UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA RELAŢII INTERNAŢIONALE,

ŞTIINŢE POLITICE ŞI ADMINISTRATIVE
DEPARTAMENTUL ŞTIINŢE POLITICE ŞI ADMINISTRATIVE

GHID METODIC
PRIVIND
ELABORAREA TEZELOR
DE LICENŢĂ ŞI DE MASTER

Igor BUCATARU
Viorica BURUIAN
Ecaterina RAICU

Chişinău, 2015
CZU
B

Lucrarea este recomandată spre editare de Catedra Ştiinţe Administrative şi de

Comisia de Asigurare a Calităţii din cadrul Facultăţii Relaţii Internaţionale, Ştiinţe
Politice şi Administrative a Universităţii de Stat din Moldova

AUTORI:
Igor BUCATARU, doctor în ştiinţe politice, conferenţiar universitar
Viorica BURUIAN, magistru în administraţie publică, lector universitar
Ecaterina RAICU, magistru în drept, lector universitar

RECENZENT:
Aurel SÎMBOTEANU, doctor în ştiinţe politice, conferenţiar universitar

Descrierea CIP al Camerei Naţionale a Cărţii

Igor, Bucataru
Ghid metodic privind elaborarea tezelor de licenţă şi de master / Igor
Bucataru, Viorica Buruian, Ecaterina Raicu / Univ. de Stat din Moldova. Fac.
Relaţii Internaţionale, Ştiinţe Politice şi Administrative. Catedra Ştiinţe
Administrative. – Chişinău: CEP USM, 2014. – 40 p.
Bibliogr. – p. 39 (8 tit.). – 50 ex.
ISBN

© Igor Bucataru,
Viorica Buruian,
Ecaterina Raicu, 2015
ISBN © USM, 2015

2
 CUPRINS

ARGUMENT 5

I. DISPOZIŢII GENERALE 7
I.1. Conceptul tezei de licenţă şi a tezei de master 7
I.2. Scopul elaborării cercetării ştiinţifice 8
I.3. Obiectivele tezei de licenţă şi a tezei de master 9
I.4. Cerinţele faţă de teza de licenţă/ master 10

II. ETAPELE ELABORĂRII TEZEI DE

LICENŢĂ/MASTER 12
A. Faza prealabilă (activităţi de iniţiere) 12
II.1. Selectarea şi aprobarea temei 12
II.2. Documentarea ştiinţifică 13
II.3. Elaborarea şi aprobarea structurii 16
II.4. Rolul stagiilor de practică 17
II.5. Conducerea ştiinţifică 18
B. Realizarea (scrierea) tezei de licenţă/master 19
II.6. Structura tezei 19
II.7. Descrierea structurii tezei de licenţă/master 19
II.8. Elemente de tehnoredactare 30
C. Prezentarea tezei la catedră 34
II.9. Susţinerea prealabilă 34
II.10. Termenele şi alte cerinţe de prezentare a tezei la catedră
35
II.11. Avizul
35
II.12. Recenzia
36

III. SUSŢINEREA ŞI EVALUAREA TEZEI DE

LICENŢĂ/MASTER 38

3
III.1. Recomandări privind susţinerea tezei
38
III.2. Evaluarea tezei
39
III.3. Grila de evaluare a tezei
40

ANEXE 42

BIBLIOGRAFIE 53

4
5
 ARGUMENT

Procesul de pregătire a specialiştilor cu studii superioare la

specialitatea „Administraţie Publică”, în cadrul Departamentului
Ştiinţe Politice şi Administrative a Universităţii de Stat din Moldova,
include, în calitate de componentă obligatorie şi absolut utilă pentru
formarea profesională a acestora, elaborarea unei lucrări ştiinţifice de
finalizare a studiilor: teza de licenţă (pentru absolvenţii Ciclului I de
studii) şi/sau teza de master (pentru absolvenţii Ciclului II de studii).
Teza de licenţă vine să finalizeze eforturile investigative realizate
de către studenţi pe parcursul primului ciclu universitar (Ciclul I,
Licenţă), prin intermediul unor astfel de tipuri de lucrări scrise ca
referate, comunicări, proiecte de an. Studiile la Ciclul I, Licenţă,
specialitatea „Administraţie publică” se finalizează cu susţinerea
examenului de licenţă, cuantificat pentru programele de 180 credite cu
5 credite ECTS. Teza de licenţă este una dintre componentele
principale ale examenului de licenţă (de absolvire a studiilor de
licenţă).
Teza de master este o lucrare ştiinţifică cu un caracter mai profund
teoretic şi cu un grad mai ridicat de aplicabilitate a rezultatelor
investigative. Aceasta pe motiv că studiile de master succed cele de
licenţă şi asigură o specializare mai temeinică a masterandului în baza
unui program de studii selectat. Studiile la Ciclul II Master se încheie
cu susţinerea publică a tezei de master, cuantificată cu 30 credite
ECTS, atât pentru programele de master de 90 credite, cât şi pentru
cele de 120 credite.
În condiţiile în care activitatea profesională actuală, inclusiv în
domeniul administraţiei publice, devine din ce în ce mai dinamică şi mai
exigentă faţă de specialişti, de o necesitate imperioasă pentru absolvenţii
ciclurilor I şi II studii superioare este deţinerea a cât mai multe şi mai
diverse competenţe profesionale. Un rol aparte revine, în această ordine
de idei, competenţelor de cercetare. Prin posedarea acestora specialistul-
absolvent capătă abilitatea de sistematizare, caracterizată prin
dezvoltarea şi utilizarea teoriilor, modelelor şi interpretărilor coerente;
are o atitudine critică şi pătrunde în esenţa ştiinţei şi a tehnologiei.
Elaborarea tezelor de licenţă şi de master, de rând cu a proiectelor de an,
de asemenea, permite studenţilor să-şi formeze un vocabular şi un stil de

6
analiză ştiinţifică, să posede tehnici şi procedee de investigaţie ştiinţifică,
să-şi raţionalizeze activitatea.
Prezentul ghid metodic este realizat în conformitate cu cerinţele
Procesului Bologna, precum şi reieşindu-se din prevederile cadrului-
general privind elaborarea tezelor de licenţă şi de master, întocmit de
către serviciile studii ale Universităţii de Stat din Moldova. La
redactarea ghidului autorii au ţinut cont şi de conţinutul altor elaborări
metodologice de acest gen, lista cărora este prezentată în secţiunea
bibliografică a Ghidului . De asemenea, s-a luat în vedere experienţa
în domeniu acumulată de către cadrele didactice de la Departamentul
Ştiinţe Politice şi Administrative.
Actele de reglementare a aspectelor ce ţin de elaborarea,
redactarea şi evaluarea tezelor de licenţă şi de master sunt:
- Codul educaţiei.
- Planul-cadru pentru studii superioare, Ciclul I, Ciclul II, Studii
integrate. (Ordinul Ministrului Educaţiei nr. 455 din 3 iunie 2011).
- Regulamentul de organizare a studiilor în învăţământul superior în
baza Sistemului Naţional de Credite de Studiu (Ordinul Ministrului
Educaţiei nr. 726 din 20.09.2010).
- Regulamentul cu privire la organizarea studiilor superioare de
masterat, ciclul II (Hotărârea Guvernului nr.1455 din 24 decembrie
2007).
- Regulamentul-cadru privind organizarea examenului de finalizare a
studiilor superioare de licenţă (Ordinul Ministrului Educaţiei şi
Tineretului nr. 84 din 15 februarie 2008).
- Recomandările-cadru pentru elaborarea Regulamentului
instituţional privind organizarea evaluării activităţii de învăţare a
studenţilor (Ordinul Ministrului Educaţiei nr.881 din 18.12. 2009).
Pe parcursul îndrumarului autorii se axează pe cazul particular al
tezelor de licenţă şi a celor de master, însă conţinutul subiectele
elucidate vor constitui un suport metodologic real pentru scrierea atât
a proiectelor de an, cât şi a altor tipuri de elaborări ştiinţifice. Ghidul
metodic este adresat studenţilor şi cadrelor didactice de la Facultatea
Relaţii Internaţionale, Ştiinţe Politice şi Administrative, precum şi
tuturor celor interesaţi de problematica luată în discuţie în materialul
de faţă.

7
 I. DISPOZIŢII GENERALE

1.1. Conceptul tezei de licenţă şi a tezei de master

Teza de licenţă constituie o investigaţie ştiinţifică sistematică
într-un anumit domeniu, sintetizând studiul critic al unei probleme
concrete. Elaborarea şi susţinerea tezei marchează finalizarea
studiilor superioare din cadrul primului ciclu universitar. Respectiv,
teza de licenţă reprezintă o reflectare a eforturilor de cercetare
depuse de către student pe parcursul tuturor semestrelor de studii, şi
nicidecum doar a ultimelor două. Lucrarea este elaborată atât în
baza cunoştinţelor teoretice acumulate de către student, precum şi
în baza deprinderilor şi capacităţilor analitice obţinute de-a lungul
anilor de studii. În acest fel, cercetarea include atât aspecte pur
teoretice, cât şi elemente de analiză, integrare şi aplicare
praxiologică. Drept rezultat al elaborării şi susţinerii tezei de licenţă
studentul va fi capabil să soluţioneze independent din punct de
vedere ştiinţific o problemă din domeniul său de studiu.
Conform planurilor de învăţământ, elaborarea tezei de
licenţă, precum şi a celei de master, este precedată de un stagiu
de practică, care are drept scop consolidarea competenţelor
obţinute pe parcursul studiilor, selectarea bazei informaţionale şi
experimentarea ipotezelor ştiinţifice necesare pentru elaborarea
tezei.
În baza rezultatelor susţinerii tezei de licenţă (în contextul
susţinerii Examenului de licenţă) Comisia pentru examenul de
licenţă decide cu privire la conferirea calificării de specialist cu
studii superioare universitare prin înmânarea diplomei de
licenţă.
Teza de master este o lucrare originală, fundamentată
ştiinţific, care conţine rezultate teoretice şi experimentale în

8
domeniul respectiv de studiu şi cercetare, efectuată de
masterand. Tezele de master trebuie să reflecte atât abilităţi de a
face o cercetare ştiinţifică, precum şi abilităţi de a expune
rezultate obţinute într-o manieră literară de specialitate adecvată.
Elaborarea unei teze de master prevede cunoaşterea
aprofundată a unei arii de specializare, utilizarea adecvată a
limbajului şi metodologiei specifice, utilizarea cunoştinţelor de
specialitate pentru explicarea şi interpretarea unor situaţii noi, în
contexte mai largi asociate domeniului. Spre deosebire de teza
de licenţă, teza de master este o lucrare ştiinţifică ce conţine un
obiect de studiu mai specializat, o analiză mai aprofundată a
aspectelor teoretice de bază, prevede aplicarea diverselor metode
cantitative şi calitative de cercetare ştiinţifică, cu o pondere mai
mare a aspectelor aplicative, reflectă într-o manieră mai
pronunţată contribuţia şi aportul autorului în realizarea unor
sarcini concrete.
Teza de master este lucrarea ştiinţifică fundamentală, în baza
căreia Comisia de evaluare a tezelor de master decide asupra
promovării masterandului şi acordării titlului de master.

