Sunteți pe pagina 1din 9

Istorie economică

Cuprins

 Problematizare ............................................................................... 3
De ce a fost nevoie de Reforma Agrară? ............................................ 3
A reuşit Reforma Agrară din 1921 să aducă o rezolvare definitivă
chestiunii ţărăneşti ? ........................................................................... 3
Astăzi mai discutăm de problema chestiunii ţărăneşti ? .................... 3
De ce Reforma Agrară din 1921 a avut loc atât de târziu ? ............... 3
 Reforma agrară din anul 1921. Prevederi generale ................... 6
 Reforma agrară din anul 1921. Efecte ......................................... 7
 Reforma agrară din anul 1921. Astăzi ......................................... 8
 Concluzii .......................................................................................... 9
 Bibliografie .................................................................................... 10

2
Istorie economică

Problematizare

De ce a fost nevoie de Reforma Agrară?

Odată cu sfârşitul Primului Război Mondial şi crearea României Mari, a apărut


şi necesitatea înfăptuirii unor transformări fundamentale, prioritar fiind
domeniul agrar, pe de o parte datorită ponderii pe care agricultură o avea în
cadrul economiei naţionale şi populaţia rurală în totalul populaţiei ţării, iar pe de
altă parte din cauza consecinţelor negative ale războiului.
Pentru România, ca şi pentru alte ţări implicate în operaţiuni militare
războiul s-a încheiat cu numeroase pierderi materiale şi umane. Au fost distruse
sau avariate numeroase gospodării şi terenuri agricole, s-a redus la jumătate
numărul cailor, la două treimi numărul bovinelor. De asemenea forţă de muncă
s-a redus drastic deoarece majoritatea soldaţilor care au pierit în
lupta(aproximativ 800.000 de oameni) erau ţărani iar dintre cei care au
supravieţuit, mulţi erau invalizi în diferite grade. Activităţile economiei erau în
stare de ruină şi dezorganizare.

A reuşit Reforma Agrară din 1921 să aducă o rezolvare definitivă


chestiunii ţărăneşti ?

Reforma Agrară din 1921 a rezolvat doar jumătate din problemele de atunci,
astfel şi după reformă, jumătate din ţărani tot nu dispuneau de propietăţi. Acestă
problemă legată de împroprietărire a fost rezolvată şi finalizată abia în anul
2007.

Astăzi mai discutăm de problema chestiunii ţărăneşti ?

Da, şi astăzi mai este discutată problema chestiunii ţărăneşti, dar titlurile de
propritate referitoare la pământ au fost date şi anul finalizării acestor probleme a
fost 2007.

De ce Reforma Agrară din 1921 a avut loc atât de târziu ?

O cauză care a făcut ca Reforma Agrară din 1921 să fie pusă în aplicare atât
de târziu a fost aceea că moşierilor care deţineau mari suprafeţe de pământ nu le
convenea că o parte din pământul lor să le fie luat cu scopul de ai împroprietării
pe ţăranii care nu aveau în proprie .

3
Istorie economică

Geneza Reformei Agrare din anul 1921

Regulamentele organice au fost o lege fundamentală, care au


modernizat unele instituţii ale Moldovei şi Ţării Româneşti.Aceste au inclus
multe pricipii moderne preluate din memoriile alcatuite in al secolul XVIII-lea
si la inceputul secolului al XX-lea de boierii Partidei Nationale.
Printre principiile si prevederile regulamentelor se numara: separarea
puterilor in stat, libertatea comertului,impunerea principiului bugetului anual,
reforma fiscala, mentinerea privilegiilor boierilor si clerului.
Punerea in practica a Regulamentelor Organice a avut loc in anil 1831 in
Tara Romaneasca si in anul 1832 in Moldova.

Reforma agrară din 1864 a fost o măsură luată de guvernul Mihail


Kogalniceanu în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, prin care țăranii
clăcași erau eliberați de obligațiile față de boieri și erau împroprietăriți cu
pământ. A fost primul pas către începerea procesului de modernizare a statului
roman și, cu toate că a avut numeroase lipsuri, a rupt legăturile cu economia și
societatea de tip feudale.
Țăranii au fost eliberați de sarcinile feudale precum claca, dijma sau podvezile
și desființa monopolurile feudale din interiorul satelor. Loturile au fost
distribuite în funcție de numărul de vite deținute. Țăranii urmau totuși să
răscumpere terenurile și să achite anual o anumită sumă, timp de 15 ani. Pe de
altă parte, legea stabilea plata unor despăgubiri către proprietari, la prețul
pământului de atunci.

