoscut un ……… de-al nostru.
Un neam de barbari a distrus omenirea.
Un …………de viteji îşi apără ţara.
………. răzgândit în privinţa plecării.
Acest defect îl avea din …………..
Se trage dintr-un …………. e oameni tăcuţi.
Veseli, ………… aşezat la masă.

3. Scrie forma potrivită, după timpul când se petrece acţiunea:

acum (azi) atunci (altădată)
ne jucăm ne-am jucat
ne plimbăm ……………
ne certăm …………………
ne împăcăm ………………
ne vizităm ………………… .

4. Barează forma nepotrivită a cuvintelor neam, ne-am:

Un (ne-am / neam) şi-a anunţat vizita. (Ne-am / Neam) gândit să-l aşteptăm la gară. (Ne-
am / Neam) lăsat îmbrăţişaţi câteva clipe. Suntem un (ne-am / neam) sentimental.

5. Completează propoziţiile cu neam sau ne-am:

………plimbat cu troleul prin Bucureşti. Un ………de-al nostru ne-a condus până la gară.
………bucurat foarte mult de clipele petrecute împreună

6. Transcrie textul , arătând ca actiunea se petrece inainte de momentul vorbirii:

Luni ne întâlnim la gara fluvială. Ne îmbarcăm pe vasul „Sulina”. Cu toţii ne bucurăm de
prezenţa doamnei învăţătoare. Ne luăm rămas bun de la părinţi. Pe vapor ne distrăm de minune.

7. Ordonează propoziţiile:
a) ospătat ne-am la cu toţii un neam de-al Gheorghiţă lui.
b) luptat cuceritori oameni de cu ne-am neam un.

8. Alcătuieşte enunţuri cu “neam” şi “ne-am”:

______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
____________________________________________________________
”ne-a” / “nea”
1. Alege varianta corectă:
Nea/Ne-a chemat la şcoală.
Stratul de nea/ne-a era gros.
Îl cunosc pe nea/ne-a Vasile.
Ea nea/ne-a privit cu reproş.
Nea/Ne-a chemat pe toţi la el.
2. Taie enunţurile scrise greşit:
Ne-a spus/Nea spus.
Ne-a Ion/Nea Ion.
Ne-a dat/Nea Dat.
E multă nea/E multă ne-a.

3. Adaugă cuvintele lipsă (nea/ne-a):

……… poftit la ziua onomastică.
…..Vasile are multe premii naţionale.
Multă ……..a căzut peste casa mea.
…… găsit în Parcul „Monument” .

4. Completează spaţiile cu “nea” şi “ne-a”:

Ce mult _______ plăcut la stână!
________ Gheorghe avea doi câini mari. El _______ chemat să ne jucăm cu ei.
__ _______, am strigat noi la Lăbuş, când a vrut să latre la noi.
Când totul se va acoperi cu ______ albă şi strălcitoare _______ Gheorghe va coborî cu oile şi
câinii în sat.

5. Scrie forma potrivită, după model:

acum (azi) atunci (altădată)
ne spune ne-a spus
ne citeşte …………………
ne învaţă …………………
ne vorbeşte ……………
ne desenează …………………

6. Alege forma corectă a cuvântului din paranteză:

Pe câmp s-a aşternut covorul alb de (ne-a / nea). Ieri, (ne-a / nea) Ilie a scos săniuţa din
pod. (ne-a / nea) spus că ea alunecă ca gândul trasă de cai. (Ne-a / Nea) plăcut mult plimbarea cu
săniuţa.

7. Transcrie textul , arătând ca actiunea se petrece inainte de momentul vorbirii:

Bunica ne povesteşte despre copilăria ei. Ea ne spune multe poveşti frumoase. Ne învaţă multe
lucruri bune. Ne vorbeşte cald şi ne mângâie duios. Prezenţa ei ne fascinează mereu.
8. Alcătuieşte câte două enunţuri cu “nea” şi “ne-a”.

