G.

POPALISSEANII

IZVOARELE ISTORIEI ROMANILOR

www.dacoromanica.ro
 FONTES
HISTORIAE DA CO-ROMANORUM

FASCICULUS I

ANONYMI BELE REGIS NOTAR!!

GESTA HUNGARORUM
EDIDIT

G. POPA.LISSEANU

BUCURESTI
1934
www.dacoromanica.ro
 IZVOARELE
ISTORIEI ROMÂNILOR
VOLUMUL I

FAPTELE UNGURILOR
DE

SECRETARUL ANONIM AL REGELUI BELA

1RADUCERE DE

G. POPAZISSEANU

BUCURESTI
1934
www.dacoromanica.ro
 o-

ct. or.

www.dacoromanica.ro
 PREFATI
Preocuparea noastra de a face cunoscute, in traducere
romaneasca, principalele izvoare ale istoriei nafionale nu este
numai de astazi. Ea dateaza de mai multa vreme, decand, inca
inainte de raboiu, am publicat, pentru data, in limba
romema, Breviarium historiae Romanae al lui Eutropius
(1916) §i, apoi, Corespondenta lui Plinius cu impiratul Tra-
ian (1920). Ambele aceste traducen i au apdrut in edifia Casei
$coalelor.
Editarea izvoarelor istoriei Romanitor, text §i traducere,
o facem cu un scop indoit: intetiu, spre a procura publicului
putinfa de a cunoa§te exact, §i in original, aceste izvoare §i,
al doilea, spre a da un raspuns acelora cari, in baza a§a nu-
mitelor drepturi istorice, pretind teritorii ce le-au aparfinut
pentru un timp oarecare. Ca ci, de§i prior tempore potior jure
este o lozinca ce nu are nici o valoare fag de voinfa fernta
a celor ce stapeatesc o ;ara, totu.2i, do5manii neamului nostru
aproape nu au nici un alt argument de invocat decal drep-
turile istorice.
Din lectura celor doua opere ce publiciim acum, pre-
cum §i din lectura celor ce speram s tipeirim in curand, se
va putea vedea mor ce §ubred este chiar i acest argument
istoric. Cad noi am fost, inainte de Unguri, nu numai in Da-
cia, dar, ceea ce este de o extrema importanfa, §i in Panno-
nia §i preste tot locul in vechia Ungarie.
Un singur lucru inset trebuie, totu§i, sa concedem vecini-
lor no§tri de dincolo de Tisa. In trecutul nostru sbuciumat,
n'am avut intotdeauna posibilitatea de a da dovadii, ca na-
fiune unitara, de toat'ci puterea de vitalitate cu care am fost
inzestrafi. Imprejureirile neprielnice au fa cut ca noi, In si-
tuafia geograficii in care ne-am eisit, pe de o parte, sa. fim

www.dacoromanica.ro
 8 --
mai expu§i cutropitorilor din rasarit §i miaza-noapte, iffr, pe
de alta parte, ctind vremurite au fost, mai terrziu, ceva mai
priincioase sa nu ne putem manifesta, ca scut al civilizatiei
apusene, decid dincoace de Carpafi. O mare parte din masa
romaneasca, i anume cei de peste Munfi, am fost nevoifi de
vitregia timpurilor sá slujim idealul altora i se contribuim,
cu forfele noastre fizice §i morale, pentru gloria altora, dupa
vorba poetului Vergilius:
los ego versiculos feci, tulit alter honorem,
Sic vos non vobis...
Vlaga noastra a celor din vechia Ungarie, ca §i, de alt-
fel, a tuturor popoarelor gilsite in tara la ventrea Ungurilor,
a fost pusa, in decursul vremurilor, sv contribuie, in more
parte, §i, inteo larga m'aura', la stralucirea culturei maghiare.
Lectura atenta a Izvoarelor istoriei Romfinilor ne va da
convingerea c, i acum o mie §i mai bine de ami in urmei,
tara, in care s'au stabilit Ungurii, n'a fost o tara pustie, iar
acei nenumarati <<habitatores>> §i <dncolae terrae>> nu sunt
altii de cid stramo§ii stilpeinitorilor de astai, n mijlocut §i in
detrimentul carora s'au aireo, ca intru§i, cuceritorii de alta
data'.
Am socotit necesar sa publicam, mn acela5i timp, i tex-
tele originale i traducerea textelor, pentruca cetitorul
poata, mai u§or §i mai sigur, sa se documenteze direct, prin
sine insu.g.
Deocamdata publicám, in colectiunea Izvoarelor istoriei
Romfinilor, numai pe Anonymus Bele regis notarius, Gesta
Hungarorum 1) §i pe Geograful anonim, Descriptio Europae
Orientalis.

1) Anonymus a mai fost tradus in romiinegte de d. M. Began, notar public

In Lugo. Traducerea sa a fost publicati in revista «Transilvania», a. XXX din
1899, impreunii cu textul latin gi cu notele lui Fejérpataky. Traducerea d-lui M.
Began are Ø merite, are gi sciideri. Intre merite este, in primul rind, meritul
prioritkii. Dar tocmai din acest merit, decurg gi inevitabilele xcideri. Nefiind
tipiiriti derit inteo revisa, traducerea d-lui M. Began era natural si nu fie ac-
cesibili decid cetitorilor acestei reviste i, in al doilea rind, traducerea avind
mai multe gregeli de fond gi care traducere nu are gregeli? ti mai ales
omisiuni, a flicut necesari aceasti nonti incercare de traducere.

www.dacoromanica.ro
 9

Textul latin al lui Anonynius il dam dupil edifia lui

Lad. lukász1), comentariul textului Latin, dup5 edifia, fiicutil
dupei fotografie, a lui Lad. Fejérpataky2); in notele la tra-
ducerea Anonimului am utilizat, in special, cartea lui Des.
Paiss).
Textul, §i, in mare parte, notele Geografului anonim, le
dam dupei editia lui 01. Górka4).
La sflir§it,Clupa traducerea lui Anonymus §i in urma in-
dicelui de nume pro prii, da'm un facsimil, purin redus, de pe
o pagina a pergamentului originalul este de 16,5X23,5 cm.
impreunel cu o hared a localitcltilor indicate de autor.

G. POPA-LISSEANU

Lad. Juhfisz, Anonymus quondam Bele regis notarius, Budapesta 1933.

Lad. Fejérpataky, Béla Kiraly névtelen jegyzô jének kônyve, Budapest%
1892.
Des. Pais, Magyar Anonymus, Budapesta 1926.
01. Gfirica, Descriptio Europae Orientalis, Cracovia 1916.

www.dacoromanica.ro
 ANONYMUS QUONDAM BELE REGIS NOTAR1US.

INTRODUCERE

Cel dintiiu cronicar al Ungurilor §i, in acelagi timp, cel

mai mare cronicar al lor este un scriitor anonim, cunoscut in
deob§te subt denumirea de Anonymus. El ne-a lisat o istorie
a cuceririi Ungariei, in 57 capitole, intitulati Gesta Hunga-
rorum.
Cine este acest Anonymus, and gi unde a trait, aunt-
cestiuni ce nu le putem cunoa§te cu preciziune, iar putinele
date ce avem in aceasta privinta se reduc mai mult la presu-
puneri, la deductiuni gi la miele indicatiuni probabile, scoase
din opera ce ne-a rasa.
Dei pe noi ne intereseazi, in primul rind, croniea in-
- cronica ce ne-ii fost pastrata inteo copie descoperita,
In anul 1746, in Biblioteca imperial din Viena, cod. lat.
No. 514, §i publicati pentru întâiai data de Schwandtner in
Scriptores rerum hungaricarum totu§i precizarea epocii,
când a trait autorul, §i relatiile ce putem scoate din vieata sa
contribuie §i ele mult sa proiecteze hunina clarificatoare asu-
pra operei, cu privire la miele probleme nedestul de limurite.
Cand a trait Anonymus?
In introducerea lucrarii sale, cronicarul anonim ne
spune despre sine: P. dictas magister quondam regis Bele
notarius. A fost prin urmare, dupa afirmatia sa, inainte vreme,
quondam, deci inainte de a serie, secretarul regelui Bela. A
cirui Bela? In istoria Maghiarilor, intfilnim patru regi cari
se chiami Bela §1 anume Bela I (1061-1063), Bela II (1131-
1141), Bela ifi (1173-1196) §i Bela IV (1235-1270).
Mu10 dintre istorici, intre cari §i d. N. Iorga, se pro-
nunli pentru Bela IV, altii, §i acegtia sunt cei mai numerogi,
se declari pentru Bela III, iar altii, in sfir§it, pentru Bela II.

www.dacoromanica.ro
 12

Argumentul decisiv al acelora cari inlatura contimpo-

raneitatea Anonimului cu Bela IV sta, dupi credin/a lor, in
faptul ca se gasegte, din anul 1234, deci inainte de a fi ajuns
rege Bela IV (in anul 1235), un extras dintr'o cronica ce se
potrivegte cu cronica lui Anonymus, extras pe care ni 1-a pis-
trat intr'un raport al su calugarul Ricardus 1) Acest extras
n'ar fi putut fi luat din cronica lui Anonymus, daca acesta
ar fi scris numai subt Bela IV sau urmagii sa Urmeaza deci
notarul anonim §i-a compus cronica inainte de Bela IV gi
di n'a putut fi secretar decat al unui Bela precedent 2).
Dei cei mai mul/i istorici, incepind cu Engel care a
scris la sfArgitul veacului al XVIII gi cu Pray-, dela inceputul
veacului trecut, sus/in c Anonymus ar fi fost secretarul re-
gelui Bela III, totugi nici o dovadi istorica nu exista pentru
aceasta parere.
In schimb, faptul c in mai multe cronici ulterioare,
cari au avut ca isvor al lor pe Anonymus, gi in special in
Cronica pictata dela Viena, din 1358, intilnim o simpatie pro-
nunlata pentru Bela II gi fiul su Geza II §i o vadità anti-
patie impotriva regelui Coloman, care orbise pe Bela II
impotriva fiilor lui Coloman, Stefan II gi Borici, ne da o
dovada, aproape sigura, ca Anonymus a fost curteanul gi, in
acelagi timp, secretarul lui Bela II §i ca, prin urmare, el §i-ar
fi scris opera, subt urmagul acestuia, subt Geza II, intre
1141-1161, sau c4iva ani mai arziu. De aceasta parere era
gi istoricul nostru Dimitrie Onciul.
Si o intreagi serie de argumente lingvistice, stilistice g't
istorice s'au adus, in timpul din urma, de scriitorii unguri,

EndBehar, Rerun: hungaricarum monunienta Arpadiana, p. 248.

Iatä pasagiul lui Ricardus: (Inventum fuit in Gestis Ungarorum Chri-
stianormn, quod asset alia Ungaria maior, de qua VII duces cum populis suis
egressi luerant, ut habitandi quererent sibi locum, eo quod terra ipsorum
tudinem inhabitancium sustinere non posset. Qui cum multa regna pertransissent
et destruxissent, tandem venerunt in terram que nunc Ungaria dicitur, tunc
uero dicebatur pascua Romanorum. Quani inhabitandam pre terris ceteris elege-
runt, subiectis sibi populis, qui tunc habitabant ibidem. ranile subliniate se
glisesc aproape Cu aceleagi cuvinte gi in cronica lui Anonymus.
Istoricii mai noi, liare cari Lad. Juhász, P. Magister quondam Bele regis
Hungarie notarius, Gesta Hungarorum 1933, nici nu mai pun in discutie contim-
poraneitatea Anonimului dead cu Bela II eau Bela III.

www.dacoromanica.ro
 13

pentru a dovedi cä Anonymus a fost secretar al regelui Bela

1.11). Din parte-ne, credem c dreptatea este cu ace§tia 2).
Anonymus i§i incepe introducerea la opera sa prin cu-
vintele: P. dictus magister. Asupra acestui scriitor, ca cel mai
mare §i mai important cronicar, existlind o literaturä intreagi,
atat in limba maghiari &At §i in alte limbi striine, era firesu
se dea §i acestor cuvinte introductive, azi a§a de neobici-
nuite, fel de fel de interpretäri.
Astfel, s'a crezut di litera P, urmati de dictus, ar putea
si insemneze Predictus (praeclictus), adeci mai sus numituL
lucrul ar fi posibil.
Pentru noi cei de astäzi pare cu totul neobi§nuit §i, oare
cum, nefiresc, faptul ca o simplä scrisoare, sau o introducere
la o carte sä inceapi cu vorba predictus. Explicarea faptului
credem c ar putea fi urmitoarea:
In antichitate, §i multi vreme §"i in evul mediu, era uzul
ca subscrierea unei scrisori §i introducerea lui Anonymus
nu este de cit o scrisoare adresati unui prietin si nu se
faci la sfar§it, cum obicinuim noi cei de astäzi, ci la inceput.
Astfel se zicea Cicero Attic° s(alutem), sau Traianus Plinio
s(alutem) §i apoi urma coininutul scrisorii care, la sfir§it, nu
mai era semnatä. Predictus magister ar putea insemna In tra-
ducere modernä, subsemnatul magistru.
Ar putea fi §i o a doua explicalie pentru predictus §i
Cf. Revue des études hongroises HI a. 1925, p. 295.
Intre argumentele istorice ce se aduc in favoarea contimporaneitätii
Anonimului cu Bela II este ti cel pe care scriitorii maghiari cred ci-1 pot scoate
din urmitorul pasagiu din Chronicon pictum Vindobonense, din 1358. Florianus
II. p. 218: Vorbind despre impiratul germano-roman Conrad HI, croniCa vienezi
ne spune di el trecind, la anul 1147, prin Ungaria in cruciadi spre locurile
sfinte, nu s'a purtat ca un pelerin al lui Cristos, ci ca un tiran pridalnic, tyran--
nus et predo, care a stors tara de bani, nelàsmnd nejefuite, in toatä Ungaria, niel
o biserici si nici o ministire. Faptul acesta se puns in legiturrt cu ceca ce
ne spune Anonymus despre pascua Ronurnoruns, ci adeci, dup6 moartea lui
Attila, Romanii numeau Pannonia pisunile lor, pentru ci îi pisteau turmele
acolo: Et iure terra Pannonie pascua Romanorum esse dicebatur, nam et modo
Romani pascuntur de bonis Hungarie. Anonymus, dupi credinta unora, ar fi in.
;eles subt Romani pe Germani pi el fraza de mai sus ar fi o aluzie la purtarea
lui Conrad III; ar urma deci ca Anonymus si-ti fi seria cronica la anul 1147.
Germanii fiind numiti pe acea vreme Theotonici, iar nu Romani, argumentuI
rimine fin k' valoare probatorie. Cf. Schiinemann, Die Rönser des anonymen No-
tars, in Ung. Jahrb. VI a. 1926 p. 448.
www.dacoromanica.ro
 14

anume ci aceasti scrisoare introductici a cronicarului si fi

urmat dupi o alti scrisoare sau o alti carte gi atunci predictus
ar putea si insemneze eu cel de mai sus.
Daci insi vom cerceta cu atentie al doilea text ce pu-
blicim cu aceasti imprejurare, textul Geografului anonim al
Descrierii Europei Orientale, ne vom mira de nenumiratele
dictus, a, um ce intälnim la fiece pas: dictus rex, dictum im-
perium, dicti montes etc. Acest dictus este mai degrabi un de-
terminativ, el avind mai mult rolul unui pronume demonstra-
tiv, decat al unui verb. Predictus magister ar putea insemna
deci, eu magistrul.
Mai existi gi o a treia hipotezi, mai aproape de adevär,
gi anume ci P. ar putea fi initiala unui nume de scriitor, ini-
tiala, bunUoari, a numelui Petrus. 5i s'a ciutat atunci persoa-
na, de sigur un preot, care având acest nume si fi fost cândva
secretar regal gi care sii fi inaintat, in urmi, la demnitatea de
episcop sau arhiepiscop. Dupi unii, ar fi vorba de prepositul
Petru din Buda Veche, din anul 1124, dupi altii de prepositul
Petru din Alba Regali, din 1134.
In once caz, este sigur ci avem de a face cu un inalt
demnitar bisericesc care a studiat la Paris, capitala intelectua-
lititii europene, in secolul al XII, ci a studiat, impreunii cu
colegii sii de acolo, caligrafia, redactarea diplomelor, grama-
tica, retorica, istoria gi alte gtiinte. In special, a cercetat gi a
fUcut rezumate din scriitorul favorit pe acele vremuri, din
Dares Phrygius 1) care scrisese, in antichitate, despre ciderea
Troiei gi nimicirea Troienilor, din cari Troieni Francezii pre-
tindeau ci-gi trag originea.
Dupi cercefirile din urmi ale archivarului paleograf
Em. Iacubovich, Anonymus ar fi un inalt demnitar eclesiastic
care, in semn de modestie, obignuiti in aceastà formi in evul
mediu, gi-a indicat nurnele prin initiala P, urmati de dictas,
agezat inaintea demnititii ce o avea 2). Cazul nefiind izolat,
interpretarea ce o'dä Em. Iacubovich pare foarte probabiri 8).
Dares Phrygius pare a fi autorul unei historia de excidio Troiae. Opera
ce s'a pästrat astäzi subt numele su nu este originall. cf. Teuffel Gesch. der
röm. Literatur, II p. 1209.
(Dictuto significatio modestiae et humilitatis.
P. Mester in Endékkönyv Dr. Gröf Klebersberg Kano, In Revue des
itudes hongroises, III a. 1925, p. 295.

www.dacoromanica.ro
 15

Dm cronica notarului anonim nu ni s'au pastrat deck 57

capitole, nu de o egala intindere. Cronica, in realitate, a tre-
buit sa fie mult mai vasti. El Insugi ne spune, in introducerea
sa, ca achitandu-se de fagiduiala ce ficuse fostului su coleg
de gcoali, a scris, nu numai despre cucerirea Ungariei, res
geste, ci gi despre genealogia regilor gi a nobililor, genealogie
regum et nobilium. i c, in adevar, lucrarea sa cuprindea gi
aceste parli, rezulta din ceea ce se spune in cap. XV, uncle,
vorbind despre Andrei I, fiul lui Ladislau ce! Pleguv, scrie
textual: «Pimantul acesta 1-au stapanit urmagii sal (al lui
Ketel) Oda' in timpul regelui Andrei, fiul lui Ladislau cel Pie-
§11v. Regele Andrei insi a luat, prin schimb, de la urmagii lui
(Ketel) acel loc, din doui motive: intai, fiindcaîi era nece-
sar pentru vanitorile regale gi, al doilea, fiindc Ii places
ca acea localitate si o locuiasca so/ia sa, deoarece ea era mai
aproape de pimantul natal, fiind fiica regelui Ruthenilor gi
se temea de sosirea imparatului Theutonilor, ca si nu intre in
Ungaria, spre a rizbuna sangele regelui Petru, dup5 cum se
va spune in cele urrnä toare>>.
Rezulta din acest. citat c, cel putin, pilna in timpul re-
gelui Andrei I (1047-1059) se tratau in cronica lui Anony-
mus faptele (gesta) Ungurilor. Astazi MBA' ne lipsesc din ea,
cu total gi genealogia regilor gi povestirea evenimentelor dela
Tocsun (Taksony) inainte, ea pastrilndu-ni-se numai Oda la
Geza, tatal regelui stefan cel Sant.
Cum se explici aceasta pierdere a cronicii?
Studille aprofundate asupra cronicilor, facute in timpul
din urma de scriitorii unguri, in frunte cu Mint Heiman, au
stabilit, in general, doua feluri de gesta, doui arhetipuri, cari
au servit drept izvoare tuturor celorlalte cronici de mai tarziu.
Primele geste, compuse dupi izvoarele straine gi dupi tradi-
/iile interne, gi intitulate Gesta Ungarorum au vazut lumina
zilei subt Ladislau ce! Mint, pe la 1091-1092, iar secundele,
intitulate Gesta Hungarorum, au fost compuse subt Ladislau
IV Cumanul, intre anii 1282-1285. Arhetipul al doilea este
atribuit de Ilennan lui Simon de Kéza, gi nu s'a inspirat din
arhetipul dintâi. Ambele aceste gesta, eat cele din sec. XI,
cat gi cele din sec. XIII, s'au pierdut; ele lima se pot reconsti-
www.dacoromanica.ro
 16

tui dupi diferitele informatii comune ce se giísesc in cronicile

ce au utilizat cele douii arhetipuri i).
Gesta din sec. XIII, impreunii cu grupul de cronici ce
s'au format din ele, au drept caracteristica tradilia
adeca afirmarea descendeniii Ungurilor din Huni, cici ar fi
o identitate intre aceste doui popoare. Dupi aceste gesta, pre-
cum gi dupi cronicile din aceasta grupa, istoria maghiari nu
incepe cu Arpad, ci cu Hunii, iar faptele Ungurilor aunt legate
de faptele Hunilor, ai caror urmagi direc/i sunt considerati.
astfel, avem prima venire a Ungurilor in Europa, adeci
cea a Hunilor gi a doua venire a Hunilor, adecii cea a Ungu-
rilor lui Arpad.
Cronica lui Anonym-us face parte din prima grupa, din
gestele din timpul lui Ladislau cel Sfint; ea fiind compusa
In sec. XII, deci inainte de a se fi inceta/enit tradiila hunica,
nu putea s cuprinda decfit cucerirea Ungariei gi genealogia
regilor, nu gi istoria Hunilor. i tocmai de aceea credem noi
eà cronicile urmatoare gi de sigur ele vor fi existat in mai
multe copii se vor fi luat dupa arhetipul din timpul lui
Ladislau IV Cumanul, fiind socotite ca mai complete gi sa-
tisfacind oarecum mai mult orgoliul nalional gi vor fi para.-
sit arhetipul din vremea lui Ladislau cel Sant, care nu cu-
prindea decal cucerirea Ungariei gi genealogia regilor.
Faptul c Anonymus nu trateazi istoria Hunilor este o
dovada tocmai despre vechimea cronicei sale, vechime mai
mare decat a celorlalte cronici ce ni s'au pistrat
Anonymus a fost apreciat in diferite chipuri gi de multe
ori critica a suslinut, in privinta lui, cele mai contradictorii
pareri. Mu l-au socotit fauritor de basme gi chiar plismuitor
de minciuni grosolane, caruia nu trebuie sa i se dea nici un
crezimânt. Altii I-au considerat ca poet gi literat care, con-
ilucindu-se dupil traditii populare, a autat s infrumuseteze
realitatile cele mai reci, ciacand, de altfel, pe urmele hti Da-
res Phrygius, pe care 1-ar fi luat de model gi despre care, pre-
cum se gtie, vorbegte in introducerea operii sale. in
stargit, socotesc pe Anonymus ca un mare istoric, inzestrat
cu un ager simt critic, capabil sä. arunce la o pane, gi chiar
dispretuiasci, povestirile cari igi facuserri curs in traditia
1) Héman BAlint, A szent Ldsz16-kori Gesta Ungarorum, Budapesta 1925.

www.dacoromanica.ro
 17

popular. A fost un timp and istoricii unguri jurau pe Anony-

mus ca pe Biblie §i-1 sqcoteau ca chirintele istoriografiei ma-
ghiare»1).
De aceea, Anonymus a fost cind ridicat in slavi, and
aruncat in fundul Tartarului. In general, pirerile in privinta
Anonimului porneau mai í'ntotdeauna dela anumite prejude-
criti, de cari gi istoricii, gi mai ales istoricii, nu se pot lipida.
Si, in special, de cind teoria luí Roesler, privitoare la stiruinta
Rominilor in Dacia, a fost imbrOligati Cu o cilduri prea sim-
paticO de intreaga istoriografie maghiarO, opera lui Anonymus
sa bucurat de cea mai proasti reputatie, ajungind cel mai
detestat izvor istoric.
E drept ci un reviriment s'a produs In timpul din urmi.
Anonimul este pe cale de a fi reabilitat. I-a mai rimas nu-
mai un nuire picat: acela de a fi intrebuintat prea multe ana-
cronisme, intre cari: venirea unor cete de Cumani, deodati cu
venirea Ungurilor, gi, firegte, prezenta Valachilor in Dacia,
la sosirea aceloragi Unguri, câtä vreme Maghiarii gtiu pozitiv
gi de ce n'ar gti? ci au venit de peste Dunire, de abia
in secolul al XIII, iar peste Carpati au trecut, cei mai multi,
de abia In timpul FanarioPor 2).
DacO Anonymus va fi fost secretarul lui Bela II §i-gi va
fi scris cronica sa inainte de anul 1200, dupi cum pare aseii zi
bine stabilit, de mide va fi gtiut el despre emigratia Roma'.
nilor de peste Dunire, in secolul al XIII gi mai ales dupi in-
% azia Titarilor din 1241, dupi cum sustin ístoricii unguri?
Va trebui, in once caz, sO mai reducem ceva din anacro-
nism!
Anonimul nu este un scriitor de rind. El nu este un
impIu preot sau un simplu cilugir care si-gi fi mirginit ori-
zontul intre zidurile chiliei sale gi care sä fi compilat cu trudi
In singuritatea veunei mänästini, datele reci ale
unor cronice mucigiite. El este o í'nalti fati bisericeasci, este
un om dela curtea regali. Anonymus se invirtegte in lumea
mare gi a avut, de sigur, ca om priceput gi cu relalii intinse,
insirciniri de indeplinit gi misiuni importante.
Bfil. Hóman, La première période de Phistoriographie hongroise, in Re-
vue des ètudes hongroises, III a. 1925 p. 157.
Jancsó Bertedek, Alcune osservazioni critiche sulla storia entice del po-
polo romeno, in L'Europa Orientale, a. 1929, p. 257.
2
www.dacoromanica.ro
 18 --
De aceea, el nu se multumegte si scrie, ca aIi cronicari
sau ca analigtii de pe acele vremuri, o cronica rece gi seaca,
ci, utilizand cunogtintele dobandite in gcoli, el ne da o opera
unitara, o opera plina de vie*.
Influenta lui T. Livius, dei nu ne gisim nici macar in
aurora Renagterii, este de necontestat. Discursurile ce Notarul
anonim le pune in gura personagiilor sale, ca, bunioara, dis-
cursul ducelui Almus &aril soldati sau cel al lui Arpad inain-
tea luptei cu Salanus, sunt alcatuite dupi niodelul marelui
istoric roman. De asemenea, datele ce ni se dau asupra Sci-
thiei, nu Bunt nelipsite de inriurirea scriitorului Justinus.
Tot astfel, expresiuni ca fama volante, sau quo fortuna
tua te duxerit, ori comparatiuni ca sicut agni ante arietes, ori
sicut manipuli post messores fac dovada ci Anonymus, intoc-
mai ca odinioari T. Livius, concepea istoria ca o opera li-
terara
intocmai ca i istoricii romani, Anonymus vivifica
datele seci ale izvoarelor sale istorice gi mai ales vivifica tra-
ditiile orale ale familiilor gi ale din astiei arpadiene. Cad,
intre izvoarele de capetenie ale primului arhetip de geste
erau, dupa cum a aratat-o, intre alii, Bilint -116man, tradi-
tiile, fie ale casei domnitoare, fie ale nobililor.
In ce privegte aceste traditii, trebuie si facem din capul
locului o distinctiune. Nu e vorba aci de traditiile ce se gaseau
In gura poporului de rind. Pe acest popor Anonymus Il inla-
tura din preocuparile sale gi chiar 11 dispretuegte. Pentru Ano-
nymus nu are importan ta decal regele gi nobilimea, din care,
In primul rind, facea parte clerul; de multimile de jos, el nu
vrea si gtie nimic gi nici micar nu le numegte. In nenumarate
rfinduri el spune ca ducele a daruit cutirui fruntag maghiar
teritoriul dela ping la impreuni cu toti locuitorii din
acel teritoriu, incole terre, dar nu gasegte cu cale si spuna nici
de ce limba, nici de ce nationalitate sunt acei locuitori. Din
când in cand amintegte doar ci, pe limba localnicilor, loca-
litatea se numegte, bunaoara, Nougrad, ori ca geful fortiretii
se numegte, in graiul local, duca.
De iobagi ne vorbegte, in cateva rinduri, insa iobag, pe

1) Tot astfel: ferro sibi viam et gladio aperuerunt ne reamintegte fraza

clasid a scriitorilor antici.

www.dacoromanica.ro
 19

vremea lui Anonymus, este un titlu de noble/14 lar nu de

sclav.
Istoricii maghiari ne prezinti cucerirea Ungariei drept
o ocupare a Ungariei, <<a honfoglalas» sau germ. <<Die Auf-
nahme des Landes», ca §i cand /ara n'ar fi fost stipaniti de
nimeni, ca §i cand n'ar fi fost ocupati de nimeni, o sari pus-
tie. Din lectura atenti a lui Anonymus insi reiese in mod ciar
lara a fost cuceriti cu for/a, c Ungurii au inampinat re-
zistenti §i a ark in Pannonia §i Pannonia pe vremea aceea
se intindea pink' la Tisa cat §i in Dacia, numiti uneori
Missia, se gäseau mai multe principate, ocupate de schismatici,
cari se giseau subt suzeranitatea impiratului din Constanti-
nopol 1). Luptele au fost crincene §i cateodati s'au terminat
cu moartea principelui, alti datä printr'o cisitorie a fiicei
principelui cu fiul ducelui maghiar, revenindu-i principatul
ca zestre. Luptele au Onut uneori siptimini intregi unam
ebdomadam, alteori generalii unguri au scapat sinito§i §i te-
feri: sani et incolumes reversi sunt, alteori se antmli bucuria
scipirii, gaudia salutis. Nu lipsesc nici cazuri cand rezistenla
aria' este rizbunatä prin tradilionala spanzuritoare, iar nu-
mele lui Attila, ca strimo§ al lui Arpad, este fluturat, ori de
cate ori Ungurii vroesc sà intimideze populaçiile localnice,
cari aveau oroare de amintirea präpidului hunic §.1 a aiciu-
lui lui Dumnezeu>>.
S'a spus, de atatea ori, cà localnicii nu-§i aveau locuin/e
fixe §i cä erau migratori. Faptul nu poate si fie decat in parte
exact. Romanul a fost legat de pimantul strimo§esc §1 nu s'a
despärlit de el dealt vremelnic. De altfel, credem, ci se comite
o mare gre§ali &and se judeci stirile din trecut dupi ideile din
prezent. Pentru noi cei de astizi, agricultura este, de sigur,
o stare sociali superioari pistoritului. Dar n'a fost, in general,
totdeauna astfel. Nu mai departe decat in secolul trecut, mai
ales inainte de ridicarea robiei, din 1848, pistorii §i proprie-
tarii de vite se bucurau nu numai de o stare materiali mai
bunä, dar §1 de situnie sociali superioari celorlalpi
rani. Pastoril nu erau legali de glie §1 nici nu munceau
ca robi, Cu capul aplecat, pe mogia altora. Ei se bucurau de

1) Cf. Anonymus Cap. XX, uncle Menumorout vorbegte de anilmogii

aubjugati de Huai. 'Accost strilmogi nu putean fi deck Romani.

www.dacoromanica.ro
mai multi libertate §i aveau, in once caz, un orizont al lor mai
deschis.
Pistorii romani de cari ne vorbe§te Anonymus ci triiau
In Pannonia,--pistori despre cari ne vorbesc atit cronicile din
grupa I cit §i cronicile din grupa II-a,precum §i pistorii ce
vor fi piscut vitele §1 oile lor prin eimpiile §i pidurile Ardea-
lului, eran populatiuni stipinitoare ale localititilor in cari
triiau §i in cari «s'au pomenit>>. Ele insi au fost supuse de
nivilitori gi au fost supuse mai ales din cauza superiorititii
armelor acestora. Anonymus ne vorbegte chiar gi de balistae,
ma§ini de rizboiu, pe cari le intrebuintau Ungurii, daci nu
In timpunui Arpad, cel putin in secolul al XII.
Cuceriti prin puterea armelor sau supugi, uneori, numai
de teama nivilitorilor, locuitorii autochtoni au urmat condi-
tiunea celor siii si se supuni, au fost adeci sub jugaçi, dupi
favorita expresie plastici intrebuintati de stilul Anonimului.
populatiunile romanice, Az olethok, pe cari «Pais Dezsö
le constati in timpul Anonimului In Pannonia in regiunea Ba-
latonului au dispirut cu totul, nelisindu-ne dealt citeva
urme in toponomastici, §i au dispirut de asemenea cu totul §i
cei din nordul fostei Ungarii, ne mai mentinindu-se decit cei
din stinga Tisei §1 din Carpatii orientali.
Ci faptele, pe cari ni le istorisegte cronica Anonimului,
nu s'au putut petrece, toate, subt domnia lui Arpad, aceasta
este sigur. Anacronismul ,cel putin in ce privegte cucerirea Ar-
dealului, este neindoios. De altfel, Anonymus nici nu cunogtea
Ardealul, decit in mod foarte vag; el, in afari de lupta cu
Gelu, nu ne vorbe§te de nici o localitate din Ardealul istoric,
din Ardealul de dincoace de muntii Apuseni, de§i ne da o su-
medenie de aminunte despre regiunile din nordul Ungariei
§i din tinutul Dunirii §i al Tisei.
Aceasti constatare; este o dovadi siguri pentru vechimea
operii lui Anonymus §i, in acelagi timp, pentru arzia cucerire
a Ardealului.
In ce privegte informatiunile ce ni le di Anonymus des-
pre Rominii gisiti in fosta Ungarie, la venirea Maghiarilor,
acestea au fost studiate aminuntit aproape de toti istoricii no-
gtri mai de seami, incepind cu Petru Maior, in Istoria pentru
inceputul Romeinilor in Dacia gi pini la Hagdeu, Xenopol §i
Onciul gi au fost discutate, in cirti gi articole de reviste, gi de
www.dacoromanica.ro
 21

scriitorii no§tri de astizi, in frunte cu d. N. Iorga, reprezentan-

tul cel mai autorizat al istoriografiei romane§ti din zilele
noastre
Anonymus este un mare istoric. Iati caracterizarea ce-i
face unul dintre cei mai de seami scriitori unguri: <<Son
oeuvre, malgré ses damns, est une oeuvre de savant qui domine
son époque. Comme oeuvre littéraire, son histoire, toute frag-
mentaire qu'elle est aujourd'hui, est une des créations les plus
harmonieuses de l'historiographie latine du Moyen-Age. L'Ano-
nyme &ail un homme de science et un écrivain doué de Bens
artistique et muni d'une plume, au sens que ces mots avaient
au XII-e siècle. Dans l'histoire de la conquête de la patrie,
son récit, soigneusement élaboré, aussi bien au point de vue
stratégique que géographiqrue, prouve la pénétration de sa
critique, sa réflexion méthodique, et la profondeur de ses con-
naissances>> 2).
Si fie oare posibil ca un ma de mare scriitor, cu a§a de
frumoase calitài istorice, si se fi inplat, numai i numai, in
ce prive§te pe Romani? Nu o credem.

Vezi, In special, Les plus anciennes chroni,ques hongroises et le passé

des Rountain.s in Bulletin de la sect. hist. de r Ac. Roum. IX, a. 1921 Di X, a.
1923.
Bál. H6man, La premigre période de rhistoriographie hongroise,
.Revue des études hongroises, m u. 1925, p. 762.

www.dacoromanica.ro
 INCIPIT PROLOGUS IN GESTA HUNGARORUM.

P. dictus magister ac quondam bone memorie gloriosissimi

Bele regis Hungarie notarius N su.o dilectissimo amico, uiro
rabili et arte litterais scientie inbuto, salutem et sue peticionis
effectuni 1) Duni ohm in solari studio simul essemus et in hystoria
Troiana, quam ego cum summo amore complexus ex libris Darethis
Frigii ceterorumque auctorum, sicut a magistris mei audiueram, in
unum uolumen proprio stilo compilaueram, pari uoluntate legere-
mus, petisti a me, ut sicut hystoriam Troianam bellaque Grecoruni
scripseram; ita et genealogiam regum Hungarie et nobilium suo-
rum, qualiter septem princip ales persone, que Hetuanoger uocantur,
de terra Scithica descenderunt, uel qualis sit terra Scithica, et qua-
liter sit generatus dux .Almus, aut piare uocatur Ahnus primus
dux Hungarie, a quo reges Hungarorum originem duxerunt, uel quot
regna et reges sibi subiugauerunt, aut quare populus de terra Sci-
thica egressus per ydioma alienigenarum Hungarii et in sua ling-ua
propria Mogerii uocantur, tibi scriberem. Promisi et 2) enim me fac-
turum; sed aliis negotiis impeditus, et 8) tue peticionis et mee pro-
missionis lam pene eram oblitus, nisi mihi per litteras tua dilectio
debit= reddere monuisset. Memor igitur tue dilectionis quamuas
multie et diuersis huius laboriosi 4) seculi impeditus sim negotiis, fa-
cere tamen aggressus sum, que facere iussisti et secundum tradicio-
nes diuersorum hystoriographorum, diuine gratie fultus auxilio, opti-
mum estimans, ut ne posteris in ultimam generationem obliuioni tra-
datur. Optimum ergo duxi, ut uere et simplioiter tibi scriberem
quod legentes possint agnoscere, quomodo res geste essent. Et si tam

Unii comentatori au citit effectual,.

et este adaus in manuscris mai tirziu, de alti mini.
et este adaus in manuscris mai tfirziu, de alti mini.
laboriosi, dupi acest cuviint este o stersituri, rasuri.

www.dacoromanica.ro
 24

nobilissima gens Hungarie primordia sue generationis et fortia que-

que (acta sua ex falsis (abulia rusticorum uel a garrulo canta iocu-
latorum quasi sompniando audiret, ualde indecorum et satis in-
decena esset. Ergo potius an non 1) de certa scripturarunz explana-
tione et aperta hystoriarum interpretatione rerum ueritatem nobili-
ter percipiat Felix igitur Hungaria, cui aunt dona data uaria, oznni-
bus enim .horis gaudeat de munere sui litteratoris, quia exor-
dium 2) genealogie regum suorum et nobilium habet, de quibus regí.
bus sit laus et honor regí eterno et sancte Marie matri eius, per
gratiam cuius reges Hungarie et nobiles regnum habeant felici fine
hic et in euum, Amen.
L DE SCITHIA
Scithia igitur maxima terra est, que Dentumoger dicitur; uer-
sus orientem (unis cuius ab aquilonali parte extenditur usque ad
nigrum pontum. A tergo autem habet flumen, quod dicitur Thanais,
cum paludibus magnis, ubi ultra modum habundanter inueniuntur
zobolini ita, quod non solum nobiles et ignobiles uestiuntur mde,
uerum etiam bubulci, et subbulci ac opiliones sua decorant need-
menta 3) in terra ilia. Nam iM habundat aurum et argentum et in-
ueniuntur in fluminibus terre illius preciosi lapides et gemme. Ab
orientali uero parte uicina Scithie fuerunt gentes Gog et Magog,
quos inclusit magnus Alexander. Scithica autem terra multum pa-
tula in longitudine et latitudine, homines uero, qui habitant eam,
uulgariter Dentumoger dicuntur usque in hodiernum diem, et nut-
kus 4) umquam imperatoris potestate subacti fuerunt. Scithici enim
aunt antiquiores populi et est potestas Scithie in oriente, ut supra
dizdmus. Et primus rex Scithie fuit Magog filius Iaphet et gens °)
illa a Magog rege uocata est Moger, a cuius etiam progenie regia
descendit nominatissimus atque potentissimus rex Athila, q-ui auno
dominice incarnationis CCCC° L° i° 6) de terra Scithica descendens
cum ualida mann in terram Pannonie uenit et fugatis Romanis reg-
num obtinuit; et regalem sibi locum constituit iuxta 7) Danubiu,m

In text se vede urmi de corecturi de o aid; mini. In original era wno,

corectat in urmil ammodo; an non nu 6e poste citi.
Dupi acest cuvint In text se vede o rasuri.
Dinteo gre§ali de manuscris este transcris in text vestimeta.
Corecturi de alti mina; inainte era nullus.
Gens, s final e o suprascriere contimporani.
In original este al doilea i e ras.
In manuscris avem numai lux.

www.dacoromanica.ro
 25

super caladas aguas 1) et omnia antigua opera, que ibi tinuenit,

renouari precepit et in circuitu muro fortissimo edificauit, que per
linguam Hungarieam dicitur nunc Buduuar et a Teothonicis Ecil-
burgu 1) vocatur. Quid plura? Iter hystorie teneamus. Longo aute.m
post tempore de progenie eiusdem regia Magog descendit Vgek pater
Almi ducis, a quo reges et duces Hungarie originem duxerunt, sicut
in sequentibus dicetur. Scithici enim, sicut diximus, aunt antiquiores
populi, de qulibus hystoriographi, qui gesta 3) Romanorum scrip-
serunt, sic dicunt: Quod Scithica 4) gens fuisset sapientissima 5) et
mangueta 8 )qui terram non laborabant et fere nullum peccatum
erat inter eos. Non enim habebant domos artificio paratas, sed tan-
tum. tenptoria T) de filtro parata. Carnes et pisces et lac et mel man-
ducabant et pigmenta 8) multa habebant. Vestiti enim erant de
pellibus zobolorum et aliartun ferarum. Aurum et argentum et gera-
mas habebant sicut lapides, quia in fluminibus eiusdem terre in-
ueniebantur. Non concupiscebant aliena, quia onmes diuites erant,
babentes animalia multa et uictualia aufficienter. Non erant enim
fornicatores, sed solummodo unusquisque suam habebat uxorem.
Postea uero iam dicta gens fatigata in bello ad tantain crudelitatem
peruenit, ut quidam dicunt hystoriographi, quod iracundia ducti
humanam manducassent camela et sanguinem bibissent hominum.
Et credo, quod adhuc eos cognoscetis duram gentem fuisse de fruc-
tibus eorum. Scithica enim gens a nullo im.peratore fuit subiugats.
Nam Darium regem Persarum cum magna turpitudine Scithici fe-
cerunt fugere, et perdidit ibi Darius octoginta milla hominum et
sic cum magno timore fugit in Persas. Item Scithici Cirum 9) regem
Persarum cum trecentia et XXX milibus hominum occiderunt 13).
Item Scithici Alexandrum magnum filium Phylippi regia et regine
Olympiadia, qui multa regna pugnando sibi sublugauerat, ipsum
etiam turpiter fugauerunt. Gens namque Scithica dura erat ad sus-

Aquas, urmil de rasnri.

Ecilburgu, nrmi de rasura.
Gesta, corecturi de alfil mini.
Scishica, coreetnri de alti mini; original Scithici.
Sapientissima, coreetnri de alti m'inri; mai inainte era sapientissimi.
Mansueta, eareoturi de alti mfini; mai inainte era mansueti, Fraza,
inainte de coreeturi, era: quod Scithici. gens luissent sapientissimi et mansueti.
Tenptoria, in cnvint se vede o rasnri; in original temptoria.
Pigmenta, probabil un lapsus calami, in loe de jumenta.
Cirum, eorecturi de alti mini; inainte era Cirium.
Occiderunt, coreeturi de alti mini; inainte probabil era exciderum.

www.dacoromanica.ro
 26

tinendum omnem laborem et erant corpore magni Scithici et fortes

in bello. Nam nichil habuissent in mundo, quod perdere tim.uissent
pro illata sibi injuria. Quando enim Scithici uictoriam habebant,
nichil de preda uolebant, ut moderni de posteris suis, sed tantum-
modo laudem exinde querebant. Et absque Dario et Cyro atque Ale-
xandro nulla gens ausa fuit in miniao in terram illorum intrare.
Predicta uero Scithica gens dura erat ad pugnandum et supcc equos
ueloces, et capita in galeis tenebant, et lama ac sagittis meliores
erant super omnes nationes mundi et sic cognoscetis eos fuisse de
posteris eorum. Scithica enim terra quanto a torrida zona ramotior
eat, tanto propagandis generibus salubrior. Et quamuis admodum
sit spatiosa, tamen multitudinem populorum in ibi generatorum nec
alere safficiebat, nee capere. Quapropter septem principales per-
Bone., qui Hetumoger dicti sunt, angusta locorum non sufferentes, ea
mazime deuitare cogitabant Tune hee 1) septem principales persone
habito inter se consilio constituerunt, ut ad occupandas sibi terras,
quas ineolere possent, a natali discederent solo, sicut in consequen-
tibus dicetur.

