Sunteți pe pagina 1din 10

LEGISLATIA AGRARĂ IN TRANSILVANIA

IN PERIOADA INTERBELICA (1918-1940)

ADUIAN ONOFREI

Problema agrară a ·reprezentat în isto~ a surprinde cadrul general, legile care au


ri.a modernă şi contemporană a României stat la baza rezolvării problemei agrare,
un sistem de referinţă, la care s-au rapor-' cît şi modalităţile concrete de aplicare şi
tat toate forţele politice ale societăţii ro~ rezultatele obţinute în timp. Astfel, putem
mâneşti. Aceasta a generat şi a rpolarizat, distinge două perioade în evolutia istorio-
mai ales în a doua jumătate a sec. XIX şi grafiei referitoare la această problemă :
în sec. ;xx, cele mai multe frămîntări in- a) perioada interbelică, care a pus în
telectuale, a mişcat cele mai diverse şi con_, circuitul istoriografic opere, studii, articole
tradictorii spirite 1. ale contemporanilor cu evenimentele sau
Desăvîrşirea statului naţional-unitar a a celor care au participat activ la elabo-
marcat intrarea României într-un nou sta- rarea şi aplicarea legislaţiei agrare ;
diu de dezvoltare, care impunea rezolva- b) perioada de după cel de al II-lea
rea unor probleme social-economice şi po- război mondial, cînd au apărut încerci"iri
litice nesoluţionate de prea multă vreme. de sinteză asupra reformei agrare~. cît şi
Una din cele mai importante a fost pro- studii, articole referitoare la diferitele as-
blema agrară. pecte ale legislaţiei, modului de aplicaîe
Cuprinsă în cadrul general de dezvol- şi a rezultatelor obţinute 3.
tare de după marea unire din 1918, cînd Referitor la legislaţia agrară, menţio.:.
se simţea nevoia armonizării şi unificării năm faptul că majoritatea lucrărilor pe
vieţli social-economice, politice, culturale, această temă au abordat o perioadă limi-
intre toate provinciile româneşti, rezolva- tată de timp, în general perioada de ela-
rea problemei agrare a apărut, mai ales borare a legislatiei referitoare la reforma
în Transilvania, unde pămîntul era atît agrară (1919-1921) "· Este şi motivul pen-
de inegal împărţit, ca o operă absolut in-
.dispensa bilă. 2 D. Şandru, Reforma agrară din 1921 în
România, Bucureşti, 1975, Ed. Academiei, 358
· Pentru realizarea acestui deziderat, pag.
prima etapă a fost reprezentată de elabo- J vezi pe larg, în : Bibliografia istorică· a
rarea cadrului legislativ adecvat. Acest României, voi. I-1944-1969 ; voi. IV - 1969-
proces a cuprins o multitudine de legi. de- Hli4; voi. V - 1974-1979; voi. VI - 1979-
1984.
crete, decizii, jurnale ale Consiliului de 4 Amintim cîteva lucrări mai importante :
Miniştri orin care s-a încer:cat statuarea D. Şandru op. cit. ; M. Ştirban - Le_qislaţia
cadrului legislativ de rezolvare a proble- privind reforma agrară din 1921 în Transilva-
mei agrare. nia, in ,.Marisia", VI, paf:r. 387-430 ; idem -
Problema arendărilor forţate din anii 1919-
Istoriografia româneasca m această 1921, în .. AIIA", XVI, pag. 279-301 : M. Stir·
problemă s-a remarcat prin încercarea de ban, Gh. Iancu - Docunwnte privind legislatia
a.'lrară din anii 1919-1920, in .,Revista Arhi-
velor". 1976. LIIT, nr. 1. anexa nr. 1, pae-. 29-
1 V. Nechita. Reflexii cu privire la concep- ~r· : M. Georgescu - Reforme agrare. Principii
tul fie ,.problemii agrară" în perioada interbe- şi 111etocle în legiuirile române şi străine, Rucu-
lică, în .. Analele Ştiinţifice ale Univ. Al. I. Cu- reşti. 1943. 123 pag. : C. Negrea. Evoluţia lepis-
za - Iaşi". HJR2, XIX, seria istorie, fascicula lntiei in Transilvania de la 1918 pînă astăzi
nr. 2, pag. 281. Sfbiu. 1943, 75 pag. '