“o dată” / “odată”

1. Completează scrierile următoare cu “o dată” şi “odată”:

a) __________________, vara, am fost la râu cu prietenii mei. Am intrat numai _____________
acolo unde apa era mai adâncă.
b) ______________, demult, am fost în excursie la Bucureşti.
Ziua onomastică este ____________ importantă pentru el.
2. Alcătuieşte patru propoziţii în care să foloseşti corect scrierile “o dată” şi “odată”.
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
____________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
____________________________________________________________

3. Corectează greşeala!
O dată, demult, am văzut o stea căzând de pe cer.
Iepurele alergă odată, de două ori spre pădure, acolo unde ştia că-şi are cuibul.
Ziua de 8 Martie este odată importantă.
O dată, vara, am fost la scăldat cu verişorii mei.
Mierla cântă odată la geam, apoi zbură în înaltul cerului.

4. Alcătuieşte enunţuri cu “o dată” / “odată”

______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________

“mai” / “m-ai”

1. Completează punctele libere cu “mai” sau “m-ai”:

Georgeta s-a născut în luna ......................... .
Mircea este ......... harnic decât Dragoş.
__ .......... lăsa la film, mămico?
__ Irina, .......... înveselit cu poveştile tale!
2. Compune patru propoziţii cu “m-ai” şi “mai”:
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
______________________________________________________

3. Completează cu mai, m-ai:

Când _____ vii pe la noi, să _____ aduci jocul de şah ca să _____ jucăm o dată.
_____ înţeles? Dacă _____ ai şi alte jocuri, să le aduci ca să mă _____ joc şi eu.

4. Taie forma greşită:

(Mai, M-ai) întâi aş vrea să nu (mai, m-ai) vorbiţi.

De ce nu (mai, m-ai) chemat la ziua ta în luna (mai, m-ai)?
Cea (mai, m-ai) călduroasă lună de primăvară este luna (mai, m-ai).
Bunica încă (mai, m-ai) spală rufele cu un (mai, m-ai).

5. Uneşte printr-o linie formele potrivite:

mai m-ai
chemat
bun
strigat văzut
alb certat
cald auzit
copt cuminte

6. Ordonează cuvintele şi scrie propoziţia obţinută:

grădina, mai, În, frumoasă, e, luna, mai
________________________________________________________________________

7. Uneşte şi potriveşte:
M-ai chemat la tine mai repede.
M-ai strigat să vin de ce nu m-ai strigat?
Dacă m-ai văzut să mai mănânc.
M-ai lovit în luna mai.
Nu mai vreau cu un mai.
“iau” / “i-au”

1. Completează spaţiile punctate cu „i-au” şi „iau”:

După concursul de matematică, profesorii ………. lăudat pe cei mai buni. ……….. spus
lui Marcel să
lucreze mai multe probleme.
Eu ..….… o culegere de la librărie, să lucrez împreună cu el. Îmi doresc să ……... şi eu
mereu premii la
olimpiadă. În drum spre casă, …………. un buchet de flori pentru sora mea, care a luat premiul
întâi.

2. Scrie forma potrivită după model:

acum (azi) atunci (altădată)
îi spun i-au spus
Îi arată ……………
Îi aduc …...............
Îi oferă …………
Îi dă ……………

3. Alege forma corectă a cuvântului din paranteză:

Iezii ( i-au/iau) promis caprei că vor fi cuminţi. Ei (i-au/iau) în serios sfaturile mamei.
Aceştia se (i-au/iau) la trântă.
Sunetele scoase de lup (i-au/iau) speriat grozav. Cel mijlociu şi cel mic (i-au/iau) măsuri
şi se ascund prin casă. Rugăminţile iedului mic nu (i-au/iau) înduioşat inima fratelui mai mare de
a nu deschide uşa. Simţurile lupului (i-au/iau) fost de folos în a-i descoperi pe cei doi iezi
cucuieţi.

4. Completează spaţiile punctate:

Lui Dan ….. plăcut prăjiturile.
Nu ….. venit bine hainele.
Croitorii ….. luat măsura greşit.
Vreau să ….. diploma de onoare.

5. Corectează greşelile:
I-au paltonul din cuier.
Iau auzit vorbind în şoaptă.
I-au un pahar cu lapte.
O iau cu mine pe Angela.

