Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Cuprins
Problematizare ............................................................................... 3
De ce a fost nevoie de Reforma Agrară? ............................................ 3
A reuşit Reforma Agrară din 1921 să aducă o rezolvare definitivă
chestiunii ţărăneşti ? ........................................................................... 3
Astăzi mai discutăm de problema chestiunii ţărăneşti ? .................... 3
De ce Reforma Agrară din 1921 a avut loc atât de târziu ? ............... 3
Reforma agrară din anul 1921. Prevederi generale ................... 6
Reforma agrară din anul 1921. Efecte ......................................... 7
Reforma agrară din anul 1921. Astăzi ......................................... 8
Concluzii .......................................................................................... 9
Bibliografie .................................................................................... 10
2
Istorie economică
Problematizare
Reforma Agrară din 1921 a rezolvat doar jumătate din problemele de atunci,
astfel şi după reformă, jumătate din ţărani tot nu dispuneau de propietăţi. Acestă
problemă legată de împroprietărire a fost rezolvată şi finalizată abia în anul
2007.
Da, şi astăzi mai este discutată problema chestiunii ţărăneşti, dar titlurile de
propritate referitoare la pământ au fost date şi anul finalizării acestor probleme a
fost 2007.
O cauză care a făcut ca Reforma Agrară din 1921 să fie pusă în aplicare atât
de târziu a fost aceea că moşierilor care deţineau mari suprafeţe de pământ nu le
convenea că o parte din pământul lor să le fie luat cu scopul de ai împroprietării
pe ţăranii care nu aveau în proprie .
3
Istorie economică
4
Istorie economică
Modificarea Constituţiei
Proiectul de modificare a Constituţiei, aprobat de Parlament la 17 iulie, este
sancţionat de rege la 19 iulie 1917. Expropierea, începută pe baza decretelor-legi
din 1918-1919 şi definitivată prin legile de reforma agrară adoptate în iulie
1921, a însumat 6.008.098 ha, adică 66% din propietatea moşierească, destinate
impropietaririi ţăranilor.
Procesul de legiferare a reformei agrare se încheie după patru ani, prin
adoptarea în formă definitivă a Legii pentru reforma agrară din Vechiul Regat,
la 17 iulie 1921, a Legii pentru reforma agrară din Transilvania, la 30 iulie 1921
şi a Legii pentru reforma agrară din Bucovina, la 30 iulie 1921.
5
Istorie economică
Prevederi generale
6
Istorie economică
Efecte
7
Istorie economică
Astăzi
Conform Legii nr. 17/2014, pot cumpără teren agricol extravilan în ţară
noastră, începând de astăzi:
cetăţenii români,
cetăţenii unui stat din Uniunea Europeană,
cetăţenii statelor care fac parte la Acordul privind Spaţiul Economic
European (ASEE; cuprinde Norvegia, Liechtenstein şi Islanda) sau
ai Confederaţiei Elveţiene,
apatrizii cu domiciliul în România, într-un stat din UE, într-un stat
din ASEE sau în Confederaţia Elveţiană,
persoanele juridice având naţionalitatea română,
persoanele juridice având naţionalitatea unui stat membru al UE, a
statelor care sunt parte la ASEE sau a Confederaţiei Elveţiene.
În plus, cetăţenii şi persoanele juridice aparţinând unui stat membru al UE
sau statelor care sunt parte la ASEE sau Confederaţiei Elveţiene pot achiziţiona
teren agricol în România în condiţii de reciprocitate.
8
Istorie economică
Concluzii
9
Istorie economică
Bibliografie
10