Sunteți pe pagina 1din 262

ROMANA DE BAZA

ESSENTIAL ROMANIAN

Ana Dorobăţ
Mircea Fotea

Institutul Butiopean
Essential
Romanian
Textbook for foreign students

V O L . I

A N A D O R O B Ă T»

M IR C E A F O T E A

© Institutul European Iaşi


ISBN: 973-611-086-9 PRINTED IN ROMANIA
Limba română
de bază
M anual pentru studenţii străini

V O L .I

A N A D O R O B Ă Ţ

M IR C E A F O T E A

INSTITU TU L EUROPEAN
1999
CUVÂNT INTRODUCTIV

Această carte se adresează tuturor străinilor care doresc să-şi însuşească limba
română: studenţilor din anul pregătitor, studenţilor din cadrul lectoratelor de limba română
din străinătate, studenţilor care frecventează cursuri de vară de limbă şi civilizaţie
românească, altor persoane interesate în învăţarea limbii române.
Fiind destinat începătorilor şi cursanţilor de nivel mediu, manualul cuprinde
structurile fundamentale ale limbii române aparţinînd diferitelor ei compartimente: fonetică
şi fonologie, gramatică, vocabular. In realizarea lui am respectat cu rigurozitate principiul
didactic al gradării dificultăţilor, al determinării riguroase a progresiei. Se începe cu
prezentarea şi însuşirea noţiunilor elementare şi se continuă cu probleme din ce în ce mai
complexe, care se bazează pe cunoştinţe asimilate deja. în felul acesta, oferim şanse de
însuşire a limbii române şi persoanelor care nu cunosc sau cunosc în mică măsură limba
engleză şi evităm erorile în învăţare cauzate de influenţa limbii-bază. Folosim limba
engleză în măsura în care este absolut necesar pentru înţelegerea exactă a problemelor de
gramatică sau de vocabular explicate şi pentru a uşura munca studentului. în locul
explicaţiilor ample în limba engleză, am preferat ca studentul să înţeleagă singur
problemele pe care încercăm să le expunem sintetic şi clar, în urma efectuării exerciţiilor,
pentru a ajunge la o reală competenţă de comunicare în limba română.
Fiecare lecţie constituie o unitate într-un anumit fel structurată care asigură însuşirea
conştientă şi activă a unor cunoştinţe variate de limbă şi formarea priceperilor şi
deprinderilor de folosire corectă a lor. în prima parte, sînt prezentate probleme de fonetică
şi fonologie, de vocabular şi de gramatică care sunt fixate prin exerciţii variate şi
numeroase, iar în partea a doua, apar structuri conversaţionale axate atît pe problemele
din prima parte, cît şi pe teme uzuale care cuprind cele mai frecvente situaţii de comunicare
din universul cotidian şi din experienţa personală. Fiecare text este precedat de vocabularul
nou introdus, urmat de expresii, sintagme, care reflectă experienţa umană şi de gândire
din spaţiul românesc. Exerciţiile care succed textele lecţiilor urmăresc să testeze capacitatea
de a aplica cunoştinţele dobândite anterior, să verifice înţelegerea corectă a textului şi să
actualizeze informaţii din domenii de interes general.
în textele lecţiilor, în prima parte accentul cade pe limba vorbită. în partea a doua,
am introdus texte literare interesante, autentice, de oarecare întindere şi uşor de înţeles,
care aparţin unor mari scriitori români. Prin aceste texte şi prin lecturile suplimentare am

5
urmărit ca studenţii să ia contact treptat cu subtilităţile limbii române, cu dificultăţile
specifice sintaxei frazei şi textului.
în dorinţa de a face din însuşirea limbii române o activitate atractivă, am introdus,
pe lîngă exerciţii devenite clasice şi unele întâlnite frecvent în ultimul timp în predarea
limbilor de circulaţie internaţională, care presupun imaginarea unor dialoguri care să
ilustreze anumite aspecte situaţionale, întrebări, răspunsuri vizînd motive, teme,
paralelisme posibile în textele studiate, identificarea greşelilor dintr-un text dat,
contragerea, rezumatul, studiul activ al textului, folosirea unor structuri gramaticale
sinonimice şi antonimice, tehnicile discursive de argumentare, modul cum se cere o
informaţie, cum o idee se realizează în discurs.
Propunem un tip de manual care să fie folosit efectiv în învăţarea limbii. în acest
sens, foarte multe exerciţii oferă spaţiul grafic necesar rezolvării lor pe manual.
Recomandăm ca acelea care nu oferă acest spaţiu să fie rezolvate oral sau pe caiete.
Cele patru lecţii de recapitulare urmăresc să ajute pe studenţi să descopere şi să-şi
concentreze atenţia asupra sistemului limbii învăţate la nivel micro-structural şi
macrostructural. Fiecare lecţie de recapitulare este urmată de un test prin care se verifică
în ce măsură problemele predate au fost însuşite, în ce măsură, deprins cu structurile
limbii, studentul le transformă în mijloace de a-şi comunica propriile idei.
Proverbele şi ghicitorile integrate în manual pun pe studenţi în contact cu
înţelepciunea poporului român şi cu modul lui specific de a percepe viaţa şi totodată
constituie un suport pentru realizarea de compoziţii şi conversaţii, orale sau scrise.
Manualul este însoţit de casete audio cu înregistrări ale lecţiilor şi exerciţiilor de
fonetică, precum şi ale tuturor textelor lecţiilor şi lecturilor suplimentare, care constituie
pentru studenţi modele de pronunţie corectă în limba română.
Mulţumim tuturor celor care au contribuit la apariţia manualului: prof. univ. dr.
Dumitru Nica, prof. univ. dr. Petru Zugun, lect. univ. dr. Ana Vrăjitoru, conf. univ. dr.
Adrian Turculeţ, care au avut răbdarea şi amabilitatea să citească conţinutul cărţii şi să
ne sugereze unele îmbunătăţiri, conducerii Institutului European şi doamnei ing. Cristina
Aiftimie, tehnoredactor, pentru profesionalismul şi amabilitatea manifestate pe tot
parcursul colaborării.
Mulţumim, de asemenea, anticipat tuturor colegilor care, folosind manualul în
practica predării limbii române, ne vor sugera îmbunătăţiri pe care le vom putea aduce
într-o nouă ediţie.

Ana Dorobăţ, Mircea Fotea


Universitatea „Ai I. Cuza” Iaşi, Facultatea de Litere

6
FOREWORD

This book is addressed to all the foreigners who would like to study Romanian:
the students in the preparatory year, the students associated with the Romanian chairs
abroad, the students who attend summer courses in Romanian, etc.
Meant for beginners and intermediate students as it is, this textbook comprises the
essential structures of the Romanian language: phonetics and phonology, grammar, vo-
cabulary. Whatever difficult questions might have arisen they have been presented gradu-
ally, in the strict order of their degree of difficulty. The elementary things are introduced in
the first stages, then the rather more complex problems come up, relying on already
assimilated knowledge. We thus give a fair chance to the people whose command of
English is less than perfect and concurrently avoid the errors caused by the “long arm” of
the reference language. We therefore use the English language if and only if it is neces-
sary for the accurate understanding of the grammar or vocabulary problems at issue.
Rather than giving lengthy explanations in English, we ask the students to solve the
problems by themselves, doing exercises and the like. Each and every lesson is a spe-
cially structured unit that ensures the self-conscious and active acquisition of a large
range of knowledge as well as the abilities to use them adequately. In the first part we
present elements of phonetics, phonology, vocabulary and gramar which are then as­
similated in various exercises; in the second part we introduce conversaţional structures
based on the questions raised before and also on everyday topics which include the most
ffequent communicative situations. Each text is prefaced by the new vocabulary, fol-
lowed by typically Romanian idioms and phrases.
The exercises placed after the lessons proper are meant to check the students’
ability to apply their former knowledge and also to see whether they have understood the
text correctly and are now able to use creatively the information provided there.
As for the texts as such, the emphasis falls on the spoken language in the first part.
In the second part we have interesting literary texts, genuine, rather lengthy but easy to
understand - they are all signed by Romanian classic writers. The texts and the supple-
mentary readings are expected to accomodate the student with the subtleties of Roma­
nian, with the typical difficulties a foreigner is going to experience in the acquisition of
Romanian syntax and vocabulary.
We also intend to make of the study of Romanian an attractive activity, which is
why we have introduced, besides the so-called classic exercises, those exercises which

7
have been much circulated lately in the teacliing of internaţional languages and which
imply making dialogues to illustrate a given situation, then questions about and answers
to topics raised by the texts; the students are also asked to find the mistakes in a given
text, to contract, sum up and actively study the text, to use synonimic and antonymic
grammar structures and also the discursive techniques of argumentation. The exercises
are so designed as to show how the students should ask for information, how they could
communicate their ideas.
The graphyc arrangement of the textbook enables the students to use it effectively,
to do most of their homework on its pages, in the blank spaces. Whenever this option has
not been offered exercise books must be used.
The four round-up lessons are followed by tests which check again whether the
students are acquainted with the information provided before, whether they are able to
use the language structure in order to communicate their own ideas.
The proverbs and the riddles in the texts give access to popular wisdom, to the
Romanians’ specific philosophy of life; they are also a good starting point for oral and
written compositions and conversations.
The textbook is accompanied by audio cassettes with recordings of lessons and
phonetic exercises, both obligatory and supplementary. We would finally like to thank to
at least part of the people who have contributed to the making of this manual: Dr. Dumitru
Nica, Dr. Petru Zegun, dr. Ana Vrăjitoru, dr. Adrian Turculeţ who were so kind as to read
the manuscript and make valuable suggestions, Mrs. Cristina Aiftimie and Mrs.
Lăcrămioara Tiriblecea who kindly collaborated with us.

8
ABREVIERI
ABBREVIATIONS

Ac. Acuzativ neg. Negativ


accent. Accentuat N. Nominativ
adj. Adjectiv num. Numeral
afirm. Afirmativ ob. Obiect
art. Articol opt. Optativ
cârd. Cardinal P- Pagină
cond. Condiţional pers. Persoană, personal
conj. Conjunţie, conjunctiv part. Participiu
cons. Consoană perf. Perfect
D. Dativ pl. Plural
dem. Demonstrativ pos. Posesiv
f. Feminin pref. Prefix
G. Genitiv prep. Prepoziţie
genit. Genitival prez. Prezent
hot. Hotărît pron. Pronume
indic. Indicativ refl. Reflexiv
inf. Infinitv sg- Singular
inv. Invariabil subst. Substantiv
loc. Locuţiune tranz. Tranzitiv
m. Masculin viit. Viitor
m.m.ca.perf. Mai mult ca perfect V. Vocativ
n. Neutru vb. Verb

9
<
^ e o b la /1
p S fj ALFABETUL
THEALPHABET
A a [a] M m [me]
Ă ă [ă] N n [ne]
 â [â] 0 0 [o]
B b [be] P p [pe]
C c [ce] R r [re]
D d [de] S s [se]
E e [e] Ş ş [Şe]
F f [fe] T t [te]
G g [ghe] T ţ [ţe]
H h [ha] u U M
I i [i] V V [ve]
î î [î] X X [ies]
J j Lje] z z [ze]
L i [le]

K k [ka]: Kant, kilometru, kilogram


Q q [chiu]: Quinet, Quintilian
W W [dublu ve]: watt, Washington, western
Y y [I grec]: New York, yankeu, yoga

2. X X [cs]: taxă, taxi, axă, box, pix


[gz]: examen, exemplu, exact, exerciţiu

a s 32a
foOoj FONETICĂ - FONOLOGIE
PHONETICS --PHONOLOGY

KoO^l SUNETELE ROMÂNEŞTI


ROMANIAN SOUNDS

1. VOCALE D escriere
vowels description

a [a] central, open, unrounded (/ove, sun)


Ana [ana] Ann amar [amar] bitter

40
mama [mama] mother - magazin [magazin] shop
cânta [cînta] he was singing cana [kana]y'«g

ă [a] central, half-open, unrounded (a, above, under)


măr [mar] apple uşă [u/a] door
călătorie [kalatoriie] travel, trip mătuşă [matu/a] aunt
cădere [cădere]/a// stă [sta] he is staying

â, î [î] 1 central, close, unrounded


în [în] in câmpie [kâmpiie] plain
încet [înt/et] slowly român [român] Romanian
mână [mâna] hand hotărî [hotărî] decide

e [e] front, half-open, unrounded (egg, hen, peri)


epic [epik] epic munte [munte] mountain
elefant [elefant] elephant mere [mere] apples
elev [elev] schoolboy mare [mare] big

i [i] front, close, unrounded (in, big, liye)


inimă [inima] heart găsi [găsi] to fin d
minte [minte] mind

o [o] back, half-open, rounded (for; sport, from)


opera [opera] opera copac [kopak] tree
organ [organ] organ acolo [akolo] there
corp [korp] body maro [maro] brown .

u[u] back, close, rounded (moon. soon. roof1


ulei [ulei] oii cunosc [kunosc] know
urât [urît] ngly sunet [sunet] sound
umăr [ umăr] shoulder timbru [timbru] stamp

2. CONSOANE
consonan/s

p [p] parc [park] garden; repede [repede] quickly; cap [kap] head

b [b] bunic [bunik] grandfather; obraz [obraz] cheek; arab [arab] arab

1 Recenta reformă ortografică prevede folosirea lui î la începutul şi sfîrşitul cuvintelor, iar a lui
â în interiorul cuvintelor.
The new spelling reform stipulates that the sound [î] should be represented by the letter î at the
beginning and the end of the word and by â inside the word.

H
tft] tată [tata]father; etaj [eta3] floor; atent [atent] attentive

d[d] departe [depart €\faraway; adevăr [adevar] truth; pod [pod] bridge

c[k] cameră [kamera] room; acasă [akasa] home; ac [ak] needle

ch(e) [k‘] chelner [k‘elner] waiter; brichetă [brik'eta] lighter;


pereche [perek‘e] pair, couple;

ch(i) [k‘] chibrit [k'ibrit] march; echipă [ek'ipa] team; unchi [unkli] uncie

c(e) [tfl ceai [ţ/-ai] tea; acesta [at/esta] this; zece [zet/e] ten

c(i) [tfl cine [t/îne] who; vecin [vet/in] neighbour; aici [ait/1] here

g[g] gata [gata] ready; dragoste [dragoste] Iove; coleg [koleg] mate

gk(e) [g‘] gheţar [g'etsar] glacier; îngheţată [îng'etsats] ice-cream;


Gheorghe [g‘eorg‘e] George

gli(') [g‘] ghimpe [g‘impe] thorn; unghie [ung'ie] nail;


triunghi [triung1'] triangle

g(c) [d3] ger [d3er]/;w /; agendă [ad3ends] pochetbook;


minge [mind3e] ball

g(i) [d?] gimnast [d3imnast] gymnast; pagină [pad3ino] page;


mergi [merd3'] you are going

ţ[ts] ţăran [tsoran] countryman; aţă [atsa] thread; braţ [brats] arm

f[f] fată [fata] girl; informaţie [informatsiie] informalion;


cartof [kartof] potato

v[v] vară [vara] summer; covrig [kovrig] cracknel;


concav [koncav] concave

s[s] sare [sare] salt; masă [masa] table; nas [nas] nose

z[z] zahăr [zahar] sugar; criză [kriza] crisis; orez [orez] rice

12
ş [/] şofer [/ofer] driver; deştept [de/tept] clever;
caş [ka/] green cheese

j [3] jucător [jucător] player; ajutor [a3Utor] help;


curaj [kura3] courage

k [h] harnic [hamik] diligent, hardworking; pahar [pahar] glass;


şah [/ah] chess

m [nr] mama [mama] mother; cămaşă [k3ma/a] shirt; om [om] human

n [11] nume [nume] name; cană [kans]jug; străin [străin] stranger

1 [I] lapte [lapte] milk; călătorie [kalatoriie] travel; cal [kal] horse

r [r] ramură [ramura] branch; urs [urs] bear; amar [amar] bitter

flo o l 1 final sc u rt — shortfinal i

-p /p 1 ciorap [t/îorap] — ciorapi [t/iorap']


- b / b' arab [arab] - arabi [arab']
-fit cartof [kartof] - cartofi [kartof]
-v /v 1 bolnav [bolnav] - bolnavi [bolnav']
-V \' colţ [kolts] - colţi [colts']
- z J zl englez [englez] - englezi [englez']
-j/j1 coajă [koa3a] - coji [C031]
- ml rri dorm [dorm] - dormi [dorm']
- n/ n’ decan [dekan] - decani [dekan']
-l/l1 pol [pol] - poli [pol']
-r/r‘ muncitor [munt/itor] — muncitori [munt/itor']

1'oDo 1 C onsoană +1, r+i

- cr/ cri sacru - sacri [sakru - îakri]


- dr/ dri codru - codri [kodru - kodri]
- tr/ tri metru - metri [metru - metri]
- f l/ f l i suflu - sufli [suflu - sufli]
—pi/ pli umplu - umpli [umplu - umpli]
- bl/ bli umblu - umbli [umblu - umbli]
-rl/rli urlu - urli [urlu - urli]
GRAMATICĂ
GRAMMAR

A. SUBSTANTIV
THE NOUN
GEN ŞI NUMĂR
GENDER AND NUMBER

M a scu lin N e u tru Fem inin

s9- p l. sg- pl sg p l.

coleg coleg i ca ie t ca ie te co le g i colege

p ro feso r p rofesori d icţio n a r d icţio n a re p rofesoară p rofesoare

stud ent stud enţi b irou b iro u ri stud entă stud ente

frate fraţi m anual m anuale soră suro ri

Nominativ Acuzativ
B. ARTICOL NEHOTĂRÂT m. n. f
THE INDEFINITE ART1CLE
s8 un O
«a, an» «a, an»
pl- , nişte
«some»

Masculin Neutru Feminin


SS- pi. s9- pl. SS- pi-
un coleg nişte colegi un caiet nişte caiete o colegă nişte colege
un profesor nişte profesori un dicţionar nişte dicţionare o profesoară nişte profesoare
un birou o studentă nişte studente
un student nişte studenţi nişte birouri
un frate nişte fraţi un manual nişte manuale o soră nişte surori

C. PRONUME PERSONAL
PERSONALPRONOUN
Singular Plural
i. E U -/ NOI - We
[ieu] [noi]
2. TU - You VOI - You
[tu] [voi]
3. m. EL - He, It EI - They
Qel] [iei]
f.EA - S h e ELE - They
[ia] [iele]

D. VERB
THE VERB
A F I to be
Modul Indicativ, timpul prezent Present Indicative

Afirmativ Affirmative

sg. 1. (Eu) sunt - 1 am pl. 1. (Noi) suntem - We are


[sunt] [suntem]
2. (Tu) eşti - You are 2. (Voi) sunteţi - You are
Qe/t'] [suntets']
3. (El) este, e, -i - He is 2. (Ei) sunt - They are
[ieste] [sunt]
(Ea) este - She is (Ele) sunt - They are
[ieste] [sunt]

(Eu) sunt din Franţa. (Noi) suntem în clasă.


(Tu) eşti din Anglia (Voi) sunteţi studenţi.
(El) este student. (Ei) sunt fraţi.
(E a) este profesoară. (Ele) sunt colege

Negative Negative nu + afirmativ

Nu sunt inginer. Nu suntem elevi.


Nu eşti medic. Nu suntem fraţi.
George nu e aici. Nu sunt colegi.
George nu-i aici. Nu-s colegi.

E. 1. PRONUME SAU ADJECTIVE INTEROGATIVE


INTERROGATIVE PRONOUNS AND ADJECTIVES

CINE who CE what


[t/ine] [t/e]
- Cine eşti tu? Who are you? - Ce este pe bancă?
- Mihai Ionescu. - Un manual.
- Cine este el? Who is he? - Ce este acolo?
- George Munteanu. - O masă.
- Cine sunt ei? Who are they? - Ce este el?
- Nişte colegi. - Student.

- Cine-i acolo? = Cine e acolo? - Ce manual este acolo?


- Cine este acolo? - Ce-i aici? = Ce e aici? = Ce este aici?

CARE who, that, which CÂŢI, CÂTE how many


[kare] [kîts'] [kîte]

- Care este Mihai Vasilescu? - Câţi sunt în clasă?


- E l. - Câţi colegi sunt în clasă?

- Care băiat este Radu? - Câte sunt pe hol?


- E l. - Câte colege sunt pe hol?

- Care dicţionar este pe raft? - Cîte sunt pe bancă?


- Român-Englez. - Câte dicţionare sunt pe bancă?

- Care tramvai este în staţie? CÂŢI + subst. m. pl.


- Copou-Tătăraşi. CÂTE + subst. f. n. pl.

2. PR O N U M E NEGATIV
THE NEGATIVE PRONOUN

NIMENI nobody, no one NIMIC nothing


[nimen'] [nimik]

- Cine este în clasă? - Ce este pe bancă?


- Nimeni (nu este). - Nimic (nu este).
- Nimeni nu este perfect. - Pe bancă nu este nimic.

NIMENI, NIMIC + VERB NEGATIV

F. NUMERAL CARDINAL
THE CARDINAL NUMERAL

1 unu, una un băiat, o fată


2 doi, două doi băieţi, două fete
3 trei trei băieţi (fete)

16
4 patru patru băieţi (fete) La tablă este un coleg.
5 cinci cinci băieţi (fete) Pe catedră este un caiet.
6 şase şase băieţi (fete) Pe bancă sunt două manuale şi un dicţionar.
7 şapte şapte băieţi (fete) în laborator sunt trei colegi, doi băieţi şi o fată.
8 opt opt băieţi (fete) In grupă sunt opt studenţi şi două studente.
9 nouă nouă băieţi (fete)
10 zece zece băieţi (fete)

EXERCIŢII
EXERCISES

1. Citiţi cu voce tare! Read aloud:

ă/ a d i i/j a/ ă/ â

casă - casa albe - albi in -în mană - mănuşă - mână


masă - masa fermă - firmă intre - între ram - rău - râu
fată - fata sete - site ins - însă par - păr - pârâu
tablă - tabla vene - vine fin - fân var - văr - vâr
cretă - creta zece - zice mină - mână zar - zăr - zâr

u/ 0 p/ b ţ/d c/ g

bun - bon par - bar tată - dată coală - goală


dur - dor parcă - barcă toamnă - doamnă cât - gât
suc - soc pat - bat tai - dai cânt - gând
sură - soră pată - bată tare - dare cros - gros
cută - cotă pilă - bilă pot - pod caz - gaz
nud - nod pun - bun cot - cod vacă - vagă
tac - dac luncă - lungă
cânt - când
vânt - vând
vată - vadă

cile/ chi chi/ shi ahe/ ehi che/ ahe

chem - chin chiar - ghimpe ghem - ghinion cheamă - gheară


chenar - chibrit chimie-ghimbir gheţuş - ghilimele pichet - boghet
chelner - chimir unchi - unghi verighetă - ghiocel veche - veghe
îl V s/ z răs-/ răz. j/z
facă vacă sac zac răspunde răzbate jar zar
fad vad sare zare răsfoi răzvrăti jale zare
far var groasă groază răscumpără răzgândi gaj gaz

s/ s ia t/ s ci/1
peste peşte bot boţ ţară sară cine ţine
nas naş gheată gheaţăi soţ sos cină ţină
scoală şcoală rată raţă ţine sine cifră ţigări

2. Model: E i .......... colegi.


Ei sunt colegi

T u ............ englez ? E l ..............un prieten din Franţa. Eu nu .. student,.............


ziarist. E a ............ aici de două zile. N o i.............. în clasă. Voi ... la cursurile de
vară? E le ............ din Austria. Eu n u .............. în grupa 1.

3. Model: - T u ............ medic? - Da, sunt medic.


- Tu eşti medic? - Nu, nu sunt medic.

- E l ........ ........elev? - T u ......... .......prietenă cu el?

- Ea ......... ........ aici? - E i ......... ........ ingineri?

- V o i ....... ......... fraţi? - E le ....... ....... în clasă?

- N o i ....... ........ colegi? - V o i ....... ........ în Iaşi?

- T u ......... ....... turist? - E u ......... ........obosit?

4. Model: Cine .... .......ziarist? - Cine este ziarist?


- El este (e) ziarist.
- Nimeni nu este (e) ziarist.

- C in e....... ... actor? - E i ......... ... actori.


- Nimeni ........... actor.
- C in e........ ...John? - E l ......... ... John.
-N im eni ........... John.
- C in e.............Maria? - E a .............Maria.
- N im eni............ Maria.
- C in e.............din Portugalia? - E le .............din Portugalia.
- Nimeni.............din Portugalia.

5. Model: - C e .............pe bancă? - Ce este pe bancă?


- Un caiet.
- Nimic nu este pe bancă.

C e .............în cuier? - O haină.


- N im ic ..........................
C e .............pe masă? —Un manual şi un dicţionar.
- N im ic ..........................
C e .............în dulap? - Două cămăşi şi o pijama.
- N im ic ..........................
C e .............pe catedră? - Un pix şi o carte.
- N im ic..........................

6. Model: - .................studenţi sunt în clasă?


- Câţi studenţi sunt în clasă?

.............fete sunt în grupă?............. băieţi sunt pe culoar?.............băieţi ş i ............. fete


sunt la chioşc?.............pahare cu apă sunt pe m asă?............. manuale ş i .............caiete
sunt pe ra ft? .............mese ş i ............. scaune sunt în cam eră?............. ziarişti sunt aici?
.............copii sunt pe bancă în parc? ............. elevi şi .............eleve sunt la spectacol?
.............tramvaie sunt în staţie?
VOCABULAR
VOCABULARY

aici [ait/'] adv. here înalt [înalt], înaltă [înalta] - înalţi [înaltă],
acum [akum] adv. now înalte [înalte] adj. tali, high
aproape [aproape] adv. near magazin [magazin] - magazine [magazine] n.
biserică [biseriko] - biserici [biserit/1] f. church Stores, shop
bloc [blok] - blocuri [blokuf] n. block (of flats) mult [m ult], multă [multa] - mulţi [m ults'],
cartier [kartier] - cartiere [kartiere] n. district multe [multe] adj. much, many
celebru [t/elebru], celebră [t/elebro] - celebri muzeu [muzeu] - muzee [muzee] n. museum
[t/elebri], celebre [t/elebre] adj. famous obosit [obosit], obosită [obosita] - obosiţi [obosits'],
centru [t/entru] - centre [t/entre] n. centre obosite [obosite] adj. tired
cinematograf [t/inematograf] - palat [palat] - palate [palate] n. . palace
cinematografe [t/inematografe] n. cinema, movie perlă [perla] - perle [perle] / pearl
theatre restaurant [restaurant] - restaurante [restaurante] n.
clădire [klodire] - clădiri [klodir*] n. building restaurant
coloană [koloano] - coloane [koloane] f. column statuie [statuie] - statui [statui] f. statue
copil [kopil] —copii [kopi'] m. child, children staţie [statsie] - staţii [statsii] f station, stop
cupolă [kupolo] - cupole [kupole] f. dome student [student] - studenţi [students'] m. student
departe [departe] adv. fa r (off) away studentă [studenta] - studente [studente] f
din [din] prep. from student
frumos [frumos], frumoasă [frumoaso] - şcoală [/koala] - şcoli [/kol‘] f. school
frumoşi [fiumo/‘], frumoase [frumoase] adj. nice, taxi [taksi] - taxiuri [taksiur1] n. taxi
beautiful teatru [teatru] - teatre [teatre] n. theatre
hotel [hotel] - hoteluri [hotelur*] n. hotel troiţă [troitsa] - troiţe [troitse] f. wayside crucifix,
important [important], importantă [importanta] - unic [unik], unică [unika] - unici [u n it/ '],
importanţi [importants'j, importante unice [unit/e] adj. singular
[importante] adj. important universitate [universitate] - universităţi
interesant [interesant], interesantă [interesanta] - [universitats'] f. university, college
interesanţi [interesants*], interesante vechi [vek1'], veche [vek'e] adj. old
[interesante] adj. interes/ing vizavi [vizavi] adj. opposite, across
zonă [zona] - zone [zone] f. zone

capitala ţării - the capital o f the country Palatul Parlamentului - The Parliament Palace
în centru - in the centre, downtown staţie de taxiuri - taxi station
grădină de vară - teirace, open air restaurant staţie de metro —train / subway station
Ateneul Român - The Romanian Atheneum e-n regulă! - its all right!
în dreapta - on the right Gara de Nord - The North Station
în stânga - on the left cu multe etaje —with a lot o f floors
în faţă - in the front blocuri de locuit - blocks o f flats
Piaţa Universităţii - The University Square Palatul Regal - The Royal Palace
în jur - around Mihai Viteazul - Michael the Brave
Piaţa Unirii - The Union Square, big square tak-
ing its name from the Union o f the Roma­
nian Principalities

20
TEXT

0D0 IN B U C U R E ŞT I
Bucureşti este un oraş important din România, este o mare capitală. în Bucureşti sunt multe
universilă(i, cinematografe, teatre, palate, muzee, cartiei-e vechi cu case frumoase.
Dan: - Suntem în centru. Aici este un hotel, Athenee Palace, cu restaurant şi grădină de
vară. In dreapta este Palatul Regal, cu o istorie interesantă.
John: - Acolo este o clădire cu o cupolă mare şi multe coloane.
Dan: - Este Ateneu! Român, o perlă arhitectonică unică în România.
John: -Aici, în stânga, este Teatru! Ţăndărică..
Dan: - Da, un teatru pentru copii.
John: - Ce clădire impozantă!
Dan: - Este Universitatea Bucureşti, în fată Piaţa Universităţii, o piaţă celebră.
John: - TeatruI Naţional e departe?
Dan: - Suntem chiar lângă el, e vizavi de Universitate.
John: - Lângă teatru e o clădire foarte înaltă.
Dan: - Este hotelul Intercontinental, un hoteI de lux.
John: —Acolo este un magazin? In jur este multă lume.
Dan: - Da, suntem acum în Piaţa Unirii, o zonă comercială importantă. Aici este magazinul
universal Unirea.
John: - Ce clădire este acolo, departe?
Dan: - Palatul Parlamentului, o construcţie nouă.
John: - Suntem obosiţi. Unde este o staţie de taxiuri?
Dan: -Aici, lângă staţia de metrou. Câţi suntem?
John: - Opt.
Dan: - E-n regulă! Acolo sunt două taxiuri.
Limba e dulce ca mierea şi amară ca fierea.
Proverbe româneşti Unde nu e cap e vai de picioare.
Romanian proverbs De la omul cinstit e destul un cuvânt

24
EXERCIŢII
EXERCISES

1. Găsiţi cuvintele cu caracter internaţional din textul lecţiei. Find out internaţional words
o f the text:

important, restaurant.............................................................................................................

2. Care este cuvântul diferit? Which one is the word which does notfit the context?

hotel departe important


restaurant taxi vechi
cinematograf acolo grădină
magazin aproape unic
universitate aici înalt
vizavi în dreapta mare
librărie în stânga interesant

3. Completaţi propoziţiile cu unul din următoarele cuvinte. Complete the sentences using
one o f the following words:

blocuri; clădire; lume; zonă; staţie; cartiere; statuie; parc; departe; în jur

a. In Bucureşti sunt m ulte.............: Militari, Drumul Taberei, Floreasca, Pantelimon.


b. Departe este o .............industrială cu fabrici şi uzine.
c. î n .............sunt copaci, flori, alei şi bănci.
d. Palatul Cotroceni este ........... de Gara de Nord?
e. Lângă Universitate este o ......... de taxiuri.
f. De ce este........... multă aici?
g. Lângă Teatrul Naţional este o ........... cu multe etaje.
h. Vizavi de Universitate este o ...........e Mihai Viteazul.
i. Aici este o şcoală,........... sunt mulţi elevi.
j. în centru nu sunt m ulte......... de locuit.

4. Legaţi după sens cuvintele din cele două coloane. Match the words in the two columns
according to their meaning:
a. staţie 1. pentru copii
b. Ateneul 2. de Universitate
c. zonă 3. român

22
d. vizavi 4. comercială
e. magazin 5. de taxiuri

5. Tăiaţi răspunsul greşit. Cross out the wrong answer:

a. - Ce este lângă Teatrul Naţional? - Un magazin pentru copii.


- Hotelul Intercontinental.
b. - Teatrul Naţional este departe? - O clădire înaltă.
- Este aici, aproape.
c. - Palatul Parlamentului este lângă Palatul Regal? - Nu, nu este acolo.
- Este vizavi de Teatrul Naţional.
d. - Unde este hotelul Athenee Palace? - Lângă gară.
- In centru.
e. - Unde suntem acum? - în Piaţa Unirii.
- O zonă comercială.
6. Adevărat sau fals? True or false?
A F
a. Ateneul Român este o perlă arhitectonică unică în România.
b. în Piaţa Universităţii este o troiţă.
c. Teatrul Naţional din Bucureşti este lângă hotelul Athenee Palace.
d. Teatrul Ţăndărică este un teatru pentru copii.
e. în Bucureşti este mereu multă lume.

7. Găsiţi ordinea corectă. Find the right order:

( ) - Palatul Regal
( ) - Acolo este o clădire cu o cupolă mare.
( ) - Teatru Naţional e departe?
( ) - Ce palat este aici, în centru?
( ) - Nu, e lângă Hotelul Intercontinental.
( ) - Este Ateneul Român.

fo i Jo i 8. D ICTA RE. D ictation

Suntem în Bucureşti, un oraş important din România. Bucureşti este un mare


centru cultural. Aici sunt universităţi, muzee, teatre şi clădiri frumoase. în cartierul
Grozăveşti sunt mulţi studenţi. Lângă Ateneul Român este un hotel vechi. Aproape este
Palatul Regal. Lângă el este o biserică veche. Magazinul universal Unirea este lângă
Piaţa Unirii, o zonă comercială cu multă lume.

23
FONETICĂ - FONOLOGIE
PHONETICS - PHONOLOGY
DIFTONGI
DIPHTONGS

ea [ea] dimineaţă [dimineatsa] morning; seară [seara] evening\


fereastră [fereastra] window; cădea [kadea] he was falling

eo [eo] vreodată [vreodată] ever; vreo [vreo] some

ia [ia] iarbă [iarba] grass; iarnă [iama] winter;


suia [suia] he was climbing

ie [ie] iepure [iepure] rabbit; ied [ied] kid; ieftin [ieftin] cheap;
femeie [femeie] woman, cheie [k‘eie] key

io [io] iodizare [iodizare] yodization; iodură [iodura] iodide;


iordanian [iordanian] Jordanian

iu [iu] iunie [iunie] June; iulie [iulie] July; iubi [iubi] to Iove;
piure [piure] mashedpotatoes; studiu [studiu] study

oa [ga] oameni [gamen'] people; oaspeţi [gaspets'] guests;


oază [gaza] oasis, ploaie [plgaie] rain

ua [ua] cafeaua [kafeaua] the coffee; perdeaua [perdeaua] the curtain;


steaua [steaua] the star; ziua [ziua] the day

uă [ua] două [doua] two; ouă [oua] eggs; nouă [noua] nine;
plouă [ploua] it's raining

ai [ai] haină [haina] coat; aibă [aiba] have; dai [dai] you give;
mai [mai] May

ăi [oi] băi [bai] baths; văi [vai] valleys; răi [rai] bad

câine [kîine] dog; pâine [pîine] bread;


mâine [mîine] tomorrow; întâi [întîi] first

2b
ei [ei] chei [k‘ei] keys; lei [lei] lions; trei [trei] three;
vrei [vrei] you want

ii [ii]copii [kopii] children; fotolii [fotolii] armchairs;


ştii [/tii] you know

oi [oi] doina [doina]; noi [noi] we; voi [voi] you, ploi [ploi] rains

ui [ui] uite [uite] look; uituc [uituk] forgetful; cuib [kuib] nes!:
pui [pui] chicken; gălbui [gălbui] yellow

au [au] cântau [kîntau] they were singing; dansau [dansau] they were dancing;
dau [dau] I give; repetau [repetau] they were repeating

ău [ău] rău [rau] bad; tău [tau] yours; său [sau] his

âu [îu] râu [rîu] river; brâu [briu] girdle, belt

eu [cu] eu [leu] Hon; meu [meu] mine; mereu [mereu] always;


greu [greu] hard

iu [iu] fiu [fiu] son; viu [viu] alive;


arămiu [aramiu] cupper-colored

ou [ou] cadou [kadou] presenl; macrou [makrou] mackerel;


tablou [tablou] picture

GRAMATICĂ
GRAMMAR

A. SUBSTANTIV
THE NO UN
Masculin
Mascidine
un băiat - doi băieţi
Singular Plural
Eu sunt student. Noi suntem studenţi.
Tu eşti actor? Voi sunteţi actori?
în clasă este un profesor. în clasă sunt doi profesori.
în această familie este un copil. în această familie sunt trei copii.
în staţie este un om. în staţie sunt cinci oameni.
în curte este un câine. în curte sunt doi câini.

25
Sg. PI. Sg- PI.

cons. —» cons. i e —» i
prieten prieteni friend frate fraţi brother
coleg colegi mate câine câini dog
băiat băieţi boy perete pereţi wall
turist turişti tourist munte munţi mountain
cărbune cărbuni coal
fluture fluturi butterfly

u -> 1 i —> i
fiu fii son, boy ochi ochi eye
leu lei lion pui pui chicken
membru membri member, fellow unchi unchi uncie
codru codri forest muşchi muşchi muscle
ardei ardei pepper
genunchi genunchi knee
rinichi rinichi kidney

A T EN Ţ IE !

* **
tată taţi father cal cai horse
popă popi pope căţel căţei puppy
papă papi papa miel miei Iamb
viţel viţei calf
cârcel cârcei tendril, cramp

Neutru
Neuter
iui tren - două trenuri

Singular Plural
Acolo este un scaun. Acolo siint multe scaune
în gară este un tren. în gară sunt patru trenuri.
Pe bancă este un stilou. Pe bancă sunt nişte stilouri.
Unde este un fotoliu? Unde sunt nişte fotolii?

26
Sg. PI. Sg. PI.
cons. —> cons. e i —» e
bilet bilete fare tramvai tramvaie tramcar
autobuz autobuze bus cimpoi cimpoaie bagpipe
ziar ziare newspaper pai paie straw
spital spitale hospital

u —> e cons. —> -uri


muzeu muzee museum corp corpuri body
teatru teatre theatre dans dansuri dance
cadru cadre frame joc jocuri game
timbru timbre stamp loc locuri place
club cluburi club
săpun săpunuri soap

u —» -un i -» -uri
râu râuri river meci meciuri match
titlu titluri title taxi taxiuri taxi
ecou ecouri echo
stilou stilouri fountain pen

(i)u -> (Oi


fluviu fluvii river
fotoliu fotolii armchair
colocviu colocvii mid-term examination
concediu concedii holiday, vacation
studiu studii study

Feminin
Feminine
o fată - două fete

Singular Plural
Aici este o colegă. Acolo sunt două colege.
Pe stradă este un tramvai, Pe străzi sunt tramvaie.
în carte sunt exerciţii. In cărţi sunt exerciţii.
La parter este o familie. La parter sunt trei familii.
Pe masă este o cafea. Pe masă sunt două cafele.

27
Sg. Pl. Sg. PL

ă —» e â —> i
prietenă prietene friend cană căni jug.mug
faţă feţe face stradă străzi Street
casă case house coală coli sheet ofpaper
cameră camere room sală săli hali, room

ă —» -uri cons. e —> cons. i


blană blănuri fur, coat carte cărţi book
ceartă certuri quarrel compunere compuneri composition
iarbă ierburi grass pasăre păsări bird
treabă treburi business parte părţi part

cons. ie —> cons. n voc. ie —> VOC. 1


câmpie câmpii plain cheie chei key
familie familii family scânteie scântei spark
pălărie pălării hat femeie femei woman
patrie patrii country nevoie nevoi need

ea —> ele a —> ale


cafea cafele coffee basma basmale headkerchief
perdea perdele curtain sarma sarmale meat roii o f
cabbage
stea stele star sanda sandale sandal
saltea saltele mattress pijama pijamale pyjamas

A T E N Ţ IE !

zi zile day învăţătoare învăţătoare teacher


soră surori sister muncitoare muncitoare worker
noră nurori daughter-in-law vânzătoare vânzătoare shopassistent

28
E l
ALTERNANŢE FONETICE
PHONET1C GRADATIONS

Alternanţe vocalice vowel gradations

a * ă cană - căni a * e fată -- fete ă * e măr - meri


sală - săli faţă --feţe păr -p e ri
stradă - străzi masă --mese văr - veri
lampă —lămpi pată --pete umăr - umer

â * i cuvânt - cuvinte ea * e fereastră - ferestre ia^ie iarnă - ierni


tânăr - tineri ceapă - cepe iarbă - ierburi
dreaptă - drepte iapă - iepe
cafea - cafele
tea - stele

oa*o coală -c o li o*oa izvor - izvoare


şcoală - şcoli popor - popoare
noapte - nopţi topor - topoare
cordon - cordoane

Alternanţe consonantice consonant gradations

d /z acid -acizi s / ş ins - inşi st / şt artist - artişti


brad - brazi pas - paşi farmacist - farmacişti
cadă - căzi rus - ruşi fotbalist - fotbalişti
stradă - străzi
zăpadă - zăpezi

Str / ştr ministru - miniştri t / ţ băiat —băieţi c / ci, ce amic - amici


maistru - maiştri student - studenţi amică - amice
magistru - magiştri parte - părţi medic - medici
mac - maci
porc - porci

g / gi, ge coleg - colegi z / j obraz - obraji


colegă - colege grumaz - grumaji
m a g - magi

23
B. PR O N U M E
PRONOUN
1. PRONUME PERSONAL DE POLITEŢE
PERSONAL PRONOUN OF POLITENESS

a. Dumneavoastră (Dvs., Dv.) You


pers. 2 sg. pers. 2 pl.
- Dumneavoastră sunteţi ziarist? - Dumneavoastră sunteţi surori?
- Da, sunt ziarist. - Da, (suntem surori).

- Dumneavoastră sunteţi Maria Vasilescu? - Dumneavoastră sunteţi studenţi?


- Da. - Da, (suntem studenţi).

DUMNEAVOASTRĂ + verb pers. 2 pl.

b. Dumneata You

pers. 2 sg. pers. 2 pl.


- Dumneata eşti student? - Dumneata eşti Maria Vasilescu?
- Da, (sunt student). - Da.

DUMNEATA + verb. pers. 2 sg.

c. Dumnealui He Dumneaei Slie Dumnealor 77)ev

pers. 3 sg.
m. f.
- Dumnealui este profesorul Ionescu. - Dumneaei este profesoară.
- Dumnealui este coleg. - Cine este dumneaei?

DUMNEALUI, DUMNEAEI + verb pers. 3 sg.

pers. 3 pl.
m. f.
- Dumnealor sunt ziarişti. - Dumnealor sunt profesoare.
—Dumnealor sunt profesori. —Dumnealor sunt colege.

DUMNEALOR + verb pers. 3 pl.

30
d. Dânsul He Dânşii They Dânsa She Dânsclc They

pers. 3 sg.
m. f.
- Dânsul este englez. - Dânsa este actriţă.

DÂNSUL, DÂNSA + verb pers. 3 sg.

pers. 3 pl.
m. f.
- Dânşii sunt germani. - Dânsele sunt colegele noastre.

DÂNŞII, DÂNSELE + verb pers. 3 pl.

pers. 2 sg. pers. 2 pl.


Tu eşti medic Voi sunteţi studenţi.
Dumneata eşti medic. Dumneavoastră sunteţi studenţi.
Dumneavoastră sunteţi medic.

pers. 3 sg.
m. f.
El este actor. Ea este actriţă.

Dumnealui este actor. Dumneaei este actriţă.


Dânsul este actor. Dânsa este actriţă.

pers. 3 pl.
m. f.
Ei sunt colegi Ele sunt colege.
Dumnealor sunt colegi. Dumnealor sunt colege.
Dânşii sunt colegi. Dânsele sunt colege.

2. A D JE C T IV D E M O N S T R A T IV
DEMONSTRATIVADJECTIVES PLACED BEFORE NOUNS

a. De apropiereprox/m/ţy
sg- pl.
m. Acest băiat este din Austria. Aceşti băieţi sunt din Austria.
n. Acest dicţionar este nou. Aceste dicţionare simt noi
f. Această fată este din Ungaria. Aceste fete sunt din Ungaria.
m. n. f.
s3- acest this această this
pl- aceşti these aceste these

b. De depărtare remoieness
sg. pl.
m. Acel student este Tony. Acei studenţi sunt Tony şi Paul.
n. Acel caiet este pentru teme. Acele caiete sunt pentru teme.
f. Acea clădire este Universitatea. Acele clădiri sunt departe.

m. n. f.
sg. acel that acea that
pl- acei those acele those

Acest dicţionar este nou, iar acel dicţionar este vechi.


Aceşti ochelari sunt de vedere, iar acei ochelari sunt de soare.
Această fată este Maria, iar acea fată este Elena.
Aceste surori sunt eleve, iar acele surori sunt studente.

3. PRONUME ŞI ADJECTIV NEHOTĂRÂT


THE INDEFINITE PRONOUN AND ADJECTIVE

FIECARE [fiiekarc]
everybody, everyone, each
Pronume Adjectiv
Fiecare este la pupitru. Fiecare student este la pupitru.
Fiecare este atent la lecţie. Fiecare coleg este atent la lecţie.

FIECARE + verb pers. 3 sg.


In fiecare dimineaţă sunt cursuri de limba română.
In fiecare clasă sunt bănci, scaune şi o tablă.

Atenţie!
In fiecare dimineaţă (zi, după-amiază, seară, săptămână, lună, an...)
în fiecare zi = zilnic în fiecare lună = lunar
în fiecare săptămână = săptămânal în fiecare an = anual
C. VERB
THE VERB

A AVEA
TO HAVE

Modul indicativ, timpul prezent Present Indicative

Afirmativ afirmative
Eu am un manual. AM I have
Tu ai un dicţionar? AI
El are un caiet. Ea are un câine. ARE
Noi avem manuale. AVEM
Voi aveţi dicţionare? AVEŢI
Ei au caiete. Ele au câini. AU

Negativ negative
Nu am dicţionar. N-am dicţionar.
Nu ai bilet? N-ai bilet?
Nu are bani. N-are bani.
Nu avem program. N-avem program.
Nu aveţi bilete? N-aveţi bilete?
Nu au bani. N-au bani.

NU AM I have not N-AM I haven ’t


NU AI N-AI
NU ARE N-ARE
NU AVEM N-AVEM
NU AVEŢI N-AVEŢI
NU AU N-AU

Aparatele electronice japoneze au


căutare în Europa.
a avea căutare - there is a real demandfor
Am mare încredere în Mihai.
a avea încredere (în, că) - to trust
Premiera are loc astăzi.
a avea loc - to take place
a avea grijă (de) - to take care of..., to look after. Părinţii au grijă de copii.
a avea nevoie (de) - to be in need of..., to need ■ John are nevoie de manual şi de
a avea relaţii - to ha\>e contacts with smb. dicţionar.
Tom are relaţii la ambasadă.

33
D. ADVERB
THE ADVERB

Adverbe primare Primary Adverbs

unde [unde] where Unde este Mihai? Unde sunt colegii?


aici [ait/’] here Aici este sala de curs. Prietenii sunt aici.
acolo [akolo] there Cartea este acolo pe masă. Acolo sunt bilete de tramvai.
când [kînd] when Când este excursia? Când aveţi examen?
acum [akum] now.at present Acum avem pauză. Acum este ora unu fix.
atunci [atunt/1] at that time, then Atunci este târziu.
cum [kum] how Cum este vremea? Cum este prăjitura?
aşa [a/ a] such, like that Aşa este Mihai.
bine [bine] well Acum Radu este bine.
da [da] yes - A i manual? - Aveţi caiete?
- Da, (am manual). - Da, (avem caiete).
nu [nu] no, not - Ai manual? - Aveţi caiete?
- Nu, (n-am). - Nu, (n-avem).

E. N U M ERA L CA RDIN AL
CARDINAL NUMERALS

11-19 20-30
11 unsprezece băieţi 20 douăzeci de băieţi/ de fete
12 doisprezece băieţi 21 douăzeci şi unu de băieţi
douăsprezece fete douăzeci şi una de fete
13 treisprezece băieţi fete 22 douăzeci şi doi de băieţi
14 paisprezece băieţi/ fete douăzeci şi două de fete
15 cincisprezece băieţi/ fete 23 douăzeci şi trei de băieţi / de fete
16 şaisprezece băieţi/ fete 24 douăzeci şi patru de băieţi / de fete
17 şaptesprezece băieţi/ fete 25 douăzeci şi cinci de băieţi / de fete
18 optsprezece băieţi/ fete 26 douăzeci şi şase de băieţi / de fete
19 nouăsprezece băieţi/ fete 27 douăzeci şi şapte de băieţi / de fete
28 douăzeci şi opt de băieţi / de fete
29 douăzeci şi nouă de băieţi / de fete
30 treizeci de băieţi / de fete

unit. + spre + zece unit. + zeci + şi + unit.

34
10 - zece 60 - şaizeci 100 - o sută 1000 - o mie
20 - douăzeci 70 - şaptezeci 200 - două sute 2000 - două mii
30 - treizeci 80 - optzeci 500 - cinci sute 7000 - şapte mii
40 - patruzeci 90 - nouăzeci 900 - nouă sute 10000 -z e c e mii
50 - cincizeci

unit. + zeci unit. + sute unit. + mii

Atenţie! zece _ zeci, f


sută - sute, f
mie - mii, f
milion - milioane, n
miliard - miliarde, n

100.000 o sută de mii


125.000 o sută douăzeci şi cinci de mii
975.725 nouăsute şaptezeci şi cinci de mii, şapte sute douăzeci şi cinci
1 .000.000 un milion
4.000.000 patru milioane
5.120.450 cinci milioane, o sută douăzeci de mii, patru sute cincizeci

Atenţie!

1 - 19 2 0 -10 0
1 0 1 -119 12 0 -2 0 0
2 0 1 -2 1 9 220 - 300
3 0 1 -3 1 9 + subst. 320 - 400 + de + subst.

1001-1019 1020 - 110


10001- 10019 10020 - 10100

110 studenţi 120 de studenţi


119 studente 420 de studente
215 elevi 500 de cărţi
318 eleve 1 .000.000 de persoane

35
EXERCIŢII
EXERCISES

1. Model - Dumneavoastră.............un manual?


- Dumneavoastră aveţi un manual?
- Da, eu am un manual.
- Nu, eu nu am un manual.
- Nu, eu n-am un manual.

- Dumneata.......... . un pix? - Dumneata........ . acum lecţie?


- D a ,..................... - D a , ....................
- N u , ..................... - N u , ...................
- N u , ..................... - N u ......................

- Dumneavoastră . ........prieteni în Iaşi? - Dumneavoastră ,...........un


casetofon?
- D a , ................ - D a , ....................
- N u , ................... - N u ......................
- N u , ................... - N u , ....................

- Dumnealui (dânsul)...... ..... nevoie de - Dumneaei (dânsa) .... .... încredere


dicţionar? în guvern?
- D a , ............................... - D a , ............................
- N u , ............................... - N u , ............................
- N u , ............................... - N u , ............................

- Dumnealor (dânşii)........... relaţii la - Dumnealor (dânsele).........


agenţia de voiaj? nevoie de brichetă?
- D a , ..................................... - D a , .....................................
- N u , ..................................... - N u , .....................................
- Nu....................................... - N u , .....................................
2.
- Dumneavoastră............nevoie de bilete? - Dumneata......... nevoie de
brichetă?
- D a , .................................... - D a ,.....................................
- N u , ..................................... - N u , .....................................

- Dumnealui ..........nevoie de un taxi? -Dum neaei........ grijă de părinţi ?


- D a , ..................................... - D a , .....................................
- N u ,..................................... - N u , .....................................

36
3. Model
- Dumneavoastră nu aveţi manuale?
- Ba da, avem.
- Nu, n-avem.

- Dumneata n u ........... stilou? —Dumneata n u ......... acum program?

—Dumnealui n u ........... cameră? - Dumneaei n u ......... copii?

- Dânsul n u ............ nevoie de chibrit? - Dumneaei n u ......... caiet?

- Dumnealor n u ........... nevoie de taxi? - Dumnealor nu ......... pâine?

- Dânşii n u ........... apă în pahare? - Dânsele nu ..........ţigări?

4. Model - C ine........... de bătrân? a avea grijă


- Cine are grijă de bătrân?

- Ţigările M arlboro........... în Polonia. a avea


- C e ............în sacoşă? a avea căutare
- Nimeni........... în el. a avea încredere (în)
- Spectacolul de teatru ........... după-amiază. a avea loc
- La ora 17 v o i........... de dicţionar? a avea nevoie
- Doi colegi........... de manuale? a avea relaţii
- T u ............la ambasadă? a avea grijă
- C in e........... de bătrân?
- Ce m aşini........... la voi?
- Conferinţa...........în amfiteatrul „M. Kogălniceanu”.

37
5. Model Acest coleg are brichetă?

Acest prieteni este la lecţie


Această colegă sunt din China
Aceşti profesoară are o maşină
Aceste tineri au o pronunţie corectă
pantofi scumpi
camere la parter
lecţii o mobilă modernă
coleg la început
brichetă

6. Model - Acea clădire este Universitatea?

Acel hoteluri este şireturi lungi


Acea dicţionar sunt departe
Acei munţi are pe raft
Acele clădire au modeme
stradă vile modeme
ochelari Munţii Bucegi
pantofi Universitatea?
manuale copertă curată
ramă metalică
maro
acoperiş nou

7. Model Unde este Mihai? ■acasa


-aici
- mâine
- în clasă
- aşa

Unde aveţi pâine? Când are program? Unde ai lecţie?


- acum - acasă -az i
- în bucătărie - dimineaţa - în laborator
-b in e - zilnic - aici
- pe masă - aici - atunci
- î n coş - după-amiaza - acolo

38
8. Model: - Câţi colegi? 5 colegi - cinci colegi
- Câte colege? 12 colege - douăsprezece colege
- Câte manuale? 21 manuale - douăzeci şi unu de manuale

12 băieţi 12 fete 12 dicţionare


21 băieţi 21 fete 21 dicţionare
22 băieţi 22 fete 22 dicţionare
118 băieţi 120 fete 143 dicţionare
150 băieţi 430 fete 560 dicţionare

9. Model - Câţi studenţi sunt în clasă?


- Un student. - Unu
- Doi studenţi. - Doi
- Zece studenţi. - Zece

Câţi băieţi sunt în grupă? Câte manuale sunt pe bănci?

Câte săli sunt la acest etaj? Câte exerciţii aveţi la această pagină?

Câte colege au nevoie de bilete? Câte spectacole au loc azi?

5 15 25 115

cinci cincisprezece douăzeci şi cinci o sută cincisprezece

6, 16, 26, 346; 4, 14, 24, 534; 8, 18, 28, 788; 9, 19, 29, 999; 326; 1424; 41.532;
723.423; 1.723.562; 4.404.809; 35.787.572; 975.545.497; 1.980.724.585;
3.800.500.000

39
fereastră [fereastra] - ferestre [ferestre] f
window
film [film] - filme [filme] n. picture, movie
VOCABULARY floare [floare] - flori [fior*] f flower
fotoliu [fotoliu] - fotolii [fotoli'] n. armehair
fular [fular] - fulare [fulare] n. scarf
apartament [apartament] - apartamente garaj [gara3] - garaje [gara3e] n. garage
[apartamente] n. flat, apartment haină [haina] - haine [haine] f coat; clothes
atent [atent], atentă [atenta] - atenţi [atents'], hartă [harta] - hărţi [harts’] f map
atente [atente] adj. attentive, carefuî iarnă [iama] - ierni [iem‘] f winter
baie [baie] - băi [bai] / bathroom jucărie [jukarie] - jucării [jukarii] f toy
balcon [balkon] - balcoane [balkoane] n. baîcony ladă [lada] - lăzi [laz ’] f chest, box
bască [baska] - băşti [ b a /t'] / cap, beret maiou [maiou] - maiouri [maiour'] n. undervest
batistă [batista] —batiste [batiste] f handkercief masă [masa] - mese [mese] f table
băiat [baiat] - băieţi [baiets'] m. boy nivel [nivel] - niveluri [nivelur'] n. floor
băutură [băutură] - băuturi [bautur ’] / drink, noptieră [noptiera] - noptiere [noptiere] n. night
beverage stand
bineînţeles [bineîntseles] adv. o f course pahar [pahar] - pahare [pahare] n. cup, glass
birou [birou] - birouri [birour'] n. writing table, palton [palton] - paltoane [paltoane] n. overcoat
desk pardesiu [pardesiu] - pardesie [pardesiie] n. light
boxă [boksa] - boxe [bokse] f. box, cell overcoat
bucătărie [bukatarie] - bucătării [bukatari'] f parter [parter] - partere [partere] n. ground floor
kitehen pat [pat] - paturi [patur']] n. bed
bufet [bufet] - bufete [bufete] n. cupboard, bujfet părinte [părinte] - părinţi [parints *] n. father, pl.
caiet [kaiet] - caiete [kaiete] n. writing, exercise parents
book pătură [pătură] - pături [patur'] f blanket
cameră [kamera] - camere [kamere] / room perdea [perdea] - perdele [perdele] f curtam
cană [kana] - căni [kan1] / tnug perete [perete] - pereţi [perets ‘] m. wall
canapea [kanapea] - canapele [kanapele] / sofa pernă [perna] - perne [perne] f pillow
candelabru [kandelabru] - candelabre pensionar [pensionar] - pensionari [pensionar'] m.
[kandelabre] n. chandelier pensionez; retired
căciulă [kat/iula] - căciuli [kat/iuf] f fu r cap plapumă [plapuma] - plăpumi [plapum'] f quilt
cămară [kamara] - cămări [kamar1] f pantiy pulover [pulover] - pulovere [pulovere] n. jumper
cămaşă [kama/a] - cămăşi [kama/'] f shirt raft [raft] - rafturi [raftur'] n. shelf
cearşaf [t/e a r/a f]-cearşafuri [t/ear/afiiri] n. (bed) sacoşă [sako/a] - sacoşe [sako/e] f bag
sheet scaun [skaun] - scaune [skaune] n. cbair
chilot [kilot] - chiloţi [kilots’] n. pents soţie [sotsie] - soţii [sotsii ] f wife
ciocolată [t/iokolata] - ciocolate [t/iokolate] f sticlă [stikla] - sticle [stikle] f bottle
chocolate subsol [subsol] - subsoluri [subsolur'] n. basement
ciorap [t/iorap] - ciorapi [t/iorap'] m. stoking şapcă [/apka] - şepci [ /ept/ '] f cap
costum [kostum] - costume [kostume] n. suit, tavan [tavan] - tavane [tavane] n. ceiling
costume televizor [televizor] - televizoare [televizoare] n.
covor [kovor] - covoare [kovoare] n. caipet T.V. set
cuier [kuier] - cuiere [kuiere] n. peg uşă [u/a] - uşi [ u /‘] f door
dormitor [dormitor] - dormitoare [dormitoare] n. vază [vaza] - vaze [vaze] f vase
bedroom veioză [veioza] - veioze [veioze] f night lamp
dulap [dulap] - dulapuri [dulapuH] n. wardrobe vitrină [vitrina] - vitrine [vitrine] / glass case;
shop window

40
oOo]| VOCABULAR TEMATIC chiuvetă - sink
masă - table
THEMAŢIC VOCABULARY
scaune - chairs
vase de bucătărie - kitchemvare

SUFR.4GER1E / CAMERA DE ZI B A IE bathroom


dining room cadă —tub
duş - shower
canapea —sofa chiuvetă - wash bowl
fotoliu - armchair oglindă - minor, looking glass
măsuţă - small table prosop - bath towel
televizor - T.V. set hârtie igienică - toilet paper
aparat video - video set
vitrină - glass case
HOL hali
scrin - chest o f drawers
cuier —hali stand
plantă ornamentală - decorative plant
oglindă —minor

DORMITOR bedroom
pat - bed
CAMERA DE LUCRU/ BIROU study
birou —writing table
noptieră - night stand
bibliotecă - bookcase
dulap/ şifonier cu o uşă/ cu două uşi - a one door
calculator - computer
wardrobe/a two door wardrobe
telefon - phone
tablouri - pictures
maşină de scris - type^vriter
covor - carpet maşină de calculat - calculation machine
maşină electronică de calculat - electronic
BUCĂTĂRIE kilchen computer ■
aragaz —cooker, cooking slove copiator - copyer
frigider - refrigerator
dulap suspendat - suspended cupboard

cameră de zi - sitting /living room pe jos - on the floor


mulţumesc - thank you lucruri de iarnă —winter clothes
sunteţi la serviciu —you are at work este loc pentru... - there is place for...
avem nevoie de... - we need... cameră mobilată - fumished room
serviciu de cafea - coffee set camere care dau una în alta/ care comunică
un candelabru cu trei braţe - a three arms chan- între ele - connecting woms
delier coleg de cameră - room mate
TEXT

CATE CAMERE ARE ACEST APARTAMENT?