6. Transformaţi după model:

El i-a luat locul.
Ei i-au luat locul.
Ea i-a spus vestea.
Băiatul i-a certat.
Copilul i-a oferit o floare.
7. Alcătuieşte enunţuri cu “iau” / “i-au”:
CUVÂNTUL SAU ŞI ORTOGRAMA S-AU
REŢINEM:
Se scrie: Se verifică:
SAU: Dan sau Andrei……….. SAU este un singur cuvânt;sau poate fi
Mergi sau rămâi……….. înlocuit cu ORI;
S-AU:s-au jucat, s-au iubit, s-au S-AU este format din două cuvinte care
bucurat….. se scriu separat şi se rostesc împreună;
S-AU nu poate fi înlocuit cu ori;
Cuvântul „au" are înţeles împreună cu
 cuvântul următor;

CUVÂNTUL SA ŞI ORTOGRAMA S-A

REŢINEM:
Se scrie:
SA: Cartea sa e nouă.
O iubeşte pe bunica sa.
S-A: Mioara s-a văzut în oglindă.
Cerul s-a luminat.
Se verifică:
a) SA este un singur cuvânt; poate fi
înlocuit cu LUI sau EI;
b) S-A este format din două cuvinte
care se scriu separat şi se rostesc
împreună;
Cuvântul „a" are înţeles împreună
cu cuvântul următor;

CUVÂNTUL LA ŞI ORTOGRAMA L-A

REŢINEM:
Se scrie: Se verifică:
LA: la şcoală; de la Cluj. a) LA este un singur cuvânt (de legătură);
merge LA şcoală; vine de LA Cluj
L-A: l-a întâlnit; l-a lăudat; l-a găsit b) L-A este format din două cuvinte care
se scriu separat şi se rostesc împreună;
Cuvântul „A" din (L-A) are înţeles
împreună cu cuvântul următor: l-a adus

CUVÂNTUL IA ŞI ORTOGRAMA I-A

REŢINEM:
Se scrie: Se verifică:
IA: Dan ia caietul. a) IA este un singur cuvânt; poate fi
înlocuit cu a luat (Dan a luat…).
I-A: Învăţătoarea i-a întrebat pe elevi. b) I-A este format din două cuvinte care
se scriu separat şi se rostesc împreună;
nu poate fi înlocuit cu a luat
Cuvântul „A" din (I-A) are înţeles
împreună cu cuvântul următor.
Observaţie: 1. Alături de cuvântul luat , ia se scrie cu cratimă (i-a luat);
2. IA poate arăta o acţiune (a luat), dar poate fi şi un cuvânt care atrage
atenţia: Ia fii atent!

CUVÂNTUL NEA ŞI ORTOGRAMA NE-A

REŢINEM:
Se scrie:
NEA: Un strat de nea acoperă pământ
Nea Vasile cântă la nai.
NE-A: Ieri ne-a vizitat unchiul Ion.
Se verifică:
a) NEA este un singur cuvânt; poate fi
înlocuit cu zăpadă, omăt sau nenea.
b)NE-A este format din două cuvinte NE-
 Mama ne-a răsplătit pentru A care se scriu separat şi se rostesc
hărnicia împreună;
noastră. Cuvântul „A" din (NE-A) are înţeles
împreună cu cuvântul următor.
Observaţie: După cuvântul NE-A urmează un cuvânt care exprimă o acţiune, ce s-a
petrecut mai demult.
CUVÂNTUL NEAM ŞI ORTOGRAMA NE-AM
REŢINEM:
Se scrie: Se verifică:
NEAM Ne-a vizitat un neam de la Galaţi. a) NEAM este un singur cuvânt; poate fi
Neam de neamul nostru a înlocuit cu rudă sau popor.
stăpânit b)NE-AM este format din două cuvinte
pământul ţării. NE-AM care se scriu separat şi se rostesc
NE-AM: Ne-am întrecut la învăţătură. împreună;
Aseară ne-am făcut ghiozdanele. Cuvântul „AM" din (NE-AM) are înţeles
împreună cu cuvântul următor.

