Akkadieni

Triburi semite de păstori nomazi pătrund în prima jumătate a mileniului III î.Hr, din
stepele Arabiei în centrul Mesopotamiei. Limba akkadiană este cel mai vechi
idiom semitic atestat; ea adoptă la mijlocul mileniului III î.Hr, scrierea cuneiformă, devenită
limbă internațională în comerț, cultură, diplomație. La începutul mileniului II î.Hr, limba avea
2 dialecte principale: babiloneană și asiriană. Din anii 500 î.Hr, rămâne limba științelor si a
religiei. Akkadienii întemeiază orașe-stat: Akkad, Kia, Babilon, Isin, Susa. De asemenea erau
foarte războinici formând în jurul anului 2300 î.Hr. primul Imperiu din istorie, condus
de Sargon I (cca. 2350-2300 î.Hr.).

Akkadienii mai sunt cunoscuți și pentru arta lor, continuatoare a celei sumeriene și care a
dezvoltat basorelieful și sculptura cu subiecte mitologice.

Stela reprezentând victoria akadienilor

Triburi semite de păstori nomazi pătrund in prima jumatate a mileniului III i.Hr, din stepele
Arabiei în centrul Mesopotamiei. Limba akkadiană este cel mai vechi idiom semitic atestat; ea
adopta la mijlocul mileniului III i.Hr, scrierea cuneiforma, devenita limba internationala in
comert, cultura, diplomatie. La inceputul mileniului II i.Hr, limba avea 2 dialecte principale:
babiloneana si asiriana. Din anii 500 i.Hr, ramane limba stiintelor si a religiei. Akkadienii
intemeiaza orase-stat: Akkad, Kia, Babilon, Isin, Susa. De asemenea erau foarte razboinici
formand in jurul anului 2300 i.Hr. primul Imperiu din istorie, condus de Sargon I (cca. 2350-
2300 i.Hr.).

Akkadienii mai sunt cunoscuti si pentru arta lor, continuatoare a celei sumeriene si care a
dezvoltat basorelieful si sculptura cu subiecte mitologice.
 Asirieni
Asirienii au trăit în nord-estul Mesopotamiei. Au creat un imperiu puternic, fiind unul dintre
cele mai puternice și mai războinice imperii din Orient. Au fost printre primii care au
utilizat cavaleria în război, fiind experți în folosirea carelor de luptă. De asemenea, au fost
comercianți îndrăzneți, profitând de toate căile comerciale care treceau prin ținuturile lor
pentru a se îmbogăți. În mil. III î.Hr., pe cursul mijlociu și superior al râului Tigru constituie o
serie de orașe-state: Assur, Ninive, Urbilum (Arbela), Dur-Șarrukin, Nimrud.

Leu asirian

Zeul lor principal era Assur, al cărui nume a fost împrumutat capitalei imperiului.

Asiria a devenit un imperiu puternic, distrugând Babilonul, cucerind Egiptul, Siria și Anatolia,
capitala imperiului fiind Ninive. Sub domnia regelui Tiglatpalasar I si a
lui Asurbanipal hotarele imperiului atingeau Golful Persic și Marea Mediterană, devenind
principala putere a Orientului mijlociu. Regele Sennaherib cucerește Babilonul în anul 689
î.Hr., orașul fiind distrus, iar în anul 671 î.Hr., succesorul său Asarhaddon cucerește Egiptul.
În anul 609 i.Hr., imperiul asirian a fost cucerit de babilolieni, capitala Ninive fiind distrusă,
iar în Babilon, principele caldeean Nabopalasar se proclamă rege al Babilonului. În anul 614
î.Hr., mezii cuceresc orașul Assur, iar în anul 612 î.Hr., Ninive și Kalakh sunt ocupate. În cele
din urmă, un an mai târziu, ultimele rezistențe ale asirienilor sunt spulberate de către mezi.

Ca și vecinii lor babilonienii, asirienii erau amoriți, adică urmași ai popoarelor semitice, care
în mileniul al III-lea î.Hr. au ieșit din Peninsula Arabică și au subjugat
orașele Sumer și Akkad.

Spiritul lor militar se datora în primul rând poziției geografice: deoarece ei nu aveau hotare
naturale, țărmuri sau lanțuri muntoase, erau vulnerabili din orice direcție. De aceea au devenit
mari războinici, cu o armată bine organizată, capabilă de acțiune în orice moment, pentru a
putea menține imperiul. Foloseau care de luptă, din care arcașii trăgeau în inamic din fuga
cailor și foloseau prăștii, scuturi, arcuri și berbeci de luptă.