Răscoala țărănească din 1907 a început în 21 februarie (8 februarie


in stil vechi) 1907 în Flămânzi, Botoșani și s-a răspândit, în perioada următoare,
în toată țara. Răscoala a fost înfrântă de guvern, reprimarea ei de către armată
soldându-se cu uciderea unei părți din populația rurală a țării. Principala cauză a
fost nemulțumirea țăranilor legată de inechitatea deținerii pământurilor, aflat în
mâinile a doar câtorva mari proprietari.
Consecințele răscoalei au fost:
Adoptarea unor măsuri pentru ameliorarea situației țărănimii: o lege nouă
privind contractele agricole, înființarea unei bănci pentru creditul rural.
Demolarea mitului „țărănimii fericite”, docile și servile, așa-numită „talpă
a țării”.
Crearea în Occident a unei impresii nefavorabile despre România,
considerată până atunci o țară pacifistă și aceasta datorită durității represiunii.

4
Istorie economică

Scrisoarea lui I. C. Brătianu


La 7 septembrie 1913, Ion I.C. Brătianu a adresat conducerii PNL o scrisoare
publică, prin care cerea înfăptuirea reformei agrare „cu drept de expropriere,
unde e nevoie, pentru creşterea proprietăţii ţărăneşti”, precum şi a reformei
electorale, prin instituirea unui singur colegiu. El preciza că în octombrie 1913
urma să aibă loc Congresul PNL, care trebuia să ia decizii de importanţă
istorică.
Era o voalată ameninţare cu demisia, în eventualitatea că propunerile sale nu
ar fi acceptate. Punctul său de vedere a biruit, iar Congresul PNL din octombrie
a votat în favoarea reformelor, după care liberalii au început o amplă campanie
în favoarea modificării Constituţiei.
În lunile următoare, Ion I.C. Brătianu a reuşit să-l convingă pe Carol I că era
extrem de important ca suveranul să susţină reformele, încununându-şi
astfel lunga domnie cu un gest de bunăvoinţă şi de apreciere a celor care
constituiau aproape 90% din populaţia României. După multe discuţii, regele a
acceptat argumentele formulate de şeful liberalilor.
La 4 ianuarie 1914, s-a format guvernul Ion I.C. Brătianu, al cărui obiectiv
principal era modificarea Constituţiei. În luna mai 1914, au avut loc
alegeri pentru Adunarea Naţională Constituantă, iar în iunie s-a format Comisia
parlamentară pentru studierea reformelor.

Modificarea Constituţiei
Proiectul de modificare a Constituţiei, aprobat de Parlament la 17 iulie, este
sancţionat de rege la 19 iulie 1917. Expropierea, începută pe baza decretelor-legi
din 1918-1919 şi definitivată prin legile de reforma agrară adoptate în iulie
1921, a însumat 6.008.098 ha, adică 66% din propietatea moşierească, destinate
impropietaririi ţăranilor.
Procesul de legiferare a reformei agrare se încheie după patru ani, prin
adoptarea în formă definitivă a Legii pentru reforma agrară din Vechiul Regat,
la 17 iulie 1921, a Legii pentru reforma agrară din Transilvania, la 30 iulie 1921
şi a Legii pentru reforma agrară din Bucovina, la 30 iulie 1921.