II. QUARE HUNGARI DICITUR.

Nune restat dicere, quare populus de terra Scithica egressus

Hungari uocantur. Hungari dicti sunt a castro Hungu eo, quod sub-
iugatis sibi Sclauis, VII principales persone intrantes terram Pan-
nonie diutius ibi morati sunt. Vnde omnes nationes circumiacentes
nocabant Almum. filnun Vgek ducem de Hunguar et suos milites
aocabant Hunguaros. Quid plura? His omissis redeamus ad prop°.
situm opus iterque hystorie teneamus et, ut spiritus smalls dicta-
uerit, inceptum opus perfioiamus.

HI. DE ALMO PRIMO DUCE.

Anno dominice incarnationis DCCC° XVIIII°, Vgek, sicut

supra diximus, longo post tempore de genere Magog regis erat qui-
dam nobilissimus dux Scithie, qui duxit sibi uxorem in Dentumoger
filiam Eunedubeliani ducis, nomine Emesu, de qua genuit filium,
qui agnominatus 2) est Almus. Sed ab euentu diutino eat nconinatus

Hee, corecturi de alti mini; 1nainte era hii.

Agnominatus, silaba no este scrisfi deasupra cuvintului, de o alai.
mini.

www.dacoromanica.ro
 27

Almus, quia matri eius pregnanti per sompnium apparuit diurna

nido in forma asturis, que quasi ueniens eam grauidauit et innotuit
ei, quod de utero eius egrederetur torrens, et de lumbis eius reses
gloriosi propagarentur, sed non in sua multiplicarentur terra. Quia
ergo sompnium in lingua Hungarica dicitur alma, et illius ortus per
sompnium fuit pronosticatum 1), ideo ipse uocatus est Almus. Vea
ideo uocatus est Almus idest sanctus, quia ex progenie eius sancti
reges et duces erant n.ascituri. Quid ultra? 2)

IV. DE DUCE ALMO.

Dux autem Almus, postquam natus est in mundum, factum est

duci Vgek et suis cognatis gaudium magnum') et f ere omnibus
primatibus Seithie eo, quod pater suus Vgek erat de genere') Ma-
gog regis. Erat enim ipse Almus facie clecorus, sed niger et Wigros
habebat oculos, sed magnos, statura longus et gracilis, manus vero
habebat grossas et digitos prolixos et erat ipse Almus pius, beniuo-
lus, largus, sapiens, bonus miles, hylaris dator omnibus Mis, qui in
regno Scithie tune tempore erant milites. Cum autem ipse Almus
peruenisset ad maturani etatem, uelut donum spiritus sancti erat
in eo, licet paganus, tamen potentior fuit et sapientior omnibus du-
cibus Scithie et omnia negotia regni eo tempore faciebant consilio
et auxilio ipsius. Dux autem Almus, dum ad maturam etatem
uentutis peruenisset, duxit sibi uxorem in eadem terra, filiam cwius-
dam nobilissimi ducis, de qua genuit filium nomine Arpad, quem
secum duxit in Pannoniam, ut in sequentibus dicetur.

V. DE ELECTIONE ALMI DUCIS.

Gens itaque Hungarorum fortissima et bellorum laboribus po-

tentissima, ut superius diximus, de gente Sciihica, que per ydioma
suum proprium Dentumoger dicitur, duxit originem. Et terra illa
nimia erat plena ex multitudine populorum inibi generatorum, ut
nec alere silos sufficeret nec capere, ut supra diximus. Quapropter

Pronosticatum, silaba ca este serisii deasnpra enviintului, de o alfil

náni.
Ultra, urmi de rasuri.
Gaudium magnum, corecturi de alta mina; in original fusese magnum
gaudium.
Genere, urmi de rasnri.

www.dacoromanica.ro
 28

tuno VII principales persone, qui Hetumoger uocantur, usque in ho-

(Rennin' diem, angusta locorum non sufferentes, habito (inter se con-
silio, ut a natali solo discederent, ad occupan.das sibi terrag, cpias in-
colere possent, armis et bello querere non cessarunt. Tune elegerunt
sibi querere terrain. Pannonie ,quam audiuerant fama uolante terrain
Athile regia egse, de cuius progenie dux Almus pater Arpad desoexide-
rat. Tuno ipsi VII princip ales persone communi ) et uero cough° in-
tellexerunt, quod inceptum iter perficere non possent, nisi ducem
se preceptorem super se habeant. Ergo libera uoluntate et communi
coliseum]. VII uirorum elegerunt gibi ducem ac preceptorem in filing
filiorum suorum usque ad ultimam generationem Almum filium
Vgek, et qui de eius generatione deacenderent, quia 2) Amus dux
filius Vgek et qui de generatione eius descenderant, clariores erant
genere et potentiores in bello. Isti enim 'VII principales persone
erant uiri nobiles genere et potentes in bello, fide stabile& Tune pari
uoluntate Almo fludi sic dixerunt: Ex hodierna die te nobis ducem me
preceptorem eligimus et, quo fortuna tua te duxerit, illuc te se-
quemur. Tune supradicti uiri pro Almo duce more paganismo fusis
propriis sanguinibus in unum uas ratum fecerunt iuramentum. Et
licet pagani fuissent, (idem lamen iuramenti, quam tune fecerent
inter se, usque ad obitum ipsorum seruauerunt tali modo.

VI. DE ILTI'ut,MENTO EORUM.

Primus status iuramenti sic fuit: Vt quamdiu uita duraret,

tam ipsis, quam etiam posteris suis semper ducem haberent de pro-
genie Almi ducis. Secundus status iuramenti sic fuit: Vt quicquid
toni per labores eorinn acquirere possent, nemo eorum expers fieret.
Tercius status iuramenti sic fuit: Vt isti principales persone, qui sua
libera uoluntate Almum sibi dominum elegerant, quod ipsi et filii
eortun nuncruam a donsilio ducis et honore regni omnino priva-
rentur. Quartug status iuramenti sic fuit: Vt siquis de posteris eorum
infidelis fieret contra personam ducalem et discordiam faceret inter
ducem et cognatos suos, sanguis nocentis fuderetur, sicut sanguis
corum fuit fusus 3) in juramento, quod fecerunt Almo dual Quintus
status iuramenti sic fuit: Vt siquis de posteris ducis Almi et aliarum

Communi, in cnvint o urmit de coreeturi.

Quia, rasurl, inainte era a quia.
Fusus, corecturi de alti

www.dacoromanica.ro
 29

personaram principalimn iuramenti statuta 1) (ipsorum infringere

uoluerit, anathemati subiaceat in perpetuam. Quorum VII uiroruzm
nomina hec fuerunt .Almus pater Arpad, Eleud pater 2) Zobolsu, a
quo genus Saac desoendit, Cunda pater Curzan, Ound pater Ete, a
quo genus Calan et Colsoy descendit, Tosu pater Lelu, Huba, a quo
genus Zemera descendit, VII-us Tuhutu.m pater Horca, cuius fila
fuerunt Gyyla et Zombor, a quibus genus Moglout descendit, ut in-
ferius dicetur. Quid plura? her hystorie teneamus.

VIL DE EGRESSU EORUM.

Auno dominice incarnationis D. CCC L XXXIiI, sicut in an-

nalibus continetur cronicis, septem principales persone, qui Hetu-
moger uocantur, egressi sunt de terra Scithica uersus oocidentem, inter
quos Almus dux filius Vgek de genere Mago g regia luir bone memo-
rie, dominus et consiliarius eorurn, una cum uxore sua et filio suo
Arpad, et duobus filiis Hulec auunculi sui, scilicet Zuard et Cadusa,
necnon C11131 multitu.dine magna populorum non numerata federa-
torum de eadem regione egressus est. Venientes autem dies pluri-
mos per deserta loca et fluuium Etyl super tulbou sedentes ritu pa-
ganismo transnatauerunt et nunquam uiam. 2) ciwitatis uel habitaculi
inu.enerunt Nec labores hominum comederunt, ut mos erat corum,
sed carnibus et piscibus uescebantur, donec in Rusciam, que Susuclal
uocatur, uenerunt FA itmenes comm fere quottidie erant in usna-
tione, unde a die illo usque ad presens Hungarii sunt pre ceteris
gentibus 4) meliores in uenatu. Et sic Almus dux cum omnibus suis
uenientes terram intrauerunt Rusoie, que uocatur Susud.a12).

VIII. DE RUTENIA.

Postquam autem ad partes Rutenorum peraenerunt, sine ali-

qua contradicione usque ad citsitatem Kyeu transierunt, et dum per
ciuitatem Kyeu transissent, fluuiu.m Deneper 8) transnauigando, no-
kerunt regnum Rutenorum sibi erubiugare. Tune (luces Rutenorum

Statuta, in manuscris e gresit statura.

Pater, cuvintul et, ce era scris dupil pater, e ras.
Pian:, dupi acest cuviint e o rasuri.
Gentibus, corecturi de o ala mini; in original probabil era generibus.
Susudal, cuvintul intreg este seria pe o rasuri de alta mira.
Deneper, originalul seria in doui cuvinte: de neper.
www.dacoromanica.ro
 30

hoc intelligentes timuerunt nalde eo, quod audiuerant Almum du-

ce.m filium. Vgek de genere Athile regia ease, cui proaui eornm an-
nuatim tributa persoluebant. Attamen dux de Hyeu 1) conuocatis
onmibua primatibua side, habito inter se conailio, elegerunt, ut pug-
nam promouerent contra Almum ducem, et magia uellent mori
bello, quam amitterent regna propria, et subiugati easent sine sua
sponte duoi Almo. Statim dux de Kyeu, miseis legatis, VII duces
Cumanorum suos fidelissimos amicos in adiutorium postulauit. Tune
hii VII duces quorum nomina hec fuerunt: Ed, Edum 2), Etu, Bun-
ger, Ousad pater Ursuur, Boyta, Ketel pater Oluptulma, non modica
multitudine equitum insimul coadunata, causa amicicie ducis de
Kyeu celerrimo cumu contra Almuin ducem uenerunt Et dux de
Kyeu cum exeroitu 5) suo obuiam processit eis et adiutorio Grins-
norum armata multitudine contra Alumni ducem uenire ceperunt.
Dux uero Almus, cuius adjutor erat sanctus spiritus, armis indutus,
ordinata acie, super equum suu.m sedendo, ibat huc et illuc confor-
tans suos milites, et facto impetu, stetis ante °nines suos et dixit eis:
O Scithici et conmilitones mei, aid fortissimi, memores 4) estate
initium uiarum uestrarum guando dixistis, quod terram, (pain in-
eolere possetis, armis et bello quereretis. Ergo nolite turban i de
multitudine Ruthenorum et Cumanorum, qui assimulantur nostris
canibus. Nam canes statim, ut audiunt uerba dominorum suorum,
Donne in timorem uertuntur? Quia uirtus non ualet in multitudine
populi, sed in fortitudine animi. An nescitis, quia unus leo multas
ceruos in fugam uertit, ut dicit quidam philosoph,us? Sed hiis
omissis dicam uohis: Quia enim potuit contra stare militibus Scithie?
Nonne Darium regem Persarum Scithici in fugam conuerterunt et
sic cum timore et maxima turpitudine fugiit in Persas et perdictit
ibi octoginta mills hominum? Aut name Cyru.m regem Persarum
Scithici cum trecentis XXX-ta milibus occiderunt? 6). Aut nonne
magnum Alexandrum filium Philippi regia et regine Olimpiadis,
qui multa regna pugnando sibi subiugauerat, ipsum etiam Scithici
turpiter fugauerunt? Unde strennue et fortiter pugnemus contra

Hyeu, gresit in loe de Kyeu.

Edum, mai arziu Edumen.
Exercitu, gresit ercitu.
Memores, corecturá de eta mina; original memor; hilaba es scrisi in
urmi deasupra.
Occiderunt, corecturi de alti mini; original exciderunt; silaba oc
serial demmpra.
www.dacoromanica.ro
 31

eos, qui assimilantur nostris canibus, et sic multitudfinem eorum

timeamus, ut mwmarum multitudinem. Hoc audientes milites Ahni
duela multum sunt confortati statimque sonuerunt tubas bellicas
per partes, et conmixta est atraque ocies hostium, oeperuntque
pugnare acriter inter se et interficiebantur plurimi de Ruthenis et
Cumanis. Predicti yero duces Ruthenorum. et Cumanoru.m uidentes
8008 deficere in bello, in fugam uersi sunt, et pro salute ufite pro-
permites, in ciuitatem Kyeu intrauerunt. Almus dux et sui milites
persequentes Ruthenos et Cumanos toque ad ciuitatem Kyeu et
tonsa 1) capita Cumanorum Almi ducis milites mactabant, tanquanr
crudas cucurbitas. Duces uero Ruthenorum et Cumanorum in ciui-
taiem ingressi uidentes audatiam Scithicorum, quasi muti remanse-
runt.

IX. DE PACE INTER DUCEM ET RUTHENOS.

Dux uero Almus et sui milites adepta uictoria, terras Rutheno-

rum sibi subiugauerunt et bona eorum accipientes in secunda eb-
domada ciuitatem Kyeu ceperunt expugnare. Et dum scalas ad mo-
rum ponere cepissent, uidentes duces Cumanorum et Ruthenorum
audatiam Scithicorun, timuerunt ualde. Et dum hoc intellexissent,
quod eis obsistere non ualerent, tunc missis legatis, dux de Kyeu et
aliii duces Ruthenorum necnon Cumanorum, qui ibi fuerunt, roga-
nerunt Almum ducem et principes 8008, ut pacem facerent cum eis.
Cum autem legati uenissent ad Almum duc,em, et eum rogassent, ut
domini eorum de sedibus non expellerentur suis, tune dux Almus,
mito consilio cum suis, sic legatos remfisit Ruthenorum, ut duces et
primates sui filios anos in obsides darent tributumque annuatim per-
soluerent decem milia marcarum, et insuper uictum, uestitum et alia
necessaria. Duces uero Ruthenorum, licet non sponte, tamen hec
omnia Almo duei concemerunt, sed rogauerunt Alinum ducem, ut
dimissa terra Galicie, ultra siluam Houos 2 ) uersus occidentem in
terram Pannonie descenderent, que primo Athile regio terra fuis-
set 8), et laudabant eis terram Pannonie ultra modum esse bonom.
Dicebant enim, quod ibi confluerent nobilissimi fontes aquarum Da-

Tonsa, in litera o se observi urmele unei corecturi de ala mina.

Hoyos, in original erau douä cuvinte: Hé vos, impreunate in urmi de
o altil mina.
Fuisset, corecturi, inainte era fuissent.
www.dacoromanica.ro
 32

nubius et Tyseia et allí nobiliatni fontes bonis piseibus habun-

dantes, quam terram habitarent Sclavi, Bulgarii et Blactiii ac pas-
tores Romanorum. Quia post mortem Athile regis terram Pannonie
Romani dicebant pascua esse eo, quod greges eorum in terra Pan-
nonie pascebantur, et jure terra Pannonie pascua Romanorum ease
dicebatur, nam et modo Romanti paseuntur de bonjs Hungarie.
Quid plura?

X. DE VII DUCIBUS CUMANORUM.

Dux uero Almus et sui primates, mito inter se comino, peti-

cioni 1) ducum Ruthenorum satisfacientes, pacem cum eis fecerunt
Tunc duces Ruthenomm, scilicet de Kyefu. et Sudal 2), ut ne de se-
dibus mis expellerentur, filios suos in obsides dederunt 5) Almo
duel, et cum eis miserunt X-eem milia marcarum, et mille equos
cum seRis et frenis more Ruthenico omatis, et oeutum pueros Cu-
manos et XL camelos ad onera portanda, pelles ermelinas et griseas
sine numero, ac alia multa munera non numeraba. Tune prenomi-
nati duces Cumanorum, scilicet Ed, Edumen, Etu, Bunger 5) pater
Borsu, ()usad pater 13rsuuru, Boyta, a quo genus Brucsa descendit,
Ketel pater Oluptulma, cum uiddssent pietatem Almi ducis, quam
fecit circa Ruthenos, peclibus eius prouoluti se sua oponte duci Almo
subdugauerunt dicentes: Ex hodierno die nobis te dominum ac pre-
ccptorem tuve ad ultimam generationem eligimus, et quo te for-
tuna tua duxerit, j'Une te sequemur. Hoc etiEun, quod uerbo dixerunt
Almo duci, fide iuramenti more paganismo firmauerunt et eodem
modo dux Almus et 5) sui primates eis fide se et juramento se con-
strinxerunt Tunc hii VII duces Cumanorum cum uxoribus et filiis
mis necnon cum magna m.ultitudine in Pannonia uenire coneesserunt.
Similiter etiam O) multi de Ruthenis Almo dad adherentes secum in
Pannoniam uenerunt, q-uorum posteritEus usque in hodiernum diem
per diuersa loca in Hungaria habitat.

Peticiani, silaba ci a fost serial de asupra mai dirziu de aceeasi

Sudal, croare in loe de Susudal.
Dederunt, urznii de rasurti.
Bunger, corecturi de aceeasi mima; inainte era Burger.
Et. deasupra euvintului o rasura.
Etiam, corecturi de altil mitni; inainte era et.
www.dacoromanica.ro
 33

XI. DE ClVITATIBUS LODOMER ET GALICIA

Tunc Almus dux et ahi principales persone, qui 1) Hetumoger
dicuntur, necnon dures Cumanorum una cum cognatis et famulis ac
famulabus 7) suis egressi sunt de Kyeu, et in ductu Ruthenorum Kye-
uy-ensium uenerunt llegue ad ciuitatem Lodomer. Dux uero Lodo-
meriensis et sui primates obuiam Almo duci usque ad conf inium 3)
regla cuna divensis preciosis mun,eribus processerunt et ciuitatent
Lodomeriam nitro e,i aperuerunt. Et dux Almus cum omnibus Buia
in eodem loco per tres ebdom.adas mansit, in tercia uero ebdomada
dux Ladomeriensis duos filios sitos cum omnibus fillis 4) iobagionu_m
suorum duci. Almo in ()baldes dedit, et insuper duo milia marcarum
argenti et centurn marcas aun i 3) cocti cum pellibua et palliis non
numeratis et CCC equos cum sellis et frenas, et XXV camelos et
mille boues ad onera portanda et alia m.unera non numerata tam
duci quam suas pritnatibus presentauit. Et in quarta ebdomada dux
Almus cuna suis in Galiciara uenit et ibi requiei locum sibi et suis
elegit. Hoc duna Galieie dux audiuiseet obuiam Almo duci cum om-
nibus suis nudis pedlibus uenat et diuersa muriera ad usum Alma
ducis presentauit et aperta porta ciuitatis Galicie, qu.asi dominum
suum proprium hospicio 0) recepit, et unicum filium suum cu.m ce-
teris filiis primatu.m regni sui in obsidem dedit et insuper X farisios
optimo& et CCC equos cum sellis et frenis et tria milia marcarum
argenti, et CC marcas aun i et ueste,s nobilissimas tam 7) duci guara
etiam omnibus 9) militibus suis condonauit. DI= enim dux Almus
requiei locum per mensem unum in Galicia habuisset, tune dux Ga-
licie oeteriq-ue consocia sui, quorum filiii in obsides positi eirant, efic
Almum duce.m et suos nobiles rogare ceperunt, ut ultra Howos uer-
sus occidentem in terram Pannonie descenderent. Dicebant enim eie
sic, quod terra illa nimia bona esset et ibi confluerent nobilissimi
fontes, quorum nomina hec essent, ut supra 3) diximus- Danubius,
Tyscia, Wag, Morisius, Crisius, Ternura et ceteri, que etiam primo

Qui, corectura de alfa mina; inainte era que.

Famulabus, fiind o ruptura, cuvintul e despirtit in doui.
Confinium, corecturi de alta mina; inainte era finium.
Filiis, dupi acest cuvfmt este o rasura.
Aun, urma de rasura.
Hospicio, corecturi de alta mana; inainte era hospicium
Tam, corectura de alta mina; inainte era quam.
Onusibus, original era omnibus etians.
Supra, corectura de alta mina, mai inainte era super.

www.dacoromanica.ro
 34

fuisset terra Athile regis, et mortice illo preoccupassent Romani

principes testram Pannonie cacique ad Danubium, ubi collocauis-
sent 8) pastores suos. Terram uero, que iacet inter Thiseiam et Da-
ambit= preoeeupauisset sibi Keanus magnus dux Bulgarie, anus Sa-
lani duds, usque ad confinium Ruthenorum et Polonoruin et fe-
cisset ibi habitare Sdauos et Bulgaros. Terram uero que eat inter
Thisciam et siluam Igfon, que iacet ad Erdeuelu, a fluuio Morus
usque ad fluuium Zomus preoccupauisset sibi dux Morout, cuius
nepos dictus est ab Hungaris Menumorout co, quod plures habebat
milieus et terram illam habitarent gentes, qui dicuntur Cozar 2).
Terram uero, que eat a (luuio Morus usque ad castruan Vrscia preoccu-
pauisset 8) quidam dux nomine Glad 4) de Bundyn castro egressus
adiutorio Cunlaccorum, ex claims progenie Ohtum fuitt motus, quena
postea longo post tempore sancti regis Stephani, Sunad filius Dobuca
nepos regia 5) in castro suo iuxta Morisium interfecit eo, quod pre-
dicto regi rebellis fuit in omnibus Cui edam predietus rex pro
bono seruicio suo uxorem et eastrum Ohtu.m CUM omnibus apendiciis
suis condonauit, sicut enim mos est bonorum dominorum suos fi-
deles remunerare, quod castrum nano Sanad nuncupatur. Quid
ultra ?

XII. QUOMODO PANNONIAN' INTRAUERUNT.

Dux uero Almus et sui primates acquiescentes consiliis Ruthe-
norum, pacem firmissimam cum eis 6) fecerunt. Duces enim Ruthe
normal, ut ne de sedibus Buis expellerentur, filies suos, ut supra
diximus, in obsides dederunt cum muneribus non numeratis. Tunc
dux Galicie duo muja sagittatorum 8) et Efl-a milia rusticorum an-
teire precepit, qui eis per siluam Houos uiam prepararent usque
ad coufinium Hung, et omnia jumenta eorum uictualibus et aliis
neeesearlis onerauit, et pecudes ad utictum ecmdonauit sine numero.
Tunc VII principales persone, qui 5) Hetumoger dicuntur et

Collocauissent, original collocassent; silaba vi a fost suprapusi in urmi

de o alti mini.
Cozar, original gentes Cozar qui dicuntur.
Preoccupcutisset, orig. preoccupauissent.
Glad, corecturi de alti mini; inainte era gaad.
Regis, corecturi de alti mini; inainte era regem.
Cum eis, aceste doui cuvinte an fost adaugate ulterior de alti mini.
Sagittatorum, corecturi de alti mini; orig. sagittarum.
Qui, corecturi de alti mini; orig. que.

www.dacoromanica.ro
 35

duces Cumanorum quorum nomina supra diximus una cum cogna-

tis et famulis ae famulabus consilio et auxilio Ruthenorum Gu-
lick sunt egresei in terrain Pannonie. Et sic uenientes per siluam
Houos ad partes Hung descenderunt. Et cum illue peruenissent,
locum, quern primo occupauerunt, Muncas nominauerunt eo,
quod CUM maxiimo labore ad tenon', quoin sibi adoptabant,
peru.enerant. Tune ibi pro requie laborum euerum XL dies per-
manserunt, et terram ultra, quam dici patest, dilexerunt Sdaui
uero habitatores terre audientes aduentum eorum, timuerunt
ualde, et sua sponte se Almo duci subiugauerunt eo, quod audiuerant
Alm.um ducem de genere Athile regis descendisse. Et lieet homin.es
fuissent Salani duds, -Lumen cum magno honore et timore seruiebant
Almo dud omnia, que sunt neceasaria ad uictum, aicut decet domino
suo, offerentes. Et talla timor et tremor irruerat super habitatores
terre et adulabantur 1) duci et Buis primatibus, sicut semi ad suos
proprios dominos, et laudabant eis fertilitatem terre illius. et narras
bunt, quomodo mortuo Athjla 2) rege, magnus.Keanus preauus 2) du-
ela 4) Salani dux de Bulgaria egrestms, auxilio et consilio imperatoris
Grecorum preoccupauerat terram ilium, qualiter etiam ipsi Sclaui de
terra Bulgarie conductu ') fuerunt ad confinium Ruthenorum et
qualiter nunc Salanus dux eorum se et suos teneret et quante potes-
tatis asset circa suos uicinos.

XIII. DE HUNG CASRO.

Tunc 4) dux Alums et sui primates audientes talla, leciores

facti aunt solito, et ad castrum Hung equitauerunt, ut caperent eum.
Et cl.um castra metati &agent circa murum, tune comes diusdem castri
nomine Loborcy, qui in lingua eorum duca uocabatur, fuga lapsus
ad castrum Zemlum 7) properabat, quem milites ducis persequentes
iuxta quendam fluuium comprehendentes, laqueo auspenderunt
eodem loco, et a die illo fluuium illu.m uocauerunt sub nomine elm-
dem Loborcy. Tunc dux Almus et sui castrum Hung subintrantes

Adulabantur, corecturi de alti mini; orig. adubrabantur.

Athjta, corecturii de aceeasi mini; orig. Athala.
Precuals, pre si auus au fost impreunate ulterior de alti
Ducis, corectarii de aceeasi mibaii, orig. duces.
Conduct's, gresit in loc de conducti.
Tune., in manuscris e gresit push' litera D In loe de T.
Zernlurs, west cuviint a fost introdus ulterior de alti

www.dacoromanica.ro
 36

diis immortalibus magnas uictimas fecerunt et conuiuia per

dies celebrauerunt. Quarto autem die inito consilio et accept° jura-
mento omnium suorum, dux Almus, ipso uiuente, filium. su.um Ar-
padium ducem ac preceptorem constituit, et uocatus est Arpad dux
Hunguarie 2), et ab Hungu omnes sui milites uocati aunt Hungu.ari
secundum linguam alienigenarum, et illa uocatio usque ad presens
durat per totum mundum.

XIV. DE ARPAD DUCE.

Anno dominice incarnationis D. CCC°.XC°.I.1.1°, Arpad dux

missis exercitibus suits tottam terrain, que est inter Thisctiam, et Bud-
ru.g usqu.e ad Vgosam, sibi cu.m omnibus habitatoribrus suis preoccu-
pauit et castrum Borsoa obsedit, et tercio die pugnando apprehendit,
muros elms destruxit, et milites Salmi duds, quos ibi inuenit cathe-
nis ligatos in castrum. Hung dual precepirt. Et clum ibi per plures dies
habitassent dux et sui uidentes fertilitatem terre et habundantiam
omnium bestiaruma et copian piscium de fluminibus Thiscie et Bu-
drug, terram ultra, quam diei potest, dux Arpad et sui dilexerunt.
Tandem uero dum hec onmia, que acta fuetrant, dux Salanus a suis
fuga lapsis 2) audiuisset, manum leuare ausus non fuit, sed 2) missis
legatis suis more Bulcarico, ut mos est eorum, miran cepit et 4) Ar-
padium ducem Hungarie quasi deridendo salutault, et suos pro risu
Hunguaros appellauit et muftis modis miran i cepit, qui essent et
unde uenissent, qui talia ausi facere ) fuissent, et mandauit eis, ut
mala facts sua emendarent et fluruium Budrug nullo modo transire
audere.nt, ut ne ipse ueniens cum adiutorio Grecorum et Bulgaro-
rum, de malo facto eorum eis uicem reddens uix atiqu.em dimitteret,
qui ad propria remeans salutia gaudia nuntiaret. Missi uero Salani
duela uenientes ad castrum Zemlin et transito fluuio Budru.g se-
cunda die ad ducem Arpadjum peruenerunt, tercio autem die clu.-
cem Arpadiu.m ") uerbo domini sui salutauerunt et mandata etius
duci Arpadio retulerunt Dux autem Arpad audita legatione Salani
superbi duds, non superbe, sed hnmiliter ei respandit dicens: Licet

Corectura de aceeagi mini; orig. Hungarie.

Lapsit, corectura de aceeagi mini; orig. lapsus.
Sed, pe aceasti pagina girurile de aci inainte se seurteaett In text.
Et, cuvantul a fost adiugat ulterior de ò alta mina.
Facere, corectura de acee,agi maul, textul este facere ausi fuissent.
Arpadium, corectura de aceeagi mina; orig. Apadium.

www.dacoromanica.ro
 37

preauus meus potentissimus rex Athila habuerit terrain, que iacet

inter Danubium et 3) Thysciam usque ad confinium Bulgarorum,
quam ipse habet, attamen ego non proptee aliquem timorem Gre-
corum uel Bulgarormn, quod eis resistere non ualeam, sed propter
amiciciam Salani duces uestri, peto de mea justicia unam partieulam
propter pecora mea, scilicet terrain usque ad fluuium Louiou 2), et
insuper peto ab ipso duee uestro, ut nmttat mihi gratia ipsiue dues
lagungulas plenas aqua Danubii et unam sarcivam de herbia sabu-
lorum Olpar, ut poreim probare, si sint dulciores herbe sabuloru.m
Olpar herbio Scythicorum, id eat Dentumoger, et ague Danubii si
amt meliores aquis Than.aydis. Et data eis legatione diuersis eos
mnneribus &suit, et capta beniuolentia eorum repatriare precepit.
Tunc dux Arpad mito consilio eodem modo -misit nuncios suos ad
Salanum ducem et miait ei XII albos equos et XII camelos et XII
pueroo Cmnanicos et duciise XII puellas Ruthenicas prudentiesimas
et duodecim penes ermelinas et XII zobolos et XII pallia deaurata.
Et 'nisei stint in legatione ilia de nobcilioribus personis: Oundu pater
Ethe et 3) alter Ketel, pater Oluptulmae, et tereium misertmt gum-
dam strennuissimum militem nomine Tursol, causa spectaculi, qui
inspiceret qualitatem terre et eitius revereus nuntiaret domino suo
duci Arpad.

XV. DE CAMARO 4) CASTRO.

Misi usro Arpad duels, Oundu pater Ethe et Ketel pater Olup-
tulma et Turzol miles Cum,anus, mina genealogJia defecit in semet-
ipso, uenieutes fluuium Budrug tnansnatauerunt in filo loco, utoi
paruus fluuins manans a Saturholmu descendit in Budrug. Et sic
transmutes (luuium Budrug cam predictum paru.um fluuihun tran-
sirent quasi leti, tune per inundatienem ,aquarum Ketel equo offen-
dente in aquara submersus est, et Boca; suis adiummtibue leis a leto
liberatue est. Tune flunius ille per socios Ketel u.ocatus est per risum
Ketelpotaca. Et postea dux Arpad per gratiam suam totem terram
cum habitatoribus suis eidem Ketel a Saturholmu usque ad flu-
uium Tuleuoa condonauit 3), et non tantum hec, sed etiam maiora

Et, dupi acest euviint este o rasuril.

Louiou, gresit in loe de Souiou.
Et, corecturi de aceeasi mini; orig. ac.
Camaro, coreeturil de aceeasi zufini; orig. Camero.
Condonauit, corectura de aceeasi anlinii; orig. condomuit.

www.dacoromanica.ro
 38

hiis condonauit, quia dux Arpad subiugata sibi tota terra Pannonie,
pro fidelissimo seruicio suo eidem Ketel dedit terram magnam iuxta
Danubium, ubi (luuius Wag descendit, ubi postea Olu.ptulma filius
Ketel castrum construxit, quod Camarum nuncupauit. Ad seruiciu.m
cuius castri tam de populo secuin dueto, quam etiam a duce aquisito
duas partes condonauit, ubi edam longo post tempore ipse Ketel et
filius suus Tulma more paganismo sepulti sunt1), sed terram 2)
illam, que nunc Ketelpotaca uocatur, posteritas eius usque ad tem.
pora Andree regia filii calui Ladizlay habuit Attamen 2) rex An-
dreas de posteris Ketel canbium 4) ilium locum duabus de causis,
unum quia utilis regibus erat ad uenationes, secundum quia dili-
gebat partes Alas habitare uxor sua eo, quod propius ad natale solum
esset 5), quia erat filia ducis Ruthenorum, et timebat aduentum
imperatoris Theotonicorum, ut ne ulterius 2) sanguinem Petri regia
Hungariam intraret, ut in sequentibus dicetur.

XVI. DE MONTE TURZOL

Tune Ound et Ketel nec non Turzol transeuntes siluam iuxta

fluuium Budrug equitando, quasi brauium accipere uolentes, super
equos uelocisaimos currentes, super uerticam unius aldioris montis
ascenderant. Quos Turzol miles strennuissimus antece.dens cacumen
montis primus 7) omnium ascendit, et montem Blum a die illo usque
nunc montem Turzol nominauerunt Tune hii tres domini super
uertieem eiusdem montis terrain undique perspicientes, quantum
humanus oculus ualet, ultra qu,am dici potest, dilexerunt, et in eodem
loco more paganismo occiso equo pinguissimo magnum aldamas
fecerunt Turzol a sociis accepta licentia, sicut erat vir audax et
fidus in armis, cum suis militibus ad dueem Arpadium reuersus eat,
ut ei utilltatem illius terre nuntiaret Quod et sic factum est. Ound
uero et Ketel equitantes celerrimo curan egresefi de monte Turzol
tercio die ducem Salanum in castro Opar 2) iurtaThysiam. inuene-

Suma, urmi de rasuri.

Terranh corecturi de aceetwi mini.
Auxanery corecturi de aceeagi mini.
Canbium, great In loe de canbiavit
&set, corecturi de aceeagi mina; orig. emma.
LUterias, gregtt, probabil In loe de ulturmss.
Prinaus, corecturi de aceeagi mini; orig. printum
Opar, gregit in loe de Olpar.

www.dacoromanica.ro
 39

nurt, quem ex parte Arpad 2) salutauerunt et ei secunda die post

ingressum curie sue dona, que secum portauerant, presentauerunt,
ac mandata Arpad duds ei retulerunt. Dux Salanus uisis muneribus
et audita legatione tarn suorum quam istoa-um, letior factus est
solito, et missos Arpad duois benigne suscepit, et diuersis donis
tauit, et insuper postulata Arpad concessit. Declino autem die
Ound et Ketel aocepta licentia a Salano duce repatriare ceperunt,
per quos dux Salanus duas lagungulas 2) aqu.a Danubii plenas et
unam sarcinam de herbis melioribus sabulorum Olpar, quasi pro
risu deridendo, cu.m diuersis muneribus du.ci Arpad misit, et insu.-
per oum habitatoribus suis terrain usque ad fluuium Souyoy con-
cessit. Tune Ound et Ketel ad ducem Arpad cicius uenientes cum
legatis Salani ducis ac munera missa presentauerunt et terram cum
omnibus habitatoribus suis dud Arpadtio condonatam esse dixerunt,
uncle maxima leticia orta est in curia Arpad dude et per HI dies
magnum conuiuium celebrauerunt. Et tunc roborata pace legafos
Salani ducis diuersis muneribus ditatos repatriare dimisit paciferos.

XVII. DE ZERENSZE.

Arpad uero dux et sui nohiles egresei de castro 5) Hung cum

magno gaudio ultra montem Turzol castra metati sunt in campo
iuxta fluuiu.m Tucota usque ad montem Zeren,che et inspicientes
super montana lila qualitatem illius loci, et nominauerunt locum
illum amahilem, quad interpretatur in lingua eorum zerelm,es, co
quod multum dilexerunt illum locum, et a die illo 4) usque mine
a zerelinu locus ilk uocatur Zerenche. Vbi etiam dux Arpad et mi-
nes sui priimates cum omni familia sua labore postposito, factis
tuguriis requiei locum sibi elegerunt et non paucos ibi dies per-
manserunt, donee omnia loca sibi uicina subiugauerunt, scilicet
usque ad fluuium Souyou, et usque ad castrum salis. Et ibidem
iuxta Tocotam et infra siluas dux Arpad dedit terras multas diuer-
sorum loconim cum suis habitatoribus Edunec et Edumernec. Quas
etiam terras posteritas eorum, diuina gratia aduivante, usque nunc
habere 5) meruerunt. Predictus uero Turzol per gratiam Arpad du-

Arpad, corecturi de aceea§i mini; orig. Aped.

Lagungulas, corecturi de a1ti mini; orig. lagugulas.
Castro, corecturi de aceea§i mini; orig. casto.
Illo, corecturi de alti mini; orig. ilia.
Habere, urmi de corecturi de alti

www.dacoromanica.ro
 40

cis ad radicem eiusdem mcmtis, ubi Budrug 2) descendit in Thys-

ciam, aquisiuit magnam terram, et in eodem loco castrum constru.xit
terreum, quod nunc in presenti Hymusuduor nuncupatur.

XVIII. DE BORSOD.

Et dum ita radicati essent, tunc communi consilio et ammo-

nicione omnium incolarum missus est Borsu filius Bunger CUM
ualida manu uersus terram Polonorum, qui confinia regni conspi-
ceret, et obstaculis confirmaret usque ad montem Turtur, et in loco
conuenienti castrum construeret causa custodie regni. Borsu uero ac-
cepts licentia egressua felici fortuna collects multitudine rusticorum
iuxta fluuium Buldua castrum construxit, quod uocattun eat a populo
illo Borsod eo, quod parnum fuerit. Bors uero acceptis filiis inco-
larum in obsides, et factis metis per montes Turtur, reuersus est ad
ducem Arpad, et de reueraione Borsu factum est gaudium magnum
in curia dada. Dux uero pro beneficio suo Borsuin in eodem castro
comitem constituit et totam curam illius partis sibi condonauit.

XIX. DE DUCE BYCORIENSY.

Dux uero Arpad transactis quibusdam diebus, accepto consilio

nobilium suorum 2), legatos misit in castrum Byhor ad ducem Me-
numoront, petens ab eo, quod de insticia atthaui sui Atthyle regis
sibi concederet terram a fluuio Zomus usque ad confinium Nyr, et
usque ad portam Mezesynam, et misit ei donaria sua, sicut primo
miserat Salano duci Trulensy. Et in legatione ilia missi aunt duo
strennuissimi Usubuu pater Zoloucu et Velec, a cuius pro-
genie Tunda episcopus descendit. Erant enim isti genere nobilissimi,
sicut et alii de terra Scythica egressi, qui post Almum ducem uene.
rant cum magna 2) multitudine populorum.

XX. QUALITER CONTRA BYHOR MISSUM EST.

Missi uero Arpad duds, Vsubuu et Veluc, fluuium Thyscie in
portu Lucy transnauigauerunt, et binc egressi in castrum Byhor
uenientes, ducem Menumorout salutauerunt, et dcmaria, que dux

Budrug, orig. Brudrug.

Suorum, orig. suorum consilio nobilium.
Magna, corecturil de altri milnii; orig. magno.

www.dacoromanica.ro
 41

eoram nrtiserat, ei presentauerunt. Tandent uero mandata Arpad

duds ei referentes, terrazn, quam prenominauimus, postulauerunt.
Dux autem Menumorout eos benigne recepit, et diuersis donis di-
tatos tercia die repatriare precepit. Quibus tamen ita respondit, di-
cens: Dicite Arpadio duci Hungarie, domino uestro, debitores su-
mus ei, ut amicus amico, in omnibus, que ei necessaria aunt, quia
hospes homo est, et in multis indiget. Terram autem, quam petiuit
a nostra gratia, nullatenus concedimus nobis uiuentibus. Hoc etiam
indigne tulinaus quod Salanus dux ei concessit maximam terrain, aut
propter amore.m, ut dicitur, aut propter timorem, qund negatur. Nos
autem nee propter a.morem nec propter timorem ei coneedimus ter-
ram, etiam quantum pugillus caperet 1), licet dixerit ius suum eesse.
Et uerba sua non conturbant animum nostrum eo, quad mandauerit
nobis se descendisse de genere Atthile regis, qui flage,llum dei dice-
batur, qui etiam uiolenta manu rapuerat terram hanc ab atthauo
meo, sed tamen modo per gratiam domini mei imperatoris Constan-
tinopolitani nema potest auferre de manibus zneis 2). Et hoc dicto
dedit eis lirentiam recedendd. Tune Vsubuu et Veluc legati duds
Arpad cursu celeriori ad dominum suum properauerunt, et uenien-
tes mandata Menumorout domino suo duci Arpad retulerunt
pad uero dux et sui nobiles hoc audientes iracundia ducti aunt, et
statim contra eum exercitum mittere ordinauerunt. Tune constitue-
runt, quod Tosu 3 ) pater Lelu et Zobolsu Mitts Eleud, a quo genus
Saac descendit, nec non Tuhutum pater Horca, auus Geula et Zum-
bor, a quibus genus Moglout descendit, irent. Qui cum a duce Ar-
padio essent licentiati, cum exercitu non modico egressi aunt et
Thysciarn 4) trausnatauerunt in portu Ladeo, nemine aduersario
contradicente. Secundo autem die ceperunt equitare iuxta Thysciam
uersus fluuium Zomus et castra metati aunt in illo loco, ubi nunc
est Zaboleu, et in eodem loco fere omnes habitatares terre se sua
sponte eis subiugauerunt, et pedibus eorum prouoluti filios suos in
obsides dederunt, ut ne aliquid mali paterentur. Nam timebant eos
fere omnes gentes, et quidam a facie eorum fugientes uix euase-
nun, qui uenientes ad Menumorout facts eorum nunlisuerunt. Hoc
audito talla et tantus 5) intuit super Menumorout, quod manum

Caperet, gregit capere.