229

http://cimec.ro / http://complexulmuzealbn.ro
tru care încercăm să surprindem evoluţia mat să ia deadreptul întreagă roada mun-
legislaţiei agrare în Transilvania pentru cii sale 8•
întreaga perioadă interbelică (1918-1940}, Ţinînd corit de acest principiu, acti-
pe baza surselor legislative din această vitatea legislativă a trebuit să consacre
perioadă 5. evoluţia stării de fapt în Transilvania.
In primul rînd, vom reliefa cadrul le- Astfel, în toamna anului 1918, din cauza
gislativ pentru perioada 1919-1920, re- războiului, mult pămînt a rămas nelucrat.
prezentat de sistemul arendărilor forţate ; El trebuia muncit, iar producţia asigura-
în continuare, evoluţia legislaţiei agrare tă. In situaţia de atunci, pînă la elabo-
(1919-1921}, apoi legislaţia referitoare la rarea legii de reformă agrară, soluţia gă­
păşunţ şi păduri, pentru a surprinde în- sită a fost arendarea forţată a pămîntu­
tregul ansamblu legislativ referitor la pro- lui, procedeu folosit şi în Regat, sub de-
blema agrară. numirea de arendare obligatorie. Consi-
La 1 decembrie 1918, prin unirea Tran- liul Dirigent a hotărît să arendeze forţat
silvaniei cu România s-a desăvîrşit pro- o parte din terenurile agricole de stat şi
cesul istoric de realizare a statului na- particulare, pentru a asigura producţia
ţional-unitar român. In Rezoluţia Marii agricolă 9_
Adunări Naţionale de la Alba-Iulia au fost La 21 februarie 1919 Consiliul Diri-
înscrise un şir de reforme economica-so- gent emite Ordonanţa nr. 82/A, referitoa-
ciale şi politice, care urmau să devină re la arendarea moşiilor statului 10 . Or-
"principii fundamentale ale noului stat donanţa impunea, în scopul asigurării pro-
român-;'. Intre aceste principii, la punctul ducţiei agricole pe anul 1919, arendarea
5 a fost înscrisă "reforma agrară radi- obligatorie, pînă la înfăptuirea reformei
cală" 6 • agrare, a unei părţi din proprietăţile sta-
Organul provizoriu care urma să legi- tului, pe care nu se aflau ferme model
fereze această reformă era Marele Sfat sau nu se prevede pentru viitor construi-
Naţional, prin Consiliul Dirigent. In ,.Ex- rea de întreprinderi industriale. Erau supu-
punerea de motive", elaborată de acesta se totodată arendărilor forţate proprietăţile
referitor la Proiectul reformei agrare, se agricole particulare a căror cultură, da-
arăta : "Adunarea naţională de la Alba- torită lipsei de inventar, nu era garanta-
Iulia a hotărît reforma agrară radicală tă. Pădurile nu se arendau, iar păşunile
pentru ca promovînd pe de o parte nive- se arendau numai comunelor. Pămînt în
larea socială, pe de altă parte ţinînd sea- arendă primeau ţăranii care au luat parte
mă de potenţarea producţiei, să facă ·po- la război, văduvele şi orfanii ostaşilor că­
sibil ţăranului plugar să-şi creeze o pro~ zuţi pe cîm:pul de luptă, cei care nu aveau
prietate (arător, păşune, pădure) cel pu- pămînt deloc, familiile celor mobilizaţi
t.in atit cît să poată munci el şi familia prin ordinul Consiliului Dirigent, precum
lui" 7 . De asemenea, se arăta că firul con- şi toţi plugarii care aveau mijloace de a
ducător al întregului proiect de reformă lucra pămîntul. Era stabilit preţul de a-
agrară este acea convingere se>cial-econo- rendare, iar organele administrative tre-
mică că pămîntul trebuie luat de la acela buiau să urmărească ca arendaşii să lu-
care este numai mediat~sa) interesat în creze pămîntul ţinînd cont de raţiona­
producţia agricolă şi dat aceluia care în
mentul economic 11_
Ordonanta din februarie 1919 a mar-
urma propriei munci prestate va fi che- cat începutul arendărilor forţate în Tran-
silvania, permiţîr..d ca portiunHe de moşii
destinate- exproprierii să fie date in aren-
s Monitorul Oficial, 1919-1940; C. Haman-
ţ:iu- Codul general al României - legi uzuale,
voi. IX--XXVII, 1919-1940.
6 Rezoluţia privind unirea Transilvaniei cu 3 Ibidem.
România adoptată de Marea Adunare Naţio­ 9 M. Ştirban, Problema arendărilor forţa.
nală de la Alba-Iulia, în .,Istoria României în te ... nag. 280-281.
documente. între anii 1918-1944", Bucureşti, 10 Gazeta Oficială a Consiliului Dirigent al
1982 pag. 27. Transilvaniei, Banatului, Crişanei, Maramure-
7 A.rhivelc Statului Ristrita-Năsăud. fond : şului şi ţinuturilor româneşti din Ungaria, nr .
.,Consilieratul Al:!ricol al jud. Năsăud", dos. 16 ; 14, 20 februarie 1Sl9, pag. 67-68.
fn continuare : A S.B. Il Jbfdem,

230

http://cimec.ro / http://complexulmuzealbn.ro
dă sătenilor chiar înainte de înfăptuirea prietăriţi cei care luptaseră pe front, in-
reformei agrare. valizi, văduve şi orfani de război, ţărani
In cursul lunilor iunie-iulie 1919, cu pămînt puţin sau care nu aveau de-
Consiliul Dirigent a definitivat proiectul loc 16.
de reformă agrară, care a fost votat de Modul în care a fost concepută legea
Marele Sfat Naţional şi înaintat spre apro- din 1919 a făcut ca ea să fie completată
bare regelui, care, în ziua de 10 septem- cu ordonanţe şi instrucţiuni, continuîn-
brie 1919, l-a sancţionat. Decretul-lege nr. du-se în acelaşi timp şi arendarea forţată
3911/1919 a fost dat publicităţii la 12 a pămîntului supus exproprierii. Datorită
septembrie 1919 12 • amînării aplicării prevederilor decretului-
Acest decret a constituit punctul fun- lege, s-a hotărît să nu se mai întîrzie cu
damental al reformei agrare în Transil- operaţiunile de expropriere şi împroprie-
vania şi în temeiul lui s-au făicut lucrările tărire, ci pămîntul să se arendeze imediat
de reformă agrară. Aceasta era menită, în ţăranilor, rămînînd ca operaţiunile res-
primul rînd, să sporească, să completeze, pective să fie executate ulterior. Astfel,
şi să integreze economiceşte proprietăţile în decursul anilor 1919-1921, au fost emi-
rurale ţărăneşti, fără a se neglija crearea se ma! multe ordonanţe, completate cu
de proprietăţi mijlocii ; de asemenea, ur- instrucţiuni, pentru a executa lucrările de
mărea să se înlesnească dezvoltarea indus- arendare forţată a pămîntului. Fără a se
triei naţionale şi crearea de mici gospo- identifica cu decretul-lege de reformă a-
dării ţărăneşti. Decretul era alcătuit din grară. arendările forţate au preluat trep-
maC multe părţi, vizînd : îndreptăţirea şi tat şi parţial, unele prevederi ale acestuia.
măsura exproprierii, procedura de expro- Amintim, astfel : Instrucţiunile pentru co-
priere, plătirea preţului de expropriere şi misiile locale nr. 1004/RA, elaborate Ia
răscumpărarea prin noii proprietari. Mo- 20 noiembrie 1919, cu referire Ia modul
tivarea principală a exproprierii era pen- de formare a comisiilor locale de reformă
tru cauză de utilitate publică. Se expro- agrară, în temeiul articolelor 15-16 din
priau în întregime toate proprietăţile imo- decretul-lege nr. 3911/1919 17 ; Ordonanta
~i_]iare ale statelor străine, toate proprie- nr 1005/RA din 20 noiembrie 1919. prin
tăţile absenteiştilor, proprietăţile Persoa- care se reglementa termenul de anuntare
nelor particulare care depăşeau 500 jug ; a imobilelor expropriabile şi a cererilor
acolo unde era necesar. se puteau expro- pentru împroprietărire ; Ordonanta nr.
pri;} şi păşuni şi păduri 13. 1006/RA, pentru folosirea fondurilor bă­
Exproprierea era realizată de Consiliul neşti în scopul pregătirii lucrărilor de re-'
DirTgent, nrin Consiliul Superior pentru formă a:grară 18 : Ordonanta nr. 20.393, din
Reforma ·Ag-rară. organizat pe trei sec- 10 februarie 1920. considerată ca îriceout
tiuni : Ardeal, Banat. părtile ungurene. al lucrărilor de reformă aQ'rari'i în Tran.c::il-
OrQ'::tnple inferioare ne executie erau co- vania : Deciziunea preşedintelui Comite-
misiunile iudeţene şi comisiunile locale tului AgrRr nr. 5617, din 22 iulie 1920, re-
COITI1lnaJP fii. feritoare la simplificarea lucrărilor de rf';..
Pretul fixat pentru exnroprierp era cel formă aQ'rară şi obli~ativitatea de a arpn.:.
row·~nnnziltor pretului oămîntului din a- da toate terenurile supuse exproorierii 19 :
nnl 1 ţ}l ~. Pi=imîntul e'<nronri~t er11. n::trce- Decizia nr. 30.313. din 5 noiembrie 1920.
hf în lotllri n~ comnletare. loturi întreQ'Î care reg_lementa modul de arPndarp. a tp..:.
!'\l Jnturi dP coloniz~re. ;~le căror întindPri renurilor: DP.cizia nr. 361R. din 12 ::tnri,;,.
v~ri;~u în functie de r~Iitatea pămîntului lie Hl'2 L referitoare J;~ valo;:p·ea arenzii
şi ~an')l'<>;~ P'P.OC!rFtfic/1 15. stabilitP dP r.nmisiile iudetene 20.
Ordinpq nrioritătilor 1~ tmnronrietărire Deci, întîlnim în Transilvania, alături
st.Rbilea ci'\. în Primul rînd vor fi îmnro- de decretul-lege pentru reforma agrară, o
12 Decretul-lege nr. 3911 pentru Reforma a-
grară în Tran~~lvania, Banat si părţile ungurene, IG Ibidem, pag. 202.
din 12 septembrie 19HJ. în : C. Hanangiu - "Co- 17 A.S.B .. dos. 16.
dul l!eneraL", vol. IX-X. pag. 193-205. 18 Ibidem.
13 Ibidem, pag. 1!17. 19 Gazeta Oficială a Comisiunii regionale de
H Jbidcm, pag. 198-1()0. tmifirare Clui, nr. 22. din 20 august 1920.
15 Ibidem, pag. 200. 21 Ibidem, nr. 12, din 14 mai 1921.