5
Istorie economică

Reforma agrară din anul 1921

 Prevederi generale

Reforma agrară din anul 1921 a generat ample dezbateri fiind


impusă de necesitatea unor schimbări prin se care urmarea după sfârşitul
Primului Război Mondial,expropierea şi împroprietărirea ţăranilor.
Reforma agrară, întemeiată pe legislaţia definitivă din anul 1921, a
reprezentat o acţiune de vânzare a majorităţii pământului marii proprietăţi, către
ţăranii fără pământ sau cu pământ puţin, diminuand astfel mare proprietate
funciară de peste 100 de hectare.
Din punct de vedere oficial, reforma s-a încheiat în 1926, dar, în fapt, în
1930 încă se mai proceda la punerea în posesie cu loturi sau se mai judecau
contestaţii ale celor îndreptăţiţi la impropietarire .
Expropierea urma a se face din proprietatea moşierească, domeniile
statului şi cele ale coroanei, precum şi din proprietatea instituţiilor publice, a
cetăţenilor străini şi a absenteiştilor. Această reforma venea totodată ca o
răsplată faţă de spiritul de sacrificiu şi eroismul ţăranilor români.
Ca o consecinţă se introduce un nou sistem electoral care prevedea votul
universal egal, direct, obligatoriu şi cu scrutin secret.Această reforma a favorizat
ţărănimea, mică proprietate şi producţia agricolă aferentă acesteia.
Legea prevedea că pământul se va da în următoarea ordine:
 mobilizaţilor din campania din 1913;
 mobilizaţilor în Războiului din 1916-1919;
 văduvelor de război pentru copii;
 agricultorilor mici lipsiţi de pământ;
 agricultorilor cu proprietăţi mai mici de hectare;
 orfanilor de război;
Împroprietărirea s-a făcut prin răscumpărare, preţul pământului fiind
stabilit pentru fiecare moşie în parte şi pentru fiecare categorie de calitate şi
categorie de pământ, în funcţie de venitul net la hectar, dar nu putea depăşi de
40 de ori valoarea arendei din perioada 1917-1922.Ţăranii au obţinut o mărire o
proprietăţii ceea ce le-a permis să-şi îmbunătăţească veniturile şi să îşi reducă
dependenţă faţă de marii proprietari.

6
Istorie economică

Reforma agrară din anul 1921

 Efecte

Reforma agrară întreprinsă la 1921 pe întreg teritoriul României a


determinat, profunde modificări la nivel organizatoric - instituţional şi pe toate
palierele de activitate (economic, social, politic şi cultural - mental), cu
precădere în lumea satului românesc.
Din punct de vedere economic, reforma agrară a sporit preocupările pentru
conceperea la nivelul autorităţilor statului român a unor programe agrare bine
definite.
O altă consecinţă a reformei agrare din 1921 o reprezintă faptul că această a
accelerat trecerea de la faza cerealieră (monocultura de grâu şi pe suprafeţe
extinse) la sistemul alternativ bazat pe cultură plantelor cu o rentabilitate mai
mare, fiind mai productive în anumite condiţii pedoclimatice şi uneori mai uşor
vandabile. De asemenea, creşterea animalelor a fost favorizată de faptul că
volumul produselor agricole creşte la nivelul micilor gospodării ţărăneşti, iar în
cazurile în care acestea nu sunt comercializate la preţuri acceptabile pentru
producători, pot trece în hrană animalelor.
Transformările din agricultură au influenţat şi celelalte ramuri ale economiei
naţionale, ţăranii devenind "cei mai buni clienţi ai industriei şi comerţului," prin
creşterea puterii de cumpărare şi faptul că sumele acumulate prin
comercializarea produselor agricole nu mai sunt transferate peste hotare (pentru
agrement şi lux) ca înainte de război ci sunt folosite pentru achiziţionarea de
mărfuri şi unelte necesare gospodăriilor ţărăneşti şi consumului intern. începând
cu anul 1921 se constată relansarea producţiei agricole a României.Acest
progres reflectându-se în dinamizarea activităţilor de comerţ exterior astfel încât,
încă de la nivelul anului 1924, se aprecia faptul că România era cea mai mare
exportatoare de produse agricole pe continent.
Transformările de ordin economic, politic şi social derivate din promovarea
şi aplicarea programului de reforma au influenţat mediul cultural românesc,
precum şi ansamblul mentalului colectiv din zonele rurale.

