Adio, seminte traditionale: UE le interzice!

Cu sentinta din 12 iulie 2012 Curtea de Justitie a UE a confirmat interzicerea comercializarii semintelor de
varietati traditionale care nu sunt inscrise in catalogul oficial european.
S-a declarat astfel victoria impotriva asociatiilor voluntare angajate in lupta pentru apararea soiurilor vechi
de plante, singura alternativa pe care o aveam in locul semintelor industriale si ale OGM.
Semintele traditionale reprezinta mii de ani de selectie rezultata in urma experientei agricola a omului, un
tezaur conservat si protejat de-a lungul secolelor de catre agricoltori. In aceste seminte se ascunde memoria
istorica si biologica a agriculturii, un patrimoniu genetic de mare amploare care determina biodiversitatea
produselor agricole.
Din 1998 este insa in vigoare o directiva comunitara europeana care permite comercializarea si schimbul de
seminte doar firmelor specializate, fiind interzis agricultorilor sa faca ceea ce au facut taranii timp de mii de
ani.
Astazi aproape intreaga piata mondiala de seminte se afla in mana a doar sapte firme multinationale care
detin brevete si care se ocupa in acelasi de timp de productia de seminte, de productia de substante toxice
pentru agricultura si de productia de OGM!
Cum s-a ajuns la aceasta situatie? Considerand faptul ca procedura de inregistrare a unei seminte noi
necesita aproape 12-15 ani de munca si costa pana la 1 milion de euro, nu este greu de inteles ca vorbim
despre capitaluri de care pot dispune doar o firma mare si nu un mic agricultor. In ultimii ani proiectul de
recuperare a traditiilor culturale rurale avansat de diverse asociatii reunite in Seed Savers s-a angajat in
salvarea de la disparitie a soiurilor vechi de plante cultivandu-le in gradini de mici dimensioni. Aceste
varietati de seminte au o ridicata valoare nutritiva si se adapteaza cu usurinta la o agricultura eco-
compatibila.
Sentinta din 12 iulie a Curtii de Justitie europene raspunde la o controversa intre doua firme franceze,
asociatia no-profit Kokopelli si producatorul de seminte Graines Baumaux sas. Cea din urma a acuzat
Kokopelli ca a comercializat seminte care nu erau inscrise in cataloagele oficiale; era vorba despre varietati
arhaice de seminte. Initial Curtea de Justitie declarase ca “Absenta unei seminte din catalog nu inseamna ca
aceasta nu este buna, deoarece normele care privesc inscrierea lor nu se refera la sanatatea plantelor, ci la
chestiuni commerciale.” Dar la 12 iulie, in urma recursului multinationalei Graines Baumaux sas, Curtea
rastoarna verdictul si declara: ”obligatia de inscriere oficiala a unei specii vegetale cu scopul comercializarii
sale, asa cum prevad directivele, nu violeaza principiul liberei exercitari a unei activitati economice si al
liberei circulatii a marfurilor, asa cum nu impiedica tutelarea resurselor fitogenetice.” Graines Baumaux a
cerut judecatorilor francezi sa impuna asociatiei Kokopelli daune in valoare de 100 de mii de euro impreuna
cu “intreruperea tuturor activitatilor asociatiei”, periculoasa pentru afaceri. Curtea europeana a motivat si a
justificat verdictul sau sustinand ca interzicerea comertului de seminte vechi si tradizionale are ca obiectiv
obtinerea “unei productivitati agricole mai ridicate”, ca si cum Europa ar fi fost o zona in care populatia este
malnutrita si are nevoie de o productie mai mare de produse alimentare.
Associatia Assosementi (asociatia italiana a industriei de seminte) se declara satisfacuta, in realitate acest act
nu poate interzice toate asociatiile de voluntari care se dedica la recuperarea speciilor arhaice si traditionale
care comit “infractiunea” de a pastra si de a distribui seminte in afara catalogului oficial.
De fapt, Curtea de Justitie a luat aceasta decizie in contrast cu Avocatul General care, in memoriile
prezentate pe 19 mai din acest an, sublinia ca “inregistrarea obbligatorie a tuturor semintelor in catalogul
oficial este o masura exagerata si incalca principiile libertatii de exercitare a activitatii economice si al
libertatii de circulatie a marfurilor”, adica incalcand de fapt una dintre cele trei dogme ale liberalismului.
Kokopelli, infranta si urmarind acelasi fir de idei, se intreaba:”De ce nu exista atunci si un registru oficial de
buloni sau de suruburi? Probabil pentru ca nu exista inca o Monsanto in industria metalurgica. Scopul real
cu care semintele sunt supuse unei asemenea proceduri, care exista si este justificata in cazul
medicamentelor si pesticidelor, este in realitate eliminarea speciilor accesibile si, de accea, usor de reprodus,
pentru a facilita comercializarea exclusiva a speciilor brevetabile.

Traducere din: http://www.net1news.org/addio-sapori-antichi-lue-mette-al-bando-sementi-tradizionali.html