231

http://cimec.ro / http://complexulmuzealbn.ro
legislaţie referitoare la arendările forţate, tul-lege nr. 4167, din 12 septembrie 1919,
în perioada 1919-1921 ; scopul lor a fost Banca Agrară 2·".
de a asigura în întregime cultivarea tere- Prin elaborarea legii de reformă agra-
nurilor agricole ; arendările forţate au ră din 1921 pentru Transilvania s-a creat
repr_ezentat măsuri de tranziţie şi un prim cadrul juridic pentru înfăptuirea reformei
pas pe calea înfăptuirii reformei agrare. agrare. Procesul de aplicare a acestei legi
Forma definitivă a legii de reformă şi, în general, de reformă agrară, a
agrară în Transilvania a reprezentat-o fost însă îndelungat şi sinuos. De aceea,
"Legea pentru Reforma Agrară din Tran- în perioada următoare, a fost elaborată o
silvania, Banat, Crişana şi Maramureş" întreagă legislaţie privind aplicarea re-
adoptată la 30 iulie 1921 21 • Această lege formei agra.':'e şi dezvoltarea agriculturii.
preia principiile fundamentale din legea Legile de reformă agrară din 1919 şi
din 1919, introducînd însă şi numeroase 1921 din Transilvania au reprezentat
modificări, pentru realizarea, şi pe această punctul de pornire în transformarea struc-
cale, a unificării legislaţiei 22 . Intenţia turală a agriculturii ; în întreaga perioadă
mărturisită a legiuitorului era de a spori interbelică s-au elaborat multe ale legi,
întinderea proprietăţii rurale ţărăneşti, de pentru a finaliza în primul rînd lucrările
a înfiinţa păşuni şi păduri comunale. Le- de reformă agrară şi a organiza agricul-
gea cuprindea : partea I, exproprierea ; tura în conformitate cu cerinţele timpu-
partea a II-a, împroprietărirea ; cota in- lui.
tangibilă de pămînt lăsată proprietarului a Ca primă etapă, a fost adoptat un Re-
fost calculată după criterii economice şi gulament de aplicare al legii din 1921,
sociale, fără să se ţină seama de dimen- din 4 noiembrie 1921, prin care se deta-
siunile marii proprietăţi, asupra căreia se liau prevederile legii, în ceea ce priveşte
aplica exproprierea ; în anumite cazuri s2 exproprierea (art. 1-108) şi împroprietă­
puteati face exproprieri totale. Exproprie- rirea (art. 118-206) 26_
rE-a s-a făcut prin răscumpărare ; la sta- In continuare, au fost adoptate legi
bilirea pretului se aveau în vedere : cali- care vizau modificarea unor articole din
tatea fizică a pămîntului, productivitatea, legea din 1921. La 23 iunie 1922, prin Le-
valoarea de vînzare, luîndu-se ca bază clP rea nr. 2867. s-au modificat articolele :
calcul pentru Transilvania anul 1913 23 . 48-62 ; 71-77 ; 81 ; 86 ; 87 ; 101-103 ;
Statul prelua o pa:rte din pretul pămîntu­ 105 ; 106 ; 108 ; 111 ; 137, din legea de
lui si a lucrărilor de reformă agrară ; la reformă agrară din 1921. Prin noua lege
plată erau obligati ţăranii împroprietăriti, se prevedea grăbirea operaţiilor de expro-
care trebubu să achite pretul pămîntului ; priere şi împroprietărire, prin simplifica-
pretul se achibl o dată, sau în anuităti e- rea formelor şi scurtarea termenelor. Ro-
~tale, semestriale. pe o perioadă ce se pu- lul Băncii Agrare în înfăptuirea reformei
tea prelungi pînă la 20 de ani ; achitarea agrare în Transilvania a fost preluat de
sumei de către cei îndreptăţiţi la împro- st~t, care a preluat totodată şi partea de
prietărire începea o dată cu punerea lor finanţe legată de reforma agrară 27. Nor-
în posesie. mele de expropriere şi împroprietărire au
Pămîntul expropriat, în afară de re- fost fixate prin circulara nr. 13.575, din 7
zervele de stat şi a terenurilor aflate în iulie 1922, care, la punctul 29, stabilea că
folosinţă comună, era împărţit foştilor sol- în cazul cînd lipsesc olanurile de parce-
daţi, invalizilor, orfanilor şi văduvelor de Jare sau nu sînt conforme cu star"'a de
război, ţăranilor cu pămînt sub 5 ha 24 . fapt, darea în stăpînire să se facă de că­
Ca instituţie pentru îndeplinirea ope- tre organele agricole judeţene pe baza
ratiilor financiare, alături de executarea lotului tip şi a tabloului celor îndreptă­
reformei agrare a fost creată, prin Decre- tiH 2s.
21 Monitorul Oficial, nr. 93, din 30 iulie 25 M. 0., nr. 125, din 12 septembrie 1019.
1921. 26 C. Hamangiu, op. cit., vol. IX-X, p.
22 Vezi pe larg : v;ctor Moldovan - Me- i5ti-803.
morii - manuscris, păstrat la A.S.B., vol. I-11. 27 Ibidem. p. 891-896.
23 C. Hamangiu, op. cit., voi. IX-X, pag. 23 Gh. Hristodol, Problema agrara m presa
743. rnmână din Transilvania în anii 1919-1929, în
24 Ibidem, p'lg. 740. "AIIA", XVI, pag. 306.