7
Istorie economică

 Reforma agrară din anul 1921

 Astăzi

În acei ani se practică agricultură în România la scară mare. În zilele noastre,


uriaşele suprafeţe părăsite, nu trec prin lama plugului ani la rând. În ciuda
caracterului său larg, reforma agrară din 1921, precum şi completările sale
ulterioare, nu au reuşit să aducă o totală rezolvare atât de controversatei
probleme a pământului, insuficientă împroprietăririlor efectuate readucând în
discuţie chestiunea unei posibilie noi reformări agrare. Deşi tot mai des
vehiculat, acest fapt a fost totuşi împiedicat de schimbările politice survenite
după 1944. Mai mult, problema pământului s-a agravat profund odată cu
procesul colectivizării forţate a agriculturii româneşti, socializarea acestui sector
conducând practic la dispariţia propietăţii funciare private, respectiv la o imensă
bulversare a statului românesc.
Se poate constata că satul românesc actual, aidoma celui interbelic se
confruntă cu o reală problemă agrară cauzată nu atât de lipsa propiu-zisă a
pământului, cât mai ales de o repartizare deficitară a acestuia, Legea Fondului
Funciar din 1991 perpetuând fărămiţarea excesivă a propietaţii ţărăneşti şi
făcând posibilă predominarea exploataţiilor de subzistenţă, de mici dimensiuni.

Oricine va putea cumpără teren agricol în ţară noastră

Conform Legii nr. 17/2014, pot cumpără teren agricol extravilan în ţară
noastră, începând de astăzi:

 cetăţenii români,
 cetăţenii unui stat din Uniunea Europeană,
 cetăţenii statelor care fac parte la Acordul privind Spaţiul Economic
European (ASEE; cuprinde Norvegia, Liechtenstein şi Islanda) sau
ai Confederaţiei Elveţiene,
 apatrizii cu domiciliul în România, într-un stat din UE, într-un stat
din ASEE sau în Confederaţia Elveţiană,
 persoanele juridice având naţionalitatea română,
 persoanele juridice având naţionalitatea unui stat membru al UE, a
statelor care sunt parte la ASEE sau a Confederaţiei Elveţiene.
În plus, cetăţenii şi persoanele juridice aparţinând unui stat membru al UE
sau statelor care sunt parte la ASEE sau Confederaţiei Elveţiene pot achiziţiona
teren agricol în România în condiţii de reciprocitate.

8
Istorie economică

 Concluzii

 România interbelică a suferit numeroase pierderi atât materiale cât şi umane.


 Gospodăriile, terenurile agricole au fost avariate , chiar distruse în
proporţie de 30%, forţă de muncă s-a redus în urmă pierderilor umane
(aproximativ 800.000 de oameni), activităţile economiei erau dezorganizate .
 În perioada interbelică Reforma agrară întreprinsă la 1921 pe întreg teritoriul
României a determinat, profunde modificări la nivel organizatoric -
instituţional şi pe toate palierele de activitate (economic, social, politic şi
cultural - mental), cu precădere în lumea satului românesc.
 Această nouă repartiţie a terenurilor agricole a fost considerată de mulţi
autori ce s-au aplecat asupra problematicii agrare din perioada interbelică
drept cauza a scăderii suprafeţei cultivate în raport cu anii premergători
războiului.
 Din punct de vedere economic, reforma agrară a sporit preocupările pentru
conceperea la nivelul autorităţilor statului român a unor programe agrare bine
definite, acest aspect fiind înscris între priorităţile programatice ale tuturor
partidelor politice din perioada interbelică, chiar dacă în unele cazuri acestea
au rămas doar la nivelul propagandei politice şi nu şi-au găsit aplicarea în
practică economică.

9
Istorie economică

Bibliografie

 Mureşan M., "Istoria Romaniei. Epoca modernă şi contemporană",


Ed. Economica, Bucureşti, 1995;

 Opriţescu, M., "Istoria economiei", Ed. ASE, Bucureşti, 2005;

 Cornăţeanu N.D., "Reforma agrară şi gospodaria noastră agricolă",


Bucureti, 1930;

 Georgescu, M., "Reforme agrare, principii şi metode in legiurile


romane şi straine", Bucuresti, 1943;

 Dumitru Ș., ”Reforma agrară din 1921 în România”, Editura


Academiei Republicii Socialiste România, București, 1975;

10

S-ar putea să vă placă și