Meis, acest cuvint e scris pe rasuri.
Tosu, corecturi de aceeagi //Anil; orig. probabil Tasu.
Thyscison, dupi aceasta, un cuvrint ras.
Tantus, lipsegte un cuvilnt, probabil timor.

www.dacoromanica.ro
 42

leuare ausus non fuit, quia manes habitatores tim.ebanst eos ultra,
quam dici potest, eo quod. audiuerant Almum ducem patrem Ar-
padii a geonere 1) Atthile regis descendisse, unde nullus credebat se
posse uiuere, nisi per gratiam Arpad filii Almi ducis et suorum no-
hilium, ranle pluriani se sua oponte subiugabant eis. Bene impleuit
deus in Almo duce et filio suo Arpad propheciam, quam cecinit
Moyses propheta de filiis Israel citizens: Et locus, quem ealcauerit
pes nester, uester erit. Quia a die illo loca, que calcauerunt Almus
dux et filius sums Arpad cum suis nobilibus, usque ad presens poste-
ritates eorum habuerunt et habent

XXI. DE ZOBOLSU

Tunc Zobolsu uir sapientissimus considerans quendam locum

iuxta Thysciam et, cum uidisset qualitatem loci, intellexit esse mu-
nitissimum ad castrum faciend.um. Communi ergo conailio soeiorum
suorum congregatione facts ciuium fecit fossatam magnam et cas-
trum 2) fortlissimum edificauit de terra, quod nunc castrum. 5) Zo-
bolsu nuncupatur. Tune Zobolsu et socii ¡raj de incolis terre ad
Castrum illud multos ordinauerunt sernientes, qui nunc ciuiles uo-
cantur, et dimissis ibi militibus sub quodam nobiliasimo milite no-
mine Eculsu se longius ire prep arauerunt Tune Zobolsu et socii
sui totuin exercitum in duas partes diuiserunt, ut una pars iret iuxta
fluuium Zomus et altera pars per partes Nir. Zobolsu et Thosu pater
Lelu cum medietate exercitus egreesi aunt per crepadinem Thyscie
subiugando sibi gentes et uenerunt uersus fluuium Zomus ad ilium
locum, qui nunc dicitur Saruuar. Et in eodem loco infra paludes
Thosu pater Lelu congregata multitudine populi fossatam magnam
fecii et castrum munitissimum de terra construxit, quod primo ca-
stru.m Thosu nominatum fuit, nunc uero Saruuar uocatur, et accep-
tie filiis incolarum in obsides, castrum militibus plenum dimiserunt
Tune Thosu per peticionem 4) ne 5) populi domino suo duci Arpad
subiugati, (ecit stare forum inter Nix et Thysciam, cui edam foro
nomen mum imposuit, quod usque nunc forum Thom nuncupatur.
Post uero Zobolsu et Thosu bine egresai usque ad castram Zotmar

Geonere, gregit In loc de genere.

Castrum, dnpi acest cnvint e o rasnri.
Castrum, dnpi acest envjni e o alti rasnri.
Peticionen, snubs ci ea adans in nring de o altimAnL
Ne, acest cnviint trebnie omis.

www.dacoromanica.ro
 43

peruenerunt, et castrurm per tres dies pugnando obsidentes nieto-

riam adepti sunt. Et quarto die castrum intrantes milites duele Me-
numorout, quos ibi apprehendere potuerunt, cathenis ferreis obliga.
tos in teterrima carceris inferiora miserant et fijos incolarum
obsides aeceperunt, et castrum militibus plenum dimiserunt, ipsi
uero ad portas Mezesinas ire ceperunt.

XXII. DE NYR.

Tuhutum uero et filius suus Horca per partes Nyr equitantes,

magnum sibi populum subiugauerant, a albis Nyr usque ad Vmu-
souer. Et sic ascendentes usque ad Zyloc peruenerunt 3), contra eos
nemine manum leuante, quia dux Menumorout et sui non sunt ausi
pugnare contra eos, sed fluuium Cris custodire ceperunt. Tunc Tu-
hutum et filias suus Horca de Ziloc egressi uenerunt in partes Me-
zesinas ad Zoboisum et Thosum, et cum se ad inuicem uidissent
gaudio gauisi sunt magno, et facto conuiuio unusq-aisque laudabat
se ipsum de sua uietoria. Mane autem facto, Zobolsu, Thosu et Tu-
hutum mito consilio constituerunt, ut meta regni ducis Arpad esset
in porta Mezesina. Tunc incolae terre iussu eorum portas lapideas
edificauenurat, et dausuram magnam de arboribrus per confinium
regni fecerunt Tune hiii tres 2) prenominati uiri omnia facta sua
duci Arpad et sub primatibus per fideles nuntios mandauerunt.
Quod cum renuntiatum fuisset duci Arpad et suis yobagyonibus,
gauisi sunt gaucho magno ualde, et more paganismo fecertmt aldu-
mas, et gaudium adnuntiantibus diuersa dona presentauerunt. Dux
uero Arpad et sui primates ob hanc causam leticie per tatam unam
ebdomadam sollempniter comedebant et fere singulis diebus ine-
briebantur propter euentum 3) tante leticie. Et hoc audito dux Ar-
pad et sui egressi sunt a Zeremsu et castra metati sunt iuxta fluuium
Souiou, a Thyscia usque ad 4) fluuium Honrat.

XXIII. DE UICTORIA THOSU, ZOBOLSU ET TUHUTUM.

Thosu et Zobolsu nec non Tuhutum cum uidissent, quod deus

dedit eis uictoriarm magnam et subiugauerurnt domino suo fere plumo

Peruenerunt, silaba runt e adausi in urmi de o alti

Tres, litera e este scrisi deasupra cuvintului.
Eventual, in acest cuvint e o rasura gi corecturi de alti mini.
Ad, in manuscris e gregit sad.

www.dacoromanica.ro
 44

mationes illius terre: tune exaltati aunt nimia super habitatores

illius terre, et dum ibi nullus in.uentus esbet eis, plures dies ibi
manserunt, donee confinia regni firmauerunt obstaculis firmissimis.

XXIV. DE TERRA ULTRASILUANA

Et dum iM diutius morarentur, tune Tuhutum pater H,oroa,

sicut erat uir astutus, dum cepisset audixe de incolis bonitatem terre
Ultrasiluane, ubi Gelou quidam Blacus dominium tenebat, cepit ad
boc hanelare1), quod, si posse esset, per gratiam ducis Arpad do-
.mini sui terram Ultrasiluanam sibi et Buis posteris acquireret Quod
et sic facto= fuit postea, nam terrain Ultrasiluanamn posteritas Tu-
hutum usque ad tempus sancti regia Stephani habuerunt, et diucius
habuissent, si minor Gyla cuni duobus finis Buis Biuia et Buena
christiani 2) ease uoluissent et semper contrarie sancto regi non fe-
cissent, ut in sequentibus dicetur.

XXV. DE PRUDENTIA TUHUTI.

Predictus uero Tuhutum uir prudentissimus misit quendam

-uirum astutum, patrem Opaforcos Ogmand, ut furtiue ambulans
preuideret sibi qualitatem et fertilitatem terre Ultrasiluane, et qua-
/es essent habitatores eius. Quod i posse esset, helium cura eis
committeret, nuni uolebat Tuhutum per se nomen sihi et terrain
aquirere. Vt &cunt nostri ioculatores: omnes loca sibi aquirebant,
et nomen bonum accipiebant Quid plura? Dum pater Ograand, spe-
culator Tuhutum, per circuitum more uulpino bonitatem et ferti-
litatem t,erre et' habitatores eius inspexisset, quantum humanus uisus
ualet, ultra, quain dici potest, dilexit et celerrimo eursu ad domi-
num suum reuersus est. Qui cum uenisset, domino suo de bonitate
illius terre multa dixit: Quod terra illa irrigaretur optimis fluuiis,
quorum nomina et utilitates seriatim dixit, et quod in arenfis eorum
auruni colligarent, et aurum terre illius optimum esset, et ut ibi
foderetur sal et salgenia, et habitatores terre illius uiliores homines
essent tocius nuundi, quia essent Biagi et Sclaui, quia alia arma
-non haberent, nisi arcum et sagittas, et dux eorum Geleou minus

Hanelare, orig. anejare. Litera h a fost introdusä de altä infinil la loc

gresit, in loe de anhelare.
Christiani, in inanuscris xpiani, Cu literile grecesti X si P.

www.dacoromanica.ro
 45

esset tenax et non haberet circa se bonos milites, et auderent atare-

contra audatiam Hungarorum, quia a Cumanis et Picenatis multas
iniurias paterentur.

XXVI. QUOMODO CONTRA GELU ITUM EST.

Tune Tuhutum audita bonitate terre illius, misit legatos suos

ad ducem. Arpad, ut sibi licentiam daret ultra siluas eundi contra
Gelou dueem pugnare. Dux uero Arpad, mito consilio, uoluntatem.
Tuhutum laaidanit et ei lieentiiam ultra siluas eundi contra Gelou
pugnare concessit. Hoc dum Tuhutum audiuisset a legato, prepa-
rauit se cum suis militibus, et dimissis ibi sociis suis egresen& eat
ultra siluas uersus orientem contra Gelou ducem Blacorum.. Gelou
uero dux Ultrasiluanisl) audiens adu.entinn ems, congregauit exer-
citurn suum et cepit uelocissimo curan equitare obuiam ei, ut eurn.
per portas Mezesinas prohiberet, sed Tuhutum uno die siluam per-
transiens ad fluuiram Almas peruenit Tune uterque exercitus ad
inuicem peruenerunt, medio fluuio interiacente. Dux uero Gelou
uolebat, quod ibi eos prohiberet curn sagittariis suis.

XXVII. DE MORTE GELU.

Mane autem facto, Tuhutum ante auroram diruiait exereitum

suum in dues partes, et partem alteram misit parum superius, ut
transito fluuio, militibu.s Gelou neseientibuc, pugnam ingred.erentur-
Quod sic factum est. Et quia leuem habuerunt transitum utraque
aoies, parker ad pugnam peruenerunt, et pugnatum est inter eos
acriter, sed ukti cant milites du.cis Gelou et ex ecis multi interfecti,
plures uero capti. Cum Gelou dux eorum hoc 2) uidisset, tune pro
defensione uite, cum paucis fugaan cepit Qui cum fugeret, prope-
rans ad castrum suum iuxta fluuium Zomus positum, milites Tuhu-
turn audaei cursu persequentes, dueem Geloum iuxta fluujum. Go-
pus interfecerunt. Tune habitatores terre uidentes mortem domini
sui, sua propria uoluntate dextram dantes, dominum sibi elegeru.nt
Tuhutum patrem Horca, et in loco illo qui dicitur Esculeu, fidem
cum juramento firmauerunt, et a die illo locu.s ifie nuncupatus est
Esculeu eo, quod ibi iurauerunt Tuhutum uero a die illo terram

Ultrasiluanis, gregit, in loe de (Jltrasiluanus.

Hoe, acest cnvint este adaus in urmi de alti mini.

www.dacoromanica.ro
 46 ---

Mara obtinuit 1) paoifice et feliciter, sed posteritas eius usque ad

/empora sancti regis Stephani obtinuit. Tuhutum uero genuit Hor-
cam, Horca genuit Geulam 2) et Zubor, Geula genuit duas filias,
quarum una uocabatur Caroldu 8) et altera Saroltu, et Sarolt fuit
mater sancti regis Stephani. Zumbor uero genuit minorem Geulam,
patrem Biie et Buene, te,mpore cuius sanctus res Stephanus subiu-
gauit sibi terrain". Ultrasiluanam, et ipsum Geluam uinctum in Hun-
gari am duxit, et per omnes dies uite sue carceratum tenuit eo, quod
in fide esset uanus et noluit esse christianus, et multa contraria fa-
ciebat sancto regi Stephan°, quamuis fuisset ex cognatione ma-
tris sue.

XXVIIL DE DUCE MENUMOROUT.

Tosu uero et Zobolsu adepta uictoria reversi sunt ad ducem

Arpad, subiugando totum populum a fluuio Zomus usgue ad Cri-
sium et nullrus contra eos arusus fuit manus leuare. Et ipse Mara"-
morout dux eorum magia preparabat uias suas in Greciam eundi,
quam contra eos ueniendi. Et deinde egressi, descenderunt iuxta
quendam fluuium nomine Humusouer, et uenerunt usque ad lutum
Zerep. Et deinde egressi uenerunt usque ad Zeguholmu 4), et ibi
uolebant transire Crisium, ut contra Menumorout pugnarent, sed
ruenientes milites Menrumorout, eis tramiturm. prohibuerunt. Deind.e
egressi per diem unum equitantes castra metati sunt iuxta paruos
montes, et hinc iuxta fluuiu.m Turu equitantes, usque ad Thysciam
peruenerunt, et in porta Drugma fluuram. Thiscie transnaruigantes,
ubi etiam per gratia3n Arpad dueis cuidam Cumano militi nomine
Huhot magnum terram aquisiuerunt, quam posteritas eius usque
nunc habuerunt.

XXIX. DE REDITU EORUM.

Dum nauigassent fluuium Thyscie, nuntios suos ad ducem Ar-
padium premiserunt, qui gaudia salutis nuntiarent. Qui cum ad
-ducem Arpad uenissent et gaudia ei annuntiassent, quod Zobolsu
et Tuso CUM exercitu sue sani et incolumes reuersi essent et, por.

Obtinuit, corecturi de aceeagi mini; orig. optinuit.

Geu/am, corecturi de alti mini; orig. Gelant.
Caro/du, urmi de corecturi de aceeagi mini.
Zegultobnu, corecturi de aceeagi mini; orig. Zegultulinu.

www.dacoromanica.ro
 47

tum Drugma cum omnibus exercitibus suis transnanigasseart hoc

cum audiuieset dux Arpad, quod 1) Thosu et Zobolsu cum omnibus
exercitibus suis sani et incolumes reuersi essent, et fluuium Thyscie
transnauigassent, feeit magnum coniuivan et gandium annuntian-
tibus diuersa dedit donaria. Tune Thosu et Zobolsu cum curiam
ducis intrare u.ellent, dux omnes supe milites obuiam eis premisitt,
et slic eos cum magno gaudio recepit et sicut mos est bonoruan
dominorum, suos diligere fideles, fere cottidie eos faciebat ad men-
sam suam comedere, et multa eis dona presentabat Similiter etiam
ipsi duci Arpad diuersa dona ac filies ineolaru.m in obsides eis 2)
p °shot; presentauerunt.

XXX. DE DUCE SALANO.

Dux uero Arpad, transactis quibuedam diebus, inito consilio,

et sui nobiles miserunt nuntios suos ad ducem Salanum, qui nun-
tiarent ei uictoriara Thosu et Bulsuu 3), nee non et Tuhutum, quasi
pro gaudio, et peterent ab eo terram usque ad fluuium Zogea. Quod
sic fact= est. Mimi aunt enim Etu et Voyta, qui cum inuenissent
ducem Salanum in sabulo Olpar, mandate gaudia nuntiauerunt; et
terrain ab eo usque ad fluuium Zogea postulauerunt Salanus dux
hoc audito in maximum irruit timorem, et terrasn ab ipso postu-
latam timore percussus usque ad fluuium Zogeua duci 4) Arpad con-
cessit, et legatis diuersa dona presentauit. Septimo autem die Etu
et Voyta accepta licentia ad dominu,m mum aunt reu.ersi, p 108 dux
Arpad honorifice recepit, et audita legatione eorum, factual est gau-
diu,m magnum in curia duels, et cepit dux donare suis fidellibus
loca et possessiones magnas.

XXXI. DE EGRESSU ZEREMSU

Postea dux et sui principes egressi stint de Zeremsu et trans-
nauigauerunt fluuium Souyou in illo loco ubi fons Honrad descen-
dit, et castra metati swat inxta fluuium Heuyou, usque ad Thys-
dam 5) et usque ad Emeud et perm,anserunt ibi per unum. mensem.

Quod, dupà acest cuviint este o rasurii.

Eis, urmil de corecturi fiend de aceeagi
Bulsuu, gregit in loc de Zobolsu. Vezi capitolul precedent.
Duci, dupil acest cuviint e o rasuri.
Thysciam, corecturi de aceeagi mini; orig. Thyciam.

www.dacoromanica.ro
 48

Ibi etiam dux dedit Bungernec patri Bonn terrain magnaan a Mini°
Topulucea usque ad fluuium Souyou, que nunc uocatur Miscoucy,
et dedit ei castrum, quod dicitur Geuru, et illud castrum filius sum;
Borsu cum suo castro, quod dicitur Borsod 111111111 fecit comitatum.

XXXII. DE CASTRO VRSUUR ET FLUUIO EGUR.

Postea dux Arpad 1) et sui nobiles blue egressi, uenientes usque.

ad fluuium. Naragy et castra metati sunt iuxta riuulos aquarum a
loco illo, qui nunc dicitur Cam, ubi etiam dedit terrain magnam
Oueadunec patri Vrsuur, at ilai postal' Vreuur filius dim ad oaput
eiusdem fluminis castrum construxit, quod name castrum Ursuur
nuncupatur. Hine uero dux Arpad et sui egress' uenerunt usque ad
fluuium Egur et iM paratis tuguriis plures dies permanserunt, et
montean ilium, super quem duci faliata fecerunt, nominanerunt
Zenuholmu et castra eorum fuerunt a fluuio Ystoros usque ad ca-
strum Puanziou. Dein.de egressi uenerunt usque ad fluuium Zogea
et castra metati sunt per crepitudinem eiusdem flu.minis a Thyscia
usque ad siluam Matra, et subiugauerunt sibi onmes habitatores
terre a Grisio usqu.e ad fluuium Zogeua et usque ad siluam Zepus.
Tune dux Arpad in silua Matra dedit terram magnam Edunec et
Eduanenec, ubi postea Pota nepos eorum oastrum construxit, ex
quorum etiam progenie longo post tempore rex Samuel descendit,
qui pro sua pietate Oba uocabatur.

XXXIII. DE CASTRO NOUGRAD ET NITRA.

In eisdem temporibus dux Arpad, dum se per milites suos
uidisset ita sublimatum et tutum esse, tune habito inter se cousin°,
misit multas milites in expedicionem, qui subiugarent sibi populum
de castro Gumur et Nougrad, et si fortuna eis faueret, tune amen-
derent uersus fines Boemorum usque ad castrum Nitra. Quibua
etiam militibus in expeditionem cuntibus principes et ductores
conatituit du.os filias auunculi sui Hulec, Zuardum et Caduaam,
non Hubam unum de principalibus personis. Tunc hii tres domini,
accepta licentia a duce Arpad, egressi sunt a loco filo, qui dicitur
Paztuh, equitantes iuxta fluulum Hongvn 2) et eundem fluuium

Arpad, corecturi de aceeagi mini; orig. Apad.

liongvn, litera care era in original dupil g e rash' i deasupra ei e scris
a de o alti mini.

www.dacoromanica.ro
 49

tranaiertmt iuxta fluuium Souyou. Et inde egressi stun per partes

castri Gumur, et uenerunt usque ad montem Bulhadu, et inde ad
partes Nougrad uenientes uaqu.e ad fluuium Caliga peruenerunt.
Hine uero egredientes per crepitadinem Danubii. Merunt, et flu-
niu.m Wereueoca transeuntes, castra inetati aunt iuxt,a fluuiu.m YpuL
Et quia diuina gratia in eis erat, timuit eos omnis homo, et ma-
xime ideo timebant eos, quita audierant ducam Arpadium filium
Ahni ducis ex progenie Athile regis descendiase. Tunc omnes Sclaui
habitatores terre, qui pruno erant Salani dueis propter timunem
eortun, se aus libera sponte subiugauerunt eis, nullo manunt aub-
leuante Et ita cum magno timore et trem.ore seruiehant eis, ac
at ohm domini eorum fuissent. Tune Zuardu et Cadusa necnon
Huba, a quo pradens Zemera descendit, cum usidissent populuan
multum sine bello ipsis subiu.gatum, fecerunt magnum conuinium,
et melioribus habitatoribus terre, qui filos suos m obsides dede-
nun, diuersa dona presentauerunt, et blandis uerbis sub dominium
ducis Arpad sine belio su.hiugauerunt, et ipsos secum in expedicio-
nem duxerunt, fijos uero eoruni in obsides accipientes, ad ducem
Arpad cum diuersis muneribus remiserunt, uncle dux et sui nobiles
leciores faca sunt solito, nuntiis gaudia ferentibus multa dederunt
dona.

XXXIV. DE FLUUIO GRON ET CASTRO BORSU.

Interea Zuard et Cadusa filii Hulee, nee non Huba et °maim

exercitus eorum fluulum Ypul iuxta Danubitun tranaiertmt, et alio
die transito fluuio Gron castra metal aunt in campo iuxta quod-
dam castellum terreum, quod nunoupatur Varod. Et capto illo ca-
stro manserunt ihi tres dies expectantes aduentum Boreal filii Bum-
ger, quem dux Arpad cum magno exercitu miserat in auxilium
eorum. Quarto die cum Borsu ad eos uenisset cum ualida manu
timuerunt eos omnes incole terre et nullus ausus fuit leuare manus
contra eos. Tune bu 1111-or domini, Mito inter se consilio, per pe-
ticionem incolarum sibi fidelium constituerunt, ut tercia pars de
exercitu cum incolis terre irnt in siluam Zouolon, qui facerent
confinio regni municiones fortes tam de lapidibus, quam etiam de
lignis, ut ne aliquando Boemy uel Polony possent intrare causa
furti et rapine in regnum eorum. Tune communi consilio hac de
causa missus est Bourn fiat's Buger etmi suis militibus, et cum
equitarent iuxta flauium Gron, ceru,us fuga lapsus ante eos cacu-
4

www.dacoromanica.ro
 50

mina montium ascendit, quern Borsu celerrimo cursu persecutus,

ictibus sagittarum in uertice montium interfecit. Et tune Borsu cum
montes illos in circum aspexisset, in mem.oriam duxit, cut ibi
strum con.strueret, et statim congregate multitudine eiuium, in uer-
tice unius altioris montie °estrum fortiseimum construxit, cui nomen
suum imposuit propriu.m, ut castrum Borsu nuncupatur. Et inde
oum exereitibus suis uscpie ad siluam Zouolun perrexit, et maxi-
mam municionem de lapidibus facere precepit, quod nunc castrum
Borssed 1) Zouolun 2) uocatur.

XXXV. DE NITRIA CIUITATE.

Zuardu et Cadusa necnon Hubs post discessum Borsu cum

omnibus exereitibus suis egressi de castro, quod dricitur Warod, ultra
siluam Tursoc castra metati aunt iuxta flunium Sytua. Altera autem
die miserunt quosdam speculatores uiros, quos bciebant ewe auda-
ces, qui transirent fluuimn Nitra et uiderent, si sine bello possent
tranemeare usque ad ciuitatem Nytra. Qui cum uelosissimo curau
ueniseent usque ad riuuluan Turmas, ubi deeoendit in riuulum Ny-
tre uiderunt habitatores illius prouincie Selaws et Boemos tic; ob-
distere cum adiutorio &cis Boemorcim, quia mortuo Athila rege,
terrain que iacet inter Wag et Gron a Danubio usque fluuium Mo-
roue, dux Boemorum e) sibi preoccupauerat et in unum ducatum fe-
carat, et tune tempere per gratiam duals Boemorum dux Nitttiensis
factus erat Zubur 4).

XXXVI. DE SPECULATORIBUS MISSIS A DUCIBUS

Cum autem speculatores 01i, qui fuerant missi a Zuard et
Cadusa, uklissent &Linos et Boemos eis obsistere non ualentes, mi-
serunt sagittas tribus uieibus super eos et quosdam ex ipsis ietibus
sagittarum interfecerunt Hoc cum uidissent Sclaui et Boemi, quos
ad custodiam conetituerat Zubur, quod isti, qui dieuntur Hetumo-
ger, talibus uterentur armis, timuerunt ualde, quia talis signatura
nunquam uisa fuit eis, statim nuntiauerunt Zuburio domino commo
eeterisque principibus eiusdem prouincie.

Borssed, gre§it tu loc de Borssod. .

Zouolun, corecturN de aceeagi mini; orig. Zonolon.
Boemorurn, urmi de rasuri.
Zubur, cuviintul intreg e serfs pe rasuri.

www.dacoromanica.ro
 51

XXXVII. DE PUGNA DUCUM ARPADIL

Tune Zubur hoc audito cum adintorio Boemorunn armata mul-

titudine obuiam eis uenit pugnaturus. Et dum uterque exercitus ad
fluuium Nitra peruenissent, Zuardu, Cadusa et Huba uolebant tran-
sire fluuium, sed Zubur dux Nitaiensis et sui inilittes contra eos
diutissime certantes nullo modo eis transitum concedere uolebant. Et
cum diu inter se certassent, Hungarii ex Boemis et Sdauis ictibus
sagittarum :maims interficiebant, sed per tres dies nullo modo Hun-
garii propter inundationem aquarum transitum habuissent, tandem
IIII die Boemi et omnes Nytrienses Sclaui, uidentes audatiam Hun-
garorum et percussiones sagittarum non sufferentes, fuga lapsi aunt,
et uelocissimo cursu pro defensione uite in ciuitatem Nitriam
clusi aunt cum magno timore, quo', Zuardu, Cadusa et HuLa nee-
non ceteri milites, persequentes eos usque ad ciuitatem, et ex eis
quosdam interfeeerunt, et quosdam uulnerauerunt et alios ceperunt.
Zubur uero dux eorum, dum fugiendo contra eos pugnare uellet,
per lanceara Caduse cecidit, et captus in custodiam traditus est,
ceteri vero in ciuitatem incluei quasi multi remansertmt. Alio nam-
que die Zuard, Cadusa et Huba armata multitu.dine exercituum, cepe-
rtmt fortiter expugnase duittutem Miriam multis modis. Et de& efe
deus ulictoriam magnam et pugnantes intrauerunt eam et fuma eat
per eos ibi sanguis muitorum aduersariorum. Tune iracundia ducti
Zubwrium &cent Mims pronuncie, quem nudius tercius ceperant,
supra montem excelsum ducentes laqueo suspenderunt, undc mons
ille a die illo usque nun,c mons Zubur nuncupatur. Et propter hoc
tactum tianuerunt eos mimes hemines aims patrie, et omn.es nobiles
fijos sums in obsides eis ') dederunt, et manes nationes Mims terre
se subiugauerunt sibi usque ad fluuium Wag. Et quia gratia dei
antecedebat ces, non solummodo ipsos subiugauerunt, uerum ettam
°milk castra eorum ceperunt, quorum nomira hec aunt usque modo:
Stamtey, Colgoucy, Truaun, Blundus et Bana et ordinate oustodi-
bus castroru.m, iuertmt udque ad fluuium Moroa, et firmatis obsta-
culis constituerunt terminos regni Hungarorum usque ad Boronana

3) Ms. Liniile duble de aci ca ti din idte pasagii de mai hutinte, indici
schimbarea ordinei de cuvinte. Ordinea cuvintelor ar fi: eis in obsides de-
derunt.

www.dacoromanica.ro
 52

e.t usque ad Saruuar, et adepta uictoria reuersi Inuit ad ducem Ar-

pad, et omnes infidelss illius term ferreis cathenis ligatos secum
duxerunt. Cuinque Zuard, Cadusa necnon Huba ad ducal' Arpad
cum omnibus captiuis suis uenissent sani et incolumes, factum est
gaudium magnum in curia duals. Dux Arpad consilio et peticione
suorum nobilium donauit, accepto juramento infidelium, terras
in diuersjs loeis prcdictis infidelibus de partibus Nytrie ductis,
ut ne aliquando infideltiores facti, repatriando nocerent sibi
delibus in confinio Nitrie habitantibus. Et in eodem gaudio dux
Arpad Hubain fecit comitem. Nitriensem et alioruen castroru.m, et
dedit ei terram propriam iaxta fluuiuin Sytuua usque ad siluaan 1)
Tursoc.

XXXVIII. DE EXERCITU GRECORUM ET BULGARORUM.

lnterea dux Salem:us, dun intellexisset potentjam et facta

Hungarorum, timuit, ut ne aliquando iracundia duai eum expelle-
rent de regno suo. Tune mito concilio suorum, misit legatos suos
ad imperatorem Grecorum et ducem Bulgarorum, ut sibi auxittan
darent causa pugne contra Arpad ducem Hungarorum. Imperator
Grecorum et dux Bulgarorum magnum exercitum. Salano duci mise-
runt. Qui cum ad ducem Salanum peruenissent in illo loco,
qui dicitur Tetel, faetuan est gaudium magnum in curia ducis.
Secundo autem die dux Salamis et sui Raines, mito condijo, mise-
runt legatos ad du.cem Arpad, dicendo, ut terrain eorum dimitteret,
et ad natale solum repatriare inciperet. Qui cum ad ducem Arpad
peruenissent, ac mandate Salani ducis ei dixiesent, dux Arpad et sui
nobiles egre ferentes, sic per eosdem legatos duci Salem) reman-
dauerunt: Terram, que inter Danubium et Thysciam iacet, et aquam
Danubii, que a Ratispona in Greciam descendit, pecunia nostra
comparauimus, tune tempore, valid° uoui fuimus, et pro precio
ei misimus XII albos equos et cetera, ut supra. Ipse etiam laudans
banitatem terre sue, misit unam earcinam de herbis subulorum
Olpar, et dues lagungulas de aquis Danubii, mide precipimus do-
mino uestro duci Salano, ut dianissa nostra terra, celerrimo carsu
terram Bulgarorum eat, wide preauus suus descenderat, mortuo
A thila rege atthauo nostro. Si autem hoc non fecerit, sciat nos in

1) Siivam, dintr'o gresali, manuscrisul are numai sil.

www.dacoromanica.ro
 53

proximo tempore contra eum dimicaturos. Legad uero 3) hoc au-

dientes, accepta licentia, tristi uultu ad dueem Salanum. propera-
uerunt. Dux autem Arpad et sui nobiles egressi de fluuio Zogea
cum omni exercitu, castra metati sunt iuxta montem Teteuetlen
usque ad Thysciam, deinde uenientes per crepidinem Thyecie usque
ad sabulum Olpar peruenerunt.

XXXIX. DE EGRESSU SALANI DUCIS CONTRA ARPIUM 2)

DUCEM
Dux autem &dama; cum adiutorio Grecorum et Bulgarorum
egressus de Tete! furiata mente per ammonicionem suorum contra
ducem Arpad equitare cepit Et dum uterque exercitus ad inuicem
prope pernoctassent, neuter eorum dormire per totam noctem auaus
fuit, sed equos sellatos in manibus tenendo, pernoctauerunt. Mane
autem facto ante auroram utraque pars se ad bellum preparauit.
Dux uero Arpad, cuius adjutor eral deus omniu.m, armis indltus,
ordinata acie, fusis lucrimis deum orans, suos confortans
dicens: O Sithici 3), qui per superbiam Bulgarorum a castro Hungu
uocati estis Hungarii, nolite obliuisci propter timorem (recorum
gladios vestros et amittatis uestrum bonum nomen. Unde strennue
et fortiter pugnernus contra Grecos et Bulgaros, qui assimilantur
nostris feminis el sic timeamus
4.40.7
multitudinem. Greeorum, sicut mul-
titudinem feminarum. Hoc audito, milites sui multum sunt con-
fortad, statimque Lelu filius Tosu tuba cecinit el Bulsuu filius Bo-
gar 4) eleuato uexillo in prima acie contra Grecos pugnaturi uenire
ceperunt. Et commixta est utraque acies hostium ad bellu.m et ce-
perunt pugnare 6) acriter inter se, et dum totus exercitus ducis
Arpad .accessisset pugnaturus contra Grecos, plurimi interficieban-
tux de Grecia et Bulgariis. Predictus uero dux Salanus cum ci 6)
uidisset ellos deficere in bello, fuga lapsus est, et pro salute uite
Albam Bulgarie properauit. Greei uero et Bulgari timore Hungaro-
rum percussi, uiaxn, quam uenerant, obliuioni tradiderunt, fuga
lapsi pro salute uite Thysciam pro paruo fluuio reputantes trans-

Vero, acest euvfint e adaus ulterior de aceeasi mana.

Arpium, gresit, in loc de Arpadium.
Sithici, in loc de Scithici.
Bogar, gregit, in loc de Bogat.
Pugnare, ad e o crepitura in pergament, care existase i inainte de
scriere.
Ci, aceastä si1ab fiind de prisos, trebuie omisa.

www.dacoromanica.ro
natare uelebant, sea quia talio timor et terror irruerat super eco,
ut propter timorem Hungarorum fere omnes in fluuio Thyscie
mortui surd, ita quod aliqui usi remanserunt, qui imperatori eorum
mala salutis nuntiarent. linde locus ille, ubi Greci mortui fuerunt,
a die illo usque mine portus Grecorum nuncupatur.

XL. DE UICTORIA ARPAD DUCIS.

Dux uero Arpad et sui milites adepta uictoria hinc egresai

uenernnt usque ad stagnum, quod dieitur Curtueltou et manserunt
ibi ivata siluam Gemelsen XXX. 1111 01") diebus, et in 2) ilia
loco dux et sui nobiles ordinauerunt omnes consuetudinarias legea.
regni et omnia jura eins, qualiter seruirent duci et primatibus Buis,
uel qualiter iudlieium faeerent pro quolibet crimine eommisso. Ibi
etiam dux condonauit suis nobilibus secum ueuientibus diuersa Inca
cum omnibus habitatoribus suis, et locum ilium, ubi hec amnia
fuerunt ordinata, Hungarii secundum suum idioma nowinauerunt
Sceril eo, quod ibi ordinatum fuit totum negotium regni. Et dux-
locum ilium dedit Oundunec pad Ete, a Thrala usque ad ma-
gnum Botua et a Curtueltou usque ad sabulum Olpar. Postea uero
transactis quibusdam temporibus Ethe fitius Oundu congregaia
multitudine Sclauorum fecit inter martini Olpar et portum Beulda
edifican 8) eastrum fortissirmun de terra, quad nominauerunt Selaul
secundum ydioma suum Surungrad, idest nigrum castru.m.

XLI. De egresan Arpad.

Postea uero dux Arpad et sui nobiles hinc egressi uenerunt.
usque ad Titulu.m, subiugando sibi populum. Deinde egresei uene-
runt usque ad portuni Zoloncaman, et totum populum infra Thy-
sciam et Danubium habitantem sub iugum suum constituerunt. Hine
uero uenientes ad partes Budrug peruenerunt, et iuxta fluuium.
Voyos castra metati cunt, et in partibus illis dux dedit terram mag-
nam cum omnibus babitatoribus suiis Tosunec patri Lelu, eum
uunculo 8U0 Culpun patre Botond. Tune dux Arpad et sui primates
mito cough° coustituerunt, quod exercitunt mitterent propter Su-

Quattuor, iiii_or este scris peste XXX.

In, intercalare ulterioari de aceeagi
S) Edifican, In original edilizicari, cu punctarea lui ci indicând onilterea,
acestei Oahe.

www.dacoromanica.ro
 55

lamina ducem ultra Danubium contra Albain Bulgarie, super quema

exercitum constituti aunt principes et ductores: Lelu filius Tosu,
Bulsuu filius Bogat, Botond (ilius Culpun, qui aocepta licentia a
dude Arpad equitantes transnauigauerunt Danubium, nullo contra-
dicente, in illo loco, ubi 1) fuuius Zoua descendit in Danubium
et lude egressi contra Albam Bulgarie ciaitatem equitare oeperunt.
Tune dux Bulgarorum consang-uineus Salani ducis cum magno
exercitu contra eos pugnaturus cum adiutorio Grecorum accessit.
Altera autem die ordinate sunt utreque acies in campo iuxta ripam
Danubii. Statim Lela Mina Tosti eleuato uexillo sui signi et Buis=
filius Bogat tubas bellicas sonando puguaturi accesserunt. Et cont.
mixte aunt per partes manus utriusque hostia, et ceperunt pugnare
inter se acriter, et interfecti sunt de Grecia et Bulgariis plurimi,
et quidam capti aunt ex eis. Videns ergo dux Bulgarie suos deficere
in bello, fuga lapsus pro defenetione uite Albam ciuitatem ingres-
sus est. Time Lela, Buis= nee non Botond adepta trictoria castra
metati aunt iuxta Danubium parum inferius in campo, et onmes
eaptiuos Bulgarorum et Grecorum ante se duci fecerunt, quos ferro
ligatos dad Arpad in Hungariam remiserunt 2).

XLII. DE NUNTHS DUCIS BULGARIE.

Secando autem die dux Bulgarie miau t nuntos anos oum

diuersis donis ad Lelu et Bulsuu atque Boton.d et deprecans eos
ut paci faueant, et insuper mandauit, quod partem Salani ducis
auunculi sui non foueret, sed Arpado duci Hungarie subiugatus
fideliter sertziret et ammale uectigal persolueret. 1111 uero pad fauen-
tes, proprium filium ducis in pignus accipientes, cum multis bonis
rebus Bulgarie discesserant, et dueem commu illesum.8) dimiserimt.
Deinde egressi usque ad portam Wazil, iuerunt, et ex bine egresai
terram Racy subiugauerunt, et ducem eius captain diu ferro liga-
tum tenuerunt. Hine uero egressi usque ad mare peruenerunt et
°tunes nationes illius patrie dominatai Arpad ducis Hungarorum
potenter et pacifice subiugauerunt, et ciuitatem Spaletensem eepe-
runt et totam Crouatiain sibi subiugauerant, et lude egressi filios
nobilium in obsides acceperunt et tin Hungariam reuersi sunt ad

Ubi, acest cuvint este intercalat mai tarzin de aceeagi

Remisenun, corecturi de aid mini; orig. reuniserunt in Hungarians.
31 lflesum, corecturi de alti mimi, in orig. in tesum.

www.dacoromanica.ro
 -56
ducem Arpad. Quorum etiam bella et fortia queque facta sua, si
scriptis presentis pagine non uultis, credite I) garrulis cantibus boot'.
latorum, et falsis &bulls rusticorum, qui fortia facts et bella Hun-
garorum usque in hodiernum diein obliuioni non trad.unt. Sed qui-
dam dicunt eos iuisse usque ad Constantinopolim 2) et portam au-
ream Constantinopolis Botondium cum dolabro suo lincidisse. Sed
ego, quia in null° codice hystoriographorum inueni, nisi ex falsis
fabulis rusticorum audiui, ideo ad present; opus scribere 3) non
proposui.

XLIII. DE CASTRIS ZABRAG, POSAGA ET VLCOU.

Bulsuu, Lelu et Botond hrinc egressi, siluam que dicitur Pe-

tnrgoz, descendentes iuxta fluuium Culpe castra metati stunt, et
transito fluuio illo, usq-ue ad fluuium Zoua peruenerunt, et tran-
sito Zoua, castrum Zabrag ceperunt et hinc equitantes castrum Po-
saga et castrum Vlcou ceperunt, et hinc egresei Danubinm in portu
Greci transaauigantes in curiam ducis Arpad peruenerunt Cum-
que Lelu, Bulsu et Botond ceterique milites sani a incolumes cum
magna uictoria in secundo aim° ad ducem Arpad reuerei fuissent,
factum eat gaudium magnum per totam curiam ducis, et fecerunt
conuiuium magnum et epulabantur cottidie splendide Hungarii
una cum diuersis nationibus. Et maim nationes audientes facinora
facta eorum, confluebant ad ducem Arpad, et pura fide subditi
seruiebant ei sub magna cura, et plurimi hospites &eh emit do-
meetici.

XLIV. DE INSULA DANUBII.

Post hec uero egressus dux Arpad de partibus illis, ubi nunc
eet castruin Budrug, et descendit iuxta Danubium usque ad in-
sulam magnam. Et castra metati aunt iuxta insulam et dux Arpad
suique nobiles intrantes insulam, uisa fertilitate et ubertate illius
loci, ac municionem aquarum Danuhii, dilexerunt locusu ultra quern
dici patest, et constituerunt, ut ducalis esset insula et unusquisque
nobilium personarum suam ibi haberet curiam et uillam. Statim

Credite, dupi acest euviint este o metal.

Constantinopolim, coreeturi de aceeasi mini; orig. Constanti ohm.
Scribere, corecturi, Inainte scripere.

www.dacoromanica.ro
 57

dux Arpad conductis artificibus precepit facere egregias domos du-

cales et omnes equos ewe longitudine dierum fatigatos ibi intro.
ductos pascere precepit, et agasonibus suis magistruin prefecit 1)
quendam Cu.manuan uirum prudentissimum, nomine Sepel, et prop-
ter Segel magistrtun agasonu.m in ibi morantem, uocata est insula
illa nomine Sepal usque in hodiernu.m diem. Dux vero Arpad et
sui nobiles permanserunt 2) ibi cum famulis et famulabus suis pa-
cifice et potenter a menee apniiis usque ad mensem octobtis, et
dimiseis ibi mwribus suis communi coru3ilio ab insula exeuntes
constituerunt, ut ultra Danubiaan irent, et terrain Pannonie subiu-
garent, et contra Carinthinos bellu.m promouerent, ac in marcia.m
Lombardie se uenire prepararent, et, antequa.m hoc fieret, mitte-
rent exercitum. contra Glad ducem, qui dominium habebat a fluuio
Moros usque ad °estrum Horom, ex cuius etiam progenie longo post
tempore descenderat Ohtum, qu.em Sunad interfecit. Ad hoc autem
missi sunt Zuardu et Cadusa atque Boyta, qua cum accepta licentia
equitarent, Tysciam. in Kenesna transnauigauerunt et descensu.m fe-
certmt iuxta fluuium Seztureg. Et nemo aduersarius inuentus est eis,
q-ui leuaret manus contra eos, quia timor eorum irruerat super om-
nes homines inks teme. Ex bine egressi ad partes Begucy peruene-
runt, et ibi per duas ebdomadas permanserunt, donec omnee habi-
tatores illius patrie a Morisio usque ad fluuium Temes sibi subiu-
gauerunt, et fijos eorum in obsides acceperunt. Deinde amoto exer-
citu uenerunt uersus fluuium Temes et castra metati sunt iuxta
uadum arenarum, et cum uellent transire mullein Temes, uenit
obuiam. eis Glad a), a cuius progenie Othum descendit, dux illius
patrie cum magno exercitu equitum et peditum adiutorio Cuma-
norum et Bulgarorum atque Blacorum. Altera autem die, dum utra-
que acies interiacente fluuio Temes ad inuicem nullatenus transire
ualuisset, tune Zuardu iniumdt fratri suo Caduse, ut ut 4) cum di-
midia parte exercitus sui descenderet interim, et quodlibet modo
posset transmeare, pugnaret contra hostes. Steam Cadusa preceptis
fratris sui obediens cum medietate exercitus equitans descend:it in-
terim celerrimo 2) cursu, et sicut diuina gratia erat eis preuia,
leuem habuit transitum. Et dum una pars exercitus Hungarorum

Prefecit, corecturi de alai mini; orig. precepit.

Permanserunt, gresit pennaserunt.
Glad, aceste patru cuvinte venit obuiam eis Glad stint scrise pe rasuri.
Ut, cuvintul e scris de doui ori.
Celenimo, corecturi de alti mini; orig. celerimo.

www.dacoromanica.ro
 58

cum Cadusa ultra esset, et dimidia pars CUM Zuard citra esset, tune
Hungarii tubas bellicas sanuerunt et fluuiran transnatando writer
pugnare ceperunt. Et quia deus sua gratia antecedebat Hiragaros,
dedit eis uictoriam znagna.m, et inimici eorum cadebant ante eos,
sicut manipuli post messores. Et in eodem bello mortui sunt duo
duces Cumanoruan et tres Kenezy Bulgarorum, et ipse Glad dux
eorum fuga lapsus euasit, sed omnis exercitus eius liquefacti, tan-
quam cera a facie ignis, in ore gladii oonsu,mpti sunt. Tune Zuard
et Cadusa atque Boyta, adepta uictoria, hinc egreasi uenerunt uer-
sus fines Bulgarorum et castra metati aunt luna fluuium Ponoucea.
Dux uero Glad fuga lapsus, ut supra diximus, propter timorem
Hungarorum. castrum Keuee ingressus est, et tercio die Zuardu et
Cadusa necnon Boyta , a quo genus Brucsa descendit, ordinato exer-
citu contra castruan Keuee pugnare ceperunt. Hoc cum Glad dux
eorum widisset, missis legatis, pacem ab eis petere cepit, et cas-
trum sua sponte cum diuersis donas condonauit. Hinc euntes, cab-
trum Vrsoua ceperunt, et per menaran unuan ibi habitauermit, et
Boytam cum tercia parte exercitus ac filiis incolarum in obsides
positis ad ducem Arpad remiserunt, et insuper legatos suos
runt, ut eis licentiam claret in Greciam euncli, tut totara Macedonian'
sibi subiugarent, a Danubio usque ad nigrum mare, nam mens
Hungarorum tune tempore nichil aliud optabat, nisi occupare
terras, et subiugare nationes et bellico uti labore. Quia Hungarii
tune tempore ita gaudebant de effunone humani sanguinis, sicut
sanguissuga, et nisi ita fecissent, tot bonas terras posteris suis non
dimisissent. Quid plura? Boyta et legati eorum ad ducem Arpad
peruenerunt et res gestas sibi narrauerunt. Dux uero opus eorum
conlaudauit et Zuardu ac Caduse licentiam concessit liberam in
Greciam eudi et terram preocupandi sibi, et Boyte pro suo 1) fide-
lissimo seruicio dedit terram magnam iuxta Thysciam, nomine
Torhus. Tune legati Zuard et fratris sui Caduse accepta licentia leti
ad dominos suos reuersi sunt.