CUVÂNTUL IAU ŞI ORTOGRAMA I-AU

REŢINEM:
Se scrie: Se verifică:
IAU: Iau cărţi de la bibliotecă. a) „ia” şi „iau” se scriu când au înţelesul
Iau tramvaiul spre casă. de „a lua”, „a apuca”.
I-AU: Românii i-au îvins pe turci la b)I-A/I-AU este format din două cuvinte
Rovine. care se scriu separat şi se rostesc
Copiii i-au cerut învăţătorului o împreună;
carte cu poveşti. Cuvântul „A"/AU are înţeles împreună cu
cuvântul următor.
Observaţie: 1. Alături de cuvântul luat , iau se scrie cu cratimă (i-au luat);
Când se scrie cu un i, când se scrie cu doi i şi
când se scrie cu trei i
January 30, 2013 by Iasmina 28 Comments

Ieri mi-a spus cineva că niciodată n-a înţeles cum stă treaba cu
i – urile de la sfârşitul cuvântului, şi că s-ar bucura tare mult dacă i-ar explica cineva într-un mod
cât mai simplu, fără termeni gramaticali greu de înţeles. Sper că din ce voi scrie aici, va înţelege.

În liceu, profesoara de română ne atrăgea mereu atenţia, şi spunea că nu se zice “doi de i”, ci
“doi i”, aşa cum nu se spune “doi de cai”, ci “doi cai” sau “doi de pantaloni”, ci “doi pantaloni”.

O să încep cu cuvintele care sună ca şi cum ar avea doi i la final, dar, de fapt, se scriu cu un
singur i:

 noştri şi voştri
 pantaloni albaştri, ochi negri. În acest caz, adjectivele sunt la plural, nearticulate.

“Roșu”, indiferent de sensul pe care îl are, la plural (ca-i leguma, ca-i culoarea) se scrie cu doi i,
întodeauna!

Când sunt articulate cu articolul hotărât -i, (cel care e aşezat la sfârşitul cuvântului), se scriu cu
doi i. În acest caz, adjectivul preia, prin inversiune, articolul de la substantiv:

Albaştrii pantaloni din vitrină mi-au plăcut.

Am văzut croiul acelei roşii rochii.

Negrii ochi m-au tulburat.

Atenţie! Dacă se face referinţă la negrii, ca oameni de culoare, atunci, la plural se scrie cu doi i.

 mândri, membri, miniştri, maiştri – sunt cuvinte care se scriu tot cu un singur i când
sunt la plural şi nearticulate. Când sunt însă articulate cu articol hotărât, se scriu cu doi i:

Mândrii feciori din sat au trecut pe la noi.

Membrii comisiei au greşit.

Miniştrii guvernului au fost felicitaţi.

Toţi maiştrii şi-au făcut norma.

De fapt, ca să înţelegeţi mai uşor, toate aceste cuvinte se supun regulii pe care o veţi găsi mai jos:

Când substantivele şi adjectivele, la singular, nu se termină în i, şi nici nu au penultima

literă un i, cum sunt: maistru, socru, ministru, codru, negru, arbitru etc., se scriu cu un
singur i când sunt la plural şi nearticulate: maiştri, codri, socri, miniştri, negri, arbitri, şi cu
doi i, atunci când sunt articulate cu articol hotărât (articolul hotărât arată că obiectul
denumit de substantiv este cunoscut vorbitorului): codrii de aramă, socrii mei, miniştrii
competenţi.

De multe ori, însă, ne dăm seama greu când există articol hotărât şi când nu există. În acest caz,
punem cuvântul la genul feminin, unde articolul hotărât nu este -i, ci este -le. Înlocuim, în
minte, cuvântul la masculin cu cel le feminin. Dacă la feminin trebuie pus articolul -le, atunci, şi
la masculin trebuie pus articolul -i. Iată şi câteva exemple, ca să înţelegeţi mai uşor:

Dacă avem de scris undeva: “membri ai comisiei” şi nu ştim cum să scriem, înlocuim în minte cu
substantivul la feminin: ” membre ale comisiei” – nu are articolul -le, aşadar, nici membri nu va
avea doi -i.

Dar dacă avem de scris “membrii comisiei” şi nu ştim dacă se scrie cu un i sau cu doi i, înlocuim
în mintecu “membrele comisiei” – avem articolul -le, aşadar, membrii se scrie cu doi -i.

Dacă avem de scris: “acei domni sunt nişte maeştri“, înlocuim în minte cu “acele doamne sunt
nişte maestre” – nu are articolul -le, aşadar, nu se scrie cu doi -i.