1.2. Scopul elaborării cercetării ştiinţifice

Prin elaborarea tezei de licenţă studentul are drept scop
principal formarea competenţelor de cercetare, competenţe ce
vor contribui decisiv la pregătirea profesională a tânărului
specialist. Scopul tezei de master este cercetarea profundă şi
multidimensională a unui subiect de specialitate rezultatele
căreia pot fi utilizate în domeniile de activitate caracteristice
programului de studiu. În acest fel teza de master, în calitate de
investigaţie ştiinţifică aplicativă, este o continuare a tezei de
licenţă, o treaptă evolutivă succesivă a acesteia.
În urma realizării scopului cercetării ştiinţifice
studentul/masterandul trebuie să demonstreze:

9
 - competenţe de cercetare, capacităţi de înţelegere a
problemelor atât în domeniul de formare, cât şi în domeniile
înrudite sau multidisciplinare;
- competenţe de aplicare a cunoştinţelor şi capacităţi de
realizare a analizelor bazate pe cercetare în vederea soluţionării
problemelor prin integrarea cunoştinţelor;
- deprinderi de studiu autonom, în baza unui nivel ridicat de
înţelegere a proceselor de învăţare;
- capacităţi de soluţionare a problemelor prin integrarea
surselor de informaţii complexe, în contexte noi, necunoscute,
de utilizare a experienţei într-un mediu de muncă interactiv;
abilitatea de comunicare orală şi prezentare a rezumatului
lucrării, de elaborare a concluziilor şi recomandărilor.

1.3. Obiectivele tezei de licenţă şi a tezei de master

Elaborarea unei teze de licenţă va permite studentului:
- să identifice, să acumuleze, să sistematizeze şi să
aprofundeze noile informaţii şi interpretări la tema investigată;
- să implementeze metodele de analiză critică şi de
dezvoltare a teoriilor;
- să aprecieze calitatea şi conţinutul activităţilor de cercetare
a problemei abordate;
- să expună logic informaţia într-un corp textual cu un
limbaj de specialitate adecvat;
- să aplice modalităţi de testare experimentală şi
observaţională a teoriilor ştiinţifice;
- să argumenteze modul de soluţionare a situaţiilor de
problemă în cadrul domeniului de studiu respectiv;
- să demonstreze capacităţi de formulare a unor concluzii şi
recomandări vizavi de problema cercetată.

10
 Obiectivele de bază ale procesului elaborării tezei de master
sunt:
- formularea şi aprecierea corectă a problematicii propuse în
teză spre cercetare, luând în considerare informaţia actuală de
dezvoltare a domeniului de specializare;
- selectarea şi analiza surselor de informaţie, argumentarea
metodologiei aplicate, utilizarea adecvată a instrumentarului de
cercetare;
- sistematizarea, consolidarea şi extinderea cunoştinţelor
practice şi teoretice la specialitate şi utilizarea acestora la
soluţionarea sarcinilor ştiinţifice, tehnice, economice şi de
producere;
- dezvoltarea deprinderilor de efectuare a lucrului de sine
stătător şi posedarea metodicilor de cercetare şi experimentale la
soluţionarea sarcinilor şi întrebărilor elaborate în teza de master;
- demonstrarea în mod convingător a capacităţilor de
prezentare publică a rezultatelor şi soluţiilor obţinute în cadrul
susţinerii tezei.

1.4. Cerinţele faţă de teza de licenţă şi cea de master

Cadrul normativ privind elaborarea şi evaluarea tezelor de
licenţă şi de master vizează, indiferent de domeniul de formare
profesională la care este susţinută, următoarele rigori:
- la elaborarea tezelor sunt admişi studenţii şi masteranzii
care au realizat integral programul de studii şi au acumulat
numărul respectiv de credite academice;
- teza se cuantifică în credite academice şi este evaluată în
mod distinct cu notă, care se reflectă în foaia-matricolă şi în
borderoul Comisiei de evaluare;
- tematica tezelor de licenţă se va confirma nu mai târziu de
începutul semestrului V (180 cr.), iar tematica tezelor de master
– nu mai târziu de începutul semestrului III (120 cr.);

11
 - evaluarea tezei va fi efectuată de către Comisia abilitată în
acest sens. Pentru susţinerea tezei de licenţă este vorba despre
Comisia pentru Examenul de licenţă, iar pentru susţinerea tezei
de master – Comisia de evaluare a tezelor de master;
- în cazul în care teza de licenţă sau cea de master nu a fost
elaborată sau nu a fost evaluată cu o notă de promovare,
studentul/masterandul nu poate pretinde la acordarea
calificativului respectiv.
În ceea ce priveşte elaborarea nemijlocită a tezelor, reuşita
acesteia se află la discreţia mai multor cerinţe. În mod aparte am
sublinia:
- colaborarea permanentă şi continuă cu conducătorul
ştiinţific;
- asigurarea veridicităţii informaţiei inserate în conţinutul
tezei;
- consultarea şi utilizarea unui material bibliografic actual,
fundamental şi reprezentativ. De insistat asupra studiului
surselor primare (acte normative, date statistice, organigrama
instituţiilor etc.);
- sistematizarea opiniilor diferiţilor autori asupra
problemelor abordate în studiu şi formularea unor viziuni proprii
asupra esenţei acestora;
- utilizarea diverselor metode calitative şi cantitative de
cercetare ştiinţifică;
- coordonarea şi corelarea informaţiei teoretice cu materialul
factologic. Aplicarea cunoştinţelor şi competenţelor obţinute pe
parcursul stagiilor de practică;
- asigurarea aplicabilităţii materialului cercetat;
- elaborarea şi prezentarea tezei în conformitate cu
prevederile cadrului general formulat de către autori pe
parcursul îndrumarului de faţă.

12
 II. ETAPELE ELABORĂRII TEZEI
DE LICENŢĂ/MASTER

A. FAZA PREALABILĂ (ACTIVITĂŢI DE INIŢIERE)

2.1. Selectarea şi aprobarea temei

Tematica tezelor de licenţă este prezentată studenţilor
ulterior adoptării deciziei unităţii (Departament, Catedră etc.) de
profil privind aprobarea acesteia şi se constituie din propunerile
prezentate de fiecare cadru didactic. Studentul poate înainta
anumite sugestii proprii potenţialului conducător ştiinţific doar
înaintea aprobării tematicii, asigurându-se de includerea temei în
listă.
Tema tezei de master se formulează prin cooperarea dintre
aspirantul la titlul de master şi conducătorul ştiinţific ales.
Conducătorul tezei de master trebuie să deţină obligatoriu gradul
ştiinţific de doctor în ştiinţe. Tematica aprobată se aduce la
cunoştinţa studenţilor prin afişare şi publicare pe pagina web a
facultăţii.
Temele tezelor de licenţă/master se formulează prin prisma
specialităţii de formare a candidaţilor şi trebuie să asigure
acoperire tuturor disciplinelor studiate de-a lungul parcursului
universitar. Se recomandă evitarea unor teme globale în favoarea
unor teme bine precizate care implică studiul asupra diverselor
probleme specifice ştiinţei administraţiei şi care să permită,
totodată, elaborarea componentei aplicative a tezei. Importanţa
valorică a temelor, însă, este uniformă, fiecare temă oferind
posibilitatea obţinerii notei maxime în condiţiile întrunirii
cumulative a imperativelor cerute pentru scrierea tezei de
licenţă.

13
 Tema tezei de licenţă se alege de către studenţi exclusiv din
lista temelor propuse. În acest sens, solicitantul completează o
cerere (Anexa 1), o semnează la conducătorul ştiinţific ales şi o
depune la departament.
Masteranzii, la fel, îşi aleg tema în baza unei cereri semnate
pe numele şefului departamentului, cu acordul conducătorului
ştiinţific (Anexa 2). În cazul tezelor de master, direcţiile de
cercetare sunt propuse de către masteranzi.
Cererile se pot prezenta şi fără subscrierea din partea vreunui
profesor în calitate de conducător, caz în care acesta se
desemnează de către departament. Studenţii/masteranzii pot fi
determinaţi în optarea pentru o anumită temă de propriile
predilecţii faţă de un anumit subiect, perpetuarea investigaţiei
din ciclurile precedente de studii (proiect de curs, referat,
comunicări sau alte relatări din cadrul manifestărilor ştiinţifice),
tangenţă cu activitatea practică a administraţiei publice.
Repartizarea tematicii şi a conducătorilor ştiinţifici este supusă
procedurii de aprobare în cadrul şedinţei departamentului. După
aprobare nu este admisă suplinirea sau modificarea tematicii.

2.2. Documentarea ştiinţifică

Aprobarea temei şi a conducătorului ştiinţific permite
studentului/masterandului să înceapă documentarea. Activitatea
de documentare presupune etapa de prospectare a fondului
bibliografic şi statuarea fundamentului ştiinţific al lucrării. Este
o activitate ce poartă un caracter continuu, care începe din
momentul aprobării temei şi se desfăşoară în decursul întregului
proces de elaborare a tezei. Alcătuirea listei bibliografice se
coordonează cu îndrumătorul ştiinţific, care face anumite
recomandări în acest sens.
Literatura ce urmează a fi consultată de studenţi/masteranzi
cuprinde trei categorii de lucrări:

14
 1. Lucrări de referinţă generală – la care se referă
enciclopediile, dicţionarele, manualele şi alte lucrări cu caracter
didactic. Acestea cuprind noţiuni, cunoştinţe, metodele şi
tehnicile cercetării ştiinţifice uzitate în procesul de investigaţie.
2. Lucrări de specialitate – reprezintă baza
fundamentării ştiinţifice a tezei de licenţă. În această categorie
se includ:
- Monografia – studiu ştiinţific amplu asupra unui subiect,
tratat detaliat şi multilateral. În monografie se examinează
aprofundat şi apreciază concepţiile şi teoriile asupra unei singure
probleme, se înaintează şi argumentează idei noi în baza
metodologiei de cercetare ştiinţifică.
- Articolul ştiinţific - expunere scrisă, de proporţii mai
reduse, care tratează un aspect concret al unei probleme
ştiinţifice mai ample. Articolele ştiinţifice pot fi găsite în
publicaţiile periodice, în culegeri de articole, reviste ştiinţifice şi
de specialitate.
- Articolul publicistic – expunerea opiniilor unui autor
referitor la problemele stringente ale societăţii sau aspecte ale
unor polemici ştiinţifice. Acest tip de lucrări sunt inserate, de
regulă, în mass-media scrisă.
- Publicaţia electronică – corp textual expus în reţeaua
globală Internet.
3. Sursele (textele) de studiu – operele literare ale
marilor gânditori şi cercetători contemporani şi ale eminenţilor
cugetători ai epocilor precedente.
Pe lângă sursele bibliografice, lucrările de licenţă/master din
domeniul ştiinţei administraţiei trebuie să dispună şi de suport
legislativ, ceea ce presupune identificarea cadrului juridic, acte
normative naţionale şi internaţionale, de reglementare a temei
analizate.
Documentarea ştiinţifică este cea mai importantă fază în
scrierea oricărei lucrări ştiinţifice pe motiv că determină
definitivarea obiectivelor investigaţiei şi formarea concepţiei