XLV. DE CIUIBUS BULGARORUM ET MACEDONUM.

Transactis quibusdam diebus, Zuard et Cadusa cum omni exer-

citu suo, eleuatis uexillis signiferis 2) aquam Danubii tranenauiga-

Suo, corecturi de aceeagi mini; orig. su.

Signileris, inceputul cuvintului e scris de alti mini pe rasuri.

www.dacoromanica.ro
uerunt, et castrum Borona cepexunt deinde ad castrum Scereducy
iuerunt Audientes hoc ciues Bulgarorum et Macedonum, timuerunt
ualde a facie eorum. Tune omnes incole illius terre miserunt nun-
tios anos cum donariis multis, ut terrain sibi subiugarent, et filios
anos in obsides traderent Zuard et Cadusa paci fauentes, et dona
et obsides eorum accipientes, eos quasi suum proprium populum
in pace dimiserunt, ipsi uero ceperunt equitare ultra poxtam
et castrum Philippi regis ceperunt, deinde totam terram usque
CJeopatram ciuitatem sibi aubiugauerunt, et sub potestate sue ha-
buerimt totam terram a ciuitate Durasu usque ad terram Rachy. Et
Zuardu in eadem terra duxit sibi uxorem, et populus ilk, qui mine
dicitur Sobamogera, mortuo duce Zuard, in Grecia remansit, et
ideo dietus est soba secundum Grecos, id est stultus populus,quia
mortuo domino suo, uiam non dilexit mitre ad patriam Imam.

XLVL DE PORTU MOGER.

Transactis quibuedam diebus, dux Arpad et omnes sui prima-

tes communi consilio et pari coneensu ac libera uoluntate egre-
dientes 1) de insula, castra metati sunt ultra Surcusar, uscpie ad
fluuium Racus. Et dum uidissent, quod undique tuti essent, nec 2)
aliquis eis obsistere ualeret, transierunt Danubium, et portum, iibi
transituan fecerunt, portum Moger nominauerunt, eo quod
principales persone, qui Hetumoger dicti sunt, ibi Danubium trans-
nauigauertmt. Transito Danubio castra metati aunt iuxta Danubium
uscrue ad aquas calidas superiores. Et hoc audito °mixes Romani
per terrain Pannonie habitantes uitam fuga seruauerunt. Secundo
autem die dux Arpad et omnes sui primates cum omnibus militibus
Hungarie intrauerunt in ciiiitatem Athile regia, et uiderunt om-
nia palacia regalia, quedam destructa usque ad fundamentum, que-
dem non, et ammirabantur ultra modum omnia illa edificia la-
pidea, et facti simt leti, ultra quam dici potest so, quod capere
meruerunt sine bello ciuitatem 2) Atthile regia, ex cuius progenie
dux Arpad descenderat, et epulabantur cottidie cum gaudio magno
in palatio Atthile regia e,onlateraliter sedendo. Et omnes sim.phonias
atque dulces sonos cythararum et fistularum cum omnibus cantibus

Egredientes, corecturi de alti orig. agredientes.

Nec, corecttirli de aceeagi
Ciuitatem, corecturi de aceeagi milni; orig. civitem.

www.dacoromanica.ro
 60

ioculatorum babebant ante se. Fercula, pocula portabantur dual et

nobilibus in uasis aureis, seruientibus et rusticis in uasis argenteis,
quia omnia bona aliorum. regnoru.m -circumiacentium dederat deus
in mantas eprarn, et uiuebant large et splendide cum omnibus hoe-
pitibus ad se uenientibus. Et hospitibus secum commorantibus dux
Arpad terras et possessiones magnas dabat, et hoc audito m.ulti hos-
pitum cofluebant ad eum et ouanter morabantur cum eo. Tune
dux Arpad et eui prop ter leticiaan permanserunt in ciuitate Atthile
regia per XX-ti 1) dies, et omnes milites Hungarie ante presentiam,
ducis 2) fere cottidie super dextrarios suos sedendo cum clipeis et
lanceis maximum turnamentum faciebant 3), et alii hmon.es mare
paganismo cum arcubus et sagittis ludebant, mide dux Arpad ualde
letus factus est, et omnibus militibus suis diuersa donarla, tam in
auro qu.ain in argento, cum ceteris possessionibus donanit, et in
eodem loco Cundunec patri Curzan dedit terrain a ciuitate Atthile
regis usque ad centum montes et usque ad Gyoyg, et filio suo dedit
unum castrum ad custodiam populi sui. Tune Curzan castrum illud
sub suo proprio nomine iussit appellari, qu.od nomen usque in ho-
diernum diem non eat obliuioni traditum.

XLVII. DE TERRA PANNONIE.

Dux uero Arpad XX.I°. die, mito eonsilio, egressus est de

Ecilburgu, ut subiugaret sibi terram Pannonie usque ad fluuium.
Droua, et prima die castra metatus eat iuxta Danubiuin uersus cen-
tum montes. Tune ordinatum est, quod dux de exercitu suo unam
partem mitteret iuxta Danubium uersus castrum Borona, cui pre-
feeit principes 4) et duotores 3) duos de principalibus personis,
Ethe pater Eudu et Boyta, a quo genus Brugsa descendit, qui-
bus etiam pro suo fidelissimo obsequtio 6) dux Arpad do-
nauit munera non minima et Eudunec filio Ete dedit ter-
rain iuxta Danubitun cum populo non numerato. Et in loco illo
Eudu, subiugato populo illius partis, edificauit castrum, quod no-
minauit uulgariter Zecuseu eo, quod sibi sedem et stabilitatem con-

Viginti, corecturi de aceeasi mini; orig. XX-ta.

Ducis, corecturi de alai mini.
Faciebant, corecturi de aceeasi rani; in orig. facebant.
Principes, corecturi de alti mini; orig. principem.
Ductores, corecturi de alti mini; orig. ductorem.
Obsequio, cuviintul este adaugat de alti mini.

www.dacoromanica.ro
 61

stituit. Et Boyte eodem modo dedit terrain magnam uersus Sara

cum populo non numerato, que usque modo nuneapatur Boyta.

XLVIII. DE CIUITATE BEZPREM.

In secunda parte exercitue missus est Vsubu pater Zolocal et

Cusee 1) qui iret uersus ciuitatem Bezprem et subiugaret omnes
habitastores terre usque ad Castrtim Ferreum. Time Veabu prineeps
et ductor Mitts exercitus licentiatus a duce, eleuato uexillo egressus
est, et castra metatus est iuxta montem Pacoztu. Hinc uero equi-
tantes in campo Peytu castra meted aunt et per tres dies ibi per-
maneerunt, qu.arto autem usque ad castram. Bezprem pentenetrunt.
Tune Vsubu et Eusee ordinato exercitu contra Romanos milites,
qui castru.m Bezprem custodiebant, pugnare acriter ceperunt. Et
pugnatum est inter eos per ebdomadam unam. In secunda autem
ebdomada feria IIII-a, dum utraque pars exercitus labore belli ni-1
mis eseet fatigata, tune Vsubu et Eusee pluxes cmilites Romanorum
in ore gladii consumpserunt et quosdam ictibus sagittarum inter-
fecerunt. Reliqui uero Romanorum uidentes audaciam Hungaro-
rum, dimisso castro Bezprem, fuga lapsi sunt et pro remedio uite
in terram Theotonicormn properauerunt, quos Vsubuu et Eusee
usque ad confinium Theotonicortun persecuti stmt. Quaclam autem
die, d.um Hungarii et Romanii in confinio essent, Romani fu-
giendo latenter fluuium, qui est in confinio Pannonie et Theot9-
nicorum, transnatauerunt ,unde fluuius ilk ab Thmgaris uocatus
Loponsu, eo quod Romani propter metum Hungarorum latenter
transnatauenmt.

XLIX. DE CASTRO FERREO.

Et ex hinc Vsubun pater Zoloucu et Eusee pater Vrcun re-

uersi, Castrum Ferreum cnperunt et fijos incolarum in obsides ac-
ceperunt. Hinc uero equitantes Ikeda fluuium Bolotun usque ad
Thyon peruenerunt, et subiugatis eibi gentibus X° MI° die °es-
trum Bezprem intrauerunt. Tune Usubuu et Eusee mito consilio
nuntios anos cu.m diuersis muneribus et filiis incolarum in obsides
positis, duci Arpad transmiserunt, et qualister dedit eis deus uicto-
riam, et quomodo Romani, dimisso castro Bezprem, ante eos fuga

1) Cusee, gregit, in loc de Eusee.

www.dacoromanica.ro
 62

lapel fluuium Loponsu latenter transnatauerunt. Missi uero eorum

ducem Arpad in silua Turobag arpalice ambulantem inuenerunt,
et eum cum diuersis ex parte Vsubuu et Eusse salutauerunt, et fi-
lios incolarum in obsides positos duci presentauerunt. Dux uero
Arpad audit° hoc lecior factus est solito, et iterum in Etiburgul)
reuersus, magnum fecit conuinium, et legatis gaudia nuntiantibus
munera magna condonawit.

L DE DEUASTATIONE PANNONIE.

Tune dux Arpad et sui nobiles cum tercia parte exerdtus sui
de Elciburga 2) egreasi, castra metati sunt iuxta campurn putei salsi
et lude equitantes usque ad montem Bodoctu. peru.enerunt. Dux
uero Arpad ab orientali parte dedit Eleudunec patri Zolzu 3) siluam
magnam, que nunc Vertus 4) uocatur propter clipeos Tbeoto-
nicoru.m inibi dimiseos. Ad radicem cuius silue iuxta etagnum
Ferteu Sae nepos Zobolsu longo post tempore castrum constraxit.
Quid ultra? Dux autem Arpad et sui milites sic eundo iuxta mon-
tem sancti Martini castra metati sunt, et de fonte Sabarie tam ipsi
Tram eorum anianalia biberunt, et montem ascendentes et uisa
pulchritudine 3) terre Pamionie, nimia leti facti aunt. Et inde
egressi usque ad Rabam et Rabuceam uenerunt. Sclauorum et Panno-
nioru.m gentes et regna uastauerunt et corma regiones occupaue-
runt. Sed et Carinthinorum Moroanensiu.m fines crebris incursibus
irripuerunt, quorum multa rnilia hominum in ore gladii occide-
runt, presidia subuerterunt, et regiones eorum possiderunt, et us-
que in hodiernum diem, adinuante domino, potenrter et pacifice
posteritas eorum detinet. Tune Usubuu et Eusee pater Vrcun cum
omni exercitu eorum sani et incolu.mes cum magna uictoria reuersi
aunt ad dueem Arpad. Deus enim, cruius misericordia preuia eral,
tradidit duci Arpad et suis militibus inimicos eoru.m, et per mantis
suss labores populorum possederunt. Vbi cum radioati fuissent, et
fere omnia uiciniora regna sibi subiugassent, reuersi aunt iuxta Da-
nubium uersus siluam causa uenationis et dimissis militibus ad sus
propria, dux et sui nohiles manserunt in eadem Jana per X dies,

Etiburgu, in loe de Ecilburgu.

Elciburgu, in loc de Ecilburgu.
Zolsu, in loc de Zobolsu.
Vertus, corecturii de aceea§i mini; orig. Uetus.
Pulchritudine, in mannscris pulchritune.

www.dacoromanica.ro
 63

et inde uenerunt in ciuitatem Atthile regia, et ad 1) insulam Sepel

descenderunt, ubi ducissa et alie m.ulieres nobilium fuerunt.
Et eodem ramo dux Arpad 2) genuit filium nomine Zulta
et factutm est gaudium magnum inter Hungaros, et dux et sui no-
lilas per plurimos dies faciebant conniula magna, juuenesqu.e
corram ludebant ante faciem ducis et moruna nobilium sicut agni
ouium ante arietes. Transactis autean quibusdam diebus, dux Arpad
et sui nobiles communi concilio miserunt exercitum contra Menu-
morout ducem -Byhoriensen2), cui exercitui principal et ductores
facti. sunt Vsubuu et Velec. Qui egreesi sunt de ínsula equitantes
per sabulum et fluuium Thyenie in portu Beuldu tranmaragaue-
runt, et inde equitantes limas fluuium Couroug castra metati srazt,
et omnes Siouli, qui primo erant populi Atthyle regis, audita fama
Vsubuu, obuiam pacifici uenerunt, et sua sponte filos suos aun
diuersis muneribus lin obsides dederunt, et ante exeznitran Usubuu
in prima -acie contra Menumorout pugnaturi ceperunt, et statim
filos Siculoru.m duci Arpad trunsmiserunt et ipsz precedentibus
Sida una contra Menumorout equitare ceperunt; fluuivan Cris in
Ceruino monte transnatauerunt, et inde equitantes iuxta fluuium
Tekereu castra metati sunt.

LI. DE DUCE MENUMOROUT.

Hoc cum audiuisset Mentratorout 4),quod Veubuu et Velec

nobiliesimi milites ducis Arpad cuan uailida manu precedentibus
Sida contra eran uenirent, timuit ultra quam debuit et contra eos
ausus uenire non fuit eo, quod audiuerat ducem Arpadinan et ratos
milites ualidiores ease in bello, et Romanos fugato8 esse de Pan-
nonia per ipsos et Carinthinorum Meroanensium fines deuastasse,
et multa milla hominum occidisse in ore gladii eorum, regnumque
Pann.oniorum occupasse et inimicos eral= ante faciem eorum. fu-
gime. Tunc dux Menumorout dimissa multitudine militum in castro
Byhor, ipse cum uxore et filia sua fizgiens a facie eorum in nema-
ribus Ygfon habitare cepit Vsubuu et Veluc omnisque exeraitus
eorum leti contra castrum Byhor equitare ceperunt et castra atetad

Ad, acest euvint e intercalat ulterior de alti mini.

Arpad, dupi acest cuvint e o rasura.
Byhoriensen, in loc de Byhoriensem.
Menumorout, corecturi de aceeasi mini; orig. Menurout.

www.dacoromanica.ro
 64

aunt huts fluuium buzos. Tercio autem die ordinatis exercitibus,

ad castru.m BeBanal) egressi sunt, et e conuerso milites congre-
gati ex diuersis nationibus contra Vsubuu et suos milites pugnare
ceperunt. Sycli et Hungarii ictibus sagittarum multos hominum
interfecerunt Vsubuu et Velec per balistas CXXV milites occide-
runt Et pugnatum est inter eos XII dies et t de militibus Vsubuu
XX Hungarii et XV Sicli interfecti sunt Terciodecimo aut,em die 8),
CUII1 Hungarii et Sycli fossata castri impleuissent 4) et 5) scalas ad
muru.m ponere uellent, milites duels Menumorout uid.entes auda-
tiam Hungarorum, ceperunt rogare hos duos principes exercitus 6),
et aperto castro nudis pedibus supplicantes ante faciem Vsabuu et
Ve/ec uenerunt, quibus Vsubuu et Velec custodiam ponentes, ipsi
in castrum Byhor intrauerunt et multa bona illoru_m militum in-
ibi inuenerunt. Hoc cu.m Menumorout per nuntios faga 7) lapsos au-
diuisset, irruit in maximum timorem, et misit nuntios suos cum
diuersirs muneribus ad Vsubuu et Velee, et rogauit eos, rat ipsi paci
fauentes, legatos suos ad ducem Arpad eundi dimitterent,
qui nuntiarent ei, quod Menumorout, qui duci Arpad primo per
legatos proprios Bulgarico corde superbe mandando, terrain cum pu-
gilo se daturum negahat, modo per eosdarn nuntios nictus et pros-
tratus totum regnum et Zulte filio 8) Arpad filial:a suam daie non
dubitaret. Tune Vsubuu et Velec consilium eius laudauerunt et
cum legatis suis nuntios miseru_nt, qui dominum suum ducem Arpa-
dium causa pacis rogarent. Qui cum. insulam Sepel intrauissent et
ducem Arpad salutassent, secunda die legati mandata Menumorout
dixerunt Dux vero Arpad, mito cousin() suorum nobilium. mandata
Menumorout dilexit et landauit, et dum filiam Menumorout eius-
dem etatris, ut filius suus Zultus, iam ease audiuieset, peticrionem
Menumorout differre noluit et filiam suam in uxorem. Zulte accepit,
cum regno sibi promisso ,et missis legatis ad Vsrubu et Value 9)
mandnuit, ut celebratie nuptiis, filiam Menumorout filio suo Zulte

Belland, corecturii de aceeagi mitmi.

Hungarii, gregit Hugarii.
Die, corecnnii de aceeagi mina.; in orig. die autem.
Implevissent, la mijlocul cuviintului e in pergarnent o spirturrt.
Et, dupli aced euvlint e o rasuri.
Exercitus, corecturii de alti mini; orig. exercitum.
Faga, gregit, in loc de fuga.
Filio, dupi acest cuviint este o rasurrt.
V eiuc, urmi de rasuril.

www.dacoromanica.ro
 65

in uxorem acciperent, et filos incolarum in obsides positos secum

duoerent, et duci Menumorout daret Byhor cautrtun.

L.11 DE VSUBU(J, VELUC.

Vsubuu et Veluc nec non ocmnis exercitus preceptis domini sui

fauentes filiam Menumorout celebratis nuptiis acceperunt et filos
ineolarum in obsides positos sect= duxerunt ,et ipsum Menu.mo-
rout in castro Byhor dinuiserunt. Tune Vsu.buu et Veluc cuan magno
honore et pudic ad ducem. Arpad reuersi sunt, dux uero et sui
yohagyones obuiam eis processerunt, et filiam Menumorout, sicut
decet sponsam tanti ducis, honorifice ad ducalem domum duxe-
runt. Dux uero Arpad et manes sui primates celebrantes nuptial),
magna fecerunt conuiuia et fere cottidie comedebant nuptialiter
cum diuersis milibus 1) circumiacentium regnorum, et iuvenes eo-
rum ludebant ante faciem duds et suoram nobilium. Dux Arpad
accept° icuramento primatum et militum Hungarie, filluin mum
Zultam ducem cum magno honore eleuari fecit. Tuno dux Vsubunec
patri Zolouou pro suo fideliesimo seruicio dedit castrum Bezprem
cum omnibus 2) appendiciis suis, et Veluquio dedit comitatum de
Zarand, et sic ceteris nobilibus honores et loca condonauit. Menu-
morout post islam causam in secundo anno sine filio mortuus est,
et regnum eius totaliter Zulte generi au° dimisit in pace. Post hec
auno dominice incarnationis D. CCCCVII dux Arpad migrauit de
hoc seculo, qui honorifice sepultus est supra caput unius parui
minis, qui descendit per alueum lapideum in ciuitatem Atthile re..
gis, ubi etiam post conuersionem Hungarorum edificata est ecde-
sia, que uocatur Alba, sub honore beate Marie Virginis.

LIII DE SUSCESSIONE 2) ZULTE DUCIS.

Et succesit ei filius suus Zulta, similis patri moribus, dissi-

milis natura 4). Fuit enim dux Zuha parum blesus et candidus, ca-
pillo molli et flauo, statura mediocri, dux bellicosus, animo fortis,
sed in ciuibus clemens, uoce suaui, sed cupidus imperil. Quern om-

Milibus, probabil greet, in /oe de militibus.

Omnibus, in mannseris din croare ominibus.
Suscessione, in loe de successions.
Misuse, la ineepntal foaiei o =pun% in pergament.
5
www.dacoromanica.ro
 66

nes primates et milites Hungarie miro modo diligebant. Transactis

quibusdani temporibus, dux Zulta CUM esset XIH-cim annoram, om-
nes primates reg-ni sui commum consilio et pari uoluntate quosdam
rectores regni sub duce prefecerunt, qui moderamine iuris consue-
tudinis dissidentium lites contentionesquel) sopirent. Alios autem
constituerunt ductores exercitus 2), cuan quibus diuersa regna uasta-
rent, quorum nomina hec fu.erunt: Lelu filius Tosu, Bulsuu uir
sanguinis filius Bogat, Bonton 3) Mitts Culpun. Erant enim isti uiri
bellieosi et fortes fin animo, quorum cura nulla fuit alba, nisi do-
mino suo subiugare gentes, et deuastare regna aliorum. Qui accepta
licentia a duce Zulia cuan exercitu Caranthino decreuerunt, et per
Forum Iulii in marchiam Lombardie uenerunt, ubi ciuitatem Pa-
duam cedibus et incendiis et gladio et rapinis magnis crudeliter
deuastauerunt. Ex hinc intrantes Lombardiam multa mala facere ce-
perunt. Quorum uiolentie ac belluyno furori cum terre incole in
unum augmen conglebate resistere conarentur, tune 4), innumera-
bilis multitu.do Lombardorum 3) per Hungaros ictibus sagittarum
quam plurimis episcopis et comitibus trucidatis. Tune Lu-
tuardus episcopus Vercelensis eeelesie, uir nominatissimus Caroli
ntinoris quondum imperatoris familiarissimus amicus ac
mus consiliarius a secreto, hoc audito, assumptis secum opibus atque
incomparabilibus thesauris, quilma ultra quam estiman i potest ha-
bundabat, cuan omnibus uotis effugere laboraret eorum crtientam
ferocitatem, tune inscius 6) super Hungaros incidit, et mox ab eis
captus interficitur et thesaurum existimationem hu.manam transcen-
dentem, quem secum ferebat, rapuerunt. Eodemque tempore Ste-
phanus frater Waldonis comitis, cuan in secessu residens super mu-
rum castri in nocturnis aluum purgare uellet, tune a quodam Hun-
garo per fenestram cubicai sui sagitte ictu grauiter uulneratur, de
quo uulnere eadem nocte extinguitur.

LIV. DE DEUASTATIONE LOTORIGIE, ALEMANNIE

ET FRANCIE.
Deinde Lotorigiam et Alemanniam deuastauerunt, Francos
quoque orientales in confinio Franconie et Bauarie multis milibus

Contenciones que, inceputul cuvintului e eerie pe rasnri.

Exercitus, corecturi; orig. exerciturn.
Bonton, in loc de Botond.
Tune, rasnri.
Lombardorum, corecturi de alti mini; orig. Lumbardorum.
lnscius, corecturi de aceeaai mini.

www.dacoromanica.ro
 67

eorum 1) cesis, ictibus sagittarum in turpem fugam conuerterunt, et

omnia bona eorum accipientes ad ducem Zultam in Hungariam
reuersi sunt.

LV. DE MORTE LELU ET BULSUU.

Postea uero anuo V regnante Cuonrado imperatore, Lelu, Bulsu;

Botond, incliti quondam et gloriosissimi milites Zulte ducis Hun-
gañe, misal a domino suo, partes Alemannie 2) irrupuerunt, et multa
bona eorum. acceperunt. Sed tandem. Bauarortun et Alemannorum
nefandis fraudibus Leiu et Bulsuu capti sunt et iuxta fluuium Hin
in patibuto suspensi occiduntur. Botondu et alii Hungarorum mi-
lites, qui ex eis residui fuerant, uidentes se malo dolo inimicorum
coarctatos, audaucter 8) et uiriliter steterunt. Et ab inuicem 4) non
sunt alienati, sed alter alteram partem mensuram 8) in periculum
precipue sumpserunt adiuuare et uulneratorum more leonum in
media arma fremebundi ruentes in hostes Estos granissima cede pro-
strauerunt Et quamuis erant uicti, tame.nt uktores timos forcius et
uictoriosius uicerunt et grauissima cede prostrauerunt Felix igitur
Zungarorum embola, multa periculorum experientia, iam securior
et exercatatior de ipsa continua exercitatione preliorum niribus et
potestate prestantior, totam Bauariam et Alemanniam ac Saxoniam
et regnum Lathariense igne et gladio consumpserunt, et Ercharge-
num 8) atque Bertoldum *) duces eortun decollauerunt. Hinc uero
egressi Franciam et Galliam expugnauerunt et dum inde uictores
reuerterentur, ex insidiis Saxonum magna atrage perierunt Qui
autem ex ipsis euaserunt, ad propria redierunt. Sed de morte Lelu
et Bulsuu aliorumque suorum militum dux Zulta et sui primates
non modicum sunt conturbati, et inimici Theotonicorum sunt facti.
Tunc dux Zulta et sui milites propter illatam iniuriam inimicorum
contra eos inspirare ceperuut, et quolibet modo possent eis uin-
cere 8) reddere, non tacerent. Sed diuina gratia adiuuante, dux

Eorum, acest cuvint este introdus ulterior de aceea§i mfini.

Alemannie, corectutri de aceeaai mini.
Audaucter, in loc de =doctor.
Invicem., cuvintul e despirtit printr's linfa &pi n.
Mensuram, probaba in loe de mansuram.
Erchargenum, gre§it, in loe de Erchangerum.
Bertoldum, corecturi de aceeapi mini; orig. Bertuldum.
Vincere, gre§it in loe de vicem.

www.dacoromanica.ro
 68

Zulta anno dominice incarnstionis D. CCCC XXXI genuit filiuni,

quem nominanit Tocsum, pulehris oculia et magnis, capilli nigri et
molles, comam habebat ut leo, ut in sequentibus audietis.

LVL DE 1) INIMICIS ATHONIS REGIS.

Eodem anno inimici Athonis regia Theotonicoram in neoem
eius detestabili facinore machinabantur. Qui cu.m per se nichil mali
ei f acere potuisseht 2), anxilium Hungarorun rogare ceperunt, quia
sciebant, quod Hungarii easent insuperabiles in assuetis belloruin
laboribus et plurimis regnis deus per eos furoris sui flagella pro-
pinasset. Tune illi inimici Athonis regis Theotonicoru,m miserunt
nuncios 811013 ad Zultam ducem, uirum bellicosum, et rogauit eum,
dato auro multo, ut adiutorio Hungaro predictum regem Athonent
inuaderent. Dux uero Zulta iracundia ductus, tam pro eorum pace
et precio, qmun etiam pro morte Lelu et Bulsuu gemebundo pec-
tore misit exercitu.m magnum contra Athonem regem Theotonico-
rum. Quibus principes et ductores fecit Botundium filium Culpun
et Zobolsum (ilium. Eleud, necnon Ircundium 3) fi/ium Eusee. Qui
cum egressi essent a duce Zulia, rursum Bauariam, Alemanniam et
Sammiam atque Turingiam in gladio percusserunt, et exinde egressi
in quadragesima transierunt Renum fluuium, et regnum Latarien-
sem in arcu et sagittis exterminauerunt. Vniuersam vogue Gal-
liam attrociter affligentes, ecclesias dei cradeliter intrantes spoliaue-
runt. Jude per abrupta ') Senonensium per populos Aliminos ferro
sibi uiam et gladio apperuerunt. Superatis ergo illis bellicosissimis
gentibus et naturali situ locoru.m tutissimis 5), montes Senonum
transcenderunt et Segusam ceperunt ciuitatem. Delude egressi Tau-
rinam ciuitatem opulentissimam expugnauerunt 6), et postqu.am
planam regionem Lambardie aapexerunt, totam pene Italiam Ionia
omnibus affluentem et exuberante.m conscitatis 5) cureibus spoliau.e-

De, inainte de acest cuvant se observa o ran&

Potuissent, euvintul e desparlit printr'o rupturi a pergamentului.
Ircundium, eorectura de alta mina; orig. lcundiwn.
Abrupta, coreetura de aeeeasi mina.
Tutissimis, coreeturi; orig. tutissirnus.
Expugnaverunt, seria de asupra euvantului ceperunt punetat. In rfindul
precedent fiind ceperunt, copistul a gresit ti a adäugat expugnaverunt. Este evi
dent deci, el avem de a face cu o copie, nu en un original.
Conseitatis, in orig. conscitatatis, a dona silaba ta fiind punetati, tre,
buie omisi.

www.dacoromanica.ro
 69

runt. Deinde uero Botond filius Culpun. et Vrcun filius Eusee au-
peratis omnibus gentibus prememoratis, felici uictoria fruentes, ad
propria regna reuertuntur. Tune Hoto rex Theotonicorum posuit
insidias iuxta Renum flunium et cum °rani robore regni sui eos
inuadens, multos ex sis interfecit Botond et Vrou.m ac reliqui exer-
citum magis uolentes mori in bello, quam apropriatam sibi uicto-
riam amitterent, tune hastibus pertinaciter insistunt et in eodem
bello quendam magnum ducem, uiru.m nominatissimum interficiuxut,
et alios grauiter uulneratos in fugam conuertunt, quorurn spolia
.diripiunt, et exinde ad propria redeunt regna cum magna uictoria.
Et cu.m Bothond et Vrcun in terram Pannonie leti reuerterentur,
tune Bothond longo labore belli fatigatus, miro modo infirmari ce-
pit, ex luce migrauit et sepultus eat prope fluuium Vereucea. Sed
istud notu.m sit omnibus scire uolentibus, quod milites Hungarorum
hec et alia huiusmodi bella usque ad tempora Tucsun ducis ges-
serunt

LVII. DE CONSTITUCIONE REGNI.

Dux vero Zulta post reuersionem militum suoram fixit metas

regni Hungarie ex parte Grecorum wpm ad portam Wacil, et usque
ad terram Racy. Ab occidente Lucille ad mare, ubi est Spaletina
ciuitas, et ex parte Theotonicorum usque ad pontem Guncil, et
in eistlem partibus dedit castrum construere Ruthenia, qui cum
Almo duce avo suo in Pannoniam uenerant, et in eodem confinio
ultra lutum Musun collocauit etiam Bissenos non paucos habitare
pro defensione regni sui, ut ne aliquando in posterum furibundi
Theotonici propter iniuriam sibi illatam, fines Hungarorum
uastare possent. Ex parte uero Boemorum fixit metas usque ad
fluuium Moroa, sub tali condicione, ut dux eon= annuatim tributa
persolu,eret duci Hungarie, et eodem modo ex parte Polo norum
usque ad montem Turtur, sicut primo fecerat regni metam Borsu
filiux Bunger. Et dum dux Zulia et sui milites lita radicad essent
unque 1) in/Hungaria, tune dux Zulia duxit filio TOCERM uxorem de
terra Cumanorum, et ipso uiuente accepit iuramenta suorum nobi-
lium, et filium suum Tocsun fecit ducem ac dominatore.m super
totum regnum Hungarie. Et ipse dux Zulta HI° anno regni sui

1) Unque, In loe de undique.

www.dacoromanica.ro
 70

filii1) de ergastulo corporis uiam uniuerse carnis egressus est

Thocsun uero dux cum omnibus primatibus Hungarie potenter et
pacifice per °nines dies uite sue obtinuit omnia jura regni sui, et
oudita pietate ipsius 2), multi hospites confluebant ad eum ex di-
nersia nationibus. Nam de terra Bular uenerunt quidam nobilissimi
domini cum magna multitudine Hismahelitarum, qu.orum no-
mina fuerunt: Billa et Bocsu, quibus per diuersa loca Hungarorum
condonauit terras, et insuper castrum, quod dicitur Pest, in perpe-
tuum concessit. Bylla vero et frater eius Bocsu, a quorum progenie
Ethey descendit, mito consilio de populo secum ducto, duas partes
ad seruicium predicti castri concesserunt, terciam uero partem sale
posteris dimiserunt Et eodem teanpore de eadem regione uenit
quidam nobilissimus miles nomine Heten, cui etiam dux terras et
alias possessiones non modicas condonauit Dux uero Thocsun ge-
nuit filial"). nomine Geysam, quintu.m ducem Hungarie. Et in eodem
tempore de terra Bissenorum uenit quidam miles de ducali pro-
genie, cuius nomen fuit Thonuzoba 4) parter Vrcund, a quo de-
soondit genus Thomoy, cui dux Thocsun dedit terram habitandi in
partibus Kemey usque ad Tysciam, ubi nunc est portus Obad. Sed
iste Thonuzoba ubdt usque ad 5) tempora sancti regis Stepbani
nepotis ducis Toosun. Et dum beatus rex Stephanus uerba uite
predicaret et Hungaros baptizaret, tunc Thonuzoba in fide uanus
noluit ease christianus, sed cu.m uxore uiuus 4) ad partum Obad
est sepultus ne baptizando ipse et uxor sua niueret cum Christ°
in etemum, sed Vrcun filius sous christianus 7) factua, uiuit cum
Cbristo in perpetuum.

Filii, corecturi de aceeagi ordinea este filii sui.

lpsius, in orig. ipso punctat, gi de aceeagi mânä scris deasupra ipsius;
inainte de ipsius e o rasurL
Multitudine, corecturi de aceeagi mmnL.
Thonuzoba, corecturi de aceeagi milnii.
Ad, inaintea acestui cuvint e o rasuri.
Viaus, corecturi de alai mini; orig. uizios. Litera o e punctatil,
deasupra scris un v.
Christimaus, corecturi de aceeagi

www.dacoromanica.ro
 PROLOGUL ISTORLEI 1UNGURILOR

P. numit magistru, fost cindva secretar al prea gloriosului rege

al Ungariei, Bela, de fericiti amintire, bunului su prietin, venera-
bilului N. mare iubitor de literaturg, salutgri i implinirea cererii
ce i-a ficut.
Când odinioarg ne ggseam impreuni la §c,oali, la studii, §i oi-
team cu acela§i entusiasm istoria troiang pe care eu imbritigindu-o
cu cea mai mare dragoste o rezumasem intenn singur volum
teun stil propriu, dupi cirtile lui Dares Frigiusi) §i ale altor autori,
dupg cum invglasem dela profesorii mei, mi-ai cenit ca, precum
scrisesem istoria troiang i riz,boaele Grecilor, tot astfel s scriu
pentru tine genealogia regilor Ungariei §i a nobililor ei, cum cele
§apte personag-ii principale cari se numesc hetuinoger 2) au'Ldesci-
lecat din tara scithicg sau cum este Tara scithicg §i cum s'a ngscut
ducele Ahnus, sau de ce se chiamg Almus, intiiul duce al Ungariei,
dela care §i-au tras 'obir§ia regii Ungurilor, sau cite OH i cfiti regi
gi-au subjugat, sau de ce poporul dupg ce a plecat din Seithia se
numege pe graiul stráinior Unguri, iar pe limba lor proprie Mogeri.
ti-am fgggduit di o voiu face; dar fiind impedicat de alte tre-
buri, era mai sA uit atilt de cererea ta cit §i de promisinnea mea,
clack' tu, prietenul men, nu mi-ai fi atras luarea aminte printeo scri-
soare sA mg achit de datorie. Gindindu-mg deci la tine, scumpul
rueu, dei sunt impedieat de multe §i felurite preocupgri ale acestui
veac istovistor, m'am apucat totuti si fac ceeace mi-ai cenit §i, dupil
pilda diferitilor istorici, sprijinit de ajutorul lui Dumnezeu, am

Dares Frigii. Dares, istoric din Phrygia, a scris o carte despre

boiul troian, la care a luat parte. Existii gi astizi in limba latinii o istorie atri-
buiti, pe nedrept, acestui Dares. Cf. Teuffel. Geschichte der r5m. Literatur II.
p. 1209.
Heturnoger. Este un cuvint compus din hetu, hét, gapte gi moger, ma-
gyar, tided Cei gapte Maghiari. Numfiral de gapte este fatidic.

www.dacoromanica.ro
 72

30C0fit cà lucrul cel mai bun de ficut este si nu las di se dea uitirii,
pentru urmagi pfini la cea din urmi generatie; am gisit, prin ur-
mare, de cuviinti si scriu simplu i dupi adevir, pentruca cetitorii
poati vedea, cum s'au petrecut lucrurile. Cici daci naliunea Unga-
riei, atit de vestiti, ar fi si afle despre inceputiuge nagterii sale
gi despre toate faptele vitejegti ale sale, ca prin vis, din povegtile
inchipuite ale oamenilor dela tari sau din niscocirile dintiretilor
firi friu la guri, lucrul ar fi tare neplicut gi cu totul ne la locul
siu. De aceea, este mai bine si se afle, in mod limpede, adevirul
din examinarea siguri a documentelor scrise gi din interpretarea
clari a faptelor istorice. Ferice deci de Ungaria, cireia i-au fost
hirisite daruri feliurite. Cici poate si se bucure in toate zilele de
darul scriitorului ei, fiindci are acum inceputul genealogiei regilor
gi a nobililor, in privinta ciror regi si aducem laudi i cinste rege-
lui etern i maicei sale, sfintei Mari, din gratia ciruia regii
gariei gi nobilii si stilpgineasei tara en sfir§t fericit, acum gi in ved'
vecilor A.min.

I. DESPRE SCITHIA.

Scithia este o tari foarte mare care se numegte Dentu,moger 1) ;

spre rAsAnt hotarul ei se intinde de la partea de miazi noapte pina'
la marea Neagri, avand insi in op ate un fluviu ce se numegte Tha-
nais, cu bäiçi mari unde se gisesc samuri 2), peste misuri de multi,
aga ei din blinile lor nu numai nobilii gi oanienii de jos Ii fac
imbriciminte, dar chiar gi vicarii, porcarii gi ciobanii In acea tari
îi impodobesc cu ele vegtmintele lor. Cäci ad este o mare bogitie
de aur gi de argint gi in fluviile din acea tari se g5sesc pietre senm-
pe gi mirgiritare. lar in partea de risirit, vecini Cu Scithia, au lo-
cuit popoarele Gog gi Magog 8) pe cari inconjurat Alexandru cel
Mare. Tara scithia insi se intinde mult In lungime gi bäçime, lar
oamenii cari locuesc in ea se numesc in de obgte, pina' in ziva de
astrizi, Dentumoger gi n'au fost nicioclati subjugati de vre-o putere a

Dentumoger. Este un cuvint compus din Dentu, numele fluviului Don-

Maneje, i moger, magyar. Dentunoger insemnrazi Ungurii de Don.
Zobolini, in loe de zibellini, samur, o specie de jder, din blana clrora
se (licea imbrictiminte.
Gog i Mugog. Sunt personagil biblice, fiii lui Iaphet i nepotii lui Nos.
Din semintia lor s'ar trage neamul unguresc. Incepind cu sf. Angustia, gi in tot
evul media, istoria popoarelor se fleco pe baza Bibliei.

www.dacoromanica.ro
 73

vre-ungi inipäräil. Ctici Scithii sunt un popor destul de vechiu

puterea Scithiei este, cum am spus-o mai sus, in rsârit. Primul rege
al Scithiei a fost Magog, fiul lui Japhet, gi poporul acela s'a numit
Moger, dupii regele Magog. i din vita acestui rege se trage prea
vestitul i prea putemicul rege Athila 1), care in anul 451 dela intru-
parea Domnului, pornind din tara Scithicä cu o puternicil oaste a
veni in Pannonia i, dupil ce a gonit pe Romani, a pus stlipilnirt
pe lark.; i i-a ales un loe pentru regedinta sa regalii, lângä Dunare,
mai sus de Apele Calde2) gi toate intäriturile antice, pe cari le-a
gait aci, a pus si le renoveze gi de jur imprejur a tras un zid foarte
puternic, ceea ce pe limba ungureasci se numegte acum Buduuar 3),
lar Theotonicii 4) Ii zic Ecilburgu 6). Ce 8ä mai spun? Sà urmim
cursul istoriei. Dupi un lung timp insti, din neamul aceluiagi rege
Magog s'a näscut Ugek 6), tatill ducelui Almus 7 din care igi trag
originea regii i ducii Ungariei, dupi cum se va artita in cele urmii-
toare. Caci Scithii aunt, precum am spus-o, popoare foarte
despre cari istoricii cari au descris faptele Romanilor, grtiesc astfel:
cà natiunea scithici ar fi fost foarte inteleaptà o foarte bliindi care
nu muncea primiintul gi la ei aproape nu existau crime. Ei
an aveau case fticute de megteri, ci nnmai corturi pregitite din
acoartit Mincau carne gi pegte i lapte gi miere i aveau multe
vite. Se imbricau cu blinuri de samur gi de alte animale stilbatice.
Aveau aur gi argint, precum gi mirgtiritare cari se giseau ca gi pie-
trile In fluviile aeelei OH. Nu rtivneau la lucrurile ahora, pentructi
toti eran bogati, avtind animale multe gi alimente indeajuns. Cici
nu eran oameni desfrinati, ci fiecare igi avea o singurti sotie. Mai
tistrziu insti acest pop or, fiind hirtuit in rtizboaie, a ajuns la stilts

Athila. Anonymus îi eerie cronica dupi ce s'a acreditat traditia

adecä a descendentei Ungurilor din Huni.
Apele Cakle, Aquae Calidae, Hivizek, de Iiingl Buda-Veche, astlzi
Császár gi Lukfiesffird6.
Buduziar, Budavir, azi O-Buda, Buda-Veche. Numirea de Buda, dupi
cronici, ar proveni deis Buda, fratele lui Attila, ucis de acesta la intoarcerea sa
din expeditiunea din apus.
Theotonici, este numirea datN Nemtilor in epoca lui Anonymus.
Ecilburg, este oragul lui Attila, numit de Germani Ecel sau Eczel. Un-
gurescul Attila-vina este o traducers a lui Ecilbuzg.
Vgek, pare a insemna sfant, numire ce s'ar regisi in egyház, bisericl,
adeci casi sfântil, casa Domnului. Cfr. Pais Dezs6, Magyar Anonymus p. 146.
.7) Alnuu, ung. Almns. Alom insemneazi in limba maghiari somn gi vis:
de aci, traditia dcspre visul mainel lui Almus.

www.dacoromanica.ro
 74

sàJbtácie incat, spun unii istorici, fiind minati de cruzime, ar fi

mincat carne de om §i ar fi biza slinge de om. 5i eu cred ci pina
astftzi se poate cunoaste, dupa faptele lor, di au (ost un papar
viguros, pentru ci natia aceasta scithica n'a fost subjugati de nici
o imparatie. In adevar, pe Darius, regele Persilor, Scithai 1-au pus pe
fuga in mod rusinos si Darius a pierdut acolo optzeci de mii de oa-
meni §i asila, de teami grozavi, a fugit in Persia. De asemenea, Sci-
thii au ucis pe Cirus, regele Persilor, impreuna cu trei sute treizeci
de mii de oameni. 5i de asisderea, Seithii au alungat cu ru§ine chiar
pe Alexandru ce! Mare, fiul regelui Philipp si al reginei Olympiada,
care subjugase prin lupte multe impiratii. aci poporul Scithilor
era in stare si înfrângä ori ce oboseali si erau tare viteji in razboiu.
Ei n'ar fi av-ut nimic in lume, de care ear fi temut ai nu-1 piarzi,
cand li s'ar fi facut vr'o nedreptate. lar când Scithii castigau vr'o
victorie, nu se gandeau ai ja nimica din prada., ca urmasii lor de
astazi, ci cautau si dobandeasca numai glorie. 5i, in afara de Darius,
de Cyrus si de Alexandru, nici un alt popor din lume n'a indraznit
calce in tara lor. Cid neamul scithic era plin de vigoare in lupte,
&airean pe cai iuti, purtau pe cap coifuri, si cu arcul §i cu sageata
erau mai presus decat oricare alta nalie din lume. i ca asa au fost
ati putea-o cunoaste dupi urmasiT lor. Iar tara scithica cu cat este
mai departe de zona tropica, cu atita este mai prolificá. i macar
ctl ea este foarte extinsi, totusi nu e capabila nici ai hrineasc'l nici
ai ouprinza mullir/lea de popoare ce se sporesc acolo. De aceea, cele
sapte personagii principale cari s'au numit hetumoger, ne mai putind
suporta stramtoarea locurilor, s'au gandit cu tot dinadinsul ea le pi-
faseasci. i astfel, cele sapte persoane principale, tinand sfat intre
ele, au hotarit si paraseasca pamántul natal spre a ocupa Viri in
cari s'a poati locui, dupa cum se va arata in cele ce urmeazi.

