În strânsă legătură cu amae, se manifestă pe verticala oricărei organizaţii o altă relaţie
interpersonală specifică culturii japoneze, şi anume oyabun-kobun (oya - tată, ko - copii). În esenţă, prin oyabunkobun, se desemnează relaţiile care se constituie în procesul muncii între persoane situate pe niveluri ierarhice diferite. Persoana situată mai sus în ierarhie, deci pe poziţie de şef, este oyabun, lui fiindu-i subordonaţi mai mulţi kobuni, pe care îi tratează în mod egal fără a face discriminare între ei. Tratamentul egal aplicat tuturor kobunilor săi este obligatoriu, altminteri îşi pierde statutul de oyabun. Prin aceasta se deosebeşte de poziţia tatălui din cadrul unei familii. Un oyabun poate avea mai mulţi kobuni, dar un kobun este afiliat întotdeauna la un singur oyabun. Orice organizaţie japoneză este un ansamblu de asemenea relaţii ce-i conferă o pronunţată coeziune.
Caracteristici
- Oyabunul este mai în vârstă decât kobunul, a lucrat o perioadă mai îndelungată în firmă şi posedă o “putere” relativă superioară;
- Oyabunul acţionează în avantajul kobunului, şi se manifestă ca prieten al acestuia
- Relaţiile oyabunkobun au la bază o înţelegere informală, fundamentându-se pe acte şi
simţăminte -reciproce
- Kobunul, la modul ideal, simte gratitudine faţă de oyabun