15
individuale asupra subiectului abordat, iar dovada seriozităţii şi
responsabilităţii în consultarea literaturii asigură originalitatea
studiului. Facilitarea documentării ştiinţifice se obţine printr-o
organizare şi planificare strictă a activităţii. Departe de a avea un
caracter exhaustiv, considerăm oportun a formula anumite
recomandări, care asociate stilului propriu de investigare, ar face
posibilă elaborarea unei teze de licenţă/master de calitate cu
respectarea exigenţelor şi termenelor solicitate:
- ţinerea unui caiet de notiţe pentru fixarea datelor privitoare
la sursele bibliografice - este indispensabilă informaţia
referitoare la denumire, autor/colectiv de autori, editură, anul
ediţiei, numărul total de pagini ale lucrării şi, eventual, mai pot
fi notate unele indicii de identificare, cum ar fi cota şi numărul
de inventar, adresa electronică sau altele asemenea.
- sistematizarea informaţiei selectate în corespundere cu
compartimentele tezei – este sugerabilă, în acest sens, crearea
unui dosar, în care ansamblul materialului se va tria şi ordona în
conformitate cu principalele secţiuni ale lucrării.
- documentarea şi determinarea asupra arsenalului
metodologic utilizabil în procesul de investigaţie – rolul
conducătorului ştiinţific, la acest capitol, este unul considerabil
întrucât direcţionează vectorul cercetării în sensul conceptual al
tezei.
- fixarea ideilor şi opiniilor personale – analiza şi
prelucrarea literaturii şi a materialului factologic trebuie să fie
însoţită de notarea, în paralel, a propriilor reflecţii, observaţii,
comentarii şi concluzii referitoare la subiectul examinat şi
discutarea acestora în cadrul consultaţiilor cu conducătorul
ştiinţific. Scrierea propriu-zisă a tezei se rezumă la ordonarea
logică a acestora în cadrul unui corp textual şi inserarea
anumitor citate, încadrate în ghilimele, ale diverşilor cercetători
din domeniu întru susţinerea argumentată a tezelor lansate. O
mare atenţie trebuie acordată problemelor cu caracter discutabil,

16
prezentând în lucrare atât opiniile diverşilor cercetători în
domeniu, cât şi poziţia personală faţă de problema abordată.
Lista bibliografică se coordonează şi aprobă de către
conducătorul ştiinţific până la data stabilită de acesta, conform
planului calendaristic orientativ recomandat de departament.
Tocmai o atare percepţie asupra procesului de elaborare a
tezei de licenţă/master oferă posibilitatea aspiranţilor să
realizeze o lucrare originală şi nu o simplă compilaţie, să asigure
un raport optim între opiniile personale şi ponderea referinţelor
şi să fie eliminate orice bănuieli de plagiat.

2.3. Elaborarea şi aprobarea structurii

Ca orice lucrare cu caracter ştiinţific, şi teza de
licenţă/master trebuie să fie riguros structurată. În corespundere
cu obiectivele cercetării, lucrarea se compartimentează pe
capitole, iar capitolele pe paragrafe, care se ordonează logic într-
o structură integră, unică.
Activitatea de elaborare a structurii revine
studentului/masterandului. Consultarea şi analiza listei
bibliografice permite, cu lejeritate, formularea şi organizarea
structurală a compartimentelor tezei. Secţionarea subiectului
studiat porneşte de la aspectele de ordin conceptual, evolutiv şi
continuă cu perspectiva curentă şi aplicativă a temei, urmărindu-
se, în acest fel, asigurarea unei cercetări complexe.
În măsura în care, candidatul, din motive obiective,
întâmpină dificultăţi în definitivarea planului la termenul
stabilit, conducătorul ştiinţific are îndatorirea de a oferi
suficiente recomandări şi indicaţii care să-i permită conceperea
structurii tezei. În acest caz, există, însă, riscul constituirii unei
disonanţe între viziunea conducătorului şi obiectivele de cercetat
preconizate de aspirant în momentul alegerii temei. Este
recomandabilă, la acest capitol, crearea şi menţinerea unui cadru

17
participativ de lucru bazat pe comunicare şi libertate de alegere,
însoţit de deschiderea profesorului spre interesele şi predilecţiile
studentului/masterandului.
Sub aspect formal, structura se prezintă conducătorului
ştiinţific, varianta imprimată, în dublu exemplar, care se
subsemnează de conducătorul ştiinţific. Un exemplar rămâne la
conducător, iar celălalt revine studentului/masterandului. Acest
procedeu semnifică, de fapt, aprobarea structurii tezei de
licenţă/master.

2.4. Rolul stagiilor de practică

Atât teza de licenţă, cât şi cea de master trebuie să reflecte şi
partea aplicativă a temei cercetate, care se materializează prin
elaborarea studiului de caz. Prin transferul de cunoştinţe şi
competenţe acumulate pe parcursul stagiilor de practică către
procesul de elaborare a tezei de licenţă/master, competitorul
conferă cercetării nu doar aplicabilitate, ci şi originalitate.
Studiul de caz ,rezultat din stagiul de practică, reprezintă
analiza detaliată a unei situaţii reale din activitatea
administrativă realizată în baza actelor şi documentelor oficiale,
precum şi a materialului factologic acumulat de autor, iar cele
mai indicate surse de colectare a acestora sunt autorităţile
administraţiei publice unde studenţii/masteranzii îşi desfăşoară
stagiile de practică. Din aceste considerente este necesară
asigurarea corelării dintre fenomenul administrativ studiat şi
autoritatea publică unde urmează a se desfăşura practica.
Implicaţiile stagiilor de practică asupra activităţii de
investigaţie sunt considerabile, pe motiv că oferă posibilitatea
înţelegerii aprofundate a mecanismului de funcţionare a
aparatului administrativ şi, pe cale de consecinţă, a aplicabilităţii
practice a subiectului studiat. În plus, activitatea de observare-
cercetare asupra unei entităţi administrative permite autorului să

18
formuleze anumite concluzii valabile ansamblului administrativ
şi, totodată, să înainteze o serie de recomandări de perfecţionare
a cadrului instituţional şi funcţional al administraţiei publice. În
compartimentul Concluzii şi recomandări al tezei este necesar să
se conţină concluziile şi propunerile rezultate din studiul de caz.

2.5. Conducerea ştiinţifică

Fiecare student/masterand, în activitatea sa de cercetare, este

ghidat de către un conducător ştiinţific, aprobat la departament.
Activitatea de coordonare ştiinţifică se desfăşoară în
corespundere cu planul calendaristic orientativ elaborat de către
departament (Anexa 3, Anexa 4) şi a orarului consultaţiilor
stabilit de conducătorul ştiinţific. Conducătorului ştiinţific îi
revin, în principal, sarcini de direcţionare a activităţii de
investigaţie, care se rezumă la:
- conceperea, completarea sau modificarea şi aprobarea
structurii tezei, după caz;
- îndrumarea studentului/masterandului în activitatea de
documentare ştiinţifică (aprobă lista bibliografică, recomandă
alte surse bibliografice, indică asupra accesibilităţii unor surse
de documentare ş.a.)
- recomandă anumite metode, tehnici, modalităţi de
cercetare ştiinţifică;
- verifică conţinutul textual al tezei şi se pronunţă asupra
gradului de originalitate a lucrării;
- supraveghează respectarea termenelor fixate în orarul
consultaţiilor şi, după caz, ia măsuri de asigurare a încadrării în
program;
- realizează avizul ştiinţific.
Activitatea de conducere ştiinţifică permite conducătorului,
la final, să se pronunţe asupra calităţii cercetării şi gradului de
responsabilitate a studentului, aspecte care se reflectă în aviz, în
timp, ce respectarea indicaţiilor şi exigenţelor impuse de

19
conducător reprezintă un temei important de admisibilitate a
tezei spre susţinerea publică.

B. REALIZAREA (SCRIEREA)
TEZEI DE LICENŢĂ/MASTER

2.6. Structura tezei

Teza în calitate de lucrare ştiinţifică are o structură
prestabilită, ea cuprinzând un şir de compartimente
obligatorii, distribuite într-o ordine anumită. Obligativitatea
componentelor şi a consecutivităţii acestora rezultă din
cerinţele naţionale şi internaţionale înaintate faţă de structura
şi conţinutul investigaţiilor ştiinţifice.
Tezele de licenţă şi de masterat vor fi elaborate în baza
următoarei structuri (Anexa 5):
- Foaie de titlu.
- Cuprins (planul tezei).
- Adnotare (rezumatul tezei) în limbile română şi engleză
sau franceză.
- Lista abrevierilor (în cazul în care numărul acestora obligă
să fie introduse într-o listă aparte, cu descifrările de rigoare).
- Introducere.
- Conţinutul de bază al tezei (cu denumiri concrete ale
capitolelor (compartimentelor) şi paragrafelor).
- Concluzii şi recomandări.
- Bibliografie.
- Anexe.
- Declaraţia privind asumarea răspunderii.

20
 2.7. Descrierea structurii tezei de licenţă/master
Foaia de titlu reprezintă prima pagină, de prezentare, a tezei.
Ea include aşa elemente ca:
- denumirea instituţiei de învăţământ, a facultăţii şi a unităţii
de specialitate unde este elaborată teza;
- numele şi prenumele autorului;
- titlul lucrării;
- cifrul şi denumirea specialităţii, iar pentru Teza de master,
inclusiv, denumirea programului de master;
- menţiunea „Teză de licenţă” sau „Teză de master”;
- menţiunea „Şef departament” cu avizul privind admiterea
spre susţinere;
- menţiunea „Conducător ştiinţific” cu datele despre acesta
(numele, prenumele, gradul ştiinţific) şi spaţiu rezervat
semnăturii;
- menţiunea „Autorul” cu indicarea numelui şi prenumelui,
grupei academice, formei de studii, cu spaţiu rezervat pentru
semnătură;
- localitatea şi anul de realizare a tezei.
În caz dacă teza este scrisă în altă limbă decât limba română,
se vor perfecta două foi de titlu, una dintre ele fiind în limba
română. Foaia de titlu nu se numerotează.
În Anexa 6 este prezentat un model de Foaie de titlu pentru
teza de licenţă la specialitatea Administraţie Publică,
Universitatea de Stat din Moldova.
Anexa 7 demonstrează un exemplu de Foaie de titlu a tezei
de master la programele specialităţii Administraţie Publică.
Cuprinsul, sau cum mai este numit Sumar sau Planul
lucrării, se întocmeşte de către autorul tezei de comun acord cu
conducătorul ştiinţific şi se plasează imediat după foaia de titlu.
Cuprinsul reprezintă o distribuţie metodică a secţiunilor tezei,
conform scopului şi obiectivelor pe care şi le-a propus autorul.
El este forma rezumativă a acestei lucrări.