NUMELE DE UNGUR

Ramine acum si aritam de ce poporul care a plecat din Sci-

thia s'au nuznit Unguxi. S'au numit Unguri dupa fortareata Unga 1),
fiindca, dupa ce au subjugat pe Sclavi, cele sapte personagii de
capeteziie, intrand in Pannonia, au zabovit aci mai mult timp. De

1) Ungu i Unguar. Este castrul sau fortäreata de mai tarziu Ungvár, de

lingi fluviul Ung, din Cehoslovacia. Cuviintul este de origine slavä ti se Oeste
In mai multe pärti din fosta Ungarie. cf. Mo6r Ungarische Flussnamen, in Ung.
lahrb. VI p. 443.

www.dacoromanica.ro
 75

aceea, toate popoarele cari traiau in imprejurime au numit de Almus,

fiul lui Ugek, duce de Hunguar gi pe ostagii numit Unguri.
Ce mai vorba? Lisand aceasta la o parte, si ne intoaroe.m la lucrares
ce ne-am propus i sA urmilm cursul istoriei i, daca va voi Dumnezeu,
ea terminim opera inceputa.

111. DESPRE INTAIUL DUCE ALMUS.

In anul 819, dela intruparea Domnului, Ugek, precu.m am spus

mai sus, dupri un timp indelungat, a ajuns cel mai vestit duce al
Scithiei, din neamul lui Magog 1). Pe ciind el se afla la Don gi-a
luat de sotie pe fiica ducelui Eunedubelianus 2), cu numele Emesu.
Cu aceasta a avut un fin ce a fost supranumit Almus. Dar, numai
dintr'o intimplare dumnezeiasca s'a numit Almus, fiindca mainel
sale, pe cand se afla inearcinatrt, Ii s'a arätat in vis o vedenie sfantri,.
subt chipul unui vultur care, venind la ea ar fi lisat-o gravida.
parut ea din pintecele ei ar iegi un torent gi din coapsele ei
s'ar zamisli regi gloriogi, dar cari nu s'ar Inmuli in /ara lor.
fiindca vis in limbi ungarri se zice almu, i fiindcä nagterea a fost
prevestitä mai intaiu printeun vis, de aceea el insugi s'a numit Al-
mus. Ori, poate, de aceea s'a chemat Almus, adeca sfint, pentru ca
din urmagii lui aveau ea se nascä regi i duci sfinli. Dar sa lasim
asta!

IV. DESPRE DUCELE ALMUS.

Dupi ce irisa ducele Almus s'a nascut in lume, ducele Ugek

nulele sale au fost cuprimli de-o mare bucurie, gi cu ei impreuna,
aproape toate capeteniile Scithiei, Muda tata! sáu Ugek era din
neamul regelui Magog..Caci era Almus insugi frumos la fala, dar ne-
gricios gi avand ochii negri gi mari gi era de statura inaltrt gi sub/i-
re]. Mainile le avea irisa groase gi degetele lungi; gi era acest Almus
cucernic, binevoitor, darnic, inielept, lum ostag, vesel, indatoritor
f ni de cei cari pe acea vreme eran solda/1 in regatul scithic. lar
cand acest Almus a ajuns in varstii maturä', ca gi crind harul
tului duh ar fi fost intrinsul, degi pagan, a fost totugi mai puternie

Mago g. Din nwnele de Magog s'ar deriva nnmele de moger, magyar.

Eunedubelianu.s, ung. Onedbelia Emesei, sotia lui Vgek i mama.
lui Almus.

www.dacoromanica.ro
 76

¡i mai priceput decal to/i ceilal/i duci din Scithia. i toate afacerile
din regat se aduceau la indeplinire, pe acea vreme, dupg sfatul
ajutorul situ. Cand însä Almus a ajuns in varsta adolesceqii, s'a
insurat in aceeagi pea cu fiica unui foarte vestir duce. Cu ea a
avut un fiu, cu numele de Arpad, pe care l-a dus cu sine in Panno-
nia, dupi cum se va arita in cele urmitoare.

V. DESPRE ALEGEREA DUCELUI ALMUS..

Astfel poporul unguresc, foarte viteaz i foarte puternic prin

faptele sale de fizboiu, igi trage obâria, dupi cum am spus mai sus,
din naliunea scithici care, pe graiul sau propriu, se numegte Dentu-
moger. i /ara aceea era malt prea plini de mul/imea de norod
ce se spore& acolo, in cat nu ajungea, dupi cum am spus-o mai ina-
inte, nici sg-i hrgneascii, nici cuprinza. Din aceasti pricini atunci,
cele gapte personagii de capetenie, cari se numesc pânä in ziva de
astazi hetumoger, nemai rabdand stramtoarea locului, dupg ce s'au
sfituit intre ei, ca sä paraseasca pimantul natal spre a ocupa, pentru
sine, OH in cari si poati sa locuiasca, n'au mai contenit de a le
cguta cu armele i prin razboiu. 5i au ales atunci di se indrepte
spre tara Pannoniei, de care auziseril, din faimg, ca ar fi tara
gelui Athila, din a carui vliistar s'ar pogori ducele Ahnus, tata! lui
Arpad. Atunci cele gapte persoane de cipetenie, inteun important
consiliu comun, au in/eles ca nu pot si aducg la bun sfargit opera
inceputi, daca nu-gi vor aiege peste ei un conducgtor i povatuitor. De
aceea, din libera voinfi gi din in/elegerea comung a celor gapte
barbarli, i-au ales de conducator i povatuitor, pentra fili fiilor lor,
pani la cea din urmg generalie, pe Almus, fiul lui Ugek I pe cei ce
ear pogori din urmagii lui, fiindci ducele Ahnus, fiul lui Ugek
oei cari se pogoraseri din urmagii lui, erau mai distingi ca neam gi
mai puternici in razboaie. lar aceste gapte persoane de apetenie
erau barbali nobili i vestili in razboiu, statornici in credinia. A-
tunci, in depling in/elegere, graira astfel ducelui Almus: «De azi
inainte, te alegem peste noi de conducator i povaluitor, i, ori
cotro te va fi manat soartea, acolo te vom una». Apoi susnumitii
barbati, dupg o dating paging, virsanduli propriul lor singe intr'un
vas, ratificarg juramantul pentru ducele Almus. 5i macar ca
fost pagani, îi pilstrara totugi pang la moarte jurimantul pe care
facura intre ei, in felul urmator:

www.dacoromanica.ro
 77

VL DESPRE JURAMANTUL LOR.

Primul paragraf al jurimintului a fost acesta: cât timp vor fi

in vieati, atit pentru ei efit §i pentru urma§ii lor, si le fie in tot-
deauna conduator unul din neamul ducelui Ahuma. Al doilea punct.
al jurimintalui a fost astfel :ea once bun ar putea dobiindi prin
lucrarea lor comuni, nimeni dintre.ei si nu fie lipsit de el. Al treilea
punet al jurimintului a fost astfel: ca aceste personagii principale
cari igi aleseri pentru sine, din liberi vointi, ca domn pe Almus, ei §i
fui lor, preste tot, si nu fie nici odati lipsiti din consiliul ducelui
§i dela cinstea domniei. Al patrulea punct al jurimântului a fost
astfel: ca daca cinema din urma§ii lor ar deveni necredincios fati de-
persoana ducali gi ar provoca dugminie intre duce §i neam.urile
sale, singele celui vinovat si se verse, precum siingele lor s'a virsat
in jurimintul pe care l-au ficut ducelui Almus. Al cincilea punct
al jurimintului a fost astfel: ca daci cineva dintre urma§ii ducelui
Almus §i a altor persoane principale ar fi voit si infrfingi statutele
jurimintului lor, si fie afurisit pentru vecie. Numele acestor §apte
birbati 1) au fost urmitoarele: Almus, tatil lui Arpad, Eleud, tatil
lui Zobolsu, din care pogoari neamul lui Isaac, Cundu, tatil lui
Curzan, Ound, tatil lui Ete, din care descinde neamul lui Calan §i
Colsoy, Totu, tatäl lui Lelu, Huba din care se trage neamul lui Ze-
mera. Al §aptelea Tuhutun, tafia lui Horca, ai cirui fii au fost Gyula
gi Zombor, din cari pogoari neamul lui Moglout, dupi cum se va
apune mai jos. Ce si mai vorbim? Si urmim drumul istoriei!

1) Nunzele celor gapte bdrbaa: a) Almus, tatil lui Arpad. Numele lui
Arpad se derivä, de unii, dela cuvintul arpa, orz i sufixul locativ
Eleud i Eleudunec ung. E15d. Nec din Eleudunec, este sufixa ungureascä
de dativ. Pais D., op. cit., p. 113 crede a vedea, in Eleud, radicalul 615, insinte,
aded primul näscut. Zobolsu, ung. Szabolcs; exista 5i judetul Szabolcs
Tisa. Saac, ung. Calk, familia vestitä In evul mediu.
Cundu, Cundtmec, ung. Kend; Curzan; exista ti o fortAreati Curzan.
Oundu ti Oundunec, ung. Ond, mune de persoani i de localitate; Eta,
fiul lui Ound; Calan, ung. Kalfin ti Colsoy, ung. 1161cse, mime de familie ti de
localititi.
Tosu gi Thosun, Tosunec ung. Tas. Exista ti o fordireati Thosu pe So-
me5; Lela; ung. L61; existä gi numele de localitate LeL
Huba, ung. Huba. Exista ti ca nume de localitate; Zemera ung. Sze-
mere, existi i ca nume de localitate.
Tuhutum ung. Tetény. Pais D. op. cit., p. 144 crede cuväntul de origine
turceasci; Horca, ung. Horka; Gyyla i Gy/a, ung. Gyulu; Zombor, wig. Zontt
bor; Mogolout, tmg. Maglód.

www.dacoromanica.ro
 78

VIL DESPRE PLECAREA LOR.

In anul 884 dela intruparea Domnului, precum sti seria in cro-

nicile anuale, cele §apte personagii principale, cari se numesc hetu-
.moger, au plecat din pimintul scitic, spre apus; intre eti era du-
cele Almus, fiul lui Ugek, din neamul regelui Magog, birbat de
buni amintire, domnul i povisuitorul lor, impreuni cu sosia sa gi
eu fiul säu Arpad §i doi fil ai unchiului &Au Hulec 2), anume Zuard
§i. Cadusa §i de asemenea, din aceeni regiune au plecat o nenumirati
mulsime de popoare abate. Venind Insä mai multe zile prin locuri
de§erte au trecut in inot peste fluviul Etyl 2), gezind, dupi obiceiul
p'igfinesc pe burdufuri, §i n'au dat de urma nici unei cetisi sau lo-
cuinse omene§ti. i n'au mincat rodul muncii oamenilor, dupi cum
.era obiceiul lor, ci s'au hrinit cu vinat gi pe§te pink ce au ajuns in
Rusia, care se chiami Susudal 8). i tinerii lor erau la vinat aproape
In fiecare zi. De aceea, din ziva de atunci gi pini in prezent, Un-
gurii amt mai buni vinitori decal celelalte popoare. i astfel Al-
mus, venind cu tosi ai sii, intrari in sera Rusiei care se chiami
'Susudal.

VIII. DESPRE RUTENIA.

Dupi ce au ajuns in pirsile Ruteniei, au trecut spre cetatea

Kiev') ,f irá nici o rezistensi, §i, pe cind treceau pe lingi cetatea
Kiev, plutind cu plutele peste fluviul Dnipru 5 , au voit subjuge
linpärätia Rutenilor. Atunci ducii Rutenilor 6) ,inselegind aceasta,
s'au temut grozav, fiindci euziserri cri dueele Almus ,fiul lui Ugek ar
fi din neamul regelui Athila, ciruia strimo§ii lor Ii pliteau, pe fiecare
an, tribut Cu toate acestea, ducele de Kiev, convocand pe tosi frun-
ta§ii sAi, du.pi ce s'au sfätuit intre ei, s'a ales si porneasci lupti
impotriva duc,elui Alm.us, §i au hotirit ci e mai bine si moari in riz-
boiu deck piriseasci domniile proprii §i si fie subjugasi,
voia lor, de ducele Almus. i numai decit, ducele de Kiev, trimi-

Hulec, ung. Hiilek. Pais D. op. cit., p. 120 crede a redid, in Vlek, tur
cescul Ilik, Big, Ilk, principe; Zuarcl, ung. Szovérd i Cadusa, ung. Kadocsa.
Etyl, ung. Etil, in limba turcii insemneazil fluviu. Volga poarti numele
de Etil. De aci Etel k6z, intre fluvii. Cf. Pais D. op. cit. 114.
Susudal. Ora' si regiune in Rusia, inglobat, mai tiirziu, in principatul
Moscovei.
Kyeu, cetatea Kiev.
Deneper, fluviul Dnipru.
Ruteni, sunt Rusii; Rutenia sau Ruscia.
www.dacoromanica.ro
 79

/and delegati, au chemat in ajutor pe cei gapte duci ai Cumanilor,

prietenii lor cei mai credinciogi. Atunci cei gapte duci cumani 1), a
ciror nume erau Ed, Edu.men, Etu, Runge; Ousad, tatal lui Ursuur,
Ketel, tatil lui Oluptulma, stringindu-gi o multime nu mici
de cilireti, au venit in graVi mare, din prietenie pentru ducele din
Kiev, impotriva ducelui Almus. i ducele din Kiev, cu armata sa,
le-a iegit in cale gi cu ajutorul Cumanilor, iucep s vini cu
mea inarmati in contra ducelui Almus. Dar, ducele Almus, in aju-
torul ciruia era sfintul duh, incingindu-gi armele, dupi ce gi-a °ran-
duit linia de bitaie, suindu-se pe calul siu, a inceput sà alerge
coace §i incolo, incurajindu-gi soldatii gi, pornind atacul, s'a oprit
inaintea tuturora alor 8àj gi le-a zis: «0 Scithilor, tovarigii mei de
arme, birbati prea viteji, aduceti-vi aminte de inceputul cilitoriei
voastre, cind ati zis ci pimintul pe care U. yeti putea si-1 locuiti, 11
yeti cigtiga prin arme §i rizboiu. Deci nu vi turburati de multimew
Ruthenilor gi a Cumanilor, cari se aseamini cu ciinii nogtri. Cici,
ciinii indati ce aud vorbele stipinilor lor, nu aunt oare eupringi de
spaimi? Fiindci virtutea nu sti in multimea de popor, ci in cura-
jul din inimà Nu §tili oare voi cà un singur leu pune pe fugi mai
multi cerbi, dupi cum apune un intelept? Dar, lisind la o parte
acestea, vi voiu apune: Cine a putut sà reziste soldatilor din Scithia?
N'au pus oare pe fugi Scithii pe Darius, regele Pergilor gi astfel cu
teami gi grozav de ruginat a fugit in Presia gi a perdut aci optzeci
de mii de oameni? Au nu Scithii au omorit pe Cyrus, regele Per-
gilor, impreung Cu trei sute treizeci de mil de soldati? Au nu ei
au pus pe fugl in mod ruginos pe Mexandru cel Mare, fiul regelui
Philipp gi al reginei Olimpiada, gi care prin lupte igi sub jugase multe
impiritii? De aceea, si Iuptàm cu indirjire gi cu vitejie impotriva
acelora cari se aseamini cu eiinii nogtri, gi sà ne temem de multi-
mea lor ca de multimea de mu§te». Auzind acestea soldatii ducelui

1) Cei game duci ai Cunianilor a) Ed, Edunec (forma de dativ), ung. Ed.
It) Edum, Edumen, Edumenec, ung. Ed6men.
c) Etu ung. Et.
d). Bunger, ung. Böngér.
Ousad, Ousadunec, ung. Ocsid, existi i 1oca1itäi Cu acelagi nume,
Vrsuur, ung. Oran.. Cuvfintul ar fi de origine turceasci gi se face apropiere intre
el i numele de Orgova cf. Pais D. op. cit., p. 132.
Boyta, ung. Vajta. Era gi o fortireatil Vajta in dreptul Dunirii.
Ketel, numele ar fi de origine turceasci; Oluptulma ung. Alaptolma.

www.dacoromanica.ro
 80

Almus, s'au imbirbitat mult. i numai deat au ficut si risune

trompetele de rizboiu din toate pärlile gi armatele vrigmage eau
apropiat gi au inceput si lupte voinicegte intre ele. 5i foarte multi
Rutheni gi Cumani eran omoriii, lar, numilii duci ai Ruthenilor gi
al Cumanilor, väznd ci ai lor dau inapoi din lupti, au luat-o la
fugi gi gribindu-se scape vieata, au intrat in eetatea Kiev. Ducele
Almus gi soldatii sAi, urmirind pe Rutheni gi pe Cumani ping in
cetatea Kiev, capetele tunse ale Cumanilor soldatii ducelui Almus
le loveau ca pe nigte dovleci necopti. lar ducii Ruthenilor gi ai
Cumanilor, intrind in cetate gi vizind indrisneala Scithilor, rima-
seri ca

IX. DESPEE PACEA DiNTRE DUCE 5I RUTHENI.

lar dnoele Almus gi ostagii sii, dupi cfigtigarea victoriei, §1-au

subjugat tara Ruthenilor gi luindu-le averile ;in a doua
incepuri si atace cetatea Kiev. 5i and au apucat sit puni sciri pe
ziduri, vizind ducii Ruthenilor gi ai Cumanilor indrizneala Sci-
tbilor, s'au speriat grozav. 5i dupi ce au in/eles cA n'ar fi in stare
si li se impotriveasci, ducele din Kiev gi ceilalti duci ai Ruthenilor
precum gi ai Cumanilor cari se giseau acolo, au trimis soli gi au rugat
pe ducele Almus gi pe fruntagii acestuia si incheie pace cu ei.
Iar cind veniri solii la ducele Almus gi 1-au rugat ca stäpânii lor
nu fie goniti din agezimintele lor, ducele Almus, dupi ce a tinut
gat cu ai sAi, a trimis inapoi pe solii Ruthenilor, spunindu-le ea
ducii gi cipeteniile lor si-i dea ca obstatici fili, si pliteasci un tri-
but anual de zece mii de mirci gi pe deasupra alimente, imbrici-
minte gi alte Iucmri necesare. lar ducii Ruthenilor, degi nu de bunk'
voie, au incuviintat toate acestea ducelui Arpad. Dar 1-au rugat
pe ducele Almus ca pirisind Galia 2) descalece dincolo de pi-
durea Hoyos 2), spre apus ,in Pannonia 8 , care fusese mai inainte tara
regelui Athila. 5i le liudau pimintul Pannoniei ca fiind extraordi-
nar de bun. Cici spuneau cA acolo curg cele mai renumite isvoare
de ape, Dunirea gi Tisa4) alte prea vestite ape, pline cu pegte bun.

Gaiifia. Pe timpul cand scria Amonymns exista un mare principat

Halici. Galicia este aeelasi cuviint en Halicia.
Hoyos, ung. Haves, sunt muntii dintre Galiiia si Maramures.
Pannonia. Subt numirea de Pannonia avem s intelegem Ungaria in-
treagi, nu numai Pannonia din timpul Romanilor.
Tyscia, Tisa.

www.dacoromanica.ro
 81

Ci aceasti taril o locueac Sclavii 1), Bulgarii 2) i Blachii 2) aileci

p5storii Romanilor. Fiindci, clupfi moartea regelui Athila,
tului Pannoniei Romanii ii aiceau ci este pilgune, fiindci tininele ion
pilgteau In tara Pannoniei. i cu drept euvant se spunea cil
Paimoniei ar fi p5gunile Romanilor, fiindci i acum Romanii pase
pe mogiile Ungariei. Dar al läsim aceasta!

X. DESPRE CE! APTE DUCI AI CUMANILOR.

Iar ducele Almus i fruntagii sil, dupil intelegerea luatil Intre

incuviintara cererea ducilor Ruthenilor gi incheiarri cu ei pace.
Atunci ducii Ruthenilor i anume ce! din Kiev gi Sudal, pentruca
sä nu fie alungati din ageziimintele lor, gi-au dat ducelui Almus copiii
ca obstatici i impreuni cu ei Ii trimiseril gi o mie de cai înä1ati gi
ca frâne, impodobiti dupi datina ruteanil gi o sutil de copii cumani
patru zeci de camile atare a duce bagajele, blini de ermelin gi de
viezuri fAri num5r gi alte multe daruri nenumgrate. Atunci mai sus
ntunili duci ai Cmnanilor gi anume Ecl, Edumen, Etu, Bunger,
lui Borsu 2), Ousad, tata! lui Ur.suur, Boyta, din care se trage fa-
milia Bruasa 2), Kekel, lui Oluptulma, vilzfind buniltatea du-
celui Almus, manifestatii fata de Rutheni, s'au aruncat la picioarele
lui, de buni voie, gi s'au supus ducelui Alinus zicindu-i: «De azi
incolo, te alegein doran gi poviltuitor al nostru pânä la ultima gene-
ratie. i oti unde te va fi milnat soartea, acolo te vom urna». ieeea

Sclavii, Slavii.
Bulgarii, Bulgarii, despre cari se crede ci au fost gi in Ardent gi intre
Dunire gi Tisa.
Blachii ac pastores Romanorum. Ac nu este conjunctia copulativa, ci
explicativa gi Insmnenzi Blachii adeca pastorii Romanilor.
Dupa Pais op. cit., p. 129 nu este cu neputinlä ca in timpul cuceriril
tarii si fi trait Inteadevir in fosta Pannonia romanA sau in ;inlaid de dincolo
de Dunire, in regiunea Murei gi a Rabei de sus oarecare populatie de pistori
valachi care vorbea intr'o limba romana, adeci de origine latina.
Ca aci ac nu este copulativ rezulta gi din alte expresii ale Anonimului:
Sclavi et Bulgari c. 11, ceca ce inseinneazi Slavii bulgarici. Slavi et Boemi c. 35,
36, 37, cesa ce insemneazi Slavii bohemici, Slavorum et Pannoniorum gentes
c. 50, ceea ce Insemneazi Slavii din Pannonia sau Slavii panonici. Aceasta se
vede gi din expresia: tres kenezy Bulgarorum 44, ceca ce nu poste insemna decal
kenezi ai Slavilor bulgariei. Cf. Mo6r, Ungarische Flussnamen, in Ung. Jahrb.
VI, p. 436. Vezi Gherghel Pascua Romanorum,. In Revista Archivelor II, 3 p. 383.
Borsu ung. Bore, numele dela care deriva Borsod gi Borsova.
Brucsa, ung. Baracska, conetatat i ca nume de localitate.

www.dacoromanica.ro
 82

ce au spus ducelui Almus Cu cuviintul, au intirit-o, dupi obiceiul

pIginese, prin credinta jurrimin' tului. i, in ace's§ chip, duoele Al-
mus §i fruntagii si s'au legat prin jurrimán. t de credinti. Apoi cei
gapte dual ai Cumanilor, impreunii cu soli.ile gi fin lor, de asemenea
cu o mare gloatri, au hotilrit si via in Pannonia 1). De a§i§derea
chiar multi dintre Ruthenia aliturrindu-se de ducele Almus, venirri
cu el in Pannonia, urmagii crirora 'Anil in ziva de astäz' i locuesc in
diferite locuri din ¡Jugaría.

XI. DESPRE CETATILE LODOMER g GALICIA.

Atunci ducele Almus §i celelalte personagii principale, cari se

ntunesc hetumoger gi, deasemenea, gi ducii Cumanilor, impreuni cu
radele gi familiile gi slugile lor, au plecat din Kiev gi sub ciliu-
zirea Ruthenilor din Kiev au venit prini la cetatea Lodomer 1). Du-
cele din Lodomer hurt' gi fruntagii säi au iegit intru intimpinarea
ducelui Ahnus ping la fruntariile impirritiei sale, cu diferite daruri
pretioase gi i-au deschis de bung voie cetatea Lodomeria. Iar ducele
Ahnus., impreun1 cu toti ai säi, asu ramas in acest loc, limp de trei
siptimant In a treia säptämânä inai ducele din Lodonier i-a dat
dueelui Almus ca obstatici pe cei doi fil ai ali, impreuni cu toti
fili nobililor. Si, pe deasupra, douri mil de mär' ci de argint gi o mail
de niärci de aur topit cu nenumirate blrinuri gi mantale gi trei sute
de cal cu gei gi frine gi dourizeci gi cinci de crimile gi o mie de bol
pentru transportul bagajelor gi alte daruri nenumrirate a prezentat
atit ducelui cit gi fruntagilor säi. i in a patra siptamani ducele
Almus, impreuni cu ai 811, au sosit in Galiçia gi aci gi-a ales loc de
odihiiä pentru sine §i pentru ai säi. Auzind despre aceasta ducele
i-a iegit intru intâmpinare ducelui Almus cu toti ai sii,
en picioarele goale, g i-au prezentat diferite daruri pentru. folosul.
ducelui Minus gi, Cu poarta cetätii Galiçiei deschisri, 1-a primit in
ospitalitate ca pe propriul siu domn gi dat ca obstatic pe unicul
siu fiu impreuni cu ceilaiçi fii ai fruntagilor regatului alu gi i-a
&fruit pe deasupra zece cai de singe arab, foarte buni, gi trei sute
de cai Inglaçi gi cu frine §.1 trei mii de mirci de argint gi douri sute
de mirci de aur gi baine scumpe atilt pentru duce era gi pentru

Pannonia. E de observat c Ungurii in drumul lor spre Ungaria au

târât dupi sine gi alte populatii nemaghiare.
Lodomer. Este principatul lui Wladimir, din regiunea Wolhyniei.

www.dacoromanica.ro
 83

toti fruntagii sal i dupg ce s'a folosit ducele Almus de locul din
Galitia o lung intreagg pentru odihni, ducele din Galitia gi ceilalti
tovarggi ai grd, ai ciror fii fuseseri da p ca obstatici, incepurg astfel
si se roage de Almus gi de nobilii sii, ca si se scoboare peste Ho-
WOb spre apus in Pannonia. Cici le spunea ci tara aceea este foarte
bung, ci acolo curg cele mai vestite riluri, ale ciror nume, dupi cum
am spus mai sus, glint: Dunirea, Tisa, Wagul, Muregul, Crigul, Timi-
gul gi altele, targ care la inceput a fost tara regelui Athila. Si mu-
rind acela a ocupat principii Romani Pannonia piing la Dunire,
unde gi-au agezat pastoril lor 1). Tara insi care este situati intre
Dunire i Tisa a ocupat-o pe seama sa Kean. 2), marele duce al Bul-
gariei, steimogul ducelui Salan 8) , piing la fruntariile Ruthenilor gi
Polonilor gi a pus si locuiasci aci Slavii i Bulgarii. Tara insi care
este 1ntre Tisa i pidurea Igfon 4) ce este situate& in spre Ardeal,
dala fluviul Mureg ping la (luviul Someg 5) a ocupat-o pen.tru sipe
ducele Morout 5), al cgrui nepot a fost nuinit de Unguri Menuano-
rout /), pentru ci avea mai multe sotii gi teritoriul acesta 11 locuiau
nigte neamuri ce se numesc Cozar 5). Teritoriul insi care se intinde
dala fluviul Mureg ping la fort:qr. eata Urscia 9) 1-a ocupat un oare-
care duce cu numele Glad 19, care a legit cu ajutorul Cumanilor
din fortireata Vidin 11), gi din ai cArai urmagi ea ngscut Ohtum 19),
pe care mai tiit' .ziu, dupg un lung timp, In vremea regelui Stefan ce!

Au afezat piistorii lor. Dupii Anonymus, dupri retragerea Hunilor, s'ar

fi fäcut in Pannonia noui injghebäri romane.
Keanus, marele duce al Bulgarlor. Kean sau Kahan este un nume ge-
neric, nu un nume de persoanä, i insenmeazil duce sau principe.
Salan, dux Salanus, se pune in legiturä cu vestita localitate Salankemen,
dintre Dunäre gi Saya.
Igfon. Este o pidure que iacet ad Erdeuelu. Dupi Pais D. op. cit., p.
120 in cuvitntul de Igfon am aves In prima parte igy, antra pi in a doua fen eau
fan, pädure, tufig. Igf on ar insemna cleci pädurea sfinti. Numele de Ardeal, se
gtie astäzi precie, e format din ert14, pidure gi elu, dincolo, insemniind tara din.
colo de pädure, Ultrasilvania sau, mai tärzilu, Transilvania.
&ARIUS, Someg.
Morout, dupä filologii unguri ouvantul ar deriva din Moravia, Mona.
Monumorout ung. Mén-Marót.
Cozar. Cazarii au venit, probabil, deodati cu Ungurii, formind un trib
aparte.
Urscia, Orgova, dupä unii scriitori unguri, ar fi un cuvint de origine
turceasci, dupi altii de origine davit.
Glad, un principe, ai clirui soldati erau Cumani, Bulgari
Bundyn, cetatea Vidin din Bulgaria.
Ohtunt, ung. Ajtony, nume, dupi istoricii unguri, de origine turceasci.

www.dacoromanica.ro
 84

Sfint, 1-a omorát, In fortir' ega sa de lángi Mureg, Sunad 1), fiul lui
Dobuca 2 nepotul regelui, flindc i-a fost in toate adversar numi-
tului rege gi ciruia numitul rege pentru bunul sin serviciu, ira di-
ruit o solie gi fortir' ea/a Ohtum Cu toate apartenenlele sale. Cid aga
este obiceiul domnitorilor celor buni de a rispliti pe credinciogi.
Aceastri fortireagt se numegte acum. Sunad. Dar ce si mai vorbesc?

XII. CUM AU INTRAT IN PANNONIA.

lar ducele Almus gi fruntagil sii, mulpimiti de sfatul Ruthe-

nilor, au incheiat cu ei cea mai statornici pace. Cici ducii Rutheni-
lor, spre a nu fi alunga0 din locagurile lor, gi-au dat fiii, dupi cum
am opus, ea obstatici, impreuni cu daruri firi numir. Atunci du-
cele Galiliei a pus douri mii de areagi i trei mii de lirani cari si
meargi inaintea lor gi si le deschidi drumul prin pidurea Hoyos
pfini la hotarul Hung. Si a incircat toate vitele lor cu alimente gi
cu cele trebuincioase gi le-a mai diruit nenumirate animale pentra
brani. Apoi cele gapte persoane principale cari se nu.mesc hetumoger,
al crtror nume 1-am spus mai sus, impreuni cu rudele, slugile gi slui-
nicile lor, dupi sfatul gi cu ajutorul Ruthenilor, au plecat din Ga-
litia spre /ara Pannoniei. i venind astfel prin pidurea Hoyos au
deseilecat in pärçile Hungului, gi, dupi ce au ajuns acolo, locul pe
care 1-au ocupat intrtiu.1-au numit Muncaei 8), fiindci au ajuns eu cea
mai mare munci in /ara pe care au dorit-o. Apoi, spre a se recrea,
au rimas aci unsprezece zile gi le-a plicut /ara nespus de mult. lar
locuitorii çärii, aflánd de sosirea lor, s'au infricogat grozav gi
s'au supus de buni voie ducelui Almus, pentru ci auziseri ci ducele
Almus se pogoari din neamul regelui Jubila gi degi fuseserrt ei oa-
menii ducelui Salanus, totugi de teami serviri ca ejnste ducelui Al-
mus toate cele necesare pentru hrani, oferindu-i-le ca gi stipánului
ion. i aga de mare spaimi gi groazrt cuprinse pe locuitori ei
comeau pe duce gi pe nobili, ea gi robii pe proprii lor domni.
incepuri si le laude fertilitatea acelei çäri gi si le povesteasci in ce
chip, dupi moartea regelui Athila, marele duce Kean, strimogul
ducelui Salanus, plecand din Bulgaria, Cu sprijinul gi sfatul 1mpi-

&atad, ung. Csanfid; vechiul ora, Morisena s'ar fi numit Cenad.

Dobuca, ung. Doboka. Numele sAu il poart3 judetul Doboka.
M'incas, ung. Munktice. Cuvantul se pule in legituri cu vechiul slav
munci, tmg. munka, rom. muncl.

www.dacoromanica.ro
 85

ratului Grecilor 1), ocupase acea arä. i, de asemenea, cum chiar ei,
Sclavii, au fost adu§i din /ara Itulgariei pia la hotarul Ruthenilor
ti cum de prezent Salanus, ducele lor, ii conduce pe ei §i pe ai lor
ati putere nu are el asupra vecinilor

DESPRE CASTRUL HUNG.

Atunci ducele Almus §1 nobilii eäi auzind acestea se bucuraril

peste milsuril de mult §i veniri aliri la fortlirega Hung ca sä o
ocupe. i, pe and hi arzau tabiira lfingri ziduri, comitele acelei for-
cu numele Loborcy 2), ceea ce pe limba lor insemna &lea 8)
luiind-o la fuga s'a dus grAbit spre fortiireala Zemlun 4). Dar soldalii
ducelui urmirindu-1 Lau prins lânga un fluviu gi l-au spfinsurat Cu
un streang in locul acela. i, din ziva aceea, fluviul l-au numit cu nu-
mele acelui Loborcy. Apoi ducele Almus, impreunil cu ai siu, intrind
In fortirea/a Hung au sacrificat pentru zell nemuritori victime
timp de patru zile au petrecut in ospele, iar in ziva a patra tinand
dat §i primind jurimintul tuturor alor sài, ducele Almus, fiind
In vieatil, a numit pe fiul 13:Au Arpad ca duce gi poviluitor. Si a fost
numit Arpad ducele Ungariei, §i dupi Hungu, to# solda/ii sai s'au
numit Hunguari, dupii bimba stthnilor §i numirea aceasta dilinue§te
In toatif lumea pfini in present.

DESPRE DUCELE ARPAD.

In anul 903 de la intruparea Donmului, ducele Arpad, trimi-

Ifindu-§i ogtirile, a ocupat tot pimfintul dintre Tisa gi Budrug 5),
pinil la Ugosa e), impreuni cu to/i locuitorii srti gi a asediat fora-

Impitratul Grecilor. Bulgarii, Slavii i, de sigur, i Romanii din partes

locnlui erau dependenti, cel putin, in cele religioase, de Impiratul din Cons.
tantinopol.
Loborcy, sing. Labore, un fluvin In regiunea Ungului. Cuvintul e de
origine slavä cf. Mo6r, op. cit., 442.
Duca. Acest cuvant este intrebuintat gi ca nume proprin gi ca nume
.apelativ, en sensnl de duce, voivod. Cum msi Anonymns ne spune ci vorba se
gäsegte in graiul localnicilor, pare evident ci acegti localnici erau Romilni.
Zemlun, ung. Zemplén, vestiti fortä'reatl. Dupi Pais D. op. cit., p. 149,
-ar fi vorba de un vechin cuvfmt bulgar, care ar insemna cetate de pimfint
Zemplénotir.
Budrug, ung. Bodrog, un afluent al Tisei.
Ugosa, nng. Ugoesa, o localitate ungi Tin.

www.dacoromanica.ro
 86

reata Borsoa 2) §i, dupi lupte, a cuprins-o a treia zi, i-a dirimat
zidurile §i solda/fi ducelui Salanus pe cari gisit aci a poruncit
si fie du§i, legati in lanturi, in forareala Hung. i dupi ce au stat
ad mai multe zile, ducele ai sii, vizind rodnicia prunintului §i
bogitia in tot felul de animale §i multimea de pe§ti din fluviile
Tisa §i Budrug, plicut ;ara ducelui Arpad §i alor sii mai mult
decit se poate apune. lar, in urmi, dupi ce ducele &dama a aflat
dala oamenii sii, scipati cu fuga, despre toate cite a'au intimplat,
n'a mai indriznit si-§i ridice mina, ci trimiOnd soli, dupi datina
bulgireasci, cum este obiceiul lor, a inceput si amenin/e e a salu-
tat, oarecum in batjocuri, pe Arpadiu, ducele Hungariei, §i pe ai sii
i-a numit in rfis Hunguari §i a inceput si se mire in tot chipul,
cine sunt §i de mide au venit ei cari au indriznit si faei aatfel de
fapte. i le-a pretina si-§i indrepte purtirile lor cele urfite §i nu care
cumva si cuteze sA treaci peste fluviul Budrug, pentru ca nu sum-
va, vealnd el cu ajutorul Grecilor §i al Bulgarilor, si le cearä. soco-
teali de fapta lor cea urfiti §i si nu base pe nimenea care, intor-
dindu-se acasi, sä vesteasci bucuria scipirii sale. Iar solii ducelui
Salanus, venind la fortireata Zemlin §i trecand peste fluviul Budrug
au ajuns a doua zi la ducele Arpad. In a treia zi insi salutari pe
ducele Arpad cu cuvintele domnului lor §i raportari ducelui Arpad
ordinul. Ducele Arpad insi, auzind solia ingimfatului duce Salanus,
i-a rispuns nu cu mindrie, ci umilit spunindu-i: acCu toate ci stri-
mo§ul meu, prea puternicul rege Athila, a stipanit ;ara care este
arzati intre amare §i Tisa, pini la frontiera Bulgarilor §i pe care
el o detine; totu§i eu nu de teami de Greci sau de Bulgari, ci
fi in stare si le rezist, ci pentru consideraliunea ducelui vostru Sa-
lanus, cer din dreptul meu o pirticici pentra vitele mele §i anume
pimintul pini la fluviul Souiou 2) §i pe deasupra cer chiar dela
ducele vostru si-mi trimeati din bunitatea lui doui ulcioare pline
Cu api de Minare gi un bra; de iarbi din cimpia nisipoasi dela 01-
par 8 pentru ca si pot face proba daci iarba din prundi§ul Olpar
este mai buni dAdit iarba din Scithia, adeci din Dentumoger §i daci
tipa de Dunire este mai buni deat apa din Thanais». i dandu-le
delegatia, i-a incircat eu diferite daruri §i, dupi ce le-a chtigat buni-

Borsoa, ung. Borsova, cetate la confluenta raulni Borsova en Tisa.

vântul este de origine slavi, cf. Mo6r, op. cit., p. 443.
Souiou, ung. Saj6, un fluvin. Etimologia euvintului ar fi 86, sare si
jo, apil.
Olpar, ung. Alpir, localitate in dreapta Tisei.

www.dacoromanica.ro
 87

vointa, spus si se intoarci In patrie. Apoi ducele Arpad, dupg

ce a tinut sfat, a trimis de asemenea solii sii la ducele Salanus gi
i-a trimis doisprezece cal albi, i douisprezece cimile i doisprezece
bei cumani, gi ducesei dourtsprezece fete ruthene foarte cuminji
dourisprezece bläni de ermelin gi douisprezece bikini de samur
dourtsprezece mantale aurite. i in solia aceea au fost trimigi dintre
persoanele cele mai nobile: Oundu, tatil lui Ethe gi al doilea Ketel,
tatl lui Oluptulma. Al treilea a trimis pe un oarecare ogtean
neoboait, cu numele Tursol 1), ca spion, care si observe calitatea
pämintului gi, intone-fa' zdu-se mai repede, s raporteze domnului slu,
ducelui Arpad.

XV. DESPRE FORTAREATA CAMARUM.

Iar trimigii ducelui Arpad, Oundu, tatAl lui Ethe gi Ketel, taCiti
lui Oluptulma gi Turzol ostag cuman, a cirui viti s'a sting cu el,
ajungänd la fluviul Budrug, 1-au trecut in inot, in locul uncle un mic
curgand din Saturholmu 2', se yard. in Budru.g. i dupke au tre-
cut astfel peste fluviul Budrug, pe cind trecea oarecum veseli peste
amintitul riu mic, din cauza inundatiei de atunci a apelor, Ketel,
calul, s'a scufundat in api gi abia a fost scipat
dela moarte cu ajutorul tovarrigilor sAL Atunci acel riu tovarigit
lui Ketel 1-au numit in batjocurä riul lui Ketel. i, in urmi, ducele
Arpad, din bunitatea ea, a diruit aceluiagi Ketel intregul teri-
toriu, cu locuitorii sii, dela Saturholmu pani la fluviul Tulsuoa 2).
nu numai acestea, ci däruit gi altele mai znari deck acestea,
fiindci ducele Arpad, dupä ce a cucerit toati Pannonia, dat
aceluiagi Ketel, pentru serviciile sale devotate, un teren mare Janet
Dunäre, mide se varsä fluviul Wag. Ad in urmä, Oluptulma, fiul
lui Ketel, a construit o fortAreatä care a primit numele de Cama-
ruin 4). Pent= serviciul acestei fortirete i-a däruit dourt pärti din
poporul adus cu sine, cat gi din cel cagtigat de duce. Ad chiar, dupi
un lung timp, au fost inmormintati, dupi obiceiul pIginesc, insugi
ketel gi fiul sä'u Tulma. Tar pämintul acela care acum se chiaml

Tursol, nng. Tarczal, miles cumanns. 'Exist/ si muntele Turzol ling/

Bodrog.
Saturholmu, ung. Sitorhalom, localitate ling/ Bodrog.
Tulsuoa, ung. Tolcsva, un pirin.
Camarum, ung. Komirom, lingi Dunire si Vaag; in apropriere se afla
proprietatea lui Ketel.

www.dacoromanica.ro
 88

Ketelpotaca 2) urmagii lui 1-au stripanit pina in timpul regelui

Andrei, fiul lui Ladislau cel Pleguv 2). Regele AnAlrei insi a luat
prin schimb, dela urraagii lui. Ketel acel loe, din dona motive: intaiu,
fiindci Ii era necesar pentru vanitorile regale i, al doilea, fiindca
placea ca acea localitate sí o locuiasca solia sa, de oarece ea era
mai aproape de pimantul natal, fiind fiica regelui Ruthenilor
se teme:: de sosirea impiratului Theutonilor, ca si nu intre in Ungaria
spre a risbuna sangele regelui Petra ), dupi eum se va apune in
cele urmitoare.