Dan: - în acest bloc cu cinci nivele, parter
plus patru etaje, avem un apartament.
John: - Câte camere are acest apartament?
Dan: - Patru camere: o cameră de zi, două
camere pentru copii şi un dormitor
pentru noi. Bineinţeles că mai avem
bucătărie, baie şi balcon. La subsol
avem o boxă. Avem nevoie de un garaj.
John: - Câţi copii aveţi?
Dan: - Trei, doi băieţi, Mihăiţă şi Dănuţ, şi
o fată, Irina.
James: -Aceste jucării şi aceste ciocolate sunt
pentru ei.
John: - Iar aceste flori sunt pentru soţie. în sacoşă mai este o sticlă.
Dan: - Mulţumesc.
James: - Cine are grijă de copii când sunteţi la serviciu?
Dan: - Părinţii. Ei sunt pensionari.

în camera de zi, lângă fereastră, este


un televizor. Acum este un program
pentru copii cu Tom şi Jerry. Dănuţ,
Mihăiţă şi Irina sunt atenţi la film.
Unde sunt Tom şi Jerry este multă
veselie.
în cameră sunt trei fotolii, o canapea, o masă şi patru scaune. Pe masă este o vază cu flori. în
stânga, lângă perete, este un bufet. In vitrină sunt căni, pahare, servicii de cafea, sticle. La
fereastră este o perdea, iar pe pereţi sunt tablouri. Pe tavan este un candelabru cu trei braţe.
*
* *

Această cameră este pentru băieţi. Ei


au două paturi, un dulap, un birou şi
două scaune. Lângă paturi sunt
noptiere. Pe fiecare noptieră este o
veioză. Pe acest perete este un raft cu
cărţi. Pe jos este un covor. Aici, lângă
uşă, este un cuier. Pe cuier sunt haine,
o şapcă şi o bască. In dulap, Dănuţ şi
Mihăiţă au cămăşi, maiouri, chiloţi, ciorapi, pulovere şi batiste. Pe acest raft ei au lucruri de
iarnă: fulare, mănuşi, căciuli. In dreapta este loc pentru costume, pardesie şi paltoane. Fiecare
pat are o ladă pentru plapumă, pături, cearşafuri şi pernă. Camera este curată şi ordonată.

Proverbe româneşti Cerul, pământul, focul şi apa n-au judecată.


Romanian proverbs E uşor a fi bogat, dar e greu a fi fericit.
EXERCIŢII
EXERCISES

1. Găsiţi cuvintele cu caracter internaţional din textul lecţiei. Find out the internaţional
words o f the text:

2. Eliminaţi cuvântul diferit. Cross out the word which does not fit the context:
baie ciorapi pat perdea
bucătărie covor perete tablouri
cămară fular cearşaf masă
hartă pijama pernă chiloţi
boxă palton pătură fotolii
dormitor şapcă plapumă candelabru

3. Completaţi propoziţiile cu imul din cuvintele următoare. Complete the sentences


using one o f the following words:

rafturi; garaj; ladă; ordine; subsol; braţe; noptieră; cuier

a. Fiecare pat are o ...........


b. L a ........... avem o boxă.
c. Pe tavan este un candelabru cu tre i..
d. Pe fiecare........... este o veioză.
e. In cameră este...........
f. Aici, lângă uşă, este u n ...........
g. Avem nevoie de un .........
h. Pe acest perete su n t........... cu cărţi.

4. Legaţi după sens cuvintele din cele două coloane. Match the words in the two columns
according to their meaning:

a. Părinţii sunt 1. lucruri de iarnă


b. Dănuţ şi Mihăiţă au în dulap 2. o şapcă şi o haină
c. Pe acest raft am 3. pensionari
d. In vitrină sunt 4. pahare, căni, sticle
e. Pe cuier sunt 5. maiouri, chiloţi, ciorapi
f. Lângă paturi sunt 6. la film
g. Dănuţ, Mihăiţă şi Irina sunt atenţi 7. două noptiere
5. Completaţi spaţiile libere cu cuvintele potrivite din vocabularul tematic. Fiii in the
blanks with the appropiate words o f thematic vocabulary:
a. I n ........... sunt două paturi şi un şifonier cu două uşi.
b. In sufragerie, lângă fereastră, este o ........... ornamentală.
c. Mâncarea este în frigider, î n ...........
d. Unde e s te ........... ? Am nevoie de apă.
e. El are u n ........... I.B.M.
f. In apartament sunt do u ă........... , pe hol şi la baie.'
g. In camera de zi este o ........... ; aici sunt căni, pahare şi un serviciu de cafea.

6. Adevărat sau fals? True or false?


a. Pe cuier este o plapumă.
b. In camera de zi, lângă fereastră, este o veioză.
c. Pe cuier sunt haine, o şapcă şi o bască.
d. In cameră sunt şase fotolii.
e. Pe tavan este un candelabru cu două braţe.
f. Pe jos este un covor.
g. Pe raft sunt lucruri de iarnă.
h. In stânga, lângă perete, este un televizor.
i. Aceste flori sunt pentru soţie.

7. Găsiţi ordinea corectă. Put the sentences in the right order:


( ) - Părinţii. Ei sunt pensionari.
( ) - Câte camere are acest apartament?
( ) - Câţi copii aveţi?
( ) - Cine are grijă de copii când sunteţi la serviciu?
( ) - Trei, doi băieţi şi o fată.
( ) —Patru camere: o cameră de zi, două camere pentru copii şi un dormitor pentru părinţi

45
c£>exyUw 3
FONETICĂ - FONOLOGIE
PHONETICS - PHONOLOGY
I oiLio | TRIFTONGI
TR1PHTONGS

eau [eâu] apăreau [apsreâu] they were appearing;


cădeau ksdeâu] they were falling down;
dispăreau [dispăreau] they were disappearing

eai [eai] apăreai [apareâi] you are appearing;


cădeai [kadeăi] you were falling down

oâi [oâi] bulgăroaică [bulgaroâika] Bulgarian woman;


englezoaică [englezoâiks] English woman;
rusoaică [rusoâika] Russian woman

iâi [iăi] ............ iâi] you were climbing; tăiai [taiâi] you were cutting;
trăiai [traiâi] you were living

iau [iau] iau [iău] / am taking, I take; locuiau [lokuiâu] they were living;
trăiau [troiâu] they were living

iei [iei] iei [iei] you take, you are taking; piei [piei] skins;
miei [miei] lambs

ioa [ioâ] bruioane [bruioane] rough copies;


creioane [kreioâne] pencils; duioase [duioase] loving

VOCALE IN HIAT
VOWELS IN HJATUS

filologie [filolod3ie] philology; sociologie [sot/iolod 3ie] sociology lecţie


[lektsiie] lesson; linie [liniie] line

dialog [dialog] dialogue; diamant [diamant] diamond; liant [liant] binder;


triaj [tria3] sorting
i-i fiinţă [fiintsa] being; miime [miime] thousandth;
ştiinţă [/tiintsa] Science

i-o diodă [dioda] diode; dioptrie [dioptriie] diopter;


miopie [miopiie] myopia, short - sightedness

e-a creaţie [kreatsiie] creation; realizare [realizare] realization;


reacţie [reaktsiie] reaction

e-e alee [aleie] alley; moschee [mosk'eie] mosque,


nuclee [nukleie] nucleus

e-u Europa [europa]; european [european]; euforie [euforiie] euphoria

a-i aici [ait/‘] here; cais [kais] apricot tree;


hain [hain] mean, hostile, tain [tain] ration

a-ii autor [autor] author; autograf [autograf] autograph, signature;


autogara [autogara] bus terminal; auzit [auzit] hearing

ă-i faină [faina] meat, flour; găină [gaina] hen; străină [străină] foreign

o-i foiţă [foitsa] thin paper; noiţă [noiesa] nail spot; voinţă [vointsa] will

u-u ambiguu [ambiguu] ambiguous; asiduu [asiduu] assidouos;


continuu [kontinuu] continuous

o-o alcool [alkool] alcohol; cooperare [kooperare]


co-operation; zoologie [zoolod3ie] zoology

Accent, stress

1. coleg, pijama, perdea co-leg, pi-ja-mâ, per-deâ


prieten, frate, soră pri-e-ten, frâ-te, so-ră
biserică, prietenii, caietele bi-se-ri-că, pri-e-te-nii, ca-ie-te-le
doisprezece, lubeniţă, veveriţă doi-spre-ze-ce, lu.-be-ni-ţă, ve-ve-ri-ţă

47
2. cântă he sings, he is singing — cântă he was singing
repetă he repeats, he is repeating — repetă he was repeating
3. acele the needles — acele those
companie company — companie companion ship, presence
copii copys — copii children
mobilă furniture — mobilă mobile
veselă cheerful — veselă plates and dishes

fo D il INTONAŢIE manuale?
INTONATION aveţi |
Voi
Noi suntem în clasă Noi suntem în clasă.
Noi avem, dicţionare. Noi avem dicţionare. Cine
Voi aveţi manuale? ~ | n-are
~ 1 manual?
Ce este acolo? Stăm de vorbă după-amiază.
Unde sunt ei acum? El are nevoie de bani.
Câţi aveţi dicţionare? Duminica nu avem program.
Cînd aveţi program? Ea nu are febră?
Ei stau departe?
Voi staţi în acest apartament?

GRAMATICĂ
GRAMMAR

A. ARTICOL NEHOTĂRÂT, ARTICOL HOTĂRÂT


THE INDEFINITE ARTICLE, THE DEFINITE ARTICLE

Articol nehotărât a, an, some Articol hotărât the


Masculin
Singular
Un băiat are dicţionar. Băiatul are dicţionar.
Un frate este inginer. Fratele este inginer.
Un fiu are examen. Fiul are examen.
Un unchi este medic. Unchiul este medic.

Plural
Nişte băieţi au dicţionare. Băieţii au dicţionare.
Nişte fraţi sunt ingineri. Fraţii sunt ingineri.
Nişte fii au examene. Fiii au examene.
Nişte unchi sunt medici. Unchii sunt medici.

48
Atenţie! tată - taţi, un tată - nişte taţi, tata - taţii
papă - papi, un papă - nişte papi, papa - papii

m. m.
Sg- pi. Sg- Pi.
un nişte -ul, -1 -i
-le

Feminin
Singular
O fată are nevoie de dicţionar. Fata are nevoie de dicţionar.
O carte este pe catedră. Cartea este pe catedră.
O familie are trei copii. Familia are trei copii.
O femeie are grijă de bătrân. Femeia are grijă de bătrân.
O măsea este cariată. Măseaua este cariată

Plural
Nişte fete au nevoie de manual. Fetele au nevoie de manual.
Nişte cărţi sunt pe catedră. Cărţile sunt pe catedră.
Nişte familii au trei copii. Familiile au trei copii.
Nişte femei au grijă de bătrâni. Femeile au grijă de bătrân.
Nişte măsele sînt cariate. Măselele sunt cariate.

f. f.
sg. Pi. sg- Pi.
0 nişte -a , -ua -le

Neutru
Singular

Un tren are întârziere. Trenul are întârziere.


Un caiet este pe bancă. Caietul este pe bancă.
Un tablou este pe acest perete. Tabloul este pe acest perete.
Un fotoliu este portocaliu. Fotoliul este portocaliu.

43
Plural

Nişte trenuri au întârziere. Trenurile au întârziere.


Nişte caiete sunt pe bancă. Caietele sunt pe bancă.
Nişte tablouri sunt pe acest perete. Tablourile sunt pe acest perete.
Nişte fotolii sunt portocalii. Fotoliile sunt portocalii.

n. n.
Sg- pi. Sg- pl.
un nişte -ul, -le -le

B. ADJECTIV
THE ADJECTIVE

Adjective calificative cu patru forme Four-foim Adjeclives

Elevul harnic are note bune. Acest perete este curat.


Femeia harnică are grijă de casă. Maria are o cameră curată.
Elevii harnici au note bune. Aceşti pereţi sunt curaţi.
Femeile harnice au grijă de casă. La etaj sunt nişte camere curate.

absent, absentă, absenţi, absente absent ordonat, ordonată, ordonaţi, ordonate


adevărat, adevărată, adevăraţi, adevărate tidy ordered
true, genuine primul, prima, primii, primele the first
bogat, bogată, bogaţi, bogate rich vesel, veselă, veseli, vesele cheerful, joyful,
bolnav, bolnavă, bolnavi, bolnave ill, sick glad
bun, bună, buni, bune good atent, atentă, atenţi, atente attentive (to),
deştept, deşteaptă, deştepţi, deştepte clever, careful (of)
bright, sharp fericit, fericită, fericiţi, fericite happy,
flămând, flămândă, flămânzi, flămânde plăcut, plăcută, plăcuţi, plăcute pleasant,
hungry nice
frumos, frumoasă, frumoşi, frumoase corect, corectă, corecţi, corecte correct
beautiful, nice.fine util, utilă, utili, utile usefid
gol, goală, goi, goale empty, naked prezent, prezentă, prezenţi, prezentepresent
gras, grasă, graşi, grase fat, gieasy fals, falsă, falşi, false false
greu, grea, grei, grele hard, heavy, difficult sărac, săracă, săraci, sărace poor
ieftin, ieftină, ieftini, ieftine cheap sănătos, sănătoasă, sănătoşi, sănătoase
înalt, înaltă, înalţi, înalte high, talI healthy
liber, liberă, liberi, libere free rău, rea, răi, rele bad
odihnit, odihnită, odihniţi, odihnite prost, proastă, proşti, proaste stupid, silly
refreshed sătul, sătulă, sătui, sătule satiated, full

50
urât, urâtă, urâţi, urâte ugly nefericit, nefericită, nefericiţi, nefericite un-
plin, plină, plini, pline full happy
slab, slabă, slabi, slabe thin; lean; weak neplăcut, neplăcută, neplăcuţi, neplăcute
uşor, oşoară, uşori, uşoare liglit, easy, slight unpleasant
scump, scumpă, scumpi, scumpe expensive, incorect, incorectă, incorecţi, incorecte in-
dear correct, wrong
scund, scundă, scunzi, scunde shoii inutil, inutilă, inutili, inutile useless, vain
ocupat, ocupată, ocupaţi, ocupate busy, en-
gaged, occupied Culori Colours
obosit, obosită, obosiţi, obosite lired, weaiy, alb, albă, albi, albe while
dezordonat, dezordonată, dezordonaţi, negru, neagră, negri, negre black
dezordonate disorderly albastru, albastră, albaştri, albastre blue
ultimul, ultima, ultimii, ultimele the last galben, galbenă, galbeni, galbene yellow
trist, tristă, trişti, triste sad violet, violetă, violeţi, violete violet
neatent, neatentă, neatenţi, neatente
absenl-minded

C. P R O N U M E ŞI A D JE C T IV N E H O T Ă R Â T
INDEFINITE PRONOUNSAND ADJECTIVES

Nominativ — acuzativ
1. Pronume
CINEVA [t/ineva] CEVA [t/eva]
somebody, someone something
- Este cineva acasă? - Este ceva pe catedră?

- Cine are grijă de copii? - Ce ai în sacoşă?


- Cineva din familie. - Ceva pentru mama. (Am ceva pentru mama).
- Cine are nevoie de bilete? - E ceva în valiză?
- Cineva din grupa 2. - Da, e ceva greu.
- Nu, nu e nimic.
- Este cineva bolnav? - Pentru examen avem nevoie de ceva
timp (= mult timp)
- Da, cineva este bolnav. - Ai ceva bani în buzunar? (= puţini, câţiva)
- Nu, nimeni nu este bolnav.

CINEVA, CEVA + verb, pers. 3 sg.

<57
2. Pronume şi adjectiv

m. ------------- T.--------------
Sg- tot [tot] toată [toata] all
pi. toţi [tots'J toate [toate]

- Aici este tot (untul)? - Acolo este toată (cafeaua)?


- Da, tot. - Da, toată.

- în clasă sunt toţi (băieţii)? - Toate (fetele) au manual?


- Da, toţi. - Da, toate.

în frigider am tot laptele, Am nevoie de toată (apa) pentru ceai.


în fotografie sunt toţi (colegii). Toate (fetele) sunt curioase.

TOT, TOATĂ, TOŢI, TOATE + subst. artic. cu artic. hot.

D. VERB
THE VERB

MODUL INDICATIV, TIMPUL PREZENT


PRESENT INDICATIVE
ASTA
TO STAND, TOSIT, TOREMAINSTANDING, TOUVE, TOBE, TOSTOP

Eu stau în picioare STAU


Unde stai în Iaşi? STAI
El stă jos. Ea stă acasă. STĂ
Stăm de vorbă în cameră. STĂM
Staţi la rând! STAŢI
Ei stau la masă. Ele stau prost cu banii. STAU

- Eu stau la hotelul „Unirea”. - Avem nevoie de pâine? Aici este


Tu unde stai? un magazin.
- Eu stau la casa de oaspeţi. - Desigur. Ce mai stai?

- Cînd stăm de vorbă despre excursie? - Când stăm la masă?


- După-amiază. N-am cursuri şi stau acasă. - La ora două.

52
Stai bine cu banii? - Stai cuminte, Dănuţ! Bunicul este
obosit.
Aproximativ bine. Ai nevoie? - Cu cine stai în cameră, la hotel?
- Cu doi compatrioţi.
Cum mai stai cu româna? - Cum stai cu sănătatea?
Bine. Sunt atent la lecţie şi n-am probleme. - Nu prea bine. Am gripă de trei zile.

E. ADVERB
THE ADVERB

1. Adverbe şi locuţiuni adverbiale de 2. Adverbe şi locuţiuni adverbiale


afirmaţie de negaţie
The Adverbs o f Affirmation The Adverbs o f Negation

- Ai nevoie de dicţionar? - Ai nevoie de dicţionar?


- Da, (desigur, fireşte, negreşit, - Nu, (nicidecum, deloc, defel). No,
cu siguranţă, într-adevăr, de bună seamă). (not at all, by no means).
Yes, (certainly, o f course, by al! means, indeed).

- Sunteţi obosit? - Sunteţi obosit?


- Desigur (fireşte, într-adevăr). - Deloc (defel, nicidecum).

- Dvs. aveţi grijă de laborator? - Ai bilet?


- într-adevăr. - Nu.

- După-amiază stai acasă?


- Negreşit (de bună seamă).

F. PREPOZIŢIE
PREPOSITION

în in, into at, on, by, fo r Dinfrom, in,of, outof, on, with,for, by, through
Fratele este în cameră. Fratele din cameră este elev.

53
Suntem în România de câteva zile. Munţii din România nu sunt înalţi.
Avem lecţie în laboratorul fonetic, Mesele din laborator sunt noi.
în ziar sunt ştiri importante. Ştirile din ziar sunt importante.
Puloverul este din lână.

La at, to, in, on De la from, at, in, on


Radu este la film. Filmul de la cinematograful „Victoria” este
englezesc.
Acum ei sunt la hotel. Persoanele de la hotel au nevoie de camere.
Suntem la timp la lecţie. Colegii de la Bucureşti stau trei zile în Iaşi.
Eşti roşu la faţă. Ca temă avem trei exerciţii de la lecţia 2.
La întâi iulie sunt acasă. Excursia la munte este de la 26 iulie la 30 iulie.
Sărbătoarea de la 1 decembrie este importantă
pentru români.

Pe on, upon De pe on, in


Dicţionarul acela este pe birou. Dicţionarul de pe birou este român-englez.
Pe perete este un tablou frumos. Tabloul de pe perete este frumos.
Pe străzi sunt tramvaie, autobuze • ........... .............. .................. , ....... de pe străzi
şi troilebuze. sunt aglomerate.

EXERCIŢII
EXERC1SES
joDo j 1. Distingeţi. Mark out:

au/ a-u iu/ i-u io/ i-o ia/ i-a

dau - daună iunie - fiul voios - spion băiat - hiat


au - aulă iulie - Jiul noroios - avion iarbă - înfiat

oi/ o-i ou/ o-u îi/ î-i eu/ e-u

ploi - ploile nou - nour pâine - pârâit heleşteu - heleşteul


noi - noile bou - bour câine - cârâit leu - leul

■5U
ei/ e-i ai/ a-i

căţei - căţeii haină - haină


viţei - viţeii scai - scaiul

2. Model: actor, -i un actor - doi actori frate un frate - doi fraţi


un actor - nişte actori un frate - nişte fraţi
actorul - actorii frateje - fraţii

autor, - inginer, - i arbore, -i pieptene, -i


ban, -i rus, - i castravete, --i preşedinte, -i
bărbat, -i urs, - i câine, -i strugure, -i
bunic, - i artist, - i dinte, - i şarpe, - i
copac, --i turist, - i fluture, - i şoarece, -i
covrig, -i ziarist, - i frate, - i nasture, -i
domn, - i dentist, - i munte, -i sâmbure, -i
englez, -i specialist, - i oaspete, - i metru, - i
ghid, -i ecologist, -i perete, - i litru, -i

3. a) Model: lac, -uri un lac — două lacuri


un lac — nişte lacuri
lacul — lacurile

aeroport, -uri deal, -uri gem, -uri plic, -uri


cearşaf, -uri desert, -uri gând, -uri preţ, -uri
ceas, -uri dop, -uri glas, -uri răspuns, -uri
chibrit, -uri drum, -uri hotel, -uri sfat, -uri
compot, -uri dulap, -uri înţeles, -uri tren, -uri
corp, -uri foc, -uri lift, -uri vin, -uri
dans, -uri geam, -uri miros, -uri zvon, -uri

b) Model: act, -e un act — două acte


un act — nişte acte
actul — actele

ac, -e avion, -e covor, -e prosop, -e


accent, -e bagaj, -e cuier, - e secret, -e
accident, -e bjlet, - e cuţit, -e spital, -e
ajutor, - e buzunar, -e deget, -e stat, -e

55
aliment, -e capac, - e eveniment, - e televizor, -e
animal, - e cântec, -e fruct, -e vagon, -e
aparat, -e concert, -e magazin, -e voiaj, -e
apartament, -e contact, -e pachet, -e ziar, -e
atelier, - e control, -e paşaport, -e zâmbet, -e

a) Model: doamnă, - e o doamnă - două doamne


o doamnă - nişte doamne
doamna - doamnele

adeverinţă, -e catedră, -e diplomă, - e metodă, -e


adresă, -e ceapă, -e notă, -e domnişoară, -e
artă, - e chiuvetă, - e echipă, - e oră, -e
batistă, - e cifră, -e faptă, -e palmă, -e
bluză, - t ciocolată, -e fereastră, -e pată, -e
brichetă, —€ ciorbă, - e fiică, - e pauză, - e
buză, -e cireaşă, -e fiinţă, -e pernă, -e
cameră, -e clasă, -e glumă, -e persoană, -e
capitală, - e conferinţă, - e legumă, - e piaţă, -e

)) Model: cămaşă, -i o cămaşă — două cămăşi


o cămaşă — nişte cămăşi
cămaşa — cămăşile

bancă, - i epocă, - i hartă, -i pisică, -i


barbă, - i fabrică, - i inimă, -i
băutură, -i friptură, - i lampă, - i prăjitură, - i
biserică -i gară, -i limbă, -i regulă, - i
bunică, -i geantă, - i literatură, - i seară, - i
cadă, -i grădină, -i maşină, - i ţigară, -i
cană, - i greşeală, -i mănuşă, -i uşă, -i
dimineaţă, -i gură, - i oglindă, - i viaţă,-i

c) Model: ____________________________
acţiune, - i o acţiune - două acţiuni agenţie, -io agenţie - două agenţii
o acţiune - nişte acţiuni o agenţie - nişte agenţii
acţiunea - acţiunile agenţia - agenţiile

afacere, -i descriere, -i pâine, -i asociaţie, -i excursie,-i


alegere, -i eroare, -i plimbare, -i baterie, -i farfurie, -i
amintire, -i floare, -i privire, -i bijuterie, -i farmacie, -i
aniversare, -i ieşire, -i profesiune, -i călătorie, -i generaţie, -i

56
chestiune, -i intrare, -i propunere, -i căsătorie, -i hârtie, -i
clădire, -i întâlnire, -i rugăminte, -i cofetărie, -i invitaţie, -i
convorbire, -i întrebare, -i sărbătoare, -i condiţie, -i lecţie, -i
cruce, -i mare, -i traducere, -i convenţie, -i ocupaţie, -i
culoare, -i noapte, -i veste, -i discuţie, -i pălărie, -i

d) Model: femeie, - i o femeie - două femei cafea, -le o cafea - două cafele
o femeie - nişte femei o cafea - nişte cafele
fem eia- femeile cafeaua - cafelele

baie, - i odaie, - i curea, -le stea, -le


bătaie, - i ploaie, -i măsea, -le vopsea, -le
cheie, -i colivie, - i perdea, -le basma, -le
foaie, - i scânteie, -i podea, -le manta, -le
nevoie, -i tigaie, -i reţea,-le pijama, -le

5. Model: Băieţii (blond) din (ultimul) bancă sunt gemeni.


Băieţii blonzi din ultima bancă sunt gemeni.

Maria este o fată (înalt, blond, vesel, deştept). Oamenii (optimist) au succes în viaţă.
Pantofii (murdar) sunt lângă uşă. In zilele (liber) stăm acasă. Acea valiză nu este (gol), este
(plin) şi (greu). Aceşti băieţi (flămând) şi (obosit) stau jos la o masă (liber). Sticla (gol) şi
paharele (plin) sunt pe masă. La tabla (curat) este o cretă (alb) şi un burete (murdar).
Aceste fete (harnic) au o cameră (curat) şi (plăcut). în pauză, doi tineri (serios) stau de
vorbă despre o carte (interesant). In această ţară (frumos) şi (bogat) sunt munţi (înalt),
dealuri şi câmpii (roditor) şi oameni (inteligent), (cinstit) şi (optimist).

6. Model: - A re .............un pix? - A i .............pe birou?


- Are cineva un pix? - Ai ceva pe birou?

Este ............. din Egipt? Are grijă ............. de copii? Aveţi ............. bani la voi? Are
nevoie.............de acest dicţionar? E ste.............. la cutia poştală? Pe covor e s te ..............
Stau în cameră cu ............ din Bulgaria. E .............. în sertar? Aveţi.............. pe aragaz?
E ste.............acum acasă?

7. Model: -A ici este ............ pâinea?


- Aici este toată pâinea?

în frigider e s te .............brânza. Pe masă este .............. salamul. Ai nevoie d e .............


untul? în ceaşcă este.............cafeaua. Aveţi nevoie d e .............. banii?.............. cămăşile

57
curate sunt în dulap? Această femeie are grijă d e ............ copiii? în sticlă am
berea. Aici av eţi.............vinul?..............colegii sunt în clasă.

8. Model: La lecţii n o i............


La lecţii noi stăm jos.

în tramvai, de obicei, e u ........... a sta jos


în pauze colegii.............pe hol. a sta în picioare
Astăzi e l .............la ora 13. a sta la rând
U nde............ în Iaşi? a sta de vorbă
El e bolnav,............ a sta la masă
............ şi luăm mandarine. a sta prost cu stomacul
C um ............ cu româna? a sta

9. Model: - Astăzi stai de vorbă cu Mihai?


Afirm. - Fireşte (desigur, negreşit, de bună seamă).
Neg. - Nu, (nicidecum, deloc, defel, ba)

- Aveţi bilete pentru acest spectacol? - Dumneata ai caiet de teme?


Afirm........................................................................................................................
Neg...........................................................................................................................

—Dumneavoastră staţi la lecţie? -Ai timppentru o plimbare înparcul Copou?


Afirm.......................................................... ..........................................................
Neg.....................................................................................................................................

10. Completaţi spaţiile libere cu prepoziţiile adecvate. Fiii in the blanks with the appropiate
prepositions:.
în, din, la, de la, pe, de pe

.............hol sunt nişte colegi. Tabla ...............perete este curată................. tablă este o
studentă. Cursurile.............universitate sunt interesante. Cămăşile.............. dulap sunt
curate. Astăzi stă m .............m a să ........... . ora 2. în farfuriile.............masă este supă.
.............masă sunt linguri, furculiţe şi cuţite.................clasă sunt băieţi şi fete................
acea bancă ............. parc sunt doi tineri.

58
manual [manual] - manuale [manuale] n. text-
book, manual
munte [munte] - munţi [munts] m.
VOCABULARY mountain
astăzi [astazi] adv. loday pix [piks] - pixuri [piksur] n. bal! pen
bere [bere] - beri [ber] f. beer pupitru [pupitru] - pupitre [pupitre] n. desk
blond [blond], blondă [blonda] - blonzi sertar [sertar] - sertare [sertare] n. drawer
[blonz1], blonde [blonde] adj. btond(e) sărbătoare [sarbatoare] - sărbători
brânză [brînza] f.sg. cheese [sarbator1] f. Iioliday
burete [burete] - bureţi [burets'] m. sponge străin [străin], străină [străină] - străini
cască [kaska] - căşti [k a/t] f. head/ ear [străin'], străine [străine] adj.foreign, strânge
phones sus [sus] adv. high (tip)
catedră [katedra] - catedre [katedre] f. ştire [/tire] - ştiri [/tir'] f news
leacher s chair târziu [tîrziu] adv. late
câmpie [kîmpiie] - câmpii [kîmpii] f. plain valiză [valiza] - valize [valize] f. suitcase
ceas [t/eas] -ceasuri [t/easur] n. walch
cretă [kreta] - crete [krete] f. challc
curat [kurat], curată [kurata] - curaţi [kurats],
curate [kurate] adj. clean
cuţit [kutsit] - cuţite [kutsite] n. knife
deal [deal] - dealuri [dealur] n. hill
după [după] prep. after VOCABULAR TEMATIC
furculiţă [furkulitsa] - furculiţe [furkulitse] f. THEMATIC VOCABULARY
fork
hârtie [hîrtiie] - hârtii [hîrtii] / paper ceas de mână - (wrist) watch
înainte [înainte] adv. before, in fv n t of ceas de perete - (hali) clock
lingură [lingura] - linguri [lingur] f. spoon
ceas deşteptător - alarm clock
loc [lok] - locuri [lokur] n. seat
lunar [lunar] adv. monthly ceas de turn - turret clock
baterie - battery

la ce oră? - (at) what time? orele fiind înaintate - time being so far ad-
la ora nouă - at nine o clock vanced
din oră în oră - every hour, hourly la ora actuală - at the present moment
a regla ceasul - to regulate / set the watch înainte de prînz - before noon
clock la prînz - at noon
ceasul bate sfertul - the clock strikes the după prînz - in the aftemoon
quarter la miezul nopţii - at midnight -
ceasul întîrzie cu cinci minute - the watch is
five minutes slow

59
TE X T

ÎNAINTE DE LECŢIE

John: - Astăzi avem curs?


Michel: - Fireşte.
John: - La ce oră?
Michel: - La ora nouă, în laboratorul fonetic.
John: - Laboratorul fonetic este la parter?
Michel: - Nu, este sus, la etajul trei. Acum este târziu, ce mai stai?

John: - Fiecare student are un loc aici?


Michel: - Desigur, în laborator sunt locuri pentru toţi studenţii.
Pedro: - Voi aveţi manuale? Eu nu am.
Michel: - Toate aceste manuale de pe catedră simt pentru noi.
Pedro: - Am nevoie şi de dicţionare şi de caiete.
Michel: - La parter este o librărie. Acolo sunt dicţionare, cărţi, caiete, pixuri, hârtie.
John: - Eu stau pe acest scaun, lângă fereastră. Tu unde stai?
Michel: -A ici, în faţă, este un loc liber.
Profesorul: - In clasă sunt toţi studenţii?
Michel: - Trei colegi stau de vorbă pe hol. Staţi puţin...
Elena: - Acele locuri sunt ocupate?
Pedro: - Da. In spate sunt locuri libere.

La pupitrele modeme şi curate din laboratorul


fonetic stau studenţii străini. Pe fiecare pupitru
este o cască, un manual şi un caiet. Lângă
catedră stau în picioare doi băieţi înalţi şi
blonzi şi o fată frumoasă şi foarte veselă. Ei
au nevoie de manuale. Astăzi este o lecţie de
română interesantă.

Ştiaţi că...?
D idyou know that... ?
• Cursurile în România în şcoli şi universităţi încep la ora 8 dimineaţa?
• Un curs are o durată de două ore iar pauza este de zece minute?
• Studenţii harnici primesc lunar o bursă în bani?

Proverbe româneşti Toate sunt trecătoare ca ziua de ieri.


Romanian proverbs Unde e vorbă multă, acolo e treabă puţină.
Tot ce e prea mult nu e sănătos.
Omul leneş e bou la mâncare şi vulpe la treabă.

60
ORA
THE TIME

Cât e ceasul? Ce oră e? What's time? What time is it?

Este ora nouă fix. It is nine o clock. (sharp)

Este ora nouă şi cinci (minute). It is five (minutes) past nine


It is nine five

Este ora nouă şi zece (minute). It is ten (minutes) past nine


It is nine ten

Este ora nouă şi un sfert. It is quarter past nine.


It is nine fifteen

Este ora nouă şi douăzeci şi cinci de minute. It is twenty-five (minutes)


past nine.
It is nine twenty five

Este ora nouă şi jumătate. It is h alf past nine.


It is nine thirty

Este ora zece fără douăzeci şi cinci de minute.


It is twenty-five (minutes) to ten. It is nine forty five

Este ora zece fără un sfert. It is a quarter to ten.


It is nine firty

Este ora zece fără zece minute. It is ten (minutes) to ten.

Este ora douăsprezece. It is twelve o ’clock (sharp).

61
EXERCIŢII
EXERCISES
1. Eliminaţi cuvântul diferit. Cross out the word which does not fit the context:
laborator caiete catedră librărie
clasă parter hol student
târziu pixuri pupitru magazin
hol manuale scaun teatru
amfiteatru dicţionare cască restaurant
2. Completaţi propoziţiile cu unul din cuvintele următoare. Complete the sentences using
one o f the following words:

pupitru; parter; picioare; străini; cască; lecţie; veselă

a. L a ............ este o librărie.


b. Lângă catedră stau î n .............doi băieţi.
c. Pe fiecare pupitru este o .............
d. In laboratorul fonetic sunt studenţi........
e. Astăzi avem o ............ de română interesantă.
f. Pe fiecare............ este un manual şi un caiet.
g. Ea este o fată foarte ..............

3. Legaţi după sens cuvintele din cele două coloane. Match the words in the two columns
according to their meaning:
a. Avem nevoie de 1. locuri libere
b. In spate sunt 2. pe acest scaun
c. Laboratorul fonetic este 3. de vorbă pe hol
d. Eu stau 4. dicţionare şi caiete
e. Astăzi avem curs 5. la etajul trei
f. Trei colegi stau 6. la ora nouă

4. Completaţi spaţiile libere cu cuvinte potrivite. Fiii in the blanks with appropiate words:
a. Avem cursuri dimineaţa ia r ......... suntem liberi.
b...............nu mai are baterie.
c. Avem ştiri de la e l ............
d. Ceasul meu nu e bun............... cu zece minute.
e............... suntem întotdeauna la cursuri.
f. Ai .............deşteptător? Nu am ceas
g. O oră are .............de minute.

5. Găsiţi întrebarea coreclă. Find the right question:__________________


Model: | - La ce oră avem curs? - La ora nouă. 1

62
a. - Nu, este sus.
b. - Nu, n-avem manuale.
c. - Aici în faţă.
d. - Da, sunt ocupate.
e. , - Nu, nu-s toţi.
f. . - Desigur, sunt locuri pentru toţi studenţii.

6. Tăiaţi răspunsul greşit. Cross out the wrong answer.


a. - Secretariatul este la etajul trei? - N u , e jos, la parter.
- Da, e lângă universitate.
b. - Toţi studenţii străini simt în laborator? - Lângă catedră stau de vorbă doi studenţi.
- Nu, trei studenţi stau de vorbă pe hol.
c. - Aceste locuri sunt ocupate? - Da, ele sunt acolo.
- Da, dar în spate sunt locuri libere.

7. Adevărat sau fals? True or false?

a. Laboratorul fonetic este la parter.


b. în laborator sunt locuri pentru toţi studenţii.
c. Cinci studenţi stau de vorbă pe hol.
d. Pedro are manual de limba română.
e. John stă pe scaun, lângă fereastră.
f. Lângă catedră stau în picioare doi băieţi.

8. Găsiţi ordinea corectă. Firtd the right order.


( ) - La ora nouă. )- La ce oră?
( ) - Laboratorul fonetic este la parter? )- Astăzi avem curs?
( ) - Nu, este sus la etajul trei. )- Desigur, sunt multe locuri.
( ) - Fireşte. )- Am şi eu un loc?

9. Cât e ceasul? Whal time is it?

63
^zJtiex^yiw 4
f
GRAM ATICĂ
GRAMMAR

A. 1. PRONUM E ŞI ADJECTIV DEM ONSTRATIV


THE DEMONSTRA TIVE PRONOUNS AND ADJECTIVE

a. PRONUME DEMONSTRATIV
Dc apropiere proximity: this, these
m. n. f.
Mihai este aici. Dicţionarul este pe masă. Maria este aici.
sg. El este aici. Dicţionarul este aici. Ea este aici.
Acesta este Mihai. Acesta este dicţionarul. Aceasta este Maria.

Mihai şi Ştefan sunt aici. Dicţionarele sunt pe masă. Maria şi Irina sunt aici.
pi. Ei sunt aici. Dicţionarele sunt aici. Ele sunt aici.
Aceştia sunt Mihai şi Acestea sunt dicţionarele. Acestea sunt Maria şi Irina.
Ştefan.
m. n. f.
sg. acesta this aceasta this
pl. aceştia these acestea these

De depărtare remoteness: that, those


m. n. f.
Adrian este acolo, Dicţionarul englez este în raft. Maria este acolo.
sg. El este acolo. Dicţionarul englez este acolo. Ea este acolo.
Acela este Adrian. Acela este dicţionarul englez. Aceea este Maria.

Adrian şi Răzvan Dicţionarele engleze sunt Monica şi Ilinca


pl. sunt acolo. în raft. sunt acolo.
Ei sunt acolo. Dicţionarele engleze sunt acolo. Ele sunt acolo.
Aceia sunt Adrian Acelea sunt dicţionarele Acelea sunt Maria
şi Răzvan. engleze. şi Ilinca.

m. n. f.
sg. acela that aceea that
pl. aceia those acelea those

e#
b. ADJECTIV DEMONSTRATIV

Dc apropiere proximiţy: this, these

va. n. f.
Mihai este un coleg. Dicţionarul este românesc. Maria este o colegă.
El este aici. Dicţionarul este aici. Ea este aici.
Colegul acesta este Dicţionarul acesta este Colega aceasta este
Mihai. românesc. Maria.
Acest coleg este Mihai. Acest dicţionar este Această colegă este
românesc. Maria.

Ion şi Dumitru sunt Dicţionarele sunt Elvira şi Carmen sunt


colegi. româneşti. colege.
Ei sunt aici. Dicţionarele sunt aici. Ele sunt aici.
Colegii aceştia sunt Ion Dicţionarele acestea sunt Colegele acestea sunt
şi Dumitru. româneşti Elvira şi Carmen.
Aceşti colegi sunt Ion Aceste dicţionare sunt Aceste colege sunt
şi Dumitru. româneşti. Elvira şi Carmen.

m. n. f.
sg- colegul acesta caietul acesta colega aceasta
acest coleg acest caiet această colegă
pl. colegii aceştia caietele acestea colegele acestea
aceşti colegi aceste caiete aceste colege

De depărtare remoteness: that, those


m. n. f.
Nicolae este un coleg, Caietul este de teme. Rodica este o colegă.
sg. El este acolo. Caietul este acolo. Ea este acolo.
Colegul acela este Nicolae. Caietul acela este Colega aceea este
de teme. Rodica.
Acel coleg este Nicolae. Acel caiet este de teme. Acea colegă este Rodica.

pl. Nicolae şi Vasile sunt colegi. Caietele sunt de teme. Alina şi Rodica sunt
colege.
Ei sunt acolo. Caietele sunt acolo. Ele sunt acolo.
Colegii aceia sunt Nicolae Caietele acelea sunt Colegele acelea sunt
şi Vasile. de teme. Alina şi Rodica.
Acei colegi sunt Nicolae Acele caiete sunt Acele colege sunt Alina
şi Vasile. de teme. şi Rodica.

65
m. n. f.
sg. colegul acela caietul acela colega aceea
acel coleg acel caiet acea colegă
pi. colegii aceia caietele acelea colegele acelea
| acei colegi acele caiete acele colege

Forme din limba română vorbită Theforms used in the spoken language

(Colegul) ăsta. (Colega) asta. (Colegul) ăla. (Colega) aia.


(Colegii) ăştia. (Colegele) astea. (Colegii) ăia. (Colegele) alea.

(Băiatul) ăsta este Radu. (Fata) asta este Maria.


(Băieţii) ăştia sunt din Italia. (Fetele) astea sunt rusoaice.

2. PR O N U M E ŞI A D JE C T IV N E H O T Ă R Â T
INDEFINITE PRONOUNSAND ADJECTIVES

ATÂT(A) ATÂTA So much, So long


ATÂŢIA ATÂTEA So many
a. Suntem în România de atâta timp! fo r so long time
Pentru ceai avem nevoie de atâta apă. so much water
Pantofii sunt scumpi. N-am atâţia bani. so much money
In grupă sunt atâtea fete? so many girls

- N-am zece lei rest.


- A tâta pagubă! so much the better
- A i nevoie de multă cafea?
- Numai atâta, no more
- De ce aveţi nevoie?
- De două caiete şi un pix. A tâta tot. that ’s all

m. f.
sg. atât(a) atâta so much, so long
pL atâţi(a) atâtea so many

Atenţie! m. f.
S atâta atâta
+ subst. neart.
PI atâţia atâtea

66
b.
CÂTVA [kîtva] CÂTĂVA [kîtava] some, a little, a few
CÂŢIVA [kîtsiva] ClTEVA [kîteva]

Mihai are febră de cîtva timp.


De câtăva vreme sunt obosit, fo r some time
Câţiva sunt din Italia. Câţiva studenţi sunt din Italia.
Pe hol sunt câteva. Pe hol sunt câteva colege.

- Câţi studenţi au dicţionar? - Câte fete aveţi în grupă?


- Câţiva. - Câteva.

m. f.
s. Câtva, Câtăva
+ subst. neart.
PI. Câţiva Câteva

B. VERB
THE VERB

M O DUL INDICATIV, TIM PUL PREZENT


PRESENT INDICATIVE
A LUA
TOTAKE

Din magazin iau pâine, caşcaval şi unt. IAU


La prânz iei masa la restaurant? IEI
Din centru el ia tramvaiul sau taxiul? IA
In cofetărie luăm loc la o masă liberă. LUĂM
Când luaţi vacantă? LUAŢI
Ei iau cuvântul la adunare. IAU

- Unde iei masa de obicei?


- La cantina-restaurant pentru studenţi.

Prietenii iau loc pe scaune şi stau de vorbă.


Spre Copou luăm tramvaiul 1.
Mama ia de mână copilul.
Nu luaţi pâine de aici, pentru că nu este proaspătă.

67
C. ADVERB
THE ADVERB

FOARTE very, most, in high degree Peisajul montan este foarte frumos.
Camera este foarte curată.
Sucul este foarte rece.
MAI more, again, almost, nearly, still Mai am nevoie de două caiete.
Mai am două portocale.
Mai stau două ore în bibliotecă.
Mai stăm de vorbă după-amiază.
Avem program mai toată ziua.
ŞI aho, too, as well Şi el are nevoie de dicţionar.
Iau şi două caiete.

D. PREPOZIŢIE
THE PREPOSITION

Defrom, of, for, by, about... După after, behind,according to; fo r


manual de limba română Romaninan textbook după-amiază aftemoon
masă de lemn wood table după aceea after that
rochie de mătase silk dress după uşă behind the door
monedă de o sută de lei a one-hundred după lecţie after the lesson
Iei coin
un copil de patru ani a fouryear's, old Este la librărie după caiete fo r
child
o poezie de Mihai Eminescu Această lecţie este după program.
bani de cheltuială pocket money according to
zi de zi, lună de lună day after day
Sunt în Iaşi de cinci zile. Lângă near (to), beside, by the side of,
fiu de medic a doctor's son close to, about, not fa r from
profesia de ziarist ajournalist's job
coleg de grupă group mate Apartamentul este lângă Universitate.
De Anul Nou stăm în Iaşi. On New Year'Eve Stau în bancă lângă un prieten.
Nu stă la masă de supărare. Angiy as he is, he Supermagazinul „Copou” este lângă parc.
Won't cometo dinner
Despre about, of, on, in connection with, as fo r

Opiniile despre spectacol sunt contradictorii.


Ce veşti ai despre excursie?
Despre această problemă avem păreri diferite.

68
E. CONJUNCŢIE
THE CONJUNCŢION

Conjuncţie copulativă copulative conjunction

Şi and Iar while, whereas; and

Ion este un tânăr înalt şi slab. Eu sunt din Franţa, iar Maria este din Italia.
Elena stă acasă şi are grijă de copii.

Nici not, nor, neither, ... neither... nor

Nici eu, nici Maria nu suntem din Austria. - Eu n-am manual.


Băiatul nu este nici înalt, nici slab. - Nici eu.

EXERCIŢII
EXERCISES

1. a. Model: .............este tramvaiul 1?


Acesta este tramvaiul 1?

este laboratorul fonetic? .............este cartea dumneavoastră?


este câinele dumnealui? .............sunt Mihai şi Radu.
sunt caietele dumneaei. .............este hotelul „Traian”.
este clasa dumneavoastră? ............ sunt ochelarii mei.
sunt colegii din Germania? ............ este studenta din Cehia.
sunt cărţile şi caietele. .............sunt pantofii murdari.

b. Model: ............ este tramvaiul 1?


Acela este tramvaiul 1?

2. a. Model: ............ fată are nevoie de manual.


Această fată are nevoie de manual.
Fata aceasta are nevoie de manual.

actori sunt talentaţi, .............lecţii sunt dificile.


stradă este „Cuza vodă”, ............ flori sunt frumoase.
troilebuz are un traseu lung. .............ochelari sunt de vedere.
magazin este „Moldova”, .............cămăşi au culori frumoase.
pantaloni sunt curaţi. Stau î n .............cameră.

69
b. Model: .............lată are nevoie de manual.
Acea fată are nevoie de manual.
Fata aceea are nevoie de manual.

3. Model: .............laborant are grijă de aparate.


Acest laborant are grijă de aparate.
Laborantul acesta are grijă de aparate.

Acest oameni au nevoie de pâine, colegă nu ia îngheţată,


Această vânzător este foarte politicos, tineri iau tramvaiul până în centru,
Aceşti maşină este nouă. manuale au lecţii interesante.
Aceste munţi nu sunt foarte înalţi.

4. Model: - Pe masă este.............pâine. - Pe masă este atâta pâine.


- De ce numai atâta?

Pentru salată avem .... .......roşii. - în frigider a m .......... .. unt.

Mai a m ............ bani. - Pentru cină avem .... ......caşcaval.

Ca desert avem .......... .. banane. - Astăzi la lecţie su n t............colegi.

în album sunt............ fotografii. - Pentru excursie avem nevoie d e ....... zile.

5. Model: - De cât timp este în România?


- De trei zile.
- De câtva timp.

- De câte caiete ai nevoie? - De cât timp ai febră?

- Câţi studenţi sunt la teatru? - Câte cabine telefonice sunt acolo?

- Câţi colegi sunt pe hol? - De câte pahare aveţi nevoie?

- Câte prăjituri luăm acasă? - Câte persoane stau în fiecare cameră?

70
6. Model: - .................şi voi prăjituri?
- Luaţi şi voi prăjituri?

De la farmacie e u ............ nişte aspirine. Tu stai departe. N u ..............tramvaiul? E i..............


loc pe scaune şi stau de vorbă. în iunie elevii............ vacanţă................ şi tu o îngheţată?
U nde............ masa voi? C in e.............. această portocală? Câţi colegi.............. bilete la
teatru? Câteva persoane...... cuvântul la adunare. E l......... o cafea, iar n o i..............sucuri.

7. Model: La lecţie stau două ore.


La lecţie mai stau două ore.

Ia o prăjitură. In parc stăm o oră. Din magazin iau portocale. Iau două bilete. în pauza
următoare stăm de vorbă despre spectacol. Peste două zile avem un test. Mâine iau
cireşe din piaţă. Iei ţigări? Stau de vorbă toată noaptea. Avem toate cărţile necesare.

8. Model: După-amiază stăm acasă, (ei)


Şi ei stau acasă.

Mihai are bilet. (Radu) Ei au program acum. (noi) Avem manuale, (dicţionare) Voi staţi o oră
în parc. (noi) Pentru cină avem ouă şi caşcaval, (măsline) Noi luăm autobuzul, (ei) După-
amiază avem bilete la un spectacol, (ele) Din cofetărie luăm prăjituri, (sucuri de fructe)

9. Model: în clasă sta u .............Maria.


In clasă stau lângă Maria. (de, după, dinspre, lângă, în din, la, de Ia, pe, de pe)

Rodica are o rochie............ mătase frumoasă................ program luăm m asa..............res­


taurant. Femeia i a ............ mână un copil..............cinci ani. Profesia..............ziarist este
interesantă. Cantina-restaurant este............ Universitate................masă sunt câteva monede
............ o su tă ..............Iei. Manualul.............. limba română este.............. servietă. Sunt
............ Iaşi..............câteva zile. Cartea..............geantă are poezii..............Lucian Blaga.
Colegii............ grupă..............hol sunt germani. Stăm ..............hotelul „Traian” ..............
centru. Stăm............ vorbă............. această problemă............. program. Ce veşti ai V.....
Mihai?............ grădină este o m asă.............. lem n..............un copac.

10. Model: T ata.............mama sunt acasă.


Tata şi mama sunt acasă, (şi, iar, nici)
Ş tefan.............Andrei stau pe o bancă în parc. Camera aceasta este curată ..........
confortabilă. Astăzi avem un te st............ mâine suntem liberi. In grupă sunt tineri harnici
............ inteligenţi. Secretariatul este la parter,..............laboratorul la etaj. El nu are dicţionar,
............ nu are nevoie de dicţionar. Filmul este plăcut.............. interesant. Dănuţ este un
copil inteligent............ cuminte.

7/
V O C A BU LA R plată [plata] - plăţi [plats'] f. bill, account
VOCABULARY portocală [portokala] - portocale [portokale] f
orange
apă [apa] - ape [ape] f. water prăjitură [pra3itura] - prăjituri [p ^ itu r1] /
adunare [adunare] - adunări [adunar] f cake
meeting, rally; prânz [prînz] - prânzuri [prînzur'] n. lunch,
bacşiş [bak/i/] - bacşişuri [bak/i/ur] n. midday meal
gratuity pui [pui] - pui [pui] m. chicken
băutură [băutură] - băuturi [bautur'] f. drink rest [rest] - resturi [restur'] n. remainder;
cantină [kantina] - cantine [kantine] f. canteen change
cartof [kartof] - cartofi [kartof1] m. polalo salată [salata] - salate [salate] f salad
castravete [kastravete] - castraveţi spaţios [spatsios], spaţioasă [spatsioasa] —
[kastravets] m. cucumber spaţioşi [spatsio/1], spaţioase [spatsioase] adj.
caşcaval [ka/kaval] n. Romanian pressed spacious
cheese talentat [talentat], talentată [talentata] -
cămin [kamin]- cămine [kamine] -n. hostel, talentaţi [taientats'], talentate [talentate] adj.
dormitory talented
chelner [kelner] - chelneri [kelner'] m. waiter traseu [traseu] - trasee [trasee] n. line,
cireaşă [t/irea/a] - cireşe [t/ire/e] / (sweet) direction
cherry ţigară [tsigara] - ţigări [tsigar'] f. cigarette
desert [desert] - deserturi [desertur] n. dessert următor [următor], următoare [următoare] —
fierbinte [fierbinte]-fierbinţi [fierbints1] adj. următori [următor1], următoare [următoare] adj.
hot nexl
friptură [friptura] - fripturi [friptur ’] f roasl verde [verde] - verzi [verz1] adj. green
meat, sleak vânzător [vînzator] - vânzători [vînzator1] m.
fruct [frukt] - fructe [frukte] n.fmit seller, shop assistent
geantă geanta] - genţi ^ en ts1] f. (hand)bag vin [vin] - vinuri |vinur] n. wine
harnic [harnik], harnică [hamika] — harnici
[hamit/], harnice [hamit/ e] adj. hardworking,
diligent VOCABULAR TEMATIC
imediat [imediat] adv. immediately, at once THEMATIC VOCABULARY
îngheţată [îngetsata] - îngheţate [îngetsate] f.
ice-cream SUPE soups
laborant [laborant] - laboranţi [laborants'] m. supă de carne - bmlh
laboratory assistant supă de tăieţei - noodle soup
legumă [leguma] - legume [legume] f. supă de găină - chicken soup
vegetables supă de legume - vegetable soup
lemn [lemn] - lemne [lemne] n. wood supă de roşii - tomato soup
mătase [matase] - mătăsuri [matasur] / silk supă de mazăre - pea soup
meniu [meniu] - meniuri [meniur] n. menu
orchestră [orkestra] - orchestre [orkestre] f. M ÂNCĂRURI meat dishes
orchestra sarmale - forcemeat rolls in cabbage leaves
pantof [pantof] - pantofi [pantof'] m. shoe mititei - forcemeat balls
a păstra [păstră] v. to keep muşchi de vită - fillet steak

72
cotlet de porc - pork chop FRUCTE fruits
pilaf de pasăre - chicken pilaff căpşuni - strawberries
mere - apples
SALATE salads caise - apricots
salată de castraveţi - cucumber salad piersici - peaches
salată de vinete - aubergine salad struguri - grapes
saladă de ardei copţi - baked green salad
peppers

poftiţi, vă rog! -hereyouarel; come in, please! castraveţi muraţi - pickled cucumbers
mai poftiţi! - come again! ce ziceţi...? - whal do you say?
friptură de pui - roast chiken cabină telefonică - caii box
cartofi prăjiţi - friedpotatoes, chips listă de bucate - menu cârd
salată verde - lettuce, salad

TEXT

LA RESTAURANT

Azi la prânz Victor ia masa la restaurant cu câţiva


prieteni. Toţi sunt colegi la cursurile de vară. In
staţia de la Universitate ei iau tramvaiul spre centru.

Victor:- Unde iei masa de obicei?


John: - La cantină. Este la câţiva paşi de aici.
Nu e departe nici de cămin, nici de
Universitate.
Victor:- Aici, în centru, în clădirea aceea înaltă cu
multe etaje este un restaurant foarte elegant.
Michel:- La această oră sunt locuri libere?
Victor:- Desigur. Restaurantul „Unirea” are două săli spaţioase cu foarte multe locuri.

Chelnerul: - Bună seara. Poftiţi, vă rog! Câte locuri, domnilor?


Pictor: - O masă cu trei locuri, dar nu lângă orchestră.
Chelnerul'.- Pe aici, vă rog! Iată o masă liberă care nu e foarte aproape de orchestră. Ce
ziceţi?

73
Michel: - într-adevăr, aici este foarte bine,
Victor: - Avem nevoie de lista de bucate.
John: - Eu iau supă de legume, dar foarte
fierbinte, vă rog, apoi friptură de pui
cu cartofi prăjiţi şi salată verde.
Victor: - Iar tu, Michel, ce iei?
Michel: - Eu la fel ca John, dar nu salată
verde, ci castraveţi muraţi.
Chelnerul: - Şi ca băutură?
Victor: - O sticlă de vin alb şi apă minerală.
Chelnerul: - Ca desert avem fructe, prăjituri
şi îngheţată.
Victor: - Luăm câteva fructe.
*
* *

Victor:- Chelner, plata te rog.


Chelnerul: -95.000 de lei, domnule.
Victor:- Iată 100.000 de lei, păstraţi restul!
Chelnerul: - Mulţumesc foarte mult, domnule. Mai poftiţi!

Ştiaţi că? Didyou know that...?


• In România sunt trei mese principale: micul dejun, masa de prânz şi cina sau masa de
seară?
• Masa de prânz începe de obicei cu o supă sau o ciorbă?
• Românii mănâncă brânză şi caşcaval ca gustări, înainte de a mânca supă sau ciorbă?
• Românii beau înainte de masă un pahar de ţuică pentru a avea poftă de mâncare?

Proverbe româneşti In trup sănătos, minte voioasă.


Romanian proverbs In tot răul este şi un bine.
Casa fără femeie e pustie pe dinăuntru,
Casa fără bărbat e pustie pe dinafară.

EXERCIŢU
EXERCISES
■ ■
ţ
1. Eliminaţi cuvântul diferit. Cross out the word which does notfit the context:
supă fructe salată vin
meniu etaj castraveţi băutură
; pilaf prăjituri ardei copţi bacşiş

7b
friptură îngheţată legume apă
student desert prieten suc

2. Completaţi propoziţiile cu unul din cuvintele următoare. Complete the sentences us-
ing one o f the following words:

a. Această masă nu este lângă............


b. Eu iau o supă de legume.............
c. Avem c a .............fructe şi îngheţată.
d. Iată 1000 de lei, .............pentru chelner.
e. Restaurantul „Unirea” este într-o............ cu multe etaje.
f. Mâncăm friptură de pui, cartofi prăjiţi ş i .............verde.