21
 În Anexa 8 este propus un model de Cuprins a unei teze de
licenţă. Începând cu această secţiune, textul tezei se
numerotează (nu se numerotează doar foaia de titlu). Paginaţia
se face cu cifre arabe în partea de jos a foii, recomandabil în
partea dreaptă sau pe centru.
Adnotarea reprezintă caracterizarea rezumativă în volum de
o pagină a tezelor principale ale lucrării. Teza va conţine două
Adnotări. Un rezumat va fi redactat în limba română, iar celălalt
va fi tradus în limbile engleză sau franceză (limbile oficiale ale
Consiliului Europei).
Lista abrevierilor. În cazul în care textul tezei de licenţă sau de
master conţine abrevieri şi cititorul va întâmpina dificultăţi şi
incertitudini în înţelegerea materialului, este recomandabil a da
toate abrevierile, cu descifrările de rigoare, pe o pagină aparte.
În textul lucrării, prima menţionare a abrevierii este însoţită de
descifrarea acesteia. De exemplu: Uniunea Europeană (în
continuare - UE).
În acelaşi timp, propunem ca studentul/masterandul în
procesul de scriere a tezei să nu facă abuz de abrevieri. De
exemplu, este absolut exclus ca în textul tezei de licenţă să fie
abreviată denumirea statului – Republica Moldova (în RM).
Aceeaşi interdicţie este aplicată şi în cazul utilizării abrevierilor
în titlul tezei (de exemplu, foarte des se comit greşeli prin
introducerea unor aşa abrevieri ca APL sau APC).
Introducerea este un compartiment deosebit de important al
tezei. Ea va conţine argumentarea necesităţii şi actualităţii
studiului, gradul de cercetare a problemei de către specialiştii în
domeniu, metodologia, aplicabilitatea, relaţia cu problemele
importante cu care se confruntă societatea, reflectarea structurii
tezei etc. Toate aceste aspecte importante sunt clasate în
următoarele compartimente obligatorii, care formează
Introducerea tezei de licenţă sau de master:
- Actualitatea temei investigate. În cadrul acestei
subdiviziuni autorul cercetării are drept scop elucidarea legăturii

22
dintre tema cercetării şi evenimentele de ultimă oră din viaţa
social-politică, cea administrativă şi economică din societate.
Referinţă se recomandă a face atât la practica naţională, cât şi la
cea internaţională. Autorul trebuie să fie convingător în ceea ce
priveşte necesitatea studierii problemelor vizate anume în
perioada cronologică actuală. De asemenea, în această secţiune
se vor aduce argumente în favoarea temei alese de către
competitor.
- Gradul de cercetare a temei. Aici autorul tezei va descrie
în ce măsură şi în ce mod tematica investigată a fost analizată de
către specialiştii în domeniu, atât din ţară, cât şi de peste hotare.
Se recomandă ca autorii să fie grupaţi după domeniile de
cercetare. Descrierea studiilor în domeniu începe cu lucrările
savanţilor şi cercetătorilor străini, după care se analizează cele
ale oamenilor de ştiinţă din Republica Moldova, făcându-se
referinţă la principalele lucrări de specialitate. Se recomandă ca
în textul tezei se scrie iniţial prenumele cercetătorului, urmat de
numele de familie (de exemplu, Nina Albu), în timp ce în
subsolul ştiinţific (pentru teze de licenţă) sau în compartimentul
bibliografic (la tezele de master) se înscrie iniţial numele de
familie, după care urmează prenumele (de exemplu, Albu Nina).
- Scopul şi obiectivele investigaţiei. Aceasta este probabil
cea mai importantă componentă a Introducerii. Enunţarea
scopului vine să arate ce se va realiza sau ce va rezulta în urma
cercetării. Scopul reprezintă o orientare conceptuală globală
asupra rezultatului final al cercetării, orientare care trebuie să fie
realizabilă. Scopul, de regulă, este unul singur. Pe de altă parte,
obiectivele trebuie să fie mult mai concrete, măsurabile şi
stabilite pe termene intermediare. Descrierea obiectivelor trebuie
să reiasă din scopul lucrării, precum şi să se raporteze la
conţinutul tezei. O cercetare dispune de mai multe obiective, al
căror număr depinde de complexitatea scopului propus.
- Suportul metodologic şi teoretico-ştiinţific al lucrării. În
secţiunea respectivă sunt reflectate metodele şi procedeele de

23
cercetare ştiinţifică folosite de către student în vederea elaborării
tezei. Utilizarea instrumentarului metodologic permite
studentului să realizeze o cercetare cu adevărat ştiinţifică.
Metoda reprezintă un mod sistematic de cercetare, de cunoaştere
şi de transformare a realităţii obiective. Ea include un ansamblu
de mijloace şi procedee utilizate de către cercetător pentru
elucidarea sistematică, obiectivă şi ştiinţifică a problemei
investigate. Printre cele mai des utilizate metode de cercetare a
problemelor administraţiei publice pot fi invocate: analiza şi
sinteza juridică, metoda sistemică şi structural-funcţională,
metoda instituţională, metoda comparaţiei, metoda sociologică,
metoda istorică. La acestea se adaugă şi aşa procedee de
cercetare ştiinţifică ca: deducţia, inducţia, generalizarea etc.
- Noutatea ştiinţifică şi valoarea aplicativă a lucrării. Este
dificil a vorbi de o totală originalitate sau noutate ştiinţifică la
acest nivel de investigare (în special pentru cazul tezei de
licenţă), însă studentul/masterandul în compartimentul respectiv
trebuie să sublinieze aspectele ce deosebesc abordarea utilizată
de viziunile tradiţionale asupra obiectului cercetării. În ceea ce
priveşte valoarea aplicativă a rezultatelor obţinute, atunci autorul
tezei urmează să deducă în ce mod şi în ce domenii pot fi
utilizate concluziile şi recomandările formulate în cadrul
cercetării.
- Volumul şi structura tezei. În această parte a Introducerii
autorul tezei de licenţă va înscrie numărul de pagini ce formează
volumul tezei, făcând, totodată, o caracterizare succintă a
conţinutului capitolelor.
- Cuvintele-cheie ale tezei. Vor fi înserate circa zece cuvinte
(sintagme), conţinutul cărora reflectă ideile de bază ale cercetării.
Secţiunile respective ale Introducerii vor începe din rând
nou, iar titlurile acestora se vor scrie cu Bold. Volumul
Introducerii va fi de circa 4-5 pagini pentru teza de licenţă şi de
5-6 pagini pentru teza de master (font 12 TNR).

24
 Conţinutul de bază. Acesta este compartimentul cel mai
voluminos al tezei şi include cercetarea propriu-zisă a
problemei. Pentru o mai bună reflectare a cercetării efectuate,
am propune sistematizarea materialului elaborat pe parcursul
investigaţiei în trei capitole distincte, a câte două-trei paragrafe
fiecare. Această formulă, în opinia noastră, este optimă pentru
scrierea unei teze de licenţă sau de master, dar nu şi unică.
Varianta finală a planului studentul o va elabora împreună cu
conducătorul ştiinţific reieşind din specificul problematicii
analizate.
De subliniat că fiecare capitol începe obligatoriu din
pagină nouă, pe când paragrafele urmează pe aceeaşi pagină.
Este recomandabil ca la începutul fiecărui capitol autorul
tezei să facă o prezentare a problemelor ce vor fi investigate
în secţiunea respectivă, sub forma unui text de 4-6 rânduri
(introducere la capitol). În ceea ce priveşte structura
paragrafului, atunci acesta, ca şi orice text ştiinţific, trebuie să
fie elaborat conform următoarei scheme logice: aspecte
introductive, descrierea problemei, concluzii. De remarcat că
la finele capitolului, autorul cercetării va prezentă o
generalizare a ideilor şi concluziilor deduse din conţinutul
cercetării efectuate în respectivul capitol. Un alt moment
necesar de reţinut, se referă la volumul paragrafelor (numărul
de pagini), care trebuie să fie unul echilibrat. Nu se
recomandă ca să existe un paragraf de 2 pagini, iar altul de 15
pagini, de exemplu.
Capitolul I va fi în mod obligatoriu unul de natură teoretică.
În cadrul acestuia vor fi conceptualizate şi expuse principalele
noţiuni cu care studentul/masterandul va opera pe parcursul
cercetării. Se vor sistematiza teoriile, opiniile, clasificările,
ideile savanţilor şi cercetătorilor din ţară şi de peste hotare
vizavi de problema pusă în discuţie. În acelaşi timp, autorul îşi
va formula poziţia proprie referitor la problema investigată,
fundamentând-o cu argumente concrete. În capitolul respectiv

25
obiectul cercetării va putea fi reflectat şi din punct de vedere
istoric.
Capitolul II va avea un caracter analitic. El va presupune
analiza de fond a problemei. De multe ori anume capitolul al
doilea este centrul de greutate al tezei, fapt ce nu diminuează în
nici un fel importanţa celorlalte capitole. Pe parcursul acestuia
vor fi testate şi valorificate, din punct de vedere al situaţiilor şi
activităţilor practice, ideile şi concluziile teoretice deduse în
primul capitol. Se cercetează caracteristicile, trăsăturile şi
funcţiile obiectului de studiu (fenomen, proces sau instituţie).
Capitolul III va avea o conotaţie practică
aplicativă/integrativă şi va cuprinde un studiu desfăşurat asupra
unui caz concret selectat în funcţie de tematica şi scopul
investigaţiei. Studiul de caz trebuie să reflecte, pe cât posibil, o
imagine completă asupra situaţiei reale a obiectului cercetării, cu
evidenţierea factorilor pozitivi şi a celor cu impact nefavorabil
asupra fenomenului administrativ. În acest scop ar fi utile aşa
metode şi tehnici ca: analiza datelor/documentelor
administrative; analiza SWOT; metoda statistică, experimentul,
sondajul de opinie, observaţia, interviul ş.a.
Realizarea studiului de caz se va fundamenta pe
documente şi informaţii acumulate de autor de la diverse
structuri administrative, de regulă, instituţia/autoritatea
administraţiei publice în care studentul/masterandul şi-a
desfăşurat stagiul de practică. Din acest motiv, este necesară
corelarea dintre problematica cercetării şi locul desfăşurării
practicii. Important a se reţine este faptul că studiul asupra unui
caz se poate realiza în orice temă ce constituie obiect de
cercetare pentru ştiinţa administraţiei.
Studiul de caz se referă la următoarele subiecte:
- aspecte privind structura entităţii administrative,
constituire, sistem relaţional;
- aspecte privitoare la mecanismul de funcţionare şi
management;