232

http://cimec.ro / http://complexulmuzealbn.ro
Regulamentul pentru aplicarea art. 22 silvania, ele erau inalienabile şi indivizi-
din legea din 1921, cu nr. 3881, a fost ela- bile J:;. Legea a fost completată cu Regu-
borat la data de 20 septembrie 1922. Prin lamentul de aplicare din 15 decembrie
acesta se fixa norme precise pentru încu- 1927 3".
rajarea crescătorilor de animale de rasă, Pentru orfani, invalizi şi văduve de
prin acordarea de facilităţi şi avantaje război, Legea nr. 2475, din 7 iulie 1930,
pentru aceştia 29 prevedea categoriile de îndreptăţiţi la îm-
Regulamentul adoptat la 13 decembrie proprietărire, ordinea de preferinţă, locul
1922, cu nr. 5473, arăta explicit modul de de împroprietărire :J;;_
aplice1re al legii, prin care se autorizau Deceniul patru al secolului XX a fost
comunele să vîndă loturi de casă invali- marcat de puternica criză economică din-
zilor, văduvelor, orfanilor, funcţionarilor tre anii 1929-1933 ; urmările acesteia
de stat, judeţeni sau comunali, precum şi s-au resimţit şi în agricultură. De aceea
tuturor demobilizaţilor, în întindere cu- au fost adoptate o serie de legi care gră­
prinsă între 200-500 m.p. :10. beau procesul de aplicare a legislaţiei a-
In funcţie de evoluţia lucrărilor de re- grare, şi, în acelaşi timp, încercau să fi-
formă agrară, au fost elaborate legi refe- nalizeze procesul de aplicare al reformei
ritoare la unele aspecte particulare. Ast- agrare şi de distribuire a pămîntului celor
fel, la 5 august 1924, s-a aprobat legea nr. în drept.
2591, prin care se recunoşteau ca valabile La 2 noiembrie 1932 este adoptată Le-
toate vînzările-cumpărări de pămînt făcute gen pentru modificarea şi abrogarea unor
tăranilor cultivatori, pînă la 5 ha, indivi- dispozitii din legile pentru reformă agra-
dual, între 1 februarie 1921 şi 1 ianuarie ră. Se încerca simplificarea procedurii de
1924, din moşiile supuse exproprierii :11 . punere în posesie şi statuarea juridică a
Legea privitoare la înstrăinarea lotu- dreptului de proprietate astfel primit asu-
rilor dobindite prin împroprietărire, a- pra pămîntului. Organele de aplicare a
doptată la data de 13 martie 1925, pre- reformei agrare au fost schimbate, trecîn-
ciza la art. 1, că pămîntul dobîndit de du-se responsabilitatea asupra : Curţilor
săteni în întreaga ţară pe baza legilor de de Apel ; Tribunalelor de Judeţ : Judecă­
împroprietărire agrară, şi cel dobîndit prin toriilor : se scurtau termenele de judecată,
diferite legi de împroprietărire, nu poate iar hotărîrea de expropriere, rămasă defi-
fi vîndut sau cumpărat decit sub rezerva nitivă şi confirmată în
totul în suprafaţă
exercitării dreptului de preempţiune al de delegatul direcţiunii cadastrului, era
statului. De asemenea, se precizau condi- considerată un titlu definitiv pentru pro-
tiile în care pămîntul asupra căruia statul prietar în ceea ce privea suprafaţa expro-
renunţa la dreptul de preempţiune, poate oriată : art. 12 trecea atributiile Comite-
fi vîndut. Pentru Transilvania se preciza tului Agrar asunra Consiliului uniunii Ca-
că vînzările se vor face conform dreptu- merelor de Agricultură ; art. 13 preciza că
lui comun, prin acte notariale, transcrise dispozitiile resoectivei legi vor fi conside-
sau întăbulate în cărţi funciare 32. rate ca parte integrantă din legile de r0
In întreaga legislaţie agricolă se acorda formă ap-rară pentru Transilvania din 1919
o mare atenţie invalizilor, orfanilor şi vă­ Ri 1921 36. Legea ::1. fost întregită cu un
duvelor de război, cît şi celor care s-au Re$1lament de aolicar<>, publicat la data
distins în lupte prin fapte de vitejie. Pen- de ?4 der.embrie 1932 37.
tru aceste categorii s-au elaborat : Legea Prin Decretul nr. 2372. din fi noiem-
nr. 1402, din 15 mai 1927, pentru împro- hrie 193n. s-au modific::.t arti.colele l !'ifi si.
prietărirea ofiţerilor decoraţi cu ordinul 1 !17 nin Regulam~>ntol rle anli.care a leP"ii
"Mihai Viteazul" ; posesorii ordinului e- de reformă agrară din Transilvania, refe-
rau împroprietăriţi fără plată, cu loturi
individuale de pînă la 25 jug ; în Tran-
33 C. Hanangiu, Codul ... , voi. XV-XVI,
pag. 746--747.
34 M. O. nr. 277, din 15 decembrie 1927.
29 M. O. nr. 135. din 20 septembrie 1922. 35 ldem, nr. 147, din 7 iulie Hl30.
30 Ibidem, nr. 200, din D decembrie 1922. X C. Hamangiu, Cndnl..., voi. XX, p. 763-
:n Ibidem, nr. 168, din 5 august 1924. 7li8.
32 Ibidem, nr. 58, din 13 martie 1928. :!7 Ibidem, voi. XX, pag. 877-882.