3. Legaţi după sens cuvintele din cele două coloane. Match the words in the two columns
according to their meaning:

a. Noi luăm ca desert 1. vin alb


b. Restaurantul „Unirea” are 2. castraveţi muraţi
c. John ia masa de obicei la 3. cantină
d. Michel nu ia salată verde ci 4. cîteva fructe
e. Aici este o masă cu 5. trei locuri
f. El bea deseori la masă 6. două săli spaţioase

4. Adevărat sau fals? True or false?


A F
a. Cantina pentru studenţi este departe de Universitate.
b. De obicei, toţi chelnerii iau bacşiş.
c. Apa minerală e o băutură foarte sănătoasă.
d. Michel mănâncă friptură de pui cu salată verde.
e. John cere supă de legume foarte fierbinte.
f. Castraveţii muraţi sunt acri.

5. Care este evenimentul central din lecţia 4? What is the central event in Lesson 4?

a. John, Michel şi Victor stau de vorbă la restaurant. □


b. Chelnerul este lângă uşă. □
c. In restaurant este o orchestră zgomotoasă. □
d. Băieţii iau masa la restaurantul „Unirea”. □
e. Ei iau tramvaiul spre centru. □

75
Cddect/la/ 5
GRAMATICĂ
GRAMMAR

A. VERB
THE VERB

TIPURI DE CONJUGARE
TYPES OF CONJUGA TION
Conjugarea I Conjugarea II Conjugarea III Conjugarea IV
-a -ea -e -i, î
Conjugarea I

a ajuta to help a încerca to try


0
a alerga to run a întreba to ask
a arăta to show a învăţa to teach, to learn
a asculta to listen to a prepara to prepare
a cânta to sing a saluta to greet
a căuta to look fo r a săruta to kiss
a discuta to discuss a spăla to wash
a explica to explain a urca to mount, to ascent, to go up
a exprima to express a zbura to fly, etc.

INDICATIV PREZENT A AJUTA


PRESENT INDICATIVE AJUT - AJUTĂM - ăm
AJUŢI -i AJUTAŢI - aţi
AJUTĂ -ă AJUTĂ -ă

Negativ = nu + afirmativ
Ascult muzică.
Nu ascult muzică.
Mihai aleargă pe stadion.
Colegul arată unde este Muzeul de Istorie Naturală.
Seara ascultăm muzică simfonică.
Cine cântă în această seară la Filarmonică?
Voi căutaţi dicţionare?
Profesorul explică foarte clar lecţia.
La cursurile de vară noi învăţăm limba română.
De ce nu salutaţi profesorul?
După ce prepar cafeaua, spăl două ceşti.

76
Atenţie! Atenţie!
A AFLA to hear AFLU A ÎNCUIA to lock ÎNCUI
a umbla to go, to walk AFLI a deschcia to unbutton ÎNCU1
a umila to fiii AFLĂ a încheia to button ÎNCUIE
a contempla to contemplate AFLĂM a descuia to unlock ÎNCUIEM
a intra to enter, to go in AFLAŢI a întârzia to be late ÎNCUIAŢI
a sufla to blow, to breathe AFLĂ a mângâia to caress ÎNCUIE

a absenta (-ează) to be absent a controla (-ează) to check


a accidenta (-ează) a corecta (-ează) to correct
to cause an accident a dansa (-ează) to dance
a aprecia (-ează) to estimate a dicta (-ează) to dictate
a aranja (-ează) to arrange a forma (-ează) to form
a ateriza (-ează) to land a decola (-ează) to leave thegtvund
a audia (-ează) to attend a fuma (-ează) to smoke
a calcula (-ează) to calculate a nota (-ează) to note
a cina (-ează) to dine a telefona (-ează) to telephone
a completa (-ează) a vizita (-ează) to visit etc.
to complete, to fiii in

A DANSA

DANSEZ - ez DANSĂM - ăm
DANSEZI - ezi DANSAŢI - aţi
DANSEAZĂ - ează DANSEAZĂ - ează

Cine absentează azi? Profesorul corectează lucrările.


Acum aranjezi cărţile în bibliotecă? Maria dansează bine.
Avionul aterizează peste 10 minute. Ei fumează pe hol.
Deseară cinăm la restaurant. Părinţii lucrează numai dimineaţa.
Voi completaţi acum formulare? De ce nu telefonezi acum?
Astăzi vizităm Muzeul Etnografic.

77
Atentie!
A STUDIA to study STUDIEZ
a copia (-iază) to copy STUDIEZI - De cât timp studiezi româna?
a fotografia (-iază) to take photos STUDIAZĂ John fotografiază Universitatea.
a invidia (-iază) to envy STUDIEM - De ce nu studiezi verbele?
a linia (-iază) to draw lines STUDIAŢI
a sublinia (-iază) to underline STUDIAZĂ

Atenţie!
A MARCA to mark MARCHEZ
a bloca to block MARCHEZI
a brusca to treat rudely MARCHEAZĂ
a dialoga to talk MARCĂM
a divaga to digress MARCAŢI
a interoga to interview MARCHEAZĂ
a masca to mask
a parca to park Unde parchezi maşina?
a remorca to tug, to trai! Centrul înaintaş marchează un gol.
a stoca to stock Poliţistul interoghează o persoană.
a şoca to shock

Conjugarea II

a apărea to appear a prevedea to foresee


a cădea to fa ll down a revedea to see again
a decădea to decay, to decline a scădea to substract
a dispărea to vanish, to pass away a tăcea to be silent / quiet
a putea can, to be able, may a vedea to see

A VEDEA

VĂD -0 VEDEM - em
VEZI -i VEDEŢI -eţi
VEDE -e VĂD -0

Dimineaţa John apare târziu la cursuri.


Toamna frunzele cad de pe copaci.
Soarele dispare după dealuri,
în cameră băieţii tac şi ascultă muzică.
Când vezi acest film?
Revedem oraşul Iaşi după doi ani.

78
Atentiel
A PUTEA can, to be able, may POT
POŢI
- Când poţi copia exerciţiile? POATE
- Putem vizita mâine oraşul? PUTEM
PUTEŢI
a putea + infin. POT

B. ADJECTIV
THE ADJECTIVE

1. Adjective calificative cu trei forme three - form adjectives

Sg- PI.
m. Copilul mic are nevoie de îngrijire. Copiii mici au nevoie de îngrijire.
n. Creionul mic este pe birou, Creioanele mici sunt pe birou.
f. Camera mică este la parter. Camerele mici sunt la parter.

m. în grupă avem un coleg nou. în grupă avem doi colegi noi.


n. Costumul nou este în şifonier, Costumele noi sunt în şifonier.
f. Lecţia nouă este dificilă. Lecţiile noi sunt dificile.

m. Fiecare are un prieten drag. Toţi avem prieteni dragi.


f. Ion stă de vorbă cu o prietenă dragă. Ei au grijă de nişte prietene dragi.

adânc, adâncă, adânci deep, profound argintiu, argintie, argintii silvery


drag, dragă, dragi dear auriu, aurie, aurii golden
întreg, întreagă, întregi whole obligatoriu, obligatorie, obligatorii
larg, largă, largi wide, large compulsory, obligatory
lung, lungă, lungi long gălbui, gălbuie, gălbui yellowish
mic, mică, mici little, small verzui, verzuie, verzui greenish
nou, nouă, noi new părintesc, părintească, părinteşti
roşu, roşie, roşii red paternally
vechi, veche, vechi old, ancient românesc, românească, româneşti
Romanian

2. Adjective calificative cu două forme two - form adjectives


Sg. PI.
m. Un copil cuminte stă pe bancă. Nişte copii cuminţi stau pe bancă,
f. Ilinca este o fetiţă cuminte. Ilinca şi Monica sunt fete cuminţi.

79
: m. Ceaiul este fierbinte. Ceaiurile sunt fierbinţi.
' Hi
ii J*‘‘f! f. Supa nu este fierbinte. Supele nu sunt fierbinţi.

'I !f ; i. m. Mihai este acum un băiat mare. Mihai şi Şerban sunt acum
ii*!'
i iii - 1 f. La dreapta avem o cameră mare. Camerele mari sunt la etaj
"l-
Sg- PI.

cuminte cuminţi good, obedient


dulce dulci sweet, lovely
|i | fierbinte fierbinţi hot, burning
rece reci cold, cool
•i'Uîii moale moi soft, gentle
tare tari hard, strong
j|;;l limpede limpezi clear, transparent, pure
tulbure tulburi turbid, agitated, confused
i mare mari big, gi-eat
11 repede repezi quick, rapid, fast
l i subţire subţiri thinfw e
verde verzi green
I

Sg. i.
ş| m. n . f m. n .f.
-e -i

C. ADVERB
THE ADVERB

Adverbe şi locuţiuni adverbiale de loc Adverbs o f Place

acasă at Home alături by, beside, near next doors

După-amiază stau acasă. Colegul stă alături.


i Mihai învaţă acasă, nu la bibliotecă. Biserica este alături.

afară out, out o f doors, oulside înăuntru in, inside, within


?
■ Afară este frumos. înăuntru este cald.
Nu intrăm în casă, aşteptăm afară. Nu luăm masa înăuntru.

80
aici (in) here acolo (out) there

Scrisoarea este aici, pe birou. Acolo este staţia de tramvai,


Aici este camera dumneavoastră. încercaţi acolo costumul!

aproape near, in the vecinity departe fa r (offl away),


a long way o ff at a distance

Grădina Botanică este aproape. Lacul este departe.


Prietenii stau aproape Avionul aterizează departe.

jos down, on the groand sus high (up), up, above

In parc stăm jos, pe bancă. Laboratorul fonetic este sus.


Copilul cade jos. Cabana este sus, pe munte.

pretutindeni, peste tot împrejur around


eveiywhere, high and low

Oamenii buni sunt pretutindeni. Acolo este casa, iar împrejur grădina.

încolo away, in that direction, that way încoace here, in this direction,
this way
Institutul Agronomic este încolo. Centrul este încoace.
Unde mergi încolo? Copiii aleargă încoace.

D. PREPOZIŢII
PREPOSITIONS

într-un, într-o in, into între between, among


Intrăm într-un magazin. în clasă, Maria stă între Radu şi Mihai.
Acum suntem într-o sală de gimnastică.
dintr-un, dintr-o from, o f dintre of, among in betweei ’

Cumpărăm dintr-un magazin ciorapi. Persoana dintre Radu şi Mihai este Maria.
Dintr-o cameră goală luăm un bec.

printr-un, printr-o through, in printre in the middle of, among


Copiii aleargă printr-un parc. Educatoarea stă mult timp printre copii.
Calul aleargă printr-o grădină. Ion aleargă printre brazi.

84
EXERCIŢII
EXERCISES

1. Model: în vacanţă (a ajuta) părinţii la treabă,


în vacanţă ajut (ajuţi, ajută...) părinţii la treabă.

După-amiază (a alerga) pe stadion. Deseară (a asculta) muzică populară românească.


Uneori (a cânta) la pian. Astăzi (a căuta) un dicţionar englez. în pauză (a discuta) cu
profesorul despre vizita la muzeu. (A explica) o problemă de gramatică. (A încerca)
pantofii negri. (Aîntreba) despre rezultatul de la test. Acum (a învăţa) limba română. (A
prepara) imediat ceaiul.

2. Model: (A afla, pers. 1 sg.) astăzi cînd (a vizita, pers. 1 pl.) Grădina Botanică.
Aflu astăzi cînd vizităm Grădina Botanică.

(A umbla, pers. 1 sg.). ................................ prin magazine pentru o pereche de sandale.


în Muzeul de Artă (a contempla, pers. 3 s g .) ....................tablouri celebre. Acum (a
intra, pers. 2 p l . ) .............................. într-o sală cu pictură românească contemporană. De
ce (a încuia, pers. 2 sg.).............uşa de la intrare? Dacă (a nu urca, pers. 1 p l.)...................
în acest tramvai, (a întârzia, pers. 1 p l.).............la cursuri. De ce (a speria, pers. 2 sg.)
.............................copilul? Mama (a mângâia)..............şi (a săruta)..................... fetiţa.
Eu (a tăia).............pâinea, iar tu (a aranja).............. tacâmurile pe masă. A vionul (a
decola) .................................. de pe aeroportul din Iaşi la ora nouă şi (a
ateriza).............................. la Bucureşti peste aproximativ o oră. După ce (a completa)
.............fişele, tinerii (a intra).............. în cabinet.

3. Model: - Unde studiezi?


- Studiez la Universitatea din Cracovia.

- Ce fotografiezi? - Ce notezi acolo?

- Unde cinaţi diseară? - Ce cuvinte subliniaţi?

- Ce ţigări fumezi? - Unde lucrează părinţii?

- Când telefonaţi acasă? - Ce limbi străine studiaţi la şcoală?

82
4. Model: Aştept scrisori de la nişte prieteni (drag).
Aştept scrisori de la nişte prieteni dragi.

Apele (adânc) par (liniştit). Aceste bulevarde (lung şi larg) sunt (curat). Vara, nopţile
sunt (scurt) şi zilele sunt (lung). Acest costum (nou) este (modern) şi (elegant). Aceşti
ochelari nu sunt (nou), sunt (vechi). Culoarea (argintiu) şi culoarea (auriu) sunt (plăcut).
Casa (părintesc) este un loc (drag). Prefer cămaşa (gălbui) şi puloverul (verzui). Oraşele
(românesc) sunt centre (cultural) (puternic). Nu există copii (cuminte) şi babe (frumos).

5. Model: acasă După-amiază colegii stau acasă.

afară: jos:
înăuntru: sus:
aici: pretutindeni:
acolo: împrejur:
aproape: încolo:
departe: încoace:

6. Model: Familia locuieşte............ sat de munte. într-un, într-o între


Familia locuieşte într-un sat de munte. dintr-un, dinlr-o dintre
printr-un, printr-o printre

............ Grădină Botanică vezi multe şi variate plante. într-un, într-o


............ magazin luăm caşcaval, salam şi pâine. dintr-un, dintr-o
Cauţi fotografia..............album de familie. printr-un, printr-o
Ascult conversaţia.............. uşă deschisă. între, dintre, printre
Zburăm cu avionul............ nour.
Cuierul este.............uşă şi fereastră.
Cuierul.............uşă şi fereastră este încărcat cu haine.
Copiii aleargă.............copaci.
In parcare mergem.............maşini.
Mergem la te atru .............. seară liberă.
Scot cuvintele.............lecţie nouă.

83
V O C A BU LA R portabil [portabil], portabilă [portabila] -
VOCABULARY portabili [portabil'], portabile [portabile] adj.
portable
aparat [aparat] - aparate [aparate] n. război [război] - războaie [războaie] n. war
apparatus, gadget repede [repede] adv. quickly
a aranja [aran3 a] v. to arrange a saluta [saluta] v. to greet
a asculta [askulta] v. to lislen Io a sparge [spard3 e] v. to break, to crack
ceşcuţă [t/eskutso] - ceşcuţe [t/eskutse] f tea ştire [/tire] - ştiri [/tir'] f. news
cup telespectator [telespektator] - telespectatori
cheie [keie] - chei [kei] f. key [telespektator'] m. television-viewer
clar [klar] adv. clearly temă [tema] - teme [teme] f. homework
a composta [komposta] v. to punch tramvai [tramvai] - tramvaie [tramvaie] n.
a controla [kontrola] v. to check tram(way)
a copia [kopia] v. to copy (oul) uşor [u/or], uşoară [u/oara] - uşori [u/or1],
a corecta [a korekta] v. to correct uşoare [u/ oare] adj. easy
deosebire [deosebire] - deosebiri [deosebir'] f.
difference
VO CABULAR TEMATIC
a discuta [diskuta] v. to discuss, to talk
exemplu [egzemplu] - exemple [egzemple] n. THEMAŢIC VOCABULARY
example
program de vacanţă - holiday programme
explicaţie [eksplikatsiie] - explicaţii
[eksplikatsii] n. explanation program de funcţionare - opening hours
program TV - TVprogramme
halat [halat] - halate [halate] n. overalls
tipuri de programe TV - types ofTV
întrebare [întrebare] -întrebări [întrebar'] /
question ptvgrammes
ştiri/ actualităţi/ telejurnal - TV news
a înceta [înt/eta] v. to stop
mereu [mereu] adv. always program muzical - music programme
program sportiv - sports programme
ochelari [ok'elar'] m. pl. glasses, spectacles
pace [pat/e] - păci [pat/*] f.peace program meteo - weatherforecast
program de desene animate - cartoons
a prefera [prefera] v. to prefer
programme
politician [politit/ian] - politicieni
film serial - serial, soap opera
[politit/ien'] m. politician
film poliţist - thriller
politicos [politikos] adv. politely

aparat de radio - radio (set) a spăla vasele - to wash up


coală de scris - sheet o f paper a arunca o privire în... - to glance, to cast
a aprinde aragazul - to switch on the cooker a glance at...
tigaie de prăjit - frying pan uşa din spate - the back door
a face o omletă - to prepare an omlet(te) dar asculţi explicaţiile, nu-i aşa? - but you
a unge pâine cu gem de caise - to spread lislen to explanations, don ’t you?
apricot jam on bread ochelari de soare - sunglasses
a şterge masa - to clean the table cum să nu - o f course
cârpă de bucătărie - dish clolh ... cu păr blond - ... with fair hair
a strânge masa - to clear the table

8b
TEXT

PROGRAM DE DIM INEAŢĂ

Este ora 7 dimineaţa. Victor este în


cameră, stă încă în pat. Pe noptieră este un
aparat de radio portabil. Victor ascultă ştirile.
Apoi, Victor ascultă muzică. El preferă muzica
franceză. Patricia Kaas cântă foarte frumos!
In bucătărie, Victor aprinde aragazul, pune
tigaia de prăjit pe foc, sparge două ouă şi face
o omletă. Unge o felie de pâine cu gem de
caise, mai pregăteşte o cană cu lapte şi micul
dejun e gata. După ce mănâncă, şterge masa cu o cârpă de bucătărie, spală vasele, strânge
pâinea şi pune borcanul cu gem în dulap. Aruncă o ultimă privire în bucătărie: totul e în
ordine.
Intră în cameră, ia de pe masă cartea
de limba română şi dicţionarul, nu uită
pixurile, caietul şi colile descris. Pune totul
în rucsac şi iese din apartament.
La ora 830, Victor încuie uşa cu cheia şi
aleargă spre staţia de tram vai. Când
tramvaiul e în staţie, Victor urcă repede pe
uşa din spate. înăuntru compostează biletul
şi caută un loc liber.

*
* *

Este ora 9. Profesorul de limba


română intră în sala de curs. El salută
politicos studenţii. După câteva
întrebări uşoare, profesorul con­
trolează şi corectează temele.
Profesorul: - Astăzi avem o lecţie interesantă despre verb. Copiaţi în caiete propoziţiile de
pe tablă!
Profesorul subliniază verbele, explică principalele sensuri, arată deosebirile dintre acestea.

85
John: - Tu nu notezi nimic? De ce nu copiezi exemplele de pe tablă?
Michel: —Azi nu am ochelarii de vedere şi nu văd bine.
John: - Dar asculţi explicaţiile, nu-i aşa?
Michel: - Cum să nu, ascult totul cu atenţie, profesorul explică foarte clar.

In pauză studenţii discută pe hol. Câteva fete fumează lângă o fereastră deschisă.
O tânără cu păr blond şi în halat alb aranjează pe masă ceşcuţe pentru cafea. O cafea
fierbinte este bună pentru fiecare!

Ştiaţi că...? D idyou know that...?


• în România sunt trei niveluri de învăţământ: şcoala generală, liceul sau şcoala
profesională şi învăţământul superior?
• Anul universitar are două semestre?
• După fiecare semestru este o sesiune de examene şi o binemeritată vacanţă?
• Notele sunt de la 1 la 10?
• Nota minimă de promovare la examene este cinci, iar nota maximă este zece?

Proverbe româneşti Când nu sunt ochi negri, săruţi şi albaştri.


Romanian proverbs Fapta bună laudă pe om.
Cine nu are dreptare, acela ţipă mai tare.
Timpul învaţă pe aceia ce n-au şcoală.

EXERCIŢII
EXERCISES

1. Completaţi propoziţiile cu unul dintre cuvintele următoare. Complete the sentences


using one o f the followingwords:

a. Sparg trei ouă şi fac o ............................


i b. Noi urcăm de obicei în tramvai p e ...........
c...........................discută mereu despre pace.
d. Studenţii notează în caiete toate.................
e. Am un aparat de rad io .............
f. De ce nu compostezi.............?

86
2. Legaţi după sens cuvintele din cele două coloane. Match the words in the two columns
according to their meaning:
a. In tramvai el caută 1. ştirile la radio
b. Tu încui uşa bine 2. pe hol
c. Ea aranjează pe masă 3. ceşcuţele pentru cafea
d. In pauză, studenţii discută 4. un loc liber
e. In fiecare dimineaţă ascultăm 5. exemplele de pe tablă
f. De ce nu copiezi 6. cu cheia

3. Adevărat sau fals? Tine or false?

a. In România călătorii compostează biletul în tramvai.


b. Când intră în sala de curs, profesorul salută politicos.
c. Victor preferă muzica românească.
d. Politicienii discută mereu despre pace.
e. Când are ochelarii de vedere, Michel vede bine.
f. O tânără în halat alb copie exemplele de pe tablă.

4. Tăiaţi răspunsul greşit. Cross oui the wrong answer.


a. - Ce este pe noptieră? - O tigaie de prăjit.
- Un aparat de radio portabil.
b. - Michel copie propoziţiile de pe tablă? - El subliniază exemplele.
- El ascultă explicaţiile cu multă atenţie.
c. - Pe unde urcă Victor în tramvai? - Pe uşa din faţă.
- Pe uşa din spate.
d. - Ce cântăreaţă cântă la radio? - Mariah Carey.
- Patricia Kaas.

5. Model: El preferă muzica franceză, el = Victor


profesorul □

a. Ascult totul cu atenţie. totul = ceşcuţele □


explicaţiile □
b. Ei discută pe hol despre verbele ei = studenţii □
de conjugarea I-a. politicienii 0
c. Tu nu notezi nimic? nimic = exemplele □
avioanele Q
d. înăuntru, el compostează biletele. înăuntru = în laborator □
în tramvai '□

87
6. Model: Ce frumos cântă Jim Morisson! —> a exclama

a. Astăzi avem o lecţie importantă despre verb. 1. a întreba


b. Copiaţi în caiete propoziţiile de pe tablă!. 2. a indica
c. Tina Turner cântă muzică americană. 3. a explica.
d. Cine absentează azi? 4. a constata
e. Mai întâi urci în tramvai, apoi compostezi 5. a anunţa
biletul la compostor.

7. Iată o carte poştală. Citiţi apoi răspundeţi la întrebări. There is a post cârd. Read it and
then answer the following questions:

Dragă Charles,

Sunt în România de o săptămână.


In fiecare zi studiez limba română la Charles Smith
Universitate. După-amiaza vizitez London________
oraşul şi învăţ pentru a doua zi. GREAT BRITAIN
Salutări,
John

a. Unde este Victor? De cât tim p?..............................................................


b. Unde studiază limba română?..............................................................
c. Când vizitează oraşul?..............................................................
d. După-amiaza ascultă muzică?..............................................................
e. Din ce ţară este Charles Smith?..............................................................
f. In ce oraş locuieşte?..............................................................................

8. Aranjaţi în ordine următoarele propoziţii. Put the sentences in the right order:

( ) în tramvai, Victor caută un loc liber.


( ) După ştiri, el ascultă muzică franceză.
( ) Pe la ora 8 el aleargă spre staţia de tramvai.
( ) Victor ascultă ştirile la 6 dimineaţa.
( ) El urcă în tramvai şi compostează biletul.
( ) Ştirile sunt interesante.

88
9. Completaţi spaţiile libere cu cuvintele potrivite din vocabularul tematic. Fiii in the
blanks with the appropiate words o f the thematic vocabulary:

a. U n ............ ideal de televizor nu există.


b. Copiii privesc deseori programul d e .............
c. Văd la televizor în fiecare seară, la ora 8 .............
d. C e .............are acest magazin?
e. Pentru a afla cum este vremea privim .............
f. In fiecare săptămână, la televizor este u n .............

10. Ce tipuri de programe TV sunt acestea? Marcaţi ca în model. What kinds o f pro-
grammes are these?Mark them ju st like in the model.

Model: Colombo [Ţ|

a. Jocurile Olimpice de la Atlanta □ 1. ştiri


b. Festivalul de la San Remo □ 2. desene animate
c. Răţoiul Donald. Donald Duck □ 3. film poliţist
d. Vremea în Europa □ 4. program muzical
e. Evenimente din lumea întreagă □ 5. reclame comerciale
f. Publicitate □ 6. program sportiv
g. Berverly Hills 90210 □ 7. program meteo
h. Colombo □ 8. film serial american

99
c^decUa/ 6
GRAMATICĂ
GRAMMAR

A. VERB
THE VERB

1. M O DUL INDICATIV, TIM PUL PREZENT


PRESENT INDICATIVE
Conjugarea III
............to bring a închide to close, to shut
a ajunge to arrive, to become a înţelege to understand
a alege to choose, to select a merge to go
a cere to ask (for) a plânge to cry, to weep
a crede to think, to believe a râde to laugh
a cunoaşte to know a scrie to write
a deschide to open a spune to say
a face to do, to make a trimite to send
a începe to begin a şterge to wipe, etc.

A MERGE

MERG 0 MERGEM - em
MERGI -i MERGEŢI - eţi
MERGE -e MERG 0

Atenţie!

n + i —» i tu aparţii

a aparţine to belong to a pune to put


a conţine to contam a presupune to presume, to suppose
a depune to lay/put/set down a propune to suggest
a descompune to decompose a rămâne to remain, to stay
a expune to exhibit, to show a reţine to hold back
a menţine to maintain a ţine to keep, to hold

a scrie to write eu scriu a descrie to describe


ei scriu a umple to fiii (up)

90
Colegul aduce dicţionarul în clasă. După-amiază mergem într-o
La ora 8 ajungem în clasă şi după plimbare prin oraş.
câteva minute începem lecţia. Scrieţi tema acum sau mâine?
De ce închizi fereastra? Fetele trimit scrisori acasă.
El nu înţelege bine această problemă. Unde pui paşaportul?

Conjugarea IV

IV a a adormi v.t. to cause someone to sleep\ a înghiţi to swallow


v.i. to fa ll asleep
a auzi to hear a minţi to lie
a deveni to become a mirosi to smell
a fugi to run a sări to jump
a ieşi to go out a veni to come, etc.

A FUGI

FUG 0 FUGIM - im
FUGI -i FUGIŢI -iţi
FUGE -e FUG 0

Atenţie! A ACOPERI

* a acoperi to cover ACOPĂR ACOPERIM


a descoperi to discover, to uncover ACOPERI ACOPERIŢI
a suferi to suffer ACOPERĂ ACOPERĂ

A OFERI

** a oferi to offer OFER OFERIM


a conferi to confer (on) OFERI OFERIŢI
OFERĂ OFERĂ

a şti to know eu ştiu ei ştiu

n + i —> i Ex. tu revii

a conveni to agree a proveni to result from


a deveni to become a redeveni to become again
a interveni to intervine a reveni to come back
a parveni to start up, to arrive a surveni to happen
a preveni to inform, to warn
Copilul mic doarme cu mama. Dan oferă o floare.
Băiatul fuge după minge. Ştii unde este agenţia de voiaj?
Corina miroase un trandafir. Veniţi la cursuri pe jos sau cu tramvaiul?
Ana acoperă ordinatorul. In pauze ieşim pe hol şi discutăm cu prietenii.

IV b a ameţi (-eşte) to make/ get dizzy a locui (-eşte) to live


a aminti (-eşte) to remind a călători (-eşte) to travel,
a mulţumi (-eşte) to thank
a cheltui (-eşte) to spend, to waste a primi (-eşte) to receive
a găsi (-eşte) to fw d a privi (-eşte) to look
a gândi (-eşte) to think a sosi (-eşte) to arrive
a glumi (-eşte) to joke a trăi (-eşte) to live
a greşi (-eşte) to be wmng, to make a mistake a vorbi (-eşte) to speak
a iubi (-eşte) to Iove a dori (-este) to deşire, to wish

A VORBI

VORBESC esc VORBIM - im


VORBEŞTI eşti VORBIŢI -iţi
VORBEŞTE eşte VORBESC - esc
Atenţie!
* a alcătui to make, to elaborate a bănui to suppose
a construi to construct, to build a binevoi to be willing (to)
a dărui to present a chefui to party
a Înlocui to replace a chibzui to think (over)
a învoi to permit, to allow a chinui to torture
a locui to live a convieţui to live together
a obişnui to be in the habit o f a disprcţui to despise
a sfătui to advise a făgădui to promise
a intui to intuit a găzdui to house, etc.

A CHELTUI
CHELTUIESC CHELTUIM
CHELTUIEŞTI CHELTUIŢI
CHELTUIEŞTE CHELTUIESC

Bolnavul are febră şi tuşeşte. Cine găteşte pentru voi?


Până la Suceava călătorim cu trenul, Mulţumesc pentru ajutor!
în fiecare zi Adrian cheltuieşte bani pe Priviţi pe fereastră şi vedeţi ce frumos
ciocolată şi sucuri. este afară!
i în acest magazin găseşti tot ce doreşti. Colegii sosesc în Iaşi mâine seară.
De câteva zile ea locuieşte la hotel. Sorin glumeşte cu fetele.

92
A COBORÎ
IV c a coborî to go down
a doborî tofell, to thmwdown COBOR 0 COBORÂM -âm
a omorî to kill COBORI -i COBORÂŢI -âţi
a vârî to put in COBOARĂ -ă COBOARĂ -ă

Cobor din tramvai în centru. în pădure oamenii doboară copacii.


De ce nu omori musca asta? Bunicul vâră mâna în buzunar şi caută
ochelarii.

A HOTĂRÎ
IV d a amărî to embitter
a hotărî to decide HOTĂRĂSC -ăsc HOTĂRÂM -âm
a ocărî to scold, to blame HOTĂRĂŞTI -ăşti HOTĂRÂŢI -âţi
a pârî to denounce, to inform on HOTĂRĂŞTE -ăşte HOTĂRĂSC -ăsc
a târî to drag, to trail

Copilul obraznic amărăşte pe părinţi. Hotărâm atunci când plecăm în excursie.


De ce ocărăşti fata? Băieţelul târăşte după el o jucărie.

2. M ODUL IMPERATIV, PLURAL


THE IMPERATIVE (2nd. pers. p i)

Indicativ prezent Imperativ

Afirmativ

Voi mergeţi la teatru diseară. Mergeţi la teatru diseară!


Dumneavoastră aşteptaţi aici câteva minute. Aşteptaţi aici câteva minute!
Voi veniţi la cursuri devreme. Veniţi la cursuri devreme!
Dumneavostră sunteţi punctuali. Fiţi punctuali!

Negativ

Voi nu beţi multă cafea. Nu beţi multă cafea!


Dumneavoastră nu fumaţi în sala de curs. Nu fumaţi în sala de curs!
Voi nu faceţi gălăgie pe hol. Nu faceţi gălăgie pe hol!
Dumneavoastră nu sunteţi supăraţi. Nu fiţi supăraţi!

Imperativ pl. = indicativ prez. pers. 2 pl.

93
B. ADJECTIV
THE ADJECTIVE

1. Adjective cu o formă (invariabile)


INVAR1ABLE ADJECTIVES

anume special, certain bej beige


asemenea such bleu light blue
astfel de, aşa such (a) bleumarin dark blue
cumsecade nice crem cream-coloured
eficace effective frez fraise
ferice happy gri gray
feroce ferocious kaki khaki
perspicace shrewd maro maroon, brown
propice favourable (to) mov mauve
vivace lively, fu ll o live oranj orange (coloured)
vernil light green roz pink
Mihai este un băiat cumsecade. Asemenea tânăr reuşeşte în viaţă.
Mihai şi Şerban sunt băieţi cumsecade. Asemenea tineri ajung departe în viaţă.
Ana este o fată cumsecade. El începe acţiunea într-un moment propice.
Aceste două fete sunt cumsecade. Ei acţionează în momentele propice.

2. Poziţia adjectivului faţă de substantiv


PLA CE OF ADJECTIVES

un coleg inteligent o fată inteligentă


un inteligent coleg o inteligentă fată
un coleg inteligent şi serios o fată inteligentă şi serioasă
un inteligent şi serios coleg o inteligentă şi serioasă fată
colegul inteligent fata inteligentă
inteligentul coleg inteligenta fată
colegul inteligent şi serios fata inteligentă şi serioasă
inteligentul şi seriosul coleg inteligenta şi serioasa fată

' colegul acesta fata aceasta ce om


acest coleg această fată fiecare om
colegul acelsta inteligent fata aceasta inteligentă atâta cafea
acest coleg inteligent această fată inteligentă câţivaprieteni
acest inteligent coleg această inteligentă fată toţi prietenii

9U
C. ADVERB
THE ADVERB

ADVERBE DE TIMP
ADVERBS OF TIME

acum now, at present, as this time îndată immediately, at once


apoi then joia every Thursday
aseară last night mâine tomorrow
astăzi today noaptea at/by night
când when o dată once, at one time
câteodată sometimes seara in the evening
curând soon târziu late
deocamdată fo r the moment, (în)totdeauna always, at all limes
for the time being vara in summer
devreme early ziua during the day
dimineaţa in the morning ieri yesterday
iarna in winter

Acum învăţăm, apoi mergem la film. Colegii vin astăzi de la Bucureşti. Câteodată Ioana
întârzie la cursuri. Avem curând un test. Deocamdată nu ştim bine româneşte.
Maria ajunge devreme Ia gară. Dimineaţa plec la ştrand îndată ce termin micul dejun.
Sâmbăta mergem la discotecă. Nişte colegi învaţă noaptea şi dorm ziua. Voi ascultaţi
totdeauna muzică seara?

D. PREPOZIŢIE CU mm
PREPOSITJON

Mihai cu Radu fumează pe hol. Un copil cu o minge în mână stă pe bancă. Pe masă sunt
două pahare cu vin. Şpriţul este vin cu sifon sau cu apă minerală. Ei vând merele cu
1500 de lei kg. Bunicul aduce un coş cu struguri. Din cofetărie luăm prăjituri cu frişcă.
Spăl cămăşile cu apă şi săpun.

Băiatul nu vine acasă cu lunile (for months). învăţăm bine româneşte cu timpul (little by
//n/ej.Vara el lucrează cu ziua (by the day).
*

La gară mergem cu tramvaiul. Toamna ţăranii ară cu tractorul. Mersul cu taxiul este
costisitor. Desenăm cu creionul negru. Prinde peşte cu undiţa.

95
FĂRĂ without, minus, except

Prinde peşte fără undiţă. Este ora 9 fără zece minute. Pe masă este un pahar fără vin.
Zece fără şase fac patru. Această cafea este fără zahăr. Vine acasă fără a rezolva problema.
Vine uneori la şcoală fără pix. Margareta pleacă din clasă fără a spune ceva. Plimbarea
fără prieteni nu este plăcută. Dacă plăteşte hotelul rămâne fără bani.

E. CONJUNCŢIE
THE CONJUNCTION

Conjuncţii disjunctive Disjunctive Conjunctions SAU, ORI or

Pe acest pat doarme Mihai sau Ştefan? Testul este mâine sau poimâine? Filmul este bun
ori prost? înveţi dimineaţa ori după-amiaza? Mergi ori nu în excursie?

EXERCIŢII
EXERCISES

1. Model: (A aduce) un pahar cu apă imediat.


Aduc (aduci, aduce) un pahar cu apă imediat.

(A alege) aceşti pantofi. (A cere) o prăjitură şi un suc. (A crede) ce (a spune) el. (A


cunoaşte) bine oraşul acesta. In pauze (a deschide) fereastra. După-masă (a face) tema.
Când (a nu înţelege) ceva (a întreba). (A merge) pe jos până în centru. (A trimite) o
telegramă acasă. (A spune) unde (a pune) cheia.

2. Model: - Compun o cerere.


- De ce compui cererea?
- Depun banii la bancă. - Scriu adresa pe caiet.

- Pun paşaportul în sertar. - Umplem paharele cu vin.

- Mai rămân la mare cinci zile. - Reţin aceşti bani.

- Mai ţin dicţionarul o zi. - închid fereastra.

3. Model: (A dormi) toată noaptea bine.


Dorm (dormi, doarme...) toată noaptea bine.

(A auzi) un zgomot la uşă. (A fugi) din locul acesta periculos. (A înghiţi) repede tableta
de aspirină. (A nu minţi) niciodată. (A mirosi) un parfum fm. Până la Sinaia (a călători)

96
cu trenul. La acest chioşc (a găsi) covrigi proaspeţi. In Iaşi (a locui) la căminul studenţesc.
(A mulţumi) pentru cafea. (A privi) filmul la televizor. Astăzi (a primi) o scrisoare de la
părinţi. (A sosi) cu acceleratul de seară. Acum (a nu vorbi) bine româneşte. (A trăi)
într-un oraş mare.

4. Model: Noi (a coborî) aici, voi unde (a coborî)?


Noi coborâm aici, voi unde coborâţi?

El (a coborî)............. repede din taxi şi (a m erge).............spre Universitate. Tu (a


coborî)............ de la etaj şi (a lua)..............corespondenţa? Sportivul (a doborî)..............
un record. Ea (a vârî).............fisa în telefonul automat şi (a forma).............. un număr.
Noi (a hotărî).............imediat când (a pleca)..............la aeroport. De ce acest domn (a
ocări)............ copiii?

5. Model: un prieten bun prietenul bun


un bun prieten bunul prieten
un prieten bun şi amabil prietenul bun şi amabil
un bun şi amabil prieten bunul şi amabilul prieten

prieten bun fată amabil


băiat inteligent colegă gras
tânăr înalt studentă scund
inginer fericit

6. Model: a merge câteodată Merg câteodată la munte.


a vedea curând
îndată

a merge acum
a pleca apoi
a rămâne astăzi
a vedea câteodată
a veni curând
a asculta devreme
a adormi târziu
a dormi iama
a nota vara
a ajunge ziua
a deschide noaptea
a începe seara
a trimite mâine
a coborî totdeauna

97
lume [lume] - lumi [lum'] f. world
mâncare [mînkare] - mâncăruri [mînkarur1] /
VOCABULAR food
VOCABULARY ocupat [okupat], ocupată [okupata] - ocupaţi
[okupats'], ocupate [okupate] adj. busy
a absenta [absenta] v. to be absent paşaport [pa/aport] - paşapoarte
a ajunge [a3und3 e] v. to arrive [pa/apoarte] n. passport
a arăta [arata] v. to show a părea [parea] v. Io seem
ban [ban] - bani [bani] m. the lOOth part of a a pleca [pleka] v. to leave
leu; money portofel [portofel] - portofele [portofele] n.
bancă [banka] - bănci [bant/1] f. bank wallet
a cere [t/ere] v. to ask a presupune [presupune] v. to suppose
a cheltui [keltui] v. to spend a primi [primi] v. to receive
a completa [kompleta] v. to fiii in rubrică [rubrika] - rubrici [rubrit/1] / heading
a cunoaşte [kunoa/te] v. to know scump [skump], scumpă [skumpa] - scumpi
a (se) deschide [deskjde] v. to open [skump'], scumpe [skumpe] adj. dear;
exact [egzakt], exactă [egzakta] - exacţi expensive
[egzakts1], exacte [egzakte] adj. exact, a semna [semna] v. to sign
accurate, punctual semnătură [semnătură] - semnături
a examina [egzamina] v. to examine [semnatur'] f. signature
formular [formular] - formulare [formulare] n. telefon [telefon] - telefoane [telefoane] n.
printedform lelephone
a ieşi [ie/‘] v. to go out ştampilă [/tampila] - ştampile [/lămpile] /
împreună [împreuna] adv. together stamp
a lenevi [lenevi] v. to laze, to slug a vedea [vedea] v. to see
leu [leu] - lei [lei] m. the basic Romanian a veni [veni] v. to come
monetary unit

Ce faci azi? - What are you doing today? după ce... - after...
la ce oră? - (at) what time? ai bani? - have you got money?
vii şi tu cu noi? - Are you coming/ will you
come with us?

98
TEXT

LA BANCĂ

Maria: - E ora nouă, este cam târziu şi văd că leneveşti încă în pat. Ce faci astăzi?
Elena: -A z i nu merg la cursuri, merg la bancă.
Maria: - Nu mai ai bani?
Elena: - Nu, nu mai am. Cheltuiesc în fiecare zi mulţi bani. Totul este foarte scump:
mâncarea, cărţile, telefonul.
Maria: - Presupun că ştii unde este banca.
Elena: - Nu ştiu exact, dar merge şi Victor. El cunoaşte bine drumul.
Maria: - La ce oră plecaţi?
Elena: - Banca se deschide zilnic la ora zece. Dacă plecăm la nouă şi jumătate, la
ora zece fără un sfert ajungem. Nu este departe.
Maria: - Dar ştiu că Victor e ocupat dimineaţa. El nu absentează niciodată de la
cursuri. Bănuiesc că ştii acest lucru.
Elena: - Azi Victor nu merge la Universitate. Şi el are nevoie de bani. Deci mergem
împreună la bancă. Vii şi tu cu noi?
Maria: - Nu, nu vin cu voi. Deocamdată n-am nevoie de bani. Mai am ceva în
portofel.
*

* *
Elena şi Victor merg la Banca Română
pentru Dezvoltare. Acolo ei arată paşapoartele
şi cer nişte formulare. Mai întâi completează
toate rubricile, apoi semnează.
Funcţionara examinează cu atenţie
fiecare formular şi verifică semnăturile. După
ce primesc banii, Elena şi Victor mulţumesc,
apoi ies în stradă.
Când ai bani, lumea pare mai frumoasă.

Ştiaţi că...
Didyou know that... ?

• Românii primesc salariul, în bani cash, de două ori pe lună, la un interval de două săptămâni?
• Fiecare salariat are dreptul la un concediu de odihnă plătit de instituţia în care lucrează?
• Românii depun economiile în bani la diferite bănci, la societăţi bancare şi la C.E.C. (Casa
de Economii şi Consemnaţiuni)?
• Pe bancnota de 1000 de lei este reprodus chipul poetului Mihai Eminescu (1850-1889), pe
bancnota de 5000 de lei poetul Lucian Blaga (1895 - 1961), iar pe bancnota de 10.000 de lei
istoricul Nicolae Iorga (1871-1940)?

99
Proverbe româneşti Apa trece, pietrele rămân.
Romanian proverbs Cine ştie carte are patru ochi.
Vorba dulce mult aduce.
După furtună vine şi vreme bună.
Din omul bun, bun lucru iese.
Cine umblă pe toate drumurile nu ajunge nicăieri.

EXERCIŢII
EXERCISES

1. Eliminaţi cuvântul diferit. Cross out the word which does not fit the context
bancă rubrică presupun a examina
cursuri semnătură bănuiesc a verifica
bani formular merg a controla
portofel drum văd a coborî
bancnote ştampilă constat a privi

2. Legaţi după sens cuvintele din cele două coloane. March the words in the two columns
according to their meaning:

a. La bancă ei arată 1. semnăturile


b. Nu absentează niciodată de la 2. în stradă
c. Funcţionara verifică 3. paşapoartele
d. Elena cheltuieşte zilnic 4. banca
e. Ei spun mulţumesc apoi ies 5. cursuri
f. Presupun că Victor ştie unde este 6. foarte mulţi bani

3. Adevărat sau fals? True or False?

a. Elena ştie exact unde este Banca Română pentru Dezvoltare.


b. Maria nu mai are nimic în portofel.
c. Elena nu merge la cursuri, merge la bancă.
d. Când ai bani, lumea pare mai frumoasă.
e. Totul este foarte scump, spune Maria.
f. Banca se deschide la ora zece.

4. Model: Noi mergem azi la bancă, noi = Elena şi Victor ^


Elena şi Maria □

a. Deocamdată n-am nevoie de bani. deocamdată = acum 0


mâine □
b. Eu nu absentez niciodată de la cursuri, niciodată = deloc □
câteodată □

c. Bănuiesc că şi tu ai nevoie de bani. bănuiesc = presupun □


ştiu □

d. Mai am ceva în portofel. ceva = câţiva bani □


nişte cărţi □

5. Tăiaţi răspunsul greşit. Cross out the wrong answer:

a. - Ai nevoie de bani? - Totul este foarte scump.


- Nu, mai am ceva în portofel.

b. - La ce oră plecaţi? - La ora nouă.


- Mâine.

c. - Ce faci astăzi? - Merg la bancă.


- Mulţumesc, bine.

d. Unde merg Elena şi Victor? - La Universitate.


- La Banca Română pentru Dezvoltare.

6. Găsiţi întrebarea corectă. Find the right question.

a..................................................................? - Nu ştiu exact.


b..................................................................? - Nu, stau acasă.
c.................................................................. ? - Am câteva monede de o sută de lei. ■
d..................................................................? - Elena şi Victor ies în stradă.
e.................................................................. ? - Da, cheltuiesc mulţi bani.

7. Găsiţi ordinea corectă. Find the right order:

( ) - Merg la bancă, lipsesc de la cursuri.


( ) - Merg cu Victor pentru că el ştie drumul.
( ) - Mai am foarte puţini bani.
( ) - Mergi singură la bancă?
( ) - Ce faci astăzi?
( ) - Nu mai ai bani?
( ) - Desigur, eu nu lipsesc niciodată.
( ) - Tu mergi la cursuri, nu-i aşa?
8. Pentru a primi bani. Elena şi Victor:

coboară din tramvai □ absentează de la cursuri □


merg la bancă □ stau la hotel □
sunt ocupaţi □ arată paşapoartele □
cunosc bine drumul □ semnează cu un pix negru □
completează nişte formulare □ examinează semnăturile □

9. Exprimaţi-vă acordul. Express your agreement:

Model: Semnaţi aici! - De acord (da), semnez aici.

a. Telefonaţi din cabina telefonică! ...........................................................


b. Deschideţi fereastra! ...........................................................
c. Mergeţi împreună la bancă! ...........................................................
d. Veniţi deseară la noi! ...........................................................
e. Arătaţi mai întâi paşapoartele! ...........................................................
f. Cheltuiţi toţi banii! ...........................................................
g. Plecaţi imediat! ...........................................................
h. Spuneţi când veniţi ...........................................................

10. Prezentaţi posesorul acestei cărţi de vizită. Present the owner o f this visiting cârd:

B anca R o m â n ă pen tr u D ezvoltare

Popescu Mircea
casier
Telefon: 01/1354483
Bd. Magheru nr. 8
Bucureşti Telex: 023271
Fax: 01/1354483
România
7
GRAMATICĂ
GRAMMAR
A. VERB
THE VERB

1. Verbe neregulate
Irregular Verbs
A FI A AVEA A STA A LUA
sunt am stau iau
eşti ai stai iei
este are stă ia
suntem avem stăm luăm
sunteţi aveţi staţi luaţi
sunt au stau iau

b.

Dau imediat bani pentru pâine.


Dai dicţionarul?
Dă caietul de teme.
Dăm biletele la control.
Daţi revistele înapoi.
Dau florile acum.
Atenţie!
Copiii dau buzna în casă. ( a da buzna - io ru sh in to )
Dai revista înapoi la bibliotecă? ( a da înapoi - Io g i v e b a c k /r e tu m )
Băiatul dă de ştire că are nevoie de bani. ( a da de ştire - io o n n o u n c e , Io in fo rm )
Cum daţi roşiile? ( W hat s’ I h e p r ic e o f lo m a lo es'l ; a da = a vinde)
Părinţii dau sfaturi bune. (a da sfaturi - to g i v e a d v ic e )
Câinele dă de gol unde este copilul. ( a da de gol - to u n m a sk s o m e b o d y , Io le ii
on som ebody)
In iunie dăm trei examene. ( a da examen - to s i l f o r a n e x a in in a tio n ;
Io ta k e a n e x a in in a tio n )
Laptele dă în foc. ( a da în foc - Io b o ii o v e r )
Directorul dă mâna cu inginerul Popa. ( a da mâna - to s h a k e h a n d s)
Vara, copiii dau o mână de ajutor la treabă.(a da o mână de ajutor - to g i v e a h a n d )
Colegul dă bună ziua şi intră în clasă. (a da bună ziua - g r e e l, Io s a y b e llo w )

104
Mihai este pe balcon şi dă pantofii cu cremă. (a da pantofii cu cremă - topolish the shoes)
Când dai telefon acasă? (a da telefon - to ring/ caii someone up)

A BEA
Dimineaţa beau lapte sau ceai. BEAU
Bei un suc de fructe? BEI
Bea o bere rece. BEA
Bem o limonadă, apoi plecăm. BEM
Beţi vin alb sau roşu? BEŢI
Beau o cafea fierbinte. BEAU
A MÂNCA
La prânz mănânc la restaurant. MĂNÂNC
Mănânci o portocală? MĂNÂNCI
El mănâncă la cantină. MĂNÂNCĂ
Mâncăm, apoi mergem la Grădina Botanică. MÂNCĂM
Mâncaţi o friptură cu garnitură de legume şi salată? MÂNCAŢI
Seara el mănâncă acasă. MĂNÂNCĂ

Atenţie!
Dacă nu eşti cuminte, mănânci bătaie. (a mânca bătaie (sau chelfăneală) -
(to get a good beating)
Pentru că minte, Radu mănîncă palme de la colegi. (a mânca palme - to get a beating)

A ŞTI
Ştiu unde este laboratorul fonetic. ŞTIU
Ştii cînd este spectacolul? ŞTII
Ştie bine româneşte. ŞTIE
Ştim rezultatul. ŞTIM
Ştiţi programul de azi? ŞTIŢI
Ştiu că Andrei este acasă. ŞTIU

Atenţie!
Ştii ce? Mergem astăzi la un film? (Ştii ce? —Look here! Listen!)
Băiatul ştie de cuvînt. (a şti de cuvînt - to obey, to listen to)

A VREA
Vreau un suc de portocale. VREAU
Vrei o cafea? VREI
Ea vrea o îngheţată. VREA
Vrem trei bilete de tramvai. VREM
Vreţi supă sau ciorbă? VREŢI
Vor două prăjituri. vor’

105
2. Alternanţe vocalice

d ea ă /e

a aştepta pers. 3, 6 - aşteaptă


a alerga
a freca
a încerca
a întreba
a lega
a pleca

ă/ e/ a

a apăsa
a învăţa — învăţ învăţăm
a spăla înveţi învăţaţi
a vărsa învaţă învaţă

î/i

a vinde---- vând vindem


vinzi vindeţi
vinde vând a turna

a/ ă

a adăuga
a călca----- calc călcăm
a dezbrăca calci călcaţi
a îmbrăca calcă calcă
a descălţa
a încălţa
a apărea a omorî
a dispărea a întoarce - întorc întoarcem
a cădea a coase întorci întoarceţi
a plăcea a scoate întoarce întorc
a tăcea a stoarce
a împărţi a cunoaşte
B. ADJECTIV. ADVERB
THE ADJECTIVE. THE ADVERB

1. GRADE DE COMPARAŢIE DEGREES OF COMPARISON

Gradul comparativ The Comparative

a. Comparativul dc superioritate Comparative o f superiority

Adjectiv Adverb
Mihai este mai înalt decât (ca) Radu. Rodica învaţă mai bine decât (ca)
Elena.
Parcul acesta este mai frumos decât acela. Cu autocarul ajungem mai repede
decât cu trenul.

mai + adj. (adv.) + decât (ca)...


(,more... than...; taller... than...)

b. Comparativul de egalitate Comparative o f Equality

Adjectiv Adverb
George este la fel de (tot aşa de..., tot atât de...) Mihaela învaţă la fel de bine ca
înalt ca Mihai. Elena. ' >
Astăzi este o zi la fel de frumoasă ca ziua de ieri. Fetele au alergat tot aşa de repede
ca băieţii.

La fel
tot atât + de + adj. (adv.) + ca...
tot aşa
(as... as...)

c. Comparativul dc inferioritate Comparative of irferiority

Adjectiv Adverb
Radu este mai puţin înalt decât (ca) Mihai. Elena învaţă mai puţin bine decât
(ca) Rodica.
Sâmbătă a fost o zi mai puţin frumoasă Trenul accelerat merge mai puţin
decât ziua de azi repede decât trenul rapid

mai puţin + adj. (adv.) + decât (ca)...


( l e s s ... a s .. .)

707
Munţii Făgăraş sunt mai înalţi decât Noi rezolvăm mai repede problema
Munţii Bucegi. decât voi.
Prăjitura aceasta este la fel de gustoasă La hotel dorm tot aşa de bine ca acasă.
ca prăjitura aceea. El vorbeşte mai puţin corect decât ea.
Cafeaua aceea e fierbinte.
Aceasta e mai puţin fierbinte.

2. A DVERBE PROVENITE DE LA ADJECTIVE


The adverbs. Derivation
Adjectiv Adverb
Peisajul frumos încântă privirea. Acest tânăr cântă frumos.
Rochia frumoasă din vitrină costă mult.
Amintirile frumoase rămân mult timp în memorie.

Ionel este un copil liniştit. Noaptea copilul doarme liniştit.


Intrăm într-o pădure însorită şi liniştită.
Elevii liniştiţi intră în clasă.

Răzvan face un gest prietenesc. Profesorul priveşte prieteneşte.


Această faptă prietenească bucură.
Vedem în jur priviri prieteneşti.

C. CONJUNCŢIE
THE CONJUNCTION
Conjuncţii adversative The Adversative Conjunctions DAR, INSA but
CI but

Mihai are bani, dar nu merge în excursie. Nu merg la film, ci rămân acasă.
In cameră avem bec, însă nu este curent. Nu eu ci el pleacă acum la gară.
Ea citeşte lecţia acasă, dar nu înţelege tot. Camera nu este curată, ci murdară.

D. PREPOZIŢIE
THE PREPOSITJON

PENTRU fo r I ESTE over, across, above, after, in

Avem nevoie de trei zile pentru excursie. Podul peste râu este de piatră.
Cumpăr o pâine pentru Mihai. Peste drum este o farmacie.
Mergem la agenţia de voiaj pentru bilete. Avionul zboară peste munţi.
Colegul vine înapoi peste două zile.

J08
SPRE to, toward(s) SUB under

Tramvaiul acesta merge spre centru. Caloriferele sunt sub ferestre.


Studenţii ies din săli şi merg spre cantină. Sub bancă este o gumă de ras.
Pe plajă simţim nisipul fierbinte sub
picioarele goale.

E. FORMAREA CUVINTELOR
Substantiv Adjectiv Adverb
bărbat bărbătesc, - ească, - eşti bărbăteşte
copil copilăresc, - ească, - eşti copilăreşte
englez englezesc, - ească, - eşti englezeşte
femeie femeiesc, - ească, - eşti femeieşte
frate frăţesc, - ească, - eşti frăţeşte
inginer ingineresc, - ească, - eşti inginereşte
om omenesc, - ească, - eşti omeneşte

Adj. Adv.
- esc,- ească - eşte
- eşti

EXERCIŢII
EXERCISES

1. Model: (A da inapoi) dicţionarul.


Dau (dai, dă...) înapoi dicţionarul.

După-amiază (a da) un telefon. în această sesiune (a da) trei examene. (A da mâna) cu


prietenii. Acum (a da pantofii) cu cremă. (A da) o mână de ajutor la treabă. (A da)
biletul la control. (A nu bea) coca-cola, (a bea) sucuri de fructe. Dimineaţa (a bea) lapte
sau ceai. (A nu bea) vin, (a bea) bere. După-masă (a bea) o cafea. De obicei (a mânca)
acasă. (A mânca), apoi (a merge) în parc. Ca desert (a mânca) fructe. Deseară (a mânca)
la restaurant cu prietenii.

2. Model: (A şti) răspunsul la întrebare


Ştiu (ştii, ştie...) răspunsul la întrebare.

(A şti) când soseşte trenul. (A şti) bine româneşte. (A nu şti) unde simt colegii. (A nu
vrea) supă, (a vrea) ciorbă. (A vrea) cafeaua fără zahăr.

109
3. Model: Rochia bleu este frumoasă.
a. Rochia verde este mai frumoasă decît rochia bleu.
b. Rochia crem este la fel de frumoasă ca rochia verde.
c. Rochia gri este mai puţin frumoasă ca rochia bleu.

Camera aceea este luminoasă, a. .


b. .
c. .
Exerciţiul 2 este dificil. a. .
b. .
c. .
Aceste clădiri sunt înalte. a. .
b. .
c. .
Ochelarii din vitrină sunt frumoşi, a. .
b.
c. .
Străzile acestea sunt curate. a. .
b.
c. ,
Cartea aceea este interesantă. a.
b.
c. .

4.Model: Ion citeşte corect, a. Vasile citeşte mai corect decât Ion
b. Nicolae citeşte la fel de corect ca Vasile
c. Ion citeşte mai puţin corect decât Vasile.

Mircea aleargă repede a.


• • b.
r • : ' •• c.
Ştefan rezolvă bine problema, a.
b.
c.
Voi ajungeţi devreme la gară. a.
b.
c.
Ei locuiesc aproape. a.
b.
c.

HO
5. Model: Camera aceasta este mai confortabilă ca aceea?
a. Nu, camera aceasta este la fel de confortabilă ca aceea.
b. Nu, camera aceasta este mai puţin confortabilă decât aceea.

Ceasul acesta este mai scump decât acela?


a................................................................................
b................................................................................
Pantofii aceia sunt mai frumoşi decât aceştia?
a.................................................................................
b................................................................................
Costumul gri este mai elegant decât costumul bleumarin?
a.................................................................................
b.................................................................................
Troleibuzul este mai confortabil decât autobuzul?
a.................................................................................
b.................................................................................
Maria este mai harnică decât Elena?
a.................................................................................
b.................................................................................
Acest laborator este mai modern decât acela?
a.................................................................................
b.................................................................................

dar
6. Model: Tramvaiul soseşte acum în stafie...... ..... este aglomerat. însă
Tramvaiul soseşte acum în staţie dar este aglomerat. ci

Mergem în parc............... nu stăm mult. Nu merg la film ,.............. la teatru. Afară este
soare,.............este încă răcoare. Nu Maria întârzie de obicei,.............. Valeria. Suntem
obosiţi,.............continuăm drumul. Vizităm zona de agrement C iric,..............nu înotăm
în lac. Nu văd meciul la televizor,.............pe stadion. Până în centru nu luăm troleibuzul,
............ tramvaiul.

7. Model: Telegrama este .............mama. pentru peste


Telegrama este pentru mama. spre sub

P asa ju l............. calea ferată este aglomerat. Pregătesc micul d eju n ............. oaspeţi.
D rum ul.............lac trece printr-o pădure. De aici luăm un tram vai...............gară. Pucul
negru este ............. bancă. Coborâm repede din tramvai şi m ergem ............. teatru.
Plimbarea prin oraş e ste .............două zile. în p a r c .............. copaci sunt câteva bănci.