26
 - parcursul elaborării şi aprobării unui act administrativ
sau de planificare; estimare a impactului implementării, evaluare
a rezultatelor;
- elaborarea, promovarea şi evaluarea unor politici
publice în domeniul de profil;
- modele de manageri, funcţionari publici sau echipe
manageriale (metode de lucru, stil de conducere, mecanisme de
comunicare, mijloace şi tehnici de negociere, de soluţionare a
conflictelor);
- asupra unei colectivităţi locale sau unităţi administrativ
teritoriale prin explorarea profilului social, economic, cultural
sau de altă factură, analiza cerinţelor şi a intereselor publice;
capacitatea administrativă;
- modele de prestare a serviciilor publice, factorii care
influenţează asupra calităţii şi eficienţei serviciului, marketingul
serviciilor ş.a.
Concluzii şi recomandări. Acest compartiment al tezei
generalizează efortul teoretic, analitic şi aplicativ al studentului.
El va cuprinde două secţiuni. În primul rând, studentul va
prezenta Concluziile principale (generale) ale lucrării, care
trebuie să rezulte din scopul şi obiectivele pe care autorul tezei
de licenţă şi le-a propus în Introducere. Totodată, ele trebuie să
fie raportate la conţinutul tezei, la planul acesteia.
Recomandările vor constitui cea de a doua subdiviziune a
compartimentului respectiv al tezei. Acestea, la rândul lor,
trebuie să reiasă din conţinutul lucrării, în special din capitolul
analitic şi cel practic. Alte cerinţe înaintate faţă de recomandări
sunt ca ele să fie concise, reale, aplicabile, suficient
argumentate. Este necesar ca recomandările să vizeze în mod
obligatoriu şi cazul Republicii Moldova.
Se prescrie ca fiecare concluzie şi/sau recomandare să
înceapă din rând nou, accentuându-se, în modul respectiv,
individualitatea şi importanţa acesteia. O atenţie aparte se vor

27
acorda concluziilor şi recomandărilor formulate în baza studiului
de caz elaborat de către student/masterand.
Bibliografia reprezintă un compartiment aparte al tezei şi
include o listă a materialului informativ consultat de către
student/masterand vizavi de problema cercetată. Anexa 9
reprezintă un model schematic de construcţie şi redactare a
compartimentului bibliografic. Sursele bibliografice urmează a
fi expuse în următoarea consecutivitate şi cu respectarea
punctuaţiei respective:
- Acte normative (acte normative internaţionale, Constituţia,
actele Parlamentului, decretele Preşedintelui, actele Guvernului,
actele administrative ale autorităţilor locale etc.). Se recomandă
ca actele normative incluse în Bibliografie să fie ordonate
conform listei dintre paranteze, propusă în enunţul anterior.
Datele ce caracterizează situaţia unui anumit act normativ
consultat vor include: denumirea actului, numărul şi data
adoptării acestuia, sursa unde poate fi consultat. De exemplu:
Legea nr. 436-XVI din 28.12.2006 privind administraţia
publică locală. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.
32-35 din 09.03.2007;
- Literatura generală şi de specialitate (monografii,
manuale, articole ştiinţifice, dicţionare, articole publicistice). Se
recomandă ca lucrările de specialitate şi cele de natură generală
să fie ordonate în ordine alfabetică. Drept sursă primară de
ordonare se ia numele autorului sau al lucrării, în cazul în care
este vorba despre o culegere de articole ştiinţifice sau dicţionar.
De regulă, se scrie literatura în limba română, după care
urmează cea în limba engleză, franceză sau alta de circulaţie
europeană şi, în final, cea în limba rusă. În general, descrierea
bibliografică a unei lucrări, de tipul monografiei sau manualului,
va include: numele şi prenumele autorului (autorilor); titlul
lucrării; numărul volumului (în cazul existenţei a mai multor);
ediţia lucrării (în cazul existenţei a mai multor); denumirea
oraşului de ediţie; denumirea editurii precedată de două puncte

28
(:); anul publicării; numărul total de pagini ale lucrării, care se
indică după punct. Spre exemplu:
Sîmboteanu Aurel. Administraţia publică: prin reformare
spre modernizare (Culegere de studii). Chişinău: CEP USM,
2013. 327 p.
În cazul articolelor ştiinţifice şi periodice, primele două
elemente (autorul şi titlul articolului) rămân neschimbate. După
acestea, descrierea bibliografică continuă cu denumirea
culegerii de articole, a materialelor conferinţelor, a revistei
ştiinţifice sau a ediţiei periodice, precedate de prepoziţia „În”
şi două puncte (În:). Pentru cazul articolelor publicate în
reviste ştiinţifice, se recomandă de a continua cu aşa elemente
ca: anul, numărul ediţiei, paginile articolului (toate urmate
după virgulă). Iar pentru materialele conferinţelor ştiinţifice
sau pentru culegerile de articole, descrierea bibliografică
include: oraşul, editura, numărul de pagini (pagina de la care
începe articolul şi cea cu care se finisează). În cazul ediţiilor
periodice, denumirea ediţiei este urmată de anul publicării,
numărul, data şi pagina. În calitate de exemplu am putea
propune următoarele trei titluri de articole publicate (în revistă
ştiinţifică, în materiale ale conferinţei, în ediţii periodice):
a) Moşneaga Valeriu, Mironova Svetlana. Dimensiuni
teoretice ale relaţiilor dintre autorităţile centrale şi regionale
ale statului. În: MOLDOSCOPIE (Probleme de analiză
politică), 2013, nr.1 (LX), p.24-34.
b) Bradu Margareta. Creativitatea şi inovaţia în învăţământ.
În: Rezumate ale comunicărilor Conferinţei ştiinţifice
„Interferenţe universitare - integrare prin cercetare şi
inovare”. Chişinău: CEP USM, 2012. p. 391-393.
c) Morari Cristina, Mardari Violina. Deschidere spre
orizonturi noi (Zilele Europei la USM). În: Universitatea, 2012,
nr. 10 (133), 25 mai, p.2.

29
 - Rapoarte, surse statistice, sondaje sociologice. Descrierea
bibliografică a documentelor nominalizate se realizează prin
analogie cu regulile generale prezentate mai sus:
Anuarul Statistic al Republicii Moldova, ediţia 2012.
Chişinău: Statistica, 2012. 560 p.
- Surse Internet. În ultimul timp, Internetul este tot mai
prezent în activitatea socială a individului. Această constatare
este extrem de plauzibilă, îndeosebi în cazul persoanelor
încadrate în procesul de cercetare ştiinţifică, în mod aparte, când
analizăm probleme de maximă actualitate, care la momentul
cercetării nu au cunoscut reflectare în monografii sau alte studii
de specialitate. Sursele Internet pot fi divizate în două categorii:
publicaţii şi adrese (link-uri) utile. În primul caz, este vorba
despre o descriere bibliografică apropiată de cazurile enunţate
mai sus: se indică autorul, titlul publicaţiei, adresa completă a
lucrării şi data când a fost accesată adresa respectivă. De
exemplu:
Boţan I. Cauzele eşecului referendumului. În: Comentarii
politice, 13 septembrie 2010. http://www.e-
democracy.md/monitoring/politics/comments/reasons-
referendum-failure/ (vizitat 01.05.2013)
În ceea ce priveşte cel de-al doilea caz – adresele (link-uri)
utile, reprezintă paginile web care reflectă problematica
cercetată de către student în cadrul tezei de licenţă. De exemplu:
www.gov.md; www.viitorul.org; www.administratie.ro.
Anexe. Anexele sunt o parte componentă a tezei, a căror
utilizare permite fortificarea materialului descriptiv şi analitic al
cercetării cu materiale grafice ataşate. Se au în vedere: sondaje
sociologice, date statistice, organigrame, procese-verbale, acte
de investigaţii, elaborări schematice proprii care înlesnesc
înţelegerea materialului analitic elaborat de autor etc. şi care se
prezintă sub formă de tabele, desene, figuri sau formule. Fiecare
anexă va începe din pagină nouă, cu cuvântul Anexă tipărit în
partea dreaptă de sus a paginii (partea dreaptă din partea

30
cititorului). Fiecare anexă va avea în mod obligatoriu titlu.
Totodată, este necesar a indica prin referinţe de subsol sursa de
unde provine materialul ilustrativ. În cazul în care avem mai
multe anexe, acestea se numerotează cu cifre arabe, de exemplu:
Anexa 1. Paginile tezei cu Anexe se numerotează, însă nu sunt
luate în consideraţie la totalizarea volumului tezei.
Declaraţia privind asumarea răspunderii. Teza licenţă şi
cea de master trebuie să reflecte integral munca autorului, de
aceea studentul/masterandul va semna în original „Declaraţia
privind asumarea răspunderii” (Anexa 10), prin care declară
respectarea respectării drepturilor de autor, prezintă o garanţie a
autenticităţii şi originalităţii studiului.. În acest sens, subliniem
obligaţia studentului/masterandului de a indica permanent în
conţinutul lucrării ştiinţifice sursele (referinţele) bibliografice
din care s-a informat pe parcursul elaborării tezei.
La perfectarea tezei se respectă obligatoriu Legea privind
dreptul de autor, care permite utilizarea informaţiei fără acordul
autorului şi fără recompensă financiară a unui segment de text
până la 400 de cuvinte sau a unui set de segmente de texte până
la 300 de cuvinte fiecare, dar nu mai mult de o coală de tipar în
total, cu referinţă obligatorie la sursa bibliografică.

2.8. Elemente de tehnoredactare

Perfectarea textului. Vă propunem în continuare câteva

reguli privind scrierea corectă a textului tezei de licenţă/master:
- Teza se scrie pe hârtie albă, format A4, dimensiunea
210x297.
- Paginile tezei au un câmp cu următoarele dimensiuni: în
stânga – 30 mm, de sus – 25 mm, în dreapta – 15 mm, de jos – 25
mm.
- Textul tezei se scrie pe o singură pagină a foii.

31
 - Teza se redactează computerizat, utilizându-se semnele
diacritice corespunzătoare: font - Times New Roman, mărimea
fontului – 12 pt, spaţiu – 1,5.
- Pentru scrierea titlurilor de capitole poate fi utilizat textul
tip Bold, cu MAJUSCULE, pe centrul rândului. Pentru scrierea
titlurilor paragrafelor se recomandă de a folosi textul tip Bold,
stil de propoziţie, aliniat spre stânga.
- În conţinutul tezei, pentru a evidenţia anumite cuvinte,
propunem de a utiliza elementul Italic. A se evita excesele.
- Se recomandă ca titlurile capitolelor (inclusiv
Introducerea, Concluzii şi recomandări şi Bibliografia) să nu
înceapă direct de pe prima linie a paginii. Este necesar a lăsa
circa 2-3 spaţii de sus. În plus, după denumirea capitolului sau a
paragrafului semnele de punctuaţie nu se pun.
- Numerotarea paginilor lucrării se face cu cifre arabe. Toate
paginile tezei se numerotează, cu excepţia foii de titlu unde nu se
indică numărul paginii. Nu se permite repetarea sau lipsa paginaţiei
(exceptând foaia de titlu). Numerotarea se face în secţiunea de jos a
paginii, fiind recomandată poziţia de centru sau cea din dreapta
cititorului.
- Capitolele se numerotează, de regulă, cu cifre romane, iar
paragrafele cu cifre arabe.
- Volumul tezei de licenţă va fi de aproximativ 45-50 de
pagini cu font 12 TNR, interval 1,5.
O teză de master va conţine circa 65-75 pagini. Prin
Volum al tezei se are în vedere textul lucrării de până la
Bibliografie.
- Expunerea materialului se recomandă de a face de la
persoana a treia. De exemplu, în loc de „eu consider” sau „după
părerea mea”, se recomandă a utiliza expresii de genul: „autorul
este de părere”, „după părerea autorului”, „în opinia noastră”
etc. Ţinem să subliniem însă, că nu există o regulă unică în acest
sens.