233
30 - Arheologie

http://cimec.ro / http://complexulmuzealbn.ro
ritor la întocmirea lucrărilor de cadastru, cu decretul-regal nr. 1036. Legea prevedea
parcelare şi s-au introdus, alături de uni- c~ datoriile agricole se reduc cu 50%, iar
tăţik.. de măsură tradiţionale, pentru Tran- restul va putea fi plătit în 34 rate semes-
silvania - jugărul şi stînjenul şi unităţi­ triale, cu dobîndă de 30fo ; mai cuprindea
le de măsură folosite în restul României : prevederi referitoare la modul de urmă­
metrul pătrat şi hectarul38. rire a sumelor datorate de debitorii agri-
In acelaşi context, prin Decretul-lege coli, situaţia patrimoniului debitorului în
nr. 1247, din 27 aprilie 1938, s-a decis u- timpul lichidării""· Legea a fost însoţită
nificarea dispoziţiunilor privitoare la căr­ de un Regulament de aplicare "5 şi a fost
ţile funciare, cuprinzînd : modul de în- completată prin Legea relativă la pagu-
tocmire, întăbularea şi înscrierea provizo- bele suportate prin lichidarea datoriilor
rie, înscrierea drepturilor tabulare, nota- agricole, din 1 aprilie 1940, avînd nr.
rea, ţinerea evidenţei cărţilor funciare :m. 112S "6.
Legislaţia agrară a vizat, în perioada Urmărind stimularea producţiei agri-
cercetată, şi aspecte legate de organizarea, cole şi creşterea productivităţii, statul a
îndrumarea şi controlul agriculturii, cre- intervenit prin o serie de legi : Legea
area de facilităţi pentru stimularea pro- pentru scutirea proprietăţilor comasate de
ducţiei agricole, scutirea de taxe şi impo- impozitul pe veniturile proprietăţilor a-
zite. gricole, adoptată la 9 august 1938 "7 ; Le-
Prin Decretul-lege nr. 1986, din 2 no- gea din 5 aprilie 1940, prin care se stabi-
iembrie 1936, s-au stabilit modul de orga- leau normele de aşezare, percepere şi con-
nizare şi funcţionare al Ministerului A- statare a impozitului pe veniturile reali-
griculturii şi Domeniilor "0 , iar prin Legea zate din exploatările agricole "s.
sancţionată cu decretul-regal nr. 1361, din Situaţia creată în urma evenimentelor
22 martie 1937, s-au luat măsuri în ve- din vara anului 1940 s-a reflectat şi în le-
derea organizării şi încurajării agricultu- gislaţia agricolă, cu toate că pentru N-V
rii 41. Legea din 6 aprilie 1939, sancţio­ Transilvaniei nu mai putea fi aplicată.
nată cu decretul-regal nr. 1565, relua şi Astfel, la 8 septembrie 1940, prin Decre-
aprofunda unele dispoziţii ale legilor an- tul-lege nr. 3073, referitor la înscrierea
terioare 42. O nouă modificare privind or- drepturilor de proprietate pe baza sentin-
ganizarea agriculturii se aduce prin Le- telor iudecătoreşti de expropriere ·şi îm-
gea- din 24 aprilie 1940, sancţionată cu nroprietărire, precum. şi· pentru vînzările
decretul-regal nr. 1406. Legea făcea re- făcute de către stat din suprafeţele expro~
feriri la modificarea celor anterioare în nriate si a celor rezultate ·din exercitarea
acest domeniu 43 • dreptului de nreempţiune, se recunoşteau
Perioada crizei economice a făcut ne- ~a nronrietari asunra terenurilor din sen-
cesară elaborarea legilor prin care să fie tinte iucif'~ătorP.sti de P.xnrooriere si_ im-
uşurată situaţia din agricultură. La aceas- nroorietărirP. date în baz:=t lel!ilor df' rP.-
ta se adăuga lipsa de inventar agricol a formi'l :=tl!rară oentru Tran.c:;ilvani<~. toti ln..:
gaspodăriilor ţărăneşti, ceea ce a dus la rtdtnr1•. t.nrtto cnmune1P. si institut?.ilP. dD:
grevarea de datorii a multor proprietăţi nr1.ce fel (s.n.) : DP a!'.f'menP'l. ~l('r>oc:;t nr~nt
rurale. ln ajutorul acestora, s-a incercat ('r"\ rP~UnO<:I"llt si da~"i'J lnr>d'irile no mi'l.c:;n~

să se intervină prin adoptarea următoare:.. ri'\toqrP. r'l.dastrală ::tu fost s'l.u ·nu exp.rn~
lor legi : Legea din 7 aprilie 1934, privind tate. dacă terenurile au fost sau nu. plă..:.
lichidarea datoriilor agricole, promulgată tite; chiar dacă drepturile de proprietate
nu au fost trecute in cărti funciare. Sta-
33 M. 0., nr. 259, din 6 noiembrie 1936. tul renunţa în favoarea stăpînilor de fapt
:Il C. Hamangiu. Codul..., voi. XXII, pag. care au fost puşi în posesie, fie de orga-
583-612.
40 Ibidem, voi. XXIV, pag. 512-581.
41 Ibidem, voi. XXV, ;Jag. 536-596: trebuie
aJTJintit că, in întreaga perioadă cercetată. mi- 44 C. Hamangiu, Codul .. , voi. XXII, pag.
nisterul care s-a ocupat de problemele a~ricul­ 96--120.
turii a avut aceeaşi denumire : Ministerul Agri- ·15 Ibidem, voi. XXII. pag. 334-388.
culturii si Domeniilor. -~> Ibidem, voi. XXVII. par.. 39!J.
42 M.O., nr. 82. din Ci aprilie Hl39. H M. 0., nr. 182. din 9 aur.ust 1938.
4J Ibidem. nr. 97, din 24 aprilie 1940. 48 Ibidem, nr. 82, din 5 aprilie 1940.