/ / /
VOCABULAR răcoare [rakoare] - răcori [rakor ’] fi
VOCABULARY fireshness, coolness
răcoros [rakoros], răcoroasă [rakoroasa] -
a accepta [akt/epta] v. to accept răcoroşi [rakoro/'], răcoroase [rakoroase] adj.
afacere [afat/ere] - afaceri [afat/er] f. fresh, cool
business recoltă [rekolta] - recolte [rekolte] fi. harvest
alee [aleie] - alei [ale'] / walk avenue, alley a respira [respira] v. to breathe
barcă [barka] - bărci [bart/'] f. boat salcie [salt/ie] - sălcii [salt/i'] fi. wilow
cafenea [kafenea] - cafenele [kafenele] f. sejur [se3ur] - sejururi [sejurur1] n. sejourn,
cojfee house stay
a călca [kalka] v. to step on, to tread on tei [te'] - tei m. Urne tree
a culege [kuledze] v. to gather in, to reap trandafir [trandafir] -trandafiri [trandafir] m.
Crăciun [krat/iun] n. Christmas rose
curcubeu [kurkubeu] - curcubeie [kurkubeie] n. zgomotos [zgomotos], zgomotoasă
rainbow [zgomotoasa] - zgomotoşi [zgomoto/i],
gazon [gazon] n. turf, short grass zgomotoase [zgomotoase] adj. noisy
grâu [grîu] n. wheat, grain, corn
încântător [înkîntator], încântătoare
[înkîntatoare] - încântători [înkîntator'],
încântătoare [înkîntatoare] adj. delightfiul, VOCABULAR TEMATIC
charming THEMAT1C VOCABULARY
înflorit [înflorit], înflorită [înflorită]-înfloriţi
[înflorits1], înflorite [înflorite] adj. blooming salcie pletoasă/ plângătoare - wooping/
halbă [halba] - halbe [halbe] f. mag drooping wilow
lac [lak] - lacuri [lakur'] n. lake oază de verdeaţă —oasis o f verdure
lalea [lalea] - lalele [lalele] f. tulip loc de recreere - rest place
oază [oaza] - oaze [oaze] f. oasis strat cu flori - filower bed
Paşti [paji'] fi.pi Easler zi de odihnă - day o f rest, offiday
plăcut [plakut], plăcută [plakuta] - plăcuţi zi de sărbătoare - holyday
[plakuts'], plăcute [plakute] adj. pleasant, zi de lucru/ zi lucrătoare - working/week day
agreeable zi de naştere - birthday
a polua [polua] v. topoUute

Ce mai faci? - How are you (doing)?


este cald - it is wartn
vremea e splendidă - the weather isfine
cu plăcere - l ’d like to
. mai ales - especiaUy
j. mici la grătar - fiorcement balîs
în aer liber - oul-door, in the open-air
l

H2
TEXT

H H ÎN PARC

Richard: - Salut, Bogdane, ce mai faci?


Bogdan: - Mulţumesc, bine. Dar tu? Eşti
mulţumit de sejurul în România?
Richard: - Sunt foarte mulţumit. Fiecare zi
este extraordinară. Cunosc
prieteni noi, aflu lucruri inte­
resante despre români, vizitez
locuri minunate.
Bogdan: - Azi vremea e splendidă. E mai
cald ca ieri. Mergem la o bere?
Richard: - Cu plăcere, mai ales că ştiu o
terasă foarte plăcută în parcul Cişmigiu.
Bogdan: - Ideea ta e foarte bună. în acest parc vara e multă răcoare. Lacul, copacii,
gazonul verde, aerul curat, totul e încântător în Cişmigiu.
Bogdan şi Richard iau două halbe de bere rece. Berea la halbă e mai ieftină decât
berea la sticlă sau la cutie. Richard spune că berea românească e la fel de bună ca berea
din Germania.
însă românii beau mai puţină bere decât germanii. Ei preferă vinul. Toamna, în
fiecare restaurant, românii beau vin nou şi mănâncă mici la grătar. Ei discută zgomotos
despre recoltă, despre afaceri, despre sport şi politică.

Proverbe româneşti Numele bun e mai scump decât aurul.


Romanian proverbs Ascultă tot, dar nu crede tot.
Lacomul mai mult pierde şi leneşul mai mult aleargă.

Ştiaţi c ă ...? D idyou know that...? —

• Ţăranii culeg recolta de grâu în iulie şi august?


• Principalele sărbători la români sunt: Paştele (The Easter) în aprilie sau mai, ziua
naţională la 1 Decembrie şi Crăciunul (The Christmas) pe 25 decembrie?
• în lunile de vacanţă, în iulie şi august, în România au loc câteva festivaluri importante:
festivalul de muzică uşoară „Cerbul de Aur” la Braşov, festivalul de artă medievală la
Sighişoara, Festivalul de film şi televiziune la Costineşti?

H3
UN AN ARE PATRU ANOTIM PURI
A YEAR HASFOUR SEASONS

Primăvara Vara Toamna Iarna


Spring Summer Autumn Winter

Primăvara cerul e senin. Copacii au frunze


verzi. In parcuri sunt multe flori. Uneori
plouă, fulgeră şi tună. După ploaie apare
curcubeul.

In spring the sky is clear. The trees havegreen


leaves. There are manyflowers in the parks.
Sometimes it rains, it lightens and it thun-
ders. The rainbow comes out after the rain

Vara este cald. Multe fructe sunt coapte. în


vacanţa de vară lumea pleacă la mare, la munte
sau la ţară.
In sumrner it is hot. Many fruits are ripe.
People go to the seaside, to the mountains or y
to the countryside on their summer holidays. Mj,

Toa................ . . . . __i.--...... ........... r ........


Frunzele cad din copaci.
In autumn the sky is cloudy. It often rains.
The leaves fa ll o ff the trees.

Iarna este frig şi ninge. Pământul este acoperit


cu zăpadă. Oamenii poartă haine groase.
In winter it is cold and it snows. The earth is
covered with snow. People wear warm clothes.

m
UN AN ARE DOUĂSPREZECE LUNI
A YEAR HAS TWELVE MONTHS

Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie


January February March April May June
Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie
July August September October November December

• Zece ani formează un deceniu. - în ce secol suntem?


Ten years form a decade. What century do we live in ?
• O sută de ani formează un secol. - în secolul douăzeci.
One hundred years form a century. In the twentieth century.

O SĂPTĂ M Â N Ă A RE ŞA PTE Z IL E
A WEEKHASSEVENDAYS

Luni Marţi Miercuri Joi Vineri Sâmbătă Duminică


Monday Tuesday Wednesday Thursday Friday Saturday Sunday

- Ce zi e azi? What day is today?


- Azi e sâmbătă. Today is Saturday.
- Ce dată este azi?/ în câte suntem azi? What date is today?
-A zi este zece septembrie. Today is September 10.
- Când este ziua ta? When is your birthday?
- Pe 14 octombrie. It is on October 14'h.

EXERCIŢII
EXERC1SES

1. Completaţi propoziţiile cu unul din cuvintele următoare. Complete the sentenc.es using
one o f the following words:
loc de recreere; sucul de fructe; tei; ininunat; gheaţă; flori

a. Parcul Herăstrău este pentru bucureşteni un


b. Lângă lac sunt m ulţi.............înfloriţi.
c. Avem bere rece l a ............ , toată vara.
d. Nu-mi place vinul, prefer.............
e. Mă sim t............. când respir aer curat.
f. Nu călcaţi pe straturile d e .............!

H5
2. Legaţi după sens cuvintele din cele două coloane. Match the words in the two columns
according to their meaning:
a. în parcul Cişmigiu este multă ............. 1. poluat
b. Beau deseori bere la halbă pe o terasă în a e r ............. 2. liber
c. Lângă lac sunt multe sălcii............. 3. vin nou
d. Acolo unde sunt mulţi copaci, aerul nu e ............. 4. verde
e. Vara, în parcuri, gazonul este ............. 5. pletoase
f. Toamna, românii b ea u .............şi mănâncă mici l a .............. 6. răcoare
7. grătar
3. Tăiaţi răspunsul greşit. Cross out the wrong answer:
a. - Mai iei o bere? - Costă 5000 de lei.
- Nu, mulţumesc, ajunge una.
b. - Facem o plimbare cu barca pe lac? - Nu avem.
- Mai târziu.
c. - De ce nu vizitezi Grădina Botanică? - Vineri.
- N-am timp.
d. - Aceşti copaci sunt tei? - Nu ştiu, poate.
- Au multe fructe coapte.
e. - Cum este vara în România? - Plouă şi este frig.
- Destul de cald.

4. Găsiţi întrebarea corectă. Find the right question:


a.................................................................... - Spectacolul e în aer liber.
b.................................................................... - Paştele este în aprilie sau mai.
c.................................................................... -A z i e 30 august.
d . .................................................................. - Curcubeul apare uneori după ploaie.
e..................................................................... - în secolul douăzeci.
5. Ce facem când spunem? What are we doing when we say?
a. Veniţi cu noi la o plimbare la Şosea? 1. Acceptăm
b. Unde este parcul Carol, vă rog? 2. Oferim
c. Nu, nu beau ţuică, mulţumesc. 3. Cerem o informaţie
d. Vin cu plăcere la ziua ta de naştere. 4. Refuzăm politicos
e. Serviţi un pahar cu bere rece? 5. Invităm
6. Comparaţi următoarele sintagme; scrieţi cinci propoziţii folosind câteva din ele. Com­
pare the following patterns; write five sentences using some o f them:
după doi ani - two years Iater/ a doua zi - the next day
/ in two years ’ time pînă mâine - tiil tomoirow
duminică - on Snnday ziua următoare - on the next day
în iulie - in July în cinci zile - in five days
pe joi - by Thursday/see you on Thursday după trei zile - in three days/three days iater

ne
anul trecut —last year în ziua aceea - (on) thal day
în anul viitor/ la anul - next year în 1997- in 1997
în ajun - on the eve o f

2.
3.
4.
5.
7. Grupaţi propoziţiile următoare în patru coloane; descrieţi corect fiecare anotimp. Group
the following sentences in four columns; describe each season correctly.
a. Elevii şi studenţii încep cursurile. Pupils and students start clases.
b. Toţi aşteaptă sărbătorile de Crăciun. Eveiybody is lookingforward to Christmas time.
c. Zilele sunt acum scurte. Days are now short
d. Copacii au frunze verzi şi sunt înfloriţi. The trees have leaves and they are in blossom.
e. La ţară încep muncile agricole. Field work starts in the countryside.
f. I_n restaurante oamenii beau vin nou. People drink new wine in reslaarants.
g. In parcuri copacii sunt goi. The trees in the parks are ieafless
h. Ţăranii recoltează grâul. The peasants harvest wheat
i. Paştele este în aprilie sau mai. Easter is in April or in May.
j. Frunzele cad din copaci şi acoperă pământul. The leavesfăli ojf the tiees and they cover the eailh.
k. Vremea este frumoasă iar cerul este senin. The weather is fine and the sky is clear.
l. Este frig şi ninge. It'is coid and it snows.
m. Soarele arde puternic. The sun burns hotly.
n. Tractoarele ară pământul. The traclors are pioughing the land.
o. Pomii sunt încărcaţi de fructe coapte. The trees are laden mth ripefruits.
p. Păsările pleacă în ţările calde. The birds go South.
r. Este foarte cald. h is very hot.
s. Zilele sunt mai lungi. Days are Ionger.
ş. Oamenii poartă haine groase. People wear warm clothes.
t. Plouă deseori şi bate vântul. It often rains and the wind blows.
PRIMA VARA Spring VARA Summer
1. 1.
2. 2.
3. 3.
4. 4.
5. 5.
TOAMNA Autumn IARNA Winter
1. 1.

2. 2.
3. 3.
4. 4.
5. 5.

H7
RECAPITULARE I
(LECŢIILE 1-7)

A. FONETICĂ-FONOLO GIE

I. VOCALE

interioare centrale posterioare


front central back
închise close i î u
medii half-open e ă 0
deschise open a

II. SEMIVOCALE

Poziţie iniţială Poziţie medială Poziţie finală


e [§] - dimineaţă, seară —
[dimineatsal [searal
i[i] iarnă ieftin piure studiu ştii vii
[iama] [ieftin] [piure] [studiu] [/tii] [vii]
o [o] oameni [oameni] boală [boala]] -
u [u] steaua nouă dau tău
[steaua] [noua] [dau] [tau]

III. CONSOANE

—- ^ L o c u l de articulaţie bilabiale labio-dentale dentale


bilabials labio-dentals dentals
Mod de articu la ţie "— surdă sonoră surdă sonoră surdă sonoră
oclusive plosives P b t d
africate affricates ts
fricative fricatives f V s z
nazale nasals m n
laterale laterals i
vibrante rolled r

H8
" — ^Locul de articulaţie prepalatale palatale velare laringale
prepalatas palatals velars laryngeals
Mod de articulaţie ~ surdă sonoră surdă sonoră surdă sonoră surdă
oclusive plosives k’ fC k R
africate affricates tr
fricative fricatives r h
nazale nasals
laterale laterals
vibrante rolled

B. SUBSTANTIV. A R T IC O L H O T Ă R Â T ŞI A R T IC O L N E H O T Ă R Â T

Ge Ss. A r t ic A r t ic . p i. A r t ic . A r t ic . E xe m p le
ho t. nehot ho t. neh o t.

co n s. C u) 1 coleg -colegi
-u -i un i i nişte co d ru -co d ri

-e -le frate-fraţi

- i (u )l unchi-unchi
tată-taţi
p a p â -p a p i

con s. (u )l -e c a ie t-ca iete

-i Cu) 1 un -e -le nişte tram vai-tram vaie


n.
-u -1 -uri ta b lo u -tab lo u ri

- G )u -1 -i fo to liu -fo to lii

‘ -o" -a -e, fată-fete.

-e -a -i salâ-sâli,

-ie -a c a rte -c lr ţi,


f. o -le nişte
-eâ (u )a -i fem eie-fem ei

-a (u )a -le stea-stele
-le pijam a-pijam ale

C. A D JE C T IV Sg. P I. E xe m p le

m .n . f. m. n .f.
C A L IFIC A T IV
A d j . cu 4 c o n s.-u â -e frum os, frum oasă, frum oşi,

forme frum oase, neg ru, neag ră, negri,


negre

A d j . cu 3 c o n s .(i)u -5, ( i ) e -i m ic, m ică, m ici ro şu , ro şie, roşii


forme auriu, a u rie , aurii

A d j . cu 2 -e -i d u lc e , d u lc i, m are, mari

forme

A d j. in v a ria b ile b le u , g ri, m a ro , ro z, m ov, v e rn il, e fic a c e , s .a .


D. A D JE C T IV . A D V E R B . G R A D E L E DE C O M P A R A Ţ IE

Gradul comparativ
a. Comparativul de superioritate

mai + adj. adv. + decât (ca) Ex. Ioana este mai înaltă decât Suzana.
Radu învaţă mai bine decât Ion.
b. Comparativul de egalitate

la fel
tot atât + de+ adj. adv. + ca Ex. Vasile este la fel de înalt ca Mihai.
tot aşa Adrian învaţă tot aşa de bine ca Radu.

c. Comparativul de inferioritate

mai puţin + adj. adv. + decât (ca) Ex. Mircea este mai puţin înalt decât Maria.
Ana învaţă mai puţin bine decât Elena.

E. PR O N U M E

1. PR O N U M E P E R SO N A L ŞI P R O N U M E PER SO N A L DE P O L IT E Ţ E

Pronume tersonal Pronume personal de politeţe


Pers. I EU
Sg. Pers. II TU Dumneata (D-ta) Dumneavoastră (Dvs., Dv.)
Pers. III EL Dumnealui (D-lui) Dumneasa Dânsul
EA Dumneaei (D-ei) Dumneasa Dânsa
Pers. I NOI
PI. Pers. II VOI Dumneavoastră (Dvs., Dv.)
Pers. III EI Dumnealor (D-lor) Dânşii
ELE Dumnealor (D-lor) Dânsele

2. P R O N U M E ŞI A D JE C T IV D EM O N ST R A T IV
a. de apropiere
Adj. Pron. Adj. Pron.
Sg- acest băiat acesta această fată aceasta
băiatul acesta fata aceasta
PI. aceşti băieţi aceştia aceste fete acestea
băieţii aceştia fetele acestea

420
b. de depărtare
Adj. Pron. Adj. Pron.
~Sg“ acel băiat acela acea fată aceea
băiatul acela fata aceea
Pl. acei băieţi acele fete acelea
băieţii aceia fetele acelea

3. P R O N U M E ŞI A D JE C T IV IN TE R O G A T IV -R E L A T IV

Pronume Adjectiv
CINE
CE CE
CARE CARE
CÂŢI, CÂTE CÂŢI, CÂTE

Cine merge la bibliotecă? Ştiu cine merge.


Ce (carte) citeşti? Ştiu ce (carte) citeşti.
Care (tren) soseşte acum? Nu ştiu care (tren) soseşte.
Câţi (colegi) au manuale?" Profesorul ştie câţi (colegi) au manuale. Sps

4. P R O N U M E ŞI A D JE C T IV E N E H O T Ă R Â T E

______Pronume________ Adjectiv_____
CINEVA
CEVA
FIECARE
TOT, TOATĂ, TOŢI, TOATE
ATÂT(A), ATÂTA, ATÂŢIA, ATÂTEA
CÂTVA, CÂTĂVA, CÂŢIVA, CÂTEVA

Este cineva acasă? Cineva întreabă despre program,


în servietă este ceva greu.
Fiecare (student) are un manual.
Toţi (colegii) sunt prezenţi.
Am nevoie de atâta (apă).
La spectacol merg câţiva (băieţi).

424
F. V E R B Conj l- a (e a z ă ) IV - i (e s t e ) I V -î ( Is t e )

P ers.
1. T IP U R I D E C O N JU G A R E
Ss- 1 -ez -esc -ăsc

2 -ezi -eşti -işti

I 11 111 IV 3 -ează -este -âşte

p i. 1 -am -im -îm


-a -ca -c -i -î
2 -aţi -iţi -îţi
a alerga a tăcea a merge a fugi a coborî
3 -eâzâ esc -ăsc
a lucra a găsi a hotărî
Exe m p le a lucra a găsi a ho tărî

E x c e p ţii a co p ia a dărui
a linia a locui
a studia a trăi
a cheltui

Conj l-a ll-ea lll- e IV - i -î

Pers.

Ss- 1 -

2 _j -

3 ă -e -e -e -ă

P I. 1 -im -em -em -im -îm

2 -aţi -eţi -eţi -ni -îţi

3 -i - - -ă

Exe m p le a ajuta a tăcea a merge a fugi a c o b o rî

E x c e p ţii a d escuia a p une a a a co p eri a


a în tîrzia rămîne a d e sco p e ri a suferi
a tăia scrie a veni
a intra

VERBE NEREGULATE

, A FI A AVEA A STA A LUA A DA


sunt am stau iau dau
j eşti ai stai iei dai
este are stă ia dă
S suntem avem stăm luăm dăm
' sunteţi aveţi staţi luaţi daţi
. sunt au stau iau dau

422
A BEA A MÂNCA A ŞTI A VREA
beau mănânc ştiu vreau
bei mănânci ştii vrei
bea mănâncă ştie vrea
bem mâncăm ştim vrem
beţi mâncaţi ştiţi vreţi
beau mănâncă ştiu vor

G. A D VERB

1. Adverbe şi locuţiuni adverbiale de afirmaţii


da, desigur, fireşte, negreşit, cu siguranţă, într-adevăr

2. Adverbe şi locuţiuni adverbiale de negaţie


nu, nicidecum, deloc, defel, ba

3. Adverbe şi locuţiuni adverbiale de loc


acasă, afară, înăuntru, aici, alături, aproape, departe, jos, sus, pretutindeni, împrejur,
încolo, încoace

4. Adverbe şi locuţiuni adverbiale de timp


acum, apoi, aseară, astăzi, când, câteodată, curând, deocamdată, devreme, dimineaţa,
iama, ieri, îndată, mâine, noaptea, seara, târziu, întotdeauna, ziua, vara

H. NUM ERAL

1. NUMERAL CARDINAL
1 unu, una, un o 11 unsprezece
2 doi, două 12 doisprezece, douăsprezece
7 13 treisprezece
4 patru 14 paisprezece
5 cinci 15 cincisprezece
6 şase 16 şaisprezece
7 şapte 17 şaptesprezece
8 opt 18 optsprezece
9 nouă 19 nouăsprezece
10u zcec
zece | unit. + spre + zece
- Câţi băieţi sunt din Germania?
- Unu. (Un băiat.)

123
21 douăzeci şi unu (una) 10 zece
22 douăzeci şi doi (două) 20 douăzeci
23 douăzeci şi trei 30 treizeci
24 douăzeci şi patru 40 patruzeci
25 douăzeci şi cinci 50 cincizeci
26 douăzeci şi şase 60 şaizeci
27 douăzeci şi şapte 70 şaptezeci
28 douăzeci şi opt 80 optzeci
29 douăzeci şi nouă 90 nouăzeci
30 treizeci
| unit. + zeci + şi + unit. ! 1unit. + zeci 1

100 o sută 1.000 o mie


200 două sute 3.000 trei mii
500 cinci sute 5.000 cinci mii
900 nouă sute 1.425 o mie patru sute douăzeci şi cinci
959 nouă sute cincizeci şi nouă 3.743 trei mii şapte sute patruzeci şi trei
10.000 zece mii
100.000 o sută de mii
1.000. 000 un milion
4.000. 000 patru milioane
3.725.275 trei milioane, şaptesute douăzeci şi cinci de mii, două sute şaptezeci şi cinci
I. C O N JU N C Ţ IA

Conjuncţii copulative: şi, iar, nici


Conjuncţii disjunctive: sau, ori
Conjuncţii adversative: dar, însă, ci

J. P R E P O Z IŢ IA

Prepoziţii cu acuzativul: în, din, la, de la, pe, de pe, de. despre, după, lângă, într-un.
într-(o), dintr-(un), dintr-(o), printr-(un), printr-(o), între, dintre, printre, cu, fără, pentru,
peste, spre, sub etc.

T E S T N R. 1
1. Completaţi dialogurile:
A B
7 _ ..?
Merg la discotecă. - într-un apartament în oraş.
9 _ ?•
Cu câţiva prieteni. - Nu, nu locuiesc singur.
9 _ 9

- Nu, e aproape, e lângă căminul de studenţi. - Cu un coleg din Grecia.

424
2. Menţionaţi anotimpul:
iunie, iulie, august
decembrie, ianuarie, februarie
martie, aprilie, mai

3. Mergeţi în România la un Curs de vară. Ce puneţi în valiză?

b. f.
c. g-
d. h.

4. Model: - Ce mâncaţi?
- O supă de legume.
- Apoi?
- Sarmale.
- Ce beţi?
- Vin alb.
- Desert?
- îngheţată
- Ce mâncaţi ----------------------------- - C e beţi

- Apoi? —Desert?

5. Descrieţi camera în care locuiţi. Folosiţi următoarele cuvinte:


birou, scaune, maşină de scris, dulap de haine, postere, pat, perna, cuvertură,
covor, perdele, valiză, cărţi
' 6. Model: pom Acest pom este tânăr. Pomul acesta este tânăr.
Acel pom este măr. Pomul acela este măr.
oameni, profesoară, cărţi, cameră, colege, copil, prieteni, tablouri, frate, scaun
7. Puneţi cuvintele din paranteze la formele corecte. Deschideţi parantezele.

a. Ana este o fată (înalt, brunet, vesel) şi (inteligent).


b. Oamenii (optimist) şi (vesel) au succes în viaţă.
c. Aceste fete (harnic) şi (serios) au o cameră (curat) şi (plăcut).
d. Braşov este un oraş (vechi, mare) şi (frumos). ..................

8. Completaţi spaţiile libere. Dictare. Dictation


Dimineaţa ascult la ra... şti.... Apoi m... în bu... Apr... aragazul şi pun pe ... tigaia ...
prăjit. Sparg două ... ş i ... este gata. Mănânc m a i... omleta, apoi beau o cană cu .... Pun
... rucsac cartea,..., ş i ... coli... scris. A poi,... repede ... universitate.

125
^dQ&cUa/ 8
G R A M A T IC Ă
GRAMMAR

A. V E R B
THE VERB

1. M O D U L P A R T IC IP IU
THE PAST PAR1CIPLE

a. Forme Forms
Conjugarea I n III IV
Infinitiv -a - ea -e - i,-î
Participiu - at -u t -ut, -s, -t - it, - ât

Conj. I Conj. II Conj. III Conj. IV


a ajuta —> ajutat a avea —» avut a cere —» cerut a dormi —> dormit
a învăţa —> învăţat a bea —> băut a crede —> crezut a iubi —» iubit
a asculta -» ascultat a cădea —» căzut a face —» făcut a veni —> venit
a cânta -> cântat a vedea —» văzut a duce —» dus a coborî —> coborât
a lucra —» lucrat a vrea —» vrut a merge —> mers a hotărî —» hotărât
a coace —» copt a omorî —> omorât
a fierbe —> fiert
Atentie! a fi —> fost
a şti —> ştiut I a frige —» fript
a rupe —» rupt
a sparge —» spart

b. Participiu folosit ca adjectiv The Past Participle used as an Adjective


Afirmativ
In drum spre casă intru într-un magazin deschis,
în clasă este o fereastră deschisă. deschis - deschisă open
Ochii deschişi privesc în zare. deschişi ■- deschise
Prin ferestrele deschise intră aer curat.
Exerciţiul scris pe tablă este dificil.
Scrisoarea scrisă este pentru o prietenă. scris - scrisa
Colegii scrişi pe listă merg în excursie. scrişi - scrise
Exerciţiile scrise pe caiete sunt corecte.

126
Negativ ne + participiu

Nu beau tot laptele. Laptele nebăut rămâne pe masă.


Aici mai este o ceaşcă cu cafea. Cafeaua nebăută este pentru Adrian.
Scriu trei din patru exerciţii. Exerciţiul nescris este foarte dificil.
nemaivăzut
nemaiîntâlnit ne + mai + participiu
nemaiauzit

c. Participiu folosit ca adverb The Past Participle used as an Adverb


Mihai vorbeşte întotdeauna deschis. Michael always speaks frankly.
Elevii vorbesc îngrijit, they speak carefully

2. M ODUL INDICATIV
THE INDICATIVE MOOD
a. TIMPUL PERFECT COMPUS THE COMPOUND PERFECT
Forme
Afirmativ Negativ
AM NU AM (N-AM)
AI NU AI (N-AI)
A + PARTICIPIU NU A (N-A) + PARTICIPIU
AM (cântat, avut, mers ...) NU AM (N-AM) cântat, avut, mers...
AŢI Nu AŢI (N-AŢI)
AU NU AU (N-AU)

Eu am întrebat I have asked, Noi am venit acasă târziu.


I have been asking, I asked Voi aţi învăţat lecţia bine.
Ai venit la facultate pe jos. Ei au ascultat muzică uşoară.
A plecat devreme.
Atenţie!
Am văzut acest film. Am mai văzut acest film. I've already seen this film.
După- amiază am dormit, dar am şi repetat lecţiile. I ’ve already gone again though my
lessons.
Mihai a cam absentat de la cursuri. Mihai hasn ’t attended the courses.
regularly.
La examen n-aţi prea ştiut. You didn ’t know the answers veiy well
Ei au tot sunat la uşă, dar n-a răspuns nimeni. They kept ringing at the door but
nobody answered
Noi am stat pe plajă, dar am mai şi înotat. We lay ort the beach and also swam
in sea.
am, ai, a, am. aţi, au + adv. mai, şi, cam, prea, tot, mai şi chiar + participiu

Participiu folosit ca substantiv The Past Participle used as a Noun


Am cules strugurii. Culesul a durat câteva zile. Culesul = vintage
La facultate am mers pe jos. Mersul pe jos este sănătos. Mers = going, walking
Am trimis nişte colegi la rectorat Trimişii au discutat cu rectorul. Trimis = messengei; delegate
Juriul a ales trei concurente. Alesele sunt toate talentate. Alesele = selectedperson
participiu + articol hotărât (nehotărât) = substantiv
b. TIMPUL V IITOR THE FUTURE TENSE OF THE INDICATIVE
Forme
Afirmativ Negativ
VOI NU VOI
VEI NU VEI
VA + INFINITIV (fără a) NU VA + INFINITIV (fără a)
VOM (cânta, merge, coborî,...) NU VOM (cânta, merge, coborî,...)
VEŢI NU VEŢI
VOR NU VOR
Mâine voi merge la teatru. I shall go Deseară nu vor merge la discotecă.
Nu voi coborî în centru Ea va cânta în această seară.
Tu vei veni la gară. You will come to the station Noi vom coborî în centru.
Mâine nu vei aduce dicţionarul? Voi veţi mânca la restaurant deseară?
După baie, copilul va dormi bine toată noaptea. Ei vor petrece bine la discotecă.
voi, vei, va, vom, veţi, vor + mai, şi, cam, prea, tot, mai şi + infinitiv
Voi mai veni la teatru. I shall come again to the theatre.
După-amiază veţi dormi, dar veţi şi citi. ...you will also read.
Băiatul va juca fotbal, dar va mai şi învăţa. ...besides, he will also study.
Dacă vom merge pe jos vom cam întîrzia. ...we'U be a little late.
Repetaţi lecţiile, altfel nu veţi prea şti la test. ...otherwiseyou won 't be veiy
succesful in your test.
El va tot cere până va primi ce vrea. He will keep asking, until he receives
what he would like to have.

B. A D V E R B . THE ADVERB
1. Adverbe interogativ-relative: UNDE, CÂND. CUM, CAT
Interrogative-Relative Adverbs: where, when, how, how much, how long
Interogativ Relativ
Unde mergeţi acum? Mergem unde vrem.
Când trimiţi telegrama? Trimit telegrama cînd pot.
Cum ai călătorit? Nu ştiu cum ai călătorit.
Cât poate învăţa? învaţă cît poate.

128
2. Adverbe nehotărâte: UNDEVA, CÂNDVA, CUMVA, CÂTVA
Indefinite Adverbs: somewhere, evei; once; somehow; a linie.

Am pus undeva cheile şi acum nu mai ştiu unde.


Ai fost undeva aseară?
Cândva am fost cu familia la Sinaia.
Am ştiut cândva multe poezii pe de rost.
Ajungem noi cumva la aeroport într-o jumătate de oră.
Ai fost cumva la poştă?
Au lucrat cîtva timp acolo. adv. interog. + va

C. C O N JU N C Ţ IE
THE CONJUNCTION
Conjuncţii coordonatoare conclusive: DECI, AŞADAR therefore, so
Plouă, deci rămânem acasă.
Am luat bilete de avion, aşadar mâine plecăm sigur.
Am învăţat bine toate cursurile, deci nu voi avea probleme la examen.

D. F O R M A R E A C U V IN T E L O R
1. SUFIXE PENTRU DENUMIREA AGENTULUI
(Denumesc pe autorul unei acţiuni, pe cel care îndeplineşte o funcţie sau exercită o meserie)
- ar - aş - ist
blană —> blănar chirie —> chiriaş cămin —» căminist
bucătărie —> bucătar faptă —> făptaş ţăran —>ţărănist
cizmă —> cizmar industrie —» industriaş C.F.R. -* ceferist
cojoc -> cojocar nuntă —» nuntaş
grădină —> grădinar oaste —>ostaş
lemn —» lemnar a cerceta —» cercetaş
pădure —> pădurar a vâsli —» vâslaş - tor (- toare)
poartă —> portar a bea —>băutor, -oare
şcoală -» şcolar a călători —» călător, -oare
- ăreţ (- eaţă) a cerceta —> cercetător, -oare
a băga —> băgăreţ, -eaţă a fuma —» fumător, -oare
a certa —> certăreţ, -eaţă a învăţa —>învăţător, -oare
a cânta -» cântăreţ, -eaţă a juca —>jucător, -oare
a iubi -> iubăreţ, -eaţă a lucra —> lucrător, -oare
a petrece —» petrecăreţ, -eaţă a scrie —>scriitor, -oare
a plimba —>plimbăreţ, -eaţă a trece—> trecător, -oare
a plânge —> plângăreţ, -eaţă a ţese —>ţesător,-oare
a zâmbi —> zâmbăreţ, -eaţă a vindeca —> vindecător, -oare
a vorbi —» vorbăreţ, -eaţă a vinde —>vânzător, -oare

129
2. SUFIXE PENTRU DENUMIREA INSTRUMENTELOR

- tor - toare
a şterge —» ştergător a ascuţi —» ascuţitoare a strecura —> strecurătoare
a schimba—» schimbător a secera —> secerătoare a stropi —» stropitoare
a stoarce —»storcător a speria —» sperietoare a răzui —» răzuitoare

EXERCIŢII

1. Model: (A scrie) o cerere. Am scris (ai scris, a scris...) o cerere.

La acest magazin (a găsi) pâine proaspătă. (A cumpăra) bilete pentru spectacolul de


mâine. Dimineaţă (a asculta) buletinul de ştiri la radio. Ieri după-amiază (a vizita) Grădina
Botanică. (A pune) manualul pe birou. (A pierde) cheia de la intrare. La discotecă (a
petrece) bine cu prietenii. La gară (a ajunge) devreme. (A intra) în cameră şi (a aprinde)
lumina. La piaţă (a nu găsi) spanac şi salată verde.

2. Model: Cursul ţine două ore.


Cursul a ţinut două ore.
Cursul va ţine două ore.
Concertul începe la ora fixată. Timpul trece repede.

Ducem cărţile în cameră, apoi mergem După excursie cunoşti bine oraşul.
la cantină.

Astăzi înţelegeţi bine lecţia.

Autocarul ajunge devreme la Suceava. După ce mănâncă, rămân în parc.

In pauză, el şterge tabla. Trimit câteva scrisori şi o telegramă.

j Acolo rămâne două zile. Până la Bucureşti călătoreşte cu trenul.

v*'. ....... ............*•***................ ***.*.....


Copilul plânge dacă nu este mama cu el. Luăm micul dejun apoi plecăm la cursuri.

J30
3. Model: - Ai rămas la spectacol?
- Da, am rămas.
- Nu, n-am rămas.

- Aţi dormit bine? - A spus ceva despre program?

- Au stat până la sfârşit? - Am zis eu aceasta?

- Aţi mulţumit? - Au preferat supă?

- Ai practicat un sport? - Aţi sperat că vine?

Cetăţeanul a strigat după ajutor? - Aţi sunat la uşă?

4. Model: Am aruncat paharul............ (a sparge)


Am aruncat paharul spart.

Am găsit cheile............ (a pierde)


In album am actori............. (a prefera)
Cafeaua.............acum este în ceşti. (a prepara)
Persoanele.............au venit imediat. (a ruga)
Exerciţiile.............sunt dificile. (a nu rezolva)
Colegul........... a venit astăzi. (a chema)
Băiatul............ stă singur pe hol. (a supăra)
Am pus în dulap vesela............ (a spăla)
Pâinea............ în felii este în coş. (a tăia)
Locurile.............sunt la fereastră. (a ocupa)
Problemele.............sunt acum .............. (a explica, a înţelege)
M uzica............ este minunată. (a asculta)
Farfuriile.......... au rămas în chiuvetă. (a nu spăla)

5. Model: Pentru examen n-am............ învăţat. şi, mai piva, cam, toi, mai şi
Pentru examen n-am mai (prea) învăţat.

Despre excursie a u ............ întrebat dar n-au primit un răspuns clar. La poştă am ..,...........
fost şi ieri. Ieri după-amiază am dormit, dar a m ............ învăţat. După patru ore de curs
a m .............fost obosit. Acum nu . ştiu româneşte. Cu părinţii a i ............ vorbit la
telefon săptămâna aceasta. El a . uitat gramatica. Dimineaţă am învăţat, dar am
.............scris câteva scrisori.

6. Model: La munte (a respira) aer curat.


La munte voi (vei, va...) respira aer curat.

Până la Suceava (a călători) cu trenul accelerat. Când (a veni) spre casă, (a intra) intr-un
magazin alimentar. După-amiază (a expedia) scrisorile şi telegrama. Pentru cină (a lua)
brânză topită şi pastramă. (A chema) imediat ospătarul. (A discuta) problema aceasta cu
Ştefan. (A nu fuma) în cameră. (A nu telefona) astăzi acasă. (A nu sosi) târziu din oraş.

7. Model: Dacă nu ieşim acum din cameră, vom............întârzia, şi, mai, cam. lot,
Dacă nu ieşim acum din cameră, vom cam întârzia. prea, mai şi

După ce vom veni din oraş, v o m .......... asculta muzică. în vacanţă veţi petrece cu
prietenii, dar veţi.............munci împreună cu părinţii. Dacă rămâi în staţie, v e i.............
aştepta până va veni un tramvai. Dacă va fi ocupat, Radu nu v a ............ abuza de ţigări.
Pe litoral ei vor sta pe plajă, dar vor ............. vizita obiective turistice. Cât timp vei
............ rămâne la bibliotecă? După cum văd, vom ............. aştepta până va veni ospătarul.

8. Model: - Unde aţi fost? - Am fost a. la poştă


b. unde am avut treabă
c. undeva

- Unde ai mâncat la prânz? - Cum ajungem la cabană?


-A m mâncat a.............. - Ajungem la cabană a.
b............... b.
c............... c.
- Când aţi făcut excursia pe Bucegi? - Cum rezolvă ei problema?
—Am făcut excursia a............... - Ei rezolvă problema a.
b............... b.
c............... c.
- Când reveniţi în România? - Unde vor merge în vacanţă?
- Revenim în România a............... - Vor merge a.
b............... b.
c............... c.

432
9. Model: Mergem a. ]a bibliotecă
b. spre centru
c. în oraş

Când mergi a. la ? Rămânem a. în ..


b. sp re ............ ? b. la ..
c. i n ............ 7
Ei coboară imediat a. din ...
Urcaţi a. î n ............ ? b. de la .
b. l a ............ ?
Peste puţin timp el va veni
a. l a ............
Mâine vom pleca a. l a __ b. de la .
b. de la . c. în ....
c. în .... d. din ...
d. din ...
e. spre .. Ele au ieşit a. din ...
b. de la .
Am intrat a. m .
b. la .

433
hamal [hamal] - hamali [hamal'] m. railway
VOCABULAR luggage porter
înălţime [înaltsime] - înălţimi [înaltsim'] f.
adult [adult] - adulţi [adults'] m. gmwn(-up) height
person/ man adult lucrător [lukrator] - lucrători [lukrator] m.
aglomeraţie [aglomeratsie] - aglomeraţii worker
[aglomeratsii] f. crowd panou [panou] - panouri [panour'] n. panel
altfel [altfel] adv. or, otherwise peron [peron] - peroane [peroane] n. platform
a apela [apela] v. to appeal, to resort to privelişte [priveli/te] - privelişti [priveli/t'] f.
atunci [atunt/'] adv. so, then view, sight
a auzi [auzi] v. to hear a spera [spera] v. to hope
bagaj [baga3] - bagaje [baga3e] n. luggage vagon [vagon] - vagoane [vagoane] n. coach
buzunar [buzunar] - buzunare [buzunare] n. car, (railway) carriage
pocket
călător [kolotor] - călători [kotator'] m.
passenger, traveller
a călători [kolatori] v. to travel VO CABULAR TEMATIC
a căuta [kouta] v. to lookfor
cărucior [ksrut/ior] - cărucioare sală de aşteptare - waiting room
[korut/ioare] n. hand cart casă de bilete - booking office
compartiment [kompartiment] — agenţie de voiaj - travel agency
compartimente [kompartimente] n. agenţia S.N.C.F.R. - The Romanian National
compartment Railways Agency
a controla [kontrola] v. to verify, to check bilet de tren - train ticket
a cumpăra [kumpora] v. to buy bilet în circuit - round-trip/ tourist ticket
a depune [depune] v. Io lay, to put bilete rezervate - reserved tickets
a dura [dura] v. to last mersul trenurilor - train time table
forfotă [forfota] f. hustle, fuss tren direct - thmugh / direct train
gratuit [grauit] adv. gratuitously vagon de dormit - sleeping car
grăbit [grăbit], grăbită [grăbită] - grăbiţi vagon pentru fumători/ nefumători -
[grabits'], grăbite [grăbite] adj. hurried smoking carriage/ smoker/ non-smoker
grup [grup] - grupuri [grupur'] n. gmup vagon restaurant - dining restaurant car

Gara de Nord - The North Station S.N.C.F.R. - The Romanian National State
a sta la coadă - to wait in line Railways
în direcţia... - to... a avea întârziere - to be late
dacă este destul de frig - if it ’s cold enough a schimba trenul - to change / trains
sigur că da - certainly a pierde trenul - to miss the train
a dezlega cuvinte încrucişate - to solve drum bun! —goodjourney!
crossword puzzles călătorie plăcută! - apleasantjourney to you!
Valea Prahovei - the valley o f the river poftiţi în vagoane! - all aboard!
Prahova

33b
TEXT

O CĂLĂTORIE CU TRENUL

John şi Victor au sosit cu trenul în


Gara de Nord. Ei nu vor rămâne în Bucureşti,
vor pleca spre Braşov, la Predeal.
După ce au coborât din tren, au căutat
casa de bilete. Au stat puţin la coadă şi au
cumpărat două bilete cu locuri rezervate la
trenul rapid Intercity Bucureşti-Braşov. Cu
biletele în buzunar, au privit panoul cu mersul
trenurilor şi au văzut că trenul în direcţia
Braşov va pleca de la linia şapte.
în Gara de Nord este foarte multă
forfotă: călători cu bagaje multe, grupuri de turişti, adulţi şi copii, hamali cu cărucioare,
şoferi de taxi. Victor şi John nu ştiu cum vor ajunge la tren, toţi oamenii sunt grăbiţi,
aglomeraţia este foarte mare. în sfârşit au ajuns în compartiment.
John: - Ce locuri avem?
Victor- Locurile 35 şi 37. Unul e lângă
fereastră, celălalt e la mijloc. Dar
deocamdată suntem singuri. Ce loc
preferi?
John:- Locul de lângă fereastră. Am auzit
că după Câmpina apar munţii. Sunt
foarte atras de peisajul montan.
Victor- Stai pe locul de lângă fereastră,
dacă vrei. Eu voi sta pe locul de
vizavi până cînd va veni cineva.
John: - Unde suntem acum?
Victor: -A bia am ieşit din Bucureşti. Cred că aici e Chitila. Nu durează mult şi vom intra
în Valea Prahovei, priveliştea va fi minunată.
John: - Ai spus că vom
coborî la Predeal. Unde
vom sta?
V ic to r- Vom sta într-o
vilă. Sper că nu va ploua,
altfel vom rămâne în cameră.
John:- Uneori vara plouă
la munte, iar pe înălţimi e
destul de frig.

135
Ştiaţi că...?
□ în trenurile româneşti sunt două clase: clasa întâi, cu compartimente de şase locun,
şi clasa a doua, cu compartimente de opt locuri?
□ Trenurile Intercity sunt confortabile, elegante şi foarte rapide?
□ Lucrătorii de la S.N.C.F.R. călătoresc cu trenul gratuit?
□ Călătorii cumpără biletele de tren din gară, de la casa de bilete, sau de la o agenţie de
voiaj din oraş?

Proverbe româneşti_______________________________________
Lucrul bine începui e pe jumătate făcut.
Sculatul de dimineaţă şi însuratul de tânăr nu strică niciodată.
Mai bine mai târziu decât niciodată.
Minciuna are picioare scurte.

EXERCIŢII

1. Completaţi propoziţiile cu unul din cuvintele următoare. Complete the sentences using
one o f the following words:

aglomeraţie; liber; priveliştea; vilă; vagonul; adult; hamalii

a. Pe Valea Prahovei............. este minunată.


b. La munte, ei vor locui într-o..............
c. Ei au găsit locurile intr-un compartiment complet
d. Vor mânca şi vor bea o cafea î n ..............restaurant.
e. E ş ti..............dacă ai patruzeci de ani.
f. în Gara de Nord este totdeauna..............
g................ transportă bagajele cu un cărucior sau manual.

2. Legaţi după sens cuvintele din cele două coloane. Match the words in the two columns
according to their meaning:
a. Pe peron ei au căutat panoul cu mersul 1. hamal
b. Când e frig la munte, pe înălţimi, vara, este uneori 2. casa de bilete
c. Trenul spre Braşov va pleca de la linia 3. fereastră
l d. Cine are bagaje multe apelează la un 4. zăpadă
e. Dacă nu am bilet de tren, caut 5. trenurilor
f. Prefer acest loc liber de lângă 6. şapte

3. Tăiaţi răspunsul greşit. Cross out the wrong answer:


a. Vom coborî la Braşov? - Nu, la Predeal.
- La aeroportul Otopeni.

436
b. Unde este agenţia de voiaj? - în centru.
- în parcul Herăstrău.

c. Acest loc este ocupat? - Probabil, este o valiză deasupra.


- Este locul 33.

d. De unde pleacă trenul spre Braşov? - Pe peron.


- De la linia şapte.

4. Găsiţi întrebarea potrivită. Find the right question:


a......... ? - Dacă este zăpadă.
b............ ? - Cu trenul Intercity.
c.............. ? - De la casa de bilete.
d........... ? - La Ploieşti.

5. Alegeţi răspunsul cel mai bun. Choose the best answer:

1. în compartimentul în care băieţii au intrat:


a. nu este nimeni □
b. toate locurile sunt ocupate □
c. un loc este ocupat □
d. toate locurile sunt libere □

2. John a preferat locul de la fereastră pentru că:


a. va dormi tot drumul □
b. va dezlega cuvinte încrucişate □
c. va vcdc-mai bine peisajul □
d. va discuta cu controlorul de bilete □

6. Rescrieţi primul paragraf din textul lecţiei folosind verbele la prezent. Rewrite thefirst
paragraph o f the lesson using the verbs into the Present.

Model: John şi Victor sosesc în Gara de Nord.

a.
b.
c.
d.

f.

437
7. Adevărat sau fals? True or false?

A F
a. Fumătorii călătoresc în vagonul pentru nefumători.
b. Dacă nu ajungi la timp la gară, pierzi trenul.
c. Controlorul de bilete conduce trenul.
d. In gară, călătorii depun bagajele de mână la casa de bilete.
e. Hamalii transportă bagajele cu cărucioarele.
f. Mulţi călători preferă vagonul de dormit dacă călătoresc noaptea.

8. Puneţi în ordine următoarele propoziţii. Put the following sentences in the right order:
( ) - Au mers la casa de bilete.
( ) - Au urcat în vagon.
( ) - Au cumpărat două bilete până la Predeal.
( ) - Au găsit trenul Bucureşti-Braşov la linia şapte.
( ) - John şi Victor au sosit în Gara de Nord.
( ) - Au privit panoul cu mersul trenurilor.

9. Descrieţi în câteva propoziţii atmosfera din Gara de Nord. Describe in some sentences
the atmosphere o f the North Station.
a...............................................................................................
b................................................................................................
c................................................................................................
d................................................................................................
e................................................................................................

LECTURĂ SUPLIMENTARĂ

„Nouă ceasuri şi nouă minute. Peste şase minute pleacă trenul. Un minut încă şi se închide
casa. Repede iau biletul, ies pe peron, alerg la tren, sunt în vagon. Trec de colo până colo
prin coridor. Caut un loc liber... Aici. O damă singură, şi fumează, atât mai bine! Intru şi
salut, când auz o mârâitură şi văz într-un paneraş de lângă cocoana un căţel lăţos, plin de
funde , de panglici roşii şi albastre.
Trenul a pornit... Prin coridor umblă pasageri şi vorbesc. Bubico mârâie arţăgos.
, - Biletele, domnilor!
Vine conductorul. Eu întind biletul, iar acesta îl perforează. Conductorul face un pas către
cocoana, pe când Bubico latră şi chelălăie disperat.
- Bubico! zice cocoana, şezi mumos, mamiţo!
Şi-ntinde biletul. Bubico parc-a-nnebunit, latră în continuu. Dar controlorul şi-a terminat
treaba şi iese din compartiment.”
s. I.L. Caragiale (1852-1912), Bubico

138
<z£ & cU
>
a/ 9
GRAMATICĂ
GRAMMAR

A. VERB
THE VERB

1. M O DU L CONJUNCTIV, TIMPUL PREZENT


PRESENT SUBJUNCTIVE
Forme Afirmativ

Indicativ prezent Conjunctiv prezent


Ascult muzică Vreau să ascult muzică
Asculţi muzică Vrei să asculţi muzică
Ascultă muzică Vrea să asculte muzică
Ascultăm muzică Vrem să ascultăm muzică
Ascultaţi muzică Vreţi să ascultaţi muzică
Ascultă muzică Vor să asculte muzică

Cobor aici -I Trebuie să cobor aici


Cobori aici Trebuie să cobori aici
Coboară aici Trebuie să coboare aici
Coborâm aici Trebuie să coborâm aici
Coborâţi aici Trebuie să coborâţi aici
Coboară aici Trebuie să coboare aici

Pers. 3 sg - ă Pers. 3 sg (să) - e


Indicativ prezent Pers. 3 pl. Conjunctiv prezent Pers. 3 pl.

Atenţie! Indicativ prezent Conjunctiv prezent


a descheia
a încheia el taie el vrea să taie
a încuia ei taie ei vor să taie
a descuia el încuie el trebuie să încuie
a întârzia ei încuie ei trebuie să încuie
a mângîia
a speria
a tăia
a zgâria

439
Văd un spectacol Vreau să văd un spectacol
Vezi un spectacol Vrei să vezi un spectacol
Vede un spectacol Vrea să vadă un spectaol
Vedem un spectacol Vrem să vedem un spectacol
Vedeţi un spectacol Vreţi să vedeţi un spectacol
Văd un spectacol Vor să vadă un spectacol

Merg pe jos Pot să merg pe jos


Mergi pe jos Poţi să mergi pe jos
Merge pe jos Poate să meargă pe jos
Mergem pe jos Putem să mergem pe jos
Mergeţi pe jos Puteţi să mergeţi pe jos
Merg pe jos Pot să meargă pe jos

Vin imediat E necesar să vin imediat


Vii imediat E necesar să vii imediat
Vine imediat E necesar să vină imediat
Venim imediat E necesar să venim imediat
Veniţi imediat E necesar să veniţi imediat
Vin imediat E necesar să vină imediat

Indicativul prezent Conjunctiv prezent


Pers. 3 sg. - e Pers. 3 sg. (să) -ă
Pers. 3 pl. Pers. 3 pl.

Atentie!
Indicativ prezent Conjunctiv prezent
a scrie el scrie el vrea să scrie
a sui ei scriu ei vor să scrie
a şti
el suie el vrea să suie
ei suie ei vor să suie

el ştie el vrea să ştie


ei ştiu ei vor să ştie

Negativ E posibil să nu vin la spectacol.


E necesar să nu iasă din casă câteva zile. să + nu + verb
Trebuie să nu întârziem la gară.
Aşteptăm să vii la noi. We are waitingforyou to come to our place.
Merge să cumpere pâine. He is going out to buy some bread.
El vrea să mergi tu la gară.
Copilul începe să vorbească.
Radu vrea să scrie o scrisoare.
Noi vrem să plecăm mâine dimineaţă.
Puteţi să luaţi tramvaiul până în centru.
Trebuie să ajungeţi devreme la gară.
E posibil să vină astăzi.
E necesar să plecaţi imediat.

Telefonez acasă
0 Vreau să telefonez acasă
Telefonezi acasă Vrei să telefonezi acasă
Telefonează acasă Vrea să telefoneze acasă
Telefonăm acasă Vrem să telefonăm acasă
Telefonaţi acasă Vreţi să telefonaţi acasă
Telefonează acasă Vor să telefoneze acasă.

Pers. 3 sg - ează Pers. 3 sg. (să) - eze


Pers. 3 pl Pers. 3 pl.

- I (eşte)
vorbesc româneşte Vreau să vorbesc româneşte
Vorbeşti româneşte Vrei să vorbeşti româneşte
Vorbeşte româneşte Vrea să vorbească româneşte
Vorbim româneşte Vrem să vorbim româneşte
Vorbiţi româneşte Vreţi să vorbiţi româneşte
Vorbesc româneşte Vor să vorbească româneşte
Pers. 3 sg. - eşte Pers. 3 sg. (să) - ească
Pers. 3 pl. - esc Pers. 3 pl.

- î C-ăşte)
Hotărăsc acum E necesar să hotărăsc acum
Hotărăşti acum E necesar să hotărăşti acum
Hotărăşte acum E necesar să hotărască acum
Hotărâm acum E necesar să hotărâm acum
Hotărâţi acum E necesar să hotărâţi acum
Hotărăsc acum E necesar să hotărască acum
Pers. 3 sg. - ăşte Pers. 3 sg. (să) - ască
Pers. 3 pl. - ăsc Pers. 3 pl.

444
B. ADVERB
THE ADVERB
1. Adverbe şi locuţiuni adverbiale de mod Adverbs o f manners

alene idly, lazily slowly anevoie with difficulty, hardlv


Băiatul merge alene spre tablă. Au mers anevoie prin zăpada mare.
Aceşti oameni muncesc alene. Pentru că sunt obosiţi, studenţii înţeleg
anevoie explicaţiile.

altfel differently, in a different way, aşa so, thus, in this way


otherwise
Mihai rezolvă altfel problema. El explică aşa situaţia.
Aşa am înţeles noi.

degeaba fo r nothing, gratis, in vain, degrabă quickly, soon, in no time


for no reason at all______________
Am dat cartea degeaba. Mergem în oraş şi venim înapoi degrabă.
Am mers la bancă degeaba. N-am scos banii. Dacă mergeţi cu taxiul, ajungeţi degrabă.
A strigat la copil degeaba.

împreună together
Plecăm împreună la gară.
învăţaţi împreună?

C. ADJECTIV. ADVERB.GRADELE DE COMPARAŢIE


DEGREES OF COMPARJSON
Gradul superlativ absolut
SUPERLATIVE ABSOLUTE
Adjectiv Adverb
Am găsit în librărie un dicţionar foarte bun. Acum John vorbeşte foarte bine româneşte.
Radu este un băiat tare bun. Maria pronunţă tare bine sunetele dificile.
Mihai este prea ocupat. Ea vorbeşte prea încet.
Ieri am văzut un film extraordinar de interesant Nu înţeleg, pentru că vorbeşte extraordinar
Staţiunea Sinaia este frumoasă de tot. de repede.
Florile acestea sunt grozav de frumoase. Tânărul pictează frumos de tot.
Munţii sunt aşa de înalţi! Cântăreaţa aceasta cântă aşa de frumos!

foarte, tare, prea + adj. adv. 1


extraordinar, extrem, grozav, aşa, deosebit, nemaipomenit + adj. adv.
adj. adv. + de tot
EXERCIŢII
1. Model: Invit câţiva prieteni, (a vrea)
Vreau să invit (vrei să inviţi, vrea să invite...) câţiva prieteni.
Anunţ părinţii astăzi (a trebui). Aşez cărţile pe raft (a vrea). Aştept troilebuzul (a putea).
Chem un taxi (a vrea). Discut cu prietenii despre excursie (a fi necesar). Respect legile din
această ţară (a trebui). Termin astăzi lucrarea (a vrea).
2. Model: El cumpără două îngheţate. a merge, a vrea, a putea, a
El merge să cumpere două îngheţate. a trebui, a începe, a scrie

El ajunge la aeroport în câteva minute. Ea discută cu profesoara. Elena probează rochia


în cabină. Ei aranjează frumos camera. John completează fişa. Această persoană
controlează biletele. Acum el scrie tema. Profesorul corectează compoziţiile. Şerban
formează numărul şi vorbeşte la telefon cu prietenul. Acum ei vorbesc mai bine româneşte.
După- amiază ei rămân acasă şi scriu câteva scrisori. Dimineaţa el întotdeauna deschide
fereastra. Ei călătoresc cu clasa întâi. El nu jigneşte niciodată pe nimeni. Pregăteşte
imediat ceaiul. Ei ştiu unde este Agenţia de Voiaj.
3. Model: - El a cumpărat pâine?
- N-a cumpărat, dar vrea (trebuie) să cumpere.
- El este ziarist? - Ei au bilete de tren?

- Ei au vorbit cu rectorul? - El a dormit după-amiază?

- Elena a hotărât când pleacă? - Ei au dansat?

- Ei au telefonat acasă? - Avionul a aterizat?

4. Model: - Vrei să asculţi muzică?


- Eu nu vreau, el vrea să asculte muzică.
- Eu nu vreau, ei vor să asculte muzică.
- Poţi să mergi în oraş? - Ştii să rezolvi problema?

- începi să împachetezi? - Trebuie să pleci acum?

- Tu poţi să telefonezi deseară? - Vrei să fumezi?

- Mergi să cumperi pâine? - Vrei să urci la etajul trei?


VOCABULAR saltea [saltea] - saltele [saltele] f. mattress
a sări [sar 1] v. to jump
acceptabil [akt/eptabil], acceptabilă [akt/eptabib] senzaţie [senzatsiie] - senzaţii [senzatsi i] /
- acceptabili [akt/eptabil'], acceptabile sensation, feeling
[akt/eptabile] adj. reasonable, acceptable a separa [separa] v. to separate
a alege [alec^e] v. to choose slip [slip] - slipuri [slipur'] n. bathing ttvnks
a arde [arde] v. to bum speranţă [sperantsa] - speranţe [sperantse] f. hope,
balon [balon] - baloane [baloane] n. balloon expectation
canal [kanal] - canale [kanale] n. chanel staţiune [statsiune] - staţiuni [statsiun'] / resort
a călări [kobri] v. to tide a suporta [suporta] v. to suffer, to bear
căldură [ksldura] - călduri [koldur*] f. heat a survola [survola] v. to fly over
cer [t/er] - ceruri [t/erur'j n. sky şezlong [/ezlong] - şezlonguri [/eztongur1] n. long chair
cort [kort] - corturi [kortur'] n. tent teren [teren] - terenuri [terenuri] n. ground
distracţie [distraktsiie] - distracţii [distraktsu] f. amuse- umbră [umbra] - umbre [umbre] / shade
ment, entertainment umbrelă [umbrela] - umbrele [umbrele] / umbrella
a exila [egzila] v. to exile val [val] - valuri [valur'] n. wave
îndrăgostit [mdregostit] - îndrăgostiţi [îndregostitsi] m. valiză [valiza] - valize [valize] / suitease
lover verandă [veranda] - verande [verande] / verandah
a înota [înota] v. to swim
înstelat [înstelat], înstelată [înstelată] - înstelaţi VOCABULAR TEMATIC
[înstelats1], înstelate [înstelate] adj. starlit, slany geantă de voiaj - hand bag
întâlnire [întîlnire] - întâlniri [întîîniri] f. meeting, ap- umbrelă de soare - parasol, sun shade
pointment, date ulei de plajă/ loţiunc de soare - suntan lolion
Luna [luna] f. moon cremă hidratantă - hidratated cream
mare [mare] - mări [mar1] f. sea ochelari de soare - sun glasses
meleag [meleag] - meleaguri [meleagul4] n. region pantaloni scurţi - (pair of) breaches, shorts
nor [nor] - nori [nor'] m. cloud sandale - sandaîs
nisip [nisip] - nisipuri [nisipuri] n. sand pălărie de paie - straw hat
papuc [papuk] - papuci [paput/'] m. slipper papuci de plajă - beach slippers
paraşută [para/uta] - paraşute [para/ute] f. parachute scaun pliant - foiding stool
pantalon [pantalon] - pantaloni [pantalon'] nt trousers saltea pneumatică - air bed
pălărie [pabriie] - pălării [palan'] f hat Marea Neagră - The Black Sea
piele [piele] - piei [piei] / skin litoralul românesc - the Romanian seaside
poet [poiet] - poeţi [poietsi] m. poet la mare - at the seaside
pompă [pompa] - pompe [pompe] f. pump piscină/ bazin de înot - swimming pool
port [port] - porturi [portur1] n. harbour, port prosop de plajă - beach suit/ swunsuit
potrivit [potrivit], potrivită [potrivita] - potriviţi chiloţi de baie - bathing tnmks
[potrivits *], potrivite [potrivite] adj. adequate, right, barcă de salvare - life boat
suitab/e barcă cu rame/ vâsle - tvw(ing) boat
a proteja [prote3a] v. to pmtect barcă cu pânze - sailing boat
a purta [purta] v. to wear
barcă cu motor - motor boat

casă cu vedere spre mare - a house that looks out a face pluta - to jloat
on the sea înot pe spate - back stroke
a sta întins - to lie down de jur împrejur - all about
a face insolaţie - touch o f sunstroke mare liniştită/ neliniştită - a smooth/ restless sea
a avea rău de mare - to be sea sick a avea grijă de copii - to babysit, take care o f the
drept să spun - truth to teiifrankly children
din păcate - unfortunately a îngriji maşina - to do maintenance on the car
nu-i nimic - never mind

IM
TEXT

ÎNTÂLNIRE CU SOARELE L A ... COSTINEŞTI

De câteva zile este o căldură toridă. Soarele arde puternic, pe cer nu este nici un
nor, iar la umbră sunt 34° C. Vremea este foarte potrivită pentru un week-end la mare.
John şi Michel au hotărât să plece la Costineşti. Ei au ales această staţiune pentru că aici
vin de obicei mulţi tineri, sunt multe posibilităţi de distracţie, iar preţurile sunt acceptabile.
Pot să stea intr-o căsuţă de vacanţă, care are tot confortul: duş, apă caldă, verandă cu şezlonguri,
vedere spre mare.
înainte de plecare
băieţii n-au uitat să pună în
valiză slipurile de baie,
pantalonii scurţi, papucii de
plajă şi saltelele pneu­
matice. Când au ajuns la
Costineşti au dorit să
meargă imediat pe plajă.