Dar dacă avem de scris: “maeştrii deghizării”, înlocuim în minte cu “maestrele deghizării” – are
articolul -le, aşadar, aici, maeştrii se scrie cu doi -i.

O să continui acum cu cuvintele care se scriu cu doi -i, dar şi cu trei -i:

 Substantive şi adjective:

1. la genul masculin, substantivele şi adjectivele care au penultima literă -i, cum sunt: ,
macaragiu, copil, fiu, zglobiu, argintiu etc. se scriu, atunci când sunt la plural, cu doi -i:
macaragii, copii, fii, zglobii, argintii;
2. tot aceste cuvinte, atunci când sunt articulate cu articol hotărât (cel care e aşezat la
sfârşitul cuvântului), se scriu cu trei -i: macaragiii, copiii, fiii, zglobiii (copii), argintiii
(brazi);
3. când sunt la cazul genitiv (cel care exprimă posesia sau apartenenţa) şi dativ (care
răspunde la întrebarea Cui?), numărul plural se formează de la forma de Nominativ plural
a cuvântului, la care se adaugă terminația -lor. Prin urmare, dacă la Nominativ plural
 cuvântul are 2 i (rosu-rosii, farmacie-farmacii, copil-copii), și G-D-ul plural vor avea 2 i
(Roșiilor din ciorba trebuia sa le cureți pielița. / Rețeaua farmaciilor de stat / Copiilor le
plac bomboanele.). Daca pluralul cuvântului e într-un singur i la Nominativ (ministru-
miniștri, tablou-tablouri, floare-flori), si G-D-ul plural vor avea un singur i (ministrilor,
tablourilor, florilor).
4. tot aceste cuvinte se scriu cu doi -i şi când sunt la cazul vocativ (cel care se exprimă prin
strigare şi are după el semnul exclamării sau virgulă): Macaragii/copii/argintii (se poate
referi la o echipă), veniţi aici!
5. celelalte substantive masculine, cum sunt: băiat, cal, zidar, frumos, mare etc. se scriu cu
doi -i atunci când sunt articulate cu articol hotărât: băieţii, caii, zidarii, frumoşii, marii;
6. substantivele la genul feminin care au penultima literă -i: cofetărie, prostie, fistichie,
zglobie etc., atunci când sunt la plural, se scriu cu doi -i: cofetării, prostii, fistichii,
zglobii;
7. tot aceste cuvinte, formează doi -i în interiorul cuvântului, când sunt articulate cu articol
hotărât cofetăriile, prostiile, fistichiile, zglobiile (fete);
8. şi tot aceste cuvinte, atunci când sunt la cazul genitiv (cel care exprimă posesia sau
apartenenţa) şi dativ (care răspunde la întrebarea Cui?), formează doi -i în interiorul
cuvântului: cofetăriilor, prostiilor;
9. substantivele la genul feminin care la plural se termină în – i (cărţi, săgeţi, găleţi, ), se
scriu cu doi -i atunci când sunt la genul genitiv (care exprimă posesia) şi dativ (care
răspunde la întrebarea Cui?) la singular: coperta cărţii, vârful săgeţii, mânerul găleţii;
10. celelalte substantive feminine, sau chiar adjective, dacă la plural (atenţie, nu la singular,
ca mai sus) se termină în – i, precum: telecomandă – telecomenzi, lopată – lopeţi, pătură
– pături, cuminte – cuminţi, se scriu cu doi – i dacă sunt în cazul genitiv (cel care
exprimă posesia sau apartenenţa) şi dativ (care răspunde la întrebarea Cui?), la singular:
butonul telecomenzii, coada lopeţii, căldura păturii, cuminţii fete i-am dat o floare;
11. substantivele în cazul neutru, cum ar fi: pat, creion, şerveţel etc., nu se scriu cu doi i.