234

http://cimec.ro / http://complexulmuzealbn.ro
nele judecătoreşti, fie de cele administra- LIV, LV din 1871 ; XIV din 1880 ; XXIV
tive49. · ·· din 1892 Şi VII; din 1908 53 . Aceste legi
Legislaţia agrară pentru Transilvania au fixat şi conSolidat în a doua juinătate
a cuprins multe aspecte particulare, re- a sec. al XIX-lea şi începutul sec. XX
zultate din devenirea istorică, cadrul in- proprietatea comună (s.n.). Ea s-a extins în
stituţional, statal şi juridic al acestei pro- exclusivitate asupra pădurilor şi păşunilor
vincii. De aceea, o situaţie aparte au avut (s.n.) şi era reprezentată de : lzlazurile şi
aici păşunile şi pădurile. Din "Expunerea pădurile urbariale, izlazurile şi pădurile
de motive" la proiectul de reformă agra- composesorale, izlazurile cumpărate cu a-
ră al Consiliului Dirigent, rezultă că, după jutorul statului, izlazurile constituite prin
unirea din 1918, structura proprietăţii ru- comasarea particulară sau create, unde nu
rale din Transilvania se prezenta astfel : existau, prin contribuţia benevolă a ţăra­
suprafaţa totală : 122.278 km2, din care : nilor. Proprietăţile composesorale şi foste
33,90Jo teren arabil ; 33,80fo păduri ; 12,30fo urbariale se stăpîneau în comun şi se ex-
fineţe; 12,80fo păşuni; 0,60fo vii; 0,10/o ploatau în regie proprie. Un rol impor-
stuf ; 3,90Jo pămînt neproductiv. Din aces- tant în cadrul proprietăţilor composeso-
te suprafeţe, în ceea ce priveşte proprie- rale 1-au avut fondurile culturale. Merită
tatea, se repartiza astfel : statul- 7,650Jo; amintită averea foştilor grăniceri năsău­
comunele - 15,45o;0 ; fonduri, aşezămin­ deni, formată din fostele păduri şi păşuni
te, biserici, şcoli - 4,530/o ; societăţi, căi alodialie, în suprafaţă de 273.999 jug. Era
ferate - 1,550Jo ; composesorate, urba- administrată în temeiul art. de lege XIX
rlalişti -- 9,050/o ; proprietatea particula- din 1890 şi a Instrucţiunilor Ministerului
ră - 60,950/o .;o,. Agriculturii nr. 49.272 din acelaşi an. O
Din aceste date rezultă o trăsătură ca- parte din suprafaţă a fost lăsată comune-
racteristică pentru proprietatea rurală din lor pentru satisfacerea nevoilor de lemne
Transilvania : aproape 1/3 din suprafaţa de foc, construcţie, iar restul era adminis-
a~ricolă era reprezentată de păşuni şi pă­ trat cumulativ (s.n.), prin Direcţia Silvică,
duri, iar proprietatea comună ajungea la înfiinţată la Bistriţa 54.
300/o. Acest aspect va determina ca în le- Pădurile şi păşunile au fost tratate în
gile de reformă agrară şi cele ulterioare, cadrul legilor de reformă agrară pentru
acestor categorii de terenuri şi proprietăţi Transilvania, din 1919 şi 1921, separat,
să le fie acordat un statut aparte 51 . subliniindu-se că, în general, vor fi scuti-
Ca un principiu general al legislaţiei te de expropriere 55 . Se accepta exproprie-
de reformă agrară pentru Transilvania rea acestor catel!orii deterenuri doar pen-
s-a statuat ca pădurile, păşunile de munţi tru crearea de izlazuri şi păduri comuna-
şi izlazurile comunale, ale composesorate- le. iar acolo unde existau, pentru comple.:..
lor foştilor iobagi şi ale comunităţilor de tarea lor.
avere ale fostelor regimente de graniţă Legile ulterioare referitoare la păşuni
să fie scutite de expropriere. Motivatia .<tU incercat să modificP st::ttutul acestora.
era că aceste proprietăţi servesc nemijlo- La 25 .<~.Prilie 1928, prin Legea nr. 1099.
cit interese agricole şi promovează. creş­ s-a rerilementat orp:aniz::~rea. administra;..
terea de vite direct a proprietarilor lor, rea şi exnlo~tarea năşunilor. SP. reulemen-
în majoritatea absolută, dacă nu în tota- t.:m cateP"oriile dP păşuni, modul de folo-
litate, toţi fiind agricultori şi crescători de sire. modul dP. tr~nsmitere a proprietătii
vite 52. asupra păşunii ; păşunile comune, care re~
De asemenea, pentru aceste categorii de
proprietăţi, s-a luat în considerare evo- :n Dezbaterile Adunării Deputaţilor, ~edinţa
luţţa specifică a legilor referitoare la ele : din 13 iulie 1921.
54
legislaţia era reprezentată de : Legile LIII, Ve;zi pe larg: I. Kovacs Formarea proprie-
f,!fii funciare buryheze in Transilvania după
desfiinţarea iobăgiei la 1848, în : .,Studia Uni-
versitatis .. Babeş·Bolyai", 1966, seria historiot,
49 C. Hamangiu, Coiul ... , voi. XXVIII, par- fnscicula 2. pa~r. 82-97.
tea :- II-a. nag. 1557-1558. 53 Decretul-le,qe nr. 3911;1919 în: C. Ha-
50 A.S.B. fond : ConsieleratuL.. dos. 16. miln~iu Codul..., voi. IX-X. pag. 193-205 : Lc-
51 Ibidem. ,r;ca dn 30 iulie 1921, în : M,O. nr. 93, din 30
52 Ibidem.
iulie 1921.