John: - Ce fierbinte e
nisipul, ce frumoasa e marea!
Michel:- Valurile sunt cam mari, dar hai să facem o baie!
John: - Vreau să stau puţin întins la soare. Nu e bine să intri imediat în apă.
Michel:- Ştii să înoţi?
John: - Da, înot chiar mai multe stiluri dar, drept să-ţi spun, uneori prefer să urc pe
saltea şi să sar peste valuri.
Michel:- Eu din păcate nu ştiu să înot. Ştiu să fac doar pluta, dar numai când marea e
liniştită de jur împrejur.
John: - Nu-i nimic, dacă vrei poţi să înveţi să înoţi. Să ştii că sunt un profesor excelent.
Vom începe lecţiile de înot chiar azi.
Vara vin la Costineşti fete şi
băieţi din toată ţara. Ziua, pe plajă, ei
ascultă muzică transmisă la postul Ra-
dio-vacanţa. Seara merg să danseze la
discoteca Vox Maris, preferă să vadă un
spectacol la Teatrul de Vară sau să bea
o bere pe terasa de la hotelul Forum. în
nopţile calde, cu lună şi cer înstelat,
tinerii îndrăgostiţi privesc marea cu
speranţa că şi anul viitor vor fi din nou
aici.

U5
Ştiaţi că...?
• Oraşul Constanţa este un mare port la Marea Neagră?
• Poetul latin Ovidiu (Publius Ovidius Naso) a fost exilat şi a murit pe meleaguri
dobrogene?
• Centrala atomo-electrică de la Cernavodă a fost realizată printr-o colaborare româno-
canadiană?
• In Dobrogea, alături de români, trăiesc macedo-români, tătari şi turci?
• Vinul de Murflatar, roşu sau alb, este un vin dulce?

Proverbe româneşti Bate apa în piuă, să aleagă unt.


Brânză bună în burduf de câine.
Lumea asta e pe dos, toate merg cu capu-n jos.

EXERCIŢII

1. Completaţi propoziţiile cu unul din cuvintele următoare. Complet the sentences using
one o f the following words:

preţuri; vedere; plaja; saltea pneumatică; îndrăgostiţi; pluta; valuri

a. Apartamentul meu a r e .......... spre strada principală.


b...............din Mamaia are o lungime de 6 km.
c. El stă întins pe o ............
d. Când sar peste............ am o senzaţie foarte plăcută.
e. Dorin şi Florina su n t............ de Marea Neagră.
f. Ştii să fa c i.............?

2. Legaţi după sens cuvintele din cele două coloane. Match the words in the two columns
according to their meaning:
a. Seara merg să dansez la 1. umbră
b. In balcon sunt două 2. ochelarii subacvatici
c. Câte grade sunt azi la 3. discotecă
d. Nu pot să fac duş pentru că nu este 4. distracţie
e. Am uitat să pun în valiză 5. şezlonguri
f. La Costineşti sunt multe posibilităţi de 6. apă
3. Tăiaţi răspunsul greşit. Cross out the wrong answer:
a. Unde este pălăria mea? - In portofel.
- în sacoşa galbenă.
b. Aveţi vedere spre mare? - Avem două.
- Nu, spre terenul de baschet.
c. Ştii să înoţi? - Puţin.
- Vreau să înot.
d. Locuiţi la hotel? - Nu, într-un cort.
- Pe litoral.

4. Găsiţi întrebarea corectă. Find the right question:


a............................................................ - N-am pompă pentru salteua pneumatică.
b............................................................ - La soare sunt 35 de grade.
c............................................................ - Vreau să intru acum în apă.
d............................................................ - Pe plajă.

5. Adevărat sau fals? Tnte or false ?

a. Dacă stai mult timp la soare poţi să faci insolaţie.


b. îndrăgostiţii preferă locurile aglomerate.
c. Barca cu pânze e mai rapidă decât barca cu motor.
d. Crema hidratantă protejează pielea.
e. Mihăiţă are doi ani, el e un excelent profesor de înot.
f. Marea Neagră separă România de Turcia.

6. Rescricţi ultimul paragraf din textul lecţiei punând verbele la perfectul compus. Re-
write the last paragraph o f the lesson putting the verbs into the Petfect Compus Tense:

Model: Au venit fete şi băieţi.


a.
b.
c.

7. Completaţi spaţiile libere cu cuvintele potrivite din vocabularul tematic. Fiii in the
blanks with the appropiate words o f thematic vocabulary.
a. Am u n ............ din două piese.
b. Vara, la mare toată lumea poartă............
c. De ce stai pe nisip, de ce nu stai p e ............
d.............. protejează ochii de soare.
e. Prefer să înot în mare nu î n .........
f. Bunicul nu suportă soarele, el stă totdeauna s u b .............
g. Când ies din apă nu stau pe nisip, stau p e ............

8. Ileana a văzut acest anunţ şi a hotărât să telefoneze pentru a cere mai multe informaţii.
Ileana saw this advertisment and decided to phone and askfor more information:

VACANŢĂ LA MARE! a. .
copii, elevi şi studenţi b. .
Cap Aurora, Mamaia, Neptun c. .
Reduceri de preţuri d. .
Tel./ fax: 032. 243545

9. lată câteva posibilităţi de a petrece un sfârşit de săptămână. Scrieţi opt propoziţii


despre ultimul dvs. week-end. There are some possibilities to spend a week-end. Write
eight sentences aboutyour last week-end.

a citi un roman a sări cu paraşuta


a survola oraşul Intr-un balon a călări
a se ocupa de copii a privi la televizor
a îngriji maşina a sta singur
a merge la cumpărături a petrece cu prietenii
a..................................................... e.........................
b.................................................... f . .........................
c...................................................... g.........................
d...................................................... h.........................

10. Construiţi dialoguri folosind expresiile de mai jos. Make up dialogues using the ex-
pressions below:

Model: - Vreau să urmăresc postul TV Euronews.


- Trebuie să schimbaţi canalul.

A VREA A TREBUI
a urmări postul TV Euronews a schimba canalul
a schimba bani a telefona la Informaţii
a şti prefixul pentru oraşul Iaşi a lua trenul sau avionul
a schimba camera a merge la bancă sau la casa de schimb
a ajunge la Constanţa a anunţa la recepţie
a lua micul dejun în cameră a merge la chioşcul de ziare
a cumpăra un ziar în limba engleză a sta de vorbă cu şeful

148
j
LECTURĂ SUPLIMENTARĂ

„Acum două mii de ani, la Marea Neagră, a existat un port în colonia grecească
Callatis, unde neguţătorii au încărcat multe cereale, multe piei şi au băut mult vin în
straşnice serbări dionisiace. Azi i se spune Mangalia.
Din punctul acesta, spre miazănoapte, călătorim alături de albastra tălăzuire, marea.
In larg, la intervale regulate, se ivesc din apă spinări negre şi curbe: sunt delfinii care
înoată. Şi mai în larg, cu catarge înalte şi cu mult fum în urmă, plutesc vapoarele. Ele
pleacă sau vin la Constanţa, marele port românesc la Marea Neagră. In Constanţa, două
frunţi turnate în bronz, la fel de gânditoare: Ovidiu, poetul exilat aici de Roma, şi Mihai
Eminescu, geniul prin care noi am răzbit în lume.
Din Constanţa, spre miazănoapte, după ce trecem de plaja de la Mamaia de o
necrezută vastitate, întâlnim capul Midia şi apoi ziduri vechi de două mii cinci sute de ani,
cetatea Istria.”
Geo Bogza (1908-1993), Tablou geografic
^ect/La/10
GRAM ATICĂ
GRAMMAR

A. VERB

M O DUL CONJUNCTIV, TIM PUL PREZENT


PRESENT SUBJUNCTIVE
1. Verbe neregulate

Indicativ prezent Conjunctiv prezent A FI


Sunt student Vreau să fiu profesor să fiu
Eşti student Vrei să fii inginer să fii
Este student Vrea să fie medic să fie
Suntem studenţi Vrem să fim ziarişti să fim
Sunteţi studenţi Vreţi să fiţi cercetători să fiţi
Sunt studenţi Vor să fie electronişti să fie

A AVEA
El are o cămaşă nouă El vrea să aibă o cămaşă nouă
Ei au manuale Ei vor să aibă manuale
A LUA
El ia masa la restaurant El doreşte să ia masa la restaurant
Ei iau tramvaiul până în centru Ei pot să ia tramvaiul până în centru
A DA
El dă un telefon El vrea să dea un telefon
Ei dau biletele la control Ei trebuie să dea biletele la control
A BEA
El bea o bere El vrea să bea o bere
Ei beau lapte cu cacao Ei vor să bea lapte cu cacao
A MÂNCA
El mănâncă acasă ~ El doreşte să mănânce acasă
Ei mănâncă fructe Ei doresc să mănânce fructe
A VREA
El vrea un suc de roşii Este posibil ca el să vrea un suc de roşii
Ei vor îngheţate Este posibil ca ei să vrea îngheţate
2- Folosirea conjunctivului prezent
verb la indicativ + verb la conjunctiv prezent

Aşteptăm să vină tramvaiul. A uitat să încuie uşa.


Vrea să cumpere bilete. Va rămâne să culeagă strugurii.

verb la imperativ + verb la conjunctiv prezent

Veniţi să facem bagajele! Rămâneţi să terminaţi lucrarea!


Telefonaţi să vină la aeroport! Mergeţi să luaţi adeverinţele.

verb la indicativ + verb la conjunctiv prezent + verb la conjunctiv prezent

Trebuie să merg să cumpăr pâine.


E bine să mai rămână o zi să rezolve problema.
După-amiază Mihai trebuie să vină să aducă dicţionarul.

3. cine, ce, care


câţi, câte + verb la indicativ + verb la conjunctiv
unde, când, cum

Băieţii vor să coboare. Un coleg trebuie să meargă la secretariat.


- Unde (vor) să coboare? - Care coleg (trebuie) să meargă?
- Când (vor) să coboare?
- Cum (vor) să coboare? - Vreau să cumperi portocale.
- De ce (vor) să coboare? - Câte portocale (vrei) să cumpăr?

4. infinitiv
a putea +
conjunctiv

Pot merge pe jos până acasă. Pot să merg pe jos până acasă.
Poţi cumpăra astăzi biletele? Poţi să cumperi astăzi biletele?
In hotel putem intra şi mai târziu. în hotel putem să intrăm şi mai tîrziu.
Ei pot aştepta în hol. Ei pot să aştepte în hol.

5. Conjunctivul cu valoare de imperativ Present Subjunctive as Imperative Mood


Să mergi cu taxiul la aeroport! Să mergeţi şi voi la muzeu!
Să meargă el la gară! Să meargă ele la secretariat!
Să mergem la hotel!
Să nu intri în clasă după profesor! Să aşteptăm puţin pe hol!
Să întrebe Maria despre programul de mâine! Să vorbească mai încet!

6. Forme populare de viitor

a. o + conj. prez. b. a avea (indic, prez.) + conj. prez.


o să întreb I shall ask about am să merg I shall go
o să întrebi ai să mergi
o să întrebe are să meargă
o să întrebăm avem să mergem
o să întrebaţi aveţi să mergeţi
o să întrebe Q u să meargă

După-amiază o să merg la poştă.


Unde o să petreci vacanţa?
Mihai o să aducă pâine când o să vină acasă.
După o lună de zile o să vorbim mai bine româneşte.
Cum o să ajungeţi la gară?
Mâine am să telefonez acasă.
La restaurant aveţi să cheltuiţi mulţi bani.
în seara aceasta, colegii au să vină mai târziu decât de obicei.
*
să + adv. + verb.

Ion vrea să mai înveţe o oră.


Nu-i rău că Ştefan petrece, dar e vremea să mai şi muncească.
Dacă mergem pe jos este posibil să cam întârziem.
Să tot încerci până reuşeşti!
Este posibil să nu prea ştii la examen, pentru că n-ai repetat lecţiile.

B. A D V ER B
Adverbe de cantitate Adverbs o f quantity

atâta (a) so much, so long, so dearly cât how much, how long
„O rămâi, rămâi la mine, Rămâne aici cât vrea.
Te iubesc atât de mult!” (M. Eminescu) Mâncăm cât dorim.
Din mâncarea de azi a rămas atât.
destul enough, sufficiently
cam about, approximately Am învăţat destul.
Astăzi el a cam întârziat la lecţie. Ai dormit destul.
Centrul este cam departe.

152
foarte very, most prea too, very
Am dorit foarte mult să vin în România. Centrul nu este prea departe.
Mulţumesc foarte mult. Ei au prea exagerat cu supărarea.

puţin little, a little, for a short time mult much, long


De obicei seara mănânc puţin. Aseară am aşteptat mult prietenii.
Am ascultat puţin buletinul de ştiri Ion învaţă mult.

cât de cât a) a bit, a little, at a\l\ b) not at all, not in the least
a. Pentru examen am învăţat cât de cât. Copilul a mâncat cât de cât.
b. In tren n-am dormit cât de cât.Luna aceasta n-a plouat cât de cât.

F O R M A R E A C U V IN T E L O R
Sufixe pentru denumiri abstracte

| -ere | | -ire (-îre) |


a aşeza —> aşezare a aprinde —> aprindere a gîndi —» gîndire
a aştepta —>aşteptare a atinge —> atingere a iubţ —> iubire
a forma —» formare a cere —> cerere a îngriji —> îngrijire
a gusta —>gustare a creşte —> creştere a mulţumi -> mulţumire
a intra —» intrare înţelege —> înţelegere a coborî —» coborâre
a săruta —>sărutare a vedea —> vedere a hotărî —» hotărâre

I -ătate (-etate. -itate)~| 1 -eală |


a.bun —> bunătate b. abil —> abilitate a bârfi —> bârfeală
greu —¥ greutate banal —> banalitate a dădăci —> dădăceală
întâi —» întâietate intim —» intimitate a greşi —> greşeală
nou —> noutate moral —>moralitate a obosi —> oboseală
rău —>răutate a răci —» răceală
singur —> singurătate I -ătură 1
străin —> străinătate căzut —>căzătură
viu —> vietate şters -» ştersătură ars —» arsură
ros —» rosătură cotit —» cotitură
| -ime | iscălit —> iscălitură
a. acru —> acrime b. doi —» doime încurcat —> încurcătură
adânc —> adâncime trei —» treime învăţat —i învăţătură
gros —> grosime patru —>pătrime murat —> murătură
larg —>lărgime zece —> zecime sărit —> săritură
limpede —> limpezime semnat —> semnătură
lung —> lungime tăiat —>tăietură
mare —> mărime tipărit —> tipăritură

153
a. boier —> boierie b. duios —> duioşie c. a cununa —> cununie
domn —» domnie fudul —» fudulie a călători —> călătorie
măgar —» măgărie harnic —> hărnicie
om —> omenie mândru —> mândrie
sărac —> sărăcie
I -antă (-enlă. -intaTl
a. a alia —» alianţă b. a exista —» existenţă c. a adeveri —» adeverinţă
a cuteza —> cutezanţă prezent —> prezenţă a birui —>biruinţă
a ignora —> ignoranţă a rezista —>rezistenţă a cere —> cerinţă
sigur —» siguranţă a crede —» credinţă
a spera —» speranţă a dori —> dorinţă
a suferi —» suferinţă
uşor —>uşurinţă
a voi —> voinţă

EXERCIŢII

1. Model: - Tu eşti profesor?


- Nu, nu sunt încă, dar vreau să fiu.

- Tu eşti ziarist? - El este medic?

- Ea este profesoară? - Eu sunt specialist?

- Voi sunteţi medici? - Noi suntem ziarişti?

- Ei sunt ingineri? - Ele sunt profesoare?

2. Model: - Tu ai manual?
- N-am, dar vreau să am.

- Tu ai bilet la teatru? - El are pentru astăzi fructe?

- Ea are viză pe paşaport? - Voi aveţi manuale?

- Ei au maşină? - Ele au locuri în autocar?

154
3. Model: Mihai stă jos pe iarbă, (a vrea, a putea...)
Mihai vrea să stea jos pe iarbă.

Ana dă biletul la control (a trebui). Băieţii stau de vorbă (a dori).

Fetele mănâncă prăjituri şi beau sucuri (a vrea). Copilul ia jucăria de jos (a vrea).

Astăzi luăm masa acasă (a dori). Acum daţi un test (a trebui).

Radu nu bea cafea (a vrea). Matei nu stă la spectacol (a putea).

Adrian şi Răzvan iau bilete pentru meci (a vrea). Voi beţi ceai (a vrea)?

4. Model: Ştefan aşteaptă aici. (a vrea)


Ştefan vrea să aştepte aici.

a. Când pleacă de acasă, băieţii încuie uşa (a trebui).

b. Despre această problemă el discută cu părinţii (a trebui).

c. în piaţă ea caută roşii, castraveţi şi cartofi (a vrea).

d. Ei merg în parc (a prefera).

e. El anunţă colegii despre noul program (a uita).

f. Ele scriu câteva scrisori (a rămâne).

g. Şoferul plăteşte amenda (a refuza).

h. Maria pregăteşte mâncarea (a începe).

i. Ei schimbă camera (a accepta).

j. Tinerii continuă munca (a hotărî).

m
5. Model: Aşteptaţi (a veni) profesorul!
Aşteptaţi să vină profesorul!
Mergeţi (a căuta) fructe! Telefonaţi (a veni) prietenul la gară!

Spuneţi (a trimite) Ştefan pachetul la hotel! Rămâneţi (a asculta) conferinţa!

Veniţi (a culege) fructe din livadă! Nu uitaţi (a lua) paşapoartele!

6. Model: - Bunicii trebuie să plece.


- De ce (trebuie) să plece?
- Când (trebuie) să plece?
- Unde (trebuie) să plece?
—Colegii vor să vină la noi. - Trebuie să schimbăm câţiva dolari.

- Prietenii pot să aştepte. - Ana vrea să cumpere banane.

7. Model: Pot (a trimite) astăzi telegrama.


Pot trimite astăzi telegrama.
Pot să trimit astăzi telegrama.
- Poţi (a fierbe) ouăle pentru micul dejun? Poate (a privi) în linişte tablourile.

- Putem (a coborî) la gară. - Puteţi (a deschide) fereastra.

- Ei pot (a oferi) aceste flori. - Duminică putem (a petrece) o zi


- .......................................... plăcută în Grădina Botanică.

- Poţi (a pune) valiza în dulap. - .............................................


- .......................................... - Dacă nu întreabă, el poate (a greşi).

- Dacă merge mult pe jos, copilul poate


( a obosi). - La cabană puteţi (a mai rămâne) o zi.
8. Model: (A aştepta) aici! Să aşteptăm aici!
Să aştepţi aici! Să aşteptaţi aici!
Să aştepte aici! Să aştepte aici!
(A începe) acum lucrarea!

(A cheltui) mai puţin!

(A pomi) devreme de acasă!

(A pune) florile în vază!

(A nu rupe) trandafirii aceia!

(A nu fugi) după tramvai!

(A şterge) tabla!

(A nu face) murdărie în cameră!

9. Model: Voi aduce mâine dicţionarul.


O să aduc mâine dicţionarul.
Am să aduc mâine dicţionarul.
—Vei veni înapoi devreme? —Va scoate banii de la bancă.

- După excursie veţi cunoaşte - Dacă mergeţi la Bucureşti, veţi


mai bine România. lipsi două zile din oraş.

—La ora şase vor trezi colegii. —Vom mulţumi pentru ospitalitate.

157
- Câte zile vei petrece la mare? - Veţi dorini după-amiază?

- Când va consulta un medic? - Eu voi încerca aparatul.

10. Model: Astăzi el a citit atît, cât, mult, pujin, foarte,


Astăzi el a citit atât. prea, cam, cât de cât
a. La medic am aşteptat.............
b. Maria este o fa tă ............ harnică.
c. N-a repetat toată lecţia, dar a învăţat.............
d. Astă-noapte el a avut febră şi n - a .............dormit.
e. în ceaşcă este........ cafea.

VOCABULAR

anticariat [antikariat] - anticariate [antikariate] măsură [măsură] - măsuri [masur1] / ştie


m. second-hand bookshop mătase [matase] - mătăsuri [mătăsuri] f silk
batic [batik] - baticuri [batikur'] n. printeă silk a merge [merd3e] = a i se potrivi [potrivi] v.
head - kerchief to suit
blană [blana] - blănuri [blănuri] n.fui; skin, coat mânecă [mîneka] - mâneci [mînet/’] f. sleeve
bon [bon] - bonuri [bonuri] n. ticket nemaipomenit [nemaipomenit],
căptuşeală [kaptu/ eala] - căptuşeli [kaptu/ el’] f. nemaipomenită [nemaipomenita] -
lining nemaipomeniţi [nemaipomenits1],
centură [t/entura] - centuri [t/enturi] / beli nemaipomenite [nemaipomenite] adj.
confecţie [konfektsiie] - confecţii [konfektsii] f. imprecedented, unparalleled
department clothes parfum [parfum] - parfumuri [parfumuri] n.
cravată [kravata] - cravate [kravate] f. lie peifume
croitorie [kroitoriie ]- croitorii [kroitorii] f. păpuşă [papu/a]-păpuşi [papu/'] f. doll
tailor’s poşetă [po/eta] - poşete [po/ete] f. handbag
dantelă [dantela] - dantele [dantele] f. lace proză [proza] - proze [proze] f pivse
ediţie [editsiie] - ediţii [editsii] f. edition sacou [sakou] - sacouri [sakour ’] n. short coat,
etichetă [etiketa] - etichete [etikete] f. labei jacket
flacon [flakon] - flacoane [flakoane] n. boule stofă [stofe] - stofe [stofe] f. stuff
geacă [d3eaka] - geci [d3et/’] f. casuals talie [taliie] - talii [talii] f. -naist, size
guler [guler] - gulere [gulere] n. co/lar tricou [trikou] - tricouri [trikouri] n. T-shirt
hanorac [hanorak] - hanorace [hanorat/e] n. trening [trening] -treninguri [treninguri] n. track
anorak suits
ie [iie] - ii [ii] / Romanian peasant blouse vestă [vesta] - veste [veste] f. vest
a împacheta [împaketa] v. to wrap
a lipsi [lipsi] v. to miss

i/58
VOCABULAR TEM ATIC GALANTERIE haberdashery
umbrelă - umbrella
ÎM BRĂCĂM INTE clothes pălărie - hat
lenjerie - underwear şapcă - cap
cămaşă - shirt bască - beret
pantaloni - trousers batistă - handcherchief
costum -suit eşarfă - scaif
rochie —dress batic - prinled silk
rochie de seară —evening gown ELECTRICE electric appliances
bluză - blouse
casetofon - tape recorder
pulover gros - jumper baterie - battery
pulover subţire - sweater lanternă - torch
fustă-sfert
aparat de fotografiat - camera
palton - winter coat
radio portabil - portable radio
fular -neckscarf
impermeabil - raincoat CADOURI presents
mănuşi -gloves bicicletă - bike
căciulă -fur cap ceas de mână - watch
rachetă de tenis - termis racket
î n c ă l ţ ă m i n t e jootwears album pentru timbre-stamp album
pantofi —shoes cort - lent
cizme - boots sac de dormit - sleeping bag
pantofi de sport - trainer shoes patine cu rotile -mllerskates
ghete - high shoes casetă muzicală -music cassette
disc - tecoid
COSMETICE cosmetics carnet - notebook
săpun -soap geantă sport -sport bag
şampon - shampoo ciorapi de damă - tights, pantykose
ruj de buze - lipstick şosete - socks
spray -spray plantă de cameră - house plant
pudră -powder cutie cu bomboane de ciocolată - box of choco-
lates
a face cumpărături - lo go shopping raion de marochinărie - Momcco
magazin universal - supennarket (leather) goods
„Eva”, „Cocor”, „Unirea” - laige depart- flacon de parfum - bolile o f petfime/scent
ment Stores in Bucharest artizanat - handeraft; manual work
Calea Victoriei - one o f the main Street of haină de ploaie, impermeabil - raincoat
Bucharest haine de gata -readv-made clothes
bucurcşteni - the Bucharesters casă de modă - fashion shop, milliner ’s shop
ie românească - Romanian embmideied pantofi de lac - patent-leather shoes
peasant shirtI blouse lame de ras - răzor blades
din in-Jlaxen, lirten trusă de machiaj - making-up case
cabina de probă - trying cabin aparat electric de măcinat cafea -electri-
vas de ceramică - ceramics vase cal coffee mii!
din piele - leather fier de călcat - imn
linguri de lemn - nooden spoons blană naturală - naturalfur
haină de blană - fur coat

459
TEXT

PRIN M A G A Z IN E

Mary: - Azi vreau să văd câteva magazine. Trebuie să fac nişte cumpărături.
Helen: - O să mergem împreună. Şi eu doresc să mai cumpăr câte ceva.
Mary: - Cunoşti magazinele din Bucureşti?
Helen: - Doar magazinele universale din centru: „Eva”, pe bulevardul Magheru,
magazinele „Cocor” şi „Unirea” de pe bulevardul Nicolae Bălcescu.
Mary: - Eu cunosc numai magazinele de pe Calea Victoriei şi de pe Lipscani. Pe
strada Lipscani poţi găsi tot ce vrei, dar e cam neplăcut să faci
cumpărături direct în stradă.
Helen: - Eu vreau să merg la o librărie să cumpăr câteva cărţi. Ştii unde este o
librărie mare?
Mary: - Nu, nu ştiu, dar o să întrebăm pe stradă; bucureştenii sunt foarte amabili.

La magazinul „Eva”

Vănzătoarea: - Ce doriţi, domnişoară?


Maiy: - Vreau să văd bluza albă cu mânecă
lungă şi largă.
Vănzătoarea: - Este o ie românescă din in.
Mary: - Aveţi mărimea 44?
Vănzătoarea: - Avem o singură mărime,
universală. Cred că este bună pentru dvs. Dacă
vreţi să încercaţi bluza, acolo, în dreapta, este
cabina de probă.
Maiy: - Ce părere ai?
Helen: - E nemaipomenită. Vreau să cumpăr şi eu una la fel.
Mary: - Unde plătim?
Vănzătoarea: - La casă. Iată bonul. După ce plătiţi, veniţi cu bonul aici. O să
împachetez bluzele imediat.

Pe strada Lipscani

Helen: - Cât costă, vă rog, vasul de ceramică neagră?


Vânzătorul: - 80.000 de lei.
Mary: - E prea scump.
Helen: - E scump, dar vreau să cumpăr totuşi vasul. E un cadou pentru nişte
prieteni. Mai am cam 50.000 de lei. Ai cumva încă 30.000?
Mary: - Stai să văd: 10.000 şi cu 5.000, 15.000. încă o bancnotă de 10.000,

460
25.000. Nu, n-am cât trebuie.
Helen: - Lipsesc 5.000 de lei. Să mai caut în portofelul mic! Iată, sunt aici
câteva bancnote de 1.000 de lei. Pot să cumpăr vasul.

La librărie

Vânzătoarea:- Ce doriţi să cumpăraţi,


domnişoară?
Mary: - Nişte cărţi româneşti: poezie
şi proză.
Vânzătoarea: - Literatură clasică sau
contemporană?
Mary: - Vreau să cumpăr un volum de
poezii de M. Eminescu şi
câteva romane de scriitori
contemporani: Marin Preda, Mircea Eliade, Augustin Buzura.
Vânzătoarea'. - Aici, pe acest raft sunt toate ediţiile Eminescu, acolo, lângă fereastră,
găsiţi toată literatura română contemporană.
Mary: - Am să cumpăr deci Eminescu, Opere complete şi ultimul roman scris de Marin
Preda, Cel mai iubit dintre pămînteni.
Vânzătoarea: - Citiţi' uşor în româneşte?
Mary: - Destul de uşor, dar trebuie să folosesc şi dicţionarul dacă vreau să înţeleg totul.

Ştiaţi că...?
• Magazinele Romarta oferă articole de foarte bună calitate?
• Anticariatul este un magazin unde se pot cumpăra cărţi vechi?
• Produsele de artizanat românesc sunt confecţionate manual?
• Luna decembrie este considerată luna cadourilor?
• Pe 1 martie, în prima zi de primăvară, românii îşi oferă mici cadouri, flori şi tradiţionalul
mărţişor?
• Ziua de 8 martie este Ziua femeii, o ocazie pentru a face cadouri tuturor femeilor?

Proverbe româneşti Cine a păţit multe, ştie multe.


Cine cere nu moare, dar nici cinste nu are.
Mai bine mai târziu decât niciodată.
Nu lăsa pe mâine ce poţi face astăzi.
EXERCIŢII

1. Completaţi propoziţiile cu unul din cuvintele următoare. Complete the sentences usirig
one o f the followins words :_______________________________________
confecţii; poşete din piele; o centură; o pereche de pantofi;
o parfumerie; linguri de lemn; haina de blană

a. La raionul de marochinărie poţi cum păra............. de bună calitate.


b. De ce cau ţi..............? Vrei să cumperi un flacon de parfum?
c. La raionul d e ..............găsim rochii, fuste, bluze, pantaloni, tot felul de haine.
d. La pantoilonii de stofa gri deschis m erge.............. neagră, nu-i aşa?
e................costă între 150.000 şi 500.000 de lei, depinde de calitate.
f. Am uitat să cum păr..............Unde este un artizanat?
g. Iama, când este frig, prefer să îm brac..............

2. Legaţi după sens cuvintele din cele două coloane. Match the words in the two columns
according to their meaning:
a. în cabina de probă puteţi încerca 1. umbrela
b. Prefer să port haine de gata, sunt mai 2. românească
c. Vara purtăm bluze cu 3. hainele
d. Ia este o bluză tradiţională 4. cărţi
e. Când plouă, dacă n-ai haină de ploaie, foloseşti 5. mânecă scurtă
f. Vreau să merg la librărie să cumpăr câteva 6. ieftine

3. Traduceţi următoarele cuvinte în limba engleză. Translate into English the following
words:
o pălărie.............. m ..........
o v estă.............. bumbac.
un trening.............. lâ n ă ......
o cravată .............. mătase ..
un hanorak.............. stofa
o geacă .............. blană ...
un sacou.............. dantelă .
material sintetic..............

4. Observaţi următoarele definiţii. Observe the following defmitions:


a. haine de gata - haine confecţionate pentru măsuri normale; haine mai ieftine decât
hainele făcute la comandă.
b. haine de comandă - haine confecţionate la comandă, la o croitorie sau la o casă de modă.
c. solduri - haine cu preţ redus
d. articole tip Rom arta - produse de lux

162
5. Găsiţi întrebarea corectă. Find the right question:
a............................................................ ? - Nu mai avem romanele lui Marin Preda.
încercaţi la Anticariat.
b............................................................ ? - Găsiţi pantofi la etajul 1.
c............................................................ ? - Vreau să cumpăr o pereche de mănuşi
de lână.
d............................................................ ? - Nu, nu puneţi pălăria în cutie! O să merg
cu ea pe cap.

6. Găsiţi răspunsul corect. Find the right answer:


a. -De ce nu ai cumpărat pantofi de lac?
b. -Unde pot să încerc aceşti pantaloni? -
c. -De ce culoare preferaţi să fie fusta? -
d. -Doriţi şi lame de ras? -
e. -Unde putem găsi un restaurant MacDonald's? -

7. Peste câteva săptămâni este Crăciunul. La ce magazin trebuie să meargă d-na Ionescu
pentru a cumpăra cadouri. We are two weeks away from Christmas. What store must
Mrs. Ionescu go to so as to buy presents?
a. Irina (4 ani) preferă păpuşile. ..........................................................
b. Ionel (13 ani) preferă romanele S.F. ..........................................................
c. Dan (20 ani) preferă pantalonii blue jeans..................................................................
d. Ana (21 ani) preferă o trusă de machiaj. ..........................................................

8. Model: Ioana: - Vrei să cumperi un şampon pentru păr normal şi o cremă de ras?
Mircea: - Da, o să merg la un magazin de cosmetice să cumpăr un şampon
şi o cremă de ras.

a. Ioana'. - Vrei să cumperi o hartă, nişte caiete şi nişte pixuri?


Mioara - .........................................................................................................................
b. Ioana: - Vrei să cumperi o pereche de pantofi cu toc înalt şi o pereche de cizme?
Mioara - ..........................................................................................................................
c. Ioana: - Vrei să cumperi o umbrelă, un batic şi o eşarfă?
Mioara —..........................................................................................................................
d. Ioana: - Vrei să cumperi un aparat electric de măcinat cafea şi un fier de călcat?
Mioara - ..........................................................................................................................
9. Priviţi această etichetă! Scrieţi un dialog între un client şi un vânzător despre acest
produs. Look at this labei! Write a dialogue between a customer and a shopassistant
about this product:

PRODUS: tricou Vânzătorul:


C U LO A R E : negru Clientul: ...
T A L IA : 44 Vânzătorul:
CO M PO ZIŢIA : 100% bumbac Clientul: ...
PREŢ: 30.000 lei

10. Despre ce articole este vorba? What articles is it about?


a. Sunt din bumbac. 1.
b. Este din mătase. 2.
c. Sunt pentru iarnă. 3.
d. Este din blană naturală. 4.
e. Sunt numai pentru copii. 5.
f. Are căptuşeală şi guler de blană. 6.
g. Păstrează perfect produsele alimentare. 7.
h. Este totdeauna într-o poşetă de damă. 8.

L E C T U R Ă SU PLIM EN TA R Ă

Vreau să joc!
O, vreau să joc, cum niciodată n-am jucat!
Să nu se simtă Dumnezeu
în mine
Un rob în temniţă - încătuşat.
Pământule, dă-mi aripi:
săgeată vreau să fiu să spintec
nemărginirea,
să nu mai văd în preajmă decât cer,
de-asupra cer,
şi cer sub mine -
şi-aprins în valuri de lumină
să jo c
străfulgerat de-avânturi nemaipomenite
ca să răsufle liber Dumnezeu în mine,
să nu cârtească:
„Sunt rob în temniţă!”
Lucian Blaga (1895-1961), din voi. Poemele luminii

464
^£>&c4/la/ 11
G R A M A T IC Ă
GRAMMAR

A. P R O N U M E P E R SO N A L . CA Z U L ACUZATIV
THE PERSONAL PRONOUN, ACCUSATIVE

1. Forme accentuate Stressed Forms

Adrian merge cu mine la film. Colegii vin spre noi.


In bancă stau lângă tine. Vasile a intrat după voi în cofetărie.
Profesorul a întrebat despre el. Maria a plecat fără ei la teatru.
Ieri am fost în vizită la ea. Florile sunt pentru ele,.

prep. + mine noi


tine voi
el, ea ei, ele

Nom. eu iu -.1
L-l eu . noi voi ei ele
Acuz. mine tine el ea noi voi ei ele

- C u cine mergi la teatru? - Lângă cine stai la spectacol?


- Cu ei. - Lângă tine.

- Despre cine aţi întrebat? - Pentru cine ai cumpărat florile?


- Despre ele. - Pentru ea.

- Pe cine a căutat? - La cine aţi fost în vizită?


- Pe mine. - La el.

2. Forme neaccentuate Unstressed Forms


Indicativ prezent
Afirmativ Negativ
Colegul mă vizitează (pe mine). Colegul nu mă vizitează (pe mine).
Mama te întreabă (pe tine). Mama nu te întreabă (pe tine):
Mihai îl caută (pe el). Mihai nu-1 caută (pe el).
Eu o cunosc (pe ea). Eu n-o cunosc (pe ea).
Băieţii ne aşteaptă (pe noi). Băieţii nu ne aşteaptă (pe noi).

165
Noi vă însoţim (pe voi) la gară. Noi nu vă însoţim (pe voi) la gară.
Maria îi întreabă (pe ei) despre program. Maria nu-i întreabă (pe ei) despre program.
Mihai ie cunoaşte (pe ele). Mihai nu le cunoaşte (pe ele).

Colegul mă vizitează pe mine = (Pe mine) mă vizitează colegul.

nu îl —» nu-1
nu o —> n-o
nu îi —> nu-i

Indicativ viitor
Afirmativ Negativ
Colegul mă va vizita (pe mine). Colegul nu mă va vizita (pe mine).
Mama te vajntreba (pe tine). Mama nu te va întreba (pe tine).
Mihai îl va căuta (pe el). Mihai nu-1 va căuta (pe el).
Eu o voi cunoaşte (pe ea). Eu n-o voi cunoaşte (pe ea).
Băieţii ne vor aştepta (pe noi). Băieţii nu ne vor aştepta (pe noi).
Noi vă vom însoţi (pe voi) la gară. Noi nu vă vom însoţi (pe voi) la gară.
Maria îi va întreba (pe ei) despre program. Maria nu-i va întreba (pe ei).
Mihai le va cunoaşte (pe ele). Mihai nu le va cunoaşte (pe ele).

Conjunctiv prezent
Afirmativ Negativ
Colegul vrea să mă viziteze (pe mine). Colegul vrea să nu mă viziteze (pe mine).
Mama poate să te întrebe (pe tine). Mama poate să nu te întrebe (pe tine).
Mihai trebuie să-l caute (pe el). Mihai trebuie să nu-i caute (pe el).
Eu vreau s-o cunosc (pe ea). Eu vreau să n-o cunosc (pe ea).
Băieţii vor să ne aştepte (pe noi). Băieţii vor să nu ne aştepte (pe noi).
Noi dorim să vă însoţim (pe voi) la gară. Noi dorim să nu vă însoţim (pe voi) la gară.
Maria vrea să-] întrebe (pe ei). Maria vrea să nu-i întrebe (pe ei).
Mihai doreşte să le cunoască (pe ele). Mihai doreşte să nu le cunoască (pe ele).

să îl —» să-l să nu îl —> să nu-1


să o —» s-o să nu o —» să n-o
să îi —> să-i să nu îi să nu-i

Viitorul popular

Afirmativ Negativ
Colegul o să mă viziteze (pe mine). Colegul n-o să mă viziteze (pe mine).
Mama o să te întrebe (pe tine). Mama n-o să te întrebe (pe tine).
o + conj. prez.

466
Mihai are să-l caute (pe el). Mihai n-are să-l caute (pe el).
Eu am s-o cunosc (pe ea). Eu n-am s-o cunosc (pe ea).

a avea + conj. prez.

Indicativ, perfect compus


Afirmativ Negativ
Colegul m-a vizitat (pe mine). Colegul nu m-a vizitat (pe mine).
Mama te-a întrebat (pe tine). Mama nu te-a întrebat (pe tine).
Mihai l-a căutat (pe el).
Eu am cunoscut-o (pe ea). mă a vizitat —» m-a vizitat
Băieţii ne-au aşteptat (pe noi). îl a căutat —» l-a căutat
Noi v-am însoţit (pe voi) la gară. vă am însoţit —» v-am însoţit
Maria i-a întrebat (pe ei) despre program. îi a întrebat —> i-a întrebat
Mihai le-a cunoscut (pe ele).

Modul imperativ, plural


Afirmativ Negativ
Vizitaţi-mă! Nu mă vizitaţi!
Vizitaţi-I! Nu-1 vizitaţi!
Vizitaţi-o! N-o vizitaţi!
Vîzitaţi-ne! Nu ne vizitaţi!
Vizitaţi-i! Nu-i vizitaţi!
Vizitaţi-le! Nu le vizitaţi!

Nominativ Acuzativ
Forme accentuate Forme neaccentuate
Cine? Eu Pe cine? (pe) mine mă, m-, -mă me
Tu (pe) tine te, te-, -te you
El (pe) el îl, 1-, -1 him
Ea (pe) ea 0, -0 her
Noi (pe) noi ne, ne-, -ne us
Voi (pe) voi vă, v-, -vă you
Ei (pe) ei îi, i-, -i them
Ele (pe) ele le, le-, -le them

PRONUME PERSONAL ŞI DE POLITEŢE


Pers. 2 sg. Pers. 2 pl.
Pe tine te aştept. Pe voi vă aştept.
Pe dumneata te aştept. Pe dumneavoastră vă aştept.

767
Pers. 3 sg. Pers. 3 pl.
m. f. m f.
Pe el îl cunosc. Pe ea o cunosc. Pe ei îi cunosc. Pe ele le cunosc.
Pe dumnealui îl cunosc. Pe dumneaei o cunosc. Pe dumnealor îi cunosc. Pe dumnealor Ie cunosc.
Pe dânsul îl cunosc. Pe dânsa o cunosc. Pe dânşii îi cunosc. Pe dânsele le cunosc.

Nume de persoană în acuzativ____________


pe + acuzativ
- Văd dicţionarul pe birou. - îl văd pe Ştefan în staţie.
- Ce vezi pe birou? - Pe cine vezi în staţie?
-Dicţionarul. - Pe Ştefam
- Vezi dicţionarul pe birou? - ÎI vezi pe Ştefan în staţie?
- îl văd. - îl văd.

- Văd cana pe masă. - O văd pe Maria în grădină.


- Ce vezi pe masă? - Pe cine vezi în grădină?
- Cana. - Pe Maria.
- Vezi cana pe masă? - O vezi pe Maria în grădină?
- O văd. - O văd.

-Vedem ochelarii pe carte. - îi vedem pe băieţi în parc.


- Ce vedeţi? - Pe cine vedeţi în parc?
- Ochelarii: - Pe băieţi.
- Vedeţi ochelarii pe carte? - îi vedeţi pe băieţi în parc?
- Ii vedem. - îi vedem.

- Vedem cănile curate. - Le vedem pe colege la chioşc.


- Ce vedeţi? - Pe cine vedeţi la chioşc?
- Cănile. - Pe colege.
- Vedeţi cănile curate? - Le vedeţi pe colege la chioşc?
- Le vedem. - Le vedem.

Note: When the noun used as a direct object designates a well-known, individualized
person, this noun must be preceded by the preposition ge. In this case, the direct object
is repeated in the form o f the respective Personal Pronoun, unstressed, in the Accusative.

O văd pe Maria.
îi vedem pe băieţi (pe ei) în parc. (băieţii, ei = Mihai, Ion, Ştefan...)
Le vedem pe fete (pe ele) la chioşc, (fete, ele = Claudia, Elena...)
îl rugăm pe acela. (acela= Radu...)
O preferă pe aceasta, (aceasta = Claudia...)

1G8
When the noun used as a direct object designates a person in general or an object, this
noun is not preceded by the preposition pe.
Văd băieţi în parc. (băieţi în general)
Vedem fete la chioşc, (fete în general)
Văd cana pe masă.

3. Verbe cu pronume personal în acuzativ

a-1 chema =to be called/ named

Eu sunt Mircea. —> (Pe mine) mă cheamă Mircea. My name is Mircea.


Tu eşti Ion. —» (Pe tine) te cheamă Ion.
El este Matei. —> (Pe el) îl cheamă Matei.
Ea este Ana. —» (Pe ea) o cheamă Ana.
Noi suntem Ion şi Vasile. —> (Pe noi) ne cheamă Ion şi Vasile.
Voi sunteţi Adrian şi Răzvan. —» (Pe voi) vă cheamă Adrian şi Răzvan.
Ei sunt Gheorghe şi Vasile. —> (Pe ei) îi cheamă Gheorghe şi Vasile.
Ele sunt Ecaterina şi Elisabeta. —> (Pe ele) le cheamă Ecaterina şi Elisabeta.

a-1 durea, to give pains, to cause suffering



Te
îl
O doare capul (ochiul acesta, mâna, piciorul etc.)
Ne dor picioarele (ochii, dinţii, muşchii etc.)

îi
Le
Astăzi am învăţat mult, fără pauze, şi mă doare capul.
Ei au alergat câţiva kilometri şi îi dor picioarele.

a-1 ustura to bum, to itch, to smart



Te
îl
O ustură ochiul (ochii) my eyes smart
Ne

îi
Le

163
Am citit toată noaptea şi acum mă ustură ochii.
Ieri nu te-au usturat ochii?

a-1 costa to cost



Te
îl
O costă
Ne

îi
Le
Vacanţa la mare mă costă mult.
Cât te-a costat masa de prânz la restaurant?
Cât te-au costat pantofii?

4. A PUTEA + Pronume personal în acuzativ

Mă poţi ajuta? Poţi să mă ajuţi?


El te poate aştepta în hol. El poate să te aştepte în hol.
Noi vă putem însoţi la gară. Noi putem să vă însoţim la gară.
Voi îl puteţi vizita la spital? Voi puteţi să-l vizitaţi la spital?

pron. pers. formă neacc. a putea + să + pron. pers. formă


+ a putea + infinitiv neacc + vb.

EXERCIŢII

1. Model: Adrian merge cu (tu) în excursie?


Adrian merge cu tine în excursie?

El a venit la (eu) ieri. Locul de lângă (tu) este liber? Ciocolata este pentru (ea). Rămânem
acasă. Plecaţi fără (noi) la spectacol! Un prieten vrea să vorbească cu (voi). Adrian şi
Radu au intrat ultimii în clasă. După (ei) a intrat profesorul. Fără (tu) nu merg la film.
Scrisoarea este pentru (eu)? La (ele) mergem după-amiază.

2. Model: - Te vizitează prietenii?


- Da, mă vizitează.
- Nu, nu mă vizitează.

170
- îl cunoşti? - Repeţi cuvintele?

- Căutaţi cartea? - Scrii acum tema?

-Aşteptaţi colegii? - Iau aparatul de fotografiat în excursie?

Cumpără pantalonii? - Profesorul aduce astăzi testele?

- Vinde maşina? - Aştepţi troilebuzul?

3. Model: Dacă ajung târziu acasă, mama mă ceartă.


Dacă voi ajunge târziu acasă, mama mă va certa.

Ii cumpărăm chiar acum. După-amiază îi găsiţi acasă,


..... ................................................
Le căutăm acum. îi aşteptăm la ora 16.

Vă întâlniţi zilnic. El ne cheamă în clasă.

Prietena mă însoţeşte Ia spectacol. Fotografiile Ie vedeţi mâine.

Vă invită la ziua onomastică. Banii îi aduc diseară.

4. Model: - îi întâlneşti astăzi?


- Nu-i întâlnesc astăzi.
- Vreau să-i întâlnesc astăzi.

- Le invită la discotecă? - îi cunoşti? - îl reparaţi acum?

- Mă invită la el? ■O conduci acasă? - Ne aşteaptă la cabană?

/ 7/
- Te caută mâine? - îi încearcă? - îl caută la cămin?

-V ă examinează azi? - O întâlneşti la teatru? - Te cunoaşte?

- Le mâncaţi? - Mă aşteptaţi aici. - Vă ajută?

5. Model: Vrea să cumpere maşina.


Vrea s-o cumpere.

Trebuie să repare ceasul. Vrea să cheme ospătarul.

Nu vrei să dai baniil Vrea să bea cafeaua fierbinte.

Mâncăm fructele acum. Lăsăm pantofii lângă uşă.

Pune pijamaua sub pernă. Ducem cărţile şi caietele în cameră.

6. Model: - O cauţi pe Maria?


- Da, o caut (pe ea).
- Nu, n-o caut (pe ea).

- îi cunoşti pe băieţi? - îl aştepţi pe Mihai? - O conduceţi pe Ana


acasă?

- Le invitaţi pe fete la muzeu? - II cheamă pe Ionescu? - îi căutaţi pe colegi?

- O ajuţi pe Maria? - Le cauţi pe surori? - îl întreabă pe poliţist?

7. Model: Prietenii mă vizitează.


Prietenii mă vor vizita.
Prietenii o să mă viziteze.
Prietenii au să mă viziteze.

472
Părinţii te aşteaptă acasă. Te văd mâine? Secretara ne invită în cabinet.

O căutăm astăzi. Monica îl invită Ia film. Le întâlneşti în oraş?

Vânzătoarea ne serveşte. Mă întreabă despre tine. O ajutăm cu plăcere.

Seara îi găsesc acasă.

8. Model: Prietenii mă vizitează


Prietenii m-au vizitat.

Părinţii te aşteaptă acasă. Te văd la cursuri. Secretara ne invită în cabinet.

O căutăm astăzi. Monica îl invită la film. Le întâlneşti în oraş?


...............................
Vânzătoarea ne serveşte. Mă întreabă despre tine. O ajutăm cu plăcere.

Seara îi găsesc acasă.

9. Model: - Aţi ascultat ştirile?


- Da, le-am ascultat.
- Nu, nu le-am ascultat.

-A i terminat tema} - A cheltuit baniil - Aţi băut cafelele?

- Au schimbat cameral - Aţi adus dicţionarull - A reparat televizorul?

473
- A spălat fructele ? - Ai vândut bicicleta ? - I-ai aşteptat pe prietenii

- Au găsit cheile? - L-ai întrebat pe Mihail —Ai dus pantofii la cizmar?

10. Model: - Spălaţi fructelel


- Spălaţi-Ie!
- Nu le spălaţi!

- Schimbaţi camera\ - Reparaţi televizorul! -Aduceţi farfuriile!

- Reparaţi pantofii - Plătiţi prăjiturile! - Aşteptaţi tramvaiul!

- Chemaţi ospătarul! - Puneţi cartea pe birou! - Aduceţi copiii în casă!

- Gustaţi supai - Preparaţi gustările! - încuiaţi uşa!

11. Model: - Pe cine cunoşti?


- Pe ea (o cunosc).

- Pe cine întrebi? - Pe cine găseşti acasă? - Pe cine aşteptaţi?

- Pe cine ai căutat? - Pe cine ai însoţit la gară? - Pe cine aţi invitat?

- Pe cine vei chema? - Pe cine va întâlni? - Pe cine vor vedea?

- Pe cine vrei să inviţi? - Pe cine vreţi să căutaţi? - Pe cine vor să ajute?

12. Model: - Pe mine mă aşteaptă?


- Da, pe tine (te aşteaptă).

- Pe tine te-a chemat? - Pe ea o tiviţi? - Pe voi vă serveşte?


- Pe mine m-au strigat? - Pe ei i-au găsit? - Pe ele le-au invitat?

- Pe noi ne vor ajuta? - Pe el îl vei întâlni? - Pe mine mă veţi ierta?

13. Model: Eu sunt Mihai.


Pe mine mă cheamă Mihai.

Eu su n t... Tu eşti Şerban. El este Ştefan.

Noi suntem Radu şi Ana. Voi sunteţi Vasile şi Ion. Ei sunt Nicolae şi Matei.

Ea este Alina Ele sunt Maria şi Elena

14. Model: (A durea, pers. 1 sg.) urechea stângă.


Mă doare urechea stângă.

(A durea, pers. 2 sg.) picioarele? (A durea, pers. 1 pl.) mâinile.

(A durea, pers. 3 sg., m.) dinţii. (A durea, pers. 2 pl.) muşchii.

(A durea, pers. 3 sg., f.) piciorul. (A durea, pers. 3 pl. f.) picioarele.

15. Model: - Puteţi (a mă ajuta) astăzi?


- Mă puteţi ajuta astăzi?
- Puteţi să mă ajutaţi astăzi?

- Putem (a vă întâlni) după ora 16? - Puteţi (a le gusta).

- Poţi (a-1 ruga) ceva? - Ei pot (a te căuta) acasă?

- Poate (a mă aştepta)? - Pot (a te ruga) ceva?

175
16. Model: O găsim acasă.
O putem găsi acasă.
Putem s-o găsim acasă.

îl aşteptăm pe hol. îi cumpăraţi imediat. Le chemaţi la telefon?

Ne întâlneşte la teatru. Vă serveşte imediat. O vizităm astăzi.

Te ajutăm. Mă aşteptaţi puţin? î i


iau cu mine.

VOCABULAR intoxicaţie [intoksikatsie] - intoxicaţii


[intoksikatsii] f. intoxication
a accidenta [akt/identa] v. to wound, to hurt a înghiţi [îngitsi] v. to swallow
a ameţi [ametsi] v. to get dizzy a se îneca [îneka] v. to drown
a apăsa[ apasa] v. to pitsh înecat [înekat], înecată [înekata] - înecaţi
a aplica [aplika] v. to lay, to put [înekats], înecate [înekate] adj. drowned
arsură [arsura] - arsuri [arsur] f bum înţepătură [întsepatura] - înţepături
cariat [kariat], cariată [kariatsj-cariaţi [kariats], [întsepstur'] f prick, sting
cariate [kariate] adj. decayed, with cavity a lovi [lovi] v. to slap, to strike
chirurg [kirurg] - chirurgi [kirurd3 ] m. surgeon măsea [moşea] - măsele [masele] f. molar
a consulta [konsulta] v. to consult, to see medicament [medikament ] - medicamente
contagios [kontad3ios], contagioasă [medikamente] n. medicine
[kontad3ioaso] - contagioşi [kontad3i o /], mâncărimc [mînkarime] - mâncărimi
contagioase [kontad3ioase] adj. contagious [mînkarim'] f. itehing
crampă [krampa] - crampe [krampe] f. cramps a muri [muri] v. to die
cucui [kukui] - cucuie [kukuie] n. bump palmă [palma] - palme [palme] f. palm
a disloca [disloka] v. to put oul o f joint, to a pansa [pansa] v. to dress
dislocate pansament [pansament] - pansamente
entorsă [entorsa] - entorse [entorse] f. sprain, [pansamente] n. dressing
twist piatră [piatra] - pietre [pietre] f stone
farmacie [farmat/ije] - farmacii [fărmat/ii] / picătură [pikatura] - picături [pikatur1] f. dwp
chemist’s, pharmacy a plomba [plomba] v. to stop, to fdl
faţă [fatsa] - feţe [fetse] f. face plombă [plomba] - plombe [plombe] f. stopping,
a fractura [fraktura] v. to bieak, tofractuie jilling
fractură [fraktura] - fracturi [fraktur ‘] f. radiografie [radiografie] - radiografii
fracture [radiografii] f. X-ray
frison [frison] - frisoane [frisoane] n.fe\’er radiolog [radiolog] - radiologi [radiolod3'] m.
grav [grav], gravă [grava] - gravi [grav], grave radiologist
[grave] adj. serious a răguşi [ragu/i] v. to become/get hoarse
injecţie [in3ektsiie] - injecţii [in3ektsii] f. rană [rana] - răni [ren] f. wound
injection, shot a răni [ran']] v. to wound, to injure
a respira [respira] v. to breathe piept - chest, brest
respiraţie [respiratsiie] - respiraţii mână - hand
[respiratsii] f. breathing cot - elbow
a salva [salva] v. to save deget - Jinger
a simţi [simtsi] v. to feel şold - hip, haunch
a sângera [sînt^era] v. to bleed coapsă - thigh
steril [steril], sterilă [sterila] - sterili [steril'], genunchi - knee
sterile [sterile] adj. sterile gleznă - ankle
a stropi [stropi] v. to waler, to sprinkle water călcâi - heel
a turna [turna] v. to pour talpă - sole (of the foot)
a tuşi [tu/i] v. to cough creier - brain
vată [vata] f. cotton-wool inimă - heart
a vindeca [vindeka] v. to cure (of) plămân - lung
a voma [voma] v. to vomit, to puke stomac - stomach
ficat - liver
splină -spleen
VO CABULAR TEMATIC rinichi —kidney
CORPUL OMENESC The Human body
cap - head BO LI Diseases
gât - neck gripă - influenza, fiu
trunchi - body viroză respiratorie - respiratory virosis
braţe - arms pneumonie - pneumonia
picioare - legs guturai - running nose
păr - hair răceală - cold
frunte -forehead amigdalită - tonsilitis
ochi —eye
laringită - laryngitis
gene - eyelash
sprâncene —eyesbrows otită - otitis
nas —nose hepatită - hepatitis
maxilar -maxilla reumatism - rheumatism
obraz - cheek cancer - cancer
gură - moiith
buze - lips M EDICAM ENTE Medicines
limbă - tongue aspirină - aspirin
dinţi - tooths antinevralgic - headake pil!
bărbie - chin sirop de tuse - cough symp
umăr - shoulder antibiotice - antibiotics

a lua loc - to take a seal peste o săptămână - in a week ’s time


ce te (vă) doare? - where doyou feelpain? certificat medical - health certificate
What s’ troubling you? scutire medicală - sick leave
mă doare capul - 7 have/ I ’ve got a head- asistentă medicală - nurse
ache; my head aches în timpul săptămânii - during the week
a avea febră/ temperatură - to have/ to run de serviciu - on duty
a fever; to befeverish însănătoşire grabnică! -Iw ishyou soon re-
mi-e (tare) rău - 7 feel (very) bad covery!
ia să văd! - let me see! a extrage un dinte —to puii oul a tooth
a prescrie o reţetă - to make aprescription respiraţie gură la gură —mouth to moiith
breathing

i/77
TEXT

LA D O C T O R

Azi dimineaţă John a rămas acasă. Nu a plecat la cursuri, pentru că are intenţia să
meargă la un doctor. Noaptea trecută n-a putut să doarmă: l-a durut capul, a avut frisoane şi a
tuşit de mai multe ori. A apelat la Victor, care l-a trimis la un doctor specialist.
Doctorul: - Luaţi loc pe acest scaun şi spuneţi, vă rog, ce
vă doare?
John: - Mă doare capul, îl simt foarte greu şi apoi nu pot să
înghit Mă dor şi mâinile şi picioarele. Cred că am
şi puţină temperatură. Mi-e tare rău, domnule doctor.
Doctorul: - Ia să văd! Deschideţi mai întâi gura, vreau să
vă văd gâtul. Da, amigdalele sunt inflamate.
Tuşiţi?
John-. - Nu prea mult, dar vreau să mă ascultaţi la plămâni.
Doctorul'. - Scoateţi cămaşa! Maioul nu, puteţi să-l lăsaţi!
Aşa! Respiraţi adânc! încă o dată! E bine! Nu
e nimic grav.
John: - Ce am, domnule doctor?
Doctorul: - E o viroză respiratorie. O să staţi în casă câteva
zile şi o să luaţi medicamentele pe care le voi
prescrie în reţetă. Vizitaţi-mă din nou peste o
săptămână.
John: - Vreau să vă mai întreb ceva, domnule doctor.
Certificatul medical pot să-l primesc acum, sau Ia următoarea vizită?
Doctorul: - O să discutaţi cu asistenta medicală. Eu nu sunt aici zilnic în timpul săptămânii, dar pe ea
o puteţi găsi. Este de serviciu în fiecare zi, între orele 8 şi 15.
John: - Vă mulţumesc mult, domnule doctor.
Doctorul: - Cu plăcere. Dacă este ceva în neregulă, mă puteţi căuta la telefon. însănătoşire
grabnică şi la revedere!
John: - La revedere, domnule doctor!
Ştiaţi că...?
• Spre deosebire de alte facultăţi, la Facultatea de Medicină Generală studiile durează şase ani?
• Medicamentele şi ceaiurile pe bază de plante se pot cumpăra de la magazinele Plafar?
• Pentru cazurile de îmbolnăviri sau accidente grave şi subite se poate apela la Serviciul de
salvare şi la Spitalul de urgenţă?
• Decesele în România sunt cauzate în principal de bolile cardio-vasculare, de accidentele de
circulaţie şi de cancer?
• Medicamentul Gerovital, folosit în geriatrie, este inventat de medicul şi cercetătorul român
Ana Aslan?
Proverbe româneşti Boala şi sărăcia nu le poţi ascunde.
Până nu faci foc, nu iese fum.
Mai bine puţin şi bun decît mult şi rău.