XVI. DESPRE MUNTELE TURZOL.

Atunci Ound i Ketel, gi deagigderea Turzol, stribitand

durea gi mergand &Mari pe langa Budrug, ca i &Sud ar fi voit si
faca o bravura', alergarl pe caii lor cei iui gi se urcari pe varful
unui munte cam inalt. Turzol, soldat neobosit, intrecandu-i, a urcat
el cel dintillu dintre tati in vida" muntelui. Apoi cei trei domni,
privind din viirful m.untelui pimantul in toate pirtile, pe cat e
In stare si cuprinzi ochiul omului, au gisit tara nespus de fru-
moasi i in acel loe, dupi un obiceiu paganesc, ucizand cel mai
grao cal, ficuri un mare aldama§ 4). Turzol, luandu-gi ramas bun dela
tovarigi, cum era om indriznet gi increzut in arme, s'a intors cu
soldatii sii la ducele Arpad, pentru ca anunte utilitatea acelei
Ceea ce s'a i ficut intocmai. Ound gi Ketel insa, alergand
In fuga mare gi plecand de pe muntele Turzol, in ziva a treia au
dat de ducele Salanus, in fortireata Olpar, de ranga Tisa. Salutandu-1
din. partea lui Arpad, a doua zi au intrat in curtea lui gi i-au prezen-
tat darurile pe cari le aduseseri cu sine gi-i raportail solia din
parte:: ducelui Arpad. Ducele Salanus, vizand darurile i ascultand
pe soli, atat ai sai cat gi ai acestora, ea bucurat mai mult ca de
obiceiu gi a primit cu bunavoingt pe trimigii ducelui Arpad, d'ira-
indu-i cu diferite daruri. i, pe deasupra, a admis cererile lui Ar-
pad. lar in ziva a zecea Ound i Ketel, luanduli rimas bun dela

Ketelpotaca, ung. Ketelpatak, Valea lui Ketel, in regiunea Bodrogului.

Coima Lalidaus, Ladislau cel Pleguv.
Stingele regelui Petra. Resulta din acest pasagiu, ca Anonymus ia seria
cronica sa numai pina la regale Petra, urmasul lui Stefan cel Sfint, dar chiar
pina in timpul lui Andrei I, (1047-1059).
Aldantas, vorbil curat ungureasca, primita si in graiul Românilor din
Arded. Cuvlintul este format din radicalul aldani, a blagoslovi, a consfinti.

www.dacoromanica.ro
 89

ducele Salanus, se pregitesc at se intoarcá acasi. Prin ei ducele

Salanus i-a trimis ducelui Arpad, pe lângä diferite daruri, doui ul-
cioare pline cu api de Dungre gi un brat de iarbi din cea mai
bunä din prundi§ul Olpar, lutindu4 oarecum in bitae de joc. $i pe
deasupra i-a mai däruit, cu locuitori cu tot, intreg-al teritoriu páni
la fluviul Souyoy. Apoi Ound i Ketel, venind repede la ducele Ar-
pad, impreuni cu delegatii ducelui Salanus, i-au prezentat darurile
trimise §1 spuseri ducelui Arpad di i-au &trait pimintul cu toti
locuitorii. De aceea, la curtea ducelui Arpad a fost o mare bucurie
s'a ficut un mare ospát, de Irei zile. i, apoi, cu pacea incheiati,
a Firma pe delegatii ducelui Salanus si se intoardl acasi, indirect/I
de daruri i ducind cu sine pacea.

XVII. DESPRE ZERENSZE.

lar ducele Arpad i nobilii säl, pledind din fortfireata Hung,

0-au a§ezat tabira Cu o mare bucurie dincolo de muntele Turzol,
In cimpia de ling6 fluviul Tucota 1), 'Anil la muntele Zerenche 2).
privind, peste acele regiuni muntoase, calitatea locului acela, au
numit locul cplicut», ceea ce se tilmáce§te pe limba lor zerelmes,
fiindcá le-au plácut mult locul acela §i, din acea zi i ping astázi,
locul dela zerehnu, se numegite Zerenche. Aci ducele Arpad §i
nobilii 5Î, cu intreaga lor familie, dánd la o parte nicazul, §i-au
ficut corturi i §i-au ales locul pentra rápaus. i au /limas ad,
nu putine zile, páná ce au cucerit toate localitAtile din vecinitate
§i anume ping la fluviul Souyou i pani la forttireata de Sare 2).
tot aci, langá Tocota, §1 mai jos de priduri, ducele Arpad a dat
multe terenuri in diferite párti, cu locuitori cu tot, lui Edunec
Edumernec. i aceste terenuri urma§ii lor au meritat, cu aiutorul lui
Dumnezeu, sä le stápineascá ping astázi. lar numitul Turzol, din
bunátatea ducelui Arpad, a dobándit o mare mo§ie la poalele ace-
luia§i munte, unde Budrugul se yank* in Tisa. i, tot in locul acela,
a construit o fortáreatá de pámánt care In timpul de fall poarti
numele de Hymusuduor» 4).

Tucota, ung. Takta, o ramificatie a flumulni Tisa.

Zerenche gi Zeremsu, ing. Szerencs, lfingi Tncota. Cuvintul este pus
In leglituri Cu szerelem, iubire si szerencse, fericire.
Fortareata de sane, Castrum salle, ung. Sovfir, la margines de Nord a
fostei Ungarii.
Hymusuduor, ung. Himes-ndvar, in apropiere de Tokay.

www.dacoromanica.ro
 90

XVJIL DESPRE BOR.50D

prinzind astfel ridicini, dupi o intelegere comuni §1 in

urma informatiilor tuturor locuitorilor, a fost trimis Borsul), fiul
lui Bunger, cu o puternici trupi spre tara Polonilor, ca si observe
fruntariile regatului §1 si le intireasci prin obstacole pini la mun-
tele Turtur 2) §1 si construiasci, la un loc potrivit, o fortireatá pen-
tru paza regatului. Borsu insi, dupi ce §i-a luat rimas bun, a ple-
cat intr'un ceas fericit Cu o multime de Várani ti a zidit lingi riul
Buldua 2) o fortireati care a fost numiti de poporul de acolo Bor-
sod, fiindci a fost mici. Iar Bors, dupi ce a primit ca obstatici pe
fin locuitorilor §i dupi ce a pus pari de graniti pe muntele Turtur,
s'a intors la ducele Arpad. i a fost cu prilejul intoarceril lui Borsu
o mare bucurie la curtes ducelui. Iar ducele, ca recuno§tinti, a pus
pe Borsu comite peste acea fortireali §i i-a incrediniat toati grija
acelui tinut.

XIX. DESPRE DUCELE DE BYHOR.

lar ducele Arpad, trecind citeva zile, dupi ce ea sfituit cu no-

bilii sil, a trimis soli in fortireata Byhor 4), la ducele Menumorout,
cerindu-i ca din drepturile strimo§ului siu, regele Adula, si-i ce-
deze pimintul de la fluviul Some§5) pini la hotarul Nirului 6)
§i pina' la poarta Mezesyna 7). i i-a trimis daruri, precunz la in-
ceput trimisese duoelui Salanus din Tytul. Iar in solia aceea au
fost trimi§i doi o§teni neinfricati: Usubuu 2), tatil lui Zoloucu 9
Velec "), din ai cirui urma§i descinde episcopul Turda12).

Borsu, ung. Bota, fiul lui Bunger.

Turtur, numele vechiu al muntilor Tatra.
Buldua, ung. Boldva, afluent al lui Saj6.
Byhor, ung. Biliar, fortireati vestitä. Numele este probabil de origine
slava.
Zomus, SomeguL
Nyr, ung. Nyir, o intinsä pridure in stanga Tisei.
Poarta Mosesirul, ung. Meszesi kapu. Ad era intr'o 'creme meta regni
gi o puternici prisacii, lat. indago, ung. gyepü. Pidurea de alrituri poartä gi as-
täzi numeie de Meszes.
Usubuu, ung.
Zoloticu ung. Szalok
Vetee, Velue i Uueluc, ung. Velek.
Turda, ung. Torda. Episcopul Turda si fi fost contimporan cu Anony-
mus
www.dacoromanica.ro
 91

erau acegtia de neam mobil, plecind, ca gi al/ii din Scithia, gi cari

veniseri dupi ducele Almus Cu o mare multime de popor.

XX. CUM S'AU DUS IMPOTRIVA BYHORULUI

Trimigii lui Arpad insi, Usubuu gi Veluc au trecut peste

viul Tisa la vadul Lucy 1). i, dupi ce au pornit de aci, sosind
In fortireata Byhor, au salutat pe ducele Menum.orout i i-au pre-
zentat darurile pe cari Ii le trimisese ducele lor. In urmi "msi,
comunicindu-i solia ducelui Arpad, au grains teritoriul pe care
1-am numit mai BUS. Iar ducele Menumorout i-a primit cu buni-
incircindu-i cu diferite daruri, a treia zI le-a spus si
intoarci acasi. Totugi le-a dat rispunsul, tSpuneti lui
Arpad, ducele Hungariei, domnului vostru. Datori Ii suntem ca un
amic unui amic, cu toate ce-i aunt neeesare, fiinderi e om striin.
gi duce lipsi de multe. Teritoriul insi ce 1-a cenit bunei vointe a
noastre nu vom ceda niciodati, câtA vreme vom fi in vieati.
ne-a pirut riu cA ducele Salanus i-a cedat un foarte mare teritoriu,.
fie din dragoste, cum se spune, fie de friel, eeea ce se tigidniegte.
Noi msA, nici din dragoste nici de frici, nu-i cedrim din pimint niel
eat un deget, degi a spus ci are un drept asupra luí. i vorbele lui
nu ne turburi mima ci ne-a aritat ci descinde din neamul regelui
Athila, care se numea biciul lui Dumnezeu. i chiar daci acela a
pit prin violenti aceasti tari dela strimogul meu, acuma
gratie stipinului meu 2), impiratul din Constantinopol, nimeni nu
poate si mi-o mal smulgi din miinile mele» i, spunindu-le ace-
Idea, le-a dat drumul si plece. Atunci Usubuu gi Velue, &all ducelui
Arpad se duseri in fuga mare la stipinul lor. i, sosind, au comu-
nicat domnului Arpad solia lui Menumorout lar ducele Arpad gi
nobilii sAi aflind aceasta, s'au aprins de mink gi au poruncit nu-
mai deck si se trimeni o armati impotriva lui. Au hotirit atunci
sA plece Tosu, tatil lui Le1u, gi Zoboisu, fiul lui Eleud, din care
se trage neamul lui Saac gi deasemenea Tuhtum, tatil lui Horca,
bunicul lui Geula gi Zumbor, din care descinde neamul lui Meglout.
Acegtia lugindu-gi imas bun dela ducele Arpad au plecat nu en
o mici oaste gi au trecut peste Tisa la vadul Ladeo 2), neintilnind

Lucy, ung. Tisza Luc, era un ved peste Tisa.

Saipdnului meu. Dovadii despre suzeranhatea impiratului din Constan-
tinopoL
Ladeo, ung. Tisza Isadimy, era un vad al Tisei.
www.dacoromanica.ro
 92

mici o impotrivire. A doua zi, bleep sä meargi &giri pe langg Tisa

spre fluviul Some §i §i-au a§ezat tabgra, in locul unde este acu.m
Zobolsu 1). i in acest loe, aproape toti locuitorii /aril li s'au upus
de bunivoie §1 aruncindu-se la picioarele lor §i-au dat copiii ca ob-
statici spre a nu suferi vr'o nenorocire. Crici se temeau de ei mai
toate popoarele §i unii, fugind din fata lor, de abia au scipat, cari
sosind la Menumorout, i-au adus §tire de faptele lor. Auzind aces-
sta Menumorout a fost cuprins de o atit de mare groazi cà n?a
mai indrgznit sg-§i ridice mana, cgci toti locuitorii se temeau de
ei hespus de mult, fiindcg auziserä cg ducele Almus, tatAl lui
Arpad se trage din neamul regelui Athila. De aceea, nimenea nu
credea cg poate scape vieata, decat multumitg lui Arpad, fiul
ducelui Almus, §i nobililor sgi. Din aceastg cauzg, cei mai multi
li s'au supus de bung voie. Bine a implinit Dunmezeu, fatg de du.-
cele Almus §1 de fiul sgu, proorocirea pe care a cantat-o profetul
Moyse fati de fiii lui Israel zicand: locul pe care Il va fi cglcat
piciorul vostru, al vostru va fi». Fiindcg din ziva aceea locurile pe
cari le-au cglcat ducele Almus §i fiul sgu Arpad, impreung cu no-
bilii sgi, le-au stapanit §i le stäpanesc urma§ii lor pang in prezent.

XXI. DESPRE ZOBOLSU.

Atunci Zobolsu, un bgrbat foarte de§tept, observand un loe

gg Tisa,dupg c.F., s'a convins de calitatea locului, a inteles ci este
foarte bine situat pentru ridicarea- unei fortirete. Deci, cu asenti-
mentul unanim al tovarg§ilor sai, dupg ce au strans o adunare
de cetäteni, a sgpat un §ant mare §i a ridicat din pgmant o fortg-
reata foarte puternicg. Aceastg fortgreati poartg acum numele de
Zobolsu. Apoi Zobolsu §i tovarg§ii sal au oranduit dintre locuitorii
trail mai multi in§ti, avand sg slujeascg la acea fortgreall Ace§tia
se numesc acum cetgteni. i lgsand aci soldati subt conducerea unui
prea vestit osta§, cu numele Eculsu 2), s'au pregatit sg meargg mai
departe. Aturici Zobolsu §i tovarg§ii sgi au impgrtit intreaga ar-
mati in doug pirti: o parte si meargg pe langg fluviul Zomus §i
cealaltg jumritate in pgrtile Nirului. Zobolsu §i Thosu, tatil lui
Lelu au plecat cu jumitatea lor de oaste pe malurile Tisei, sub-
jugand pentru ei popoarele §i au ajuns langg fluviul Some la lo-

Zobolsu, ung. Szabolcs, cf. nota c. VI.

Eculsu, ung. Ekôlca.

www.dacoromanica.ro
 93

cul care se chiami acum Saruvar 1). i pe acel loe, mai jos de rovine,
Thosu, tatil lui Lelu, strangand multime de popor, a ficut un gall;
mare, gi a construit o fortirealg de pimrint, foarte puternicrt, care
la inceput s'a numit fora.reata lui Thosu, acum însä se chianciI
Saruvar. i, primind ca obstatici pe f iii locuitorilor, au lgsat for-
tireata piing de soldati. Apoi Thosu, la cererea poporului supus
stgpinului lor, ducele Arpad, a fficut sg se ridlice un Virg intre
Nir i Tisa. Acestui tirg i-a dat chiar numele sgu care, piing astizi,
se nume.te tfirgul lui Thosu 2). In urmg insg Zobolsu gi Thosu ple-
c&nd de ad au ajuns la fortgreata Satmar 8). i dupri o lupti de
trei zile, asediind fortäreata au ciigtigat victoria gi intrand, a patra
zi, in fortäreatg, pe soldatii ducelui Menumorout pe cari i-a putut
prinde aci, i-a legat in lanturi gi i-a bigat in fundul cel mai intune-
cat al unei temnipi, dar pe fiii locuitorilor i-a luat ca obstatici
gi a lgsat apoi fortgreata piing de soldati. Iar ei au cgutat sä se
duck' spre portile Mezegului.

XXII. DESPRE NYR.

Tultutum insg i fiul sgu Horca, mergfind cglgri prin

Nyrului au supus mult popor, dela pgdurile Ny-rului ping la Umu-
soer *) i, urcand astfel, au ajuns piing la Zyloc frirg ea cineva
ttg ridice mâna impotriva lor, fiindcg ducele Menumorout gi ai sgi
n'au indrgznit sg se lupte in contra lor, ci au inceput sg priZea8C5
la fluviul Crig. Atunci Tuhutum gi fiul &Au Horca, plecind din Ziloc,
au venit in pirtile Mezegului, la Zobolsu gi Thosu. i cind s'au vg-
zut laolaltg s'au bucurat nevoie mare gi, fgcand un ospgt, fiecare
se lguda pe sine gi victoria sa. lar, in dimineata urmitoare, Zobolsu
gi Thosu gi Tuhutum, sfgtuindu-se impreung, au hotgrit ca marginea
regatului ducelui Arpad srt fie la poarta Mezegului. Atunci locuitorii
tgrii, la porunca lor, au zidit porti de piatrg gi au fäcut o ingridituri
mare de copaci la marginea regatului. Apoi, cei trei bgrbati, amin-
titi mai sus, au comunicat toate isprgvile lor ducelui Arpad gi frun-
tagilor sgi prin soli credinciogi. Aducindu-i-se acestea la cunogtint5

Suruuar, nng. Stirvfir, loealitate in regiunea Tokay.

Targul lui Thosu, ung. Tas vására, hingi Saruuar.
Zotimar, ung. Szatmir, Satu Mare, pe Someg. Fortireata exista la ve-
nirea Ungurilor.
Umusouer, nng. Oms6-ér, un pirau in Biharia.
Ziloc, ung. Zilah, Sglagiu.

www.dacoromanica.ro
 94

lui Arpad §1 iobagilor 1) sii, s'au bucurat grozav de mult §i, dupi
datina lor pigini, au ficut aldima§ §i au diruit cu diferite da-
ruri pe cei cari le-au adus vestea bucuriei. Iar ducele Arpad ii frun-
ta§ii säi pentru acest motiv de bucurie, a ficut, ca de sirbitoare,
un °spit, o siptimini intreagi, §i mai in fiecare zi se imbitau pen-
tru fericita §1 vesela intimplare. i, dupi ce au aflat despre toate
aceste ispràvi, ducele Arpad gi ai ski au plecat din Zerensu gi
ar2ezat ogtirile lingi fluviul Souiou, de la Tisa pink' la riul Honrat 4).

XXIII. DESPRE VICTORIA LUI THOSU, ZOBOLSU

TUHUTUM.

Thosu §i Zobolsu, precum gi Tuhutum, vizind ci Dumnezeu

le-a dat o mare victorie §i ca au subjugat pentru domnul lor mai
multe popoare din tara aceea, s'au simtit foarte mindri fall de lo-
cuitorii din acea regiune. i, negisindu-se nimenea pe acolo, au ri-
mas mai multe zile, pini si intireasci cu obstacole puternice ho-
tarele regatului.

XXIV. DESPRE TARA ULTRASILVANA.

riminind ad mai multi vreme, Tuhutum, tatil lui Horca,

cum era el un om §iret, dupi ce a prins sà afle dela locuitori
-despre bunitatea tirii de dincolo de piduri, unde domnia o avea
un oarecare Blac Gelou 5), a inceput sa ofteze, clack' n'ar putea
cumva sà dobindeasci printeo favoare din partea ducelui Arpad,
tara de dincolo de piduri, pentru sine §i pentru urmagii sài. Ceea
ce ea gi intimplat, dupi aceea, intocmai. Gici tara Ultrasilvani 4)
urmagii lui Tuhutum au stipanit-o pink' in timpul regelui stefan
cel Sfint gi ar fi stipinit-o gi mai departe, daci Gyla cel Mic 5) ar
fi primit si se faci cregtin, impreuni cu cei doi fii ai säi Biuia.
Iobagilor std. In epoca arpadianä iobag insemna nobil.
Honrat, ung. Hernád, fluviu in regiunea Zips.
Un oarecare Blach Gelou, ung. Gyalu. Dupii istoricii unguri numele de
Gelou ar fi derivat din numele fortäretii Gyalu, din judetul Cluj. E interesant
de a constata cii Anonymus nu ne spune ci ar fi gäsit in Ardeal populatiuni

Tara Ultrasilvang, Ardealul. Dela sffirsitul secolului al XII ea introdus

numirea de Transilvania, in loe de Ultrasilvania.
Gyla cel Mic, fiul lui Zombor, stränepotul lui Tuhutum.
Biuia sau Bue, ung. Bolya.

www.dacoromanica.ro
 95

Buena 1) §i n'ar fi lucrat mcreu impotriva santului rege, dupi

cum se va arita in cele ce urmeazi.

DESPRE PREVEDEREA LUI TUHUTUM.

lar mai sus numitul Tuhutum, om foarte preväzitor, a trimis

pe un oarecare hárbat §iret, pe Ocm.and 2), tata lui Opaforcus 3)
pentru ca, umblând pe ascuns, si se informeze despre calitatea §i
fertilitatea prunintului din Ultrasilvania §i ce fel de oameni sunt
locuitorii de acolo §i daci ar fti Cu putimä si se rizboiasei cu ei.
Cici Tuhutum voia si-si castige §i nume §i pimint, precum spun
liutarii no§tri: toti au cistigat pimint §i au cipätat §i nume bun.
Ce si mai spun? Cand tatil Ogmand, iscoada lui Tuhutum, dind
coale ca o vulpe, a vizut, pe cit poate si cuprindi vederea omului,
bunitatea §i recluida pi'mintului §1 pe locuitorii sii, i-a plicut
nespus de mult si, in cea mai mare graba, s'a intors la domnul
siu. i, dupi ce a sosit, i-a vorbit multe clomnului siu des-
pre bunitatea acelei tira: ci pimintul acela e udat de cele mai
bune riuri, al cfiror nume §i folos amintit pe ränd, ci din ni-
sipul lor se culege aur, cä aurul din acea tari este cel mai bim aur,
ci de acolo se scoate sare §i materii särate si ci locuitorii din acea
tari sunt cei mai nevoini oameni din toati lumea. Fiindci sunt
Blachi si Sclavi cari nu au alte arme deck arcuri si sigeti i du-
cele lor Geleou e putin statornic si n'are ostasi buni imprejurul
tirm gi n'ar indrizni si se impotriveasci curajului Ungurilor, faindc5
suferi multe neajunsuri din partea Cumanilor si a Pecenegilor 4).

CUM S'AU DUS IN CONTRA LUI GEL (J,

Atunci Tuhutum afländ despre bunitatea acelei firi, si-a tri-

mis soli la ducele Arpad, ca dea voie si se duci dincolo de pi-
duri si se lupte impotriva lui Gelou. Ducele Arpad insi, dupi cons-
fituirea avuti, a läudat propunerea lui Tuhutum si i-a dat voie si
meargi dincolo de piduri si se lupte impotriva lui Gelou. Afländ

Bucna ung. Bonyha.

°maza, ung. Aguan&
Opaforcos, ung. Apafarkas.
Cumani si Picenati, In timpul compunerii cronicii lui Anonymus, Cu-
manii, ca i Pecenegii, (Kunok, Besenyôk), erau atabiliti in Ungaria si, de sigur,
se vor fi instirit in detrimentul localnicilor.

www.dacoromanica.ro
 96

aceasta dela solul säu, Tuhutum a facut pregätiri eu ostagii sái §i,
dupi ce gi-a lttsat tovarägii acolo, a plecat peste päduri, spre
särit, in contra lui Gelou, ducele Blachilor. Iar Gelou, ducele ultra-
silvan, auzind despre venirea lui, gi-a strans oastea gi a pornit ca-
lare, in cea mai mare fuga, inaintea lUftj, pentru ca sà-1 opreasci la
portile Meze§ului. Dar Tuhutum, sträbitand padurea intr'o ttinguri
zi, a sosit la raul Alma g1). Atunci ambele armate au ajuns fatä
in fati, gäsindu-se intre ele numai raul. Iar ducele Gelou, cu ar-
cagii sái, voia sä-i opreasci acolo.
DESPRE MOARTEA LUI GELU.
Iar fäcandu-se dimineatä, inainte de aurori, Tuhutum gi-a
impirtit armata in doui pirti gi a doua jutdátate a trimis-o ceva
mai sus, pentruca, trecand peste rau, färi sä afle soldatii lui Gelou,
sA inceapä lupta, dupä cunt s'a gi intimplat. i fiindcá trecerea le-a
fast ugoarä, ambele linii au ajuns deodatä la luptà. i s'au luptat
intre ei cu invergunare; dar ostagii ducelui Gelou au fost biruiti gi
multi dintre ei omorati gi Incá gi mai multi fAcuti prizonieri. Cand
a vitzut aceasta ducele Gelou, ca sa-gi scape vieata, a luat-o la fugg
cu putini din ai säi. Si pe cand fugea gräbit spre forfänreata sa, si-
tuatà lang5 fluviul Zomus, soldatii lui Tuhutum, urmarindu-1 in
fuga mare, au omorat pe Gelou langa raul Copus 2). Atunci locuitorii
acelei lári, väzand moartea domnului lor, de bung voie, dand mana,
gi-au ales ca domn pe Tuhutu.m, tatO lui Horca. Si, in localitatea
ce se chiamtt Esculeu 3), gi-au intärit .cuvantul prin jurImant.
din ziva aceea localitatea aceasta poartà numele de Esculeu, fiinda
acolo au fäcut jurämantul. Iar Tuhutum, din ziva aceea, a stäpanit
tara in pace gi in fericire gi urmagii lui au stäpanit-o pink' in timpul
regelui Stefan cel Rant. Iar Tuhutum a dat nagtere lui Horca, Horca
a dat nagtere lui Geula gi Zubor 4). Geula a avut doui fete, din-
tre cari una se cherna Caroldu gi cealalti Saroltu5). Sarolt a fost
mama regelui Stefan cel Mitt. Iar Zumbor a dat nagtere lui Geula

Almas, ung. Almds, un afluent al Somesului.

Copas, ung. Kapus, Cipusul, un afluent al Somesului.
Esculeu, ung. Esk6116, localitate in apropierea Clujului, Vorba Esculeu
ar veni de la ung. eskiidni, a jura.
Zubor, ung. Zobor.
Caroldu i Sarolt. Dupi filologii unguri, in Caroldu am avea turc.
kara negru 1 in Sarolt turc. sari, alb. Cf. V. Motogna, Anonymus in istorio-
gratia ungureascti mai noud, in Rev. ist. XIII, a. 1927.
Zombor, ung. Zombor.

www.dacoromanica.ro
 97

ce! Mic, ten lui Bue i Bucne, in timpul cfiruia regele tef an ce!
Stint a subjugat lara Ultrasilvanä. Pe Geula chiar 1-a dus legat in
Ungaria i 1-a tinut in inchisoare toatà view, fiindcrt era pggin gi n'a
voit sä se incmtineze gi lucra impotriva regelui tef an eel Hint,
cu toate cg i-a fost rudi dupg mami.

DESPRE DUCELE MENUMOROUT.

Iar Tosu i Zobolsu, cigtigind victoria, s'au intors la ducele Ar-

pad, dupg ce subjugaseri intregul popor dela fluviul Zomus ping
la Cris gi nimenea n'a indriznit ridice mina impotriva lor.
chiar Monumerout, ducele lor, mai mult se preggtea de drum,
si meargg in Grecia, decit si ving impotriva lor. i plecind de a-
colo, s'au coborit pe lingi un oarecare eau, numit Humusouer 1) gi au
aiuns ping la rovina Zerep 2). i plecind de aci au ajuns ping la
Zeguholmu 3) gi aci au voit sá treaci peste Crig ea si dea lupta cu
Menumorout, dar sosind soldatii lui Menumorout le-au impedicat
trecerea. Plecind apoi de aici au mers cilgri o zi intreagg i gi-au
agezat tabgra lingg un deal mic, gd de aci pornind ciliri pe lingi
eau' Turu 4), au ajuns la Tisa. i in portul Drugma 5), au trecut
peste fluviul Tisa, unde din bunitatea lui Arpad a cigtigat mult
pimint pentru un oare care ostag cuman, cu numele Huhot 6), ai
cgrui urmagi Il stgpinesc ping astizi.

DESPRE ENTOARCEREA LOR.

Pe cind treceau cu plutele peste fluviul Tisa, au trimis ina-

inte soli la ducele Arpad ea sg-i anunte bueuria scgpgrii 7) Acegtia
cind au sosit la ducele Arpad gi i-au vestit cA Zobolsu i Tosu s'au
intors cu armata sangtogi i teferi gi cg vadul Drugma 1-au trecut
cu toÇii, ducele Arpad afländ cA Tosu gi Zobolsu s'au intors cu toate

1) Humusouer vezi nota c. XXII, 1.

2)Zerep, ung. Szerepsfir, lutum Zerep, in judetul Bihor.
Zeguholmu, ung. Szeghalom, Ling Crit.
Turu, ung. T6r, tut fluviu, afluent al Critului. Numele foarte riispindit
in Virile slave Brag crt origina lui e slavä, cf. Mo6r, op. cit. p. 444.
Drugma, ung. Dorogma, un vad peste Tisa.
Huhot, ung. Ohat, nume1e unui soldat cuman.
Bucuria sea' pgrii. Din acest pasajiu, precum ti din altele ale cronicei
Anonimului, rezultä ci Ungurii n'au ocupat tara frui lupte. Ei au cucerit-o cu
armele.
7
www.dacoromanica.ro
 98

o§tile lor sanito§i §i neatin§i §i ei au trecut peste fluvdul Tisa, a

ficut un mare chef §i a dgruit Cu diferite daruri pe vestitorii bucu-
riei. lar cand Thosu §i Zobolsu erau sä intre in curtea ducelui,
ducele a trimis intru intampinarea lor pe toti soldatii sgi §i astfel
i-a prima cu mare bucurie. si, dupg obiceiul domnilor celor buni
de a pretui pe credincio§ii lor, aproape in fiecare zi, Ii poftea la masa
sa sg-i ospiteze §i le-a-dat multe daruri. De asemenea, §i ei au pre-
zentat ducelui Arpad diferite daruri §i pe fili locuitorilor luati ca
ohstatici.

XXX. DESPRE DUCELE SALANUS.

lar, dupg trecere de cateva zile, ducele Arpad §i frunta§ii sIi,

dupg ce s'au cond.:Ruh impreung, au trimis, ca de bucuxie, soli
la ducele Salanus cari sg-i vesteascg victoria lui Thosu §1 a lui Bul-
sun, precum §i a lui Tuhutum §i cearg tara pan la fluviul
Zogea 1). Ceeace s'a §i fäcut. Cad au fost trimii Etu §i Voyta cari
intalnind pe ducele Salanus in campia nisipoasg dela Olpar, i-au
vestit bucuria cu care au fost insircinati §i au pretins dela el teri-
toriul pang la fluviul Zogea. Cand a auzit aceasta ducele Salanus,
a fost cuprins de o mare spaimg §i teritoriul pretins de la el, de
frici cedat ducelui Arpad pang la fluviul Zogea §1 a prezentat
solilor diferite daruri. lar in ziva a §aptea Etu §1 Voyta, luandu-§i
rimas bun, s'au intors la domnul lor. Ducele Arpad i-a primit cu
mare cinste §i afland despre misiunea lor, a fost mare bucurie la
curtea ducelui. Si acesta a cgutat sä diruiasca credincio§ilor
locuri §i propriefiti mari.

XXXI. DESPRE PLECAREA DIN ZEREMSU.

In urmg, ducele §i principii sgi au plecat din Zeremsu §i au
trecut peste fluviul Souyou, in locul uncle se varag in el apa Hon-
radului. i i-au agezat tabgra langi raul Heuyou 1) pang la Tisa §i
pang la Emeud 2) §i au rimas acolo o lung intreagg. Tot aci, ducele
a dgruit pe Bungemec 3), tatgl lui Borsu, cu o mo§ie mare, dela flu-

Zogua sau Zogea, ung. Zagyya, afluent al Tisei.

Heuyou, ung. liéjö, afluent al Tisei. Etimologia cuvántului ar fi hiv-
hé «add» 51 j6 afluviu». Cf. Pais D. op. cit. p. 118.
Emeud ung. Emöd, localitate, pe malul drept al Tisei.
Bungernec, ung. Bönger. Nec este sufixa dativului unguresc, care a
trecut in latineasca Anonimului.

www.dacoromanica.ro
 99

viul Topolucea 1) pana la fluviul Souyou, care acum se chianti' Mis-

cou.cy 2) §i i-a däruit fortia-eata ce se nume§te Geuru 3)i din aceasta
fortareata, fiul eau Borsu, impreuni cu fortareata ce se nume§te
Borsod, a facut un singur comitat.

XXXII. DESPRE FORTAREATA URSUUR I FLUVIUL EGUR.

Dupa aceea ducele Arpad i nobilii sai au plecat de ad i §i, ve-

nind pang la fluviul Naragy ), §i-au arzat tabara langa parade
unor ape, in locul ce se nume§te acu.m Casu 3). Aci i-a daruit o mo-
nje mare lui Ousadunec 6), tatal lui Ursuur §i aci, in urna, Ursuur,
¡Id sau, a zidit o fortareata, la izvorul acelui fluviu, care acu.m
poart5 numele de fortareata Ursuur. lar ducele Arpad, impreuna cu
ai 85i, plecand de aici, eu venit pana la fluviul Egur 7) §i dupi ce
§i-an facut corturi, au rätuas aci mai multe zile §i muntele acela, in
varful caruia i-au facut ducelui un cort acoperit cu frunze, l-au
numit Zenuholmu 8), iar tabara lor se intindea dela raul Ystoros 8)
pani la fortareata Purozlou Plecand apoi de aci au ajuns la
fluviul Zogea §i §i-au arzat tabara langa acel fluviu, dela Tisa pana
la padurea Matra "-) §i gi-au gubjugat pe toti locuitorii tarii, dela
Cris pana la fluviul Zogeva §i pana la paclurea Zepus 12). Apoi ducele
Arpad a dat lui Edunec §i lui Edumenec 113) mult teritoriu din pi-
durea Matra, unde In urmä nepotul lor, Pota 14), a zidit o fortareata.

Topolucea ung. Topolca, fluviu 1ãng Miscoll. Cuvfintul este de origine

slavA i-1 regisim in Toplitele din alte judele.
Miscoucy, ung. Miskolc, terra magna que nunc vocatur Miscoucy.
Geuru, ung. Gyiír. fortirealil vestitil. in dreapta Tisei.
Naragy, ung. Nyártid, un rill in Borsod.
Casa, ung. Kács, fortéreatil in dreapta Tisei.
Ousadunec, vezi nota c. VIII. 4.
Egur, ung. Eger, afluent al Tisei.
Zenuholmu, ung. Szinhalom, un musite lâng fluviul Eger.
Ystoros, ung. Ostoros, piiriu in dreapta Tisei.
Purozlou, ung. Poroszló, fortireatii lingi Eger. Pais D. op. cit. p. 134
face apropiere intre Poroszlo i slavul Preslav.
Matra, ung. Métra, munte si pidure intre Tisa i Dunire.
Zepus, ung. Szepes, Szepsi, Zips.
Edunek $i Edumenec, forma de dativ unguresc trecutil in textul latin
al Anonimului.
Pout ung. Pata.

www.dacoromanica.ro
 100

Din semintia acestora gi-a tras originea, dupi mult timp in una,
regele Samuel, care pentru cucernicia sa se nu.mea Oba 1).

XXXffl DESPRE FORTAREATA NOUGRAD I NITRA.

Tot in aceastä vreme,clucele Arpad vizindu-se atät de mult

inältat de generalii säi §i in siguranti, dupii ce a tinut sfat im-
preuni cu ei, a trimis mai multi ogteni intr'o expeditie de rizboiu
ca si cucereasci poporul din forar' eata Gu.mur 2) i Nougrad 2) gi clac&
i-ar sluji norocul sä se urce spre granita Boemiei 4) pani la Nitra 5).
Iar in fruntea celor ce plecau la rizboiu dat ca gefi i conduca-
tori pe cei doi fil ai unchiului säu, ai lui Hulec 6), pe Zuardu 7)
gi Cadusa §i de asemenea pe Huba, unul dintre personagiile
pale. Atunci acese trei cApetenii, lufinduli rämas bun dela Arpad,
au plecat din locul ce se numegte Paztuh 9), mergand calare pe
lângà fluviul Hongun 9) §i au trecut apa aoeasta, lângä fluviul Souyou.
de aci, au plecat in pirtile fortäretii Gumur §i au ajuns pänä la
muntele Bulhadu 1°) ; gi de aici, venind in pärtile Nougradului, au
ajuns pina' la räul Caliga 11). lar de aici iegind, au mera pe malu--
rile Dunruii §i,trecand räul Wereuecca 12) §i-au arzat tabära läng6 flu-
viul Ypul 15). i fiindeä ajutorul luiDumnezeu era cu ei, toatä lumea
avea teaniä §i, mai ales, pentru aceea aveau teamg de ei,
auziseri ci ducele Arpad, fiul ducelui Almus, se trage din neamul
regelui Athila. Atunci toti Sclavii locuitorii t*firii cari dintru inceput
erau ai ducelui Salanus, de frica lor, s'au supus de bunävoie, ni-
Oba Samuel, pare a fi Abs, tatá si Samuel. Numale Samuel nu se gi-
seste in bita regilor unguri.
Guntur, ung. G6miír, fortireatil lângà râul Sajó.
Nougrad, ung. Nógrad, cetate la nordul Dunàrii. Numirea este slavil.
Boemii. Dupi acest pasagiu al lui Anonymus, Boemii n'ar fi fost in
Ungaria la venirea (Jngurilor.
Nitra, ung. Nyitra, fortireatil vestitil i foarte veche, pe fluviul cu a-
celasi nume.
Hulec, vezi nota c. VIII. 1.
Zuardu, Cadusa vezi nota c. VII. 1.
Paztuh, ung. Pasztó, localitate 16110 rául Zagyva.
Hongun, ung. Hangony, afluent al lui Sajó.
Bulhadu, ung. Bolhad, munti la nord de cotitura
Ca/iga, ung. Galga, afluent al Zagyvei.
Wereuecca, ung. Veriic,e, un pririu ce se vardi in Duniire, Mi departe
de cotitura acesteia.
13; Y pul, ung. Ipoly, afluent al Duniirii.

www.dacoromanica.ro
 101
meni neindraznind si ridice mina §i le slujeau cu atata teami §i
groazi, ca §i cand ar fi fost de mai inainte domnii lor. lar Zuardu
§i Cadusa ,§i de a§i§derea Huba, din care 9e trage inteleptui Zemera 1),
dupa ce au vazut ci §i-au subjugat fàrä lupti mult popor, au ficut
o mare petrecere §i locuitorilor mai de seami ai tarii cari i§i (Mu-
sera pe fui lor ca obstatici le-au diruit diferite daruri §i cu vorbe
molcomitoare i-au adus, fira razboiu, subt domnia ducclui Arpad,
§i i-au luat ca ei in expeditia de razboiu, iar pe fill lor, primindu-i
ca obstatici, i-au trimis inapoi, cu diferite daruri la ducele Arpad.
De aceea, ducele Arpad i nobilii sal s'au inveselit neobicinuit de
mult, iar celor ce le-au adus bucuria le-a dat daruri multe.
XXXIV. DESPRE FLUVIUL GRON $1 FORTA.REATA BORSU.
Inteaceea, Zuard §i Cadusa, fiii lui Hulce §i nu mai putin Hu-
ba §i toati o§tirea lor au trecut peste fluviul Ypul, ranga Dunare.
Si, in zi,ua urmätoare, trecand peste fluviul Cron 2) §i-au arzat ta-
tiara pe un camp langi oarecare cetate de pamant ce se chianti
Varod,'). i dupa ce au cucerit acea fortareata, au rimas acolo trei
zile, in a§teptarea lui Borsu, fiul lui Bunger, pe care ducele Arpad
Ib trimisese cu o mare armati in ajuitorul lor. A patra zi, sosind la
ei Borsu Cu o puternica trupa, toti locuitorii farii s'au ingrozit §1
nimeni n'a indraznit sa ridice mana impotriva lor. Atunci a§ti patru
domni, statuindu-se intre ei, la rugamintea locuitorilor, credincio§i
lor, au hotarat ca a treia parte din armata, impreuna cu locuitorii
autochtoni sa se duca in padurea Zouolon 4) ca si faca Ja hotarul
farii fortificatii solide, atat de piatri cat §i de lemn, pentru ca
niciodati si nu mai poata intra Boemii sau Polonii in tara lor pen-
tru furt sau jaf. Si, cu o intelegere unanima, au trimis in cauza acea-
sta pe Borsu, fiul lui Bunger, cu osta§ii sal. Si pe and mergeau
calare pe langa fluviul Gron, un cerb, scipand cu fuga dinaintea
'or, s'a urcat pe varful unui munte. Borsu, urmarindu-1 in fuga mare,
1-a ucis in varful muntelui, lovindu-1 Cu sageata. Si atunci privind
Borsu muntii de jur imprejur, §i-a pus in gaud 8i construiascä acolo
o fortareata foarte puternica pe varful unui munte inalt, caruia i-a
dat liumele sau, incat poarti nnmele de fortareata Borau 5 ) . i de

Zentera, ung. Szemere, nutne de persoani gi de localitate.

Grort, ung. Garam, afluent al Dunirii.
Varod, ung. Várad, fortireati pe fluviul Gran.
Zouolon gi Zouolun, ung. nlyom, fortireati i pädure.
Castrum Borsu, ung. Bars vira, fortireati pa stinga Granului.

www.dacoromanica.ro
 102

aci a pornit Cu otile ping la pgdurea Zouolon §i a pus sg se facä o

fortificatie mare de piatrg care acum se chiamg fortgreata Borsod-
Zouolon.

XXXV. DESPRE CETATEA NITRA.

Zuard §i Cadusa, precum §i Huba, dupg plecarea lui Borsu,

venind impreung cu toate trupele lor din fortgreata ce se nume§te
Warod §i-au arzat tabgra dincolo de pgdurea Tursoc lingg raul
Sytua2), iar a doua zi au trimis câiva spioni pe cari îi tiau mai
indräzneti cari sg treacg râul Nitra §i sg iscodeascg nu cumva ir
putea si ajungg fgrg lupte ping la cetatea Nytra? Ace§tia, venind
In goana mare pini la pgriul Turmas3), unde se varsg in pariul
Nytra, au viizut cà locuitorii acelei provincii, §i Boeni, li se
pot impotrivi cu ajutorul ducelui Boemilor. Pentru cg, dupg moar-
tea regelui Athila, tara ce se cuprinde intre Ni ag §i Gron, de la
Dungre ping la fluviul Morova 4), a ocupat-o ducele Boemilor §i a
prefgcut-o inteun ducat. i, pe vremea aceea, multumitg ducelui din
Boemia, a fost fgcut duce in Nitra Zubur3).

XXXVI. DESPRE SPIONII TRIMII DE DUCT.

Cind insg spionii trimi§i de Zuard §i Cadusa au vgzut cà Scla-

vii §i Boemii nu sunt in stare sg li se impotriveascg, au aruncat,
In trei rinduri, sägeti asupra lor §1 cu loviturile sggetilor au omorit
citiva dintre ei. Vizind aceasta Sclavii §i Boemii pe cari Ii pusese
de pazi Zubur cg aceia cari se numesc betumoger intrebuinteazg ast-
fel de arme, s'au infrico§at grozav, fiindcg nici odatg ei n'au mai
vgzut astfel de arme. i, numai de,cit, au dat de §tire domnului lor
Zubur §i celorlalti principi din aceastg provincie.