 Verbe

1. Verbe de conjugarea I (care se termină în a la infinitiv) cum sunt: a vedea, a dansa, a

mânca nu se scriu niciodată cu doi i;
2. Verbe de conjugarea a II-a (care se termină în ea la infinitiv), cum sunt: a vedea, a avea,
a plăcea, de asemene, nu se scriu cu doi i;
3. Verbe de conjugarea a III-a (care se termină în e la infinitiv) cum sunt: a zice, a scrie, a
ţine, a face, a cerne se scriu cu doi i:

– dacă rădăcina (rădăcina este baza de la care se alcătuiesc, cu ajutorul sufixelor

gramaticale şi al desinenţelor, formele unui cuvânt. De exemplu, în formele verbului
merge, rădăcina este merg- ) se termină în i (scri, ţi) formează doi i:

3.1. la modul indicativ, timpul prezent, persoana a II-a, numărul singular (tu scrii, tu ţii);
3.2. la modul indicativ, timpul viitor popular, persoana a II-a, numărul singular (tu o să scrii, tu o
să ţii);
3.3. la modul conjunctiv, timpul prezent, persoana a II-a, numărul singular (tu să scrii, tu să ţii)
– dacă rădăcina nu se termină în i ( zic, fac, cern), nu formează doi i.

4. Verbe de conjugarea a IV-a (care se termină în i sau Î la infinitiv):

4.1. dacă se termină infinitiv în i, cum sunt: a citi, a vorbi, a şti, a fi:

– în general, se scriu cu doi i la modul indicativ, timpul perfect simplu, persoana I, numărul
singular (eu citii, eu vorbii). Excepţii de la această regulă sunt verbele precum: a şti şi a fi.

– unele verbe, precum a şti şi a veni se scriu cu doi i la:

 modul indicativ, timpul prezent, persoana a II-a, numărul singular: tu ştii, tu vii;
 modul indicativ, timpul viitor popular, persoana a II-a, numărul singular tu o să ştii, tu o
să vii;
 modul conjunctiv, timpul prezent, persoana a II-a, numărul singular tu să ştii, tu să vii.

– verbul a fi formează doi i la:

 modul indicativ, timpul viitor popular, persoana a II-a, numărul singular tu o să fii
 modul conjunctiv, timpul prezent, persoana a II-a, numărul singular tu să fii
 impertativ (poruncitor, care ordonă), persoana a doua, numărul singular, forma pozitivă:
fii! (la forma negativă are un singur i: nu fi!
 în rest, se scrie cu un singur i, cum ar fi la:
 – imperativ negativ: Nu fi obraznic!
– condiţional prezent: aş fi, ai fi
– condiţional perfect: aş fi fost, ai fi fost, ai fi spus, ai fi făcut
– conjunctiv perfect: să fi ştiut, să fi fost, să fi avut
– viitor: voi fi, vei fi
– verb + fi: pot fi, poţi fi, să poată fi, să poţi fi, vei putea fi.

Atenţie! Verbele care se termină la infinitiv în doi i, cum sunt: a înmii, a prii, a pustii:
– formează 3 i la modul indicativ, timpul perfect simplu, persoana I, numărul singular: eu înmiii,
eu pustiii;
– formează doi i la modul indicativ, timpul viitor eu voi înmii, tu vei prii, el va pustii etc., şi
modul contiţional, timpul prezent: eu aş înmii, tu ai pustii etc.

4.2. Verbele care la infinitiv se termină în î, cum sunt: a coborî, a doborî, a urî, nu formează doi i
niciodată.

Sper ca acest articol să vă fie de folos.

 MOMENTUL ORTOGRAFIC
1. În enunțurile de mai jos s-au strecurat o serie de greșeli de ortografiere a cuvintelor.
Le poți depista? Rescrie enunțurile corect.
a. Părinții mei sau dus l-a supermarket să cumpere legume sau carne.
b. Nu putem să nui ascultăm pe ce-i ce ne-au crescut cu drag.
c. Mie teamă că cei spune nu e adevărat.
d. Nu e totuna dacă v-a veni azi s-au mâine, întru cât abia aștept săi povestesc ce mi sa
întâmplat.
e. Dacă nai carte nai decât să muncești din greu.
f. Mihai î-și terminase temele și-i cerea mamei permisiunea săși aștepte prietenii în parc.
g. Cartea pe care a citito este frumoasă și, deasemenea, interesantă.
h. Vin-o aici sau dute acolo, dar nu m-ai sta degeaba.
i. Ar fii bine dacă sar putea să mă înțeleagă și pe mine.