178
EXERCIŢII

1. Completaţi propoziţiile cu unul din cuvintele următoare. Complete the sentences using
one of thefollowing words:_________ ______________________________
["nasul; răguşit; stomacul; febră; dureri; înţepături; urechea dreaptăT
a- A m ............ mari în partea stângă, la inimă.
b. Simt nişte.............în ochiul drept.
c. De cât timp a i .............?
d. Nu aud bine c u .............
e. Nu pot să mănânc nimic, mă doare foarte ta re .............
f. De ce respiri aşa de greu? A i............ înfundat?
g. Când su n t.............nu pot să cânt.
2. Legaţi după sens cuvintele din cele două coloane. Match the words in the columns
according to their meaning:
a. De ce nu ai pansat 1• plombă
b. Am găsit toate medicamentele prescrise de medic la 2. medicul
c. Când ai o infecţie gravă trebuie să faci 3. bolnav
d. Iau doctorii numai când sunt 4. farmacie
e. Ai febră mare, trebuie să chemăm 6. rana
f. Această măsea este cariată. Trebuie să punem o 7. injecţii

3. Găsiţi substantivele corespunzătoare pentru următoarele verbe. Completaţi propoziţiile


folosind substantivele. Find in the dictionary the right noitns fo r the following verbs.
Complete the sentences using the nouns :

Model: | a răci —» răcire; răceală |


a. a vindeca —> ........... h. a accidenta —>.............
b. a consulta —> ............ i. a fractura —» .............
c. a pansa - * ............. j. a sângera —> .............
d. a răni —* ............. k. a voma —> .............
e. a tuşi —» ............. 1. a durea —>.............
f. a răguşi —> ............. m. a înţepa —> ............
g. a ameţi - > ............. n. a calma —> ...........
Ai două probleme de sănătate: o formă uşoară de gripă c u ............................., ............. ,
frisoane ş i ............ de la picior. Pentru rană foloseşti..............sterile. Cred c ă ..............va
fi suportabilă. Pentru gripă ia aceste medicamente, iar peste şapte zile te aştept la o nouă
............ Nu fi speriat! Ai mari şanse d e ................

4. Găsiţi întrebarea corectă.- Find the right questions:


a...............................................? - Pe mine mă cheamă Vasilescu Maria şi am 19 ani.
b.............................................. ? - Până acum nu am luat deloc medicamente.
c................................................ ? - Nu pot să le iau pentru că mă doare stomacul.
d................................................ ? - Nu am nevoie de scutire medicală
5. Găsiţi răspunsul corect. Find the righl answer:
a. - Voi putea alerga din nou? Când? - .........................................................
b. - De ce aţi mers la radiolog? - .........................................................
c. - Când extrageţi măseaua, o să mă doară? - ..........................................................
d. - Unde locuiţi?Pe ce stradă şi la ce număr? - ..........................................................
e. - Cum trebuie să iau medicamentele? - .........................................................

6. Clasificaţi următoarele cuvinte. Classify the following words:


nas înfundat a clogged up nose; picături drops; amigdale inflamate swollen tonsils
rinită rinitis; injecţii injectiorts; crampe la stomac şi mâncărime; otită otitis; io have
a nasty stomach ache and itching; umăr dislocat sprained shoulder; regim alimentar diet;
reumatism rheumatism; ureche dureroasă a sore ear; intoxicaţie intoxication; fractură
fracture; băi de nămol mud baths; insolaţie (touch) o f sunstroke; gips gyps(um); piele
congestionată congested skin; dureri la genunchi knee pains; amigdalită amygdalitis;
cremă cream; antibiotice antibiotics

Simptome symptoms Diagnostic diagnosis Tratament treatment


a. Respiraţie grea şi tuse Pneumonie Antibiotice
b.
c.
d.
t.-------------------------------
ea>-
h.

7. Adevărat sau fals? True or false?

a. Un bolnav de inimă poate să stea mult timp la soare.


b. Hepatita este o boală contagioasă.
c. Pe el îl doare stomacul, are stomatită.
d. Pentru a salva un înecat practicăm respiraţia gură la gură.
e. Pe Ştefan l-a durut măseaua, a mers la oftalmolog.

8. Ce faceţi în aceste situaţii? What areyou doing in these situations?


3 1. Un copil are o rană adâncă la mână.
i•i
« a. spăl rana cu apă rece □
]
i b. încerc să fac un pansament □
A
■l c. pun pe rană spirt medicinal □
d. îl duc imediat la un chirurg □

480
2. O colegă a leşinat
a. o stropesc cu apă □
b. o lovesc uşor cu palma peste faţă □
c. deschid fereastra □
d. o acopăr cu o pătură pe picioare □
3. Am o arsură de la fierul de călcat
a. pun puţină sare O
b. aplic o cremă O
c. folosesc vată şi pansament steril □
d. tom pe arsură apă rece
4. Pe Ionel l-a lovit un băiat cu o piatră. Are la cap un cucui.
a. folosesc o soluţie dezinfectantă □
b. pun pe cucui o lamă de cuţit □
c. apăs cucuiul cu mâna □

9. Aranjaţi în ordine următoarele propoziţii. Put thefollowing sentences in the right order:
( ) -A m căzut pe stradă şi mă doare piciorul stâng.
( ) - Trebuie să mergeţi la radiolog.
( ) - Unde? La genunchi, la gleznă?
( ) - Pentru ce?
( ) - La gleznă. Nu pot să pun piciorul în pământ.
( ) - Ce s-a întâmplat? Ce vă doare?
( ) - Trebuie să vi se facă o radiografie, vreau să ştiu dacă este o fractură sau o entorsă.
10. Rescrieţi primul paragraf din textul lecţiei folosind verbele la persoana I.
Model: Azi dimineaţă (eu) am rămas acasă.

a............................................................................................................................................
b...........................................................................................................................................
c............................................................................................................................................

LECTURĂ SUPLIMENTARĂ

„Azi am avut puţină febră şi n-am mâncat, am refuzat totodată de a merge afară. A
venit doctorul care, după ce m-a pipăit pe obraz cu palma, mi-a luat temperatura cu
termometrul. Temperatură mare... 39 de grade. Atunci m-a pus să-mi scot haina şi m-a
examinat la plămâni, dar, cum singur mi-a afirmat, n-a găsit nimic. M-a invitat să scot
limba afară. încărcată, a declarat el. M-a întrebat dacă am avut scaun. Am răspuns negativ
şi atunci s-a înseninat. Mi-a prescris nişte prafuri antipirice şi sare amară. A trebuit să le
iau, întrucât asistenta şefă a înţeles reţeta nu facultativ, ci imperativ.”
George Călinescu (1899-1965), Bietul Ioanide

484
^ e c i/la
f
/12

GRAMATICĂ
GRAMMAR

A. PRONUM E REFLEXIV ÎN ACUZATIV


THE REFLEXIVE PRONOUN INACCUSATJVE

Sora şterge copilul pe faţă. Sora se şterge cu prosopul.


I_________ î t -î

Mă îmbrac imediat.
Te culci acum?
Se scoală la ora 6.
Ne dezbrăcăm de haine.
Vă întoarceţi târziu?
Se aşază pe scaune.

Pronume reflexiv, forme neaccentuate


mă, m-, -mă myself
te, te-, -te yourself
se, s-, -se himself, herself, itself
ne, ne-, -ne ourselves
vă, v-, -vă yourselves
se, s-, -se themselves

Pers. 1 Pers. 2 Pers. 3


Pron. pers.Pron. reflex. Pron. pers.Pron. reflex. Pron. pers.Pron. reflex.
Sg. mă te îl, 0 se
PI. ne vă îi, le se
B. VERBE CU PRONUM E REFLEXIV

1. VERBE PRONOMINALE

a (se) aşeza El aşază cărţile în raft. El se aşază pe scaun.


a (se) dezbrăca Mama dezbracă copilul. Mama se dezbracă de palton.
a (se) îmbrăca Nu îmbrăcaţi gros copiii! Vă îmbrăcaţi repede?
a (se) culca Când îl culci pe Ştefanei? Te culci mai târziu?
a (se) scula îl scol pe Răducu imediat. Mă scol imediat.
a (se) trezi Ceasul ne trezeşte la ora 6. Noi ne trezim la ora 6.
a (se) spăla Maria spală fetiţa. Maria se spală pe mâini.
a (se) lăuda Colegul ne laudă. Colegul se laudă că ştie tot.

2. VERBE REFLEXIVE

a se căi (eşte) to regret, to repent, Ana se căieşte că l-a supărat pe Adrian.


a se gândi (eşte) to think (of), to mean La ce te gândeşti?
a se mira to worrder^ Ne-am mirat că a înotat atât de mult.
a se preta (ează) (la) to stoop to Nu mă pretez eu la o asemenea faptă.
to be good fo r Vinul acesta dulce se pretează ca desert.
a se odihni (eşte) to have a rest După-amiază copiii s-au odihnit aproape
două ore.
a se bucura to be glad Părinţii se bucură mult cînd copiii au
succes în viaţă.
a se distra (ează) to have a good time Tinerii s-au distrat bine la discotecă.

3. VERBE PRONOMINALE RECIPROCE

a se bate to fight Ei s-au bătut deseori în copilărie.


a se certa to quarrel, Nu ne certăm niciodată.
a se cunoaşte to be acquainted Ne-am cunoscut în liceu.
a se iubi to be in Iove Ei se iubesc foarte mult.
a se întâlni to meet (with) Vă întâlniţi astăzi?
a se înţelege to understand each other Copiii se înţeleg cu bunicii.
a se saluta to greet each other Când ne întâlnim pe stradă, ne salutăm.

483
4. FORMELE VERBELOR REFLEXIVE LA TIMPURILE ÎNVĂŢATE

Indicativ prezent
Afirmativ Negativ
Mă îmbrac repede şi ies din casă. De obicei nu mă culc foarte târziu.
El se gândeşte deseori la Maria. Ele nu se ceartă niciodată.

pron. reflex. + verb nu + pron. reflex. + verb

Indicativ viitor
Te vei întoarce mâine? Acolo nu te vei odihni bine.
Se va duce astăzi la cursuri. Ei nu se vor plimba.

pron. reflex. + verb nu + pron. reflex. + verb

Indicativ, perfect compus


Aseară m-am gândit la tine. Nu te-ai încălţat încă?
Mihai s-a simţit bine astăzi. Ei nu s-au întors din oraş

pron. reflex. + verb nu + pron. reflex. + verb

mă am —> m-am
se a(u) —> s-a(u)
vă aţi —» v-aţi

Conjunctiv prezent
Vrei să te odihneşti după-amiază ? Treb uie să nu se grăbească,
Ele vor să se întâlnească duminic:ă. încea rcă să nu se plictisească.

să + pron.reflex. + verb să + nu + pron. reflex. + verb

Viitor popular
Mama o să se supere dacă află. N-o să te întâlneşti cu el?
Ai să te duci la spectacol? N-are să se căiască.

o + să + pron. reflex. + verb n-o + să + pron. reflex. + verb


a avea (indic prez) +să+pron.reflex+verb n-am (n-ai...) + să + pron. reflex. + verb

n u o - 4 n-o
nu am —» n-am
nu are —» n-are
I

Imperativ plural
Culcaţi-vă devreme! Nu vă culcaţi târziu!
Spălaţi-vă mai repede! Nu vă spălaţi repede!

verb + pron. reflex. nu + pron. reflex. +verb


j
5. VERBE REFLEXIVE IMPERSONALE
*
Afară se înnorează şi cred că va ploua. se înnorează the sky is cloudy
După ploaie, vremea se înseninează. se înseninează the sky clears up
Vin la tine când se înserează. se înserează it is getting dark
Iama se înnoptează devreme. se înnoptează night is falling
Peste o oră se întunecă. se întunecă night is falling
Vara se luminează de ziuă foarte devreme. se luminează de ziuă it is dawning, day is
breaking
*
Se vorbeşte că delegaţii vor sosi joi. se vorbeşte (că) they/people say that
Se spune că vom schimba sala de curs. se spune (că), se zice (că) it is said that
Se pare că excursia va fi joia viitoare. se pare (că) it seems that
Se cuvine să respectăm femeile şi se cuvine (să) it is pmper ....
persoanele în vârstă. - « g p m
Se vede că băieţii au rămas la film. se vede (că) it’s clear/ evident
Se poate să vină la noapte. se poate (să) it’s possible
Se zvoneşte că alegerile se amână. se zvoneşte (că) the news is
that
*
La restaurantele din centru se mănâncă bine.
In excursie se pleacă joi dimineaţa.
In Biblioteca Centrală Universitară se studiază în condiţii optime.

6. VERBE CU SENSUL SCHIMBAT LA DIATEZA REFLEXIVĂ

a afla to be informed of, to hear about, a se afla to be, to exist, to be present


to have information about

Am aflat că joi începe excursia. Ne aflăm în România de două săptămâni.


Mâine voi afla rezultatul. Unde se află Teatrul Naţional?

/8 5
a duce to carry, to take (along) a se duce to go, to leave i

Acum ducem cărţile în cameră, Vă duceţi astăzi la ştrand?


apoi mergem la cantină. Ei s-au dus la bibliotecă.
Unde duceţi bagajele acelea?

a îndura to bear, to endure, to suffer a se îndura to cede, to relent, to takepity ort

Acest om a îndurat multe în viaţă, Pentru că l-a rugat foarte mult, Adrian s-a
îndurat Ea îndură şi tace. şi a mai rămas o zi.
Colegii s-au îndurat de el şi nu l-au pedepsit.

a uita to forget a se uita to look (at), to eye

Uiţi mereu unde pui cheile! Vrei să te uiţi la această fotografie?


A uitat cartea pe masă în restaurant! Seara ne uităm la televizor.

C. FORM AREA CUVINTELOR

SUFIXE PENTRU DERIVATE CU SENS COLECTIV

- ărie - ăraie
apăraie
Q - ime 1-i? 1
argintărie bănet fiincţionărime aluniş
pepenărie colbăraie brădet muncitorime brădiş
ru tărie fumăraie făget ostăşime desiş
prăfarie puiet românime mărăciniş
turbărie tineret secuime pietriş
studenţime tufiş

EXERCIŢII

1. Model: (A se întoarce) târziu acasă.


Mă întorc (te întorci...) târziu acasă.

(A se plimba) prin parc cu colegii. (A se îmbrăca) în câteva minute. (A se spăla) pe faţă


cu apă rece. în oraş (a se întâlni) cu un prieten. (A se supăra) dacă nu vine Andrei. Pe
bancă în parc (a se aşeza) lângă Maria. La munte întotdeauna (a se simţi) bine. Dimineaţa
de obicei (a se duce) la cursuri. în drum spre casă (a se opri) la un magazin. Vara (a se
tunde) scurt.

186
2. Model. De ce (a se bate, pers. 2 pl.)?
De ce vă bateţi?

- Când (a se întâlni, pers. 3 pl.)?

- Când (a se întâlni, pers. 1 pl.), (a se saluta, pers. 1, pl.).

.- Voi (a se saluta)?

- Voi (a se înţelege) bine?

- Voi (a se cunoaşte) de mult timp?

- Pentru că (a se iubi) foarte mult, ei (a nu se certa) niciodată

3. Model: Mă odihnesc după-amiază.


Mă voi odihni după-amiază.
M-am odihnit după-amiază.

- Te distrezi bine la discotecă? - Se mută în altă cameră?

- Ne simţim bine în România. - Vă uitaţi la film?

...........................................................
- Dimineaţa mă trezesc devreme. - înainte de masă, ei se spală pe mâini.

- Ele se întîlnesc după-amiază. - Dumneavoastră vă jucaţi cu copiii?

4. Model: Vreau (a se odihni) o oră.


Vreau să mă odihnesc o oră.

- Vrei (a se culca) devreme? - Vrea (a se dezbrăca) de haină.

- Vrem (a se distra) bine la mare. - Vreţi (a se întoarce) acasă cu taxiul?

- Ei vor (a se aşeza) pe iarbă. - Ele vor (a se grăbi) spre casă.

187
5. Model: - Pot (a se şterge) cu acest prosop?
- Pot să mă şterg cu acest prosop?
- Mă pot şterge cu acest prosop?

- Poţi (a se duce) astăzi la ea? - Poţi (a se trezi) devreme mâine?

- El poate (a se aşeza) lângă mine. - Ea poate (a se îmbrăca) cu rochia


de mătase.

- Noi putem (a se întoarce) de la Braşov - Voi puteţi (a vă opri) la cabană,


peste două zile.

- Ei pot (a se înapoia) cu autocarul. - Ele pot (a se grăbi).

6. Model: De ce nu vă aşezaţi pe scaune?


Aşezaţi-vă pe scaune!

- De ce nu vă grăbiţi? - De ce nu vă uitaţi la televizor?

- De ce nu vă tundeţi? - De ce nu vă spălaţi mai repede?

- De ce nu vă sculaţi devreme? - De ce nu vă jucaţi împreună?

7. Model: - Tu te întorci acum acasă?


- Eu nu mă întorc, dar Mihai se întoarce.
- Eu nu mă întorc, dar colegii se întorc.

- Dumneavoastră vă uitaţi la fotografii? - Tu te-ai speriat?

- Voi v-aţi bărbierit? - Tu te plimbi de obicei prin parc?

i8 8
- Dumneavoastră vă mutaţi în altă cameră? - Voi v-aţi distrat bine la petrecere?

- Tu te superi dacă nu vin? - Dumneavoastră vă întoarceţi acasă


mâine?

8. Model: Trebuie să ne grăbim, pentru că peste o oră a se însemna, a se insera,


a se înnora, a se înnopta,
a se întuneca, a se lumina
(de ziuă)
Trebuie să ne grăbim pentru că peste o oră se înserează.

D acă................... rămânem la cabană. Vara, cerul.....................repede după ploaie. Acum,


ziua este mare, ................... la ora 4,30. în zilele de iarnă .................... devreme. Ieri
...................., dar n-a plouat. Pentru c ă .................... şi nu mai vedem drumul, ne oprim
la cabană.

9. Model: Am auzit că profesorul Ionescu a plecat la Sinaia.


Se aude că profesorul Ionescu a plecat la Sinaia.

a. Până la cabana Omu de pe Bucegi mergeţi pe jos sau'cu telefericul.

b. Cu avionul călătorim mai repede şi mai comod.

c. Aici mâncăm o pizza foarte bună.

d. Din gară plecaţi spre centru cu tramvaiul.

e. La Universitate ajungem cu troilebuzul în câteva minute.

f. De la acest ghişeu cumpărăm plicuri, vederi şi timbre.


VOCABULAR lojă [loja] - loje [loje] fi theatre box
acţiune [aktsiune] - acţiuni [aktsiuri] / action a se machia [makiia] v. to make up
a se amuza [amuza] v. to enjoy oneself (one’s complexion)
a aplauda [aplauda] v. to applaud, to cheer tip meloman [meloman] - melomani [meloman'] m
aplauze [aplauze] n. applause, clapping classical music fan
a se aranja [aranja] v. to getfit, to get oneself meticulos [metikulos], meticuloasă
readyup [metikuloasa] - meticuloşi [metikulo/'],
banc [bank] - bancuri [bankur1] n.joke meticuloase [metikuloase] adj. meticulous,
a se bucura [bukura] v. to be glad operetă [opereta] - operete [operete] fi.
calm [kalm], calmă [kalma] - calmi [kalm'], musical comedy
calme [kalme] adj. calm, tranquil a păcăli [pakali] v. Io hoax, to make a practicai
a călca [kalka] v. to imn joke
ceartă [t/earta] - certuri [t/erturi] fi quanel, a peria [periia] v. to brush
complicat [komplikat], complicată [komplikata] a pieptăna [pieptănă] v. Io comb one’s hair
- complicaţi [komplikats1], complicate pompos [pompos], pompoasă [pompoasa] -
[komplikate] adj. complicated, intricate pompoşi [pompo/1], pompoase [pompoase] adj.
cor [kor] - coruri [koruri] n. choir pompous
cortină [kortina] - cortine [kortine] fi curtain praf [praf] - prafuri [prafuri] n. dast, powder
crimă [krima] - crime [krime] fi murder, crime a prevedea [prevedea] v. toforecast
culise [kulise] fi. backstage, side scenes a se pricepe [prit/ epe] v. to be skilled at, to be
a se dezbrăca [dezbraka] v. to lake ojfi one’s good al
clothes a se privi [privi] v. to look al oneself
dirijor [dirijor] - dirijori [dirijor] n. a se rade [rade] v. to shave
conductor a se răci [rat/i] v. to get cool/ cold
a se farda [farda] v. to make up a se ruja [ruja] v. to muge, to pâini one’s lips
foaier [foaier] - foaiere [foaiere] n. lobby, foyer scădere [skadere] - scăderi [skader'] fi
a ghici [git/i] v. to guess diminution
a se grăbi [grăbi] v. to hurry scenă [st/ena] - scene [st/ene] fi. stage
ieftinire [ieftinire] - ieftiniri [ieftiniri] fi price scumpire [skumpire] - scumpiri [skutnpir'] /
reduction, sale tise in the price
a se instala [instala] v. to set up a se semnala [semnala] v. to be recorded
instrumentist [instrumentist] - instrumentişti stal [stal] - staluri [staluri] n. stalls
[instrumenti/t'] m. orchestra man instrvmentalist a se stinge [stindje] v. to put oul
intenţie [intentsiie] - intenţii [intetsii] fi. şifonier [/ifonier] - şifoniere [/ifoniere] n.
intention wardrobe
a se îmbrăca [îmbraka] v. to dress oneself a şterge [/terdje] v. to dusl, to clean
a se încălţa [înkaltsa] v. to put on one’s shoes trăire [trăire] - trăiri [trăiri] fi. feelings
a se înregistra [înredjistra] v. to register one­ turneu [turneu] - turnee [tumeie] n. tour
self ţinută [tsinuta] - ţinute [tsinute] fi attire,
a se întâmpla [întîmpla] v. to happen clothing
lanţ [lants] - lanţuri [lantsuri] n. chain unire [unire] - uniri [uniri] fi. union
lateral [lateral], laterală [laterala] - laterali a urma [urma] v. Iofollow, to come after
[lateral'], laterale [laterale] adj. lateral uvertură [uvertura] - uverturi [uvertur'] fi.
logodnă [logodna] - logodne [logodne] fi. overiure, prelude
engagement

MO
TEXT -

M ERGEM LA SPECTACOL

Liviu: - Am o surpriză pentru tine, Ana.


Ghici, ce am în mână?
Ana: -P a r a fi nişte bilete. Iar ai luat bilete la
vreun film în care crimele se ţin lanţ
şi ieşi din sală cu dureri de cap? De
data aceasta te vei duce singur, eu nu
mai merg la asemenea spectacole de
proastă calitate.
Liviu: -A m promis că nu mă mai las păcălit altădată de titlurile pompoase. Deci, n-ai ghicit.
Mergem la un spectacol de operă.
Ana: - Splendid. La ce operă?
Liviu: - La “Aida”. Iată biletele. Sunt pentru deseară.
Ana: - Da...!? Minunat. Biletele simt la lojă? N-ai putut lua la stal I sau stal II, sau chiar la
balcon? Ştii că nu stăm strălucit cu banii până luăm salariile.
Liviu: - Jos la stal au mai rămas locuri laterale, iar sus la balcon n-am vrut eu să iau.
Ana: - N-am ştiut de ieri de intenţia ta. Acum trebuie să mă pregătesc în grabă. Mai este
puţin până se înserează. Cu ce rochie să mă îmbrac?
Liviu: - Mă gândesc că rochia nouă este potrivită pentru asemenea ocazie.

Timp de o oră, Ana a stat lângă şifonier, a


scos pe rând câte o rochie, s-a îmbrăcat cu
ea, s-a privit în oglindă, apoi s-a dezbrăcat
şi a pus-o la loc în şifonier.
Liviu: - Ei, te-ai hotărât cu ce te îmbraci?
Grăbeşte-te că nu mai avem mult
timp. Te-ai gândit cu ce te încalţi?
Ana: - Ai dreptate, nu m-am gândit la
aceasta. Tu cu ce te îmbraci?
Liviu: - Pentru mine lucrurile sunt mai simple. Am două costume şi am să mă îmbrac cu
cel bleumarin! Tu ai multe rochii şi de aceea este greu să te hotărăşti.
Ana: - Mă mir că poţi fi aşa de calm. Eu nu mă pot decide cu ce să mă îmbrac, cu ce să
mă încalţ şi tu... Se vede că aşa sunteţi voi, bărbaţii.
Liviu: - în timp ce tu calci rochia cu care te vei îmbrăca, eu fac un duş, apoi urmezi tu la
baie. E bine?
Ana: - Nu-i bine. Acum eu fac duş, apoi tu, pentru că eu trebuie să mă aranjez, să mă
machiez, să mă rujez, să m ă.:.
Liviu: —Ce complicată este viaţa pentru voi! Bine, să fie precum spui tu! N - o să ne certăm
acum pentru aceasta. Ce pantofi să scot pentru tine? Pantofii maro cu toc înalt?
Ana: - Da, şi te rog să-i ştergi puţin de praf. Nu încerci să calci tu rochia? Ştiu că tu te
pricepi, că eşti un om meticulos şi... bun. Te rog...
Liviu zâmbeşte. Aşa se întâmplă, de obicei, când trebuie să se ducă într-o vizită sau la un
spectacol. Se bucură că poate să o ajute.

Proverbe româneşti
Cerul curai de trăsnet nu se teme.
Greu se cunoaşte cineva pe sine.
Fericit este omul care se mulţumeşte cu ceva mai puţin decât are.

EXERCIŢII

1. Completaţi propoziţiile cu unul din următoarele cuvinte. Complete the sentences,


using one o f the following words:

fără toc; lanţ; costum; de obicei; praf; crime; meticulos; asemenea


a. Apartamentul are ferestre care dau spre stradă, iată de ce pe mobilă se depune mult

b. Pentru unele femei pantofii.............sunt mai comozi decât pantofii cu toc.


c. Nu ne uităm la filmele poliţiste c u .............; toate se aseamănă şi în plus ne stresează.
d. Nicu a devenit în ultimul timp foarte.............; îşi dă pantofii cu cremă zilnic, îşi perie
cu grijă pantalonii, îşi inspectează întreaga ţinută.
e. A cest............ pe care-1 porţi la gât este din aur?
f. Nu poate să meargă la nuntă, nu a r e .............şi nici altă haină de ocazie.
g. Mişu se rad e............ singur, cu aparatul de ras, rareori merge la frizerie.
h. De ce spuneţi.............bancuri, nu se amuză nimeni.

2. Alegeţi subiectul potrivit. Choose the right subject:

publicul; dirijorul; orchestra; cortina; uvertura; instrumentiştii; corul


a............... se ridică, începe spectacolul.
b............... se scoală în picioare şi salută publicul.
c............... îşi face apariţia de îndată ce luminile se sting.
d............... este îndelung aplaudată.
e...............în deplină armonie cu orchestra crează momente de sublimă trăire artistică.
f . .............îşi exprimă prin aplauze puternice dorinţa ca interpretul principal să iasă încă
o dată la rampă.
g...............de muzică populară, Moldova se pregăteşte să facă un turneu în străinătate.

132
3. Găsiţi întrebarea potrivită. Find the right question:
a........................................................... ? - O să mă îmbrac cu rochia neagră
de seară.
b........................................................... ? - Sunt în culise, se pregătesc să intre în
scenă.
c...........................................................? - Biletele se cumpără de la Agenţia de
bilete sau de la Casa de bilete de la intrare.
d.........................................................? - Da, în foaier, în pauză.
e......................................................... ? - Prefer opereta.

4. Găsiţi răspunsul corect. Find the right artswer:


a. Ce fel de muzică te interesează? - ..........................................................
b. De câte ori te-ai dus să vezi Travialal - ..........................................................
c. Putem să stăm aici, locurile sunt libere? - .........................................................
d. Unde se petrece acţiunea din opera Aida? - ..........................................................
e. De ce nu vă duceţi mai des la Operă? - ..........................................................

5. Puneţi la perfectul compus apoi Ia viitor verbele subliniate. Put the verbs in italics
into the compound perfect, and then into the future:
Ana se duce ........................, ............................. săptămânal la coafor. Acolo se aşază
........................., .............................. pe un scaun. Coafeza o spală .........................,
............................ şi o piaptănă . .. ...................., ............................. La sfârşit plăteşte
......................... ............................ şi se u ită ........................, ............................. de mai
multe ori în oglindă. Apoi m erge............._......... , .............................la Operă. Acolo se /
întâlneşte ........................., .............................. cu Liviu. Li intră .......-.................,
« r “
............................ în sală, îşi Iasă......................... , .............................hainele la garderobă
şi apoi se instalează........................, .............................pe locurile lor.

6. Cum este cineva care...? Folosiţi dicţionarul pentru verbele reflexive şi pentru adjec­
tive. How is someone who... ? Use the dictionnary tofin d reflexive verbs and the adjec-
tives.
a. se înfurie uşor vanitos □
se ceartă cu toată lumea mincinos □
nu se împacă cu nimeni bucuros □
coleric . □

b. se distrează mereu curajos □


nu se duce la cursuri superficial □
se bazează pe alţii arogant □
interesant □

193
c. se preocupă de propria carieră ambiţios □
se pregăteşte foarte bine pentru examene recalcitrant □
nu se mulţumeşte cu note mici distant □
meticulos □

d. se plânge că totul merge rău fanatic □


se consideră fără noroc sobru □
se teme de viitor naiv □
pesimist □

e. nu se supără niciodată ordonat □


se oferă să ajute pe alţii egoist □
se împrieteneşte repede şi uşor bun □
frivol □

7. Urmăriţi modelul. Folosiţi dicţionarul. Followthe model. Use the dictionary:

Model: coafat a se coafa

a. tuns l ............... f. căsătorie 6...................


b. zvon 2............... g. logodnă 7...................
c. ras 1 h. unire 8...................
d. ceartă 4............... i. ieftinire 9...................
e. grabă f j. scumpire IO..............

8. Adevărat sau fals? True or false?


a. Uvertura este partea muzicală pentru orchestră concepută
ca introducere la o operă.
b. Un bilet la Operă e mai scump decât un bilet de cinema.
c. Festivalul George Enescu are loc toamna, la Bucureşti,
o dată la trei ani.
d. Violoniştii sunt instrumentişti care cântă la trompetă.
e. Compozitorul italian Giuseppe Verdi a trăit în secolul 17.
f. Melomanii sunt persoanele care apreciază şi înţeleg în special
muzica clasică.

9. Reconstruiţi frazele pentru a construi paragrafe coerente. Re-write sentences to pro­


duce coherent paragraphs:
I. a. a cumpărat - la - bilete - Liviu - operă

194
b. la - sunt - lojă - deci - scump - costă - biletele

c. nu - cumpărat - stal - la - a - bilete - laterale - căci - n-au locuri— rămas - decât - Liviu

II. a. Ana - rochii - s-a - oglindă - multe - îmbrăcat - privit - cu - şi - mult timp —s-a —în

b. a - seară - ales - Ana - şi - o - s-a - pereche - toc înalt - cu - rochie - încălţat - de


- cu - pantofi - de

c. s-a - ea - la - baie - machiat - dus - şi - unde - s-a - fardat - discreţie - cu

10. Citiţi textul de mai jos. Subliniaţi verbele reflexive impersonale. Read the text bellow.
Underline the reflexive impersonal verbs:

Mâine vremea se va răci uşor. Ca aspect vremea va fi predominant frumoasă, dar cu cer
variabil. Se vor semnala nori. Vântul va sufla slab. Dimineaţa, izolat, se va produce
ceaţă. Temperatura este în scădere. Se vor înregistra valori minime cuprinse între -1 şi 4°
Celsius, iar maxime între 9-10° Celsius.
(Centrul de Prevedere a Vremii)

LECTURA SUPLIMENTARĂ
Premiile Oscar

„Mai sunt numai câteva zile până pe data de 24 martie, când va avea loc mult
aşteptata ceremonie de decernare a premiilor Oscar, cele mai prestigioase premii
cinematografice din lume. Festivalul va fi transmis live de ABC Television NetWork, de
la ora locală 18 şi, în exclusivitate pentru România, de ProTV, de la ora 3 dimineaţa.
Deci, telespectatorii români vor fi în legătură directă cu Shrine Auditorium din Los
Angeles, de unde Ada Roseti va comenta în direct această ceremonie. Ea este singura
jurnalistă din România acreditată la actuala ediţie a Oscarurilor.
O dată cu premiile acordate şi emoţiile potolite, câştigătorii şi toţi nominalizaţii,
personalităţi din lumea artistică şi politică, ziarişti, în total 1650 de invitaţi, vor lua parte
la faimosul Bal, care se va ţine la Shrine Exposition Center, transformat într-un parai
terestru, de unde nu vor lipsi efectele speciale, proiecţiile holografice, laserele şi tot felul
de nebunii, inclusiv culinare.”
(„Evenimentul zilei”)

195
^dd&ct/La
>
/ 13
GRAMATICĂ
GRAMMAR

A. SUBSTANTIVUL ÎN NOM INATIV ŞI ACUZATIV


THE NOUN IN THE NOMINATIVE AND ACUSATIVE
NOM INATIV
THE NOMINATIVE
Masculin
Cine locuieşte aproape? Mihai locuieşte aproape.
Prietenul locuieşte aproape.
Un prieten locuieşte aproape.

Cine vine la cursuri? Mihai şi Adrian vin la cursuri.


Prietenii vin la cursuri.
Nişte prieteni vin la cursuri.
Feminin
Cine primeşte flori? Maria primeşte flori.
Prietena primeşte flori.
O prietenă primeşte flori.

Cine aşteaptă în staţie? Maria şi Elena aşteaptă în staţie.


Prietenele aşteaptă în staţie.
Nişte prietene aşteaptă în staţie.
Neutru
Ce este pe rafl? Dicţionarul este pe raft.
Un dicţionar este pe raft.
Dicţionarele sunt pe raft.
Nişte dicţionare sunt pe raft.

ACUZATIV
THE ACCUSATIVE

Masculin
Pe cine căutăm? îl căutăm pe Mihai la hotel,
îl căutăm pe prietenul acela la hotel.
Căutăm un prieten la hotel.
Pe cine aşteptăm? îi aşteptăm pe Mihai şi pe Adrian,
îi aşteptăm pe prietenii aceia.
Aşteptăm nişte prieteni.
Feminin
Pe cine văd? 0 văd pe Maria la chioşc.
0 văd pe prietena aceea la chioşc.
Văd o prietenă la chioşc.

Pe cine vizităm? Le vizităm pe Maria şi pe Elena.


Le vizităm pe prietenele acelea.
Vizităm nişte prietene.
Neutru
Ce caută? Caută dicţionarul pe raft.
Caută un dicţionar pe raft.
Caută dicţionarele pe raft.
Caută nişte dicţionare pe raft.

NOMINATIV-ACUZATIV

_sg-________________________n._______________ ___
Masculin prietenul, un prieten, Mihai prietenii, nişte prieteni, Mihai şi Adrian
Feminin prieieim, o prietenă. Maria prietenele, nişte prietene, Maria şi Elena
Neutru dicţionarul, un dicţionar dicţionarele, nişte dicţionare

B. VERB

ECHIVALENŢA INFINITIV - CONJUNCTIV


_____________ The Infinitive - Subjunctive Equivalence
(^a. verb la inf. | | verb Ia conj. |
A fi politicos înseamnă mult. Să fii politicos înseamnă mult.

b. verb + verb la inf. | verb + verb la conJTl


a începe + inf. a începe + conj.
încep a înţelege româneşte. încep să înţeleg bine româneşte,
a putea + inf. a putea + conj.
Putem merge pe jos. Putem să mergem pe jos.
Ne putem întoarce pe jos. Putem să ne întoarcem pe jos.
a îndrăzni + inf. a îndrăzni + conj.
El îndrăzneşte a glumi, îndrăzneşte să glumească,
a evita + inf. a evita + conj.
Ei evită a spune de ce au întârziat. Ei evită să spună de ce au întârziat.

437
a sc cuveni + inf. a se cuveni + conj.
Se cuvine a-i respecta pe oamenii în vârstă, Se cuvine să-i respectăm pe oamenii în
vârstă.
a sc hotărî + inf. a sc hotărî + conj.
S-au hotărât a se întoarce peste două zile S-au hotărât să seîntoarcă peste două zile.
a se grăbi + inf. a se grăbi + conj.
Băieţii se grăbesc a asculta ultimele ştiri. Băieţii se grăbesc să asculte ultimele ştiri,
(a avea) onoarea (plăcerea, datoria, bucuria) + inf (avea) onoarea (plăcerea, datoria.. .)+conj.
Am datoria de a spune adevărul. Aon datoria să spun adevărul.
Am plăcerea de a vă saluta, Am plăcerea să vă salut,
a fi necesar (uşor, greu, bine) + inf. a fi necesar (uşor, greu, bine) + conj.
Este necesar a veni regulat la cursuri Este necesar să venim la cursuri.
c. adj. + verb Ia inf. | adj. + verb la conjT]
(a fi) dator (gata, vrednic) + inf. (a fi) dator (gata, vrednic) + conj.
Suntem datori a veni în ajutor. Suntem datori să venim în ajutor.
|d. prep. + vb. la inf. | | prep. + vb. la conjT]
de
Ideea de a veni în România m-a încântat. Ideea să vin în România m-a încântat.
Plăcerea de a asculta muzică este veche. Plăcerea să ascult muzică este veche.
Iară Iară
S-a întors acasă fără a rezolva problema, S-a întors acasă Iară ca să rezolveproblema,
pentru pentru ca
Am mers la secretariat pentru a lua un act. Am mers la secretariat
v pentru ca să iau un act.
ca să iau un act.
să iau un act.
până până
Până a veni prietenii, ascult muzică, Până să vină prietenii, ascult muzică,
înainte de înainte ca
înainte de a mă culca citesc câteva pagini, înainte ca să mă culc, citesc câteva pagini,
în loc de în loc să
In loc de a merge Ia film, mă odihnesc. în loc să merg la film mă odihnesc.

C. A D V ER B

A D V E R B E C A R E A RA TĂ DURATA, CO N TIN U ITA TEA


| mereu always | Mă gândesc mereu la părinţi.
____________________ Copilul plânge mereu.
|necontenit, neîncetat ceaselessly |
Robinetul acela curge necontenit.
De afară se aude neîncetat un zgomot de motor care funcţionează.
1 încă slill, -yet, until now \
Mihai încă doarme.
Ei sunt încă la mare?
____________________Prietenii n-au venit încă.
| mai more, once more another \
Mai doresc o bere.
_____________________Mai citim lecţia o dată.
tot continually, ever, also, too, still]
De trei zile tot învaţă.
Ieri au vorbit în seminar tot ei.
Copilul tot plânge.

D. V O R B IR E D IR E C T Ă ŞI V O R B IR E IN D IR E C T Ă
Direct Speach and Indirect Speach

Ion: - După-amiază rămâi acasă sau Ion întreabă dacă în acea după-amiază
pleci undeva? Vasile rămâne acasă sau pleacă undeva.
Vasile: - Până la ora 16 sunt acasă, Vasile răspunde că până la ora 16 este
apoi plec în oraş. De cc mă întrebi? acasă, apoi pleacă în oraş. Vrea să ştie de
ce îl întreabă.
Ion: - Vreau să vin la tine să discutăm Ion spune că vrea să vină la el să discute
o problemă. împreună o problemă.
Vasile: - Ce faci astăzi până la ora 16? 'vasile î! întreabă pe Ion ce face în acea zi
Eşti ocupat? până la ora 16, dacă este ocupat.
Ion: - Am cursuri. Ion răspunde că are cursuri.
Vasile: - Vino deseară, după ora 19! Vasile spune să vină Ion în acea seară,
Atunci voi fi sigur acasă. Acum nu putem după ora 19. Atunci el va fi sigur acasă,
discuta problema? îl întreabă pe Ion dacă în acel moment nu
pot discuta problema.
Ion: - Nu. Pauza s-a terminat şi trebuie Ion răspunde că (în acel moment) nu poate
să intrăm în clasă. pentru că pauza s-a terminat şi ei trebuie
să intre în clasă.

a întreba-v-— dacă + verb a răspunde


^ 'c u v â n t interogativ a spune că + verb
(cine, câţi, când, unde...) a zice

vb. la imperativ -* . verb la conjunctiv


aici —> acolo
azi —> în acea zi
mâine —» a doua zi
acesta —» acela

499
EXERCIŢII

1 . Kîodel: Copiii culeg fructe.


- Cine culege fructe?
- Ce culeg copiii?
- Ce fac copiii?

Băieţii mănâncă prăjituri. Noi îl căutăm pe Adrian. Mama pregăteşte mâncarea.

Sora spală rufele. Profesorul îl întreabă pe Ion. Azi eu o întâlnesc pe Maria.

Tata a vândut maşina. Ei au văzut ieri filmul. L-aţi aşteptat pe Mihai?

2. Model: Cursanţii încep (a. vorbi) româneşte.


- Cursanţii încep a vorbi româneşte.
- Cursanţii încep să vorbească româneşte.

Când începi (a te pregăti) pentru test? El a început (a se gândi) la lucrare?

Ei au început (a absenta) de la cursuri. îndrăznim (a te întreba) despre excursie.

îndrăzneşti (a mă insulta)? Şerban evită (a-1 întâlni) pe Adrian.

Se cuvine (a le spune) adevărul. Se cuvine (a n-o supăra) pe mama.

Noi ne grăbim (a ajunge) la timp la gară. Ei se grăbesc (a termina) testul.

3. Model: Este necesar (a pleca) imediat la gară.


Este necesar a pleca imediat la gară.
Este necesar să plec (să pleci...) imediat la gară.

200
E uşor (a telefona) acasă. E greu (a merge) pe jos atâţia kilometri.

Este bine (a păstra) legătura cu prietenii. în câteva minute suntem gata (a pleca) spre
- ..................................................... aeroport

Mihai este un tânăr vrednic (a primi) - .....................................................


marele premiu. Suntem bucuroşi (a primi) vizita voastră.

4. Model: El a spus aceasta fără (a se gândi) mult.


- El a spus aceasta fără a se gândi mult.
- El a spus aceasta fără ca să se gândească mult.

Au plecat fără (a mă anunţa). Am ieşit din cofetărie fără (a mânca) o


îngheţată.

Ne-am plimbat o oră prin parc pentru


(a ne relaxa). Ion m-a oprit pe stradă pentru (a mă
întreba)ceva.

Beau o bere până (a veni) trenul.


Am ajuns la teatru până (a începe)
spectacolul.
înainte de (a intra) în mare am făcut plajă.

Au telefonat înainte de (a pleca) de acasă.


Am preferat odihna la munte în loc
(de a merge) la mare.
Fetele au luat îngheţată în loc de
(a mânca) prăjituri.

5. Model: Vrei să n e ............ întâlnim mâine? mereu, necontenit, neâncetctt, mai


Vrei să ne mai întâlnim mâine? încă, tot

Turiştii au m ers.............patru ore până au ajuns la o cabană. A ţi..............vizitat Grădina


Botanică? Nu ştim .............când vom pleca. Copilul întreabă.............. unde e mama. De
trei zile.............plouă. Când o ..............vezi pe Maria?

20i
jucător [3 ukator] - jucători [jukator'] m.
player
V O C ABULAR jucătoare [jukatoare] - jucătoare ^ukstoare] /
player
antrenament [antrenament] - antrenamente meci [met/1] - meciuri [met/iur'] n. match
[antrenamente] n. training omogen [omod3 en], omogenă [omod3 ena] -
balon [balon] - baloane [baloane] n. balloon omogeni [omod3 en‘], omogene [omod3 ene] adj.
a bate [bate] v. to beai homogeneous, unilaiy
campion [kampion] - campioni [kampion’] m. portar [portar] - portari [portar'] m. goal
Champion keeper
campioană [kampioana] - campioane sportiv [sportiv] - sportivi [sportiv'] m. alhlele
[kampioane] f . Champion sportivă [sportiva] - sportive [sportive] f.
campionat [kampionat] - campionate alhlele
[kampionate] n. championship stadion [stadion] - stadioane [stadioane] n.
contra [kontra] p r e p . v e r s u s , against stadium
cros [kros] - crosuri [krosur] n. countiy ru n n in g teren [teren] - terenuri [terenur] n.(groimd)
cupă [kupa] - cupe [kupe] f . cup -field
cursă [kursa] - curse [kurse] f . race traseu [traseu] - trasee [trasee] n. tine.
echipă [ekipa] - echipe [ekipe] f . team direction
gazdă [gazda] - gazde [gazde] f . Iiost team turneu [turneu] - turnee [turnee] n. lour
victorie [viktorie] - victorii [viktorii] f
vicloiy

o veste extraordinară - wondeiful news a urca pe o motoretă - Io r id e a m o to rb ik e


permis de conducere - driving licence a sta în cap - Io s t a n d o n o n e 's h e a d
a-şi menţine silueta - to stay fu viaţă sedentară - s e d e n t a i y iife
bazin de înot —stvimming pool cură de slăbire - th in n in g (cu re)
Jocuri Olimpice - Olympic Games a bate un record - to b r e a k a r e c o r d
educaţie fizică - physical training primii doi calificaţi - Ihe to p tw o
a merge în mâini - Io waik on one's hands concurs internaţional de înot - sw im m in g
a se căţăra pe o frânghie - Io climb a rope in te r n a ţio n a l c o n te s t
TEXT

S PO R T

Victor. - Am o veste extraordinară pentru voi,


fetelor. Mergem să cumpărăm bilete
la meciul de fotbal România-Franţa
de după-amiază.
Ioana: - Şi care e vestea extraordinară?
Victor: - Am obţinut permisul de conducere. Aşa
că ne urcăm în maşină şi înainte de a
ajunge la stadion facem un tur prin
oraş.
Helen: - Sper să conduci prudent, în Bucureşti
e un trafic infernal.
Victor. - Poţi să ai încredere în mine, sunt un
şofer atent, iar „Dacia” e o maşină foarte bună.
Ioana: - Nu e politicos să refuz, dar eu n-am chef să văd un meci de fotbal. Noi, fetele,
preferăm alte sporturi.
Victor: - Ştiu ce sport preferi tu! A propos, exerciţiile de gimnastică ritmică te-au ajutat să
pierzi kilogramele pe care le ai în plus?
Ioana: - încă nu, dar important este că îmi menţin silueta fără a face şi alte eforturi: să nu
mănânc tot ce vreau, de exemplu. Helen, care joacă tenis, nu are nici o problemă
cu kilogramele...
Victor. - E adevărat că joci tenis de performanţă, Helen?
Helen: - E adevărat. La toate competiţiile am avut rezultate foarte bune, dar sunt departe de
a fi o mare campioană. Chiar am vrut să te rog să mă însoţeşti la un teren de tenis.
Simt nevoia să fac mişcare.
Victor. - O să mergem mâine la Arena Progresul; e cel mai mare teren de tenis din Bucureşti.
După aceea o să mergem şi la bazinul de înot. Ştii că eu sunt un foarte bun
înotător, nu-i aşa?
Helen: - Asta înseamnă că îţi plac mai multe sporturi.
Victor - Ca pe toţi românii, mă pasionează fotbalul, dar sportul pe care-1 practic este înotul.
Ioana: - Şi de azi, de când ai permis de conducere, vei practica turismul cu maşina.
Victor: - A, nu, maşina este pentru mine o necesitate; turism voi face pe jos, cu sacul în
spate, cu prietenii, în ţară şi în străinătate.
Proverbe româneşti Unde este frică nu încape dragoste.
Unde-i dragoste puţină, lesne-i a găsi pricină.
Zgârcitul e totdeauna sărac.
Pilda rea strică obiceiurile bune.

203
EXERCIŢII

1. Completaţi propoziţiile cu unul din următoarele cuvinte. Complete the sentences using
orie o f the following words:

stadionul; permisul de conducere; traficul; competiţii; campioană; turism

a. Nu pot să folosesc maşina, n-am obţinut în c ă ....................


b. Meciurile internaţionale de fotbal au loc în Bucureşti, p e ....................Naţional.
c. Nadia Comăneci a fost....................olimpică la gimnastică în 1976, la Jocurile Olimpice
de la Montreal.
d. Profesorii de educaţie fizică organizează .................... sportive, la care participă
numeroşi elevi.
e. Republica Cehă a câştigat anul trecut d in ................... patru miliarde de dolari.
f. Când pe bulevard....... ............este normal pot să ajung la timp la Universitate.

2. Legaţi după sens cuvintele din cele două coloane. Malch the words in the cotumns
according to their meaning:
a. Lupta pentru victorie este totdeauna foarte 1. echipă
b. Portarul trebuie să fie cu ochii pe 2. omogenă
c. Şahul este un sport 3. balon
d. Echipa de baschet nu e destul de 4. individual
e. Fotbalul şi baschetul sunt sporturi de 5. rugby
f. Pe ce stadion are loc meciul de 6 . disputată

3. Găsiţi întrebarea potrivită. Find the right question :


a............................................................ -Două antrenamente pe zi.
b............................................................ - Nu, patru schioare nu au reuşit să termine
traseul.
c............................................................ - La crosul de duminică au participat peste
300 de tineri.
d............................................................. - Am făcut înot şi scrimă.
e............................................................ - Prima repriză s-a încheiat cu scorul
de 2- 1 .
f . .......................................................... - Turneul de fotbal din Tailanda este dotat
cu „Cupa Regelui”.

4. Următoarele cuvinte figurează în text. Folosiţi dicţionarul pentru a găsi celelalte părţi de
vorbire. The following words are in the text. Use the dictionaiy to find the other parts of
speech:

204
VERB SUBSTANTIV ADJECTIV
a mişca mişcare mişcător mişcat
surpriză
a însemna
a prefera
adevărat
ritmic
conducere
necesitate
a practica
a crede
antrenament
a alerga
5. Completaţi propoziţiile cu prepoziţiile potrivite. Complete the sentences bellow using
the right prepositions:
a. Omul care m erge............. mâini e un acrobat; l-am văzut la un spectacol, la circ.
b. Acest tânăr se caţără............. frânghie cu o agilitate de maimuţă.
c. Ai încercat vreodată să s ta i............. cap?
d. Când mă u r c ............. motoretă şi merg cu viteză am senzaţia că zbor.
6. Completaţi rubricile următoare. FUI in the following columns :

SPORT SPORTIV LOC DE DESFĂŞURARE


atletism athletics, atlet stadion
track and fields
baschet hasketbal! baschetbalist sală de sport
box boxine boxer rine
canotaj rowins
călărie ridine
ciclism cvcling
fotbal football. soccer
gimnastică gymnastics
handbal handbal1
hochei hockey
natatie swimmine
patinaj skating
planorism gliding
rugbi nigby
schi skiing
scrimă fencing
tems tennis
şah chess
volei volleyball

205
7. Adevărat sau fals? True or false ?
a. Surpriza pregătită de Victor este meciul de fotbal.
b. Helen este o mare campioană de tenis.
c. Fotbalul este sportul care pasionează pe toţi românii.
d. Maşina Dacia este fabricată în România, la Piteşti.
e. Arena „Progresul” este cel mai mare teren de tenis din Bucureşti.
f. Victor e dispus să practice turismul cu maşina.

8. Sunt sănătos dacă...? Am Ihealthy if...?

a. alerg dimineaţa □ g. am multe supărări □


b. duc o viaţă sedentară □ h. consum paste făinoase şi grăsimi □
c. am o greutate normală □ i. beau lapte, sucuri, ceai □
d. mănânc multe dulciuri □ j. mănânc legume şi fructe □
e. fac mult sport □ k. fac multe excese □
f. beau alcool şi fumez □ 1. merg pe jos □

9. Citiţi dialogul şi relatarea lui.

Ileana: - Tot ţii cură de slăbire? Ileana a întrebat-o pe Roxana dacă tot mai
ţine cură de slăbire.
Roxana: - Da, dar nu regulat. Ieri Roxana spune că ţine cură de slăbire, dar
dimineaţă am băut un ceai fără zahăr, dar nu regulat. Ea mai spune că ieri a băut
pe la ora zece am mâncat două ciocolate. ceai Iară zahăr, dar că la ora zece a mâncat
două ciocolate.
Ileana: - De ce nu faci puţină gimnastică? Ileana a întrebat-o pe Roxana de ce nu face
puţină gimnastică.
Roxana: - Am încercat, dar n-am Roxana spune că a încercat să facă
slăbit deloc. gimnastică, dar n-a slăbit deloc.
Ileana: - De fapt, câte kilograme ai? Peana o întreabă pe Roxana câte kilograme
are.
Roxana: - Am 72 de kg., dar 1,60 m. Roxana răspunde că are 72 de kg. şi
înălţimea de 1,60 m.
Ileana: - In cazul acesta trebuie să Ileana o sfătuieşte pe Roxana să facă
faci eforturi ca să slăbeşti. eforturi ca să slăbească.

206
10. Transformaţi în discurs indirect:
Dan\ - Ai citit ieri ziarul „Sportul românesc”?
Mihai: - Nu, nu l-am citit. De ce mă întrebi?
Dan: - Vreau să ştiu ce părere ai despre
meciul de tenis România-O landa
din Cupa Davis.
Mihai: - Dar n-am fost la meci şi nu m-am
uitat nici la televizor.
Dan: - Intr-un articol din ziar au fost mai
multe comentarii şi despre jucători, şi
despre spectatori.
Mihai: - Jucătorii români au pierdut, nu-i aşa?
Dan: - Da, au pierdut în ultimul moment.
Mihai: - Şi spectatorii cum au reacţionat?
Dan: - Destul de zgomotos.

Flash sportiv

„în perioada 12-16 martie, oraşele hargliitene Miercurea-Ciuc şi Gheorghieni vor


găzdui o nouă ediţie a Campionatului de hochei pentru juniori. Echipele participante au
fost repartizate în două grupe: în grupa A concurează România, Estonia, Marea Britanie
şi Olanda, iar în grupa B Austria, Letonia, Lituania şi Croaţia. Meciul inaugural Austria-
Croaţia se va desfăşura miercuri, 12 martie, pe patinoarul din Miercurea-Ciuc, de la ora
11.00. La ora 18.45 va avea loc ceremonia oficială de deschidere, după care va urma
jocul Estonia-Marea Britanie.”
(„România liberă”)

207
c£& cbla/1
)
4
G R A M A T IC Ă
GRAMMAR

A. SUBSTA N TIV
THENOUN

CA ZU L G E N IT IV
THE GENITIVE CASE
1 . Substantiv cu articol nehotărât
Singular
Masculin Feminin
N. Un prieten are maşină O prietenă are o soră.
G. Maşina unui prieten este nouă Sora unei prietene este elevă.
N. Un frate este căsătorit. O profesoară are un dicţionar.
G. Soţia unui frate este asistentă medicală. Dicţionarul unei profesoare este pe masă.

unui + subst. sg. unei + subst. pl.

Plural
Masculin Feminin
N. Nişte prieteni posedă maşini. Nişte prietene au surori.
G. Maşinile unor prieteni sunt în parcare. Surorile unor prietene sunt eleve.
N. Nişte fraţi sunt căsătoriţi. Nişte profesoare au dicţionare.
G. Soţiile unor fraţi sunt funcţionare. Dicţionarele unor profesoare sunt pe masă

unor + subst. pl. unor + subst. pl.

mase. fem.
Sg- N.A. un prieten o prietenă
G. unui prieten unei prietene
Pl. N.A. nişte prieteni nişte prietene
G. unor prieteni unor prietene

2. Substantiv cu articol hotărât


Singular
Masculin Feminin
N. Prietenul are maşină. Prietena are o soră.
G. Maşina prietenului este nouă. Sora prietenei este elevă.

208
N. Fratele este căsătorit. Profesoara are un dicţionar.
G. Soţia fratelui este asistentă medicală. Dicţionarul profesoarei este pe masă.

subst. sg. + (u)lui subst. pl. + i

Atenţie!
Excepţie: familie, farmacie, patrie, câmpie
(fa-mi-li-e), (far-ma-ci-e), (pa-tri-e), (câm-pi-e) G = subst. sg. + i
Uşa farmaciei este deschisă.
Copiii familiei Ionescu învaţă la liceu
dar: baie, femeie, foaie, ploaie
(ba-ie), (fe-me-ie), (foa-ie), (ploa-ie) G = subst. pl. + i
Uşa băii este deschisă.
Numele femeii este Mariana.

Plural
Masculin Feminin
N. Prietenii au maşini. Prietenele au surori.
G. Maşinile prietenilor sunt în parcare.Surorile prietenelor sunt eleve.
N. Fraţii sunt căsătoriţi. Profesoarele au dicţionare.
G. Soţiile fraţilor sunt funcţionare. Dicţionarele profesoarelor sunt pe masă.

subst. pl. + lor subst. pl. + lor

mase. fcm.
Sg. N.A. prietenul prietena
G. prietenului prietenei
Pl. N.A. prietenii prietenele
G. prietenilor prietenelor

N um e p ro p rii Nume de persoane


Masculin Feminin
Mihai are familie. Elena studiază medicina.
Familia lui Mihai locuieşte la ţară. Notele Elenei sunt foarte bune.
lui + subst. propriu mase. subst. a —> ei

Nume geografice Egiptul este o ţară veche.


Istoria Egiptului este foarte interesantă.
Stadioanele Bucureştiului sunt încăpătoare.
subst. + (u)lui

209
Atenţie!
Olga are o familie numeroasă. subst. în (g, c) a —» ăi
Familia Olgăi locuieşte la ţară. —
dar: Lili are un frate. lui Lili, Carmen, Gabi
Fratele lui Lili este student.
Sora lui Carmen este căsătorită.
Părinţii lui Gabi sunt funcţionari.