XXXVII. DESPRE LUPTA DUCILOR LUI ARPAD.

Atunci Zubur, auzind aceasta, a venit cu ajutorul Boemilor

inaintea lor cu oaste multi ca si se lupte cu ei §i cind ambele ar-
Tursoc, ung. Tursok, numele unei piduri in dreapta Granului.
Sytua, ung. Zsitva, afluent al Dungrii.
Turmas, ung. Tormos, piriu lâng loealitatea Tormos.
Morava fi liforva, Morava la frontiera vechei Ungarii.
Zubur, ung. Zobor, munte 1âng finviul Nitra.

www.dacoromanica.ro
 103

mate au ajuns la fluviul Nitra, Zuard, Cadusa gi Huba au. voit si

treaci peste fluviu. Dar Zubur, ducele din Nitra, gi soldatii sii, prin
lupte indelungate impotriva lor, n'au voit nici de cum si le ingiduie
trecerea. i rizboindu-se multi vreme, Ungurii au ucis mal multi
Boemi §i Sclavi, lovindu-i cu sigetile. Dar, din pricina inundatiilor
de ape, timp de trei zile, Ungurii n'au putut nici de cum si treaci;
In sfárgit, In ziva a patra, Boemii §i toti Sclavii din Nitra, vizind
curajul Ungurilor §1 ne mai putind Empolla loviturile de sigeti,
au luat-o la fugi §i in grabi mare, spre ati scipa vieata, s'au inchis
ingroziti In cetatea Nitra. Zuard, Cadusa §i Huba, precum gi
ostagi, urmárindu-i pana in cetate, pe unii dintre ei i-au omorát, pe
cativa i-au rinit, pe 4i i-au luat ca prizonieri. Iar Zu.bur, ducele
lor, voind si lupte impotrivi-le pe cánd fugea, a cazut jos de lan-
cea lui Cadusa gi, fiind prins, a fost arun.cat in inchisoare ,iar
inchigi in cetate, ramaseri ca muti. Dar, in ziva urmitoare,
Zuard, Cadusa gi Huba, cu multimea in.armati a ogtirilor, au inceput
si atace cu putere, pe toate càile, cetatea Nitra. i Dumnezeu le-a
dat o victorie sträluciti gi, luptind, au intrat inliuntru gi mult sfinge
de dugman au virsat acolo. A.poi dugi de minie, pe Zuburiu, ducele
acelei provincii, pe care il prinseseri cu trei zile inainte, tarándu-1
pe un munte inalt, il spAnzurari in furci. De unde muntele acela, de
atunci gi pfini astizi, se numegte muntele Zubur. In urma acestui
fapt, top oamenii din acea tari au fost cupringi de groazi gi toti
nobilii i-au dat pe fili lor ca obstatici. i toate popoarele din acel
tinut, pina la fluviul Wag, li s'au supus. i filiada ajutorul lui
Dumnezeu era cu ei, n'au subjugat numai pe acegtia, ci au cuprins
gi toate fortiretele lor, al ciror nume sunt pini in ziva de asfAzi:
Stumtey2), Colgoucy 2), Trusum 3), Blundus 4) gi Bana 5) gi orän-
duind paznici in fortirete, au inaintat pfini la fluviul Moroa.
ficind fortificatii puternice au fixat granitile firii Ungariei pana' la
Borona 6) gi Saruuar 2). i victoriogi s'au intors la ducele Arpad,
ducandu-i cu sine pe toti necredinciogii din acea regiune, legati in
lanturi de fier. lar cind Zuard, Cadusa gi deasemenea gi Huba au

Stumtey, ung. Sempte, pe stânga fluviului Vaag.

Colgoucy, ung. Galgoc, in regiunea fluviului Vaag.
Trusum, ung. Trencsén, in aceeagi regiune.
Blundus, ung. Bolondoc in aceeagi regiune, la sud de Trencsén
Rana, ung. Bán, in apropriere de Bolondoc.
Borona, ung. Borona, localitate in nordul fostei Ungarii.
Saruuar, ung. Sárvár, probabil lângà fluviul Morava.

www.dacoromanica.ro
 104

sosit Cu toti prizonierii lor, sänäto§i §i teferi la ducele Arpad, a fost

o mare bucurie la curtea ducelui. Si, la sfatul i rugamintea nobili-
lor, ducele a däruit, dupà ce le-a luat jurimäntul chiar acestor ne-
credincio§i din pärtile Nitrei, pämänturi, in diferite localitàçi, ca nu
eumva, devenind §i mai necredinciogti §i intorcindu-se in patrie si
corupi pe credincio§ii cari locuiau la granitile Nitrei. Si, in mijlocul
acestei mari bucurii, ducele Arpad a fäcut pe Huba, comite al Nitrei
§i al altor fortárete §i i-a dat in proprietate molla de lingä fluviul
Sytuua pina' la pädurea Tursoc.

XXXVIII. DESPRE ARMATA GRECILOR SI BULGARILOR.

Inteacea ducele Salanus, afland despre puterea gi faptele Un-

gurilor, L'a temut ca un cumva, impingi de mânie 65-1 goneascä
inteo zi din regatul säu. De aceea, sfkuindu-se cu ai sài, a trimis
soli la impäratul Grecilor §i la ducele Bulgarilor ca trimeati
ajutor sä se lupte cu Arpad, ducele Ungurilor. Impiratul Grecilor
§1 ducele Bulgarilor au trimis ducelui Salanus o mare armatà, care,
sosind la ducele Salanus, in locul ce se chiamä Tetel 1), a fost o mare
veselie la curtea ducelui. A doua zi insä ducele Salanus §i nobilii säi,
chipa ce s'au sfätuit impretuCá, au trimis soli la ducele Arpad spunfin-
du-i s'A le päräseasca tara §1 sä caute 86 se intoarcä acasä in piimantul
lor natal. lar, cand acegtia au ajuns la ducele Arpad §1 i-au comuni-
cat solia ducelui Salanus, ducele Arpad §i nobilii säi supgrandu-se,
i-au rä'spuns, prin aceiai delegati, ducelui Salanus: «Tara care este
situatä intre Dunäre §i Tisa §i, in afaiä de aceasta, apa Dunärii care
curge de la Ratisbona in Grecia, le-am cumpärat cu banii no§tri, in
timpul când eram noui veniti gi ca pret i-am trimis doisprezece cai
albi o altele, ca mai sus. Chiar el läudindu-§i bunätatea färii sale, a
trimis un brat de iarbä* din câmpia nisipoasä dela Olpar §i doui
ulcioare de apä de Dunäre. De aceea, povätuim pe stäpänul vostru,
ducele Salanus, s päräseascg tara noastiä §i sä plece cat mai de
grabä in tara bulgareascä, de unde a descälecat stramo§ul sä'u, dupi
moartea regelui Athila, rästrimo§ul nostru. Iar de nu va face a§a sk'
§tie c5 in timpul cel mai scurt, noi vom avea räzboiu cu eh. lar de-
legatii, auzind aceasta, dupä ce §i-au luat timas bun, s'au dus de
grab5, cu fata ploatä, la ducele Salanus. Ducele Arpad insä §i nobilii
plecând, cii intreaga lor armatä, dela fluviul Zogea, a§ezat

1) Tete!, ung. Titel, localitate izare Tisa ti Dunire.

www.dacoromanica.ro
 105

tabära lAngi muntele Teteuetlen.1) pani la Tisa; apoi, venind pe

malurile Tisei, au ajuns pAnA la cimpia nisipoasa a Olparului.

XXXIX. DESPRE PLECAREA DUCELTJI SALANUS IN CONTRA

DUCELUI ARPAD.

Iar ducele Salanus, plecAnd, cu ajutorul Grecilor gi al Bul-

garilor, din Tetel, la indemnul alor sAi, a inceput cu mare furie sii
alerge cAlare impotriva ducelui Arpad gi in timp ce ambele armate,
aproape una HMO alta, au inoptat, nici unul dintre ei n'au indrázrut
sä. doar.mA toat.A noaptea, ci, linAndu-gi au mhintle eaii ingalap, au
petrecut neadormi0 toafá noaptea. Gaud insi s'a acut ziuà, 'Meg
inainte de aurorA, ambele pärli s'au pregAtit de rAzboiu. Dar ducele
Arpad, in sprijinul cilruia era Dumnezeul tuturora, incinganduli
armele i oranduinduli unja de bataie, s'a rugat lui gunmezeu cu
lacrAmile in ochi gi imbArbAtat solda/ii spunAndu-le: «0 Scithici,
voi cari din cauza ingAmfArii Bulgarilor vA numiIi. Htmgari, dupg
fort:Area/a Hungu, nu vA uita/i, de teama Grecilor, de sibiile voa-
stre gi nu vi pierde/i renumele vostru cel bun. Ci, neinfricati gi
vitejegte, sA ne batem impotrtiva Grecilor gi. a Bulgarilor cari seamini
cu femeile noastre gi 81 ne temem de gloata de Greci, ca de o gloati
de femei». Auzind acestea solda/ii ski, au prins mult curaj e numai
decAt Lelu, fiul lui Tosu, a sunat din trompetA i Bulsu 2), fiul lui
Bogat 2 ridicand steagul, in.cep sA vita sA lupte impotriva Bulgari-
lor in frontul întiu. i amândoug armatele dugmane s'au inhAtat
la lupta i au inceput si se batA intre ele cu invergunare. i dupi
ce intreaga oaste a ducelui Arpad s'a angajat in lupti, fa/A in fa/A,
In contra Grecilor, cIdeau morti foarte multi Greci. Iar cAnd mai
sus numitul Salanus a vizut cA ai sal dan inapoi din lupti, spre a-gi
scApa vieala, a luat-o la fuga gi s'a dus in grabA spre Alba Bulgariei4).
Dar Grecii i Bulgarii, cupringi de spaima Ungurilor, au uitat de
dru.mul pe care veniseri i pugi pe fuga, ca sä scape cu vriea/A,
au socotit Tisa drept o ap6 micA gi au cAutat Fla o treaci cu inotul.
FiindcA insA eran cupringi de teami gi groazà, de frica Ungurilor mai
to/i au murit in fltiviul Tisa gi de abia au mai scrtpat câliiva cari

Teteuetlen, ung. Tetétlen, munte in apropierea ora§ului Solnoc

Bulsu, ung. Bulcsu, soldat ungur.
Bogat, ung. Bogat, tat1 lui Bulsu.
Alba Bulgariei, este Belgradul de astral La venirea Ungurilor, Bulgarii
stipaneau i Beigradul

www.dacoromanica.ro
 106

si duci impiratului vestea nenorocirii lor. Din aceasta cauzi, locul

acela, uncle au murit Grecii, din ziva aceea gi ping astäzi, poartä
numele de vadul Greeilor 1).

XL. DESPRE VICTORIA DUCELLI ARPAD.

lar dueele Arpad gi °Anil säi, cigtigind victoria, au plecat de

aci gi au ajuns pina la lacul ce se numegte Curtueltou2) §i au ra-
mas acolo lingi pidurea Gemelsen3) trei zeci §i patru de zile.
In localitatea aceasta, ducele i nobilii &Ai au orinduit toate legile
consuetudinare ale regatului §i toate drepturile, cum si fie slujiti
duccle §i nobilii, sau cum till se faci judecatile pentru crimele de
tot felul ce s'ar savirgi. i tot aci, ducele a daruit nobililor cari
venit cu el diferite mogii impreuna cu top locuitorii lor. i local
accla, uncle s'au stabilit toate acestea, Ungurii 1-au numit dupi graiut
lor Scerii 4), fiindca aci s'au orinduit toate afacerile regatului.
ducele a dat locul acesta lui Oundunec, tatal lui Ete, dela Tisa
'Ana la laoul Botua i i dela Curtueltou pina la cimpia nisipoasi
Olpar. In urma insa, treand citava vreme, Ethe, fiul lui Oundu,
stringfind o multime de Sclavi, a facut sa se construeasca intre for-
tareata Olpar gi vadul Beuldu o fortareata foarte puternica, de pa-
mint, pe care Sclavii, pe graiul lor, au numit-o Sunmgrad, adecI
Cetatea Neagra °).

XII. DESPRE PLECAREA LUI ARPAD.

Iar, dupa aceea, ducele Arpad §1 nobilii säi au plecat de aci
gi au venit la Titulum7) subjuginduli poporul. In urma, plecand
au ajuns la portul Zoloncamans) gi a adus sub jugul sàu toate popu-

Vadul Grecilor. Nu se stie unde va fi fost acest vad. Pais. D. op. cit.
p. 116, presupune ci va fi fost Biagi Olpar.
Curtueltou, ung. Körtvelyt6, in dreapta Tisei. Cuvfintul este format din
kärte, pär i té, lac.
Gemelsen, ung. Gylimölcscny, o pidure in dreapta Tisei, gyömölcs in-
semneazi in ungureste, fruct, poamä.
Scerij, ung. Szeri, locaitate in dreapta Tisei.
Botua, ung. Botva, o mlastinii, lat. stagnum, in stinga Dunärii.
Surungrad, ung. Csongrád, cetate in dreapta Tisei. In Surungard in.
trevedem elementele cern si grad. Surungard ar insemna Cctatea Neagrä.
Titulum, vezi c. XXXVIII, 1.
Zoloncaman, ung. SzalaAainen, port la Dunäre. Zoloncaman este pus
legaturii cu numele p-iinipelui bulgar Salanus.

www.dacoromanica.ro
 107

latiunile de langi 'I'isa i Dunire gi pomind de ad i au ajuns

pärlile Budrugului i) gi gi-a agezat ta.bira langi râul Uoyos 2).
In pirple acelea, ducele a (limit mult teritoriu, impreuni cu lo-
cuitori cu tot, lui Tosunec 3), tat1 lui Lelu i bunicului &Au dupi
mama Culpun 4), tatil lui Botond 5 ) . Apoi ducele Arpad consfitu-
indu-se cu fruntagii sii, au hotirAt si trimeati, din pricina ducelui
Salauus, o armati dincolo de Du.nire, impotriva Albei Bulgariei.
In fruntea acestei armate a pus ca gefi i conducitori pe Lelu, fiul
lui Tosu, pe Bulsuu, fiul lui Bogat gi pe Botond, fiul lui Culpun,
cari, luandu-gi rimas bun dela ducele Arpad, au plecat cälàri i au
trecut Dunirea, firi si li se impotriveasci cineva, in locul unde
Zova 6) se varsi in Dunire. i pornind de aci au inceput si se in-
drepte ciliri spre cetatea Alba Bulgariei. Atunci ducele Bulgarilor,
rubedenie cu ducele Salanus, a venit aproape cu o mare oaste spre
a se bate ca ei, cu ajutorul Grecilor. A doua zi, ambele ogtiri au fost
agezate in linie de bitaie in dimpia de längi malurile Dunirii. A-
tunci Lelu, fiul lui Tosu, ridicand nu.mai decat steagul previzut cu
seinnul säu, gi BuIsu, fiul lui Bogat, sunand din trompeta de räzboiu,
s'au apropiat la lupti i cetele ambilor dugmani s'au incierat in
pärti gi au inceput si se bati intre ele cu invergunare. i au fost
omorati foarte multi dintre Greci gi Bulgari i unü dintre ei au fost
ficuti prizonieri. Dar, chnd a väzut ducele Bulgariei ci ai sii dau
inapoi din lupti, a luat-o la fugi ca sá1i scape vieata i a intrat in
cetatea Alba. Atunci Lelu, Bulsu gi de asemenea i Botond cagtigänd
victoria, §i-au agezat tabira längi Dunire, ceva mai jos, pe o câm-
pie gi au pus si se aduci inaintea lar top prizonierii Bulgarilor
Grecilor pe cari, legfindu-i in fiare, i-au trimis in Ungaria ducelui
Arpad.

XLII. DESPRE SOLII DUCELUI BULGARIEI.

A doua zi irisà ducele .Bulgariei a trirnis, Cu diferite daruri,

soli la Lelu gi Bulsu i Botond, rugändu-i stiruitor si mijloceasci
pacea, dându-le pe deasupra de gtire ci nu reline partea ducelui

Budrug, ung. Bodrog, regiune 1ing5 Dunire.

Uoyos, ung. Vajas, fluviu si o ramuril a Dumirii.
Tosunec, ung. Tas. Nec este sufixa dativului unguresc.
Culpun, ung. K51pény, nume de localitate, HMO Saya.
Botond, ung. Botond.
Zoua, fluviul Saya.

www.dacoromanica.ro
 -- 108
Salanus, unchiul eau. Ci ci el, ca supus, va sluji cu credinti lui
Arpad, ducele Ungariei, §i-i va pliti un tribut anual. Iar ei, fi-
când pace §i primind ca obstatic pe propriul fiu al ducelui, au
plecat cu multe averi de ale Bulgarilor §i pe ducele lor 1-au läsat
si se retragi nevitimat. In urmi, plecind de aci, s'au dus pini
la poarta Wazi11) §i plecind de aci au sub jugat tara Rasiei2) §i au
capturat pe ducele (xi, tinându-1 multi* vreme legat in fiare. Apoi
plecind de aci, au ajuns pinä la mare §i toate popoarele din ac,ea
peg le-au subjugat, prin influenta lor §i firi lupte, stipinirii lui
Arpad, ducele Ungurilor. i au cucerit cetatea Spaleto 3) §i au su-
pus Croatia 4) intreagi §i, plecind de ad, au luat ca obstatici pe
fiii nobililor 0 s'au intors in Ungaria la ducele Arpad. Iar, dacii
räzboaele acestora §i toate isprivile lor viteje§ti n'ati voi si le cre-
deli din scrisul acestor pagini, credeti atunci cintecele limbute ale
cintiretilor §i pove§tile inchipuite ale tiranilor cari nici pink* as-
tizi n'au dat uitirii faptele viteje§ti §i rizboaiele Ungurilor ''). Dar
uniti spun, ci ar fi mers chiar ping la Constantinopol §1 ci Botond
ar fi lovit cu barda sa in poarta de aur a Constantinopolului. Eu
insi, fiindci n'am aflat despre aceasti ispravi in nicl o carte a
vreunui istoric, ci am aflat-o nu.mai din pove§tile false ale tärani-
lor, de aceea in prezenta lucrare mi-am propus sä nu o descriu.

XLIII. DESPRE FORTARETELE ZABRAG, POSAGA

1 ULCU

Plecând de aci Bulsu, Lelu §i Botona, dupi ce s'au scoborit

prin pädurea ce se chiami Peturgoz 6), §i-au arzat tabära lingi
fluviul Culpe T). i trecind peste acest fluviu, au ajuns la fluviul
Zoua. i, dupi ce au trecut peste Zoua, au cuprins fortireata Za-

Waza, localitate in Bulgaria, intre Sofia si Philippopol, Claustra sancti

Basilii.
Tara Rasiei, Racy, Serbia de sud.
Spoleto, civitas Spaletina, este Spalato din Dalmatia.
Crouacia, Croatia, a cireia intindere nu va fi fost, de sigur, cea de mai
tfirziu.
Remboaiele Ungurilor. Atragem atentia asupra constatärii lui Anonymus
cil exista, pe vremea sa, o traditie a istoriei popoarelor din Ungaria. Din aceastä
traditie ce se cinta pe la toate räspintiile, Anonymus ja numai ceca ce ii se
pare mai vrednic.
Peturgoz, ung. Pétergaz. Este pildurea Petrovagora, din Croatia.
Culpe, ung. Kulpa, este un afluent in dreapta Savei.

www.dacoromanica.ro
 109

brag1) i de aci, mergänd ciläri, au cucerit fortireata Posaga2) gi.

fortireata Ulcou3). i plecänd de ad, au trecut peste Dunire la
Vadul Grecilor gi au sosit la curtea ducelui Arpad. i fiindci Lelu,
Bulsu i Botond ii ceilalti osta§i eau intors sinitogi gi teferi la du-
cele Arpad dupi un an de zile, repurtiind o mare victorie, la curtea
ducelui a fost mare bucurie gi au ficut un °spiç minunat gi in
fiecare zi chefuiau strajnic Ungurii impreuni Cu diferitele natiuni.
popoarele vecine, aflän.d despre faptele lor strilucite, akrgau cu
grämada la ducele Arpad gi supuindu-i-se cu credintä curati,
slujeau cu mare grije si foarte multi au devenit musafirii lui
casi.

XLIV. DESPRE INSULA DUNARII

Iar, dupi aceasta, ducele Arpad a plecat din acele pári, unde
se afli acum fortireata Budrug gi s'a scoborát pe luingä Dunär' e pinä_
la insula cea mare. i si-a asezat tabira lingi insulà si duoele Ar-
pad gi nobilii sii, intrand in insuli, dupi ce au vizut rodnicia gi
bogitia locului gi pozitia Intäritä de apele Dunirii, le-au plicut
mai mult decit se poate spune. i au hotärat ca insula si fie a du--
celui gi ca fiecare din persoanele nobile si-gi aibà curtea gi vila sa
proprie. i nummi decit ducele Arpad, angajänd maegtri a pus
sä i se fack case ducale strilucite si a läsat ca toti caii sii obositi de
drumul cel lung si fie adugi aci si pasci. i, in fruntea vizitiilor,
a pus un oarecare cuman, Cu. numele Sepe14). i dela Sepel, geful
vizitiilor, care a rimas acolo, s'a numit insula pani in ziva de astizi
cu numele de Sepel. lar ducele Arpad gi nobilii adj au rimas ad
impreuni ca servitorii gi servitoarele sale in pace stipinitori din
luna lui Aprilie pani in luna lui Octomvrie. i, läsându.gi ad fe-
meile, in depllinä intelegere, au iegit din insuli gi au hotirät si
meargi peste Dunire gi si cucereasci tara Pannoniei gi ad porneasci
rizboiu contra Carinthinilor5) i si se pregiteasci sà meargi in
tinuturile dela granita Lombardiei6). i inainte de a face aceasta,

Zabrag, Zagrab, Agram din Serbia de astäzi.

Posaga, fortäreata Pozega din Croatia.
Vlcou, Vukovár, liingti Drava, in Serbia actual. Etimologia cuvfmtului
este vlc, lup i radicalul cuviintului Il gäsim gi in Vulcan, comunä in jud.
Brasov.
Sepel, ung. Csepel. Este o insulä formatä de douä brate ale Dunärii.
Carinthini. Carinthia era un principat pe timpul venirii Ungurilor.
Lombardia. Regiunea Padului, din Italia.

www.dacoromanica.ro
 110

trimeatä o armata impotriva ducelui Glad care îi avea domnia

dela fluviul Mureg pana la fortareata Horom1). Din neamul aces-
tuia, dupa multa vreme, pogorase Ohtum, pe care 1-a omorit Sunad.
lar In scopul acesta au fost trimigi Zuardu gi Cadusa i Boyta cari,
dupa ce §i-au luat ramas bun, au plecat calari gi au trecut peste
Tisa la Kenesna 2) gi au descalecat langa raul Seztureg 3). $i nu
s'a aflat nici un dugman care sa ridice mana impotriva lor, fiindca
groaza euprinsese pe toti oamenii din acea tara. Si, plecand de ad,
au ajuns in panne dela Beguey 4) gi aci au ramas timp de doui
saptamani, pang ce toti locuitorii din acea patrie, dula Mureg pani
la fluviul Timig, li s'au supus gi au primit pe fill lor ca obstatici.
Apoi, plecand cu oastea, au venit spre fluvial Timig gi gi-au agezat
tabara langa Vadul Nisipurilor 6). Si cand au voit s treaca peste
fluviul rIimi, le-a iegit inainte Glad, din neamul caruia se trage
Ohtun, ducele amid patrii, impreuna cu o mare armatil de calireti
gi de pede4tri ,cu ajutoru1 Cumani1or gi BuIgarilor gi Valachilor. A
doua zi, insa, fiindca nici una din cele doui ogtiri nu putuse
treaca de loe peste fluviul Timig, care se gasea intre ele, Zuardu a
insärcinat pe fratele säu Cadusa ca, impreuna cu o jumatate in
oastea sa, si se scoboare mai jos gi, ori cum ar putea, sà treaca apa
gi sä inceapa lupta in contra dugmanilor. Cadusa, numai decal, and
ascultare povetii fratelui sail, a pornit calare cu o jumatat0 din
ogtire gi s'a scoborat mai jos in fuga mare. Si, cum gratia dumne-
zeiasc,a era de partea lor, trecerea le-a fost ugoara. Si in vreme ce
o parte din armata Ungurilor era dincolo, impreudi cu Cadusa,
gi o iumatate de parte, dincoace, impreuna cu Zuard, atunci Ungurii
ficura sà rasune trompetele de fázboiu gi trecand in inot peste flu-
viu, incep sà lupte cu invergunare. Si, fiindca ajutorul lui Dumnezeu
era alaturi de Unguri, le-a dat o mare victorie, iar dugmanii cadeau
inainte-le, ca snopii dupa seceratori. Si in acest razboiu au murit
doi duci ai Cumanilor gi trei cneji ai Bulgarilor10). $i insugi Glad,

Boron, ung. Haram, era o fortireati limed Dunäre, in Banat. Cuvfintul

este de origini slavä. cf. Mo6r, op. cit. p. 442.
Kenezna, ung. Kanizsa, o localitate lfingi Tisa.
Seztureg, ung. Csesztreg, afluent al Tisei de jos.
Bequey, ung. B6ge, riul Bega, afluent al Tisei.
Vadul Nisipurilor, Vadum arenarum, ung. F6venyrév, localitate in
Banat.
Vlachii. Anonymul Ii constatä pentru a doua ()aril in Banat.
Cneji ai Bulgarilor. Institutia romineacsä a chinezatului o gisim 0 la
Bulgari.

www.dacoromanica.ro
 III

ducele lor, numai luand-o la fuga, a putut sa scape, §i armata sa

intreagi s'a topit ea ceara de fa/a focului §i a pierit de ascuti§ul
sibillor. Apoi Zuard §i Cadusa §i Boyta, plecand de aci, au venit
victorio§i spre hotarele Bulgarilor §i §i-au arzat tabira linga raul
Ponoucea 1). Iar ducele Glad, lulnd-o la fugg, dupi eu.m am spus
mai sus, a intrat de teama Ungurilor in fort:area/a Kevea2). Si, a
treia zi, Zuard §i. Cadusa, precum §i Boyta, din al cgrui neam se
trage Bruesa, oranduinduli armata impotriva fortiretii Kevea, a
inceput sg dea lupta. Vgzind aceasta ducele lor Glad, li-a trimis
soli §i a inceput si ceari pace, diniindu-le de buni voie forti-
reao, impreuni cu diferite daruri. Apoi mergand de aci, au ca-
zerit fortirea/a Ursova5) §i au locuit in ea timp de o lung §1 pe
Boyta, impreuni cu a treia parte din armatg §i. cu fii_i locuitnrilor
lua/i ca obstatici, i-au trimis la ducele Arpad. Si, pe deasupra §i-au
trimis §1 soliâ lor, ea si le dea voie sà meargg in Grecia, pentruca
sà cucereasci toati Macedonia, dela Dtunire panä la Marea ,Neagrg.
Caci pe acea vreme Ungurii in mintea lor nu doreau nimic altceva
dec.:it ea' ocupe tári, sà su.bjuge popoare §i si se indeletniceasea cu
fapte rizboinice. Fiindci Ungurii in timpul acela a§a de mult se
bucurau de a auge sangele omenesc, ea §i lipitoarea, §i daci n'ar
fi ficut a§a n'ar fi lasat urma§ilor lor atatea fari frurnoase. Ce at
mai spun? Boyta §i deleggii lor au ajuns la ducele Arpad §i i-au
povestit isprivile lor. Ducele insi le-a laudat faptele §i lui Zuard
-§i Cadusa le-a dat libertatea de a se duce in Grecia §i de a cueeri
/ara. i lui Boyta, pentru serviciul siu atat de credincios, i-a diruit
o mo§ie mare lingi Tisa, ca numele Torhus 4). Atunci delega/ii lui
Zuard §i ai fratelui sàu Cadusa, luandu-§i rimas bun, s'au intors
veseli la stipinii lor.

XLV. DESPRE CETATENII BULGARILOR SI MACE-

DONEN1LOR.

Dupg trecere de egteva zile, Zuard §i Cadusa, impreuni cu

intreaga lor armatg, iniltand steagurile cu insigniile lor, au trecut
peste apa Dunirii §1 au cucerit fortireata Borons 5), apoi s'au dus

Ponoucea, ung. Panyoca, este o ramurä a Dunirii.

Keue, ung. Keve. Se face in genere legituri intre Keve i Kubin.
Urscia, ung. Orsova. Vezi c. VIII, 4.
Torhus, ung. Tarras, localitate in Banat, la stinga Tisei.
Borons, ung. Barancs, azi Branicevo in Serbia.

www.dacoromanica.ro
 112

spre fortireata Scereducy 1). Aflind despre aceasta cetitenii Bul-

garilor i Macedonenilor, s'au speriat grozav de aparitia lor. Atunci
toti locuitorifi acelei tAri i-au trimis soli, cu daruri multe, ca sä le
dea in supunere tara i si le incredinteze pe fui lor ca obstatiei.
Zuard gi Cadusa, doritori de pace, dupi ce au primit darurile gi
obstaticii lor, i-au slobozit in pace inapoi, ca gi pe propriul lor Po.
por. lar ei incepuri si meargi cAlAn dincolo de ,poarta Wacil
gi au cuprins fortireata regelui Philipp 8), apoi toati tara,
la cetatea Cleopatra 4) gi au cucerit gi au luat subt stipinirea
lor tot pimintul dela cetatea Durasu 6) pini la tara Rachy.
Zuard s'a insurat in aceasti tari i poporul acela care acum se
numegte Sobamogera 6), dupi moartea lui Zuard, a rimas in Grecia.
Si de aceea s'a numit de Greci soba, adeci prost, fiindei murind
stipinul lor, nu li-a mai plicut calea de a se intoarce in patria lor.

XLVI. DESPRE PORTUL MOGER.

Dupi trecere de citeva zile, ducele Arpad gi toti fruntagii

sii, plecind din insuli, in urma unei consfituiri intre ei, §i-au agezat
tabira in deplini intelegere gi din libera lor voinA, dineolo de
Surcusar 7), pini la riul Racus 8). Si, vizindu-se in siguranfi din
toate pàrile i cA nimeni n'ar mai indrisni sA li se opuni, au trecut
Dunärea. Si portul unde s'a ficut trecerea, rau numit portul Mo-
ger 9), fiindci cele gapte personagii principale, cari s'au numit he-
tumoger, au trecut aci, cu coràbiile lor, Dunirea. Dupi trecerea
lJunàrii §i-au agezat tabira lângA Dunäre, ping la Apele Calde de
Sus 19. Si auzind aceasta, toti Romanii 11) cari locuiau in Pannonia
§i-au scipat vieata cu fuga. A doua zi insi dueele Arpad gi toti no-
bilii sii, impreuni cu toti ostagii Ungariei au intrat in cetatea re-

Scereducy, o fortireati, Sofia din Bulgaria.

Poarta Wacil, cf., c. XLII, 1.
Forareata regelui Philipp, este cetatea
Cetatea Cleopatra, dupä Pais D. op. cit. 123, ar fi poate Neopatras din
T(ssalia.
Durasu, Durazzo, din Albania.
Sobamogera, ung. Csobamogyera.
Surcusar, ung. Soroksitr, localitate Duel insula Sepel.
Racus, ung. Rakos, Oral' lingii Pesta.
Moger, ung. Magyarrév, ved mire Pesta si Buda.
Apele calde superioare, Aquae calidae superiores, vezi nota c. I. 5.
Toti Romani. Anonymus constatä, de mai multe ori, ci Romanii
mai ales dincolo de Dunire.

www.dacoromanica.ro
 113

gelui Athila 1) gi au vazut toate palatele regale, unele distruse pana

in temelie, altele nu, gi admirau cu nesat bate acele edificii de pia-
tri i s'au bucurat nespus de mult, fiindca au avut norocul s'A puna
mana, ara lupte, pe cetatea regelui Athila, din a carui semintie
se tragea ducele Arpad. i, in fiece zi, se ospätau cu mare pläcere in
palatul regelui Athila, gezand unul alaturi de celalalt, §i toti aveau
inaintea lor sinfonii §i sunete dulci de chitara gi de fluere cu tot
felul de cantece de lautari. Bucatele §i cupele li se aduceau duce-
lui gi nobililor pe tavi de aur, slujitorilor §i taranilor pe tavi de
argint, flindca Dumnezeu le daduse in mainile lor toate bunatatile
celorlalte regate din vecinatate. Si petreceau din behug §i in chip
stralucit, impreunä cu toti musafirii ce venisera la ei. lar ducele
Arpad dadu pamanturi §i proprietkti intinse oaspetilor ce steteau cu
el gi multi straini, afland despre aceasta, alergau la el, felicitandu4
gi ramaneau la el. Atunci ducele Arpad gi ai sal, au zabovit veseli
douazeci de zile in cetatea regelui Athila gi toti soldatii unguri, stand
càlàri inaintea ducelui, ficeau cu scuturile §i läncile lor mari
exercitii militare, iar altii, dupl datina pagana, faceau jocuri cu ar-
curile §i sagetile. De aceea, ducele Arpad era tare vesel gi a
daruit tuturor soldatilor sài, impreuna cu propriefiti, diferite daruri,
atat de aur cato §i de argint. Si, in acelagi loc, a daruit lui Cundu-
nec, tatal lui Curzan, o mogie deba Cetatea regelui Athila pana la
cei o Sutil de munti 2) gi pana la Gyoyg 3) gi fiului su i-a dat o
fortareati pentru apararea poporului. Atinad. Clamn a dat ordin
ca acea fortareata sä se numeasca dupa propriul sau nume, nume
care pana' in ziva de astazi nu s'a dat uitarii.

XLVII. DESPEE TARA PANNONIEI.

Iar ducele Arpad, in ziva a 21-a, in urma unei consfatuiri, a

plecat din Ecilburg, pentru ea si cucereasca pentru sine Pannonia
pana la fluviul Drova 4). Si, in prima zi, gi-a agezat tabara ranga Du-
n'are spre cei o Suta de munti. Apoi s'a luat hotararea ca ducele
sa trimeata o parte din armata sa dealungul Dunarii spre forti-
reata Borona 3) gi a numit ea gefi gi conducatori pe doi dintre

I) Cetatea regelui Attila, Ecilburg, Aquincum al Romanilor.

Centum montes, ung. Szfizhalom, lingä Dunäre.
Gyoyg, ung. Diód, localitate in Pannonia, LITIO Dunäre.
Drozia, fluviul Drava.
Borona, ung. Baranya, cetate futre Dunäre oi Drava.

www.dacoromanica.ro
 114

personagiile fruntar anume pe Ete, tatil lui Eudu gi pe Boyta,

din care se trage familia Brugsa. i acestora, pentru des otamentul
lor, ducele Arpad le-a diruit daruri nu neinsemnate i lui Eudu
nec, fiul lui Ete, i-a dat o mogie langi Dunire, impreu.ni cu nenu-
mirate populatii. i in acel loc Eudu, dupi ce gi-a subjugat poporul
din acea parte, a zidit o fortireati pe care a numit-o in limba local-
nicilor Zecuseu ') pentru ci acolo gi-a agezat scaunul i regedinta.
de asemenea, a dat i lui Boyta, spre Saru 2), impreuni Cu popor
nenumirat, o mogie mare care pini astizi se numegte Boyta.

XLVIII. DESPRE CETATEA BEZPREM .

Cu partea a doua a armatei a fost trimis Usubu, tatil lui Zo-

locu gi Eusee 8) cari si se duci spre cetatea Bezprem 4) gi si subjuge
pe toti locuitorii din regiune pina la Castrul de fier 8). Atunci
Usubu, geful gi conducitorul acelei armate, luindu-gi rimas bun deis
duce, a plecat cu steagul înälat gi gi-a agezat tabira lângä muntele
Pocoztu 8), iar de aci, mergand cäläri, gi-au agezat tabira in cim-
pia dela Peytu 7) gi au rimas aci timp de trei zile. A patra zi
au ajuns la fortireaça Bezprem. Atunci Usubu gi Eusee, orindu-
indu-gi armata impotriva soldatilor romani ce pizeau fortireata
Bezprem, au inceput sà lupte cu indirjire i s'au luptat intre
ei o siptimini intreagi. In a doua säptämânà inai, in ziva a patra,
In vreme ce ambele armate erau obosite de rizboiul istovitor, Usubu
gi Eusee au trecut prin ascutigul sibiilor pe mai multi soldad ro-
mani gi pe unii i-au ucis cu lovituri de sigeti. Ceilalp Romani, vi-
zind curajul Ungurilor, au pirisit fortäreata Bezprem gi au luat-o
la fugi, gribindu-se si-gi scape vieata in tara Theutonilor 8). Usubu
gi Eusee i-au urmirit pe acegtia pini la frontiera Theutonilor. In-
tr'una din zile insi, pe cind Ungurii gi Romanii erau la frontieri,
Romanii fugind pe asoma, au trecut peste fluviul ce este la granita
Pannoniei gi a Theutonilor. De aceea fluviul acela l'au numit Un-

Zecuseu, ung. Szekcs5, localitate in Baranya.

Saru, ung. Sár, fluviu in Pannonia.
Eusse, ung. Ose, general ungur.
Bezprem, ung. Veszprém, vestiti §i veche cetate, re§edintá de episcopat.
Castrum ferreum, ung. Vasvár, hingi fluviul Raba.
Pocoztu, ung. Pákozd, un munte in apropiere de Alba Regará.
Peytu, ung. Pétmez5 looalitate in apropiere de Veszprém.
Theotoni, In evul mediu Germanii se numeau Theutoni.

www.dacoromanica.ro
 115

gurii Loponsu1), fiindca Romanii, de teama Ungurilor, 1-au trecut

In inot, pe aseuns.

XLIX. DESPRE CASTRUL DE FIER.

Intorcandu-se de aci, Usubu.u, tatal lui Zoloucu §i Eusee, tatal

lui Urcun 2), au cucerit Castrul de fier §i pe fiJi locuitorilor i-au
luat ca obstatici. Iar de aci, mergand calari pe langa fluviul Bolo-
tun8) au ajuns la Thyon4) §i, dupi ce §i-au subjugat popoarele, au
intrat in a patrusprezecea zi in fortgreata Bezprem. Atunci Usubuu
Eusee, dupa ce s'au sfatuit impreuna, au trimis ducelui Arpad soli
cu diverse daruri I cu fiji localnicilor luati ca ostatki, aritandu-i
cum Dnmnezeu le-a daruit victoria §i cum Romanii, pargaind fora-
reata Besprem, au mat-o la fugg inaintea lor §i au trecut in inot
pe ascura peste fluviul Loponsu. Iar solii lor au gasit pe ducele
Arpad in pOdurea Turobag5), preumblandu-se ca un domn 8) i I-au
salutat cu diferite daturi din partea lui Usubun §i Eusee gif i-au
prezentat pe fiii localnicilor luati ca ostatici. lar ducele Arpad a-
nand s'a bucurat nespus de mult §i intorcandu-se tiarki la Ecilburg
a ricut o mare petrecere §i a daruit cu mari daruri pe cei ce i-au
adus vestea bucuriei.

L DESPRE DEVASTAREA PANNONIEI.

Apoi ducele Arpad §i nobilii sài, plecOnd din Ecilburg cu a
treia parte din armati, §i-au arzat tabara langi campia Fantanei
sarate 7) ; in urma plecand de aci cälàri, au ajuns la muntele Bo-
doctu8). lar ducele Arpad a diruit lui Eleudunec 9), tatäl lui Zo-
bolsu, din regiunea din spre rasarit, o pidure mare care acum se

T,npnrtste, eng. Lapincs, râu la frontierea de apus a tärii. Numele este

pus in legituri cu lop §i lappang, a fura, a se ascunde.
Urcund i Urcum, mg. Orkénd, fiul lui Tanuzaba. Filologii unguri pun
aceqt cuvânt in /cgitur5 Cu turc. 5r, ër, fir, erou. cf. Dais D. op. cit. p. 131.
Bolotun ung. Balaton. Anonymus numeste lacul Balaton, rind Balaton.
Thyon, ung. Tihany, unde era vestita ministire Thyon.
Turobag, ung. Torbagy, pidure, nu departe de Buda.
Ca un domn, arpalice e un cuvint a ciiruia explicare siguril Inca nu
s'a dat.
Flintfina säratá, Puteus salsus, ung. Sóskut, localitate in Pannonia, nu
departe de Buda.
Bodoctu, ung. Bodajk, munte In Pannonia. ;mi. Alba.
Eleud i Eleudnec, ung. El5d. Vezi c. VI. 1.

www.dacoromanica.ro
 116

chiami Vertus 1) dupi scuturile ce au parish aci Theutonii. La

poalele acesteí piduri, längi lacul Ferteu 2), Sac, nepotul luí Zo-
bolsu, a construit, multi vreme in urmi, o fortireati. Ce si mai
spun? Iar ducele Arpad gi ostagii sii, mergind astfel gi-au agezat
tabira laugh' muntele Sfantului Martin 3) gi atat ei cit i animalele
lor s'au adapat din izvorul Sabariei 4). i, urcandu-se pe munte
vizind frumusetea Pannonia, s'au inveselit foarte mult. Apoi, por-
nind de aci, au ajuns la Raba gi Rabucea au jefult popula-
tiunile gi regalele Sclavilor gi Pannonilor gi le-au ocupat provinciile
lor. Au facut insi dese incursiuni gi in teritoriile Carinthinilor
Moravieni, din cari multe mii de oameni au pierit de ascutigul
sabiei lor; le-au daramat cetatile, le-au luat in stapanire pamintu-
rile gi, pini in ziva de astizi, Cu ajutorul lui Dumnezeu, le piistrea-
za in puterea lor, in pace. Apoi Usubuu gi Eusee, tan lui Urcun,
cu intreaga lor armatA, impodobiti de victorie, s'au intors la dueele
Arpad, sinitogi gi neatingi. Caci Dumnezeu, a cirui mili i-a into-
varagit, a dat in mâinile ducelui Arpad gi a ostagilor sai pe dugmani
prin bratul lor, au dobandit agoniseala autochtonilor. i, dupa ce
au prins ridicini aci i dupi ce au adus su.bt jugul lor mai toate
regatele invecinate, s'au intors langa Dunare spre padure ca srt faci
vanatoare gi, &And drumul soldaitilor sa se duck* pe acasa, ducele gi
nobilii sai au ramas tot in acea padure, timp de zece zile gi de aci
au venit la cetatea regelui Athila gi au descalecat in ínsula Sepel,
mide era ducesa gi celelalte femei ale nobililor.
In acelagi an, ducelui Arpad i s'a nascut un fiu, cu numele
Zulta 6) gi a fost mare bucurie printre Unguri. i ospete mari au
facut, timp de mai multe zile, ducele ii nobilii säi gi tinerii jucau
In fata ducelui gi a nobililor sài, ca mieii de oaie inaintea berbeci-
lor. Trecand apoi cateva zile, ducele Arpad gi nobilii sái, dupa ce
au tinut un sfat impreuna, au trimis o armata impotriva lui Me-
numorout, ducele din Byhor, punand in fnmtea armatei, ca gefi gi
conducatori, pe Usubun gi Velec. Acegtia, plecând din insula, au mers

Uertus, ung. Vértes, o pildure mare in Pannonia.