2. Explică ortografierea cuvintelor subliniate:

a. Are doi copii cuminți. Copiii merg la școala singuri.
b. Copacii par argintii în lumina lunii. Argintiii copaci foșnesc lin.
c. Niște geamgii au instalat geamuri noi la casă.
d. Îi plac macii roșii. Roșiii maci sunt preferații ei.
e. Ai văzut cu propriii ochi și tot nu crezi?

3. Rescrie enunțurile, notând semnele de punctuație necesare:

a. În vacanță trebuie să citim operele literare indicate să rezolvăm problemele la matematică
să ne ajutăm părinții în gospodărie și în rest ne vom petrece timpul liber cu prietenii
b. Puteți să-mi spuneți cât este ceasul m-a întrebat necunoscuta
c. Vai unde voi găsi răspunsul la această întrebare
d. De aici poți cumpăra legume fructe sucuri naturale și produse lactate
e. Trebuie să pleci îmi spune altfel va fi prea târziu
f. Maria vino și ajută-l pe fratele tău

4. Alege dintre formele de plural propuse, pe cea care se potrivește:

a. Bunica lui are darul de a ghici în __________. (bobi, boabe, boburi)
b. Supa a fost bună, dar __________ de fasole nu au fost bine fierte. (bobi, boabe, boburi)
c. Pe dealul înzăpezit se văd copii cu sănii și __________. (bobi, boabe, boburi)
d. Pânza avea o lungime de trei __________ . (coți, coate, coturi)
e. Copilul era lovit la __________ și la genunchi. (coți, coate, coturi)
 f. Pentru a repara instalația avea nevoie de țevi și __________ . (coți, coate, coturi)
g. Turma era formată din trei mii de __________ de oi. (capi, capete, capuri)
h. Horia, Cloșca și Crișan au fost __________ ai răscoalei țărănești. (capi, capete, capuri)
i. Extremitățile uscatului în mare se numesc __________ . (capi, capete, capuri)
j. Bivolul are ___________ mari cu care se apără de prădători. (corni, coarne, cornuri)
k. Am mâncat două __________ cu ciocolată. (corni, coarne, cornuri)
l. În orchestră sunt țambale, tobe și __________ . (corni, coarne, cornuri)
m. Pădurea este plină de fagi, paltini și __________. (corni, coarne, cornuri)
n. Tăranii transportă în __________ lemn mâncat de __________. (care, cari)
o. Fata cu __________ frumoși a cumpărat un aragaz cu patru __________. (ochi, ochiuri)
p. Între propoziții se stabilesc __________ de coordonare sau subordonare. (rapoarte,
raporturi).
q. A completat toate __________, pentru că așa i-a cerut șeful. (rapoarte, raporturi).
r. Pe deasupra Europei trec __________ de aer rece. (curente, curenți)
s. În privința acestei legi există __________ de opinie diferite. (curente, curenți)
t. Avea __________ mari în legătură cu viitorul fiului său. (vise, visuri)
u. Toată noaptea a avut __________ frumoase. (vise, visuri)

5. Subliniază forma corectă:

Alee / aleie
Poiezie / poezie
Iepure / epure
Crează / creează
Aierisi / aerisi
Fiică / fică
Astmatic / asmatic
Transcrie / transscrie
Înnegri / înegri
Licee / liceie
Curcubeie / curcubee
6. Încercuiește litera din dreptul enunțului în care cuvintele subliniate sunt
scrise corect:
a. Era, desigur, un lucru bine înlețes de câtre toți angajații, că nu li se vor mări
salariile.
b. Problema era bineînțeleasă, așa că o putea rezolva.
c. Bineînțeles că, din cauza crizei, și salariile noastre vor avea de suferit.

a) Vorbește întruna și, din această cauză e plictisitor.

b) Într-una ne deranjează cu întrebările sale.
c) Într-una din zile îi voi spune adevărul.
d) Am găsit întruna dintre cărți o poveste frumoasă.

A. În cât timp ai scris tema?

B. Încât ceai pun zahăr?
C. A insistat atât de mult, încât m-a deranjat.

A) Mașina era în bună stare de funcționare.

B) Toți ne dorim bunăstare și cariere de succes.
C) Toată viața își dorise bună stare și mașini de lux.

18