Ţările Europei au o veche civilizaţie.


Oraşele Franţei (Angliei, Spaniei, Germaniei, Italici...) sunt importante centre
de cultură.
Frumuseţea Alpilor (Carpaţilor, Anzilor, Apeninilor...) este recunoscută de toţi.
Frumuseţea munţilor Alpi (munţilor Carpaţi, munţilor Anzi...) este recunoscută de toţi.

B. PRONUME PERSONAL
CAZUL GENITIV
mase. fem.
Colegul are un dicţionar. Colega are o soră.
3 sg. El are un dicţionar. Ea are o soră.
Dicţionarul colegului este nou. Sora colegei este studentă.
Dicţionarul lui este nou. Sora ei este studentă.
3 pl. Colegii au program. Colegele au un apartament.
Ei au program. Ele au un apartament.
Programul colegilor este lejer. Apartamentul colegelor este spaţios.
Programul lor este lejer. Apartamentul lor este spaţios.

mase. fem.
Sg- N.A. el ea
G. lui ei
Pl. N.A. ei ele
G. lor

C. ADVERB
ADVERBE ŞI LOCUŢIUNI ADVERBIALE CARE ARATĂ:

A. revenirea the recurrence iar, iarăşi, din nou again, once more
Copilul a răcit iar.
Deseară mergem iarăşi la restaurant.

210
Pentru că n-am rezolvat ieri problema banilor, trebuie să merg d in n o u la bancă.
Ştefan te-a vizitat ia r ă ş i?
Pentru a obţine viza pe paşaport trebuie să merg d in n o u la ambasadă.

B . fr e c v e n ţ a thefrequency

a d esea , d ese o ri often a r a r e o r i, r a r e o r i rarely, seldom

Ei vin a d e s e a pe la noi. De obicei merg pe jos la serviciu, ra r e o r i iau tramvaiul.


Mergem d e s e o r i la teatru. Privesc a r a r e o r i această emisiune la televizor.
D in c în d în c în d ascultăm seara muzică

EXERCIŢII

1. Model: (un coleg) unui coleg


Caietul (colegul) a rămas pe bancă.
(Ştefan) lui Ştefan

(un student).............
Părinţii (studentul)............. vizitează România.
(George).............
(un frate)............
Soţia (fratele)............ este doctoriţă.
(Adrian).............
(un o raş)............
Străzile (oraşul C luj)............ sunt curate.
(C luj).............
(o soră) .............
Prietenul ( s o ra ) ............. este jurist.
(Adriana)............
(o colegă).............
Musafirii ( colega)............. sosesc imediat.
(Monica)............

2H
(o ţa ră ) ......
Capitala (ţara) ......... este Bucureşti,
(România)
Mingea (nişte copii) a rămas lângă tobogan,
(copiii)......
Camerele (nişte fete) . sunt la parter.
(fetele) ......

2. Model: Câinele (familia Petrescu) este negru.


Câinele familiei Petrescu este negru.

Vitrina (farmacia) este frumos aranjată. în vitrina (librăria) am văzut cărţi interesante.

Culoarea (pălăria) este bej. Costul (călătoria) cu tramvaiul este de


1600 de lei.
Uşa (bucătăria) este deschisă.
Locul (peria) nu este pe masă.
Preţul (bijuteria) este mare.
Titlul (poezia) este Floare albastră.
Importanţa (prietenia) pentru om este
nestimabilă. în timpul (lecţia) au intrat câţiva colegi.

3. Model: Am făcut curăţenie în interiorul (baia).


Am făcut curăţenie în interiorul băii.

Congresul discută locul şi importanţa Unde este locul (cheia)?


(femeia) în societatea contemporană. .............................................................
■.............................................................. Am pus conţinutul (tigaia) în farfurii.
în urma (ploaia) au înfrunzit copacii. .............................................................

4. Model: Unde sunt cursurile (Şerban)?


Unde sunt cursurile lui Şerban?

Propunerea (Ana) este foarte bună. Poşeta (Lili) a rămas pe masă.

Prietenul (Monica) este inginer. Te aşteaptă fratele (Gabi).


Părinţii (Carmen) au plecat la mare. Lucrarea (Elena) este foarte bună.

Ajutorul (Maria) este preţios. Locul (Ecaterina) este lângă mine.

Apreciem obiectivitatea (Mircea). Prietenii (Ştefan) n-au venit la petrecere.

N-am vorbit cu soţul (Veronica). Chitara (George) este pe recamier.

5. Model: Margareta are un câine. Câinele...... ..... este de rasă.


Câinele ei este de rasă.

Băieţii au biciclete. Bicicletele.............trebuie reparate.


Copilul are o jucărie. Jucăria.............este lângă scaun.
Fetiţa are o rochie nouă. Rochia.............este albastră.
Fetele au bilete. Biletele............ sunt la clasa întâi.
Mihai are paşaport. Paşaportul.............este vizat.
Olga a terminat testul. N o ta.............este zece.
Colegii au plecat acasă. Programul............ s-a terminat.
Şerban şi Alina vizitează muzeul. Pardesiile şi genţile.............sunt la garderobă.
Carmen n-are cu ce deschide uşa. Cheia............ este la o colegă.

6. Model: (iar) L-am vizitat iar pe Radu la spital.

a. (ia r)..................
(iarăşi)..............
(din n o u )...........
b. adesea) ..............
(deseori)...........
c. (arareori)..........
(rareori).............
(din cînd în cînd)

243
VOCABULAR noră [nora] - nurori [nurori]/ daughter-in-law
a se pensiona [pensiona] v. Io retire
atelier [atelier] - ateliere [ateliere] n. workshop preot [preot] - preoţi [preots1] m. priest
casier [kasier] - casieri [kasier'] m. cashier pro p rietar [proprietar] - proprietari
casnică [kasnika] - casnice [kasnit/e]/ liouse- [proprietar'] m. owner
w fe rudă [ruda] - rude [rude] f. relative
celibatar [t/elibatar] - celibatari [t/ elibatar'] m. soţ [sots] - soţi [sots'] m. husband
bachelor, single man / woman soţie [sotsie] - soţii [sotsii] / wife
cumnat [kumnat] - cumnaţi [kumnatsi'] m. socru [sokru] - socri [sokri] m. father-in-law
bmther-in-law soacră [soakra] - soacre [soakre] /
cumnată [kumnata] - cumnate [kumnate] f. mother-in-law
sisler-in-law telefonistă [telefonista] - telefoniste
curte [kurte] - curţi [kurts'] f. court, yard [telefoniste] f. (tele-)phone operator
geamăn ^eam an], geamănă [d-jeamana] - treaptă [treapta] - trepte [trepte] f degree
gemeni [d3emen']], gemene [d3emene] adj. unchi [unk'] - unchi [unk'] m. unde
twin vară [vara] vezi verişoară
ginere ginere] - gineri [d3iner'] m. son-in- văr [var] vezi verişor
law a venera [venera] - v. to venerate
învăţătoare [învatsatoare] - învăţătoare verişor [veri/or] - verişori [veri/ or'] m. cousin
[învatsatoare]/ teacher, schoolmistress verişoară [veri/oară] - verişoare [veri/ oare] f
mătuşă [matu/a] - mătuşi [matu/'] / aunt girl-cousin
mezin [mezin], mezină [mezina] - mezini vis [vis] - vise [vise] şi visuri [visur'] n. dream
[mezin'], mezine [mezine] adj. yoimgesl child vitreg [vitreg], vitregă [vitrega] - vitregi
nepot [nepot] - nepoţi [nepots'] m. (de soră/ [vitred3 '], vitrege [\dtred3e] adj. step..., half...
frate) nephew, (de fiică/fiu) grand-son
nepoată [nepoata] - nepoate [nepoate] f. (de
soră/frate) niece; (de fiică/fiu) grand-
daughter

bunicul după tată - father ’s grandfather tehnician dentar - dental technician


într-un cuvânt —in a/ one word. in short în străinătate - abroad
fabrica de încălţăminte - shoe factoiy şofer de taxi - taxi driver
TEXT

oOol FAMILIA LUI MIHAI

Mihai Ionescu este din Timişoara, un oraş mare din vestul


României. Acolo locuiesc părinţii, fraţii, sora şi bunicii după
tată, într-un cuvânt, toată familia lui Mihai. Tatăl, George
Ionescu, este mecanic auto. De şase ani este proprietarul
unui atelier de reparat maşini. Mama, Natalia Ionescu, este
telefonistă la fabrica de încălţăminte Guban. Mihai are doi
fraţi şi o soră. Fraţii lui Mihai sunt mai mari decât el şi sunt
gemeni. Mircea este
tehnician dentar, iar
Cosmin este şofer de
taxi. Gemenii nu sunt căsătoriţi, amândoi sunt
celibatari. Ruxandra, mezina familiei, este încă
elevă la gimnaziu. Tatăl şi mama domnului /
Ionescu, bunicii, locuiesc împreună cu ei. Bunicul
a fost casier la agenţia C.F.R. din centrul oraşului.
Bunica nu a lucrat niciodată, a fost totdeauna
casnică. Ei mai au o fiică, Aurelia, care s-a căsătorit cu un american, Patrick Walker.
Domnul şi doamna Waiker au o fermă în Alabama. Ei au doi copii: Adam şi Tracy.

Familia lui Mihai locuieşte într-un apartament de cinci camere, la


Tatăl lui Mihai speră să poată cumpăra în curând o casă mare, cu curte şi grădină, visul
de o viaţă al întregii familii.
Proverbe româneşti______________________________________________
Trebuie să mănânci un car de sare cu cineva ca să-I poţi cunoaşte.
Unde intră cearta în casă de acolo norocul iese.
Vântul aţâţă focul şi vorba (aţâţă) vrajba.
Găina vecinului totdeauna-i curcă.

215
EXERCIŢII

1. Completaţi propoziţiile cu unul din cuvintele următoare. Complete the sentences,


using one o f the following words:

bunica; laborator; patern; gemeni; mezinul; gimnaziul

a. Şcoala primară, ............. şi liceul sunt principalele trepte ale învăţământului


preuniversitar din România.
b. Mama mamei,............ , a murit anul trecut.
c. Ei s-au născut în acelaşi an şi în aceeaşi zi, sunt deci fra ţi.............
d. Am doi bunici: bunicul dinspre mamă sau bunicul matern şi bunicul dinspre tată sau
bunicul............
e...............este copilul cel mai mic dintr-o familie.
f. El este tehnician dentar şi lucrează într-un............

2. Citiţi textul lecţiei şi completaţi dialogul. Read the text o f the lesson and complete the dialogne:
John: - Mihai a r e ............ în străinătate?
Victor: - Da, după câte ştiu, î n ............
John: - Cum a ajuns............ lui Mihai în America?
Victor: - S-a măritat c u ............
John: - ............ şi mătuşa din America au copii?
Victor: - Da, doi, u n ............ şi o ..............
John: - ............ lui Mihai au num e.............. sau americane?
Victor: - .............se numeşte Adam, u n .............. internaţional, ia r ..............are nume
american,............ Tracy.

3. Copletaţi spaţiile libere cu formele genitivale (nume proprii). Fii! in the blanks using
the genitive fonns (proper names):

Model: Natalia are o soră.


Sora Nataliei este Aurelia.

a. Mihai are doi fraţi. F raţii.............sunt gemeni.


b. Ruxandra este verişoara.............ş i ..............
c. M ătuşa............., Aurelia Walker, locuieşte în Alabama.
d. Bunicii.............Cosmin.............. Mircea ş i ..............Adam locuiesc la Timişoara.
e. T atăl.............George Ionescu nu mai lucrează, este pensionar.
f. S o ra.............Ionescu este so ţia.............. Patrick Walker.

2 i6
4. Citiţi textul lecţiei şi completaţi schema. Read the text o f the lesson and ftll in the chart:

Nume Ocupaţia Activitatea Locul de muncă


George Ionescu mecanic auto repară maşini atelier de reparat maşini
Natalia Ionescu
Mircea Ionescu
Cosmin Ionescu
Ruxandra Ionescu
Patrick Walker

5. Citiţi textul lecţiei şi scrieţi numele rudelor din România ale familiei Walker. Read the
text o f lesson and wrile down Walker s relatives names.

BUNICI MĂTUŞĂ UNCHI VERI

6. Scrieţi scurte propoziţii pentru a descrie gradul de rudenie dintre aceste persoane.
Citiţi din nou textul lecţiei. Write short sentences to describe the relationship betweeen
tliese people. Read the text o f lesson again .

Model: George şi Natalia.


Ei sunt s o ţ şi so ţie .

Mihai, Cosmin şi Mircea George şi Patrick George şi Tracy

Aurelia şi Natalia Aurelia şi Ruxandra Patrick şi Cosmin

Adam şi Mihai Natalia şi Patrick Adam şi Tracy

Ruxandra şi Tracy

7. Răspundeţi Ia ur mătoarele întrebări. Answer the following questions :


a. De unde este Mihai?

b. Cu ce se ocupă tatăl lui Mihai?

247
c. Unde a lucrat bunicul lui Mihai înainte de a se pensiona?

d. Ce meserie are Mircea?

e. Cu cine s-a căsătorit sora domnului Mihai Ionescu?

g. Care este visul întregii familii?

8. Găsiţi întrebarea potrivită. Find the right question :


a...................................................................? - Bunicii dinspre mamă au murit.
Bunicul în 1990 şi bunica în 1994.
b.................................................................. ? - Au locuit la Cotnari, o comună mare
din Moldova.
c.................................................................. ? - Bunicul a fost preot, iar bunica
învăţătoare.
d.................................................................. ? -D in partea mamei am patru veri şi două
verişoare.
e.................................................................. ? - Nu, verii nu locuiesc în Timişoara,
locuiesc în Iaşi.
f . ................................................................ ? - Destul de des, în vacanţă. îi vizităm noi
pe ei sau ei pe noi.

9. Scrieţi cuvintele care lipsesc. Write the missing words :


MASCULIN FEMININ MASCULIN FEMININ
bunica verişoara
fiul fratele
nepotul mătuşa
tata ginerele
cumnatul soacra
unchiul sora vitregă
soţul vărul

10. Cine au fost ci? în răspuns folosiţi corect formele genitivale. Who were they? Answer
by using the s enitive forms correctlv :___________
Model: Iulius Cezar
Iulius Cezar a fost împăratul Romei.

Martin Luther King John MacAdam Mao Tse Dung

218
Nicolae Titulescu Alexander Fleming Cristofor Columb

John Kennedy Caterina a Ii-a cea Mare Cleopatra

Franţois Mitterrand Alexandru cel Mare Semiramis (Semiramida)

11. Adevărat sau fals? True or false?


a. Romulus şi Remus sunt doi fraţi gemeni, veneraţi de poporul italian.
b. Cain şi Abel au fost fiii lui Adam şi ai Evei.
c. Mama vitregă a Albei ca Zăpada era o femeie frumoasă şi bună.
d. Lupul din povestea Scufiţa Roşie a mâncat-o şi pe bunică şi pe fetiţă.
e. Victor Hugo este autorul volumului de poezii „Arta de a fi bunic”.

L E C T U R Ă SU PLIM EN TA RĂ

„Rude apropiate nu aveam decât doi unchi, fraţii tatei. Cel mai mare, imens de bogat şi
aprig de avar, se dezinteresa cu totul de noi, ca să nu fie nevoit, cine ştie, să se înduioşeze
şi să ne ajute, celălalt, deputatul, cunoscut ca om de spirit şi excelent orator, făcuse pare-
se, cândva, câteva glume pe socoteala mamei şi de atunci - de ani de zile nu mai aveam
nici un soi de relaţii.” __
Camil Petrescu (1894-1957), Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război ^

Părinţii

Părinţii fa c totul oricând pentru noi


Ne nasc şi ne cresc mai mari decât ei,
Rămân apoi cu discreţie în urmă,
Nu ne deranjează de obicei.

Li-e ruşine că sunt prea bătrâni, prea bolnavi,


Pentru noi prea modeşti şi prea simpli părinţi,
Vinovaţi pentru timpul pierdut
Ne privesc în tăcere cuminţi.

Apoi işi mută privirea în stea,


Când raza-nglodată de cer se subfie
Şi, obosiţi, nu pregetă-o clipă
Să ni se aşeze în pământ, temelie.
Ana Blandiana (n. 1942)

2 i3
c£&ct/la/15 >

GRAMATICĂ
GRAMMAR
A. Principalele prepoziţii şi locuţiuni prepoziţionale după care se foloseşte cazul
genitiv

asu p ra over; about, on, concerning; to against


Ploi torenţiale s-au abătut asupra M o ld o v e i.
Vom reveni asupra p r o b le m e i în lecţia următoare.
____________ Războaiele asupra p o p o r u lu i român au fost numeroase.______ _
(în ) c o n tr a , îm p o t r iv a in opposition Io, contrary to, against; (in exchange) for
A plecat la mare contra v o in ţe i tatălui.
____________ Am dat maşina contra s u m e i de 6 milioane de lei.
(p e ) d e a s u p r a ovei; above \
Avionul zboară pe deasupra m u n ţilo r .
____________ Pe tavan, deasupra m e s e i, este un candelabru.
în ă u n tr u l in, within, inside |
____________ înăuntrul c a m e r e i toate lucrurile sunt frumos aranjate.
în a fa r a out of..., outside \
____________ La adunare mulţi au vorbit în afara p r o b le m e i.
în a in te a before, in front o f |
Am ajuns la hotel înaintea c o le g ilo r .
____________ înaintea tr a m v a iu lu i este un camion defect.
în p r e a jm a around, about, on the eve q/ţ
în preajma u n iv e r s ită ţii sunt cămine studenţeşti.
____________ în preajma C r ă c iu n u lu i există multă agitaţie prin oraş.
î n j u r u l round about, all around \
Copiii stau în jurul b u n ic u lu i.
____________ în jurul casei avem grădină.
î n p o fid a despite, in spiţe o f \
Am continuat drumul în pofida o b o s e lii.
____________ Ei au ieşit în oraş în pofida p lo ii.
d in c a u z a on account o f because o f \
Din cauza b o lii n-a mers la cursuri.
Din cauza p lo ilo r torenţiale apa râurilor a crescut mult.
c u e x c e p ţ ia excepting..., with the exception of... \
La petrecere au venit toţi cu excepţia c o le g u lu i francez.
Am repetat toate lecţiile, cu excepţia u ltim e i.

220
| în (cu) scopul in order to, with the object of..71
L-am chemat pe Ştefan la mine în scopul pregătirii bagajelor.
____________Ştefan a plecat la Viena cu scopul participării la un congres.
| în mijlocul in the middle o f ~|
Cartofii sunt semănaţi în mijlocul grădinii.
____________ Statuia este în mijlocul pieţei.________
|în cinstea toyour (him, her...) healthjn honour o f ]
Băieţii au băut vin în cinstea colegului lor.
Elevii au participat la serbarea dată în cinstea profesorului de fizică.

B. SUBSTANTIV. CAZUL DATIV


THE NOUN IN THE DATIVE CASE
1. SUBSTANTIV CU ARTICOL NEHOTĂRÂT
DECLENSION WITH INDEFINITE ARTICLE

Masculin Feminin
Singular
Telefonez unui prieten. Dau florile unei prietene.
Trimit scrisoarea unui frate. Ofer acest cadou unei surori.

unui + subst. sg. unei + subst. pl.

Plural
Telefonez unor prieteni. Dau florile unor prietene.
Trimit scrisorile unor fraţi. Ofer aceste cadouri unor surori.

unor + subst. pl. unor + subst. pl.

Nr Masculin Feminin
Sg. N.A. un prieten o prietenă
G.D. unui prieten unei prietene
Pl. N.A. nişte prieteni nişte prietene
G.D. unor prieteni unor prietene

2. SUBSTANTIV CU ARTICOL HOTĂRÂT


DECLENSION WITH DEFINITE ARTICLE

Masculin Feminin
Singular
Telefonez prietenului. Dau florile prietenei.
Trimit scrisoarea fratelui. Ofer acest cadou surorii.

221
Plural
Telefonez prietenilor. Dau florile prietenelor.
Trimit scrisorile fraţilor. Ofer aceste cadouri surorilor.

Masculin Feminin
Sg. N.A. prietenul prietena
G.D. prietenului prietenei
PI. N.A. prietenii prietenele
G.D. prietenilor prietenelor

Nume proprii
mase. fem.
Telefonez lui Ştefan. Ofer Elenei un buchet de flori.
Trimit scrisoarea lui George Explic lui Carmen (Lili, Gabi...) situaţia.

Nume geografice
S.U.A. a oferit Israelului un ajutor important.
Rusia a vândut Iranului tehnică militară.
Popoarele lumii au cerut Franţei să înceteze experienţele atomice.
Consiliul Europei a răspuns României la cererile formulate.

C. PRONUME INTEROGAŢIV-RELATIV CINE


THE INTEROGATIVE - RELATIVE PRONOUN

Cazul dativ
Vasile i-a telefonat Măriei. Cui a telefonat?
Colegilor le dă dicţionarul. Cui dă dicţionarul?
Nu ştiu cui a scris Mihai. N.A. CINE who
Vrem să ştim cui pregătiţi cafeaua. D. CUI to whom

D. AD VERBE şl LOCUŢIUNI ADVERBIALE DE ÎNDOIALĂ SAU DE


POSIBILITATE

| parcă (it) seems (that) \


Mihai parcă a plecat la un prieten.
Meciul parcă este miercuri.
Băieţii parcă s-au întors din oraş.
| poate (că), pesemne (că), probabil (că) probably, as it seems, possibly |
- Radu nu este acasă? - De ce nu vine Ion la cursuri?

222
- Ba da, poate că doarme. —Pesemne că este bolnav.
- Când te întorci acasă? - Când treci pe la mine?
- Poate peste două zile. -Probabil că mâine. (Mâine, probabil).

EXERCIŢII

1. Model: D iscuţia.............testului a fost interesantă. asupra, (în) contra, (pe)


deasupra, înăuntrul, în afara,
înaintea, în preajma, în jurul
Discuţia asupra testului a fost interesantă.

Am mers mult timp .............vântului. Mulţi colegi au ajuns la hotel .............. fetelor.
Luăm bilete de călătorie.............vacanţei. în parc stăm .............. colegului care cântă la
chitară şi ascultăm. La petrecere au venit.............colegilor de grupă şi câţiva prieteni
vechi. Ai băgat rucsacul............ camerei? Departe se văd nori negri.............. munţilor.
Au votat tr e i............ propunerii.

2. Model: în familie toţi suntem ingineri, fratelui Adrian.în pofida, din cauza,
cu excepţia, în (cu)
scopul, în mijlocul,
în cinstea
în familie toti suntem ingineri, cu excepţia fratelui Adrian.

N-am mai continuat drumul............ oboselii. Facultatea a organizat o petrecere..............


absolvenţilor. Sportivii sunt ac u m ............ terenului. Directorul a plecat în Germania
.............semnării unor contracte. Au cumpărat toţi bilete.............. Elenei. Ei au mers la
agenţia de voiaj............ ploii.

3. Model: Cumpăr l o soră un cadou de ziua ei.


I sora
Cumpăr unei surori un cadou de ziua ei.
Cumpăr surorii un cadou de ziua ei.

Cer un coleg . dicţionarul.


colegul ..
Cumpărăm o vecina ... pâine.
vecina......
Aduce un prieten . fructe.
prietenul..

223
împrumutăm o colegă casetofonul.
colega ..
Oferi j o domnişoară............. flori
domnişoara.............
Explică un dom n........... unde este secretariatul.
domnul Popescu

Cer nişte colegi............. dicţionarul


colegii
Cumpărăm nişte vecine............. pâine.
vecinele...........
Aduce nişte prieteni............ fructe.
prietenii............
împrumutăm nişte colege . casetofonul.
colegele .
Oferi nişte domnişoare . flori.
domnişoarele......

4. Model: Ei cer (un vânzător) un kg. de cireşe.


Ei cer unui vânzător un kg. de cireşe.

Telefonăm (nişte prieteni). Spune (o colegă) să vină astăzi la test.

Trimit (Mircea) o telegramă. Aduc (bunica) un pahar cu apă.

Daţi (băiatul) mingea. Explică (o persoană) unde este banca.

Mulţumeşte (profesoara) pentru explicaţii. Oferim (colegele) flori.

Scrie (fratele) despre România. Răspunde (funcţionara) la întrebări.

5. Model: Povestesc (Maria) întâmplarea.


Povestesc Măriei întâmplarea.

Am cerut (ospătarul) nota de plată. Ei au adus (părinţii) şi (surorile) daruri.

Voi explica (profesorul) de ce am lipsit. Vei trimite (mama) o felicitare de ziua ei?

Ghidul arată (vizitatorii) tablourile lui Iser. împrumutăm (Ştefan) caseta.

224
El mulţumeşte (colegii) pentru ajutor. Citesc (un prieten) compoziţia.

Telefonăm (Elena) după-amiază. Răspunzi (Carmen) la scrisoare?

6. Model: a scrie Am scris părinţilor o scrisoare.

a răspunde
a împrumuta
a aduce
a trimite
a telefona
a mulţumi
a oferi
a cere
a lua
a spune

7. Model: Trenul pleacă peste zece minute.


Trenul parcă pleacă peste zece minute.

Vecinul a mers astăzi la cursuri. Fraţii au scris mamei.

Radu s-a întors din oraş. Am rezolvat acest exerciţiu.

Profesorul a adus două cărţi. Ştefan a fost dimineaţă aici.

Ion a telefonat acasă. Ai spus că vii astăzi la mine.

8. Model: Trenul n-a venit încă? poate, pesemne, probabil


............ are întârziere.
Pesemne că are întârziere.

- Mihaela n-a ajuns acasă...............a rămas la film.


-A m mai explicat această problemă, d a r ............ că n-ai înţeles-o.
- Nouri negri sunt deasupra munţilor............ că va ploua.
- După cinci ore de c u rs............ sunteţi obosiţi.
-Astă-noapte băieţii au venit târziu acasă,............ au fost la discotecă.

225
VOCABULAR a împacheta [împaketa] v. lo wrap up; lo
packup
judeţ [3Udets] - judeţe [3udetse] n. district
a se abona la [abona] v. to subscribe to a lega [lega] v. to lie, lo bind
a b o n a m e n t [abonament] - a b o n a m en te a lipi [lipi] v. to glue, lo paste
[abonamente] n. subscriplion lipici [lipit/1] n. glue paste
agendă [adjenda] - agende [ad3ende] f. note/ a livra [livra] v. to deliver
pockel book a majora [ma3 ora] v. lo increase
a atrage [atrad3e] v. to allracl, Io draw majorare [rr^orare] - majorări [majorar1] fi.
chitanţă [kitantsa] - chitanţe [kitantse]/ increse in price
receipt mesaj [mesa3 ] - mesaje [mesa3 e] n. message
a cântări [kîntari] v. to weigh monedă [moneda] - monede [monede] fi. coin
cântar [kîntar] - cântare [kîntare] n. scales plic [plik] - plicuri [plikur1] n. envelope
a colecţiona [kolektsiona] v. to colleci poştaş [po/ta/]-poştaşi [po/ta/1] m.postman,
colecţion ar [kolektsionar] - colecţion ari mailman
[kolektsionar1] m. colleclor redacţie [redaktsie] - redacţii [redaktsi i] fi
colet [kolet] - colete [kolete] n. parceI editorial offiice
confidenţial [konfidentsial], con fidenţială a recepţiona [ret/eptsiona] v. to intercept,
[konfidentsiala] - confidenţiali [konfideantsial1], lo pick up
confidenţiale [konfidentsiale] adj. confidenţial receptor [ret/eptor] - receptoare [ret/eptoare] n.
a coresponda [koresponda] v. to exchange lelteis, receiver
lo wrile Io each olher a restructura [restruktura] v. to reorganiie
corespondenţă [korespondentsa] - a se scumpi [skumpi] v. to givw/ lo rise
corespondenţe [korespondentse] fi mail scumpire [skumpire] - scumpiri [skumpir ’]
destinatar [destinatar] - destinatari fi. rise in Ihe price
[destinatar'] m. addressee sfoară [sfoara] - sfori [sfor1] fi. slring, cord, line
a dezlega [dezlega] v. to untie, lo unbind solid [solid], solidă [solida] - solizi [soliz’],
a expedia [ekspediia] v. to post! mail solide [solide] adj. solid
e x p e d it o r [ekspeditor] - e x p e d ito r i a sorta [sorta] v. to sori (oul)
[ekspeditor1] m. sender sortare [sortare] - sortări [sortar1] fi. sorling
felicitare [felit/itare] - felicitări [felit/itar1] fi. (oul)
greeting cârd a ştampila [/tampila] v. to stamp
filatclist [filatelist] - filatelişti [filateli/t1] m. ştampilă [/tampila] - ştampile [/tampile] fi.
stamp colleclor, pliilalelisl stamp
a finanţa [finantsa] v. to fiinance tarif [tarif] - tarife [tarife] n. price
fiscal [fiskal], fiscală [fiskab] - fiscali [fiskal1], a telefona [telefona] v. to leleplione
fiscale [fiskale] adj. fiscal telefon [telefon] - telefoane [telefoane] n.
indispensabil [indispensabil], indispensabilă leleplione caii
[indispensabila] - indispensabili [indispensabil1], telegramă [telegrama] - telegrame
indispensabile [indispensabile] adj. [telegrame] fi. lelegram
indispensable a timbra [timbra] v. lo stamp
a investi [investi] v. lo invesl timbru [timbru] - timbre [timbre] n. stamp
investitor [investitor] - investitori [investitor1] m. tub [tub] - tuburi [tubur1] n. tube
inveslor vedere [vedere] - vederi [veder'] fi poslcard

226
prefix (pentru oraşe, ţări) - area code
carte de telefon - telephone directory
V O C A B U L A R T E M A T IC număr de telefon - telephone number
linie telefonică - telephone line
alo - hello fon ihe telephone) abonament lunar - monthly subscription
scrisoare simplă -simple letter telefon public - caii box, public telephone
scrisoare recomandată - registered letter cabină telefonică - telephone box / boolh
cutie poştală - post box telefon mobil - mobile phone
cod poştal - postaI code convorbire telefonică interurbană - trunk
factor poştal - postman, maihnan caii, long distance caii

la poştă - at the Post Office cu precizie - with accuracy, accurately


hârtie de scrisori - note/letter paper cu avionul - by air mail
în străinătate - abivad de prestigiu - high repulation
a da un telefon - to make a telephone caii a pune o scrisoare la cutie - to post a letter
a aştepta la rând - to wait in line în total - in (atl)
a face un număr - to dial a number a adopta o măsură - to take a measure

TEXT

LA PO ŞTĂ

Dna Popescu: - Am scris o scrisoare prietenilor din Germania pentru a le mulţumi că


ne-au invitat să petrecem concediul la ei.
Dl Popescu: - Ai scris totul, când sosim şi unde să ne aştepte?
Dna Popescu: - Nu, despre asta n-am scris încă nimic. Cu o zi înainte de plecare o să le
trimitem o telegramă sau o să telefonăm.
Dl Popescu: - Da, e mai bine aşa. Mă duc eu la poştă. Am de expediat şi alte scrisori.
Avem plicuri în casă?
Dna Popescu: - Din păcate, nu. Va trebui să cumperi. Dacă tot te duci la poştă, cumpără
şi câteva felicitări, suntem în preajma sărbătorilor.
*

Dl Popescu: - Vreau zece plicuri cu hârtie de


scris şi nişte timbre: trei pentru
scrisori în ţară şi un timbru
pentru o scrisoare în străinătate.
Funcţionara: - Cum trimiteţi scrisorile în ţară,
simple sau recomandate?
Dl Popescu: - Simple, vă rog.
Funcţionara: - în ce ţară trimiteţi scrisoarea?
Dl Popescu : - în Germania.

227
Funcţionara: - Pentru o scrisoare simplă în Europa timbrul costă 7000 de lei, cu avionul
8500 de lei.
Dl Popescu: - Prefer cu avionul.
Funcţionara: - Mai doriţi ceva?
DI Popescu: - Da, zece felicitări.
Funcţionara: - Plicurile, timbrele şi felicitările, în total costă 100.000 de lei.
Dl Popescu: - Unde pun scrisoarea pentru Germania?
Funcţionara: - Toate scrisorile se pun în cutia poştală de lângă uşa de la intrarea principală.

Proverbe româneşti____________________________________ _____


Cine bea apă din pumni străini nu se satură niciodată.
Cine se scoală de dimineaţă departe ajunge.
In casa leneşului întotdeauna e sărbătoare.
Vinul îl bei de bun şi el te face nebun.

E X E R C IŢ II

1. Completaţi propoziţiile cu unul din cuvintele următoare. Complete the sentences using
one o f the following words:

poştaşul; codul poştal; prefix; cartelă; ghişeu

a. C e ............ are judeţul Cluj?


b. Dacă vrei să telefonezi de la un telefon public ai nevoie de
c. La c e ............ trebuie să plăteasc abonamentul la telefon?
d. Uită-te la cutia poştală, poate a adus a z i.............ceva pentru noi.
e. Este bine ca adresa destinatarului să conţină ş i ............

2. Legaţi după sens cuvintele din cele două coloane. Match the words in the Avo columns
according to their meaning:
a. Numărul domnului Filipescu sună mereu 1. timbrate
b. Pentru vederi nu mai cumperi timbre, sunt deja 2. formulare
c. Pentru a vorbi la telefon ridic receptorul, aştept tonul
apoi formez 3. expeditorului
d. Telefonul automat interurban funcţionează cu 4. ocupat
e. Vreau să expediez o telegramă. Unde găsesc 5. numărul
f. Pe plic se scrie adresa completă a destinatarului şi a 6.cartelă

228
3. Cine face acest lucru? Who is doing it?
Clientul Funcţionara de la poştă
a. calculează costul unei telegrame
b. scrie adresa pe plic
c. cântăreşte coletul poştal
d. lipeşte timbrele
e. completează chitanţa sau recipisa
f. aşteaptă la rând
g. aplică ştampila
h. pune scrisoarea în cutia poştală

4. Acordaţi adjectivele cu substantivele. Suit ihe adjectives to the nouns:


Model: frumos vederi
vederi frumoase
Adjective Subs

confidenţial adresă
ocupat timbre
lung agende
fiscal scrisori
comercial cabine
electronic mandat
poştal linie
telefonic abonamente
lunar corespodenţă
color ilustrate
mobil telefon

5. Găsiţi substantivele corespunzătoare pentru următoarele verbe. Found the right nouns
fo r the foltowing verbs:

Model: a expedia expediere


a semna ... ........................... a depune ...
a extrage .. ........................... a trimite ...
a colecţiona ................................ a recepţiona
a împacheta ................................. a completa
a sorta .... ........................ a achita ...
a lipi ....... ..................... a livra ......
a transporta ................................. a dezlega .
a atrage ... ...........................a încărca ...............

229
6. Scrieţi şase propoziţii folosind corect cuvintele din rubricile de mai jos. Write six sen-
tences using correctfy the words in the columns below:
• pentru a lipi mai bine plicul • plic şi timbre
• pentru a achiziţiona un telefon ultramodern • mulţi bani
• pentru a putea folosi poşta electronică am nevoie de • cântar electronic
• pentru a expedia o scrisoare • un tub cu lipici
• pentru a lega un pachet • nişte sfoară
• pentru a cântări cu precizie un colet • un computer

7. Adevărat sau fals? T n e or false?

a. în locurile publice din oraşele mari sunt amplasate cabine telefonice


b. în atribuţiile unei secretare nu intră sortarea corespondenţei.
c. Filatelistul colecţionează vederi din lumea întreagă.
d. Copiii pot comunica între ei şi prin telefonul Iară fir.
e. Poşta electronică este un mod rapid de a expedia sau a primi mesaje.
f. Xeroxul, faxul, computerul, agenda electronică sunt aparate
indispensabile activităţii de birou.
g. Cabinele telefonice aparţin mobilierului urban.

8. Completaţi dialogul. Complete the dialogue:


- Vreau........................unui prieten din Viena. Ştii cumva ce prefix are Austria?
- Nu, d a r ........................să apelăm la Serviciul de informaţii.
- A i idee c â t........................un minut cu Austria?
- Nu ştiu exact, dar convorbirile telefonice internaţionale sunt fo a rte.......................
Sora mea a vorbit luna trecută de două ori în Franţa. A primit o ........................telefonică
foarte încărcată.
- Cam cât?
- Cu tot c u ........................lunar, 380.000 de lei.

9. Găsiţi ordinea corectă. Find the right order:


( î ): - Cât trebuie să vă plătesc?
(fo ): - Din Bucureşti. Aveţi vederi şi din alte oraşe ale României?
(5 ): - Vreau o vedere cu Palatul Culturii din laşi, una cu Cazinoul din Constanţa, din Bucureşti
aceasta cu Teatrul Naţional, pe aceasta cu Palatul Regal şi pe aceea cu Ateneul Român
C\ ): - Două felicitări.
(. ) : - Vreau să cumpăr nişte vederi.
(Io): - Aveţi o monedă de 100 de lei?
(C ): - Da, din Iaşi, Constanţa, Braşov.
(Â ): - Mai doriţi ceva?
( y ): - Ce fel de vederi doriţi?
( ' )): - în total, 9600 de lei.

230
('f'): - Am, cum să nu.
(i£): - Iată restul, o bancnotă de 500 de lei.

10. Citiţi textul de mai jos. Răspundeţi la întrebări. Read the text bellow. Answer the
questions:
„De la 1 februarie telefonul va deveni un lux
Romtelecom va majora tarifele convorbirilor telefonice cu 80%, a declarat agenţiei
Mediafax ministrul Comunicaţiilor. El a adăugat că adoptarea acestor măsuri reprezintă
una din condiţiile puse de organismele internaţionale care finanţează Romtelecom.
Restructurarea sectorului de telecomunicaţii va fi realizată prin atragerea unor investitori
din rândul operatorilor de prestigiu de pe piaţa internaţională a telecomunicaţiilor.”
(„România liberă”)
a. De la ce dată se va scumpi telefonul?

b. Cu cât se va scumpi telefonul?

c. Cine a transmis această informaţie?

d. Cine a impus această scumpire?

e. Cum se va realiza restructurarea sectorului de comunicaţii în România?

f. în ce mijloc mass-media a apărut această informaţie?

LECTURĂ SUPLIM ENTARĂ

-A lo da! Redacţia ziarului Ziua.


- Cu domnul Paul Ştefan, vă rog!
- Eu sunt.
- Bună dimineaţa, Ştefane.
- Bună dimineaţa.
- Ce mai faci?
- Ce să fac?... îmi văd de treabă.
-Ascultă, Ştefane, ce faci dumneata de Revelion?
- Nimic deosebit.
- Nu eşti invitat nicăieri?
- Ar fi greu. Abia am trei luni de când sunt bucureştean.
- Bine, atunci te invit eu la noi de Revelion. Să nu te simţi stingherit că nu mă cunoşti
decât pe mine şi pe Niki. O să fie plăcut şi o să te simţi bine.
- Vă mulţumesc, domnişoară, e o surpriză frumoasă pe care mi-o faceţi.
- Atunci te aşteptăm, mai zise vocea şi spuse la revedere şi închise.
Marin Preda (1922-1980), Delirul

23i
RECAPITULARE II
(Lecţiile 8-15)

A. SUBSTANTIV - CAZURILE N. A. G. D.

masculin
Sg. NA prietenul, un prieten, Mihai
G.D. prietenului, unui prieten, lui Mihai
PI. N.A. prietenii, nişte prieteni, Mihai si Adrian
G.D. prietenilor, unor prieteni, lui Mihai şi lui Adrian

feminin
Sg- N.A. prietena, o prietenă, Maria
G.D. prietenei, unei prietene. Măriei
PI. N.A. prietenele, nişte prietene. Maria si Elena
G.D. prietenelor, unor prietene, Măriei şi Elenei
* N.A. familia, patria femeia, cheia
G.D. familiei, patriei femeii, cheii

neutru
Sg- N.A. dicţionarul, un dicţionar
G.D. dicţionarului, unui dicţionar
PI. N.A. dicţionarele, nişte dicţionare
G.D. dicţionarelor, unor dicţionare

B. ADJECTIV. ADVERB
GRADELE DE COMPARAŢIE
Superlativ absolut
FOARTE Filmul este foarte interesant.
TARE + adj., adv. Supa a fost tare bună.
PREA Rochia aceea e prea scumpă.
Cântăreaţa aceea a cântat foarte frumos.
EXTRAORDINAR Peisajul montan este extraordinar de frumos.
EXTREM Băiatul este deosebit de inteligent.
DEOSEBIT + de + adj., adv. La prieteni ne-am simţit grozav de bine.
GROZAV Grigore cântă aşa de frumos!
AŞA După o zi de muncă sunt obosit de tot.
adj. adv. + de tot I Astăzi am citit mult de tot.

232
C. PRONUM E

1. P R O N U M E P E R S O N A L ŞI R E F L E X IV . C a z u l a c u z a tiv
F o r m e a c c e n t u a te ş i n e a c c e n tu a te

Nominativ Acuzativ
Forme accent. Forme neaccent. Exemple
eu mine mă, m-, -mă Profesorul pe mine m-a întrebat
tu tine te. te-, -te despre tine.
el el îl, 1-, -1 Ea se bucură de rezultatul obţinut.
sine se, s-, -se
ea ea 0, -0 Verbe cu pronume personal în Ac.
sine e, s-, -se a-1 chema
noi noi ne, ne-, -ne a-1 durea
voi voi vă, v-, -vă a-1 ustura
ei ei îi, i-, -i a-1 costa
ele ele le, le-, -le
ei, ele se, s-, -se

2. PRONUME PERSONAL. Cazul genitiv

Nominativ Genitiv Exemple


el (al, a, ai ale) lui El are o maşină. Maşina lui este veche.
ea (al, a, ai, ale) ei Ea are o casă. Casa ei este mare.
ei, ele (al, a, ai, ale) lor Ei au fraţi la Cluj. Fraţii lor sosesc azi.

3. PRONUME INTEROGAT!V-RELAŢIV CINE. C a z u l d a tiv

Nominativ Dativ Ex. Cui trimiţi scrisoarea?


CINE CUI Nu ştiu cui a dat Mircea casetofonul.

D. VERB
1. MODUL PARTICIPIU

Conj. I ii iii IV
Infinitiv -a -ea -e -i, -î
Participiu -at -ut -ut, -s, -t -it, -ît

233
Exemple: a asculta - ascultat a cădea - căzut
a crede - crezut a merge - mers
a fierbe - fiert a găsi - găsit
a hotărî - hotărât

Participiul folosit ca adjectiv: subst. + participiu acordat

Exemple: dicţionarul cumpărat ochelarii cumpăraţi


cartea cumpărată fructele cumpărate

Participiul folosit ca adverb: verb + participiu

Exemple: El vorbeşte deschis Ea scrie îngrijit.

Participiul folosit ca substantiv: participiu articulat

Exemple-. Mersul pe jos este sănătos.


Culesul fructelor a durat câteva zile.

2 . M O D U L IN D IC A T IV
a. Timpul perfect compus
Afirmativ Negativ
am nu am (n-am)
ai nu ai (n-ai)
a + participiu nu a (n-a) + participiu
am nu am (n-am)
aţi nu aţi (n-aţi)
au nu au (n-au)

Ex.\ Am găsit cartea. N-au cumpărat bilete.

b. Timpul viitor
Afirmativ Negativ
voi nu voi
vei nu vei
va + infinitiv nu va + infinitiv
vom nu vom
veţi nu veţi
vor nu vor

Voi telefona acasă. Radu nu va întârzia mult.


Olga va merge cu metroul. Băieţii nu vor pleca astăzi.

234
3. MODUL CONJUNCTIV
a. Timpul prezent

Conj. I-a Conj. II -ea


Conj. a IV -î Conj. III -e
Coni. IV -i
Indic. prez. Conj. prez. Indic. prez. Coni. prez.
1 - să - — să -
2 -i să -i -i să -i
3 -a să -e -e să -ă
4 -ăm, -îm să -ăm, -îm -em, -im să -em, -im
5 -aţi, -îţi să -aţi, îţi -eţi, -iţi să -eţi, -iţi
6 -ă să -e - să -ă

El învaţă româneşte. Ea merge pe jos.


El vrea să înveţe. Ea vrea să meargă pe jos.
Ei coboară în centru. El fuge după copil.
Ei trebuie să coboare. El vrea să fugă după copil.

Conj. I-a Conj. IV-i Con . I V - î

Indic. prez. Conj. prez. Indic. prez. Conj. prez. Indic. prez. Conj. prez.
1 -ez să -ez -esc să -esc -ăsc să -ăsc
2 -ezi să -ezi -eşti să -eşti -ăşti să -ăşti
i -ează să -eze -eşte să -ească -ăşte să -ască
4 -ăm să -ăm -im să -im -îm să -îm
5 -aţi să -aţi -îţi să -iţi -îţi să -îţi
6 -ează să -eze -esc să -ească -ăsc să -ască
El lucrează aici. Ei gătesc acasă. El hotărăşte acum.
El vrea să lucreze aici. Ei vor să gătească acasă. El trebuie să hotărască.

b. Verbe neregulate

a fi a avea a da a lua a sta a bea a mânca a vrea


să fiu să am să dau să iau să stau să beau să mănânc să vreau
să fii să ai să dai să iei să stai să bei să mănânci să vrei
să fie să aibă să dea să ia să stea să bea să mănânce să vrea
să fiir să avem să dăm să luăm să stăm să bem să mâncăm să vrem
să fiţi să aveţi să daţi să luaţi să staţi să beţi să mâncaţi să vreţi
să fie să aibă să dea să ia să stea să bea să mănânce să vrea

235
c. Conjunctivul cu valoare de imperativ
să merg! să mergem!
să mergi! să mergeţi!
să meargă! să meargă!

d. Forme de viitor popular


o + conj. prez. a avea + conj. prez.
o să merg am să merg
o să mergi ai să mergi
o să meargă are să meargă
o să mergem avem să mergem
să mergeţi aveţi să mergeţi
o să meargă au să meargă

E. ADVERB
Adverbe interogativ-rclative: unde, când, cum, cât
Adverbe nehotărâte: undeva, cândva, cumva, câtva
Adverbe şi locuţiuni adverbiale de mod: alene, anevoie, astfel, aşa, degrabă, împreună
Adverbe de cantitate: atât, cât, cam, destul, foarte, prea, mult, puţin, cât de cât
Adverbe care arată durata, continuitatea: mereu, necontenit, neîncetat, încă, mai, tot
Adverbe şi locuţiuni adverbiale care arată frecvenţa: adesea, deseori, arareori, rareori,
din cînd în cînd.
Adverbe şi locuţiuni adverbiale care arată îndoiala şi probabilitatea: parcă, poate,
pesemne, probabil

F. PREPOZIŢIE

Principalele prepoziţii şi locuţiuni prepoziţionale după care se foloseşte cazul genitiv:


asupra, (în) contra, (pe) deasupra, înăuntrul, în afara, înaintea, în preajma. în jurul, în
pofida, din cauza, cu excepţia, în (cu) scopul, în mijlocul, în cinstea

G. CONJUNCŢIE

Conjuncţii coordonatoare conclusive: deci. aşadar

236
TEST NR. 2

1. Model: - Pe cine reprezintă această fotografie?


- Pe sora mamei, (mătuşa)

a. Pe fratele mamei. (.....................................)


b. Pe fiul mătuşii. (.....................................)
c. Pe fiica unchiului. (.....................................)
d. Pe părinţii mamei. (.....................................)
e. Pe sora tatei. (.....................................)

2. Mâine este ziua Ioanei. Pot cumpăra câteva cadouri pentru ea:
a. o pereche de ciorapi
b........................................
c........................................
d........................................
e........................................
f . ......................................

3. Ce faceţi ia marc?
ORA ACŢIUNEA
6.00 mă trezesc
a.................. a..................
b.................. b..................
c.................. c..................
d.................. d..................
e.................. e..................

4. Formulaţi întrebări pentru următoarele răspunsuri:


a................................................................ - Capul.
b................................................................ - Da, am luat aspirină.
c................................................................ - Nu, doar 37°.
d................................................................ - Nu, rareori.

5. Puneţi substantivele dintre paranteze la formele corecte:


Miliai a oferit (prietena) un cadou frumos de ziua (ea).
Apartamentul (familia Dumitriu) este în centru.
Pe pereţii (o cameră) sunt câteva tablouri.
Care este preţul (cămăşile)?
Răspunsul (colegul) a fost foarte bun.

237
Am spus (Elena) despre spectacol.
Biletele (colegii) sunt la (eu).
Părinţii (nişte prieteni) sosesc astăzi în România.
Ea a spus (nişte colege) despre excursia la Predeal.
Programul (un doctor) este după-amiază.

6. Răspundeţi afirmativ şi negativ. Model: - Te ajută?


- Da, mă ajută.
- Nu, nu mă ajută.

- Repeţi lecţia acum? - Vrei să bei ceaiul?


- Aşteptaţi tramvaiul? - Am închis uşa?
- Mă vizitezi după-amiază? - Ai adus caietele?
- Ai scris scrisoarea? - Trebuie să scrii tema?
- Aţi primit banii? - Pot să te întâlnesc mâine?

7. Puneţi verbele dintre paranteze la formele corecte.

Ieri ea( a se scula) devreme, (a mânca), apoi (a pleca) la gară.


Acum două zile voi (a se întâlni) cu nişte prieteni şi (a vizita) Muzeul Etnografic.
De ce el nu vrea (a veni) la film?
Poţi (a mă aştepta) câteva minute?
Ea nu poate (a scrie) compoziţia acum?
Putem (a se întâlni) mâine?
După-amiază ei vor (a tăia) copacul uscat.

8. Dictare:

Este ajun de vacanţă. Magazinul este invadat de sportivi. Bocanci enor__ cu talpa
prinsă într-.... cleşt... de m et..., schi....... cu botul în s........., pati.....al...., cămă.....gro_
....., fesu..... şi pul............ d.... lâ...... , oche..... de so......în mag....... e o forf........ de
nedes........_. Vânz..................serv........... cu răb......... , în mod poli............ pe to............
cumpă...............................Toa................ I u ................ e s ......fo.................. grăbită.

238
C H E IA E X E R C IŢ IIL O R D IN T E S T E

TEST NR. 1

A B

- Unde mergi sîmbăta seara? - Unde locuieşti?


- Merg la discotecă. - într-un apartament în oraş.
- Cu cine mergi Ia discotecă? - Locuieşti singur?
- Cu cîţiva prieteni. - Nu, nu locuiesc singur.
- Unde e discoteca, e departe? - Cu cine locuieşti?
- Nu, e aproape, e lingă căminul de studenţi. - Cu un coleg din Grecia.

2. Menţionaţi anotimpul:
iunie, iulie, august: vara
decembrie, ianuarie, februarie: iarna
martie, aprilie, mai: primăvara

3. Mergeţi în România la un Curs de vară.


Ce puneţi în valiză?
a. un dicţionar e. o şapcă
b. caiete f. maiouri
c. cămăşi g. o hartă
d. ciorapi h. pixuri

4. Model - Ce mîncaţi?
- O supă de legume.
- Apoi?
- Sarmale.
- Ce beţi?
- Vin alb.
- Desert?
- îngheţată.

239
- Ce mîncaţi? - Ce beţi?
- O ciorbă. - Apă minerală.
- Apoi? - Desert?
- Friptură de pui cu cartofii. - O prăjitură.

5. Descrieţi camera în care locuiţi:

în cameră este un pat. Pe pat este o pernă şi o cuvertură. Biroul este lîngă fereastră.
Pe birou este o maşină de scris. Lîngă birou sînt două scaune. Pe dulapul de haine este
valiza. Pe pereţi sînt cîteva postere. Uneori sînt cărţi şi pe covor. La ferestre sînt două
perdele albe.

6. Model: pom Acest pom este tînăr. Pomul acesta este tînăr.
Acel pom este măr. Pomul acgl^ieste măr.

Aceşti oameni sînt tineri. Oamenii aceştia sînt tineri.


Acei oameni sînt tineri. Oamenii aceia sînt tineri.
Această profesoară este tînără. Profesoara aceasta este tînără.
Acea profesoară este bătrînă. Profesoara aceea este bătrînă.
Aceste cărţi sînt noi. Cărţile acestea sînt noi.
Acele cărţi sînt vechi. Cărţile acelea sînt vechi.
Această cameră este curată. Camera aceasta este curată.
Acea cameră este murdară. Camera aceea este murdară.
Aceste colege sînt amabile. Colegele acestea sînt amabile.
Acele colege sînt din Grecia. Colegele acelea sînt din Grecia.
Acest copil este harnic. Copilul acesta este harnic.
Ace! copil este rău. Copilul acela este rău.
Aceşti prieteni sînt Ion şi Mircea. Prietenii aceştia sînt Ion şi Mircea.
Acei prieteni sînt veseli. Prietenii aceia sînt veseli.
Aceste tablouri sînt noi. Tablourile acestea sînt noi.
Acele tablouri sînt vechi. Tablourile acelea sînt vechi.
Acest frate este aici. Fratele acesta este aici.
Acel frate nu este aici. Fratele acela nu este aici.
Acest scaun este lîngă masă. Scaunul acesta este lîngă masă.
Acel scaun este lîngă fereastră. Scaunul acela este lîngă fereastră.

7.
a. Ana este o fată înaltă, brunetă, veselă şi inteligentă.

240
b. Oamenii optimişti şi veseli au succes în viaţă.
c. Aceste fete harnice şi serioase au o cameră curată şi plăcută.
d. Braşov este un oraş vechi, mare şi frumos.

8. Dictare
Dimineaţa ascult la radio ştirile. Apoi merg în bucătărie. Aprind aragazul şi pun pe fo c
tigaia de prăjit. Sparg două ouă şi omleta este gata. Mănînc mai întîi omleta, apoi beau
o cană cu lapte. Pun în rucsac cartea, dicţionarul şi cîteva coli de scris. Apoi alerg
repede spre universitate.

TEST NR. 2

1. Model: - Pe cine reprezintă această fotografie?


- Pe sora mamei (mătuşa).

a. Pe fratele mamei (unchiul).


b. Pe fiul mătuşii (verişorul, vărul).
c. Pe fiica unchiului (verişoara, vara).
d. Pe părinţii mamei (bunicii).
e. Pe băiatul fratelui meu (nepotul).
f. Pe sora tatei (mătuşa).

2. Mîine este ziua Ioanei. Pot cumpăra cîteva cadouri pentru ea:
a. o pereche de ciorapi
b. o poşetă din piele
c. un aparat de fotografiat
d. o trusă de machiaj
e. un batic
f. o carte

3. Ce faceţi la mare?
Ora ACŢIUNEA
6:00 mă trezesc
a. 6:30 mă spăl
b. 7:00 iau micul dejun
c. 8:00 merg pe plajă
d. 9:00 intru în apă
e. 10:00 beau o bere
4. Formulaţi întrebări pentru următoarele răspunsuri:
a. Ce te doare? - Capul
b. Ai luat vreun medicament? - Da, am luat aspirină.
c. Ai febră mare? - Nu, doar 37°.
d. Ai deseori dureri de cap? - Nu, rareori.
5. Mihai a oferit prietenei un cadou frumos de ziua ei.
Apartamentul familiei Dumitriu este în centru.
Pe pereţii unei camere sînt cîteva tablouri.
Care este preţul cămăşilor?
Răspunsul colegului a fost foarte bun.
Am spus Elenei despre spectacol.
Biletele colegilor sînt la mine.
Părinţii unor prieteni sosesc astăzi în România.
Ea a spus unor colege despre excursia la Predeal.
Programul unui doctor este după-amiază.

6. - Da, o repet. Nu, nu o (n-o) repet.


- Da, îl aştept. Nu, nu îl (nu-/) aştept.
- Da, te vizitez. Nu, nu te vizitez.
- Da, am scris-o. Nu, nu am (n-am) scris-o.
- Da, z'-am primit. Nu, nu i-am primit.
- Da, vreau să-/ beau. Nu, nu vreau să-/ beau.
- Da, ai închis-o. Nu, nu ai (n-ai) închis-o.
- Da, /e-am adus. Nu, nu le-am adus.
- Da, trebuie să o (s-o) scriu. Nu, nu trebuie să o (s-o) scriu.
- Da, poţi să mă întîlneşti mîine. Nu, nu poţi să mă întîlneşti.

7. Ieri ea s-a sculat devreme, a mîncat, apoi a plecat la gară.


Acum două zile voi v-aţi întîlnit cu nişte prieteni şi aţi vizitat muzeul.
De ce el nu vrea să vină la film?
Poţi să mă aştepţi cîteva minute?/ Mă poţi aştepta cîteva minute?
Ea nu poate scrie (să scrie) compoziţia acum?
Putem să ne întîlnim mîine?/ Ne putem întîlni mîine?
După-amiază ei vor să taie copacul uscat.

8. Dictare.
Este ajun de vacanţă. Bocanci enormi cu talpa prinsă într-rm cleşte de metal, schiuri cu
botul în sus, patine albe, cămăş? groase, fesuri şi pulovere de lână, ochelari de soare. In
magazin e o forfotă de nedescra. Vlnzătoarea serveşte cu răbdare, în mod polin'ow pe
toţi cumpărătorii. Toată lumea este foarte grăbită.