235

http://cimec.ro / http://complexulmuzealbn.ro
prezentau acele terenuri care se stăpînea~ cele ale fostului regiment de grăniceri ro-
cu caracter de bun obştesc, de locuitorii mâna-bănăţean nr. 13 de la Caransebeş:, se
dintr-o comună sau de locuitorii din mai vor administra ca şi pînă acum (anul
multe comune, cu scopul de a fi folosite 1924 - s.n.), conform statutului ce-l au
in comun, ca păşuni, fie că această situa- însă sub controlul statului în ceea ce pri-
tie a fost creată prin legi de împroprietă­ veşte respectarea Codului silvic 60.
rire, sau cu acordul coproprietarilor 56. Le- Legea a fost completată cu un Regu-
gea a fost urmată de un Regulament de lament de aplicare, care detalia prevede-
aplicare, din 12 iulie 1928 57. rile acesteia : categorii de păduri, mod de
Prin Legea din 13 noiembrie 1934, administrare, atribuţiile serviciului silvic,
sancţionată cu decretul-regal nr. 3028, obligaţiile proprietarilor, dreptul de pro-
s-au înfiinţat Eforiile comunale şi jude- prietate, modul de exploatare, controlul
ţene de păşuni, iar administraţia păşuni­ statului, forme de organizare. Pădurile
lor a fost trecută de la Ministerul Agri- expropriate pentru a fi destinate pentru
culturii şi Domeniilor la Ministerul de In- a forma păduri comunale erau trecute în
terne. sub denumirea de "Direcţiunea Pă­ patrimoniul comunelor Gl.
şunilor". De asemenea, au fost create efo- Legea din iulie 1924 a fost modificată
rii comunale şi judeţene, care aveau per- prin Legea din 15 iunie 1929, promulga-
sonalitate juridică 58. Această schimbare tă prin Decretul-regal nr. 1854. In partea
va dura pînă in anul 1938, cînd, prin De- privitoare la modul de administrare a pă­
cretul-regal nr. 1258, din 19 martie 1938, durilor proprietatea fostelor comune gră­
Direcţia 'Păşunilor şi Eforia Centrală de nicereşti din jud. Năsăud, se prevedea că
Păşuni vor trece din nou sub administra- aceste proprietăţi se vor .administra con-
rea Ministerului Agriculturii şi Domenii- form statutelor în vigoare, însă cu respec-
lor 59 tarea regimului de exploatare potrivit Co-
La fel ca şi păşunile, suprafeţele de dului silvic şi sub controlul statului 132. In
pădure au fost privite, din punct de ve- completare, Decizia nr. 138.400, din 23
dere legislativ, ca avind un statut aparte. iulie 1936. se referea la modul de exploa-
Prima reglementare asupra acestei cate- tare a pădurilor (mod de tăiere, valorifi-
gorii de proprietăţi s-a făcut în 1924. La carea materialului lemnos) 63 . La aceasta
1 iulie 1924, prin Decret-regal nr. 2187, a ~e adaugă Decizia nr. 242.043, din 27 no-
fost promulgată "Legea pentru satisface- iembrie 1936. relrJ.tiv la regimul de exploa-
rea trebuintelor normale în lemne de foc tare a pădurilor 6t..
si .de constr'ucţie ale populaţiei rurale din Alături de regimul şi legislatia gene-
Vechiul Regat, Basarabia si Bucovina". In rală referitoare la păduri, pentru comu-
partea· a III-a; capitolul VI, se fac refe- nele foste grănicereşt.i din jud. Năsăud.
riri la administrarea pădurilor comunale s-au elaborat o serie de reglementări soP-
din Transilvania, Banat, Crişana şi Ma- ci.ale. Prima, orin Decretul-regal 'nr. 3845,
ramureş. Astfel, se arată că aceste păduri din 3 ianuarie 1926. cînd s-au aprobat
se vor administra conform le!illor în vi- Statutele Societăţii Regna, soecializată. în
J!Oal'e (atunci - s.n.) însă sub controlul PXoloatarea oădurilor celor 44 dP comun4>
si supravegherea-statului si în ceea ce pri- din fostul regiment 2 românesc de granită
veşte aplicarea Codului silvic. In acest re- de la Năsăud. Acest statut cuprindf>a : de-
l!im se vor administra : pădurile comuna- numirea. sediul şi durrJ.trJ. societătii : sco-
le ca şi cele infiintate prin legea de re- pul declarat era administrarea. exploata-
formă agrară din 1921, oădurile comoose- TPrl. si desfarf>rea mat.Pri.alulni lemnos: r.a-
soratelor. izlazurile îmoădurite. de aseme- pitalul social, aporturile sociale, const'itu-
nea. Pădurile comunelor din. fostul regi- tte qin averea comună a celor 44. de co-
ment român de graniţă de la Năsăud şi mune foste grănkereşti, dreptul de con-

56 C. Hamangiu, Codul ... , voi. XV -XVI. 6il M.O .. nr. 140, din 1 iulie 1924.
p;.g. 1051-1061. Gl Idcm. nr. 86. din 16 aprilie Hl25.
57 M.O. nr. 126, din 12 iulie 1928. 62 C Hamangiu, Codul.... voi. XVII, p.
5~ C. Hamangiu, Codul ... , voi. XXII, pa!l'. 52B-!i29.
'747. G:J M.O., nr. lGU. din 23 iulie 1!J3G.
5!1 Ibidem, voi. XXVI, pag. 312, partea I. 1H Idern, nr. 277, din 27 noiembrie 1936.

236

http://cimec.ro / http://complexulmuzealbn.ro
trol al guvernuiui, modul de administrare J}reptul de proprietate cade asupra locui-
al societăţii, modul de utilizare al venitu- torilor din comune iar lucrările de ges-
rilor realizate din exploatarea pădurilor r;,i. tiune şi administraţie se vor face de Di-
La 27 aprilie 1933, prin Decretul-re- recţia Silvkă Bistriţa. Sînt prevăzute mo-
gal nr. 1247, se promulga Legea pentru dul de formare a bugetului, a bilanţului şi
modificarea unor dispoziţiuni din legea de de utilizare a fondurilor lill.
administrare a pădurilor comunale din l)..m urmărit elaborarea cadrului legis-
fostul district al Năsăudului. Această lege lativ privind problema agrară în Transil-
se referea, în special, la modul de satis- vania în perioada interbelică pentru a sur-
facere a necesităţilor de lemne de foc, con- prinde cîteva din trăsăturile sale esenţiale.
strucţie şi comerţ, al fostelor comune gră­ Astfel, deşi elaborată la nivelul între-
nicereşti. Administrarea se făcea sub di- gii ţări, legislaţia agrară a surprins perma-
recta îndrumare a Direcţiei Silvice, cu se- nent situaţia specifică din Transilvania,
diul în Bistriţa lili. mai ales în perioada de activitate a Con-
Un an mai tîrziu, printr-un Jurnal al siliului Dirigent (1918-1920), aceasta, de-
Consiliului de Miniştri, nr. 2434, din 27 oarece aici, legiuitorul s-a întîlnit cu si-
noiembrie 1934, se modifică din nou mo- tuaţii aparte, reprezentate de vechile drep-
dul de administrare a acestor păduri. Pă­ turi şi norme de proprietate, rezultate din
durile trec în administraţia Direcţiei Sil- dezvoltarea istorica-socială şi politică an-
vice Bistriţa, conform legilor XI din 1890 terioară anului 1918, care avea un spe-
şi art. 14 din Legea din 1924, referitoare cific aparte faţă de restul teritoriului ţă-
la administrarea pădurilor. Tot patrimo- rii
niul trece în favoarea Direcţiei Silvice, Deşi surprinde şi aspecte locale, ca-
care va face administrarea în regie coo- racteristice pentru situaţia din Transilva-
perativă, pe baza legii de administrar·e nia, legislaţia agrară, alături de întreaga
pe baze comerciale a întreprinderilor şi operă legislativă de după 1918, a contri-
avuţiilor publice şi a legii cooperaţiei lii'. buit la consolidarea procesului de unifi-
In toamna anului 1940, la fel ca şi C8.re şi dezvoltare unitară a statului ro-
pentru celelalte categorii de terenuri din mân în perioada interbelică rm.
N--V Transilvaniei, care nu mai cad sub Legislaţia agrară, începută prin siste-
administrarea statului român, şi, pentru mul arendărilor forţate, a continuat cu
averea fostelor comune grănicereşti din legile de reformă agrară din 1919 şi 1921
jud. Năsăud se emite un Decret-lege. pentru Transilvania. Apoi, în deceniile
Acesta are nr. 3013, din 4 septembrie III-IV, s-au elaborat noi legi, care încer-
1940, şi se referă la recunoaşterea modu- cau să finalizeze procesul declanşat între
lui de administrare a proprietăţilor aces- 1919-1921 şi să creeze noul cadru de dez-
tor comune. In art. 1 se arată că : "cele voltare a agriculturii româneşti. Faptul că
44 comune grănicereşti sunt şi rămîn pro- în toată perioada interbelică s-au elaborat
prietarele pădurilor şi păşunilor din jud. legi cu referire la problematka agrară,
Năsăud, care prin art. 24, alin. c şi art. arată rolul important al acesteia în cadrul
~~2, alin. c, din Legea de reformă agrară general de dezvoltare al societăţii româ-
din Transilvania, din 1921, au fost scu- neşti după unirea din 1918;
t.ite de expropriere (s.n.) şi menţinute ca In cadrul legislaţiei agrare din Tran-
păduri şi păşuni ale acestor comune, con-
silvania, un aspect aparte 1-au reprezen-
stituite sub denumirea de : Comunitatea
de avere a Comunelor Grănicereşti din tat legile care se refereau la păduri şi pă­
Năsăud. Patrimoniul lor era alcătuit din : şuni, formate şi existînd ca proprietăţi
păduri şi păşuni comunale pentru lemne comune (s.n.). Aceste categorii s-au bucu-
de foc, păduri şi păşuni, administrate în rat de o atenţie deosebită, începînd cu
comun ; instalaţii industriale, căi de trans-
port, construcţii, locuri de depozitare.
rn Ibidem, voi. XXVIII, pag. 1451--1458.
G9 Ibidem, vol. XIII-XIV /1922-1926; voi.
H5 Jdcm, nr. 3, din 3 bnuarie 192G. XV-XVIjl92(i-1929; voi. XVII/1929; în ac-
G~ C. Hamanr:riu, Codul... voi. XXI. p. 451. cepţiunea autorului toate legile apărute în aceas-
Gl Ibidem, vol. XXII, pag. 7B3-78G. tă perioadă erau "legi de unificare" (s.n.).