32
 Referinţele bibliografice. Referinţele bibliografice reprezintă o
descriere a surselor bibliografice consultate de către autorul
cercetării şi folosite nemijlocit în procesul de analiză. Teza de
licenţă sau cea de master constituie o veritabilă investigaţie cu
caracter ştiinţific şi nu poate fi vorba de un eseu sau simplu
comentariu. Reieşind din caracterul ştiinţific al proiectului, devine
absolut necesar ca atât în faza iniţială, cât şi pe parcursul
investigaţiilor, studentul/masterandul să ia în calcul observaţiile,
ideile, teoriile şi metodele aparţinând specialiştilor în domeniu.
Prin utilizarea referinţei bibliografice se doreşte de a indica de
la ce autor şi din ce operă (cu indicarea obligatorie a paginii sau
paginilor respective) a fost citat un anumit pasaj sau a fost
împrumutată o anumită idee. De menţionat că în Bibliografia de la
finalul cercetării sunt incluse nu doar sursele utilizate nemijlocit
(reflectate prin referinţe bibliografice), ci şi cele ce au fost doar
consultate fără a fi menţionate în referinţe, dar care se referă la
problematica cercetată.
Modalitatea de utilizare a referinţelor bibliografice diferă în
cazul tezelor de master şi a celor de licenţă. În cele ce urmează
propunem câteva reguli de care se va ţine cont în procesul de
perfectare a referinţelor bibliografice.
Pentru teza de master se recomandă de utilizat parantezele
pătrate în textul lucrării pentru a indica referinţa bibliografică şi
numărul concret al paginii de unde s-a preluat citatul sau ideea -
[5, p.30] (parantezele pătrate pot fi importate prin comenzile
Insert – Symbol). Prima cifră din paranteza pătrată - [5, p.__]
indică sursa (actul normativ, monografia, articolul ştiinţific) din
secţiunea Bibliografia de la sfârşitul tezei, la care se face
referinţă. Cea de a doua cifră - [__, p.30] semnifică numărul
concret al paginii de unde a fost luată o idee anumită.
Pentru cazul tezelor de licenţă se recomandă ca referinţele să
fie de subsol. Introducerea în text şi ordonarea referinţelor de
subsol se face în formă automată de către computer prin
accesarea comenzilor: Insert – Footnote (Word 1997-2003) sau

33
References – Insert Footnote (Word 2007, 2010). Ordonarea se
recomandă de a fi efectuată în formă continuă – de la cifra 1
până la cifra care reprezintă ultima referinţă din textul tezei de
licenţă.
În cazul tezelor de licenţă, dacă sursa bibliografică este
menţionată pentru prima dată sub formă de referinţă, se
recomandă a face o descriere completă, conform normelor
stipulate anterior (2.7.). Însă dacă în compartimentul bibliografic
la finalul descrierii se indică numărul total de pagini ale
monografiei, manualului sau dicţionarului, în cazul referinţei
bibliografice se indica pagina concretă de unde au fost selectate
citatul sau ideea. De exemplu:
Ion Oana-Andreea. Guvernanţa Uniunii Europene. Abordări
actuale. Iaşi: Polirom, 2013. p.120.
În ceea ce priveşte articolele ştiinţifice şi publicistice, atunci
descrierea acestora în cadrul referinţelor coincide cu descrierea
bibliografică finală.
Dacă aceeaşi sursă este menţionată de mai multe ori pe
aceeaşi pagină şi în mod imediat următor, atunci, pentru a nu
descrie de mai multe ori lucrarea, se utilizează cuvântul latin
Ibidem (din latină: în aceeaşi lucrare, în acelaşi pasaj, tot acolo).
În cazul în care nu coincide pagina, după Ibidem se indică
pagina necesară. De exemplu:
a) Sartori Giovanni. Teoria democraţiei reinterpretată. Iaşi:
Polirom, 1999. p.31.
b) Ibidem, p.35.
c) Ibidem.
Dacă una şi aceeaşi operă literară se repetă şi pe alte pagini,
atunci lucrarea deja menţionată anterior la subsolul ştiinţific va
fi însoţită de cuvintele „Op. cit.” (opera citată). Utilizarea
expresiei în cauză este valabilă pentru situaţiile în care autorul
citat are doar o singură lucrare examinată de către student în teza
sa de licenţă. De exemplu:
Sartori Giovanni. Op. cit., p.286.

34
 În fine, un alt aspect foarte des întâlnit la scrierea referinţelor
bibliografice se referă la citarea unui pasaj sau a unei idei dintr-o
lucrare intermediară. În acest caz, în mod firesc, se menţionează
iniţial originalul citat, după care urmează lucrarea intermediară,
precedată de formula latină Apud (după) sau de expresia „Citat
după”. De exemplu:
Coke Edward. Institutes of the Laws of England / Citat
după: Fisichella Domenico. Ştiinţa politică. Probleme,
concepte, teorii. Chişinău: CEP USM, 2000. p.239.

C. PREZENTAREA TEZEI LA DEPARTAMENT

2.9. Susţinerea prealabilă

Susţinerea prealabilă este etapa procesului de realizare a

tezei de licenţă/master prin care se presupune activitatea de
monitorizare a nivelului de pregătire a acesteia. Prin susţinerea
prealabilă se urmăreşte evaluarea finalităţilor şi competenţelor
acumulate în urma investigării problemei cercetate de către
comisiile organizate în acest scop. Acest proces necesită
demonstrarea unei lucrări finisate pentru a obţine confirmarea de
prezentare publică în cadrul comisiilor de licenţă/master. La
această etapă teza trebuie să fie prezentată în formă imprimată,
respectând parametrii de tehnoredactare cu toate
compartimentele prevăzute de structură, iar pe foia de titlu, în
mod obligator, va fi consemnat acordul conducătorului ştiinţific.
Comisia se va întruni într-o componenţă stabilită în prealabil
de către departament: preşedinte şi membri. Teza de
licenţă/master va fi examinată de toţi membrii comisiei, după
care vor urma întrebări de constatare a gradului de pregătire şi

35
de cunoaştere a conţinutului. Comisia va stabili nivelul de
instruire a studentului/masterandului pentru susţinerea publică,
iar ulterior va explica modalitatea şi termenele de prezentare a
tezelor pentru depunerea la departament. Comisia este în măsură
de a face toate recomandările şi sugestiile necesare pentru
sporirea calităţii tezelor.
Decizia Comisiei de examinare prealabilă se certifică prin
introducerea în borderourile de examinare a calificativelor
„admis/respins” şi este decisivă pentru promovarea autorului
tezei spre susţinerea publică finală. Respingerea de către
Comisie a studentului/masterandului în faza respectivă
presupune imposibilitatea acestuia de a pretinde în anul
universitar curent titlul de licenţiat sau cel de master, în
domeniile de pregătire profesională respectivă.

2.10. Termenele şi alte cerinţe de prezentare

a tezei la departament

Teza de licenţă/master trebuie să fie prezentată la

departament de specialitate cu 10-15 zile înainte de începerea
examenului de licenţă/susţinerii publice a tezei de master. Teza
va fi prezentată în formă finisată, cu executarea tuturor
modificărilor de rigoare recomandate de Comisia pentru
susţinerea prealabilă. Prezentarea tezei se consemnează într-un
registru ţinut la departament.
De asemenea, într-o folie separată se va plasa în interiorul
tezei „Avizul” conducătorului ştiinţific, pentru teza de licenţă.
Pentru teza de master folia va conţine nu doar „Avizul”
conducătorului, ci şi „Recenzia” lucrării efectuată de un
specialist din afara instituţiei în cadrul căreia a fost elaborată
teza.
Copertarea tezei se va face prin îndosariere (legare) cu
spirală plastică, iar coperta este recomandabil să fie transparentă.
În mod obligatoriu, pe foia de titlu a tezei va fi consemnat de

36
către conducătorul ştiinţific acordul său pentru admiterea
studentului/masterandului la susţinerea publică cu semnătura sa.

2.11. Avizul

Avizul conducătorului ştiinţific reprezintă o evaluare a

calităţii tezei şi a prestaţiei studentului pe parcursul elaborării
acesteia, realizată în formă scrisă de către conducătorul ştiinţific.
Avizul va conţine următoarele specificări: facultatea, domeniul de
formare profesională, specialitatea, grupa academică, tema tezei
de licenţă, studentul care a elaborat teza de licenţă, conducătorul
ştiinţific. Conform recomandărilor serviciilor universitare de
profil, Avizul trebuie să includă următoarele compartimente:
I. Forma lucrării:
- Respectarea rigorilor privind cerinţele de tehnoredactare,
normele gramaticale în vigoare şi referinţele.
- Corectitudinea structurării tezei (foaia de titlu,
introducerea, conţinutul, concluzii, referinţe bibliografice,
anexe, rezumatul, simetria conţinutului).
II. Conţinutul proiectului de cercetare:
- Gradul de argumentare a actualităţii temei tezei.
- Demonstrarea competenţelor de cercetare (elaborarea
ipotezei, selectarea metodelor de cercetare, colectarea şi
interpretarea datelor, sintetizarea părţii teoretice, concordanţa cu
partea practică etc.).
- Calitatea cercetării efectuate.
- Valoarea ştiinţifică şi/sau aplicativă a tezei de licenţă.
III. Gradul de responsabilitate şi atitudinea studentului.
IV. Concluzii.
V. Decizia.
Totuşi, în opinia autorilor prezentului Ghid, structura
Avizului de mai sus este una cu titlu de recomandare. La
discreţia conducătorului ştiinţific Avizul poate avea şi altă

37
formă, dar conţinutul va fi axat preponderent pe aspectele
invocate mai sus.
Avizul se elaborează de către conducătorul ştiinţific al tezei
de licenţă/ master şi, în mod obligatoriu, urmează a fi
autentificat prin semnătura acestuia şi ştampila facultăţii.