242
PRINCIPALELE VERBE ROMÂNEŞTI

A
abate (abătut) to tuni ojf, to stray acuza 1. to accuse (of); to blame (for); 2. to indi­
abate (a se) togo o f one’s way; a se abate asupra... cate, to manifest, to have
to fall on adapta (-ez) to adapt (to, for), to accomodate (to);
absenta (-ez) to be absent vb. reflex, to adapt, îo accomodate oneself (to), to
absolvi (-esc) to finish one's studies at; to gradu­ be adapted (to)
ale (from) adăposti (-esc) to shelter, to lodge, to harbour, to
absolvi to acquit, to fin d / to pronounce not guilty; house; vb. reflex, to shelter oneself, to seek a shelter
to absolve adăuga to add (to); to increase, to enlatge
abstractiza (-ez) to abstiact ademeni (-esc) 1. to attract, to draw, to allure; 2.
abstrage (abstras) to abstract, to separate to seduce; 3. to entice away
abunda to abound, to beplentiful, to be in plenty adera to adhere, to join
abuza (-ez) to exaggerate, to indulge too freely in adeveri (-esc) to confirm, to ascertain the truth o f
smth., to abuse adia to blow, to breeze
acapara (-ez) 1. to buy up, to forestall; 2. to mo- adânci (-esc) to deepen, to make deeper
nopolize, to take up all the time o jf administra (-ez) 1 . to manage, to administer, to
accelera (-ez) to accelerate, to speed (up); to pre­ have in chaige; 2. to give, to administer
cipitate, to hasten admira to admire
accentua (-ez) to accent, to stress, to lay the slress admite (admis) to admit, to allow (o f
on adora to worship, to adore
accepta to accept, to agree to, to receive adormi to cause to sleep, to put to sleep
accidenta (-ez) to wound (by accident), to hurt; vb. aduce (adus) to bring
reflex, to have an accident aduna 1. to gather (up), to heap; 2. to add; vb.
achita 1. to pay; 2. to acquit reflex, to rally, to gather
achiziţiona (-ez) to acquire, to buy, to purchase aerisi (-esc) to air
aclama to acelaim, to hail, to huirah afirma to afirm , to assert; vb. reflex, to assert
acomoda (-ez) (a se) to adapt, to accomodate one- oneself
self afla to leam about, to hear; vb. reflex, to bepresent,
acompania (-ez) to accompany, to escort io be found
acoperi to cover agrea (-ez) to like, to be well disposed towards
acorda 1. to offer, to give; 2. to agree, to be in con­ ajunge (ajuns) l. to a/rive; 2. to reach; 3. to be-
cord come; 4. to be enough. to sufflce
acorda (-ez) to tune, to put in tune ajuta to help, to assist
activa (-ez) 1. to intensify, to speed up, to acceler­ alătura to lay by, to join, to draw near; vb. reflex.
ate; vb. reflex, to be intensified; 2. to work, to act, to approach, to join
to function albi (-esc) to whiten, to blanch
acţiona (-ez) to act, to take action; a ~ în judecată alege (ales) to choose, to elect
pe cineva to bring an action against smb. alerga to race, to run

243
alinta to caress, to spoil, to coddle; vb. reflex, to apropia to draw near; vb. reflex, to come near, to
bill and coo, to mince, to be ajfected approach
aloca to assign, to allocate, to allow apuca to seize, to catch; vb. reflex, to start, to be­
altera (-ez) 7. to alter, to modify, to change; 2. to gin
adulterate, to taint; 3. to falsify; vb. reflex, to alter, aranja (-ez) to arrange, to set in order
to change, to go bad, to be tainted arăta to show, to display, to indicate, to point out;
aluneca to slide, to slip vb. reflex, to show oneself, to appear
alunga to chase, to drive away arde (ars) to bum, to be on fire
amăgi (-esc) to deceive, to delude, to mistify; vb. argumenta (-ez) to aigue
reflex, to deceive oneself, to be mistaken arunca to throw, to cast, to hurl; vb. reflex, to throw/
a mări (-ăsc) 1. to embitter; 2. to sadden; vb. re­ fling oneself
flex. 1. to get bitter; 2. to feel annoyed, to sadden asculta to listen to, to hear, to examine
ambala (-ez) to wrap (up), to pack (up); vb. reflex. ascunde (ascuns) to hide, to conceal; vb. reflex, to
1. to race, to get excited hide
ameliora (-ez) to meliorate, to make better; vb. re­ aseu ţi to sharpen, to grind, to whet
flex. to meliorate, to improve asigura to provide (for), to secure, to ensure; vb.
amenda (-ez) 7. to amend, to improve; 2. to pena­ reflex, to make sure
lize asista 7. to attend, to be present (at); 2. to assist, to
ameninţa to threaten (with), to menace (with), a ~ help
cu pumnul to shake the flst (at); to impend astâmpăra to quiet, to quench, to appease; vb. re­
ameţi (-esc) 7. to drug; 2. to fluster; vb. reflex, to flex. to calm down
become dizzy astupa to stop up, to plug, to cork (up)
aminti (-esc) to remind aşeza to place, to put, to set; vb. reflex, to sit down,
amorţi (-esc) to get benumbed, to become toipid to take a seat
amuţi (-esc) to be struck dumb, to become silent aştepta to wait for; vb. reflex, to expect
amuza to amuse, to divert; vb. reflex, to amuse/ atinge (atins) 7. to touch, to brush; 2. to disturb;
enjoy/ divert oneself 3. to reach; 4. to offend; a-şi ~ scopul to attain
analiza (-ez) to analyse, to dissect, to examine; vb. one’s object
reflex, to analyse oneself atrage (atras) to attract, to draw
ancheta (-ez) to inquire into, to investigate auzi to hear, to leam, to be told
angaja (-ez) 7. to engage; 2. to take in one's serv­ avansa (-ez) to advance
ice; vb. reflex, to engage oneself to promise (to); 3. avea to have
to begin avertiza (-ez) to wam, to caution
aniversa (-ez) to celebrate azvrli to fling, to throw out
anunţa to announce
aparţine (aparţinut) to belong to, to appertain to B
apăra to defend, to protect bandaja (-ez) to dress, to bandage
apărea to appear, to become visible bara (-ez) to bar, to obstruct, to dam. to close
apăsa to weigh on, to press bate (bătut) to beat, to cuff, to punch; to knok; vb.
aplana (-ez) to settle, to arrange (differences); vb. reflex, to fight
reflex, to straighten out băga to put (in, into)
aplica to apply (to); (ceva pe ceva) to lay (smth. on bănui (-esc) to suppose, to presume
smth.); to give, to administer bărbieri (-esc) to shave; vb. reflex, to get shaved,
aprecia (-ez) to estimate the value of; to judge; to to have a shave
appreciate bârfi (-esc) to gossip about, to slander, to defame
aprinde (aprins) to light, to swich on, to set fire bea (băut) to drink
to; to turn on; vb. reflex, to kindle, to take fire, to beneficia (-ez) to derive advantage (from); to pivflt
catch light (by)
aproba to approve o f binevoi (-esc) to be willing (to), to be pleased (to)
birui (-esc) to defeat, to conquer coborî to go down, to descend
blestema to curse, to damn, to execrate coji (-esc) to bark, to peel ojf, to shell
boli (-esc) to be ill/sickly/ suffering comanda to command, to lead, to order
boteza (-ez) to baptize, to christen. completa (-ez) to complete, to make up, to fiii in
bucura to gladden, to give smb. pleasure; vb. re­ comporta to entail, to require, to be associated with;
flex. to rejoice, to be glad vb. reflex, (a se ~) to behave
composta (-ez) to date, to obliterate
C compromite (compromis) to compromise, to dis­
calcula (-ez) to calculate, to compute credit, to disgrace; vb. reflex, (a se ~) to compro­
calma (-ez) to calm down, to set at ease; vb. reflex. mise oneself
to calm down, to be at ease compune (compus) to compose, to draft, to indite;
cădea (căzut) to fa ll down vb. reflex, (a se ~) to be composed
călători (-esc) to travel (about); to voyage comunica to communicate, to inform
călca to step on; to press, to iron concepe (conceput) to conceive
căpăta to obtain, to receive condamna to sentence; tofine; to blame, to reprove
căra to carry conduce (condus) I. to conduct, to guide; 2. to di­
căsători (-esc) to give in marriage (to), to marry rect, to lead; 3. to drive
away; vb. reflex, to m any consacra to devote (to), to dedicate (to); vb. reflex.
căuta to lookfor, to search/ hunt fo r (a se ~) to give oneself up to...
cântări (-esc) to weigh, to put on the scales, to ex- considera to consider, to think, to judge; vb. reflex.
amine, to estimate; vb. reflex, (a se ~) to weigh one- (a se ~) to be considered
se lf ____ consimţi to consent (to), to agree (to), to approve
câştiga to gain, to eani, to win (of)
ceda toyield (up), to cede, to resign consola (-ez) to solace, to console, to confort; vb.
cerceta (-ez) to examine, to inspect, to inquire/ reflex, (a se ~) to console oneself (with)
search/ look into conspecta (-ez) to make an abstract o f
cere (cerut) to ask (for) constata to jind, to establish, to see, to record; vb.
certa to reprove; vb. reflex, to quatrel reflex, (a se ~) to be found
cheltui (-esc) to spend, to expend, to waste constitui to constituie
chema to caii, to invite; mă cheamă... my name constrânge (constrâns) to constrain, to oblige, to
is... force
chestiona (-ez) to ask, to question, to examine construi to built, to construct, to make
chinui (-esc) to put to the rack, to tortwe, to tor- consulta to consult, to take the adv'ise of, to ask;
ment; vb. reflex, (a se ~) to labour, to drudge vb. reflex, (a se ~) to counsel with smb.
chiuli (-esc) to play truant consuma to consume, to eat up; vb. reflex, (a se ~)
cicăli (-esc) to tease to be consumed
cinsti (-esc) 1. to honour; 2. to esteem, to respect; continua to continue, to go on, to carry oh; vb.
3. to treat; 4. to drink; vb. reflex, (a se ~) to drink reflex, (a se ~) to be continued
circula to circulate, to move about contraria (-ez) to upset, to vex, to annoy
ciripi (-esc) to twitter, to chirp contrazice (contrazis) to contradict, to gainsay;
citi (-esc) to read vb. reflex, (a se ~) to contradict oneself
cânta to sing; to play contribui to contribute
clarifica to clear (up), to clarify, to elucidate; vb. controla (-ez) to supervise, to inspect, to check;
reflex, (a se a-şi ~) to become clear vb. reflex, (a se ~) to be supervised
claxona (-ez) to honk, to klaxon conţine (conţinut) to contain, to comprise, to hold
clădi (-esc) to build, to construct, to throw conveni to agree (on, about), to suit
coace (copt) to bake, to ripen; vb. reflex, (a se ~) conversa (-ez) to talk (with), to converse (with)
to be baking; to ripen convieţui (-esc) to live together, to keep house to-
coase (cusut) to sew, to stitch gether

245
convinge (convins) to convince, to persuade; vb. decola (-ez) to leave the ground
reflex, to convince oneself defecta (-ez) to spoil; vb. reflex, to deteriorate, to
corecta (-ez) to correct, to rectify; vb. reflex, (a se go bad
~) to grow better, to improve, to correct oneself depune (depus) to lay down, to deposit
coresponda (-ez) to exchange letters, to write to deranja (-ez) to disturb
each other, to correspond descălţa to take o ff smb.'s shoes; vb. reflex, (a se
costa to cost ~) to take o ff one ’s shoes
cotrobăi (-esc) to fumble (in/ about); to rummage descărca to unload, to shoot, to dump down, to
(in/ about) empty
crea (-ez) to create; vb. reflex, to be created descheia to unbutton, to undo; vb. reflex, to unbut-
crede (crezut) to believe (in); to think, to consider ton oneself
creşte (crescut) to educate, to bring up; to breed, deschide (deschis) to open
to rear; to gw w descoperi to discover
critica to criticize, to censure descrie (descris) to describe
cuceri (-esc) to conquer, to subdue; to captivate descuia to unlock, to open; vb. reflex, (a se ~) to be
cufunda to sink (into), to immerse (into) unlocked
cugeta to think (of), io reflect (on, upon), to medi­ descuraja (-ez) to descourage; vb. reflex, to lose
tate (on, upon) courage, to get discouraged
culca to put to bed; vb. reflex, (a se ~) to go to bed desena (-ez) to draw, to sketch
culege (cules) to gather, to collect, to pick; vb. re­ desface (desfăcut) to detach, (o undo, to unbind
flex. to be gathered desfiinţa (-ez) to abolish, to suppress, to cancel, to
cultiva to cultivate, to farm repeal
cumpăra to buy, to purchase despacheta (-ez) io open, to uncase, to unpack
cunoaşte (cunoscut) to know, to be aware of; vb. despăgubi (-esc) to indemnify, to compensate fo r a
reflex, to be acquainted loss
cuprinde (cuprins) to comprise, to include, to take despărţi to separate, to sever; vb. reflex, (a se ~)
in; vb. reflex, (a se ~) to enter into to part, to separate
curăţa to clear, to scour, to wash; vb. reflex, (a se despercchca to uncouple; to break a set o f
—) to clean oneself destina (-ez) to destine, to dedicate
curge (curs) to flow, to run destupa /. to clear obst/vetions from; 2. to open;
curma to interrupt, to break off, to cease; vb. re­ 3. to uncork; vb. reflex, (a-şi ~) to open one’s...
flex. (a se ~) to stop, to cease, to break deşerta to empty out
deştepta (din somn) to waken, to wake, to caii up
D in the morning; vb. reflex, (a se ~) to wake (up)
da (dat) to give, to offer deşuruba to unscrew; vb. reflex, (a se ~) to un-
dansa (-ez) to dance screw, to get unscrewed
dărâma to demolish deteriora (-ez) to deteriorate, to impair; vb. reflex.
dărui (-esc) to present smb. with; vb. reflex, to de- (a se ~) to deteriorate
vote oneself to determina 1. to determine, to move; 2. to persuade,
debuta (-ez) to begin, to start; to act fo r the first to convince; 3. to induce, to cause; 4. to fix, to ap­
time point
decădea (decăzut) to decay, to come to ruin, to detesta to hate, to detest
decline, to deteriorate; to be down (in the world) deţine (deţinut) to hold, to have
deceda (-ez) to die, to decease devaloriza (-ez) to devalorize, to devaluate; vb.
decepţiona (-ez) to disappoint reflex, (a se ~) to be devalorized
decerna (-ez) to award (to) deveni to become
decide (decis) 1. to fix, to appoint; vb. reflex, to dezamăgi (-esc) to disappoint, to disillusion
decide dezaproba to disappwve (of), to condemn
declara to declare

246
dezbate (dezbătut) to make out, to discuss; vb. re­ elimina to remove, to clear away
flex. (a se ~) to be driven out emoţiona (-ez) to excite, to thrill, to affect; vb. re­
dezbrăca to undress, to disrobe; to take off; vb. flex. to get excited
reflex, (a se ~) to take o ff one’s clothes enerva (-ez) to irritate, to make nervous; vb. re­
dezgheţa to thaw, to melt; vb. reflex, (a se ~) to flex. (a se ~) to get excited
thaw; flg. to lay aside one’s reserve epuiza (-ez) to exhaust, to drain, to empty; vb. re­
dezgropa to dig out, to exhume flex. to be exhausted
dezlega to untie, to unbind; vb. reflex, (a se ~) to eşua (-ez) to ştrand; to fail
get/ come undone/ untied evalua (-ez) to estimate, to value
dezmierda 1. to caress, to fondle; 2. to pet; 3. to evidenţia (-ez) to make evident, to point out; vb.
delight; vb. reflex, to enjoy oneself reflex, to make oneself conspicuous
dezminţi to give the Vie to; vb. reflex, (a se ~) to evita to avoid, to shun, to obviate
contradict oneself own words exagera (-ez) to exaggerate
dezmorţi (-esc) to remove stiffness from ; vb. re­ examina (-ez) to examine, to search, to investigate
flex. (a se ~) (a-şi ~) to lose one’s numb/stifffeel- exaspera (-ez) to exasperate, to irritate
ing exclude (exclus) to exclude, to shut out
deznoda to undo, to unknot exercita to exercise, to practise
dezvălui to reveal, to disclose, to uncover expedia (-ez) to send away, to expedite
dezvăţa to unlearn, to forget; vb. reflex, (a se ~) to expira to expire
leave o ff doing smth., to leave o ff a habit explica to explain
dezveli (-esc) to uncover, to remove the coverfrom; exprima to express; vb. reflex, to express oneself,
vb. reflex, to uncover oneself to be expressed
dezvolta to develop; vb. reflex, to develop oneself expune (expus) 1. to exhibit, to show; 2. to expose,
dirija (-ez) 1. to lead, to conduct; 2. to guide, to to put in danger; 3. io explain, to expound; vb. re­
direct flex. (a se ~) to be exhibited, to expose oneself (to)
discuta to discuss, to talk over; vb. reflex, to dis­ extrage (extras) to extract, to draw out
cuss, to talk ezita to hesitate, to waver
dispărea to disappear, to vanish, to be lost to sight
distra (-ez) to divert, to amuse; vb. reflex, to amuse F
oneself fabrica to manufacture, to produce, to make; vb.
distrage (distras) (atenţia) to divert, to turti o ff reflex, to be manufactured
distruge (distrus) to destroy, to demolish, to puii face (făcut) to make, to do
down favoriza (-ez) to favour
divaga (-ez) to digress, to wander away from the felicita (-ez) to congratulate
point feri (-esc) to step aside, to protect; vb. reflex, to
divorţa (-ez) to divorce step aside. to guard aga inst...
dojeni (-esc) to reprimând, to scold fi (fost) to be, to exist
dori (-esc) to want, to deşire, to wish fo r fierbe (fiert) to boii, to cook; vb. reflex, (a se ~) to
dormi to sleep, to be asleep be boiled
dovedi (-esc) to prove, to demonstrate finisa (-ez) to flnish
duce (dus) to carry, to convey, to lead; vb. reflex. flămânzi (-esc) to famish, to starve, to be hungry
to go, to leave fluiera to whistle
dura (-ez) to last folosi (-esc) to use, to utilize; vb. reflex, to be used
durea to pa in, to make suffer, to ache forma (-ez) 1. to form, to build up; 2. to mould, to
cultivate, to train; 3. to educate; 4. to make up; vb.
E reflex, to be formed
edita (-ez) to publish forţa (-ez) to constrain, to oblige, to force
efectua (-ez) to effectuate, to perform fotografia (-ez) to photograph
elibera (-ez) to liberate, to f ee freca to rub, to scrub
frecventa (-ez) to frequent include (inclus) to include, to comprise, to con­
frige (fript) to roast, to bake, to broil, to grill tam; vb. reflex, to be included
frâna (-ez) to put on the brake, to brake incomoda (-ez) to inconvenience, to incommode,
fugări (-esc) to chase, to drive out to disturb
fugi to run indica to indicate, to point to; to show; to prescribe
fulgera to îighten, to flush up indispune (indispus) to put out (of humour); vb.
fulgui (-eşte) to begin to snow reflex, to become depressed
fuma (-ez) to smoke infecta (-ez) to infect; vb. reflex, to be infected
funcţiona (-ez) to run, to work, to act; to function infirma to refute; to reveal the weakness; to invali­
fura to steal date
furniza (-ez) to deliver inflama (-ez) vb. reflex, to become inflamed; to fes­
ier
G influenţa (-ez) to influence, to sway
garanta (-ez) to watrant, to guarantee, to assure informa (-ez) to inform
găsi (-esc) to Jind; vb. rejîex. to lie, to be situated intenţiona (-ez) to intend, to plan
găti (-esc) to cook, to prepare, to make ready; vb. interesa (-ez) to interest, to concern; vb. reflex, (a
reflex, to prepare oneself; to be cooked se ~ de) to be interested in...; to take an interest
găzdui (-esc) to house, to lodge in...; to inquire for..., to concern oneself with...
gâfâi to pani, to gasp interveni to intervene, to interpose
gândi (-esc) to think, to reflect, to reason; vb. re­ interzice (interzis) to forbid, to interdict; vb. re­
flex. to think flex. pas. to be forbidden
ghici (-esc) to guess intitula (-ez) to entitle, to give a title to; vb. reflex,
glumi (-esc) to joke, to jest, to crack jokes pas. to be entitled
goli (-esc) to empty (out), to clear (out) intra to enter, to go in
grăbi (-esc) to quicken, to hasten; vb. reflex, to invita to invite (to)
hurry, to make haste irita to irritate, to annoy; vb. reflex, to grow an-
greşi (-esc) to en; to make a mistake, to blunder gry; to become irritated
gusta to taste (ojf), to sip, to relish ironiza (-ez) to banter, to chaff
isprăvi (-esc) to end, to flnish; vb. reflex, to end
H iubi (-esc) to Iove, to be in Iove with
hoinări (-esc) to stroll about izvorî (-ăşte) to spring, to gush out, to flow
hotărî (-ăsc) to decide (to)
hrăni (-esc) to feed; vb. reflex, to feed oneself î
huzuri (-esc) to lead an easy life îmbăia (-ez) to give a bath, to bath; vb. reflex, to
take a bath
I îmbăta to makesmb. dnmk; vb. reflex, to get drunk
ieftini (-esc) to reduce the price of; vb. reflex, to îmbătrâni (-esc) to grow old, to age
fall in price îmbia to invite; vb. reflex, reciproc to invite each
ierta to forgive, to pardon, to excuse other
ieşi to go out îmbiba to imbue (with), to impregnate (with)
ignora 1. not to know; 2. to ignore, to overlook îmbina to join, to unite
imagina (-ez) to imagine îmblânzi (-esc) to tame, to domesticate; vb. reflex,
impresiona (-ez) to impress, to move, to affect; vb. to grow/ become tame
reflex, to be strongly affected îmbogăţi (-esc) to make rich, to enrich; vb. reflex,
improviza (-ez) to improvise, to make an extem- to enrich oneself
pore speech îmbolnăvi (-esc) to make sick; vb. reflex, to fa ll ill,
impune (impus) to impose, to enforce; vb. reflex, to be taken ill
to be imposed îmbrăca to p ut on, to dress; vb. reflex, to dress
(oneself)

248
îm brăţişa (-ez) to embrace, to hug; vb. încumeta vb. rejlex. (a se ~ să) to dare, to venture
rejlex.reciproc to embrace, to hug one another. (to)
îmbrânci (-esc) to push; vb. rejlex.reciproc to push încuraja (-ez) to encourage
one another încurca 1. to tangle; 2. to conjound, to confuse, to
îmbulzi (-esc) vb. rejlex. to crowd mix up; 3. to hamper
îmbuna (-ez) 1. to pacijy, to calm; 2. to reconcile; încuviinţa (-ez) to agree to, to allow, to permit
vb. reflex, to calm down îndemna to urge (on), to stimulate; to instigate
îmbunătăţi (-esc) to improve, to better; vb. rejlex. îndepărta (-ez) to move off/ away, to send away, to
to improve remove; vb. rejlex. to move off/ away; (a se ~ de la
împacheta (-ez) to pack up, to wrap up subiect) to wander from the subject
împăca to conciliate; vb. rejlex. to become friends îndeplini (-esc) to cariy out, to execute; a-şi ~
again datoria to dischatge one’s duty; a ~ dorinţele cuiva
împărţi to devide; vb. rejlex. to be devided to carry out smb. ’s wishes
împături (-esc) to fo ld (up), to roii up îndrăgi (-esc) to come to Iove; vb. rejlex. reciproc
împinge (împins) to push to Jall in Iove with each other
împlini (-esc) to reach the age of...; to carry out; îndrăgosti (-esc) vb. rejlex. to fall in Iove
vb. rejlex. to pass îndrepta to straighten; to improve, to mend, to cor-
împrieteni (-esc) vb. rejlex. to make friends (with), rect; vb. rejlex. I. to straighten oneself; 2. to stand
to become friends erect, to improve
împrumuta 1. (cuiva) to lend (to); 2. (de la cineva) îndulci (-esc) to sweeten; to grow less, to diminish
to borrow (from) îndura to bear, to endure, to suffer; vb. rejlex. to
înainta (-ez) to advance; (o cerere) to fonvard; (o take pity (on)
plângere) to lodge îneca to drown; vb. rejlex. to drown oneself to get
înapoia (-ez) to restore, to hand back; to return; dro'-vned
vb. reflex, to come back înfăptui (-esc) to carry out; vb. rejlex. to be car-
încasa (-ez) to cash, to receive ried out
încălca to invade, to violate, to infringe înfierbânta I. to heat, to make hot; 2. fig. to vex,
încălzi (-esc) to warm, to heat; vb. rejlex. to warm to provoke; vb. reflex. 1. to get heated, to run hot;
oneself 2. flg. to get excited
încânta to carry away, to delight, to charm înfiinţa (-ez) to set up, to found; vb. reflex, to be
începe (început) to begin, to start set up
încerca to tiy, to attempt; to test, to taste înfricoşa (-ez) to frighten, to scare; vb. reflex, to
înceta (-ez) to cease, to stop be frightened
încetini (-esc) to slow down, to reduce înfrumuseţa (-ez) 1. to adorn, to embellish, to beau-
încheia to button up; to ftnish; to conclude; to tijy; 2. to trimp up; 3. to exaggerate
contract înfrunta to face, to brave, to defy
închide (închis) to close, to shut; vb. rejlex. to close, înfrunzi (-eşte) to leaf (out), to come into leaf
to shut, to be closed înfuleca to wolf, to swallow (down)
închina 1. to devote, to dedicate; 2. (paharul) to înfuria to anger, to make angiy
raise; vb. rejlex. to pray îngădui (-esc) 1. to allow, to permit, to admit (of),
închipui to imagine to approve
închiria (-ez) 1. (a da cu chirie) to hire out, to let; îngâmfa vb. reflex, to give oneself airs
to rent; 2. (a lua cu chirie) to hire îngândura (-ez) to make smb. fa ll to thinking
încinge (încins) to gird; vb. rejlex. to gird oneself îngheţa to freeze, to be frozen
înconjura to su/round, to go round înghionti (-esc) to push, to shove
încrede (încrezut) vb. rejlex. (a se ~ în) to trust..., înghiţi to swallow, to boit, to gobble
to confide in... îngriji (-esc) to look after, to see to, to take care of;
încuia to lock (up), to shut vb. reflex, (a se ~ ) to take care o f oneself
îngrijora (-ez) to wony

2bâ
înlocui (-esc) to replace (by), to u se... in stead of, întoarce (întors) 1. to retort; 2. to turn up; 3. to
to take the p la c e of; vb. reflex, to be rep la c e d invert; vb. reflex, to com e back
înmâna (-ez) to h a n d (over), to deliver; vb. reflex, întreba to ask; to question
to b e h a n d ed (over) întrece (întrecut) 1. to outstrip, to be in advance
înmormânta (-ez) to bury, to entom b of; 2. to excel, to exceed; vb. reflex, to com pete
înmulţi (-esc) to m ultiply (by), to increase; vb. re­ întreprinde (întreprins) to undertake, to venture,
flex . to be m ultiplied to otgan ize
înnoda to knot întrerupe (întrerupt) to interrupt, to break ojf, to
înnoi (-esc) to renew, to renovate, to refresh; vb. stop; vb. reflex, to be interrupted
reflex. 1. to b e renew ed; 2 .flg . to p u t on s m th .fo r întreţine (întreţinut) to m ain tain, to su pport, to
the f lr s t time keep; vb. reflex, to su p p o rt o n e self
înnopta (-ez) to p a s s the night; to b e overtaken by întrevedea (întrevăzut) to catch sight; vb. reflex.
the night; vb. reflex, se înnoptează night is fa llin g to be outlined, to be expected
înnora (-ează) to clou d over; se înnorează the sky întrista (-ez) to g rieve, to s a d d en ; vb. reflex, to
is clou din g over grieve, to b e s a d
înota to swim înţelege (înţeles) to understand; vb. reflex, to un-
înrudi (-esc) vb. reflex, to be related (to) derstan d each other, to agree, to g e t on w ell
însănătoşi (-esc) 1. to cure; 2 .flg . to m ake healthier; învăţa to teach, to lea m ; vb. reflex, (a se ~ minte)
vb. reflex, to recover, to be cured to h io w better, to take the lesson
înscrie (înscris) 1. to w rite dow n, to n ote; 2. to învinge (învins) to defeat, to vanquish; to over-
inscribe; 3. to enter smb. s name, to enroll; vb. re­ com e; to win
flex. to register/ enter o n e ’s name învinovăţi (-esc) to accu se, to ch a rg e (w ith), to
însemna 1. to note, to record; 2. to mean, to sig- blam e (for)
nify învoi (-esc) to g iv e smb. leave, to perm it, to allow
însoţi (-esc) to accom pany; vb. reflex, to associate
(with) J
înspăimânta to scare, to frigh ten ; vb. reflex (a se jefui (-esc) to rob, to plunder, to strip
~ ). to be frigh ten ed jena (-ez) to impede, to incom m ode, to hinter, to be
înstrăina (-ez) 1. to alienate, to transfer 2. to d e ­ to o tig h t fo r ; vb. reflex, (a se ~ ) to s ta n d upon
fa lc a te ; vb. reflex, to becom e eslran ged (from) cerem ony
înşela to deceive, to cheat, to swindle; vb. reflex, jigni (-esc) to ojfend, to insult, to in ju r e
to b e d e ce iv e d ; a înşela la cântar to g iv e sh o rt juca to play, to sport, to wanton, to gam e; vb. re­
w eigh t flex. to p la y
înşira 1. to string, to thread; 2. to aline; 3. to enu­ judeca 1. to sen ten ce, to ju d g e (of), to p a s s a ju d g -
m erate; 4. f lg . to deliver, to utter, to sp rea d ment on; 2. to censure, to criticize; 3. to think; vb.
înştiinţa (-ez) to in form (of), to n o tify (of), to reflex, to c a rry on a la w su it w ith sm b., to ju d g e
a vertise o f o n e s e lf
întări (-esc) to strengthen, to reinforce, io con soli­ jura to sw ear; vb. reflex, to sw ea r
date, to confirnt; vb. reflex, to becom e stronger, to justifica to ju stify; vb. reflex, to excu lpate oneself,
con solidate; to harden to b e ju stifled
întâlni (-esc) to m eet
întâmpla vb. reflex, (a se ~ ) to happen, to com e to L
p ass lansa (-ez) 1. to launch; 2. to sen d up, to throw; 3.
întârzia to b e late, to b e overdue, to b e a late ar- to diffuse, to circulate; 4. to release; 5. to start; vb.
riv a l reflex, to rush, to launch
întemeia (-ez) 1. to fou n d, to s e t up, to create; 2. lămuri (-esc) to explain, to make clear, to enlighten;
flg . to b a se (on); vb. reflex, (a se ~ pe) to b e b a sed vb. reflex, to b e explained, to un derstand
on lăsa to let, to drop, to a llo w

250
lăuda to p r a ise (up), to sp ea k h igh ly of, to laud; neglija (-ez) to take no care o f to ignore, to leave
vb. reflex, to boast, to b rag undone
lega to tie, to bind, to fa sten (to) nelinişti (-esc) to worry, to m ake anxious; vb. re­
legitima (-ez) to idenlify flex. to w on y, to be anxious
lenevi (-esc) to (be) idle, to slug nemulţumi (-esc) to dissatisfy, to d isp lea se
leşina to fa in t (away), to sw oon ; a ~ de râs to split nota (-ez) to p u t down, to take a note of, to note
o n e ’s s id es wilh laughing numi (-esc) to name, to caii; vb. reflex, (a se ~ ) to
lipi (-esc) to glue, to p a ste, to gum, to affix be c a lle d / n am ed
lipsi (-esc) to be absen t / m issing
locui (-esc) to live, to reside O
lovi (-esc) to strike, to hit, to slap, to beat, to slam obişnui (-esc) to habitu a te (to), to accustom (to);
etc. vb. reflex, to g e t u sed to
lua to take obliga to oblige, to fo rce; vb. reflex, to o b lig e one-
lucra (-ez) to work, to labour, to fu nction s e lf
luneca to slip, to slide obosi (-esc) to g e t tired, to fire; vb. reflex, to tire
o n e s e lf
M observa to notice, to observe, to m ark; vb. reflex,
mări (-esc) to enlarge, to m ake greater, to increase; to be noticed; to control o n eself
vb. reflex, to g ro w laige, to becom e greater, to in­ obţine (obţinut) to obtain, to g e t; vb. reflex, to be
crea se o btain ed
măsura to measure ocoli (-esc) to take a round-abou t way, to round
mânca to eat ocroti (-esc) to p iv te ct, to safeguard
mânia (-ez) to anger, to make a n g iy; vb. reflex, (a ocupa to conquer, to occu py; vb. reflex, to b u sy /
se ~ ) to g e t a n g iy occu py o n eself
medita (-ez) to m editate (o n / upon ); vb. reflex, (a odihni (-esc) to rest; vb. reflex, to rest, to repose,
se ~ ) to prepare, to coach to relax
menţine (menţinut) to m aintain; vb. reflex, (a se oferi to offer (up), io presen t; vb. reflex, to offer
~ ) to continue, to remain (oneself) (to)
merge (mers) to go, to walk, to step ofta (-ez) to sigh (out)
merita to deserve, to m erit omorî to murdei; to kill
micşora (-ez) to m ake sm aller, to redu ce, to de- opări (-esc) to scald; vb. reflex, to be sca ld ed
crease; vb. reflex, to becom e smaller, to decrease opri (-esc) to stop, to halt; vb. reflex, to stop, to
minţi to lie, to teii a lie s ta y
mirosi to sm ell; to reek ordona to com m and, to order
mişca to m ove organiza (-ez) to organize, to system atize
motiva (-ez) to state the reason for, to motivate, to
ju s tif y P
mulţumi (-esc) to thank pansa (-ez) to dress
munci (-esc) to work, to labour, to till parcurge (parcurs) to cross, to tra vel through
murdări (-esc) to soil, to dirty, to litter, to stain parfuma (-ez) to scent, to perfum e
muri to die participa to p a rtic ip a te (in), to take p a r t (in)
mustra (mustru, mustri, mustră) to reprove, to pasiona (-ez) to carry away, to captivate, to fa s c i­
reprim ân d nate; vb. reflex, (a se ~ pentru) to b e co m e p a s -
muşca to bite sion ately f o n d of...
muta to move, to remove, to change; vb. reflex, to părăsi (-esc) to leave, to quit
m ove părea (părut) to seem, to a p p ea r
păstra (-ez) to keep, to preserve
N păşi (-esc) to step, to w alk
naşte (născut) to g iv e birth to; vb. reflex, (a se ~~ ) păta (-ez) to stain, to s p o t
to b e boiTt

254
păţi (-esc) to experience, to undergo privi (-esc) to look
păzi (-esc) to guard, to watch over; vb. reflex, to procura toprocure, toobtain, toget
take care (ofoneselj) produce (produs) toproduce, toyield, tomake, to
pedepsi (-esc) topunish create
percepe (perceput) /. toperceive, to hear; 2. to propune (propus) topropose, to suggest; vb. re­
collect; vb. reflex, (a se ~ ) to beperceived flex. (a se ~ ) to beproposed, suggested
peria (perii, perii, perie) to brush; vb. reflex, (a provoca toprovoke, to instigate
se —) or (a-şi ~ hainele (părul)) to brush one’s pune (pus) toput, to lay, toplace, toset
clothes (hait) purta to carry, to bear; (îmbrăcăminte,
permite (permis) topermit, to allow încălţăminte, ochelari) to wear; vb. reflex, to be
pescui (-esc) toflsh, to angle carried; (a se comporta) to behave
petrece (petrecut) to amuseJto enjoy oneself to putea (putut) can, to be able (to), to be capable
have agoodtime; a-şi ~ timpul topass away; a-şi (of); (aavea voie) may, to bepermitted(to)
~ vacanţa tospend
pieptăna tocomb; vb. reflex, (a-şi ~ părul) tocomb R
one’s hair răbda tosuflet; to endure
pierde (pierdut) to lose răci (-esc) to cool (ojf); vb. reflex, (a se ~ ) toget
plăcea (plăcut) togodownwell; tohaveappeal, to cool/cold
like; a-i ~ să tolike to... rămâne (rămas) to remain, to stay
plănui (-esc) toplan, to intend răspândi (-esc) to spread, to difluse, to distribuie;
plăti (-esc) topay vb. reflex, to spread
pleca toleave, todepart, togo away răspunde (răspuns) to answer, to reply
plictisi (-esc) to bore, to bother; vb. reflex, to be răsturna tooverturn; (Paharul etc.) to turnupside
bored down; vb. reflex, to overturn
plimba to takeoutfor a walk; vb. reflex, (a se ~ ) rătăci (-esc) to wander/stray about; (drumul) to
to walk, togofor a walk lose; vb. reflex, (a se ~ ) to lose one’s way, toget
plânge (plâns) to cry, to sob lost
porni (-esc) to start, to be ojf; to set out, to leave; răzgândi (-esc) vb. reflex, to change one’s mind
tomove râde (râs) to laugh
poseda to own, topossess; tohave realiza (-cz) to achieve, to ejfect, to realise
povesti (-esc) to teii, to narrate reaminti (-esc) torecall; toremind; vb. reflex, (a-şi
practica topractise ~ ) to remember
prăji (-esc) tofiy, to roast, togrill, to bake reclama to layclaimto, to claim
preda 1. to hand(over), togive; 2. to teach recomanda to recommend, to suggest; vb. reflex,
pregăti (-esc) toget ready, toprepare; totrain; (o to introduce oneself
lecţie) todo; (unexamen) tocoach; (masa)tocook; recunoaşte (recunoscut) to recognize
a - terenul pentru... to pave the wayfor...; vb. recurge (recurs) a ~ la to resort to...
reflex, to betrained, toprepare, toget ready redacta (-ez) todrawup, todrafi, toword, towrite
preocupa topreoccupy, to concern; vb. reflex, (a redresa (-ez) to straighten (out), to right; vb. re­
se ~ de...) to concern oneselfwith... flex. to be straightened(out), to recover
presupune (presupus) /o presume, to suppose reduce (redus) to reduce, to diminish; vb. reflex,
pretinde (pretins) toclaim(as aright), topretend; tobereduced
vb. reflex, (a se ~ ) to claimto be... referi toreport (on); vb. reflex, (a se ~ la) to refer
prevedea (prevăzut) toforesee, toforecast; vb. io...
reflex, to be expected refuza to refuze, to decline, to turndown
preveni to inform, to wam, toprevent regreta to regret; regret că... I amsorry(ihat')...
primi (-esc) to receive, to get; vb. reflex, to be re- remedia (-ez) to remedy, to cure; vb. reflex, to be
ceived remedied, tobe cured
prinde (prins) to catch renunţa to renounce, togive up

252
repara to repair, to mend socoti (-esc) 1. (a calcula) to calculate; 2. to con­
repeta to repeat, tosayagain; vb. reflex, to be re- sider; 3. to reflect; 4. to think; vb. reflex, (a se - )
peated 1. to thinkit over; 2. to consider oneself; 3. to be
reproşa (-ez) a-i ~ ceva cuiva to reproach smb. reckoned
with smth. sosi (-esc) to arrive, to come
respecta to respect sparge (spart) to break
respinge (respins) to push back, to repulse, to spăla to wash; vb. reflexiv, to wash (oneself)
refuse, to reject spera tohope
respira to breathe, to respire speria (sperii, sperii, sperie) tofrighten, to make
restabili (-esc) to re-establish, to restore afraid; vb. reflex, to befrightened
reuşi (-esc) to succeed (in) spune (spus) to say, to teii
rezolva tosolve, to workout, to resolve; vb. reflex. sta (stau, stai, stă) to stand
(a se ~ ) to besoîved stabili (-esc) to establish; vb. reflex, to estabîish
ridica to raise, to lift, to heave oneself
risca to risk, to venture stima (-ez) to esteem, to respect
ruga to ask, to beg, to implore stinge (stins) to estinguish, toput out, to choke, to
rupe (rupt) to tear, to break switch off; vb. reflex, to be estinguished, togo out,
to bumout
S stoarce (stors) to squeeze (out), topress, to crush,
saluta to greet, to hail, to salute to wring (out), a se ~ bani de la cineva to extort
salva (-ez) to save (from), to deliver moneyout ofsmb.
sancţiona (-ez) 1. to penalize, to punish; 2. (a străbate (străbătut) to wander, togo thmugh
aproba) to sanetion, to agree to; vb. reflex, to be strădui (-esc) vb. reflex, to strive (to,for, after)
penalized strecura 1. to străin, tofllter; 2. to letpass; 3. to
satisface (satisfăcut) to satisjy, to gratijy squeeze in; toput in edgeways; vb. reflex, to be
sări to spring, to leap, tojump, to hop străined
săruta to kiss strica to spoil, to make worse, to deteriorate, to
sătura tosaliate, tosatisjy, tofiii; vb. reflex, (a se destroy, tobreak; vb. reflex, tobespoilt, todeterio­
- ) to satisjyone’s appetite rate, togo bad
sângera (-ez) to bleed striga to caii; to cry
scoate (scos) to take/drawout, to take ojf, to ex­ strânge (strâns) 1. to press, to squeeze, to com-
tract press; 2. to opress; 3. to stretch, to străin; 4. to
scrie (scris) to write reduce; 5. todrawback; 6. tofold up; 7. togather
scuipa to spit (up), tohatvest; 8. tolayup; 9. toput inorder; 10.
scula /. to wake; 2. to raise; vb. reflex, (a se ~ ) to topick up; vb. reflex, togather; to accumulate
get up; tostandup stropi (-esc) to asperse (with), to water; vb. reflex,
scutura to shake, to rock to be aspersed
scuza to excuse, topardon studia (-ez) to study; to explore, to investigate
semna (-ez) tosign, toput one’s name to sublinia (-ez) to underline; vb. reflex, to be under-
servi (-esc) to serve, to attent to; (pe cineva, la lined
masă) tohelpsmb. toadish suferi (sufăr, suferi, suferă) tosuffer, tofeel pain
sfătui (-esc) to advise, to counsel; vb. reflex, (a se sufla (suflu, sufli, suflă) to blow
~ ) to deliberate, to take counsel with... sugera (-ez) to suggest, topropose
sfârşi (-esc) toflnish, to end; vb. reflex, to end sughiţa to hiccough, to hiccup
sfida (-ez) to defy, toprovoke, to challenge suna to ring, tosound
simţi tofeel, to have asensation of; vb. reflex, to supăra to make angry, to imitate; vb. reflex, to be
feel angry, to get hritated
slăbi (-esc) to weaken

253
susţine (susţinut) 1. to support, to encourage, to T
maintain, to defend; 2. (oconversaţie) to keep up; ţine (ţinut) /. to stop, to hold; 2. to keep; 3. to
3. (aafuma) to ajfirm; vb. reflex, to be supported occupy; 4. to celebrate; 5. to like, to wish; vb. re­
flex. to be kept, to takeplace, to happen
ş ţipa to cryout, to shout
şedea (şezut) to sit, to sit down
şopti (-esc) to whisper U
şterge (şters) to wipe, to wipedry, to clean ucide (ucis) to kill, to murder
şti (ştiut) to know uda to wet (through), to water
uita tofoiget, to overlook; vb. reflex, to look (at)
T umbla 1. to go, to walk (onfoot); 2. to work, to
tăcea (tăcut) to be/keepsilent, to cease to speak act; 3. to travel; 4. to circulate
tăia to cut; vb. reflex, to be cut, to cut oneself umple (umplut) tofiii (up), to stuff
telefona (-ez) to telepbone unge (uns) tosmear, to grease, to oii
teme (temut) vb. reflex, to be afraid (of), tofear uni (-esc) to unite, to combine; vb. reflex, to unite
tenta (-ez) to tempt ura (-ez) to wish
termina to end, toterminate, toclose; vb. reflex, to urca to mount, to ascend, to climb; vb. reflex, to
end ascend, tomount, togo up
tipări (-esc) toprinţ; vb. reflex, to beprinted urî (-ăsc) to hate
traduce (tradus) to translate urma (-ez) tofollow
trage (tras) to draw, topuii usca (usuc, usuci, usucă) to dry
transmite (transmis) to hand (over), to confer, to
transmit; vb. reflex, (despre boli) to be capable of V
being transfeired varia (-ez) to vaiy, to change
transpira toperspire, to s^veat vărsa to overthrow, to tipple; topour.
trata (-ez) 1. totreat, tobehaveto; 2. toattend; vb. vedea (văzut) to see
reflex, to be treated veni to come, to arrive
traversa (-ez) to cross vinde (vândut) to sell, to clear (ojf); to vend
trăi (-esc) to live visa (-ez) to dream(about)
trece (trecut) topass, to go viza (-ez) 1. to vise; 2. to aimat; 3. tohint at
tremura to tremble, to shake vizita (-ez) togo to see; to visit
trezi (-esc) to wake, to awaken; vb. reflex, to wake vorbi (-esc) to speak, to talk
up, to awake
trimite (trimis) to send, to post, to mail Z
tunde (tuns) to cut, to clip, to crop, vb. reflex, to zăcea (zăcut) 1. to lie; 2. to lie (sick in bed)
be cut zări (-esc) to come into view
turna (torn, torni, toarnă) topour zbura tofly
zice (zis) to say, to teii
zâmbi (-esc) to smile

255
CUPRINS
Cuvânt introductiv . . . . . . . . . . 5
Abrevieri . . . . . . . . . . . 9
Lecţia 1 Al f abet ul . . . . . . . . . . 10
Fonetică-Fonologie. Sunetele româneşti: 1. Vocale. 2. Consoane- i final
scurt; Consoană +1, r+i . . . . . . . . 10
Gramatică . . . . . . . . . . 14
A. Substantiv. Gen şi număr . . . . . . . 14
B. Articol nehotărît. . . . . . . . . 14
C. Pronume personal . . . . . . . . 14
D. Verb a fl . . . . . . ■ ■ ■ . 1 5
E. Pronume sau adjective interogative: cine? ce? care? citi? cîte?
Pronume negativ: nimeni, nimic . . . . . . 16
F. Numeral cardinal: 1-10. . . . . . . . 16
Exerciţii . . . . . . . . . . 17
Vocabular . . . . . . . . . . 20
Text: In Bucureşti . . . . . . . • • 21
Proverbe româneşti. . . . . . . . 21
Exerciţii . . . . . . . . . . 22

Lecţia 2 Fonetică-Fonologie. Diftongi . . . . . . 24


Gramatică
A. Substantivul. Cele trei genuri: masculin, neutru, feminin. . . 25
Alternanţe fonetice: alternanţe vocalice; alternanţe consonantice . . 29
B. Pronume
1. Pronume personal şi de politeţe: dumneavoastră, dumneata,
dumnealui, dânsul, dânşii, dumneaei, dânsa, dânsele. . 30
2. Adjectiv demonstrativ: a) de apropiere: acest, aceşti, această,
aceste . . . .31
b) de depărtare: acel, acei,acea,
acele . . . .31
3. Pronume şi adjectiv nehotărît: fiecare . . . .32

255
C. V e r b : ............................................ 33
A avea Modul indicativ, timpul prezent
D. Adverb: Adverbe primare . . . . . . . 34
E. Numeral cardinal: 11-19; 20-30 ş.a.. . . . . . 34
Exerciţii . . . . . . . . . . 36
Vocabular . . . . . . . . . . 40
Text: Cîte camere are acest apartament? . . . . . 42
Proverbe româneşti. . . . . . . . . 43
Exerciţii . . . . . . . . . . 44

Lecţia 3. Fonetică-Fonologie. Triftongi. Vocale în hiat. Accent. Intonaţie 46


Gramatică
A. Articol nebotărît. Articol hotărît . . . . . . 48
B. Adjectiv. Adjective calificative cu patru forme . . . . 50
C. Pronume şi adjective nehotărîte. Pronume: cineva, ceva51
Pronume şi adjective: tot, toată, toţi, toate . . . . 52
D. Verb. A sta Modul indicativ, timpul prezent . . . . 52
E. Adverb: 1. Adverbe şi locuţiuni adverbiale de afirmaţie: da,
desigur, fireşte, negreşit, cu siguranţă, intr-adevăr,
de bună seamă . . . . . . . 53
2. Adverbe şi locuţiuni adverbiale de negaţie: nu,
nicidecum, deloc, defel, ba . . . . . 53
F. Prepoziţia: în, din, la, de la, pe, de pe . . . . 53
Exerciţii . . . . . . . . . . 54
Vocabular . . . . . . . . . . 59
Text. înainte de lecţie . . . . . . . . 60
Proverbe româneşti. . . . . . . . . 60
Exerciţii . . . . . . . . . . 62

Lecţia 4: Gramatică
A. 1.Pronume şi adjectiv demonstrativ . . . . . . 64
a) pronume demonstrativ: de apropiere: acesta, aceasta, aceştia,
acestea; de depărtare: acela, aceea, aceia, acelea . . 64
b) Adjectiv demonstrativ: de apropiere acesta, aceasta, aceştia,
acestea, acest, această, aceşti, aceste . . . . 65
2. Pronume şi adjectiv nebotărît: atât, atâta, atâţia, atâtea, câtva, câtăva,
câţiva, câteva . . . . . . . . 66
B. Verb: a lua. Modul indicativ, timpul prezent . . . . 67
C. Adverb: foarte, mai, şi. . . . . . . . 68
D. Prepoziţie: de, despre, după, lingă . . . . . . . 68
E. Conjuncţie. Conjuncţii copulative: şi, nici, iar . . . . 69

256
Exerciţii . . . . . . . . . . 69
Vocabular . . . . . . . . . . 72
Text: La restaurant . . . ■ . ■ 73
Proverbe româneşti. . . . . . . . . 74
Exerciţii . . . . . . . . . . 74

Lecţia 5. Gramatică
A. Verb. Tipuri de conjugare. Conjugarea I, Indicativ prezent . . 76
Conjugarea a Il-a. Indicativ prezent . 78
B. Adjectiv. Adjective calificative cu trei forme . . . . 79
Adjective calificative cu două forme . . . . 79
C. Adverb. Adverbe şi locuţiuni adverbiale de loc: . . . . 80
D. Propoziţii: într-un, într-o, dintr-un, dintr-o, printr-un, printr-o; între, dintre,
printre . . . . . . . 81
Exerciţii . . . . . . . . . . 82
Vocabular . . . . . . . . . . 84
Text: Program de dimineaţă . . . . . . . 85
Proverbe româneşti. . . . . . . . . 86
Exerciţii . . . . . . . . . . 86

Lecţia 6. Gramatică
A. Verb. 1. Conjugarea a IlI-a. Indicativ prezent . . . . 90
Conjugarea a IV-a. Indicativ prezent . . . . 91
2. Modul imperativ, plural . . . . . . 93
B. Adjectiv. 1. Adjective cu o formă (invariabile) . . . . 94
2. Poziţia adjectivului faţă de substantiv . . . 94
C. Adverb. Adverbe de timp . . . . . . . 95
D. Prepoziţie: cu, fără . . . . . . . . 95
E. Conjuncţie. Conjuncţii disjunctive: sau, o h . . . . 96
Exerciţii . . . . . . . . . . 96
Vocabular . . . . . . . . . . 98
Text: La bancă . . . . ■ ■ ■ ■ 99
Proverbe româneşti. . . 100
Exerciţii . . . . . . . . . . 100

Lecţia 7. Gramatică
A. Verb. 1. Verbe neregulate: a fi, a avea, a sta, a lua, a da, a bea, a mînca,
a şti, a avea . . . . . . . 105
2. Alternanţe vocalice . . . . . . . 106
B. Adjectiv. Adverb. 1. Grade de comparaţie. Gradul comparativ . . 107
2. Adverbe provenite de la adverbe . . . 108

257
C. Conjuncţie. Conjuncţii adversative: dar, însă, ci . . . . 108
D. Prepoziţie: pentru, peste, spre, sub . . . . . . 1 08
E. Formarea cuvintelor . . . . . . . . 1 0 9
Exerciţii . . . . . . . . . . 1 09
Vocabular . . . . . . . . . 1 12
Text \ In parc . . . . . . . . . 1 13
Proverbe româneşti. . . . . . . . 1 13
Exerciţii . . . . . . . . 1 15

Recapitulare I . . . . . . 118
Test nr. 1. . . . . . . . . . . 124

Lecţia 8. Gramatică
A. Verb. 1. Modul participiu. Forme . . . . . 1 2 6
2. Modul indicativ: a) Timpul perfect compus; b) Timpul viitor 127
B. Adverb. 1. Adverbe interogativ-relative: unde, când, cum, cât . 128
2. Adverbe n e h o tă r îtundeva, cândva, cumva, câtva . 129
C. Conjuncţie. Conjuncţii coordonatoare concluzive: deci, aşadar . 129
D. Formarea cuvintelor . . . . . . . . .129
Exerciţii . . . . . . . . . . .130
Vocabular . . . . . . . . . . .134
Text. O călătorie cu trenul . . . . . . . .135
Proverbe româneşti. . . . . . . . . .136
Exerciţii . . . . . . . . . . . 136
Lectură suplimentară: I.L. Caragiale, Bubico . . . . . .138

Lecţia 9. Gramatică
A. Verb. 1. Modul conjunctiv, timpul prezent. . . . . 139
B. Adverb. Adverbe şi locuţiuni adverbiale de mod . . . . .142
C. Adjectiv. Adverb. Gradele de comparaţie. Gradul superlativ absolut 142
Exerciţii . . . . . . . . • -143
Vocabular . . . . . . . . . . . 144
Text. Întîlnire cu soarele la... Costineşti . . . . . .145
Proverbe româneşti. . . . . . . . . .146
Exerciţii . . . . . . . . . . .146
Lectură suplimentară: Geo Bogza, Tablou geografic . . . . 149

Lecţia 10. Gramatică


A. Verb. Modul conjunctiv, timpul prezent. 1. Verbe neregulate . . .150

258
2. Folosirea conjunctivului prezent. 3. cine, ce, care etc. + verb la indicativ
+ verb la conjunctiv. 4. a putea + infinitiv (conjunctiv). 5. Conjunctivul cu
valoare de imperativ . . . . . . . 1 5 1
6. Forme populare de viitor . . . . . . . 1 5 2
B. Adverb. Adverbe de cantitate. . . . . . . 1 5 2
C. Formarea cuvintelor . . . . . . . . 1 5 3
Exerciţii . . . . . . . . . . 1 5 4
Vocabular . . . . . . . . . . 1 5 8
Text. Prin magazine . . . . . . . . 1 6 0
Proverbe româneşti. . . . . . . . . 1 6 1
Exerciţii . . . . . . . . . . 162
Lectură suplimentară: Lucian Blaga, Vreau să joc! . . . . 1 6 4

Lecţia 11. Gramatică


A. Pronume personal, Cazul acuzativ. 1. Forme accentuate . . 165
2. Forme neaccentuate . . 165
Pronume personal şi de politeţe . . . . . • . 1 6 7
Nume de persoană în acuzativ . . . . . . . 1 6 8
Verbe cu pronume personal în acuzativ. . . . . . 1 6 9
o putea + pronume personal în acuzativ . . . . 1 7 0
Exerciţii 170
Vocabular 176
Text. La doctor . . . . . . . . . 178
Proverbe româneşti. . . . . • • . 1 7 8
Exerciţii . . . . . . . . . . 179
Lectură suplimentară: G. Călinescu, Bietul Ioanide (fragment) . . 181

Lecţia 12. Gramatică


A. pronume reflexiv în acuzativ . . . . . - . 12 8
B. Verbe cu pronume reflexiv . . . . . . . 13 8
C. Formarea cuvintelor . . - . • . 16 8
Exerciţii . . . . . . ■ • • . 16 8
Vocabular . . . . . . . . . • 190
Text. Mergem la spectacol . . . . . . . 191
Proverbe româneşti. . . . . . . . . 1 9 2
Exerciţii . . . . . . . . . . 192
Lectură suplimentară: Premiile Oscar . . . . . . 1 9 5

Lecţia 13. Gramatică


A. Substantivul în nominativ şi acuzativ . . . . . 1 9 6
B. Verb. Echivalenţa infinitiv-conjunctiv . . . . 1 9 7

259
C. Adverb. Adverbe care arată durata, continuitatea. . . 1 9 8
D. Vorbire directă şi vorbire indirectă . . . . . . 1 9 9
Exerciţii . . . . . . . . . . 200
Vocabular . . . . . . . . . . 202
Text. Sport . . . . . . . . . . 203
Proverbe româneşti. . . . . . . . . 203
Exerciţii . . . . . . . . . . 204
Lectură suplimentară: Flash sportiv . . . . . . 207

Lecţia 14. Gramatică


A. Substantiv. Cazul genitiv . . . . . . . 208
B. Pronume personal. Cazul genitiv . . . 210
C. Adverb. Adverbe şi locuţiuni adverbiale care arată: revenirea, frecvenţa 210
Exerciţii . . . . . . . 211
Vocabular . . . . . . . . 214
Text. Familia lui Mihai . . . . . . 2 1 5
Proverbe româneşti. . . . . . . . 2 1 5
Exerciţii . . . . . . . . . . 216
Lecturi suplimentare: Ana Blandiana, Părinţii . . . . 219

Lecţia 15. Gramatică


A. Principalele prepoziţii şi locuţiuni prepoziţionale după care se foloseşte
cazul genitiv . . . . . . . . . 220
B. Substantiv. Cazul dativ. 1. Substantiv cu articol nehotărît; 2. Substantiv
cu articol hotărît . . . . . . . . 2 2 1
C. Pronume interogativ-relativ cine. Cazul dativ . . . . 222
D. Adverbe şi locuţiuni adverbiale de îndoială şi de posibilitate . . 222
Exerciţii . . . . . . . . . . 223
Vocabular . . . . . . . . . . 226
Text. La poştă . . . . . . . . . 227
Proverbe româneşti. . . . . . . . . 228
Exerciţii . . . . . . . . . . 228
Lectura suplimentară: Marin Preda, Delirul . . . . . 2 3 1
Recapitulare II . . . . . . . 232
Test nr. 2. . . . . . . . . 237
Cheia exerciţiilor din teste . . . . . . 239
Principalele verbe româneşti . . . . . . 243

260
ÎN ACEEAŞI COLECŢIE AU MAI APĂRUT:

Seria Medicină
G. Bouvenot et al., Patologie medicală, voi. 1, Pneumologie
G. Bouvenot et al., Patologie medicală, voi. 2, Nutriţie, Cancerologie
Marie-Jeanne Aldea et al., Obstetrică fiziologică
G. Bouvenot et al., Patologie medicală, voi. 3
G. Bouvenot et al., Patologie medicală, voi. 4
Seria Economie
Tiberiu Brăilean, Monetarismul în teoria şi politica economică
Seria Comunicare
Ioan Drăgan et al., Construcţia simbolică a cîmpului electoral
Daniela Rovenţa-Frumuşani, Semiotică, societate, cultură
Seria Drept
Maria Gaiţă, Drept civil. Obligaţii

Seria Filosofie
Constantin Sălăvăstră, Discursul puterii
A c e s t m a n u a l se a d re se a ză tu tu ro r s tră in ilo r c a re d o re sc s ă - ş i în su şe a sc ă lim b a ro m ân ă:
stu d e n ţilo r d in a n u l p re g ă tito r, stu d e n ţilo r d in c a d ru l le c to ra te lo r de lim b a ro m ân ă d in
stră in ă ta te , stu d e n ţilo r c a re fre c v e n te a z ă c u rs u ri de v a ră d e lim b ă ş i c iv iliz a ţie
ro m â n e a scă , a lto r p e rso an e in te re sa te în în v ă ţa re a lim b ii ro m ân e . F iin d d e c i d e stin at
în c e p ă to rilo r ş i c u rs a n ţilo r d e n iv e l m e d iu , e l cu p rin d e , în p rim a p a rte , stru c tu rile
fu n d a m e n tale a le lim b ii ro m ân e a p a rţin în d d ife rite lo r e i co m p artim e n te : fo n e tic ă ş i
fo n o lo g ie , g ra m a tic ă , v o c a b u la r, în p a rte a a d o u a a p a r stru c tu ri co n v e rsa ţio n a le a xate
a tît p e p ro b le m e le d in p rim a p a rte , c ît ş i p e tem e u zu a le c a re c u p rin d c e le m a i fre cve n te
s itu a ţii d e co m u n ica re d in u n iv e rs u l c o tid ia n ş i d in e xp e rie n ţa p e rso n a lă .

în dorinţa d e a fa c e din însuşirea lim b ii rom âne o a ctivita te atractivă, a u torii au


introdus, p e lîngă exerciţii devenite clasice, ş i unele situaţionale: întrebări, răspunsuri
vizîn d m otive, tem e, p a ra lelism e p o sib ile, identificarea g reşelilo r dintr-un te x t dat,
contragerea, rezum atul, stu d iu l a ctiv a l textului, fo lo sirea unor stru ctu ri gram aticale
sinonim ice ş i antonim ice, teh n icile d iscursive d e argum entare, m odul cum se cere o
inform aţie, cum o idee se realizează în discurs.

1
9 7ăs 736# ii
!1 7 I
www.aurolnst.ro INSTITUTUL EUROPEAN