Partan. ung. Fertg, o roving in Pannonia.
Mons Sancti Martini, ung. Szent Mártonhegye, azi Pannonhalma.
Sabaria, ung. Szabária forrása, un izvor in apropierea muntelui Sf.
Martin.
Raba si Rabucea, ung. Rába i Rábea. Sufixa diminutivg cea este (le
origine latinit.
Zulta, ung. Szolta, este Zoltan al eroniearilor.

www.dacoromanica.ro
 117

càlàri prin prundi§ §i au trecut fluviul Tisa la portul Beuldul)-

pornind de aci ciliri §i-au a§ezat tabira lingi flu.viul Couroug 2)
§i toti Secuii 3), cari dintru inceput erau popoare ale regelui A.
thila ,aflánd de fajina lui Usubuu, i-au ie§it inainte, pacinici, §i
§i-au dat, împreun cx diferite daruri, pe fiii lor ca obstatici §i
au inceput 8.6 meargi inaintea armatei lui Usubuu, in prima linie,
ea si lupte impotriva lui Menumorout. i numai Ike& pe fiii Secui-
lor i-au trimis ducelui Arpad, iar ei incep si meargi clàri in contra
lui Menumorout, avänd in frunte pe Secui; au trecut in inot peste
fluviul Cri§, la numtele Cervin 4)i de aci mergánd cälri, §i-au
arzat tabira lângi fluviul Tekereu.6).

LI. DESPRE DUCELE MENUMOROUT.

Auzind aceasta Menumorout ci Usubuu §i Velec, cei mai

vestiti generali ai ducelui Arpad, vin impotriva sa cu o putemici
trupi, precedati de Secwi, s'a temut grozav §i n'a indriznit si le
iasi in cale, fiindci auzise ci ducele Arpad §i osta§ii sii sunt foarte
viteji in rizboiu, cà Romanii din Pannonia au fost pup pe fugi,
ci au jefuit texitoriile Carinthinilor Moravieni, cà multe mii de
oameni au cizut prin ascuti§ul sàbiilor lor, ci au cucerit regatul
Pannoniei §i ca du§manii au fugit inaintea fetii lor. Atunci ducele
Menumorout, multimea de soldati in fortireata Byhor,
el cu soda §i fiica sa au fugit din fa/a lor §i au ciutat sà rimiie in
pidurea Ygfon. Usubnu §i Veluc §1 intreaga lor armati veseli incep
sà meargi cäbàiii in contra fortiretii Byhor §i §i-au arzat tabira
Iuzos 6). lar a treia zi orinduinduli armatele, au ple-
cat spre castrul Reiland ') §i din cealalti parte, soldatii adunati din
diferite natiuni, incep lupia in contra lui Usubuu §i a soldatilor sii.
Secuii §i Ungurii omoriri multi oameni prin lovituri de sigeti.

Beuldu, ung. B51d, un vad peste Tisa, lfingii Csongrid.

Couroug, ung. Kórógy, un afluent in partea saner a Tisei.
Siculi, Sich, Sycli. Pe vremea Anonymului probabil Secuii nu ajun-
seseri sal fie colonizati in Ardeal.
Cervinus rnons, ung. Szarvashalom, lfingrt Crip.
Tekereu, ung. Teker5. Un fluviu sau mai bine o ramuri a Cripului
Repede.
forixos i buzos, ung. Jészas, un piriiu intre Teker5 i Crip, jud.
Belland. O fortireatil 0'25 acum neidentificati. Probabil fortiireata Bi-
hor, al cirui nume se reduce la Belgrad sau Bjelhorod. cf. Mo6r, op. cit., p. 440.

www.dacoromanica.ro
 -- 118
Usubuu §i Velec uciseri cu balistele lor 125 soldati. $i eau luptat
intre ei douisprezece zile gi dintre soldatii lui Usubuu au fost omo-
rili 20 de Unguri §i. 15 Secui. A treisprezecea zi ineá, dupä ce Ungurii
§i Seeuii au umplut §anturile fortaretii §i voiau sà a§eze scAri pe
ziduri, ostagii ducelui Menumorout, vgzand curajul Ungurilor, incep
ed se roage de ace§ti doi gefi de armata §i deschizandu-le forfgreata,
veniri in picioarelc goale, rugandu-se inaintea fetii lui Usubuu gi
Velec. Acestora pun'indu-le oameni de paz, lisubuu ii Velec au
intrat in fortilreat5 §i au dat acolo de multe bogatii de ale sol
datilor acestora. Auzind aceasta Menumorout dela vestitorii
paçi cu fuga, a fost cuprins de o mare groaza §i. §i-a trimis soli la
Usubuu §1 Velec cu &Teri-Le daruri §1 i-a rugat ca chiar ei s fie
mijlocitori ai pacii §i el lase pe soli ei se duck' la ducele Arpad ca
vesteasc5 cà Menumorout care la inceput prin delegatii säi pro.
prii Cu mima ca de bulgar, Cu ingimfare, i-a comunicat c Ii refuzl
si-i dea o palmi de pimant, acum, prin aceia§i soli, invlins §1 zdrobit,
nu stà la indoiala sài dea intregul sAu regat §i lui Zulta, fiul lui
Arpad. pe fiica sa. A tunci Usubuu §i Velec au aprobat bucuros planul
lui §i impreunti cu delegatii lor au trimis vestitori cari sA roage
pentru pace pe domnul lor, pe ducele Arpad. $i ace§tia, dupà ce au
intrat in insula Sepel §1 au salutat pe ducele Arpad, a doua zi de-
legaçil comunicat solia lui Menumorout. Iar ducele Arpad, con-
sfatuindu-se cu nobilii sài, a aprobat §1 a 15udat propunerea lui Me-
numorout §i, cand a aflat cà fata lui Menumorout este de aceeagi
viirstg cu fiul eau Zulta, n'a mai amanat cererea lui Menum.orout
§i a primit pe firica lui ca sotie pentru Zu/ta, impreung cu regatul
promis §i, trimitand delegad la Usubuu i Velee, le-a dat insarci-
narea 8ä incheie c5s5toria §1 SA primeasca' pe fiica lui Menumorout,
ca satie pentru fiul sau Zulta §i pe fiii locuitorilor, luati ca obsta-
tici, aduca cu sine §i ducclui Menumorout sa-i lase fortareata
B yhor.

LII. DESPRE USUBUU $1 VELUC.

Usubuu §i Velnc, precum §1 intreaga lor armata, bucurându-se
de povata domnului lor, dupa ce au incheiat clsgtoria au pri-
mit pe fiica lui Menumorout §i pe fui locuitorilor luati ca obstatici
i-au dus cu ei, iar pe Menumorout 1-au 15sat in forfáreata Byhor.

1) Batisteis lor. Ungurii, la venirea lor, au invins popoarele europena

prin superioritatea armelor ce intrebuintau.

www.dacoromanica.ro
 119

Apoi Usubuu §i Veluc s'au in.apoiat cu mari onorari §i inteo mare

bucurie la ducele Arpad; iar ducele §i iobagii sài le-au ie§it intru
intimpinare §i pe fiica lui Menumorout, dupà cum se cuvenea mi-
resei unui atät de mare duce, au condus-o Cu mare cinste la palatul
ducal. Iar dneele Arpad §ì toti frimta§ii sài, dupi oelebrarea cäsi-
toriei, au ficut ospete mari §i aproape in fiecare zi mäncau ca la
"mufa, impreuni cu diferilii o§teni din regatele invecinate §i ti-
neretul juca in fata ducelui §i a nobililor säi. lar ducele Arpad,
dupi ce a primit jurimäntul nobililor §i al frunta§ilor unguri, a
ridicat, cu mari onoruri, pe fiul sàu Zulta la rangul de duce. Appi
ducele a däruit lui Usubunec, tata lui Zoloucu, pentru serviciile sale
devotate, fortäreata Bezprem ea tot ce-i apartinea. i lui Veluquiu
i-a diruit comitatul Zarandului1), §i tot a§a celorlalti nobili le-a
impärtit onoruri i proprieati. Menumorout, dupä aceastä
piare, in al doilea an, a murit tira' vr'un fiu §i a lisat in intregime
regatul in pace ginerelui siu Zulta. Dupi aceasta, in anul 907 dela
intruparea Domnului, ducele Arpad a pärisit aceasti lume, fiind
inmormintat cu mare chute deasupra izvorului unui mic ristu ce
curge printeo albie de piaträ in cetatea regelui Athila, mide, dupä
convertirea Ungurilor, s'a zidit o biserici care se nume§te Alba,
In cinstea fericitei fecioare Maria.

L11.1. DESPRE SUCCESIUNEA DUCELUI ZULTA 2).

Lui i-a urmat fiul sán Zulta, asemenea Cu tatal sriu ca mora-
vuri, dar neasemenea ca Pire. Cáci ducele Zulia a fost putin peltic
§i alb, Cu paral moale §i bälaiu, de staturi mijlocie, duce räzboinic,
Cu suflet curajos, dar fatä de cetäteni bländ, Cu vocea suavä, dar do-
ritor de putere, §i pe care toti nobilii §1 toti solda tii din Ungaria 11
aveau grozav de drag. Dupi trecere de citäva vreme, pe cand ducele
Zulta era in värstä de treisprezece ani, toti frunta§ii regatului
dupä o hotarire comuna §i in unanimitate, au ales câtiva in§i de car-
muitori ai regatului, supu§i ducelui, cari sä potoleasci prin aplica-
rea cumpätatä a dreptului consuetudinar certurile §i procesele dintre

Zarand, ung. Zaránd, era o localitate ti, in urmii, un comitat al Un-

gariei ce a &anua pfini la anul 1876.
Incepfind Cu acest capitol cronica lui Anonymus se potrivette Cu da.
tele ce se intálnesc in Cronica lui Simon de Keza.

www.dacoromanica.ro
 120

impricinati; iar pe altii i-au oranduit de conducatori ai armatei, cu

ajutorul carora ai Lea devastari in difeiite àri. Numele acestora
au fost urmatoarele: Lelu, fiul lui Tosu, Bulsuu, barbat crud, fiul.
lui Bogat, §i. Bonton, fiul lui Culpun. Caci toti ace§tia erau barbati
razbainici §1 viteji In anima lor, a caror singura misiune era sa sub-
juge popoare pentru domnul lar §i sa jefuiasca äri1e altora. Ei, luau-
du-§i riimas bun dela ducele Zulta, au declarat razboiu armatei
Carinthinilor. i prin Forum. Iulii 1) venirá la frontiera Lombardiei,
unde devastara in mod ingrozitor cetatea Padova 2) cu omor §1 in-
cendiu, prin sabie §i. maxi jafuri. De aici, intrand chiar in Lombar-
dia, au inceput sa-i pricinuiasca multe neajunsuri. Violentei §i fu-
riei lor bestiale, incercand sa se impotriveasci locuitorii lard,
stran§i laolaltä, a pierit de lovitu.rile sigetilor Ungurtilor o mare
multime de Lombarzi, fiind uci§i foarte multi episeopi §i
Atunci Lutuardus a), episcopul bisericii din -Vercele, un barbat
de un mare renume, amicul cel mai intim al fostului im.parat Ca-
rol cel Mic §1 consilierul cel mai credincios al lui in cele secrete,
auzind aceasta, dupi ce a luat cu sine averik §i tezaurele nease-
Inuit de mari, din cari avea o mare bogatie ce nu se poate pretui,
pe cand cauta si scape prin tot felul de fagadueli de salbaticia
lor fioroasa, fara sk §tie, a dal. peste Unguri §i, fiind prins repede
de ei, a fost omorat §i tesaurul ce intrecea orice pretuire omenea-
sca, pe care Il ducea cu sine, i Lau rápit. In acela§i timp, Stephanusi
fratele comitelui Waldo 4), pe cand, in retragerea sa, stand peste zidul
fortaretii, voia noaptea sa-§i u§ureze stomacul, e ranit mortal de
un ungur pe fereastra camerii sale cu o lovitura de sageata, de
care rana in ac,eea§i noapte §i-a dat sufletul.

LIV. DESPRE DEVASTAREA LOTARINGIEI, ALEMANNIEI

FRANTEI.

Apoi a devastat Lotaringia §i Alemannia §i pe Francii

orientali, dela frontiera Franconiei §i Bavariei, ucizandu-le multi
soldati prin lovituri de sageti, i-au pus cu ru§ine pe fuga §i, primind
bate avene Ion, s'au intors in Ungaria la dueele Zulta.

Forum Julii, azi Friaul in Italia de Nord.

Padova, cetate in Italia.
Lutuardus din Vercele, Lutvardus din Vercelle, Italia.
Waldo. Intimplarea tragicomicii a lui Stefan, fratele comitelui Waldo,
a avut loe probabil in Germania.

www.dacoromanica.ro
 121

LV. DESPRE MOARTEA LUI LELU I BULSUU.

lar dupä aceea, in anul al cincilea al domniei imparatului Cult-

rad1), Lelu, Bulsu, Botond, odinioari strAluciti gi cei maki meritogi
generali ai lui Zulia, ducele Ungariei, fiind trimigi de domnul lor,
au navälit in pärvile Alemanniei gi le-au luat multe bogätii. Dar, la
urmi, printr'o nespus de urati ingelaciune a Bavarilor gi a Ale-
manilor, Lelu i Bulsu au fost facuti prizonieri langä fluviul Hin
gi au fost ucigi, spanzurandu-i in furoi. Botondu i ceilahi soldati
unguri, cati dintre ei scApaserà, vizandu-se inchigi de urata cursä
a dugmanilor, s'au oprit pe loe Cu curaj i barbätegte gi nu s'au se-
parat unii de alili, ci au apucat a se ajuta, o parte pe cealaltä, gi
mai ales pe cei fämagi in primej die i, ca leu ràni.i, aruncandu-se
cu furie i sgon-tot, au culcat la pämant, in mijlocul armelor, pe dug-
manii lor inteun mäcel groaznic. Ei, dei fuseserà biruiti, totugi
pe invingatorii lar i-au invins mai vitejegte i cu mai mare chtig
gi i-au doborat la pämant inteun groaznic ornar. Fericitä este deci
aceasa risbandà a Ungurilor: o experientä cagtigatà in prim.ejdie,
fiind acum mai siguri gi mai depringi prin exercitiul necontenit al
luptelor, mai superiori in fortä i in puteri. Astf el, dupà aceea, au
pustiit prin sabie gi foc toatà Bavaria gi Memannia gi Saxonia gi re-
gatul Lotaringiei i au tiiiat gätul lui Erchargenus gi lui Bertoldus 3),
gefii lor. lar plecand de aci, au cucerit Francia gi Gallia gi pe cand
se intorceau victoriogi de acolo, au pierit inteun mäcel ingrozitor,
din cauza unei capcane a Saxonilor. Cei cari dintre ei au scäpat, s'au
intors acasä. De moartea lui Lelu, a lui Bulsu gi a celorlalti ostagi
ai lor, ducele Zulta gi nobilii säi nu putin s'au turburat gi au devenit
dugmai ai Theutonilor. De aceea, ducele Zulta gi generalii säi au ice'
put 8.1 unelteasci in contra vrägmagilor lor, din pricina nenorocirii eu
ferite gi n'au räcut o tainä de cum ar putea sä se razbune. lar, cu
ajutorul lui Dumnezeu, ducelui Zulta, in anul 931 de la intruparea
Domnului îi s'a näscut un fiu pe care l-a numit Tocsun 1), cu ochii
frumogi gi mari, ca pärul negru gri moale, avand plete ca de leu,
dupi cum veti afla in cele urmAtoare.

Cunrad, imp. Konrad, de pe la anul 913.

Hin, este fluviul Inn.
Erchargenus i Bertoldus au fost generali germani.
Tocsun, ung. Taksony, fiul lui Zoltan. Portretul lui Tocsun Anonymus
II face dupe* Dares Phrygius. Cf. Mon. Ger. Hist. XXVIII!, p. 532.

www.dacoromanica.ro
 122

LVI. DESPRE DUPIANII REGELUI ATHO.

In acelagi an, dugmanii i-au urzit moartea lui Athol) regele

Theutonilor, printeo crimä grozavä, dar neputänd faci nici un
flu, au cäutat sà ceara ajutorul Ungurilor, fiindca gtieau cä Ungurii
Bunt neintrecuti in treburile räzboiului i cà Dunmezeu a trimis prin
ei asupra mai multor täri biciul furiei sale. Atunci dugmanii lui Atho,
regele Theutonilor, au trimis soli la ducele Zulia, bärbat räzboinic
gi I-au rugat, däruindu-i mult aur, sä atace cu ajutorul Ungurilor
säi, pe numitul rege Atho. Iar ducele Zulta, impins de minie, atilt
pentru impicarea acelora gi pentru bani, cat gi pentru moartea supor-
tati cu durere a lui Lelu gi a lui Bulsu, a trimis o armatä mare im-
potriva lui Atho, regele Theutonilor. lar ca generali-gefi a pus pe
Botund, fiul lui Culpun gi pe Zobolsu, fiul lui Eleud, precum gi pe
Ircundiu, fiul lui Eusee. Acegtia plecincl dela ducele Zulta, pustiiri
din nou cu armele Bavaria gi Alemannia gi Saxonia gi Turingia.
pornind de aci, in ziva de Paresimi, trecuil peste fluViul Rin gi de-
vastari cu arcul gi sagetile regatul Lotaringiei. i lovind cu cru-
zime fi Gallia intreagä, au intrat In bisericele lui Duannezeu gi le-au
jefuit in mod groaznic. i de aci, prin sabie gi fer, gi-au deschis calea
prin muntii Senonici spre popoarele Alemaniei. i dup.& ce au biruit
toate aceste popoare vestite prin räzboiu gi bine asigurate de po-
zitia naturali a locurilor, au trecut peste muntii Senonilor gi au ocu.-
pat cetatea Segusa 2). Apoi plecând de aci au cucerit Turinul, o cetate
foarte bogatä gi dupi ce gi-au aruncat privirile asupra gesului din
regiunea Lombardiei, au jefuit intr'o raità aproape toata Italia, plinä
gi bogatä de toate bunätätile. Dupä aceea Botond, fiul lui Culpun,
gi Urcun, fiul lui Eusee, biruitori asupra tuturor popoarelor amin-
tite, bucurindu-se de o victorie fericitä, se intorc in propria lor tarä.
Atunai Hoto, regele Theutonilor, intinzändu-le o cursä läng6 fluviul
Rin gi atacindu-i cu toatà puterea regatului säu, a omorat pe multi
dintre ei. Dar Botond gi Urcun gi ceilalti din armatä, voind mai de
grabä sä moarä in räzboiu cleat sà piardà cagtigul victoriei lor, se
reped cu indärjire asupra dugmanilor gi in acea luptä ucid pe un
mare duce, un bärbat foarte vestit gi pe allii, gray ràniçi, Ii pun
pe fugi, räpindu-le ceea ce agonisiserà gi apoi se intorc acasä dupä o

Atho este Otto cel Mare, rege german §i impirat roman.

Segusa, Segusio, azi Susa, ora § in Italia, lingirt Turin.

www.dacoromanica.ro
 123

mare victorie. Si pe cand Bothond e Urcun se intorceau veseli in Pan-

nonia, Bothond istovit de neintrerupti oboseali de rizboiu, a ince-
put, in mod misterios, si slibeasci gi s'a mutat din lume, fiind inmor-
mantat aproape de fluviul Vereucea 1). Dar, sä fie cunoscut tuturor,
cari vor si gtie, ci ostagii unguri au purtat aceste rizboaie gi altele,
de acest fel, päni in timpul ducelui Tucsun.

LVII. DESPRE CONSTITUTITJNEA TARE

lar ducele Zulta, dupii intoarcerea ogtirilor sale, a fixat mar-

ginile regatului Ungariei; din partea Greeilor pini la poarta Wacil
gi pana la tara Raciei, spre apus päni la mare, unde este cetatea
Spaletina gi din partea Theutonilor pini la podul Guncil 2) gi in ace-
leagi pirti a dat Ruthenilor cari veniseri in Pannonia cu ducele
Almus, bunicul siu, si-gi construeasci o fortireati gi la aceeagi fron-
tieri, dincolo de mlagtina numiti Musun8), a agezat nu putini Pece-
negi si locueasci acolo spre a apira regatul sin, ca nu cum.va vreo-
dati, in viitor, Theutonii, supirati pentru nenorocirea ce li s'a intam-
plat, si poati si devasteze hotarele Ungariei. Iar, din partea dinspre
Boemi, a fixat frontierele pani la fluviul Morva, cu conditia ca du-
cele lor si pliteasci ducelui Ungariei pe fiecare an un tribut. Si in
acelagi chip, dinspre Poloni, pänä la muntele Turtur, precum fixase
la inceput hotarele tärii Borsu, fiul lui Bunger. Si, dupi ce ducele
Zulta gi ogtenii sil unguri au prins ridicini pretutindenea, ducele
Zulia a adus de solie, pentru fiul siu Tocsun, o femee din Tara Cu-
manilor. Si, fiind inca el in vieata, acesta a primit jurimintul nobi-
lilor sii gi a numit pe fiul siu Tocsun duce gi domnitor peste intreg
regatul Ungariei. Si el, ducele Zulia, in anul al treilea al domniei
fiului siu, a plecat din temnita vietii pe calea vietii de veci. lar
ducele Tocsun, impreuni cu toti fruntagii Ungariei, a avut in puterea
sa, gi in pace, toate drepturile regatului, in toate zilele vietii sale. Si
aflindu-se despre bunitatea sa, alergau la el multi striini dela dife-
rite popoare. Cici veniri din tara Bular 8) unii domni ilugtri, cu o

Vereucea, vezi c. XXXIII, 11.

Guncil, ung. Geinc51, pod peste Laita.
Musun, ung. Mosony, lutun Musun, localitate mltinoasii aproape (le
Laita.
Bular, e vorba, probabil, de Bulgarii din Orient. Bular se numesc
Bulgarii deis Volga. Cf. El. Mo6r, Ungarische Flussnamen, in Ung. Jahrb. VI,
p 4z6.

www.dacoromanica.ro
 124

multime mare de Hismalicliti, al ciror nu,me au fost: Billa §i Boosu 1).

Acestora le-a diruit, de veci, In diferite localitàçi, piminturi §i pe
deaSupra o fortireati care se nume§te Pesta 2). lar Billa §i fratele
siu Bocsu, din a caror siminti se trage Ethey 3), sfituindu-se impre-
uni, a dat pentru serviciul amintitei fortIrete, doui pirti din popo-
rul adus cu ei, iar a treia parte au lisat-o urma§ilor lor. i, in acela§i
timp, din aceeni regiune, a sosit un oarecare osta§, foarte vestit, cu
nu.mele fleten 4), ciruia, de asemenea, ducele i-a diruit piiminturi
§i proprietäti nu nenisenmate. lar ducele Thocsun a dat na§tere
lui siu cu numele Gey-sa, al cincilea duce al Ungariei. 5i, tot in
acest timp, a venit din tara Bissenilor, un oarecare osta§, de viti de
duce, al cirui nume a fost Thonuzoba 5), tatil lui Urcund, din care
se trage familia Thomoy 8). Acestuia ducele Thocsun i-a dat de
locuit o mo§ie in pirtile Kerney 7) pini la Tisa, unde se aflà acu.m
portul Obad 8). lar acest Thonuzoba a trait ping in timpul regelui
tefan cel Sfint, nepotul ducelui Tocsun. i pe cind fericitul rege
.5tcfan predica cuvi.ntul vieii adevirate §i boteza pe Ung,uri, Tho-
nuzoba, statornic In credinta lui de§arti, n'a voit si se faci cre§tin;
astfel trind cu sotia ea a fost inmormintat in portul Obad, ca nu
cumva botezindu-se, el §i solia sa, sá triiasci in veci cu Cristos; fiul
sàu Urcun insi s'a ficut cre§tin §i trie§te Cu Cristos in eternitate.

Bylla §i Bocsu, sefii ismailitilor mahomedani.

Pest, castrum Pest. Dupii filologii unguri pest insenmeazi cuptor
cuviintul este de origine slavà, tradus de Nemti prin Olen. Vezi Pais op. cit.,
p. 133.
Ethey, ung. Etej.
Fleten, ung. Hetény, numele mai multor localitäti din Ungaria.
Thonuzoba, ung. Tanuzaba, seful unui grup de Pecenegi.
Thomoy, ung. Tomaj. Exista mai multe localitati purtlind aeest nume.
Kerney, este numele unei regiuni din stanga Tisei.
Obad, ung. Abad, un vad peste Tisa. D fiind o sufixi locativa, numele
de Obad se pune in legatura cu numele lui Thonus-oba.

www.dacoromanica.ro
 INDICELE NUMELOR PROPRII DIN TEXTUL LATIN
Alba, 53, 55, 65. Borona 51, 60.
Alemannia, Alemanni, 66, 67, 68. Borona 59.
Alexander, 24, 25, 26, 30. Bore, Borsu 32, 40, 48, 49, 50, 69.
Alimini, 68. Borsova 36.
Almas 45. Borsoa 36.
Almus 23, 25, 26, 27, 28, 29, 30, 31, 32, Borsod 40, 48.
33, 34, 35, 36, 40, 42, 49, 69. Borssed, Borssod 50.
Andreas 38. Botond, Bothond, Botondu 54, 55, 56,
Arpad, Arpadius 27, 28, 29, 36, 37, 38, 66, 67, 68, 69.
39, 40, 41, 42, 43, 44, 45, 46, 47, 48, Botua, 54.
52, 53 54, 55, 56, 57, 58, 59, 60, 61, Boyta 30, 32, 57, 58, 60, 61.
62, 63, 64, 65. Brucsa 32, 58.
Athila, Atthila 24, 28, 30, 31, 32, 33, 35, Brugsa 60.
37, 40, 41, 42, 49, 50, 52, 59, 60, 63, Buena 44, 46.
65. Budrug 36, 37, 38, 40, 54, 56.
Atho, Hoto 68, 69. Blidnuar 25.
Bue, v. Biie.
Bana 51. Buger.Bunger, Bumger, Bungernec 30,
Bauaria, Bauarus 66, 67, 68. 32, 40, 60.
Beguey 57. Bular 70.
Bela 23. Buldua 40.
BeHand 64. Bulgaria 34, 35, 55.
Bertholdus 67. Bulgarus 32, 34, 35, 36, 52, 53, 55, 57,
Beuldu 54, 63. 58, 59, 64.
Bezprem 61, 65. Bulhadu 49.
Biie, Biuia, Bue 46. Bulsu Suisun 53 55, 56, 66, 67. 68.
Billa 70. Bycoriensi 40.
Bissenus Byssenus 69, 70. Byhor 40, 63, 64, 65.
Blachii, Blacus, Blasii 31, 44, 45, 57. Bylla, v. Billa.
Blundus 51.
Bocau 70. Cadusa 29, 48, 49, 50, 51, 52, 57, 58, 59.
Bodoctu 62. Calan 29.
Boemi 48, 49, 50, 51, 69. Caliga 48.
Bogar, Bogat 53,55, 66. Camarum 37, 38.
Bolotun 61. Caranthinus, Carinthinus 57, 62, 63, 66.
Bonton, v. Botond. Caroldu 46.

www.dacoromanica.ro
 - 126 -
Carolus 66. Esculeu.
Casu 48. Ete, Ethe 29, 37, 47, 54, 60.
Castrum ferreum 61. Ethey 70.
Ceruinus 63. Etu 30, 32.
Cirus, Cyrus 25, 26. Etyl 29.
Cleopatra 59. Eudu, Eudunec 60.
Colgoucy 51. Eunedubelianus 26.
Colsoy 29. Eusee (Cuse,e) 61, 62, 68, 69.
Conradus, Cunradus 67.
Constantinopolis 56.
Ferteu 62.
Constantinopolitanus 41.
Forum Iulii 66.
Copus 45.
Couroug 63.
Francia, Francus 66, 67.
Franconia 66.
Cozar 34.
Frigius 23.
Cris, Crisius, Grisius 33, 43, 46, 63.
Crouatia 55.
Culpe 56. Galicia 31, 33, 34, 35.
Culpun 54, 55, 66, 68. Gallia 67, 68.
Cumanus, Cumanicus 30, 31, 32, 34, 35, Gelu, Gelou, Geleou 33, 44, 45.
Gemelsen 54.
37, 45, 46, 57, 58, 69.
Cundu, Cundunec 29, 60. Guela, Gyla, Gyyla, 20, 20, 41, 44, 46.
Geuru 48.
Curtueltou
Geysa 70.
Cursan 29, 60.
Cusee, v. Eusee. Glad 34, 57, 58.
Gog 24.
Danubius 24, 31, 33, 34, 37, 38, 39,. 49 Grecus 23, 25, 36, 37, 52, 53, 54, 55, 56,
50, 52, 54, 55, 56, 57, 58, 59, 60, 62. 59, 69.
Dares Frigius 23. Grecia 46, 52, 58, 59.
Darius 25 26, 30. Gron 49, 50.
Deneper 29. Gumur 48, 49.
Dentumoger 24, 26, 27, 37. Guncil 69.
Dobuca 34. Gyoyg 60.
Droua 60.
Drugma 46, 47. Heten 70.
Durasu 59. Hetumoger 23, 26, 28, 29, 33, 34, 46, 50,
59.
Eculsu 42. Heuyou 47.
Ed, Edunec 30, 32, 39, 48. Hin 67.
Edum, Edumen, Edumenec, Edumernee Hismahelitae 70.
30, 32, 39, 48. Hongvn 48.
Egur 48. Honrat, Honrad 43, 47.
Elciburgu, Ecilburgu, Etiburgu 25, 60, Horca 29, 41, 43, 44, 45, 46.
62. Horom 57.
Eleud, Eleudunec 29, 41, 62, 68. Hoto, v. Atho.
Emesu 26. Hoyos, Howos 31, 33, 34, 35.
Emeud 47. Huba 29, 48, 49, 50, 51, 52.
Erhangerus, Erehargenus 67. Huhot 46.
Erdeuelu 34. Hulec 29, 48, 49.

www.dacoromanica.ro
 - 127 -
Humusouer 46. Morisius, Moms 33, 34, 57.
Hung, Hungu, 26, 34, 35, 36, 39, 53. Moroa, Moroua 50, 51, 69.
Hunguari 26, 36. Morout 34.
Hunguaria 36. Moyses 42.
Hyeu, v. Kieu. Mulct's 35.
Hymusuduor 40. Musun 69.

Iaphet 24. Naragy 48.

Igfon, Ygf on 34, 63. Nir, Nyr 40, 42, 43.
buzos 64. Nitra, Nitria, Nitriensis, Nytra 40.
Ircuclius (Vrcim) 68. 42, 43, 50, 51.
Israel 42. Nougrad 48, 49.
Italia 68.
Oba 48.
Julius 66. Obad 70.
Ogmand 44.
Keanus 34, 35. Ohtum Othum 34, 57.
Kemey 70. Oluptulma 30, 32, 37, 58.
Kenezna 57. Olimpiadis 25, 30.
Ketel 30, 32, 37, 38, 39. Olpar 37, 38, 39, 47, 52, 53, 54.
Ketelpotaca 37, 38. Ound, Oundu, Oundunec 29, 37, 38, 39,
Keuee 58. 54.
Kyeu, Kyeuyensis 29, 30, 31, 32, 33. Ousad, Ousadunec 30, 32, 48.

Ladeo 41. Pacoztu 61.

Ladizlaus calvus 38. Padua 66.
Ladomeriensis, Ladomer, Lodomeria 33. Pannonia, Pannoni 24, 26, 27, 28, 31, 32,
Latariensis, Lathariensis 67, 68. 33, 34, 35, 37, 59, 60, 62, 63, 69.
Lambardia, Lombardia 57, 66, 68. Paztuh 48.
Lelu 29, 41, 42, 53, 54, 55, 56, 66, 67, 68. Persa 25, 30.
Loborcy 35. Pest 70.
Loponsu 61, 62. Petrus 38.
Lotorigia 66. Peturgoz 56.
Louiou 37. Peytu 61.
Lucy 40. Philippus, Phylippus 25, 30, 59.
Lutuardus 66. Phrygius, v. Frigius.
Picenati 45.
Macedonia, Macedo 58, 59. Polonia, Poloni, Polony 34, 40, 49, 69.
Magog 24, 25, 26, 27, 28, 29. Ponoucea 58.
Maria 24, 65. Posaga 56.
Martinus 62. Pota 48.
Matra 48. Purozlou 48.
Menumorout 34, 40, 41, 43, 46, 63, 64,
65. Raba 62.
Mezesina, Mezesyna 40, 43, 45. Rabucea 62.
Miscoucy 48. Rachy, Racy 55, 57, 69.
Moger 23, 24, 59. Racus 59.
Moglout 29, 41. Ratisbona 52.

www.dacoromanica.ro
 - 128 -
Remus 68, 69. Thocsun, Tocsun 68, 69, 70.
Romanus 24, 25, 32, 33, 59, 61, 63. Thomoy 70.
Rutenus, Ruthenus, Ruthenia, 15, 29, Thonuzoba 70.
30, 31, 32, 33, 34, 35, 37, 38, 69. Thosu, Tosu, Tosunec, Tocsun 15, 29,
Ruscia 29. 41, 42, 43, 46, 47, 53, 55, 66.
Thyon 61.
Sac, Saac 29, 41. Titulum, Titulensis, Tytulensis 40, 54.
Sabaria 62. Tocota 39.
Salanus 31, 35, 36, 37, 38, 39, 40, 41, 47, Topolucea 48.
49, 52, 53, 54, 55. Torhus 58.
Samuel 48. Troianus 23.
Sarolt 46. Trusun 51.
Saru 61. Tucota 39.
Saruuar 42, 52. Tucsun, v. Thocsun.
Saturholmu 37. Tuhutum, Tuhtum 29, 41, 43, 44, 45,
Saxonia, Sazones 67, 68. 46, 47.
Scereducy 59. Tulma 38, 50.
Scerii 54. Tulsuoa 37.
Scithia, Scithici, Sithici 23, 24, 25, 26, Turingia 68.
29, 30, 31, 37, 53. Turobag 62.
Sclavi 26, 32, 34, 35, 44, 49, 50, 51, 54, Tursoc 50, 52.
62. Tursol, Turzol 37, 38, 39.
Segusa 68. Turtur 40, 69.
Senones, Senonenses 68. Turu 46.
Sepel 57, 63, 64. Tuso 46.
Seztureg 57.
Sicli, Siculi, Sycli 63, 64. Varod 49.
Sobamogera 59. Velec, Veluc, Veluquius 40, 41, 63, 64, 6.i,
Souiou, Souyou 39, 43, 47, 48. Vercelensis 66,
Spaletina, Spaletenses 55, 69. Vereucea, Wereuecca 49, 69.
Stephanus 12, 15, 34, 44, 46, 66, 70. Vertus 62.
Stumtey 51. Vgek 25, 26, 27, 28, 29, 30.
Sudal, Susudal 29, 32. Vgosa 36.
Sunad 34, 57. Vlcou 56.
Surcusar 59. Ultrasilvana 44, 45, 46.
Surungrad 54. Vmusouer 43.
Situa, Situua 50, 52. Voyta 47.
Voyos 54.
Taurina 68. Vrcun, Vrcund 61, 62, 69, 70.
Tekereu 63.
Temes, Texans, 33, 57. Vrscia 34.
Teothonicus, Theotonicus 25, 38, 61, 62, Vrsoua, Ursua 58.
67, 68, 69.
Ursuur, Vrsuuru 30, 32, 48.
Tetel 52, 53.
Teteuetlen 53.
Vsubu, Vsubuu, Vsubune,c 40, 41, 61, 62,
Thanais 24, 37.
Thiscia, Thyscia 32, 33, 34, 36, 37, 38, 63, 64, 65.
40, 41, 42, 43, 46, 47 52, 53, 54, 57, Wacil, Wazil 55, 59, 69.
58, 63, 70. Wag 33, 38, 50, 51.

www.dacoromanica.ro
 - 129 -
Waldo 66. Ziloc, Zyloe 43.
Warod 50. Zobolsn, Zolsn 29, 41, 42, 43, 16, 47,
62, 68.
Ygfon, v. Igfon. Zogea, Zageua 47, 48, 53.
Ypnl 49. Zolocu, Zoloncu 40, 61, 65.
atoros 48. Zombor, 29.
Zomus, 34, 40, 41, 42, 45, 46.
Zabrag 56. Zotmar, 42.
Zarand 65. Zona, 55, 56.
Zecusen 60. Zouolon, Zonolnn 49, 50.
Zeguholmn 46. Zonard, Zouardn 29, 48, 49, 50, 51, 52,
Zemera 29, 49. 57, 58, 59
Zemlin, Zenslun 35, 36. Znbor, Znbur, Zambor, Zumbor,
Zenuholmn 48. burins 41, 46, 50, 51.
Zeremsu, Zeremese 43, 47. Zulu, &dins 63, 64, 65, 66, 67, 68, 69.
Zeremche 39. Zyloc, y. Ziloc.
Zerep 46.

www.dacoromanica.ro
 mu Otiose mine tr =kw= tint ',um 4u41atut2 tutu
au Acuttsmar a. ran= muftis mmtSs- rietvart
(-7t, tux rzammult. Aitehae).241. atit matt
bontm-iikrite =fir rep/Weise 41S Suautt 4411,3
llama= dower ufthif tun& iselow cluona
:um 1ST A .trp4b unto Alto -uatanratigm ruhitraut
Muir, er tuentutin -saf faS146 eurach 'zpou rts-tur---
Iv -Dear. 144c bunt ratrantin JUCIUUCCrlitispap -Ruiz
tar re- ei fats martite v.(orittias iOsí4 tits evetis
Caws loofa( ortienam, 3i-vgrang. &waniit-tap
dam ti &IA al, Manus Aucitais Aanettma consmsztaw
savanna ftuun varr tulocartnio curfit *ix &mum e:
ur turn fortzls meretItta5,ntrberzr, $ed utbutunt raw
ate. Castam *,rtiftenslizmputt sbnag_ragure. Tinto
hilt/flog plasma= maw Atimo Infiaantz &ye
seism iteeb,atz-4 at ee(winktkir ea eitalliti fill5
7. auf` Sitv mhtmuti ik-inotcrr c.)--Ctu
attrintun- toítitAr extramm ruam uteimif pyrex
JO lizt-mg Alan =fir resit' Dag** Ammo intact;
bug tiefattne imp= ars-rtkratV 0.8 ftc ad= a
s lama tutimottur twig= utt, actefltalirJb fur
nun rmartazr. fugraturn uttr coif At"i mitt Awe
mints buns FiÇ mart plum; er came:
gem dzif width; rtauplotiolliate turg- cum pawls fa
owtr fagrétrRatins ,445 afteim ram ugnit fla/
uft7 zota fvfitivat mates latlyumn 43;41, ova _fAcrufal -
re Amonstz. lotTM /TanflUUmin' larafictirunted-
lialtnrrtVW tuderer0 latOlitm il fat. zak uctuntair
dormant ames chtlit tlestmanr rtalumm Iplattm. homy.
1;n14?co 1114, 4 411- &tam Ç. cure: Tumult=
:sum- rt-A ate 10=16 fitufe erg &yaw, co tin
iintniertniv Wartarautii a ate' IUD frain ilLtm olitsufar
plaice er (Wolf. $03 istIT ab ?VITA mgros-
thliihoisrtmov 141 keltámtm. biota putty: sew

www.dacoromanica.ro
 C.Popa-Lisseanu . Isvoarele Islonei Rom ànilor.

R TA POLONI
Bo ton* e
PRMC/PALfLOR zor4z/r4
salis
pi nonAre //Y n1T e epu55 9- 1 Os 6
cRonvc4 41.1/ 4 IY047.al41.5 '
Biunde Tatra- Tortur
5aru
Da o
"Pfila
o Murneca5 e
Borsod Zouolone.
hALiCi
czuoure
eolgoucy pitr4C Gumur e .,1" 02e n

dC Bor
Dariu4. t'( ob
o
510,7,0
e
UnC arode.
Boroz,
Paz
e e.
Lad,Porlu3
o

flOvOract
06 ,toot ThosuC9
mi Torso S.7
Car". ude.
CA RIN ece'
rialra QQ
zo/mar
eu r Drugrm,P0,1,,. NYnr 5
11080A1/f149 uzlo

\Ila\LT
es
\\ PA
a-t7ao:abarri'aneiN

IJA Fi
1uT er cb:i4C01t4'..\
YoY9
Surcusar
A ad Pori.

oFerreurnt C 1.W°' e,f 1./At Kerney z'oE

letwelle
80°re 10.1Arii

BLACt1/1
aow'VAI
Aft/0
on

C.Boyl
Portus Grd
c o rm,
cri3.
Cervinu3 M
-ro eC u I ron31,',
culgu
F.
oGalou.Var
o (5utur,r3 eouroug C.
6cerei
Bow a St. Geme set)
Curluelto Ajitonve. Mc'rus F.
ott
a
czecus Keno
<IN
C.Za brag Bud 90").
CC

.5: 80,-onac..
I Torhu
culpo durn o
en!'
d e,
o Telel
Pefurgo Savo,'
"- Zoloncama
CROUAC e Para ca e
tiorom e Urjo
Alba 4no
putgarr

Cf
Oundyne
(Cf/YZ24 BUZ. 4R1
CI Sylva 6-pe/efii,a Ov
C. ed,111,177
isionles
Si Sidsintin7
s'/e,-ea /crab/ell/or SLPpásb-el
nomenc/a/u, /u, Anonym.;

www.dacoromanica.ro
 CUPRINSUL
Pag
Prefafil 7
Introducere 11
I. Gesta Hungarorum. Text latin 23
Pro/ogus 23
De Scithia 24
Quare Hungari dicitur 26
Ill. De Almo primo duce 26
De duce Almo 27
De electione Almi ducis 27
De juramento eonun 28
De egressu eorum 29
De Rutenia 29
De pace inter duces et Ruthenos 31
De VII ducibus Cumanorum 32
De ciuitatibus Lodomer et Galicia 33
Quamodo Pannonian] intrauerunt 34
De Hung castro 35
De Arpad duce - 36
De Camaro castro 37
De monte Turzol 38
De Zerensze 39
De Borsod
De duce Bycotiensy 40
Qualiter contra Byhor missum est 40
De Zobolsu 42
De Nyr 43
De uictoria Thosu, Zobolsu et Tuhutum 43
De terra ultrasiluana 44
De prudentia Tuhuti 44
Quomodo contra Gelu itum est 45

www.dacoromanica.ro
 134

Pag.

De morte Gelu 45
De duce Menumorout 46
De reditu eorum 46
De duce Salario 47
De egressu Zeremsu 47
De castro Vrsuur et fluuio Egur 43
De castro Nougrad et Nitra 48
De fluuio Gron et castro Borsu 49
De N Aria ciuitate 50
De speculatoribus missis a ducibus 50
De pugna ducum Arpadii 51
De exercitu Grecorum et Bulgaroruin 52
De egresan Salani ducis contra Arpadimn
ducem 53
De uictoria Arpad ducis 54
De egressu Arpad 54
De nuntiis ducis Bulgarie 55
XILIII. De castris Zabrag, Posaga et Vlcou 56
De insula Dariubii 56
De ciuibus Bulgarorum et Macedonum 58
De portu Moger 59
De t,erra Pannonie 60
De ciuitate Bezprem 61
De castro ferreo 61
De deuastatione Parmonie 62
De duce Monumorout 63
De Usubuu, Veluc 65
De successione Zulte ducis 65
De detrastatione Lotorigie, Alemannie est Fran-
cie 66
De morte Lelu et Bulsuu 67
De inimieis Athonis regis 68
De constitucione regni 69
Traducerea. Text românesc 71
lndicele numelor proprii 125

www.dacoromanica.ro
 BUCURESTI
TIPOGRAFIA (BUCOVINA/, L E. TOROUTI13

www.dacoromanica.ro