2.12. Recenzia

Recenzia este un document necesar pentru teza de master. În

ea se conţine o analiză succintă cu caracter critic-apreciativ a
lucrării ştiinţifice elaborate de către masterand. Ea este redactată
de către un specialist în domeniul investigat de către autorul tezei,
care nu a participat direct la elaborarea lucrării. Recenzent poate
fi un reprezentant al mediului academic, specialist în domeniu, şi
în acest caz este recomandabil ca acesta să deţină titlul ştiinţific
de doctor în ştiinţe, precum şi să fie din afara instituţiei în cadrul
căreia este elaborată teza de master. De asemenea, persoana care a
recenzat teza de master poate reprezenta sectorul de producţie, în
cazul tezelor cu tematica administrativă, fiind vorba despre
funcţionari publici aflaţi în funcţii de conducere sau de persoane
cu funcţii de demnitate publică. În condiţiile în care, un rol
important în structura tezei de master revine cercetării aplicative
(studiului de caz) realizate în teren, este recomandabil ca recenzia
să fie elaborată de un specialist implicat în problema cercetată de
autor.
Recenzia va include, în special, analiza conţinutului tezei şi
mai puţin a prestaţiei autorului, aspect ce în mod firesc este mai
puţin cunoscut de către recenzent. Autorul recenziei se va axa pe
logica structurării tezei raportată la scopurile şi obiectivele
cercetării, pe calitatea limbajului, pe profunzimea elaborărilor
teoretice şi pe gradul de aplicabilitate practică a concluziilor şi
recomandărilor. La final recenzentul îşi va expune părerea cu
privire la calitatea tezei de master, după care va autentifica

38
conţinutul recenziei prin semnătură şi ştampila instituţiei pe care
o reprezintă.

39
 III. SUSŢINEREA PUBLICĂ
ŞI EVALUAREA TEZEI DE LICENŢĂ/MASTER

3.1. Recomandări privind susţinerea tezei

Tezele admise se susţin public în faţa Comisiei pentru

examenul de licenţă/Comisiei pentru susţinerea tezei de master
stabilită de departament şi aprobată de organele de conducere
ale universităţii în conformitate cu orarul prestabilit al susţinerii
tezelor.
Studentului/masterandului i se oferă 10 - 15 min. pentru
prezentarea publică a tezei în faţa comisiei, colegilor şi al altor
asistenţi. În caz de necesitate poate utiliza mijloace tehnice.
Pentru eficientizarea procedurii de susţinere a tezei, se
recomandă elaborarea unui raport care va conţine: denumirea
temei şi actualitatea tezei, gradul de cercetare, scopul şi
obiectivele, baza ştiinţifico-metodologică, rezultatele cercetării,
contribuţia proprie, propunerile şi recomandările argumentate,
concluzii şi o încheiere.
După prezentarea raportului, studentul/masterandul
răspunde la întrebările membrilor comisiei, precum şi a altor
persoane prezente în sală. Procedura de susţinere include, de
asemenea, luările de cuvânt ale conducătorului ştiinţific, ale
recenzentului tezei de master sau în lipsa acestora, se admite
citirea avizelor respective de către un membru al comisiei.
Rezultatele susţinerii lucrării se comunică în aceeaşi zi, după
şedinţa Comisiei pentru examenul de licenţă/de evaluare a tezei
de master. Comisia este în drept de a recomanda pentru
publicare cele mai valoroase lucrări, în primul rând, cele
originale, bazate pe un material experimental şi surse inedite,

40
care conţin recomandări şi propuneri importante de ordin
teoretic şi practic.

3.2. Evaluarea tezei

Comisia pentru examenul de licenţă/ de evaluare a tezei de

master deliberează în privinţa rezultatelor imediat după încheierea
susţinerii publice a tezelor de licenţă/master. Hotărârea Comisiei
rezultă din calitatea tezei, din concluziile conducătorului şi din
prestaţia studentului/masterandului.
Calitatea tezei se reflectă în corespunderea acesteia
recomandărilor şi cerinţelor înaintate faţă de elaborările
ştiinţifice de acest gen. Studentul/masterandul trebuie să fie
conştient de faptul că important este nu doar conţinutul tezei, dar
şi modul de prezentare a acestui conţinut. Astfel, membrii
comisiei vor aprecia actualitatea temei cercetate, importanţa
acesteia şi relevanţa pentru viaţa socială din Republica Moldova,
existenţa studiului de caz, gradul de argumentare a concluziilor
şi recomandărilor, materialul bibliografic vast şi actual, însă vor
ţine cont şi de cerinţele de tehnoredactare ale lucrării, de modul
de formulare şi prezentare a planului, a referinţelor bibliografice
etc.
Comisia va lua în considerare şi concluziile conducătorului
ştiinţific formulate în avizul la teza de licenţă/master.
Conducătorul ştiinţific este persoana care poate aprecia la justa
valoare prestaţia studentului pe parcursul colaborării. De aici şi
marea responsabilitate pe care şi-o asumă prin formularea
concluziilor vizavi de evaluarea capacităţilor absolventului de a
efectua cercetări, de a aplica cunoştinţele teoretice în procesul de
elaborare a unor soluţii practice specifice domeniului de formare
profesională sau de realizare a studiilor de caz.
În procesul evaluării şi susţinerii, tezele de licenţă/master
vor fi apreciate după un şir de criterii cum ar fi: gradul
corespunderii tezei specialităţii solicitate, corespunderea dintre

41
tema tezei şi esenţa materialului lucrării, actualitatea temei,
proporţionarea conţinuturilor tezei, metodologia cercetării,
argumentarea şi demonstrarea ipotezei/ipotezelor, procesarea şi
analiza teoretică, implicarea critică şi interpretativă a autorului,
noutatea teoretică (doar pentru tezele de master), expunerea şi
argumentarea concluziilor, completitudinea surselor şi a
referinţelor bibliografice, corectitudinea stilistică şi gramaticală
a textului, corectitudinea tehnoredactării, precum şi modalitatea
de prezentare şi ţinuta autorului.

3.3. Grila de evaluare a tezei

Criterii de Foarte Bine Satisfăcăto Nesatisfăcător

evaluare bine (8-7) r (4-1)
(10-9) (6-5)
Corespundere Tema tezei Tema tezei Tema tezei Tema tezei nu
a şi corespunde corespunde corespunde corespunde
reflectarea esenţei esenţei esenţei esenţei
temei tezei în materialului materialului materialului materialului
conţinutul şi lucrării lucrării în cercetării cercetării
compartiment efectuate mare parte parţial
ele acesteia
Corelarea Tema, Tema, Tema, Tema,
dintre conţinutul, conţinutul, conţinutul, conţinutul şi
cerinţele faţă materialul materialul materialul materialul
de scrierea prezentat prezentat prezentat prezentat nu
tezei şi a corelează corelează corelează corelează cu
temei/conţinu totalmente suficient parţial cu cerinţele faţă de
tului/ a cu cerinţele cerinţelor cerinţele scrierea tezei de
materialelor faţă de faţă de faţă de licenţă/master
studiului de scrierea scrierea scrierea
caz tezei de tezei de tezei de
licenţă/mast licenţă/mast licenţă/mast
er er er
Relevanţa Metodologi Metodologi Metodologi Metodologia
metodologiei a cercetării a cercetării a cercetării cercetării este

42
aplicate în este este este neadecvată
cercetare relevantă adecvată generală,
scopului şi scopului fără aspecte
obiectivelor concrete
Completitudi Datele Datele Datele Datele cercetării
nea, cercetării cercetării cercetării sunt prezentate
procesarea sunt sunt sunt sporadic şi
datelor prezentate, prezentate, prezentate, interpretarea
cercetării procesate procesate şi procesate şi este
(analiză complet şi interpretate abordate irelevantă/insufi
teoretică, abordate parţial superficial, cientă
interpretare, complet lipsind
implicare aspectele
critică, concrete
argumentare
logică a
autorului)
Completitudi Completitu Completitu Completitu Completitudine
nea surselor dinea dinea dinea a surselor şi a
şi a surselor şi a surselor şi a surselor şi a referinţelor
referinţelor referinţelor referinţelor referinţelor bibliografice
bibliografice, bibliografic bibliografic bibliografic este
corectitudine e este e este e este insuficientă, şi
a stilistică şi consistentă, suficientă, parţială, se se atestă un
gramaticală fără greşeli cu puţine atestă număr mare de
greşeli greşeli greşeli stilistice
stilistice şi şi gramaticale
gramaticale
semnificati
ve
Noutatea Noutatea Noutatea Noutatea Noutatea
teoretică, teoretică, teoretică, teoretică, teoretică,
expunerea şi concluziile concluziile concluziile concluziile şi
argumentarea şi şi şi recomandările
concluziilor recomandăr recomandăr recomandăr sunt expuse
şi ile sunt ile sunt ile sunt insuficient
recomandăril relevante şi expuse şi expuse la
or bine argumentat general,
argumentat e suficient fără aspecte
e de bine concrete

43
Prezentarea Expune Expune în Incorectitud Expune incorect
publică a coerent, temei şi ini parţiale şi nu răspunde
studentului utilizează răspunde în adecvat la
metode, adecvat, expunere, întrebări
răspunde argumentân răspunde
adecvat şi d parţial la
argumentat răspunsurile întrebări

44
ANEXE

45
 Anexa 1

Model de cerere pentru aprobarea temei la teza de licenţă

Domnului _________________,
prenumele, numele
____________________,
gradele ştiinţific şi didactic
Şef departament Ştiinţe Politice şi Administrative

CERERE

Subsemnatul (a), __________________________________,

student(ă) în anul III, gr. _________, specialitatea Administraţie
publică, prin prezenta rog să-mi aprobaţi tema tezei de
licenţă”_____________________________________________
__________________” şi conducătorul ştiinţific pe dl./d-na
___________________________________________.

____________________
data
Subsemnatul
____________________
semnătura studentului

Coordonat:
________________________________________
numele, prenumele şi semnătura conducătorului ştiinţific

_______________________
telefon de contact
___________________________
e-mail

46
 Anexa 2

Model de cerere pentru aprobarea temei la teza de master

Domnului _________________,
prenumele, numele
____________________,
gradele ştiinţific şi didactic
Şef departament Ştiinţe Politice şi Administrative

CERERE

Subsemnatul (a), __________________________________,

masterand (ă) în anul II, specialitatea Administraţie publică,
Programul de master __________________________________,
prin prezenta rog să-mi aprobaţi tema tezei de master
”__________________________________________________”
şi conducătorul ştiinţific pe dl./d-na ______________________.