237

http://cimec.ro / http://complexulmuzealbn.ro
legiie din i919 şi 1921 iO, care stipulau, Din punct de vedere istoric, parcela-
ca principiu general, scutirea lor de expro- rea marii proprietăţi însemna forma cea
priere şi menţinerea dreptului de proprie- mai radicală şi, totodată, ultima, de lichi-
tate asupra lor în comun. Acest principiu dare a vechiului regim agrar. Prin aceasta,
va fi menţinut şi în următoarele legi re- raporturile de dependenţă ale ţăranului
feritoare la aceste categorii de proprietăţi, faţă de proprietar au fost atenuate, de-
întărind însă rolul statului din punct de oarece. a fost înlocuită baza lor - marea
vedere al exploatării, cu respectarea nor- proprietate.
melor Codului silvic it. Prin legislaţia agrară, alături de cele-
Efectele pozitive ale legislaţiei agrare lalte aspecte ale vieţii economico-sociale
s-au făcut simţite şi în Transilvania. Le- şi politice, în perioada interbelică s-a
gislaţia agrară a schimbat repartiţia pro- creat un cadru unitar de dezvoltare şi
prietăţii agrare, diminuînd marea proprie- progres a societăţii româneşti. Toate pro-
tate şi înzestrînd, în primul rînd, pe cei vinciile au revenit la vechea lor matcă,
cctre munceau pămîntul (s.n.) cu proprie- s-au înscris în procesul de "rezonanţă is-
tăţi funciare. torică", în dezvoltarea specifică a spaţiu­
lui de spiritualitate românesc.
Leg,~laţia agrară reprezintă transpu-
7~ Vezi pe larg: art. 10, 11 din legea nr.
:ll.ll1j1919; in Ibidem, voi. IX-X, pag. 193- nerea în plan juridic a concepţiei econo-
~05 ; legea din 30 iulie 1921, 733-803 ; art. 6, mice şi politice a celor care au condus Ro-
pct. 2 ; art. 8 ; art. 12 ; art. 24.31 ; 32--37. mânia ÎJl perioada interbelică. Ea resimte
71 Vezi pe larg : legile prin care se stabileau
influenţa din Transilvania, care prin inte-
regulile de administrare a proprietăţilor foste_
lor comune, grănicereşti din jud. Năsăud şi in· grarea în statul naţional-unitar român s-a
deosebi : Legea din 1 iulie 1924. în : M.O. nr. identificat cu specificul naţional românesc.
HO, din 1 iulie 1924.

LA LEGISLATION AGRAIRE DANS LA TRANSYLVANIE PENDANT


L'ENTRE-DEUX-GUERRES
(Resume)
La legislation agraire de Transylvanie, pen- bres d'une collectivile humaines, soit que des
dant l'entre-deux-guerres reflete le mode d'in- cummunantes humaines), les pâturages et les fo-
t~gration de cette province dans le develope- r~ts garderaient et pendant la periode d'entre-
mcnt unitaire de l'Etat roumain apres 1918. deux-guerre.s la meme caractere de propriete
Commencee avec les Lois de reforme agra- en commun. Pour cella, beaucoup de lois ont
ire de 1919 et 1921, l'activite legislative dans ete elaborees relativement strict a cettes cate-
C"et domine sere continuee, pendant toute la gories ele propriete.
periode d'entre-deux-guerres, ainsi 1nontrant La legislation <1grair(' represente, egalement.
l'importancc> du probleme agraire dans la so- la reponse de la societe roumaine aux pheno-
C'icte roumaine. menes et aux transformation general-europeen-
En memc temps, reflete les particularites nes d'apres la premiere guerre mondiale. Ainsi,
specifiques de developement de la province, en les lois de reforme agraire de Roumanie (1919-
rr.pport avec son passe historique. 1921), ont ete considerces aussi pendant l'epo-
Dans la domaine de la propriete fonciere, que comme les plus progressistes de S-E d'E-
on distingue des traits specifiques. Si pour la uropc.
terrain cultivable les noubeaux formes de pro- Par la legislation agraire, a c6te des autres
priete se sont imposees plus facile. pour les a~pects de la vie economique. sociale et poli-
pnturages et les forets, elles ont eu un caractere tique, pendant l'entre-deux-guerre,s, a ete cree
particulier. le cadre unitaire de developement et de progres
Heritees comme proprietes (soit des mem- de la societe roumaine.

238

http://cimec.ro / http://complexulmuzealbn.ro