____________________
data
Subsemnatul
____________________
semnătura masterandului

Coordonat:
________________________________________
numele, prenumele şi semnătura conducătorului ştiinţific

_______________________
telefon de contact
___________________________
e-mail

47
 Anexa 3
Plan calendaristic orientativ privind elaborarea
tezelor de licenţă

Nr. Denumirea activităţilor Termenul realizării

1. Alegerea temei Septembrie
2. Studierea şi colectarea Octombrie
literaturii la tema tezei
3. Întocmirea şi aprobarea Noiembrie
planului tezei de către
conducătorul ştiinţific
4. Prezentarea proiectului Până la 25 decembrie
„Introducerii” şi a primului
capitol al tezei
5. Prezentarea capitolului II al Până la 01 februarie
tezei
6. Prezentarea capitolului III Până la 25 martie
al tezei
7. Prezentarea variantei finale Până la 15 aprilie
a „Introducerii”,
concluziilor şi
recomandărilor, listei
bibliografice, anexelor
8. Susţinerea prealabila a Aprilie
tezelor de licenţă la catedră
9. Definitivarea, redactarea Până la 15 mai, orientativ
finală a tezei şi prezentarea (în dependenţă de data
ei la catedră cu avizul începerii examenului de
conducătorului ştiinţific licenţă)

48
 Anexa 4
Plan calendaristic orientativ privind elaborarea
tezelor de master

Nr. Denumirea activităţilor Termenul realizării

1. Selectarea temei Aprilie-mai (anul I de
studii)
2. Documentarea ştiinţifică Aprilie-noiembrie
3. Aprobarea temei Septembrie
4. Elaborarea şi aprobarea Septembrie - octombrie
planului tezei de către
conducătorul ştiinţific
5. Prezentarea proiectului Până la 25 decembrie
„Introducerii” şi a
Capitolului I
6. Prezentarea capitolului II Până la 01 februarie
7. Prezentarea capitolului III Până la 10 martie
8. Prezentarea variantei finale Până la 10 aprilie
a „Introducerii”,
concluziilor şi
recomandărilor, listei
bibliografice, anexelor
9. Susţinerea prealabila a 10 – 20 aprilie
tezelor de master la catedră
10. Definitivarea, redactarea 13 – 17 mai
finală a tezei şi prezentarea
ei la catedră (cu aviz şi
recenzie)
N.B. În perioada elaborării tezelor de master (ianuarie - aprilie) se
stabilesc trei zile de prezenţă obligatorie a masteranzilor la
departament pentru consultare, informare şi efectuarea evaluărilor
intermediare privind elaborarea tezei de master.

49
 Anexa 5
Structura tezei

Nr. Denumirea secţiunii Volum (pagini)

Licenţă Master
1. Foaie de titlu 1 1
2. Cuprins (planul tezei) 1 1-2
3. Adnotare (rezumatul tezei) în 2 2
a) limba română
b) limbile engleză sau franceză
4. Lista abrevierilor (în cazul în care 1 1
numărul acestora obligă să fie
introduse într-o listă aparte, cu
descifrările de rigoare)
5. Introducere 4-5 5-6
6. Conţinutul de bază al tezei (cu 35-40 55-65
denumiri concrete ale capitolelor şi
paragrafelor)
7. Concluzii şi recomandări 2-3 2-4
8. Bibliografie până la 5 până la 7
(sau 50-70 (sau 70-90
surse) surse)
9. Anexe până la până la
1/3 din 1/3 din
volumul volumul
tezei tezei
10. Declaraţia privind asumarea 1 1
răspunderii

50
 Anexa 6
Model de Foaie de titlu pentru Teza de licenţă
UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA
FACULTATEA RELAŢII INTERNAŢIONALE,
ŞTIINŢE POLITICE ŞI ADMINISTRATIVE
DEPARTAMENTUL ŞTIINŢE POLITICE ŞI ADMINISTRATIVE
(TNR, Font 14, Bold, Center, UPPERCASE)

POPESCU ION
(TNR, Font 14, Bold, Center, UPPERCASE)

DIMENSIUNILE LEGAL-INSTITUŢIONALE ALE

IMPLEMENTĂRII POLITICII DE DEZVOLTARE REGIONALĂ
ÎN REPUBLICA MOLDOVA
(TNR, Font 14, Bold, Center, UPPERCASE)

TEZĂ DE LICENŢĂ
(TNR, Font 14, Bold, Center, UPPERCASE)

Specialitatea – 313.1 Administraţie publică

(TNR, Font 12, Bold, Center, Sentence case)

Autor:
Popescu Ion, gr.307, frecvenţă la zi _______________
(TNR, Font 12, Left, Sentence case) (semnătura)

Conducător ştiinţific: ________________

dr., conf. univ., Sergiu CROITOR (semnătura)

Admis la susţinere
________________________
Şef departament, dr., conf. univ., (data, semnătura)
Nina ALBU

Chişinău, 201_
(TNR, Font 14, Bold, Center, Sentence case)

51
 Anexa 7
Model de Foaie de titlu pentru Teza de master
UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA
FACULTATEA RELAŢII INTERNAŢIONALE,
ŞTIINŢE POLITICE ŞI ADMINISTRATIVE
DEPARTAMENTUL ŞTIINŢE POLITICE ŞI ADMINISTRATIVE
(TNR, Font 14, Bold, Center, UPPERCASE)

MARCU MARIN
(TNR, Font 14, Bold, Center, UPPERCASE)

POLITICA DE STAT A REPUBLICII MOLDOVA

ÎN DOMENIUL PROTECŢIEI SOCIALE
(TNR, Font 14, Bold, Center, UPPERCASE)

TEZĂ DE MASTER
(TNR, Font 14, Bold, Center, UPPERCASE)

Specialitatea – 313.1 Administraţie publică

(TNR, Font 12, Bold, Center, Sentence case)
Programul de master – Politici şi servicii publice
(TNR, Font 12, Bold, Center, Sentence case)

Autor:
Marcu Marin _______________
(TNR, Font 12, Left, Sentence case) (semnătura)

Conducător ştiinţific: ________________

dr., conf. univ., Roma CIOBANU (semnătura)

Admis la susţinere
________________________
Şef departament, dr., conf. univ., (data, semnătura)
Nina ALBU

Chişinău, 201_
(TNR, Font 14, Bold, Center, Sentence case)

52
 Anexa 8

Model de Prezentarea a cuprinsului

C U P R I N S:

ADNOTARE

LISTA ABREVIERILOR

INTRODUCERE

CAPITOLUL I
1.1.
1.2.

CAPITOLUL II
2.1.
2.2.
2.3.

CAPITOLUL III
3.1.
3.2.

CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

BIBLIOGRAFIE

ANEXE

Declaraţia privind asumarea răspunderii

53
 Anexa 9

Model de prezentare a listei bibliografice

BIBLIOGRAFIE
Acte normative:
1.Carta europeană: exerciţiul autonom al puterii locale din
15.10.1985, ratificată prin Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova
nr. 1253-XIII din 16.07.1997. În: Tratate Internaţionale, vol. I, 1998.
2.Constituţia Republicii Moldova din 29 iulie 1994. În: Monitorul
Oficial al Republicii Moldova nr. 1 din 12.08.1994.
3.Legea nr. 436 - XVI din 28.12.2006 privind administraţia
publică locală. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 32-35
din 09.03.2007.
4.Hotărârea Guvernului nr. 242 din 05.04.2013 cu privire la
aprobarea Programului activităţilor de reintegrare a ţării pe anul 2013.
În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 75-81 din 12.04.2013.

Literatura generală şi de specialitate:

5.Creangă Ion, Găluşcă Irina. Noile reglementări ale procesului
bugetar pentru administraţia publică locală: principii, reguli,
responsabilităţi. Chişinău: IDIS „Viitorul”, 2013. 76 p.
6.Dumitrescu Adelina. Audit şi contabilitate. Baze ale
performanţei în administraţia publică. Bucureşti: Editura Economică,
2012. 186 p.
7.Sîmboteanu Aurel. Administraţia Publică: prin reformare spre
modernizare (Culegere de studii). Chişinău: CEP USM, 2013. 327 p.

Surse Internet:
8.Raportul Comisiei de anchetă pentru elucidarea cauzelor şi
consecinţelor evenimentelor de după 5 aprilie 2009. Chişinău, 2010.
http://www.scribd.com/doc/72670808/Raportul-Comisiei-Nagacevschi
(vizitat 01.05.2013).

54
 Anexa 10

Model pentru Declaraţia privind asumarea răspunderii

Declaraţia privind asumarea răspunderii

Subsemnatul, declar pe răspundere personală că materialele

prezentate în teza de licenţă/master sunt rezultatul propriilor
cercetări şi realizări ştiinţifice. Conştientizez că, în caz contrar,
urmează să suport consecinţele în conformitate cu legislaţia în
vigoare.

Numele de familie, prenumele

___________________________

Semnătura
________

Data
_______

55
 BIBLIOGRAFIE

1.Bucataru Igor, Buruian Viorica, Raicu Ecaterina. Ghid metodic

privind elaborarea tezei de licenţă. Chişinău: CEP USM, 2008.
2.Cerinţe privind elaborarea, prezentarea şi evaluarea tezelor de
licenţă şi masterat: Ghid metodic (coordonatori: Duca Maria, Port
Angela). Chişinău: UnAŞM, 2012.
3.Fruntaşu Platon, Varzari Pantelimon. Cum se elaborează o teză de
an şi o teză de licenţă (îndrumări metodice). Chişinău: ISPRI, 2005.
4.Gherasim Alexandra, Ţurcan Nelly. Ghid metodologic pentru
elaborarea tezelor de licenţă şi de masterat. Chişinău: CEP USM, 2005.
5.Ghid privind elaborarea şi susţinerea tezelor de master
(coordonatori: Bostan Ion, Todos Petru). Chişinău: CEP UTM, 2010.
6.Ghid privind perfectarea tezelor de doctorat şi a autoreferatelor.
Aprobat prin Hotărârea Consiliului Naţional pentru Acreditare şi
Atestare al Republicii Moldova Nr.AT03/11 din 23 aprilie 2009.
7.Regulamentul privind elaborarea tezei (proiectului de licenţă) şi
a tezei de master. Cahul: Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu
Haşdeu” din Cahul, 2012.
8.Rotaru Liliana, Hămuraru Maria. Ghid metodic pentru
perfectarea tezelor de licenţă/master. Chişinău: CEP USM, 2012 .
9.Solcan Angela ş.a. Ghid privind elaborarea şi susţinerea tezei de
licenţă. Chişinău: ASEM, 2010.
10. Solcan Angela ş.a. Ghid privind elaborarea şi susţinerea
tezei de master. Chişinău: ASEM, 2010.
11. Teza de licenţă: parcursuri şi perspective. În: Ziarul
Universitatea, 2007, nr. 2, 25 septembrie.
12. Ţapoc Vasile. Teoria şi metodologia ştiinţei
contemporane: concepte şi interpretări. Chişinău: CEP USM, 2005.

56
 Igor BUCATARU, Viorica BURUIAN,
Ecaterina RAICU

GHID METODIC PRIVIND ELABORAREA

TEZELOR DE LICENŢĂ ŞI DE MASTER
_______________

Redactare:
Tehnoredactare:

Bun de tipar . Formatul 60x84 1/16.

Coli de tipar . Coli editoriale .
Comanda . Tirajul 50 ex.
Centrul Editorial-Poligrafic al USM
str. Al. Mateevici, 60, Chişinău, MD 2009

57